An IX, nr.

33, decembrie 2016 AXIS LIBRI

2016 - Anul Sfântului
Antim Ivireanul
Iubirea cătră aproapele atunci să realizează și se săvârșește, când ne
iubim cu fapta și din tot sufletul între noi ca și pe noi înșine, după
porunca lui Dumnezeu. Să iubești, zice, pe Domnul Dumnezeul
tău din toată inima ta și din tot sufletul tău și cu toată puterea
ta și cu toată inima ta; și pe aproapele tău ca pe tine însuți.
Și iarăși: acestea poruncesc vouă ca să vă iubiți între voi.
Căci atunci realizăm o astfel de iubire, când ne îndemnăm
și ne ajutăm între noi la cele bune și de folos, și la cele
trupești, dar mai ales la cele sufletești și mântuitoare,
fiecare după putința lui și după capacitatea lui.

Dedicație la cartea lui Sevastos Chimenitul,
„Eortologhion”, tipărită în grecește la Snagov, în anul
1701. În: Antim Ivireanul, Mitropolit al Țării Românești.
Opere: Didahii. Ediţie de Gabriel Ştrempel. Bucureşti :
Minerva, 1997, p. 368

2016 - Anul Internațional
William Shakespeare
„Virtutea? Fleacuri! Ba e în puterea ta să fii într-un fel sau altul.
Trupul nostru e o grădină; iar grădinarul e voinţa. Fie că vrei să sădeşti urzici
sau să semeni lăptuci, să pui isop şi să pliveşti cimbru, s-o acoperi cu un
singur soi de iarbă sau s-o împodobeşti cu mai multe, s-o laşi în părăginire
din trândăvie, sau să trudeşti ca să rodească, în voinţa ta stă puterea şi
autoritatea. Şi dacă în cumpăna vieţii n-ar sta într-un talger raţiunea, ca să
tragă în jos poftele, iuţeala sângelui şi ticăloşia firii din celălalt talger, am
ajunge la urmările cele mai năzdrăvane. Dar avem minte ca să ne potolească
pornirile pătimaşe, imboldul cărnii, dorinţele fără frâu…”

(Iago, în piesa „Othello”)

Colegiul editorial:
Acad. prof. dr. Dinu C. Giurescu
Acad. prof. dr. Gheorghe Buzatu
Acad. prof. univ. dr. Constantin Gh. Marinescu
Prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru
Conf. univ. dr. Elena Tîrziman
Dr. Doru Bădără
Lector univ. dr. Cătălin Negoiță

2
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
editorial

Starea de Unire

A nul
tocmai
instalează cu toate
2017
se
semnificaţia strictă a importantului act istoric
şi scotea în evidenţă starea precară a ţărănimii
moldave de la mijlocul secolului al XIX-lea,
drepturile sale, iar aceeaşi ca şi în Ţara Românească, provincii istorice
2018 – cu Centenarul româneşti abia aflate atunci în pragul marilor
Marii Uniri a schimbări şi evoluţii istorice favorabile.
românilor – ne bate Ca şi înainte de Unirea de la 1859, dar mult
încă de pe acum la mai reliefată, mai profundă şi mai generală a fost
uşă. Cum îi va găsi pregătirea ideatică a înfăptuirii Unirii celei mari
el pe români, cât de de la 1 Decembrie 1918, act fundamental pentru
uniţi şi cât de pregătiţi constituirea statului român modern naţional şi
să cinstească așa cum unitar, devenit posibil după marile sacrificii ale
Prof. dr. Zanfir Ilie se cuvine o asemenea oştirii române în Primul Război Mondial, dar şi
Manager,
Biblioteca Județeană mare sărbătoare, un bine conturat cu mult înainte de către mişcarea
„V.A.Urechia” Galaţi aşa moment crucial intelectuală autentică care ridicase la rang de ideal
din întreaga istorie a naţional strângerea tuturor provinciilor româneşti
neamului? Suntem mai uniţi sau, dimpotrivă, mai în graniţele aceleiaşi fiinţări statale. Noi sărbătorim
dezbinaţi? Ne situăm, prin tot ceea ce gândim şi Marea Unire la 1 Decembrie 1918, dar cu câţi ani
înfăptuim, la înălţimea sacrificiilor pe care poporul înainte, cu câte decenii, secole, milenii şi cu câtă
român le-a depus acum un veac pe altarul devenirii conştiinţă de sine şi destin comun au prins vigoare
neamului? Pentru unii, întrebările acestea ar putea şi consistenţă marile idei unioniste? Întorcându-ne
părea patetice şi depăşite de comandamentele cu mult în istorie, s-ar putea vorbi de o dorinţă
noilor ideologii mondiale globalizatoare, pentru milenară, dacă luăm în seamă tendinţa firească a
cei care se simt, însă, cu adevărat români, ele sunt vechii Dacii de a se regăsi odată împreună, ca pe
nu numai esenţiale, de formulat în fiecare zi, ci mai vremea lui Burebista, întâiul unificator, sau a lui
ales onorate cu răspunsuri pe măsură. Ne obligă la Decebal, învinsul Romei. Într-o asemenea largă
toate acestea însăşi istoria. perspectivă temporală şi istorică vedea Mihai
Povestea cu Moş Ion Roată şi Unirea ni s-a Eminescu aducerea Ardealului la patria mumă.
întipărit în memorie încă din copilărie, pe când Când s-a împlinit actul Unirii Principatelor,
o citeam prin manuale, o ascultam la radio sau o Eminescu n-avea decât nouă ani, iar destinul crunt
vedeam pe scenă într-o naivă montare şcolară şi pe care l-a avut în această viaţă pământeană a făcut
învăţam ce este cu adevărat contopirea energiilor ca el să nu mai poată vedea cu propriii ochi Marea
comune, odată cu bătrânul ţăran hâtru, care ştia Unire de la 1918, pentru care cu atât drag luptase şi
foarte bine ce înseamnă să te uneşti, dar care se pe care, dacă ar fi trăit, ar fi întâmpinat-o la vârsta
prefăcea anume că nu înţelege, tocmai pentru de 68 de ani. Eminescu ştia foarte bine istoria
a atrage atenţia „boierilor” că într-un act atât de neamului, cunoştea propensiunea statului dac, iar,
mare şi de important trebuie luată în considerare prin studiile de la Cernăuţi, de la Viena şi de la
toată suflarea românească, inclusiv, şi poate chiar Berlin a putut să întrevadă viitorul României din
mai ales și ades, pe aceea ce se ridica deasupra perspectiva europeană, cea care, de altfel, printr-o
opincilor şi sub căciulile milenare... Moş Ion anumită conjunctură, avea să-i fie favorabilă după
revendica pur şi simplu democraţia în adevăratul terminarea Primului Război Mondial. Străbătuse
înţeles al cuvântului, iar povestioara lui Ion cu trupele lui de teatru întregul teritoriu al
Creangă, tipărită în Convorbiri literare în 1855, cu României Mari, „De la Nistru pân’ la Tisa”, fusese
patru ani înainte de Unirea Principatelor, depăşea la Est, până la Odesa, la Vest până la Berlin, iar

3
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
editorial
puternic susţinut şi adesea chiar
fundamental pregătit de mişcarea
culturală naţională. Câtă pasiune
şi determinare au depus când au
militat, în ţară şi în străinătate,
la Paris, mai ales, generaţiile
lui Vasile Alecsandri şi Mihail
Kogălniceanu pentru înfăptuirea
Unirii Principatelor! Versurile
bardului de la Mirceşti, „Hai să
dăm mână cu mână/ Cei cu inima
română,/ Să-nvârtim hora frăţiei/
Pe pământul României!”, aparţin
direct sufletului românesc, sunt
vii ca şi acum mai bine de 150 de
ani când au fost scrise şi fac parte
indestructibilă din rostirea de aur
a fiinţei noastre naţionale. Practic,
istoria modernă a României Mari
porneşte de la aceste versuri
înflăcărate, simple şi adresate
direct poporului, neamului lui
Ion Roată, cel ce pricepe foarte
bine ce trebuie priceput, dar vrea
Ardealul l-a adoptat cu toată dragostea lui, pentru să fie şi el asumat de istorie, nu numai boierii şi
că, în 1866, când Iosif Vulcan, fondatorul revistei cei cu şcoli înalte. Mesianismul unor asemenea
Familia din Oradea, primeşte de la Gimnaziul din versuri a avut rol de prim rang în istoria neamului
Cernăuţi o poezie, „De-aş avea”, semnată de Mihai românesc şi apariţia peste timp, după Alecsandri
Eminovici, o publică entuziasmat, românizându-i şi Eminescu, a unor noi barzi, precum Alexei
numele tânărului poet de numai 16 ani şi făcând Mateevici, Grigore Vieru sau Adrian Păunescu a
astfel, pentru vecie, din Eminovici, Eminescu... fost şi este mai mult decât necesară, mai ales acum,
A organizat marea Sărbătoare de la Putna, când rostirea literară tinde să se îndepărteze tot
dedicată memoriei lui Ştefan cel Mare, înfiinţase mai mult de realitatea şi de problematica naţională
din proprie iniţiativă, la 24 ianuarie 1882 (dată şi să răspundă mai degrabă unor comandamente
special şi semnificativ aleasă), Societatea Secretă ale modelelor transnaţionale străine, de tradiţia şi
„Carpaţii”, care tocmai pentru unirea cu Ardealul simţirea românească.
milita şi pentru refacerea „Daciei Mari”, iar când Ceea ce poate să ne îngrijoreze este apatia
ideile lui revoluţionare începuseră să supere intelectualilor de astăzi, a scriitorilor în primul
Împărăţia austro-ungară, de la Viena se transmitea rând, care se sfiesc să pună pana lor în slujba
mai marilor de la Bucureşti: „Şi mai potoliţi-l pe marilor idealuri şi, mai mult şi mai grav decât atât,
Eminescu!”, în timp ce agenţii secreţi ai Imperiului, nici nu mai sunt alături de formularea şi susţinerea
precum şi acei români „cozi de topor” îi urmăreau acestora, rebotezate astăzi în stil mecanicist şi
îndeaproape ideile... Nimeni şi nimic n-avea însă aproape tehnic, „proiecte de ţară”. Dezbinarea a
cum să-l „potolească”, la fel cum nici poporul luat locul unirii şi, pe acest fond al globalizării care
întreg, animat de ideile înflăcărate ale marelui poet tot vine ca un tăvălug nivelator peste simţămintele
nu putea fi liniștit, batalioanele române trecând naţionale, s-a ajuns la situaţia de a te teme azi să
Carpaţii lui Eminescu şi înfăptuind ceea ce era de te declari patriot, ca şi cum iubirea de patrie ar fi
înfăptuit: Marea Unire. o vină, aşa încât un Vasile Alecsandri, cu poeziile
Tot timpul însă, în această lungă şi grea sale în care găsim şi un vers mai actual ca oricând
scurgere istorică, visul unirii neamului a fost – „Piară duşmănia-n ţară!” – nu prea ar mai avea

2
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
editorial
loc prin paginile revistelor literare... Şi aceasta ne stau, sau ar trebui să ne stea, în faţă. E atât
chiar acum, când ne mai despart doar câteva luni de aproape de noi acest Prut care udă malurile a
până la împlinirea unui veac de unitate naţională şi două Românii, încât seamănă tot mai mult cu un
când, dincolo de noul Milcov, care a devenit astăzi Milcov din ce în ce mai firav. Aducerea Basarabiei,
Prutul, ne aşteaptă o Basarabie atât de încercată şi a României de Est, la patria mamă nu e departe,
pe nedrept uitată în două secole de singurătate. visul lui Eminescu al Daciei Mari se întrevede, dar
Nu mai avem acum un Alecsandri sau mai este, se pare, cale grea şi lungă până va deveni
un Eminescu care să ne arate calea şi să ne realitate. Pe de altă parte, astăzi, întreaga cultură
însufleţească, dar în ciuda evidentelor tendinţe de gălăţeană este aşa de aproape de cea a Chişinăului,
dezbinare (să ne amintim cum au fost întâmpinaţi încât se poate spune că între noi Unirea s-a făcut
în toamna lui 2016 unioniştii din Basarabia şi demult şi că Prutul nu mai este deloc o graniţă,
din ţară la mitingul lor din Capitală!), se simte ci doar o apă românească peste care cartea cu
în fiece mare cetate românească o reanimare a caractere latine circulă liber în ambele părţi,
mişcării culturale de ansamblu care, în pofida adesea odată cu scriitorii şi odată cu cititorii uniţi
marilor tentaţii ale globalizării sau ale unor întru unică rostire. Academicienii Mihai Cimpoi
porniri neoavangardiste şi nonconformiste, şi Nicolae Dabija se simt ca acasă la Galaţi, iar
experimentaliste, adesea invadate de sexualitate, regretatul Grigore Vieru învăţase Dunărea noastră
obscenitate sau vulgarism, menţin şi încearcă să pe de rost şi se simţea cu mult mai bine aici, la
ducă mai departe tradiţia sănătoasă a promovării noi, decât în Bucureştii care-l revendicaseră cu
valorilor tradiţionale şi a noilor idealuri. Galaţiul tot cu poezie şi cu întreaga lui capacitate de a iubi
este, cu siguranţă, unul dintre aceste mari cetăţi şi de a sădi sămânţa iubirii pentru unire și neam.
în care flacăra spiritualităţii luminează cu mereu „Frate gălăţene, ar fi putut spune el, vin’ la Prut cu
mai multă tărie şi claritate. grăbire/ Să-l secăm dintr-o sorbire!”, dar destinul
Destinul a făcut ca oraşul de la Dunărea de Jos crud l-a chemat prea devreme în ceruri, înainte de
să fie adeseori în centrul ideilor şi înfăptuirilor a-şi vedea visul cu ochii şi a rescrie marele poem al
unioniste. Să nu uităm că Alexandru Ioan Cuza, întregirii neamului.
întâiul domn al României moderne, de aici a La ediţiile cele mai reuşite ale Salonului Literar
plecat, de la Galaţi. Să nu uităm, de asemenea, că „Axis Libri”, scriitorii basarabeni ne-au fost adesea
în anii aceia, ai înfăptuirii Unirii Principatelor, oaspeţi de onoare, n-a existat ediţie a Festivalului
se emisese, nu fără temei, ideea stabilirii capitalei Internaţional al Cărţii cu acelaşi nume la care ei să
la Galaţi în zona Vădeni, marele oraş aflat la nu participe, revista noastră i-a găzduit în paginile
echidistanţă şi de Iaşi şi de Bucureşti... Să ne sale, iar editura le-a trimis spre cititori cărţile lor
amintim câte sacrificii s-au înscris în istoria minunate. Aceeaşi unire „în cuget şi simţire” s-a
neamului în timpul Primului Război Mondial aici, făcut şi pe tărâmul artelor, în teatru, în muzică,
la Galaţi, când oraşul devenise un mare centru al în toate manifestările culturale şi spirituale, în
refugiaţilor, iar toate şcolile, instituţiile, clădirile festivalurile folclorice, în simpozioanele ştiinţifice.
importante se transformaseră în centre de cazare Podul de cărţi de peste Prut funcţionează de multă
sau în spitale militare. Când bandele răzleţe, vreme, între oamenii de cultură de pe o parte şi de
desprinse din armata rusă dezorganizată de pe alta a râului există relaţii ca de la frate la frate,
degringolada revoluţiei bolşevice, au vrut să treacă ca „de la noi la noi”, cum foarte frumos spunea
prin foc şi sabie Galaţiul, iar cetăţenii şi militarii poetul Nicolae Dabija. Sunt împliniri remarcabile,
s-au organizat în batalioane de apărare, reuşind vor veni şi altele, mai importante şi mai profunde,
să-i îndepărteze pe cei ce doreau să facă şi pe aici dar Marea Unire nu va putea veni cu adevărat
vreo republică sovietică... Eroismul cetăţenilor şi decât în momentul în care se va produce între toţi
soldaţilor gălăţeni a uimit Europa, municipalitatea românii acea stare de unitate şi consens care s-o
primind din partea puterilor aliate distincţii şi facă posibilă, nu înainte însă, ca până atunci, să
onoruri de mare cinste. fie întrunite toate condiţiile economice, politice
Au trecut o sută de ani de atunci, iar oraşul şi administrative, în strânsă corelaţie cu situația
s-a înălţat pe fundamentele solide ale propriilor și conjunctura internaţională în care astrele să ne
sacrificii. Au venit alte timpuri şi alte noi idealuri surâdă, aşa cum s-a întâmplat acum un veac...

3
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
biblio-breviar

Din Colecțiile Bibliotecii

O carte de călătorie rară : Anson, George. Voyage
autour du monde fait dans les années 1740, 41, 42,
43 et 44 par George Anson.
Geneve: Henri-Albert Gosse et Comp., 1750

„Quoique depuis care este reprezentat simbolic cel mai important
deux siècles on ait fait episod al acestui voiaj, bătălia navală dintre nava
de grands progrès dans amiral a flotei engleze - Centurionul și galionul
l’art de la navigation, spaniol - Nostra Senora de Covadonga, încadrată
un voyage autour du între însemne heraldice și diverse instrumente de
monde ne laisse pas d’être navigație. Deasupra acestei scene, în mijloc, se află
considéré comme une portretul lui George Anson, eroul cărții, înconjurat
chose singuliére; et le de o cunună de lauri. Volumul este înregistrat în
public a toujours paru fort Catalogul Urechia la numărul 12489, cu mențiunea:
curieux des accidents, qui „D. (Donația) V.A. Urechia”2. Acest număr a fost
accompagnent la plupart înscris cu cerneală neagră atât pe pagina de titlu, cât
Camelia Bejenaru du tems cette entreprise și pe pagina de gardă. Volumul se află într-o stare
bibliotecar, Biblioteca extraordinaire.”1 foarte bună de conservare, cu filele curate și doar
„V.A. Urechia” În colecțiile de copertele prezintă la colțuri o ușoară uzură.
carte străină veche ale Cartea relatează călătoria în jurul lumii realizată
Bibliotecii „V.A. Urechia” se păstrează un bestseller între anii 1740-1744 de celebrul navigator englez
al secolului al XVIII-lea - celebrul jurnal Voyage George Anson, călătorie care a pus bazele expedițiilor
autour du monde fait dans les années de explorare a Pacificului ale lui
1740, 41, 42, 43 et 44 par George James Cook și ale altor exploratori
Anson, imprimat la Geneva în anul britanici din deceniile următoare.
1750. Spre deosebire de aceste expediții
Frumoasa tipăritură este un in- ulterioare, efectuate în scopuri
quarto, cu 364 de pagini numerotate, științifice, cea a lui Anson a fost o
cu frontispicii, viniete, inițiale expediție pur militară, destinată să
decorate cu scene din conținutul perturbe comerțul spaniol în Pacific
cărții și 34 de planșe gravate în și să întrerupă transportul bogățiilor
cupru, reprezentând hărți, vederi din din America de Sud către Spania,
Argentina, Brazilia, Peru, Mexic și după izbucnirea războiului dintre
China, animale exotice, lupte navale, Marea Britanie și Spania, în anul
nave chinezești și peisaje, cele mai 17393.
multe bazate pe desenele în creion Comandatul expediției, George
ale locotenentului Piercy Brett, Anson (1697-1767), baron de
membru al expediției. Tiparul cărții este negru, Soberton, s-a născut la Staffordshire, Anglia, într-o
cu text în linie dreaptă. Legătura este elegantă, în familie bogată și influentă. A intrat în anul 1712 ca
piele maro. Copertele sunt ornate cu un chenar voluntar în marină și a făcut rapid carieră, datorită
marginal în bronz, iar pe cotor sunt imprimate relațiilor familiei sale, dar și a calităților sale. În
motive florale, numele autorului și titlul cărții cu toamna anului 1739, a fost trimis de Amiralitate
auriu. Pe pagina de titlu se regăsește o gravură în în America de Sud cu misiunea de a jefui coloniile

4
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
biblio-breviar
spaniole din Chile și Peru. După zece luni de pregătiri
complexe, Anson a părăsit Anglia pe 18 septembrie
1740, cu o escadrilă de șase nave în fruntea căreia se
afla Centurionul, nava amiral și un echipaj format
din 1460 de marinari și 470 de voluntari. Expediția
a trecut prin mari drame și doar Centurionul s-a
întors cu misiunea îndeplinită. Vasele prost echipate
au fost dispersate în timpul furtunilor de la Capul
Horn, iar bolile, în special scorbutul, au decimat
echipajul. Această pierdere a avut drept consecință
stimularea cercetărilor pentru găsirea unui remediu
împotriva cumplitei boli și în doar câteva decenii
s-a descoperit că un consum regulat de citrice putea Olanda6. Această ediție a fost urmată de alte trei în
preveni boala4. anul următor (una la Paris și două la Geneva).
Călătoria a fost plină de aventuri, precum Povestea călătoriei în jurul lumii pe care a
redescoperirea Insulelor Falkland din Atlanticul realizat-o Anson între anii 1740-1744 a devenit, de-a
de Sud, unde Anson a văzut o cheie strategică lungul anilor, una dintre cele mai clare exemple ale
pentru a controla Pacificul, furtunile din timpul succesului de care s-au bucurat cărțile de călătorie în
trecerii pe lângă Capul Horn, descrierea giganților secolul al XVIII-lea. Numeroasele ediții și traduceri
din Patagonia și a animalelor exotice, cum ar fi confirmă interesul publicului pentru lumile nou
leii de mare, sau popasul în insula mitică a lui descoperite și pentru aventurile pe mare.
Juan Fernandez, unde echipajul a trăit numeroase
peripeții. Note:
În luna iunie a anului 1743, Anson a înregistrat 1. Preface. În: Anson, George. Voyage autour du monde:
o mare victorie în largul insulei Tinian, asupra fait dans les années MDCCXL, I, II, III, IV. Geneve: Henri-
Albert Gosse et Comp., 1750, p. 5.
galionului spaniol Nostra Senora de Covadonga,
2. Catalogul general al cărților, manuscriselor și hărților
capturând prețioasa încărcătură ce consta în lingouri aflate la 1890, octombre 1 în această bibliotecă, urmat de
de aur și argint, evaluate la circa două milioane de inventarul general al mobilierului și dotațiunei bibliotecei. Vol.
livre, dar și în numeroase documente cartografice, 2. Bucuresci: Tipografia Curții Regale F. Göbl Fii, [189-?], p.
pe care spaniolii le țineau secrete. 113.
După o scurtă călătorie în jurul Capului Bunei 3. Nouvelle biographie universelle depuis les temps les plus
reculés jusqu’a nos jours. Vol. 2. Paris: Firmin Didot freres,
Speranțe, aventura lui Anson s-a încheiat cu sosirea 1852, col. 757.
la Londra, în 15 iunie 1744, la bordul legendarului 4. The New Encyclopaedia Britannica. Vol. 1. Chicago:
Centurion încărcat cu prețioasa comoară capturată. Encyclopaedia Britannica, 1992, p. 436.
Deși expediția sa a fost un dezastru din punct de 5. Nouvelle biographie universelle depuis les temps les plus
vedere al pierderilor umane, din peste 2000 de reculés jusqu’a nos jours. Vol. 2. Paris: Firmin Didot freres,
1852, col. 758.
membri ai echipajului supraviețuind doar 188, 6. Ibidem.
Anson a avut parte de primire triumfală la Londra.
A fost recompensat cu titlul de contraamiral, iar BIBLIOGRAFIE:
după alte câteva expediții a primit titlurile de prim Anson, George. Voyage autour du monde: fait dans les
lord al Amiralității și amiral al flotei5. années MDCCXL, I, II, III, IV. Geneve: Henri-Albert Gosse et
Cartea a fost publicată pentru prima dată la Comp., 1750.
Londra, de Richard Walter, preot militar și membru Catalogul general al cărților, manuscriselor și hărților
aflate la 1890, octombre 1 în această bibliotecă, urmat de
al expediției, sub titlul Voyage round the World în
inventarul general al mobilierului și dotațiunei bibliotecei. Vol.
the years 1740 to 1745, by Georges lord Anson, 1748. 2. Bucuresci: Tipografia Curții Regale F. Göbl Fii, [189-?].
În limba franceză, prima ediție a fost publicată de The New Encyclopaedia Britannica. Vol. 1 Chicago:
Casa Arkstée și Merkus, în anul 1749, la Amsterdam Encyclopaedia Britannica, 1992.
și Leipzig, în traducerea lui Elie de Joncourt (1697- Nouvelle biographie universelle depuis les temps les plus
1765), pastor, profesor de filosofie la Bois-le Duc, reculés jusqu’a nos jours. Vol. 2. Paris: Firmin Didot freres,
1852.
scriitor, jurnalist și traducător francez născut în

5
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
biblio-breviar

Noaptea în Bibliotecă la Galați
la cea de a VI-a ediție

„A juns pe vârful
dealului vieții,
ochiul nu se îngrozește
activități, unele inedite, desfășurate în toate secțiile
instituției.
În vederea acestui eveniment, Biblioteca Județeană
de priveliștea repedelui „V.A. Urechia” și-a deschis porțile la ora 14:00,
povârniș în fundul căruia pentru a primi oaspeții și vizitatorii cu evenimente
am să dispar, din moment speciale, ateliere de lectură, concursuri, lansări de
ce munca mea materială și carte, dansuri, căutări de comori, club de șah, club
intelectuală îmi va subsista. de scrabble, dezbateri culturale, lectură la lumina
Munca intelectuală a felinarelor, recitaluri folk, care s-au întins târziu în
dascălilor bătrâni ca mine noapte, până în jurul orei 1.00.
Florina Diaconeasa sunteți Dv., membri juni ai Programul „Noaptea în Bibliotecă la Galați”
şef serviciu Relații cu publicul, corpului didactic, iar rodul a cuprins activități diverse, destinate tuturor
Biblioteca „V.A. Urechia” muncii mele materiale categoriilor de public. Astfel, după deschiderea
sunt cele 6 mii de numere manifestărilor în care au susținut scurte alocuțiuni
de cărți, hărți, stampe istorice, care de astăzi înainte dl Zanfir Ilie, managerul bibliotecii, dl Picu Apostol
devin lucrul națiunii.” (din discursul rostit de V.A. Roman, viceprimar al municipiului Galați și dl
Urechia la 11 noiembrie 1890, în cadrul festivităților Teodor Parapiru, scriitor și moderator al Salonului
dedicate inaugurării Bibliotecii Publice „Urechia”). Literar „Axis Libri”, s-a desfășurat un mic moment
Pe o astfel de bază solidă s-a clădit actuala folcloric în interpretarea artiștilor populari de la
Bibliotecă Județeană „Vasile Alexandrescu Urechia” Centrul Cultural „Dunărea de Jos”.
din Galați, instituţie cu peste 126 ani de activitate şi o Programul a continuat, în curtea bibliotecii, cu un
zestre mereu îmbogăţită, ajungând la un numeros şi recital artistic susținut de micii artiști: Iulian Hilerin,
valoros fond de cca 900.000 de documente româneşti Bianca Miron, Alexandra Neculai, Andra Răzășanu,
şi străine: colecţii enciclopedice reprezentative de Andreea Irimia, Cristina Pîrvan, Silvia Anton, Elena
cărţi, periodice, documente grafice şi audio-vizuale. Herța și Ioan Necula, elevi ai clasei de canto muzică
Astfel, biblioteca noastră continuă să fie una dintre ușoară din cadrul Școlii de Arte, CCDJ, prof. Emilia
cele mai importante surse de formare şi informare Savu.
din regiunea Moldovei, dar şi din ţară. În paralel, în interior, s-au desfășurat mai multe
Inițial, Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” s-a activități destinate copiilor astfel:
alăturat şi ea proiectului Noaptea Bibliotecilor, lansat - la ora 14:15 Turul Bibliotecii Județene „V.A.
în anul 2011, cu misiunea de „readucere la lumină” Urechia” pentru copii și părinți cuminți și vizionare
a mersului la bibliotecă, cititului de plăcere şi nevoii multimedia;
de documentare, proiect ce a fost rezultatul unui - la ora 14:30 Biblioteca în oglinda fermecată a
parteneriat între Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor copilăriei – premierea micilor desenatori ce și-au
şi Bibliotecilor Publice din România (ANBBPR), expus lucrările la Filiala nr. 4, elevi ai Colegiului
Asociaţia „Excedo”, Marketer Club şi numeroase Național „Al. I. Cuza”, îndrumători: prof. Oana
biblioteci publice din majoritatea regiunilor ţării. Damian, prof. Doinița Mormenche și bibliotecar
Deoarece în anii următori proiectul a avut sincope Livia Ene;
la nivel naţional, Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” - la ora 14:30 Căutătorii de comori – concurs cu
a organizat de sine stătător evenimentul „Noaptea participarea elevilor de la Școala Gimnazială nr. 20,
în Bibliotecă la Galați”. În anul 2016, ajuns la a VI-a sub îndrumarea prof. înv. primar Tufă Tincuța, Școala
ediție, s-a desfăşurat pe data de 1/2 octombrie şi a Gimnazială nr. 28, prof. înv. primar: Berdilă Anica,
dat publicului posibilitatea să participe la numeroase Bărbătescu Nineta, Olariu Liliana și Gavrilă Elena-

6
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
biblio-breviar
Dorela, Școala Gimnazială nr. 43, prof. înv. primar: Gimnazială „Grigore Moisil” Galaţi: clasele I A - prof.
Epure Florentina-Cristina și Balmuș Clementina; Iancu Mariana; I B - prof. Scântei Manuela; a II-a B -
- la ora 14:30 Despre puterea cuvintelor - atelier de prof. Grecu Maria-Mariana; a III-a C - prof. Ciocan
lectură cu participarea elevilor clasei a V-a de la Școala Anişoara-Mihaela; a VIII-a C - prof. Emandache
Gimnazială „Mihail Sadoveanu”, sub îndrumarea Ionela-Cătălina;
prof. Mihaela Melinte și Violeta Nedelcu. Invitați: • Ora 18:30 Orlando și prietenii săi - recital la
elevii clasei I de la Școala Gimnazială nr. 3, înv. chitară susținut de Orlando Blaga, elev la Colegiul
Liliana Ciupitu; Național „Al. I. Cuza”. În deschidere un moment de
- la ora 15:00 Clubul de șah „Axis Libri” - lectură publică realizat de Alexandra Axente, Diana
deschiderea oficială. Instructor Adrian Smărăndoiu; Petrașc și Bogdan Claudiu Bercea, membri ai Clublui
- la ora 15:00 Clubul de scrabble, instructor Andrei V.I.R.A.L;
Alexandrov; • Ora 19:00 Noaptea Biblio-Detectivilor – Pokebook
- la ora 15:00 Din tainițele Bibliotecii „V.A. Urechia”: Mania – concurs;
teme și idei pentru studiu, documentare și cercetare • Ora 19:00 Personajele din povești la lumina
cu participarea elevilor și a cadrelor didactice din felinarelor - lectură publică cu participarea membrilor
învățământul preuniversitar gălățean; Clubului Curioșilor și a elevilor clasei a V-a ai Liceului
- la ora 15:00 Recomand această carte – atelier Teoretic „Dunărea”, coordonați de prof. Genete Alina
de lectură la care au participat elevi de la Școala și bibliotecar Gherghe Lica;
Gimnazială „Ion Creangă” din localitatea I.C. • Ora 19:00 Călător pe tărâmul basmelor - activitate
Brătianu, jud. Tulcea și de la Liceul Tehnologic realizată de elevii claselor a IX-a D și IX F de la Liceul
„Simion Leonescu” din loc. Luncavița, jud. Tulcea. Teoretic „Emil Racoviță” și Liceul Teoretic „Mihail
Profesori coordonatori: Iuliana Vasilescu și Monalisa Kogălniceanu”, profesor coordonator Cătălina-
Bârsănescu. Geanina Radu;
La ora 16:00, sub genericul „Salonul Literar • Ora 19:00 Lectura urbană o provocare: 10
Axis Libri”, a fost organizat evenimentul de lansare autori gălățeni contemporani: atelier de lectură. Au
a volumelor: „Paul Bujor: Documentar biografic”, participat elevii clasei a X-a D de la Colegiul Tehnic
„Monumentul lui Mihai Eminescu din Iași și de Alimentație și Turism „Dumitru Moțoc”, profesor
sculptorul Ion Schmidt-Faur” și „Binecuvântata coordonator Elena Grigoraș;
lectură” ale scriitoarei Livia Ciupercă precum și a • Ora 20:00 Formarea și dezvoltarea interesului
volumului „Gândirea creștină arheică Eminesciană”, pentru lectură - activitate prezentată de elevii claselor
autor Dumitru Tiutiuca. Moderatori: scriitorul a XII-a, de la Colegiul Național „Costache Negri”.
Teodor Parapiru și managerul Zanfir Ilie. Coordonator: prof. bibliotecar Elvira Alexandrescu.
Acordurile muzicii folk s-au făcut auzite la ora
Programul a continuat cu lansarea volumului 21:00, prin vocea artistului George Constantin,
de specialitate „Biofizică și imagistică medicală” al invitat în spațiul bibliotecii pentru a ne încânta
autorilor Emil Strungă și Mihaela Dumitru și cu un cu vechi melodii nepieritoare alături de prieteni,
mic regal artistic „Recital Constantin Brâncuși”, text colaboratori și fani.
după Mircea Eliade, adaptat de actorul și regizorul După ora 22:00, la sala „Mihai Eminescu” au avut
Stelian Preda, cu participarea actriței Oana Preda de loc proiecții de filme artistice, eveniment organizat
la Teatrul Dramatic „Fani Tardini”. în colaborare cu Direcția Județeană pentru Cultură
În intervalul orar 17.00 – 20.00 s-au desfășurat în Galați.
toate spațiile bibliotecii, atât parter, etajul 1 cât și în Pe tot parcursul evenimentului s-au desfășurat
curte mai multe activități pentru copii și adolescenți, mai multe campanii de promovare a cărții și lecturii
astfel: și au fost organizate o serie de expoziții tematice în
• Ora 17:00 Curs de bune maniere în instituțiile toate spațiile de expunere ale bibliotecii.
publice, susținut de Lăcrămioara Goga, reprezentant Apreciem că întreg evenimentul a fost o reușită
al organizației educaționale „Happy Family Club”; deplină, cu mult peste așteptările noastre și cu o
• Ora 17:30 Dansuri tradiționale grecești – prezență spectaculoasă, care a dovedit, dacă mai era
Ansamblul de dansuri Olympos Junior; nevoie, cât de strânse sunt legăturile între bibliotecă
• Ora 18:00 Vânătoarea de comori literare, lecturi și comunitate.
în noapte cu participarea elevilor de la Şcoala

7
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
biblio-breviar

Octombrie a început cu o noapte
în bibliotecă la Galați

S ă vezi Biblioteca
luminată noaptea
și să-i poți și trece pragul,
Mesajul campaniei a fost/este: „Ia o carte și uit-o
pe o bancă, în autobuz, într-un parc sau în localul
tău preferat. Scrie-i un mesaj celui ce o va găsi, apoi
pentru a-i pătrunde tainele, povestește celorlalți și provoacă-i să facă la fel”. Mulţi
nu este ceva obișnuit... Este gălăţeni au fost plăcut surprinşi de aceasta iniţiativă
ceva rar, un vis al oricărui şi au fost alături de organizatori şi voluntari.
cititor adevărat. Visul a Cine are carte, are parte de... surprize! - campanie
devenit realitate sâmbătă de promovare a lecturii realizată de voluntarii
spre duminică, 01 spre 02 Bibliotecii, membri ai clubului V.I.R.A.L (Voluntarii
Cătălina Şoltuz octombrie, între orele 14:00 Inspirați Reușesc cu Ajutorul Lecturii) s-a realizat
responsabil, Filiala nr. 2 și 01:00, când foarte mulţi stradal, începând din data de 28 septembrie a.c.,
„Paul Păltănea” gălăţeni au vizitat Biblioteca prin împărțirea de fluturași și invitarea la programul
Judeţeană „V.A. Urechia”. Noaptea în Bibliotecă la Galați, şi s-a concretizat în
Prestigioasa instituţie de cultură gălăţeană ziua evenimentului prin participare la activităţi şi la
organizează, la fiecare început de octombrie, un o tombolă.
eveniment cultural mult îndrăgit și așteptat cu Dăruiește și primește o carte! este o altă campanie
nerăbdare de către toți prietenii bibliotecii: Noaptea organizată de biblioteca judeţeană, în perioada 1-31
în bibliotecă la Galaţi. Evenimentul a ajuns în octombrie a.c., în care fiecare copil a venit cu o
acest an la cea de-a VI-a ediție. O ediţie plină de carte, pe care a dăruit-o, iar la rândul lui a primit o
activităţi interesante și de înaltă ținută artistică: carte de la un alt copil.
expoziţii, cluburi, campanii de promovare a De un real succes s-a bucurat concursul
lecturii, activităţi ale instituţiilor şcolare şi culturale Vânătoarea de comori, care a constat într-un tur
din municipiu, judeţ şi localităţile învecinate, inedit al Bibliotecii și la care au participat copiii
momente folclorice, tururi ale de la diferite şcoli din oraş.
bibliotecii, vizionări, ateliere, Cei mici au avut de înfruntat
târg de carte, concursuri şi o mulțime de provocări, au
cu o ţinută organizatorică trebuit să-și dovedească flerul
excelentă, prima ediţie din de detectiv, au negociat și și-au
această toamnă a Salonului pus în valoare creativitatea. La
literar „Axis Libri”. final, aceştia au fost răsplătiți
Având alături o vreme cu diplome, cărţi şi dulciuri.
excelentă de toamnă, o Un alt concurs inedit a fost
organizare excepţională şi un Noaptea Biblio-Detectivilor
public numeros, dornic de a - Pokebook Mania în care
participa sau de a asista la activităţi, s-au desfăşurat participanţii au trebuit să găsească documente
campanii de promovare a lecturii şi culturii, precum „ascunse” intenţionat, iar apoi s-au bucurat de
şi a publicaţiilor nou intrate în bibliotecă, atât în surprize.
sediul bibliotecii, cât şi în municipiu. Clubul de şah „Axis Libri” şi cel de scrabble au
Bookleta - Campanie la nivelul municipiului organizat frumoase partide pline de provocări şi
Galați pentru promovarea lecturii și culturii în fair-play, iar momentele artistice pline de voie bună,
rândul comunității gălățene a avut un succes real. graţie şi talent au fost asigurate de micii artişti şi

8
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
biblio-breviar
artiştii populari de la Centrul Cultural „Dunărea O alte activitate interactivă la care Filiala nr. 2
de Jos” şi Ansamblul de dansuri Olympos Junior, de „Paul Păltănea”- Bibiliotecă Municipală a fost gazdă
actorii de la Teatrul Dramatic „Fani Tardini” şi de în cadrul bibliotecii judeţene a fost cea a elevilor
artistul de muzică folk George Constantin. Şcolii Gimnaziale „Grigore Moisil” Galaţi însoţiţi
Activităţile şi atelierele literare ale diferitelor de doamnele profesor Emandache Cătălina-Ionela
şcoli şi organizaţii din oraş au avut ca unic scop şi Chiscoci Loredana-Ioniţa. Tema activităţii a fost
promovarea lecturii şi a culturii în general în rândul lectura şi impactul acesteia asupra copiilor, dacă se
participanţilor. În acest sens, şi filialele bibliotecii mai citeşte astăzi sau care a fost ultima carte citită
judeţene au contribuit la desfăşurarea acestor şi recomandată. O întâlnire plină de interes care a
activităţi. reuşit să incinte la lectură copiii prin prezentarea
Filiala nr. 2 „Paul Păltănea”- Bibliotecă ultimelor noutăţi editoriale specifice vârstei lor.
Municipală, alături de elevii Colegiului Tehnic de Preţ de o zi şi o noapte, Biblioteca Judeţeană „V.A.
Alimentaţie şi Turism Urechia” Galaţi a avut ocazia să-
„Dumitru Moţoc” şi și surprindă vizitatorii cu oferte
de doamna profesor inedite, de la vizite, proiecții de
Grigoraş Elena- filme, concerte, lansări de carte,
Antoaneta, a realizat ateliere de creație, până la întâlniri
printr-o frumoasă cu autori, concursuri, expoziții sau
şi interesantă acti­ demonstrații de virtuozitate artistică.
vitate, intitulată A fost o experiență culturală diferită,
Lecturi urbane: 10 o cristalizare a energiilor și un regal
scriitori gălăţeni în al acumulărilor de bune practici
căutarea cititorului, pe care biblioteca
o incursiune în judeţeană le-a avut în
lumea scriitorilor gălăţeni care şi- ultimii ani.
au pus amprenta asupra culturii Ca manifestare
dunărene. George Arion, Hortensia pro-lectură și eveni­
Papadat-Bengescu, Nina Cassian, ment de promovare
Mihai Gălăţanu, Zanfir Ilie, Grigore a culturii în toate
Hagiu, Cornel Antoniu, Calistrat formele ei, Noapte în
Hogaş, Iordan Chimet sau Constant bibliotecă la Galaţi,
Tonegaru au fost scriitorii despre care ediţia a VI-a, a venit
tinerii au relatat idei, versuri, replici, să conștientizeze,
monologuri cu o sensibilitate aparte. mai profund decât
O adevărată lecţie de cultură despre până acum, rolul tot
oameni care prin puterea cuvântului scris au lăsat în mai activ pe care instituția bibliotecii trebuie să-l
urmă cărţi valoroase apreciate de tânăra generaţie. reclame în societatea actuală.

9
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
biblio-breviar

Noaptea în Bibliotecă la Galați în cadrul
Compartimentului Împrumut pentru adulți

N oaptea în biblio­
tecă la Galați a
fost marcată în cadrul
de către unul dintre cei mai activi colaboratori ai
bibliotecii în materie de ateliere şi cursuri educative
pentru copii şi adolescenţi, doamna Lăcrămioara
compartimentului Îm­ Goga, reprezentantă a Clubului „Happy Family
prumut la Domiciliu Club”, căreia îi mulțumim pe această cale pentru
pentru Adulți printr- răbdarea, profesionalismul, tonusul şi devotamentul
un număr impresionant faţă de copii şi de cursurile pe care le susţine.
de acțiuni, expoziții, La ora 19:00 a început Noaptea Biblio-Detectivilor,
evenimente. concurs luat foarte în serios de tinerii participanți.
Expoziția Flori scrise, Această activitate s-a bucurat de participarea unui
Andreea Iorga pictate, crescute, realizată număr impresionant de copii, aproximativ 100,
şef compartiment Împrumut în holul principal al care au ales să îşi petreacă o seară de sâmbătă în
la domiciliu pentru adulţi,
Biblioteca „V.A. Urechia” bibliotecii, a cuprins bibliotecă, alături de cărţi, evenimente culturale
romane consacrate, cărţi inedite şi multe alte activităţi dedicate copiilor şi
de specialitate şi albume cu picturi, care au avut un tinerilor gălăţeni. Cele opt echipe formate din 13
numitor comun: florile. Expoziţia a fost realizată participanţi, supravegheate de câte un bibliotecar
în vitrinele verticale, iar documentele expuse au sau un cadru didactic, au pornit în căutarea de
provenit din ultimele achiziţii de carte din acest an. indicii ce aveau să le îndrume pașii spre comoara
Întâlnire surpriză cu o carte, aflată la cea de-a aflată în cadrul Secţiei Împrumut la domiciliu
V-a ediție, a oferit cititorilor aproximativ 60 de cărți pentru adulţi, care a constat în dăruirea unei cărţi
nou intrate în colecțiile din partea bibliotecii şi multe dulciuri
secției, din diferite din partea sponsorilor.
domenii de interes, Seara s-a încheiat cu un recital folk,
cum ar fi: medicină, susţinut de vechiul nostru colaborator,
beletristică, psihologie, George Constantin, pasionat de
dezvoltare personală, muzica folk încă din copilărie, student
religie etc. Cărțile au fost la Universitatea „Dunărea de Jos”
frumos împachetate în din Galaţi. George a avut parte de un
hârtie, cititorii alegând public select, pe lângă bibliotecari,
astfel o carte fără a cititori, aflându-se directorul
cunoaște nimic despre Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” şi
ea. Abia după ruperea alte personalităţi locale.
ambalajului au putut să afle despre Pe tot parcursul zilei,
ce carte era vorba. Sperăm că cititorii care au restituit
toate întâlnirile au fost pe măsura documente aflate în
așteptărilor, ținând cont de faptul întârziere au fost scutiți
că aproximativ 45 de documente au de plata penalizărilor
fost împrumutate numai sâmbătă, 1 şi a cheltuielilor de
octombrie. corespondenţă.
Începând cu orele 17:00, în cadrul
Secţiei Împrumut la domiciliu
pentru adulţi s-a desfăşurat un curs
de învăţare a bunelor maniere în bibliotecă, susținut

10
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
biblio-breviar

Căutătorii de comori – concurs pentru pitici

C u prilejul eveni­
m e n t u l u i
„Noaptea în Bibliotecă la
sală la Secția pentru copii, Sala Piticot! Caută la raftul
„Povești”, grupa II, volumul Povești de Ion Creangă!
Vei găsi indiciul nr. 3!; 3. Mergi la Secția pentru
Galați”, Compartimentul Adulți, Sala Știință, Tehnică, Medicină! Caută sub
Împrumut la domiciliu tastatura calculatorului! Vei găsi indiciul nr. 4!; 4.
pentru copii al Bibliotecii Mergi la etajul 1, Sala Referințe Electronice/Internet!
Județene „V.A. Urechia” Caută la calculatorul nr. 3! Vei găsi indiciul nr. 5!;
și-a așteptat cititorii cu o 5. Mergi la Sala Multimedia! Solicită indiciul nr. 6!;
serie de manifestări, care 6. Reîntoarce-te la Secția Copii, Sala Adolescent!
mai de care mai atractive Găsește comoara cu nr. 1! Felicitări! Vino repede
și mai interesante. Una afară!
din activități, intitulată Comoara găsită a fost o carte din colecțiile Secției
Maricica „Căutătorii de comori” pentru copii. Concurenții au avut la dispoziție zece
Târâlă-Sava - concurs, a atras un minute pentru a pregăti prezentarea „comorii”.
şef compartiment, Împrumut număr foarte mare de Una din cărți a fost „Atinge copacul fermecat” de
la domiciliu pentru copii, curioși. Au participat Christie Matheson. Copiii au improvizat și chiar au
Biblioteca „V.A. Urechia” la concurs 60 de copii, încercat să facă o scurtă dramatizare a copacului
însoțiți de cadrele fermecat. O altă „comoară” a fost o carte de cultură
didactice de la Școala Gimnazială nr. 20, nr. 28, nr. generală. Unii au pus întrebări, iar alții au răspuns.
43 și Liceul Teoretic „Dunărea”, dar și de părinți și După frumoasele prezentări a urmat jurizarea.
bunici. Premiul I l-a obținut echipa „Fulger”, premiul II,
După o scurtă prezentare Echipa „Pokemon” și premiul III,
a Bibliotecii și a serviciilor Echipa „Șoimii”.
oferite de aceasta, după Copiii prezenți au participat și
vizionarea unei expoziții la campania „Dăruiește și primește
cu noutățile editoriale din o carte”, astfel încât fiecare copil a
colecțiile Secției pentru copii, venit cu o carte, pe care a dăruit-o,
intitulată „Ce mai citesc copiii iar la rândul lui a primit și a plecat
astăzi?!?”, concurenții au fost acasă cu o carte.
împărțiți aleatoriu în trei La final, toată lumea a primit
echipe. Fiecare echipă și-a ales dulciuri și cărți din
un nume. Astfel au participat la concurs partea sponsorilor
Echipa „Fulger”, Echipa „Pokemon” și evenimentului „Noa­
Echipa „Șoimii”. Concursul a constat în ptea în Bibliotecă, la
găsirea unei comori, într-un timp cât mai Galați”. Mesajul nostru
scurt, prin descoperirea din aproape în pentru micii căutători
aproape a indiciilor, ascunse în prealabil de comori a fost
de bibliotecarele Secției pentru copii. „Citește și tu!”. Sperăm
Redăm câteva din indicii: 1. Intră în că prin această acțiune
bibliotecă! Mergi la pupitrul Referințe! am reușit să le trezim
Solicită volumul Dicționarul scriitorilor gălățeni de curiozitatea și dorința de a citi cât mai mult. Am
prof. dr. Ilie Zanfir! Caută în carte, autorul Victor convingerea că vor reveni cu drag la bibliotecă să
Cilincă! Vei găsi indiciul nr. 2!”; 2. Intră în prima descopere alte noi comori.
11
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
biblio-breviar

Personaje din povești la lumina felinarelor
lectură publică

M anifestarea
„Noaptea în
Bibliotecă la Galați”, care
raft documentele ce-i interesau și au citit despre
personajele îndrăgite, cum ar fi: Scufița Roșie,
Pirați, Pinochio, Crăiasa Zăpezii, Alice în Ţara
a avut loc în data de 1 Minunilor. Apoi, copiii au ieșit în curtea Bibliotecii
octombrie 2016, a oferit și au prezentat fragmente din cărțile Secției pentru
o nouă șansă copiilor copii, la lumina felinarelor. A fost o experiență
gălățeni, cititori activi inedită și totodată atractivă pentru copii, iar ei
ai Bibliotecii, de a-și ne-au solicitat încântați mai multe activități în
promova talentele, de a bibliotecă cu același specific, în viitorul apropiat.
participa la programul La Secția pentru copii ei s-au bucurat de o primire
artistic al voluntarilor călduroasă, bibliotecarele secției întâmpinându-i
Florica Șerban Bibliotecii, de a petrece cu dulciuri și băuturi răcoritoare, primind în
bibliotecar, Biblioteca o noapte de neuitat dar și câte o carte. Editurile care au sponsorizat
„V.A. Urechia”
alături de familiile lor, acest moment au fost: Arthur, Corint, Nemira,
prieteni ai Bibliotecii. Bookland. Elevii clasei a V-a ai Liceului Teoretic
Astfel, elevii clasei a V-a a Liceului Teoretic Dunărea și-au manifestat dorința să viziteze și
„Dunărea” Galați, însoțiți de diriginte prof. Alina Atelierul de Legătorie, deoarece erau informați
Genete și de bibliotecara școlii de către colegul lor, Târâlă-
Lica Gherghe, s-au deplasat Sava Teodor, de existența
la Bibliotecă în număr de 20 acestuia,datorită faptului
alături de alți elevi din clasa a că a pătruns în bibliotecă
II-a de la Școala nr. 28, coord. încă de mic și a cunoscut
înv. primar Olariu Luminița, culisele bibliotecii prin
care au venit în număr de intermediul mamei sale, de
15, iar Școala nr. 42 a fost profesie bibliotecar. Elevii
reprezentată de un număr au participat cu însuflețire
de 50 de elevi coordonați de la prezentarea atelierului
următoarele cadre didactice: de legare a cărților, iar
Damian Georgeta, Bucur legătorul de carte le-a
Luminița, Butunoiu Oana Mădălina, prezentat aparatura și
Necula Cezarina și bibliotecar Patron modul ei de utilizare,
Mariana. Elevii supravegheați de precum și modalități
coordonatorii lor au vizitat Biblioteca, de legare a cărților.
îmbrăcată în chip de sărbătoare, și Pentru elevi a fost
compartimentele acesteia: Secțiile o noutate absolută.
de Împrumut la domiciliu pentru Ei au adresat multe
copii și adulți, Sala de lectură, întrebări spontane,
Sala Internet și Multimedia și au spre surpriza și
asistat la spectacolele organizate de încântarea dirigintei,
Bibliotecă. Elevii clasei a V-a ai Liceului Teoretic prof. Genete Alina.
„Dunărea” au venit costumați în personaje din Biblioteca, prin misiunea ei, a fost și va rămâne
povești și au solicitat să rămână în Secția pentru inima comunității, iar pentru copii, pe lângă
copii fiind fascinați de numărul mare de cărți alte beneficii, reprezintă și mijloc de lansare a
specifice vârstei și intereselor lor și au selectat din talentelor lor inepuizabile.

12
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
biblio-breviar

Început de toamnă, flori, frunze, struguri, nuci,
castane…
Noaptea în Bibliotecă
„Nu e alta mai Cu mari emoţii, elevii de la Şcoala Gimnazială
frumoasă şi mai de folos „Ion Creangă’’ din localitatea I.C. Brătianu, judeţul
în toată viaţa omului Tulcea, îndrumaţi cu multă dragoste de doamnele
zăbavă decât cetitul profesoare Iuliana Vasilescu şi Monalisa Bârsănescu,
cărţilor” au păşit sfioşi în lumea minunată a cărţilor şi ne-au
Miron Costin încântat cu frumoasele prezentări. Atmosfera a fost
caldă şi primitoare, iar copiii ne-au transmis emoţie
Sâmbătă, 1 octom­ şi sensibilitate.
brie 2016, la sediul De la lectură am trecut la muzică, dansuri elene
central al Bibliotecii şi bună dispoziţie. Un grup de copii din Ansamblul
Judeţene „V.A Urechia’’, Folcloric „Olympos Junior’’ al Comunităţii Elene,
Cecilia Manolescu în cadrul evenimentului coordonaţi de Cristina Spiridon ne-au bucurat
bibliotecar, Biblioteca cultural „Noaptea în
„V.A. Urechia”
sufletele cu frumoasele dansuri tradiţionale greceşti.
Bibliotecă la Galaţi’’, Atelierul de lectură numit „Călător pe tărâmul
ediţia a VI-a, s-au desfăşurat mai multe ateliere de basmelor’’ a reunit boboceii clasei a IX-a D şi a
lectură, cu minunaţi copii şi talentaţi adolescenţi, IX-a F de la Colegiul Naţional „Costache Negri’’
cadre didactice desăvârşite şi aranjamente de şi Liceul Teoretic „Emil Racoviţă’’. Elevii au fost
toamnă care au alcătuit coordonaţi cu profesionalism de
un tablou drag inimilor. doamna profesor Cătălina-Geanina
Primii care au păşit Radu şi ne-au purtat într-o călătorie
pragul bibliotecii au imaginară pe tărâmul basmelor.
fost elevii de la Şcoala Regalul de activităţi ale Filialei
Gimnazială nr. 17, nr. 1 „Costache Negri’’ s-a încheiat
coordonaţi cu multă cu o lecţie despre dragostea faţă
dăruire de doamnele de carte, sensibilitate,
profesoare Mihaela emoţie şi rafinament,
Melinte şi Violeta Nedelcu. oferită de elevii clasei
În cadrul atelierului de lectură intitulat a XII-a de la Colegiul
„Despre puterea cuvintelor’’ a fost Naţional „Costache
prezentată cartea „Ela cea fără cuvinte”, Negri’’, coordonaţi
scrisă de Victoria Pătraşcu. Activitatea cu multă căldură de
a fost dinamică şi creativ coordonată de doamna profesoară
doamnele profesoare care au Elvira Alexandrescu,
prezentat copiilor o poveste în cadrul
despre puterea cuvintelor evenimentului cultural „Noaptea în
frumoase şi a gesturilor calde, Bibliotecă la Galaţi’’, ediţia a VI-a.
despre prietenie, toleranţă şi Dragi copii, părinţi, bunici şi cadre
iubire. didactice, vă mulţumim pentru că ne-aţi
Un alt atelier de lectură a fost alături şi aţi creat o atmosferă plină
fost cel intitulat „Recomand de sărbătoare, veselie şi culoare!
această carte’’... şi alte cărţi A fost o „Noapte de poveste în
minunate… Bibliotecă’’!
13
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
biblio-breviar

Biblioteca în oglinda fermecată a copilăriei

B iblioteca în oglinda
fermecată a copilăriei
a fost un proiect cultural-
Micuţii s-au minunat și bucurat de cărțile care
îmbracă biblioteca ca un tapet de mătase japoneză
brodat cu cele mai frumoase povești și lucruri
educațional realizat în neştiute despre lumea care ne înconjoară. Au
colaborare cu Colegiul aflat că permisul de bibliotecă este gratuit, la fel și
Național „Al. I. Cuza” pentru împrumutul cărților și filmelor.
Noaptea în bibliotecă la Galați, La Sala Multimedia, unde se pot viziona cele mai
ediția a VI-a, organizată frumoase ecranizări ale cărților copilăriei, copiii
sâmbătă, 1 octombrie 2016. au vizionat împreună cu părinții filmul de desene
Celozena Volovăț Elevii din clasa animate Turbo, realizat de DreamWorks Animation
responsabil, Filiala nr. 4 pregătitoare și clasa I, sub și distribuit prin Studiourile 20th Century Fox.
„Grigore Vieru” îndrumarea prof. Oana Sumarul de abstract, http://www.bvau.ro/Catalog,
Damian, prof. Doinița Miron realizat de bibliotecara Constantina Nedelcu ne
și bibliotecar Livia Ene, au realizat desene având spune că: „Turbo este un melc care visează să devină
ca temă Biblioteca în oglinda fermecată a copilăriei cel mai mare pilot de curse din lume. Obsesia
pe care le-au expus la Filiala nr. 4 „Grigore Vieru” lui pentru viteză a făcut din el o ciudățenie și un
în perioada 26 septembrie – 7 octombrie 2016. paria în comunitatea melcilor, care sunt lenți și
Cele mai frumoase au fost premiate în cadrul prevăzători din fire. Turbo își dorește cu disperare
activităţii Noaptea în Bibliotecă să evadeze din viața lentă pe
din 1 octombrie 2016 şi toți copii care o duce. I se oferă această
au primit, din partea conducerii șansă după un accident bizar,
Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” în urma căruia dobândește
Galaţi, diplome de participare și capacitatea de a atinge viteze
premii dulci. incredibile. Turbo, înzestrat
Călătoria micuților în citadela acum cu o rapiditate ieșită din
cărților a început cu vizita la comun, pornește la un drum
standurile de carte ale editurilor extraordinar, dorind să atingă
participante la acest eveniment, imposibilul: să concureze
urmată de turul Bibliotecii împotriva celor mai
Județene „V.A. Urechia” pentru copii și buni piloți, în cursa
părinți cuminți. Indianapolis 500.”
Au poposit la Compartimentul A fost o după-
Colecții speciale, unde bibliotecara amiaza pe care
Camelia Bejenaru le-a dezvăluit pagini părinții și copiii au
din documente ce oglindesc istoria petrecut-o împreună
bibliotecii de la deschiderea sa în anul la bibliotecă alături
1890, prețioase gravuri, litografii, atlase, de profesori și
carte românească veche precum și piese bibliotecari într-o
de mobilier care au găzduit primele frumoasă zi de
cataloage de bibliotecă. Pentru cei care toamnă. Vizita la
doresc să descopere Colecţiile speciale, Biblioteca bibliotecă s-a încheiat cu promisiunea că vom face
pune la dispoziție expoziţii virtuale la adresa de şi alte activităţi cultural-educative la care copiii să
internet https://ro.pinterest.com/vaurechia/boards. participe împreună cu părinţii.

14
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
biblio-breviar

„Noaptea în Bibliotecă la Galați”, ediția a VI-a :
Bookletta – uită o carte undeva!

C ampania
națională de pro­
movare a lecturii „Bookletta
inter­ Imediat ce-am citit mesajul de pe chat, mi-a
apărut un zâmbet pe față. Bookletta! Bineînțeles,
pentru necunoscători și neîncrezători, acest proiect
- Uită o carte undeva!” este poate părea, la prima vedere, banal. Banal și
inspirată după ideea franceză plictisitor. Adevărul e total diferit. „Bine, dar...
„Oublie un livre quelque Care-i faza cu Bookletta?” poate vă întrebați. Scopul
part”. Acest eveniment de acestui eveniment este acela de a promova lectura
anvergură, pornit în Quebec, în rândul cetățenilor orașului Galați și chiar cred că
dar care a luat aripi în întreaga fiecare oraș ar trebui să preia această inițiativă. Din
lume, este considerat ca fiind ce în ce mai puțini oameni citesc cărți. Un adolescent
Liana-Mihaela un fenomen social original, arogant v-ar spune că cititul e pentru tocilari, iar un
Niculeț
bibliotecar, Biblioteca dinamic, necesar pentru adult venit de la muncă v-ar zice că nu are timp sau
„V.A. Urechia” orice societate, pentru că că vremea hălăduirii în tărâmurile lecturii a trecut
astăzi cu noile tehnologii pentru el.
care ne inundă viața, avem tendința să citim din Când am auzit prima dată de Bookletta, am
ce în ce mai puțin. La nivelul orașului Galați, înălțat din sprâncene curioasă, dar totuși niciun
campania de promovare a lecturii „Bookletta - beculeț nu s-a aprins deasupra capului meu ca un
uită o carte undeva!” a „Evrika!” țipat de eul meu
ajuns la a doua ediție și interior. Mai degrabă, aș zice că
s-a desfășurat în cadrul am fost sceptică (ca de obicei,
evenimentului ”Noaptea de altfel, balanță fiind). După
în bibliotecă la Galați”, pe câteva ore însă, evenimentul
1 octombrie 2016. avea să contureze una dintre cele
Cărțile au fost mai frumoase experiențe
distribuite (uitate) din ultima vreme.
în: Grădina Publică, Era prima sâmbătă a
Căminul pentru Per­ lui octombrie și părea că
soane Vârstnice „Sf. vara întârzia cu plecarea
Spiridon”, Mall Shopping ei. În fața sălii de lectură
City Galați, Parcul Rizer, „Mihai Eminescu’’, zeci de
de o echipă inimoasă voluntari se strânseseră în
de 32 de voluntari – elevi în clasa a IX-a la jurul cărților care urmau
Colegiul Național „Vasile Alecsandri” Galați, să fie dăruite oamenilor
coordonați de prof. Anton Mariana, precum și din Galați. Toți erau
de Liana Niculeț și Gabriela Istrate, bibliotecarii entuziasmați, îndesând în
organizatori. genți și rucsacuri cărți ce
Reacția oamenilor a fost pozitivă, iar aveau scrise pe cotorul lor
voluntarii au fost deosebit de încântați să ne ajute. „Bookletta”. Când toată lumea a înțeles ce trebuie
Una dintre cele mai active voluntare, care a participat să facă și unde trebuie să meargă, holul s-a golit în
și la prima ediție a Booklettei, Adina Milica, ne-a câteva secunde, de parcă nu se întâmplase nimic.
împărtășit impresiile sale: Afară mirosea a toamnă, iar soarele se îndrepta
15
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
biblio-breviar
grăbit spre apus. Împreună cu încă doi prieteni, preț de câteva clipe, deși noi deja îi întinsesem o carte.
am decis să împărțim cărți în Grădina Publică. Îmi amintesc destul de clar imaginile care au urmat:
Am descoperit în scurt timp că Bookletta însemna câteva lacrimi adunate în colțurile ochilor săi și o
mai mult decât răspândirea pasiunii pentru lectură; mână tremurândă, apucând cu sfială cartea. Apoi
înseamnă... distracție. ne-a mulțumit, s-a ridicat încet și ne-a îmbrățișat
Persoanele pe care le-am abordat au fost pe fiecare. Nu ne-am așteptat niciunul la asta – nu
surprinzător de încântate de inițiativă și chiar s-au ne-am gândit că un lucru atât de mărunt ar putea
bucurat când au primit cărțile, acceptând să facă însemna atât de mult pentru cineva. Nici în cazul
poze cu noi. Mulți dintre cei cu care am interacționat celorlalți bătrâni nu a fost altfel. Toți ne priveau cu
au deschis curioși cărțile, începând să citească afecțiune – într-un alt cadru oricine ar fi crezut că
imediat după plecarea noastră. Îmi place să cred că suntem nepoții lor.
au redescoperit o pasiune de mult uitată și că, pentru Odată cu apusul care se topea în raze stacojii
câteva ore, cartea dăruită le-a peste norii care țineau morțiș
adus un zâmbet, câteva clipe de să ne amintească că e toamnă,
relaxare sau, de ce nu, prilej de am părăsit Azilul de Bătrâni
reverie. promițându-ne că vom reveni cât
După aproape două ore, am de curând. În stația de autobuz,
constatat că oamenii pe care-i mai aveam o singură carte.
întâlneam în drumul nostru se Pe aceasta i-am oferit-o unui
împuținau. Vântul se întețise, domn ce aștepta autobuzul cu o
iar mici vârtejuri de frunze țigară între degete și telefonul pe
alergau năstrușnice pe străzi. genunchi. Surpriză, încântare

În timp ce mergeam fără țintă, am zărit maximă, delir? Din păcate, nu a
Azilul de Bătrâni. Ne-am uitat unul la avut niciuna dintre reacțiile acestea.
altul și ne-am înțeles să împărțim cărți De fapt, păruse aproape dezgustat la
în acel loc. Făcând primul pas în curtea atingerea coperților cărții. „Ce să fac
azilului, ochii bătrânilor au sclipit în eu cu asta? Nu le am eu cu cititul...” ne
direcția noastră. Unii zâmbeau firav spuse el pe un ton simandicos. Totuși,
colțurile buzelor fiind mărginite de nu am acceptat să ne înapoieze cartea
riduri adânci. Alții oftau, probabil și am încheiat dialogul spunându-i:
gândindu-se la ultima dată când „Milioane de oameni au gândit asta
nepoții îi vizitaseră. Prima persoană la un moment dat în viața lor și, mai
pe care am abordat-o a fost un bătrânel târziu, au găsit o carte care avea să le
cu ochii mari și negri. Stătea pe o schimbe perspectiva asupra viitorului.
bancă sprijinindu-se cu ambele brațe în Citiți-o - poate vă va plăcea! Cine
bastonul său. Când ne-am apropiat de știe? Poate această carte este tocmai
el, nu a oftat ca ceilalți; doar ne-a privit începutul către un nou drum...”

16
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Salonul Literar AXIS LIBRI

Salonul Literar „Axis Libri”
în cel de-al optulea an de activitate

I ntrat deja în peisajul
cultural gălăţean,
Salonul Literar „Axis Libri”
Craiova, în 2016. Permanent preocupat de creația
eminesciană, în lucrarea de față Dumitru Tiutiuca
surprinde în primul rând „conceptul de scriitor
și-a deschis porțile cu noua religios” al lui Eminescu, care, după cum afirmă
stagiune din cel de-al optulea autorul în introducerea cărții „nu s-a bucurat
an de activitate, în data de o circulație prea mare în literatura română și
de 1 octombrie, în cadrul comportă, în consecință, mari dificultăți de definire”.
manifestărilor organizate Gândirea creștină arheică eminesciană, este, pe lângă
cu prilejul celei de-a 6-a analiza operei marelui poet și o lucrare biografică,
ediții a evenimentului ce reunește referințe critice adunate în decursul
Silvia Matei
șef serviciu, Săli de lectură, ”Noaptea în Bibliotecă la vieții. În formatul deja consacrat al salonului
Biblioteca „V.A. Urechia” Galați”. În cadrul primitor literar, deschiderea a fost marcată prin salutul de
de început de toamnă creat bun venit adresat celor doi invitați și prezentarea
de organizatori în Sala Mihai Eminescu, Biblioteca biobibliografică făcute de prof. dr. Zanfir Ilie,
„V.A. Urechia”, i-a avut ca invitați pe doi autori directorul Bibliotecii „V.A. Urechia”. Profesorul,
consacraţi în cultura gălăţeană şi naţională, Livia jurnalistul și scriitorul gălățean Theodor Parapiru,
Ciupercă și Dumitru Tiutiuca, care au venit să ne neobosit moderator al salonului literar a prezentat
prezinte cele mai recente creații literare. cărțile lansate în această ediție şi a dat cuvântul
Livia Ciupercă, născută la Berești în județul „cronicarilor” Bibliotecii, Simona Milica, Ioana
Galați, a absolvit Facultatea de Limbă și Literatură Chicu, Catrina Căluian, Camelia Toporaș, Simona
Română a Universității din Haidu şi a.g. Secară, care au
București și este profesor, publicist realizat recenziile cărților.
și scriitor, membru al Uniunii Această primă ediție a
Scriitorilor din România, Filiala Salonului Literar „Axis Libri”, s-a
Iași. Autoare de studii de critică bucurat de prezența neanunțată a
literară, metodologie didactică, prof. univ. dr. în științe umaniste
eseuri și versuri, Livia Ciupercă Cătălin Bordeianu, de la
este preocupată de promovarea Universitatea Apollonia din Iași,
scriitorilor și cărților autorilor poet, istoric literar și eseist, care
născuți pe meleaguri dunărene. a venit de pe meleaguri ieșene cu
Și de această dată, invitata salonului literar ne-a o culegere anastatică de texte medievale juridice și
adus în atenție trei dintre studiile publicate în 2016: bisericești, Ton Bazilicon, în 15 vol. apărute la Paris
Monumentul lui Mihai Eminescu din Iași și sculptorul în 1647.
Ion Schmidt-Faur, Binecuvântata lectură, ambele Seara s-a încheiat cu oferirea diplomelor de
apărute la editura Pim și Paul Bujor-documentar excelenţă de către prof. dr. Zanfir Ilie, directorul
biografic, apărut la editura Junimea din Iași. Bibliotecii şi cu mult aşteptata şedinţă de autografe.
Cel de-al doilea invitat al serii, Dumitru Cea de-a doua ediție a salonului literar, ce a avut loc
Tiutiuca, născut la Brăila, este profesor universitar, joi, 6 octombrie, i-a avut ca invitați pe patru dintre cei
critic și istoric literar, teoretician și eseist care a mai cunoscuți scriitori tecuceni și ultimele lor apariții.
profesat de-a lungul carierei sale în Galați, orașul Aforistul Vasile Ghica ne-a adus în atenție volumul
de la Dunăre. În această ediție a Salonului Literar de proză ultrascurtă Insomnii pestrițe, apărut anul
„Axis Libri”, Dumitru Tiutiuca ne-a prezentat acesta la Editura Rafet, și volumele traduse, Entre les
lucrarea Gîndirea creștină arheică eminesciană, griffes du rire și ediția trilingvă, spaniolă, franceză și
apărută la editura Fundația Cartea Românească din română, En las garras de la risa. Volumul este tradus
17
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Salonul Literar AXIS LIBRI
în spaniolă de Fabianni Belemuski și în franceză de Vasile Mandric, Mihai Vintilă și adolescenta aflată
Constantin Frosin. Volumul Insomnii pestrițe a primit la debut, Codrina Codruța Tudoriu.
premiul „Alexandru Deșliu”, în cadrul Festivalului Poeta Valentina Balaban a prezentat publicului
Internațional „Titel Constantinescu”, ediția a IX-a, gălățean volumul de versuri Sfere de vis apărut în
Râmnicu-Sărat. 2016 la Editura Lucas din Brăila. Într-una din
Tecuceanul Ionel Necula, istoric și critic literar, cronicile sale, scriitoarea Lucia Pătrașcu afirma
ne-a adus în atenție trei noi apariții: vol. 9 din Uricar despre Valentina Balaban că este ”o poetă care își
la Poarta Moldovei de Jos și Ion Petrovici. Recurențe caută drumul spre tărâmul mirific al versului ca și
2, apărute anul acesta la editura GraphoPress și creație definitorie izvorâtă din personalitatea sa”.
reeditarea volumului Durerile poeziei. Amintiri, Scriitorul Adrian Buzdugan ne-a adus în atenție
de Natalia Negru, editată și prefațată de scriitorul romanul Comisarul „Corcodușă”, despre care a.g.
tecucean. Au mai lansat acum: Marin Mârza, volumul Secară afirmă în postfață ”La sfârșitul lecturii, nu
de poezii Oglinda lui Bacon, apărut la Editura Sfera veți ști, probabil, dacă a fost sau n-a fost un roman
din Bârlad și care se constituie într-un omagiu adus polițist. Dar vă veți convinge că umorul său este
poetului gălățean Simon Ajarescu și jurnalistul și de aceeași calitate precum cel al regizorului ori al
scriitorul Ștefan Mitroi, reeditarea romanului fluviu rusului avangardist și veți înțelege câte ceva despre
Dulce ca pelinul, apărut la editura Detectiv, în 2016. diferența dintre literatură și arta cuvintelor”. Poetul
În formatul obișnuit al salonului literar, bibliotecarii Vasile Mandric ne-a prezentat volumul de versuri
Simona Haidu, Andrei Parapiru, Violeta Moraru, Aventura secundei, despre care afirmă de la început
Mihaela Pavel și a.g. Secară au prezentat recenziile că „de fapt demersul acesta încearcă și chiar reușește
volumelor lansate. Aprecieri asupra acestor volume să se întindă pe două dimensiuni – Spațiul acesta
au avut și Speranța Miron, Dumitru Tiutiuca, Ghiță Turtit, unde viețuim și Spațiul Celălalt unde Timpul
Nazare, Tănase Dănăilă, Valeriu Valegvi și Vasile este dilatat, în care o Secundă dăruită de Dumnezeu
Leonte, iar obișnuitele reprize umoristice au fost are 72 de ani pământești”. Scriitorul și jurnalistul
susținute de epigramiștii Ioan Fărcășanu, Ionel Jecu Mihai Vintilă ne aduce în atenție volumul România
și Vasile Manole. văzută dintr-un colț de Bărăgan, care este o culegere
Marți 11 octombrie, a avut loc o ediție specială de articole publicate în perioada 2010-2016 în
a Salonului Literar „Axis libri” în care a fost lansată cotidianul online InfoEST.ro, dar și ultimul număr
cartea profesoarei Aurelia Grosu, ”Copii educați al revistei manifest Litera 13, ce apare în peisajul
părinți împliniți”. Această ultimă carte de dezvoltare cultural brăilean de la începutul anului 2015. Nu
personală este dedicată, după cum afirmă autoarea, în ultimul rând tânăra Codrina Codruța Tudoriu
„copiilor copiilor mei, tuturor părinților care vor citi a ieșit în fața publicului gălățean cu volumele sale
și aplica ceea ce le este util pentru viața și familia de debut Sgraffito și Rapsodie în bocanci. După
lor...” și continuă proiectul ”Educă-mă cu viziune”, scurtele prezentări biobibliografice făcute autorilor
lansat oficial în octombrie 2015. Recenzia cărții a de către prof. dr. Zanfir Ilie, directorul Bibliotecii,
fost prezentată de Leonica Roman. La lansare au a urmat o repriză de recenzii prezentate de
participat copii, părinți, bunici și profesori dornici bibliotecarele Daniela Mitrofan, Geta Zeca, Elena
să primească puțin din „praful magic al cunoașterii, Ciobanu, Veronica Strungă, Bianca Mărgărint
al unei gândiri noi, izvorâte dintr-o Lumină Supremă, și Aurelia Voinescu. Despre autori şi lucrările
dintr-o viață schimbată, purificată, restructurată și lor au avut aprecieri şi scriitorii Lucia Pătrașcu,
revitalizată”(pag. 5-6), pe care autoarea și-a dorit Dan Plăeșu, Gheorghe Gurău, Vasile Leonte și
să-l împrăștie asupra ascultătorilor. Directorul Coriolan Păunescu, iar destinderea atmosferei a
Bibliotecii, Zanfir Ilie a recompensat actul creativ al fost realizată printr-un duel al catrenelor desfășurat
autoarei acordându-i la finalul serii o binemeritată între epigramiștii din Galați și Brăila: Stela Șerbu
diplomă de excelență. Răducan, Teodor Buhăescu, Ioan Fărcășanu, Vasile
Ediția din 13 octombrie a fost una a înfrățirii Manole și Ionel Jecu. Seara s-a încheiat după
culturale dintre Galați și Brăila, având loc lansarea aprecierile și recomandările făcute punctual fiecărui
a numai puțin de 5 scriitori veniți din orașul vecin autor în parte de către moderatorul Theodor
și prieten, Brăila. Invitații serii au fost scriitorii Parapiru și înmânarea diplomelor de excelență de
consacrați Valentina Balaban, Adrian Buzdugan, către amfitrionul salonului literar, dl Zanfir Ilie.

18
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Salonul Literar AXIS LIBRI
Ediția din 20 octombrie a fost una densă, având Viața de fiecare zi la Iași pe vremea lui Daniel Corbu
loc lansarea a 6 noi apariții editoriale. Și de această povestită de el însuși, o adevărată epopee în versuri
dată printre invitați au fost scriitori ce activează despre spiritualitatea Iaşului poetic și pe care îl
în arealul cultural al celor două orașe vecine și definește sugestiv în cuvântul înainte: „... burgul
prietene, Galați și Brăila. De la Brăila au venit Iașului, care, vorba unui cântec interbelic, mi s-a lipi
scriitorii Lucia Pătrașcu, Violeta Craiu, Adelina de suflet ca marca de scrisoare”. Consacratul scriitor
Pop și Dumitru Anghel în timp ce Galațiul a fost ieșean Emilian Marcu, marchează o nouă apariție
reprezentat de scriitorul Ionel Jecu. Invitatul special editorială pe care a ținut să o lanseze la Galați, în
al serii a fost scriitoarea Aura Christi, redactor- cadrul Salonului Literar „Axis libri”, noua carte
șef al revistei Contemporanul. Scriitoarea Violeta de sonete intitulată „Supliciul norilor”, apărută la
Craiu a venit în fața publicului gălățean cu Schiță editura Princeps din Iași. De peste Prut, au fost
pentru o monografie a comunei Stăncuța, județul prezenți în cadrul salonului literar, scriitorul,
Brăila, prin care face o radiografie a istoriei, a publicistul și pedagogul Aurelian Silvestru, cu două
locului și a oamenilor din acest spațiu dunărean. cărți, „Povești pentru adulți” și „Aforisme” și Iulian
Lucia Pătrașcu ne-a adus în atenție prin romanul Filip, poet, dramaturg și folclorist, cu volumul de
realist Jocul mirărilor, o poveste de viață „care poate poezii „Aripi și rădăcini”. În această ediție de salon
fi al oricărui om, la un moment”, dar și un volum Editura Princeps Multimedia din Iași, ne-a prezentat
de versuri dedicat „celor nevinovați, secerați de și reeditarea, Dicționarului Limbii Române, apărut
coasa nemiloasă a nepăsărilor”, IN MEMORIAM...# în ediție princeps în 1939, după o muncă asiduă
Colectiv. Scriitorul Ionel Jecu intră, după cum afirmă de documentare de peste 20 de ani, depusă de
Ion Manea în prefața cărții lansate azi Caseta fatală, unul dintre cei mai mari lingviști, născut la Galați,
„în istoria romanului polițist gălățean și românesc, August Scriban. Prin volumul monumental al
înscriindu-se printre făuritorii de încâlcite povești cu Dicționarului care cuprindea 1448 de pagini, cu
urmăriți și urmăritori și cu rezolvări mai mult sau 35000 de cuvinte, cu legătură realizată manual, în
mai puțin geniale dar total neașteptate”, iar Adelina coperți de piele, putem spune că lingvistul August
Pop și Dumitru Anghel se lansează în volumul Scriban și-a atins scopul propus: „scopul meu a fost
Anamorfozele lui Narcis sau Provinciile receptării, să dau românului o carte care să-l facă mai cult și să-i
într-un „dialog diotimic”, în care sunt abordate teme dezvolte conștiința națională, iar numeroșilor străini
precum: literatura feminină, condiția provincială, care au nevoie și vor să învețe românește să le dau
proletcultismul și literatura de sertar, trăsăturile o carte care să le arate adevărata limbă românească
literaturii române în context universal sau tema și să nu-i descurajeze prin felul anarhic și greșit în
identitară. Noul volum de poezii Psalmi, al Aurei care este uneori scrisă”. În desfășurarea salonului
Christi, lansat în această seară, oferă după cum literar din această ediție, a fost respectat tiparul
afirmă Marian Victor Buciu, „un ospăț metaforic. deja consacrat, cu prezentarea biobibliografică
Psalmul coexistă cu viziunea aspră, expresionistă. făcută de prof. dr. Zanfir Ilie, directorul Bibliotecii
Universul și limbajul au torsiuni tragice, în narațiuni „V.A. Urechia” din Galați, prezentarea recenziilor
poematice deopotrivă fruste și fabuloase, cvasimitice”. pregătite de bibliotecarele Dorina Bălan, Lucica
Seara a fost una bogată în schimburi de idei literare, Veliche, Leonica Roman, Mihaela Pavel, Otilia
pe marginea cărților lansate. Au luat cuvântul: Badea și Raluca Oancea, pentru lucrările lansate.
scriitorii Valentin Popa, Ioan Toderiță, Vasile A urmat momentul firesc dedicat cuvântului de
Mandric, preotul Eugen Drăgoi, jurnalista Dana prezentare rostit de fiecare autor lansat și aprecieri
Vlad și Eugen Tudorache. Reprizele umoristice venite din public, din partea fidelilor participanți la
ale serii au fost susținute de Vasile Leonte, Ionel salon, Radu Moțoc și Dana Vlad. Seara s-a încheiat
Fărcășanu, Vasile Manole, Stela Șerbu-Răducan și cu repriza umoristică susținută de epigramiștii
Teodor Buhăescu. Vasile Manole, Ionel Jecu, Vasile Mandric și Stela
În ultima ediție din luna octombrie (27 Șerbu Răducan.
octombrie) i-am avut ca invitați în cadrul salonului În încheierea întâlnirii, toți cei prezenți s-au
literar, personalități ale culturii românești de pe o declarat cu siguranță încântați că au asistat ca de
parte și de alta a Prutului, Daniel Corbu, Emilian fiecare dată la o seară plăcută și relaxantă și cu
Marcu, Aurelian Silvestru și Iulian Filip. Scriitorul dorința de a reveni la o nouă întâlnire. În consecință,
Daniel Corbu ne-a prezentat reeditarea volumului închei cu urarea Ne vedem joia următoare!
19
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Craiu, Violeta. Schiţă pentru o monografie a
comunei Stăncuţa, judeţul Brăila
Brăila: Proilavia, 2015

C omuna Stăncuţa
din judeţul Brăila
este localitatea înfiinţată
cu caracter de schițe monografice rurale se dorește
atragerea de fonduri de la organisme naționale și
internaționale care susțin programe de dezvoltare a
între anii 1820 și 1823 comunităților din ruralul românesc.
de către Ion Jurubiţă şi Valoarea lucrării este dată și de structura aleasă
Roman Purice, numele după modelul școlii de sociologie monografică
localităţii având la rurală a lui Dimitrie Gusti: cadrul istorico-geografic,
origini o frumoasă populația, manifestările economice, etico-politice
legendă despre cele și juridice și manifestările spirituale. Din dragoste
două fete ale „turcului pentru oameni şi locuri s-a născut această
care exploata pământul monografie care poate fi baza viitoarelor cercetări
Catrina Căluian în vechime”. Cu patru sociologice, deoarece autoarea a ştiut să zugrăvească
bibliotecar, Biblioteca
„V.A. Urechia” sate în componenţă: viaţa sătească din perspectiva istoriei, geografiei,
Stăncuţa, Cuza-Vodă, economiei, agriculturii, meşteşugului, folclorului,
Stanca şi Polizeşti, localitatea este aşezată în Lunca evoluţiei teritoriale, obiceiurilor, religiei. Ultimele
Dunării, din Câmpia Brăilei pe un relief de câmpie, 53 de pagini conţin grafice, hărţi şi fotografii care
luncă sălbatică şi baltă. completeză textul.
Monografia elaborată de către dna Violeta Craiu Prin prezentul volum, autoarea face o pledoarie
este rodul unui efort de documentare impresionant pro monografică subliniind importanţa acestor
care a presupus cercetări complexe: consultări de cercetări pentru o mai bună evaluare a nevoilor
arhivă, studiul primei monografii a comunei din oamenilor şi locurilor în perspectiva dezvoltării
anul 1934 şi a altor două apărute după anul 2000 europene.
despre administraţia publică și condițiile natural
funciare și lucrările agropedoameliorative ale
comunei, studiul lucrărilor cu caracter istoric,
geografic sau de științele naturii, lucrări de statistică
demografică, dar și cercetări de teren făcute prin
metoda observației și a interviului.
Situată în vecinătatea Insulei Mici a Brăilei,
comuna Stăncuța are un potențial natural deosebit
care îi permite dezvoltarea agroturismului la
nivel național. Demersul autoarei este cu atât mai
lăudabil cu cât eventualii investitori nu cunosc
oportunitățile acestui spațiu privilegiat, Balta Mică
a Brăilei, tărâmul dintre brațele Dunării: Cremenea
și Vâlciu. Este locul unde încă se mai păstrează
„caracterul național al spațiului și culturii rurale”
fapt care crește valoarea tursitică a zonei, iar solurile
de aici dau cea mai mare cantitate de orez din ţară
şi ascund zăcăminte de petrol. Prin prezenta lucrare
20
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Ciupercă, Livia. Paul Bujor: documentar biografic
Iaşi: Junimea, 2016

A
literară,
utoare de stu­
dii de critică
metodologie
contribuţie care a fost răsplătită cu un premiu al
Facultăţii de Ştiinţe din Geneva şi care este adesea
citată de biologii din toată lumea.
didactică, eseuri şi Monografia Liviei Ciupercă abundă de amănunte
versuri, scriitoarea din viaţa profesorului Paul Bujor. Astfel, fiecare
Livia Ciupercă aduce capitol şi subcapitol al prezentei ediţii întregeşte
în atenţia publicului profilul unui om intelectual, sensibil, mereu activ,
gălăţean un veritabil vioi, inventiv care ştia să privească adesea dintr-
elogiu dedicat lui Paul un unghi cu totul nou lucruri considerate definitiv
Bujor, biolog şi scriitor, rezolvate. Acesta, ca decan al Facultăţii de Ştiinţe
Simona Milica printr-un documentar din Iaşi, a predat cursuri de anatomie comparată
bibliotecar, Biblioteca biografic care poate sta la şi embriologie, concepute, precum şi întreaga sa
„V.A. Urechia” baza oricărui alt demers operă, în spiritul evoluţionismului darwinist şi a
didactic, educaţional sau organizat în mod exemplar laboratorul şi muzeul
intelectual. Livia Ciupercă realizează prin lucrarea catedrei, devenind pionierul şcolii româneşti de
sa o incursiune în viaţa unei personalităţi care şi-a morfologie animală.
dedicat tinereţea studiului, cercetării şi formării Apreciat în mediul universitar, social şi politic, la
sale ca om de ştiinţă şi ulterior, mişcării politice din începutul secolului al XX-lea, Paul Bujor s-a bucurat
România acelor vremuri. de numeroase titluri onorifice, fiind cunoscut ca
Paul Bujor, deşi s-a născut într-o familie de preot, fondator al Societăţii de Gimnastică, Sport şi Muzică,
botezat de către bunicul său ca Pavel, dar semnând al Analelor Ştiinţifice ale Universităţii din Iaşi, dar și
toate actele oficiale cu numele de Paul, a preferat al binecunoscutei Reviste „Viaţa Românească”.
să nu vorbească despre rădăcinile sale, scopul Personalitate complexă, profesor, biolog, scriitor,
său fiind acela de a evita interpretări maliţioase deputat şi senator, Paul Bujor, fie că a reprezentat
vizând adeziunea sa la mişcarea socialistă, lucru România Regalistă sau România Populară, a
care l-a ferit de un eventual compromis, mai ales avut ambiţia de a se implica în deciziile privind
după 1944, graţie uimitoarei sale intuiţii privind problemele economice, sociale, de politică internă
mersul istoric. Foarte atent la imaginea publică pe sau externă, culturale, juridice sau administrative.
care a dorit să şi-o creioneze, Paul Bujor a impus şi În ultimii ani ai vieţii, a activat cu aceeaşi îndârjire
docilei sale soţii, Agripina, să nu vorbească despre care-l caracteriza în cadrul Muzeului de Istorie
originea şi copilăria sa, despre târgul Bereşti de Naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti.
Covurlui, acolo unde s-a născut şi a crescut și Pe lângă conturarea complexă a profilului unui
nici despre viaţa de familie în general. Deşi presa mare om, autoarea reuşeşte să introducă cititorul
acelor vremuri îl descria ca fiind un om sociabil, în atmosfera Iaşiului din perioada 1900-1930 şi
de-a lungul vieţii sale a preferat să rămână discret să trezească interesul pentru cei care au format
în privinţa relaţiilor de amiciţie pe care le-a avut anturajul lui Paul Bujor, autoarea dedicând capitole
cu diverse familii ilustre. Anii de studenţie de la întregi prietenilor, soţiei şi fiicei adoptive a acestuia.
Paris au fost influenţaţi de protectoratul liderului Prin acest documentar biografic de excepţie,
liberal – I.C. Brătianu – care i-a finanţat o bursă de Livia Ciupercă contribuie la întregirea cunoştinţelor
studii, singura condiţie fiind aceea de a avea grijă publicului larg despre Paul Bujor, cel care a fost
de Ionel Brătianu, fiul acestuia. Primul său mare fiul ieşean – prin activitatea sa profesională, dar în
succes ştiinţific i l-a adus teza de doctorat (1891), special fiul covurluian – prin locul naşterii sale.

21
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Ciupercă, Livia. Monumentul lui Mihai Eminescu
din Iași și sculptorul Ion Schmidt-Faur
Iași : PIM, 2016

M onumentul lui Mihai
Eminescu din Iași și
sculptorul Ion Schmidt-Faur
diferiți artiști – 2 mai 1927 (proiectele lui Ion Mateescu,
Costin Petrescu, Vittorio Rossini, Ion Schmidt-Faur și
Olga Sturza), 2 octombrie 1927 (Mihai Onofrei, Ioana
reprezintă demersul de cercetare Iordănescu, I.C. Dimitriu-Bârlad), iar ultima dată este 26
al Liviei Ciupercă menit a releva mai 1928 (Richard Hette, Ion Mateescu și Ion Schmidt-
toate etapele realizării unui Faur). Toate aceste etape au fost absolut necesare, deoarece
monument dedicat poetului juriul nu s-a putut pronunța din start asupra celui mai bun
national, amplasat în inima proiect.
orașului Iași și care a fost Presa din acea perioadă a prezentat în paginile sale toate
dezvăluit publicului larg la 8 proiectele care au participat la concurs, iar câștigătoare
decembrie 1929. a fost macheta realizată de Ion Schmidt-Faur, care a fost
Inițiativa ieșenilor vine după apreciată de Oreste Tafrali pentru că reprezenta un „tot de
Ioana Chicu acțiunea, în premieră naţională o rară eleganţă”. Autorul proiectului câştigător nu era un
bibliotecar, Biblioteca a comunității gălățene care necunoscut al lumii artistice – născut în Cehoslovacia,
„V.A. Urechia” s-a mobilizat, a strâns toate a urmat o şcoală specială de arte şi meserii, la secţia de
fondurile necesare și a reușit să modelaj pe care a absolvit-o cu deosebit succes, ulterior
realizeze prima statuie din țară dedicată poetului naţional, completându-şi studiile artistice la Academia de Arte
care a fost inaugurată pe 16 octombrie 1911. Opera lui Frumoase din Viena. Activitatea sa artistică de până la
Frederic Storck dăinuie și azi în orașul de la Dunăre, fiind momentul participării la concurs s-a concretizat prin
apreciată atât în Galați, cât și în țară. realizarea „a peste 20 de monumente de eroi”, ceea ce era
Ideea generoasă a ieşenilor i-a aparținut unui preot un argument în plus în favoarea sa.
creștin-ortodox, Emilian Vasilovschi, al cărui nume merită Toate eforturile conjugate ale celor care s-au implicat
să îl reținem, deoarece alături de colonelul Constantin în colectarea sumelor de bani necesare ridicării acestui
Manolache s-a ocupat de acest proiect îndrăzneț. Spre monument s-au concretizat în data de 8 decembrie 1929
deosebire de inițiativa gălățenilor care s-a concretizat relativ când statuia a fost dezvăluită publicului larg, prilej de mare
repede, demersul ieșenilor a avut nevoie de o perioadă mai sărbătoare pentru comunitatea locală şi naţională. Autoarea
mare de timp până la finalizare. menţionează şi alte evenimente, ulterioare inaugurării
Finanţarea acestui proiect a fost asigurată din colectă acestui monument, prin care s-a celebrat dezvelirea acestei
publică, în acest scop fiind lansate numeroase apeluri statui.
în presa locală. Concomitent cu această activitate, s-a Iniţial amplasat în faţa clădirii Universităţii din Iaşi,
inițiat și la București o acțiune de strângere de fonduri ulterior monumentul a fost mutat în faţa Bibliotecii
pentru ridicarea unei statui a poetului, de data aceasta în Fundaţiei Regale Ferdinand I, în 1957.
capitală. În ambele cazuri, s-a observat o slabă colectare Având la bază un bogat fond arhivistic şi întemeiat pe
de fonduri. o cercetare autentică a unor surse de informare originale,
Elementul de noutate pe care l-a adus acest proiect al acest volum reuşeşte să pună în evidenţă eforturile depuse
ieşenilor a fost lansarea unui concurs de machete care a de o întreagă serie de oameni de cultură pentru cinstirea
vizat alegerea în mod profesionist a variantei optime pentru memoriei lui Mihai Eminescu. Ca o dovadă în plus a
monumentul dedicat lui Eminescu. Omul de cultură și echidistanţei de care dă dovadă autoarea, aceasta prezintă
profesorul Oreste Tafrali s-a implicat deosebit de activ și şi punctele de vedere ale celor care s-au situat, vremelnic,
a publicat o expunere de motive foarte pertinentă, care a împotriva acestui proiect – aceştia având singurul scop
furnizat toate argumentele pentru acest demers cultural de de a-i denigra sau răni pe cei implicaţi. O completare
mare anvergură. Tot lui îi datorăm şi descrierea detaliată a binevenită este şi enumerarea cronologică a monumentelor
felului în care a decurs acest concurs pentru desemnarea din ţară care au fost dedicate marelui poet, însoţită de o
celei mai bune variante de monument. bogată galerie foto ilustrativă, care se prezintă în condiţii
Concursul organizat pentru alegerea celui mai potrivit grafice excelente.
proiect arhitectural a cuprins trei etape de jurizare tocmai Studiul Liviei Ciupercă reprezintă o binemeritată
pentru a-l alege pe cel mai bun și pentru a înlătura orice contribuţie la istoria unui monument de artă dedicat
suspiciune cu privire la valoarea artistică a propunerii marelui poet naţional Mihai Eminescu, o incursiune
respective. Cronologia acestui concurs cuprinde trei date pertinentă şi bine argumentată în arta monumentală
importante, în care au fost jurizate proiectele înaintate de dedicată acestuia.

22
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Mărunţelu, Nicolae. Te slăvesc în poezie
Galați: Axis Libri, 2016

A utorul Nicolae
Mărunțelu revine
în atenția iubitorilor de
salvare și recuperare a umanului din ființa decăzută de
multitudinea ispitelor. Singurul lucru care îl consolează
şi îi dă speranță este faptul că întotdeauna credinţa va
literatură cu serioase interveni salvatoare: „Sunt rătăcitor în ape tulburi/ [...]
tendințe religioase, din Te caut neputincios, stăpâne,/[...] O, Doamne, spre tine
spaţiul literar al Dunării vin,/ Arată-i calea.../ [...] Ne-ai scos din iad la rai/ [...]
de Jos, cu cel de-al treilea Umanitatea și pământul/ Este apărată de ochii tăi” [Eu].
volum de poezie, intitulat În majoritatea poeziilor din acest volum, regăsim
„Te slăvesc în poezie”, iubirea în toate formele sale, predominantă fiind iubirea
apărut la editura Axis Libri, față de aproape: „O, tu, omule să ai răbdare/ Cu cel de
în 2016. De la început, lângă tine/[...] Cu brațele noastre vânjoase/ Să-i ridicăm
putem spune că trăirile de jos/ […] Să nu le fie frică” [Rãbdare].
Mădălina Pană autorului în poeziile sale se Natura și iubirea, asemenea marilor poeți romantici,
bibliotecar, Biblioteca învăluie asemenea stelelor sunt teme aflate în consonanță. Natura este pentru
„V.A. Urechia” de pe coperta I a acestui autor o stare de spirit, iar înfățișarea ei este întocmai
volum. Scriitorul trăiește cu sentimentul. Așa se poate explica şi faptul că, acolo
intense stări emoţionale, se confesează prin intermediul unde existã dragoste, cadrul natural este luminos, feeric:
versurilor, meditând asupra unor teme ce sunt reluate „Iubirea te așteaptă, clară/ Pe drumul iubirii noastre/
și puternic amplificate de profunzimea cu care poetul Sunt numai flori și primăvară” [Mã-nvãlui]. Asemenea
reușește să redea motive precum: slăvirea lui Dumnezeu, lui Eminescu, autorul își invită iubita în natura care este
iubirea, nevoia de izbăvire, trecerea timpului și dorul de părtașă la dragostea dintre cei doi: „În lunca frumos
anii copilăriei, problemele sociale ale românilor și, nu înverzită/ Iubito, vino tu cu mine,/ […] Aș dori o viață
în ultimul rând, singurătatea pe care o simte fără iubirea lângă tine/ Luna și stelele vin să ne cheme...” [ Poemul
lui Dumnezeu. Pentru a se asigura că mesajul poeziilor speranţei]. Antigona, poate cea mai importantă dintre
domniei sale sunt bine receptate de publicul larg iubitor muzele sale, este denumită „Regina iubirii”: „Tu ești
de cuvântul lui Dumnezeu, autorul se adresează în mod regina iubirii mele/ [...] Florile din lume ți le dăruiesc
nemijlocit publicului său încă din primele versuri: „Veniți, toate/ Vino, vino, iubito și dă-mi gura -/ Să-mi treacă
veniţi cititorii mei dragi/ Să fiți de mine mai aproape/ Vă dorul de tine,/ Și lacrimile toate/ [...] O, Antigona,
duruiesc volumul de poezii/ «Te slăvesc în poezie» / Să draga mea/ [...] Tu ești muza poeziei mele/ Poetul te
fie de voi, aproape” [Cititorilor mei dragi]. Nici criticii săi iubește cu brațele deschise [...]”. Atunci când dragostea
nu sunt uitați, astfel că scriitorul le adresează și acestora nu se împlinește, poetul trăiește un sentiment profund
câteva versuri ușor mustrătoare: „O, voi, criticilor mei/ de dezamăgire și de tristețe apăsătoare, iar natura este
Nu îmbrăcați aroganța,/Ca pe o haină…[...]/Fiți răbdători martoră la trăirile acestuia: „Viața fără tine/ E tristă și
și buni/[…] Lăsați răutatea și ura/ […] De mine și de amară/ [...] Zilele fără tine sunt triste/ Și tot mai reci”.
Dumnezeu, / Veți fi iertați.”[Criticilor mei]. Revolta socială apare deseori în poeziile sale,
De fapt, poeziile sale conturează un mod de raportare reprezentând o temă importantă în opera autorului,
la lucrurile din jur şi la realitatea zilelor noastre. Sunt abordată într-o manieră actuală. Acesta vorbește despre
o privire către societatea actuală, o lume care s-a corupție: „Legea este de partea corupților/ Și a hoților
îndepărtat tot mai mult de iubirea lui Dumnezeu. […]”, dar și de faptul că românii sunt obligați să plece să
Multe versuri sunt imprevizibile, sunt ca o furtună muncească în străinătate pentru un trai mai bun: „Nu avem
ivită pe neaşteptate, ce angrenează în dezlănţuirea locuri de muncă/ Muncim mai mult afară”, dar nu uită să
lor infinite stări sufleteşti, scânteile unor vise care laude nici minunile acestei țări : „O, țara mea, cu frumoase
sunt gata să aprindă cerul inimii cititorului. Acesta se câmpii/ Și binecuvântate izvoare” pentru ca în finalul
adresează divinității și o imploră să-i arate drumul pe poeziei, asemenea lui Eminescu, și domnul Mărunțelu sã
care trebuie să-l urmeze, sã-l călăuzeascã către calea cea aminteascã plin de patriotism, de conducătorii neamului
dreaptã, întrucât este conștient că fără Dumnezeu nu va românesc ce s-au jerfit pentru binele țării. : „Ridică-te
reuși. Orice rătăcire pe un alt drum nu va fi vreodată Cuza, Țepeș, Ștefan și Mihai,/ […] Pedeapsa hoților de țară,
aducătoare de liniște sufletească fiindcã doar urmând corupților/ Să le-o dați/ Pe viață cu mulți ani” [Ţara furatã].
drumul dreptãţii va putea cunoaște bucuria mântuirii. În încheierea acestor succinte consideraţii, se poate
Poetul ascunde în versuri o răscolitoare căutare a lui afirma că volumul de poezii „Te slăvesc în poezie” merită
Dumnezeu. Divinitatea este văzută ca fiind singura să fie citit de iubitorii de poezie.
23
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Tiutiuca, Dumitru. Bio-bibliografie
Galați: 2016

Î mplinirea vârstei de 75
de ani a fost aniversată
de profesorul universitar
la secţiunea Eseu, acordat de Ministerul Culturii
pentru cartea „Eseul. Personalitatea unui gen” în
anul 1980.
Dumitru Tiutiuca şi O altă secţiune a volumului ne oferă posibilitatea
printr-o apariţie editorială de a afla opiniile unor personalităţi ale lumii
cu profunde implicaţii culturale şi academice din ţară şi din străinătate
sufleteşti. despre opera prof. univ. Dumitru Tiutiuca, printre
Volumul, intitulat sim­ aceştia numărându-se profesorul universitar şi
plu „Bio-bibliografie”, istoricul de teatru Ion Zamfirescu, criticul literar
reprezintă pentru autor Dumitru Micu, criticul şi eminescologul Ioana M.
un prilej de introspecţii, Petrescu, criticii literari Constantin Trandafir şi
Camelia Toporaş
şef serviciu, Referințe, de rememorări şi de Theodor Codreanu, filosoful Giani Vattimo şi mulţi
Biblioteca „V.A. Urechia” reevaluări, iar pentru alţii.
cititori o incursiune în viaţa Într-o altă secţiune a cărţii, autorul simte nevoia
cunoscutului cadru didactic gălăţean. unei sistematizări a domeniilor aprofundate în
Volumul surprinde cele mai importante opera sa, dintre care amintim: „Teoria literaturii”,
momente din viaţa profesorului Dumitru Tiutiuca, „Eseul şi eseiştii români”, „Mihai Eminescu şi marii
care se dezvăluie cititorilor în cel mai autentic şi clasici”, „Comunicare, retorică, jurnalism”, „Teoria şi
direct mod cu putinţă, textul fiind însoţit pe alocuri practica presei”, „O nouă dimensiune: fractologia”,
de fotografii de familie sau ale personalităţilor care fiecare dintre aceste preocupări fiind justificată şi
i-au influenţat cariera şi viaţa. argumentată în mod corespunzător şi relaţionată,
Dincolo de datele autobiografice specifice unei bineînţeles, de activitatea didactică.
asemenea lucrări şi cele referitoare la parcursul „Convorbiri colocviale”, o ultimă secţiune a
profesional, putem parcurge impresionanta volumului, oferă prilejul unor rememorări care ne
bibliografie de autor ce cuprinde atât cărţi şi cursuri pun faţă în faţă cu „păreri, convingeri, atitudini”
universitare, cât şi studii în volume colective sau ale autorului, esenţiale pentru parcursul său
articole apărute în importante reviste literare şi de uman, dintre care punctăm: norocul de a-l fi avut
cultură, precum „Convorbiri literare”, „Ateneu”, ca îndrumător pe marele pedagog, prof. univ. dr.
„Antares”, „Porto-Franco” sau în cotidiane locale, docent Ion Zamfirescu sau existenţa la Galaţi a unei
precum „Viaţa nouă”, unde a susţinut rubricile foarte bune biblioteci, „V.A. Urechia”, cu fondul său
„Monumente ale literaturii universale” şi „Gândesc, preţios de carte.
deci exist”, sau în ziarul local „Acţiunea”, unde a Sunt prezente şi o serie de cugetări despre viaţă
întreţinut rubrica săptămânală „Insomnii pentru şi societate în general ale prof. Dumitru Tiutiuca, în
Week-end”, continuată ulterior în publicaţiile care se vor regăsi cu siguranţă mulţi dintre cei care
„Libertatea” din Brăila, respectiv „Dunărea de Jos” îi vor parcurge cartea.
şi „Observator” din Galaţi. Lăsăm cititorilor acestei cărţi prilejul de a
Cadru didactic atât la Universitatea „Dunărea de aprofunda personalitatea domnului profesor
Jos”, cât şi la Universitatea „Danubius” din Galaţi, doctor Dumitru Tiutiuca, autentic model uman şi
profesorul universitar Dumitru Tiutiuca a fost profesional, urându-i acestuia mulţi ani de viaţă şi
recompensat de-a lungul timpului cu numeroase de realizări şi de acum încolo.
premii şi distincţii pentru performanţele sale
literare, dintre care amintim doar Premiul I, pe ţară,

24
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Corbu, Daniel. Viața de fiecare zi la Iași pe vremea
lui Daniel Corbu povestită de el însuși
Iași: Princeps Multimedia, 2016

P oeta Magnus
literaturii moldove­
nești și rara avis a celei
a Creangă...?” și lista continuă, poezia încheindu-se
cu o adâncă și tristă concluzie - „Nu pot iubi o lume
care să nu mă cuprindă de-a pururi”.
româneşti, autorul se Cel de-al doilea plan este prezentul cultural
prezintă astăzi cu cea de-a ieșean, în care autorul dăruiește sentimente
doua ediție, revizuită, a rimate personalităților contemporane, sub forma
poemelor Viața de fiecare zi dedicațiilor exprese sau subînțelese, răsplătindu-și
la Iași pe vremea lui Daniel cu simpatie și respect oamenii de marcă ai urbei,
Corbu povestită de el însuși, care nu sunt puțini, ceea ce arată că orașul nu este
apărută în locul care i „s-a mai sărac ca altădată din punct de vedere cultural:
lipit de suflet ca marca de pictorului Dorin Baba, poetului George Vulturescu,
Dorina Bălan scrisoare”, în anul de grație prozatorului Constantin Simirad, ca să enumăr
șef birou, Catalogarea
colecțiilor. Control de
2016, timp bun şi sfânt doar o parte dintre ei.
autoritate, al poeziei şi vechi cât toți Atras de tragismul netrucat al lui Cezar Ivănescu,
Biblioteca „V.A. Urechia” trecătorii care au lăsat urme așa cum singur mărturisea, se molipsește, astfel
prin acest târg binecuvântat. încât găsim în versul lui Daniel Corbu o frumuseţe
Așa cum constatam și altă dată, Daniel Corbu tanatică, o tristă-fericire a întâlnirii cu moartea
este un mare credincios. El nu-și poate începe devenită prietenă, teama întâlnirii cu aceasta
opera creativă fără o rugăciune de o frumusețe transformându-se nu într-un sfârșit, ci într-o mare
lirică emoționantă, o invocare extrem de profundă trecere: „Flirtez cu Moartea, ziua-i la răscruce/ iar
a Muzei omnisciente: „Dă-mi, tinerețea e la asfințit/ rătăcitor pe
Muză, clipa de acorduri/ Spre a drumul care duce/ cu așteptări de
cînta aceste ziduri, fapte, patimi/ unde am venit”.
Și-a așeza în cartea îndelung visată/ Nu cred că poate fi mai bine
Mult încercata, îngereasca limbă/ A clasificată lirica poetului decât prin
poeziei ce mi-i dată.” prisma definiției date de el însuși:
Personalitate enigmatică, cu o „...în textul poetic se adaugă visarea,
reală virtuozitate poetică, Daniel sfâșierile, șamanismul, ideatica,
Corbu abordează urbea pe două spectacolul personajului liric. Pe
câmpuri de viziune. urmă, marcajele locului, ale limbii și
Primul este trecutul, care ale timpului celui care scrie, înscrise
mustește de cultură și spiritualitate, cu semnele iubirii, miracolului și
în care autorul este omniprezent și ale imaginației.” Toate acestea se
evoluează hrănindu-se stilistic și pot regăsi în prezentul volum de
literar din zestrea lăsată de înaintași poeme.
pe care îi interoghează retoric în Așa cum remarca Adrian Dinu
poemul „Scrisoare de prietenie... Rachieru, „În epoca ingineriei
expediată lui Liviu Antonesei”: „Unde sunteți voi, textuale, Daniel Corbu se reîntoarce întremat la
Varlaam al primei Cazanii..., Dimitrie Cantemir izvoare. Un confesiv, de fapt el descifrează pentru
cuceritorul prinț cărturar..., sfinte firi vizionare: noi <<hieroglifele ademenitoare>> ale lumii. Și o
Gheorghe Asachi, Kogălniceanu, Hașdeu, Russo, face, purtând povara poeziei ca blestem”.
Alecsandri, Negruzzi..., Titu Maiorescu, Eminescu,

25
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Crăciun, Vera. Auraș Fluturaș.
Chișinău: Silvius Libri, 2016
Dansul fulgilor de nea
Chișinău: Silvius Libri, 2015

C ele două cărți pe
care doamna Vera
Crăciun le-a lansat la
elegante de fluturi, prin verdele mătăsos al câmpului,
al crenguțelor înmugurite, al florilor de grădină și a
celor de pomi fructiferi, autoarea găsindu-le titluri
Salonul Literar Axis Libri, sugestive: Șoapta florilor de salcâm, a iasomiei, a
cu titlurile Auraș Fluturaș bujorului, a zambilei, a violetelor, a florilor de cais
și Dansul fulgilor de nea, sau a celei de cireș.
au apărut la Chișinău, Periplul continuă în universul ludic al vrabiuței,
sub egida editurii Silvius iepurașului, rățuștei, șoricelului, cățelușului și al
Libris și cuprind în cele pisicuței. Versurile trezesc curiozitatea copiilor
aproximativ 30 de pagini, și transmit în același timp un mesaj de a proteja
povești, poezii și ghicitori. natura. Citez:
Ada Tăbăcaru Aparent poveștile sunt ,, De ce firele micuțe
bibliotecar, Biblioteca
„V.A. Urechia” destinate celor mici, dar Se-ofilesc sub săndăluțe?
dacă citești cu atenție Să îmi spună cineva:
observi că sunt scrise cu tâlc și sensibilizează și Am greșit eu cu ceva?
inimile celor mai măricei, ale școlarilor. În povestea Poate eu, din întâmplare,
Strălucirea zăpezii, înfruntarea dintre forțele binelui Le-am strivit pe sub picioare’’ sau:
și ale răului dă câștig de cauză Pentru-a fi verde mereu,
puterii binelui, „acesta, (Iureșul - Udă iarba! Nu e greu!
cel care sechestrase fulgii de nea), a
fost învins doar de puterea binelui, Aceste cărți se citesc repede, scrisul
izvorât din inimi curate, prin curaj este simplu, curgător, autoarea se
și prin dăruire.” joacă cu rimele, dă culoare cuvintelor,
Pentru a capta atenţia copiilor, zboară cu ajutorul versurilor în
personajele se exprimă în versuri. lumea copilăriei, o lume plină de
Împăratul de Cleștar se roagă astfel: culoare, veselă, primitoare, o lume
Fă-mă Doamne, vânt, a frumosului, a binelui, a jocului și a
Să zbor şi să cânt, visării. Farmecul acestor cărți pentru
Cânt de dor uitat, copii stă, fără îndoială, și în desenele
Trist și lăcrimat. ilustratoarei Natalia Nîș. Fetițele vor
Fă-mă Doamne vis, privi cu încântare rochițele prințeselor,
Voal în necuprins, petalele multicolore ale florilor și
Să mă-nalț la stele, castelele cu turnulețe, iar băieții vor fi atrași de caii
Să vorbesc cu ele. și armurile personajelor din poveste.
Un rol educativ prezintă ghicitorile care au ca Vera Crăciun este o colaboratoare a secției de
temă anotimpul de iarnă; subiectele saniuța, Moș copii a bibliotecii, iubită și apreciată de cei mici
Crăciun, Omul de zăpadă sunt atractive și incitante în cadrul activității Clubului Curioșilor, pentru
și dezvoltă imaginația și creativitatea copiilor. versurile sale, pentru zâmbetul cald adresat copiilor
Poeziile din volumul Auraș fluturaș fac o incursiune și dragostea pe care o are față de cei mici.
în anotimpul de primăvară, purtându-ne pe aripi
26
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Ioan Fărcăşanu. Contraste sub cupola albastră
Galați: InfoRapArt, 2015

E pigrama domnului
Ioan Fărcăşanu
are ascuţimea şi precizia
Legea 18 privitoare la retrocedarea proprietăţilor
funciare a creat mari nemulţumiri şi discordii: În
epigrama „Tergiversare” autorul constată:
bisturiului mânuit de un N-ai primit pământul, vere?
chirurg cu har. Viciile Nici mie nu mi l-a dat!
toate saltă în agonie sub După ani lungi de tăcere,
condeiul lui neobosit, până În sacoşă l-am luat!
îşi dau duhul în hohotele
de râs ale cititorilor Îi răspund:
scurtelor sale compoziţii, Pământul se învârteşte,
cu poantă frumos arcuită Bine-a zis-o Copernic
Mihaela Pavel ca o adevărată „cupolă” Spuneţi „Pa!”, „La revedere”!
bibliotecar, Biblioteca
„V.A. Urechia” deasupra unei catedrale. Înapoi nu luaţi nimic!
Este și cazul lucrării Dle Fărcaşanu! Mai aveţi sacoşa? Deja aţi luat
„Contraste sub cupola albastră” pe care o voi prea mult! DNA-ul este pe urmele d-voastră! Duceţi
prezenta astăzi, apărută în anul 2015, la editura sacoşa înapoi!
InfoRapArt.
Fiind vorba de trăsături negative sau caracteristici Materia primă a epigramelor lui Ioan Fărcăşanu
şi situaţii de mare varietate, autorul a preferat este extrasă din viaţa cotidiană, cu bunele, dar
aşezarea epigramelor în șapte capitole, mijloacele mai ales cu neajunsurile şi păcatele ei care vizează
şi procedeele artistice de stil, de vocabular sau caractere, atitudini, mentalităţi, prin sita umorului
cele prozodice fiind de asemenea foarte diverse fiind trecute năravuri şi metehne omeneşti, patimi
şi personale: sintagme şi întorsături de topică, şi lupte politice:
aluzii fine, jocuri de cuvinte şi de sensuri, luatul Remanieri, crize, cui aduc câştig?
în răspăr, admiraţia prefăcută, scopul fiind acela Guvernanţii noştri nu ştiu ce ne doare;
de a contribui la îndreptarea comportamentului Dacă-n iarna asta nu murim de frig
semenilor noştri. Vom muri de foame, vara viitoare!
Voi face referire, cu exemplificări, doar la câteva Volumul cuprinde în partea finală, în
dintre capitole: capitolul șapte, scurte prezentări epigramatice ale
Astfel, în capitolul doi, intitulat „Viaţa socială” personalităţilor care şi-au lansat cărţile la Salonul
tranziţia prelungită îl face pe autor să se întrebe: literar „Axis Libri”. Permiteţi-mi o mică prezentare
De prin’ 90 încoace a autorului, tot sub forma unui catren:
E tranziţie şi pace Sub cupola epigramei,
Dar când se va termina Înzestrat cu mult umor,
Va fi mai bine, ori ba? Autorul nostru este
Făra a intenţiona să intru într-un duel epigramatic Dirijorul glumelor!
cu autorul – de unde aş ieşi probabil şifonată rău! - Reconfortant, combinat cu umor de calitate şi
îi răspund: împletit cu note satirice, volumul de faţă încântă şi
Tranziţie spuneţi? satisface aspiraţiile de frumuseţe morală şi estetică
După 25 de ani? ale cititorului. Este meritul autorului care ne-a oferit
Şi când se va termina? aceste pagini.
La anu’ şi la mulţi ani!

27
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Tiutiuca, Dumitru. Gândirea creştină arheică
eminesciană
Craiova: Fundaţia Cartea Românească, 2016

U n eseist de marcă
precum Dumitru
Tiutiuca, dublat de un
unităţii de neam şi de limbă a tuturor celor de-un
cuget şi o simţire cu ceilalţi şi nu putea gândi altfel
Mihai Eminescu. De aceea, Titu Maiorescu l-a numit
eminoscolog cum nu cea mai înaltă încorporare a inteligenţei româneşti,
ştim câţi mai sunt azi în Nicolae Iorga expresia integrală a sufletului nostru
România şi Republica românesc, iar Constantin Noica omul deplin al
Moldova, acelaşi Dumitru culturii româneşti.”
Tiutiuca, se întoarce la unul Filosofând, profesorul Dumitru Tiutiuca
dintre miturile fondatoare pleacă de la premisa că Poezia este mod de
ale României moderne: existenţă a Filosoficului (p. 101), iar expediţia
a.g. secară Mihai Eminescu. sa de cucerire a conceptului de „arheitate
bibliotecar, Biblioteca Abordarea de acum creştină eminesciană” pleacă de la punctul
„V.A. Urechia”
este dezvoltarea sau acesta (p. 62), demonstraţia, până la final, fiind
esenţializarea unei preocupări mai vechi, evidentă elocventă în ceea ce priveşte religiozitatea lui
în volume precum „Mihai Eminescu. Cumpănirea Mihai Eminescu, cu toate specificităţile sale, în
întru Archaeus”, 1993, „Mihai Eminescu, funcţie de diverse etape ale vieţii: „Arheitatea
Prolegomene”, 2000 sau „Mihai Eminescu, creştină eminesciană reprezintă un punct de
Ontologie arheică”, 2002… vedere original şi productiv din punct de vedere
Concret, cartea este alcătuită din două părţi: interpretativ a chestiunii puse în discuţie.
prima, care tratează religiozitatea poetului- Metaforic vorbind, arheitatea este, cum zice şi
nepereche şi conţine demonstraţia, în care eseul scriitorul (n.n. probabil Eminescu?), «gândul ce
este dublat de studiul ştiinţific serios (eseul implică străbate cânturile». Fiecare mare scriitor îşi are
şi o doză de ludic, chiar dacă şi acesta este serios!), propria lui ontologie, ea fiind specifică nu numai
dar şi o schiţă de filozofie, chiar ontologie… arheică, filosofilor. Facem această precizare pentru a
iar a doua cuprinde o duzină de eseuri reunite sub confirma că Mihai Eminescu n-a fost filosof, iar
titlul de „Texte şi pretexte eminesciene”, în care opera lui nu este una de filozofie, ci de literatură.”
actualitatea cea mai fierbinte (chiar şi la propriu, Aşadar, bazându-se pe o lectură atentă a textelor
plecând de la drama din „Colectiv”, de pildă, sau de eminesciene, Dumitru Tiutiuca îndrăzneşte
la cazul unor copii care nu-şi respectă părinţii) este să afirme că vechiul concept al grecilor de
comentată alert, dezinvolt, elegant polemic… Sine „archaeus” (sau la indieni: „ahasver”!) este la
ira et studio! Eminescu ceea ce este „Ideea” pentru Platon,
Dar cu o infinită dragoste pentru Mihai „Infinitul” pentru Anaximandru, „Logosul”
Eminescu, pentru tradiţii, pentru clasicism, pentru pentru Heraclit, „Gândirea” pentru Parmenide,
sobrietate, pentru tot ceea ce este frumos, bun şi „Energia” pentru Ariost, „Dumnezeu” pentru
adevărat în românitate! Românitatea ca expresie a Sfântul Augustin, „Lucrul în Sine” pentru Kant,
arheului umanităţii! „Spiritul” pentru Hegel ş.a.m.d., dar păstrează
Concluziile sale la prima parte încep aşa, măsura, nemergându-se, după cum am observat,
confirmând prima mea impresie: „Poporul până la credinţa că Eminescu ar fi vrut să realizeze
românesc, neam iubitor de adevăr, de frumos şi de un sistem filosofic, deşi, nu-i aşa, nu se poate şti
tradiţie, a avut în permanenţă oameni de sacrificiu, cu exactitate, în altă parte, în rezumatul cărţii din
mucenici, apostoli, nu numai pentru păstrarea 2002 bătându-se apropo la dorinţa lui Eminescu de
28
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii
formulare a unei „phylosofii româneşti” aşa cum
(sic!) nu o dată a scris şi a dorit-o.
Acesta, Arheul, ar fi o constantă a personalităţii,
dincolo de manifestările ei concrete în viaţa de zi cu
zi, fiind un fel de memorie a identităţii primordiale
ce se multiplică în fiecare individ, fiind în toate şi
toate în el. Fiind etern, arheul ar aparţine ca timp
prezentului.
Consecvenţa lui Eminescu în promovarea acestui
aspect ar trebui urmărită, reurmărită.
În menţionata lucrare din 2002, concluzia
este: „arhietatea constituie principiul ontopoeticii
originale eminesciene şi ea stă la baza unei la fel
de originale gnoseologii. În liniile ei generale
de definiţie, arhietatea este eternă, dinamică şi
omnipotentă, verificându-se în toate cele ce există.”
Polemica civilizată nu lipseşte nici în prima parte
a cărţii, demontându-se teorii care îl prezintă, în
mod exagerat, pe Eminescu ca un creştin ortodox
pur sau ca, dimpotrivă, ateu, păgân, insistându-se,
într-un fel pe sincretismul care se reflectă în opera
sa. Apelează la bibliografie deosebit de consistentă,
inclusiv la Evanghelii apocrife, a lui Toma în apropiindu-se astfel originarităţii sale; în grila
special. interpretării creştine, tinde către Dumnezeu: «Când
Bref, „arheul se identifică cu Fiinţa din Om, care fiinţele se-mbină/ Când confund pe tu cu eu/ E
este nemuritoare”, arheul devenind şi echivalentul lumină din lumină/ Dumnezeu din Dumnezeu.»
destinului. Fiinţa este Destin. Găseşte Dumitru Botezat creştineşte, având singura Biserică din
Tiutiuca în manuscrisele eminesciene citate mai lume închinată lui, Eminescu, printr-un joc al
mult decât incitante, precum acesta: „Oamenii sunt destinului, ne lasă, prin Alexandru Vlahuţă, care
probleme ce şi le pune spiritul universului, vieţile l-a vizitat cu câteva luni înainte de a muri, ultimele
lor: încercări de dezlegare!” versuri puternic impregnate creştineşte:
În „Sărmanul Dionis” identifică o dezvoltare a „Atâta foc, atâta aur/ Atâtea daruri sfinte/ peste-
teoriei arheului, „dovada constantei preocupări a lui ntunericul vieţii/ Ai revărsat, Părinte!” Dumitru
Eminescu pentru acest concept de originală valoare Tiutiuca este drastic: „Sunt versuri de clară inspiraţie
ontologică”: „Câţi oameni sunt într-un singur om? creştină, ce încheie simbolic un destin uman, dar
Tot atâţia câte stele sunt cuprinse într-o picătură de mai ales unul artistic, de geniu şi, nu în ultimul
rouă, sub cerul limpede al nopţii. Şi dac-ai mări acea rând, al unui român…” (p. 75)
picătură, să te poţi uita în adâncul ei, ai vedea toate Eminescu îi scria Veronicăi Micle, ne reaminteşte
miile de stele ale cerului, fiecare – o lume, fiecare cu profesorul Dumitru Tiutiuca: „Dumnezeu nu este
ţări şi popoare, fiecare cu istoria evreilor ei scrisă pe în cer, nu e pe pământ: e în inima noastră.”
ea – un univers într-o picătură trecătoare.” Parafrazând, sperând că v-am trezit interesul
Luând ca reper, inevitabil, şi „Luceafărul”, picătura pentru această aprofundată şi originală abordare
în care se reflectă totalitatea operei eminesciene, a lui Eminescu, putem afirma şi noi: „Credinţele
poate concluziona la cartea din 2002: „odată religioase ale lui Eminescu sunt, dacă îl iubim,
creat, omul are nostalgia unităţii şi integralităţii cunoscându-l pe poetul nepereche, în inimile
primordiale, arheice, creatura rămânând definită noastre, Eminescu este întru noi tot atât cât suntem
nostalgic. Cum am mai spus, arheitatea este şi noi întru Eminescu…”
totdeauna impersonală. Personalizarea, ca Facere,
o transformă în individ, în persoană. În sens
invers arheic şi simbolic, Omul semnifică Umanul,

29
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Salonul Literar AXIS LIBRI: epigrame

Cărţi multe apar...
Când o persoană scoate prima carte
Se vede-n panteonul fără moarte;
Cărţi multe-apar, că tot românul scrie,
Dar câte-s de valoare nu se ştie.

Test de inteligenţă
— Sunteţi cei mai buni şcolari,
Cunoaşteţi ce oameni mari
Ioan Fărcășanu S-au născut şi sunt de-aici?
epigramist — Când s-au născut erau mici...

„Perspicacitate”
— Costele, să-mi spui, aş vrea:
Scriitorului Vasile Ghica din Tecuci, autorul Matematica e grea?
volumelor „Antologia aforismului românesc —Păi drept să spun, habar n-am,
contemporan” şi „Insomnii pestriţe” Am multe cărţi în ghiozdan...
Fanariot de neam să fie,
Sau moldovean de obârşie Copiii emigranţilor
Cu zeci de scrieri publicate Tatăl şi cu mama au plecat departe;
Ce i-au adus celebritate? Copiii-s la bunici să-nveţe carte
Şi plâng toţi trei şi-şi zic cu glas sfârşit
Umorist cum altul nu-i „Pe ei părinţii nu i-au părăsit”.
De sorginte tecucean
Ieri, vestit în ţara lui, Dialog la un oficiu de asistenţă socială
Azi – ajuns european. -prin ajutoarele sociale băneşti acordate unor
persoane apte de muncă, unele primării încurajează
Scriitorului Ionel Necula din Tecuci, autorul lenea, în prezent fiind numeroase locuri de muncă
cărţilor „Uricar la poarta Moldovei de Jos” vol. 9 neocupate
şi „Ion Petrovici - Recurenţe” — Vreau să te-ntreb: din ce trăieşti
Filozof şi scriitor Dacă îmi spui că nu munceşti?
Cu un stil cuceritor — Din banii daţi ca ajutoare
Învie fapte de viaţă Că nici un leneş azi nu moare.
Dintr-o epocă măreaţă.
Furtul la români
Domnitori, oameni de vază, -scurt istoric
Cu-ntâmplări şi-nvăţăminte După secole de cucerire
Ne ţin memoria trează, Furtul n-a rămas o amintire;
Să putem merge-nainte. Este activ şi astăzi, e pe val:
A devenit chiar sport naţional.
Scriitorului Ştefan Mitroi din Bucureşti,
autorul volumului „Dulce ca pelinul” Reţetă de slăbit
Ca orator, el te vrăjeşte, Mic dejun, nici-o gustare
Ca scriitor te cucereşte; Sari prânzul de eşti în stare;
E-un cărturar cu greutate Seara, bei doar apă plată:
Cu scrieri multe şi-nsemnate. Reţeta e garantată.

30
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Salonul Literar AXIS LIBRI: epigrame

A.G. Secară
Critic literar
Prin tot ce scrie fascinează
Şi cu o modestie rară,
Sub orice critică semnează,
Micuţ de tot: a.g. secară.

Gheorghe Gurău
Epigramist, rebusist
Vasile Manole Autor de epigrame
epigramist
De nu eşti mereu pe fază,
Când compune integrame
Mintea ţi-o „încrucişează”!
Zanfir Ilie
Director al Bibiliotecii “V.A. Urechia”, promotor Katia Nanu
al Salonului Literar “Axis Libri” Scriitoare, jurnalistă
Setea lui pentru cultură Talentatei scriitoare
Toate piedicile-nvinge, Vorbele îi vin mănuşă,
Că-i a doua sa natură Are multă-ndemnare
Şi nici Dunărea n-o stinge. Şi-o cadenţă de… Katiuşă.

Victor Cilincă Săndel Dumitru
Scriitor, scafandru Istoric, jurist
Ce prolific scriitor… Cartea lui ne-a demonstrat
Nu-i târziu ca să înceapă, C-a iubit cu-aşa nesaţiu’,
De găseşte-un editor Urbea ce l-a adoptat,
Să mai scrie şi sub apă. Cum n-a mai văzut Galaţiul.

Viorel Dinescu Ionel Necula
Poet, moderator TV Scriitor, profesor
De cunoşti a lumii mersuri Epigon de-al lui Cioran
Şi ai 10 la Română, Este fără îndoială,
„E uşor a scrie versuri” Filosof contemporan
Doar c-un microfon în mână. Pus mereu pe „ciorăneală”.

Ioan Toderiţă Petre Iamandi
Poet, profesor de matematică Traducător, profesor
Iată că în poezie Bucurii ne tot aduce…
Cifrele le-a transformat, Cititorii i-au dat gir,
Prin aleasă măiestrie Când din pix uşor traduce
Într-un cifru adevărat. Limba marelui Shakespeare.

Paul Sân Petru Nicolae Mărunţelu
Scriitor, medic Poet
Este îmbucurător Când să-i fac o epigramă
Când prietenii îi spun Am văzut a lui statură
La spital că-i scriitor, Şi-o-ntrebare-mi pun cu teamă:
La Salon că-i medic bun. Face mărunţel din gură?

31
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Salonul Literar AXIS LIBRI: epigrame

În memoria tatalui meu, Răducan Mihai
Le ia pe toate la pupat
Şi le ascultă cu răbdare
E tatăl cel mai căutat
La miez de noapte-n buzunare.

Dlui A.G. Secară - critic literar
Pe faţă şi dos le întoarce,
De tot ce se poate le „stoarce”
Şi nu menajează, defel
Stela Șerbu Răducan Mănâncă o pâine şi el…
epigramist

Dlui Zanfir Ilie - madrigal
Salon de literatură
După Întâlnirea epigramiştilor Zâmbeşte cu mult drag,
Masa mare se va ţine, Ne-ntâmpină în prag
În localul dintre tei, Cu vorbe de bonton
Unde se mănâncă bine Rămâi un tip salon!
Umoriştii între ei…

De sărbători
Eminescu Când nevasta l-a-ntrebat:
Cu foaia-n faţă când stătea, — Cine e la noi în pat?
Şi inspiraţie n-avea, El sări, ca un nebun:
„Mi-nchipui Creangă că-i zicea: — Mi-a adus-o Moş Crăciun!!
— Să biem șieva, în pana mia!”

Lansare de carte - Biblioteca „V.A. Urechia”
Bărbaţi în izmene E multă lume, multă viaţă,
În pat cu ei ne strecurăm Văd o bisericească faţă,
Mereu ne păcălesc, bandiţii! Pioasă-n stare şi în gând
Şi făr’ de ei noi cum să stăm?! Dar faţă o mai fi făcând?
Indispensabili sunt iubiţii…

Călătorii
Fete dure sau mai fine
Duse sunt prin ţări străine,
Contu-n bancă să-şi mărească
Orizontul să-şi lărgească…

Limbi străine
Îmi place foarte mult engleza,
Vorbesc puţin şi-ador franceza
Şi spaniola sună bine,
Dar nu-s ca limba cu masline.

32
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
galeria de artă

Teodor Vișan

Steaua Crăciunului,
acrilic pe pânză, 40x50 cm

33
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Galeria de artă

Expoziția personală „Gheorghe Andreescu”

G heorghe Andreescu,
ca și alți artiști care
au câteva decenii bune
expresiei care ne convinge, ne integrează atmosferei
imaginate, materializate de artist. Fiindcă exact
asta înseamnă arta: crearea unui nou univers de
de creație în urma lor, a care noi, privitorii ne lăsăm atrași, un nou univers
parcurs mai multe etape, care ni se dezvăluie și care poate fi uneori mai real
mai multe abordări în decât realitatea care ne înconjoară. În cazul lui Gh.
domeniul artelor plastice. Andreescu, contemplăm o dată cu el stâncile golașe,
Trebuie precizat „arte austere din care se întâmplă să se desprindă - parcă
plastice” și nu doar pictură, făcând corp comun cu ele! - biserici străvechi.
deoarece știm că domeniul Contemplăm malurile misterioase ale fluviului
Mariana Tomozei
Cocoș tridimensionalului l-a inte­ nostru, cu câte o barcă uitată la marginea apei.
critic de artă resat de-a lungul timpului Alteori - și aceasta e o temă dominantă în expoziție
și l-a abordat sub forma - descoperim cu uimire și cu un fel de încântare,
sculpturii, a instalației sau a scenografiei. S-a imaginea desuetă, romantică a unei trăsuri cu cai
apropiat chiar și de domeniul non-figurativului, ce cuprinde în ea dimensiunea timpului. Aceeași
chiar dacă nu a fost niciodată un artist abstract temă, același motiv, dar fiecare dintre lucrări are
propriu-zis. În schimb, a avut perioade în care o atmosferă diferită tocmai datorita contextului:
accente suprarealiste sau configurații metaforice cromatică, linii, desen. Și dacă ne apropiem de acest
le puteam întâlni în pictura sau grafica sa. Se pare aspect, al mijloacelor plastice, vom putea identifica
că frecventarea unor tabere – într-o anumită măsură - ceva
internaționale în ultimii 10 ani din alchimia ascunsă a artei
i-au creat cadrul propice unor lui: construcție riguroasă a
decantări, a unei noi înțelegeri tabloului, o cromatică de multe
a propriului univers. ori austeră, dar expresivă prin
Fiindcă lucrările semnate asocierea de griuri bine dozate
„Gheorghe Andreescu”, în și accente cromatice vii, puse
recenta sa perioadă de creație, cu parcimonie pe pânză și
au ceva special. Încercând să o pensulație viguroasă care
definim acest lucru constatăm structurează tabloul, îi dă
că nu este vorba despre un nou expresivitate și forță.
stil. Din acest punct de vedere La o vârstă atât de
putem remarca o consecvență semnificativă, precum cea a
remarcabilă de-a lungul creației lui Gheorghe Andreescu, o
sale: vom recunoaște că e vorba retrospectivă ar fi fost ceva
de un „Gheorghe Andreescu”, firesc – sigur, sala Galeriilor de
fie că vom avea în față o lucrare Artă „Nicolae Mantu” ar fi fost
realizată acum 40 de ani sau realizată acum o neîncăpătoare. Dar cred că ar fi fost și dificil de
săptămână. Nu întotdeauna artiștii dau dovadă de realizat o retrospectivă deoarece n-ar fi fost ușor
atâta consecvență! de recuperat tablouri aflate în atât de numeroase
Deci nu această apartenență stilistică este ceea colecţii de la noi și… din alte țări.
ce constituie noutatea lucrărilor lui din ultimii ani. În schimb, expoziția de la Galeriile de Artă
Este ceva mai greu de identificat verbal, dar pe care îl „Nicolae Mantu”, cu lucrări realizate în ultimul an,
simțim când îi privim picturile: este o sedimentare a este un fragment viu de creație ce cuprinde în ea
valorilor plastice, a limbajului artistic, o dezinvoltură vitalitatea unor evoluții viitoare.
accentuată a execuției și în același timp o forță a
34
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
galeria de artă

Alexandra Drăguţescu
Linii pentru un portret

E xcluzându-i pe fraţii Bucureşti). S-a afirmat în Galaţi după 1948 ca o
Georgeta Arămescu- remarcabilă acuarelistă, aflându-se printre cei care
Anderson şi Constantin în 1951, alături de maestrul Nicolae Mantu, au pus
Emil (Ticu) Arămescu, bazele Cenaclului Artiştilor Plastici, nucleu din
stabiliţi la Miami, Florida (S. care s-a dezvoltat actuala filială locală (despre Elena
U. A.) şi pe Jeanne Coppel, Hanagic am scris în revista „Axis Libri”, anul IX,
pictoriţă care a trăit la Paris nr. 31, iunie 2016, pag. 27-29; articolul este inclus
(Franţa), despre care am şi în cartea mea „Feţele imaginii”, Editura „Sinteze”,
scris în cotidianul local Galaţi, 2016, pag. 25-32). Tatăl (n. 25 august 1907
Corneliu Stoica „Viaţa nouă” încă din anii – m. 27 august 1981) a profesat avocatura la Galaţi,
scriitor, critic de artă 1968 – 1971, în ultimii zece iar într-un timp a fost prefect al judeţului Covurlui,
ani am avut posibilitatea ultimul prefect înlăturat de regimul comunist venit
să-i prezint cititorilor şi iubitorilor de frumos pe la putere şi arestat politic în 1952. În copilărie,
mai toţi artiştii plastici gălăţeni care au trăit sau Alexandra a locuit cu familia în casa pictorului
trăiesc peste hotarele ţării, fie prin articole publicate Nicolae Mantu din strada Cuza Vodă Nr. 46.
în presa culturală locală şi naţională, fie în textele Amintindu-şi de anii aceea fragezi, îmi scria într-o
dedicate lor în „Dicţionarul artiştilor plastici corespondenţă electronică recentă că era „preferata
gălăţeni” (Editura „Axis Libri”, Galaţi, 2013): Rodica maestrului şi singura care putea intra în atelierul
Costianu (Elveţia), Oana Coşug (Belgia), Adina acestuia fără să bată la uşă”. De asemenea, îmi
Drinceanu (Italia), Maria Dumbravă (S.U.A.), destăinuia că într-o zi pictorul i-a dăruit familiei
Ecaterina Elian (Franţa), Nicolae Georgescu sale un tablou cu trandafiri galbeni, pe care într-un
(Franţa), Robert Helman (Franţa), Mircea Nicolau moment mai greu din viaţă aceasta a fost nevoită
(Germania), Neluş Oană (Australia), să-l înstrăineze, precizând şi cât de
Nelu Pascu (Italia), Reuven Rubin mult ţinea Mantu la aceste flori care
(Israel), Diana Schor (S.U.A. ), Simona erau din abundenţă în curtea sa. „În
Soare (Germania), Daniel Spoerri acea curte, trandafirii aveau un scop
(Italia). Pe unii i-am cunoscut personal bine definit şi nimeni nu avea voie
sau am corespondat prin intermediul să-i atingă. Erau trandafiri de un roşu
Internetului, iar despre alţii am scris sângeriu, cei de un roşu mai cald şi cei
pe baza articolelor şi studiilor apărute galbeni, plus cei roz, agăţători, care
despre viaţa, activitatea şi opera lor. flancau treptele terasei. An de an sosea
Prin demersul meu am urmărit ca ei un grădinar, special angajat, care altoia
să fie cunoscuţi pe meleagurile natale, Alexandra Drăguțescu şi îngrijea acei trandafiri ce urmau să
unii venind chiar cu expoziţii personale deschise la îşi ia locul în tablourile sale”.
Galaţi. După cursurile şcolii primare şi gimnaziale
Rândurile de faţă le consacrăm unei alte artiste făcute la Galaţi la mai multe unităţi de învăţământ
din diaspora, pictoriţa Alexandra Elena Drăguţescu, (Liceul de fete „Mihail Kogălniceanu”, Liceul „Vasile
care trăieşte la Montreal, Quebec (Canada) şi pe Alecsandri”, Şcoala Nr. 24, Liceul de Muzică şi
care am „descoperit-o” mai târziu, nefiind inclusă Arte Plastice), Alexandra a urmat Liceul de Artă
nici în „Dicţionarul artiştilor plastici gălăţeni”. S-a „Nicolae Tonitza” din Bucureşti, apoi în 1973 a
născut în Galaţi, la 18 ianuarie 1951, în familia fost admisă la Institutul de Arte Plastice „Nicolae
avocaţilor Elena şi Henri Serge Hanagic. Mama Grigorescu”, pe care l-a absolvit în 1977. Aici a
sa avea şi studii de pictură (elevă a lui Alexandru studiat la secţia Pictură Monumentală-Restaurare,
Jean Steriadi la Academia de Arte Frunoase din clasa profesorului Petre Achiţenie. Încă din anul I de

35
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Galeria de artă
facultate s-a căsătorit cu colegul ei Titu Drăguţescu, În ţară, Alexandra Drăguţescu a debutat
student tot la clasa profesorului Achiţenie, însă împreună cu sora sa Rodica Margareta Hanagic
în al doilea an de studii. La 7 februarie 1980 li s-a şi Vasile Rotaru, ambii pictori scenografi la
născut primul copil, Alexandru, iar la 5 iulie 1983 Studiourile Centrale ale Televiziunii Române, într-o
cel de-al doilea, Matei. Până în 1992 a activat ca expoziţie deschisă în 1978 la Galeriile de Artă ale
profesoară, predând desenul şi pictura la Şcoala Municipiului Bucureşti. Şi-a organizat expoziţii
Populară de Artă din Bucureşti. În 1982 a susţinut personale la Banque Credit Mutuel, Nisa, Franţa
şi examenul de definitivat în învăţământ ca profesor (1984), Windsor Art Center, Windsor, Anglia (1987),
de arte plastice. În vacanţele de vară a participat Margart Fisher Gallery, Londra, Anglia (1987), Euro
alături de soţul său, atestat de Patriarhia Română Gallery, Londra, Anglia (1987) şi a participat la mai
ca pictor bisericesc, la realizarea picturii în frescă multe manifestări colective de profil: Festivalul
la Biserica din Malaia, Vâlcea (1978 -1979), Biserica de artă a tineretului, La Rochelle (Franţa, 1982),
din Boteşti, Argeş (1984 – 1985), Expoziţie de artă românească,
Biserica Oota (1986 – 1987) Arnhem (Olanda, 1990), Le
şi Biserica Sf. Nicolae cel Nou Chateau Ste-Anne, Bruxelles
(1990 – 1991), ambele lăcaşuri (Belgia, 1990), Romanian Art
de cult ortodox, monumente Exhibition, Viena, Austria,
istorice, aflate în Craiova. 1991), Galeria Apollo,
De asemenea, în perioada Bucureşti (1992), Tanaka
1979 – 1981 a făcut parte din Gallery (în permanenţă),
colectivul format din Romeo Osaka (Japonia, 1990 -1993),
Zamfirescu, Titu Drăguţescu Stewart Hall Gallery, Pointe-
şi Spiru Chintilă care a realizat Claire (Canada, 1993, 1994),
patru mari mozaicuri ceramice Compoziție din Montreal, La Maison d’Art Fra Angélico,
tempera și acuarela, 45 x 60 cm
care decorează Casa Ştiinţei şi Montreal (Canada, 1994, 1995),
Tehnicii din oraşul Câmpina. Jardin des Arts, Paris (Franţa, 1992 – 1998), Canada
În 1992, cei doi soţi Drăguţescu, împreună cu Galerie de l’Isle (permanent), Montreal (Canada,
fiii lor Alexandru şi Matei, au părăsit România şi 1993 – 1994), Galerie Claude Lafitte (permanent),
s-au stabilit în Canada, la Montreal. Aici, pictoriţa, Montreal (Canada, 2009).
pentru a-şi dobândi dreptul de a activa ca profesor Lucrări ale artistei se găsesc în colecţii private
de arte plastice, conform reglementărilor statului din România, Canada, Franţa, Anglia, Germania,
canadian, a mai făcut doi ani de studii la Facultatea Olanda, Belgia, Italia, Japonia, S.U.A., Emiratele
de Arte Plastice de la Université du Qubéc à Arabe Unite şi Suedia.
Montréal (UQAM), frecventând cursuri care nu Opera Alexandrei Drăguţescu s-a constituit
fuseseră cuprinse în programa învăţământului şi a evoluat de-a lungul celor peste 40 de ani de
artistic universitar din România (arta pe ordinator, creaţie având la bază în primul rând respectul pe
istoria artelor canadiene şi a Quebecului, pedagogia care-l manifestă artista pentru pictura figurativă. În
pentru copiii handicapaţi şi cu probleme de lucrările din primii ani de după absolvirea facultăţii,
comportament, limba franceză etc.). Nu a abandonat primordiale sunt compoziţiile de dimensiuni mai
arta monumentală pentru care se pregătise în mari, marcate de viziunea artei monumentale în
ţară, realizând împreună cu soţul său designul şi spiritul căreia se formase, cu accente decorative şi
restaurarea mai multor tapiserii în Suite Royale la în care elementele constitutive (fragmente de peisaj,
Hotel Ritz (Montreal, 2011), designul şi restaurarea natură statică, portret, figură umană) sunt juxtapuse
unei tapiserii Aubusson la acelaşi hotel (2013) şi ca în tehnica colajului. Ceea ce s-a întâmplat mai
restaurarea mai multor zone ale plafonului pictat pe urmă, ne spune chiar pictoriţa: „Dorind mai
în frescă al Teatrului Corona (Montreal, 2015). În mult decât nişte simple exerciţii stilistice, rezolvări
acelaşi timp a restaurat din colecţii private tablouri tehnice sau virtuozităţi plastice, am vrut să creez o
de Bruegel, Renoir, Chagall etc. şi a susţinut cursuri lume a mea, o lume aparte, astfel că în evoluția mea
de desen şi pictură la Centrul de Artă Stewart Hall, ulterioară oniricul şi pictura metafizică au jucat un
Pointe-Chaire, pentru persoanele de orice vârstă rol determinant. Depăşind decorativismul iniţial, am
dornice să practice arta în timpul lor liber. aprofundat puterea de expresivitate a perspectivei
36
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
galeria de artă
în redarea atmosferei, element primordial în care dimensiunii psihologice a personajelor şi reliefarea
toate trăirile, emoţiile, gândurile se pot naşte şi pot acesteia prin expresia exterioară a chipului constituie
exista, pot avea o mare putere de sugestie. În această o constantă a portretisticii Alexandrei Drăguţescu,
atmosferă, obiectele simple, banale, prin asocierea realizată ingenios cu mijloacele plastice care le are la
lor în combinaţii pe aceeaşi pagină nasc gânduri dispoziţie. În „Clepsidra”, efemerul din prim-plan,
noi, cu sugestii diferite de percepţia lor obişnuită, reprezentat printr-un fluture de o coloristică foarte
creează o lume misterioasă, enigmatică, de vis, cu vie şi fire de iarbă, convieţuieşte alături de durabil
conotaţii sporite”. – clădirile de o perfectă geometrie şi verticalitate
La Alexandra Drăguţescu, elementele concrete din ultimul plan. „Catedrala” şi „Compoziţie din
sunt pictate aproape hiperrealist, numai că prezenţa Montreal” sunt inspirate din realităţile canadiene.
lor, de cele mai multe ori insolită, în acelaşi cadru al În primul tablou, elementele de natură statică
spaţiului plastic, conferă ansamblurilor un aer ce ne sunt pictate într-un interior prin a cărui fereastră
duce cu gândul la pictura suprarealistă. Şi aceasta deschisă se vede faţada catedralei din Montreal. La
numai datorită intervenţiei imaginaţiei artistei în fel procedează artista şi în „Zi de vară”, unde obiectele
căutarea creării misterului, a încercării de a pune în de recuzită au forme perfect desenate, iar pe cer, mai
mişcare scripeţii gândirii celui care priveşte pentru sus de nori, se văd plutind două baloane cu aer cald.
descoperirea unor noi semnificaţii. Portretele Coloristica aici este de o sensibilitate aparte, nuanţele
marelui medic oftalmolog român Petre Vancea, a tonale ating rafinamentul. În „Compoziţie din
pictorului Petre Achiţenie şi „Autoportretul” sunt Montreal”, în dreapta tabloului, catedrala se înalţă în
executate în maniera pictorului japonez Hokusai. toată măreţia ei, etalându-şi frumoasele elemente de
Petre Vancea este tipul savantului, are o arhitecură gotică, iar în partea stângă,
figură astrală, rece, părul de pe cap îi este aceeaşi imagine este reluată şi proiectată
albit complet, este îngândurat, priveşte fix oblic în culori surdinizate, estompate.
prin lentilele ochelarilor, în mâna dreaptă Într-o serie de alte tablori, precum
ţine o lupă, iar în stânga o prestigioasă „Păpuşa metafizică”, „Pantoful bunicii”,
medalie de aur primită la Paris pentru „Portret în flăcări”, „Dublu portret în
meritele în descoperirea vindecării unei flăcări”, „Cutia magică”, „Femeia cu
boli care, netratată, poate conduce la pălărie” ş.a., libertatea de exprimare o
orbire. Pajura care veghează alături pe conduce pe pictoriţă la configurarea
bara unui balansoar poate fi un simbol al unor plăsmuiri considerate, aşa cum
tenacităţii şi curajului cu care a acţionat Femeia cu pălărie, însăşi mărturiseşte, ca „alcătuind o
pentru întemeierea şi impunerea şcolii u.p. 45x60 cm lume paralelă, guvernată de legi plastice
moderne de oftalmologie în România. Elementele independente de lumea reală, dar cu o egală forţă
decorative nu lipsesc, le întâlnim îndeosebi pe de expresie, unde imaginaţia şi visul au un rol
vestimentaţia personajului. Pictorul Achiţenie are preponderent”.
un chip luminos, iradiază inteligenţă, străbate cu Alexandra Drăguţescu construieşte cu siguranţă
privirea spaţii ce par a nu se mai termina, poartă şi rigoare, pictează în ulei pe pânză şi în tehnici
veşminte largi, specific japoneze, penelul din mixte (tempera şi acuarelă), uneori împarte
mâna dreaptă îi trădează profesia de o deosebită suprafaţa suportului în registre, intersectează sau
nobleţe, iar copacul înflorit şi planta din preajmă suprapune planurile, pigmentul este răspândit cu
îi accentuează vitalitatea, sensibilitatea şi curăţenia tuşe lise şi în modulări tonale de fineţe, vibrante, în
sufletească a celui care a pictat în România funcţie de subiect. Lucrările ei sunt realizate cu o
şi în Republica Moldova peste 52 de biserici. egală preocupare a acesteia pentru formă şi culoare,
„Autoportretul” o înfăţişează pe artistă ţinând sunt echilibrate compoziţional, armonioase,
o pisică în braţe, purtând pe cap un turban prins emoţionante şi suscită interesul privitorului pentru
cu multe accesorii, este îmbrăcată într-un capot a le lectura cu răbdare şi a le recepta mesajul.
înflorat. Două miniaturi textile dreptunghiulare Demersul ei poartă amprenta propriei personalităţi,
cu motive florale, din care coboară şnururi aurii interiorizată, în căutare de nou şi de soluţii plastice
cu franjuri până la baza tabloului, îi încadrează care să-i exprime cât mai fidel şi convingător crezul
chipul tânăr, plin de candoare şi gingăşie, căutând artistic, întreaga partitură de sentimente, trăiri
spre o lume generatoare de bucurii. Radiografierea sufleteşti şi emoţii.
37
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Localia

Pelerini în Țara Sfântă
Muntele Fericirilor sau Calea Împărătească

M ergem
firul
pe
Sfintelor
Evanghelii și vom urca
prin atingerea celor ce au nevoie de vindecare și
care-L urmează în credință, recunoscându-L drept
Fiul lui Dumnezeu-Cuvântul.
astăzi cu Mântuitorul De această dată, Mântuitorul Iisus Hristos S-a
pe cărările din Muntele suit în munte, la loc tainic, de contemplație, și, de
Fericirilor, un loc foarte acolo, rostește ucenicilor Săi cele nouă „fericiri”.
căutat din Ţara Sfântă, Ne amintim că și Moise a fost ales și chemat de
munte despre care se zice Dumnezeu să facă misiune între iudei, dându-i, pe
că a fost martorul tăcut Muntele Sinai. „Decalogul” - „Cele zece porunci”3.
al rostirii celor nouă Și pe lângă Cele zece porunci, pe care trebuie să
Maria Stanciu „fericiri”, de către Fiul lui le respectăm, Mântuitorul ne avertizează: „Nu
jurnalistă Dumnezeu-Cuvântul. am venit să stric legea (veche n.n.) și prorocii, ci să
„Văzând Iisus mulțimile, împlinesc”4. Pe cale de consecință și noi trebuie să-L
S-a suit în munte: și șezând El, au venit la Dânsul urmăm pe Mântuitorul și să facem întocmai cum
ucenicii Săi. Și, deschizându-Și gura, îi învăța, ne spune!
zicând: Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este
împărăția cerurilor. /Fericiți cei ce plâng, că aceia se Între Decalog şi Fericiri
vor mângâia. /Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni Când prorocul Moise a urcat Muntele Sinai, în
pământul. /Fericiți cei ce flămânzesc și însetează de vremea Vechii Legi, și a primit Cele zece porunci,
dreptate, că aceia se vor sătura. /Fericiți cei milostivi, pe Tablele legii, iudeii erau chemaţi la ascultare
că aceia se vor milui. /Fericiți cei curați cu inima, faţă de Dumnezeu, știut fiind că poporul acesta
că aceia vor vedea pe Dumnezeu. /Fericiți făcătorii care s-a crezut „popor ales”, din cauza cerbiciei
de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. / lui, adeseori, cădea în idolatrie. De aceea, în scop
Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este pedagogic, Dumnezeu l-a ales pe Moise să le aducă
împărăția cerurilor. /Fericiți veți fi când din pricina iudeilor, la cunoștință, Cele zece porunci, pentru
Mea vă vor ocărî și vă vor prigoni și, mințând, vor îndreptarea morală a contemporanilor, de ieri și de
zice tot cuvântul rău împotriva voastră. Bucurați-vă astăzi... Vechea Lege este „pedagog către Hristos”5,
și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri, că ne învaţă Sfântul Apostol Pavel, pentru că poruncile
așa i-au prigonit pe profeții de dinaintea voastră”1. din Decalog au drept țel conturarea unei minime
Această pericopă evanghelică este relatată de morale, pe când „Noua Lege” este adusă nouă de
Sfântul Apostol și Evanghelist Matei - odinioară, Fiul lui Dumnezeu-Cuvântul, prin jertfa sângeroasă
vameșul din Ierihon - după postul și ispitirea de pe Cruce, astfel răscumpărându-ne pe noi din
lui Iisus, după chemarea primilor patru apostoli robia păcatului. Noua Lege are la bază dragostea
la propovăduire și vindecare... Evenimentul de dezinteresată a lui Dumnezeu pentru noi, Legea
referință din istoria mântuirii omenești s-a pretrecut Harului. Și apoi, Legea credinţei şi a iubirii veșnice
după chemarea primilor patru apostoli și după este „scrisă nu cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului
săvârșirea multor minuni în Galileea, „de s-a dus Celui Viu, nu pe table de piatră, ci pe tablele de carne
vestea despre El în toată Siria, și aduceau la El pe ale inimii”6.
toți cei aflați în suferință și cuprinși de multe feluri „Legea (Nouă n.n.) ne-a fost dată călăuză spre
de boli și de chinuri, pe demonizați, pe lunatici, pe Hristos, pentru ca noi să ne îndreptățim prin credință...
slăbănogi, și El îi vindeca...”2. Toți sunteți fii ai lui Dumnezeu prin credința în Iisus
În orice împrejurare, Mântuitorul Se adresează Hristos... Câți în Hristos v-ați botezat, în Hristos
fie mulțimilor, fie ucenicilor Săi, prin cuvânt. Alteori v-ați și îmbrăcat”!, ne învață Apostolul neamurilor.
38
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Localia

„Călăuză” pentru vechii iudei a fost Vechea „asemănarea cu Dumnezeu”, pentru a dobândi
Lege, Vechiul Testament, despre care Apostolul starea harică din Rai, stare din care Adam și
Pavel, bun cunoscător al Legii Vechi, ne spune Eva, protopărinții noștri, au decăzut prin păcatul
că legea, în litera ei, este moartă, fiindcă neavând originar.
Duhul lui Dumnezeu nu poate da viață veșnică. Raiul, fericirea veșnică și nu cea trecătoare,
Numai Duhul lui Dumnezeu este viu, dătător efemeră, o putem dobândi doar dacă alegem
de Viață. Înțelegem că prin trimiterea în lume a să mergem spre desăvârșirea proprie pe Calea
Mântuitorului nostru Iisus Hristos, „la plinirea de mijloc, Calea împărătească. „Eu sunt
vremii”7, Dumnezeu-Tatăl ne-a dat șansa de a Calea, Adevărul și Viața!” 10, ne spune Însuși
deveni fii ai Săi, prin credința în Iisus Hristos. Mântuitorul. Fiindcă Fiul vine trimis în lume
„Căci, câți în Hristos v-ați botezat, în Hristos v-ați de Dumnezeu-Tatăl, Își împlinește misiunea, Se
și îmbrăcat”!8 răstignește pentru păcatele noastră, Înviază, Se
Despre ce îmbrăcăminte e vorba? Nu trebuie Înalță la Tatăl, pentru ca de Acolo, de Sus, să ne
să ne gândim că Dumnezeu ne învață cum să ne trimită Duhul Sfânt, duhul de viață dătător.
îmbrăcăm cu o haină... materială, ci e vorba de Ce presupune a urma calea împărătească? A
veșmântul haric, luminos, al sufletului omenesc. încerca, prin tot ce facem să-L urmăm pe Muntele
Veșmânt, pe care - la alegere - avem posibilitatea Hristos; să ne ridicăm de jos, de la pământ, de
să îl dobândim în lumina harică, prin rugăciunea pe orizontală, pe verticală, cu fața către Cerul lui
și credința în Fiul lui Dumnezeu-Cuvântul, Dumnezeu, urcând pe „Scara pocăinței”. Numai
printr-o viață cumpătată, prin trezvie, prin fapta astfel vom dobândi fericirea veșnică, și nu cea
bună. Noi, oamenii, „chip al lui Dumnezeu”9 efemeră. Astfel, învățăm a experia, în propria-ne
fiind, avem șansa ca toată viața să alergăm după viață, verbul „a fi” și nu „a avea”! Să ne înălțăm „de

39
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Localia
la gândurile coborâte în văi, pe muntele duhovnicesc Sfântul Grigorie de Nyssa ne atenţionează că
al vederii (contemplației) înalte”11, cum ne învață preocuparea omului nu trebuie să fie doar pentru
Sfântul Grigorie de Nyssa. Și doar cei care doresc trup, cât trebuie să fie pentru suflet. De aceea, omul
și se străduiesc să urce cu El pe cale, doar aceia cu credinţă în Dumnezeu nu trebuie să alerge după
vor găsi Calea Împărătească, vor atinge starea de comori materiale, ci după comori duhovnicești,
fericire. pe care să le „depoziteze” nu în conturi bancare, ci
în „comoara inimii”. „Căci unde-ți este comoara,
Scara virtuţilor acolo-ți va fi și inima”14.
Ce înțelegem noi, creștinii ortodocși, prin Suntem lămuriți de Sfântul Părinte că pentru
„fericire”? Înţelegem „cuprinsul tuturor celor ce se revenirea noastră pe Calea Împărătească un prim
înţeleg prin numirea de bine și din care nu lipsește pas trebuie să fie acela de a deveni „săraci în patimi
nimic din cele ce răspund dorinței după bine”12, și bogați în virtuți”. Sfântul Ioan Gură de Aur
spune Sfântul Grigorie de Nyssa. Starea de fericire interpretează această „fericire” - „de a fi sărac cu
este „binele” meu, doar acel bine care nu face duhul” drept „smerenia de bună voie”.
rău semenilor. „Fericirile” au la temelia lor jertfa Un alt înţeles al cuvântului „sărac” vizează
și dragostea Mântuitorului nostru Iisus Hristos; calitatea omului de a fi smerit, „la locul lui”, nu
nu sunt porunci, sunt aspirații ale creștinului cu mândru, ci ascultător faţă de Dumnezeu-Tatăl, şi nu
„foame și cu sete de Dumnezeu”. Când nu suntem supus în ascultarea faţă de oamenii care nu-L au pe
fericiți, devenim nefericiți, fiindcă lipsa fericirii Dumnezeu. Aceasta este o primă treaptă pe „scara”
este nefericirea. În viața de zi cu zi, vedem adeseori devenirii duhovnicești a omului, a creștinului care
că suntem „nefericiți”, pentru că alergăm după aleargă nu după fericirea efemeră, ci după fericirea
fericiri efemere, pentru că suntem săraci, că nu veșnică.
avem destule din cele materiale, că nu avem contul „Pedagogul desăvârșit” Hristos ne zice... „Fericiți
plin în bancă ori un rang sus-pus în societate!... cei ce plâng, că aceia se vor mângâia”. De regulă, când
La comoara din suflet, care ne va așeza în lumină plângem, avem o durere sau o neîmplinire. Dar, una
Dincolo, contemporanul nu se mai gândește este să plângi pentru sau după cineva drag, alta este
deloc... să plângi din răutate, din egoism, fiindcă invidiezi
„Şi şezând El, au venit la Dânsul ucenicii Săi. Şi pe un semen de-al tău. Prima stare te ridică la cer,
deschizându-Şi gura, îi învăţa zicând: Fericiţi cei cealaltă te coboară la iad. Aici e vorba de plânsul,
săraci cu duhul, că a lor este împărăţia cerurilor”. de tânguirea pentru propriile păcate și nu de plânsul
Această primă „fericire” nu are în vedere sărăcia din motive egoiste, individualiste.
de… intelect a omului, cum își închipuie unii Următoarea treaptă a „scării” virtuților ne
dintre contemporani. „Sărac cu duhul” este doar amintește... „Fericiţi cei blânzi, că aceia vor
acela care simte nevoia imperativă de a sărăci de moşteni pământul”. În omul blând Însuşi Domnul
păcate, de gândurile rele, implicit, de faptele rele. odihneşte, ne spun Sfinții Părinți. Blândețea este
Cunoaștem două feluri de bogății: cea materială rod al bunătății, al dragostei și credinței creștine.
și cea sufletească, din ce în ce mai puțin căutată, „Blând și bun este Domnul!” și „smerit cu inima”...
în zilele noastre. Una este vrednică de năzuit, una Și, gândiți-vă, câtă armonie ar fi în casele noastre,
vrednică de osândit”, spune Sfântul Grigorie de în întreagul univers, dacă tot omul - „chip al lui
Nyssa. Dumnezeu” - ar experia în toate împrejurările vieții
Unul dintre aceste mari păcate este alergarea, la arta și „arma” binefăcătoare a blândeții.
fel ca și Iuda, după avuții, după arginți, mai mult După ce Dumnezeu a pus aceste „suișuri în inima
decât îi trebuie omului, ca să trăim în huzur. Mulți noastră”, ne învață cum să ne menținem „setea și
dintre noi alergăm în ape tulburi, de cele mai multe foamea de Dumnezeu”, arătându-ne următorul pas.
ori, pe căi oculte, neortodoxe, nedreptățindu-i „Fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate, că
pe semenii noștri... „Căci cel ce-și mărește partea aceia se vor sătura”.
lui micșorează partea celui împreună-părtaș. Dar E vorba desigur de Dreptatea divină şi nu de
bogăția duhovnicească face la fel ca soarele, care se cea omenească, dreptate pe care - adeseori - noi,
împarte pe sine tuturor celor ce-l văd și vine întreg la oamenii, o strâmbăm din prea mult egoism şi din
fiecare”13. patimi nemăsurate. Sfântul Grigorie de Nyssa

40
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Localia
observă că oamenii, pentru a-și întreține poftele acei care fac pace, isihie, întâi în sufletul lor, și apoi
trupului, unul se bucură de cele dulci, altul de cele în jurul lor, în casa lor, în poporul lor și doar în
amare, altul de cele acre sau sărate, alții se hrănesc numele Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Marea
cu slavă deșartă, alții cu bogăție, „alții cu pizma, pe artă a creștinului este nu numai să îi iubească pe
care o înghit ca pe un venin...” Adică, cu nedreptatea semeni, ci să facă pace cu vrăjmașii, ceea ce nu e
față de aproapele... „De aceea, fericește Cuvântul nu posibil decât cu ajutorul lui Dumnezeu.
pe cei ce flămânzesc pur și simplu, ci pe cei a căror „Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este
poftă tinde spre dreptatea adevărată”15. împărăţia cerurilor; Fericiţi veţi fi când din pricina
Ce este dreptatea? În Vechiul Testament, termenul Mea vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi, minţind,
are sens de „cucernicie”, de „virtutea în general”, adică, vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră”.
disponibilitatea omului pentru realizarea binelui. În Semnificația biblică a dreptății presupune „acordul
concluzie, cei „cu foame și sete de Dumnezeu”, care se omului cu planul lui Dumnezeu de a mântui
raportează la dreptatea lui Dumnezeu, trebuie să facă, lumea”. Nu e dragoste de Dumnezeu și de semeni,
în tot locul și în tot ceasul, binele pentru aproapele atunci când din dorința furibundă de a arăta cât de
său sau să lucreze pentru binele social, al unei mari suntem, îl judecăm pe aproapele, mai mult,
comunități, de exemplu. Și chiar dacă „judecătorii” Îl judecăm pe Hristos, asemenea cărturarilor și
lui nu-i vor vedea faptele bune, dătătoare de viață și fariseilor. Mântuitorul face aici referire la hula,
speranță, cu siguranță, Dumnezeu, Care este „Binele calomnia şi cuvântul rău pe care îl fac cei puşi în
Întrupat” - deci, mai mult decât un principiu moral - slujba răului, minţind cu bună ştiinţă pentru a-şi
le vede și le rânduiește după Dreptatea Sa cerească. Și satisface propriile orgolii, propriile egoisme. Hulă
cum Drept și Bun este Dumnezeu, nouă oamenilor este când arătăm cu degetul către slujitorii Bisericii,
nu ne rămâne decât să îl transpunem în fapta bună, fără să trecem pe la Biserică să aprindem măcar
creștinească. o lumânare, când ne dăm cu părerea despre cele
„Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui”. sfinte, „dar nu mergem la Sfânta Liturghie că avem
Milostenia este cea mai frumoasă şi la îndemână biserica acasă!”... Exemplele ar putea continua,
profesie, care demonstrează credinţa noastră, ne fiindcă viața noastră e asaltată de astfel de situații.
învață Sfântul Ioan Gură de Aur. „După părerea Important este să ne ridicăm din starea pătimașă
mea, Domnul vorbește aici nu numai de cei care fac și să-L luăm drept model pe Iisus Hristos-Pedagog
milostenie cu bani, ci și de cei care fac milostenii cu desăvârșit.
faptele lor. Că milostenia este de mai multe feluri, iar „Bucuraţi-vă şi vă veseliţi că plata voastră multă
porunca aceasta este mult cuprinzătoare”16, spune este în ceruri, că aşa i-au prigonit pe profeţii de
Sfântul Părinte. dinaintea voastră”. Și aici e simplu. Dacă am urmat
Între faptele milosteniei creștine alături de toate celelalte trepte pe scara virtuților creștine,
faptele bune sunt și atitudinea și cuvântul bun atunci să nu așteptăm nici dreptatea lumească, nici
dăruit semenilor noștri din preaplinul inimii. mila omenească de la lume, mai ales, de la omul
La rândul Său, Dumnezeu îi miluiește cu mila fără Dumnezeu. Să facem totul cu recunoștință
Sa pe cei care fac binele, în numele ospitalității și față de Dumnezeu, fiindcă doar în fața Lui
al generozității. Iar noi, românii, am înveșnicit suntem egali și El ne va milui, ne va mântui după
ospitalitatea și generozitatea poporului român cu inima noastră bună și smerită... Mai este nevoie
frumoasa sintagmă: „Dar din dar se face Rai!” Noi, să amintim câți prigoniți pentru dreptatea lui
dreptmăritorii creștini, am perceput, poate înaintea Dumnezeu și pentru credința lor au fost judecați,
părintelui Nicolae Steinhardt, că Dumnezeu când schingiuiți, martirizați?... De la Mântuitorul
dă, „dă ca un Boier!”... nostru Iisus Hristos, și Maica Sa - care a strâns
„Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea în inimă toate cuvintele Fiului - cerul Ortodoxiei
pe Dumnezeu”, adică cei fără de păcat, fără patimi noastre cântă în Icoane, este plin de Sfinții lui
şi gânduri negre. Cei preocupați de despătimirea Dumnezeu care au lucrat în viața pământească,
de patimi și de plânsul păcatelor. De urcușul după măsurile veșniciei: de la Arhidiaconul
duhovnicesc pe scara căinței. Ștefan, primul Sfânt martirizat pentru Hristos, la
„Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Apostolii, Mărturisitorii și Martirii lui Hristos,
Dumnezeu se vor chema”, făcători de pace sunt doar știuți și neștiuți...

41
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Localia
Muntele Fericirilor, cunoscut încă din epoca Fericirile nu presupun răsfăț trupesc, gustativ
bizantină sau olfactiv. Fericirile sunt trepte ale omului în
Muntele Fericirilor, loc foarte căutat de pelerinii redobândirea stării harice, a curăţeniei sufletești
care merg în Ţara Sfântă, este situat în apropiere și trupești, în lumina cunoștinței de Dumnezeu.
de Marea Galileii, numită și Lacul Ghenizaret, Fericirile sunt căi de revenire a omului  la „viaţa
Kinneret sau Marea Tiberiadei, cea din urmă fericită a harului dumnezeiesc, pentru care a fost
denumire vine de la oraşul Tiberias - înfiinţat în creat”, ne spune Prea Fericitul Părinte Daniel.
anul 18 după Hristos. Muntele este la o înălţime de Fericirile sunt „o scară” a virtuţilor pe care creştinul
70 de metri deasupra mării. Locul era cunoscut încă este chemat să urce treaptă cu treaptă, virtute cu
din epoca bizantină, însă nu sunt dovezi scrise sau virtute, de la „gândurile coborâte în văi, pe muntele
arheologice. duhovnicesc al vederii, al contemplaţiei înalte.
De pe acest munte, aflat pe țărmul nordic Prin Fericiri ne este revelată calea reîntoarcerii în
al Kinneretului, între Capernaum și Magdala, împărăţia netrecătoare a iubirii Prea Sfintei Treimi”17,
pelerinul are posibilitatea să cuprindă cu privirea ne învaţă Preafericitul Părinte Daniel.
tot ansamblul din împrejurimi, iar cu inima cele În frumoasa grădină de pe Muntele Fericirii, şi
mai frumoase cuvinte revelate Fiului de Dumnezeu, noi - pelerinii români - am format o Biserică vie şi
prin Duhul Sfânt. împreună cu preoţii care ne-au însoţit am cântat
În punctul cel mai înalt de pe  Muntele „Fericirile” spre slava lui Dumnezeu, Cel Unul în
Fericirilor, a fost ridicată la începutul veacului Fiinţă şi Întreit în Persoane...
XX (1930) o Biserică Franciscană16 care aminteşte
de acest moment, în care Mântuitorul nostru Note:
Iisus Hristos a rostit „fericirile”. Este zidită  după 1. Evanghelia după Matei 5, 1-12.
planul arhitectului italian Antonio Barluzzi care 2. Evanghelia după Matei 4, 24.
a influenţat arta arhitecturală în Ţara Sfântă. 3. Ieșirea 20, 1-17.
Este o zidire din calcar şi bazalt, în formă 4. Evanghelia după Matei 5, 17.
octogonală, fiecare faţadă a cupolei fiind luminată 5. Epistola către Galateni 3,24-25.
de o fereastră deasupra căreia este transcrisă, în 6. Epistola II Corinteni 3, 2-3.
limba latină, câte o „fericire”. Cum locaşul este 7. Epistola către Galateni 4, 4-5.
franciscan, „beatitudinile”- termenul corespunde 8. Galateni 4, 27.
în spiritualitatea ortodoxă cu fericirile - sunt redate 9. Facerea 1, 26.
potrivit traducerii şi învăţăturii romano-catolice. 10. Evanghelia după Ioan 14, 5.
De aceea, noi, creştinii dreptmăritori, trebuie să 11. Despre fericiri, Sfântul Grigorie al Nyssei,
rămânem în învăţătura lăsată nouă prin Apostoli Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă,
de Mântuitorul Iisus Hristos şi statornicită de cele București, 2009, pg. 7.
şapte sinoade ecumenice din primele opt veacuri 12. Despre fericiri..., pg. 10.
creştine. 13. Despre fericiri..., pg. 10.
Ce trebuie să reţinem este că în Muntele Fericirilor, 14. Evanghelia după Matei, 6, 21.
Fiul lui Dumnezeu a rostit către ucenicii Săi regulile 15. Despre fericiri..., pg. 52.
de aur ale înnoirii noastre în Duh - Cele nouă fericiri - 16. Omilii la Matei, Sfântul Ioan Gură de Aur,
„scară” a întoarcerii omului - din robia păcatului - cu Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 23, traducere,
faţa către Dumnezeul Treimic. Pentru noi, Muntele indicii și note de pr. Dumitru Fecioru, Editura
Fericirilor este un loc cu o rezonanţă aparte, pentru Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe
că aici Mântuitorul a arătat că cea mai frumoasă cale Române, 1994, pg. 179.
pe care trebuie să meargă omul trecător, pe acest 17. Ghidul creștinului ortodox prin locurile de
pământ, trebuie să fie Calea Împărătească. Dincolo pelerinaj ale Țării Sfinte, Vasilios Țaferis, pg. 94.
de cuvânt, fiecare pas către „fericirea” veșnică, și nu 18. Despre Fericiri, Sfântul Grigorie al Nyssei, pg.
efemeră, trebuie făcut de fiecare în parte, prin modul 5-6.
de viață creștin, autentic, în Duhul lui Hristos, prin
gândurile bune, prin faptele noastre frumoase din
dragoste de Dumnezeu și de semeni.

42
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Localia

Aplicarea Convenţiei de Armistiţiu
din 12 septembrie 1944
Studiu de caz - relaţia dintre Poliţia oraşului Galaţi
şi trupele sovietice de ocupaţie (I)

S tarea de spirit a
poporului român
şi a populaţiei oraşului
anului 1944. După circa trei ani de război, viaţa
economică se deteriorase considerabil, sentimentul
insecurităţii naţionale şi personale devenind
Galaţi în preajma dominant. La 26 martie 1944 trupele sovietice
actului de la 23 August au ajuns la Prut, iar a doua zi au depăşit graniţa
1944. Prezenţa trupelor stabilită prin notele ultimative din iunie 1940, ceea
hitleriste pe teritoriul ce deschidea perspectiva desfăşurării războiului
României, care în vara pe teritoriul României, cu toate consecinţele
anului 1944 ajunseseră la dezastruoase care decurgeau din acest fapt4. La 27
un milion de persoane, a august 1944, în jurul orelor 5-6 dimineaţa, trupele
dr. Adrian creat numeroase şi grave sovietice au invadat oraşul Galaţi5.
director, Direcția Județeană probleme economice, În urma evenimentelor de la 23-30 august
Galați a Arhivelor Naționale financiare, dar şi politice 1944, oraşului Galaţi i s-a creat o situaţie cu totul
ori morale. Pentru excepţională, faţă de toate oraşele din Moldova
întreţinerea militarilor germani, guvernul român şi chiar din restul ţării. Aproape 1/5 din clădirile
cheltuia 12 miliarde de lei, dar oficialităţile militare oraşului au fost distruse prin bombardamente
nu erau mulţumite, astfel că solicitau mărirea aeriene şi incendieri de către trupele germane în
sumelor alocate. Neprimind sumele cerute, ostaşii retragerea lor, în special centrul comercial, portul şi
germani recurgeau la devastarea unor magazine gara6. Cu toate acestea populaţia rămasă în Galaţi, în
ori la jefuirea populaţiei, fapte care creau o gravă afară de o mică parte care s-a refugiat în alte oraşe,
stare de tensiune în ţară. Dezorganizarea vieţii nu a resimţit numeric o scădere semnificativă7. Deşi
economice dintr-o bună parte a României, pe toată perioada desfăşurării războiului au fost
eforturile pentru întreţinerea şi dotarea armatei, semnalate evenimente deosebite, din perspectiva
presiunile tot mai puternice ale Berlinului vizând ordinii şi liniştii publice fiind înregistrate o serie de
sporirea livrărilor de petrol şi produse alimentare plângeri, reclamaţii şi petiţii urmare unor abuzuri
au afectat într-o măsură crescândă nivelul de trai din partea militarilor sau a populaţiei civile, totuşi
al populaţiei. Astfel, se înregistra o diminuare a în mod evident, atât în ceea ce priveşte numărul de
bunurilor de larg consum, în primul rând a celor evenimente, cât şi a atrocităţilor comise - ca să nu
alimentare, devalorizarea monedei naţionale, şi de mai vorbim de bunurile materiale distruse urmare
aici o discrepanţă crescândă între salarii şi preţuri, a bombardamentelor - de departe anul 1944 se află
având ca finalitate apariţia fenomenului de speculă1. pe primul loc8.
Vechilor probleme şi greutăţi cu care se confrunta Prefectul interimar al judeţului Covurlui,
poporul român li s-a adăugat una nouă, şi anume avocatul Gică Simionescu, emite la 27 august
exodul populaţiei româneşti din Basarabia şi nordul 1944 Ordonanţa nr. 1 în care face apel, „în
Bucovinei spre interiorul ţării. Zeci de mii de oameni calitate de mandatat al organizaţiilor partidelor
şi-au părăsit vetrele, căutându-şi un adăpost în de guvernământ, naţional ţărănesc, comunist,
teritoriul neocupat, solicitând sprijinul autorităţilor liberal şi social-democrat”, la intrarea în
şi populaţiei civile. Efortul autorităţilor - în special legalitate, adresându-se funcţionarilor publici,
al Comisariatului pentru refugiaţi – şi al populaţiei funcţionarilor din întreprinderile particulare şi
nu au putut oferi întotdeauna ajutorul concret atât tuturor cetăţenilor de a-şi da tot concursul în
de necesar acestor români nevoiţi să ia drumul restabilirea ordinii. Armele deţinute de populaţie
pribegiei2. Bombardamentele sovieticilor au devenit urmau să fie predate, conform unui ultimatum, în
tot mai dese şi de o gravitate tot mai mare în cursul termen de 24 de ore Inspectoratului Jandarmeriei,
43
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Localia
situat în str. „Maior Foti” nr. 18, iar cei care ele într-o situaţie precară datorată unii proces de
comiteau jafuri sau distrugeri, în urma unei eroziune care începe din 1938.
judecăţi sumare, urmau să fie executaţi9. Populaţia O întreagă legislaţie se va naşte din necesitatea
era în general nemulţumită din cauza preţurilor de a îndeplini prevederile Convenţiei de Armistiţiu
foarte mari la alimente şi produse de primă şi o reţea birocratică, aparţinând Comisiei Aliate de
necesitate. Muncitorii manuali, negăsind locuri de Control, va împânzi teritoriul României anulând
muncă, se mulţumeau uneori să muncească doar sau alterând prerogativele şi deciziile instituţiilor
pentru hrana zilnică, comercianţii şi industriaşii şi organismelor de drept autohtone. Înaltul
erau nemulţumiţi din cauza impozitelor mari, Comandament Aliat (Sovietic) şi Comisia Aliată de
iar funcţionarii publici şi particulari din cauza Control (Sovietică) devin două instrumente oficiale
salariilor mici şi a măsurilor minime impuse de stat eficiente pe teritoriul României, iar introducerea
pentru combaterea speculei. Într-un raport adresat termenului „Sovietic(ă)” în denumirile celor două
Inspectoratului Regional, chestorul Poliţiei descrie instituţii implică în mod cert sensul şi conţinutul
situaţia economică a oraşului Galaţi ca fiind destul politico-ideologic al aplicării şi al regimului chemat
de delicată, subliniind că există „un interesant dans să aplice această Convenţie.
al milioanelor la negru prin evaziuni şi furturi, iar Comisia Aliată de Control, aflată în subordinea
negrul oraşului, cu toate că nu are un sediu oficios, Înaltului Comandament Aliat, va deveni cu timpul
acaparează totuşi majoritatea tranzacţiilor10. un organism parazitar al statului, oficialităţile
În luna august 1944, Detaşamentul Gardienilor române raportându-şi deciziile şi acţiunile la
Publici de pe lângă Chestura Municipiului Galaţi interpretările date de reprezentanţii acesteia.
avea următorul efectiv: un şef de detaşament, opt Replica timidă a acestei comisii o reprezenta
şefi de secţie şi 380 gardieni. Cu acest personal se Comisia Română pentru Aplicarea Armistiţiului,
îndeplineau cu mare greutate cerinţele serviciului înfiinţată la 18 aprilie 1945 ca intermediar între
de pază. Situaţia a devenit şi mai complicată în guvernul român şi Înaltul Comandament Aliat, pe
anul următor, când linia generală urmată a fost de o parte, şi între Înaltul Comandament Aliat şi
aceea de comprimare a cadrelor poliţieneşti. Comisia Aliată de Control pe de altă parte13.
Dacă punem în balanţă numeroasele probleme Într-un apel adresat la 20 septembrie 1944 de
administrative care trebuiau soluţionate - punerea CC al PCR. populaţiei ţării, ca urmare a semnării
în aplicare a Convenţiei de Armistiţiu (care Convenţiei de Armistiţiu, se aprecia că „se impune
implica încartiruiri, recensăminte, anchete mixte), curăţirea aparatului de stat şi administrativ, a
urmărirea infractorilor, soluţionarea reclamaţiilor instituţiilor şi întreprinderilor industriale şi
la adresa Armatei Sovietice, problema „sabotajului” comerciale de slugile hitleriste, de legionari şi
şi a speculei ilicite - şi le raportăm la efectivul sprijinitori lor, de uneltele clicii lui Antonescu,
poliţienesc existent, solicitarea şefului Poliţiei de hitlerişti, şvabi, saşi etc… Împlinirea riguroasă
gălăţene, chestorul S. Teodorescu, de mărire a a condiţiilor armistiţiului este piatra de hotărâtă
efectivelor era imperios necesară11. despărţire între vechea politică antinaţională,
Convenţia de Armistiţiu din 12 septembrie politica de vrăjmăşie împotriva Uniunii Sovietice
1944. Responsabilităţi şi sarcini atribuite şi noua politică patriotică de prietenie cu Uniunea
personalului poliţienesc. Pentru a verifica modul Sovietică. Pentru binele patriei şi al naţiuni,
şi proporţia în care erau respectate prevederile datoria fiecărui patriot român este să ducă lupta
Convenţiei de Armistiţiu12 au fost înfiinţate mai necruţătoare contra oricui s-ar pune în calea
multe organisme: Comisia Română pentru Aplicarea împlinirii conştiincioase a stipulaţiilor prevăzute
Armistiţiului, Secretariatul General pentru în acordul de armistiţiu”14. Pentru a da greutate
Restituirea bunurilor URSS, Intendenţa Generală propagandistică muncii de onorare a pretenţiilor
a Armatelor Roşii, Comisia Interdepartamentală sovietice formulate în Convenţia de Armistiţiu şi
pentru controlul cerealelor, Comisia Centrală de pentru a face presiuni asupra cetăţenilor obligaţi
colectare de cai pentru URSS, Casa de Administrare să suporte acest efort, noul regim a înfiinţat, în
şi Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI) iunie 1945, Comisiile controlului cetăţenesc pentru
şi altele. Acestea la rândul lor au dat naştere la combaterea speculei şi sabotajul economic15.
alte organisme birocratice concentrice care nu În vederea îndeplinirii condiţiilor stabilite prin
fac altceva decât să secătuiască o economie şi aşa Convenţia de Armistiţiu, la nivelul oraşului Galaţi
vlăguită de lunga perioadă de război şi, pe termen existau următoarele autorităţi: împuternicitul
lung, să paraziteze instituţiile legale ale statului, şi Comisiei Aliate de Control în persoana lt. col.
44
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Localia
Socolovschi V., împuternicitul Comisiei Aliate de Poliţiei care era datoare să supravegheze şi aceste
Control pentru Marină, cpt. regal de rangul II Cozin mişcări.
C., şi delegatul Comisariatului General al Executării În altă ordine de idei, printre altele, rolul
Armistiţiului, col. Stăncescu M. Alexandru. Pentru Poliţiei era acela de a da tot concursul ofiţerilor
păstrarea ordinii, din partea U.R.S.S., aveau reprezentanţi ai Comisiei Aliate de Control pentru
responsabilităţi Comenduirea Pieţei Sovietice şi aplicarea Convenţiei de Armistiţiu, existând
Comandamentul Sovietic al Portului Galaţi16. numeroase ordine, circulare şi instrucţiuni adresate
Odată cu încheierea Convenţiei de Armistiţiu, noi personalului poliţienesc de a susţine în teritoriu
obligaţii erau puse în sarcina poliţiştilor. Articolul acţiunile Comisiei. Este adevărat, aceasta din urmă
2 menţiona că cetăţenii germani şi maghiari din a semnalat autorităţilor centrale ale statului român
România urmau să fie internaţi, organele poliţieneşti numeroase disfuncţionalităţi pe această linie18.
fiind datoare ca, în afară de supuşii germani şi Întrucât s-a constatat că organele administrative
maghiari aflaţi pe teritoriul circumscripţiei, să facă însărcinate cu executarea prevederilor Convenţiei
investigaţii şi să păşească la cercetări, iar atunci de Armistiţiu nu aplicau dispoziţiile guvernului
când descopereau că se mai aflau şi alţii decât acei în legătură cu restituirea bunurilor de provenienţă
prevăzuţi în controalele poliţieneşti, să raporteze sovietică, în urma acordului semnat între guvernul
organelor superioare pentru a se lua măsuri de român şi sovietic semnat la 11 septembrie 1945,
internarea lor. Articolul 5 din Convenţie prevedea în principiu, restituirea în natură a acestor bunuri
depunerea de liste cu cetăţenii sovietici aduşi cu sila înceta. Această măsură era justificată prin faptul
din Rusia în vederea repatrierii lor, reprezentanţii că, în urma acordului, se instituia o nouă obligaţie
Poliţiei urmând să întreprindă toate demersurile ca pentru statul român şi anume aceea de a livra într-o
aceştia să fie repatriaţi. În eventualitatea că urmau perioadă de trei ani mărfuri româneşti în valoare
să identifice şi alţii cu ocazia efectuării de razii, de 300 miliarde de lei19. În cadrul Ministerului
aceştia urmau să fie luaţi în evidenţă şi înaintaţi Afacerilor Interne - Direcţia Contabilitate, la
Legiunilor de Jandarmi pentru a fi repatriaţi. sfârşitul lunii septembrie 1944, ia fiinţă un Birou
Organele poliţieneşti aveau obligaţia, potrivit art. special pentru ţinerea evidenţei în ceea ce privea
8, de a veghea să nu părăsească România bunurile, relaţiile cu armatele aliate ca: preluări de bunuri,
valorile şi monedele Germaniei şi Ungariei, ale rechiziţii etc., astfel că lunar unităţile poliţieneşti
cetăţenilor acestora sau ale persoanelor domiciliate trebuiau să întocmească rapoarte referitoare la
pe teritoriile lor, respectiv pe teritoriile ocupate, fără bunurile preluate, cantitatea, valoarea lor de inventar,
autorizarea Înaltului Comandament Aliat Sovietic, denumirea unităţilor care au ridicat bunurile şi
raportând pe calea cea mai rapidă orice încercare actele care au stat la baza rechiziţionării20.
de acest fel, cei vinovaţi, împreună cu cei care i-ar fi La sfârşitul anului 1944 apar şi Instrucţiunile
ajutat, urmând a fi cercetaţi şi înaintaţi instanţelor pentru controlul aplicării clauzelor Armistiţiului care
competente. De asemenea, aplicarea articolului se vor executa de organele în subordinea Ministerului
12 din Convenţie impunea înapoierea Uniunii Afacerilor Interne, astfel încât toate valorile şi
Sovietice în completă stare a tuturor valorilor şi materialele luate de pe teritoriul Uniunii Sovietice
materialelor scoase în timpul războiului aparţinând (acestui teritoriu erau asimilate Basarabia şi nordul
instituţiunilor de stat, sociale şi cooperative, Bucovinei) în timpul războiului, aparţinând
întreprinderilor, instituţiunilor sau cetăţenilor Statului, organizaţiilor publice şi cooperatiste,
izolaţi (utilajul fabricilor şi uzinelor, locomotive, întreprinderilor, instituţiilor sau cetăţenilor
vagoane de cale ferată, tractoare, autocamioane şi particulari, care se găseau asupra autorităţilor
automobile, monumente istorice, valori luate din administrative, poliţieneşti sau Jandarmeriei,
muzee şi orice alte bunuri). Organele poliţieneşti trebuiau puse la dispoziţia sovieticilor. De
urmau să întreprindă cercetări şi investigaţii pentru asemenea, autorităţile administrative, poliţieneşti
a stabili dacă maşinile ruseşti nu sunt demontate şi şi jandarmereşti aveau atribuţii ca nimeni să nu
vândute particularilor pentru a li se pierde urma şi provoace acte de natură a slăbi autoritatea publică
să sancţioneze astfel de fapte17. Dizolvarea tuturor sau să pericliteze liniştea publică, încât autorităţile
organizaţiilor prohitleriste (de tip fascist), politice, publice să aplice riguros legile, regulamentele şi
militare şi paramilitare aflate pe teritoriul României, ordinele, îndeosebi cele care abrogau dispoziţiile
precum şi a celorlalte organizaţii care făceau bazate pe diferenţieri rasiale şi de cult sau prin
propagandă ostilă Naţiunilor Unite, şi în special care s-au adus restricţii ale drepturilor cetăţeneşti.
Uniunii Sovietice (art. 15), ridica noi probleme Organele poliţieneşti şi ale Jandarmeriei aveau
45
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Localia
responsabilităţi în ceea ce priveşte asigurarea 4. Ioan Scurtu, op. cit., p. 449.
siguranţei transporturilor pe drumurile publice, 5. În legătură cu invazia trupelor sovietice în oraş, sugestiv
siguranţa persoanelor, supravegherea rechiziţiilor este raportul întocmit de Carlo Cappelaro, intendentul
(acestea să aibă loc în condiţiile prevăzute de lege Comisiei Europene a Dunării, în care este descris modul în
şi de organele desemnate în acest sens), respectarea care palatul acestei instituţii a fost la un pas de a fi aruncat în
riguroasă a drepturilor acordate de legi şi norme aer de trupele germane aflate în retragere (Arhivele Naţionale
Galaţi, fond Comisia Europeană a Dunării. Secretariatul
internaţionale cetăţenilor Naţiunilor Unite şi ai
General, dosar 975/1944-1945, f. 29-31).
ţărilor aliate21. Conform instrucţiunilor primite, 6. Bilanţul bombardamentelor asupra Galaţiului a înscris
rolul Poliţiei era de a da tot concursul ofiţerilor pagube în valoare de 20 miliarde, în care se evaluau distrugerea
reprezentaţi ai Comisiei Aliate de Control pentru a 6.092 clădiri particulare, 28 clădiri ale statului, 560 clădiri
aplicarea Convenţiei de Armistiţiu, de a informa de comerţ, 25 industriale, 24 tramvaie, 14 km reţea electrică,
şi descoperi pe toţi acei care încercau „să saboteze” instalaţiile din docuri, atelierele, depoul şi magaziile C.F.R. şi
activitatea Comisiei, de a-i semnala organelor altele. În industria metalurgică, statistica înregistra pierderi
superioare pentru luarea de măsuri în contra lor. la instalaţii în următoarele proporţii: 20% la Titan, 60% la
Greierul, 20% la Şantierul Naval Neptun, 40% la Atelierele
Funcţionarii administrativi şi poliţieneşti care
Spulber, 40% la Iromet. Industria textilă pierduse trei fabrici
sabotau îndeplinirea strictă a dispoziţiilor urmau (M Guziec, Câteva aspecte din viaţa economică a oraşului
să fie aduşi în faţa justiţiei, iar numele lor publicat Galaţi în perioada august 1944-martie 1945, în „Danubius”, nr.
la presă. Erau, de asemenea, pasibili de pedeapsă II-III, Galaţi, 1969, p. 194).
funcţionarii care întocmeau şi transmiteau situaţii 7. Populaţia oraşului Galaţi număra la sfârşitul celui de-al
inexacte în legătură cu aplicarea ordinelor”22. doilea război mondial 80.411 persoane.
8. Arhivele Naţionale Galaţi, fond Parchetul Tribunalului
Judeţului Covurlui, dosar 71/1944.
Note: 9. Cezar Bejan, Alexandru Duţă, Stelian Iordache, Viorica
1. Ioan Scurtu, Studii de istorie, Edit. Ars Docendi,
Solomon, op. cit., p. 406.
Bucureşti, 2002, p. 453-454.
10. Ibidem, dosar 17/1946, f. 90-92.
2. Ibidem, p. 450-451.
11. Acesta propunea Direcţiei Generale a Poliţiei
3. Spre exemplu, în dimineaţa zilei de 6 iunie 1944,
suplimentarea personalului cu cel puţin 20 agenţi de
aproximativ 72 avioane au bombardat oraşul Galaţi cu bombe
poliţie, cinci impiegaţi de birou, necesari pe lângă cele cinci
incendiare şi explozive, obiectivul principal constituindu-l
comisariate, trei telefonişti pentru deservirea centralei
aeroportul militar, unde pagubele au fost însemnate (13 morţi)
telefonice din cadrul Chesturii, deoarece la acea dată serviciul
fiind distruse şi aproximativ 98% din instalaţii, clădiri şi maşini.
era asigurat de trei gardieni (folosiţi contrar dispoziţiilor
În cartierul din preajma aeroportului, inclusiv la spitalul
în alte scopuri decât cel de pază), un şofer şi doi oameni de
„Izolarea”, au fost înregistrate distrugeri materiale fără a fi însoţite
serviciu. (Arhivele Naţionale Galaţi, fond Poliţia oraşului
de pierderi de vieţi omeneşti în rândul populaţie civile (Cezar
Galaţi.Serviciul Administrativ, dosar 2/1945, f. 467-468).
Bejan, Alexandru Duţă, Stelian Iordache, Viorica Solomon,
12. Pentru textul Convenţiei de Armistiţiu între guvernul
Tezaur documentar gălăţean, Bucureşti, 1988, p. 405). Cu ocazia
român, pe de o parte, şi guvernele Uniunii Sovietice,
altor bombardamente efectuate asupra Penitenciarului Galaţi
Regatului Unit şi Statelor Unite ale Americii, pe de altă parte,
şi-au pierdut viaţa un număr de aproximativ 40-50 deţinuţi,
– încheiată la 12 septembrie 1944, vezi Marin-Radu Mocanu
numărul exact nefiind cunoscut în condiţiile în care o parte din ei
(coordonator), România marele sacrificat al celui de al doilea
au evadat. Documentele consemnează că înhumarea cadavrelor
război mondial. Documente, vol. I, Bucureşti, 1994, p. 310-313.
a avut loc în curtea Penitenciarului, autorităţile luându-şi
13. Flori Stănescu, Dragoş Zamfirescu, Ocupaţia sovietică
angajamentul că vor dispune deshumarea şi reînhumarea în
în România. Documente 1944-1946, Bucureşti, Edit. Vremea,
cimitirul oraşului, atunci când mijloacele financiare aveau să
1998, p. 6-9.
existe (Arhivele Naţionale Galaţi, fond Parchetul Curţii de Apel
14. Marin-Radu Mocanu (coordonator), România şi
Galaţi, dosar 2/1944, f. 60). La declanşarea alarmei aeriene,
Armistiţiul Naţiunilor Unite. Documente, vol. II, Bucureşti,
fie în timpul zilei, fie în timpul nopţii, comisarul de serviciu
1995, p. 59.
de la oficiul Chesturii era obligat să anunţe de îndată toate
15. Flori Stănescu, Dragoş Zamfirescu, op. cit,, p. 7.
comisariatele de poliţie, care, la rândul lor, trebuiau să ia cele
16. Arhivele Naţionale Galaţi, fond Poliţia oraşului Galaţi.
mai rapide măsuri de alarmare a publicului, atât prin sirenele
Serviciul Administrativ, dosar 47/1945, f. 204.
de mână aflate la comisariate, cât şi prin tragerea clopotelor
17. Ibidem, dosar 6/1945, f. 136.
de la biserici (Arhivele Naţionale Galaţi, fond Poliţia oraşului
18. Ibidem, dosar 19/1944, f. 85-86.
Galaţi. Serviciul Administrativ, dosar 63/1944, f.164). Având
19. Ibidem, dosar 6/1945, f. 136.
în vedere condiţiile specifice ale desfăşurării războiului, şefii
20. Ibidem, dosar 13/1944-1945, f. 6-7.
comisariatelor de poliţie au primit instrucţiuni în privinţa
21. Ibidem,dosar 15/1944, f. 18-19.
modului de acţiune împotriva paraşutiştilor inamici (bolşevici)
22. Ibidem, f. 72-73.
debarcaţi în spatele linilor (Arhivele Naţionale Galaţi, fond
Poliţia oraşului Galaţi. Serviciul Administrativ, dosar 3/1943, f.
96-97). (Va urma)
46
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Localia

Sărbătorile de iarnă
Datini de Sfântul Andrei
Moto: „(...) dacă cu mult înaintea venirii indo-europenilor pe aceste
edificiul spiritual al meleaguri, fapt semnalat atât de Mircea Eliade,
neoliticului nu ne mai este precum şi de Romulus Vulcănescu. Imaginile zvelte,
accesibil în ansamblul său, modelate, pictate ori serigrafiate, cu o uluitoare forţă
fragmente răzleţe s-au de sugestie şi cu rafinament plastic deosebit, capătă în
păstrat în tradiţia societăţii viziunea etnologului, a folcloristului, a antropologului
ţărăneşti” şi a arheologului o semnificaţie excepţională.
(Mircea Eliade, Istoria După Ion Ghinoiu, lupul avea un rol deosebit de
credinţelor şi ideilor important în calendarul dacic. El reprezenta un fel de
religioase, vol. I, Editura semn zodiacal ce acoperea o treime din durata unui
Eugen Holban Ştiinţifică Bucureşti, 1992, an, adică partea cea mai rece şi mai întunecoasă.
etnolog p. 60) După încreştinarea poporului român, o bună parte
din mitologia lupului – şi anume, cea mai sacră, care
NOAPTEA LUPULUI se desfăşoară la sfârşitul lunii noiembrie – este pusă în
I legătură cu Sfântul Apostol Andrei, numit în popor şi
„Andrei Cap de Iarnă”, el fiind considerat un constant
Lupul capătă doar în noaptea Sfântului Andrei apărător al oamenilor împotriva lupilor, în opoziţie
atribute demonice, fără ca năravurile şi fizionomia cu fratele său, Sfântul Petru, patronul şi protectorul
să-i fie în vreun fel schimbate. Ar putea fi vorba fie lupilor.
de lupul real, învestit temporar cu atribute demonice, În plus, totul capătă o altă dimensiune dacă
fie de un fel de spirite ale lupilor, reactivate în această adăugăm că şi Sf. Apostol Filip, originar tot din
noapte. Desfăşurarea ritualurilor care au ca finalitate Betsaida Galileii, cetatea celor doi Sf. Apostoli Andrei
lupta împotriva fiarei se pot reconstitui ca fragmente şi Petru este implicat în acest capitol al mitologiei.
de mituri ce vin din timpuri imemorabile. Unele din Interesant mai este şi faptul că în planul mitologiei
ele par a nu mai avea nici o legătură cu lupul. şi al credinţelor populare, Sf. Andrei nu este neapărat
frate cu Sf. Petru şi nici vreo legătură cu Sf. Filip nu
Arheologie şi istorie este relevată.
Corelând datele culese din propriile cercetări De numele Sfântului Apostol Filip - prăznuit la data
de teren, efectuate – în special – în satele din de 14 noiembrie - se leagă o mulţime nedeterminată
sudul Moldovei, cu cele aflate în bibliografia de numeric de spirite, care devin active în intervalul 14
specialitate, date provenite şi din alte zone ale ţării, - 30 noiembrie. Ele se numesc Filipi, Hilichi, Kilichi,
să ne întoarcem în antichitatea geto-dacică şi chiar în Cilichi, Pilippi etc., au o identitate mitică confuză,
epocile anterioare pentru a urmări imaginea lupului sunt capabile de a face şi rău deşi sunt nişte spirite
în ritual. După vechi izvoare mitice şi scrieri ale unor protectoare ale casei: „nişte penaţi”. Ion Ghinoiu îi
autori antici, lupul şi-a căpătat aici, în Dacia, toate consideră nişte spirite ale lupilor. În unele zone ale
„privilegiile”, „onorurile”, de la totem la imagine ţării, ei deţineau chiar rolul Lupului-Strigoi sau a
pictată, de la etnonim la stindard - dacii nefiind prin Strigoiului-Lup, din noaptea de Sf. Andrei. În calitatea
asta un caz singular în lumea antică. Omniprezenţa de Zei ai casei, Hilichi se moşteneau: mama îi dădea
lupului în cultura înaintaşilor dezvăluie urmele fiicei câţiva Hilichi ca zestre, la nuntă, iar nora intra
unei filiere culturale indo-europene adusă aici o în posesia Hilichilor deţinuţi de soacră numai după
dată cu invaziile masive ce au urmat neoliticului. moartea acesteia.
După Mircea Eliade, invaziile şi cuceririle indo- În majoritatea zonelor ţării şi mai ales în jumătatea
europenilor s-au făcut sub semnul carnasierului. de nord a Moldovei, „dimonul” care acţiona în
Pe de altă parte, urmărind materialul arheologic noaptea Sfântului Andrei era de fapt un strigoi care,
din neolitic, vom găsi imaginea lupului prezentă în unele faze ale metamorfozelor sale, se putea întrupa
pe vase de ceramică, într-o frecvenţă semnificativă, şi în lup. În cele trei zone etno-culturale din sud-estul

47
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Localia
Moldovei, zone cercetate de noi, strigoiul este pomenit spaţiu este cel puţin ciudată, nu mai puţin ciudate
rareori. Aici apare lupul sadea, animal investit numai sunt aici şi scenariile ritualurilor care se desfăşoară
în noaptea Sfântului Andrei cu atribute speciale, în noaptea de Sfântul Andrei, toate având ca temă
suprareale. principală frica de lup şi lupta împotriva fiarei. Cel
O informaţie culeasă la sfârşitul secolului al puţin aşa li se justifică prezenţa. Urmărindu-le însă
XIX-lea, din oraşul Galaţi, aduce unele contribuţii cu multă atenţie, în desfăşurarea lor am dat de urma
importante la cunoaşterea a ceea ce a însemnat în unor alte teme conţinând probabil fragmente de rituri
trecut ziua de Sfântul Andrei: „La Sf. Andrii sî nu şi mituri ce par a veni din timpuri imemoriale şi care
mături, sî nu dai gunoiul din casî, şî nu dei nimic afarî nu mai au nici o legătură cu lupul.
cî-i primejdios. Sî ţâni Sf. Andrii pintre oameni care
sîn drumeţi di lupchi. Spre azunu lui Sf. Andrii sî unzi Tăciuni de prăsilă
ferestrili cu usturoi, uşile, di strigoi.” (Graiul nostru, În Pechea, Bereşti-Meria ş.a., se spunea că lupul
vol. I, Candrea Densuşianu.... p. 315. Inf. de la Anica este obligat, în această noapte, să ia tăciuni din ograda
Ispas, din Galaţi, 64 ani). omului şi să-i ducă lupoaicei. Altfel, lupoaica nu-l
Am insistat mult în cercetările pe teren, pentru a acceptă ca mascul. Câţi tăciuni îi va aduce, atâţia pui
contura cât mai clar imaginea lupului, aşa cum apare va avea. Iată o legătură directă cu prolificitatea, cu
el în credinţele oamenilor, dar înfăţişarea lui rămâne înmulţirea lupului, dar şi cu referire la cultul fertilităţii,
neschimbată. Lupul de toate zilele, capătă doar în în general. În alte părţi se vorbea doar de înghiţirea
această noapte atribute demonice, fără ca năravurile tăciunilor de către mascul chiar în momentul în care
şi fizionomia să-i fie în vreun fel schimbate - ceea ce l-a găsit (vezi rolul tăciunilor în ritualul magico-
nu-l împiedică însă să pătrundă prin cele mai mici religios de stimulare a atributelor suprareale şi a
fisuri ale ferestrelor, uşilor, pereţilor, în locuinţele prolificităţii). De aici, şi interdicţia de a da gunoiul
oamenilor ori în grajdurile animalelor, pentru a-şi afară din casă în seara spre Sf. Andrei, dar mai ales
exercita funcţia malefică. Ar putea fi vorba fie de lupul cenuşa şi tăciunii din vatră: „că vine lupul şi zgârie”;
real, investit temporar cu atribute demonice, fie de un „usturoiul este bun pentru zgârietură” ... A zgâria are
fel de spirite ale lupilor, reactivate în această noapte. aici două sensuri: a zgâria în cenuşa aruncată pentru
Ce reprezintă oare aceste spirite şi în ce împrejurări a căuta tăciuni, a zgâria la uşă, pentru a intra în casă;
au fost ele adoptate sau imaginate, impunându-se în a zgâria animalele domestice şi chiar omul.
mitologia autohtonilor de pe aceste meleaguri? Din În zona etno- culturală Covurlui Nord - comuna
ce orizont cultural provin? Sunt întrebări la care vom Hălăreşti, judeţul Vaslui - se lipea gura sobei cu balegă
încerca să răspundem. de vacă, „pentru a lipi gura lupului”. După ce se usca,
Un lucru deosebit de important şi, care, trebuie balega era folosită ca tratament în năjit, boală a
luat neapărat în calcul, este şi faptul că sătenii nu şi-au urechii. Se aprindea o bucată de balegă şi se apropia în
pus niciodată întrebări de felul - şi în felul - în care aşa fel, încât fumul să pătrundă în pavilionul urechii.
ni le punem noi acum, întrebări referitoare, bunăoară, Trecând peste informaţia de ordin medical, lipitul este
la fizionomia şi originea acestor dimoni. Ei nu şi le în legătură cu transferul magic. În timp ce lipeau gura
puneau, deoarece percepeau foarte bine dimensiunea sobei, femeile spuneau de trei sau de şapte ori: „Eu nu
lor - sub toate aspectele - chiar dacă nu erau precizate lipesc gura sobei, eu lipesc gura lupului...”. Procedau
în aşa fel încât să le înţelegem şi noi, cei de astăzi. În la fel şi cu gura ciubotelor şi cu foarfecele, pe care le
ansamblul spiritual tradiţional existent până nu demult legau cu o sfoară. „Eu nu leg gura ciubotei, - respectiv
în lumea satului, multe din expresiile ce defineau a foarfecelui - eu leg gura lupului...” .
fenomene şi fapte cuprindeau semnificaţii codificate,
semnificaţii ale căror înţelesuri s-au pierdut treptat. Profilaxie magică
Spaţiul geografic în care „dimonul” din noaptea În noaptea de 30 noiembrie, în toate localităţile din
Sfântului Andrei apare în ipostaza de lup - sau zonele Galaţi, Covurlui şi Tecuci, Zeletin sătenii ungeau
lupul în ipostaza de „dimon” - fără a se confunda cu geamurile, plafoanele, uşile locuinţelor, ale grajdurilor
strigoiul sadea, cuprinde aproape tot judeţul Galaţi, şi coteţelor, precum şi colţurile caselor cu usturoi.
o mică parte din judeţul Vrancea, o bună parte din În unele sate cum ar fi: Cudalbi, Vameş, Umbrăreşti
judeţul Bacău şi aproape tot judeţul Vaslui. Spre nord, ş.a. se ungea şi gura sobei, obicei propriu zonelor în
începând din satele comunei Onceşti, jud. Bacău şi care, alături de lupi, apar şi strigoii: Hilichii, Chilichii,
cu unele aşezări situate la graniţa judeţului Vaslui cu Pilipii etc. „Haideţi, mamă!”, spuneau bunicile ori
judeţul Iaşi, lupul dispare aproape brusc, lăsând loc mamele copiilor. „Haideţi să dăm cu usturoi, ca să nu
strigoilor. Dacă ipostaza în care apare lupul în acest vină lupul. Mâine este Andrei Cap de Iarnă!”. Foloseau

48
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Localia
căţei de usturoi curăţaţi de coajă ori mujdei şi făceau prin ogradă, prin grajdul animalelor: „Să nu vină lupul
cu el semnul crucii. În comuna Brăhăşeşti, când se în ogradă, la animale” ori: „să nu vină hoţii, să nu vină
ungeau uşile şi geamurile cu usturoi, se zicea de trei lupii” (asocierea „hoţi-lupi” e pomenită şi de Mircea
ori: „Bună seara, Moş Andrei!” Eliade, legată de confreriile militare din Dacia). După
În satul Gohor, mujdeiului i se mai adăuga ce sunau nucile prin ogradă, bătrânii veneau în casă
şi cenuşă, sare ori mămăligă. Nu am primit şi, spunând: „a venit Sf. Andrei!”, aruncau nucile pe
până în prezent din partea localnicilor nici o jos. Copiii, avertizaţi din timp de bunici, de mătuşi
precizare referitoare la rostul acestui adaos, dar ori chiar de vecini mai vârstnici: „Veniţi, veniţi, copii,
bănuim intenţia de amplificare a efectului magiei că deseară aruncăm nucile!”, se întreceau să le adune,
profilactice. O informaţie asemănătoare ne oferă fiindcă erau bune de Hilichi, de stafii şi de lupi.
şi Tudor Pamfile, de asemenea fără explicaţie: Sunatul nucilor este un obicei frecvent încă în
„Pe alocuri, usturoiul era tăvălit prin funingine”. unele sate ale judeţului Vrancea. Bătrânii îşi cheamă
În tradiţiile moţilor, oamenii-lupi sunt sortiţi din deseori vecinii la pârleaz pentru a le oferi nuci sunate.
naştere să devină periodic lupi autentici, ipostază în În timp ce le sunau în traistă sau în pestelcă, spuneau:
care pot fi însă îmblânziţi cu o bucată de pâine sau „Na, Gheorghe, na, Ileană, luaţi de aici nişte nuci, să
de mămăligă; de asemenea, omul-lup îşi poate părăsi nu vină lupul”. Ofereau aproximativ 10-15 nuci de
condiţia numai dacă cineva îi dă o coajă de mălai. persoană, adică atâtea câte puteau lua de două ori cu
Se pare că procedeul acesta este folosit şi în cazul mâna din traistă sau din pestelcă.
altor personaje mitologice răufăcătoare. Bunăoară, ca Una din interdicţiile cu caracter general, semnalată
să scape de Muma Pădurii, drumeţii surprinşi pe timp cam în toate aşezările din zonă se referă şi la împrumut.
de noapte îi oferă pâine sau altă mâncare. Iată deci În această zi gospodarul nu trebuie să împrumute, să
un reper concludent, aflat în obiceiurile românilor dea nimic din casa lui, mai ales alimente sărate, că
din Ţara Moţilor: atât mămăliga pusă în mujdei de este rău de lup. O săteancă ne-a povestit că într-un
sătenii din Gohor, cât şi făina aruncată la răscruce de an de Sfântul Andrei a dat de împrumut o strachină
drumuri de cei din Cavadineşti sau turtele lupului au cu murături unei vecine şi noaptea i-a mâncat lupul
şi acest scop: „îmbunarea” lupilor, dar nu a oricăror un godac. Şi asta, mai ales pentru că murăturile sunt
lupi. Este vorba doar de oamenii-lupi. sărate.
În comuna Smulţi, zona Bereşti şi Priponeşti, zona
Tutova, mujdeiul preparat în cantitate mai mare este Pomana lupului
amestecat cu miez de nucă. După ce îl priveghează, În unele sate din Valea Horincei, acestei nopţi i se
îl consumă toţi membrii familiei, cu turte coapte în mai spune şi „Noaptea lupului”.
vatră, făcute din aluat nedospit, frământat chiar la Copiii erau trimişi seara la răspântii de drumuri ca să
apusul soarelui. Deşi unii săteni din aceste localităţi arunce făină în toate direcţiile: „pomana lupului”, ziceau
mai consumă şi cu alte ocazii miez de nucă cu mujdei ei. „Dacă dai de pomană lupului în această noapte, nu
de usturoi, folosirea acestui amestec şi în „Noaptea mai vine să-ţi mănânce oile”. În timp ce aruncau făină
lupului” nu este deloc întâmplătoare. Nuca singură, în cele patru zări, spunea cu voce tare: „Să fie de sufletul
fără amestec cu alte ingrediente, este prezentă în lupului, de zgârâietură să fie, să nu ne mănânce lupul
această seară cu un rol bine definit în ritual. oile!”. Apoi, aceiaşi copii - sau adulţi - care săvârşiseră
Sătenii din sud-estul Moldovei nu şterg doar un ritual precreştin, de magie profilactică, „desenau” cu
suprafeţele mari cu usturoi, ci ung cu mare atenţie, făină din acelaşi castron crucea - simbol fundamental
în special încheieturile acestora: ţâţâne, gaura cheii, al creştinismului, cu eficienţă maximă în alungarea
colţurile pereţilor etc. - locurile vulnerabile ce nu ar fi dimonilor. Baba Ilinca Toma din Cavadineşti, moartă
putut permite decât circulaţia aerului. de cca 40 de ani, la vârsta de 90 de ani, presăra tărâţe
Este vorba deci de un lup ce s-ar putea strecura de grâu de la poarta ei până la drumul mare - cam 100
prin cele mai mici fisuri ale locuinţei. m - şi în cealaltă parte, încă 150 m, pentru ca lupul să
În satele din acest spaţiu, obiceiul s-a păstrat mult nu vină să-i mănânce animalele.
mai aproape de formele originare, căci, după părerea În majoritatea satelor din zona noastră, apare şi
noastră, există mai multe scenarii. obiceiul ungerii cu usturoi, fără a se mai face semnul
crucii. La fel ca toţi ceilalţi săteni, cei care-l practicau
Sunatul nucilor erau foarte buni creştini. Iar când aruncau făină şi
În zona Tecuci, com. Buciumeni, Brăhăşeşti şi altele invocau lupul, nu uitau să se roage şi la Sfântul Andrei,
- bătrânii sunau nucile. După ce se însera, puneau recunoscut în credinţele populare ca un apărător al
într-o traistă, sită sau pestelcă 40 - 50 de nuci şi le sunau oamenilor împotriva ferocităţii lupului.
49
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
personalia

Structuri Informative ale armatei române
în perioada 1859-1914 (II)
Î n perioada premer­
gătoare proclamării
independenţei, culegerea
Strategia militară promovată de România
a contribuit la cucerirea şi consolidarea
independenţei şi a dat posibilitatea promovării
de informaţii s-a efectuat unei concepţii militare proprii. În 1878 s-a înfiinţat
de către Direcţiunea P.T.T. un Consiliu Suprem al Armatei, iar un an mai
din Ministerul de Interne, târziu a apărut „Comisia permanentă a Consiliului
de Secţia de Operaţii şi Suprem al Armatei”. Aceasta însemna un pas spre
Topografie din Marele reapariţia în mod oficial unui Stat Major General.
Stat Major, de pretorii din S-a realizat prin Înaltul Decret Regal nr. 2945 din
Jandarmeria militară şi de 29 noiembrie/11 decembrie 1882 care prevedea
Ionuț Alexandru către agenţiile diplomatice1. structura şi atribuţiile M.St.M. Se afla în subordinea
Drăghici În urma încheierii
publicist
Ministerului de Război. Ulterior a apărut Legea
Convenţiei secrete cu asupra Serviciului de Stat Major din 6/18 martie
Rusia la 4/16 aprilie 1877, din cauza pericolului unui 1883. Atunci Serviciul de Stat major a fost împărţit
atac din partea trupelor otomane, cât şi ca urmare a în: serviciul de stat major al armatei, denumit Marele
pătrunderii trupelor ruseşti, s-a recurs la mobilizarea Stat Major şi Serviciul de Stat Major al marilor
generală la 6/18 aprilie şi încheiată definitiv la 25 comandamente, cu titlurile de Stat Major de armată,
aprilie/7 mai, după numai 20 de zile. Au fost pregătite corpuri de armată, divizii. Cu privire la structura
toate structurile militare şi s-au creat unităţi operative M.St.M. se poate preciza că la reapariţie avea trei
de tipul corpurilor de armată. S-a creat de asemenea secţii. Şeful de Stat Major era generalul de brigadă
Marele Cartier General (M.C.G.), apărut prin Ştefan Fălcoianu5, iar subşef al Statului Major a fost
Decretul Regal 491, instituţie ce funcţiona numai pe desemnat din 8 aprilie 1877 colonelul Dona Nicolae.
perioada unor conflicte militare avându-l ca şef pe Secţia I se ocupa cu organizarea militară, mobilizare,
colonelul Slăniceanu.2 concentrare, pregătirea teatrelor de operaţiuni şi
Odată cu înfiinţarea Marelui Cartier General, tipografie. Secţia II se ocupa de servicii auxiliare,
maiorul Constantin Bratianu şi căpitanul informaţii, serviciul de căi ferate, telegraf şi poştă.
Constantin Căpităceanu au fost ofiţerii însărcinăţi Secţia III se ocupa de lucrarea şi întreţinerea hărţii
cu analiza informaţiilor la M.C.G.si elaborarea ţării şi tipărirea hărţilor militare. De fapt Marele
unor lucrări de sinteză asupra inamicului3. Ordinele Stat Major propriu-zis a fost Secţia I şi Secţia II.
de informaţii elaborate de M.C.G. au fost unele Secţia III reprezenta Depozitul de Război.6 Legea
extrem de valoroase si pertinente, în conformitate asupra serviciului de stat major, promulgată în anul
cu spiritul vremii. Aceste directive informative și 1883 prin Înaltul Decret nr. 809 şi Regulamentul
contrainformative sunt valabile, cu mici excepţii serviciului de stat major, elaborat în anul 1884 au
datorate dezvoltării tehnologiei, şi în prezent.4 În precizat în detaliu atribuţiile noului organism şi
Ordinul de Zi pe Armată nr. 26 din 6 iulie 1877 ale componentelor sale. Conform Regulamentului,
erau menţionate mijloacele utilizate pentru a obţine Secţia II-a avea următoarele atribuţii:
informatii utile despre inamic. Principalele mijloace a) reglementarea şi pregătirea diferitelor servicii
erau: prizonierii, dezertorii, locuitorii, spionii şi alte auxiliare ale armatei şi corpurile de armată în
indicii. Dezertorii şi prizonierii treceau printr-un campanie precum şi serviciilor de căi ferate, poştă
interogatoriu tipic format din 15 întrebări, iar apoi telegraf, informaţii;
alte câteva întrebări în funcţie de arma sau serviciul b) studiul forţelor militare ale diferitelor state
din care făcea parte dezertorul sau prizonierul. străine şi observarea continuă a afacerilor lor
Capitolul Spionii, parte component a acestui ordin, militare ;
conform opiniei istoricului Alin Spânu, este de c) istoricul campaniilor şi marilor operaţiuni ale
actualitate chiar şi acum în zilele noastre. armatei;
50
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
personalia
d) studiul şi experimentarea chestiunilor conţinute de studiu să nu poate fi aplicate, mai ales
ştiinţifice care reprezintă un oarecare interes pentru cele referitoare la crearea unui serviciu exterior de
armată.7 informaţii pus la dispoziţia Secţiei a II-a .
În 1886 Ministerul de Război a elaborat În 1897, a avut loc o redenumire (Secţia a
,,Instrucţiuni provizorii” privind înfiinţarea pe lângă II-a Statistică militară, studiul armatelor străine,
fiecare comandament a unor ,,servicii de exploatare, informaţii, transporturi, telegrafie, misiuni
recunoaşteri şi informaţiuni secrete”. Capitolul I al şi chestiuni internaţionale) şi o reorganizare
Instrucţiunilor stabilea că ,,în război este de cea mai a vectorului informativ militar revenind la
mare importanţă a se avea ştiinţă despre poziţiunile, compartimentarea pe doua birouri: Biroul 1
mişcările şi intenţiile inamicului şi de a împiedica, Informaţii şi documente militare (inclusiv ataşaţii
ca el să le descopere pe ale noastre”. Unui astfel de militari) şi Biroul 2 Organizarea şi direcţia etapelor
serviciu i se încredinţa misiunea ,,să spioneze orice dinapoia armatei. La data respectivă activitatea
mişcare şi să informeze pe comandant , să procure şi de culegere de informaţii se afla într-un studiu
să dea informaţii asupra mişcărilor adversarului”.8 încă incipient, după cum rezultă dintr-un raport
Conştientizarea tot mai mare a unei pregătiri elaborat de Secţia a II-a la data de 20 iunie 1897,
superioare militare şi informatice a condus la în care se menţiona: ,,Este absolută nevoie a se da
înfiinţarea în anul 1889 a Şcolii Superioare de Război Serviciului Informaţiunilor o întindere mai mare, cu
cu un curs de specialitate ce prevedea la capitolul atât mai mult cu cât vecinii noştri, după informaţiile
VI ,,Serviciul Informaţiunilor” menţionând rolul şi ce avem, au organizat pe Dunăre un întreg serviciu de
importanţa unui astfel de serviciu, dar reglementa şi informaţiuni cu ajutorul personalului de pe diferite
modul de funcţionare. Prin Înaltul Decret nr. 1170 bastimente comerciale.”12 Tot în acel an, Secţia
din 13 aprilie apare Regulament asupra serviciului a II-a având ca sarcini de lucru şi transmiterea
de stat major ce stabilea o subcompartimentare a mesajelor cu caracter confidenţial şi asigurarea
Secţiei a II-a în două birouri: păstrării caracterului acestora la toate nivelurile,
- Biroul 1 Statistică militară şi studiul armatelor astfel se trece la utilizarea corespondenţei cifrate
străine, Chestiuni internaţionale, Informaţiuni, punând la dispoziţia tuturor nivelurilor de la eşalon
Bibliotecă; superior, unităţi până la regimente, a dicţionarelor
- Biroul 2 Organizarea şi serviciul etapelor şi cifrate şi a instrucţiunilor pentru citirea şi scrierea
drumurilor de fier, transportul trupelor pe drum telegramelor cifrate.
de fier şi apă, Serviciul poştei şi telegrafiei militare, În perioada 1904-1907 are loc o altă reorganizare
semnale.9 Pentru o scurtă perioadă, în anul 1896, care transformă structura Secţiei a II-a pentru
Secţia a fost organizată pe trei birouri, preluând de o mai bună repartizare a sarcinilor pe secţii şi
la Secţia 1 Organizare-Mobilizare, sarcinile legate birouri, dar şi o schimbare a titulaturii în Secţia a
de mobilizare şi operaţii. Nevoia tot mai mare a II-a Studiul armatelor străine, informaţii chestiuni
perfecţionării serviciului pentru a fi capabil să internaţionale şi misiuni iar organizarea a cuprins
susţină din punct de vedere informativ deciziile Biroul 4 Comunicaţii şi transport, Biroul 5 Armatele
Statului Major General au fost exprimate de şeful straine şi informaţii şi Biroul 6 Studii istorice şi
Secţiei a II-a, colonelul Vasile Zottu10 într-un statistice.13 Domeniile de interes a M.St.M. pe linie
studiu înaintat ministrului de război în decembrie informativă, a condus la stabilirea a patru puncte de
1896. Studiul porneşte de la conştientizarea valorii cercetare şi orientare a Secţiei a II-a :
informaţiilor militare atât pe timp de pace cât şi 1. Ştiri asupra inamicului
de război, realitate deja concretizată la acea dată 2. Ştiri asupra terenului
în alte armate prin înfiinţare unui servociu militar 3. Ştiri asupra bogăţiilor şi resurselor ţării
de informaţii permanent. Studiul propunea ca 4. Ştiri asupra locuitorilor.
sistemul militar de informaţii permanent existent Aceste ştiri se adunau de înseşi trupe,
deja, să se dezvolte, cuprinzând atât organul central prin cercetare (cavalerie independentă), prin
Secţia a II-a, cât şi un serviciu de informaţii exterior recunoaşteri ordinare şi întărite, din izvoare istorice,
compus din grupuri operativ-informative amplasate hărţi şi statistici militare, prin intermediul trimişilor
în zone de interes politic şi militar.11 Însă lipsa secreţi (spioni), prin interceptarea corespondenţei
resurselor financiare a facut ca multe din sugestiile particulare şi oficiale a scrisorilor, prin cercetarea

51
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
personalia
prizonierilor militari şi a locuitorilor, prin cercetarea în domeniul serviciilor secrete de informaţii. După
noutăţilor de prin ziare, prin studierea indiciilor cum rezultă din studiile şi rapoartele întocmite de
militare.14 ofiţeri ai Marelui Stat Major al Armatei Române,
În următorii trei ani (1907-1910), secţia a încă de dinainte de declanşarea războiului, lipsurile
avut o altă organizare, cu Biroul 4 Operaţiunile şi efectele lor erau conştientizate. Astfel, într-un
armatei, Biroul 5 Transporturi şi etape şi Biroul 6 referat din 23 august 1911 se sublinia: „Servicul de
Informaţii şi armate străine. În afară de structura informaţii de la Statul Major General al Armatei
organizatorică, vectorul informative lipsea cu nu a avut şi nu are nici astăzi o organizare care să
desăvârşire. Mai concret, un raport intern, datat corespundă în adevăr misiunii sale, nu poate obţine
la 7 februarie 1906, a analizat situaţia serviciului informaţii cu character mai confidenţial asupra
de informaţii şi a constatat următoarele: ,,Lipseşte organizării militare a vecinilor, nici mai ales să
cu desăvârşire. M.St.M. întâmpină sub acest raport recunoască şi să ţină în supraveghere persoanele ce se
dificultăţi enorme, nefiind în situaţia de a avea datele ocupă în ţara noastră cu spionajul, aşa ca să putem
necesare. Astăzi, acest serviciu atât de necesar pentru lua la nevoie, măsurile impuse de împrejurări. Din
o bună funcţionare a unui Stat Major se reduce numai această cauză suntem inferiori vecinilor noştri, căci
la culegerea informaţiilor din reviste şi câteva jurnale pe când aceştia cheltuiesc sume foarte mari şi au
străine.”15 Un an mai târziu, la 2 martie 1907, Biroul sevicii de informaţii complet organizate prin care ne
5 a întocmit un referat asupra activităţii informative, pot cunoaşte cu de-amănuntul, noi nu putem face
punctând modul cum trebuie culese datele: prin aproape nimic. Cauza principală a fost şi este încă
ataşaţi militari, prin ofiţeri trimişi ,,pentru anume lipsa de mijloace băneşti care să permit organizarea
însărcinări” în anumite zone sau ţări şi prin agenţi serviciului cum trebuie”.20
,,anume aleşi” care puteau fi folosiţi din timp de pace, Din 3 martie 1914, prin Ordinul de Zi nr. 48 al
fiind trimişi să se stabilească în anumite puncte. Marelui Stat Major, atribuţiile informative au trecut
Numai că la data respectivă, Biroul 5 a constatat că de la Secţia a II-a la Secţia a III-a ce îşi schimbă
nu dispune de niciunul.16 Nici patru ani mai târziu titulatura în Informaţii, studiul armatelor străine,
situaţia nu se îmbunătăţise mai deloc drept dovadă operaţii şi marină care aveau în subordine Biroul
stând un raport al Biroului 5 întocmit de o seamă 5 Informaţii şi studiul armatelor străine, Biroul
de militari care aveau sau nu tangenţă cu munca 6 Operaţii şi Biroul 7 Marină21. A fost readusă
informativă şi care prin diferite memorii au atras în discuţie şi necesitatea organizării serviciului
atenţia factorilor de decizie asupra lor, semnale de militar exterior de informaţii, întocmindu-se atât
alarmă care mai devreme sau mai târziu şi-au găsit proiectul de organizare, cât şi o serie de instrucţiuni
ecoul, iar deficienţele semnalate au fost înlăturate. şi programe care să reglementeze activitatea
,,Deşi spionajul are o importanţă atît de mare şi ştim informativă viitoare.22 Ba chiar Ministerul de Război
cu toţii că vecinii noştri nu se dau în lături de la nici un a alocat, după terminarea conflictului suma de 600
fel de sacrificiu pentru a-l organiza, stăm impasibili 000 lei, care i-au fost încredinţaţi, după propria-i
la toate sforţările duşmanilor noştri şi nu numai că mărturisire, lui Mihail Moruzov23, cu scopul de a
nu luăm măsurile necesare de a-l împiedica, ci din crea un serviciu auxiliar de informaţii.24 Dar după
contră, printr-o inconştienţă culpabilă o înlesnim scurtă vreme, Secţia a II-a a M.St.M. a preluat
fie angajând discuţii unde nu trebuie şi cu cine nu asupra ei atribuţiile din domeniul informativ, iar
trebuie, fie procurînd interesaţilor ocazia de a vedea proiectul a fost abandonat. S-a încercat şi crearea
ei singuri ceea ce îi intereseză”17 unui birou mixt, format din angajaţi ai Secţiei a
Încă din timpul celui de-al doilea război II-a şi ai Siguranţei Generale a Statului, în care au
balcanic, din 1913, se făcuseră simţite multe fost încadrate elemente fără pregătire în domeniu,
lipsuri, în special în domeniul efectivelor potenţial fapt coroborat cu disensiunile existente la nivelul
combatante, precum şi al pregătirii şi dotării cu conducerii celor două instituţii, a determinat un
tehnică militară. I.G. Duca18 menţiona în lucrarea eşec rapid a acestei iniţiative.25
sa memorialistică faptul că „lipsurile se dovediseră
a fi fost atat de serioase încat dacă am fi fost siliţi să Note:
dăm în Bulgaria adevărate lupte, şi dacă acest război 1. Spânu Alin, op cit., p. 17,
nu s-ar fi redus la o plimbare triumfală, am fi avut 2. Bogdan Negoi, Aspecte privind istoricul
surprize dureroase”19. Situaţia nu era mai bună nici Marelui Stat Major de la înfiinţare şi până la primul
52
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
personalia
război mondial , în volumul Statul Major General în 12. Alin Spânu, op.cit., p. 24.
Arhitectura Organismului Militar Românesc 1859 – 13. Lenuţa Nicolescu, op.cit., p. 58.
2009, Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei 14. Mihaela Orjanu, op.cit., p. 36.
Bucureşti – 2009 p. 31. 15. Alin Spânu, op.cit., p .25.
3. Ibidem, p. 19. 16. ibidem
4. Ibidem, p. 21. 17. Mihaela Orjanu, op.cit., p. 36.
5. Născut la Bucureşti în ziua de 6 iunie 1835, 18. Ion G. Duca (20 decembrie 1879 Bucuresti -
Ştefan Fălcoianu, fiu al serdarului Ioniţă Fălcoianu şi 29 decembrie 1933, Sinaia), liberal din 1907, a deţinut
al Raliţei, născută Lupoianu, și-a făcut studiile civile portofoliul Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii
şi militare în capitala României, fiind unul dintre Publice în perioada 4 ianuarie 1914-12 decembrie
cei mai buni elevi ai Şcolii Militare de Ofiţeri din 1918 şi Ministerul de Interne în perioada 21 iunie
Bucureşti, în perioada 7 aprilie 1854–7 aprilie 1856. 1927-9 noiembrie 1928. La 28 decembrie a fost ales
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza îl trimite în Franţa preşedintele P.N.L., la 14 noiembrie 1933 a primit
pentru a urma (în anii 1860–1862) cursurile Şcolii de conducerea guvernului , iar după o lună şi jumătate
Stat Major din Paris. După absolvirea acestei instituţii la 29 decembrie 1933, pe peronul gării din Sinaia,
a urmat cursurile Școlii Politehnice din Paris (în anii a fost asasinat de către trei legionari. Pe larg despre
1862–1864), instituţie cu profil tehnic şi cu mare viaţa şi activitatea sa în lucrarea, I.G. Duca, de Valeriu
prestigiu ştiinţific pe plan internaţional, fiind ataşat în Râpeanu Editura Fundației PRO, Bucureşti, 2004.
acelaşi timp pe lângă Statul Major al Armatei franceze. 19. I.G. Duca, Amintiri Politice, Munchen 1981,
În decurs de trei decenii a urcat treptele ierarhiei vol.1, p. 9.
militare până la gradul de general (a fost avansat la 20. Troncotă Cristian, op.cit., p. 34.
gradul de maior în anul 1865, locotenent-colonel în 21. A.M.R. Fond M.St.M., Serviciul Istoric, crt.
anul 1868, colonel în 1877, general de brigadă în 1883 1041, f. 208-229 apud. Lenuţa Nicolescu op.cit.,p. 58.
şi general de divizie în 1892). Pe larg despre viaţa şi 22. A.M.R. Fond M.St.M., Secţia a II-a Informaţii,
activitatea sa în lucrarea, Şefii Statului Major General crt. 295, f. 3-5, 6-7, apud. Lenuţa Nicolescu op.cit.,p. 59.
român 1859-2000 (coord. Teofil Oroian, Gheorghe 23. Mihail Moruzov s-a născut la 8 noiembrie
Nicolescu) Editura Europa Nova, București, 2000, p. 1887, în comuna Zebil din Judeţul Tulcea. Toate
23-32. sursele îi indică pe Moruzovi drept descendenţi ai
6. Bogdan Negoi, op.cit., p 32. cazacilor zaporojeni, refugiaţi în România la o dată
7. Lenuţa Nicolescu, Secţia a 2-a Informaţii a ce nu poate fi precizată, într-o declaraţie dată la 20
Marelui Stat Major, în revista Document nr. 2/1999, noiembrie 1940, Pelaghia, sora lui Mihail, pe arunci în
p. 57. vârsta de 74 ani, se declara „de origine rusă“. Lucrurile
8. Cristian Troncotă, op.cit., p. 29. nu sunt prea clare nici în privinţa studiilor făcute de
9. Lenuţa Nicolescu, op.cit., p. 57. Mihail Moruzov. Gheorghe Cristescu ştia că numirea
10. Fiu al soţilor Ion şi Polixenia Zottu, Vasile Zottu definitivă a lui Moruzov în fruntea SSI s-a tărăgănat
s-a născut la 14 noiembrie 1853 la Bucureşti. După pentru că el nu avea studiile superioare pe care le
terminarea studiilor secundare (1873), intră ca elev la cerea postul. Iniţial fusese plătit ca diurnist (angajat
Şcoala Militară de Ofiţeri, la absolvirea căreia obţine temporar). Oricum, „Moruzov ştia din familie limba
gradul de sublocotenent (1 iulie 1875), fiind repartizat rusă. Vorbea şi ucraineana, bulgara, turca şi tătara“,
la Batalionul 1 Geniu, în funcţia de comandant de relata acelaşi Gheorghe Cristescu finul său şi fratele lui
pluton. Ca tânăr ofiţer, a participat la Războiul de Eugen Cristescu. Pe larg despre viaţa şi activitatea sa în
independenţă din 1877 – 1878, remarcându-se, în lucrarea scrisă de Cristian Troncotă, Mihail Moruzov
fruntea unui pluton din Compania 3 Geniu. Urmează şi frontul secret, Editura Elion, Bucureşti 2004.
toate treptele ierarhice, iar de la 31 martie la 18 24. A.S.R.I., fond documentar, dosar nr. 8 097,
noiembrie 1911, a îndeplinit funcţia de şef al Marelui f. 6, apud. Florin Pintilie, Stefan Maritiu, Nevian
Stat Major. La 1 aprilie 1911 este înaintat la gradul de Tunăreanu, Corneliu Beldiman, Istoria Serviciului
general de divizie. ). Pe larg despre viaţa şi activitatea Secret de Informaţii (1917-1940) vol. I, Editura I.N.I.
sa în lucrarea Şefii Statului Major General român 1859- Bucureşti 2000, p. 16.
2000 (coord. Teofil Oroian, Gheorghe Nicolescu) 25. A.S.R.I., fond documentar, dosar nr. 8 097, f. 7
Editura. Europa Nova ,Bucuresti 2000, p. 73-77. apud. Ibidem, p. 17.
11. Lenuţa Nicolescu, op.cit., p .57.

53
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
personalia

Vasile Alecsandri în tinerețe

P ersonalitatea
Vasile Alecsandri
este atât de complexă
lui în rang boieresc făcută în ședința Adunării obștești
din 3 martie 1837, care a fost tipărită în Analele
parlamentare (vol VII, pag. 773):
încât trebuie tratată în „Anaforaua Adunării către Prea Înălțatul Domn,
etape succesive, legate de nr. 14, din 3 martie 1837
anumite evenimente și Luându-se în privire neprihănitul haractir,
personalități din lumea patriotismul și ceea mai desăvârșită sârguință ce
politică și culturală. Domnul Spătar Vasile Alecsandri, mădulariul
Aniversarea celor 195 acestei Adunări, au dovedit nu numai în slujba
de ani de la naștere este un de secretar al ei, cu care la sesiunea de acum este
Radu Moțoc bun prilej de a rememora însărcinat și a fost de asemenea și în sesiunea trecută,
inginer, publicist activitatea acestui boier dar și în alte deosebite slujbe în care din cea mai crudă
moldovean, care a trăit în vârstă s-a aflat întrebuințat și mai ales în cei zece ani
perioada zbuciumată de formare a României ca necurmați în slujba de sameș al Visteriei, în această
națiune independentă. epocă atât pe vremea trecutei vremelnice rusești
Data de naștere a poetului a fost mult timp ocârmuire, cât și de la înființarea Regulamentului
controversată: Organic și până acum, a încheiat toate îndatoririle
- Într-un reportaj publicat în ziarul Curentul în toată bună rânduială și fără niciun fel de
din 3 mai 1942, se afirmă ca dată 14 iunie 1818, pe prihănire, și în deosebi în slujba de mădular a
baza mărturiei de mitrică a Mitropoliei Moldovei, Extraordinarii Adunări de revizie a Regulamentului
dar și o însemnare a lui Alecsandri tatăl, descoperită și de asemenea în obișnuitele Adunări era în slujba
de Ghe. Ungureanu. Se pare că este vorba de actul de candidat la Domnescu Divan de la înființarea
care a servit poetului să se înscrie la bacalaureat la Regulamentului și până acum fără nici o leafă, și în
Paris. diferite comisii deosebite. Adunarea ia îndrăzneala a
- Elena Rădulescu-Pogoneanu publică la recomanda la stăpâneasca luare aminte a Înălțimii
Craiova în anul 1941 volumul Viața lui Alecsandri, Voastre asemenea zeloase și credincioase slujbe
unde (pag. 6-8), menționează ca dată a nașterii a pomenitului boier, supunându-vă a ei plecată
14 iunie 1819, având la bază documentele privind rugăminte, ca să binevoiți a le lua în băgare de seamă
școlarizarea și intrarea în rândul boierimii. și altora la asemenea bune și principale urmări.
- Sever Zotta, remarcabil genealogist, propune - A Înălțimii Voastre smerit rugătoriu -
cu argumente logice data de 21 iulie 1921 ca dată a Veniamin Mitropolit al Moldovei
nașterii poetului. Această dată apare în lucarea La - Melenie - Episcop de Roman
centenarul lui Vasile Alecsandri (pag. 3-7), care a - Răducanu Roset - Hatman
fost publicată la Iași în anul 19211. - Alecu Mavrocordat - Postelnic
Rădăcinile genealogice ale lui Vasile Alecsandri - Crupenschi - Vornic
sunt importante, pentru că ele reflectă o continuitate - Gheorghe Sturdza - postelnic
de atitudine și implicare sufletească moștenită de la - Catargiu - vornic
părinți. - Ilie Kogălniceanu - Agă
Tatăl lui Vasile Alecsandri a fost un boier isteț și - Grigore Cuza - spătar etc.”3.
harnic, a atras atenția marilor boieri din Moldova, În același timp Alecsandri-tatăl s-a îngrijit și de
care s-au bucurat de talentul lui administrativ, propria lui avere: moșii, case și capital mobil, de
motiv pentru care l-au sprijinit în obținerea de care mai târziu a beneficiat din plin poetul.
slujbe înalte și ranguri boierești2. Tatăl poetului avea un spirit progresist pentru
Pentru a exemplifica prețuirea de care se perioada respectivă:
bucura Vasile Alecsandri-tatăl în rândul marilor - din punct de vedere economic, a îmbrățișat
boieri, este semnificativă propunerea de ridicare cu căldură posibilitatea navigației pe Prut. Referitor
54
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
personalia
la acest subiect, Ioan Ionescu de la Brad avea să retorica, geografia, istoria veche și nouă, aritmetica
mărturisească în ziarul Țăranul român din 1862: și științele morale, toate învățate în limbile franceză
„Osteneală multă și-au dat și răposatul Vasile și germană6.
Alecsandri pentru a coborî pe Prut grânele din Vasile Alecsandri a fost intern la pensionul lui
Moldova de sus până la Galați”; Cuénim în perioada anilor 1831-1834. Se cunoaște
- cultural, a încurajat și sprijinit tehnic faptul că la examenul din aprilie 1831, când era în
înființarea teatrului din Iași. Casa pe care a construit-o clasa a IV-a, s-a distins la gramatică, istoria naturii,
și a locuit la Iași a devenit Muzeu al Teatrului; geografie și mitologie. Trebuie precizat faptul că
- politic, a fost devotat față de Domn și notarea claselor erau de la a VI-a spre I-a.
accepta evoluția liberală a celor doi fii ai săi4. În ianuarie 1832, Vasile Alecsandri era tot
Mama poetului, Elena Cozoni (1800-1842) din în clasa a IV-a, unde l-a surprins întreruperea
Târgu Ocna, era o femeie frumoasă, fire gingașă, cursurilor din cauza holerei. În toamna anului 1834,
spirit religios, care întreținea o viață de familie la reprezentarea teatrală organizată de pension
desăvârșită. Cu toate că a decedat la vârsta de 42 de la terminarea anului școlar, Alecsandri nu mai
ani, a reușit să transmită băieților și cu precădere figurează printre protagoniști. El plecase la Paris în
poetului mult din firea ei. Educația aleasă primită vara acelui an7.
de poet în familie, contrabalansa influența mediului Era perioada când savura aventurile lui Robinson
celor care trăiau la curtea boierească: Crusoe, după cum mărturisește chiar el: „Mare
- țigănușul Porojanu, care îl ajuta la înălțarea înrâurire au exercitat asupra imaginației mele de
zmeelor; copil întâmplările lui Robinson, povestite de frații
- Gahița, care îl înfiora, dar de la care asculta Cuciuc (colegi de pension cu el)”. Astfel poezia a
cu plăcere poveștile sale; încolțit în sufletul de copilandru, care va vedea în
- Didică lăutaru, de la care a primit câteva curând Parisul în toată splendoarea lui.
poezii, care mai târziu au fost incluse în colecția de Educatorul Cuénim era, în 1834, un bărbat de
poezii populare. aproximativ 50 de ani. Era perseverent cu elevii să
Se poate spune că mediul curții boierești nu l-a învețe limba franceză, să citească curent literatura
influențat în rău pe poet. franceză potrivită vârstei lor, dar le solicita să țină și
Este greu de intuit ce influență a putut avea câte o cuvântare și chiar să joace în piese de teatru
tânărul Alecsandri de la Gherman Vida, un franțuzești. Din corespondența educatorului cu M.
negustor călugărit cu origini maramureșene, care Kogălniceanu și chiar din amintirile lui Alecsandri
i-a fost dascăl în fragedă copilărie. Alegerea lui ca reiese seriozitatea cu care acesta trata educația
dascăl credem că a fost influențată de faptul că era tinerilor moldoveni.
autorul unei traduceri a gramaticii franceze, dar La Paris, Alecsandri a plecat împreună cu Nicolae
și proprietarul manuscriselor denumite Cronicile Docan, Panait Radu și viitorul pictor Negulici, fiind
lui Șincai. În Istoria școalelor, vol II, pag. 82, V. A. însoțiți de pedagogul grec Filip Furnaraki8.
Urechia avea să precizeze faptul că Vida Gherman Putem bănui ce impresie a făcut Parisul cu
s-a gândit să tipărească aceste Cronici ale lui Șincai monumentele sale, străzile aliniate, frumos
numai după anul 18375. iluminate și viața socială civilizată asupra sufletului
O primă întâlnire cu limba greacă credem că a de copil venit din fundul Moldovei.
fost o carte de citire tradusă în 1793, din Magasin La Paris a tatonat mai multe specialități, după ce a
des enfants a doamnei Leprince de Beaumont. absolvit bacalaureatul: medicina, dreptul, ingineria,
Era o carte la modă, pe care au studiat-o și poeții pe care le-a părăsit, oprindu-se la studiile literare,
Hrisoverghi și George Sion. care se potriveau cu sufletul său de poet.
Dar contactul cu limba și istoria Franței o va Profesorul care l-a călăuzit spre aceste studii a
descoperi Alecsandri la pensionul înființat de fost Cotte, care l-a îndemnat să citească pe Homer,
Cuénim, fost ofițer în armata lui Napoleon și devenit Virgil și Horațiu, dar și pe Bernardin de Saint-
în Moldova educator cu vederi progresiste, pentru Pierre, J.-J. Rousseau și moderniștii: Chateaubriand,
că permitea elevilor la pension să citească gazetele Lamartine și Hugo. Drept recunoștință, la moartea
timpului. Contractul încheiat cu un părinte privind doamnei A. Th. Cotte, Vasile Alecsandri a scris
condițiile impuse la pension scot în evidență un versuri în limba franceză, care au uimit, după cum
program școlar care cuprindea învățarea gramaticii, mărturisește G. Bengescu.
55
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
personalia
În 1839, Vasile Alecsandri împreună cu Costache Note:
Negri și Nicolae Docan părăsesc capitala Franței, 1. A. Sacerdoțeanu, Începuturile funcționărești ale
îndreptându-se spre Italia, unde vizitează: Genova, lui Vasile Alecsandri, Editura Fundației Culturale Mihai
Kogălniceanu, București, 1942, pag. 1
Florența, Roma și Veneția9. 2. G. Bogdan-Duică, Vasile Alecsandri, povestea unei
După ce a făcut cunoștință cu a doua cultură vieți, Ed. Cultura Națională, București, 1926, pag. 5
romanică, avea să mărturisească în 1840: ,,Când Autorul, membru al Academiei Române, profesor
va da Dumnezeu să avem și noi în Moldova un la Universitatea din Cluj, scrie acest text cu ocazia
Raphael, un Michel-Ange, ale căror produceri inaugurării mausoleului de la Mircești în anul 1926
3. G. Bogdan – Duică, op.,cit., pag. 6
minunate să poată atrage ochii și laudele națiilor
4. Ibidem, pag. 6
asupra noastră?” Această mărturisire reflectă idealul 5. Ibidem, pag. 7
de cultură națională, cu care Alecsandri se întorcea 6. Ibidem, pag. 8 Contractul publicat de G. Bogdan-
din Europa. Duică merită a fi cunoscut pentru complexitate și anumite
Revenit la Iași, Alecsandri vine în contact cu cele detalii care scot în evidență anumite caracteristici ale
două grupări literare: educației din secolul al XIX-lea. Originalul era scris cu
litere chirilice.
- cercul literar din jurul lui Ghe. Asachi, Contract
unde publică în gazeta Albina românească (1843): Mai jos iscălitul, Victor Kiuenem, profesor limbii
Tătarul, Crai-nou și Suvenire din Italia. franțuzești, m-am alcătuit cu D. Spătarul Constantin
- gruparea inițiată de Costache Negruzzi Burghele pentru pricina de mai jos zisă, în curgere de un
și Mihail Kogălniceanu, care au publicat Dacia an de zile, începând de la 8 ghenar 1841 și până la 1842,
iarăși ghenar 8, în chipul următor, adică:
literară, unde avea să apară lucrarea lui Alecsandri :
a. Eu mă îndatorez a primi în pensionul meu pe
Buchetiera din Florența (1840) 10. fiii Dumniei sale, Neculai și Constantin, ca să-i învăț trei
Plin de energie și dornic să cunoască țara, limbi, franțuzește, nemțește și moldovenește, cuprizând:
face mai multe călătorii prin munți, sate și orașe, gramatica, retorica, geografia, istoria veche și năuă,
admirând natura și tradițiile populare. În luna sfântă și firească, aritmetica și științele moralicești,
iulie 1840 îl găsim timp de opt zile la Fălticeni și la aceste toate se vor paradosi în limba franceză (după
puterea și înaintarea copiilor însă) limbile nemțească și
Botoșani, în luna decembrie. Din aceste călătorii moldovenească se vor paradosi de către dascălii ce vor
au rezultat mai multe lucrări printre care: O veni la pensionul meu, priveghind pentru învățătura lor.
plimbare în munți și celebrele Doine, din care, prin b. Eu mă mai îndatoresc a hrăni pe copii la masa
datarea fiecărei doine, se poate reconstitui traseul mea, purtându-le de grijă pentru curățenie și spălat cum
parcurs. Doinele au avut un mare succes fiind și pentru buna educație și sporirea lor.
c. Cărțile franțuzești, fără lexicoan însă, sunt
recitate în saloanele boierești din Iași, precum era
în socoteala mea; iar acele nemțești și moldovenești,
cel de la Alecu Balș, unde era nelipsit și Grigore trebuincioasele straie, așternuturile și tacâmurile de
Ghica, viitor Domn al Moldovei (1849-1853 și masă, cuprinse în cuțite, furculițe și linguri de argint;
1854-1856). douăsprezece șervete și două fețe de masă (care după
Doinele au fost publicate în calendare și într-o ieșirea copilului vor rămâne la pension), Dumnealui are
revistă (1844), care le-au răspândit în marea a le da copiilor.
d. Pentru toate acestea de mai sus pomenite,
masă a cititorilor. Era perioada în care tinerimea Dumnealui Spătarul are a-mi plăti 100 de galbeni blank
română, venită de la studii din străinătate, încerca pe an; urmând ca plata banilor înainte de fiecare șase
să introducă în țară sentimentul de demnitate și luni pe jumătate.
idealul național. e. Întâmplându-se (ferească Dumnezeu!) de a se
Există o mărturie interesantă a unui corespondent îmbolnăvi copii, câtă cheltuială se va face la doftor și la
doftori pentru curarisire, Dumnealui are a-mi plăti fără
din Iași al Gazetei de Transilvania din Brașov, unde cuvânt de împotrivire; și pentru alcătuire ce am făcut
apare în 1844 o listă impresionantă cu 31 de persoane cu bună primire amândouă părțile, s-au făcut două
importante din Moldova, cu funcții precum: vornici, asemenea contracte dându-se la o parte cât și la alta.
logofeți, spătari, căminari, pârcălabi, comiși, care Anul 1841, luna ghenar în ziua de 8
protejau literatura națională. Printre aceștia, îi V. Cuénim, Agă. (Care iscălește cu litere latine)
amintim pe: Costache Sturdza, Costache Conachi, 7. Ibidem, pag. 9
8. Ibidem, pag. 10
Scarlat Miclescu, Alecu Mavrocordat, Constantin 9. Ibidem, pag. 11
Negruzzi, Costache Sion, Alecu Sturdza, Alecu 10. Ibidem, pag. 12
Ghica, dar și pe Mihail Kogălniceanu și Vasile 11. Ibidem, pag. 14
Alecsandri 11.
56
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
personalia

Un episod mai puțin cunoscut
Reținerea matelotului Cointrelle la Brăila
(1858)

Î n rândurile de mai
jos, vom prezenta
publicului un caz inedit
Le V-consulat de France comprend que le
matelot Cointrelle, rompant son engagement, puisse
perdre les gages acquis et non payés, mais non ses
petrecut la Brăila, în toamna effêts. Le V consulate de France se voit, donc,
anului 1858. Este vorba dans la necessité de protester contre la retenue fait
despre un anume Cointrelle, illegalement des effets du dit matelot, qui ont été
ce sosise în aceste teritorii réclamé, par le vice-consulat de France, bien avant
la bordul vasului ,,Le le départ du navire et d’en réferer au Gouvernement
Missionnaire”. Français.
Potrivit spuselor sale, Le V-consulat de France
Ana-Maria Cheșcu fusese izgonit din navă, Signéd: Maurin Bié
dr. în istorie
fără a primi solda și efectele
cuvenite. De aceea, vice-consulatul francez, prin Direcția Județeană a Arhivelor Naționale,
vocea lui Maurin Bié, solicita autorităților britanice dosar 78/1399, f. 440.
restituirea efectelor ce aparțineau mai sus-numitului
matelot, pentru ca acesta să poată părăsi teritoriul Ibraïla, the 7 Sept. 1858,
muntean. Din analiza informațiilor găsite pe
rolă, observăm că documentația, din cadrul Most Illustrions Sir,
corespondenței consulare britanice, are la bază un
schimb de informații directe între vice-consulul To day your letter, dated (by mistake) 7 august,
britanic de la Brăila, Fred C. Brown și vice-consulul has reached me and in reply I have the honour to
francez, Maurin Bié. Lucrul acesta ne face să inform you that the English Vessel ,,Missionary”
vedem că un caz de jurisdicție consulară se putea has already received her clearance and I am sorry
rezolva doar printr-un dialog oficial între toate therefore that I cannot do anything regarding
autoritățile implicate, mai puțin vice-consulul de la the French Steamer in question. This vessel
Galați, Charles Cunningham, care nu avea drept having been in Port, since the 27th august, the
de jurisdicție decât asupra supușilor din acest Sailor Cointrelle had sufficient time to bring
teritoriu. forward his demands, before the vessel took her
clearance.
Ibraïla, le 17 Septembre 1858, Accept, Most Illustrions Sir,

A l’Honorauble V. Consulat d’Angleterre, The British Consular Agent
Fred C. Brown, către Maurin Bié, vice-consul
Le V. Consulat de France à l’honneur d’informer francez la Brăila.
l’honourable V. Consulat d’Angleterre, que le matelot
français, Cointrelle, embarqué sur le navire anglais, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale,
,,Le Missionnaire” ayant reclamé son débarquement dosar 78/1399, f. 438.
de ce navire; il a été refusé, et qu’il n’a pu obtenir, ni
le solde de ce qu’il lui était du, ni la restitutions de Galatz, September 14, 1858,
ses effêts.

57
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
personalia
My Lord, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale,
dosar 78/1399, f. 442.
Reffering to my no. 51 of 10th, instant, regarding Ibraila, le 7 Aout 1858,
a complaint of the French V. Consul of Ibraila
against the British Consular Agent, I have to state Mon cher collègue,
that when I wrote it I was in hopes not to have
occasion to recur to the subject, but although. I Le nomme Cointrelle, matelot français, est
expeded that the French Consul would not move embarqué sur le navire de commerce Anglais ,,Le
further in the matter I still considered it my duty Missionaire” de Liverpool; cet homme est deserteur
to inform your Lordship fully to serve for any d’un bâtiment français le français ,,Arago”, qu’il a
eventuality. It appears however that Mr. Bié, the quitté à la Nouvelle Orleans-Desirant, rentrer en
French Consul, considers he has some serious France, il est venu me faire sa soumission et nos
cause to be dissatisfied with the decision of Mr. règlement n’imposent l’obligation de le renvoyer
Agent Consular Brown, and is making much stir en France à la disposition de l’autorité maritime.
about the matter. Two days ago, I made a simple Cet homme ne veut, a aucun prix, rester sur le
visit to the French Consul of this place, certainly Missionaire qui, dit-il, est fort mal arrimé et court
I had no intention of mentioning the Affair of de grands dangers dans la traversée.
the ,,Missionary” to him, first, because I did not Je vous serai très oblie, mon cher collegue,
consider it of consequence, and next, because the de vouloir bien faire debarquer cet homme et
Vice Consulate of France in Ibraila is not under ordonner qu’on lui restitue au moins ses effets si
the French Consulate of this place. le capitaine ne lui paye pas le solde acquise. Cet
Mr. Steyert, the French Consul, however homme était engagé au mois il va sans dire que le
introduced the subject by informing me that he had moi courant non expiré no donne droit à aucune
received a letter from Monsieur Bie, addressed to solde; sa solde compte du Ier Mars, à 2 ½ livres par
Baron Rousssin, commanding the French, avvisé1 mois, il a reçu tant en avances qu’en compte 6
at Soulina, communicating to him the case of the livres 3 Schillings; il lui reviendrait donc encore
French Sailor Cointrelle, which letter had been left environ 6 livres ½. Mais, pour en finir, à l’aimable
open for the perusal of the French Consul here. avec le capitaine il réclame seulement la restitution
Mr. Steyert asked me if I were informed of the de ses ses effêts et 2 ½ livres sterling, pour ne pas
cause and I told him I was and explained why Mr. se trouver à terre, sans aucune ressource. Je vous
Brown could not attend to the application of M. serai très reconnaissant de vouloir bien donner
Bié. Monsieur ,,Le Fort” Commanding the French une solution immediate à cette affaire, car le navire
Gun Boat ,,L’averné” now at Galatz, came in during le Missionnaire doit partir aujourd’hui.
this conversation. Neither of these ,,Gentlemen” Veuillez agréer, Mon Cher, l’honourable collègue,
seemed to approve of the conduct of Monsieur la nouvelle assurance de mes sentiment de haute
Maurin Bié, the vice-connsul. Monsieur Steyert, consideration et de devouement.
the French Consul, did not tell me the nature of Signed: Maurin Bié
the application Monsieur Bié had made to Baron
Roussin and I asked no questions on the subject. Direcția Județeană a Arhivelor Naționale,
As the effects seem out of all the cause I am quite at dosar 78/1399, f. 435.
a loss to understand the proceedings of Monsieur
Bié.
The Weser commander Wise is at present at Note:
Soulina. 1. Am verificat cu atenție, însă nu am găsit decât
I did not send copy of my, no. 51, to the Embassy. varianta înțelept. Este un termen luat corect de pe
I have the honour to be My Lord, rolă.
Your Lordship’s Most Obedient and Most
Humble Servant
Charles Cunningham, vice-consul,

58
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
personalia

Hortensia Papadat-Bengescu într-o antologie
americană a literaturii feminine
despre Primul Război Mondial

la
L a 140 ani de la
naștere și 61 de
moarte, Hortensia
See), (p. 355 - 362) preluată din volumul „Balaurul”3.
Ambele texte sunt precedate de câte o introducere
biobibliografică, cu scurte aprecieri critice.
Papadat-Bengescu este Lucrarea reunește o bogată gamă de texte de
considerată capul de afiș al diferite tipuri: de la jurnalism feminin, tratatele
prozei românești moderne. politice, jurnale, și relatările martorilor oculari,
Novatoare și model in­ la ilustrații, ficțiune și poezie, toate purtând
tens promovat de corifei semnături de femei. Bogatul conținut este
ai criticii și literaturii structurat în cinci mari capitole: I. Political writing;
române interbelice, a fost II. Journalism; III. Testimonial: diaries, memoirs,
consacrată de exegeți și letters, interviews; IV. Short fiction; V. Poems.
prin sintagma „Marea Scopul autoarei antologiei este să dezvăluie fațeta
Letiția Buruiană europeană”, datorită pre­ monstruoasă a războiul din câmpul de luptă, dar
bibliotecar, Biblioteca figurării unor teme și și din spatele frontului, din perspectiva femeilor
„V.A. Urechia” motive moderne, care au implicate în diferite roluri și moduri. Dacă
marcat cultural secolul al Ecaterina Theodoroiu a luptat, efectiv, pe front,
XX-lea, cum ar fi: tendința spre însingurare, redarea despre Hortensia Papadat-Bengescu se știe că a
percepției subiective prin raportarea la „trupul participat, în calitate de soră la Crucea Roșie, în
emoțional”, alienarea și condiția umană, disonanța 1916. Tratate în stilul propriu, ororile la care a fost
între eul ideal-eul social, care apar distincte dar cu martoră în mod direct au devenit nu doar pagini
niveluri de identificare auctorială nediferențiată. de literatură documentară, ci, așa cum a remarcat
Din păcate, ca și în cazul altor mari scriitori Eugen Lovinescu, „probabil prima conștiință
români, literatura scriitoarei gălățene nu a penetrat europeană care a reflectat tragedia războiului din
în circuitul marilor valori europene așa cum ar perspectivă feminină”. Ea a descris cu minuție
merita. La o rapidă căutare în bazele de date ale celor suferințele răniților, neputința doctorilor în fața
mai mari biblioteci din lume, Hortensia Papadat- agoniilor, a cazurilor nemaiîntâlnite de ei până
Bengescu este aproape de negăsit1. Romanciera a atunci.
trecut totuși oceanul, fiind inclusă într-o antologie În povestirea „Omul căruia i se vedea inima”,
de texte din diverse domenii, axată pe contextul scriitoarea redă, în stilul propriu, centrându-se
Primului Război Mondial - Lines of Fire: Women pe tehnica observării acelui „corp emoțional”,
writers of World War I2, alcătuită de Margaret R. atmosfera marcată de suferință și boli din spitalul în
Higonnet. care mergea zilnic să-i îngrijească pe soldații aduși
Profesoară la Departamentul de Literatură de pe front.
engleză, la Universitatea Connecticut, Margaret R. Povestirea debutează, în mod neobișnuit, cu o
Higonnet a realizat această antologie internațională explicație a titlului, prin care se delimitează sensul
înglobând doar personalități feminine: numele cuvântului „inimă”. Acesta este dezbrăcat de orice
incluse provin din Marea Britanie, Statele Unite urmă de semnificație simbolică. Expresiile poetice
ale Americii, dar, de asemenea, din Franța, sunt enunțate nu pentru a descrie ce urmează, ci
Germania, Rusia, Ungaria, Belgia, India, Italia, pentru a mări impactul cu grozăvia descrisă: „Nu în
Turcia, Africa și Orientul Mijlociu. Din România ochi, nici pe buze, nici în mâini!”; „privirea leală a
figurează Ecaterina Teodoroiu cu „Jurământul de celui care dăruiește sufletul gol”; „cuvântul cinstit și
luptă” (Battle Oath, p. 84-85) și Hortensia Papadat- glasul curat”; „mâna întinsă deschis”; „Misterioasa
Bengescu, cu traducerea povestirii „Omul căruia i inimă care mână pe om în largul său împotriva apei,
se vedea inima” (The Man Whose Heart They Could deși la cârmă stă cugetul! Nu aceea!” (p. 75).

59
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
personalia
Pe parcurs, demersul e infirmat, oarecum, strălucirea proaspătă a maculării carminate” (pp.
deoarece termenul care numește acest organ uman nu 81-82) – reprezintă demitizarea eroismului, soldatul
este totuși doar o simplă piesă anatomică. Autoarea experimentând alienarea și absurdul în fața „uzinei
încearcă însă o nouă perspectivă de abordare. infernale” - mașina de război .
Cazul care a șocat atât personalul, cât și pe ceilalți Nimic nu contrabalansează pierderea umană,
bolnavi este urmărit nu numai cu o curiozitate nicio cauză nobilă nu alină, nicio justificare nu
profesională, ci și cu ochiul unei conștiințe feminine rezistă agoniei: „Din măreția de martiriu, suferința
care pune barieră sensibilității pentru a-și putea lui se scoborâse la zbuciumul omenesc” (p. 81).
îndeplini datoria. Fraza următoare conține și o Pe măsura observării degradării stării bolnavului
subtilă trimitere la o tradițională artă poetică: „Parcă și a mutării lui de la un loc cu statut privilegiat
simțirea i-ar fi fost zidită, cum își zidise Manole soția (rezervă) în locuri cât mai dezolante, improprii și
și, dinapoia zidului, glasul ei stins abia chema mila.” chiar nocive, Hortensia Papdat-Bengescu reușește
(p. 77). De altfel, încă din prima parte a povestirii, să anticipeze literatura existențialismului, temele
Laura, personajul reflector, mărturisește într-un absurdului și alienării individului.
monolog interior: „vitregită și pasionată în propriile Acolo, pe o targă de spital stau față în față, două
suferințe, se dăruia cu fervență durerii comune, dar fețe ale aceleiași experiențe umane, ale neputinței
pe căi separate de ale celorlalte” (p. 76). de a găsi un sens în nenorocirea vieții sau o
Măcelul la care este martoră redau în scene scurte, speranță în fața morții: „față în față, piept la piept,
picturale, „ingenioasa oroare cu care făpturile erau omul căruia i se vedea inima; celălalt avea gura
batjocorite de măcel: mâinile, picioarele, rupte de mâncată de viermi, și intoxicarea sângelui îi apropia
trup; craniile zdrobite, ochii arși, carnea măcinată, sfârșitul” (p. 84). Scena finală este marcată de
cuptoarele deschise ale rănilor, fantazia capricioasă, grotesc și dezolare, înfățișând ființa umană supusă
burlescă și crudă a distrugerii oarbe” (p. 76). la batjocura mutilării, a precarității sale biologice:
În acest amplu câmp de suferință, marcat de „Neputându-se mișca, fiindcă ar fi căzut după
spectrul hiperbolic al războiului, tânărul căruia un targă, stau lipiți; unul cu ochii lui albaștri cețoși
obuz îi smulsese o porțiune din cutia toracică trăia, pironiți pe gura viermănoasă. Celălalt cu privirea
deși logica umană și bunul simț nu admiteau ca o atrasă de bortelitura hidoasă unde colcăia inima.”
inimă să funcționeze descoperită de carne și oase. Nimic extatic, nimic glorios, doar un purgatoriu în
Prezența lui, cu o „suspensiune extatică” a corpului, care granița dintre viață și moarte e greu de trasat,
apare la început tuturor sub o aură aproape mistică: iar compasiunea, sublimată în rutina muncii, nu
„În așternutul alb, cu cămașă albă, întins drept reușește să facă față Iadului distrugerii.
pe spate, foarte lung, foarte blond, cu o față ovală Lucrarea este recomandată atât pentru publicul
frumoasă și albă de tot, fără de paloare – martirul larg, cât și pentru cercetătorii operei Hortensiei
sta nemișcat cu ochii albaștri, clari, deschiși. Prin Papadat-Bengescu, pentru mediul academic,
buzele liniștite trecea o respirație deasă dar foarte din domeniul literaturii comparate și nu numai.
ușoară” (p. 77). Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” deține două
Pe parcurs, situația se complică din punct exemplare, provenite de la Biblioteca Județeană
de vedere medical deoarece din cauza inimii „Panait Istrati”, care, de asemenea, deține câteva
nu se putea trata bine rana și din cauza rănii nu exemplare, fiind singurele din România care au
poate funcționa inima. Neputința medicilor de acest titlu în baza de date.
a găsi soluții de supraviețuire, precum și reacția
pacientului care începe să conștientizeze grozăvia, Note:
modifică percepția celor din jur, despuindu-l pe 1. Ca excepție menționăm la Bibliothèque nationale
bolnav odată cu viața și de măreția eroismului său. de France : Le concert de Bach [Texte imprimé] : roman /
Automutilarea apare ca neputință de a accepta o Hortensia Papadat Bengescu ; trad. du roumain par Florica
Ciodaru-Courriol. Nîmes : J. Chambon, 1994. 310 p. și Ames
oroare ce nu se încadra în genul celor „obișnuite”. en peine [Texte imprimé], nouvelles...traduites du roumain,
Tabloul prezentat de scriitoare, care suportă présentées par Mario Roques . Paris, J. Vigneau (impr. de
comparație cu celebra operă intitulată „Țipătul”, a Chantenay), 1946. 263 p.
pictorului norvegian Edvard Munch: „o privire de 2. Lines of Fire: Women writers of World War I, Edited by
nebun porni din ochii albaștri ai bolnavului spre Margaret R. Higonnet, A Plume Books, New York, 1999. 574 p.
mâinile lui cu degete lungi și slabe, și, în adevăr, 3. Balaurul. În: Opere, Ed. Minerva, București, 1975. pp.
75-84.
lumina de safir a ochilor găsi pe unghiile palide
60
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Cutia de rezonanță

Jenică Chiriac
Trei cărți de povestiri evanescente

M oto: Eversul
literar este suma
reversurilor ficționale (t.i.)
Redundanța povestirii - tablete - pilulă -
bulin, încadrează textul narativ într-o pagină
gospodărească, fără respectarea regulii stan­ dard,
editoriale: de a încadra, da-capo, titlul ,,întâmplării”.
Jenică Chiriac, scriitor, Capitolul I al cărții, ,,Pilule amare”, se desprinde
profesor de fizică, brăilean. violent de ceea ce ar fi trebuit să fie ,,independență
Pasionat de scrieri umo­ tematică”: satiră ce ne înconjoară estimp, prin
ristice. Fără a respecta construirea altor temporalități.
reguli, paradigme, cutume Capitolul II - D’ale școlii; Capitolul III - Reflecții
stilistice. Proză scrisă pe viu. de cititor; Capitolul IV - Anecdote și nu numai;
Ioan Toderiţă Din ,,viul” care nu poate fi Capitolul V - Despre necuvântătoare; Capitolul
scriitor contestat de ,,indiferență”. VI – Întâmplări cazone; Capitolul VII – Amintiri
Am în vedere trei cărți: rurale. Capitolul VIII – Interviuri.
Pilule amare, Editura ,,Danubius”, 2008; Cioburi Că titlul cărții este al primului capitol, nu are
de oglinzi – proză scurtă, Editura ,,M.T.M. importanță. Foarte bine, cartea putea să poarte
Prodesign”, 2013; Cronicile pricopsitului, Editura numele capitolului V – Despre necuvântătoare.
,,Lucas”, 2016. Sau, puțin metaforizat, ,,Despre parșivenii”.
,,Pilulele amare”, ne sunt prezentate, în prefață, Important rămâne efortul scriitorului de a
de Mihail Geanopol. În parte, fidel caracterizat, călători în mai multe ,,specii literare satirice ori
,,Jenică Chiriac, nu se hazardează în figuri de stil, în ...ziaristice”. Și anume, în eseu, pamflet, parabolă.
fraze stufoase...” Alternându-le, uneori, în același text-tabletă.
După cum, în ,,optică”, inversul distanței focale Diversificându-le tematic de-a lungul respirației
depinde de alte inversabilități, și în ,,arta” scrisului, sale creatoare. Procedeul frecvent utilizat de
oarecum opticizare a realității, eversul literar este scriitorul Jenică Chiriac, în aceste ,,construcții
suma reversurilor ficționale. sintetizatoare de moravuri”, este alegoria:
Literatura nu este o artă fundamentală.
Fundamentele ei, de obicei, inserții ale lingvisticii
livrești în contemporaneitate, sunt zdruncinate de
marele impact al limbii stradale: un amestec de
culturi și subculturi admiratoare sau defăimătoare
a bibiotecilor-labirint.
În această atmosferă, de libertate a expresiei
cotidiene, se așază și liberalismul exprimării în scris
a vorbelor povestitoare-Jenică Chiriac
Cartea ,,Pilule amare”, din acest punct de vedere,
se dorește o îndulcire a relațiilor între reflexie și
reflecsie, semnificat și semnificant, între notație și
conotație.
Prin esențializarea lor într-un cod moral,
pilulele revigorează faptele bunului simț omenesc,
credința în virtute și virtuozitate, în respectul
față de aproape, în nerenunțarea la demnitate
națională, în tradițiile și obiceiurile populare,
locale, brăilene.
61
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Cutia de rezonanță
exprimarea unei idei generale prin imagini ,,Libertatea de a munci, dacă găsești; Libertatea
concrete, unitare. de a mânca răbdări prăjite; Libertatea de mișcare,
Ideile se dezvoltă în întâmplare concretă până în dacă ai obținut viza de la ambasada cutare ...”
pragul eseului, rămânând idei deschise. Până în ușa Incursiunile scriitorului, în istoria literaturii
larg-văzătoare a parabolei și, la un loc, îmbrățișate universale sunt elemente diegetice, intertext.
de pamflet. De înfierare a anumitor tare etice, În ,,Cred”, este citat Blaise Pascal, prin: ,,Dacă
politice, sociale. Dumnezeu nu există, și crezi în el, nu se întâmplă
Abundă în aceste seriale satirice, viața de profesor nimic. Dar, dacă Dumnezeu există, și nu crezi în el,
a scriitorului. Puțin mai mult ancombrant față de ai pierdut totul!”
intențiile literare inițiale. Același călător în fundamente socio-morale,
Reunită, cartea duce la etirarea unei povestiri filozofice, întâlnim și în cartea ,,Cronicile
în alta și tabletele devin veritabile table atribilare, pricopsitului”, editată (recent) la Editura Lucas,
mai puțin sfătuitoare. Mă refer la povestirea 2016.
,,Nu vreau să fiu om mare” care ar fi putut În cronica ,,Poezia în slujba credinței” (pag. 27)
purta numele ,,Cum să-ți cheltuiești salariul, întâlnim: ,,secolul douăzeci și unu va fi unul profund
ca profesor”. Ajungând astfel la capitolul ,,D’ale religios sau nu va fi deloc...”.
școlii” (Cap. II). În această frumoasă pricopsire de cronicar,
Sunt în această carte și posibilități de aliniere, în Jenică Chiriac, pare să-și fi perfectat fraza și sintaxa
capitolul ,,Pilulelor” a multor povestiri din cap. II – ei, conținutul estetic al eseului-critic! Și, de ce nu,
VIII. Bunăoară, ,,Anecdotele” în ,,Pilule”. analiza critică:
Cartea devenind un veritabil ,,satiricon (Tot din poezia ,,În slujba credinței”)
universal”. Evident, umblându-se mai mult la
ticluirea ,,ridendo castigat mores.” De curând, am cunoscut o poetă brăileancă,
Jenică Chiriac, în această satiră-povestire Valentina Balaban, care a avut bunăvoința să-mi
scurtă, nu inventează râsul gratuit. Citindu-i ofere volumul de versuri ,,Plămadă stelară”.
,,întâmplarea”, ,,alegoria”, ajungi la o sintagmă- Apoi, Jenică Chiriac devine scriitor sensibil:
sofism, la substanța primară a poantei-bulin, volumul conține ,,picături” de poezie de două-trei
uitând excipienții ei banali. strofe, ce ușurează lectura... Multe sunt versurile ce
Trecerea de la ,,banalitate” la ,,prețiozitate” ar ascund sensurile explicite și figurative ale concepției
fi tehnologia de bază a desăvârșirii panaceului de viață, ale filozofiei personale, a autoarei...
,,vorbirii în parabole”. Cum ar fi, încheierile- Parcă, scoțând din sertar, un talent necunoscut,
îndemn: care s-a evidențiat în cartea ,,Cioburi de oglinzi” de
Halal să ne fie! (Second-hand); Oamenii rămân în proză scurtă (critică)”, tipărită la Editura M.T.M.
continuare oameni! (Gesturi); Dacă e așa, mai bine Prodesign, în 2013.
lipsă! (Binele se uită); E bine să măsori de zece ori și Unde, vorbind despre poezia profesorului
să tăi o dată! (,,Cap are...”); Înainte, cu Dumnezeu! de limbă și literatură română, brăilean, Nicolae
(Nimic fără Dumnezeu); Dacă dragoste nu e, nimic Ungureanu, Jenică Chiriac observă încântat:
nu e! (Dacă ...) De ce ,,Cocorului”, putea fi socotită ,,subversivă”,
Nu mai distingem valoarea de non valoare? de cenzura comunistă? Poezia abundă în metafore
Cine știe? (Fapt banal). Unii nu fac distincția între care, traduse, vorbesc despre vremuri sumbre.
libertate și libertinaj. Din păcate! (Libertate sau Desigur, degustarea acestor ,,dulci și sincere vorbe
libertinaj) de mânie, revoltă, meditație, analize cuvioase”, ,,prea
Aparent, aceste concluzii ale unei dezbateri plină voință de a scrie”, nu trebuie să vă satisfacă
tematice serioase, ori neserioase, degenerează apetența numită perfecțiune.
în ,,aporii” sau „axiome derizorii”. Dar reversul Dimpotrivă, admirația pentru perseverență și
lor trebuie căutat în/deasupra acestor grăbite răbdarea călătoriei în cuvinte-de toți știute-dar, de
conciziuni. puțini interpretate cu inima.
În, Libertate și libertinaj”, definirea libertății este
diferențiată satiric astfel:

62
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Cutia de rezonanță

Paris, un loc bun să te exilezi (III)

D ejun Zen-yama, un
restaurant
care mereu stă în calea
japonez
despre dânsul. (Autorul microromanului, foarte
talentatul Ciprian Mega, s-a autoexilat pe o insula
grecească, nu știu dacă lehămesit de acel scandal sau
noastră și ne taie drumul. Dar doar urmându-și destinul.)
pe drept! Este și zen, și dejun. I-am dat un telefon arhiereului, omul sub vremi;
Meniurile, pe listă, sunt nu­ am spus că vreau să-l văd, la o spovedanie (n-am
merotate și ilustrate. Luăm spus cine la cine se va spovedi). A răspuns că tocmai
meniul A3 și A8: supă de alge, împachetează să plece în România, făcea vcanțele la
sushi, frigărui de somon. La Techirghiol, la părintele Arsenie Papacioc. Poate era
Vasile Andru urmă: lici, un fruct alb. doar un motiv, poate era adevărat. Spovedania este
scriitor Silvia zice că: oferă masa totuși în altă parte.
în cinstea lui Băsescu și a lui
Andru și a Tamarei. Pe primul loc Băsescu, căci a Așadar, continuăm traseul, orbita noetică a
biruit la referendum. Dacă ar fi eșuat, am fi scris Terrei. Există acele meridiane noetice, pe care
despre el o proză. Dar așa, dacă a biruit, – n-ai sunt locuri-foct, ca acele puncte ori meridianele
ce scrie. Că te mai alegi cu o decorație sau cu alt de acupunctură ale corpului uman. Endorfina se
pripon. Unii confrați speră că se vor alege cu ordinul produce, se secretează lesne în coline sau cratere
Steaua României și astfel se vor trage salve de tun noetice. Să luăm doza de endorfină, astăzi. Mergem
la voioasele lor funeralii... Iar noi doi nu avem chef dinspre Pont d’Alma (podurile magice ale Senei)
să colecționăm salve de tun, deși ele aduc emoții spre Turnul Eiffel și ne simțim bine.
pozitive urmașilor mei Văcărești. Ajungem la Tour Eiffel la o oră încă matinală,
10:45.
Traseul e drog, ținta e trezire
Ce program ne facem în aceste două-trei zile din Noul blazon al Parisului: Turnul Eiffel
vecia Parisului? Ca să dai substanță unei călătorii, Inginerul Gustave Eiffel a făcut trei lucrări mari:
trebuie să ai o țintă. Doar traseul te face om liber. Dar Statuia Libertății de la New York, Turnul și canalul
este nevoie de o țintă ca să existe traseu. Spre Notre- Panama. A fost și magistrul îndrăgit al lui Henri
Dame? Catedrala a devenit un loc suprasaturat de Coandă. Fără Eiffel, Coandă nu ar fi fost Coandă.
emoții religioase, deci s-a apropiat de masa critică Așadar, Eiffel era predestinat să schimbe
de unde poate exploda o apariție supranaturală. O emblema Parisului, din corabie în turn.
teofanie. De ce nu se produc apariții mariane, la Corabia fluctuantă rămâne doar un indice istoric.
Notre Dame? De ce să te duci până la Medjugorie ca La vremuri noi, blazon nou. Ferm, nefluctuant.
s-o vezi pe Maica Domnului (acolo se arată foarte Ascensional.
des, uneori zilnic), și de ce nu se arată aici, la Notre Ca toate lucrurile mărețe, el nu servește la nimic.
Dame? Poate pentru că aici locul e deja sacru, și Dar îți dă emoții pozitive, precum munții. Luăm
nu-i nevoie de nici o intervenție supranaturală care acum și noi rația de emoții pozitive, și apoi facem
să propulseze credința. fotografii cu un aparat antedeluvian (care impune
totuși respect japonezilor).
Un anti-erou al timpului nostru Silvia zice „Hai să urcăm în vârf!”
Parisul e o sumă de mituri. Locale, străine, române. Ne apropiem și vedem că nu se poate urca,
Dar și câte un anti-mit: episcopul Radian, un personaj pentru că turnul este supus unei invazii universale.
ascuns, un anti-erou al timpului nostru. A avut o viață Cum toți vor să urce (logica viului ar fi urcarea, iar
ca un roman, începută în Moldova: a fost, pe rând sau rezultatul este o stagnare pe culme - așa sună unul
concomitent: legionar, francmason, securist și episcop. din „aforismele” familiei…); cum toți se îmbulzesc
Revoluția din decembrie l-a prins la Paris, mare ascensional, cu mic și mare, Silvia și moi abandonăm
arhiereu, și a preferat să se pensioneze subit și să nu proiectul urcării, și ne simțim bine, ca toți cei care
se mai întoarcă în România. Trăiește izolat, evitând cu progresează fără să urce.
prudență să se expună, stingând stângaci un scandal Plecăm așadar cu amintirea plăcută a invaziei
stârnit de publicarea unui microroman incendiar neamurilor (chinezi, ruși, tătari moderni, adică

63
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Cutia de rezonanță
tunși scurt). Și mergem să luăm cafea espresso, pe holul mare, la o cafea și un croasant. O cafea la
caldarâm (așa cum îi plăcea lui Mario Vasilescu, Luvru / Paris (sau un ceai băut la British Museum /
mutat acum la cele veșnice), la „Cafeneaua Tour Londra) - îți bucură setea cât secole de artă.
Eiffel”. Evident, cu turnul în fața ochilor, continuând Silvia mai descoperă că aici, la Paris, croasantul
să ne umplem de emoția pozitivă a obiectelor înalte. are savoarea generică, de aliment nefalsificat.
Sorbim cafea și, în vagi iluminări, ne ținem de mână.
Căci de azi voi părăsi formula celibatului clandestin, Paris e o fabrică de legende
formulua americană living apart together. Începând să facă dependență de Paris, Silvia zice:
- Dacă Noaptea împăratului, sau Grădinile
Caleașca de împrietenire ascunse, ar fi scrise în franceză, azi puteai să
Înviorați încă o dată, ne urcăm în Car Rouge, candidezi și tu la un Prix du Nouveau Roman. De
un fel de caleașcă, un autocar etajat care îți arată ce n-ai rămas tu la Paris, atunci?
„ce-i mai mândru pe la noi”. Plătim bilete de 23 - Cred că viața pe care am dus-o a fost exact
Euro și începem turul Parisului, cu 8 opriri. 8 este cea potrivită cu natura mea, cu ostoirea mea. E o
cifra împlinirii. (vezi și: ashtanga, ashta-chakra, mânare dinlăuntru să am patrii alternative, să plec
ashtavakra). Bună invenție acest „Car Rouge”. Ca s-o departe, doar ca să am de unde să mă întorc. E
împrietenesc pe Silvia cu Parisul, ca s-o determin la drept, Parisul ar fi propulsat scriitorul, Parisul este
exil parizian (nu german, nu maltez!) este nevoie de o fabrică de legende. Uite, alte centre culturale mari
Car Rouge. nu reușesc să fabrice legende. În Wellington, în
De altfel, cunoașterea oricărei metropole se Noua Zeelandă, eu aveam impresia că este un loc
începe cu turul celor 8 opriri, în asemenea autocare unde sau te îngropi, sau să devii un mistic tăinuit...
etajate și bine îndrumate. Când mă instalez într-un Poate și București este un loc unde să te îngropi...
oraș nou, în prima zi fac un tur de împrietenire cu sau să fii un mistic tăinuit. Și atunci care-i calea?
cetatea. Și Barcelona, și Kuala Lumpur, și Londra, și Calea este a merge.
Mexico-City... așa le-am luat în primire, cu Auto-
caleașca roșie/albastră... Pornim spre reședință, pe jos, doi pași pe străzile
Apoi vin și celelalte, exilul sau, în caz fericit, animate, globalizate. Mă revigorez din osteneala
retragere spirituală Așa și noi, azi, la Paris: un tur zilei furând un sărut sănătos, încasând mustrările
minune. Vezi ce-ți place, te oprești unde-ți place, iei de rigoare, cum că la Paris nu prea vezi oameni
un ceai verde, te urci și absorbi mai departe. etalându-și afectele pe stradă, că și pe aici ne mai
E soare și acceptăm cu plăcere iluzia că planeta cunoaște câte cineva, precum pe vestitul popă de la
e frumoasă și ni se dăruiește treptat. Uneori râdem Balotești. Mai vorbim și despre noi, că ne așteaptă
foarte tare, căci râsul este o metodă de creativitate, mari încercări.
un dialog între om și tot ce i se opune temporar.
Vecernie la Notre Dame
Nu ocolim Luvrul Sâmbăta vecernia este mai frumoasă. Mai mult
Mergem la pas, pe Avenue de l’Opera și nimerim cântări decît teologhisiri. Și simt că mereu suntem
la Luvru, unde intrăm gratis cu legitimații de presă. tot mai aproape de masa critică a unei apariții
Urmează o baie de artă, pe care n-o mai descriu aici. mariane.
Eu am fost de vreo zece ori la Paris, dar cu tot Ieșim pe stradă, și ni se pare că vecernia continuă.
felul de treburi, conferințe, stagii, inițieri... așa că nu Seara asta, tot Parisul pare o vecernie.
am consumat artă. Doar Silvia stă să-mi deschidă
porțile Luvrului, ale Versailles-ului și alte porți. Pauza s-a terminat
Dar Silvia zice că eu deschid porți: „Astăzi m-ai Va trebui să vedem Parisul ca un viitor câmp al
făcut fericită cu Luvrul...” zice. muncii.
Luvru începe cu impresii vaste, da-vinciene. Și Până acum, Parisul mi se părea doar un loc al
continuă cu alte piese fierbinți, tablouri și sculpturi, artei și al erudiției, un loc al masturbației cerebrale.
cronici color ale efemeridei numite omul. Arta Mi se părea locul avangardei de toate zilele, de
bună e o floare mistică a celor trei instincte: de care cândva aveam nevoie ca și de pâine. Peste puțin
conservare, de reproducere, de mântuire. De aceea, vom zice: Gata! Pauza s-a terminat!
jumătate din arta bună este despre splendoarea Mai lupt cu senzația că locuința din București
corpului și devorarea semenului, iar altă jumătate este pentru mine ca un schit vechi și vital... Încă mai
este despre Hristos. Restul sunt detalii, ornamente, zic: La Paris, sfârșitul lumii nu-i mai departe decât
enluminures, floricele pe câmpiile emoției. la București.
Farmecul Luvrului îl completează barul din
64
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Cutia de rezonanță

Pe colinele Manciuriei (III)

B ostan făcea promisiuni,
înjura citatele, cărţile
şi lapsusul, dar, cu toate că o
la reeducabili, nimeni nu-şi mai bătu capul cu punctul în
care desenase Bostan prizele. Toată lumea era convinsă că
neadaptatul prevăzuse cu exactitate locul şi că acum ele se
întâlnise de nenumărate ori, găseau acolo unde se cuvenea, potrivit vechilor sale schiţe. 
nu-şi dădea seama că şeful voia ***
neapărat să audă de la el povestea Devenise, fără să vrea, nu atât o legendă, cât o lozincă:
cu „socialismul egal puterea primul reeducat, un model de readaptare, un singur om-
Sovietelor plus electrificarea ţării”. un singur sens al istoriei, cel dintâi succes major, un fost
— Nu mă ajută capul, raporta element, azi cetăţean ş.a.m.d. Era arătat foarte adesea cu
Radu Sergiu Ruba Bostan. degetul, scos în faţa superiorilor picaţi în vizită, pus să
scriitor — Trebuie mă, să te ajute, îi arate ce ştie, de la bătut cuie la caligrafie, de la văruitul
replica reeducatorul, la altele cum pomilor la cântatul la vioară. Era fotografiat, obligat să-
te ajută? şi compună propria gazetă de perete, citită de comisar,
Îl tocă astfel la cap până în ziua în care neadaptatul, dar nelipită vreodată pe un zid, era însărcinat să înveţe pe
în curs de rapidă readaptare, veni cu o soluţie ce intră în dinafară interviul ce avea să apară peste vreo trei luni într-
legenda instituţiei pentru mulţi ani. Se punea problema: un ziar al tineretului. De îndată ce numărul neadaptaţilor
cum să reacţioneze reeducarea dacă unul din internii din începu să sporească, Bostan fu pus să le facă demonstraţii
ce în ce mai numeroşi ar fi pretins că vede coborând în practice de reeducare, să-i readapteze în fel şi chip.
curte un înger, nălucirea mistică cea mai la îndemână?... Când simţi că ei încep să-l urască, nu se afla prea
După câteva zile de repetare a acestei întrebări pe la departe de ziua încheierii propriei sale reeducări.
diverse lecţii, Bostan ceru să iasă la raport. Propuse ca, Trecuseră deja trei ani. Trei ani în care, se spunea
din momentul în care Centrul de Reeducare a Tinerilor în discursurile de felicitare finală, Bostan îşi învinsese
Neadaptaţi la Sensul Istoriei va fi legat la reţeaua de curent rătăcirea interioară. Nu se preciza ce soi de rătăcire, în care
electric, să se tragă dintr-o priză două fire bine izolate, dar direcţie şi faţă de ce fel de repere. Buletinul de identitate
libere la capete, până în locul unde s-ar zice că ar fi aterizat arăta că reeducatul nu împlinise încă patruzeci de ani, dar
arătarea. Capetele sârmelor ar urma să îmbrăţişeze el ştia prea bine că de acum îi depăşise. Primi drept cadou
perimetrul cu vedenia. un mic geamantan, i se aminti de după-amiaza din salcie
— Dacă între cele două sârme, se adresa el comisarului, şi de fuga sa din taraf. Era cât pe ce să i se dea drumul.
adică între cei doi poli, se va produce o flamă, dar ea nu se — Să nu-mi daţi drumul, le ceru el, ţineţi-mă! Unde
va produce, înseamnă că supranaturalul e acolo, conduce să mă duc? La Bucureşti, spuneţi dumneavoastră? Dar nu
curentul şi e cu neputinţă ca el să nu se facă scrum, că am pe nimeni, familie nu, prieteni nici atât. Nu cunosc pe
aici, vedeţi şi dumneavoastră, e o forţă!... Dar dacă între nimeni, nici măcar drumul spre braţele de muncă...
sârme nu zboară nici o scânteie, înseamnă că nevăzutul — Păi, oricum, tot la biroul braţelor de muncă ai să
nu există, iar aerul care e tot străveziu cum îl ştim, stă la mergi, Bostane, că doar acum trebuie să arăţi că eşti apt, e
locul lui şi nu curge prin el nici o electricitate. bine să se vadă asta, nu? Altfel cum?
Comisarul nu se dezminţea: era uimit, dar dădea din Se discuta în biroul consilierului sovietic. Alături
cap aprobator, patern, în înţelesul că, iată, acesta este de acesta, se mai aflau în încăpere doi comisari, între
modul în care li se dezvăluie tainele naturii anumitor ei, inginerul demistificării. Pereţii erau împodobiţi cu
neadaptaţi. portrete mari de ale supremilor. Aveau aerul că se uită
— Fă un calcul al metrilor de sârmă necesari în medie la ei amuzaţi, dar şi cu milă. Cuvintele comisarilor îl
pentru această intervenţie ca să ştiu cât să trec în referat! descumpăniseră pe Bostan, însă privirile tablourilor îi
Bostan ceru mai întâi şi obţinu pentru sârmele sale, dădeau încredere. Îndrăzni:
dreptul de a nu fi perfect paralele. — Dar nu cunosc de la un cap la altul nici o meserie
De trei zile de măsurători prin curţi şi pe ziduri, de din cele care sunt acum prin lume! Am fost un pierde-
nouăsprezece ori doi metri de sârmă întinsă deocamdată vară, sunt un reeducat, nu cunosc decât meseriile acestor
prin capul lui avu nevoie apoi pentru proiectul său de ocupaţii diametral opuse!
preschimbare în fum a oricărei arătări îngereşti în incinta Unul dintre cei trei bărbaţi din faţa sa încă nu vorbise.
Centrului de Reeducare a Tinerilor Neadaptaţi la Sensul Tânăr şi robust, cu un păr de culoarea veveriţei, era tatăl
Istoriei, instituţie subordonată Ministerului Previziunii copiilor Andrei Traktorovici şi Sonia Traktorovna. Lui
Sociale. Iar când electricitatea fu într-adevăr introdusă i se spunea Traşka. Se născuse pe la mijlocul anilor ‘20,

65
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Cutia de rezonanță
iar taică-său Isaia, târât de romantismul motorizării Arcuşul mângâie încă o dată strunele pe aceleaşi unde
ogoarelor din fosta gubernie Riazan, îl botezase simplu, de vals, numai că gândul instrumentistului bătea cu totul
Traktor. Fratele său mai mic se numea Progress. De mai alte căi. Rusul fuma mulţumit şi se plimba cu paşi egali. Se
mulţi ani în ţară, Traktor Isaievici vorbea bine româneşte. oprea din când în când lângă masă şi scutura scrumul într-o
Luă cuvântul: scoică mare. Bostan se temea de o capcană, de mărturia
— Cânţi la vioară, asta nu-i meserie? lui care i-ar fi putut influenţa pe comisari, pe rusul ăsta
Bostan stătu o clipă pe gânduri. Nu putea să nege. mai ales, în aşa fel încât centrul să se descotorosească de
Pregetă să răspundă: el. La urma urmei, îi expirase termenul. Dar nu avea unde
— Dacă aş putea să vorbesc între patru ochi cu să se ducă. Simţise că rusul îi era favorabil şi n-ar fi dorit
dumneavoastră, domnule... să-l piardă. Ba dimpotrivă, ar fi făcut orice ca să-l câştige
— Traşka Isaievici, se grăbi să-l ajute consilierul. Se definitiv de partea lui.
poate. Linia melodiei se accelera, se apropia de final. Poate
Rămas singur cu rusul, Bostan îi mărturisi acestuia că dacă va fi sincer în dezvăluirea poveştii acestui vals, va
teama că, dacă va ieşi cu vioara în lume, au să-l prindă avea mai multe şanse, îşi spunea în gând artistul, lăutarul,
iar în vreun taraf şi au să-l tragă pe plăci, iar sunetul, la muzicianul, interpretul, reeducatul, încercând să pună
urma urmei sufletul lui, are să bântuie pe aiurea şi o să se toate silabele acestor substantive care vorbeau despre sine
risipească precum ultimul dintre nomazi. Măcar altădată, pe notele melodiei.
când vânturase lumea, ştiuse că e vagabond şi rătăcise Nici el nu-şi mai amintea numele exact al valsului.
cam pe unde-l tăiase pe el capul, fără să se fi putut găsi Cât despre mare, o nimerise anevoie, câţiva ani înainte
cineva care să facă din el ce ar fi poftit. O luă de la început, de război, ba, de cum o văzuse, era cât pe ce să-l arunce
vorbind despre muzica aceea înţepenită pe discuri care în ea nişte cheflii scăpaţi de la o nuntă, iar de-a lungul
face fărâme viaţa omului, dar rusul înţelesese: ţărmului mării, vreme de mai mulţi ani, ce n-a făcut?...
— Chiar nu ai pe nimeni? A spart lemne, a tras la vâsle, a întins vele, a împletit
— Nu. parâme, a jucat zaruri, a cărat lăzi şi saci prin port, a topit
— Nici adăpost? smoală, a înjurat arăbeşte şi şi-a aşternut culcuşul într-o
— Nici. grotă înaltă, undeva, în pieptul falezei. Urca până acolo din
Consilierul surâse binevoitor. Se îndreptă spre un piatră în piatră. Abia încăpea omul între peretele aproape
dulap şi scoase de acolo o cutie maronie în care Bostan vertical şi hăul de deasupra valurilor. A căptuşit cu iarbă de
recunoscu îndată profilul unei viori. mare cuibul acela care se strecura vreo trei metri în pantă
— Cunoşti valsul ăsta? fluierând o melodie, roşcovanul coborâtoare în roca falezei, îndeajuns ca nici vânturile tari
deschise cutia. să nu-l prea sâcâie. S-a aprovizionat cu fructe pentru sete
Aprins de bucurie până în vârful urechilor, Bostan şi, de acolo, de sus, dedesubtul lui cu tot vuietul şi spuma
luă instrumentul, îl acordă şi, încet, unduitor, sotto voce, valurilor, s-a pornit să creadă că aşteaptă ceva.
atacă piesa. Culese viile, bătu nucii, se purtă cu sacaua prin târguri
— Ăsta-i! tresări Traşka Isaievici. strigând hăăp! - adică apă, montă ferestrele tribunalului, le
Plimbându-se de colo-colo, consilierul strălucea de spălă pe cele ale jandarmeriei, păzi şi îndemnă măgarii la
plăcere. Se vedea limpede că se săturase de şedinţe pe ziua învârtirea roţilor de scos apa de la zeci de metri adâncime.
aceea, că nu mai avea chef decât de muzică, de poveşti, Iar pe măgari, de mult ce-i urmărise între hulube, cu
poate de un păhărel. Îşi aprinse deocamdată o ţigară şi rotirile lor nesfârşite în jurul fântânilor, îi cunoştea pe toţi
slobozi spre arcuş un fum întrebător: după nume, oriunde i-ar fi întâlnit în întreg ţinutul: ăsta-i
— Când ai cântat ultima oară, Bostanuşka, valsul ăsta? Zuzuc, ăla Glimboc, dincolo Bulbuc, colo Cioloboc, iar în
Merge de parcă l-ai fi zis ieri... faţă tropăie Blumfeld.
Proaspătul total reeducat căzu puţin pe gânduri, S-a mai ţinut Bostan şi pe lângă biserici dând cu
apoi, la risc, povesti cu sinceritate împrejurarea în care mătura, rânduind lumânările, dormind în clopotniţe,
executase piesa ultima oară. trăgând clopotul, dar a mai şi scos nămol sărat şi puturos
— Serios? se miră sincer amuzat Traktor Isaievici. din Techirghiol, l-a închis într-o ulcea cu capac, prinzând
Bine, dar ce căutai tu în portul de la mare? să-i trâmbiţeze virtuţile pe la răspântii: că pus pe buric
Violonistul şovăia. Propuse să interpreteze şi alte piese, lecuieşte de friguri, ţinut seara pe beregată opreşte
dar consilierul nu şi nu. Voia un răspuns. bâlbâiala, apoi vindecă de muci, întinereşte toată pielea
— Dacă nu răspunzi, se încruntă el, nu te mai reţin la şi, dat de femei pe pleoape, ba albăstreşte căutătura, ba
reeducare. Îţi dau drumul să te duci înapoi pe malul mării! o înverzeşte, oricum, o ascute. Sute de oale a vândut cu
Fii sincer şi recunoaşte ce căutai şi ce mai făceai pe acolo? noroi clocit, dar s-a lăsat de negustoria asta la vreme.
Spuneai parcă mai înainte că făceai câte ceva! Mai cântă o Unde mai pui că l-a mai şi îmbătat între timp pe
dată valsul şi aminteşte-ţi între timp ce făceai! Dacă nu, te muezin? Dar nu l-a mai putut târî până sus în minaret
dau afară din reeducare! Horoşo, Bostaniuşa? ca să scoată acela vuietul lui de chemare la rugăciune.

66
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Cutia de rezonanță
Drept care s-a suit chiar el şi a urlat aşa, mai într-o altul mai priceput ca Bostan la acordat viorile, ţambalul,
dungă, lungind vocalele a lup flămând peste mahalaua contrabasul, la meşterit prin măruntaiele acordeonului.
mahomedană, de s-au înspăimântat toţi tătarii şi s-au „Ăsta aude arcuşul de când e doar fir în coada calului”,
repezit nu spre geamie ci spre Mecca, adică spre mare. Au zisese într-o noapte un staroste lăutăresc, băgându-l pe loc
dat din mâini spre malul celălalt, au ţipat, au plâns, iar au pe Bostan în mă-sa cu toată duioşia şi preţuirea. 
zbierat şi mulţi s-au întors acasă convinşi că-l văzuseră ***
în larg pe însuşi arhanghelul Djabrail, cu trâmbiţa într-o — Du-i stăpânului tău, băiete, nota asta de plată aşa
mână şi cu condeiul în cealaltă, scăpărând cu ele de pe apă împăturită şi roagă-l s-o citească. Sunt negustorul... Şi
şi străluminând. clientul mână spartă, strecurându-i ospătarului o monedă,
„Allah, Allahu Akbar!”, s-a pornit să strige mai târziu îşi rosti numele.
şi muezinul trezit din beţie, dar nemainimerind ora Stăpânul, un cârciumar mai pricopsit, cu local ce se
cuvenită rugăciunii. Credincioşii s-au năpustit de data săltase din rândul cârciumilor de toată mâna, unde rar mai
asta drept spre geamie şi, după o straşnică judecată, au trăgeau marinarii, lăsând locul secunzilor şi căpitanilor,
hotărât să-l arunce pe muezin cu un vapor de vite peste hangiul va să zică sosi la masa clientului său, înfăţişând
mare, în Turcia cea laică şi păcătoasă a lui Mustafa Kemal, nota despăturită, cu scrisul negustorului.
unde trupul bărbatului nu mai era slăvit de gingăşiile câte Se cunoşteau destul de bine, dar crâşmarului îi plăcea
unui binecuvântat şi de la Profet lăsat harem. Vai, vouă, să joace cu unii clienţi roluri la care visa el demult. Se
bărbaţi ai Anatoliei, vouă, vai de voi, vai, vai!... înclină şi deschise gura:
Şi mai ciopli Bostan P. Bostan capete de Neptuni în — Plăcerea mea, domnule!
vârf de pari, împodobi cu ele intrările în mustării, treieră — Spune-mi, rogu-te, începu negustorul, cel de la
în adâncul uscatului pe arii, stătu la puşcărie cu bună vioară, mai alb la piele, se întâmplă cumva să nu fie ţigan?
înţelegere în locul unui cârciumar, se luă cu vânătorii cu — Se prea întâmplă, mult onorate domn. Cântă rar în
dare de mână şi hăitui mistreţii prin grindurile Deltei, l-a bandă, dar cântă bine. Este chiar...
muşcat pe acolo un păianjen cu cruce, o moaşă l-a oblojit, — Mulţumesc! Aş avea gust să-l aud de aproape cum
o babă l-a descântat, pescarii l-au îmbătat, un popă l-a sună, dar numai pe el singur. Ai ceva împotrivă?
binecuvântat, s-a înzdrăvenit Bostan de la sine şi a zbierat — Nimeni, excelenţă, pe o întindere de patru mări şi
pe toate uliţele că vine sfârşitul lumii, vânzând Apocalipse patru strâmtori, din Pont la Bab el-Mandeb, nu a rostit o
când galbene, când liliachii, după hârtia sectei care-l mai măgulitoare dorinţă. Sunt bucuros excelenţă, fudul.
plătea. A mai vândut şi ziare, peşte, gaz, păcură, a tuns oi, — Iar dacă va fi să-mi placă tânărul, reluă clientul, aş
a muls capre. vrea să mi-l împrumuţi.
Mai mult însă a zăcut pe stâncile ţărmului ori atârnat — Fără inventar. Instrumentul, ştiţi, ...
cu picioarele în gol, peste pervazul firidei sale de sus, din — Fireşte, am să-i cumpăr o vioară nouă, să-l aud doar
faleză şi s-a uitat zile întregi la valuri şi la pescăruşi. După că sună cum trebuie.
ani destui, marea o cunoştea prea bine şi n-ar fi trebuit — Palma!
să se mai simtă atât de furat de ea. Pe ambarcaţiuni mai — S-o batem.
degrabă mărunte, lunecase pe toate cărările peticului de — Ăăă...
nord-vest al mării: urcase şi coborâse pe gurile mari, dar — Contract, patroane.
şi pe cele mici ale Dunării, şerpuise prin Deltă şi ieşise — Fără, rânji acesta la auzul apelativului patroane şi,
prin lagune, legase pe apă între ele insule neconsemnate în cinci minute, i-l trimise pe Bostan într-o cămăruţă bine
de nici o hartă, pătrunsese în lacurile maritime şi suise pe îngrijită unde pesemne că punea el la punct afacerile mai
pâlnia Nistrului. Când se aşeza însă pe stânci, o făcea cu o cu pretenţii.
plăcere nemaiîntâlnită în altă parte. Scuipa în jos şi căuta Bostan sună corespunzător, chiar foarte bine.
să vadă care dintre rotocoalele sale de salivă stăruie mai Negustorul îl puse să se întoarcă, să se răsucească de mai
mult pe suprafaţa apei. multe ori, să-şi întindă urechile şi să-şi descheie cămaşa.
Era de înălţime mijlocie, părea robust mai mult din A doua zi la zece, trebuia să se prezinte la baia publică, la
pricina ciolanelor viguroase. Altfel, era slab, dar carnea unu, la o prăvălie de haine, iar la şapte seara, la casa noului
seacă de pe el se ţinea în nişte aţe şi noduri tari. Dormea stăpân.
de multe ori în grota din faleză, dar, de bună-seamă, iarna — E bine, încheie acesta, cred că va merge de minune,
îşi căuta alte adăposturi. Pe lângă cârciumioarele din jurul trebuie să meargă!
portului mai ales, prin podurile acestora şi laolaltă cu Negustorul locuia într-o casă arătoasă, cu stâlpi la
lăutarii venetici, prin acareturi. Vioară îi dădeau uneori cerdacuri, depărtată de la stradă, înconjurată de flori şi
tot lăutarii şi-l ascultau cu simpatie. După ce le trecea frica copleşită de viţe de tot felul.
de concurenţă, începeau să-l ţină cu drag pe lângă ei. Nu-i Farfurii cu bunătăţi dinaintea lui Bostan, tacâmuri
îngăduiau totuşi să cânte în taraf decât dacă pica vioristul sclipitoare, un pahar de vin.
mort de beat ori dacă-i năştea nevasta. Îl lăsau nu numai — Asta şi asta ai de făcut, îi spuse stăpânul. La minutul
pentru că trăgea bine pe strune, ci şi pentru că nu era acela, când vei auzi semnalul, ai înţeles?
67
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Cutia de rezonanță
— Poruncă! şi nişte miorlăieli prelung unduite. Cu două pocnete scurte,
— Când voi bate eu de două ori... Voi căuta să bat de conduraşii rozalii căzură îndată din văzduh pe covor, unul
trei ori, dar mă tem că nu voi izbuti decât de două! chiar în dreptul nasului lui Bostan, altul spre gleznele sale.
— Mă pricep la zgomote, le voi recunoaşte, îl linişti Nici două secunde nu trecură că se auzi o hurducătură grea
Bostan. şi înfundată pe pat, iar unul din pantofii negri dispăru.
— Mă! se încruntă boierul şi-i arătă atârnată pe perete Nu pentru multă vreme, căci se prăvăli şi el spre mijlocul
o puşcă de vânătoare. Dacă-ţi merge gura... De-aia n-am odăii, secondat de perechea sa. Urmă deasupra o cascadă
luat ţigani, ai priceput?  de foşnete fără cuvinte şi iar începu să plouă din cer cu tot
— Nici o grijă, excelenţă, bizuiţi-vă pe mine! felul de cămăşuţe, dantele, chiloţei, pălăriuţe, apoi fleoşc!,
— Şi bagă de seamă! Într-o lună de zile, plec la cu nişte nădragi şi deodată, pătura care atârna mai până
Famagusta. Am acolo tot ce-i mai bun din ce-i al meu. Te jos, se ridică şi se lăsă la loc, suspendată însă acum ceva
iau cu mine, dacă are să-mi placă. mai sus şi îngăduindu-i lui Bostan o mai mare vizibilitate.
Tânărul tăcu. După plecarea stăpânului, începu să Încă un văl, un voal, un val translucid, ceva alb şi cu aripile
aştepte. Ochii i se învârtiră prin odaia foarte încăpătoare, desfăcute, se aşeză pe covor ca un fluture tropical. Ar fi vrut
pe la icoane, pe la tablouri. Mai cântări din priviri o să-şi mai încerce o dată vioara, să mai tragă de vreo două
tabacheră, o vază, speteze de scaune. Servitorii se învârteau ori cu arcuşul, mai ales că se temea că i se aud până sus
prin alte încăperi. Către ora unsprezece, potrivit ordinelor bătăile inimii, dar se stăpâni. Avea consemn să nu-i dea
primite, Bostan se strecură sub pat. Era unul cu picioare drumul decât în momentul acela.
de lemn foarte înalte, mărginit la capete de tăblii groase Judecând după sporul gemetelor şi după ritmul
de stejar şi acoperit cu o pătură de lână roşie. Dedesubt, legănărilor de deasupra, femeia era zveltă, elastică,
anume pentru el, se găsea o cergă pe care să se întindă şi dezinvoltă, un temperament de planor. Un praf fin îi cădea
o pernă mică de aşezat sub cap. Luase şi vioara cu sine, o artistului pe faţă. Cu multă grijă, cu vârful arcuşului, îşi
încercă. Acustică destul de bună sub patul acela. Pătura potrivi prin pantaloni erecţia devenită dureroasă. Simţea
cea roşie atârna până spre duşumea. Pe acolo, printr-o că se apropie momentul. Sus, se răsufla dezordonat.
strungă de trei degete, se furişa dedesubt raza slabă a Răsunară într-adevăr cele două lovituri ale semnalului în
câtorva lumânări pe care Bostan nu uitase să le învioreze, tăblia de lemn. Violonistul porni şi el cu arcuşul pe strune
înainte de a se vârî la cutie. încet, apoi din ce în ce mai vânos, limpede şi unduitor:
Continua să aştepte. Vioara suna bine şi pe vals, şi pe Pe colinele Manciuriei, Valurile Amurului, urmate de
polcă, şi pe Deschide, gropare mormântul. Către miezul Valurile Dunării şi tot aşa, Pe Dunăre în jos, până “La noi
nopţii, i se păru că percepe ceva mişcare şi auzul i se aşternu la Brăila, / la tanti Elvira, / uşor se câştigă llira... lira…
pe direcţia intrării în casă. Dacă ar fi să i se întâmple vreo — Uh, făcu graţia avântată de sus, din norii acţiunii ei,
nenorocire, din fundătura asta de sub pat, în casă străină, ai, ai ,ai!...
nu avea cum să scape. Ciuli şi mai iepureşte urechea. Asta-i, îşi zise în gând Bostan, amintindu-şi numele
Se apropiau nişte paşi, nu era vorba însă numai de două valsului, Pe colinele Manciuriei... Pe unde-o fi oare şi
picioare. Curând, în încăpere, pătrunse negustorul, uşor de Manciuria asta?...Trecuseră mai bine de doisprezece ani
recunoscut după glas, însoţit de un chicotit de femeie. Se de când îl cântase ultima oară, sub patul acela cu picioare
speria la tot pasul de semiîntuneric. O dungă mai groasă înalte, deasupra cu tânăra femeie exuberantă, aproape
de lumină se ivi îndată pe sub pătură. De jos, Bostan nu eoliană. Îl relua acum şi aici, în biroul consilierului rus
vedea mare lucru, doar un fel de joc de picioare, doi pantofi şi roşcovan de la Centrul de Reeducare şi Readaptare a
bărbăteşti, negri, bine lustruiţi stând cu călcâiele către pat needucaţilor şi neadaptaţilor, adică dracu’ ştie pe unde,
şi doi conduraşi trandafirii orientaţi cu vârfurile drept spre prin râpele căscate ale continentului, la începutul sensului
vioară. Alcătuiau o simetrie perfectă, se întrepătrundeau istoriei, la capătul pustiului...
cu grijă: pantoful negru, cel roz, din nou negru şi iar roz. — Da, gândi cu glas tare şi rusul rezemat de pervazul
În acest timp se lăsase tăcerea. Curând însă, încălţările se ferestrei, cântecul ăsta vorbeşte despre Manciuria, ştii
puseră în mişcare, se reuniră pe perechi, ca apoi să revină unde e Manciuria?
la alternanţa dinainte. Dar acum, în timp ce conduraşii Nu i se răspunse, căci vioara nu terminase a treia
trandafirii îi arătau lui Bostan călcâiele, boturile lustruite în reluare a refrenului final. Consilierul continuă fără să mai
negru se uitau ţintă la el. De îndată ce se rânduiau în felul aştepte:
ăsta, un pantof mare şi negru între doi trandafirii mai mici, — E foarte departe, în Extremul Orient. Curge pe
tăcerea curma brusc murmurele. După care se auzea un acolo Amurul, se duce până la Pacific. E cel mai mare
oftat, picioarele se separau, ca din nou să se împleticească. fluviu din acea uriaşă regiune, alături de Lena care însă o
Până când, cu un chicotit, încălţămintea trandafirie ia spre Oceanul Îngheţat. N-ar fi rău să-ţi intre ca lumea în
dispăru de-a binelea. Cea neagră rămase ţeapănă pe podea. cap aceste nume, vei avea cu siguranţă nevoie de ele.
Chicotul se auzea de undeva, din aer. Se părea că şi pantofii Începu să se plimbe prin faţa ferestrei. Mai spuse:
dispăruseră tot în sus. Cei negri se apropiară de pat încet, — Da, da, vei avea mare nevoie.
tot mai mult, ca la un moment dat, să răzbată o bufnitură Vioara tăcuse. Ea încheiase.
68
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Confluențe culturale
Expresii celebre

„Oile lui Panurge“
„Les moutonsde Panurge“
„Panurge’s Sheep“

A patra parte
romanului satiric
„Gargantua şi Pantagruel”
a

al lui François Rabelais (v.
Setea lui Gargantua şi Pofta
lui Pantagruel) relatează
aventurile lui Pantagruel
pornit în căutarea Sfintei
Theodor Parapiru Butelci, de la al cărei oracol
profesor, scriitor urma să afle în ce măsură
era bine pentru Panurge să
se căsătorească. Prietenul regelui este un student
boem, cu stofă de filozof, dar şi de escroc cinic.
Aventurier beţiv şi afemeiat, Panurge dovedeşte
permanent o inteligenţă uimitoare, pe fondul unei
lipse de scrupule inhibante.
Când întâlnesc o corabie cu mărfuri ce venea
din ţara Luminilor, Panurge este luat în râs de
negustorul Dindenault, pentru aspectul său cale o farsă diabolică. După negocieri de un pitoresc
vestimentar („fără nădragi şi cu ochelarii prinşi în antologic, Panurge cumpără de la Dindenault un
scufie”). El răspunde cu ironie devastatoare şi, cu berbec mare şi frumos, plătind preţul exagerat cerut
mare greutate, este evitat un conflict: „Până la urmă de acesta. Apoi se desfăşoară o scenă stupefiantă:
vrăjmaşii s‑au împăcat, Panurge a dat mâna cu „Dintr‑o dată, nici eu nu ştiu cum, că n‑am prins
negustorul şi s‑au aşezat să bea împreună în semn de veste, Panurge a luat în braţe berbecul şi, fără o
de pace şi prietenie.” (Fr. Rabelais, Gargantua şi vorbă, l‑a azvârlit în mare. Berbecul ţipa şi behăia,
Pantagruel, Cartea a patra). Abilul personaj pune la iar după el, ţipând şi behăind, toate oile s‑au repezit
să sară în mare, buluc, pe urma lui. Se grămădeau
şi se îmbrânceau, care de care, să se arunce în apă
mai degrabă. Era cu neputinţă să le opreşti; căci aşa
e obiceiul oilor, cum ştiţi: una o ia după alta, ori
încotro ar porni‑o cea dintâi.” (op. cit.). Negustorul,
ciobanii şi paznicii încearcă să stăvilească dezastrul,
dar sunt târâţi de vălmăşagul ovin şi se îneacă toţi.
Expresia „oile lui Panurge” incriminează
spiritul de imitaţie, mediocritatea şi prostia, în
momentele când ating dimensiuni catastrofale
prin personaje umane.

69
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Confluențe culturale

Prezențe gălățene într-o revistă românească
internațională*

R evista „Con­
vergențe spirituale
Iași-Chișinău. De la
Medicină; Recenzii și Varia. Menționăm, ca un
argument al valorii acestui număr al revistei,
câteva dintre studiile bogatului cuprins: „Noi
frați la frați”, editată de forme de colaborare interacademică Iași-
Liga Culturală pentru Chișinău” (drd. Ionel Pintilii), „Principii și metode
Unitatea Românilor de didactice în dezvoltarea comunicării orale”
Pretutindeni, Departa­ (Silvia Moraru), „Umbra lui Bogdan Vodă,1359-
mentul Moldova, Aca­ 1367” (Ion Muscalu, Constantin Gh. Marinescu),
demia de Științe a „Constantin Stere - doctrinar al poporanismului”
Republicii Moldova, Uni­ (Gheorghe Bobârnă R.M.), „Nevoia de redefinire
Ghiţă Nazare versitatea „Apolonia” a unor termeni în Istorie” (Constantin Cloșcă),
profesor, publicist din Iași și Universitatea „Aportul lui Nicolae Iorga, Președintele
de Stat din Chișinău, „Ligii Culturale Române”, la înfăptuirea Marii
în coordonarea Acad. (R.M.) Constantin Gh. Uniri” (Constantin Gh. Marinescu, Victor
Marinescu, prof. univ. dr. Vasile Burlui și prof. dr. Crăciun), „Cedarea Cadrilaterului, ultimul act
Zanfir Ilie, toți gălățeni, a apărut în număr dublu, al destrămării teritoriale a României în anul
10-11/2016, într-o dimensiune impresionantă, 1940” (Liviu Crăcană), „Spiritul democrației
peste 500 de pagini. Cele peste 100 de materiale participative” (Victor Moraru), „Percepția
publicate în acest dublu număr, de o mare socială a fenomenului de corupție” (Georgeta
densitate tematică, răspund mesajului inițial al Sinițchi), „Considerațiuni privind sondajele
Revistei, acela de „menținere nestinsă a Flăcării
Românismului și a Unionismului Național, în
condițiile în care vicisitudinile istoriei au rupt
Basarabia de Patria Mamă.”, așa cum menționează
în Cuvântul introductiv Acad. Marinescu.
Abordarea temei, spune în continuare reputatul
academician, „este o datorie sacră a publicisticii
românești să promoveze asemenea căi și
modalități, menite să contribuie la revigorarea și
consolidarea conștiinței naționale, la cunoașterea
aprofundată de către generațiile tinere, de pe
ambele versante ale Prutului a momentelor,
evenimentelor cruciale din Istoria Națională, a
rolului inestimabil al unor personalități ilustre în
conducerea destinelor poporului nostru.” (p. 9).
Monumentala publicație este structurată
pe 11 capitole tematice de o mare diversitate:
Colaborarea interacademică Iași-Chișinău;
Personalități; Literatură, Cultură, Educație;
Comunicare; Istorie: Elita „Ligii Culturale”;
Interviuri; Sociologie, Ecologie, Politologie, Drept;
Liga Culturală Română – 125 de ani de la înființare;
70
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Confluențe culturale
sociologice în campaniile electorale din România Marinescu (Ionel Pintilii), Un gălățean pentru
postdecembristă” (Dumitru Popa), „Liga pentru Galați, de Pompiliu Comșa (Constantin Fătu),
Unitatea Culturală a Românilor-125” (Ioan Cultura și Conștiința Națională, de Ionel Pintilii
Dănilă), „Plantele medicinale și aromatice sursă (Constantin Frosin), Contribuții ale acad.
inepuizabilă de sănătate (Ștefan Manea), „Între Constantin Gh. Marinescu la afirmarea valorilor
reproducerea Biologică și ideologia gender spirituale ale Republicii Moldova, de Ionel
mainstreaming” (Gheorghe Mustață), „Ana Pintilii, Ion Dediu, Andrei Dumbrăveanu (Gh.
Aslan, un brand național” (Elena Marinescu), Nazare), Revista Școala gălățeană - o revistă de
„Mihai Eminescu mereu în actualitate” (Gheorghe prestigiu a învățământului preuniversitar gălățean
și Mariana Mustață), „Episcopul Amfilohie (Constantin Gh. Marinescu) etc.
Hotinul ot Zagavia (1730-1800), cărturar, savant De asemenea, volumul cuprinde ample relatări/
și filosof, demn urmaș al domnitorului Dimitrie opinii de la diferite manifestări cu conținut istoric,
Cantemir” (Ion Muscalu), „Deznaționalizarea științifico-metodic, aniversar sau comemorativ:
și maghiarizarea românilor din Ardeal prin „Considerațiuni privind desfășurarea lucrărilor
Biserică și Școală, înainte de 1 Decembrie 1918” Congresului și ale Sesiunii Științifice Anuale la
(Ion Străjan, Constantin Gh. Marinescu) etc. Universitatea „Apollonia” din Iași” (Alexandru
Volumul prezentat cuprinde și semnăturile a Amititeloaie), „O impresionantă manifestare
nu mai puțin de șapte gălățeni, profesori, scriitori științifică, cultural-patriotică și educațională în
și jurnaliști (Pompiliu Comșa, Constantin Frosin, Municipiul Pașcani, Județul Iași” și „Aniversare
Simona Frosin, Zanfir Ilie, Ghiță Nazare, Corneliu a Bibliotecii „V.A. Urechia”, Galați (Constantin
Pandele și Coriolan Păunescu). Rețin atenția Gh. Marinescu), „Opinii privind desfășurarea
câteva studii consistente, bine documentate, lucrărilor Sesiunii Științifice la Universitatea
semnate de Zanfir Ilie (Galațiul cultural și tradițiile „Apollonia” (Victor Moraru) etc.
sale. Contribuții la dezvoltarea spiritualității Volumul pledează și confirmă convergențele
românești; Gălățenii și procesul memorandiștilor; spirituale dintre Iași și Chișinău, cea mai mare
V.A. Urechia, personalitate proeminentă a culturii parte dintre studiile publicate dovedesc rigoare
și literaturii naționale. Rezonanțe europene.), de științifică, transmit mesaj patriotic, fiind un
Corneliu Pandele (Prof. Ioan Tăzlăuanu 1906- vector de conștientizare a românilor aflați de o
1975. 110 ani de la naștere) și de Constantin parte și de alta a Prutului și a Carpaților că „au
Frosin (prof. univ. dr. Constantin Gh. Marinescu aceeași istorie, aceeași voievozi și domnitori,
și Liga Culturală Română). Scriitorul Coriolan aceeași cultură și aceleași tradiții, aceeași poeți
Păunescu transmite publicului un consistent și scriitori clasici, precum și aceeași religie
grupaj de poezii, jurnalistul Pompiliu Comșa majoritar ortodoxă, obiceiuri și aspirații”, așa cum
prezintă informații inedite de la lucrările conchidea unul dintre coordonatorii publicației,
Forumului dezvoltării durabile a județelor din prof. dr. Zanfir Ilie, în Cuvântul înainte.
Moldova, Simona Frosin face o provocatoare Revista este, de fapt, o carte care onorează
compoziție de cuvinte pe tema Cafenele și librării, academismul!
iar Gh. Nazare pune în evidență printr-un
interviu viața și opera științifică, patriotismul și * Constantin Gh. Marinescu, Vasile Burlui,
caracterul marii personalități care este gălățeanul Zanfir Ilie (coordonatori), Convergențe spirituale
Constantin Gh. Marinescu. Iași-Chișinău. De la frați la frați, nr.10-11/2016,
Un spațiu generos acordă revista unor cronici de Iași.
carte științifică, de literatură și istorie, de politică
și jurnalism, de mare valoare profesională și mesaj
patriotic, dintre care menționăm: Logica viului și
a morții în gândirea lui Eminescu, de Gh. Mustață
și Informarea vs. manipularea electoratului,
de Andrei Dumbrăveanu (Constantin Gh.
Marinescu), Preludiu la aniversarea Centenarului
Marii Uniri: 1918-2018, de Constantin Gh

71
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Confluențe culturale

Teodor Parapiru, Testis – poeme, romane, scenarii,
parabaze, istorii parenetice, entelehii – Sezonul I,
Editura Senior, Călăraşi 2016

M artor al apariţiei
unei noi cărţi
a neobositului scriitor
pisica Sapho, hamsterul Ovidiu, papagalul Dante,
canarul Villon, iepuraşul Shakespeare, mielul
Goethe... Pesemne că operele acestora sunt mult
Teodor Parapiru, izvor de mai accesibile şi mai atractive!...”
creaţie întru atâtea registre Ce este viaţa aceasta care se scurge ca o avalanşă,
diversificate de literatură – într-un ritm care nu mai lasă loc memoriei să
de la roman (poliţist, satiric înregistreze ritmul cadranului solar sau al ordinii
sau pur şi simplu), nuvelă, morale? Este iarăşi o întrebare care o putem deduce
schiţă, eseu, poemă, până la din proza cărţii de faţă. Să cităm din primul poem
enciclopedie de mare forţă „Calendarul doamnei Globale Julieta” (p. 6) :
Ivan Ivlampie
scriitor –, iată că acum ne aflăm „– Băiete, du containerul la poartă,
în faţa unui gen de proză să-l ia gunoierii, când or să treacă, după amiază...
scurtă, în care se regăsesc toate cele enumerate - Azi e joi, mamaie-artefact,
după titlul acestei scrieri de prim sezon, Testis Mâine, vineri e zi de gunoi! vine răspunsul
(ceea ce înseamnă că trebuie să ne aşteptăm şi la Impertinent şi exact, de sub nas prins în belciugul
alte sezoane?). Istorii parenetice a mai publicat auriu.
autorul, dar ce se ascunde oare sub cuvintele Preaîngăduitoarea mărturisitoare Doamnă J.
de rară circulaţie cum sunt acestea: entelehii, găseşte loc de pace veşnică:
parabaze? Dar oare ce tâlc se ascunde după fiecare - Ei, poftim, iar le-am încurcat!
fărâmă de proză din tot cuprinsul acestei cărţi, De la o vreme, toate zilele mi se par de gunoi!...”
iată cu ce întrebare trebuie să purceadă în lectură Misterul care se insinuează ca un nimb asupra
orice cititor înzestrat cu imaginaţia matematică a textelor lui Teodor Parapiru se strecoară calm
calcului integral. printre rânduri, revârsându-se în veritabile
O enigmă demnă de limbajul alchimistului frământări filosofice. Să plecăm de la controversata
te întâmpină în titulatura acestei noi apariţii problemă a descendenţei omului. Cum nu trezeşte
editoriale, într-o epocă în care cititul de ea polemici, cum nu doboară ea arbori din care
performanţă tinde spre zero, iar cititul ambalat se nasc tratate ce se combat reciproc, cum nu îi
comercial de cuvântul sex este de bună vânzare. dezbină ea pe dascăli care la rândul lor reproduc
Citim în spiritul acestei afirmaţii personale ceea ce în copii o minte schizofrenică??! Cum a apărut
scrie Teodor Parapiru în „Spirite de companie” (pp. omul? Desigur din copac, ar trebui să răspundă şi
36-37). După ce ne oferă câteva citate din Homer teologii şi profesorii de biologie. Şi atunci copiii
şi Dante, revelatoare în privinţa ideii că destinul i-ar înţelege. Căci ambii dascăli care expun teoria
şi-l decid oamenii ca apoi să dea vina pe Zei, sau că originii omului, o expun ca pe o cădere din copac.
stricăciunea acestei lumi se află în noi şi nu este în Adam, gustând din fructele arborelui cunoaşterii a
răspunderea Creatorului, după asemenea reflecţii introdus în omenitate păcatul. Darwin, explicând
profunde ale celor mai luminate şi profesionale geneza omului tot ca o cădere din nu ştim ce arbore
minţi, iată că vine întrebarea, pentru noi cei de tropical, creează în aceeaşi omenitate sentimentul
astăzi, profanii şi profanatorii: „Cine crezi că culpabil al unei origini nedemne. Teoria teologică
mai citeşte din autorii aceştia, în zilele noastre? şi cea ştiinţifică diferă doar sub raportul nuanţei în
Precum bine se ştie, acum, numele lor şi ale altora privinţa resentimentului în faţa vinovăţiei de care
sunt date animalelor de companie: căţelul Homer, trebuie să dăm seama şi a modului de depăşire a

72
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Confluențe culturale
acestui resentiment. În rest, copacul e copac, fie că
pe el stă un şarpe sau o maimuţă. În nucleul acestei
posibile dezbateri teoretice, Teodor Parapiru vine
cu o observaţie subtilă: Dumnezeu i-a creat pe
primii oameni – Adam şi Eva – maturi, deci primii
oameni n-au cunoscut bucuria copilăriei. Atunci se
impune o concluzie: „am putea lua în considerare
pe Charles Darwin ca pe singurul scriitor cu operă
dedicată copilăriei primilor oameni.” (p. 18). Pe
această strălucită observaţie, nu poţi să nu te
întrebi – deoarece această carte te împinge mereu
să gândeşti şi să te întrebi – dar, oare, grecii de ce-
şi imaginau că Zeii lor se nasc, se maturizează şi,
gata, devin nemuritori! Dar, se nasc!
Omul se măsoară cu Cerul pe care şi-l
închipuie şi, mai rar, cu faptele lui omeneşti,
pentru că ele sunt ascunse cu grijă de masca
numită personalitate, prietenie, afacere, în spatele Teodor Parapiru
căreia îşi doseşte mizeriile de care este pătruns în
decăderea sa arboricolă (de atracţia gravitaţională le masca: personalitatea, prieteniile, afacerile. În
a lui Newton, şi nu de năzuinţa dematerializată secolele recente, istoricii care au descoperit aceste
şi pură – entelehială spre Cer). Multe povestiri vechi lacaşe ale creştinismului Oriental au fost
sunt dedicate acestui aspect al vieţii noastre intrigaţi de conservarea şi frumuseţea picturilor,
cotidiene. Dar „Ochiul-fără-pleoape” – parabază la dar şi de faptul că ochii tuturor Sfinţilor au fost
spectacolul Apocalipsului – ne dă excelent măsura raşi de la rădăcină.
zbaterii noastre între cer şi mocirlă. Lectura acestei Martor al acestei existenţe omeneşti, Teodor
povestiri te poate conduce la comparaţii. Ochiul- Parapiru, ca intelectual cu o vastă lectură, ca
fără-pleoape – Dumnezeu Atoatevăzătorul – este observator direct al fenomenului istoric în care s-au
dorinţa noastră de îndreptare morală, dar câţi scurs toate epocile anterioare, poate fi citit şi prin
dintre noi îşi aduc aminte de Zgâilă, cel cu ochii întrebarea: ce este această existenţă. Un „Teatru
fără pleoape? Zgâilă, din gulagul proletar, care infinit”, adică un teatru în care un candidat nu
îşi tatua pe frunte revolta „Stalin este criminal”! concurează împotriva altor douzeci sau şaptezeci
Gardienii îi raşchetau de fiecare dată cu satisfacţie de candidaţi şi apoi se bucură de victorie şi de o
semnul revoltei, până ce acesta a rămas fără pielea carieră epocală, pe măsura geniului şi talentului
şi muşchii care să-i permită să închidă pleoapele, său. „Aş zice că eu cred într-un altfel de teatru, cu
încât, aflîndu-se şi în somn, tovarăşii săi se viaţa ca scenă imensă, în care concurenţa de unul
cutremurau de ochii săi deschişi, botezându-l pe un loc este extrem de dură, mai crudă decât
spre a îndepărta frica lor apocaliptică Zgâilă! Dar milioane şi miliarde pe un loc. Culmea, în spectacolul
o altă întâmplare este la fel de semnificativă în acesta, cei mai mulţi pierd meciul, uitându-şi
privinţa modului cum ne dăm măsura între Cer şi rolurile, răstindu-se la cortină, împiedicându-se
Pământ. Iată că Orientul Apropiat şi cel Mijlociu de recuzita din culisele aglomerate cu ambiţii şi
a islamizat lumea creştină – proces care se repetă sentimente fără hăţuri şi fără frâne, stăpânindu-se
acum în Europa – şi lăcaşele de cult creştin au fost şi sfărâmându-se reciproc şi, în oglinzi, ratându-
lăsate pradă pustiului. Doar crescătorii de turme se şi reinventându-se necontenit...” (p. 77 - Iată un
mai intrau în ele folosindu-le de ele ca refugiu, „număr de istorie la firul morţii şi de consum la cel
adăpost. Însă nu se puteau bine odihni, somnul le al artei” cum sibilinic zice autorul la p. 36).
era chinuit ca de o Apocalipsă: la lumina focului, Nu ne rămâne decât să rămânem martori ai
Sfinţii creştini de pe pereţi şi de pe tavan, cu ochii lor vieţii şi candidaţi la o lectură de performanţă.
fără de pleoape, îi priveau netulburaţi – ca şi ochii
lui Zgăilă din timpul somnului lui – tulburându-

73
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Confluențe culturale

Întoarcerea lui Teodor Parapiru

D upă
statul
Oraliciu,

mișto o carte trăsnită,
global
începutului de moarte. Astfel cei doi, bărbat și
femeie, n-au avut copilărie!... (p. 17).
Iată, bunăoară, cum sună cap. 40 din acest
zăludă și corosivă, cod: (numărul împlinirii unei lucrări de căutare
Teodor Parapiru revine și de vindecare). Viața excentricului Diogene
cu o altă ispravă literară (400-323 î.e.n) supranumit Câinele din Sinope
Testis (Editura Senior, ține loc de operă consistentă de idei. Modul său
Călărași, 2016), la fel de de comportament este expresia convingerii că
trăsnită și de astrigentă, dreptul natural constituie o autoritate mai mare
ceea ce ne poate induce decât legea, scandalizându-i pe contemporani
ideea că autorul și-a prin gesturile radicale, sfidătoare și prin replicile
Ionel Necula
filosof, scriitor sedimentat deja o extrem de acide, care le evidențiau ipocrizia,
formulă epică proprie, o zgârcenia, ambiția, oportunismul, stupiditatea
manieră, un stil personal, cum mai rar se întâmplă etc. Cetățeanul lumii (cum se identifica înaintea
în cultura românească. Nu-s prea mulți autorii celorlalți) locuia într-un butoi de lut, fiind reperul
români care să fie traversați de asemenea ambiții libertății neîngrădite și al nonconformismului
năstrușnice, să ia în răspăr clișeele bătătorite și să demn pentru atenieni (p. 22). Despre Diogene se
se statornicească într-o experiență epică inedită, spune că și-ar fi provocat singur moartea prin
originală și reprezentativă. Nu știm încă, dacă reținerea respirației. Iată o problemă scăpată
această manieră se va impune, dacă va genera din vederea codurilor în funcție. Cum poate
imitații și se va articula într-o direcție literară, fi încadrată această moarte? Este o problemă
dar îndrăzneala și ineditul propunerii trebuie religioasă? morală? științifică?
subliniat apăsat. Capitolul 50 este o poezie: Doamna Viață și
Testis este înainte de toate un cod cu norme, Doamna Moarte din care reproducem finalul:
convenții și reguli menite să igienizeze viața unei De peste mări și de peste zări
comunități prin prevederile propuse – altele din atomul divin
decât cele care figurează în codurile existente (în ca aburul din vin
cel penal, civil, comercial, religios etc). Codul pluteau solemne și demne
Testis purtat sub braț cu mândrie de domnul Doamna Viață și Doamna Moarte
Solo, filosof de cărți vechi, completează codurile cu sunete pre litere călcând
existente cu prevederi noi, ignorate până acum de fără dimineață și fără moarte…
legislatori. Odată stabilite articolele noului cod,
autorului nu-i mai rămâne decât să le supună apoi se retrăgeu într-o stea
unei dispuneri literare, să literaturizeze asupra care nu mai era.
efectelor și a consecințelor posibile. Capitolul 1 din Codex Testis – număr gânditor
Capitolul 28 (număr sfânt al Armoniei și creator de Univers interior și exterior Ființei,
Universale și al Dreptății, al Fericirii și al Reînvierii, se referă la proba exprimării liberului arbitru
al Înțelepciunii și al Materiei gânditoare ) se referă de către primii locuitori ai Edenului biblic,
la ziua a șasea a Facerii biblice, când Dumnezeu cărora li s-a interzis să mănânce mere din pomul
a făcut pe om și pe femeie, pe Adam și pe Eva. cunoștinții binelui și al răului. Păcatul săvârșit
Ce neclaritate constată codul în această privință? de primii oameni este același pe care îl săvârșim
Că Dumnezeu i-a creat (pe primii oameni, ad.n.) fiecare din noi. Concluzia este că fiecare bărbat
de vârstă matură, instantaneu, apți pentru păcatul este Adam și fiecare femeie este Eva (p. 34).
74
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Confluențe culturale
La fel capitolul 77 (număr de istorie la firul
morții și de consum la cel al artei) se referă la
obișnuința oamenilor de a pune în seama zeilor
toate dezastrele de pe pământ, fapt remarcat de
Homer în nemuritoarea lui Odisee și de Dante în
Purgatoriul.
Autorul nu comentează capitolele noului
Codex Testis într-o ordine anumită, dar se
oprește selectiv la acele articole care pot complini
deficiențele actualei legislații cu prevederi
care pot și trebuie să optimizeze procesul de
ameliorare a umanului și, bineînțeles, a relațiilor
interumane. Nu ne mai surprinde că pretextul
unui alt comentariu este capitolul 41 (număr de
așezare și de zidire) din același Codex Testis care se
referă la cealaltă interdicție impusă lui Adam, dar
nesocotită de acesta, aceea de a mânca din pomul
vieții. Mai poate fi îndreptată această nesăbuință a
lui Adam? Încercări au fost, iar vestitul medic-zeu
Asclepios (Esculap în mitologia romană), chiar
reușise, dar cei înviați de el se reîntorc la lupte, la
muncile de zi cu zi, la patimile existenței obișnuite
și marele tămăduitor piere fulgerat de Zeus, din
rațiuni demografice (p. 44). În cazul acesta ideea al simțirii omenești și imaginează un Codex
tinereții fără bătrânețe și a vieții fără de moarte Testis menit să răsfrângă fondul pasional,
rămâne un simplu pretext pentru poveștile ce-și afectiv și sentimental și să întregească diagrama
propun iluzorica recuperare a păcatului lui Adam. manifestărilor omenești.
Că nici chiar în povești ideea nemuririi nu are Nu mai insistăm. Testis este o carte nebună,
finalitatea așteptată este bine subliniată de autor. cum numai Teodor Parapiru o putea plăsmui, dar,
Făt-Frumos (erou de basm românesc) descoperă în dincolo de ineditul și de conținutul ei fabulos,
Valea Plângerii că fericirea visată de el degenerează trebuie să subliniem apăsat că autorul și-a
într-o plictiseală devastatoare, depersonalizantă și consolidat un stil, o manieră și un fel propriu de
preferă întoarcerea și reidentificarea în universul a face literatură. Iar dacă admitem că imaginația,
efemer. Nu-i mai rămâne decât să se consoleze cu capacitatea de fantezie, de fabulație și de ficțiune
ideea că nu-și poate schimba destinul. sunt calitățile fundamentale inerente unui scriitor,
Un alt capitol, la fel de sibilinic, este cel cu nr. atunci putem spune că Teodor Parapiru le deține
101 (nr. pentru începuturi și înnoire sentimentală) într-o măsură hipopotamică. Și mai subliniem,
unde, într-o modalitate poematică ni se vorbește măcar succint, telegrafic, fugos că oricare ar fi
despre emoțiile și sentimentele umane. Domnii tema pe care o abordează, autorul o aduce în
Ani albiți de zile/ se așează pe scaune în jurul sieful său identitar, o solemnizează și-o așează
Mesei Rotunde/ și Sfânta Nostalgie coboară asupra la soclul menit să-l reprezinte în liniamentele
lor/ după cum bate cu/vântul cu Voință/ Bucurie/ sale specifice. Îi conferă maiestate, excelență și
Revelație/ Iluzie/ Îndoială/ Emoție/ Confuzie/ strălucire diamantină. Iată un scriitor adevărat
Triumf/ Dezastru/ cu preafrumoase Remușcări și care chiar a îmbogățit patrimoniul nostru literar
cu multe/ Nerăbdări Crude și ieftine… (p. 57). cu lucrări valoroase, dar nu s-a bucurat de
Nu-i prima dată când autorul ne surprinde prea multe recunoașteri, nici din partea breslei
cu prestațiile sale argonautice, ieșite din tipicul scriitoricești, nici din partea confraților.
obișnuit, situate la granița dintre epică și eseu.
De data aceasta își asumă ipostaza de legislator

75
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Confluențe culturale

Alexe Rău sau intertextualitatea
ca creare a predecesorilor
„D incolo
marginea des­
tinului”, croindu-și în
de Poezia era, presupunem, pentru Alexe Rău, o
autotranscendere, o formă de „metafizică pură”,
cum afirma poetul francez Michel Camus. De altfel,
continuare „drum printre „în situația spirituală actuală, forța expresivă a liricii
celelalte semne”, distinsul nu e mai redusă decât cea a filosofiei” (Friedrich, p.
cărturar Alexe Rău, re­ 12). Asemeni neoexpresioniștilor, deschiderea către
gretatul Director al metafizic se producea în chiar actul expresiei lirice.
Bibliotecii Naționale din Pe urmele lui Rimbaud și Mallarmé, constatăm
Moldova, a lăsat o poezie la autorul basarabean o „lirică a intelectualității
filosofică cu o puternică formelor” (Friedrich, p. 140).
țesătură intertextuală, da­ Poetul Alexe Rău, folosind formula canonică a
prof. univ. dr. hab. torată gândirii de factură lui Harold Bloom, și-a creat singur predecesorii:
Elena Prus
Prim Director-adjunct poetico-bibliosofică, care Homer, Platon, Shakespeare, Mallarmé, Baudelaire,
Biblioteca Științifică vine dintr-o profundă Apollinaire, Proust, Rilke, Eco, Foucault, dar și
Centrală „Andrei Lupan” receptare a lecturii ca și Eminescu, Cioran, Vieru sau Coșeriu, și, bineînțeles,
cunoaștere a Universului și Borges: „Trec vârful muntelui/ și palpit de teama
a Sinelui. Dând „la o parte straturi de semnificanți”, de a descoperi/ că cineva deja m-a exprimat/ „Pe
racordându-se la marea literatură a tuturor versantul din mine/ învăluit în negură (de vremi)/
timpurilor, Alexe Rău își fondează axa centrală ascult să mă deslușesc” (Maktub, p. 13). „Oare chiar
a poeticii sale pe conceptul lumea ca emanare a toți acești poeți ne-au luat-o atât de mult înainte,
cărții - metaforă profund livrescă – care creează o încât nici un concept adecvat nu-i poate ajunge din
intertextualitate de largă respirație a nelimitatului urmă?”, se întreba Hugo Friedrich (p. 19). În accepția
text a literaturii universale ca proiecție spre lui Harold Bloom, marea literatură ține întotdeauna
limitele cunoașterii și replică lansată infinitului. Iar de rescriere: „Originalul nu e original,dar inovatorul
prestigiul poeziei, cel de „literatură pură” este cel știe cum să împrumute” (p. 13), iar Shakespeare și
de a fi, ca și discursul filozofic, un discurs esențial, puținii săi egali „ne-au inventat până la urmă pe
un „obiect absolut”, „imagine redusă și mediată a toți” (p. 17).
lumii, funcționând pe baza a trei clase semantice, Foarte elocvent această intertextualitate a
Antropos, Cosmos, Logos, unde limbajul rezolvă mediului literar actual a fost surprinsă de Magda
contradicția om-lume” (Bodiștean, p. 108). Cârneci în volumul de eseuri și texte despre
Adept al concepției antice despre poezia ca poezie Poetrix: „În acest sens, un poet de azi, chiar
activitate transcendentă, act de cunoaștere care rămânând în România, poate fi conectat instantaneu
așează omul în relație cu divinul, cu esențele și cu tot restul poetic al lumii, dacă asta își dorește –
are capacitatea de a crea/re-crea realitatea, Alexe după cum poate fi contemporan cu mari poeți de
Rău se asociază și experimentelor avangardiste ale acum câteva secole, precum Hafez și Rumi, Dante
modernității și postmodernității, dând dovadă de și Shakespeare, sau, mai aproape de noi, Wiliam
libertate, exuberanță și grația fanteziei. Poezia lui Blake, Walt Withman și Rilke, cu misticii mai
Alexe Rău își asumă teritoriul imaginației (pe urmele vechi și mai noi, cu trubadurii provensali, dar și cu
lui Coleridge și Baudelaire), cel al experiențelor șamanii australieni, cu călugării tibetani, cu poeții-
sufletești („intensa și pura elevație a sufletului”, performeri americani contemporani, în măsura în
la care se referea Edgar Alain Poe), stările difuze care are cu adevărat acces – prin cuvânt, prin gest,
doar sugerate (ca la simboliști), inconștientul (ca la prin viziune, prin suflu – la <cyber-spațiul> peren
suprarealiști) sau contradicțiile de ordin intelectual al <imaginarului>” (p. 101). Poezia lui Alexe Rău
(asemeni lui Valéry, Barbu, Stănescu). rămâne emblema unei energii intelectuale osmotice

76
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Confluențe culturale
a poeziei-literaturii-culturii naționale cu cea
universală.
Punctele de vedere ale autorului asupra
metamorfozelor eului poetic modern și variantelor
sale specifice de manifestare se apropie cel mai
mult de Alephul borgesian, expresie metonimico-
conceptuală concentrată. Borges a devenit pentru
intelectualul Alexe Rău modelul de referință,
în studiile teoretice, dar și Alter-egoul la care se
alinia, cu care se măsura, prin care își identifica
crezul filosofico-poetic: „Borges a devenit pentru
mine oglinda, Alephul în care se arată Universul...”
(1+3+3=3=3X5), dar imediat se retrăgea modest:
„dar prea păun(d) aș fi de s-ar întâmpla întâmplător
să apar fugitiv și eu” (1+3+3=3=3X5). Testamentul
literar al poetului este legat tot de această imagine a
lui Borges ca creator-model: „după ce am terminat
de scris ultimul poem m-am uitat în oglinda Borges
și am citit: „Ai istovit anii și ei te-au istovit/ Și încă Alexe Rău
nu ai scris poemul” (1+3+3=3=3X5). Asemenea lui
Borges care în Ars poetica afirma că redescoperă continuă. Textul poetic emite un mesaj care schimbă
literatura pentru sine însuși, lectura a fost, pentru viziunea cititorului său asupra realității” (p. 22).
Alexe Rău, o filosofie a cunoașterii Universului și a Nerefuzând modelele clasice, poezia lui Alexe
Sinelui: „am citit mai multe de câte am trăit și totuși Rău își afirmă logica sa internă, cea a revelației și
încă nu am ajuns la lectură”, lectura fiind un act la imaginației, lăsând inițiativa cuvintelor (asemenea
fel de important ca și creația: „noi scriem fiindcă nu lui Nichita Stănescu), sugerând imprevizibilul (ca
știm să citim” (1+3+3=3=3X5). la Bacovia) indicibilul, proliferarea incontrolabilă
Reperele, axis mundi pentru poet sunt configurate a sensurilor și ideea că totul este consumabil în
de confruntările cu personalitățile și datele mari ale poezie (cum credea Alain Vaillant, p. 14, 171).
istoriei și literaturii universale, cu care se identifică Poezia sa este marcată de ceea ce a definit plenar
existențialul său, printre care se regăsește și Borges: întreaga generație ’80: creativitatea debordantă, pe
„În anul nașterii mele stalin murea la Moscova, de o parte și auto-reflexivitatea sporită, pe de altă
Borges scria în cartierul de sud al Buenos Airesului parte, dar și de „întruparea” unui anume Zeitgesit,
„Matei XXV 30” și al doilea poem al darurilor, iar la unui „spirit al timpului”. Poezia devine, pentru
Larga bunelul meu te sădea pe tine ca să surmonteze Alexe Rău, o metafizică lirică experimentală:
falia dintre sat și pădure dintre oameni și copaci...” „Pentru a evada din fatalitatea limbajului mi-am
(1+3+3=3=3X5). căutat refugiu în poezie, l-am ascultat pe Platon și
Vom urmări reinterpretarea poeziei moderne mi-am scris poemele mai mult în suflet decât pe
dintr-o perspectivă plurală și recuperarea literaturii hârtie...” (1+3+3=3=3X5).
din toate epocile, caracteristică fundamentală a Urmând noile tendințe, Alexe Rău încerca, ca
postmodernismului, care conviețuiește în poezia întreaga cultură occidentală a timpului, „depășirea
lui Alexe Rău din volumul sugestiv întitulat Podul granițelor dintre genuri și specii artistice, activarea
Mirabeau cu tradiția altor spațio-temporalități: marginilor estetice neexplorate, țintind apropierea
„Fiecare lucru începe să fie văzut/ din toate părțile/ de dramaturgie, de muzică, de happening-ul vizual”
Toate părțile se oglindesc/ în fiecare lucru/ Poți (Cârneci, p. 97). Astfel, pictura poate constitui
să revii la oricare/ de un număr infinit de ori/ Nu o ramă pentru imaginile reale și cele imaginare:
există niciun/ gând împietrit/ totul este în mișcare...” „Am deschis în fața mea/această foaie albă și/
(Vulcanul homotextual, p. 9). Tot în această ordine mistică precum zăpada/ care a acoperit câmpiile și
de idei, Elena Ungureanu va identifica opera literară casele/ pictate în cadrul geamului meu...” (Vulcanul
ca pe un „hipersemn, generator de semnificare homotextual).

77
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Confluențe culturale
Vom constata și un anume neo-tradiționalism ninsoare: „Ninge în mine un cuvânt/ apoi o idee/
(specific, de altfel, și esteticilor postmoderniste), apoi altele și altele/ până când sufletul meu se umple
care recuperează sensuri spirituale autohtone. de un/ viscol de înțelesuri (Vulcanul homotextual,
Redescoperirea poeziei populare se face prin ceea p. 9). Cum bine se vede, poetul de azi merge însă
ce poetica numește acum „noua oralitate”. La mai departe, deoarece „e obligat (…) să ia pe cont
fel ca Meșterul Manole, poetul este și un făurar: propriu povara imaginării, descoperirii și (re)
„lemnul cuvântului pornitor/ din răchita limbii/ instituirii unei ordini simbolice, deci de sens, a
să-l rup să-l pun să se prindă/ Răchita poemului/ lumii” (Cârneci, p. 19).
din el s-o cresc/ s-o-nverzesc/ cu verde pe verde Ceea ce-l preocupă pe autorul-semiolog, este
călcând” (Vino, muzică, p. 15). „Răchita poemului” căutarea descifrărilor Sinelui: „să-mi croiesc drum
printre celelalte/ semne/ să dau la o parte straturi
este o imagine în stilul pictopoeziei chineze, dar cu
de semnificanți/ căutându-mă/ (Maktub, p. 13), iar
material profund autohton, pe ritmul unui psalm:
rezultatul acestei cătări de semnificații/sensuri este
„Răchita poemului/ din el s-o cresc/ s-o-nverzesc/ unul care vorbește despre principiul de dilatare a
cu verde pe verde călcând” (Vino, muzică, p. 16). sensului figurativ la care făcea referire Gheorghe
Textura autorului o înglobează intertextual și Crăciun sau la constatarea altui distins critic care
pe cea a textului eminescian, pe care îl integrează este Mircea Martin: „Sensul imanent este sensul
organic, în fervoarea rugăciunii întru scris: „Pe literal care poate exploda oricând într-o multitudine
noi nouă adu-ne/ pe mine din mine mie dă-mă/ să de sensuri potențiale” (p. 211). Și Proust, anterior,
scriu” (Vino, muzică, p. 15). O altă rugă dezvoltă reprezenta lumea ca pe un acvariu și o căutare
o melodică a versului lui Grigore Vieru, ducând-o de timp și sensuri, ideea revine la Alexe Rău
spre esotericul necuvintelor lui Nichita Stănescu, combinând, nedeclarat, ambele motive: „un acvariu
spre a accede la viziunea ochiului al treilea: „Du- uriaș -/ în care/ viața noastră/ are un singur sens
mă dincolo/ unde se spune că doar orbii pot vedea/ - / acela de a tot căuta/ ochiul...” (p. 23), înălțându-
cu ochiul înlăuntru deșteptat/ de acolo să mă uit/ la se în căutarea permanentă a esențelor văzute sau
câmpul vieții mele dintâi/ al lucrurilor nenumite” intuite. Oana Boc consemnează în acest context
(Du-mă dincolo, p. 20-21). Se întrevede, fortificat, că „poezia suspendă organizarea lumii dată prin
dezideratul platonian de statornicire în idee: „Fă- limbă și instituie o altă ordine și implicit o altă lume,
mă gând negândit/ fă-mă idee pură...” (Du-mă desfiiințând limitele semnificative ale cuvinlor și
dincolo, p. 20). reconfigurând chiar raporturile opozitive la nivel
Dacă este adevărat cu nu există poezie națională, pragmatic (de exemplu prin desemantizare și
așa cum menționa Bernard Delvaille, într-o prefață la resemantizare)” (p. 146). Cuvintele, ca la Diogene,
o antologie de poezie simbolistă (1971), există totuși sunt asemenea lumânărilor aprinse pe care le
moduri de sensibilitate diferite, cu care Alexe Rău porți în fața ta, pentru a desluși mai bine esențele:
se asociază pe rând. Astfel, cunoașterea taxonomică „Cuvintele/ ziceai/ numesc doar ceea ce a fost și
a universului este una poetică în maniera lui Walt s-a îndepărtat/ însă ele/ îți luminează calea în/
Whitman: „Am cunoscut lucruri cuvinte și limite necunoscutul din fața ta/ și de aceea trebuie ținute/
<stele pâine și biblioteci> și toate cele omului mereu aprinse” (p. 28-29). Din această perspectivă,
deschise pe care nimeni nu le-ar putea inventaria „lumina cuvintelor” deschide calea spre universuri
mai cosmic decât Whitman” (1+3+3=3=3X5). paralele, spre multiple viitoruri, spre planeta
Identificându-și sufletul cu o pasăre, precum borgesiană Tlön.
au făcut-o Charles Baudelaire (cu albatrosul) sau În Maktub, poetul se apropie de temele eterne,
Edgar Poe (cu corbul), ca simbol identificator la printre care întâlnirea cu moartea, „dincolo de
poetul basarabean apare gorunul, pasărea codrului: marginea destinului”, este o stare interiorizată:
„iar tu gorunile ești arătarea sufletului meu” „Cea care s-a născut odată cu mine/ s-a ivit
(1+3+3=3=3X5); „Cantosul meu cel mare s-ar întru întâmpinare/ Ea se arătă a fi altfel decât/
putea să fii chiar tu gorunule din margine de codru” mă așteptasem – pentru că ceea ce aștepți să
(1+3+3=3=3X5). vezi/ e creația altor ochi/ Ea nu avea nici coasă/
Precum în sufletul lui Paul Verlaine, în care nici strai cernit/nici făptură împlinită/ S-a arătat
plouă, la Alexe Rău starea poetică e provocată de ca un fluid/ de lumină albă și hipnagogică/șarpe

78
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Confluențe culturale
de foc rece/ arzând fără să ardă/ M-a încolăcit și Imaginea mamei transpare la Alexe Rău din cea
m-a(m) zguduit/ apoi a dispărut/ dar nu în neant/ a Madonei Sixtine: „Când pleca/ spre celălalt mal/
ci în mine/ strecurându-mi-se prin toți porii” mama îmi spunea/ să mă uit la Madona Sixtină”
(Maktub, p. 12-13). Tot „din perspectiva uriașă (Amintire cu Rafael, p. 30); ca la Grigore Vieru,
a morții”, cum ar spune George Călinescu, vin asociată cu Maica Domnului: „Iar când începe să
și „semnele acestea negre/ în care niciodată/ nu plouă/ îmi pare că a înviat/ și s-a întors acasă -/
te arăți tu cea toată/ci numai spuma ta/ numai o pășind din nori -/ mama” (Amintire cu Rafael, p. 30),
parte/ din spuma spumei tale...” (Vino, muzică, p. adăugând ceva din imaginea ființelor zburătoare ale
15). Direcția ireversibilă închide implacabil cercul lui Chagall deasupra contingentului.
existențial, poetul având și misiunea de profet: „O Simbolic este și „ceea ce rămâne/ de la un poet
forță metafizică/ platoniană/ m-a îndreptat/ cu fața -/ podul de cuvinte/ făcut să călăuzească/ unul întru
spre/ trecutul viitor/ să mă întorc să-mi întâlnesc/ celălalt/ drumul pământesc” (p. 19). Parafrazându-l
nașterea” (Maktub, p. 13). pe criticul român Marin Mincu, am conchide cu
Imaginea Basarabiei rimează, pentru autor, ceea ce și Alexe Rău ar fi putut să constate postum
cu întunericul îndepărtat de reperele civilizatorii despre creația sa: „sunt un actant tragic ce mă zbat
actuale, de sisteme filosofice contemporane, cum disperat să observ dacă urma mea lăsată pe hârtie
ar fi cele ale lui Umberto Eco sau Michel Foucault, conservă același potențial de autenticitate câtă
cu care ar trebuie să ne măsurăm, de fapt. Doar consum în existența trăită” (p. 597) și să-l asigurăm
proverbiala noastră ezitare și oscilație ne mai poate pe poet de aprecierea creației sale polivalente și
înrudi cu coordonatele majore: „La noi/ între profunde.
două puncte -/ de la strămoși până la cel de astăzi
-/ se trag mai multe linii/ De calcule relativiste Referințe bibliografice:
nici/ nu mai face să vorbim/ pentru că în punctul Bădărău, George. Postmodernismul românesc.
nostru de referință/ constanta de reper este/ nu Iași, Institutul European, 2007.
viteza luminii/ ci aceea a întunericului/ Slănina Bloom, Harold. The Western Canon. New York –
și făina țin locul/ polilor magnetici/ iar forța San Diego – London, 1994.
de atracție i-a cedat locul/ forței de respingere/ Bodiștean, Florica. Poetica genurilor literare. Iași,
drept care/ toate ale lumii ne ocolesc/ chiar și Institutul European, 2009.
timpul/ și numele trandafirului/ Și cuib și-a făcut Boc, Oana. Textualitatea literară și lingvistică
în noi/ firea pendulului...” (p. 36-37). Această integrală. Cluj-Napoca, Clusium, 2007.
elegie basarabeană, pătrunsă de teze și antiteze Cazimir, Ștefan. Tensiunea lirică. București, Ed.
revelatoare, este completată cu alte deformări și Eminescu, 1971.
deconstrucții de sens, care arată cât de îndepărtate Cârneci, Magda. Poetrix. Texte despre poezie și
sunt aria poeticului de cea a politicului și cât de alte eseuri. Pitești, Paralela 45, 2002.
mult ultima desfigurează realitățile concrete și Crăciun, Gheorghe. Aisbergul poeziei moderne.
abstracte: „În catedrală/ s-au întors negustorii/ Pitești, Paralela 45, 2002.
Fariseii și saducheii/ au făcut alianță/ scribii Friedrich, Hugo. Structura liricii moderne.
calcă în picioare textul-/codul locuirii noastre/ în București, Univers, 1998.
cuvânt/ Bătrânii plutesc în / visul vrabiei/ Esenienii Martin, Mircea. Radicalitate și nuanță. București,
s-au tăinuit în/ scoici adoptive/ Semnului i s-a Tracus Arte, 2015.
luat/ sensul/ Cuvântul s-a despărțit/ de adevăr/ Mincu, Marin. Cvasitratat de/spre literatură (A fi
Fapta s-a împotmolit/ și s-a murdărit/ de glodul mereu în miezul realului). Pitești, Paralela 45, 2009.
pieței...” (p. 39). De aceea poetul-trubadur, cavaler Negrici, Eugen. Sistematica poeziei. București,
medieval al duelurilor poetice și politice, rămâne Ed. Fundației culturale de mâine, 1998.
a fi un etalon neperturbat: „Stă poetul/ teacă de Ungureanu, Elena. Dincolo de text: hypertextul.
gânduri/paloș de adevăr/ El își depune/ gândurile- Chișinău, ed. Arc, 2014.
cuvintele/ înșirându-le cu vârful paloșului...” (p. Vaillant, Alain. Poezia. Inițiere în metodele
57) Iar importanța identificării prin cuvânt rămâne de analiză a textelor poetice. București, Cartea
edificatoare: „A fi înseamnă a locui/ în cuvântul Românească, 1998.
tău...” (p. 40) „Ziua spunerii/e-n Facere..” (p. 41).

79
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Confluențe culturale

Oameni. Decoruri. Obiecte
Incursiune în lumea personajelor
„Totul, chemând, mă Caravaggio se oglindeşte în apele morţii: „Chiar
leagă de carnea lucitoare/ când ajunse-n Infern se privea-ntr-ale Styxului ape.”1
Care-mi opune-n ape O singură pată neagră, intim complexă, de îndată
o pace ameţitoare. […] ce e visată în profunzimea ei, este suficientă ca să ne
Numai tu, corp scump,ce pună într-o stare tenebroasă. Apa sumbră e de fapt,
mă porţi/ Mi-eşti drag, devenire hidrică.
obiect ce singur, mă apără Dali, în liniile secolului al douăzecilea, creează
de morţi.” un efect geometric, adânc schematic, concetrând
Paul Valery, „Fragmente atenţia asupra unor formule foarte precis ancorate
din Narcis” universului diferit de lume. Pictura suprarealistă,
spre deosebire de cea barocă, îl va salva pe Narcis
Ioana-Codruţa Prefacerea, metamor­ de la moarte. Dubla imagine este noul termen
Tudoriu foza unei fiinţe de esenţă pentru metamorfoza lui Ovidiu, în anul 1937. Prin
studentă, Facultatea de acvatică, mistuită de iluzia suprema iluzie a creării formelor şi a jocului de pe
Litere, Departametul de
Literatură Universală și întregirii prin el însuşi.
pânză, este configurat diferit, întregul univers al
Comparată Incapabil de iubire, copilul Metamorfozelor lui Ovidiu.
divin-zeiesc al Liriopei În lumea antică este interzis să priveşti în faţă.
şi-al lui Cephiso, râvneşte să se aibă în posesie Un astfel de avertisment a primit Psyche de la
pe el însuşi, date fiind rugăminţile nimfelor şi Eros, Acteon de la Diana. Nimeni nu se priveşte.
împreună, blestemele aruncate asupra sa, de zeiţa Oedip îşi scoate ochii, Tiresias este orbit, Gorgona
Nemesis. Personajul este nimeni altul decât Narcis, este victima reflectării în oglinda pe care i-a
întregul univers mitologic serveşte drept decor, iar oferit-o Perseu. Într-o astfel de oglindă ucigaşă
acțiunea ce defineşte identitatea acestuia este actul cade şi Narcis, oglindă ce poate fi comparată cu
oglindirii. El este produsul unei încercări brutale apa cea din care este zămislit. Narcis este devorat
de recuperare a sinelui. Decizia de a-l blestema a de privirea frontală, prin propria reflexie. Sirena
zeiţei Nemesis, îl introduce pe Narcis în destin. Să rece şi dionisiacă a propriei sale imagini va ucide
fie el totuşi asemenea zeilor, ori mai presus de ei, purtătorul frumuseţii, obiectul ce prin artă s-ar fi
descotorosindu-se de iubirea pe care nici măcar nu putut desăvârşi. Imaginea oamenilor e nestatornică,
o cunoscuse? precum apa care curge.
Se dovedeşte a fi reversul propriei firi. A-l Iată că Narcis se află într-o dublă ipostază:
considera pe Narcis un artist nu e departe de adevăr, constant în ceea ce priveşte atitudinea sa faţă de
căci el nu a văzut oglindindu-se în adâncul apelor cei din jurul său şi în atitudinea sa faţă de el însuşi
numai chipul său, ci a zărit dincolo de el însuşi, la vederea imaginii oglindindu-se în apele râului,
căscând neantul, nimicul de dincolo de sine. El nu dar diferit în ceea ce îi priveşte pe cei din jurul său
are nici trecut. Nu are nici amintiri. Acţiunea de a şi pe el însuşi. Cunoaşterea pentru acest erou este
se oglindi implică fără doar şi poate o conştientizare concomitentă actului vizual de recunoaştere. Fără
la nivel vizual, a propriei sale existenţe. Sentimentul de reflectare Narcis nu există, prin urmare este
trezit este proiecţia întregului resort interior de care incapabil de sentimente. În Narcis este descoperit
dispune personajul mitologic. Mitul i-a inspirat pe un elan şi un eşec, în cea mai încurcată problemă pe
Caravaggio şi pe Picasso. Fireşte, viziunile sunt în care şi-a pus-o omul: a accesului la absolut. Narcis
linii mari, diferite. Maniera barocă a sfârşitului de nu a făcut altceva decât să execute o sentinţă divină,
secol şaisprezece îi permite lui Narcis, să-şi asume prin urmare să se supună destinului: DACĂ NARCIS
destinul. Deschizătura braţelor, foarte amplă, NU POATE, DACĂ NARCIS NU VREA PE ALTUL
pe care o propune pictorul italian, reprezintă cu SĂ IUBEASCĂ DECÂT PE SINE ÎNSUŞI NIMIC
desăvârşire asumarea destinului personajului UMAN NU ESTE-N EL. FRUMUSEŢEA LUI ÎL
Narcis. Caravaggio va picta însăşi moartea. Forţa OSÂNDEŞTE. FRUMUSEŢEA LUI ŞI EL SĂ FIE
şi culoarea tabloului său au ca efect blocarea RELUATE DE NATURĂ. ACESTA E ORDINUL
unei posibile interpretări a istoriei. Narcisul lui DIVIN.2
80
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Confluențe culturale
Apa va deveni elementul de sine stătător al care se manifestă o frumusețe psiho-fizică, menită să
procesului metamorfic. Este de exploatat decorul, în armonizeze sufletul și corpul, frumusețea corpului
zona puterii definirii spaţiului. Luminişul, fântâna, și frumusețea sufletească, adică ceea ce se numește
apa, actul oglindirii... Întregul mit se doreşte a fi KALOKAGATHIA3 susține Umberto Eco, în ”Istoria
o incursiune într-un fapt universal al existenţei. frumuseții”. Existența independentă a frumuseții
Viaţa lui Narcis până la momentul oglindirii în este întemeiată, fiind autonom-distinctă de suportul
adâncul apelor, este apropiată de cea a banului. Un fizic ce o susține. Pentru Platon trupul este o grotă
tânăr sedus de cerbii pe care-i vânează fără milă, va întunecoasă ce ține sufletul înlănțuit. Prin urmare,
deveni vânat. Oglinzile sunt marile pofte și marile atitudinea lui Narcis e motivată. Fără de trupul
decepții ale lumii. Vânătorul ne lasă iluziile, punând său, Narcis nu ar fi existat. Fără îndoială Narcis nu
stăpânire pe sufletul nostru... În opera ce-i aparține ar fi trecut în mit. Istoria, mitologia ar fi pomenit
lui Paul Valery, protagonistul va fi aproape sfâşiat numai un fapt minor... Corpul uman a fost cercetat
de nimfe, din cauza ignoranţei şi a refuzurilor sale: amănunțit. Alcătuirea fiecărei părți a trupului și a
„Narcis: Eu mă iubesc aparte... În pura-mi acalmie/ ansamblului său dezvăluie atât caracterul, cât și firea
Eu vreau să-mi aparţin doar mie:/ Vreau să mă omului. Astfel, temele mărimiei sunt părul aspru,
văd, să mă revăd mereu... Nimfele: Pălmuiţi-l!/ corpul drept, osatura pântecele lat și neproeminent.
Sfâşiaţi-l!/ Huiduiţi-l!/ O, ce plăcere dintr-odată Semnele timidității sunt părul moale, corpul
să răzbuni/ Natura şi pe tine, gustul şi Zeii buni!... țeapăn, pulpele plate, ochii cu vederea slabă și
(Tumult şi dans de lovituri în jurul lui Narcis).3’’ clipind. Sufletul reflectând înfățișarea corpului...
Oglinda revelează omului propria imagine. „Ideea de perfecțiune a frumuseții omului este opera
Invizibilul. Oglinda este simbolul viziunii Divinității, care l-a conceput unic, după propriile
nealterate a lucrurilor. Fantoma, dublul, simulacrul. sale principii. Creaturile ce-au venit mai apoi, s-au
Superstiţia grecilor era aceea că oglinda este chiar depărtat progresiv de perfecțiunea originară.”4
sufletul şi că gestul de a te privi în ea este aducător În anatomia ce-l individualizează pe Narcis
de moarte. Oglinda însemn cuprinde perfecta în scrierea lui Ovidiu, este părul ”[…] vrednic
frumusețe, suscitând însă și perversiuni, iluzii și de Bachus și vrednic de-asemeni de Apolon”. În
amăgiri, Narcis în acest sens, fiind cea mai faimoasă ansamblu, întregul său chip prezintă trăsături
ilustrare: De câte ori oare, el, Narcis, nu sărută în armonioase, cu care contrastează însă, dorința
van această sursă amăgitoare, îmbrățișând iluzia: nebunească de a se avea pe el însuși: „Stă nemișcat
„Tot cât râvnește-i râvnit arzând însuși de focul parc-ar fi o statuie din marmur de Paros. [...] el
ce aprinde/Câte sărutări deșarte aruncă în izvorul privește-ai săi ochi două stele, /Părul său vrednic
ce minte!/ Câte ori înspre grumazul văzut în de Bachus și vrednic de-asemeni de Apolon./
adâncuri de ape/ Brațele-n val cufundă și nimci nu Copilăreștii-i obraji și gâtul de fildeș, aleasa-i/ Gură
cuprinse-ntre ele!”. Ceea ce caută Narcis, nu există. și fața ce-mbină cu roșu sclipirea zăpezii,/ Și se
Obiectul pe care-l iubești, să te-ntorci numai și se va uimește de toate ce-l fac uimitor pe el însuși.”
spulbera... Acest personaj moare, fiind victimă a Desfătarea ludică a picturalului e determinată de
propriilor săi ochi: „Minciună, eroare, înșelăciune oglinda lui Narcis, ce se remarcă printr-o încercare
și amăgire nesățioasă și fugară . Mecanismul poetic de cucerire a structurilor spațiului. Își face simțit
și metafizică a oglinzii și a modurilor sale ambigue prezența aici, jocul amăgirii ochiului. ”Punctul de
sunt definite în „Metamorfozele” lui Ovidiu”, după plecare al recreării simetriilor este unghiul cel mai
cum Jurgis Baltrusaitis a spus în lucrarea ”Oglinda- puțin simetric al portretului: PROFILUL, simetria
eseu privind o legendă științifică-revelații, science- restabilită prin jocurile constrastante ale șuvițelor
fiction și înșelăciuni” . de păr, al pieptănăturilor, ale acoperămintelor
A te oglindi înseamnă a participa la viața de pe cap. Fastul decorativ și jocul de virtuozități
umbrelor. Apa e sorgintea oglinzii. Oglinda nu e diverse caracterizează oglinda lui Narcis.
doar procedeu de dedublare a imaginilor eului și „Punerea în mormânt”, Prado (Țițian); ”Sfântul
simbolul dublului tenebros al conștiinței, dar mai Ioan Botezătorul” (Da Vinci); Baletul celor trei
e legată și de cochetărie. Obiectul frumos este un mâini din Ariadna, Bachus și Venus de la Palatul
obiect care grație formei sale răsfață simțurile, cu Dogilor (Tintoretto).”5 Importantă este și coregrafia
deosebire ochiul și urechea. În cazul ființelor umane, mâinilor, motivul mâinii și cel al gesturilor mâinii.
frumusețea capătă două valențe: calitățile sufletului Mai există alte două tipuri de oglinzi, cea a lui Zeuxis
sunt și ele importante, în afară de prea bine- și cea a lui Pygmalion. Cea dintâi susține afirmarea
cunoscuta frumusețe estetică. Grecii nu idealizează filosofică explicită a unei realități obiective a
un trup abstract ci sunt mai degrabă în căutarea unei simțurilor. Aceasta va răsfrânge clasicismul umanist
frumuseți ideale, făcând o sinteză a trupurilor prin al lui Fidias și chiar pictura romană. Pozitivismul
81
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Confluențe culturale
laic din secolul al nouăsprezecelea, dar și realismul unei grote. Cu părul despletit se privește în apă.
socialist sunt specifice: natura dată este bună, Speriată de țipetele nimfelor îl transformă pe Acteon
„îmbiindu-te și iubidu-te”. Biserica Regelui-Soare într-un cerb, punând câinii pe urmele prăzii. Acteon
își impune autoritatea de apărare asupra ei. Oglinda e sfâșiat, rămășițele lui dând naștere unor umbre
lui Pygmalion este inversul celeilalte, este întoarsă jalnice ce bântuie pământul.” „Adesea, ceea ce este
spre interior, spre profunzime. Ceea ce delectează bun pentru foame este rău pentru febră, iar ceea ce
este imitarea umanului de către natură. Pictura este bun pentru febră este rău pentru foame; adesea,
simbolistă va fi zona de artă către care va adera cel ce e frumos la alergări, e urât la luptă, iar cel ce e
acest tip. De asemenea, țările germanice sunt cele e frumos la luptă, e urât la alergări. Așadar, dacă un
de acțiune, germanitatea fiind delicatețea lui anima, lucru este chiar pe potriva menirii sale, în raport cu
dar și virilitatea adeseori brutală a lui animus, căci acea menire el va fi și frumos și bun totodată, și rău
acolo unde femeia e inspiratoare, bărbatul e viril. și urât în caz contrar”. În ce direcție se află proiectat
Opera este oglinda sufletului. Opera, ca și Galateea, Narcis? De partea celui urât, de partea celui iubit?
este sufletul însuși. Ce contează că Galateea este Probabil de ambele părți, căci e iubit și urât de
frumoasă, când e iubită cu atâta ardoare?! nimfe, în același timp, în măsura în care, se iubește
Pe de o parte, oglinda lui Zeuxis, ca și cea a lui pe sine, anulând orice formă de salvare... Delicat și
Pygmalion se situează în regimul nocturn prin fragil, Narcis se duce la apă; numai acolo e dublat
culoarea și valoarea spiritului, în vreme ce oglinzii în mode firesc. În fața apelor Narcis este revelat
lui Narcis îi va reveni regimul diurn al manierei de de identitatea sa și de dualitatea sa. Echo este el.
creație. Murmurul glasului acestei nimfe este propriul său
Chiar dacă se spune că mișcarea corpului glas. Această dublă revelație este legată de virilitate
întreg ar fi unul dintre cele mai însemnate indicii, și de feminitate, de realitatea și idealitatea sa. La
omul se dezvăluie în întregime, prin semnele fântână ia naștere un narcisism idealizant a cărui
capului, afirmă Apuleius. „Acest cap e o lume, importanță pentru psihologie e de notat. Narcisismul
un corp în rezumat, este cu glanda sa, sediul nu e doar nevrozant. El joacă un rol pozitiv în opera
sufletului, conținând o lume animală.”. Narcis estetică, prin transpuneri rapide-n opera literară.
este cu siguranță urmărit de identitatea celui care Nu se întâmplă mereu ca sublimarea să reprezinte
vânează în permanență, preocupat de ceea ce am negarea unei dorințe. Poate fi o sublimare pentru
numi, în contemporaneitate, acea ambiție a omului ideal, căci Narcis nu mai spune „Mă iubesc așa cum
modern. În constelația apei negre, o altă imagine sunt”, ci spune „Sunt așa cum mă iubesc”. Imaginea
frecventă este părul. Simbolurile vor înclina către contemplată-n apă apare asemenea conturului
o feminitate larvară. Bachelard subliniază într-o unei mângâieri vizuale. Narcis se complace într-o
perspectivă dinamică, în „Apa și visele”, că nu forma mângâiere liniară, virtuală, formalizată. Meditând
părului declanșază imaginea apei curgătoare, ci asupra frumuseții sale, Narcis meditează auspra
mișcarea lui. Unda e animația intimă a apei. Unda întregului viitor. Narcisismul determină un fel de
părului e legată de timp. „Sistemul pilos și părul catoptromanție naturală. Nu sunt rare combinațiile
constituie marca temporalității și a mortalității. dintre catoptromanție și hidromanție. Sunt practici
Timpul apare ca marele smulgător al părului. în care efectele apei și cele ale unei oglinzi ținute
Oglinda e supradeterminată de undă și păr”, afirmă deasupra izvorului sunt combinate.
Gilbert Durand în „Structurile antropologice ale Imaginea lui Narcis este centrul unei lumi. Cerul
imaginarului”: la populația BAMBARA, trupul va căpăta cunoștința identității acestui personaj.
dublului uman, DYA, e umbra pe pământ sau Cucerirea calmului este esențială. A tinde către
imaginea în apă. Spre a remedia furtul nefast al frumusețe, în răsfrângerile râului, lângă el... Acesta
umbrei sale, acesta recurge la oglinda acvatică - „se este unul dintre idealuri.
oglindește în apa dintr-o tigvă, apoi o strică legănânt
recipientul, ceva ce pune DYA sub protecția lui Faro, Note:
zeul benefic. Numai că părul e legat de oglindă în 1. Ovidiu, „Metamorfozele”, București, Editura de Stat
toată iconografia toaletei zeităților sau simplelor pentru Literatură și Artă, 1957, Cartea a IV a, pg. 90.
muritoare. Oglinda în pictură, este element lichid și 2. Paul VALERY, „Poezii. Dialoguri. Poetică și estetică-
tulburător. Podoabele feminine, trupul, părul prețios Cantata lui Narcis”, București, Editura Univers, 1989, pg. 184.
și oglinda se asociază cu unda. Tema amintește 3. Ibidem, 181.
4. Umberto, ECO, „Istoria frumuseții”, București, Editura
atât de mitul lui Narcis, cât și de Acteon, acesta din
RAO, 2005, pg. 46.
urmă desăvârșind schemele și simbolurile disparate 5. Gilbert, DURAND, „Arte și arhetipuri-Religia artei”,
ale feminitității nocturne și redutabile: Acteon o București, Editura Meridiane, 2003, pg. 51.
surprinde pe Artemis în timp ce se scaldă în apele
82
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Scena și ecranul

Cinema

„12” din nou la înălțime

D oar unui regizor
de mare forță ca
Nichita Mihalkov putea
individul cu idei preconcepute (Ed Begley) etc.
Cu toții oameni simpli, neglijenți și precipitați
constrânși să fie responsabili, să-și motiveze
să-i reușească un remake deciziile și să renunțe la prejudecățile sterile.
după capodopera lui Sidney Un film în care Lumet demonstra că avea ceva
Lumet, „12 Angry Men” (1). de spus în cinematografie (2), nu se remarca
În 2007, exact la cincizeci de doar printr-o utilizare expertă a trucurilor
ani de la apariția modelului cinematografice (impactul emoțional al unui prim-
american, Mihalkov a plan, în speță al delincventului imberb/John Savoca,
prezentat publicului o devine mult mai puternic dacă e însoțit de o muzică
Adrian Buzdugan variantă complet înnoită a inspirată - în cazul de față a lui Kenyon Hopkins),
scriitor
celebrei pelicule. ci și printr-o întrebuințare deosebită a spațiului
Cîteva repere pentru cei care n-au văzut încă limitat (mai mic și mai dens decât cel din „Rope”,
renumitul film al lui Lumet din ’57. E vorba de 1948, al maestrului Hitchcock). Nu minimalizez
problematica deliberare a unui juriu într-un caz importanța celorlalte elemente, a scenariului spre
de crimă cu premeditare. Pentru a trimte acuzatul exemplu, discuțiile animate gravitând în jurul
pe scaunul electric, verdictul trebuie să fie unanim, mobilului crimei și a dovezilor considerate până
numai că opiniile juraților sunt împărțite și într-o atunci inatacabile țin atenția trează, interesant e
continuă prefacere... Beneficiind și clenciul alternării voturilor
de apărarea mediocră a unui avocat gândit sau redat de Reginald Rose
ce pare că nu-și dorise un astfel (autorul nominalizat la Oscar
de caz perdant și care nu avusese pentru acest scenariu chiar a trăit
încredere nicio clipă în nevinovăția o asemenea experiență a unui
clientului său, tânărul hispanic juriu care deliberează 8 ore pentru
acuzat pare că are soarta pecetluită, a da verdictul în cazul unei crime),
asta până când unul dintre jurați, trecerea strategică de la votul
un arhitect cerebral (Henry deschis la votul secret, apoi tehnica
Fonda), reușește să clădească o pașilor mărunți, o tensionată
apărare alternativă în care să existe succesiune de voturi deschise.
în mod real varianta nevinovăției Ideea centrală a filmului lui
acuzatului. Se pornește de la un Lumet este că înfăptuirea justiției
extrem de inegal raport de 1 la 11 nu e o știință exactă (3). Într-un
nevinovat – vinovat și se ajunge la proces chiar și cele mai puternice
un rezultat pe care e bine să-l afle dovezi pot fi puse sub semnul
cât mai mulți spectatori... întrebării, depozițiile așa-zișilor
Un film de excepție cu o martori oculari pot fi reconsiderate,
distribuție perfectă. Personajele iar probele „irefutabile” se pot
tipice sunt excelent creionate: dovedi nici mai mult nici mai
primul jurat (Martin Balsam) care conduce lucrările puțin decât rezultatul unor coincidențe bizare.
cu nesiguranță, într-o continuă tatonare, juratul Acestea ar fi doar câteva dintre atributele ștachetei
impulsiv (Lee J. Cobb) - care se plângea, în urmă cu la care Mihalkov trebuia să se raporteze. Să vedem
cincizeci de ani, de deprecierea valorilor familiale! cum a reușit regizorul rus să realizeze un alt „12”
-, juratul în vârstă, echilibrat (Joseph Sweeney), excelent, nominalizat în 2008 la Premiile Academiei
indiferentul (chipeșul pe atunci, Robert Webber), Americane de Film, secțiunea cel mai bun film străin.

83
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Scena și ecranul
Cu excepția unei scurte introduceri, acțiunea altul vesel, altul nesigur etc.) devin vizibile când
în filmul lui Lumet se desfășoară într-o încăpere aceștia se intersectează cu cele câteva grupuri
strâmtă în care aerul condiționat nu funcționează. de copii de pe holurile școlii pe care sunt siliți să
Mihalkov inovează evitând pericolul reproducerii o traverseze, se dezvoltă pe parcursul discuțiilor
fidele: dat fiind faptul că tribunalul este în renovare, însuflețite, pasionate și se completează cu felurite
jurații sunt duși în sala de sport a unei școli din monologuri, povești de viață ale juraților între care
imediata vecinătate, iar între scenele deliberării și mici escrocherii sau infracțiuni nepedepsite...
(deloc teatrale) sunt inserate flashback-uri și imagini „12 Angry Men” se rezuma la condamnarea
cu tânărul acuzat (Apti Magamaev) în celula în care subiectivității și prejudecăților, epigraful „Nu căutați
încearcă să se încălzească (în originalul american e adevărul în viața de zi cu zi, încercați să-l găsiți în
arșiță, în varianta rusească e început de iarnă). esența vieții.” și epilogul „Legea e mai presus de toate,
Micii introduceri din sala de judecată îi dar ce se întâmplă când mila e mai presus de lege?”
substituie o serie de scene alegorice, instrucțiunile (4) trasează alte coordonate, mai ample.
judecătorului ce se suprapun pe amintirile/visele Și al doilea „12” este redutabil. Serghei Garamaș
tânărului acuzat au un alt efect joacă perfect rolul juratului
și pun în gardă spectatorul că agresiv, Serghei Makovețki
decizia juriului poate avea și o (cunoscut crinefililor din „Pop”)
miză politică. La Lumet acționa în îi ia locul lui Henri Fonda
subsol discriminarea, la Mihalkov și-l interpretează fără cusur
e prezentată dur xenofobia pe juratul care, demontând
moscoviților, boxa zăbrelită în anumite piese din dosar, instituie
care stă cecenul acuzat, remarcele acea firească reasonable doubt.
violente (canalie, nemernic, Alexei Petrenko (generalul
„sălbatic fără minte, abia coborât Radlov din „Bărbierul din
din copac”) întăresc acest lucru. Nichita Mihalkov Siberia”) îl întruchipează grozav
Există și diferențe majore față de pe juratul confuz, la fel Serghei
scenariul lui Rose, tânărul cecen este acuzat că și-a Gazarov pe chirurgul caucazian, cel care va da
ucis tatăl adoptiv de etnie rusă (situație ce permite dovada unor dexterități deosebite... Valentin Gaft pe
varii conotații), sperjururile au o cu totul altă evreul cumpănitor, Alexei Gorbunov pe întârziatul
motivație, la un moment dat se conturează chiar o îndrăgostit etc. Mihalkov însuși se achită onorabil de
înscenare și se prefigurează un alt mobil al crimei rolul președintelui juriului, tipicar și rațional (cu o
în acord cu „tunurile” care se trag în zilele noastre. accentuare cam stridentă, ce-i drept, a disponibilității
Primul vot „nevinovat” are o cu totul altă rațiune la și altruismului ofițerului în rezervă pe care îl
Mihalkov, în fapt e un vot de blam adus ușurinței interpretează, probabil din dorința inconștientă a
cu care am ajuns să expediem lucrurile cu adevărat marilor regizori-actori de a fi asimilați cu eroi fără
grave, celelalte sesiuni de voturi sunt însoțite de ideea pată...)
că tarele vechiului regim (oamenii votează la fel doar Răsturnări de situație, momente de suspans și
pentru a nu face opinie separată) dispar foarte greu, tensiune într-o banală sală de sport a unei școli de
iar finalul stigmatizează firea umană incorigibilă. cartier. În afara unei scene moralizatoare din final,
Piesa inițială a lui Rose e modificată și expandată care putea foarte bine să lipsească, un film perfect.
cât să facă loc profundului și totodată ciudatului
spirit rus predispus la a face compromisuri în ceea Note:
ce privește moralitatea, iar contextul mult mai larg (1) Adapările pentru televiziune realizate de germani,
face posibilă o punere în balanță a condamnării olandezi, norvegieni, portughezi și francezi după piesa lui
tânărului Umar la închisoare precum și a riscantei Reginald Rose dovedesc acest lucru;
(2) Dovadă stau „Dog Day Afternoon”, „Network”, „Before
sale eliberări. Faptul că varianta rusească e cu o oră
the Devil Knows You’re Dead”;
mai lungă, precum și scenariul prelucrat împreună
(3) Nu există o cauzalitate strictă, spre exemplu, „I’m
cu Aleksandr Novotoțki îi permit lui Mihalkov o gonna kill you!” e o amenințare frecventă, dar ea nu este
mai complexă descriere a personajelor. Primele urmată decât arareori de actul propriu-zis;
trăsături ale personalității juraților (unul timorat, (4) Citatele sunt din B. Tosia, un alter ego al lui Mihalkov.

84
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Scena și ecranul

Cronică de teatru
Suntrack de Radu Afrim

F estivalul artistic „Zile
şi nopţi de teatru la
Brăila”, aflat la a X-a ediţie,
regizorale de creator original, fără vreo strădanie de
a găsi, de a construi interpretări critice favorabile
şi cu doar vagi adieri de… „şi, ce-o să-mi faceţi!?”
cu o structură de repertoriu Scenaristul Radu Afrim a ales Brăila cu Istoria
derulată pe 13 spectacole, în şi trecutul său cultural şi s-a oprit la una dintre
perioada 19-25 septembrie laturile reprezentative, „Muzica, şi nu întâmplător,
2016, a… debutat luni cu pentru că emblema culturală definitorie a oraşului
premiera „SUNTRACK” de la Dunăre rămâne muzica, iar argumentul cel
(„În căutarea sunetului mai convingător îl constituie perenitatea acestei
pierdut într-un oraş cu arte pe aceste meleaguri, cu referiri contemporane
Dumitru Anghel soare”), în regia şi pe un la dimensiunea naţională a Festivalului de Canto
scriitor scenariu semnate de Radu „Hariclea Darclée”. Nu întâmplător, Brăilei i s-a spus
Afrim, în tandem cu o cu respect şi admiraţie „Mica Viena” iar brăilenilor
scenografie inspirată şi modernă, chiar prea… li s-a atribuit măgulitor cognomenul „napolitanii de
modernă pe alocuri, gestionată de doamna Irina la Dunăre”, iar în Palatul Lyra activau într-o vreme
MOSCU. Această nouă sărbătoare de suflet a Thaliei două sau trei orchestre simfonice, ori au învăţat şi
reuneşte trupe de actori din ţară, parteneri ai Teatrului apoi au cântat pe scenele lumii nume de referinţă ale
brăilean „Maria Filotti”, în trei locaţii (Sala Mare, Sala artei cântului. Regizorul Radu Afrim a ales, pentru
Studio şi Sala Avangarde) ale somptuosului edificiu magia veselă a spectacolului „Suntrack”, secvenţele
cultural, modernizat de curând, clădire de patrimoniu mai… pitoreşti ale vieţii muzicale locale, cu
naţional, Teatrul Comunal ingredientele ei savuroase
Rally, construit pe la din aria etnică, pe
1850 de un celebru partitura unui burlesc cu
arhitect vienez. Premiera viziuni feerice, luminoase
„Suntrack” a fost aşadar… ori grave. Reprezentativă
uvertura jubiliarei ediţii pentru istoria Ibrailei,
a Festivalului de artă multitudinea etnică, tur­
dramatică, sub genericul ci, greci, mai vechi dar
tematic „Teatru, între şi cei noi, de prin anii
Poveste şi criză”, inspirat ‘50, partizanii, lipoveni,
ales de Directorul evrei… au asigurat
Festivalului, Lucian SABA­ spectacolului un umor
DOS, managerul instituţiei artistice de la mal de antrenant, dar au sugerat voalat şi aspectul social,
Dunăre, care a păstrat structura organizatorică a nu tocmai vesel, deloc optimist al Brăilei de azi, cu
evenimentului, aşa cum a fost gândită în urmă cu problemele sale de tot felul şi cu toate speranţele cam
zece ani de doamna Veronica DOBRIN, iniţiator al prea repede irosite şi după integrarea europeană.
acestui proiect cultural. Este foarte posibil ca domnul Radu Afrim să fi notat
Revenind la spectacolul de luni, 19 septembrie, în nostalgic şi vremurile mai pozitive din trecutul nu
Sala Mare a Teatrului „Maria Filotti”, aplauzele unui prea îndepărtat când, între cele două Războaie
public avizat şi responsabil au răsplătit iniţiativa Mondiale, în portul prosper de la Dunăre se stabilea
tematică a scenariului şi formula regizorală a preţul grâului pentru Europa.
domnului Radu Afrim, uşor atipic şi cu o îndrăzneaţă Realizator, total, autor din aria genului literar
tentă de risc; de altfel, în nota şi apetenţele sale dramatic în… „premieră” absolută, semnatarul

85
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Scena și ecranul
„vodevilului” literar-muzical-coregrafic şi umo­ le şi pe dansatoarele Alexandra şi Andreea, în
ristic „Suntrack”, şi regizor obişnuit cu astfel de… tablouri vivante de can-can, Cabaret parizian de
isprăvi teatrale, uneori la limita de risc, între adulaţie secol XIX, şi viziuni grafice de Toulouse - Lautrec;
şi „tabu” oficial, domnul Radu Afrim şi-a asumat actorul Valentin Terente, acoperit emblematic de
rolul de „vioara întâi” într-un „concerti tutti” de aura haiducului din Bălţile Brăilei şi Comorofca,
spectacol teatral, secondat cu brio într-un „pas şi care, cu profesionalismul staturii sale artistice,
de deux” de scenografia inspirată, convingătoare a sprijinit demersul figurantei Issac Nadejda, alias
şi, uneori, „moltovivace” a doamnei Irina Moscu, Doamna Nadia, pe ritmul inconfundabil al muzicii
în toate compartimentele sale de referinţă: decor, lipoveneşti, născută din nostalgia întinderilor
mişcare, peisagistică, grafică, sonorizare, cu destule nesfârşite din Taigaua siberiană. Nu pot trece peste
excese în materie de decibeli, lumini şi suspans tablourile vivante şi fascinante, postate strategic de
condimentat cu muzica dată tare şi chiar cu scene… scenografia doamnei Irina Moscu, cu alţi figuranţi
pseudodeochiate dar la limita decentă a unui limbaj din zona etnică a Ibrailei: talentatul interpret la
licenţios, care a înlăturat, subtil şi elegant, posibile mandolină, turcul CARAMALNÎ Nigeri, cu
reacţii dezaprobatoare cu aplauze şi haz vesel şi acorduri vesele de Bosfor şi Dardanele; grupul
încurajator. Duetul artistic Radu Afrim - Irina vocal rural din zona Măcinului, alcătuit din trei
Moscu a avut tactul şi spiritul selectiv să cearnă, bătrânele şi un sfătos şi talentat rapsod popular
din noianul de întâmplări, personaje, ipostaze şi cu un nume-simbol, Vasile VENIN, interpretând
posibile… ifose incomode demersului lor artistic, „Balada şerpelui”; ori carismatica Valeria URSAN,
tocmai ceea ce le putea compromite bunele intenţii purtătoare de nostalgice „comori” istorice şi
evocatoare despre o Ibraila de altădată, fără culturale brăilene, reprezentanta armenilor de la
sloganul uşuratic şi pamfletar - persiflant… „La noi, Dunărea de jos, care a interpretat, cu aplomb şi
la Brăila/La tanti Elvira…”, ori „Terente şi Didina se revoltă, în limba turcă, o baladă despre tragedia
plimbă cu maşina…” poporului său, în pogromul din 1915.
„SUNTRACK”, un exemplu de teatru de Şi, nu puteam neglija pagina cea mai vivace, de
avangardă, modern, atipic în câteva compartimente o tonică expresivitate, a Grupului de elevi-artişti,
de gen, dar având girul calităţii şi al bunelor care a salvat atmosfera de vremuri de altădată, nu
intenţii, prin deschiderea cu care a încurajat, într- întotdeauna fericită şi fastă a Brăilei, agravată şi de
un spectacol de-o asemenea anvergură culturală şi avataruri contemporane, cu aerul uşor frivol, asezonat
artistică, pe lângă actorii profesionişti ai teatrului cu naive excese de comportament rebel şi aluzii
„Maria Filotti”, şi a unui grup entuziast de licenţioase, salvate de hazul şi aplauzele indulgente
colaboratori, elevi de la Liceul de Arte „Hariclea dar entuziaste ale publicului spectator. Au evoluat
Darclée” sau de la Colegiile „Bălcescu”, „Murgoci” tinerii… „actori”: Mihai JALBĂ, cu chitara sa uşor
şi „Economic”, sau… „artişti amatori”. Sub aceste dezacordată dar antrenantă, cu care a acompaniat-o
generoase auspicii artistice, au evoluat, cu girul pe volubila şi talentata Irina ANGHEL, într-o
performanţei actoriceşti, profesioniştii: actorul prestaţie meritorie cu melodia „YOUTH”, simbol al
Alin Florea, pe o partitură în piano-forte în rolul tinereţii năvalnice, sentimentală şi „pusă pe fapte
Regizorului cu o gamă cremoasă de interpret mari”, în ideea unei viitoare profesii scenice; Doru
de elită, cu o prestaţie de zile mari, în compania CIUTACU, simpaticul şi imprevizibilul… „actor”,
grupului de tineri elevi, care au avut ce învăţa de la cu… „părul-căciulă”, după vesela „apostrofare” a
actorul talentat şi inteligent, autorul unor originale şi actorului Alin Florea; Andrei MORARU, recitatorul
surprinzătoare… „găselniţe” spirituale provocatoare talentat, în duet scenic cu Irina Anghel; şi, în finalul
de aplauze şi hohote de râs în rândul spectatorilor; fulminant al spectacolului „SUNTRACK”, Florin
actriţa Narcisa NOVAC, în rolul Scenografei, STAN, autorul versurilor pe ritmul antrenant, în
cu apetisante şi uşor îndrăzneţe ipostaze scenice, atmosfera unei săli cu muzică DISCO, al unui recital
la limita elegantă dintre… „atac la pudoare”, mai HIP-HOP, şi în aplauzele furtunoase ale spectatorilor
mult mimată decât evidentă, şi reacţii de spectator, brăileni.
care a venit la teatru cu intenţia de a-şi depăşi „Suntrack”, un spectacol-reper pentru
propriile inhibiţii…; actriţa Corina Giorgiana dimensiunea artistică de excepţie a Festivalului
Borş, cu o prestaţie în allegrovivace, cooptându- „Zile şi nopţi de teatru la Brăila”.

86
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Eveniment

Conferința Națională a ABR
Ediția a XXVII-a

C onferința Națională a Asociației
Bibliotecarilor din România (ABR), ediția
a XXVII-a, a reunit la Timișoara, în perioada
În plen au luat cuvântul dr. habil. Ágnes HAJDU
BARÁT, președinta Asociației Bibliotecarilor din
Ungaria, Ane LANDØY, Universitatea din Bergen,
7-9 septembrie 2016, peste 300 de bibliotecari Directorul Bibliotecii și membră a Consiliului
și specialiști în domeniul științei informării și de conducere al Asociației Bibliotecilor din
documentării din toată ţara, într-o întâlnire Norvegia, dr. Angela REPANOVICI, prof. univ. la
profesională dedicată tuturor tipurilor de biblioteci. Universitatea Transilvania din Brașov, dr. Olimpia
Din partea Bibliotecii „V.A. Urechia” Galați au CURTA, Director General Adjunct, BCU„Lucian
participat 6 (șase) persoane: Bălan Dorina, Moraru Blaga” din Cluj-Napoca.
Violeta, Căluian Catrina, Șoltuz Cătălina, Ioan Programul conferinței a cuprins următoarele
Simona și Iordan Marius. Lucrările conferinţei au lansări de carte: Vasile Docea - Paths to Belonging.
fost grupate în jurul temei „Biblioteca fără bariere”. Constructing Local Identity in Banat by Means of
La deschiderea lucrărilor Conferinței au Monuments, Cultural Heritage and Historiography,
participat peste 40 de invitați străini, reprezentanți 2016; Săluc Horvat, Cartea – de-a lungul anilor,
ai Ministerului Educației Naționale și Cercetării 2015; Mircea Regneală (coord.). Tratat de
Științifice, ai Ministerului Culturii, ai instituțiilor biblioteconomie. vol. 2. Partea a 2-a, 2016.
de cultură și educație locale și ai altor asociații Pe întreaga durată a conferinței, participanții
profesionale din țară și din străinătate. au putut lua parte la întrunirile pe cele 12 secțiuni
Cuvintele de salut au abordat rolul bibliotecilor profesionale ale ABR, unde au fost susținute un
și a bibliotecarilor în sistemul educațional, elemente număr de 74 de lucrări pe domenii biblioteconomice.
cheie în dezvoltarea și formarea indivizilor. De asemenea, au avut ocazia să viziteze bibliotecile
Noutatea acestei ediții a fost organizarea unei partenere evenimentului sau expozițiile dedicate,
conferințe satelit, după modelul IFLA (International prezentările de echipamente și soluții tehnice
Federation of Library Associations) - „Biblioteca pentru biblioteci.
școlară – spațiu ideal de informare și comunicare”. Premiile ABR au fost acordate, și în acest an, de
către ROMDIDAC. Premiul „V.A. Urechia”, pentru
bibliotecile publice, a fost atribuit doamnei Cătălina
Șoltuz de la instituția cu același nume. Au mai
fot acordate: Premiul „Ioachim Crăciun” pentru
bibliotecile universitare și Premiul „Spiru Haret”,
bibliotecilor școlare.
De asemenea, sponsorii au mai acordat în
acest an două premii de excelență pentru întreaga
activitate, unul pentru biblioteci universitare
(EBSCO), care a fost atribuit Lenuței Ursachi de la
Biblioteca Universității „Dunărea de Jos” din Galați,
iar celălalt pentru biblioteci școlare (Softlink).
Conferința a constituit un exemplu de bune
practici și organizare profesională, un eveniment
definitoriu pentru breaslă, o coeziune a energiilor în
folosul comunităților deservite de noi, bibliotecarii,
o bucurie a revederii cu o comunitate a iubitorilor
de carte aflată în slujba utilizatorilor.
Filiala Galați a ABR
87
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Eveniment

Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman”
din Constanţa, la ceas aniversar

Î n anul 2016 Biblioteca
Judeţeană „Ioan N.
Roman” aniversează 85 de
amplasată pe zidul exterior, la intrarea în instituţie.
Totodată au fost inaugurate expoziţia cu titlul „85
de ani de lectură publică la Constanţa” şi colţul I.N.
ani de la înfiinţare, o vârstă Roman. Cele două expoziţii au fost realizate de
respectabilă, comparabilă către bibliografii dr. Luminiţa Stelian şi dr. Angela
cu aceea a marilor biblioteci Anca Dobre, din cadrul Serviciului de Informare
publice din ţară, o vârstă Bibliografică Dobrogeană. Colţul I.N. Roman, plasat
care onorează şi obligă în în sala de referinţe generale, conţine manuscrise,
acelaşi timp şi pune în faţa fotografii, diverse obiecte care au aparţinut acestuia:
celor care se află în slujba o fotografie a lui I.N. Roman la birou, în casa care
Angela-Anca Dobre cărţii, în oraşul lui Ovidius, a devenit primul sediu al bibliotecii, caietul cu
bibliograf, Biblioteca noi provocări generate de însemnări despre Dobrogea, dar şi o mică agendă,
Judeţeană „Ioan N.
Roman” Constanţa
o societate în continuă placa emailată, montată în imobil, cu inscripţia
schimbare şi evoluţie. Avocat Ioan N. Roman, arborele genealogic
Manifestările dedicate acestei aniversări au al familiei Roman, realizat de Onisifor Ghibu,
fost organizate în biblioteca noastră pe parcursul deoarece familiile erau înrudite etc. De menţionat
întregului an. Astfel, expoziţia de carte şi presă că, la realizarea acestei expoziţii au participat, cu
deschisă în lumile iulie şi august, în holul central al obiecte şi documente, Muzeul Naţional de Istorie
instituţiei, intitulată „Publicişti dobrogeni de ieri şi şi Arheologie Constanţa şi Serviciul Judeţean
de azi” a reunit documente care ilustrează activitatea Constanţa al Arhivelor Statului.
unor personalităţi dobrogene din domeniu a În luna septembrie, Biblioteca Judeţeană „Ioan N.
căror operă a fost şi este pusă în slujba culturii şi Roman” a organizat o suită de manifestări aniversare,
promovării lecturii în Dobrogea. La loc de cinste, purtând titlul „Sub semnul cărţii. 1931-2016. 85 de
în acest cadru, a fost plasat Ioan N. Roman, avocat, ani de lectură publică la Constanţa”. În cele trei zile ale
publicist şi om politic dobrogean, patron spiritual evenimentului au fost organizate expoziţii, lansări de
al bibliotecii, cel care şi-a donat biblioteca (inclusiv carte, mese rotunde, dar şi un tur de oraş, o excursie
colecţia de carte juridică) şi a pus la dispoziţie casa cu vaporaşul pe Marea Neagră şi, pe 24 septembrie,
în care a fost primul sediu al bibliotecii publice din o excursie tematică pe meleaguri dobrogene, la
Constanţa (imobilul a fost distrus, în timpul celui Monumentul triumfal şi Cetatea de la Adamclisi,
de-Al Doilea Război Mondial). precum şi la mănăstirea Dervent.
Pe 12 iulie s-a desfăşurat, în organizarea Pe 22 septembrie a avut loc deschiderea oficială
Arhiepiscopiei Tomisului, Serviciului Judeţean a evenimentului - în Aula Bibliotecii -, la care au
Constanţa al Arhivelor Statului şi Bibliotecii participat oficialităţi ale oraşului, reprezentanţi ai
Judeţene Constanţa, simpozionul omagial dedicat administraţiei locale, respectiv primarul oraşului
lui Ioan N. Roman. Manifestarea a fost precedată Constanţa, Decebal Făgădău, conducători ai unor
de o slujbă comemorativă, organizată la mormântul instituţii de învăţământ superior: prorectorul
acestuia din Cimitirul Central Constanţa. În aceeaşi Universităţii „Ovidius” din Constanţa, Mihai Gârţu,
zi, la biblioteca Arhiepiscopiei Tomisului, istorici, rectorul Universităţii Maritime, Cornel Panait,
oameni de cultură şi publicişti au evocat figura preşedintele Universităţii „Andrei Şaguna”, Aurel
omului de cultură, omului politic şi avocatului Ioan Papari, Alina Buzatu, directorul Bibliotecii Centrale
N. Roman. Universitare „Ioan Popişteanu” Constanţa, prof.
Pe 13 septembrie a fost dezvelită placa univ dr. Mircea Regneală de la Universitatea din
comemorativă dedicată lui Ioan N. Roman Bucureşti, manageri ai unor biblioteci publice din

88
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Eveniment
România: Alba, Braşov, Călăraşi, Vâlcea, bibliotecari dar şi de provocările actuale ale multiculturalismului.
și directori adjuncți din judeţele Galaţi şi Tulcea, În prima zi, dr. Ruxandra Nazare, de la Biblioteca
Constanţa, cadre didactice univesitare, oameni de Judeţeană Braşov, a prezentat proiectul expoziţiei
cultură şi jurnalişti. itinerante, dedicată mocanilor ardeleni şi fenomenului
O prezenţă aparte la această manifestare a fost transhumanţei; expoziţia va fi prezentată, în luna
Laura Basso, nepoata lui Ioan N. Roman. Evenimentul octombrie, la Braşov şi, în luna aprilie a anului
a fost moderat de managerul Bibliotecii Judeţene „I.N. următor, la Constanţa (urmând traseul transhumanţei
Roman”, dr. Corina Apostoleanu. Cu această ocazie mocanilor din secolele trecute). Au fost exprimate
biblioteca noastră a primit o diplomă aniversară din opinii despre importanţa fenomenului transhumanţei
partea Bibliotecii Judeţene „V. A. Urechia” Galaţi, dar şi despre implicaţiile acestuia asupra dezvoltării unor
şi o serie de cărţi din partea invitaţilor (din producţia regiuni, precum Dobrogea, unde localităţi importante
editorială proprie sau din cea a editurilor din judeţele au fost întemeiate sau populate de familii de mocani
pe care le reprezintă). Le mulţumim tuturor pentru ardeleni. Discuţiile acestor secţiuni au fost moderate
daruri şi pentru aprecieri! de către dr. Luminiţa Stelian şi dr. Angela-Anca
A urmat conferinţa cu titlul „Biblioteca şi Dobre, bibliografi în cadrul Serviciului de Informare
informaţia în societatea contemporană”, susţinută Bibliografică Dobrogeană din Biblioteca Judeţeană
de prof. univ. dr. Mircea Regneală, care a ilustrat „Ioan N. Roman” Constanţa.
etapele evolutive ale meseriei de bibliotecar, modul Lucrările pe secţiuni au continuat şi în dimineaţa
în care ea este receptată în România, dar şi pe plan de 23 septembrie, când, în cadrul secţiunii
internaţional şi provocările cu care se confruntă dedicate bibliografiei locale, s-a pus în discuţie
bibliotecarii moderni. relaţia dintre bibliografia locală şi istoria locală.
Apoi, a fost lansat volumul monografic dedicat Opiniile exprimate au fost dintre cele mai diverse,
Bibliotecii Judeţene Constanţa, cu titlul „Sub semnul concluzia care s-a conturat este aceea că bibliograful
cărţii: 85 de ani de lectură publică la Constanţa”. contemporan trebuie să treacă dincolo de nivelul
Volumul, apărut la editura constănţeană Ex Ponto de căutare primară şi să devină, în unele cazuri, un
în 2016, coordonat de Constantin Cioroiu şi Corina adevărat cercetător al istoriei locale.
Apostoleanu, a fost prezentat de scriitorul Ovidiu În aceeaşi după-amiză, participanţii au avut parte
Dunăreanu, om de cultură de prestigiu al Dobrogei de o surpriză din partea organizatorilor, o plimbare
şi fost bibliotecar. cu vaporaşul pe Marea Neagră. Iniţiativa a avut un
În aceeaşi zi, au început şi lucrările pe secţiuni, sub real succes, asta în acord cu impresiile exprimate de
forma unor mese rotunde. Prima secţiune s-a intitulat către colegii din ţară.
„Noutăţi în ştiinţele informării”, în cadrul acesteia, Ultima zi a manifestării a fost dedicată vizitării unor
fiind discutate probleme legate de provocările apărute obiective culturale şi turistice din regiune. Excursia a
în faţa celor care lucrează în biblioteci şi modalităţi început cu Monumentul triumfal de la Adamclisi şi
de atragere în biblioteci a unor categorii cât mai largi Muzeul, unde participanţii au beneficiat de explicaţiile
de utilizatori, prin oferta de activităţi şi servicii, din atent documentate ale ghidului local. Traseul a
ce în ce mai diverse şi mai complexe. continuat cu mănăstirea de la Dervent. Aici au fost
În cadrul acestor discuţii, Gabriela Roşca, vizitate biserica, biblioteca şi muzeul mănăstirii. Pe
bibliotecar la Biblioteca „Pontus Euxinus” din tot parcursul excursiei, scriitorul Ovidiu Dunăreanu,
Năvodari şi-a prezentat proiectul prin care a propus originar de pe aceste meleaguri, a prezentat
modalităţi de implicare a tinerilor în activităţile participanţilor locurile şi a povestit întâmplări legate
desfăşurate de bibliotecă. Lucrările secţiunii au de acestea, despre istoria, locuitorii şi obiceiurile lor.
continuat cu exprimarea unor opinii despre acest Participarea numeroasă (în prima zi, la
subiect şi despre diversificarea serviciilor oferite de deschiderea oficială, au fost 80-90 de participanţi,
biblioteci, în scopul atragerii unor categorii largi iar pe secţiuni au fost, simultan, între 15 şi 40
de public, în concordanţă cu provocările societăţii de persoane) arată interesul de care s-a bucurat
informaţionale contemporane. sărbătoarea Bibliotecii Judeţene „Ioan N. Roman” şi
Secţiunile a II-a şi a III-a şi-au desfăşurat lucrările suita de întâmplări care a însoţit-o şi ne motivează,
în comun, dată fiind tematica relativ asemănătoare în demersul nostru de a promova activitatea
şi dorinţa participanţilor de a lua parte la toate instituţiei, în viaţa culturală a urbei tomitane, dar şi
discuţiile legate de civilizaţia şi specificul dobrogean, pe plan naţional.
89
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Eveniment

Şedinţa Consiliului ştiinţific al
Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Galaţi
septembrie, 2016

Î n data de 28 septembrie 2016, la Biblioteca Judeţeană
„V.A. Urechia” a avut loc o nouă întrunire a Consiliului
ştiinţific, care a fost constituit şi îşi desfăşoară activitatea
Ca nerealizări, managerul Bibliotecii a subliniat
insuficiența resurselor financiare, care se reflectă la nivelul
întregii activități a instituției. Cel mai mare neajuns rămâne
în conformitate cu art. 55 al Legii nr. 334/2002, Legea imposibilitatea demarării proiectului de realizare a Istoriei
bibliotecilor. Acesta este alcătuit din personalități gălățene literaturii de la Dunărea de Jos, din cauza lipsei fondurilor
din diverse instituții de cultură, învăţământ şi administrație necesare.
şi are rol consultativ în domeniul cercetării ştiinţifice, al Au urmat alocuțiunile membrilor prezenți la ședință, care
activităţilor culturale şi în dezvoltarea colecţiilor. Ordinea au apreciat întreaga activitate desfăşurată de Biblioteca „V.A.
de zi anunţată a inclus: prezentarea Raportului Consiliului Urechia”, dar, în mod deosebit, au fost evidenţiate acţiunile
ştiinţific pentru trim. al III-lea 2016, înaintarea propunerilor din cadrul Târgului/Festivalului de Carte, Bibliotecii estivale şi
de activităţi pentru trim. al IV-lea 2016 şi aprobarea acestora a Grădinii cu cărţi, menite să contribuie la creșterea nivelului
cu completările rezultate în urma dezbaterilor. de cultură al comunităţii gălăţene.
La întrunire au fost prezenţi 19 membri plini și supleanți ai Scriitorul Theodor Parapiru a revenit asupra ideii enunţate
Consiliului ştiinţific, precum și 7 (șapte) invitați – scriitori și în şedinţele anterioare, privind extinderea brandului cultural
oameni de cultură ai Galațiului. Ședința a debutat cu urările de „Axis Libri” în mediul online, prin intermediul unei reviste
bun venit! adresate participanților de către dr. prof. Zanfir Ilie, care să conţină scurte interviuri, semnale, cronici şi alte
directorul Bibliotecii „V.A. Urechia”. A fost prezentată ordinea surprize culturale, menite să surprindă publicul prin noutatea
de zi, apoi s-a trecut la discuții și propuneri. lor. Ideea a fost apreciată pozitiv de către toţi cei prezenţi,
Managerul instituției a prezentat Raportul Consiliului fiind considerată benefică pentru promovarea publicațiilor
științific pe trim. al III-lea, după care a menționat principalele Bibliotecii și a celor editate de Editura Axis Libri.
realizări ale Bibliotecii „V.A. Urechia” din perioada precedentă, Lect. univ. dr. Cătălin Negoiţă a apreciat în mod deosebit
printre care și realizarea volumului 6 al lucrării Oameni în activitatea editorială a Bibliotecii „V.A. Urechia” și a subliniat
memoria Galațiului. De asemenea, a subliniat că se află în rolul major al colaborării interinstituţionale în realizarea
pregătire pentru a fi editate publicațiile proprii (Axis Libri, activităţilor culturale pe plan local, fapt demonstrat în cadrul
Asociația, Buletinul Fundației Urechia, Anuarul științific al tuturor evenimentelor de anvergură ale instituției.
Bibliotecii „V.A. Urechia”, Anuarul evenimentelor culturale – Dr. Gheorghe Bugeag a revenit asupra ideii desfășurării
2016). periodice a unor întâlniri tematice (istorie, religie, medicină
Directorul Bibliotecii a subliniat că pe primul plan în etc.) cu personalități în domeniu. În privința conceperii
proiectele Bibliotecii se află editarea lucrării Incunabule din Istoriei/Antologiei literaturii de la Dunărea de Jos, a subliniat
colecțiile Bibliotecii „V.A. Urechia”, care va prezenta publicului faptul că apariția Dicționarului scriitorilor gălățeni - lucrare
interesat 12 dintre cele mai valoroase documente moștenite care constituie un valoros instrument de lucru pentru
de Bibliotecă de la fondatorul acesteia, cărți apărute în faza de cercetători, bibliotecari și critici literari - reprezintă un prim
leagăn a tiparului, înainte de anul 1500. În intenția instituției pas realizat în acest scop.
rămâne și reeditarea atât în limba română, cât și în limba Propunerea jurnalistul Victor Cilincă de a se desfășura
engleză, cu sprijinul Primăriei, a setului de cărți poștale Valori sesiuni lunare de lectură publică, în care scriitorii să aibă
patrimoniale în colecțiile Bibliotecii „V.A. Urechia”, publicat întâlniri cu publicul cititor, propunere făcută în ședințele
anterior în anul 2014, care a fost primit cu mare interes anterioare ale Consiliului științific, a fost susținută de
de către comunitatea gălățeană. De asemenea, pregătirea către toți cei prezenți. În acest sens, dr. prof. Zanfir Ilie a
programului de manifestări pentru aniversarea celor 126 de recomandat invitarea unor editori care să dezvăluie drumul
ani de existență a Bibliotecii „V.A. Urechia”, eveniment central unei cărți înainte de publicare, până când aceasta ajunge în
al anului, reprezintă una dintre prioritățile instituției din tipografie. Scriitoarea Olimpia Sava, care are experiență în
perioada următoare. activitățile cu tinerii cititori, și-a oferit disponibilitatea de a se
Dr. prof. Zanfir Ilie a subliniat succesul de care s-a bucurat implica într-un asemenea proiect, apreciind că un loc oportun
și anul acesta proiectul Grădina cu cărți – o minibibliotecă pentru desfășurarea acestor sesiuni ar fi secțiile de împrumut
deschisă în Grădina Publică, unde s-au desfășurat, cu la domiciliu din cadrul Bibliotecii.
preponderență, activități pentru copii în timpul vacanței În încheiere, dr. prof. Zanfir Ilie a mulțumit celor prezenți
de vară - precum și Biblioteca estivală, care a funcționat în pentru implicarea activă în discuții și a lansat invitația de a
perioada verii în Parcul „Mihai Eminescu”. participa la activitățile organizate cu prilejul evenimentului
Iniţierea demersurilor pentru înfiinţarea Filialei nr. 5 Noaptea în Bibliotecă la Galaţi şi al aniversării celor 126 de ani
„Hortensia Papadat-Bengescu”, care să deservească populaţia de existență a Bibliotecii „V.A. Urechia”.
din cartierele „Dunărea” şi „Dimitrie Cantemir” rămâne ca
prioritate pentru trimestrul următor. Consiliul ştiinţific al Bibliotecii „V.A. Urechia”

90
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Eveniment

Promisiunea viitorului – tehnologie, bibliotecă şi digital
Cea de-a XXVII-a Conferinţă Naţională
a Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi
Bibliotecilor Publice din România

Î n perioada 5-7 octombrie 2016 a avut
loc la Iaşi cea de-a XXVII–a Conferinţă
Naţională a Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor
digitalului în bibliotecile româneşti, apreciind
că lucrările prezentate în cadrul manifestării vor
constitui cu siguranţă prilej de transmitere de bune
şi Bibliotecilor Publice din România (ANBBPR), cu practici între bibliotecari, constituindu-se într-un
tema „Promisiunea viitorului – tehnologie, bibliotecă real câştig pentru toţi participanţii.
şi digital”. Organizată de ANBBPR în colaborare Directorul Bibliotecii Naţionale a României,
cu Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” Iaşi, care a Octavian Gordon, a mulţumit organizatorilor,
fost şi gazda manifestării, lucrările conferinţei exprimându-şi punctul de vedere personal în
s-au desfăşurat în mare parte în Aula Bibliotecii legătură cu provocarea pe care o aduce redefinirea
Universitare din Iaşi, o serie de ateliere având loc şi statutului de bibliotecar în ţară şi în lume. Fervent
la sediul Bibliotecii Judeţene. consumator al culturii, în special în calitate de
Deschiderea oficială a lucrărilor a avut loc în cercetător mai degrabă prin intermediul ecranului
dimineaţa zilei de miercuri, la masa şi a noilor tehnologii, Octavian
prezidiului aflându-se directorul Gordon s-a referit la rolul bibliotecii
Bibliotecii Judeţene din Iaşi – publice în societatea actuală,
Dan Nicolae Doboş, preşedintele remarcând că dincolo de orientarea
ANBBPR – Dragoş Adrian Neagu, acesteia către activităţi dincolo de
directorul Bibliotecii Naţionale a tradiţional şi de creşterea numărului
României – Octavian Gordon şi de utilizatori, există pericolul ca
directoarea Bibliotecii Naţionale a aceştia să fie priviţi mai mult în
Moldovei – Elena Pintilei. calitate de clienţi, decât în calitate de
În cuvântul adresat participanţilor viitori oameni de cultură. Octavian
de directorul Bibliotecii Judeţene Gordon şi-a exprimat îngrijorarea
„Gh. Asachi” din Iaşi, scriitorul Dan asupra modului de a gândi cultura
Nicolae Doboş, acesta a adresat câte şi educaţia în contextul stabilirii
un salut din partea preşedintelui profilului utilizatorilor, susţinând
Consiliului Judeţean - Maricel Popa rolul bibliotecilor publice de
şi din cea a primarului Iaşiului – real vector de educaţie. În final,
Mihai Chirica, precum şi urări de succes lucrărilor directorul Bibliotecii Naţionale a României a
conferinţei, accentuând în discursul său valoarea dorit celor prezenţi ca manifestările acestor zile să
Iaşiului – adevărat pol al culturii române. se constituie în tot atâtea momente de dezbatere
Dragoş Adrian Neagu, preşedintele ANBBPR, a autentică.
adresat cuvântul său de întâmpinare participanţilor Elena Pintilei, directoarea Bibliotecii Naţionale
la această importantă manifestare a bibliotecarilor a Moldovei, a adresat un cuvânt de bun găsit celor
români, mulţumind atât Bibliotecii Judeţene din prezenţi, mulţumind organizatorilor pentru invitaţie
Iaşi cât şi Consiliului Judeţean şi Primăriei din Iaşi şi apreciind favorabil relaţiile de colaborare cu
pentru organizarea conferinţei a cărei temă, şi-a Biblioteca Naţională şi cu bibliotecile judeţene din
exprimat acesta convingerea, va suscita interesul România. Exprimându-şi disponibilitatea pentru
celor prezenţi. În continuare, acesta a prezentat realizarea de noi proiecte alături de colegii din
programul conferinţei şi a vorbit despre importanţa România, Elena Pintilei şi-a exprimat satisfacţia în
91
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Eveniment
ceea ce priveşte desfăşurarea Programului Naţional • „Biblioteca publică – verigă a procesului
Novateca, menţionând printre alte manifestări şi de drept, locul unde oricine trebuie să găsească
Campania Națională de Promovare a Bibliotecilor orice reglementare legală” - Ciprian Teodorescu,
Publice „Ne vedem la bibliotecă!”, precum şi ediţia bibliograf la Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași;
2016 a Nocturnei Bibliotecilor, ce a avut loc la 30 • „Două schițe de evenimente care au la bază
sept. 2016, fiind organizată, pentru a treia oară caligrafia” - Anca Florinela Vasilescu, Biblioteca
consecutiv, sincron cu cea din România. Județeană ASTRA Sibiu;
În continuare, gazdele evenimentului au oferit • „TinREAD.Mobile – O soluție integrată
participanţilor prilejul de a-l audia pe cunoscutul bazată pe RFID online” - dr. Liviu-Iulian Dediu,
scriitor Alexandru Mironov, invitat special al IME România;
conferinţei, a cărui expunere despre provocările pe • „De la Unimarc la promovarea online” -
care le aduce viitorul în ceea ce priveşte educaţia, Cosmin Sabo, Scream S.R.L.;
lectura, bibliotecile şi întreaga lume s-a bucurat de • „Competențe digitale” - d-na Nicoleta
aprecierile celor prezenţi, scriitorul demonstrând Fotiade, Media Wise.
că poate oricând transforma statistica în poezie. În În ceea ce priveşte atelierele organizate pe
acest sens, a propus reprezentanţilor bibliotecilor parcursul zilelor conferinţei, desfăşurate atât la
publice să dezvolte, la ei acasă, în paralel cu salonul Aula „Mihai Eminescu” a Bibliotecii Centrale
sau clubul de literatură, şi un club de ştiinţă, care îşi Universitare BCU cât şi la sediul Bibliotecii Judeţene,
va găsi cu siguranţă publicul ţintă. acestea au avut următoarele teme:
Lucrările propriu-zise ale • „Biblioteca modernă – spațiu
conferinţei au debutat cu de joc tradițional vs. digital”;
prezentarea Ioanei Crihană, moderator - Eugenia Erhan,
director executiv ANBPR, psiholog;
cu tema „Management • „Reforma de copyright a
operaţional – proiecte şi Comisiei Europene și impactul
perspective”. Au suscitat un asupra bibliotecilor”; moderator:
deosebit interes şi celelalte Nicolaie Cons­
prezentări de pe parcursul tantinescu, ANBPR;
celor două zile ale conferinţei, prezentatori: Valentina
după cum urmează: Pavel, ApTI – „Noua
• „Combaterea analfabetismului reformă privind
funcțional” - d-na Liliana Romaniuc, drepturile de autor a
director „Seven Hills International School” Comisiei Europene
Iași; (anunțată pe 16
• „Perspective de dezvoltare a septembrie 2016) –
bibliotecilor din Republica Moldova” - noutăți și probleme”;
d-na Elena Pintilei, director Biblioteca Națională a George Hari Popescu – „Instituțiile Uniunii
Republicii Moldova; Europene: unde și când poți să-ți spui părerea în
• „Învață jucând, joacă învățând” - Daniel procesul legislativ”;
Nazare, directorul Bibliotecii Județene „George • „Tipuri de utilizatori: cerere și ofertă în
Barițiu” Brașov; bibliotecile publice moderne”; moderator: Gabriela
• „Arta bibliotecii informale / nonformale” - Tașcă, formator;
Elena Zanet, bibliograf la Biblioteca Județeană „Gh. • „Carte tipărită vs. carte electronică”;
Asachi” Iași; moderator: Dan-Nicolae Doboș, director Biblioteca
• „Live vs. virtual în biblioteca arădeană“ - Județeană „Gh. Asachi” Iași;
Cristina Duma, bibliotecar la Biblioteca Județeană • „Marketing și promovare online”;
„Alexandru D. Xenopol” Arad; moderator: Bogdan Ghiurco, șef serviciu Biblioteca
• „Campanie pentru promovarea lecturii și Județeană „Gh. Asachi” Iași.
a personalităților locale” - Ioana Frunte-Lată, șef În cadrul Adunării Generale ANBBPR, care
birou Biblioteca Județeană „Panait Cerna” Tulcea; s-a desfăşurat în cea de-a doua parte a zilei de 6

92
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Eveniment
octombrie, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare 19. Geta Eftimie - membru
din Iaşi, preşedintele ANBPR, Dragoş Adrian Neagu, 20. Alina Pop - membru
şi-a prezentat raportul de activitate, reprezentanţii 21. Viorel Spaiuc - membru
filialelor cu drept de vot ale ANBPR (care au avut Componenţa Comisiei de Cenzori:
cotizaţia plătită la zi) trecând apoi la alegerea 1. Mariana Buruiană - Galaţi
noului preşedinte, respectiv a noului Consiliu de 2. Laura Caplea – Brăila
Conducere şi a Biroului Executiv al Asociaţiei. 3. Mihaela Gudană – Ghidigeni, jud. Galaţi
Au candidat pentru calitatea de preşedinte al Ziua alegerilor s-a finalizat cu o cină festivă,
Asociaţiei, Dragoş Adrian Neagu – directorul prilej cu care au fost înmânate şi Premiile ANBPR
Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati” din Brăila şi aferente anului 2015, după cum urmează:
Sorina Stanca – directoarea Bibliotecii Judeţene A. Premii privind activitatea profesională
„Octavian Goga” din Cluj. Din cele 78 de voturi I. Cea mai bună lucrare de specialitate
valabil exprimate, 37 de voturi au fost în favoarea a) Studii şi cercetări sub formă de volum:
lui Dragoş Neagu, în timp ce 41 de voturi au fost Rembrandt în colecțiile Bibliotecii „V.A. Urechia”/
acordate Sorinei Stanca, care a devenit astfel noul Camelia Bejenaru, Camelia Toporaş, Violeta Moraru,
preşedinte al ANBBPR. Dorina Bălan; Inițiator și coordonator: prof. Zanfir
În urma exprimării voturilor pentru candidaţii Ilie. - Galaţi : Axis Libri, 2015, 96 p. - facs., il.
la celelalte structuri de conducere, au reieşit b) Bibliografii, biobibliografii, dicționa­
următoarele rezultate: re: Oameni de știință tulceni: mic dicționar bio­
Componenţa Biroului Executiv: bibliografic. Tulcea: Karograf, 2015, 187 p
1. Sorina Stanca – preşedinte III. Contribuții biblioteconomice
2. Bogdan Ghiurco - prim-vicepreşedinte Programe, proiecte (de anvergură locală):
3. Ruxandra Nazare - vicepreşedinte Oraşul ca moştenire pentru viitor, clădiri de
4. Liviu-Iulian Dediu - vicepreşedinte patrimoniu – album foto-documentar
5. Dragoş-Adrian Neagu - membru V. „Bibliotecarul anului”, pentru merite
6. Sorin Burlacu - membru deosebite în biblioteconomie în anul 2015
7. Gelu-Voicu Bichineţ - membru Camelia Elena Toporaș - Biblioteca Județeană
8. Florica Pop - membru „V.A. Urechia” Galați
9. Lucian Dindirică - membru VI. Premiul „Traian Brad” - pentru merite
10. Olimpia Bratu - membru deosebite în biblioteconomie într-un deceniu de
11. Crina Ifrim - membru activitate
Componenţa Consiliului de Conducere: Doina Stoichițescu - Biblioteca Județeană
1. Sorina Stanca - preşedinte „Alexandru și Aristia Aman” Dolj
2. Bogdan Ghiurco - prim-vicepreşedinte VII. Premiul de excelenţă - pentru merite
3. Ruxandra Nazare - vicepreşedinte deosebite în biblioteconomie în întreaga activitate
4. Liviu-Iulian Dediu - vicepreşedinte Tatiana Costiuc - Biblioteca Județeană „Octavian
5. Dragoş-Adrian Neagu - membru Goga” Cluj
6. Sorin Burlacu - membru B. Premii privind activitatea în Asociație
7. Gelu-Voicu Bichineţ - membru X. Premiul de excelenţă pentru activitatea
8. Florica Pop - membru filialei în cadrul Asociaţiei pe o perioadă de
9. Lucian Dindirică - membru minimum 5 ani
10. Olimpia Bratu - membru Filiala ANBPR Târgu-Mureș
11. Crina Ifrim - membru În ultima zi a manifestării, organizatorii au
12. Gheorghe-Gabriel Cărăbuş - membru asigurat participanţilor o vizită documentară la
13. Claudia Serbănuţă - membru două dintre monumentele istorice de renume ale
14. Corina Ciuraru - membru Iaşiului, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” și
15. Anca Râpeanu - membru Complexul Muzeal Moldova din cadrul Palatului
16. Monica Avram - membru Culturii Iași, acesta din urmă recent inaugurat
17. Mihaela Voinicu - membru în cadrul programului guvernamental privind
18. Raluca Istrate - membru reabilitarea monumentelor istorice din România.

93
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Eveniment

Filiala locală a Uniunii Scriitorilor din România
a împlinit zece ani
P e 27 octombrie, s-au împlinit zece ani de la înființarea Filialei locale a Uniunii Scriitorilor din România. La
început s-a chemat Filiala Galați-Brăila, deoarece s-a constituit din inițiativa și cu sprijinul unor scriitori din
Galați, Brăila, Tecuci, Focșani, din alte localități apropiate, afiliați la acea vreme la Asociația USR din București sau
la Filiala ieșeană. La ședința inaugurală a participat Varujan Vosganian, vicepreședinte al USR. Momentul trebuie
considerat drept memorabil, deoarece astfel s-a pus în practică o dorință mai veche a oamenilor scrisului din aceste
locuri de a-și marca mai bine prezența în viața culturală a Cetății și a țării. Primul președinte al Filialei a fost ales
Corneliu Antoniu, învestitură care i-a fost reînnoită de încă două ori. În acest cel dintâi deceniu de existență, Filiala a
crescut la peste 50 de membri, primind noi autori în rândurile sale, îndeosebi din rândul autorilor gălățeni. Totodată
și-a depășit teritoriul de competență stabilit la început, acționând acum dincolo de acele „granițe”, ceea ce a determinat
și schimbarea denumirii în Filiala Sud-Est a USR. Despre forța de acum a grupării vorbesc acțiunile sale importante,
cât și faptul că două reprezentanțe a minim zece membri fiecare există acum la Brăila și București. Deși între timp unii
scriitori gălățeni au decis să activeze în filiale vecine (Iași, Bacău, Constanța sau București) gruparea înființată aici, în
urmă cu zece ani, continuă să existe, are un sediu propriu și – prin membrii săi, prin inițiativele președintelui ei – se
străduiește să se afirme la Galați și în comunitățile din teritoriu. Să-i urăm Filialei noastre La mulți ani! și să aibă forța
de a-și aduce toți scriitorii gălățeni acasă.
Dan Plăeșu

Către cei mici şi frumoşi!
Mesaj din Palatul Cărților
T ot mai mult, în această nouă eră, preşcolarizarea devine un factor important, adesea determinant, în pregătirea
noilor generaţii pentru un viitor care se schimbă, el însuşi, din ce în ce mai repede şi mai imprevizibil.
Iată de ce, urmărind şi parcurgând cu atenţie şi încântare câteva numere ale revistei editate de Grădiniţa nr. 30 din
Galaţi, adresată în egală măsură părinţilor şi copiilor, publicaţie color cu un titlu foarte bine ales şi extrem de sugestiv,
Zâmbet de copil, am decis să scriu câteva rânduri care să vină, cu mulă dragoste şi sinceră admiraţie, din partea
directorului Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia”, marele palat al aproape tuturor cărţilor din lume, pline de poveşti
pentru cei mici şi pentru cei mari, pentru copiii care abia învaţă să citească, dar şi pentru cei mari care se străduiesc,
ca părinţi sau ca dascăli, să vegheze la viitorul celor chemaţi să ducă flacăra cunoaşterii şi progresului mai departe.
Aici se şi află una dintre marile probleme ale educaţiei preşcolare şi şcolare, aceea a raportului dintre formele
clasice de învăţare, bazate în principal pe litera tipărită şi scrisul de mână şi noile mijloace electronice, tot mai
răspândite, pe scurt războiul tăcut dintre carte şi tabletă, dintre Print Book si eBook, cu toate aspectele şi consecinţele
sale. De altfel, se pare că aceasta este şi soluţia viitorului şi suntem convinşi că generaţiile viitoare vor fi cu atât mai
performante şi mai aproape de echilibru şi progres, cu cât vor şti să îmbine mai bine şi mai armonios cartea clasică cu
cele mai noi forme ale stocării electronice. Să ştie, cum s-ar zice, deopotrivă, şi Povestea lui Făt-Frumos sau a Albei ca
Zăpada, dar şi tehnica complicată de a stăpâni cele mai noi apariţii în domeniul de viitor al informaticii, electronicii
şi comunicării moderne.
Îi aşteptăm cu toată dragostea şi cu toată bucuria pe cei mici, alături de părinţi şi de bunici, să ne viziteze toate
filialele din oraş, să vină la sediul nostru central, în special la Secția pentru Copii unde vor învăţa să iubească cu
adevărat cartea, simbolul etern al cunoaşterii şi al înţelepciunii, să înveţe a citi şi a face o revistă, cum este aceasta
a voastră „Zâmbet de copil”, sau cum este şi cea editată de noi, „Axis Libri”, să se pregătească, prin joc şi învăţare
sistematică pentru un viitor în care îi şi vedem constructori de bază, navalişti sau oţelari, ingineri, medici, profesori,
dar şi înalţi specialişti în IT și calculatoare, poate şi scriitori sau ziarişti şi, de ce nu?!, măcar unii dintre ei, fetiţele în
special, poate, pasionate, viitoare bibliotecare bine pregătite şi nerăbdătoare să vină în locul nostru într-o nesfârşită
ștafetă a flăcării celei mai pure care ne luminează existenţa – dragostea de adevăr şi de dreptate.
Prof. dr. Zanfir Ilie,
Manager, Biblioteca „V.A. Urechia” Galaţi
94
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Eveniment

Zilele Bibliotecii „V.A. Urechia”
la 126 de ani de existență

Î n perioada 7-13 noiembrie 2016, cu ocazia
Zilelor Bibliotecii „V.A. Urechia” – 126 de ani
de existență, s-a desfășurat un amplu program de
Teme, motive și simboluri shakespeariene - dezbatere
literară; Tainele Universului - oră de astronomie;
Lecturaventura - oră de lectură; Salonul Literar AXIS
manifestări: prezentări și lansări de carte, întâlniri și LIBRI unde au avut loc lansările de carte: Planetă
activități cu utilizatorii, dar și întruniri profesionale, liberă și sumbră - autor Coriolan Păunescu; Diaspora
care au avut loc atât la sediul central al Bibliotecii, literară românească vol. 1 și 2; Prietenii mei, artiștii
cât și la filialele acesteia. Fondată la 11 noiembrie și Fascinația artei - autor Cezarina Adamescu, iar
1890, prin donația generosului om de cultură, ca invitat special ne-a onorat cu prezența doamna
politician, profesor universitar, istoric și bibliofil profesoară Mioara Bahna, critic literar, care a lansat
– academicianul Vasile Alexandrescu Urechia volumul Dintre sute de femei.
– Biblioteca a dăinuit peste timp, și-a înmulțit Socializarea și delectarea utilizatorilor prin
fondul de carte inițial, spre folosul comunității mijloace diferite de petrecere utilă a timpului liber a
deservite, și a venit în sprijinul tuturor categoriilor avut loc prin intermediul: Clubului de Scrable „Axis
de utilizatori, confirmându-și menirea de bibliotecă Libri” la care au participat membrii acestuia, alături
enciclopedică. de instructorul și psihologul Andrei Alexandrov;
Acțiunile au vizat promovarea cărții și atragerea atelierului handmade la care au participat copiii
la lectură a utilizatorilor sau potențialilor utilizatori de la Fundația „Inimă de copil” și au răspuns
prin: sesiuni de informare și formare pentru aceștia; întrebării: Cum să faci o ramă foto; Clubului de Șah
vizite de informare - Primii pași în bibliotecă; „Axis Libri” la care au participat copiii, membri ai
prezentări ale secţiilor şi ale filialelor bibliotecii clubului, instructor ing. Adrian Smărăndoiu.
unor grupuri de copii, elevi, Pe toată perioada
studenţi, profesori de la şcoli, manifestărilor s-a desfășurat,
licee şi facultăţi gălăţene, dar și în holul mare de la parterul
premierea celor mai devotați bibliotecii, campania de
voluntari care au activat în promovare a lecturii Alegerea
cadrul Bibliotecii Estivale în adolescentului și au fost
anul 2016. organizate mai multe expoziții
Au avut un impact deosebit care au promovat documente
și s-au bucurat de un real cu valoare bibliofilă (carte și
interes activitățile cu elevii periodice) ce fac parte din
de diferite vârste, precum: fondul de carte al bibliotecii
Cartea – universul dezvoltării personale; Cartea, noastre: Curiozități bibliofile din colecțiile Bibliotecii;
bun sfătuitor; Două generații – aceeași pasiune: Anul comemorativ V.A. Urechia – 115 ani de la
lectura; Ex-librisul – memoria cărților; Toamnă moarte; V.A. Urechia – creator al României moderne;
sadoveniană – dezbatere literară; Cu mască și Portretul unui mare cărturar – Vasile Alexandrescu
fără mască - program literar-artistic; Poveste fără Urechia; Scriitori gălățeni în colecțiile Bibliotecii „V.A.
sfârșit - dezbatere; Toamna în literatura română Urechia”; Biblioteca Judeţeană „V. A. Urechia” Galaţi
- medalion poetic; Frumoasa poezie a toamnei – la ceas aniversar; Darul de suflet pentru gălățeni,
dezbatere literară; Tema copilăriei și a jocului în colecția de cărți Fondul Urechia.
literatură și în celelalte arte - oră de lectură; Eroi Nu au lipsit nici manifestările profesionale
de poveste – personaje motivaționale - dezbatere dedicate oamenilor din Cetatea Cărții de la Dunăre.
literară; Dimineți de lectură – lansarea proiectului Astfel: Asociaţia Bibliotecarilor din România (ABR),
educațional care l-a avut ca invitat special pe Filiala Galați a organizat în data de 8 noiembrie
scriitorul, dramaturgul și jurnalistul Victor Cilincă; 2016, întrunirea profesională Bibliologie – trecut
95
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Eveniment
și perspective. La acest eveniment profesional au Seria manifestărilor dedicate Zilelor Bibliotecii
participat 73 de bibliotecari din biblioteci publice, s-a încheiat duminică, 13 noiembrie 2016, la
școlare și universitare din județul Galați, iar ca invitat bustul din piatră al cărturarului, istoricului și
de onoare a fost prezent dl prof. univ. dr. Mircea academicianului Vasile Alexandrescu Urechia,
Regneală cu prelegerea Bibliotecari celebri. Au avut unde a avut loc o evocare a personalității și operei
loc lansările de carte: Tratat de biblioteconomie. Vol. sale în discursurile susținute de: dr. prof. Zanfir
2. Partea a 2-a – a prezentat prof. univ. dr. Mircea Ilie, directorul Bibliotecii „V.A. Urechia”, criticul
Regneală; recenzori: Violeta Moraru și Catrina și istoricul de artă plastică Corneliu Stoica, prof.
Căluian, bibliotecari, Cristian Căldăraru, directorul
Biblioteca „V.A. Muzeului de Istorie Galaţi,
Urechia”; Incunabule medicul Gheorghe Bugeag,
din colecțiile Bibliotecii fost președinte al Comisiei
„V.A. Urechia” – a de Cultură, jurnalistul Victor
prezentat Camelia Cilincă și scriitorul Theodor
Bejenaru, bibliotecar Parapiru. La omagiere au
la Colecții Speciale, participat personalități
Biblioteca „V.A. locale, scriitori, directori de
Urechia” și a fost instituții de cultură, mass-
prezentată lucrarea: media gălățeană,
Evaluarea în sistem elevi, studenți, cadre
„peer review” a materialelor didactice, colegii din
științifice - autor Ligia Pîslaru, bibliotecă, precum și
bibliotecar, Biblioteca Universității foarte mulți iubitori ai
„Dunărea de Jos”. instituției.
Marți, 09 noiembrie 2016, s-a După o săptămână
desfășurat la Centrul de formare al de maraton cultural
Bibliotecii întâlnirea profesională cu și profesional în care
tema: Sistemul integrat de bibliotecă au fost alături de
– o necesitate, la Biblioteca noastră
care au fost prezenți toate instituțiile de
bibliotecarii din cultură și învățământ gălățene și
bibliotecile locale nu numai, se cuvine să aducem
din apropierea mulțumiri tuturor pentru
municipiului Galați. participare și implicare și să urăm
Din partea Bibliotecii un sincer La mulți ani Catedralei
„V.A. Urechia au oferit lecturii gălățene întru binele și
îndrumări Dafinoiu folosul comunității!
Spiridon – metodist,
Titina-Maricica Dediu
– formator și dr. Liviu
Iulian Dediu - specialist din partea IME România.
Vineri, 11 noiembrie 2016, s-a desfășurat
Adunarea generală a Filialei Galați a ANBPR
(Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor
Publice din România) unde au participat bibliotecari
din toate bibliotecile comunale din județul Galați
care au abordat aspecte neclare ale profesiei, au
realizat bilanțuri și au formulat propuneri, căutând
și găsind soluții pentru problemele profesionale pe
care le-au supus discuției. Redacţia AXIS LIBRI
96
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Memento

Poeme
La comemorarea a 140 N-am avut la mine ţidule,
de ani de la trecerea în Dar cred că oricât aş fi studiat,
nefiinţă a marelui om care De dumnealui nu spun destule
a fost Costache Negri Şi nu-i nici îndeajuns apreciat.

La această comemorare, Altceva să mai zic oi fi uitat,
Când ne-amintim cu drag Dar pentru ţară ce-a fost în trecut,
de un bărbat, Mai mult de la noi ar fi meritat
În suflet simţim o alinare, Atâtea lucruri bune a făcut.
Văzând în urmă câte a lăsat.
Poate n-am vorbit ca din carte,
Ionel Jecu Să facem deci o sărbătoare Însă cu toţii să ne amintim
epigramist Din ce cândva pe noi ne-a De acest Om, şi pe mai departe,
întristat, Noi şi urmaşii noştri să-l cinstim.
Ne întâlnim la o zi mare,
Rog să nu fie nimeni supărat. 19 octombrie 2016

Costache Negri, el trăieşte, *
Măsurând distanţa cu prăjina,
De-acolo, de sus, ne priveşte, Cu gândul la Eminescu
Tot ce facem noi jos, în Mânjina.
Te-ai înălţat acolo sus
În aceste locuri a trăit, Să-ţi priveşti azi plopii,
Dacă gândim puţin la viaţa lui, Cum despre ei multe ai spus
Un frumos conac a construit, De ei mereu te-apropii.
Fiind şi pârcălab de Covurlui.
Şi străluceşti, luceafăr blând,
Ca un om luminat la minte În nopţile senine,
În Lucrările Publice-avu loc Iar stelele te cheamă, vrând
De ministru, vice-preşedinte O şoaptă de la tine.
Al Moldovei Adunării Ad-hoc.
Tu le răspunzi în dulce grai,
În funcţia lui nu abuza Aşa cum ţi-e firea,
De privilegii birocratice, Pe mioriticul tău plai
În timpul domniei lui Cuza Trăindu-ţi nemurirea.
Având misiuni diplomatice.
Păsărele somnoroase
Istoria n-are omisiuni, Se-adună seara pe deal,
Citind lista mare a datelor. Iar pădurile umbroase
Ca diplomat a avut misiuni Foşnesc doine din caval.
Privind Unirea Principatelor. Să ştii, nimic nu s-a schimbat
În codrii de aramă.
Când ţara spera la vremi bune Sunt numai trişti că ai plecat
La Mânjina, aici, el discerne, Şi, fremătând, te cheamă.
Astfel, prin munca lui se pune
Baza solidă-a României Moderne. Iar acum, în încheiere,
Nu-ţi spun bun rămas,
Vasile Alecsandri spunea Aşteptăm o „Revedere”,
Că „este un poet încântător”. Să ne plimbăm prin văi, la pas.
La conac la Negri când venea
Şi mai spunea că-i „un bun prozator.”
97
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI
Sumar

Cuprins
2016 - Anul Sfântului Antim Ivireanul Coperta 2
2016 - Anul Internaţional William Shakespeare Coperta 2

Editorial
ZANFIR ILIE - Starea de Unire 1

BIBLIO-BREVIAR
Camelia Bejenaru - O carte de călătorie rară: Anson, George. Voyage autour du monde
fait dans les années 1740, 41, 42, 43 et 44 par George Anson. Geneve: Henri-Albert Gosse
et Comp., 1750 4
Florina Diaconeasa - Noaptea în Bibliotecă la Galați la cea de a VI-a ediție 6
Cătălina Șoltuz - Octombrie a început cu o noapte în bibliotecă la Galați 8
Andreea Iorga - Noaptea în Bibliotecă la Galați în cadrul
Compartimentului Împrumut pentru adulți 10
Maricica Târâlă-Sava - Căutătorii de comori – concurs pentru pitici 11
Florica Șerban - Personaje din povești la lumina felinarelor - lectură publică 12
Cecilia Manolescu - Început de toamnă, flori, frunze, struguri, nuci, castane…
Noaptea în Bibliotecă 13
Celozena Diaconu - Biblioteca în oglinda fermecată a copilăriei 14
Liana-Mihaela Niculeț - „Noaptea în Bibliotecă la Galați”, ediția a VI-a :
Bookletta – uită o carte undeva! 15

SALONUL LITERAR AXIS LIBRI
Silvia Matei - Salonul Literar „Axis Libri” în cel de-al optulea an de activitate 17

SALONUL LITERAR AXIS LIBRI: RECENZII
Catrina Căluian - Craiu, Violeta. Schiţă pentru o monografie a comunei Stăncuţa,
judeţul Brăila. Brăila: Proilavia, 2015 20
Simona Milica - Ciupercă, Livia. Paul Bujor: documentar biografic. Iaşi: Junimea, 2016 21
IOANA CHICU - Ciupercă, Livia. Monumentul lui Mihai Eminescu din Iași și sculptorul
Ion Schmidt-Faur. Iași : PIM, 2016 22
MĂDĂLINA PANĂ - Mărunţelu, Nicolae. Te slăvesc în poezie. Galați: Axis Libri, 2016 23
CAMELIA TOPORAȘ - Tiutiuca, Dumitru. Bio-bibliografie. Galați: 2016 24
DORINA BĂLAN - Corbu, Daniel. Viața de fiecare zi la Iași pe vremea lui Daniel Corbu
povestită de el însuși. Iași: Princeps Multimedia, 2016 25
ADA TĂBĂCARU - Crăciun, Vera. Auraș Fluturaș. Chișinău: Silvius Libri, 2016
Dansul fulgilor de nea. Chișinău: Silvius Libri, 2015 26
MIHAELA PAVEL - Ioan Fărcăşanu. Contraste sub cupola albastră. Galați: InfoRapArt, 2015 27
a.g. secară - Tiutiuca, Dumitru. Gândirea creştină arheică eminesciană.
Craiova: Fundaţia Cartea Românească, 2016 28

SALONUL LITERAR AXIS LIBRI: EPIGRAME
IOAN FĂRCĂŞANU 30
VASILE MANOLE 31
STELA ȘERBU RĂDUCAN 32

GALERIA DE ARTĂ
Teodor Vișan - Steaua Crăciunului 33
Mariana Tomozei-Cocoş - Expoziția personală „Gheorghe Andreescu” 34
98
AXIS LIBRI An IX, nr. 33, decembrie 2016
Sumar
Corneliu Stoica - Alexandra Drăguţescu - Linii pentru un portret 35

LOCALIA
Maria Stanciu - Pelerini în Țara Sfântă. Muntele Fericirilor sau Calea Împărătească 38
ADRIAN POHRIB - Aplicarea Convenţiei de Armistiţiu din 12 septembrie 1944. Studiu de caz -
relaţia dintre Poliţia oraşului Galaţi şi trupele sovietice de ocupaţie (I) 43
Eugen Holban - Sărbătorile de iarnă. Datini de Sfântul Andrei 47

PERSONALIA
Ionuț Alexandru Drăghici - Structuri Informative ale armatei române
în perioada 1859-1914 (II) 50
RADU MOȚOC - Vasile Alecsandri în tinerețe 54
ANA MARIA CHEȘCU - Un episod mai puțin cunoscut. Reținerea matelotului Cointrelle
la Brăila (1858) 57
LETIȚIA BURUIANĂ - Hortensia Papadat-Bengescu într-o antologie americană
a literaturii feminine despre Primul Război Mondial 59

CUTIA DE REZONANŢĂ
IOAN TODERIȚĂ - Jenică Chiriac. Trei cărți de povestiri evanescente 61
Vasile Andru - Paris, un loc bun să te exilezi (III) 63
Radu Sergiu Ruba - Pe colinele Manciuriei (III) 65

CONFLUENŢE CULTURALE
THEODOR PARAPIRU - „Oile lui Panurge“ / „Les moutonsde Panurge“ / „Panurge’s Sheep“ 69
GHIȚĂ NAZARE - Prezențe gălățene într-o revistă românească internațională 70
IVAN IVLAMPIE - Teodor Parapiru, Testis – poeme, romane, scenarii, parabaze,
istorii parenetice, entelehii – Sezonul I, Editura Senior, Călăraşi 2016 72
IONEL NECULA - Întoarcerea lui Theodor Parapiru 74
ELENA PRUS - Alexe Rău sau intertextualitatea ca creare a predecesorilor 76
IOANA-CODRUȚA TUDORIU - Oameni. Decoruri. Obiecte. Incursiune în
lumea personajelor 80

Scena şi ecranul
Adrian Buzdugan - „12” din nou la înălțime 83
DUMITRU ANGHEL - Cronică de teatru - Suntrack de Radu Afrim 85

EVENIMENT
Conferința Națională a ABR. Ediția a XXVII-a 87
ANGELA-ANCA DOBRE - Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” din Constanţa,
la ceas aniversar 88
Şedinţa Consiliului ştiinţific al Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Galaţi, septembrie, 2016 90
Promisiunea viitorului – tehnologie, bibliotecă şi digital. Cea de-a XXVII-a Conferinţă Naţională
a Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România 91
DAN PLĂEȘU - Filiala locală a Uniunii Scriitorilor din România a împlinit zece ani 94
ZANFIR ILIE - Către cei mici şi frumoşi! Mesaj din Palatul Cărților 94
Zilele Bibliotecii „V.A. Urechia” la 126 de ani de existență 95
IONEL JECU - Poeme 97

99
An IX, nr. 33, decembrie 2016 AXIS LIBRI

Editura „AXIS LIBRI”
a Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Galaţi
semnalează următoarele apariții:

2015 2016

Itinerarii spirituale / Ghiță Nazare Eseuri Danubiene vol. II: Galaţiul şi Dunărea / Zanfir Ilie
Dialoguri 50+1 / Ghiță Nazare Cuvinte de metal / Aldyn
Întâiul și ultimul senin / Gheorghe Gurău Oraşe întinse pe vârf de retină / Aldyn
Theodor Munteanu, o viaţă de artist / Laura Sava Toamna Iguanei / Vlad Vasiliu
Presa Primului Război Mondial / Cătălin Negoiță, Lacrimi peste timp / Nicolae Mărunţelu
Zanfir Ilie Te slăvesc în poezie / Nicolae Mărunţelu
Viaţă de pilot / Ioan Gh. Tofan Aripi de libelulă / Lidia Mihaela Necula
Călimara cu pixeli / Ion Manea Frunza / Geanina Romila
Oameni în memoria Galațiului: Aniversări 2014 Oameni în memoria Galațiului: Aniversări 2015
Dincolo de rimă / Joël Conte; Thierry Sajat Dicționarul scriitorilor gălățeni / Zanfir Ilie
Osteoporoza şi angiopatia în diabetul zaharat / Aurelia ProBoholț, ediția a IV-a
Romilă Gastritele și gastropatiile: o abordare clinică / Dan
Ţara Vrancei - O istorie a obştilor răzăşeşti / Cezar Botezatu
Cherciu Pomul vieții în cultura și mitologia popoarelor turcice /
Eseuri Danubiene vol. I: Dunărea poveste şi adevăr / Gulten Abdula-Nazare
Zanfir Ilie Doi fii ai luminii: Monseniorul Vladimir Ghika şi
Monumente de for public din municipiul Galaţi/ Alexandru Lascarov-Moldovanu - înfrăţiţi întru
Corneliu Stoica Hristos / Livia Ciupercă
Rembrandt în colecţiile Bibliotecii „V.A. Urechia” Uni-versuri: Antologie de poezie
Bucătăreasa şi prezumţia de nevinovăţie / Grigore Liricul, un discurs dificil / Dumitru Tiutiuca
Postelnicu Fațete ale istoriei: Studii, note și articole de istorie/
Par şi impar: rondeluri / Gheorghe Gurău Sorin Langu

N.R.: În numărul următor vom prezenta manifestările dedicate Zilei Culturii Naționale, din 15
ianuarie, cele prilejuite de Unirea Principatelor din 24 Ianuarie precum și de la Salonul Literar „Axis Libri”
și inclusiv cele ocazionate de Sărbătorile de primăvară.

Publicație editată și realizată cu sprijinul financiar al
Consiliului Local și al Primăriei Municipiului Galați.

Lucrarea de artă grafică de pe coperta I a fost realizată de artistul
Gheorghe Andreescu.

Director: ZANFIR ILIE
Redactor-șef: Letiția Buruiană Revista Axis Libri este membră ARPE
Secretar general de redacţie: Dorina Bălan (Asociația Revistelor, Publicațiilor şi
Redactori: Silvia Matei, Camelia Toporaş, Violeta Moraru Editurilor).
Tehnoredactare: Sorina Radu, Cătălina Ciomaga
Ilustraţia revistei a fost realizată după colecţiile
Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Galaţi.
Adresa: Galaţi, str. Mihai Bravu, nr. 16.
Tel: 0236/411037, Fax: 0236/311060
E-mail: axislibri@gmail.com; axislibri@bvau.ro Responsabilitatea asupra conținutului intelectual
Web: http://www.bvau.ro/axislibri/ al articolelor aparține în exclusivitate autorilor.
ISSN: 1844-9603

100