You are on page 1of 32

ALE MAREŞALULUI

]0N ANTONFSCU

c%J|ele LA
CITEVA MINUTE

maAzin
ÎNAINTE DE EXECUŢIE

istwic

TREPTE SPRE ADEVĂR
Vor fi ele găsite vreodată'.'
Aceasta era întrebarea pe care şi-o puneau autorii reconstituirii publicată de revista M a g a z i n i s t o ­
r i c în iunie 1991 sub titlul l u m i i . l t . z i l e a i c m a r e ş a l u l u i A n t o n e s c u despre fotografiile de la execu­
ţia cu urmare a sentinţei pronunţată de Tribunalul poporului in ziua de 17 mai 1946. întrebarea era
dominată de scepticism, cunoscute fiind drumeţe trăite de arhivele noastre în vremea ocupaţiei sovie­
tice şi apoi in unii regimului comunist. Iar fotografiile respective, ca şi întreg volumul de documente
originare privitoare Ia procesul înscenat mareşalului Ion Antonescu şi principalilor săi colaboratori
nu erau dintre acelea cărora să nu li se stabilească un regim cu totul special.
Investigaţii de ultimă oră confirmă, de altfel, faptul că autorităţile comuniste s-au dovedit extrem
de grijulii, mergând până acolo încât toate documentele date publicităţii în acest caz au fost în aşa
fel „ajustate" încât să justifice acuzaţiile ce conduceau spre o sentinţă prestabilită şi nu să pună în
lumină adevărul unei epoci de mare dramatism în existenţa poporului şi statului român şi a persoa­
nelor implicate in acele evenimente. Aceste acuzuţii erau formulate într-un moment în care la Niiren-
berg se pregătea Procesul marilor criminali de război din conducerea Partidului Naţional Socialist
German şi a celui de al lll-lea Reich. De asemenea, in Franţa avusese loc procesul mareşalului Pe-
tain şi in alte ţări se pregăteau procese ale criminalilor de război, în conformitate cu hotărârile
adoptate de conducătorii coaliţiei antifasciste — S.L.A., Anglia, L'.R.S.S. — ţi impuse în plan in­
ternaţional.
In ceea ce priveşte procesul Antonescu. chiar din momentul judecării tui, s-a recurs la falsificarea
documentelor sau la dosirea lor. Iată de ce o primă urgenţă pentru istoriografia noastră actuală este
aceea de a r e f a c e f o n d u l d o c u m e n t a r autentic al u l t i m e l o i c i n c i d e c e n i i din istoria românilor. Ope­
raţie complexă şi migăloasă, care presupune nu doar depistarea şi adunarea documentelor, ci şi puri­
ficarea lor de tot ceea ce a însemnat zgura şi fals ideologic-propagandistic. Numai după aceea se va
putea trece la scrierea obiectivă a istoriei acestei perioade.
Consecvenţi principiilor de respectare a adevărului istoric şi de punere a lui în circuit public, M a ­
g a z i n i s t o r i c s-a străduit să fie o prezenţa qctivu in această acţiune de mare responsabilitate. In ulti­
mii ani revista a publicat un foarte mare număr de documente şi mărturii inedite menite să infor­
meze sutele de mii de cititori şi să ajute pe istoric în formularea unor drepte judecăţi despre eveni­
mente şi personalităţi importante din ultima jumătate de veac.
Eforturile noastre au fost apreciate de publicul cititor, ca şi de specialişti din ţară şi din străină­
tate, iar acest prim C a i e t editat prin strădania I u n d a ( i e i C u l t u r a l e M a g a z i n I s t o r i c nu este altceva
decît materializarea numeroaselor imbolduri şi îndemnuri primite din partea dv., stimaţi cititori. Mai
mult, conţinutul său încearcă să concretizeze o cerinţă pe care ne-aţi formulat-o aproape imperativ
sub formulele întâlnite în scrisorile şi telefoanele sosite la redacţie: „Reeditaţi nr. 1/1993!" sau „Tra­
geţi un supliment de tiraj la nr. 1/1993!"
Am înclinat spre o culegere de texte ule autorilor publicaţi de revista M a g a z i n i s t o r i c consacrate
ultimelor zile din viaţa mareşalului Ion Antonescu, dar şi evenimentelor care au condus spre tragicul
său sfârşit. Publicate in diverse numere ule revistei, ele au însemnat tot atâtea trepte spre adevăr.
Reunite, işi vor spori valoarea, dând o imagine istorică mai durabilă, iar reproducerea fotografiilor
din C r o n i c a t r a g i c ă apărută în nr. 1/1993 dă întreaga semnificaţie sfârşitului demn al mareşalului
Ion Antonescu.
Este, de fapt, un amplu reportaj istoric al perioadei 23 august 1944-1 iunie 1946, care cuprinde
insă în sine invitaţia de a gândi şi judeca in cunoştinţă de cauză evenimente cruciale care au marcat
sfârşitul regimului antonescian şi, ulterior, instaurarea totalitarismului comunist in România.
Iniţiatorii şi autorii acestui C a i e t nu şi-au propus să acuze sau să reabiliteze evenimente şi per­
soane, ci au dorit doar să se afle cât mai multe adevăruri. Ne exprimăm încă odată regretul că
foarte importantele documente din perioada de un an şi jumătate cât mareşalul Ion Antonescu s-a
aflat în detenţie in L'.R.S.S (fiind preluat din România în pofida voinţei autorităţilor civile şi mili­
tare româneşti) nu se află î n c ă în arhivele din ţară. Sperăm că în procesul cooperării cu arhivele Fe­
deraţiei Ruse se va ajunge şi la acest moment al adevărului. Pentru că săntem convinşi că la ora ac­
tuală istoria noastră trebuie să aibă un singur personaj centrul: ADEVĂRUL!
Mulţumim încă o dată cititorilor care ne sprijină constant şi colaboratorilor noştri care ne asigură
cu promptitudine raţia de inedit ce face din M a g a z i n i s t o r i c nu numai cea mai răspândită, dar şi cea
mai iubită carte de istorie. In speranţa că acest C a i e t este doar un început, redacţia şi Fundaţia Cul­
turală Magazin Istoric aşteaptă din partea dvs. noi sugestii.

„EU NU M-AM CRAMPONAT DE PUTERE"
Acest adevărat testament politic al mareşalului Ion Antonescu a fost scris in prima sa „ce­
lulă", in seara zilei de 23 august 1944, pe filele unei agende de birou pe anul 1930, care i-a
aparţinut regelui Carol II. Agenda a fost păstrată până în toamna anului 1984 de către general-
maior (r) Gheorghe Teodorescu, fost in ziua de 23 august 1944 şef al Gărzii Palatului, având,
atunci, gradul de maior. Generalul Gh. Teodorescu intrase in posesia acestei agende în dimi­
neaţa zilei de 24 august, scoţând-o de sub dărâmăturile „Casei mici" a Palatului regal din Ca­
lea Victoriei, care fusese bombardată de aviaţia germană. Actualmente, agenda se află în fon­
durile Muzeului de istorie a României.
în săptămânalul Românul, nr. 9/1990, generalul maior (r) Gh. Teodorescu a relatat împreju­
rările în care a fost scris documentul şi l-a dat publicităţii, lată cum şl-a redactat mareşalul Ion
Antonescu relatarea sa: „Pe ia orele 21.00, la cererea lui Ion Antonescu de a i se deschide uşa
camerei In care era închis, aceasta fiind fără aerisire şi de dimensiuni foarte mici (2/3 m), cei
doi arestaţi [Ion şi Minai Antonescu] au fost lăsaţi să iasă din cameră şi să respire un aer mai
răcoros, in acea zi fiind foarte cald.
La un moment dat, Ion Antonescu a luat un carnet dintr-un raft cu multe cărţi şi manuale, a
cerut un creion soldatului care-l păzea şi aşezat pe scaun, cu carnetul pe genunchi, a scris
timp de o oră, după care a pus carnetul, cu coperţi roşii, la loc de unde l-a luat".
Textul documentului, fără nici o altă explicaţie lămuritoare, a fost reprodus şi în revista Cu­
get românesc, nr.2/1990.
în ceea ce ne priveşte, precizăm că acolo unde cuvintele s-au dovedit indescifrabile, am
marcat locul prin trei puncte; de asemenea, am păstrat prescurtările utilizate in original.

Astăzi 23 august 1944, am venit în l-am arătat d-lui Clodius că nici o
audienţă la rege la ora 15 1/2 pentru a-i ţară şi nici chiar Germania, nu ar putea
face o expunere asupra situaţiei f r o n t u ­ continua războiul în caz când jumătate
lui şi a acţiunii întreprinsă pt. a scoate din teritoriul ei ar fi ocupat şi ţara total
ţara din greul impas în care se găseşte. la discreţia ruşilor.
Timp de aproape 2 ceasuri regele a l-am cerut, ca şi dl.M.Ant., să arate
ascultat expunerea, păstrând ca de o b i ­ acest lucru la Beriin, să roage să înţe­
cei o atitudine forţat rezervată, aproape leagă poziţia ţării noastre în faţa cata­
indiferentă. clismului ce o ameninţă şi a mea în faţa
La expunerea mea a asistat la au­ istoriei şi a ţării şi să-mi dea dezlegarea
dienţă dl. Minai Antonescu. a trata un armistiţiu, dorind să ieşim
l-am arătat regelui că de aproape 2 din această situaţie ca o a m e n i d e
ani dl. Minai Antonescu a căutat să o b ­ onoare şi nu prin acte care ar dezonora
ţină de la anglo-americani asigurări pentru vecie ţara şi pe conducătorii ei.
pentru viitorul ţării şi i-am afirmat cu Dl. Clodius a promis că va arăta
această ocazie că, dacă aş fi găsit înţe­ exact dorinţa noastră; i-am arătat că
legere şi aş fi putut găsi înţelegere pt. noi trebuie să ne luăm libertatea de a
asigurarea vieţii, libertăţilor şi c o n t i n u i ­ ne apăra viaţa viitoare a neamului.
tăţii istorice a acestui nenorocit popor, Relativ la conversaţia cu dl. Mihala­
• nu aş fi ezitat să ies din război 'nu che, deşi ea a durat câteva ceasuri, t o ­
acum, ci chiar de la începutul c o n f l i c t u - tuşi i-am arătat numai esenţialul.
lui_ mondial, când Germania era tare. Dl. Mihalache mi-a cerut să mă sacri­
în continuare, i-am arătat conversaţia fic şi să fac eu pacea, oricât de grele ar
avută, imediat la întoarcerea mea de pe fi condiţiile puse.
front, în noaptea de 22/23, cu d-nii Clo- l-am răspuns că eu, fiind exponentul
dius şi Mihalache şi în dimineaţa zilei unei revoluţii care m-a adus fără a fi
cu dl. Gh. Brătianu. pus eu la cale sau să fi avut vreo legă­
D-lui Clodius, i-am vorbit în faţa d-lui tură cu ea, la conducerea statului, d î n -
M. Ant. pe un ton răspicat şi i-am a m i n ­ du-mi mandatul să reconstituiesc grani­
tit că, atît prin dl.M.Ant. de acum cîteva ţele ţării, să restabilesc ordinea morala
luni, cît şi în februarie, la ultima între­ şi să pedepsesc, aducându-i în faţa tri­
vedere, am arătat Germaniei că dacă bunalului poporului, pe acei care... ca­
frontul nu se va menţine pe linia T g . tastrofa graniţelor şi prăbuşirea dinas­
Neamţ — N. laşi — N. Chişinău — Nis­ tiei. Cum ţara îmi impusese şi pe legio­
tru, România va căuta soluţia politică nari şi mai târziu şi războiul, pentru a
pentru terminarea războiului. legifera actele mele, am cerut aproba-

3

eu sînt condiţii de pace nu de armistiţiu nu m-aş da la o parte şi aş da. spre d) a patra condiţie cerută de Molotov deosebire de dl. era totuşi încă tare. tele. pe care-l aşteaptă. dreptul de a pătrunde pe Azi a semna propunerea Molotov.. care. Mihalache a insistat încă o dată şi i-am înlesnit trativele directe cu a n . che. nal-ţărăniştii. putem pierde benefi­ Notez că atunci [când] ni s-a propus ciul Chartei Atlanticului. situaţia militară a Germaniei. ceea ce a constituit precizate. dacă să ieşim din război oricând d o r i m . a cerut să faţă că România se retrage din război. România din război. Gh. ţiunea rusească cu toate consecinţele b) să bag ţara pentru vecie în robie. reaua ei cre­ şi pierderea Basarabiei şi Bucovinei. şi că vine pună armele. în aceea de a întoarce armele în c o n t r a consecinţă. lăsăm Rusiei. care ne vor fi puse la dis­ cu mandatul formal de la ambii că sânt 4 . orice conces. luîndu-mi curajul în dimineaţa zilei de astăzi. că trebuie să marele pericol. dacă. viitorul ţării şi în ceea ce priveşte g r a n i ­ Adică.rea ţării pentru faptul că schimbasem poziţie pentru ca împreună cu ruşii să din luptă regimul legionar pentru trădă­ alungăm pe nemţi din ţară. „să Tiu recunoască nici o m o d i f i ­ e) în sfârşit. care nu a fost liber conţineau şi clauza care ne impunea să consimţită". s-au înşelat. îşi sprijinul anglo-americanilor. a accepta astăzi p r o ­ astfel de condiţie şi ar fi pus-o în prac­ punerile Molotov însemnează: tică. dinţă faţă de Finlanda. printre al­ deşi slăbită. fiindcă drept gaj al plăţii mărturisească că d-lor. haos şi ar lăsa ţara la discreţia totală a mi-a dat dezlegare şi a aprobat tot ce ruşilor şi germanilor? eu_ făcusem. au crezut în Cine. el mi-a spus. fiindcă condiţiile puse nescu. am spus d-lui Mihalache. Bineânţeles. Brătianu. mi-a decla­ şi de anglo-americani este să dau ordin rat că vine de la o întrevedere dintre soldaţilor să se predea ruşilor şi să de­ d-nii Maniu şi Dinu Brătianu. pentru a scoate am declinat (refuzat) aceasta. să moară eroic. adică naţio- lor ruşii vor ţine ţara ocupată nedefinit. făcând acest act. crezându-i pe cuvânt. în care Roose. experienţa tragică făcută de acum niciodată de la 1812 şi până la u l ­ alţii. Mihalache. ei. mă dispensează l-am adăugat că după părerea mea. când putem ca un popor. decât să-şi sem­ statului asigurate şi i-am afirmat că neze singur sentinţa de moarte. prezenta o c u p a - ţele ţării. dacă mi (este sublinierea d-sale). sub altă formă.l u i M i h a l a c h e că cinţelor viitoare asupra neamului. care bineânţeles constituie o surpriză pentru mine. ca şi Polonia şi poate alte ţări. am arătat d-lui Mihala­ şi să aşteptăm.. s-ar cere. pe când şi răspunderea să spun Fiihrerului în eram în Consiliul de Miniştri. are siguranţa că îl aşteaptă o asemenea A m avea bazele viitoarei politici a soartă. însă şi-au poate lua răspunderea acceptării aces­ făcut convingerea definitivă că aceştia tei porţi deschise. să accept să fac eu armistiţiul şi să glo-americanii sau de dl. care au căzut sub jugul Rusiei. timatumul Molotov. ţările baltice şi act pe care România nu l-a făcut pînă Polonia. trebuie să ne considerăm o Germaniei.. care poate duce la sînt total nepregătiţi de a indispune pe robia neamului? ruşi şi că sîntem lăsaţi la totala lor dis­ c) a treia clauză şi cea mai gravă e creţie. fiindcă propunerile de armistiţiu conţin Reamintind toate acestea d-lui Miha­ şi clauza despăgubirilor de război ne­ lache. Mihai A n t o ­ semnez pacea. Numai un nebun ar putea accepta o în consecinţă. velt şi Churchill s-au angajat. pentru a izgoni pe nemţi din ţară. generaţie sacrificată.. a într-o astfel de situaţie este de preferat unui asemenea gest odios. rile sale şi pentru că intrasem în război Care om cu judecata întreagă şi cu în aclamaţiile şi cu asentimentul întregii simţul răspunderii ar putea să dea sol­ naţiuni trecusem forţat de operaţiuni şi daţilor ţării un astfel de ordin care Nistrul. poate să-şi ia răspunderea conse­ l-am r ă s p u n s d . acestea. să ne resemnăm Cine poate. propunerile Molotov mai care de frontieră. a) a face un act politic de renunţare Vecinătatea cu Rusia. mea. Maniu pe care l-am lăsat Dl. să mai insist. odată enunţat ar produce cel mai mare Ţara. care a tratat cu ştiinţa. prin cîte 3 milioane de voturi. î n ­ teritoriul României oriunde va fi nece­ semnează a lăsa mari răscruci pentru sar. mă vadă dl. de dl.

De mai cameră. care a salvat-o de 2-3 ori de la pră­ Acest „mai i n t i m " legat şi de alte i n ­ pastie.1944 pistoalele în mână. vorbind despre Nu s-a avut nici o dorinţă de a se da România. Scris în celulă . că s-a realizat unirea politică internă. Antonescu din garda Palatului cu 6-7 soldaţi cu 23. care a rioase. Brătianu urma să-mi a d u c ă ade­ cea în altă cameră cu mâinile la spate: ziunea scrisă înainte de audienţa mea „Să-ţi fie ruşine. M. cu un devotament teaptă şi după aceea să continue cu şi cu o m u n c ă de mucenic. ca poporul să vadă că s-a înfăptuit u n i ­ M-am uitat la soldatul care mă ţinea rea internă şi pentru ca străinătatea. ceea ce am refuzat. ca un martir. Generalul Sănătescu a din cameră pe culoar. mul său discurs. aceste condiţii. şi multe ori am spus regelui în patru ochi discuţia a continuat câtva t i m p cu ge­ şi în prezenţa d-lui M.. îmi pot lua angajamentul să încep trata­ După aceea. [acesta] revenind cu dacă crede că este un alt om în ţară. Aceasta. M-am uitat această audienţă cu hotărârea luată. scuzându-se faţă de mine. buzunar. oferit două scaune aduse din afară. fiindcă voiam să merg la dezonorează un general". După că-mi va aduce dânsul acest angaja­ aceea. care a scăpat de la o teribilă dicaţii pe care le-am avut pe căi se­ răzbunare pe membrii dinastiei. Brătianu şi Titel mine. pentru ţara ruşii. Mihai A n t o ­ ment. i-a spus că aşteaptă răpunsul de la A n ­ Camera nu are decât 3 m pe 2.. că „această ţară va fi în c u ­ acestei camere-celule. Mihai Antonescu cheile. eu îi cedez locul cu o singură Petrescu. sunteţi arestat să mi se dea în scris acest angajament. bruscat. care a m u n ­ şi că va trebui să tratăm mai intim cu cit 40 de ani. în forţă şi că vom fi total la discreţia lor lată c u m a ajuns un o m . a spus. Eu am confirmat că sunt de acord cu Istoria să judece.de acord şi că îşi iau alături răspunde­ Regele a trecut în spatele meu urmat rea. unde o bestie de intervenit în discuţii de două ori şi şi-a subofiţer mi-a spus să scot mâna din luat angajamentul. să pri­ toţi din Palat pentru a fi linşaţi şi care a mească răspunsurile pe care le aş­ servit timp de 4 a n i . frântă. pentru care i-am mulţumit. în uti. regele a ieşit din m-am cramponat de putere. afirmaţia că va aduce el adeziunea capabil să o servească mai bine ca scrisă a d-lor Maniu. ceea tul curat. regele intră în ca­ meră şi în spatele lui apare un maior Ml. pentru armistiţiu". fără fereastră şi fără ventilaţie. armata î n ­ tratativele. care tre­ Dl. cel puţin aspec­ rând la discreţia totală a Rusiei". să nu mai poată. de braţe şi i-am spus că să ia mâna de aliaţii şi inamicii. acestea sânt acte care la rege. nescu. pentru că nu aţi vrut să faceţi imediat să accepte ca el să fie publicat. ţara şi pe regele ei. adresându-mă generalului dezbinarea noastră. lui. chiar cu plecarea d-lui Mă rog lui Dumnezeu să ferească M. fix în ochii lui şi i-am repetat de mai adică să-i pot afirma că dat fiind faptul multe ori apostrofa. Antonescu că neralul Sănătescu. Este plină de praf şi într-o de­ ce era un avertisment că vom fi atacaţi zordine organizată. gelui pentru a pleca. braţ pe la spate şi generalul Sănătescu l-am răspuns că accept cu condiţia mi-a spus: „D-le mareşal. fără să i-l fi cerut. am fost scos tivele de pace. prin pe mine şi. să prezinte garanţii şi să nu Când eram în curs de discuţiuni şi mă plictiseam aşteptând revenirea re­ fie un ambiţios sau un aventurier. fiindcă Churchill. mîntul Angliei şi Americii de a trata cu După 2 ore s-a deschis uşa şi ni s-a ruşii. unul din soldaţi m-a prins de pace. mai necugetat cu cât niciodată eu nu în acest moment.VIII. dacă accept să fac eu tratative de de soldaţi. dl. A n t o ­ luat jurământul tânărului rege în strigă­ nescu să arate regelui că este o necesi­ tele mulţimii care îmi cerea să dau pe tate să mai aştepte 24 de ore. Sănătescu în obrazul Regelui. am fost băgat la ora 17 într-o Cum regele spunea ca aceste tratative cameră „Safe" Fichet şi încuiaţi cu să înceapă imediat. a determinat pe dl. condiţie. Antonescu la Ankara şi Cairo pentru ţara de consecinţele unui act cu atât a duce tratative directe. este kara şi Berna pentru a obţine consimţă. împreună cu dl.

membru în Consiliul militar al Vasiliu. vreme de zece ani (1957-1967). După respingerea acestei propuneri. La aceasta Bodnaraş a răspuns că După câteva tergiversări şi intervenţii. Bucureştiului.V.R. După un timp.] Susaikov şi Tevcenkov. I. Bodnaraş a unde şi c u m este ţinut mareşalul A n t o ­ mai spus că guvernul [român] nu d o ­ nescu. I. şi de generalul Ivan Zaharovici Susaikov (1903-1962). împreună cu Bodnaraş. şeful Direcţiei politice a frontului. tovarăşului Stalin. care s-a prezentat ca fiind arestaţi a fost transportat la punctul de membru al C C . nescu. cu genera- Raportez: La 31 august 1944.Z.l o c o t e n e n t T e v c e n k o v . Florentina D O L G H I N Moscova. Aurel pazei proaste. întrucît aduce precizări şi amănunte necunoscute despre modalităţile în care a ajuns mareşalul Ion A n t o ­ nescu sub paza organelor militare sovietice. adresat comandantului s u ­ prem al armatei sovietice. şi. seşte sub paza comuniştilor. şi cu un nenţi [I.00. c ă ­ grup de 40 soldaţi şi ofiţeri sovietici. din mai 1944 până in mai 1945. transporta în dispozitivul trupelor pro­ prii. Documentul. Emil] B o d n a . fiind după război. kov. paza noastră o noapte. Emilian [corect. într-o lo­ 2. Nu exista pază exterioară. rescu]. Malinosvski. a cova. lor. iar la parter — Mihai A n ­ La i n d i c a ţ i a g e n e r a l u l u i . colonelul V. dar există o persoană care îl ştie. După al doilea avertisment categoric Bodnaraş a rugat să fie luată şi paza al g e n e r a l u l u i . orele 17. este semnat de mareşalul U. luat legătura telefonică cu guvernul. generalul de corp de armată Frontului. gene­ reşte ca Antonescu să ajungă la Mos­ ralul de corp de armată T u d o r e s c u . generalul ia asupra sa paza arestaţilor şi îi va [Victor] Dombrovski. Rodion lako- vlevlci Malinovski (1898-1967). iar în dimineaţa raş [care] cunoaşte bine limba rusă. au Generalul-locotenent Tevcenkov i-a fost convocaţi pentru convorbiri minis­ comunicat lui Bodnaraş că. dacă îl descoperă. s-a deplasat la comandamentul român Paza interioară a arestaţilor era c o m ­ al garnizoanei. a comandat t r u ­ pele Frontului 2 ucrainean în operaţia laşi-Chişinău. comandamentul sovietic Aldea] şi primarul oraşului.9. al Partidului Comunist comandă al Armatei 53. pe care l-a însoţit de un grupaj de documente. care. ministru al apărării. la etaj se afla mareşalul Antonescu. iar. s-au îndreptat spre locul ucrainean] le-a încredinţat misiunea să unde se afla arestat Antonescu. unde a stat sub Român. din cauza trul de interne Petrescu [corect. locţiitor al preşedintelui C o m i ­ siei aliate de control în România. comandantul sovie­ deplasat la Bucureşti generalii-locote- tic al comenduirii oraşului. să-l ia sub într-o căsuţă cu un etaj la marginea paza noastră. membru al Consiliului militar al Frontului 2 ucrainean. cut. general de corp de ar­ pusă din zece civili înarmaţi cu revol­ mată [losif] Tudorescu [corect. el a răspuns că acesta se g ă ­ R. din octombrie 1943 pină în martie 1945. Susaikov 6 . comandantul garnizoanei. clarifice unde se află mareşalul A n t o ­ nescu şi. T e o d o ­ vere. Această rugăminte a fost satisfă­ asupra faptului că comandamentul mili­ cută şi trei comunişti români i-au înso­ tar sovietic doreşte să afle şi să vadă ţit pe arestaţi spre noul loc. din ianuarie 1946. generalul locotenent Tevcen­ Pantazi şi colonelul Elefterescu. ulterior. locul unde se află nu le este c u n o s ­ soldaţi sovietici. prin intermediul acestuia. generalul de corp de armată Susaikov.[19]44 cuinţă conspirativă. grupul de în civil. a sosit un om îmbrăcat La 31 august.l o c o t e n e n t tonescu.P. ar fi fost mai bine dacă arestaţii ar fi ră­ ei au declarat că Antonescu a fost ares­ mas pe loc şi ar fi fost întărită paza cu tat. s-au lul-maior Burenin. Cel purtind numărul 8 şi aflat la pagina 19 interesează într-un grad înalt istoria românească.S.S. A DOUA ARESTARE în numărul 10/1989 al revistei sovietice Voenno-istoriceski jurnal. La zilei de 1 septembrie a ajuns la punctul întrebarea unde se află mareşalul A n t o ­ de comandă al Frontului [2 ucrainean]. Krikunov a publicat articolul intitulat Zdrobirea Grupului de armate „Ucraina de Sud". rora Consiliul militar al Frontului [2 drept pază. Stalin. Atunci generalul-locotenent Tevcen­ kov.

în perioada anilor 1944-1947. situaţia este firească. dacă avem in vedere ritmul în care istoria îşi recuperează cel mai adesea pe foştii „ a c t o r i " ai scenei sale. la finele lui 1947. î n d e o s e b i N. care a coincis cu anticamera dictaturii directe şi totale comuniste. decit u n u l : biografia poate să aştepte. nu putea urma decât Moscova! Vrem să zicem că. c u „judecarea" şi condamnarea grupului luliu Maniu. răspunsul nostru nu a fost şi nu poate fi. ceea ce nu a însemnat că problema fusese rezolvată. prea adesea. dictator înrăit. britanice şi ruseşti).A. falsitatea stenogramei publicate în 1946 a „procesului" Antonescu. s-au întemeiat. au d e p u s mari şi curajoase diligente. după tiparul (mai bine zis — după cizma) impusă desfăşurărilor istorice. Căci. acest lucru. Pe­ depsele dictate şi executate. în alianţă cu S. pentru etapa iniţială a epocii comuniste. Departe de gândul de-a întrevede aici vreun „ c o m p l o t " antiantonescian. reabilitarea mareşalului. în privinţa rostului amânării biografiei lui Antonescu în folosul editării izvoarelor referitoare la anii guvernării acestuia. încă. în 1946. gândurile ni se îndreaptă spre bine cunoscutele de-acum Preliminarii . o problemă elementară: dacă procedura şi cauza urmate în situaţia grupului Antonescu au fost juste atunci de ce a mai fost nevoie. au fost convinşi că-şi asiguraseră şi complicitatea istoriei? 1 Ne face plăcere sâ p r e c i z ă m că este v o r b a despre o carte p e n t r u a cărei apariţie Magazin istoric şi unii m e m b r i ai re­ dacţiei sale. Euforia victoriei asupra Germaniei şi aliaţilor ei făcea ca nimeni să nu pretindă că. ca şi sentinţele dictate. în baza cercetărilor noastre în arhivele ro­ mâne şi străine (americane. cu amputări şi intervenţii ce nu vizau decît formarea unei imagini obligatoriu negativă a mareşalului — criminal de război din naştere.. după Nurnberg. n e c u n o s ­ cute p u b l i c u l u i larg in cavalcada de e v e n i m e n t e g e n e r a t e de această i n s o l i t ă apariţie editorială. cât timp unele dintre documentele esenţiale acoperind perioada 1940-1946 din viaţa mareşalului sunt necunoscute publicului cititor. dacă nu chiar iniţiatorii şi c o m p l i ­ cii crimei de la 1 iunie 1946. în vreme ce. Pentru perioada mai recentă. într-o atmosferă plină de teamă. de suspiciuni. dictând şi înfăptuind crima. dimpotrivă.U. „procesul" Antonescu a inaugurat seria înscenărilor judiciare ce au culminat. un tip situat în afara oricărei morale? Cine. demontată şi corectată astăzi cu multiple argumente şi probe adu­ nate de-a lungul anilor.. Minei In calitate de referent p r i n c i p a l al lucrării. şi pe un noian de acte false. şi Anglia. în fond.. ci doar amânată. aici. de această dată vrem să punem în discuţie. trunchiate ori selectate pe sprânceană. avea să vină — va veni judecata Istoriei! Amploarea farsei judiciare. Triumfător pentru moment. pe o spoială de documente veritabile. conflagraţia din 1939-1945 a însemnat în ansamblu un holocaust revărsat asupra tuturor statelor şi naţiunilor implicate. de denaturarea documentului esenţial ce reflecta desfăşurarea a ceea ce s-a denumit grandilocvent „procesul marii trădări naţionale"? Cine şi cu ce scop a cutezat o asemenea „operaţie plastică" de-a ignora textul origi­ nal imprimat al stenogramei. sistemul comunist s-a transformat — aidoma tuturor iluştrilor săi reprezen­ tanţi de pretutindeni — din acuzat în acuzator. iar la răspundere se impunea să fie chemaţi cei doi responsabili ai dezas­ trului — fascismul şi c o m u n i s m u l . în fapt. Iar. pentru a încredinţa tiparului un document aproximativ. cei care. 7 . o ilustrare elocventă ne-o oferă felul în care a fost organizat „procesul" lui Ion Antonescu şi al echipei sale. evident. O FARSĂ STALINISTĂ: „PROCESUL" ANTONESCU GHEORGHE BUZATU Chestionaţi fiind. Ca şi în alte rânduri. voit interpretate eronat. de pre­ siuni şi de răzbunări. spre 1 modul în care au fost „primite" în 1979 — „topirea" (sic!) a unei importante cantităţi din tiraj pe motivul că s-ar fi urmărit. ale regretatului Aurică Simion. ca un aspect preliminar. Nu ne p r o p u n e m .. noi considerăm că. cu referire concretă la echipa Antonescu. dacă nu ignorăm „exilul" ce-a fost impus mare­ şalului în anii erei comuniste. la cererea şi după bunul plac al Kremlinului. este posibil a fi demonstrată. cu complicităţi locale. ştiind că aceasta există. şi nefirească.

când nu aveaţi pletă a procesului Antonescu. dv. apărut la Bucureşti în toată atitudinea. şi-a îngăduit să umble în texte.a. rii: misiunea mea era aceasta faţă de po­ Numai o analiza temeinica este capabila porul românesc.. mai cu dinele pe care le daţi. 1. în toată tendinţa politică pe 1946.. Negreşit. recompensat mai apoi cu preşedinţia Tribu­ Preşedintele: în ianuarie '41. (pp. şi aceea din Consiliul de Mi­ lui" din 1946 se dovedea a fi fost „la zi" cu niştri şi din ordinele pe care le-aţi dat.n.n. o ediţie com­ Preşedintele: Un moment. avut-o. când. preşedintele respecta dispozi­ Acuzatul: N-am să neg că am avut această ţiile celor care-l manevrau în conducerea intenţie. dar. — n. Era înţeleasă cu Rusia. lăsaţi să se întrevadă seamă. din moment ce nu aveaţi asigurat concursul în conflict cu ţara socialismului învingător.S.). d-le preşedinte.A. în trădări naţionale. în or­ ziţiile martorilor.. Voitin(ovici). până acum.. 1 — mareşalul Preşedintele: Vă rog.. susţinut de nici o putere străină. dramaturg. deşi nicăieri nu se specifica. în discuţia noastră. cei Preşedintele: Da.A. dar editorul asigurările germane... Nu am să neg raţiuni de a justifica erorile „Tribunalului" şi că nu am avut intenţia de la început ca să de a-i compromite pe Antonescu şi foştii săi reconstitui graniţele ţării. O concluzie este clară dintru noiembrie 1940. Dar să nu întârziem a prezenta probe. în cursul primelor sale între­ intitulat Procesul marii trădări naţionale de vederi cu Adolf Hitler la Berlin în 22-23 textul original. Şi n-aş fi venit la conduce­ să demonstreze în ce măsura distanţa ce se­ rea neamului românesc dacă graniţele n-ar pară stenograma „îngrijită" de Editura „Emi­ fi căzut. singurul aflat gust 1939 — n. care o imprimaţi.S. în problematica cazului ce ţinea de un dome­ care lăsaţi să se întrevadă această campanie niu specific pe atunci al propagandei Krem­ în contra Rusiei încă de la începutul guver­ linului — incriminarea cu orice preţ a celor nării dv. Ne aflăm. nu vom mele cu dl.? Reţinem din volumul men­ autorităţilor judiciare de la Bucureşti.. Avea. Ion Antonescu. aşadar. d-le.. sub egida Editurii „Eminescu" S. au debutat interogatoriile cu constat aceste atitudini chestionarea acuzatului nr.. n-am nescu" S. partid politic şi să fac avere." „procesului" (Anş Pauker ş. nici n-am fost dar şi flagrantă. cu singurele Acuzatul: D-le preşedinte. la dispoziţia cititorilor pe marginea proble­ Preşedintele: Dar am să vă întreb lucrul mei în discuţie) intitulat Procesul marii următor: atunci cum se explică că dv. nepotrivirile evidente „Preşedintele: Despre războiul cu Rusia între varianta tipărită a stenogramei şi textul aţi vorbit? original se impun câteva sublinieri: • Acuzatul: Nu. dintr-un motiv sau altul.. în momentul ţia este cu totul alta în privinţa cunoscutului acela. rechizitoriile. în toate discuţiile pe care (???) şi cuprinzând actul de acuzare. depo­ le ţineaţi chiar în Consiliul de Miniştri." nalului Suprem al României comuniste şi Confruntând cele două texte ale stenogra­ omologat drept. Potrivit textului mei „procesului" Antonescu (şedinţa din 6 falsificat al stenogramei. preşedintele s-ar fi s-a depărtat „editorul" din 1946 al volumului interesat dacă. de la începutul guvernării dv?.. Hitler au fost stabilite de la Bucu­ face raportări la „stenogramele" apărute în reşti: să vorbim numai despre arbitrajul de mai 1946 în unele ziare centrale sau locale la Viena. în pri­ ţionat (p.]. Germaniei din acest punct de vedere? Pe de-asupra. Ion Antonescu n-a discutat început şi anume că „editorul" lucrării res­ cu Fiihrerul despre pregătirea războiului îm­ pective a avut ţeluri identice cu acelea ale potriva U... 49): vinţa dezacordurilor. în dupa-amiaza zilei de Preşedintele: Vasăzică. Discuţiile Precizăm că. Documentele con­ rului război? damnării şi execuţiei sale. Toate graniţele ţă­ colegi de cabinet. la foarte scurt timp mai 1946)..S. n-au redat cu fidelitate dezbaterile din cu Germania despre Rusia când Germania sala tribunalului din Ştirbei Vodă. de la noi Admitem că trimişii presei. 6 mai 1946. convenţia cu Rusia [pactul din 23 au­ volum (din păcate.R. Acuzatul: Nu. depistăm cu uşurinţă cât de mult după ce şi-a intrat în rol. — cum se explică această atitudine ce au ajuns în 1941. Acuzatul: D-le preşedinte. care au avut şansa să fie martori la „pro­ Acuzatul: Pentru că nu puteam să vorbesc ces". Editurii „Moldova" din laşi. preşedintele „Tribunalu­ conduita dv. urmărind Invităm acum pe cititor să parcurgă textul să-l atragă pe Antonescu pe o pistă necon- 8 . dupa prezentarea actului Acuzator public: îl rog să spună: în ce a de acuzare.R. însă situa­ nu permitea lucrul ăsta. aţi avut. volumul nu se dorea. Interesându-se de pregătirea războiului Preşedintele: Atunci cum se explică toată împotriva U. (???) de originalul înregistrat nici avere şi nici n-am avut intenţia 'Să fac cercetat de noi este nu numai categorică. Preşedintele „Tribunalului" Acuzatul: în toată atitudinea pe care am nu era altul decât tînârul Al. 46-177). în orginal al stenogramei investigat de noi: temeiul datelor furnizate de volumul prezen­ „Preşedintele: In această întrevedere pe tat la tipar de Marcel-Dumitru Ciucă şi care aţi avut-o cu Hitler [în noiembrie 1940 Gheorghe David..] discuţiile s-au purtat şi asupra viito­ sub titlul Ion Antonescu. căci n-am nici partid politic..S... interogatoriile lui Ion Antonescu şi această campanie contra Rusiei încă din ale foştilor săi colaboratori guvernamentali noiembrie.

pe motiv că.R.R. dar. mai ales.R. cu ani în urmă. că preşedin­ dacă Antonescu şi echipa sa se aflau în in­ tele „Tribunalului" revine cu un chestionar discutabilă culpă? amplificat în interogarea lui Antonescu. stenogramei din 6 mai 1946 este în măsură 1/1992).] aţi vrut să faceţi un guvern poate de exact. putea aborda cu Hitler problema atacării nici n-am fost susţinut de nici o putere U. raportată la terat textul original.j". în 2. care. nu­ — urmărind textul original — observam că mărul 2 după I. de vreme ce nu uităm. Or. ast­ ment germano-sovietici să discute problema fel că au deturnat interogatoriul spre eveni­ primirii U. iar „Nu"-ului lui Antonescu. nefericită din punctul semnifica pur şi simplu cum că Antonescu de vedere al imprudentului „îngrijitor" al vo­ admitea că încă din start complotase cu lumului în discuţie.fără să vrea — valoarea! Aşa stând flectă în ce măsură „editorul" din 1946 a lucrurile. Se observă. Mai mult decât cele precizate deja. Ion rea neamului românesc dacă graniţele n-ar Antonescu — spre surpriza preşedintelui fi căzut [subl.V. dovedin- Berlinul în scopul atacării U. U. Dar să stăruim în continuare asupra celor teresându-se sau trimiţând ia şedinţele cabi­ două stenograme reflectând desfăşurarea în netului de la Bucureşti şi la deciziile premie­ prima zi a „procesului" Antonescu: textul rului român. lăsând în genere neal­ avut această intenţie"). ci s-a dovedit cât se nie 1941 — n. Cuvintele subliniate. nr. aşa cum vom vedea. de data aceasta înţelegem să evidenţiem un 5.!!! (vezi pe riantei denaturate şi al textului adevărat al larg aceste probleme. situaţie: Antonescu nu se gândise. textul original cale diplomatică.. dezvăluind purul adevăr: de uniune naţională. în postura în care se afla. Poate că dl. în realitate. atunci.venabilă acestuia în atmosfera anului 1946 torul" din 1946. întrebări să sus am avut prilejul să constatăm gravitatea nu se denatureze sensurile în proporţie de intervenţiilor în textul unicat ale „editorului" sută la sută! Deşi. iar. du-se în fine fidel sursei primare. — n.S..S.. Textul falsificat reţine.R. din aceste precizări sincere ce matică pe canalul Bucureşti-Berlin.. se va cele anterioare oferite de volumul publicat. Berlinul străină".S. a avut în vedere original se regăsesc explicaţiile ce dau forţă refacerea graniţelor României Mari.. de asemenea. printr-o simplă negaţie. vom apela din nou la texte. ne întrebăm din nou. ne dezvăluie o cu totul altă şi. în Magazin istoric. 4.S. n-am nici avere şi nici n-am avut in­ favoarea sa: în noiembrie 1940. ca şi din succed frazei examinate mai sus: [Am minutele întrevederilor Hitler—Antonescu avut intenţia să reconstitui] toate graniţele editate.R.S. căci eu n-am nici partid „Tribunalului" — a mai adus un argument în politic. re­ noiembrie 1940. vom reţine următoarele din nescu nu a lăsat nicidecum să se înţeleagă Procesul marii trădări naţionale (pp. Dacă mai şi cazul ca măcar la capitolul.S. nr. de Kremlin. fiind veritabil transcris de noi în arhive. de renumitul specia­ ţării: misiunea mea era aceasta faţă de po­ list german Andreas Hillgruber.S.-ului în. Anto­ în rândul întâi. pe când în textul de fapt încă din septembrie. aminte.. Axa fascistă ori să mentele din ianuarie 1941. desigur.]".n.n.. pe 6/1990).R.-ului.S. purceadă la o împărţire a lumii între mem­ în felul acesta. în vremea „proce­ să facă lumină în privinţa sperjurului la care sului" de la Bucureşti asemenea probleme au recurs atât „judecătorii" lui Antonescu.S. măsluit stenograma.-ul nu apărea în preocupările sale adevăr.. Molotov. l-a pre­ atât preşedintele cât şi unul dintre acuzatorii cedat cu numai câteva zile pe Antonescu la publici interveniseră şi nu-i îngăduiseră lui Berlin în noiembrie 1940. în textul falsificat al stenogramei. De ce toate acestea. el nici nu tenţia să fac partid politic şi să fac avere. în ca­ poate fi constatat din corespondenţa diplo­ zul în speţă. în U. fapt remarcabil. Şi. Asemenea consideraţii nu puteau avea cele mai bune relaţii cu Moscova! Să să nu deranjeze „Tribunalul". conform uzanţelor. Mihai Antonescu ştie ns. de textui original. la o agresiune antisovietică plica lui Antonescu este consemnată ca la o acţiune în sine. realmente stabilită. loc şi pentru excepţii?!. „omise" de „edi­ mai bine. Faptul recunoaştem în orice împrejurare. după cel origi­ caz contrar: acela în care „editorul" s-a do­ nal. i-a subli­ Numai consultarea textului original re­ niat —. 9 . Textul din ediţia falsificată se denaturat (totalmente sau parţial) şi textul apropie. O situaţie fericită. problematica întrevederilor din decât în măsura în care în iunie 1940 agre­ 22-23 noiembrie 1940 de la Berlin fusese sase România (vezi Magazin istoric. observa. în sensul că. înainte încă de plecarea ni-l înfăţişează pe acel Antonescu pe care-l premierului român din Bucureşti. ci el încă de atunci. Stalin la Kremlin.M.S. examinarea în paralel a brii prezenţi ori preconizaţi ai Axei — Ger­ unui fragment de fel excesiv de lung al va­ mania. ceea ce constitu­ Antonescu să-şi încheie depoziţia în pro­ ise un prilej binevenit pentru aliaţii de mo­ blema ce interesase chiar acuzarea (?!)..S. porul românesc. deveniseră tabu în orice scenariu îngăduit cât şi „editorii" înscenării de la Bucureşti. ns. de exemplu. va fi volumului Procesul marii trădări naţionale. în acest loc. dat fiind că. „Nu am să neg că am avut intenţia de la în­ Acuzatul Ion Antonescu: Nu-mi aduc ceput ca să reconstitui graniţele ţării [subl. căci. o singură expresie („N-am să neg că am vedit mai scrupulos. în anul 1946. Japonia şi.S. 51-52): „am avut această intenţie [adică de-a ataca „Preşedintele: La începutul războiului [iu­ U..-ului. că V.]. Italia. in. Şi n-aş fi venit la conduce­ 3.

]: Când o ţară se găseşte într-un război. Nu-mi acuzatul înţelegea să-şi asume responsabili­ aduc aminte..n. ţională.. aflat şi aceea a rostului pătrunderii trupelor dv. (înregistrare defectu­ trevăzut că. Dar nu există de agresivi în manifestări. la 6 erau obligate să vorbească în numele nea­ mai 1946. Mihai Antonescu ştie tăţi în situaţia ignorării demersurilor între­ mai bine. tului exact al atacului. Dacă sunt aceste per­ tul că ţârcovnicii promoscoviţi ai „Tribunalu­ soane şi le-am văzut şi nu le-am luat în con­ lui". Nu eram pregătiţi pen­ porului" sconta să justifice condamnarea tru el. Este adevărat că Hitler îl avertizase cu armata acestei ţări trebuie să meargă până câteva zile mai devreme în privinţa momen­ în fundul pământului ca să câştige războiul. Eu. 2. Căutaţi nu se aştepta. A fost mai prinse de aceste persoane „responsabile". extrema stângă în privinţa războiu­ matei române în iunie-iulie 1941 dintre Prut lui.. alianţa Bucureştilor cu Berlinul apă­ Acuzatul: . fapt pe care. au adus în discu­ protest şi indicaţiuni de la persoane care ţie „marea problemă" încă din prima zi. Nu eram pregă­ Acuzatul Ion Antonescu: Războiul s-a de­ tiţi pentru el"). în stenograma originală — fusese luat prin surprindere de atacul ger­ n. regretă. Stoican: Vă rog să bi­ stenogramei din 6 mai 1946: nevoiţi a pune întrebarea acuzatului [Ion 1.. le face.]: Ce căuta cu trupele la mai puţin) al stenogramei apare insinuarea Stalingrad? — care lipseşte în original — a preşedintelui Acuzatul Ion Antonescu [Situaţie ilogică. Preşedintele: După ce aţi început războiul. Mai mult.. pentru că aplicat de la romani şi până astăzi.. în ra­ dv..n. la începutul războiu­ şi-n faţa „Tribunalului" — de a nu lua în lui. Acuzatul: Nu-mi aduc aminte. acţiunii războiului. după cum desprindem numai din Acuzatul: Nu le-am văzut şi depinde cine textul original. Nu-mi aduc aminte. după un război criminal sută mele poporului român. Tot din textul original al stenogramei sabile şi persoane calificate".S. în textul tipărit (falsificat mai mult sau Antonescu — n. marea Acuzatul: Ce aţi spus? diversiune ce se putea monta era pe tema Preşedintele: Sunt proteste scrise [contra] „necesităţii" campaniei dincolo de Nistru. în situaţia în care acţiunea ar­ oasă). a dovedit că-l Preşedintele: Avem proteste scrise. Nu „tribunalul" să reexamineze problema com­ eram pregătiţi. Trebuie să le facă persoane respon­ 3. deci. adoptat o poziţie principială — expusă ferm „Preşedintele: .. între proble­ dinte.R. şi depinde cine le face.. un motiv ca clanşat prin surprindere pentru noi.. plicităţii lui Antonescu la acţiunile lui Hitler. „Tribunalului" cum câ Ion Antonescu perso­ întrucât acuzatul putea «recepţiona» întreba­ nal „a început" războiul în Răsărit. dar a dat asigurări că nu a fost confruntat Preşedintele: Da.n. aţi avut vreo opoziţie în privinţa declară­ port cu realitatea istorică. Nu era dificil de în­ Acuzatul: Niciuna. cu aşa ceva în iunie 1941. dar surprinderea ma­ Este unul din principiile capitale care s-a nifestată de general a fost reală.. dv. nu era pregătit pentru declan­ istoria tuturor popoarelor şi în toate secolele şarea ostilităţilor cu începere de la 22 iunie şi veţi vedea că nimeni nu se opreşte cu ar- 10 . cată în ochii milioanelor de români. Avem proteste nordului Bucovinei. ar fi fost mai bine. apărea pe deplin justifi­ scrise. sigur că răspund. man. Reţinem din ediţia falsificată a mului românesc". bine. dimpotrivă.. mi se pare că aţi vrut să faceţi din consideraţie decât faptele. pentru eliberarea Basarabiei şi a Preşedintele: Scrise. Poate dl. al „neamului românesc"... că Antonescu şe vedea mai jos. aţi avut opoziţie în române în profunzime pe teritoriul U. cu lecţia foarte bine învăţată şi deosebit siderare. actele persoane­ nou [precum după evenimentele din ianua­ lor responsabile. mareşalului Antonescu şi a echipei sale s-a Preşedintele: După ce aţi început războiul. Acuzatul Mihai Antonescu: Cu îngăduinţa 1941 în zori (vezi: „războiul s-a declanşat dv. a din 6 mai 1946 a „procesului" Antonescu. a original dezvăluie. Textul rea numai prin intermediul preşedintelui. Ca de obicei. desigur. şi Nistru.. deducem că mareşalul. prin surprindere pentru noi. acele care aveau la sută. recte ale celor ce aveau rie 1941 — n.. tardiv. Nu există în arhivele statului Est să formeze un guvern zis de uniune na­ nici o protestare în privinţa războiului.. voi răspunde eu. confruntat cu pro­ Transcriem din textul înregistrat la şedinţa teste contra războiului naţional în Est. o surpriză fap­ adeziunea maselor. câteva concluzii se impun în 53-54): urma confruntării celor două fragmente ale „Acuzator public I. mân". d-le preşe­ După cum era şi de aşteptat. Procesului marii trădări naţionale (pp. n-am vrut să fac. Tre­ rea în culorile sale cele mai sumbre şi mai buie să le facă persoane responsabile şi grele în consecinţe — pierderea iniţiativei persoane care se cade să vorbească în nu­ militare în Est. Ion Antonescu a negat categoric. Dar. aţi avut rezistenţă. Războiul s-a declanşat prin sur­ mele „forte" în baza cărora „Tribunalul po­ prindere pentru noi. Era. privinţa declarării războiului? până în regiunea Volgăi.] un guvern de uniune naţio­ căderea de-a vorbi „în numele poporului ro­ nală. pe care vi le.S. cum că ar fi în­ rii războiului? cercat cu prilejul declanşării operaţiilor din Acuzatul: Nu. Acuzatul: Nu. Nu a constituit. Astfel..

mi se pare." a avut răgazul să puncteze respectivul document: acuzatul. Şi răs­ Aceste consideraţii.S. a 50 ani necunoscută nu numai publicului intenţionat să se refere la ruşi: „Da atâtea larg." care a fost până în centrul Rusiei. căci acuzatorul public faţa „Tribunalului".n.. a îngăduit să se afle adevărul. aşa a făcut Napoleon Acuzatul: Eu ştiţi că am lipsit. Chemat nilor militare. distrugă Cartagina. pentru aflarea adevărului. ci şi. la claraţii. ocupa teritoriile U. ce a căutat cu ca şi-n cursul războiului ce tocmai se în­ trupele române până la Stalingrad? cheiase. Italia.-ului. la Preşedintele: Daţi o explicaţie de raţiune Bucureşti de aproape doi ani. Napoleon ori Alexandru I. Stolcan: Ce măsuri aţi originală. intrată sub oblăduirea U. la 6 mai împingem frontierele până la Bug?" [Iarăşi o 1946. ele fiind evidente. rămasă vreme de aproape teri la Hanibal. armatele române nu s-au oprit aici relativ la „judecarea" echipei Anto­ la frontieră. Mai este cazul atunci când s-a intrat în a doua fază a răz­ să ne întrebăm: de ce? boiului. tre „stenograma" tipărită în 1946 şi între cea Acuzatorul public I. Dv... de această dată. [Mihai marii terori stallniste (1936-1939)...R.S. Ruşii âu fost de atâtea ori. pentru a reţine luat când s-a afirmat că a sosit momentul să cele două grave probleme pe care.. Este un principiu cunoscută în şedinţa din 6 mai 1946 a „Tri­ capital de conducere strategică a operaţiu­ bunalului poporului" din Bucureşti. la Berlin şi Budapesta..-ului. bineânţeles. să câştige războiul. din ori până la. nu reşalului!? — n. Alexandru I al Rusiei a fost până nu s-au oprit la frontieră. în pri­ Bineînţeles că. pesta. [a] Ardealului de Nord [septembrie Nerevenind asupra celor constatate până 1944 — n.]. Aşa a Preşedintele: Da. aşa a fă­ Nu mai insistăm. 11 . din 1939 ori din Acuzatul Ion Antonescu: D-ie preşedinte.S.. nu avusese 'nici o reţinere la „vechile aţi căutat până la Stalingrad cu trupe? frontiere" ale U. care a declarat în plin după cel de-al doilea război mondial. ar­ europene situate mai mult sau mai puţin mata acestei ţări trebuie să meargă până la central pe drumul spre Berlinl Or.n. dar a fost imediat întrerupt. de la un capăt la altul. l-a distrus la Zano şi a acuzaţilor pentru că ordonase şi condusese distrus Cartagina.R. specialiştilor. ac­ împingem graniţa până la Bug? ţionând în complicitate cu . au mers până în la Paris. ci a invadat teritoriile tuturor statelor când o ţară se angajează într-un război.. graţie Consiliu de Miniştri că a sosit momentul să armatei roşii şi atotputernicului NKVD. Redăm.R.mata la frontierele sale şi merge mai departe d-le acuzator. Şi nu se poate opri. dacă nu avea intenţia de a mai multe exemple ce ar fi atestat..„forţele" comu­ Acuzatul: Până la Bug? niste locale..n. aflat în detenţie la ruşi. Dar vă zic acum: eu nu le-am auzit. pentru cucerirea Transilvaniei de Nord.. pentru a-l cita pe cel aflat în boxa Spania..].S. ţiune militară. mareşalul Antonescu le-a expus în situaţie incredibilă.S...-ului. nu era la cu­ militară. o tragedie ce nu-şi Acuzator: Tot în legătură cu această ches­ află similitudini decât în seria sinistrelor tiune: ce măsură aţi luat dv. rent cu evenimentele „din afară" politice sau Acuzatul: Da. [acuzatul. extinsă Antonescu — n.. în urmărirea până la Preşedintele: Da. Din moment ce n-aveaţi capitularea necondiţionată a tuturor forţelor nici o pretenţie la teritoriul U. lipsesc din punsul cel mai bun care vi-l dau este că.. şi până la Buda­ marii trădări naţionale din mai 1946 a fost. oriunde în acea parte a Europei Acuzator: Da. vom constata că pomposul proces al până la Viena. mai mult decît o farsă. după trimi­ grama originală. de dezminţire a spectacole judiciare de la Moscova din anii vicepreşedintelui de Consiliu al dv. şi până la Budapesta". „armatele române Moscova. căutând să distrugă armata inamică. vă adresaţi Tribuna­ făcut Scipione cu armata care a mers să lului. armata roşie.n. dar în privinţa cărora nu avea dreptul să i se adreseze direct ma­ „editorul" din acelaşi an al Procesului. mul rând.S. în Atunci.-ului. Napoleon a fost până la prima fază a ostilităţilor. probabil. asupra cut şi Alexandru al Rusiei care a mers până tuturor dezacordurilor flagrante existente în­ la Paris. Raţiune militară şi numai ra­ militare — n.]. au mers până în inima Europei.n. în Africa.S. apelând din nou la steno­ operaţiilor ofensive. la Var­ Acuzatul: Nu ştiu când a făcut aceste de­ şovia şi Sofia. şi. tocmai fundul pământului ca să distrugă forţele ina­ această realitate nu putea fi admisă a fi re­ mice. Antonescu.. (între­ inima Europei.]. 1941. veţi vedea că nimenea nu s-a oprit la fron­ Antonescu a reuşit să plaseze un exemplu tieră şi a mers acolo unde a putut să dis­ din „faza a doua" a războiului dintre 1941 şi trugă armatele.].. exemplificând principiul „capital" trebuie să ne îndepărtăm de Procesul marii al strategiei militare relativ la conducerea trădări naţionale. Astfel. Nu ştiu. Praga şi la Bucureşti. nescu. Căutaţi în istoria secolelor şi feri strict la „raţiunile militare" ale cazului. preşe­ „Acuzator: Vreau să spună [Ion Anto­ dintele neângăduindu-i să ofere unul sau nescu — n. apoi. care s-a aplicat de la romani la ordine de către preşedinte pentru a se re­ şi până astăzi. deci.R. ce Axei. ediţia din 1946 a Procesului..S. Când Hanibal a fost bătut în 1945 al României — campania din Vest. mi se pare rupt). o sinistră înscenare Preşedintele: Da. Scjpione s-a dus după el în Africa. până la Viena.

12 .

.

.

15 .

16 .

17 .

dactilograma grefierului cuprinzând. Dar depoziţia a fost deosebită înainte de toate prin „duelul" de inaltă valoare juridică dintre preşedintele P. Surpriză de proporţii! Aveam să constatăm că intre cele două texte — cel consem­ nat de grefier şi cel publicat ca fiind „stenograma" audierii — existau mari deosebiri.Ţ? Fără îndoială vor fl existat presiuni din partea cenzurii. in baza protocolului secret al Pactului de neagresiune germano-sovietic (Magazin istoric. un duel tăios. ciuntit şi „prelucrat". Autorităţile aflate in fruntea statului au avut „grijă" ca în rândul opiniei publice să nu răzbată decit acele ecouri care puteau contribui la sporirea invinuirilor celor ce urmau să fie judecaţi. toate acestea au rămas între cei patru pereţi ai sălii tribunalului. preşedintele Partidului Naţional Liberal. uneori in contradicţie cu cunoştinţele juridice atât ale martorului cât şi ale celui care. s-au nuan­ ţat poziţii şi afirmaţii. dornice să justifice acţiunea judiciară şi asprele condamnări. Gedrge I. nici in lucrările româneşti. A urmat o firească comparare cu textul depoziţiei publicat in Procesul marii trădări naţionale. de asemenea. mareşalul Ion Antonescu şi principalul reprezentant al gru­ părilor de opoziţie din această perioadă. in vederea eludării unor afirmaţii. a condus chestionarul de depoziţie — profesorul universitar Mihai Antonescu. în unele articole s-a afirmat că textele publicate in aceste lucrări nu ar reproduce decât parţial depoziţia preşedintelui P..N. aprecieri privind caracterul necesarmente determinat de interese naţionale ale primei etape a participării României la război. pină atunci. ca şi celelalte făcute cu acelaşi prilej de alţi lideri politici — martori la proces — a fost reprodusă in Procesul marii trădări naţionale. Este drept. s-au Ivit noi semne de întrebare in descifrarea mecanismului politic al evenimentelor cuprinse in perioada septembrie 1940-august 1944. Depoziţia lui luliu Maniu. îngrijite şi cu respect faţă de ideea de justiţie). pentru un proces de asemenea anvergură. prin gestul de mare distincţie şi curaj al pre­ şedintelui P. eforturile depuse de anumite cercuri din preajma mareşalului Ion Antonescu in 18 ..N. nume de marcă ale vieţii politice româneşti: Constantin I. din strada Ştirbei Vodă. Cele cu­ prinse in lucrările in care au reprodus-o. adevăruri privitoare la trecerea unor notorii membri ai Gărzii de fier in rândurile partidului comunist (afirmaţie ce a stârnit vehementul protest al acuzatorului public Dumitru Săracu). şi el In boxa acuzaţilor. Mai întâi.N. Vor fi. aspecte esenţiale pentru reconstituirea adevărului istoric din perioada celui de-al doilea război mondial. deşi acuzat. După citirea actului de acuzare şi intero­ gatoriul acuzaţilor. adesea. aşa cum a fost stenografiat in sala tribunalului. de pasaje intregi vizând aspecte esenţiale ale depoziţiilor: atitudinea acuzaţilor şi a marto­ rului asupra problemelor Basarabiei şi Bucovinei. într-adevăr. Brătianu. Fireşte insă că nu acesta era aspectul cel mai important pe care II releva stenograma grefierului. La trecerea a 47 de ani. 6/1991) am avut prilejul să identificăm dactilograma originală a depoziţiei preşedintelui P. dacă ne amintim canoanele politice şi ideologice comuniste. Din relatările oficiosului naţional-ţărănist Dreptatea. depoziţia a fost reluată in diferite lucrări consa­ crate procesului din mai 1946. nici in cele străine — nu a văzut lumina tiparului textul inte­ gral şi autentic al depoziţiei. într-un cuvânt. cât şi pentru crearea unei Imagini complete asupra procesului din 1946. S-au adus in discuţie tratative. a strâns mâna conducătorului de până ieri al ţării. — aşa cum a fost consemnată de grefierul de şedinţă. precum şi In lucrările ulterioare. Printre ei. la formulele de politeţe. practic. Se făceau. precizarea unor amănunte privind legăturile stabilite atât de opoziţie cât şi de guvernul antonescian cu reprezentanţi ai Aliaţilor în vederea . conducătorul statu­ lui în intervalul septembrie 1940-august 1944. care. Asistenţa umple până la r«uz încăperea improprie. Ne întrebăm totuşi şi azi de ce Dreptatea nu a publicat integral depoziţia preşedintelui P. se poate spune că. Niciodată însă. Lucrând la reconstituirea Procesului mareşalului Ion Antonescu în documente de arhivă (din care am publicat documente revelatoare in Magazin istoric. şi Mihai Antonescu.Ţ. apărute atât în străinătate. cât şi in ţară. se afirmau.C. nr. stenograma grefierului vădea un stil adecvat procesului (formulări politicoase. smulse brutal şi ultimativ din trupul ţării la 28 iunie 1940. cum se va vedea.Ţ. de asemenea. Bucovinei de Nord şi ţinutului Herţei.. greşeli de redactare datorate vitezei cu care a fost re- transcris textul. luliu Maniu. în special această depoziţie este aşteptată cu un deosebit interes. dar şi alte motive ce se cuvin analizate şi interpretate. Toate lucrările amintite au la bază textul cuprins in lucrarea editată in 1946. având drept scop punerea în evidenţă a unor aspecte ale guvernării an- tonesciene abil ocolite in rechizitoriu. Dar referiri mai concrete la părţile omise. 12/1989). sublinlindu-se drepturile inalienabile româneşti asupra teritoriilor Basarabiei.Ţ. IULIU MANIU — MARTOR ÎN PROCESUL MAREŞALULUI ION ANTONESCU 9 mai 1946. ca şi din filmul documentar realizat cu prile­ jul procesului. care trebuia semnat de martor.. doar bănuite. in sala tribunalului. luliu Maniu. editat chiar in anul 1946 de autorităţi. mai ales. în mare parte insă. Sala de şedinţe a Tribunalului Ilfov.Ţ. Era vorba. după Revoluţia din decembrie 1989.N. se cunosc crâmpeie din această depoziţie. în întrebări sau in unele din răspun­ surile eliminate.N. Gest mult comentat şl — cum aveau s-o dovedească urmările — rău pri­ mit de autorităţile guvernante comuniste din România. faţă in faţă.scoaterii României din război. momente legate de pregătirea şi desfăşurarea actului de la 23 august 1944. absenţa paragrafelor respective din lucrarea asupra procesului din 1946 apare explicabilă. Ulterior.Brătianu. precum şi la motivele eludării lor lipseau.Ţ. aflat insă in acel moment in boxa acuzaţilor. inerent. Se evidenţiau. nr. premierul guvernului antonescian — profesor universitar de drept — aflat. momentul a fost copleşitor. de către grefierul procesului. atenuării altora. Desigur. renunţă. începe audierea martorilor propuşi de apărare şi de acuzare. dincolo de aceste amănunte. preşedintele P.N. Şi nu in primul rând de stil. preşedintele Partidului Naţional-Ţărănesc.

Părerea stituit. Antonescu: Dacă dl. I. am propus d-lui I. cum rezultă din compararea textului din acestea cu acela din Procesul marii trădări. aşa dată mult mai târzie. trupele germane. lucrările respective nu furnizează nici o informaţie in acest sens. Dar faţă de eventualita­ sez d-lui Maniu. Mihalache na? intrarea în guvern. nu pot fi analizate. înseamnă că a fă­ vern. Crede martorul că eu. deci de omitere intenţionată a unei părţi a adevărului. gu­ mea. după o discuţie pe care o avusesem cu dl. ministru Antonescu a avut bu­ chestiunea războiului şi am arătat în mod consec­ năvoinţa să mă cerceteze o singură dată. deşi. vern care urma să se realizeze şi prin participarea spre a se evita ocuparea acestui pământ de către unor anumite persoane foarte apropiate de dl. ceea ce ar fi fost împreunată cu Maniu. că s-a discutat chiar la d-sa în casă războiul s-a produs. Evident că asemenea subiecte nu şi-au putut găsi locul într-o lucrare cu pronunţat scop propagandistic. Este adevărat că dl. al redării obiective a adevărului istoric. preşe­ boiu contra Rusiei Sovietice. Mihalache M. există unele diferenţe. Maniu îşi reaminteşte Maniu a ştiut că România începe războiul împo­ că a discutat totuşi cu mine problema războiului triva Uniunii Sovietice? şi dânsul a spus că peferă să rămână ca o rezervă I. la acest moment politic deosebit de grav din primăvara anului 1946. Antonescu: Pe de o parte. politice. Era I. Antonescu: Dacă îşi aminteşte dl. in fond. nu M. nici înainte şi nici pe Bucovina şi Basarabia. cu bună ştiinţă. eventualitatea unei sarabiei şi Bucovinei de către armata română. nici cu mareşalul An­ boiul pentru reluarea Basarabiei şi Bucovinei de tonescu. l-au cunoscut şi alte depoziţii (ale martorilor sau ale acuzaţilor). în plin războiu. ceea ce a refuzat cut bine intrând în războiu. şi atunci dl. Mihalache. şi confirmînd atitudinea că România a făcut bine intrând în război contra d-sale. nu mi s-a cerut. ca I. la procesul mareşalului Antonescu. Maniu. între altele. depoziţie ce poate fi considerată ca una din „piesele grele" în analiza desfăşurării Istoriei contemporane a Româ­ niei. Ba­ colaborări pentru un guvern ce urma să fie con­ sarabia a fost şi este pământ românesc. chestiune. dl. Ele au fost eliminate deci. Mihalache m-a în­ I. şi nu am stat de vorbă în această privin­ Nord? ţă. Maniu: Nu. Dar ele lipsesc — mai puţin explicabil! — şi din lucrările ulte­ rioare. aşa cum a fost ea înregistrată de grefier (şi contrasemnată de martor). Dar înainte de războiul cu Rusia. trebuia făcut război pentru Basarabia şi Bucovi­ mareşal Antonescu. Maniu că I. dacă dl. prin înţelegere cu guvernul sovietic. Maniu: Nu. făcută! lată în continuare. era de preferat să le ocupăm noi. Dovada (prin existenţa stenogramei integrale a depoziţiei lui luliu Maniu) a fost. dar care se vădeau catastrofale. Tocmai în acest spirit. la o vent că Sunt categoric în contra unui războiu. de către cenzorii comunişti la alcătuirea lucrării Procesul marii trădări naţionale. Antonescu: Domnule preşedinte. am hotărât ca nici d-sa şi nimeni dintre Rusiei Sovietice. politică? M._ ne-am sfătuit cu dl. Maniu: Raţionamentul meu a fost următorul: dreptat la dl. I. decât aceea oficială? Din pă­ cate. întrucât parte să reluăm Basarabia. Maniu: Am vorbit ulterior despre aceasta şi l-am vizitat pe d-sa chiar eu în ajunul războiului? i-am arătat d-lui Antonescu că este o profundă Preşedintele: Dacă acuzatul Mihai Antonescu greşeală ca noi să purtăm un război cu Rusia So­ v-a făcut o vizită în ajurjul războiului? vietică. Maniu spune M. din acel moment. a fost ca. fără pete şi de aceea crede că este bine să mă adre­ acordul Rusiei Sovietice. Dl. în condiţiile în care ţara se afla sub regim de armistiţiu. câteva fragmente din depoziţia lui luliu Maniu. Maniu: Nu au avut loc astfel de conversaţii clar. pentru o altă zis „sfânt". Maniu: Da. N-am discu­ că în prima fază a războiului Germania va avea tat cu d-sa despre intrarea în războiu şi nici des­ succese şi ar fi fost periculos ca să pună mâna pre formarea unui guvern. ca şi atenuării condiţiilor unui armistiţiu absolut necesar. M. ca' prieteni. Gheorghe DAVID M. N-am fost consultat înainte. Antonescu: Dacă nu-şi aminteşte totuşi că că era de părere să nu se facă război. 19 . Am mai adus şi mai târziu în discuţiune I. din depoziţia liderului Partidului Naţional-Ţărănesc. Antonescu: Dacă dl. faţă de situaţia din Europa. aşa cum am reuşit să-l desprindem din documentele cu caracter oficial (aşa cum este. deci inedite. Antonescu: Nu-şi aminteşte totuşi.. Maniu a aprobat răz­ m-am întâlnit nici cu d-sa. de acuzare a regimului antonesclan şi a politicii mareşalului şi a colaboratorilor lui. chiar ca vicepreşedinte. Chestiunea trebuia rezolvata noi să nu intre în guvern. am fost pentru ocuparea Ba­ înainte de intrarea în războiu. neidentificate deo­ camdată in arhive. străine sau româneşti. Maniu: Sub nici un cuvânt n-aş putea spune de obicei. după declararea războiului. pe de altă l-am vizitat pe d-sa în timpul războiului. M. Maniu: Am fost categoric împotriva unui răz­ M. chiar dacă acestea. Va mai fi existat încă o „stenogramă". care urmau să intre în guvern? multe neajunsuri să fie reluată de români. nemţi. dl. cu un mare contingent de trupe străine — sovie­ tice — pe teritoriul ei. tocmai în vederea intrării în războiu. de la început. spunându-mi foarte sincer Basarabia şi Bucovina nu puteau fi reluate prin că a făcut cândva o greşeală şi nu ar voi să o re­ războiu. Antonescu: Dacă bine a făcut mareşalul că a mi-a comunicat că a fost invitat să intre în gu­ ocupat Basarabia şi Bucovina. Cu desăvârşire ine­ xact. pentru a vedea care este părerea tea că aceste provincii să fi fost ocupate de d-sale. în contra Uniunii Sovietice. şi stenograma din şedinţă a audierii lui luliu Maniu) reproducem acum o serie de fragmente cuprinzind părţi omise. O fa­ cem cu credinţa că acelaşi proces de cenzurare.\ vederea scoaterii României din război. Marcel-Dumltru CIUCÂ. Dar din moment ce dinte Maniu. care de altfel.. nici printr-o acţiune diplomatică. Am cetit în gazete.

astăzi. care nu este membru al parti­ corespunzător şi din punct de vedere internaţio­ dului nostru. spune că a pro­ nite prin Legaţiunea noastră din Ankara? testat împotriva acestui lucru? I. pentru că era în inte­ tratativelor de armistiţiu. dar [şi] printr-o ceput eu am dus o acţiune internaţională. că d-sa a întâlnit de mai multe M. nescu. câ a căzut de acord asupra formării unui gu­ peste graniţă a unui reprezentant la Cairo. deci ei sunt singurii vino­ bilească d-sa această legătură? vaţi. Un loc de frunte în buiau să intre în administraţia mareşalului Anto­ aceste legături. pe care transmis d-lui Maniu şi a primit d-sa aceste con- am dus-o ca ministru de externe în această pe­ diţiuni venite prin ministerul nostru de externe? rioadă şi dacă l-am pus în cunoştinţă cu textele Probabil le va fi primit dl. unde se găsea un sediu diplomatic şal Antonescu în 1940 era făcută în interesul pentru Răsărit al Naţiunilor Unite. Aş vrea să ştiu dacă dl. fără a stabili cine era să fie primul-ministru. Ştirbey. nici nu aveam ţiune politică poate să se traducă în fapt printr-o nevoie. pentru conversaţiile cu ambasadorul Statelor M. care poate fi atunci ce crimă. ca să fie informat buia făcută. pe de ca o colaborare prin experţi — şi ceea ce în­ o parte. pentru ca să sta­ bine ceea ce au făcut.. fii- consideraţi ca singurii cari pot fi învinovăţiţi de indcâ este vorba de Madrid. a avut bunătatea a-i înlesni ieşirea din aceasta căzând asupra d-sale — dar şi pentru lu­ ţară. pe de altă parte. Maniu: Pentru că şi-au luat răspunderea. dimpotrivă am condamnat-o totdea­ despre ceea ce se petrece. Maniu: in ceea ce priveşte tratativele şi rezul­ I. cu acuzaţii care se găsesc în boxă. Iar mai târziu. pe care reuşisem să le realizăm. nici o înştiinţare de care. că dl. n-au între­ I. că Legaţia de la Ankara a transmis condi­ I. să fie M. Antonescu: Este foarte greu pentru mine şi nescu a avut amabilitatea şi patriotismul ca să nu aş vrea să apară că insist asupra chestiunii. vă rog a-mi îngădui sâ-l în­ a-l întreba pe dl. de nu numai pentru luminarea opiniei publice — asemenea. stabilit. foarte colaborare activă — ceea ce dl Maniu o numeşte intensă. Sabin Mănuilă. niu la întrebarea pusă de mine. având însărcinarea să mai rece dl. ceea ce este ne­ dl. Ele au venit după 22 iunie 1941 a fost continuu informat des­ prin Ministerul de externe. nefiind întrebat. 1941 să se schimbe ceea ce se făcuse în 1940. sau în mai 1944. după cum dl. pen­ obţine plecarea d-lui Ştirbey. Maniu. în schimb. de altfel. Maniu recunoaşte câ mareşal Antonescu şi dl. printr-o terţă persoană. Antonescu: Cred că la sfârşitul lui aprilie puns. ci directorul general al Statisticei. adică faptul că ei Principele Ştirbey s-a învoit însă cu condiţiunea consideră pe mareşalul Antonescu şi pe ceilalţi ca eu să-i dau o scrisoare. l-am indicat pe a sperat să joace un mare rol în viaţa politică — dl.. facă aceasta. Unite la Madrid. Maniu a aprobat ca în chestiune de loialitate. dându-i viza de ieşire. să niri publice. binevoiţi noastre răspunderi. M-am hotărât României. De altfel nici o ocazie ţiile de armistiţiu venite de la Cairo. Maniu socoteşte că gu­ I. Antonescu: Pus în faţa unui astfel de răs­ M. telegramelor şi informaţiunilor diplomatice? fiindcă d-sa avea mijloace de comunicaţie di- 20 . I. Mareşalul Anto­ M. Maniu: Lucrurile s-au petrecut astfel: de la în­ nu numai printr-un acord pasiv. nu voi mai continua cu această chestiune. dr. l-am rugat. M. Antonescu să-l întrebuinţeze pe au procedat în mod dictatorial. pentru ca să fie informat. că mi-a propus sa această politică? trimit pe dl. Ele purtau menţiunea: pentru dl. Maniu dacă a primit nu numai treb de dl. nu s-au consultat cu nimeni şi deci l-am sfătuit pe dl. am trimis eu nicăieri că politica d-lui mareşal Antonescu tre­ d-lui ministru unele telegrame. ci d-sa afirmă că politica făcută de mareşalul Anto­ dacă recunoaşte că i s-au transmis şi rezultatele nescu trebuia să fie făcută. am fost informat despre vernul a făcut bine ce a făcut şi dacă crede că anumite tratative politice pe care dl ministru le/ este drept şi potrivit ca mareşalul Antonescu şi ducea cu ambasadorul Statelor Unite la Madrid. de la atunci când noi am protestat împotriva acestei generalul Wilson. Nu am spus nici aici şi directă secretă cu Cairo. să trateze posibilitatea viitoare a ieşirii României iar după ce mareşalul a venit la putere şi după ce din război? dl. Maniu. cât şi pentru stabilirea propriei M. Era o M. mareşal Antonescu. Maniu: Nu am aprobat. Dacă i-am pre acţiunea diplomatică pe lângă Aliaţi. Antonescu: Dacă recunoaşte dl. Maniu a spus aici. pentru a informa lumea din afară. Maniu că în ori pe mareşalul Antonescu înainte de septem­ această perioadă a obţinut de la mine trecerea brie. căruia dl. trimise de Ştirbey şi ve­ resul ţării. care vern. în crimă. Antonescu: Dacă îşi aminteşte dl. Maniu: Nu am spus niciodată că ei au făcut sadorul american de la Madrid. prin cifru. iar pe de altă parte pentru a înlesni ieşi­ seamnă că anumiţi partizani ai d-lui Maniu tre­ rea României din război. Vişoianu. Mănuilă. botate tratativele ce se duceau la Madrid. nu am avut să aprob. I. având legătură rea conducere. Maniu: Da. M. ca nu cumva să fie sa­ una. Maniu: Cam la ce dată? M. nal. pentru că au pus mâna pe putere. n-au ţinut seama de protestele noas­ binevoiască a uşura ieşirea din ţară a principelui tre. Antonescu: Domnule Preşedinte. Pentru a I. iar. Maniu: Este adevărat că cu această ocazie bat naţiunea. nu am primit de la Ministerul de externe bine şi se poate face rău şi cea mai bună inten. Maniu şi pe altă cale. Antonescu: Dacă dl. cum explică oaie răspunsul d-lui Ma­ sâ-l rog pe principele Ştirbey să meargă la Cairo. Şi politici. iar prinţul Ştirbey a putut pleca la deoarece insă este o chestiune importantă.. Antonescu: Dacă dl. Maniu spune că politica d-lui mare­ era Cairo. Maniu a avut convorbiri cu d-sa l-a sprijinit. Maniu să ne spună cum se face că concursul pentru plecarea acestor delegaţi. Maniu a jucat un mare rcl în România şi trimit un consilier d-lui Ştirbey. I. am trimis d-lui ma­ tru că au condus armatele greşit şi pentru că reşal Antonescu telegrama primită de mine. Antonescu: Este un fapt cert. minarea Curţii. care cunoştea pe amba­ I. Antonescu: Având în vedere. pentru că o politică se poate face tatul lor. Maniu: Intr-adevăr.deoa­ Cairo. tratativele dirijate de mine. prin care să se con­ acuzaţi din boxă ca pe singurii vinovaţi? state că dânsul merge ca emisarul meu. prin diferite memorii şi prin diferite întru­ totodată.

nici eu nu am mai fost mâneau să-şi îndeplinească obligaţiile din armis­ informaţi de ceea ce se petrece acolo. Vişoianu şi dl. Maniu: Eu cu dl. nimeni I. Tot ce am primit au fost condiţiile de armis­ Snagov. Maniu că nu I. şi chiar la cu d-lui. Brătianu a ve­ Cel din urmă a vorbit de mai multe ori cu d-na nit şi mi-a comunicat că l-a găsit pe dl. de mai multe ori. îşi aminteşte de ţiului. mareşal Kolontay despre armistiţiu. dar chiar la Snagov. la un moment dat. Gh. Singurul tiţiu numai după semnarea lui şi după ocuparea lucru pe care l-am auzit de la Maniu a fost: „Voi întregului nostru teritoriu. Antonescu: Nici nu eram în Bucureşti. Maniu îşi reaminteşte de asta? M. care avea acces noaşte că atunci l-am informat că duc tratative mai uşor la dl. aproape zilnic. prin ra­ a fost de altă părere. mi­ sprijin politic pentru ieşirea din război era în nu­ nistru nu m-a informat. Dl. dar siei. iar eu nu am avut mijloace de comunicaţie de ordin formal. Maniu: Mandatul d-lui Brătianu de a oferi Stockholm. Maniu: Este adevărat că am cerut audienţă la pe calea undelor. mareşal termediul unui prieten al meu din Bucureşti şi Antonescu şi să-i facă din nou această declaraţie.. şi anume prevederea stabilită la directă. I. Brătianu. Cu aprobarea prezenta însemnate dezavantagii. eu nu maţii şi legăturile mele. să meargă din directe de armistiţiu cu Uniunea Sovietică prin nou şi să-l convingă să facă armistiţiu. Şi le duceam prin in­ gat pe dl. diotelegrafistul meu. Nu am I. Brătianu să viziteze pe dl. realizat prin emisarii mei. Maniu: Vă rog formulaţi-vă întrebarea mai al armistiţiului să fie semnat la Moscova. Toată puterea noastră politică şi socială şi că d-sa mi-a spus: „Eu. reveni în curând asupra acestei chestiuni. Americii şi Ru­ M. Brătianu. Maniu că I. Gh. îi stăm în ajutor pentru la d-na Kolontay. de altfel. Amănuntele nu mi-a spus. Am arătat că noi credem a fi fost înştiinţat direct. Antonescu: Dacă îşi aminteşte dl. Ştirbey nu mi-au spus. Antonescu: Am venit la ora 5 de pe front. ci al Conferinţei de D-sa nu mi-a dat nici o informaţie în legătură cu Pace tratativele dar. Maniu". M. Gh. am fost informat asupra activităţii d-lor Ştirbey şi Este adevărat că am avut convorbiri cu d-sa Vişoianu. ministru Antonescu nu am în dimineaţa de 23 august 1944 a trimis la Snagov fost în legătură directă. adică după ce obligaţiile d-lor tot ce aveau nevoie acolo. S. Antonescu: Voi face aceasta. prin: noi toţi? I. nici neaţa? dl. din contră. Desigur şi dl. care i le-a trimis d-lui Maniu. terne într-un loc neutru şi i-am adus într-adevăr I. Ştirea am comunicat-o ?1 . despre care eu ceream ca să nu for­ M. Mâ­ I. ministru de ex­ I. Am căpătat astfel speranţa că se va n-am fost mulţumit. Gh. nuită." Al doilea era prevederea care stabilea frontiera Preşedintele: Formulaţi întrebarea! de la Est. într-o dispoziţie mai bună pentru încheierea ar­ Adevărat este că de preliminarul făcut la Cairo mistiţiului. mi-a spus că Dl. mareşal Antonescu. ştiam. mareşal. în urma tratativelor care se duceau. prezentat însă ceva nou pentru mine. şi dacă îşi aminteşte că l-a văzut şi pe ma­ I. să nu mă intereseze? Dl. Am fost l-am văzut pe d-sa. dimi­ avut cunoştinţă şi nici până azi nu am auzit. ceas. îndeaproape de ele. cererea d-sale. în avalanşa evenimentelor din ceas în un preliminariu de armistiţiu. Eu. Mihai Antonescu mi-a comunicat legăturile deţine unele informaţii. nu la clar. aveam legă­ mele şi pentru partidele Naţional-Ţărănesc şi Na­ turile mele proprii cu d-na Kolontay. riu de armistiţiu. am primit i-o punem la dispoziţie pentru realizarea armisti­ ştiri descurajante de la Cairo". fără excepţie. mareşal încă din 22 august şi m-am prezentat Vişoianu. Antonescu: îşi aminteşte dl. care era mi­ ţional Liberal.. mareşal era în Bucureşti. meze obiectul armistiţiului. Mihalache a fost. Maniu: Aceasta nu pot preciza. că guvernul să fi reuşit să facă şi el acestea. Comunicam prin prietenii pe dl.rectă. deoarece purtând menţiunea: „pentru mareşalul Antonescu aveam şi eu legături cu d-na Kolontay. Antonescu: Dl. în sfârşit. fiindcă aveam eu direct infor­ Voi reveni asupra acestor lucruri. am cu dl. făcută prin d-na sau dl. Cairo. Maniu: Despre tratativele care se duceau la I. ce le avea la Stockholm. Maniu: în dimineaţa următoare [23 august] reşalul Antonescu chiar la mine în cameră? Recu­ l-am rugat pe dl. toate acestea? Preşedintele: Ce aţi înţeles dvs. mareşal Antonescu ţiului. comunicându-mi rezultatul. eram la cunoştinţă că s-a făcut un preliminariu de ar­ pe front. dar dl. Informaţiile d-sale nu ar fi tiţiu transmise prin ministrul nostru de la Ankara. şi care a fost misiunea d-lui d-sale. l-am schiţat în linii generale acest prelimina­ numai dl. I. Brătianu şi rolul d-lui mareşal Antonescu? am avut însă legătură constantă. la dl. Dar această împrejurare M. Maniu a venit să mă vadă. care îl fac să fie pesimist. care erau de natură optimistă. numai într-o casă neutră. Maniu: Veţi stabili prin dl. Mihalache. dar corespondenţă directă nu am avut. în vreme ce Aliaţii ră­ nici mareşalul Antonescu. prin d-na Kolontay. Mihalache a fost singur. Mihalache. cererea ambasadorului sovietic ca textul definitiv I. Nu m-am interesat mai Acesta este singurul lucru pe care mi l-a spus. Antonescu: Dl. Maniu: Că nu putem încheia armistiţiul. în dimineaţa de 23 august l-am ru­ nistrul Rusiei la Stockholm. căci delegaţia mareşalului Antonescu am facilitat plecarea d-lui noastră nu putea ajunge la Moscova decât după Ştirbey şi d-lui Vişoianu şi am pus la dispoziţia ruperea frontului. din două motive: primul era putea ajunge la armistiţiu. Cum şalului Antonescu. nici de la dl. Antonescu: Dl. prin d-nii Ştirbey şi dl. Eu am predat aceste condiţii mare­ că mă interesa tot ce privea acest armistiţiu. printr-un alt prieten al nostru de la Stockholm. dr. După aceasta României erau îndeplinite. cu ambasadorii Angliei. Antonescu: Vă rog să precizaţi când.. aceasta. înştiinţarea am primit-o nemijlocit. mistiţiu. cum ceream noi. la 13 aprilie 1944. că ni s-au greşiţi complectamente dacă nu ieşim imediat din stabilit definitiv condiţiile preliminare ale armisti­ Axă şi nu facem armistiţiu. Dl. cu Cairo. fiindcă noi Stockholm şi că primisem unele informaţiuni de toţi. In urma acestui lucru am Preşedintele: Care a fost această părere? avut plăcerea să-l întâlnesc pe dl. Maniu nu am mai aflat ni­ într-o casă particulară din Bucureşti şi apoi la mic. Eu Gh..

Or. care atunci era foarte presantă fusese şi prieten cu dl. dl. Regele. plecase. Dată fiind potrivit atunci să se intereseze. In urma acestui fapt. Prin aceasta am care le ştiu. Maniu: Este puţină confuzie de date. Ţin să I. Maniu: Nu ştiu. dl. până a doua zi dimineaţa. oricând şi forţe între noi şi Germania. mare­ soana care ar fi putut să-mi dea informaţiuni au­ şal Antonescu a fost foarte binevoitor şi d-lui nu tentice ar fi fost M. Regele. deci nu aveam posibilita­ în urma celor ce s-au întâmplat este informat că tea să ştiu ce s-a întâmplat la Palat la 23 august armata germană va veni spre Bucureşti şi că Pa­ şi nici nu puteam avea răspunderea celor petre­ latul va fi bombardat. mane pentru despresurarea Bucureştiului. trecutul lui în ţară. cu privire la clauza întoarcerii ar­ că dl. şi cut. dar că este cel mai acestea comunicate guvernului? potrivit. pentru motivul arătat. seara. însă per­ afirm că în ceea ce priveşte armistiţiul. au fost răspunderea pentru alte acte. Ce s-a întâmplat în acea au­ interesul ţării. nu a crezut potrivit I. nu s-a tonescu este cel puţin tot atât de bine informat ca interesat d-sa deloc asupra condiţiunilor în care şi mine de ceea ce se petrecea acolo. intrarea sa de 23 august. fiindcă nu am fost de faţă. derea d-lui mareşal Antonescu. M. Este lor în Palat. d-sa. mareşal Antonescu a fost arestat? D-sa spune M. Maniu: La 24 august 1944. cu gust 1944. în ipoteza că ar avea în orice fel de împrejurări şi nu era potrivit. ci ca martor. Le­ cute. Am intrat în guvern la 24 august. so­ această obligaţiune. cunoştinţă asupra felului desfăşurării evenimente­ spuneţi că am intrat în guvern la 23 august. în zori. nefiind numai o Preşedintele: Când? problemă moralş. pe care le-am trăit. Deci. preşedinte al Consiliului de Miniştri — . Eu nu pot să comu­ tăzi în boxa acuzaţilor — nu crede dl. în­ M. Cum poate explica dl. întrucât atunci ne aflam într-o trecutul său şi cu experienţa pe care o are. Antonescu: Dl. dimineaţa când eu am sosit la Palat. mare­ neaţa lui 23 august i s-a cerut d-lui mareşal Anto­ şal Antonescu ezita. început să fie bombardat. şi după o Obligaţiunea personală de a mă interesa este înţelegere realizată cu d-sa. s-a hotărât au­ mineaţa acelei zile. am cerut ca trupele incontestabil că o aveam şi că am satisfăcut române să se îndrepte spre trupele germane. prin d-nii Maniu şi Brătianu să semneze joc onoarea lui militară. după venit la mine Aurel Leucuţia şi mi-a comunicat că întâmplarea de la Palat. mareşal sâ încheie dânsul armistiţiul ca fiind în mi se pare la ora 5. Maniu: Am fost ministru în ziua de 24 august. încheie armistiţiul. fiindcă informat că trupele sunt în drum spre Bucureşti. Antonescu să încheie armistiţiul. aceasta este o problemă care priveşte şi răspun­ pregătite de atac. Antonescu: Există o răspundere a guvernării M. cu răspunderea şi conştiinţa sa de bătrîn om poli­ Preşedintele: Ştiţi ce s-a întâmplat în noaptea tic. mareşal Antonescu nu numai că nu purta melor contra germanilor? Şi dacă da. mai cu seamă că această situaţie. exacte. că era avalanşă de ştiri şi de evenimente. acceptând la 23 august 1944. Constatând aceste lucruri şi aşa că nu am avut calitatea oficială să mă intere­ constatând că armata germană se apropie în sez asupra evenimentelor din 23 august. tatea Sa până după ce s-a reîntors. credeam că dl. La 22 la 23 august nu este un fapt întâmplător. Dacă la 23 august i s-a cerut cari ar fi putut sta la baza unei acţiuni de stat. Antonescu: Dl. Dl. martor şi trebuie să răspund asupra lucrurilor pe berg îşi călcase angajamentul. Maniu: Desigur că era datoria mea. Regele şi mareşalul Antonescu. Maniu: Nu erau condiţiuni oficiale. am vorbit cu generalul fost cuprinsă şi noua situaţiune a d-lui mareşal Sănătescu — care în timpul nopţii fusese numit Antonescu. M-am dus la Palat d-lui mareşal Antonescu decât prin oamenii de la numai după ce am auzit ce s-a întâmplat. îi ceruse d-lui dienţa d-lui mareşal la Palat în după amiaza zilei.S. cum poate să explice dl. iar al doilea rând. şi nu asupra ace­ început ofensiva noastră împotriva armatei ger­ lora pe care le-am auzit. Maniu. Prin urmare. Maniu socotea rea preliminară. prin urmare în dimi­ pe dl. Maniu: Am discutat mai multe chestiuni. în care a marş militar de Bucureşti. Eu nu sunt chemat aici ca is­ să afle motivele şi condiţiunile în care dl. în scurt timp după sosirea noastră la Palat a atunci menţin întrebarea pentru 24 august. în august. S. Crede dl. pe de o parte dienţă nu ştiu. Maniu a intrat în guvern. la 23 august. fiind în nescu. care modifica obligaţia României de a în­ războiului şi după încetarea războiului. Maniu îi oferea să semneze altele şi chestiunea armistiţiului şi raporturilor de armistiţiul. mareşal Antonescu la 22 au­ lat. Nu am I. Maniu că nu a aflat aceasta decât prin oamenii de la Pa­ ce a discutat cu dl. când dl. Maniu a vorbit despre o înaintea începerii războiului. Maniu că mareşalul Antonescu. bombelor germane. Eram sub explozia I. împreună cu dl. ca şi în ajun. dar eu aici sunt ascultat ca cotind că prin acea acţiune generalul Gersten. în zori a inexact. în timpul purtării clauză. între la 23 august. Dvs. Cred că mă­ după arestarea d-lul mareşal Antonescu şi în di­ sura plecării Majestătii Sale de la Palat a f o s t ne- 22 . când a venit. ucuţia m-am dus la Palat ca să văd ce este de fă­ M.S. Faptul de cepe imediat războiul contra Germaniei. dl. că. cu nic amănuntele. Am primit informaţiuni Antonescu a fost arestat şi să cunoască măcar prin oamenii de ia Palat că nu a reuşit înţelegerea factorul esenţial al arestării? între M. cu poziţia pe care o avea chiar I. seara. putea să fie arestat oricum. I. care angaja atunci şi d-sa va putea să spună ca şi mine cum a tot ceea ce se petrecea şi mareşalul să se afle as­ decurs această conversaţie. La Palat afirmă că nu a aflat ce a determinat arestarea nu m-am dus în seara aceea. Maniu a afirmat că la 23 au­ cât eu nu am avut onoarea să vorbesc cu Majes­ gust 1944 a intrat în guvernul constituit atunci. Dacă s-a primit modifica­ armistiţiul. Dl. Antonescu: Dacă îşi aduce aminte dl. ministru Mihai An­ la 23 august dl. M. în a înţeles oamenii în chestiunea armistiţiului. cel mai îndreptăţit şi cel mai în stare să I. în d-lui mareşal Antonescu să încheie armistiţiul. Am fost Palat. şi să n-aş putea să iau asupra conştiinţei mele o even­ vadă pentru ce era arestat mareşalul? tuală reproducere a unei conversaţiuni. Maniu. Maniu. fiind loc o lovitură de stat. mareşal Antonescu. acţiunea d-sale era de a determina această zi a încetat războiul. Mihalache a fost de faţă vorba de răspundere atât de gravă. după audienţă? în guvernul constituit atunci. mareşal toriograf.Palatului. Antonescu: Este o chestiune de ore.

nu-l pot d-lui martor? Aceste probleme. plicaţie nici azi — . preocupat de probleme ce după 23 august. însă păreriie d-sale erau cunoscute. iar pentru aceasta era. era mi­ gurat şi locuri de conducere. cum dl. Maniu: Nu pot să răspund ca martor. arătat că nu m-am desolidarizat de această pro­ Avocat Crăciun Şerbănescu: Este publicat şi în cedură şi că am aprobat-o. dar puteţi nega? le-a avut cu dl. după ştirea meâ. Maniu: Cine este domnul? Naţional Liberai. De asemenea am constatat că a arătat toată discutat problema legionarilor cu dl. nici nu pot in­ ulterior am primit să fiu ministru în guvern. Maniu: Este adevărat. V-a germane în România a fost Garda de fier? I. aceste frământări nici confirma. fiindcă din afirmările urmă şi-a schimbat părerea. mareşal Antonescu la d-sa acasă. Bălăceanu: Prin faptul că acuzatul comunist protestez împotriva insultei. care era preşedintele Consi­ nară. Maniu: Am găsit bunăvoinţă. Maniu: Da. nu se ocupa cu ticlui­ Acuzator public Săracu: Eu sunt reprezentantul rea programelor politice. în Preşedintele: Când aţi revăzut pe M. pe care a Ion Antonescu nu avea un program sau un partid. drumurile noastre d-lui Maniu pare că d-sa nu a avut nici o cunoş­ s-au despărţit. dar s-au cu felul nostru de a vedea.. Maniu a primit. ministru An­ Acuzatorul public Săracu: Dl.. 23 . Mareşal nu era om politic. Maniu: Dvs. Maniu să adresat pentru a avea colaborarea d-lui Horia răspundă dacă a intervenit în mai multe rânduri la Sima. dacă I. înainte de Sănătescu nu putea admite ca regele să rămână evenimentele acestea. că. fi admisă. este în contra unei orien­ M. mareşal Antonescu s-a Acuzat Eugen Cristescu: Rog pe dl. care a avut de suferit de tora. saţie mai lungă şi am constatat cu plăcere că. am firma. Antonescu: N-a întrebat dl. pe care eu nu le cunosc şi care care a fost arestat dl. să poată fi tru care nu am fost dispus să intru în guvern şi primiţi în partidele democratice existente. Am restabilit numai faptele. echipă corespunzătoare ideilor d-sale şi posibili­ Preşedintele: Şi ce solicitudine aţi găsit la acu­ tăţii unei conlucrări armonioase şi potrivite inte­ zatul Eugen Cristescu? resului ţării? Eu am avut plăcerea să cercetez pe I. sau cei mai mulţi legionari. nici infirma. Maniu nici pe tări germanofile şi că nu aprobă politica legio­ generalul Sănătescu. mareşal. Acest partid le-a asi­ I. pe legionari în partidul d-sale erau în curs. ca să cunoască împrejurările în O fi avut motive. mai ales că e vorba de erau preocupări serioase? mărturie sub jurământ. Eu nu am acuzat lalte partide? pe nimeni. tat că şi d-sa. era nevoit să recurgă la reprezentanţii din cele­ I. cu solicitudinea ca acest armistiţiu să poată fi făcut dl. Deci. Era o nici pe oamenii mei nu i-am lăsat să intre în gu­ hotărâre adusă în comun. fie ale al­ unui partid muncitoresc. liului de Miniştri. sau oamenilor din afară de par­ Preşedintele: Acuzatul Eugen Cristescu. şi nu s-a adresat de la prietenii d-sale politici? început Partidului Naţional-Ţărănesc şi Partidului I.. I. Bălăceanu: A avut acuzatul Ion Anto­ organizaţia sa câţiva din cei care îndeplineau nescu vreo formulare scrisă a programului. ca în forma aceasta să poată organiza o I. Maniu: Sigur că am întrebat. tinţă despre arestarea d-iui mareşal Antonescu şi Avocat Crăciun Şerbănescu: Dacă cunoaşte dl. legionarilor etc. Brătianu. Maniu: Dacă nu cunosc un lucru. care după 6 septembrie? nu s-au făcut vinovaţi de violenţe şi abuzuri.Maniu: Sigur că l-am văzut pe dl. tonescu foarte serios. Pătrăşcanu. şi până în nu ştiu. avizat să-şi câştige colaboratori dintre oa­ mulţi legionari. I. Majoritatea legionarilor au fost făcut o politică de moment? primiţi de partidul comunist. ale căror vederi nu con­ mine pentru eliberarea din lagăr a unora dintre cordau cu vederile d-sale. Am hotărât. in numele partidului Avocat P. din toate problemele care l-au preocupat pe Preşedintele: D-voastră aţi spus că nu puteţi acuzatul Mihai Antonescu în legătură cu ieşirea confirma că adevăraţii reprezentanţi ai coloanei a noastră din război. Regele? ceea ce priveşte ideile principale. vaţi în trecut de abuzuri. Partidul Naţional-Ţărănesc a primit în Avocat P. deci. Maniu: intr-adevăr. sunteţi greşit. Maniu: Lucrurile s-au petrecut astfel: eu am lui. Eu nu re­ avea o echipă politică. de vreme ce nu-i Maniu că adevăraţii reprezentanţi ai coloanei a aparţine. nici nu am spus lucrurile cu intenţiune I. că mişca­ Avocat Paraschivescu-Bălăceanu: Vă rog să în­ rea legionară nu mai poate activa şi ea trebuie să trebaţi pe dl. Maniu: Nici nu pot recunoaşte. cum dl. fi­ proşez partidului comunist că a primit pe cei mai reşte. de comun acord. litar activ. Eu am arătat care este aceasta mă miră foarte mult — şi nu găsesc ex­ situaţia. De preună am căzut de acord că cererea legionarilor aceea cred eu că a înlesnit ca oamenii mei să de a activa ca partid alături de celelalte nu poate poată merge la Cairo. de toţi reprezentanţii vern. am cunoscut vederile d-sale şi se leapădă de ideologia lor şi se convertesc în chiar faptul că le-am cunoscut a fost cauza pen­ mod sincer la convingeri democratice. mareşal Antonescu? înţeleg nu mi s-au împărtăşit. luliu Maniu. care era pentru o orientare către Germania. Ori. azi. şi atunci. ca şi noi. 1944. in special. cu dl. d-sa nu «. şi prin faptul că I. Am avut cu d-sa o conver­ în Palat sub această ploaie de bombe. I. fie ale sale. pe urma mişcării legionare. dacă aceştia nu s-au făcut vino­ menii care erau în afara organizaţiei d-sale.S. am consta­ scurs mai multe zile.. fireşte. Maniu: Dl. De asemenea am hotărât ca acei gram politic al d-lui Ion Antonescu şi înainte şi legionari care nu au mâinile pătate de sînge. tide. s-ar desolidariza. este de acord I. Avocat Eugen lonescu: Din toate aceste fră­ I. Maniu: Nu aş putea să spun exact. sau a condiţiunile fixate. jignitoare. martor dacă a cunoscut vreun pro­ fie desfiinţată. care este părerea I. Titel Petrescu şi cu toţii îm­ în condiţii care corespundeau părerilor d-sale. pe sa pun această întrebare. partidelor. între altele de problema armistiţiu­ I. din întrevederile pe care d-sa V-a germane au fost legionarii. adus-o acestui partid acuzîndu-l că a primit pe avea Ion Antonescu vreo echipă ministerială.cesară din cauza bombelor germane şi generalul dl. fiindcă mântări care au avut loc din 1941. ziarul Dreptatea.

sub coordonarea şi îngrijirea lui losif Constantin Drăgan. pe baza documentelor de arhivă — multe dintre ele inedite — ultimele zile ale mareşa­ lului Antonescu. specificate de altfel cu exactitate în articolele Convenţiei de Armistiţiu. interogatoriile şi discuţiile avute de el în această perioadă. 8/1990. Am citat din procesul-verbal încheiat de Parchetul Tribunalului Ilfov în urma executării sentinţei pro­ nunţate de Tribunalul Poporului în procesul intentat fostului conducător al statului român. o Comisie Aliată de Control cu sediul la Bucureşti. La ora 18. subliniind că. de trecutul său. atât în funcţie de propria sa formaţie. Ora 17. Şi totuşi misterul — care nu are de-a face cu umbrele şi luminile personalităţii sale. grefier Gheorghe Colac. am dispus şi dl. şi principalilor săi colaboratori. iar prin documentul publicat şi de Magazin istoric. că parcurgând documentele despre ultimele clipe de viaţă ale conducătorului statului român. 18 din regulamentul nr. ţinând seama de contextul tragic în care a venit la putere şi de modul în care şi-a exercitat autoritatea. 12/1942. aşadar. nr. la ora 18. în aceeaşi lună iunie. s-a înscris încă de la deschiderea sa in datele ge­ nerale aie unui astfei de eveniment. 12/1942. la Bucu­ reşti începuse „procesul marii trădări naţionale" cum a fost numit în epocă. Pristavu Dumitru.03 am ordonat comandantului Grupei de execu|ie. începând chiar cu anul desfăşurării procesului (Procesul marii trădări naţionale. Voind să procedăm. în aceşti trei ani şi jumătate ce s-au scurs de la Revoluţia din decembrie 1989 din România. cu puteri discreţionare. colonel jand. de la monografii istorice precum acele ale lui Aurică Simion. (documentul insolit al preluării sale de către autorităţile sovietice fiind publicat în acelaşi număr de Magazin istoric) şi care au fost toate contactele. cu propriul său fular.S. procesul — reconstituibil cel puţin sub aspectele sale concrete. mareşalul Ion Antonescu. cititorul nostru va descifra cu mai multă uşurinţă mecanismele istoriei. în care hotărârea era. după ce am primit raportul comandantului Grupei de execuţie. ULTIMELE ZILE ALE MAREŞALULUI ANTONESCU 1 iunie 1946. cuprinzând mărturii şi referiri reunite de dr. cuprinse în acea lucrare amintită mai sus. Mărturii şi documente. reconstituite pe ore şi chiar pe minute. de felul de a fi şi de a gândi. cele trei volume Mareşalul Antonescu în faţa istoriei. Gheorghe Buzatu). să găsească o sentinţă executată. cu excepţia condamnatului Constantin Z. precum Delirul lui Marin Preda. S-a făcut in faţa oamenilor o scurtă expunere a faptelor săvârşite de condamnaţi. Mai puţin cunoscute sunt însă momentele de legătură dintre aceste evenimente şi mai ales resorturile politice şi diplomatice care au determinat anumite opţiuni şi poziţii. Cazul Ion Antonescu este pe de o parte bine cunoscut prin lucrările ce i-au fost consacrate în ţară şi peste hotare. în tulburile evenimente din acel început de septembrie ce a urmat dictatului de la Viena din 30 august 1940. I se adaugă peste 1 000 de pagini apărute in presa de toate orientările. în opinia noastră. Dezvăluim acum. patriotul. precum şi într-un articol publicat în Pravda. ochirea şi focul. executarea. Credem. După îndeplinirea tuturor formalităţilor de mai sus. Procesul din mai 1946 nu poate fi analizat şi înţeles decât în acest context istoric intern şi mai ales internaţional. Completul I de judecată. care a cerut să fie legat numai la ochi. apoi. practic. El nu va fi ridicat decât atunci când (aşa cum sublinia pentru prima dată istoricul Cristian Popişteanu în Magazin Istoric. cele patru volume Antonescu. Pe de altă parte. comandantul Grupei a co­ mandat pregătirea armelor. escortaţi de câte patru gardieni ai penitenciarului şi însoţiţi până la stâlpii de execuţie de preotul Totollci Teodor şi de dl. Precizăm că este vorba despre o prevedere specială a unui document ce definea statutul juridic internaţio­ nal al României la acea dată şi în bază căruia. pe teritoriul ţării se aflau trupe sovietice şi îşi desfăşura ac­ tivitatea. aleasă parcă simbolic. au fost transportaţi de la celule până la stâlpii de execuţie. a citit oamenilor dispozitivul hotărârii nr. Vasiliu. tipărite la Mi­ lano. Conformându-se dispoziţiunilor articolului 19 din regulamentul nr. până când se vor putea scrie acele studii şi monografii în care omul. chiar în versiunea lui Ion Antonescu. Cu multe amănunte este cunoscută de către istorici şi venirea la putere a generalului Antonescu. Trecuse mai puţin de o lună de când. iar graba cu care s-a desfăşurat acest proces se află în directă legătură cu lucrările Conferinţei de pace de la Paris. din 23 august 1990) se va şti ce a făcut şi.S. Ur­ mează.45. momentul cel mai bine cunoscut este acela de la 23 august 1944 — destituirea şi arestarea mareşalului. 24 . care s-a executat cu arme de tip militar". conducătorul de stat să poată fi analizat şi înfăţişat la dimensiunea obiectivă pe scara istoriei noastre. în nr. cu actele şi acţiu­ nile pentru care este responsabil — persistă. conform dispoziţiunilor art. adoptată înaintea administrării probelor. Desigur. mareşalul României şi războaiele de reântreglre. toţi cei patru condamnaţi ne-au declarat că vor să stea cu faţa către Grupa de execuţie şi nelegaţi. Luând act de aceste dorinţe. în opinia tuturor facto­ rilor de atunci ai puterii. asupra lui pluteşte încă misterul. de la Tribunalul Poporului. Procesul marii trădări naţionale. 8/1990. declanşat cu cinci ani înaintea execuţiei. cât şi de influenţa anturajului şi a altor factori in­ terni şi externi în raport cu care a luat deciziile. comandantul în­ chisorii militare Jilava.R. „Condamnaţii. al căror debut trebuia. militarul. Prelimi­ narii politico-dlplomatice ale Insurecţiei din august 1944 şi Regimul politic din România în perioada sep­ tembrie 1940-ianuarie 1941 până la romane. datorită stenogramei şedinţe­ lor. Va mai trece încă un timp. la 6 mai 1946. sfârşitul său este intrinsec legat de participarea la războiul germano-sovietic. 17/1946 a Tribuna­ lului Poporului din Bucureşti. care preciza: „Guvernul şl înaltul Comandament Român se obligă să colaboreze cu înaltul Comandament Aliat (sovietic) la arestarea şi judecarea persoanelor acuzate de crime de război". ce a declarat mareşalul Antonescu în timpul detenţiei sale de 18 luni în U. Deznodământul acestui proces. am dispus şi s-a executat întocmai. la legarea condamnaţi­ lor la ochi şi apoi la stâlpul de execuţie. mai ales. la care se adaugă amplele re­ constituiri reunite în felurite lucrări. un adevărat act politic. Spre a întări afirmaţia noastră este bine să amintim conţinutul articolului 14 al Convenţiei de Armistiţiu din_12 septembrie 1944.

S. cinci public al Cabinetelor 1 şi 7 pe lângă Tribu­ serii de motive de casare.) şi alţi foşti demnitari ai gu­ Tribunalului Poporului „întrucât — motivau vernului antonescian. motivele declarate de Ion şi Mihai neral la Curtea de Apel Timişoara. urmează ca din acest punct de ve­ şalul şi ceilalţi acuzaţi nu au fost prezenţi. publi­ ani 64. care este pe­ tanţi nu au participat la compunerea Tribu­ deapsa cea mai gravă dintre pedepsele sta­ nalului Poporului. 312/945 şi de acordul de la Mos­ reşti. al. de asemenea] că amândoi re­ Vasiliu. prin acordul în­ Condamnă pe acuzatul Ion Antonescu.. un acord internaţional elaborat de puterile Şi. ultim şi art. oral. din 7 ianuarie 1946.V. 16 din Legea Ministerul justiţiei. aceste fost director general ai serviciului de poliţie motive de casare vizau „reaua compunere" a secretă (S. Procesul a început în ziua de 6 mai 1946. al. Stoian. 1. modificată in partea referitoare la mai (data pronunţării sentinţei). că fiind de principiu că ori de câte ori „Certific semnătura. [constată] că ducâtorul statului. degradare civică. 1. care i s-a acordat puteri învinse. de către instanţele ordinare.. fost vicepreşedinte al mai de acuzatul Ion Antonescu. a. fiind un tratat internaţional impus unei Deşi în ultimul cuvânt. Poporului. pentru fiecare crimă în lui. judecători ai poporului — câţi au fost la ju­ de 10 ani. de cheiat ia Moscova. C. 2. fost subsecretar de stat la Ministerul curenţii. 17/1946 a Tribunalului Poporului din rate. că componenţa legală a Tri­ mele meu". seria I este propusă nu­ Mihai Antonescu. Eugen Cristescu. zent arestat. la înalta invingătoare şi impus unei ţări în armistiţiu. ordinare şi spe­ nalul Poporului. într-adevăr. separat sau împreună. pre­ pări politice istorice. [Constată. şapte grupări. 2. ad-interim al Depar­ V-a numai de acuzatul Mihail Antonescu şi tamentului externelor. n. pentru crima de dezastrul ţării acord tradus în fapt prin înaltul Decret Re­ şi crime de război prevăzute de art. decarea procesului şi pronunţarea hotărârii Ordonă. Gheorghe Alexianu. acuzator au propus. care men­ fiind reprezentat de avocaţii Sebastian Teo­ ţine vechea competenţă a Tribunalului Po- 25 . dorescu. mareşalul Antonescu mistiţiu. c. în decembrie 1945. secţiunea II a început ju­ vine în contrazicere cu legile interne. h. Urmează semnătura autografă bunalului Poporului este cea prevăzută de — Ion Antonescu — şi data: 17. recursurile lor. în numele legii ho­ acei ai Partidului Naţional Liberal şi ai Parti­ tărăşte: dului Naţional Ţărănesc or. când s-a dat hotărârea sentinţei au intrat în compunerea guvernului actual. în pre­ cat în Monitorul Oficial de la aceeaşi dată. în conformitate cu dispo­ lui. ministru al apărării naţionale. menţionata dată. prin aceleaşi petiţii. el a dat numărul judecătorilor poporului. printre cari nu se numără şi „Tribunalul Poporului. Bucu­ Legea nr. avocat". g. a mai adăugat recu­ şi Titus Stoica. astfel. fost ministru al justi­ numai celelalte trei serii sunt comune ambi­ ţiei şi propagandei. să re­ rentul. 3. cum şi la pedeapsa complementară. fi examinate împreună". 3. are tărie faţă de toate legile interne declarase că nu va face recurs şi nu va soli­ [astfel] incât Legea nr. ciale în neconstituţionalitate. 3. să fie compus nu cu şapte prevăzută de art. dispo­ decarea recursului declarat „în contra hotă­ ziţiunile acestora din urmă au a fi conside­ rârii nr. e. 25. ca inapli­ Bucureşti. publicat în şi b şi art. a guvernator al Transnistriei. în fapt. „Având în vedere că recurenţii acuzator public. cari intră în avocaţilor săi următoarea procură de mână: componenţa guvernului. 312/945 implicit se cita graţierea. Constantin Z. în acelaşi timp. se aflau: din aceste motive. din Codul Penal. că Acordul de la Mos­ nr. pct.1946. O Bălăceanu. f. recurenţii — . 1. Simionescu-laşi. în com­ o. confiscarea averii în cauză — ci cu nouă judecători ai poporu­ numitului acuzat. Constantin actul de acuzare fiind susţinut de Vasile I. Tribunalul Poporului trebuia ca. In esenţă. 17 (făcută publică la 20 mai 1946) şi fost compus numai din reprezentanţii a având următorul conţinut.I. 1. Ion Antonescu. a nr. prin includerea în guvern a câte potriva sentinţei de condamnare a subsem­ unui reprezentant din partea aşa ziselor gru­ natului dată de Tribunalul Poporului. în şedinţă. Constantin Pantazi. din Legea nr. iar seria a Consiliului de Miniştri. Monitorul Oficial de la aceeaşi dată. în afară de cei doi magistraţi delegaţi de ziţiunile art. cova. alături de ex-con. trebuind să fie alcătuit din re­ Procesul s-a desfăşurat până în ziua de 17 prezentanţii tuturor grupărilor politice cari mai 1946. echivalează cu o lege cum şi a prezenta cererea de graţiere în nu­ ordinară. chiar în ziua de 17 găseşte. în partea de jos a filei — precizarea: cova. să două formaţiuni politice ai căror reprezen­ sufere pedeapsa cu moartea. d. Completul I de judecată". în conformitate cu dispoziţiunile art. şi Dumitru Săracu. urmând strict componenţa guvernu­ 101 din Codul Penai. m. Curte de Casaţie. afacerilor interne. 4 şi 5 din aceeaşi lege. legea din 8 februarie 1946. fost motive de casare comune. delegat Antonescu. în sprijinul recursului lor. „împuternicesc pe d-nii avocaţi Bălăceanu Că. al. în boxă. fost conducător al statului. al. la 25 mai 1946. a gal nr. având propuse. de la parte. el dere. că traducerea in fapt a acordului de dacteze şi să susţină motivele de recurs îm­ la Moscova. acord. Stroe şi Titus Stoica. procuror ge­ în comun. deci pe baza acestui bilite. b. 312/1945 şi sancţionate de punerea guvernului au fost incluse şi cele art. Mare­ cabile. i. Constantin Dobrian. care se găseşte în curs de ar­ în cadrul procesului. 312/1945". fost lor acuzaţi. acuzator public şef al Tribunalului Completul de judecată a luat în dezbatere.

instanţa de fond a săvâr­ decât acela care in mod legal trebuia să ia şit nu numai o greşită aplicare a pedepsei. în materia celor vinovaţi sare invocate de avocaţi. să ale acestei înalte Curţi". 3 al recursului a respins toate motivele de ca­ din Codul Penal. pedepsind unele fapte. pentru acte de răspundere mi­ când-o totuşi. să le declare ca trat în compunerea guvernului". totuşi. decât motiv de casare li se va respinge de înalta numai reprezentanţii celor şapte grupări po­ Curte. in situaţiunea motivelor de neconstituţionalltate formulate aceasta. calificării şi penalităţii vicescu. motivul respingerii a fost acela că averii soţiei şi descendenţilor. in materie. după cum re­ tăţii lor. fă­ foşti miniştri. C. este inaplicabilă. au in­ lege privitoare la confiscare. înainte fusese apreciată ca legală. Şi acest motiv a fost respins.L. neanu). Gh. 312/1945". fiind socotit de complet ca „inadmisibil". deci. Tribunalului Poporului din Bucureşti. Mihai Antonescu. la nr. prin motivele de casare...porului. arătau ei — . toate — au dispoziţiuni diferite in privinţa Marinescu. 17/1946 a toate aceste trei legi. conchid recurenţii. ceea ce este „legiuitorul a înţeles ca şi astăzi. Al doilea recurs la hotărârea Tribunalului 26 . in loc de nouă".. Susţineau de asemenea că Legea mai 1946. ţii lor. atunci solicită ca chestiu­ aceste obiecţii „nefiind propuse in faţa in­ nile deduse. din care rezulta nevinovă­ Lăpuşneanu nu s-a produs decât abia la 4 ţia lor". la data de 6 martie 1945. Astfel. avo­ cătorului poporului Const. ţină seama de dispoziţiunea legală care. Brăileanu. deci. Totodată. Constantin Petro- incriminării faptelor. de o com­ fost respins. conchid recurenţii.. adaugă re­ nr. la aplicarea pedepsei. neexistând o demisie văzut de art.N. Lăpuşneanu — care deci conti­ bunalul Poporului nu era competent să ju­ nua să funcţioneze — ministrul justiţiei nu dece. neconstituţionale". arătând că ministrul justiţiei... Motivul III de casare introdus de avocaţi completul de judecată le-a respins. in contra hotărârii nr. nisterială. C. prin motivul IV de casare. Curtea „respinge toate trei legi succesive şi anume: legile nr. De asemenea. Gh. In atari tite ca „inadmisibile". avocaţii au contestat pe ju.. în final prin hotă­ de dezastrul ţării şi de crime de război — re­ rârea „dată şi pronunţată in şedinţa publică. şi averii. implicând verificări ce exced competenţa Şi aceste motive de casare au fost soco­ funcţionată a instanţei de casare. Deliberând asupra motivelor de recurs. au intervenit din 27 mai 1946". că. apoi a Ion Antonescu. instanţa pentru aceleaşi fapte. acuzaţii au contestat sentinţa „întru­ Rând pe rând. „nemodificând regimul legal al data când Teodora lorgulescu este numită răspunderii ministeriale. demisia Iul Const. ce stanţei de fond şi nulitatea nerezultând din compun această serie de motive să fie tri­ vreo constatare în fapt a acestei instanţe. prezentare în care. or. Pan­ treia lege. in cauză fiind vorba de judecarea unor putea face înlocuirea acestuia şi că. generală. a P. Radu Lecca şi Eugen lor. cari — tazi. aşa cum este pre­ judecător al poporului. 12 din Legea necompetent în cauză. 98 şi urm. 312 din 24 aprilie 1945.N. prin confiscarea. sunt mai grave de­ pletul I de judecată [şi] dispune trimiterea cât in celelalte două legi. prevede sancţiunea de judecată a fost rău compusă numai cu mai uşoară". in completul decaţi pentru vreo infracţiune". din Consitituţie. Vasiliu. înţeleg ca dispoziţiunile citatelor de litice. Tri­ a lui Const. prevăzute in Cristescu. instanţa de fond de susnumiţii în judecata secţiunilor Unite era obligată ca. I.T. prin aceasta dar nu a ţinut seama nici de faptul că era s-au violat dispoziţiunile art. curenţii. ambele din 21 ianuarie 1945. prin urmare. indiferent inadmisibil. „Recurenţii pretind că în locul jude­ în sfârşit. Tr. nu a ţinut seama de actele şi pro­ zultă din actele dosarului.. se învede­ cut-o in ceea ce priveşte neconstituţionalita- rează nefondată şi se respinge". şi. bele administrate. tribunalul ţinând totuşi condiţiuni.. nu mise în judecata Secţiunilor Unite ale înaltei pot fi invocate direct în faţa înaltei Curţi. 50 şi motivele ordinare de casare a recurenţilor: 51. ca judecători ai poporului. Alexianu. Prin avoca­ tea propusă". şapte judecători. in legea nr. cu pedepse diferite. in cazul când s-ar găsi că Tribuna­ Şi de data aceasta motivul de recurs a lul Poporului dispune. Dobre. Lăpuşneanu a caţii lui Ion Antonescu contestau corectitu­ fost tras ia sorţi. judecătorul poporului Te­ „pentru a ajunge la concluziunea culpabili­ odora lorgulescu cu toate că. că. nr. com­ cari. Titus Dragoş. completul de judecată cât a nesocotit şi violat dispoziţiunile art. iar Tribunalul Poporului con. procedând totuşi la judecarea stituindu-se cu un alt judecător al poporului. Constantin Lăpuş. a mărit cuan­ referitor la neincluderea în Tribunalul Po­ tumul pedepsei complementare a confiscării porului a câte unui reprezentant al P. este de a se decide că critica for­ seama de „rezerva pe cari recurenţii au fă- mulată din acest motiv de casare. care. Şi acest motiv a fost socotit de către com­ decătoarea Teodora lorgulescu (desemnată pletul de judecată ca „inadmisibil" de vreme să facă parte din Tribunalul Poporului în lo­ ce măsura confiscării averii analizată mai cul judecătorului ales. aprecia că „instanţa de fond. parte la compunerea instanţei. şi. invocându-se argumentul că petenţă. 312/945. in ziua de 3 mai 1946. 312/945.. deoarece nu se poate răsfrânge de numărul grupărilor politice care intră în o penalitate asupra unor nevinovaţi şi neju­ compunerea guvernului actual.Z. de judecată al Tribunalului Poporului să nu recurenţii arătau că „in cazul in care acest figureze. in mod nelimitat. şi sancţionarea lor. de dinea hotărârii instanţei de fond. ele Curţi".

pe lângă vinovăţia de nescu-laşi. graţierii. adusă lui Ion Antonescu şi lilor de război s-a hotărit. pe de alta pentru executarea cît ţiunlle in care vor putea fi urmăriţi şi sanc­ mai grabnică a sentinţei. prin deopotrivă respec­ ţia ţârii in virtutea jurisprudenţelor înaltei tare a tuturor celor convenite faţă de toţi Curţi in secţiuni Unite prin aceea că intro­ semnatarii Convenţiunii de Armistiţiu. cu cât Motivele de neconstituţionalitate introduse angajamentele luate in numele statului ro­ de Ion Antonescu prin avocaţii săi se refe­ mân şl înaltului Comandament Român prin reau la următoarele aspecte: Convenţia de Armistiţiu sunt angajamente „Neconstltuţionalitatea art. 17/1946 de către Ion Anto­ rilor conferite lor pe temeiul actului consti­ nescu. ca atare. înalta Curte de Casaţie şi Justi­ guvernului şi înaltului Comandament Român ţie a decis: „Respinge recursurile făcute îm­ — semnând această Convenţie la 11 [12] potriva hotăririi Tribunalului Poporului din septembrie 1944.. M u r e ş a n u — încetaseră din viaţă. nu a fost luată armistiţiu. sancţionată prin neobllgativitatea lor. necuprinderea în această împuternicire con­ Subsemnata Liţa Colonel Baranga. pe atît de încet a fost redactată hotărîrea înaltei C u r ţ i d e rare cu toţi semnatarii Convenţiei de Armis­ Casaţie. Antonescu avocatului său. în l o c u l lor Or — precizau avocaţii în recursul întoc­ s e m n î n d c o l o n e l Gh.. mărinimia Majestăţii Voastre ca să binevoiţi care rămân in domeniul dreptului internaţio­ a acorda înalta Graţie de a comuta pe- nal.. evenimentele s-au des­ cotirea căruia întemeiem prezentul motiv de făşurat cu repeziciune. Stroe.. Aceste legi vor pu­ dinţate de I. Constantin Pan- tuţional anterior pus in vigoare la 31 august. 21/1946. 1-3 şi 4-8 din de onoare.. 312 din 24 aprilie 1945 ca contrave­ nu numai bunul renume legat de fiinţa mo­ nind înaltului Decret Regal nr. prin aceea că s-a dat In judecată tonescu fiind reprezentat de avocaţii Simio. pentru neconstituţionalitate. mareşalul Ion An­ mistiţiu. neconstltuţionalitatea dispoziţiilor tuţionalitate" invocate în recursul introdus la acestei legi este cu atât mai gravă şi trebuie secţiunea II penală a înaltei Curţi...Poporului din 17 mai 1946 s-a judecat înce­ 312 ca şi prin dispoziţiile ei atacate în ne­ pând cu data de 29 mai 1946 la înalta Curte constituţionalitate s-a depăşit încuviinţarea de Casaţie. nu în mod exclusiv numai cu unul din­ grafiată. dispoziţiile ziţiunile Legii 312 din 24 aprilie 1945. prin decizia vietic).. reprezentanţii statului român — ai nr. tazi. Vasiliu" şi ceilalţi acuzaţi . cele­ în special în legătură cu războiul purtat îm­ lalte două — în baza procurii olografe încre­ potriva Naţiunilor Unite. au făcut-o in virtutea pute­ Bucureşti nr. Justiţie şi Casaţie — „reprezentând infrac­ Nici încercarea de implicare a unui tribu­ ţiuni al căror concept e resortul dreptului in­ nal internaţional în soluţionarea acuzaţiei de ternaţional. dar chiar perspectivele octombrie 1944 al cărui articol unic. ciale. Pe de o parte. în faţa Secţiunilor Unite ale constituţională şi s-a violat Convenţia de Ar­ acestui organism juridic. Sebastian Teodorescu. doi d i n ­ tre ei". 1 acelaşi an. duce in judecata instanţelor naţionale. are cuprinderea ur­ o încercare de ultim moment de obţinere a mătoare: «legi speciale vor prevedea condi.. în ceea ce îl pri­ ţionaţi toţi cei care în orice calitate şi sub veşte pe Ion Antonescu.. de respectarea cărora depinde Legea. ea nu era î n c ă d a c t i l o ­ tiţiu. a fost suveranităţii acestui stat in raport cu echili­ recunoscut ca parte integrantă din Constitu­ brul existenţei lui... textul lasă lată textul acestora: să se vadă autorizarea constituţională a pe- depsirei vinovaţilor de dezastrul ţării. Cireş — p r i m preşedinte al c o m p l e ­ mit — „e manifest că prin însuşi titlul Legii tului de j u d e c a t ă . de graţiere: una a mamei mareşalului. tre m e m b r i i c o m p l e t u l u i de j u d e c a t ă — D i m i t r i e A p o s t o - lide şi I. tribunalul urmând erau cuprinse in încuviinţarea legilor spe­ a se pronunţa asupra „criticilor de neconsti. dezastrul ţârii şi crimele de război. care nu Marin Stănescu şi Boroş. Integral şi fidel reprodus. neobligatorii dispo­ astfel. ca­ Armistiţiului de a căror respect depind bu­ sând fără trimitere deciziunea dată pe te­ nele noastre raporturi cu marii noştri aliaţi". urmând ca înaltul Comandament Crimele de război — se arăta în motivele Aliat impreună cu înaltul Comandament Ro­ de recurs introduse în faţa înaltei Curţi de mân să decidă". După ce „din lipsă vernul şi înaltul Comandament Român îm­ de timp pentru a delibera. în vir- stituţională a posibilităţii unei legiferări refe­ stă de 88 ani. ca urmând să se facă în colabo­ în considerare de tribunalul constituit pen­ rare cu toţi semnatarii acelei conven'ţiuni: gu­ tru judecarea recursului. chiar tea prevede şi măsuri pentru urmărirea ave­ de către acesta şi în numele mareşalului. 27 . Textul constituţional pe neso­ Din acest moment. arestarea şi judecarea crimina­ crimă de război. 1849 din 11 rală a statului român. La sfîrşitul a n u l u i 1946. a amînat pronun­ preună cu înaltul Comandament Aliat (so­ ţarea deciziei la 31 mai 1946". rugăm înalta Curte fracţiuni de ordin Internaţional. tribunalelor naţionale.. încît a t u n c i c î n d a fost în sfîrşit scrisă. rilor». reglemen­ să ne admită recursul şi să declare contrare tate de Convenţia de armistiţiu şi violează Constituţiei şi. odată cu Constituţia ţării. prin Convenţia de principalilor săi colaboratori.. Mihai Antonescu. Constantin Z. dar „Majestate. meiul ei. implor cu lacrimile in ochi ritoare la pedepsirea crimelor de război. au fost trei cereri orice formă au contribuit la dezastrul ţării. aşa cum s-a stabilit prin Convenţia de Armistiţiu şi de competenţa unor instanţe în care judecarea trebuie să se facă in colabo­ 1 Pe cît de repede s-au judecat cele d o u a r e c u r s u r i . In­ Pentru aceste motive.

suveranul pri­ mea o alta. era prezentată o cerere similară şi din partea lui Ion Antonescu. In cali­ ghe Alexianu şi comutarea in muncă silnică tate de apărător din oficiu şi procurator al pe viaţă a pedepsei cu moartea aplicată acuzatului Ion Antonescu. Constantin Vasiliu şi Gheor­ reşti. Vaslliu. din 20 mai 1946. Schitu Măgureanu nr. Radu Conducător al Statului şi fost şef al Armatei. Asupra raportului Ministrului Nostru Se­ cretar de Stat la Departamentul Justiţiei cu Ion Antonescu Nr. de Casaţie şl Justiţie a recursurilor decla­ rate de Ion Antonescu. graţia. 1627 din Majestăţii sale regelui Mihai I al Româ­ 31 august 1944. către 1 Era o m i s numărul sentinţei. Ion Antonescu C. lui. fiind însoţite de Art. Art. fost condamnaţilor Constantin Pantazi. am onoare 1940 [corect. 202 din 2 septembrie 1944. nesemnată Ca şi cererile de graţiere. In numele şi din însărcinarea Guvernului. Bd. Ministru al Justiţiei" Sunt cu cel mai profund respect. nr. I. (semnătura autografă a lui Lucreţiu Pătrăşcanu) Separat. acelaşi soldat credincios La toţi de faţă şi viitori. a Tribunalului Poporului. în virtutea Decretului Regal nr. Radu Lecca şi Eugen Cristescu — .deapsa cu moartea dată de Tribunalul Po­ „Sire. cererile de graţiere formulate de următorii. de Tri­ Guvernul îşi îngăduie să solicite Majestăţii bunalul Poporului din Bucureşti. Paraschivescu Bă. solicitudine a Maiestăţii Voastre şi in înţele­ Constantin Pantazi. Subsemnatul Ion Antonescu. primul procuror al Parchetului Tribunalului 28 . 641 şi urm. publicat in Monitorul Oficial niei". a doua zi dimineaţa. Majestate. nici acest docu­ însă: ment nu era datat. Cristescu. 1 „Mihai l-iu — Cu respect supun Majestăţii Voastre pre­ Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţio­ zenta cerere de graţiere a mea — . II. 19. Liţa Col. marilor interese ale ţării noastre. am onoarea a propune Majestăţii Voastre. cu rugă­ nală mintea de a o încuviinţa. Cererile de graţiere au fost prezentate de am decretat şi decretăm: către ministrul justiţiei. nicit cu aducerea la îndeplinire a prezentului Constantin Z. pedeapsa cu moartea la care Constan­ „Sire — se spunea în prima dintre acestea tin Pantazi. dar el nu putea fi întoc­ mit decît în ziua de 31 mai. fi­ din cancelaria regală era emis un decret cu ind condamnat la moarte prin sentinţa nr. sănătate al Patriei şi al Majestăţii Voastre. autografă a lui Lucreţiu Pătrăşcanu) Odată cu această scrisoare. pentru înalte raţiuni de Stat. Decanul Baroului Ilfov. ministru al Justiţiei" (semnă­ (aceeaşi semnătură tura autografă a lui Lucreţiu Pătrăşcanu). deoarece la 1 iunie. 641 au fost condamnaţi prin sentinţa din 20 mai din Codul de procedură penală. Radu Lecca şi Eugen gerea nenorocirii abătute asupra mea. condamnat în ziua de 17 mai 1946. Cu nădejde nestrămutată in neţărmurita Constantin Vasiliu. 1946] a Tribunalului Poporu­ a supune înaltei hotăriri a Majestăţii Voastre lui. rerilor de graţiere făcute de Ion Antonescu. Pantazi. condamnaţi la pedeapsa cu Rămin a Majestăţii Voastre preaumilă şi moartea prin sentinţa Tribunalului Poporu­ supusă. fost Mareşal. Lucreţiu Pătrăşcanu din 1 iunie 1946. al Majes­ tăţii Voastre. să sufere Voastre aprobarea in întregime a acestui ra­ pedeapsa cu moarte. Eugen Cristescu. respingerea ce­ Subsemnatul avocat C. din Bucu­ Mihai Antonescu. avînd in vedere necesitatea satisfacerii Respectuos solicit in baza art. având următorul conţinut: In urma înştiinţării ministrului de justiţie. pr. Rege al României Sunt. Decret. „Majestate. Mihai Antonescu. Constantin Dat în Bucureşti la 1 iunie 1946. arestat. ministru al Justiţiei" p. ziu. Radu D. Mihai Antonescu. următorul conţinut: din 17 Mai 1946 . — Comutăm in muncă silnică pe două scrisori ale acestuia către suveran: viaţă. Paraschivescu-Bălăceanu". p. cel mai tîr- „Majestate. port. Gheorghe Alexlanu. Baranga". in conformitate cu Dispoziţiunlle art. Sunt cu cel mai profund respect Primiţi vă rog Majestate asigurarea pro­ al Majestăţii Voastre fundului meu respect. Gheorghe Alexianu. Lecca. sau. — Ministrul Nostru Secretar de condamnaţi la moarte de către Tribunalul Stat la Departamentul Justiţiei este împuter­ Poporului: Ion Antonescu. lăceanu. privitor la prerogativele regale. Lecca şi Eugen Cristescu. porului in ziua de 17 mai 1946 fiului meu In urma respingerii de către înalta Curte unic Ion Antonescu.

noscut că Majestatea Sa regele a respins care veniseră să-i vadă şi cărora dl. pul de execuţie.. ne-a declarat textual: acestui tribunal a rămas definitivă prin res­ «Cer să nu fiu legat de mâini şi nici la ochi. Vizitând celula în care era deţinut con­ 107 007 din 1 iunie 1946. mareşalul Ion Antonescu din procesul-ver­ în celulele lor. Completul I de judecată. acesta am vizitat. de la Tribuna­ condamnaţi. gat al Ministerului de interne. medic legist de pe lor art. asupra normelor de urmat la permanent lângă dânşii până la aducerea lor executarea pedepsei cu moartea. sorii Jilava. Gheorghe Săndulescu. rămasă definitivă. 17/1946 a înainte de executare. decan Constantin Pa- „Noi. Ion Antonescu. cutarea sentinţei: Menţionăm că dl. Completul I. reşti. 12 din 27 arătaţi şi i-a împărtăşit. colonel jand.30-17. Petrescu. lava. 11 Mihai Antonescu. în conformitate cu dispoziţiunile arti­ iunie 1946 al domnului ministru de justiţie. la stâlpul de execuţie. 1 285 din 31 Tribunalului Poporului din Bucureşti. în rinţii ion şi Chiriachiţa.30. cu excepţia 29 . Conformându-mă dispoziţiunilor art. colonel Pristavu a însărcinat pe procurorii Alfred Petrescu şi Dumitru şi domnii avocat Constantin Paras- Gheorghe Săndulescu să aducă la îndepli­ chivescu-Bălăceanu. 312 din 24 aprilie 1945 cîte patru gardieni ai penitenciarului şi înso­ care prevăd că hotărârile Tribunalului Po­ ţiţi pină la stilpii de execuţie de preotul To­ porului vor fi executate prin procurorii tribu­ tolici Teodor şi de dl. Prim damnatul Ion Antonescu am procedat la in­ Procuror al Parchetului Tribunalului Ilfov terogarea sa asupra identităţii şi sus-numitul ne-a delegat a aduce la îndeplinire hotărâ­ ne-a declarat că este născut in oraşul Pi­ rea nr. comandantul închi­ din Bucureşti. la lingă Tribunalul Ilfov şi preotul Totolici Teo­ legarea condamnaţilor la ochi şi apoi la stîl- dor. că­ ce priveşte pe condamnaţii: Antonescu Ion. Prlstavu Dumitru.15 ne-am deplasat la închisoa­ mandantului grupei de execuţie. ca. condamnaţi la moarte. Constantin Z. 53 875 din 1 lor. Am dispus apoi şi s-a permis condamnaţi­ Avînd în vedere şi ordinul nr. Vasi­ accesul in incinta închisorii. au fost transportaţi de la celule pînă la Constatăm prin prezentul cele ce ur­ stîlpii de execuţie. 17/1946 a Tribunalului Poporului din teşti. Com­ mai 1946 a Tribunalului Poporului din Bucu­ pletul I de judecată va fi executată la ora 18. Alfred V.45. doctor Ale­ Voind să procedăm. sătorit cu Măria. Această opera­ liu şi Gheorghe Alexianu. 14 aliniatul fi­ La ora 17. din Baroul Ilfov. condamnaţii. confesorul închisorii militare Jilava. născută Niculescu. moarte prin hotărîrea din 17 mai 1946 a Tri­ între orele 17. Domnul avocat Constantin Colac. Constantin Vasiliu şi Gheor­ din regulamentul nr.. după ce am primit raportul co­ La ora 16. colului 13 din Regulamentul nr.. comandantul închisorii militare Ji­ pronunţat. grefier Gheorghe Colac. rerile de graţiere făcute de Ion Antonescu. mează: La ora 18. 18 din Regulamentul nr.Ilfov. pe fiecare condam­ bal întocmit de către cei însărcinaţi cu exe­ nat. am dispus rea militară Jilava unde erau deţinuţi numiţii şi dl.. Vasiliu Z. prin care dl. Prlstavu nalului de la reşedinţa instanţei care le-a Dumitru. la ora 16. toţi cei patru condamnaţi. preotul Totolici bunalului Poporului. decanul Baroului Ilfov nire sentinţa". inspector de poliţie Gavrilovicl S-a făcut in faţa oamenilor o scurtă expu­ Mihail din Direcţia Generală a Poliţiei. Mihai Antonescu. gele şi că executarea hotărârii nr. cererile de graţiere făcute de Ion Anto­ prim-procuror Jean Nicolau le permisese nescu. judeţul Argeş. însoţiţi de dl. născută Dobrian. ionescu. Antonescu Mihai. după care a rămas aprilie 1942. din pă­ Bucureşti.45 ghe Alexianu. Constantin şi l-am pus apoi în vedere că cererea sa de Alexianu Gheorghe. Completul I de judecată. in asistenţa d-lui patru condamnaţi sus-numiţi asistenţa sa. lul Poporului a citit oamenilor dispozitivul Aici am găsit prezenţi pe domnii: colonel hotărîrii nr. prin care ni întrebându-l care este ultima sa dorinţă se face cunoscut că hotărârea nr. procuror la Parche­ asistenţă pe care condamnaţii ne-au decla­ tul aceluiaşi tribunal şi a d-lui Gheorghe rat că o acceptă. la 2 iunie 1882. în parte. când se va trage în mine». pingerea recursurilor declarate de susnumi. 12/1942. procuror la Par­ raschivescu-Bălăceanu a oferit tuturor celor chetul Tribunalului Ilfov. 12/1942. conforma pentru executarea hotărârei dis­ a luat contact cu cei patru condamnaţi sus poziţiunilor din regulamentul nr. Văzînd şi dispoziţiunile art. 17/1946 a Tribunalului Poporului jand. Avînd în vedere delegaţiunea scrisă cu nr. că „Majestatea Sa regele a respins ce­ tru execuţie ora 18. toţi condamnaţi să su­ graţiere a fost respinsă de Majestatea Sa re­ fere pedeapsa cu moartea. condamnaţi la ţiune a durat de la ora 17 până la ora 17. am fixat pen­ grupa de execuţie şi nelegaţi. 17/1946 a Avînd în vedere adresa nr. ţii condamnaţi. prin care ni se face cu­ se poată întreţine cu rudele lor apropiate. conform dispoziţiuni­ xandru Gh. ordonînd totodată a ne Teodor. lată pasajele referitoare la şi avocat Constantin Stroe. escortaţi de nal din Legea nr. dele­ nere a faptelor săvirşite de condamnaţi. confesorul închisorii militare Jilava. 12/1942 să Lucreţiu Pătrăşcanu. Completul I de judecată. grefier la Tribunalul Poporului din Stroe a asistat şi domnia sa pe condamnatul Bucureşti.45. După ce am expus celor de mai sus cali­ ne-au declarat că vor să stea cu faţa către tatea şi scopul venirii noastre.

executarea. 1 pălărie maron". dantul grupei a comandat pregătirea arme­ mama lui Ion Antonescu. constatînd că ţiune prin care solicitau fie să li se predea cei executaţi dădeau încă semne de viaţă. care a La percheziţia făcută asupra celor execu­ cerut să fie legat numai la ochi. fotografii şi un film. asupra lui Ion Antonescu s-au găsit: „2 său fular. în dreptul primilor patru. După rea Domniei Voastre. Bunaciu. prim-procuror Jean Nicolau — Cum rezultă din procesul-verbal întocmit să se dispună ulterior asupra eventualei lor de procurorul Gheorghe Săndulescu. pe care l-am însărcinat să procedeze deţinătorii lor. Vasiliu. lonescu. la ora 18. acelea a p ă r u t e în Magazin istoric. naţiei acestora. medic legist a constatat deduce dacă au fost rezolvate favorabil. 30 . şi doamna doctor lor. ca ur­ Cadavrele condamnaţilor executaţi au ră­ mare a dispoziţiei Preşedenţiei Consiliului mas pe loc timp de o oră sub paza unei gărzi formată dintr-un şef şi opt gardieni pu­ de Miniştri. Gheorghe DAVID Deci. Vor fi ele găsite vreo­ Constantin Pantazi dată? 1 P. scris de mină prescurtat. am dispus şi incinerării cadavrelor. O acoladă în dreptul ultimelor trei nume şi un cuvînt: „comutare". aşa cum se specifică în ţie. coman­ doamna Liţa. Cererile au fost ataşate procesului-verbal. procuror Gheorghe Săndu. Constantin Z. aparţinînd celor 4 repor­ o simplă listă dactilografiată: teri fotografici şi cinematografici ai Ministe­ rului Propagandei Naţionale şi cari au asis­ Condamnaţi la moarte tat la executare. care s-a executat cu Gabriela Paraschivescu-Vasiliu. „dintre rudele celor executaţi.condamnatului Constantin Z. Clişeele şi filmele se aceasta. ţiunile d-lui prim-procuror al Tribunalului Il­ Mihai Antonescu. urnele cu cenuşa fie­ s-au executat întocmai. După încetarea focului. în original. p u b l i c a această i m p o r t a n t ă d e s c o p e r i r e . Lecca. moartea tuturor celor patru condamnaţi mai sus arătaţi. cuvîntul „exec". r e l u î n d şi o parte d i n t r e sentinţei. loviturile de graţie. de ase­ său de constatarea morţii. terminarea execuţiei am procedat la ridica­ rea a 3 aparate de fotografiat şl un aparat Un ultim document de care dispunem este de cinematografiat. predate secre­ Gheorghe Alexianu. in vederea incinerării late împreună cu copiile respective. după ce lor. fov". 1 iconiţă. au publicat unele f o t o g r a f i i efectuate în z i u a de 1 i u ­ plă constatare a aducerii la îndeplinire a nie 1946. porului. dl. în conformitate cu dispozi- Ion Antonescu. în Valea Piersicilor.15. ne-au depus. După îndeplinirea căruia au fost predate Prefecturii Poliţiei tuturor formalităţilor de mai sus. prezentului proces-verbal. domnia sa a luat măsuri pentru vor developa sub supravegherea Domniei transportarea cadavrelor la Crematoriul Ce­ Voastre şi vor fi trimise acestui minister sigi­ nuşa din Bucureşti. urmînd ca — potrivit dispoziţiunilor pri­ veţi restitui aparatele celor în drept". fiat sau de filmat şi tot materialul respectiv cu care se vor lua vederi la faţa locului cu La ora 19. fie — în caz de incinerare — să li comandantul grupei de execuţie a executat se predea urnele cu cenuşa". a m i n t i t a p u b l i ­ canu către regele Mihai I sau reflectă o sim­ caţie. cu propriul taţi. Nu putem şti dacă acest document d e s c o p e r i r e a f i l m u l u i realizat cu acelaşi prilej. trăgând cu revolverul în capul fiecărui condamnat. batiste. medic legist avocat Constantin Paraschivescu cîte o peti- doctor Alexandru Gr. Fâcind este anterior scrisorii lui Lucreţiu Pătrâş. mite de la dl. se vor sigila şi lua in păstra­ la percheziţionarea lor şi să dreseze pro­ ces-verbal de cele ce va constata. Din aparate au fost scoase 4 rolfilme şi Constantin Z. tarului general al Ministerului de interne. se vor ridica de la lescu. cadavrele.15. căreia i s-au asociat apoi Vremea şi Şi totuşi iubi­ rea. î n c ă în ianuarie 1993. se cuvine precizat că minis­ trul justiţiei a cerut prim-procurorului. soţia lui arme de tip militar. ziarul Libertatea din 10/11 martie 1993 a anunţat Groza". Nu există nici un document privind Eugen Cristescu. Groza Documentar alcătuit de: Marcei-Dumitru CIUCĂ. act ce se ane­ menea. o semnătură „P. procesul-verbal întocmit de procurorul Par­ Conformindu-se dispoziţiunilor articolului chetului Ilfov. prin dl. „după predări către familiile respective".03 Capitalei pînă la deciderea atribuirii lor. Tre­ am ordonat comandantului grupei de execu­ buie precizat că. Vasiliu. din 20 mai 1946. Vasiliu. dl. locul lor de păstrare. Radu D. 3 casete film cinematografic. Dedesubt. 12/1942. ca „toate aparatele de fotogra­ blici. In urma Luind act de aceste dorinţe. nu n u m a i clişeele f o t o g r a f i c e s-au păstrat. cadavrele au fost luate în ocazia executării sentinţei Tribunalului Po­ primire de dl. dar din documentele păstrate nu se poate La ora 18. în privinţa desti­ xează. colonel Savovlci-Baranga. prezentându-ne separat actul în timpul execuţiei s-au realizat. 19 din Regulamentul nr. ochirea şi focul. 1 Aşa c u m speram.

5 .7 Colecţia Caiete „Magazin istoric" Tiparul executat sub comanda nr. Gheorghe David 18 • Ultimele zile ale mareşalului Antonescu: Marcel-Dumitru Ciucă. septembrie 1933: semicentenarul Castelului Peleş (generalul Ion Antonescu. 30IHI este editată de Fundaţia Culturală Regia Autonomă a Imprimeriilor Magazin Istoric. în faţa bisericii mănăstirii Sinaia. Gheorghe David Coperta li Sinaia. Marian Ştetan. SUMAR • „Eu nu m-am cramponat de putere" 3 • A doua arestare: Florentina Dolghin 6 • O farsă stalinistă — „Procesul" Antonescu: Gheorghe Buzatu ' • l u l i u Maniu — m a r t o r în p r o c e s u l mareşalului Ion AntOneSCU: Marcel Dumitru Ciucă. Constanţa Avram Lei 75 31 . Dorin Matei. secretar de redacţie: Theodor Lianos. Mihai Antonescu ISBN 973 — 95634 . corectura: Geor- geta Apreotesel.4 . Ioana Ursu Responsabilul acestui număr: Marian Ştetan. Imprimeria CORESI Directorul colecţiei: Cristian Piaţa Presei Libere I. loan Lăcustă.9 973 — 95634 . mareşalul Ion Antonescu şi Mihai A n t o ­ nescu primesc defilarea trupelor Mareşalul Ion Antonescu şi primul său colaborator. primeşte defilarea gărzii de onoare 10 mai 1943: regele Mihai I. ultimul din dreapta) Decembrie 1943: mareşalul Ion Antonescu. Bucureşti Popişteanu România Echipa redacţională: Florentina Dolghin.