You are on page 1of 11

LANTUL SUPRAVIETUIRII

Insiruirea actiunilor care se efectueaza in cazul unei victime aflate in SCR in scopul supravietuirii acesteia
reprezinta LANTUL SUPRAVIETUIRII.
Prima veriga a acestui lant indica importanta recunoasterii persoanelor cu risc de SCR si apelarea
serviciilor de urgenta in speranta ca interventia precoce poate preveni SCR.
Verigile din mijloc integreaza CPR-ul si defibrilarea drept componente fundamentale ale resuscitarii
precoce pt revenirea la viata.
CPR-ul precoce poate dubla sau tripla supravietuirea in SCR prin FV instalat in afara spitalului.Efectuarea
doar a CTE este de preferat decat nimic.Inceperea resuscitarii cardiopulmonare si defibrilarea in SCR prin
FV din afara spitalului in primele 3-5 min de la instalarea acestuia conduce la o rata a supravietuirii de 49-
75%. Fiecare minut de intarziere a defibrilarii reduce probabilitatea de supravietuire cu 10-12%.
Veriga finala in lantul supravietuirii se refera la ingrijirile post resuscitare si are ca scop conservarea
functiilor vitale in special pe cele ale creierului si cordului.
In spital,importanta recunoasterii precoce a pacientului critic si alertarea precoce a echipei medicale de
urgenta care sa administreze tratamentul adecvat prevenirii instalarii SCR, sunt general acceptate.
De-a lungul ultimilor ani, importanta ingrijirilor si trat post resuscitare, descrise in cea de-a patra veriga a
lantului supravietuirii,a capatat o tot mai mare importanta.Diferentele in ceea ce priveste terapia post
reuscitare s-au reflectat diferit in prognosticul pacientilor.

ATENTIE!!
Lantul supravietuirii este tot atat de puternic cat cea mai slaba veriga a sa. TOATE cele 4 verigi ale
lantului supravietuirii trebuie sa fie puternice.

asezati victima in pozitie de siguranta  . asigurati-va ca atat victima cat si salvatorii sunt in siguranta 2.pentru a decide daca victima respira normal. asigurati-va ca nu este in pericol .puneti mana pe fruntea victimei si impingetii-i usor capul spre spate  . verificati starea de constienta a victimei astfel: scuturati-o usor de umeri si intrebati cu voce tare:”Va simtiti bine?” 3. ridicati barbia pt a deschide caile aeriene   4.decide daca victima nu respira. Nu confundati aceste respiratii cu respiratiile normale. Daca victima respira normal:  .asculta la gura victimei zgomotele respiratiei  .Daca ai dubii in ceea ce priveste respiratia victimei. BLS la adulti INCONSTIENT ? I STRIGA DUPA AJUTOR I DESCHIDE CAILE AERIENE I NU RESPIRA NORMAL ? I SUNA LA 112 I EFECTUEAZA 30 COMPRESII TORACICE I 2 RESPIRATII DE SALVARE 30 COMPRESII BLS implica urmatoarea secventa de actiuni: 1. actioneaza ca si cand victima nu respira normal.lasati victima in pozitia in care ati gasit-o. superficiale si zgomotoase.intoarceti victima pe spate si deschidetii-i caile aeriene prin ridicarea mandibulei  . inegale.incercati sa aflati ce s-a intamplat cu victima si cereti ajutor daca este nevoie . Priveste.strigati dupa ajutor  . respira anormal sau respira normal  In primele minute dupa instalarea stopului cardiac victima mai poate prezenta respiratii rare.priveste miscarile toracelui  .sunati la 112  . asculta si simte respiratia victimei:  .   5.timp de cel mult 10 sec.simte aerul expirat de victima pe obrazul tau  .cu varfurile degetelor celeilalte maini pozitionate sub barbia victimei.reevaluati victima regulat Daca victima nu raspunde:  . Daca victima raspunde: . asculta si simte . priveste.continuati sa evaluati respiratia normala . Mentinand caile aeriene deschise.trimiteti pe cineva sau mergeti sa chemati ajutor.

deschide ochii sau respira normal.pozitionati-va vertical deasupra pieptului victimei si comprimati sternul cu cel putin 5 cm (fara sa depasiti 6 cm)  . in pozitie corecta si efectuati alte 30 compresii. deschide ochii. Cele 2 respiratii nu vor dura in total mai mult de 5 sec. Daca respiratiile de salvare initiale nu au ridicat toracele victimei similar unei respiratii normale. Combinati compresiile toracice cu respiratii de salvare  . Tineti bratele drepte.lasati gura sa se deschida mentinand barbia ridicata  . cu o frecventa de cel putin 100/min (fara a depasi 120/min)   7. parasiti victima doar daca nu aveti alta optiune   Incepeti CTE dupa cum urmeaza:  . inainte de reluarea unui nou ciclu faceti urmatoarele:  . fara a pierde insa contactul dintre maini si stern. repetati miscarea la o frecventa de cel putin 100/min (fara a depasi insa 120/min)  .plasati eminenta palmei pe mijlocul toracelui victimei (pe jumatatea inferioara a sternului)  .nu sunteti antrenat sau nu doriti sa efectuati ventilatii de salvare  -daca se fac doar CTE atunci acestea vor fi facute continuu.inspirati si apoi pasati-va buzele in jurul gurii victimei asigurandu-va ca realizati o bunaa etanseizare  . Nu intrerupeti resuscitarea pana cand:  .victima se trezeste: misca.resuscitatorul este epuizat .pensati narile cu primele doua degete ale mainii care apasa fruntea  .  Daca victima nu respira normal sau nu respira deloc  .compresiile si reculul sternului se vor face in perioade egale de timp  6. celalalt va prelua CPRul dupa fiecare 2 min pt a evita epuizarea resuscitatorului. luati gura de pe gura victimei si urmariti reculul toracelui victimei(coborarea toracelui)  .inspirati din nou si suflati din nou in gura victimei pt a obtine in total 2 respiratii de salvare eficiente. atunci. ca intr-o respiratie normala: aceasta este o respiratie de salvare eficienta  . Apoi pozitionati din nou rapid mainile pe sternul victimei.  .incrucisati degetele celor doua maini si asigurati-va ca nu apasati pe coastele victimei.Nu apasati pe abdomenul superior sau pe extremitatea xifoida a sternului  .priviti in gura victimei si indepartati eventualele obstructii  .ingenuncheati de o parte a victimei  .dupa fiecare compresie.In caz contrar nu intrerupeti resuscitarea.mentinand deschise caile aeriene.soseste o echipa de profesionisti care preia cazul  .trimiteti pe cineva dupa ajutor si incercati sa obtineti un AED daca se poate  daca sunteti singur. respira normal  . timp de 1 sec.lasati toracele sa revina la normal.nu incercati mai mult de 2 respiratii de fiecare data inainte de a reveni la compresiile toracice Daca sunt prezenti mai mult de 1 resuscitator. Asigurati-va ca schimbul resuscitatorilor se face in cel mai scurt timp posibil pt a minimaliza intreruperea CTE.reverificati daca extensia capului si ridicarea mandibulei a fost executata corect  .opriti-va pentru reevaluarea victimei numai daca aceasta incepe sa se trezeasca: misca.continuati cu compresii si ventilatii de salvare intr-un raport de 30:2  .suflati constant in gura victimei urmarind ridicarea toracelui. folositi tel mobil pt a alerta 112.plasati eminenta celeilalte palme peste prima  . CPR-ul doar cu compresii toracice se va face in urmatoarele situatii:  .dupa 30 compresii deschideti din nou caile aeriene prin manevra de ridicare a fruntii. mandibulei si barbiei  .

Compresiile toracice Compresiile toracice genereaza un flux sanguin mic dar esential pt creier si miocard si cresc succesul defibrilarii. inclusiv ventilatiei gura la gura. atat pentru resuscitatorii laici cat si pentru profesionisti. . La adulti. Aceste recomandari se aplica tuturor formelorde ventilatie din timpul CPR. mai ales daca victima este o presoana necunoscuta. cu sau fara suplimentare de oxigen.Studii efectuate pe animale au demonstrat ca CPR-ul doar cu compresii toracice poate sa fie la fel de eficient ca si asocierea compresii-ventilatii in primele minute ale stopului non-asfixic. cat si resuscitatorii laici.Recunoasterea SCR Verificarea pulsului carotidian (sau a oricarui alt puls) nu este o metoda precisa pentru confirmarea sau infirmarea prezentei circulatiei. Nu se va pierde vremea cu inspectarea cavitatii bucale pentru corpi straini decat atunci cand respiratiile de salvare nu reusesc sa ridice toracele.frecventa respiratorie si concentratia de oxigen in aerul inspirat necesare in timpul CPR-ului care sa asigure o oxigenare adecvata si eliminarea CO2. insa acestea pot asigura doar ventilarea spatiului mort. cauza primara de SCR este de regula cardiaca – CPR-ul va incepe cu compresii toracice mai degraba decat cu ventilatii. In timpul CPR . Atat profesionistii. de aceea un raport ventilatie-perfuzie adecvat poate fi mentinut cu volume tidal si frecvente ventilatorii scazute. scade intoarcerea venoasa spre inima si scade debitul cardiac. Ventilatia Nu sunt cunoscute inca volumul tidal optim. fie alte sisteme destinate acestui deziderat.Resuscitatorii laici vor fi invatati sa inceapa CPR imediat. Timpul necesar pt a efectua 2 respiratii de salvare nu va depasi 5 sec. gaspurile ocazionale si reculul toracelui pot asigura schimburi gazoase. ventilatiei cu masca si balon. Resuscitatoii vor administra fiecare respiratie de salvare timp de aprox 1 sec.100/min  adancimea compresiilor cel putin 5 cm (pt un adult). Hiperventilatia este daunatoare deoarece creste presiunea intratoracica. CPR numai cu compresii toracice O parte a personalului medical. Pauzele in CTE scad supravietuirea. fara a depasi 6 cm  permiteti reculul complet al toracelui dupa fiecare compresie  aproximativ aceeasi durata de timp pt compresie ca si pt relaxarea toracelui Resuscitatorii pot fi monitorizati pt a obtine compresii cu frecventa si adancimea adecvate cu sisteme tip feedback incorporate fie in AED. Se va insista in timpul instruirii resuscitatorilor asupra faptului ca prezenta respiratiei agonice (gaspuri) este o indicatie de incepere imediata a CPR Respiratiile initiale de salvare La adultii care necesita CPR. fluxul sanguin pulmonar este subtantial redus.. cu un volum suficient pt a face toracele sa se ridice. fie in defibrilatoarele manuale.Daca caile aeriene sunt deschise. daca victima este inconstienta si nu respira normal. prognosticul CPR-ului doar cu compresii toracice este semnificativ mai bun decat prognosticul celor cu stop cardiac non asfixic la care nu s-a practicat CPR. insa evitand ventilarea prea rapida sau fortata.Aceasta se intampla deoarece victima poate prezenta gaspuri ocazionale in primele minute dupa instalarea SCR (40%). intampina dificultati in aprecierea respiratiei la victimele inconstiente. Tehnica corecta a compresiilor toracice:  rata compresiilor = min. precum si resuscitatorii laici au o aversiune in a practica ventilatie gura la gura. Cercetari matematice si studiile pe animale au demonstrat ca CPR-ul doar cu compresii duc la spolierea depozitelor arteriale de oxigen in 2-4 min.

hiperventilatie) este f mica in timpul CPR.Doar unul dintre aceste 29 evenimente au fost raportate dupa 1997. urmare a oboselii resuscitatorului. Compresiile toracice fara ventilatii pot fi suficiente doar la pacientii aflati in primele minute de SCR.chiar si fara dispozitive de protectie. Rotirea resuscitatorilor nu va intrerupe compresiile toracice. se recomanda inceperea ventilatiilor de savare. Au fost raportate doar 29 evenimente adverse asociate defibrilarii. . reprezinta metoda ideala de CPR atat pt resuscitatorii laici . Trei studii au demonstrat ca utilizarea sistemelor de bariera au redus riscul transmiterii bacteriilor (studii de laborator). sufocati) atat la adulti cat si la copii. Inecati. CPR-ul doar cu compresii nu este insa la fel de eficient ca si CPR-ul standard la cei cu SCR de cauza non-cardiaca (ex. Riscuri in timpul defibrilarii Studiile au demonstrat ca AED-urile sunt sigure indiferent de utilizator. compresiile toracice combinate cu ventilatii. fara sa existe nici un fel de presiune pe torace care sa interfere cu ventilata. Salvatorii laici vor fi incurajati sa inceapa CPR doar cu compresii daca nu pot sau nu doresc sa administreze ventilatii de salvare. Transmiterea de boli Au fost raportate f putine cazuri de transmisie de boli ca urmare a practicarii CPR. Iata de ce.Resuscitatorii se vor schimba la fiecare 2 min pt a preveni scaderea calitatii compresiilor datorata oboselii.Pozitia trebuie sa fie stabila. dispnee. adancimea compresiilor scade dupa 2 min de la inceperea CPR. dureri de spate. sau atunci cand sunt ghidati telefonic de un dispecerat specializat. Pozitia de siguranta Exista cateva variante de pozitii de siguranta. aproape de o adevarata pozitie laterala care sa sustina capul corect. Cateva studii pe manechin au demonstrat ca. cat si pt profesionisti. fiecare cu avantajele ei. Nici una nu este perfecta pt toate victimele. potential tratabila. Corp strain in caile aeriene (inecul) Corpul strain in caile areiene reprezinta o situatie rara de moarte accidentala. Semnele si simptomele difera in obstructia usoara fata de cea severa. Dcac victima este cunoscuta cu infectie severa se recomanda masuri de protectie adecvate. Deoarece riscul de transmitere a bolilor este f mic.Au existat cateva studii de stop cardiac la oameni care au demonstrat rezultate similare pt RCP doar cu compresii si RCP-ul cu compresii si ventilatii. Riscurile resuscitatorului Efecte fizice Incidenta efectelor adverse (febra musculara.

victima se poate prezenta tinandu-si gatul cu palmele (tabelul de mai jos face diferentierea intre obstructia blanda si cea severa): SEMNE OBSTRUCTIE MODERATA OBSTRUCTIE SEVERA “V-ati inecat?”raspunde “DA” nu poate vorbi. respira suierator Nu poate tusi desi incearca Inconstient ___________________________________________________________________________________ . poate da din cap Alte semne poate vorbi. TRATAMENTUL OBSTRUCTIEI DE CAI AERIENE PRIN CORP STRAIN LA ADULT EVALUATI SEVERITATEA OBSTRUCTIEI I -------------------------------------------------------------------------------------- I I -------------------------------. respira nu poate respira. ---------------------------------- INCONSTIENT CONSTIENT INCURAJATI TUSEA I I continua supravegherea -------------------. tusi. ---------------------------------- INCEPE CPR 5 LOVITURI TORACICE pentru a surprinde o eventuala 5 COMPRESII ABDOMINALE deteriorare catre tuse ineficienta sau pana la indepartarea obstructiei Semne generale de obstructie a cailor aeriene prin corp strain: atacul survine in timpul mesei. -----------------. --------------------------------- OBSTRUCTIE SEVERA OBSTRUCTIE USOARA (TUSE INEFICIENTA) (TUSE EFICIENTA) I I I -------------------.

de asemenea. Unele AED-uri sunt capabile sa detecteze miscarile spontane ale pacientului sau ale resuscitatorilor. suna 112 I CPR 30:2 PANA LA ATASAREA AED-ului I ANALIZA RITMULUI DE CATRE AED I I SE RECOMANDA SOC NU SE RECOMANDA SOC I I 1 SOC I I INCEPE IMEDIAT INCEPE IMEDIAT CPR 30:2 TIMP DE CPR 30:2 2 MIN 2 MIN I I CONTINUA PANA CAND VICTIMA SE TREZESTE:MISCA. sa ofere informatii referitoare la frecventa compresiilor toracice si adancimea acestora (pot analiza eficienta compresiilor toracice). SECVENTA UTILIZARII AED-URILOR Algoritmul ERC de utilizare a AED-urilor este redat in figura de mai jos: INCONSTIENT? I -----------------------striga dupa ajutor I DESCHIDE CAILE AERIENE NU RESPIRA NORMAL ? I -----------------trimite sau pleaca dupa AED. sunt usor de utilizat. sofisticate.DESCHIDE OCHII. Functioneaza pe baza de baterii. AEDurile sunt sigure si eficiente chiar daca sunt utilizate de resuscitatori laici sau de personal antrenat in acest scop (in spital sau in afara acestuia). Analizeaza automat ritmul cardiac. Pot. care ghideaza verbal sau vizual resuscitatorii laici sau personalul medical pentru a defibrila in conditii de siguranta un pacient aflat in SCR. computerizate. prin aceasta pot imbunatati performanta resuscitarii. TERAPII ELECTRICE: AED DEFIBRILAREA AED-urile sunt dispozitive sigure. se produc si sunt disponibile in numar mare. Utilizarea AED-urilor de catre resuscitatorii laici face posibila defibrilarea cu mult inainte de sosirea echipelor de specialisti. RESPIRA NORMAL .

arcul electric creat de un defibrilator ale carui padele nu fac contact bun cu toracele poate genera flacara.in doua studii pe manechin. se va continua CPR-ul pana cand cealalta persoana ataseaza electrozii AED-ului pe pieptul victimei  urmati indicatiile verbale/vizuale imediat  asigurati-va ca nici o persoana nu atinge victima in timp ce AED-ul analizeaza ritmul 5. personalul medical va efectua CPR corect pana la sosirea.asigurati-va ca atat victima cat si resuscitatorul sunt in siguranta 2. Utilizarea in siguranta a oxigenului in timpul defibrilarii Intr-o atmosfera imbogatita in oxigen. Daca sunteti singur si aveti un AED la indemana. iar sursa de oxigen se afla la cel putin 1 m de gura pacientului.continuati sa urmati indicatiile AED-ului pana cand: soseste personal specializat care preia victima victima se treeste: misca. concentratia de oxigen in zona de defibrilare nu a crescut atunci cand aparatura de ventilatie a fost atasata prin partea stanga a pacientului. trimiteti pe cineva dupa ajutor si sa gaseasca si sa aduca un AED  daca sunteti singur.de indata ce a sosit AED:  porniti AEDul si atasati padelele pe pieptul dezgolit al victimei daca sunt mai multi resuscitatori.urmati secventa BLS-ului la adult  daca victima nu raspunde sau nu respira normal. . deschide ochii si respira normal resuscitatorul este epuizat In orice situatie de stop cardiac nemonitorizat.daca se indica soc asigurati-va ca nici o persoana nu atinge victima apasati butonul de soc conform indicatiilor reincepeti imediat CPR 30:2 continuati cf indicatiilor verbale/vizuale daca nu se indica soc incepeti imediat CPR folosind un raport compresii-ventilatii de 30:2 continuati cf indiatiilor verbale/vizuale 6.Nu se recomanda CPR de rutina (2-3 min) inainte de analiza ritmului si livrarea socului.1. incepeti prin aplicarea defibrilatorului 4. Nu au fost raportate cazuri de aprindere atunci cand defibrilatoarele au folosit padele autoadezive. deconectati orice dispozitiv de ventilatie de sonda traheala sau dispozitivul supraglotic de ventilatie si plasati-l la cel putin 1 m de toracele pacientului in timpul defibrilarii.incepeti CPR conform secventei BLS-ului pt adult. montarea si incarcarea defibrilatorului. Alternativ. folositi tel mobil pt a alerta serviciile de urgenta 112 – parasiti victima doar daca nu aveti alta optiune 3. Au fost raportate cateva cazuri de aprindere care au generat pacientului arsuri. Riscul aprinderii in timpul defibrilarii poate fi redus luand urmatoarele masuri de precautie:  indepartati masca de oxigen sau canula nazala si plasati-le la cel putin 1 m de torecele pacientului  lasati balonul de ventilatie conectat la sonda traheala sau dispozitivul supraglotic de ventilatie.

Aceste dispozitive pot fi distruse in timpul defibrilarii. Raderea parului de pe torace Pacientii parosi au un contact prost al electrozilor cu toracele si aer interpus intre acestea. lasati ventilatorul conectat . sub clavicula. cu toate acestea nu intarziati defibrilarea daca nu aveti la indemana un aparat de ras.  Minimalizati riscul aprinderii in timpul defibrilarii folosind padele autoadezive care sunt mult mai sigure decat padelele manuale. La acesti pacienti este necesara precautie in timpul defibrilarii.Aceasta pozitie nu trebuie sa se suprapuna peste san.Pacientii din sectiile de terapie intensiva pot fi dependenti de PEEP (presiune expiratorie pozitiva) pentru a-si mentine oxigenarea. cam la acelasi nivel cu electrodul V6 pt EKG sau in zona de proiectie a sanului la femei. inchise.Acesti pacienti ar trebui sa poarte bratari de avertizare. De aceea pozitia optima a electrozilor poate fi diferita in aritmiile ventriculare si cele atriale. de exemplu in sala de operatie sau sectie de ATI. Se pare ca obtinerea maximului de curent transmiocardic in timpul defibrilarii se obtine atunci cand inima este plasata intre electrozii de defibrilare (in FV/TV ventriculii intre electrozi. curatati si uscati zona inainte de aplicarea electrozilor. Tehnicile descrise in cele ce urmeaza urmaresc sa plaseze electozii de defibrilare (padele autoadezive sau manuale) in pozitie optima. Forta de apasare asupra padelelor In cazul folosirii AED-urilor ne intereseaza doar ca padelele autoadezive sa fie bine lipite pe torace Pozitia electrozilor Nu exista studii pe oameni care sa evalueze pozitia ideala a electrozilor de defibrilare in ceea ce priveste ROSC sau supravietuirea dupa SCR prin FV/TV. creste riscul de arc electric si arsuri. scade eficienta defibrilarii. ICD). la adulti este de aprox 70-80 ohmi. asigurati-va ca aceasta se afla la cel putin 1 m de pacient sau. Daca deconectati tubulatura ventilatorlui. Patch-urile transdermice medicamentoase pot impieta bunul contact al electrozilor cu pielea generand arc electric si arsuri atunci cand electrozii sunt plasati direct peste patch in timpul defibrilarii. Barbierirea rapida a toracelui inainte de plasarea electrozilor poate fi necesara . Daca pacientul este conectat la ventilator. Tehnica obtinerii unui bun contact intre electrozi si torace Defibrilarea optima se obtine generand un curent prin miocardul fibrilant in conditiile unei impedante transtoracice minime. in FiA atriile intre electrozi).Indepartati patch- ul. Acest fapt genereaza o impedanta crescuta. Impedanta transtoracica variaza considerabil. Anumite modele mai vechi de dispozitive LUCAS pt CTE functioneaza generand o mare cantitate de oxigen in zona toracelui pacientului.Este important ca acest electrod sa fie plasat suficient de lateral. cum ar fi ambulantele. Alte pozitii acceptate: *plasarea electrozilor pe peretii laterali ai toracelui (bi-axilar) . Electrodul de dreapta (sternal) se va plasa in dreapata sternului. pt a minimaliza impedanta transtoracica. Electrodul apical se va plasa in stanga liniei axilare medii. si mai corect. opriti ventilatorul ( ventilatoarele moderne genereaza un flux mare de oxigen cand sunt deconectate). Plasarea electrozilor in aritmiile ventriculare si stopul cardiac (conform indicatiilor de pe padele) Plasarea electrozilor (padele simple sau autoadezive) se face in pozitia conventionala stern-apex. Plasati electrozii la cel putin 8 cm de aceste dispozitive sau folositi o pozitionare alternativa a electrozilor (antero-lateral. Multi pacienti au dispozitive electrice implantabile(pacemaker. antero- posterior). de aceea se recomanda ca acestia sa ramana conectati la ventilator in timpul defibrilarii (de obicei sursa de oxigen se afla la mare distanta de defibrilator). Au fost masurate niveluri mari de oxigen la pacientii la care au fost folosite aceste dispozitive. mai ales la cei plasati in spatii mici. in functie de greutatea corporala.

deasupra zonei precordiale. Folosirea AED- urilor nu se recomanda sub 1 an. Incidenta ritmurilor socabile la sugari este f scazuta cu exceptia celor cuboala congenitala de cord. folositi aparatura de care dispuneti. astfel incat suma suprafetelor pt ambii electrozi sa fie de cel putin 150 cm patrati. Pt defibrilarea copiilor sub 1 an nu se recomanda AED. Defibrilarea rapida a acestora poate imbunatati prognosticul. sub scapula. Electrozii mai mari au o impedanta mai mica.Faciliteaza defibrilarea rapida – sub 3 min de la instalarea SCR . Pt defibrilarea copiilor intre 1-8 ani.se poate lua in consideratie utilizarea lui (preferabil cu atenuator de energie). Dimensiunea electrozilor Se recomanda o dimensiune minima. Impedanta este mai mica daca electrodul pt apex este plasat longitudinal (nu transversal). bolile congenitale de cord. Defibrilarea la copii Stopul cardiac este mai putin frecvent la copii. daca AED-ul este singurul defibrilator disponibil. se folosesc AED cu electrozi standard si energii standard. electrozii autoadezivi de 8-12 cm diametru sunt buni si functioneaza bine. FV este relativ rara comparativ cu adultii.se recomanda electrozi pediatrici cu atenuatori de energie.Instruire rapida a personalului pentru folosirea AED-urilor Programe de acces al publicului la AED Accesul populatiei generale la AED imbunatateste supravietuirea in cazul SCR survenit in locatii publice. Utilizarea AED-urilor in spitale Avantaje: . Cand astfel de electrozi nu sunt disponibili.Cauzele cele mai frecvente de FV la copil includ: trauma. poate fi folosit AED-ul cu electrozi standard .*un electrod in pozitie apicala standard. Programele de acces public la AED presupun: . avand grija ca padelele de adulti sa nu supraincarce. celalalt posterior de cord.. supradozarea medicamentoasa si hipotermia. survenind la 7-15% din stopurile copiilor si adolescentilor.Daca nu. AED-urile standard sunt compatibile si pt copii peste 8 ani.In aceste cazuri rare. Impedanta toracica s-a dovedit minima cand electrodul apical nu se suprapune este sanul femeii.Pot fi utilizate si de catre specialtatile medicale fara prea multa experienta in recunoasterea ritmurilor cardiace . celalalt in regiunea toracelui drept posterior zona apicala *un electrod anterior. Nu are importanta care electrod in ce pozitie este pus. intervalul QT lung. Pt defibrilarea adultilor.La copii intre 1 si 8 ani se vor folosi padele pediatrice cu atenuator pt a reduce energia livrata sau un modul pediatric daca este disponibil. desi au fost raportate cazuri. insa electrozii prea mari pot scadea intensitatea curentului transmiocardic. Pt defibrilarea copiilor de peste 8 ani.Succesul defibrilarii pare sa fie mai mare cu electrozii de 12 cm comparativ cu cei de 8 cm diametru.

Colaborare cu serviciile medicale de urgenta . . cazinouri) . Programe de audit continuu (pentru imbunatatirea calitatii resuscitarii) Aceste programe s-au dovedit eficiente atunci cand au fost implementate in locatii in care SCR cu martori poate surveni cel mai frecvent (aeroporturi. Instruirea potentialilor resuscitatori in CPR si utilizarea AED-urilor . aeronave. Raspuns planificat si experimentat .