MATERIALE DE INSTALAŢII

1. PROPRIETAŢILE GENERALE ALE MATERIALELOR
Proprietăţi fizice
Proprietăţi mecanice

2. LIANŢI MINERALI
Lianţi nehidraulici
Lianţi hidraulici

3. BETOANE CU LIANŢI MINERALI
Clasificare, proprietăţi.
Factori care influenteaza proprietatile betoanelor
Betoane uşoare

4. MATERIALE METALICE
Pile electrochimice.Coroziune.Protecţie împotriva coroziunii
Aliaje metalice. Diagrame de stare
Aliaje Fe-C. Oţeluri şi fonte
Metale şi aliage neferoase

5. MATERIALE DIN POLIMERI
1. PROPRIETĂŢILE GENERALE ALE MATERIALELOR

- proprietăți fizice
- proprietăți mecanice
- proprietăți chimice și de durabilitate
- proprietăți tehnologice
- proprietati de mediu

PROPRIETĂŢI FIZICE

1. Proprietati legate de caracterul structural poros
2. Proprietati privind comportarea fata de apă
3. Proprietati termice

PROPRIETĂŢI MECANICE

1. Rezistente mecanice la solicitari : statice, dinamice, variabile
2. Deformatii sub sarcina la solicitari: de scurta durata, de lunga
durata

PROPRIETATI CHIMICE SI DE DURABILITATE
- Coroziunea materialelor in diverse medii agresive
PROPRIETATI TEHNOLOGICE

- Aptitudinea de prelucrare si punere in opera

PROPRIETATI DE MEDIU

- au scopul de evaluare si prevenire a riscului de poluare
Proprietati legate de caracterul structural poros
Omogenitatea
Izotropia
DENSITATEA
m
 , kg / m 3
V

absolută aparentă în vrac (gramadă)
m
Densitatea absoluta: 
Vabs

 pentru materiale compacte
- cu forma regulata: masuratori dimensionale
- cu forma neregulata: metoda dezlocuirii
 pentru materiale poroase
- pulberi: metoda biuretei si vasului de aceeasi capacitate
metoda picnometrului
m pulbere CA
  
V pulbere  B  A   D  C  lichid

m
Densitatea aparenta:  
V
a

 pentru materiale compacte
densitate aparenta = densitate absoluta
 pentru materiale poroase
- cu forma regulata: cantarire si masuratori dimensionale
- cu forma neregulata: metoda dezlocuirii (cu sau fara
hidrofobizare)
Densitatea aparentă în grămadă, vrac sau stivă
m1  m0
 ag 
V
Densitatea relativa - adimensionala
Exemple densitati
m m
Materialul  kg/m3
V
, Materialul  kg/m3
V
,
Oţel 7800-7900 Căramidă 2500-2800
Ciment 2900-3100 Sticlă 2500-3000
Granit 2700-2800 Calcar 2400-2600
Nisip 2600-2700 Lemn 1500-1600
m m
Materialul a  , kg/m3
Va Materialul a  , kg/m3
Va
Oţel 7800-7850 Beton usor 500-1800
Granit 2600-2800 Caramidă 1600-1800
Beton greu 2000-2500 Vată minerală 200-400

Compactitate. Porozitate. Indice de goluri.
Volum de goluri intergranular

a
C=

a   a
P  1 
 

V pori deschisi m2  m1
Pd   100
V V

Pt = Pd + Pi
Pt   a
Ig  
C a

Volumul de goluri intergranular,
vig
Vig   100 ; (%)
V
- se determină experimental pe baza relaţiei:
m1 ,  m1
Vig   100 (afanat)
Vvas   liq.
m2,  m2
Vig   100 (indesat)
Vvas   liq.

- sau prin calcul

r

2r
Vig = 47,6% Vig = 26%

Forma, distributia si dimensiunea porilor
 dupa distributie
- deschisi
- inchisi
- izolati
- interconectati
 dupa dimensiune: - gelici (<1000Å)
- capilari (100-100.000 Å)
- sferici (<2mm)

Suprafata specifica

- ciment: 2500-4000cm2/g (Blaine); 8000-10000cm2/g (BET);
- argile bentonitice: 10-500m2/g;
- silicagel, cărbune activ: 100-1000m2/g.

PROPRIETĂȚI PRIVIND COMPORTAREA FAȚĂ DE APĂ

- apă liberă;
- apă adsorbită (legată fizic);
- apă legată chimic (ex. ghips - CaSO4∙2H2O)

a) Umiditate

mum .  musc. mum.  musc.
Ur   100 ; (%) Ua   100 ; (%)
mum. musc.
Ua  Ur

Ex. pentru lemnul verde: Ur = 37-50% iar Ua = 60-100%.

b) Absorbţie de apă

m2  m1
AV   100 ; (%)
V

m2  m1
Am   100 ; (%)
m1
Av /Am = m1/V = ρa sau Av = Am ∙ ρa

- 0,5% pentru granit
- 200% la materialele foarte poroase

Experimental:
- imersare în apă la presiune normală,
- în vid parțial (p = 15-20 mm Hg),
- la presiune de 150 atm. sau prin fierbere.

c) Higroscopicitate
- Delicvescente
mapa
H , g/m2 h φ = 1-10 µm ; φ < 1 µm
St
d) Capilaritatea
2 cos 
h
rg
relația lui Jurin

Absorbția capilară se exprimă prin coeficientul de capilaritate C dat de relația:
Q
C  100 (g/cm2·min.)
S t

e) Permeabilitate
coeficientul de permeabilitate la apa
Qh
K ; (cm/s) relația lui Darcy
S  p  t
- Rocile argiloase K<10-7 cm/s
- Rocile calcaroase poroase K=10-4…10-3 cm/s
- Pentru beton, gelul de hidrosilicați de calciu, K = 10-14 cm/s.
Gradul de impermeabilitate la apă

Pn: P4, P8, P12
Pnx : P410 , P810 , P1210
f) Contracție și umflare
εc,u = ΔL/L0
paste de ciment - 2 mm/m,
mortare 0,6-0,8mm/m
beton 0,2-0,4 mm/m
εu

(+)

în apă

0 τ (timp)
U1

U2 în aer
(-)
U3
U1>U2>U3
εc
g) Rezistenţa la îngheţ - dezgheţ si rezistenţa la gelivitate

G50, G100, G150 -17°C ……. +20°C

 fc
a) fc  100  25% Δfc = fc martor - fc gelivitate;

b) Ed  100  15%
ΔEd = Ed martor - Ed gelivitate;
 Ed

PROPRIETĂȚI TERMICE

Capacitate calorică şi căldură specifică
C = Q/(T2-T1) ; (J/K)

c = C/m = Q/m·(T2-T1) ; (J/Kg·K)
Exemple de călduri specifice:
oțel: 460 J/kg·K; apă: 4186 J/kg·K; piatră: 750-925 J/kg·K;
PFL: 1000 J/kg·K; beton: 840-1170 J/kg·K;
materiale ceramice și refractare: 795 -1285 J/kg·K

Dilatare și contracție termică

L  mm  V  mm 3 
  , K 1  ;   3 , K 1 
L0 T mK  V0 T  m  K 
 otel  11  10 6 K 1

 beton  (7  13)·10 6 K 1
Alte exemple: emailarea oțelului, sudura metal – sticlă, aplicarea vopselurilor

Rezistența la șoc termic și la foc
· f t
Rsoc termic 
c     E
- incombustibile,
- puţin combustibile
- combustibile.
Transmisia caldurii

Conducţie

Convecţie

Radiaţie

Conductie – legea lui Fourier

Aspecte cantitative
Conductibilitate (conductivitate) termică

T1 T  S  t
Q ,
l
Q coeficient de conductivitate termică
[] W/m*K
T2

l
- natura materialului (exprimată prin compoziția chimică), structura fizică
(exprimată prin densitatea aparentă), dimensiunea porilor, temperatura şi
umiditatea. λapă = 25λaer

Materialul , W/mK Materialul , W/mK
Oţel 58 1000 0,41
Cupru 393 BCA 800 0,29
Aluminiu 225  a, kg/m 3
600 0,21
Granit 2,9-3,3 400 0,14
Beton armat 2,03-1,62 300 0,13
Beton greu 1,0-1,6 Lână minerală 0,06-0,08
Cărămidă 0,8-0,9 Polistiren expandat 0,035
Apă 0,59 Aer 0,02
1.2. PROPRIETĂŢI MECANICE

1) rezistențele mecanice
2) deformațiile sub sarcină

Rezistenţă mecanică
a) rezistențe mecanice la solicitări statice (vîncărcare<100N/mm2·s).
b) rezistențe mecanice la solicitări dinamice (vîncărcare>100N/mm2·s).
c) rezistențe mecanice la solicitări variabile (oscilante, sau alternante)

F dF
f = lim 
A  0 S dS

Rezistențe mecanice la solicitări statice
 rezistența la compresiune - fc
 rezistența la întindere (tracțiune) - ft
 rezistența la încovoiere - fînc.
 rezistența la forfecare - ff
 rezistența la despicare - fd
 rezistența la răsucire - τr
Rezistenta la compresiune (beton, piatra, ceramica etc.)
Fmax
fc 
S
; (daN/cm2, daN/mm2, N/mm2 sau MPa)

Rezistenta la intindere (tractiune)

- ductile (otel, lemn) sau fragile (beton, mortar, ceramica)
Fmax
 max  f t  (daN/mm2, MPa)
S0

Rezistenta la incovoiere

a) b)
F l

M in cov 2 2  3  Fl
fînc.   2 (daN/cm2, daN/mm2, N/mm2 sau MPa)
Wel bh 2 bh 2
6

Rezistenta la despicare
fd 
2F ftd = 0,90·fd
 ·A

Rezistentele mecanice depind de :
- Natura materialului
- Conditiile de incercare
Organisme certificare

- STAS - Standard de Stat din Romania;
- SR EN - Standard Romanesc armonizat cu standardele din UE;
- ASTM - Societatea Americană pentru Testarea Materialelor;
- ISO - Organizația Internațională de Standardizare;
- AFNOR - Asociația Franceză de Standardizare;
- DIN – Institutul German de Standardizare;
- ACNOR – Asociația Canadiană de Standardizare.
Conditii de incercare:
- Viteza de incercare

fc1

fc2

- Dimensiunea epruvetelor

fc10 > fc15 > fc20 > fc30
- Forma epruvetelor, h/d(b) < 3

Metoda Geometrie Forța, F Principiul încercării Parametrii Formulă
e încercare penetrator măsurați calcul
duritate
Brinell Bilă de oțel 500÷3000 Diametru
dur sau daN amprentei, d
carbura de
tungsten
(10mm 2F
d HB 
diametru) D( D  D 2  d 2 )

Vickers Piramidă de 1-120daN Diagonala
diamant cu (pentru F(1-120daN) Piramidă dreaptă cu baza amprentei, d
pătrat, cu diagonala D și
baza pătrat; microdu- unghiul la vârf de 136°.
HV 
1,8544 F
unghiul ritatea d2

dintre fețele Vickers,
laterale opuse 0,001-
este de 136° 1daN)

Rockwell Con de F0=10daN, Adâncimea
C diamant cu F1=150daN remanentă
unghiul la de HRC  f (e)
varf de 120° pătrundere,
e

Rockwell Bilă de oțel F0=10daN, Același principiu ca la Rockwell C Adâncimea
B dur F1=100daN remanentă HRB  f (e)
de pătrun-
dere, e

fccil./fccub =0,85
- Cu sau fara frecare
fcf > fcff
Rezistența la poansonare - rezistența la compresiune cu frecare laterală
Incercări de duritate
Exemple: duritatea Brinell (în daN/mm2):
litiu – 0,6; plumb – 4; aluminiu – 25; cupru – 35; fier – 70; titan – 90; duraluminiu
– 100÷120; alamă – 60-150; oțel – 100-650.
La materiale fragile:
- scara lui Mohs cu 10 minerale cu durități de la 1 la 10
Mineral Indice duritate Mohs
Talc 1
Ghips 2
Calcit 3
Fluorina 4
Apatita 5
Feldspat 6
Cuarț 7
Topaz 8
Corindon 9
Diamant 10
Încercări dinamice
a) Rezistenţa la compresiune prin şoc

n
G  hi
G L G (h1  h 2  .......hn )
fc soc    i =1
, J/m3
V V V

h
b) Rezistenţa la încovoiere prin şoc (K)
Rezilienţa

W
K (daN·m/cm2, J/cm2, J/m2, daN·cm/cm2)
S

Δh
h1

h2

dispozitiv pendul tip Charpy
W G  h G (h1  h2 )
Kn    indicele n se refera la greutatea pendului utilizat
S S S

W
KCU (V ) 
a b
KCU(V) reprezintă reziliența pentru o epruvetă metalică cu crestătura în formă de
U sau V;

Pentru polimeri rigizi rezistența la încovoiere prin șoc se determină cu dispozitive
Dynstadt.
KU W0 /b  G  h  W , J

Ex : KV100/10

(W0 = 300 J-energia disponibilă a ciocanului, b=10 mm lăţimea epruvetei),
W0 = 300, 150, 100 J, a = 2 mm (V) şi 5 mm (U), b = 10, 7.5, 5, 2.5 mm
Simbol notaţie metal = Energia de rupere la temp. diferite (J)
E, J 20ºC 0ºC -10ºC -20ºC -30ºC -40ºC -50ºC -60ºC
27 JR* J0 J1 J2 J3 J4 J5 J6
40 KR K0 K1 K2 K3 K4 K5 K6
60 LR L0 L1 L2 L3 L4 L5 L6
*R- temperatura ambiantă
Ex. S255 J5
Încercări ciclice

- eforturile care apar în interiorul unui corp solicitat variază de o manieră
ciclică, fără discontinuități, între două valori limită

- oboseală (sau anduranță)
a) Rezistenţa la oboseală (diagrama Wöhler)

2 ·106…..2·107 pentru oțeluri ft n
2 ·107…….108 aliaje ușoare
5·106 lemn fl
2 ·106…..3·106 beton fs

fn

fl
b) Rezistenţa la uzură (fu)

n n (106 - 108)
M M 0 - M u
fu   , kg/m2
S0 S0
G

Deformaţii mecanice

caracter elastic,

σ = E·ε

E = tg α
α

εr

plastic,
vâscos
mixt: elasto-plastic, vâscos-plastic, vâscos-elastic,
elasto-vâscos-plastic (curgere lentă sau fluaj).

Metode nedistructive de încercare a materialelor.

Avantaje : nedistructiv Dezavantaje : erori 50 - 10 %
in situ
soluţii unice
rapide şi economice

Metode mecanice
I. Determinarea rezistentei la compresiune a betonului intarit
Rezistenţa = f(duritate)
a) Metode bazate pe amprentă

4
 d
R c  Ct  
 D
Rc
MPa Ct = Cp*Cm*Cu
R c  Rcx C t

Rcx
b) Metode bazate pe recul
f c  a  nb
fc (MPa)

Eroarea, Δ, (MPa)

f c  f ref .  Ct  0,092  n 2, 27  Ct
Betonul “standard” sau de referinţă este caracterizat
dexp prin:
d, mm
– dozaj ciment Portland tip II A-S 32,5 R, 300 Kg/m 3
beton;
– natura agregatelor: de râu cu D max = 31 mm şi cu
fc min.= fc + Δ fracţiunea 0–1 mm = 12 %;
fc max.=fc - Δ – mod de păstrare: 7 zile în apă + 21 zile în aer ;

n
Ct   Ci  Cc  C d  C a  C m  Cu
în care:
– Cc este coeficientul de influenţă al tipului de ciment
(0,87 ... 1,00);
– Cd este coeficientul de influenţă al dozajului de ciment
(0,66 ... 1,24);
– Ca este coeficientul de influenţă al tipului de agregat
(pentru agregat de râu, Ca=1);
– Cm este coeficientul de influenţă al maturităţii betonului
(0,80 ... 1,06);
– Cu este coeficientul de influenţă al umidităţii betonului
(0,82 ... 1,52).

II. Determinarea rezistentei la inghet – dezghet a betonului intarit

Schema aparatului pentru determinarea frecvenței proprii de vibrație la incovoiere
1 - epruveta; 2 - reazeme; 3 - traductor emițător de vibrații;
4 - traductor receptor; 5 - aparat pentru determinarea frecvenței.

Modul de elasticitate dinamic relativ
2
f 
E r ,n   n   100
 fo 
în care: f0 este frecvența proprie de vibrație la încovoiere a epruvetelor înainte de
supunerea la cicluri de îngheț - dezgheț, în Hz;
fn - frecvența proprie de vibrație la încovoiere a epruvetelor după n cicluri
de îngheț - dezgheț, în Hz.
 fc Δfc = fc martor - fc gelivitate;
a) fc  100  25%
 ΔEd = Ed martor - Ed gelivitate;
b) Ed  100  15%
 Ed
G50, G100, G150
Metode atomice (X, gama)

Defectoscopie radiologică
I x  I 0 * e *x

- radiografie
Densitatea, umiditatea, pozitia armaturii, grosimea
elementelor de constructie, defecte etc.

Metode acustice

Ultrasunete  = 20-200 kHz (40-100) ; v, t = f (Rc, defecte, E)

G E PROBA R A C
d
vs.c.= 5 000 m/s ; vaer = 340 m/s

a) Rezistenţa la compresiune
d
vL  (m/s, Km/s)
t
R c  a * e b*V
Rc = Rcx*Ct
Rc
MPa

R
Metoda de impuls cx se utilizează în
următoarele determinări: determinarea
rezistenţei la compresiune, determinarea
modulului de elasticitate dinamic, studiul
proceselor de întărire a cimentuluivexp şi v, m/s
betoanelor, determinarea defectelor.

C t   C i  C d  C c  C a  C  C g  C u  C m  C p

– Cd este coeficientul de influenţă al dozajului de ciment (0,46 ... 1,46);
– Cc este coeficientul de influenţă al tipului de ciment (0,85 ... 1,14);
– Ca este coeficientul de influenţă al naturii agregatelor (pentru agregat de râu,
Ca = 1,00);
– CØ este coeficientul de influenţă al dimensiunilor maxime a agregatului
(0,94 ... 1,71);
– Cg este coeficientul de influenţă al granulozităţii agregatului (0,96 ... 1,28);
– Cu este coeficientul de influenţă al umidităţii betonului (0,80 ... 1,04);
– Cm este coeficientul de influenţă al maturităţii betonului (0,73 ... 1,36);
– Cp este coeficientul de influenţă al adaosurilor în beton (1,00 ... 1,40).

b) Defectoscopia

t0 2
t 
b = l *  1   1
b  t0 
t1
diametrul golului
l
c) Modulul de elasticitate dinamic (Ed)
Ed = v 2   a
1   1  2 
1 
µ - coeficientul lui Poisson dinamic (0,22 ... 0,28)

ROCI SI MATERIALE DE CONSTRUCTIE DIN PIATRA NATURALA
ROCI - MONOMINERALE (nisipuri cuartoase, ghips, calcit)
- POLIMINERALE (granit, bazalt, porfir)
Mineral – corp solid de o anumita compozitie chimica (cristalin, vitros, amorf)
CLASIFICARE
Dupa geneza:
- magmatice; - sedimentare, - metamorfice
Dupa textura:
- masiva neorientata, granulara, sistoasa, fibroasa
Dupa structura:
- Cristaline, vitroase, amorfe
Dupa dimensiunea cristalelor:
- Fenocristale, microcristale, criptocristale
Dupa rezistenta la compresiune si duritate:
- Roci grele cu fc>20MPa si ρa>1800Kg/m3;
- Roci usoare cu fc<20MPa si ρa<1800Kg/m3;
Dupa natura chimico-petrografica:
- Silicioase, calcaroase, feruginoase
AGREGATE PENTRU MORTARE SI BETOANE
CLASIFICARE
Dupa provenienta:
- Agregate de rau sau balastiera
- Agregate concasate sau de cariera.
Dupa dimensiunea maxima:
- Filere, nisip, pietris, piatra mare, piatra sparta mare
Dupa forma granulelor:
- rotunjita, aciculare, plate
Dupa granulozitate:
- Continua, discontinua, monogranulare
Dupa natura chimico-petrografica:
- Silicioase, calcaroase
Dupa densitate:
- Agregate usoare; - agregate grele
Determinari pe agregate
1. Continutul in impuritati
2. Forma granulelor
 U a (%) 
  agusc (1  100 ) 
3. Infoierea nisipului ; Inf1    1  100 4.Granulozitatea
  agumed 
 

4. Rezistenta la
compresiune a
rocii de
provenienta

Alte determinari:
Absorbtia de apa,
comportarea la gelivitate,
rezistenta la uzura, incercarea
Los Angeles
LIANŢI MINERALI
 Lianti minerali
 Lianti organici

1. Naturali Argile

I. Nehidraulici
(aerieni) a. Var gras
b. Lianţi din ghips
2. Artificiali
c. Lianţi magnezieni
d. Cimenturi antiacide

Lianţi Varuri hidraulice
minerali
a. Neclincherizaţi
Ciment roman
1. Unitari Ciment Portland
b. Clincherizaţi
Ciment aluminos
II. Hidraulici
c. Cimenturi fosfatice

a. Var + adaosuri active
2. Compoziţi
b. Ciment Portland + adaosuri active

Zgură de furnal, S

Silice ultrafină, D

Puzzolana naturală, P

Puzzolana calcinată, Q

Cenuşa zburătoare silicioasă, V

Cenuşa zburătoare calcică, W

Șist calcinat, T

Calcar, L (<0,5% C)

Calcar, LL (<0,2% C)

Argilele

mSiO2·nAl2O3·pH2O
– m/n = 2, argile caolinitice, - industria ceramică;
– m/n = 4, argile montmorillonitice, - variatii mari de volum

Particulele de argilă sunt hidrofile

argila argila argila
1
1 2
1
1 2
argila 3
2
argila 1

argila

Structura argilelor

Fe3+ > Mg2+ > Ca2+ > NH4+ > K+ > Na+
Stabilizarea argilei urmăreşte reducerea variaţiilor de volum în prezenţa
umidităţii şi deci a pericolului de fisurare.
A. Metode fizico-mecanice:
– stabilizarea cu materiale pulverulente (nisip, feldspat, şamotă,
cenuşă de termocentrală etc.) sau fibroase (paie tocate, rumeguş, pleavă,
coji de orez);
– stabilizarea prin hidrofobizare cu polimeri, gudroane, bitum;
– stabilizarea prin ardere bazată pe ireversibilitatea reacţiei:
~500oC
2SiO2·Al2O3·2H2O 2SiO2∙Al2O3 + 2H2O;
– stabilizarea prin electroosmoză;
– stabilizarea prin plantare de gazon;
– stabilizarea prin armare (pământ armat) utilizând platbande din
oţel inoxidabil, aluminiu, table galvanizate, folii şi covoare din polimeri,
textile.
B. Metode fizico-chimice:
– stabilizarea cu substanţe donoare de Ca2+: CaCl2, Ca(OH)2, ciment.
VARUL GRAS
CaCO3 CaO + CO2 ; ΔH = 178 KJ/mol
pCaO  pCO2
Kp   K p  pCO2
pCaCO3
Presiune CO2 (mm Hg)

1000
0
Temperatura ( C)

 cuptoare verticale, rotative sau în pat fluidizat
 80-100 tone de var / zi
CaO + H2O + CO2 CaCO3 + H2O
 bulgari, macinat (BCA)
Stingerea varului
CaO + H2O = Ca(OH)2 ΔH = - 65 KJ/mol, respectiv
- 1130 KJ/Kg CaO (reacţie exotermă)
 creştere de volum 300-400%
notații: var praf - P, var pastă - S PL sau lapte de var – S ML

Pelicule apoase

Soluție
saturată de
Denumire Notaţie Compoziţie (%)
CaO + MgO Mg O
Var calcic 90 CL 90 ≥ 90 ≤5
Var calcic 80 CL 80 ≥ 80 ≤5
Var calcic 70 CL 70 ≥ 70 ≤5
Var dolomitic 90-30 DL 90-30 ≥ 90 ≥ 30
Var dolomitic 90-5 DL 90-5 ≥ 90 >5
Var dolomitic 85-30 DL 85-30 ≥ 85 ≥ 30
Var dolomitic 80-5 DL 80-5 ≥ 80 >5

Întărirea varului
Proces fizic:
 deshidratarea pastei de var prin adsorbţia apei de către suportul poros şi prin
evaporare
Proces chimic:
Ca(OH)2 + CO2 + nH2O = CaCO3 + (n+1)H2O
solubilitatea CaCO3 = 0,015 g/l faţă de cea a Ca(OH)2 = 1,2 g/l la 20 0C
fc = 0,5 - 1 N/mm2 (o luna) fc = 5 - 7 N/mm2 ( 10 ani)
LIANTI DIN GHIPS (IPSOSURILE)

160-170C 170-230 C
CaSO42H2O CaSO40,5H2O CaSO4
Dihidrat Semihidrat Anhidrit III, solubil
monoclinic trigonal trigonal
300-600C
1200 -1550 C 600-1200 C C
CaO + SO3 CaSO4 CaSO4
Anhidrit I, inert Anhidrit II, insolubil
monoclinic rombic
 lianti de temperatura joasa
 lianti de temperatura inalta
Ghips CaSO4·2H2O
 110 - 180oC

Semihidrat CaSO4·1/2H2O
- varietatea  (vapori saturați, 1,3atm., 110-130oC): rezistență mare, stabil, compact,
 = 2,76 g/cm3;
- varietatea  (deshidratare parțială la presiune atm.): rezistența scăzută, metastabil, sub formă de fulgi,
=2,62 g/cm3.
 170 - 230oC

Anhidrit solubil CaSO4 III (varietatea ), instabil la temperatura
obișnuită,  = 2,58 g/cm3
 300 - 600oC

Anhidrit insolubil CaSO4 II (varietatea ), priză lentă, identic cu anhidritul
natural, se numește și ipsos hidraulic,  = 2,93÷2,97 g/cm3
 600 - 1200oC

Anhidrit inert CaSO4 I, priză foarte lentă (ipsos mort, ipsos de pardoseală)
 1200 - 1500oC

Topire și descompunere în CaO și SO3
Ipsosul de construcţii

 CaSO40,5H2O
Etape tehnologice: extragere ghips, concasare, calcinare, macinare, livrare
Caracteristici α–semihidrat β–semihidrat
Durata prizei (min.) 15 – 20 25 – 35
Apa pentru pasta de
consistenţă standard, 35 60
(cm3/100g semihidrat)
Rezistenţa la tracţiune
după o oră de întărire,
(N/mm2):
- în aer 6,6 1,3
- în apă 3,5 0,66
Rezistenţa la
compresiune după o
oră de întărire,
(N/mm2): 56 5,6
- în aer 28 2,8
- în apă

Priza şi întărirea ipsosului

CaSO4·0,5H2O + 1,5H2O CaSO4·2H2O
H2
3H2O
2CaSO4 O 2CaSO4·H2O 2(CaSO4·2H2O)
semihidrat dihidrat
Priza
Solubilitate Solubilitate
10 g/L 2 g/L

- semihidrat - dihidrat coloidal dihidrat (cristale mari)

Tijă mobilă cu
greutatea de 300g

Indicator

Ac cu grosimea de
1mm

Tipar tronconic

Placa de sticla

Principalii factori care influenţează priza şi întărirea ipsosului sunt:
temperatura de ardere, suprafaţa specifică şi adaosurile chimice.

Încetinitori de priză : Na2SiO3, Na2CO3, Ca(OH)2
polimeri organici, clei oase, zahar, glicerina
Acceleratori de priză: NaCl, KCl, Na2SO4, K2SO4, HCl, H2SO4 şi ghips
Proprietăţi : porozitate 50- 60 %
 a = 1000 kg/m3
stabilitate termică 1200  C
pastă plastică (ştucatură)
rezistenţe mecanice mici ; < 10 % ciment
pH = 6,5 - 7,0 ; adaos de Ca(OH)2 ; rabiţ galvanizat
armare cu trestie, fibra sticla
Alte ipsosuri : de modelaj
de anhidrit (+CaO si zguri bazice)
de mare rezistenţă
alaunat - KAl(SO4)2 12 H2O
de pardoseala
ipsos celular si macroporos
Condiţii de calitate: fineţe, apă consistenţă standard, timp priză, rezistenţe mecanice
Caracteristici Tip A Tip B
Conţinutul în CaSO4·0,5H2O: % minim 75 65
Fineţea de măcinare:
– rest pe sita 0,75 mm % maxim 2 4
– rest pe sita 0,2 mm % maxim 15 17
Timp de priză, în minute:
– început, minim min. 5 4
– sfârşit, minim min. 10 6
maxim min. 30 30
2
Rezistenţa la încovoiere: N/mm
– după 2 ore 1,5 1,0
– după 7 zile 3,0 2,0
Rezistenţa la compresiune: N/mm2
– după 2 ore 3,5 3,0
– după 7 zile 8,0 7,0
Lianţi magnezieni

MgO – MgCl2 (MgSO4) – H2O
hidroxisărurilor de magneziu de tip: xMgO·MgCl2·yH2O ;
formarea şi cristalizarea Mg(OH)2
cimentul Sorel cu raportul MgO/MgCl2 = 3
materiale termoizolatoare sau refractare

Cimenturi antiacide
Na2O·nSiO2 + (2n+1)H2O = 2Na+ + 2HO– + nSi(OH)4
OH OH OH OH
| | | |
HO — Si — OH + HO — Si — OH — Si — O — Si — O—
| | | |
OH OH OH OH n

Lianţi magnezieni

MgO – MgCl2 (MgSO4) – H2O
hidroxisărurilor de magneziu de tip: xMgO·MgCl2·yH2O ;
formarea şi cristalizarea Mg(OH)2
cimentul Sorel cu raportul MgO/MgCl2 = 3
materiale termoizolatoare sau refractare

Cimenturi antiacide
Na2O·nSiO2 + (2n+1)H2O = 2Na+ + 2HO– + nSi(OH)4
OH OH OH OH
| | | |
HO — Si — OH + HO — Si — OH — Si — O — Si — O—
| | | |
OH OH OH OH n

Liantii hidrulici
Liantii neclincherizati: varul hidraulic si cimentul Roman
Liantii clincherizati: cimentul Portland si cimentul aluminos

Cimentul Portland
Louis Vicat în 1818 și brevetat în 1824 de către Joseph Apsdin (Anglia)
CaO-SiO2-Al2O3-Fe2O3
- subsistemul PII (Cimenturi Portland)
C3S - C2S - C3A - C4AF
- subsistemul P’II (Cimenturi Fero-Portland)
C3S - C2S - C4AF - C2F

Compoziţie oxidică:
CaO = 62 – 67%,
SiO2 = 19 – 25%,
Al2O3 = 2 – 9%
Fe2O3 = 2 – 6%
MgO = max.3,2%, SO3 = max.1%, K2O + Na2O = max.0,8%,
TiO2 = max.1,3% şi P2O5 = max.0,3%;
Compoziția chimico-oxidică este caracterizată prin patru moduli:
1. Gradul de saturare în CaO (Sk)
%CaO ; Sk = 0,85 – 1,02;
Sk 
2,8% SiO2  1,1% Al2 O3  0,7% Fe2 O3

2. Modulul de alumină

% Al 2 O3 ; MAl = 0,2 – 3,5;
M Al 
% Fe2 O3
3. Modulul de silice,
% SiO2 ; MSi = 1,0 – 4,0;
M Si 
% Al 2 O3  % Fe2 O3
4. Modulul hidraulic,
%CaO ; Mh = 1,7 – 2,4;
Mh 
% SiO2  % Al2O3  % Fe2O3
1 - ciment Portland normal; 2 - ciment silico-portland; 3 - ciment fero-portland Ferari;
4 - ciment fero-portland Kűhl; 5 - ciment fero-portland Albert;
6 - ciment fero-portland Michaelis; 7 – ciment alumino-portland; 8 – ciment Portland alb.

Extractia materiilor prime, concasare, dozare, măcinare, omogenizare,
ardere, răcire bruscă, măcinarea clincherului cu ghips (3-5 %), depozitare,
ambalare, transport.

 procedeul uscat

 procedeul umed, practic abandonat fiind mare consumator de energie
 procedeul semiuscat
 procedeul semiumed
Lungimea cuptorului este de 80-130 m cu un diametru de 4,5 până la 7m

La nivel mondial, 2.770 milioane tone ciment
China (1.390 milioane tone), India şi SUA sunt cei mai mari producători dar şi
consumatori de ciment.
În 2008 producția de ciment din Romania a fost de 10,7 milioane tone.
Chimismul formării compuşilor mineralogici ai clincherului
Compoziția mineralogică sau potențială este data de compușii formați după ardere și
răcire.

3CaOSiO2-------------(ssC3S)-----Alit 50-75 %
2CaOSiO2 ------------(ssC2S)-----Belit 7-30 %
4CaOAl2O3Fe2O3---(ssC4AF)—Celit (Brownmillerit) 4-20 %
3CaOAl2O3-----------(ssC3A)----faza aluminatica 2-18 %
1897, prin microscopie, suedezul E.Tornebohm, primele litere ale alfabetului

Silicatul tricalcic -rezistențe inițiale mari, căldură relativ ridicată de hidratare
Silicatul dicalcic sau ortosilicatul de calciu - rezistență pe termen lung
0  0
  C2 S   H, 
1420 5 C
 L, 
116010 C
    C2 S
680 630 C

  C2 S     C 2 S

 500 C

0
 L,     C 2 S
780860 C

Stabilizare  - C2S
1. schimb ionic

2. racire rapida
transformarea  →  este frânată
Celitul este o fază feritaluminatică cristalină
serie descrescătoare a reactivităţii faţă de apă: C6A2F→C4AF→C6AF2→C2F
Celit I - soluţiile solide în seria C4AF - C2F
Celit II - soluţiile solide în seria C4AF - C6A2F
Aluminatul tricalcic, C3A priza cea mai rapidă (reacționează cel mai repede cu apa) și
are căldura de hidratare cea mai mare
Faza vitroasă umple spaţiile dintre cristalele de alit şi belit
C12A7, oxidul de calciu nelegat, oxidul de magneziu şi compuşii cu alcalii

Pentru sistemul C3S - C2S - C3A - C4AF ; formulele Bogue :
%C4AF = %Fe2O3 + 102·%Fe2O3 /159 + 4∙56·%Fe2O3/ 159
% C3A = 2,6504 · %Al2O3 - 1,6920 · %Fe2O3
% C3S = 4,0710 · %CaO - 7,6024 · %SiO2 - 1,4297 · %Fe2O3 - 6,7187 · %Al2O3 ;
% C2S = 2,8675 · %SiO2 - 0,7544 · %C3S.

Clasificarea după compoziţia mineralogică
1. Cimentul Portland normal se situează în limitele 37,5-60%C3S, 15-37,5%C2S, 10-18%C4AF și 7-
15%C3A; este utilizat în lucrări curente de beton și beton armat, fără prescripții speciale.
2. Cimentul Portland alitic are >60%C3S, <15%C2S;
3. Cimentul Portland belitic are <37,5%C3S, >37,5%C2S;
4. Cimentul ferit-aluminatic (brownmilleritic) are >18%C4AF, <7%C3A;
5. Cimentul feritic are >7%C2F, <18%C4AF;

Proprietățile constituenților mineralogici ai cimentului Portland

P =  · %C3S +  · %C2S +  · %C3A +  · %C4AF
Apă, % Q, J/g
30 900
C3A C3A

C4AF
20 600
C3S

C3S
10 300 C4AF

C2S C2S

7 28 180 7 28 180
Timp, zile Timp, zile
C3S

C2S

C4AF

C3A
Rezistenta la coroziune – C3A si C4AF (decalcefiere)
- C2S si C3S (coroziune sulfatica)

Priză şi întărire

Reacţii de hidratare - hidroliză

2(3CaOSiO2) + 6H2O  3CaO 2SiO23 H2O + 3Ca(OH)2 + ΔpH
gel cristalin
2(2CaOSiO2) + 4H2O  3CaO2SiO23 H2O + Ca(OH)2 + ΔpH
gel cristalin
3CaOAl2O3 + 6H2O  3CaOAl2O36 H2O + ΔV
cristalin
4CaOAl2O3Fe2O3+H2O3CaOAl2O36H2O+Fe2O3n H2O+Ca(OH)2
cristalin gel cristalin

3CaOAl2O3 + 3 (CaSO42H2O) + 26H2O

3CaOAl2O33 CaSO432 H2O + ΔV
Hidrosulfat aluminat de calciu trisulfatic (etringit)

V = 227 % Expansiune sulfatică
CaO + H2O  Ca(OH)2 <2%
MgO + H2O  Mg(OH)2 <3%

Geluri de hidrosilicaţi 200-400 m2/g ;

pH  12

Procesele de priză și întărire pot fi accelerate sau întârziate:

acceleratorii de priză: substanțe anorganice: HCl, NaOH, NaNO3, Ba(OH)2, CaCl2, BaCl2,
AlCl3, Al3(SO)4; substanțe organice: formaldehide, glicină;
3CaO·Al2O3 + 3CaCl2 + nH2O = 3CaO·Al2O3·3CaCl2·nH2O+ΔV;
unde n=10 pentru monocloraluminat de calciu hidratat și
n=30 pentru tricloraluminat de calciu hidratat
acceleratori de întărire: carbonați, cel mai frecvent utilizați pentru a reduce timpul de
pregătire a cofrajelor sau de manipulare/depozitare a elementelor de beton

întârzietorii de priză: zahărul și gluconații, acidul citric, acidul oxalic, acidul tartric, ZnO,
borax, fosfați alcalini

Fenomene însoţitoare

Contracţii : plastică (relaxari in structura urmate de fisuri),
hidraulică (datorita pierderii de apa), termică (in timpul racirii)

Structura pietrei de ciment
Discontinuităţi structurale : fisuri, pori, defecte
pori de gel : 15-30Å, 25-28 %
pori capilari : < 10 m, 30 %
pori sferici : 10-300 m
fc, N/mm2

250
a/c=0,35
200
a/c=0,40
150
a/c=0,50
100
a/c=0,60
50

10 20 30 40 50
Porozitatea capilară, %

Coroziunea pietrei de ciment
Agresiuni chimice, îngheţ - dezgheţ, apă sub presiune, solic. mecanice
Decalcifierea betonului (Tipul I)
Ca(OH)2 + ape moi ; + CO2 ; acizi ; grăsimi ; săruri solubile de Ca
pH  7, coroziunea armăturii
Ca(OH)2 + 2 HCl  CaCl2 + 2 H2O
Ca(OH)2 + 2 HNO3  Ca(NO3)2 + 2 H2O
Ca(OH)2 + CO2  CaCO3 + H2O
CaCO3 + CO2 + H2O  Ca(HCO3)2
Ca(OH)2 + MgCl2  CaCl2 + Mg(OH)2
Expansiunea pietrei de ciment (Tipul II)
Ca(OH)2 + Na2SO4 H O
2 
  CaSO4·2H2O + 2NaOH
Ca(OH)2 + MgSO4 H 2O
  CaSO4·2H2O + 2Mg(OH)2
3CaO·Al2O3·6H2O + 3 (CaSO4·2H2O) + 19H2O  3CaO·Al2O3·3CaSO4·31H2O
sau
4CaO·Al2O3·13H2O+3(CaSO4·2H2O)+13H2O 3CaO·Al2O3·3CaSO4·31H2O+Ca(OH)2

Măsuri: Ciment ( < 4 % C3A); Structură compactă;
Tratarea suprafeţei

Tipuri actuale de cimenturi

Tipuri Notarea celor 27 produse (tipuri de Clincher, Adaos, Tip de adaos
principale cimenturi uzuale) % %
CEM I Ciment Portland (CP) CEM I 95-100 - -
CEM II/A-S 80-94 6-20 Zgură de furnal,
CP cu zgură
CEM II/B-S 65-79 21-35 S
CP cu silice ultrafină CEM II/A-D 90-94 6-10 Silice ultrafină, D
CEM II/A-P 80-94 6-20 Puzzolana naturală,
CEM II/B-P 65-79 21-35 P
CP cu puzzolană
CEM II/A-Q 80-94 6-20 Puzzolana calcinată,
CEM II/B-Q 65-79 21-35 Q
CEM II/A-V 80-94 6-20 Cenuşa zburătoare
silicioasă, V
CP cu cenuşă CEM II/A-V 65-79 21-35
CEM II zburătoare Cenuşa zburătoare
CEM II/A-W 80-94 6-20
CEM II/B-W 65-79 21-35 calcică, W
CEM II/A-T 80-94 6-20 Șist calcinat, T
CP cu şist calcinat
CEM II/B-T 65-79 21-35
CEM II/A-L 80-94 6-20 Calcar, L
CEM II/B-L 65-79 21-35
CP cu calcar
CEM II/A-LL 80-94 6-20 Calcar, LL
CEM II/B-LL 65-79 21-35
CEM II/A-M 80-94 6-20 Adaos mixt
CP compozit (S + D +P +
CEM II/B-M 65-79 21-35 Q + V + W + L)
CEM III Ciment de furnal CEM III/A 35-64 36-65
CEM III//B 20-34 66-80 Zgură de furnal
CEM III/C 5-19 81-95
CEM IV/A 65-89 11-35 Puzzolane
CEM IV Ciment puzzolanic
CEM IV/B 45-64 36-55
CEM V/A 40-64 18-30 Puzzolane + cenușă
CEM V Ciment compozit
CEM V/B 20-38 31-50

CEM II B M (S-V) 42,5 N

viteza de întărire:
- cimenturi cu întărire lentă (L): cimenturi de clasă 32,5;
- cimenturi cu întărire normală (N): cimenturi 32,5 și 42,5;
- cimenturi cu întărire rapidă (R): cimenturi de clasă 42,5;
- cimenturi cu întărire rapidă și înaltă rezistență (HR): cimenturi de clasă 52,5.

Clasa de rezistență
32,5N; 42,5N; 52,5N
32,5R; 42,5R; 52,5R
Rezistenţa la compresiune, MPa
Clasa de Rezistenţa Rezistenţa standard,
rezistenţă iniţială la 28 de zile
standard Limita Valori
2 zile 7 zile
inferioară individuale
32,5 N -  16
30 32,5 – 52,5
32,5 R  10
42,5 N  10
40 42,5 – 62,5
42,5 R  20
52,5 N  20
50  52,5
52,5 R  30
Determinarea clasei de rezistenta a cimentului
Rezistenţa caracteristică (Ex.CEM 32,5)
Prisme 40*40*160mm
c : n =1 : 3
a/c = 0,5
0,08 - 2 mm Cimenturi Portland albe

- Continut scazut Fe, Cr, Mn
- C3S, C2S și C3A
- Finete mare – rezistente mari
- Calitati decorative – gradul de alb
- Pret de cost de 3 ori mari mare ca cim. Portland
Rezistența la compresiune, N/mm2 Compoziția, %
Clasa de Rezistența
Tipul Rezistența initial min. Clincher Calcar
rezistență standard
+ ghips max.
2 zile 7 zile 28 zile
32,5 10 - 32,5-52,5
IA 42,5 12,5 - 42,5-62,5 100 -
52,5 15 - min.52,5
22,5 - 12,5 min.22,5
32,5 10,0 - 32,5-52,5
II A 85 15
42,5 12,5 - 42,5-62,5
52,5 15,0 - min.52,5
Cimenturile Portland colorate
- coloranți minerali (pigmenți)
- introducerea de oxizi metalici în am. de mat. prime
PR 32,5; PG 42,5; PV 52,5, unde R – roșu, G – galben, V – verde
- lucrări de finisaj și decor, plăci de acoperire, scări, glafuri,
marmură artificială etc.
Cimentul aluminos

A fost descoperit de Bied în 1908 (France)
- amestecuri de calcar şi bauxită (Al2O3·nH2O)

- sinterizare, clincherizare (1200-13000C) sau chiar topire (16000C)
Compoziţia oxidică
CaO = 20 – 45%, Al2O3 = 30 – 80%, Fe2O3 = 0 – 5(max.10)% şi SiO2 = 0
– 5% + TiO2, MgO, alcalii, sulf (ca sulfaţi)
Al2O3/CaO = 0,85 -1,4 favorizat CA
Compoziţia potențială sau mineralogică
 aluminatul monocalcic (CaO·Al2O3 sau CA)
 polialuminații monocalcici (CaO·2Al2O3….CaO·6Al2O3
sau CA2….CA6)
 heptaaluminatul dodecacalcic (12CaO·7Al2O3 sau C12A7)
 gehlenitul (2CaO·Al2O3·SiO2 sau C2AS)
 silicatul dicalcic (β-2CaO·SiO2 sau β-C2S)
 compuși cu fier: feriți de calciu (CF, C2F), compusul lui Tavasci
(CaO·Al2O3·2Fe2O3 sau CAF2
 faza vitroasă (5-25%)
CA2 < CA < C12A7
Clasificare
 cimenturi aluminoase obişnuite (pe bază de bauxite)
 cimenturi aluminoase albe, cu refractaritate ridicată (pe bază de
alumină)
 Bazice CA-C12A7-C2S-C4AF
 Mai putin bazice CA – CA2 – C2AS – CAF2
Clase : 40 45 50 55 60 70 80
%Al2O3 36 - 43 43 - 48 48 - 53 53 – 58 58 - 68 68 – 78 78 - 88
%CaO 40 40 40 38 35 31 20
%Fe2O3 20 12 3 2 2 0,4 0,3
fc24h >50 >50 >50 >55 >40 >30 >25
(MPa)
Priza si intarirea
CaO·Al2O3 + 10H2O = CaO·Al2O3·10H2O
2(CaO·Al2O3) + 11H2O = 2 CaO·Al2O3·8H2O + Al2O3·3H2O

3(CaO·Al2O3·10H2O) = 3CaO·Al2O3·6H2O + 2(Al2O3·3H2O) + 18H2O
(hexagonal, ρ=1720Kg/m3) (cubic, ρ=2530Kg/m3)
3 (2CaO·Al2O3·8H2O) = 3CaO·Al2O3·6H2O + Al2O3·3H2O + 9H2O
CaO·2Al2O3 + 13 H2O  CaO·Al2O3·10H2O + Al2O3·3H2O
Caracteristicile cimentului aluminos
 priză normală și întărire rapidă
 exotermie ridicata
 rezistenţă excelentă la agresiunea chimică exterioară
 refractaritatea şi stabilitatea termică ridicată (până la 1800-1900°C)
 mai scump de 3-4 ori decât cimentul Portland
cimenturi aluminoase topite: C I 40A, C I 45A, C I 50A, CI
55A (unde 55A reprezintă 55 %Al2O3);
cimenturi superaluminoase: C I 60A; C I 70A; C I 80A, folosite la
fabricarea betoanelor refractare
BETOANE DE CIMENT
 unul dintre principalele materiale de construcţie cu
multiple domenii de utilizare
Proprietatile betonului :
- proprietatile cimentului
- proprietatile agregatelor
- aderenta piatra ciment - agregat
Constituenţi Apă Aer Ciment Agregate
Volum, % 14 – 22 1–6 7 – 14 60 – 78
Greutate, % 5–9 - 9 – 18 63 – 85

Betoane cu lianţi minerali
Definiţie. Clasificare
Densitatea aparentă

Categoria de densitate a Densitatea aparentă,
betonului Kg/m3
Foarte greu >2600
Uzuale:
Greu 2201 – 2600
Semigreu 2001 – 2200
Uşor <2000

Lucrabilitatea/ Consistenta

 metoda tasării (slump test)
 metoda remodelării Vebe

 Metoda gradului de compactare

nivel beton la turnare
h = 400 mm

nivel beton după compactare
s
h-s

1

2

400
Gc 
400  s
1

2
 Metoda răspândirii cu masa de șoc
3
9
7

6 8
5
4
Tasare, Remodelare
mm Vebe, s
S1 10-40 V0 > 31 Foarte vârtos
S2 50-90 V1 30-21 Vârtos
Clasa de S3 100-150 V2 20-11 Slab plastic
consistenţa S4 160-210 V3 10-6 Plastic
S5 ≥ 220 V4 5-3 Fluid
Răspândire, Grad de
mm compactare
F1 < 340 C0 > 1,46 Foarte vârtos
F2 350-410 C1 1,45-1,26 Vârtos
Clasa de F3 420-480 C2 1,25-1,11 Slab plastic
consistenţa F4 490-550 C3 1,10-1,04 Plastic
F5 560-620 C4  1,04 Fluid
F6 ≥ 630 Foarte fluid

Rezistenţa la compresiune
Rezistenţa caracteristică (fck)
Clasa de C C C C C C C C C C
rezistenţă 8/10 12/15 16/20 20/25 25/30 30/37 35/45 40/50 45/55 50/60
fck–cilindru,
8 12 16 20 25 30 35 40 45 50
N/mm2
fck–cub,
10 15 20 25 30 37 45 50 55 60
N/mm2

Clasa de C C C C C C
rezistenţă 55/67 60/75 70/85 80/95 90/105 100/115
fck–cilindru,
55 60 70 80 90 100
N/mm2
fck–cub,
67 75 85 95 105 115
N/mm2

Gradul de impermeabilitate
Adâncimea limită de pătrundere a apei,
mm Presiunea
100 200 maximă a apei
Gradul de impermeabilitate al betonului bari
P410 P420 4
P810 P820 8
10
P12 P1220 12
P2, P6, P10 ; P16, P20, P24
Gradul de gelivitate
Gradul de gelivitate G50 G100 G150
Nr. de cicluri 50 100 150

Destinaţie
Betoane obişnuite (construcţii civile, industriale, agricole, poduri), betoane
hidrotehnice (baraje, ecluze, canale), betoane rutiere şi betoane cu destinaţii
speciale (antiacide, refractare, rezistente la uzură, pentru protecţia contra
radiaţiilor).
PROPRIETĂŢILE BETONULUI
Proprietăţile betonului proaspăt
Proprietati reologice
Proprietati tehnologice
Densitatea aparentă,
Cantitatea de aer oclus
Compozitia reala a betonului proaspat
Proprietăţile betonului întărit

Structura betonului întărit

Porozitat. max. 5-7%,
Rezistenţele mecanice
Rezistenţa la compresiune (fc, Rc, Rb, σc)
frecare

fc cu frecare > fc fără frecare
fc,
N/mm2

v1

v2
v1 > v2

direcţia de turnare, , %
forma şi dimensiunea epruvetei
fc150 = 1,10 fc300 = 0,97 fc100, sau fcil / fcub =0,8
fck şi clasa betonului (C)
cilindru (φ = 150mm si d = 300 mm) sau cub (l = 150 mm), cu frecare, perpendicular, condiţii standard,
statistic (20 rezultate)

- fcm = fck +12

Latura cubului, mm Aria, mm2  max. agregat, mm
100 10 000 20
141 20 000 31,5
150 22 500 31,5
200 40 000 40
300 90 000 40-70
-  max + 5 mm  distanţa minimă dintre armături,
-  max  1/3,5 din dim. minimă a elementului cu excepţia plăcilor,
-  max  1/3 din grosimea plăcilor sau din stratul de acoperire,
-  max 1/6 din grosimea elementelor monolit.

Frecventa
rezultatelor
% 1

2
<5%

15 20 25 30 35 40 f , N/mm2
Rezistenţa la întindere sau la tracţiune ft ck

Betonul armat şi precomprimat
Întindere axială, întindere din încovoiere şi despicare

2F
f td 
S
, N/mm2

Rezistenta la coroziune
FACTORI CARE INFLUENTEAZA PROPRIETATILE BETONULUI

- FACTORI LEGATI DE COMPOZITIE
- FACTORI LEGATI DE PROCESARE, TRANSPORT SI PUNERE IN OPERA
- FACTORI LEGATI DE CONDITIILE DE INTARIRE SI EXPLOATARE

INFLUENŢA COMPONENŢILOR ASUPRA PROPRIETĂŢILOR BETONULUI
Ciment: compozitia chimico-mieralogica, dozaj, finetea de macinare
a f
3 N/mm2
kg/m Beton proaspăt fc
2400

2200 Beton la 28 zile
ft

100 300 500 200 400 600
Dc, kg/m3 Dc, kg/m3
Influenta apei si raportului A/C
 Triplu rol

c 
fc fbet = K  fcim   0,5 
a 
ptr. a/c0,4
N/mm2 Vibrare c 
f bet = K  f cim   0,5  ptr. a/c0,4
a 

K=0,50 agregat de concasaj
Manual K=0,45 agreg. de balastieră

0,3 0,5 a/c
Influenta agregatelor
fag  (1,5 – 2) fck

ADITIVI ÎN BETOANE
1) Aditivii tensioactivi (fluidizanţi, antrenori de aer şi micşti)
G = S este constantă ;  << ; S >>

a) Aditivi fluidizanţi (dispersanţi, plastifianţi sau superplastifianţi) :
- lignosulfonatul de calciu (LSC)
- melamină - formaldehidă sulfonată (MFS), de tipul VIMC11
- naftalină - formaldehidă sulfonată (NFS), de tipul FLUBET şi
VIMC22

b) Aditivi antrenori de aer : <10 m capilarele şi 10-300 m bule,
5–6%
alchil aril sulfonat de sodiu (C19H30SO3-Na+)
c) Aditivi micşti : DISAN
2) Aditivii impermeabilizanţi
3) Aditivii antigel : Antigero -10  C

4) Aditivi acceleratori şi încetinitori ai proceselor de priză şi întărire

Aditivii acceleratori de priză : viteza de hidratare, compuşi noi
(3CaOAl2O33 CaCl2n H2O)
Aditivii întârzietori de priză : micşor. solubilitatea, pelicule
Replast- priză 18 h

INFLUENTA FACTORILOR LEGATI DE PROCESARE, TRANSPORT SI
PUNERE IN OPERA

 Stabilirea compozitiei betonului
 Malaxare: dozare a constituenților betonului, introducerea în betonieră,
malaxarea și deversarea șarjei în mijlocul de transport
 Compactarea: manuală (prin batere sau prin înțepare) sau mecanică (vibrare,
revibrare, centrifugare, presare, laminare, vacumare, torcretare, injectare sau
prin procedee combinate: vibropresare, vibrolaminare, revibropresare)
Vibrare externa sau interna

INFLUENTA FACTORILOR LEGATI DE CONDITIILE DE INTARIRE SI
EXPLOATARE

 Umiditatea
 Temperatura

 ACCELERAREA ÎNTĂRIRII BETONULUI

Utilizarea cimenturilor cu viteză mare de întărire
Utilizarea aditivilor acceleratori de întărire 3CaOAl2O33 CaCl2n H2O
Tratamente termice, v = f(T), 80C - 6 ori ; 100C - 10 ori
Decofrare 45-50 % din clasă ; 10-30 ore beton armat şi 16-36
precom.
Aburire
Cimentul C3S + C4AF, satisfăcător ; C2S favorabil, C3A fără rezis.
60-100 C, 6-8 ore (40-70 %),
Scădere de rezist. max. 20 % dilatarea diferentiata a componenţ.
Tensiuni viteza diferită de hidratare
ecranarea nucleelor de ciment

Autoclavizare
8-16 bari, 10-12 ore, 180-200C, după o întărire prealabilă
SiO2 + x Ca(OH)2 + (n-x) H2O 3 CaO 2 SiO2 3 H2O

 Timpul de intarire
lg n
f cn  f c 28   0,69  f c 28  lg n
lg 28

 Maturitatea betonului
valoarea maturității unui beton întărit la 18°C timp de 28 zile este 12096°C∙h.

BETOANE UŞOARE

betoane uşoare cu  a < 2000kg/m3

Clasa Tipul de beton uşor  a, fc, ,
kg/m3 N/mm2 W/mK
S Beton uşor de rezistenţă 1600-1900 30-70 0,6-1,0
(structură)
SI Beton uşor de rezistenţă şi 1300-1600 15-20 0,5-0,8
izolaţie termică
I Beton uşor termoizolator < 1450 < 15 < 0,50

macroporoase macroporoase uşoare celulare
uşoare compacte
Betoanele ușoare propriu-zise (compacte)
 diatomit, scorie bazaltică, granulit, deșeuri ceramice etc
 dozajul în ciment > 20-30%
 A/C > cu 40-50%
 betoane ușoare de rezistență ca cel bazat pe granulit, fc = 15-45 MPa;
betoane ușoare compacte de mică densitate (pe bază de perlit expandat) sau
de rezistență și izolație (pe bază de scorie bazaltică sau piatră ponce).

Betoanele macroporoase
- pelicula subtire liant; sudat in punctele de contact; fc = 10 MPa
- Utilizări: blocuri de zidărie, plăci și șape termoizolatoare, straturi de
umplere și egalizare etc.

Betoanele celulare : pori inchisi in pasta de ciment sau mortarul fin
porozitate 60-70 % şi  a < 1000 kg/m3.
- Spumobetoane: spumă persistentă (amestec lichid de săpun de
colofoniu și de clei de oase sau a unei soluții apoase de saponină)
Gazobetoane: expandare pasta lianta (cu sau fara agregate fine)
2Al + 3Ca(OH)2 + 6H2O 3CaOAl2O36H2O + 3H2↑(g)
Ciment Var Ghips Nisip fin Pudră de Al Apă Stabilizatori
150 - 160 40 – 50 30 – 40 300 - 500 0,250 - 0,350 400 0,200
40 - 50 150-160 - 300 - 500 0,300 - 0,400 400 0,200
- 110-130 15 - 20 300 – 500 0,250 - 0,400 400 0,200
tehnologii (Ytong – suedeză, Hebel – germană
8-16 bari, 10-12 ore, 180-200C, după o întărire prealabilă
SiO2 + x Ca(OH)2 + (n-x) H2O 3 CaO 2 SiO2 3 H2O

Caracteristicile betonului celular
fc = 1,8 - 10 N/mm2,  = 0,10-0,30 W/mK,
Pori închişi-rezistenţă satisfăcătoare la gelivitate
Armare cu carcase de oţel sudate, protejate contra coroziunii

Utilizări : blocurilor de zidărie mici şi mari, fâşiilor armate pentru
pereţi interiori, elemente termoizolatoare ; Blocuri sanitare, panouri
sanitare, cabine spaţiale

MATERIALE METALICE
Caracteristici structurale. Proprietăţi
 2  2  2 8 2 m
    Et  E p   0
x 2 y 2 z 2 h2
m  e4
En  
8  n2  h2

E E
r r
+ + + +

3s1 3s1
2p6 2p6
2s2 2s2
1s2 1s2
r > 4,3 Å r = 4,3 Å
E E
Bandă de
conducţie Bandă de
conducţie
Zona interzisă
Bandă de Bandă de
valenţă valenţă

CVC CFC
NC = 8 NC = 12
48 plane 12 plane HC
Fe, Cr, W Fe, Cu, Pb,Au NC = 12
3 plane
Putin maleabile Maleabile Zn, Sn, Mg
Fragile
912C
Fe  Fe 

Max. 0,02 % la Max. 2,11 % la
727C 1148C
Ferita Austenita

TC
1538
 
1394
1400
Ar4

1200  Nemagnetic

1000 Ar3 912

800 
Ar2 770 T Curie

600 Ar1 727

Magnetic
400

Timp

Cementarea - saturare în carbon 0,6-3 mm

920 -950 C răcire
ferita austenită cementită (Fe3C)
HB = 80 daN/mm2 HB = 200 daN/mm2 HB = 700 daN/mm2
Pile electrochimice.
Coroziunea metalelor şi protecţia împotriva coroziunii

Potenţialul de electrod

M M+z + ze
red ox + e

e Zn
e +2
Cu
e Zn Cu+2

Zn Zn +2 +2e Cu +2 + 2e Cu
se oxidează se reduce

E =  red catod -  red anod =  red catod – (- ox anod) =  red catod +  ox anod,

 red anod = - ox anod

E =  red catod +  ox anod, V

Electrodul Reacţia  ox0,  red0,
redox red ox + e V V
LiLi+ Li Li+ + e + 3,02 - 3,02
CaCa2+ Ca Ca2+ + 2e + 2,87 - 2,87
ZnZn2+ Zn Zn2+ + 2e + 0,761 - 0,761
FeFe2+ Fe Fe2+ + 2e + 0,440 - 0,440
SnSn2+ Sn Sn2+ + 2e + 0,136 - 0,136
PbPb2+ Pb Pb2+ + 2e + 0,126 - 0,126
H2(Pt)2H+ H2 2H+ + 2e 0,000 0,000
CuCu2+ Cu Cu2+ + 2e - 0,340 + 0,340
AgAg+ Ag Ag+ + e - 0,799 + 0,799

Zn soluţie de Zn+2  soluţie de Cu+2 Cu
(-), anod joncţiune (+), catod

a = fc

Zn  Zn+2, (a Zn+2)  (a Cu+2), Cu+2  Cu

red ox + e

aox  ae
K
ared

a ox 2.303  R  T
pe = pK + lg
a red  red = f(pe) = z F
pe

0.059 0.059 aox 0.059 a ox
 red =
0
pK  lg   red  lg
z z ared z ared

Zn (s) + Cu+2(sol) Zn+2 (sol) + Cu (s)
a Zn 2  a Cu a Zn 2
K   10 37.2
a Zn  a Cu 2 a Cu 2
Zn - protectie catodica a constructiilor si pieselor metalice
Fe – precipitarea cuprului din minereurile sarace in Cu

Fe (s) + Cu+2(sol) Fe+2 (sol) + Cu (s)
Determinarea experimentală a lui o0x M
E   o0x M

H2
M

M+
HCl

M  M+ (aM+ = 1)  H+ (aH+ = 1)  H2 (1 bar), Pt

M M+ + e H+ + e H2
(red1 ox1 + e) (ox2 + e red2)

aM aH
0.059  lg

 red M = 0.059  lg  red H

0
M+ =  red +
0
 red H 1/ 2
aM 2 2
pH 2

a
M
 ox M =  o0x M - 0.059  lg
aM

 ox M =  o0x M  red H 2 =0

E =  red catod +  ox anod = 0 +  o0x M =  o0x M

e
PILE ELECTROCHIMICE
Zn
1. PilaSO
Daniell
-2
e 4

e Cu
Zn 2+
Cu2+ n

Zn2+ + SO4-2 Cu2+ + SO -2
Zn  Zn+2, (a Zn+2)  (a Cu+2), Cu+2  Cu
(-), anod joncţiune (+), catod

Zn Zn2+ + 2e Cu2+ + 2e Cu
0.059 0.059
 ox Zn = 0
 ox Zn -
2
 lg a Zn 2  red Cu = 0
 red Cu +
2
 lg a Cu 2


E  red Cu   ox Zn   0red Cu   0ox Zn   0.059 a Zn  2
2
lg
aCu  2

E   0red Cu  0ox Zn  E0  0.34  0.76  1.1 V

2. Pile uscate
(-)
1,5 V la anod (Zn) :
(+) Zn Zn+2 + 2e
MnO2 +NH4+Cl- + H2O
Pb PbO2 la catod (C) :
(-) (+) MnO2 + H2O + e MnO(OH) + OH-

3. Acumulatori

la anod (Pb) :

H2SO4 2H+ + SO4-2
Pb Pb+2 + 2e
Pb+2 + SO4-2 PbSO4

la catod (PbO2) :
PbO2 + 4H+ + 2e Pb+2 + 2H2O
Pb+2 + SO4-2 PbSO4

Pb + PbO2 +2H2SO4 2PbSO4 + 2H2O

4. Pile de combustie
H2 (-) (+) O2

H2O
la anod : 2H2 4H+ + 4e

Ti Ti la catod :O2 + 4H+ + 4e 2H2O

acid 2H2 + O2 2H2O

y a
b
COROZIUNEA METALELOR

Chimică
c şi electrochimică
Oxidarea metalelor x Me + y/2 O2 MexOy

dy
 K1 ; y = K1  t
dt

t dy K '2
 ; y  dy = K '2  dt ; y 2  K 2  t
dt y
dy K '3
 y ; e y dy  K '3  dt ;
dt e
e y = K '3  t ; y = K 3  ln t
Al2O3 ; -Fe2O3 ; oţel inoxidabil (12-18 % Cr)

Viteza de
coroziune
Fe
Macropile
H2
-2 +
H2CO3 + 2H2O CO 3 + H3O Zona catodică
2H2O OH + H3O+
- e e M2 (reducere)
m
 Zona anodică
M1CO3 Vabs M1

m (oxidare)
M1(OH)2 Vabs
6 12 18 24 % Cr
Zn Sn

Fe Fe

Zona Zona
catodică anodică

Micropile

incluziuni metalice sau nemetalice în metale
discontinuităţi în pelicula de protecţie
neomogenităţi de structură
metal în contact
Nit cu soluţii de diferite concentraţii

Oţel

Oţel
Exprimare cantitativă
m v  8760
v cor  , g / m 2  h ; p = cor , mm / an ; p < 0,1 mm/an
S t 1000  

Viteza de
Factori influenţi coroziune

natura metalului
oxigenul şi apa
O2 + 2H2O + 4e 4OH-
temperatura
pH-ul
starea de tensiune
starea de mişcare 0 7 10 14 pH
Tipuri de coroziune

generală intercristalină selectivă punctiformă
Pitting

Protecţia împotriva coroziunii

metode de prevenire
introducere de metale rezistente la coroziune
modificarea condiţiilor din mediu (uscare, inhibitori, pH)
protecţia catodică
 +

Zn, Mg Grafit
Oţel
acoperiri cu pelicule metalice sau nemetalice
metalizare
galvanizare
cufundare
placare
straturi de protecţie (oxizi, emailuri, bitum, vopsele)

Proprietăţile fizico mecanice şi tehnologice ale metalelor
Încercarea la tracţiune
Duritatea
Rezilienţa
Rezistenţa la oboseală
Încercări tehnologice (uzinale)
Încercarea la tracţiune
Rr real
F
R , MPa
S0

Rm

A
Rp02 E
Re(R0,01)
E E E
 plas l
 * 100, %
 tot l0
 el r

f

Beton
Sticla
Fonta

Rp02 Rp02

Beton
R Sticla
F R’m Fonta
R’p02
Rm

Rp02
M

fn
f

p t 
F
F N daN
Rm  Rt  m , ,
S0 mm mm 2
2

lu  l0 l S0  Su
A  100 =  100 , Z=  100
l0 l0 S0

Fmax Fmax Fmax Fmax

Duritatea : Brinell, Vickers, Rockwell, Poldi, Shore
F Duritatea Vickers

136
2  F  sin
HV  2  1.854  F , N
2
d d 2 mm 2
136
d

Proprietatile tehnologice
Turnabilitatea
Deformabilitatea: maleabilitate, ductilitate, forjabilitate (deformare
plastic la cald sau rece)
Sudabilitatea (prin topire sau presiune)
Calibilitatea (durificare in urma unei raciri bruste)
Aschiabilitatea
Încercări tehnologice (uzinale)

Încercarea de îndoire

d

Încercarea de ambutisare
F

Încercarea de îndoire şi lărgire a tuburilor

Du

z 

D
Du  D
 100
D

Diagrama fier carbon

TC
A Topitură (T)
1538C

Au+T

E C
Au
Acem
912C
G
Au+Cem’’ Au+Le+Cem’’ L
A3
M O
A1
P S
Fe+Pe+ Pe+Cem’’ Pe+Le+Cem’’ Le
Cem’’’
600C
Q 0,02 0,77 2,11 4,3
Proprietatea Simbol Fe Ferită Perlită Au. Cem.
0 25 50 75
Unitate pur Fină Norm. Grosi.
Densitatea , kg/m 3
7876 7870 7780 7620
Duritatea HBW, daN/mm2 70 80 250 205 185 200  700
Rez. tracţiune Rm, N/mm2 250 300 1100 850 550
2
Lim de curg. Rp02, N/mm 120 150 380
Alun. rupere A, % 50 40 10 14 25 50 0
Gâtuire rup. Z, % 75 70 15 0
Rt

Ledeburita % C mare
Perlita % C mediu
Cementita (primară, secundară, tertiara)
% C mic

Elaborarea fontei şi oţelului
Minereu Gaze
Cocs Gaze calde Caupere
MateriaCaCO
primă : minereu de fier (magnetita (Fe3O4), hematita
3
(Fe2O3), siderita (FeCO3), pirita (FeS2)),
Cocs,
Calcar.
Preîncălzire
Elemente nedorite : S,Calcinare
P, As. FeCO3  FeO+CO2
 400C
CUVĂ
Îmbogăţire în minereu : flotaţie, procedee electromagnetice.
Fe2O3 +CO  2 FeO + CO2
Reducere
 800C FeO + CO  Fe + CO2
CO2 + C  2CO
FeO + C  Fe + CO

PÂNTEC Carburare 3Fe + C  Fe3C
E  1100C
3Fe + 2CO  Fe3C + CO2
Aer
700-1000C
Topire
C + O2  CO2
ETALAJ  1400C

CREUZET Fontă
Zgură
 1600C

Fontă
Materia
primă
Fontă : turnătorie (cenuşie), pentru afinare (albă), aliată (feroaliaj)

TRATAMENTE TERMICE

omogenizarea segregărilor dendritice,
metale ecruisate(str.fibroasa)  grăunţi poliedrici t t2 t3
reducerea dimensiunilor grăunţilor TC 1

eliminarea tensiunilor interne

Recoacerea oţelurilor
recoacere de omogenizare (RO) recoacere de normalizare (RN)
timp
recoacere de recristalizare (RR)
recoacere de detensionare (RD)
recoacere de înmuiere (globulizare) (RG)

RO
TC
A RN
RN
200C

RG
1148C
CF
RR RD E
 50C
Au Acem
G
Au+Cem’’
A3
727C
A1 K
P S

Fe+Pe Pe+Cem’’
0,01 0,77 2,11 C
Călirea-revenirea oţelurilor

TC
A

1148C
160 C
E F
Rm
TC Oţeluri hipoeutectoide
Rp02 Au Acem
1200 G A3+30-50
Z%
Au+Cem’’ Oţeluri hipereutectoide
N/mm2
A3 A1+30-50
800 727C
A1 K
P S
450-650
Sorbită
400 A%
Fe+Pe
0,25 Pe+Cem’’ 100-250 Martensită
0,01 0,77 2,11 C
200 400 600 800 C
Temperatura de revenire Călire Revenire timp
Martensită HB=650 daN/mm2
Sorbită HB=250 daN/mm2

TRATAMENTE TERMOCHIMICE
C, N, Al, Cr, Ni, Si
Disocierea, adsorbţia, difuziunea
dC
dQ   D   dS  dt
dx

C D Grosimea
g/mol cm2/s stratului
x, mm

Cementarea, oţeluri de cementare < 0,25 %C
Adâncimea,
BaCO3  BaOT,+ K CO2 Timp, ore
mm CO2 + C (mangal) 2CO
2CO CO2 + C (activ)
6-10 ore, 0,6-3,0 mm
Nitrurarea
NH3  N + 3/2 H2 ;
20-60 ore, T < A1 (500-550 C) ; N2+, N+ ; HV = 1000 daN/mm2;
zecimi de mm
p = 1-10 mm Hg; U = 1100 – 1400 V
Cianurare şi carbonitrurare
NaCN, KCN, K4Fe(CN)6 ; 800-900C ; (CN)2 ; câteva ore
70-75 % C H4 + 30-25 % NH3
Aluminiere (alitare) ; AlCl3, 900-1000C ; 6-15 ore ; 0,3-1 mm
Siliciere
Zincare (sherardizare)

TC
E
TIPURI DE OŢELURI
Au
G
Oţeluri carbon Oţeluri aliate

Au+Fe Au+Cem’’
727C
K
P S

Fe+Pe Pe+Cem’’

0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4 C

Oţ. uz gen. ptr. construcţii Oţeluri de scule

Ptr. cem Ptr. îmbunătăţire

OL 30 OL 42 OSC 7
OL 52 OSC 10
OSC 11
OL 37 OL 70 OSC 13

Oţeluri de calitate

OLC 10 OLC 25
OLC 45
OLC 20 OLC 60
HB 80-100 110-160 160-220 daN/mm2
Marca %C Rm, N/mm2 (daN/mm2) A, %
OL30 - min. 310 (32) 20
OL32 0,15 310-390 (32-40) 33
OL34 0,17 330-410 (34-42) 31
OL37 0,19-0,25 360-440 (37-45) 25-26
OL42 0,25-0,31 410-490 (42-50) 22-23
OL44 0,22 430-540 (44-55) 22-25
OL52 0,20-0,22 510-630 (52-64) 21-22
OL60 0,40 590-710 (60-72) 16
OL70 0,50 min.690 (min.70) 11
C Trata- Rm A HB
Clasa Marca
% ment N/mm2 % daN/mm2
OLC10 0,07-0,13 N min. 340 31 131
Pentru OLC15 0,12-0,18 N min. 380 27 146
cementare N min. 410 25 156
OLC20 0,17-0,24 CR 490-640 20 -
N min. 450 24 165
OLC25 0,22-0,29 CR 540-690 19 -
N min. 530 21 183
Pentru OLC35 0,32-0,39 CR 620-760 17 -
îmbună- N min. 610 18 207
tăţire OLC45 0,42-0,50 CR 700-840 24 -
N min. 640 16 218
OLC50 0,47-0,55 CR 740-870 13 -
N min. 670 14 229
OLC55 0,52-0,60 CR 780-930 12 -
N min. 700 14 241
OLC60 0,57-0,65 CR 830-980 11 -

1) Simbolizare după caracteristici fizico-mecanice
2) Simbolizare după compoziţia chimică
1) Simbolizare după caracteristici fizico-mecanice
a) După limita de curgere :S Cifră Simbol 1 Simbol 2
Cifra = Rp02 (N/mm2) (220, 235, 275, 355, 420, 460, 480)
Simbol 1 (suplimentar)= Energia de rupere la temp. diferite (J)
E, J 20ºC 0ºC -10ºC -20ºC -30ºC -40ºC -50ºC -60ºC
27 JR J0 J1 J2 J3 J4 J5 J6
40 KR K0 K1 K2 K3 K4 K5 K6
60 LR L0 L1 L2 L3 L4 L5 L6

Simbol 2 (suplimentar) = legat de oţel şi de tratament (M-laminare
termomecanică, N-normalizare, Q-călire revenire, G-alte
caracteristici, T-ţevi, E-emailare, W-rezistent la intemperii, etc)
Exemplu S235J2W
b) După gâtuire (Z)
Z15 (15%), Z25 (25%), Z35 (35%)
OŢELURI PENTRU BETON
STNB ; SPPB, SBP ; SBPA
Simbol C Rm, Rp02, A Îndoire
Profil
Vechi Nou % N/mm2 N/mm2 % ()
Neted OB37 B255 0,15-0,23 360 255 25 180
PC52 B355 0,16-0,22 510 355 20 180
Periodic
PC60 B420 slab aliat 590 420 16 180

PC 52 PC 60 SBPA
Oţelurile pentru beton
Armat
S220, S400, S500 (B500A), (S220 cu suprafaţă lisă)
Precomprimat
Y1770C, Y1230H
(C- sârmă trasă la rece; H- bară laminată la cald)

OŢELURI ALIATE
Cr, Si, Mo, W, Ti, Al, V, Ni, Mn, Co, Cu
carburi, soluţii solide
micşorează domeniul austenitei  oţeluri feritice
măresc domeniul austenitei  oţeluri austenitice
Element
deplasează eutectoidul şi pct. de saturatie inNi
C alMaustenitei
e
de măresc
aliere
M feritei
duritatea n
n Cr
micşorează
% Ni tendinţa de creştere a grăunţilor cristalini
Cr

W
Mo
Si
Ti Mo

S E
2) Simbolizare după compoziţia chimică
Oţeluri aliate
36NiMo16-10
Oţeluri speciale :
oţeluri inoxidabile - 18/8 X10CrNi 18-8
X - cel puţin un element de aliere ≥ 5%
oţelurile criogene, < -40C ; KV > 27 j, 10% Ni, -200C
oţelurile cu proprietăţi termice speciale : invar - 36 % Ni,
platinit - 48 % Ni, elinvar - 36 % Ni şi 12 % Cr
oţelurile cu proprietăţi electrice speciale : fecralul (17 % Cr, 5 %
Al) - 1100C iar cromalul (26 % Cr, 5 % Al) - 1200C

.METALE ŞI ALIAJE NEFEROASE
Conductivitate electrică şi termică
Rezistenţă la coroziune
Densitate mică
Proprietatea Unitatea Cupru Aluminiu Zinc Plumb
Celula CFC CFC HC CFC
Densitatea kg/m3 8920 2700 7140 11340
Cond. termică W/m K 406 221 112 35
Cond. electr. x106  -1 m-1 58 38 16 5
Tt C 1083 660 419 327
fc N/mm2 69 35 104 7
ft N/mm2 235 80 118 15
A % 50 50 25 64
Z % 70 80 - 80
HB daN/mm2 35 24 41 4,5
E N/mm2 125000 72200 94000 16000
CUPRU
Conduc : electrică şi termică ;
Rezistenţă la coroziune (Cu2O)
Alame (Cu + Zn) ; 80 % Cu - tombacuri
Bronzuri (Cu + Sn, Al, Pb) ; aliaje de antifricţiune
Cu + Ni (constantan, nichelina, manganina)
Cu + Ni + Zn (alpaca, argentan)
ALUMINIU
Conductivitate electrică 65 % Cu
Rezistenţă la coroziune (Al2O3)
Duraluminiu (Al + Cu + Mg + Mn)
Siluminuri (Al + Si)
ZINC
Protecţie împotriva coroziunii
PLUMB
Rezistenţă la coroziune (oxid şi carbonat de plumb) ;
apele moi şi apa caldă ; apă + CO2 (PbCO3 sau Pb(HCO3)2)

MATERIALE DIN POLIMERI

Compoziţie

Substanţele macromoleculare ; polimerizare, copolimerizare,
policondensare
Adaosurile :
- plastifianţii,
- stabilizanţii (antioxidanţii),
- pigmenţii,
- poroforii (NH4HCO3, butan, pentan),
- materialele de umplutură : pulberi (negru de fum, mică,
grafit), fibre (de sticlă, celuloză), pânze (din fibre vegetale sau de
sticlă) şi foi (hârtie, tablă, furnir).

Structuri : liniare, ramificate şi spaţiale.
Proprietăţi :densitate 15-2000 kg/m3, stabilitate termică redusă (70 -
200C), rezistenţe mecanice şi la coroziune bune, îmbătrânesc.

fc ft A
N/mm2 O N/mm2
l
i
g
o
m
e
r B
Polimeri Polimeri
i inferiori superiori
C

n0 n , %
 ’>

Temperatură : termoplastici şi termorigizi (termoreactivi)
Polimeri înalt elastici

Materiale din polimeri utilizate în construcţii
`
Polietilena ; pexaluri, polipropilena

Policlorură de vinil (PVC), (Tuburi canalizare (portocalii), protectia
cablurilor electrice)

Politetrafluoretilena (Teflonul) (-100 - +300C) şi inerţie chimică
Polimetacrilatul de metil (Plexiglas, Stiplex)

Răşinile fenolformaldehidice (Novolacul şi Bachelita) ;
Textolit, Sticlotextolit, Pertinax, Lignomet

Siliconii (uleiurile de siliconi (+350C - 60C ) cauciucul de siliconi
(silastic), elasticitatea (50 - +300C), nu se oxidează în aer şi rezistă
la acţiunea solvenţilor ; şi răşinile siliconice)
Răşinile epoxidice Dinoxul ;

Related Interests