Educaţia permanentă

1. INTRODUCERE

1.2. IMPORTANTA SI MOTIVATIA TEMEI

Educatia nu trebuie (nu poate) sa se rezume la ceea ce ofera scoala de toate gradele, oricat de elevata ar fi
ea. Educatia trebuie sa continuie concomitent cu scoala, exercitata de alti factori educativi (familia, mass media)
cat si dupa absolvirea scolii si facultatii, sa continuie tot timpul si toata viata. Aceasta pentru a feri omul de
suficienta, de limitele instruirii si dezvoltarii personalitatii sale.
Educatia permanenta este un sistem educational deschis, compus din obiective, continuturi, forme si tehnici
educationale, care asigura intretinerea si dezvoltarea continua a potentialului cognitiv, afectiv si actional al
personalitatii, al capacitatilor si deprinderilor de autoeducatie, formarea de personalitati independente si creative.
Educatia permanenta este nemijlocita legata de diagnoza si prognoza educatiei, de programare si de inovare pe
termen lung a educatiei.
Educatia permanenta ne fereste de imbatranirea timpurie din punctul de vedere cerebral si psiho-social, ne
mentine tineretea spirituala. Savantul japonez Matsuzawa spunea: sa gandesti activ, continuu si intens caci
opresti imbatranirea creierului (desigur, pentru o anumita perioada) si obtii performante deosebite, pana la
creatii de mare valoare si eficienta.
Educatia permanenta, pentru a fi de valoare si eficienta, trebuie sa se bazeze pe educatie, fapt care cere
invatamantului sa pregateasca tineretul studios pentru autoeducatie (Ioan Bontas
Educatia permanenta a devenit o speranta a scolii contemporane, scoala supusa excesiv perspectivei ingust-
specializate. Ea se impune, de asemenea, ca o idee calauzitoare a elaborarii formelor de educatie aadultilor. De
aceea, analiza cercetarilor actuale in domeniul educatiei permanente este o necesitate obiectiva pentru
promovarea gandirii si actiunii pedagogice. In primul rand, pentru ca prin actiunile in spiritul educatiei
permanente devine posibila o sinteza a gradelor si profilelor de invatamant, a institutiilor scolare, intemeiata pe
logica proceselor educationale si desfasurata potrivit unui sistem format din unitati functionale integrate.
Conceptul si sistemul educatiei permanente ofera raspunsuri la numeroasele probleme ale relatiei predare-
invatare." Cea mai larga acceptie a educatiei permanente exprima aria sa sociala, ca tendinte si perspective ale
vietii educationale contemporane:"Educatia permanenta este educatia tuturor oamenilor pe tot parcursul vietii
lor".

Explicitand, aceasta formulare vizeaza, pe de o parte, un invatamant in numeroase reprize-perioade ale vietii-in
miscare verticala, "de la tinerete pana la batranete"; pe de alta parte, un invatamant in miscare orizontala, care ofera
caile de trecere, la scoli de profil diferit si realizeaza o imbinare continua a educatiei institutionalizate cu influentele
educationale si cultulale informale, difuze. O asemenea definitie nu precizeaza insa continutul pedagogic si
metodele unui proces educativ de lunga durata, complex, si prin natura sa exigent. Or, obiectivele ambitioase, fara
prevederea si aplicarea mijloacelor corespunzatoare raman mereu nesaturate"(Leon Topa, p12)

Educatia ca activitate complexa, incepe din primul an de viata si se continua pe tot parcursul vietii prin cele trei
forme: educatia formala, informala si non-formala. De aici rezulta caracterul permanent al educatiei.

Necesitatea permanentei educatiei in plan individual si istoric a fost intuita de mult timp. Comenius afirma:
"Pentru fiecare om, viata sa este o scoala de leagan pana la mormant".

educatia permanenta este conditionata de libertatea tuturor cetatenilor de a participa la viata culturala si. In aceste procese de perfectionare profesionala nu intra numai executantii. " Conceptul si sistemul educatiei permanente se leaga indisolubil de principiile educatiei integrale. descientizarea muncilor profesionale. dupa tipuri de pregatire sau grade si functuni necesare. intr-o masura mereu largita. 2. Ca proces cu caracter social-istoric (educatia a aparut odata cu tipul de oranduire sclvagista si a continuat intr-un sistem specific in fiecare tip de oranduire sociala devenind un proces din ce in ce mai complex). Educatia permanenta este studiata de stiintele educatiei in mai multe directii de abordare stiintifica Educatia permanenta è este principiul fundamental al educatiei conform caruia fiinta umana este supusa influentei educationale inca de la nastere prin mediul social in care se dezvolta si se formeaza in ontogeneza. Educatia permanenta è presupune formarea unor comportamente specifice educatiei. pe care se intemeiaza elaborarea continutului si metodelor invatamantului. Sistemul de invatamant prin planul de invatamant si programele scolare trebuie sa proiecteze obiectivele educatiomale generale pe care pot fi abilitate tinerele generatii. Inscrierea dreptului la cultura si educatie a tuturor cetatenilor in constitutia statelor socialiste constituie o mare cucerire a timpurilor noastre. In mod esential. masa de salariati.2. cat si pe linia desavarsirii culturii intregului popor. CONSIDERATII GENERALE Educatia permanenta constituie un mod coerent de a da raspuns acestor noi conditii prin conducerea sistemica a proceselor educationale si organizarea acestora potrivit unei strategii. Reciclarile in intreprinderea contemporana nu sunt doar expresia unor nobile dar vagi aspiratii cultural-stiintifice. Obiectivele educatiei permanente nu pot fi disociate de cele ale educatiei realizate in general. prin integrarea individului uman intr-un sistem de invatamant.principiul educatiei permanente trebuie pus in relatie directa cu produsul individual si social. Ca dimensiune a vietii individului de la nastere pana la varsta retragerii din activitate. 1. ci probleme de productie calculate in nevoi reale de profesiuni si numar de specialisti. cu instrumente de munca intelectuala si deprinderi psiho-motoriinecesare unei educatii permanente. atat pe linia promovarii educatiei generalizate si continue. . in primul rind. de participarea directa si responsabila a maselor la conducerea si organizarea vietii colectivitatilor. Fiind un fenomen social si societatea fiind supusa unei permanente deveniri fiinta umana este si ea supusa aceluiasi proces de educatie pe tot parcursul vietii. omnilaterale. stiintelor si tehnicilor contemporane. In pedagogia sociala educatia permanenta este abordata din perspectiva relatiei societate-educatie. Abilitatea cu deprindere de munca intelectuala si cu o atitudine pozitiva fata de invatare prin care se asigura pregatiea pentruautoeducatie. 1. cadrele de conducere. Conceptul si sistemul educatiei permanente nu constituie insa numai rezultatul logicii interne a dezvoltarii invatamantului. 1. de cele ale educatiei scolare.2. Caracterul permanent al educatiei este definit pe doua coordonate mari: 1.3. ci si tehnicienii cu pregatire superioara. Educatia permanenta este dependenta de educatia formala pentru ca omul are nevoie de o pregatire realizata in scoala "pentru a invata sa invete".

E o anumita atitudine de insertie in real si nu pur si simplu o pregatire pentru existenta activa si responsabila" Paul Lengrand vede educatia permanenta o actiune in stare "sa favorizeze creearea sructurilor si metodelor care sa ajute fiinta umana. In general. Sintetizand aceste caracteristici.o definitie consacrata asupra educatiei permanente si de aceea se opereaza.. Ca atare. de pilda. prin jocul unui ansamblu de mijloace (institutionale. Daca... notiunea de permanenta fiind inclusa in insasi ideea de educatie"(op. pentru ca in 1929 sa apara chiar o lucrare cu acest titlu. Pentru Bogdan Suchodolski. s-au profilat mai multe puncte de vedere care in fapt. Comitetul pentru educatia adultilor din Anglia lanseaza ideea educatiei permanente.ideea de permanenta a educatiei va fi in asa masura in obicei. Pentru prima data. Acest concept nu este nou. ". Intreprinderile si institutiile moderne actioneaza in consecinta in domeniul perfectionarii profesionale potrivit unor norme care sunt incluse in planul operational de conducere si organizare economica. modalitati instructiv-educative de autentica modernitate: studiul care alterneaza cu munca. ci inglobeaza toate activitatile sociale care sunt purtatoare de educatie.un mijloc de dezvoltare a nevoilor si interesului pentru valorile culturale.53).49-50). in 1948 la Conferinta internationala asupra educatiei adultilor de la Elseneur (Danemarca) aceasta idee a aparut in mod cu totul sporadic la cea de-a doua conferinta de la Montreal. CONCEPTUL DE EDUCATIE PERMANENTA Ultimul deceniu a impus pe plan mondial o noua viziune asupra educatiei-educatia permanenta-concept cu implicatii principale.. sex. Bertrand Schwartz defineste educatia permanenta ca o ". cel putin sub aspectul formelor si al metodelor.. 1. incat nu se va mai vorbi decat de educatie. tocmai in sistemul educatiei adultilor si specialistilor lui. 312). Rene'Maheu opineaza. p. coparticiparea la la elaborarea si desfasurarea programelor educative. sa pregateasca individul pentru ca acesta sa devina cat mai mult propriul subiect si propriul subiect al dezvoltarii sale prin intermediul multiplelor forme de autoinstruire"(Paul Lengrand. se poate aprecia ca educatia permanenta se constituie ca un ansamblu de mijloace puse la dispozitia oamenilor de orice varsta. Fata de aceasta apreciere quasi-generala. ca educatia permanenta este ". in tot cursul existentei sale. ci se completeaza unul pe altul. structurale si practice cu adevarat innoitoare. asa cum apar in diferite materiale de specialitate editate in mai multe tari din lume. p. p.cu caracteristici conceptuale.4. de pregatire si dezvoltare. autodidaxia etc. cu scopul de a-si asigura deplina dezvoltare a facultatilor si participarea eficienta la progresul societatii.integrare a actelor educationale intr-un veritabil continuum in timp si spatium. dupa opinia lui. de pilda scoala. trebuie precizat ca ideea educatiei permanente-indiferent de termenii folositi-a aparut in sistemul educatiei adultilor si nu intamplator. nu se afla in opozitie. situatie sociala si profesionala. sa se contureze cu o sporita limpezime conceptul de educatie permanenta. pentru ca ei sa nu inceteze sa se formeze de-a lungul vietii. pentru ca ea corespunde orientarii preferintelor si inclinatiilor umane si pentru ca ea face viata noastra mai colorata si mai valoroasa" (Bogdan Suchodolski."( Leon Topa p18). In perspectiva.Intr-o lucrare . pentreu ca in 1972. 1. ..mai curand . materiale umane) care fac posibila aceasta integreare"(Bertrand Schwartz.o dimensiune a vietii. Educatia adultilor a experimentat si generalizat. p. in 1960. conceptul era aproape definit.. sub egida Institutului de Educatie Permanenta de pe langa UNESCO (Bazele educatiei permanente) se insereaza 30 asemenea caracteristici conceptuale.pana in prezent. 1919. extinderea educatiei permanente va determina ca aceasta sa devina ". activitatea in grup.aparuta in urma cu cativa ani..3.53-54). in procesul continuu. cit. Toate acestea au determinat ca. la cea de-a treia Conferinta de la Tokio sa se poata discuta chiar despre "educatia adultilor in sistemul educatiei permanente".. educatia nu se limiteaza la un singur sub sistem educativ. Nu exista.

economie.. 2..ea se refera in acelasi timp la educatia fundamentala. dobandirea de tehnici si deprinderi de educatie permanenta si altele(Ioan Bontas p278) 2. la formatia personala. Pe primul loc pot fi citati Thomae (1956. cultura... cultural si aristic. nici prin presiunea situatiilor nemijlocite". tehnica.) si Bergler (1966) Cercetarea lui Bergler (1966) pleaca de la premise teoretice si de la analize empirice referitoare la psihologia dezvoltarii in perioadele de varsta adulta. respectiv "numai sub aspectul intiparirii. scientizarea si culturalizarea vietii sociale .2 CONSIDERATII SOCIAL-PSIHOLOGICE PRIVIND VARSTA ADULTULUI La unii dintre psihologii din R.G. fenomen cerut de economia libera de piata. daca nu cu cele mai multe dintre urmatoarele situatii fundamentale.1. in stiinta.ipoteza unui model multitidimensional de dezvoltare". Ea necesita. asigurarea progresului social continuu .. intelectual si fizic al omului (Ioan Jinga p12-14). b. asigurand integrarea individului in activitatea social-utila in continua prefacere ...CUPRINS 2. in toate domeniile si de-a lungul intregii vieti.a. pana la schimbarea profesiei (calificarii).ea transcede nu numai barierele artificiale intre educatia scolara si non scolara si distincia clasica intre invatamantul public general si educatia adultilor.F. asa cum le interpreteaza. OBIECTIVELE EDUCATIEI PERMANENTE Educatia permanenta trebuie sa raspunda schimbarilor care se produc in socieate. Tematica centrala a lucrarii sale se refera la problema: "formele atitudinilor umane in timp. apare destul de clar critica interpretarii rezultatelor cercetarilor de psihologia invatarii si dezvoltarii. astfel. "nici prin efectele datorate primei copilarii. perfectionarea capacitatilor si deprinderilor intelectuale si profesionale. de pilda.. Inca in unele cercetari premergatoare a fost verificata "importanta centrala a variabilelor sociale pentru determinarea tuturor proceselor de orientare si conucere in cursul vietii"Bergler (1966) subliniaza ca nu toate fenomenele evolutiei la varsta adultului se lasa "subsumate unei curbe a vietii continuu ascendente si apoi descendente". diminuarea efectelor "uzurii morale"a cunostintelor teoretice si practice (a deprinderilor) prin reimprospatarea continua cu noi informatii si noi tehnologii (retehnologizari) . iar pentru educatori si a celor pedagogice. etica.. realizarea unui sistem de obiective si cerinte. a calificarii la shimbarile si mutatiile stiintifico-tehnice. Rene'Maheu opineaza. care cerceteaza empiric si sunt orientati sociologic. In acest context "a putut fi verificata.. profesionale etc.. la dreptul la timpul liber sub aspectul sau activ. asigurarea improspatarii si imbogatirii sistematice si continue a cunostntelor generale si speciale . profesiuni etc. Majid Rahnema considera ca educatia permanenta "isi propune sa se adreseze ansamblului fiintei in devenire.o dimensiune a vietii.psihologia abisala sau si sub aspectul altor modele imaginate" Pe baza cercetarilor sale empirice. E o anumita atitudine metodice. in lumina teoriei biologice a perioadelor la varsta adultului. precum si dezvoltarea aptitudinilor generale si speciale : adaptarea pregatirii profesionale. pritre care mentionam : intelegerea necesitatii educatiei permanente atat la nivelul factorilor de decizie. justitie. 2. in manifestarile lor diverse si in conexiunile lor".mergand in unele situatii. si la accesul permanent la mijloacele educative in stare sa dezvolte potentialul creator. 1959 a. Thomae (1959a) ajunge la constatarea ca particularitatile psihologice ale invatarii si dezvoltarii adultului nu pot fi intelese. In consens cu Bogdan Suchodolski. 1960 s. a unitatilor de invatamant si a altor factori educativi.. ca educatia permanenta este ".1. . cat si al individului tanar si adult . un alt reputat specialist in domeniu. De aceea i se pare corespunzator scopului sa i-a in considerare problemele psihologiei si dezvoltarii la varsta adultului "ca determinate si structurate prin confruntarea macar cu unele. dar se bazeaza deasemenea in mod esential pe unitatea dintre procesele educative si viata care formeaza personalitatea umana.

in ultimul timp. ci creste din aciunea unitara a unui trecut asimilat sau neasimilat. Necesitatea de a se afirma. Nu putem sa fim cu totul de acord cu el. care. 2. recunoasterea tot mai larga de care se bucura. deoarece cursul vietii umane ar fi structurat pe "amprentele trairilor subiective". Frictiunea cu monotonia propriei vieti cotidiene.Bachelard. in mod firesc. potrivit careia particularitatile psihologiei invatarii si dezvoltarii la varsta adultului pot fi intelse pe deplin prin prin "studiul concret" al "rolurilor" si "sarcinilor". 2. educatia permanenta. dintr-un prezent constructiv sau obstaculat si dintr-un viitor deschis. nu asculta de impulsurile endogene. 1. Thomae ajunge la o respingere totala a periodizarilor. la inceput. Ø un sens restrans la perioada scolara si referitor la organizarea educativa care inglobeaza existenta elevului inclusiv timpul sau liber . respectiv opac sau chiar amenintator". Ideea de educatie permanenta si-a gasit primii promotori in Franta prin G. Educatia adultilor apare. suplinita de una noua. Alte ori. Confruntarea cu caracterul finit al existentei in lumea reala. privind varsta adultului. sau procesele de reciclare profesionala. Expresia "educatie permanenta" circula in Franta. educatia permanenta este insa considerata numai ca o expresie menita sa reliefeze caracterul intrinsec si eminamente contempranal procesului educational sau numai ca un deziderat al vremurilor noastre. cat si diversitatea sau fluiditatea sensurilor sale uzuale creeaza o oarecare incertitudine in ceea ce priveste indreptatirea educatiei adultilor de a exista ca notiune pedagogica si ca activitate efectiva. 5. Situatia concurentei profesionale si economice. 2. Paul Lengrand. 6. Jean Le Veugle. totusi apreciem ca demna de atentie constatarea sa. In toate lucrarile sale. Situatia familiei. care il maturizeaza "pe omul obisnuit. El aste de parere ca un asemenea sistem de referinta permite sa se rezolve "toate contradictiile dintre diferitele rezultate ale cercetarilor". Marcel Hignette de la Centrul National de formare permanenta. Thomae intreprinde "o analiza tematica a varstei adultului". Interiorizarea imperfeciunii lumii reale. uneori. mai "la moda" si cu un numar mai mare de aderenti. Jean Capelle de la Universitatea din Paris. Din aceasta ar rezulta si "o cunoastere a unei legitati. Interiorizarea caracterului definitiv al propriului destin.3. 3. 4. Bertrand Schwartz de la Universitatea din Nancy si multi altii. Gaston Berger. Bazat pe aceste concepte. cu doua sensuri : Ø un sens uzual care se refera la ansamblul de mijloace prin care individul îsi dezvolta ceea ce a dobandit in scoala si asimileaza achizitiile ulterioare ale stiintelor si tehnicilor care il intereseaza in profesie . pe plan mondial.3. ca o realitate perimata. deoarece. EDUCATIA ADULTILOR SI EDUCATIA PERMANENTA Delimitarea acestor doua concepte este necesara. pe calea trecerii de la tinerete la batranete"(Hans Lowe). in timp ce educatia adultilor ar desemna numai unele activitatiaporadice.

intr-un sistem complex de optiuni oferite in paralel cu insesi activitatile intregii vieti sociale.1. o asemenea dilatare a semnificatiei educatiei si a functionalitatii sale reclama.Kidd.care sunt destul de inguste si nu depasesc sfera educatiei copilului sau a adultului.ei concep educatia ca o pregatire pentru viata.EDUCATIA PERMANENTA IN ACCEPTIUNEA LUI BERTRAND SCHWARTZ Principiul permanentei educatei cere ca. studii cu caracter complementar. in viata. orice individ sa poata intreprinde studii de promovare (la un nivel mai inalt). de reciclare sau dezvoltare generala si culturala. le-a propus statelor membre in vederea Anului international al educatiei. Cea mai cuprinzatoare perspecctiva asupra educatiei permanenete o aduce Jean Le Veugle. fiindca ceea ce trebuie sa urmarim in cele din urma este acea educatie care "integreaza toate perspectivele vietii globale a individului" (Schvartz).Kriekemans- ca "o truda care trebuie sa absoarba in intregime pe orice persoana si aceasta pe tot timpul vietii sale. Formarea trebuie sa devina o dimensiune normala a vietii individuale: omul trebuie educat pentru viata.(Bertrand Schvartz p. Convingerea lor cea mai profunda este ca trebuie sa-i pregatesti pe tineri. Paul Lengrand si Jean Le Veugle le dau o extindere care conduce la semnificatia actuala a educatiei permanente asa cum a fost ea adoptata in cadrul celor douasprezece teme majore de reflectie si de actiune pe care Conferinta generala a UNESCO in cea de-a cincisprezecea sesiune a sa. iar societatea trebuie sa organizezeraspunsul la aceasta trebuinta prezenta pretutindeni in spatiu si in timp..4. sa-i lansezi pe drumul vietii. ea este ansamblul mijloacelor puse la dispozitia oamenilor de orice varsta. 14-15) . Dupa cum observa pedagogul canadian J.EDUCATIA PERMANENTA IN VIZIUNEA MAI MULTOR PEDAGOGI 2.. fara o constientizare a situatiei si fara indrumare."Recurenta" formarii nu va fi decat o etapa catre permanenta.R. Potrivit acestui autor. In aceasta perspectiva. sex. in orice moment al vietii.R. 2. fara informatii. un efort de acomodare a opticii lor si de iesire curajoasa din fagasurile batatorite ale unor indelungate obisnuinte. ca o componenta a "naturii"sale sociale. 125) Noul concept sparge tiparele unor conceptii anterioare si disloca structurile prin care se desfasoara procesele educationale. impunand noi orientari si noi organizari. dupa perioada de obligativitate scolara. din partea pedagogilor. Remarcam faptulca notiunea de educatie permanenta se intemeaza pe un mod de concepere a educatiei pe care l- am putea califica drept maximal. majoritatea persoanelor s-ar dovedi incapabile de a opera o alegere judicioasa. situatie sociala si profesionala pentru ca ei sa nu inceteze daca doresc. Acestor sensuri. S-a si aratat ca acest principiu este strans legat de acela al egalitatii sanselor..nu sesizeaza pe deplin sensul educatiei permanente. sa se formeze si sa se informeze cu scopul de a-si asigura deplina dezvoltare a facultatilor si participarea la progresul societatii. chiar daca. "cei mai multi educatori. posibilitatea efectiva de generalizare a principiului permanentei depinde in mod clar de aplicarea la fel de generala a principiului de orientare si "ghidare" care trebuie sa garanteze in fiecare etapa de formare-obligatorie sau "adulta"-"situara" fiecaruia la nivelul optim al motivatiei si posibilitatilor proprii.4. in formularea sa. pune accentul pe aspectul organizarii materiale a educatiei permanente." Desigur. Intr- adevar. sa le dai ca provizii de drum cateva adevaruri si deprinderi (J. intr-un cuvant.Kidd p.. Educatia este inteleasa acum-ca sa folosim cuvintele pedagogului A. de reconversiune profesionala.

in special munca in grup. pierderea unor fiinte iubite. alegerea tovarasului de viata.totul depinde de context Prin urmare. Dupa cum reiese din diferite exemple. Ele vor trebi insa asigurate. intre profesor si eleveste in mod practic intrerupt. indiferent de domeniu. cat si pernru echilibrul societatilor. nici o autoritate exterioara nu intervine pentru a-l sili sa studieze. putem adauga si alte "sfidari" adresate omului de epoca in care traim: accelerarea schimbarilor care parcurg existenta unei generatii. atat umane cat si financiare.. intrucat progresele stiintifice si ale tehnicii descompleteaza sau chiar perimeaza rapid orice formatie. In afara de unele imprejurari exceptionale. educatia adultilor si.4. folosirea intensa a mijloacelor audio-vizuale etc. Intr-adevar. 2. sa devina un cetatean mai bun. in cadrul unor astfel de programe au luat nastere forme de educatie a caror importanta universala este recunoscuta azi. Un regim educational incapabil sa asigure adaptarile necesare ar deveni o frana an activitatii economice.3. atat pentru imbogatirea reciproca a indivizilor . Fara indoiala ca.4.cu activitatile organizate sau informale cultural-profesionale pentru adulti. In afara de aceasta. omul devenind un simplu purtator de calificari tehnice si un simplu "obiect" deformare reinnoita strict pentru nevoile intreprinderii. 54) 2. Intr-o perspectiva nedemocratica a sistemului educational. obstesc sau cultural.Ea trebuie inteleasa ca un sistem de obiective. EDUCATIA PERMANENTA IN CONCEPTIA LUI PAUL LENGRAND Viata inseamna pentru oameni-spune Paul Lengrant-o succesiune de "sfidari": imbatranirea. la toate nivelurile. sa se perfectioneze. o mobila si continua deschidere educationala potrivit conditiilor de munca si de viata ale generatiilor de oameni si ale fiecarui indivi in parte. capabile s dezvolte insasi educabilitatea. rivalitatile. nevoia de bani. cu toate implicatiile sale. in contrast cu epocile anterioare cand mai multe generatii parcurgeau o etapa fara schimbari fundamentale. participarea la activitati productive. educatia permanenta trebuie in mod absolut necesar sa aiba un continut-vital-de formare generala si culturala. discutiile organizate. este propice innoirilor.(Paul Lengrand p. considera in ansamblul sau. factor de eliberare si de implinire a omului. ca un element de solutie in unele situatii ale societatii noastre. seminariile si stadiile de studiu. vor fi considerabile. ci controlat in chip democratic de muncitori. expresiunea demografica. se abtine de a-l face. in general. tratarea adaptiva a oamenilor ar risca sa se transforme in cea mai vatamatoare dintre servituti si dintre alienari. Intemeiata pe un sistem care sa nu fie la discretia unei intreprinderi ahtiate de profit. sensul vietii. acelea care rezulta din relatiile dintre diferite generatii.3 EDUCATIA PERMANENTA IN CONCEPTIA LUI TOPA LEON Educastia permanenta nu se identifica cu nici o institutie scolara sau prescolara. . comunicarea si schimbul intre tineri si cei mai in varsta se fac uneori greu. validate si in plina revolutionare. poate sa se retraga oricand. Repetam. si capacitatile sale de reinnoire depind deci de educatia adultilor. colective sau individuale. metode si tehnici educationale clasice si moderne. razboaiele.intemeiate pe o metodologie clasica sau libera. Viitorul educatiei. cheltuielile unei autentice permanente a educatiei. metodele neimpuse. orice forma de educatie care nu are un caracter obligatoriu. Educatia permaneta intervine . un tata de familie mai bine pregatit si mai intelegator. Atat timp cat adultul nu sesizeaza interesul deosebit pe care il prezinta pentru el un anumit gen de efortin domeniul profesional.4. dimpotriva. astfel ca in multe cazuri dialogul dintre tata si fiu. de asemenea. angajamentele politice si altele. evolutia rapida a cunostintelor stiintifice si a tehnologiei. Ea trebuie sa se realizeze prin autoformare si pe baza unei cogestiuni a cadrelor didactice si a beneficiarilor acesteia. deoarece educatia devine prin ea insai unul din factorii cei mai intensivi de progres al productiei. profesia. In aceste conditii. enigmele universului. boala. educatia permanenta devine. inclusiv educatia extrascolara a tinerilor. Si chiar atunci cand s-a angajat intr-o actiune. in asociere cu o pregatire de ordin general si cultural. permanenta cducatiei este obiectiv necesara.2.2.. Insa acest schimb este pretios si necsar. La acestea. si conceput pentru a-i initia in toate dimensiunile meseriei lor.

Planul de invatamant elaboratin 1947 de Langevin-Vallon prevedea mijloace ale educatiei permanente. dupa parerea lui Topa Leon impune o treptata depasire afazei incipiente. Dupa Jean Piaget pe parcursul vietii omului se inregistreaza functiuni constante. sunt destinate sa apara ca centrul si esenta disciplinei spiritului. ca proces postscolarsi ca o metodologie educationala a tineretului in plina maturizare sau a adultilor. originala.4.In acest context. Se identifica educatia permanenta cu educatia adultilor. corespondentele. in fond. de lunga durata si sa dezvolta libertatea de optiune a celui educat. EDUCATIA PERMANENTA IN CONCEPTIA LUI RENE MAHEU Dupa Rene Maheu. Una din aceste linii continue ale dezvoltarii psihice. in care educatia extrascolara si asa-numita educatie a adultilor. (ea) desemneazainca o terminologie." Pana acum UNESCO a organizat unele conferinte aceasta tema.gogie permanenta"a aceluiasi filosof. si similitudinile. Expresia "educatie permanenta". ca si a educatorului. cu totul deosebita de omul adult (Ellen Key). educatia permanenta este menita s rezume si sa inspire eforturile de innoire in educatia moderna: "Nici o reconversiune nu cere de fapt studii atat de atente pentru o prospectiva atat de vasta si atat de complexa. fasonator implacabil. decat de a ingloba invatamantul scolar si universitar intr-o sinteza totalizanta.5. EDUCATIA PERMANENTA IN CONCEPTIA LUI JEAN PIAGET Pana la J. nu numai ca nu inlocuim pe "educator" cu "instructorul".4. ci referindu-ne la actiunile cultural-educative. preferam sa facem loc "animatorului"cultural. dezvoltarea in timp a personalitatii inregistreaza structuri variabile: intresele se schima si explicatiile evolueaza intre individ si mediul sau se stabilesc circuite l distante tot mai mari si. Tot mai multi oameni. printr-o scolarizare tot mai indelungata. tot mai complexe.J. iar planul Billiers(1956)a reluat aceasta prevedere. si nu semnifica o "fixare". A urmat o perioada in gandirea psihopedagogica in care copilul era considerat o fiinta "autonoma". intre copil si adult nu se concepeau deosebiri esentiale. Totodata.Dar aceasta. o suficienta si mai ales o autoritate social-statutara. pe care copilul trebuie abia sa o cucereasca. liniile dezvoltarii continue. Notiunea de maturitate nu exprima un moment unitar.Rousseau. considerate in mod general azi inca drept marginale. are o legatura directa cu expresia "scoala permanenta"folosita prima oara in 1938 de catre filosoful G.(Topa Leon p. Potrivit conceptiei lui Topa Leon educatia permanenta este termenul cel mai adecvat sa exprime o dezvoltare metodica. prin continutul lor. o ordine de preocuparisi de cercetare". in studiul nostru. uneori cu autoeducatia si autoinstruirea. Bachelard si cu expresia peda. folosind mijloace tot mai ingenioase si mai variate isi insusesc un cuantum tot mai mae de cunostinte si priceperi a caror uzura evine tot mai rapida. deosebit de importanta pentru problematica educatiei permanente o aduce constatarea ca si adultul este "nedesavarsit". o stare de imobilitate. o serie de concepte si de principii.4.in ambele cazuri sunt vizate arii si cai ale educatiei permanente. Nu este vorba. intru cat actiunea presupune totdeauna un interes care sa o declanseze si o inteligenta care sa o inteleaga si sa raspunda nivelelor dezvoltarii. In vremea noastra se releva deosebirile calitative intre copil si adult. Conceptia veche pleca de la ideea ca adultul atinge o stare plenara. prin actiunea educativa multilaterala a omului si a colectivitatilor sociale. dupa cum se afirma in vechea psihologie "adultul are tot atat de largi si de multiple probleme noi de rezolvat si de . 2.Paul Lengrand a scos in evidenta faza actuala aeducatiei permanente :"In mod esential. sa includa actiuni cu obiective largi. 14-16) 2.

Educatia permanenta promoveaza o pregatire si perfectionare profesionala care permite fiecarui individ sa-si insuseasca cunostintele sideprinderile necesare autoeducatiei. prioritate capata obiectivele formative ale acestor componente exprimate prin "a invata sa inveti"-deprindere de munca intelectuala.Educatia permanenta inseamna invatare continua .inteles ca si copilul. 3. CONCLUZII Educatia peranenta nu este deci o simpla continuare a educatiei traditionale. Educatia morala vizeaza formarea comportamentelor si atitudinilor morale fundamentale pentru viata sociala . (Topa Leon p. educatia moral-civica. educatia estetica.Educatia estetica vizeaza sensibilizarea gustului estetic si cultivarea sentimentului estetic si a creativitatii valorilor estetice. Educatia scolara ca forma organizata in mod stiintific. Educatia permanenta cotribuie la dezvoltarea procesului de instruire si cultivare . Educatia constituie partea constienta. Educatia scolara este menita sa deschida caile unei instruiri continue. in care indivizii apar intr-o noua ipostaza. prin motivatie pentru invatare care se reflecta in atitudinea fata de invatare. Ea reprezinta o serie de noi abordari ale unor elemente esentiale pentru existenta fiecauia. incepand prin insusi sensul acestei exsitente. modifica pozitia profesorului care va avea astfel un rol mai complex. Considerarea elevului ca element activ. care este legea tuturor fiintelor umane.Ea este o inventie sociala. planificata dupa planul de invatamant si progra mele scolare se raporteaza la obiective generale cu caracter formativ-informativ specifice tuturor componentelor educatiei:educatia intelectuala.instruirea si educarea elevilor in vederea crearii posibilitatii de autoinstruire si autoeducare presupun raporturi noi intre proesor si elev. vointa.prin dezvoltarea motivelor de tip superior. Ea asigura formarea deprinderilor de munca intelectuala prin care sa dobandeasca posibilitatea de a invata pe tot parcursul vietii si dezvoltarea sistemului de operatii intelectuale indispensabile unei activitati creatoare. de a-si insusi o cultura superioara. voluntara si competenta a acestui continuu mers inainte. invatamantul reprezinta o etapa indispensabila in dezvoltarea personalitatii umane.faciliteaza posibilitatea fiecarui om de a-si completa studiile. 34-35) 2.foarte importanta este intelegerea de catre elevi a necesitatii invatarii pe ttot parcursul vietii.Educatia profesionala formeaza atitudinea fata de profesie si munca. In perspectiva educatiei permanente. Pe o perioada a dezvoltarii aproape de acelasi rang ca si copilaria si adolescenta. educatia fizica si educatia profesionala. caracteristica societatii contemporane in care mobilitatea profesionala este foarte rapida.cultivarea trairii sentimentului religios. posibilitatea de adaptare la conditii mai dure de viata. de a se perfectiona in munca. Desigur. Cu cat insistam mai mult asupra necesitatii acestui efort cu atat trebuie sa ne reamintim ca exista .Ea permite sa se descopere o multitudine de situatii fundamentale. si aduce solutii inedite unor probbleme cruciale ale destinului indivizilor si societatilor.5.Educatia scolara trebuie sa pregatesca un tineret sanatos cu rezistenta la efort fizic. ca subiect al educatiei. Aceasta varsta isi are perioadele ei de tranzitie crizele ei.sa determine un proces de autoinstruire si autoeducatie. SCOALA SI EDUCATIA PERMANENTA Scoala. Educatia permanenta implica procese de invatare fundamentate stiintific si nu poate fi confundata cu expresia "educatie de-a lungul vietii"care vizeaza mai mult procesele invatarii spontane. participant direct si permanent la propria sa formare. ajuta la cultivarea unei gandiri specifice mobilitatii profesionale si a unei motivatii a individului in raport cu mobilitatea profesionala.creativa. novatoare si este posibila in toate formele scolare si postscolare. nu trbuie supraestimat locul si rolul educatiei in realizarea destinelor individuale si colective.

"Educatia permanenta a aparut si s-a impus ca un raspuns la solicitarile vietii contemporane. Mizeria fizica provoaca si intretine mizeria morala si intelectuala. Revolutia tehnico-stiintifica este insotita de numeroase "explozii"- informationala. preferinte. adultilor. Ea contribuie la dezvoltarea societatii. Indrumarea si orientarea scolara si profesionala a elevilor. Coordonatele soial-integrative si de creativitate imprima educatiei si invatamantului un caracter deschis mobil si prospectiv. care actioneaza ca factor de diferentiere si de selectie. accelerarea istoriei. ca singura solitie pentru adaptarea omului la epoca noastra. studentilor. Gaston Berger rezuma tabloul epocii actuale la cateva trasaturi care sunt tot atatea probleme pentru educatia omului aflat in acest tablou:interdependenta crescanda din lume.de sfidari aruncate in fata omului-cum numeste Paul Lengrand exigentele la care contemporaneitatea constrange fiinta umana. . 29). a relatiilor sociale superioare."(Tiberiu Popescu p. structuri favorabile si structuri defavorabile infloririi personalitatii. a vietii cultural-artistice si spirituale. tehnica -. lipsita de valente integrative si creative in viata sociala nu poate primi atributul de educatie permanenta. O educatie rupta de contextul vietii sociale. maselor si situatiilor.mobilitatea indivizilor. Oamenii care traiesc la limita subzistentei se afla in acelasi timp la limita conditiei umane. tinand seama de mobilitatea profesionala. aptitudini aspiratii actuale si de perspectiva constituie filonul social-integrativ ale educatiei permanente. (Paul Lengrand) Relatia intre dezvoltarea sociala si educatie este prima si cea mai importanta coordonata social-integrativa pentru modelarea si conducerea educatiei permanente.

Related Interests