Tendinţe contemporane ale comunicării sociale

Cel mai important rol în influenţarea vieţii contemporane îl deţine astăzi,
incontestabil, tehnologia. Puterea mediului tehnologic a devenit atât de evidentă,
încât oamenii resimt cu toţii o presiune strivitoare în existenţa cotidiană din partea
unui sistem integrator. Viaţa este substituită printr-un mod de a fi învăluit de teroarea
eficienţei. În acest context, taina identităţii şi demnităţii persoanei este lezată. Cu
interpretarea implicaţiilor sistemului tehnologic actual şi influenţa acestuia asupra
vieţii umane s-a ocupat în secolul trecut sociologul francez Jacques Ellul.
Născut la Bor­deaux la 6 ianu­a­rie 1912, Jacques Ellul reprezintă o au­toritate
vizionară în intuirea şi explicitarea profundă a im­pli­­caţiilor tehnologiei actuale. A
predat sociologie la Fa­cul­ta­tea de Drept a Universităţii din Bor­deaux şi la
Institutul de Stu­dii Politice. A scris peste 50 de cărţi pe teme de sociologie,
re-marcându-se ca un gânditor creş­tin care a criticat sistemul teh-nologic al
societăţii actuale. A murit în acelaşi oraş francez la 19 mai 1994.
Ellul s-a remarcat prin lu­cra­­rea tradusă şi publicată în en­gleză, The
Technological So­ciety, din 1964, publicată în fran­ceză, La Technique, în edi­ţia
originală din 1954. Citindu-l pe Marx, Jacques Ellul schim­bă perspectiva şi arată
că în cen­trul lumii civilizate nu stă ca­pitalul, ci tehnica (el folo­seş­te cuvântul la
technique, înţe­le­gând prin acesta ceea ce de­sem­­nează realitatea tehnologi­ei).
Gânditorul francez depă­şeş­te perspectiva instrumentalis­tă şi pe cea a
determinismului so­cial, arătând că tehnologia nu poate fi redusă la un instrument
sau la un rezultat al inte­r­ac­ţiunilor sociale. Tehno­logia in­­clude totalitatea
mode­lelor ra­ţionale integrate în ge­nera­rea unui sistem construit prin ra­ţionalitate
operaţională, a­vând o eficienţă maximă în toa­te domeniile de activitate.
Ellul avansează în lucrarea sa reprezentativă The Tech­no­lo­gical Society
două teze: prima se referă la faptul că tehnologia de­ţine cel mai important rol în
in­fluenţarea vieţii contempora­ne, a doua presupune că teh­no­lo­gia actuală se
diferenţiază net de tehnica tradiţională, ne­a­­vând aproape nimic comun cu
a­c­easta. Pe lângă raţionalita­tea şi artificialitatea tehnologiei actuale, Ellul propune
încă cinci caracteristici pentru a­ceas­t­a: automatismul (meto­de­le ineficiente sunt
eliminate, ră­mânând una dominantă, ca­re generează eficienţa ma­xi­mă);
autodezvoltarea (genera­rea automată a unor inovaţii teh-nologice); monismul
(teh­no­lo­gia nu este particularizată, ci de­vine o realitate integratoare în­tr-un
sistem constituit ca o re­ţea); universalismul (atât din punct de vedere spaţial, prin
glo­balizare, cât şi calitativ, în sen­sul că realitatea vieţii este sub­ordonată eficienţei
tehnice ma­nifestate în sistemul reticular); autonomia (este decisivă prin noutatea
tehnologiei actu-a--le, asigurându-i acesteia do­mi­­narea în toate domeniile vie­ţii.
Din această perspectivă, Ellul arată că nu se mai poate vor-bi de un control al
factorilor e­conomici, sociali, politici sau re­ligioşi asupra tehnologiei). A­ces­te
caracteristici sunt relua­te, dezvoltate şi nuanţate de că­tre Ellul în cartea The
Te­ch­no­lo­gical System, publicată în 1980 (această sinteză concen­tra­­tă a ideilor
semnificative ale in­terpretării propuse de Ellul la adresa tehnologiei se re­gă­seş­te
cu informaţii suplimen­ta­re în Encyclopedia of Science Tech­nology and Ethics,
coordo­na­­tă de Carl Mitcham, Thom­son Gale, SUA, 2005, volumul 1, pp. 606-

resimţim o pre­siu­­­ne strivitoare în existenţa co­t­idiană din partea unui sistem integrator. Cuvintele şi gestu­ri­le sunt epuizate prin tipare ge­nerate de proceduri care mu­ti­­l­ează viaţa. Sistemul tehnologic actual nu se reduce la un angrenaj struc-turat exclusiv prin factori teh­nologici. informaţia tehnologiei in­f­ormaţionale devine auto­ma­tă şi descentralizată. Totodată. plecând de la conside­ra­ţiile unor sociologi. ca­re era centralizată într-un sis­tem ierarhic. întrucât el trăieşte cotidi­an. mai presus de persoană. abilităţile personale ale o­mului sunt din ce în ce mai pu­ţin solicitate. de cel al gu­vernării sau de administra­rea unei instituţii. The Life and Thought of Jacques Ellul. taina identităţii şi dem­ni­­tăţii persoanei este le­za­tă. aspec­te ale vieţii şi gândirii lui Ellul pot fi consultate în cartea Li-ving the Word. Puterea sistemului tehno­lo­­gic a devenit atât de mare şi de evidentă. Ellul. El arată că Da­ni­el Bell numeşte societatea res­pec­tivă ca fiind industrial a­van­­sată. Sistemul dă o au­to­­ritate procedurii. 2002). Viaţa bazată pe comunica­rea şi comuniunea dintre per­soa­­ne este înlocuită cu un com­por­­tament robotic bazat pe re­guli standardizate şi proceduri im­personale. UK. uşor de constatat. indiferent de domeniul de activitate. A fi în­seam­nă a face ceva eficient. Simpla plată a fac­turilor sau rezolvarea unor pro­bleme concrete ale cetă­ţe­ni­lor presupune o interfaţă im­per­­sonală sau un dialog al a­ces­tora cu angajaţii companii-lor într-o formă inumană. . Impactul tehnologiei în societatea contemporană Pentru o analiză a modului în care tehnologia s-a structu-rat într-un sistem tehnologic es­te semnificativ de urmărit ma­niera în care Ellul evi­den­ţi­a­ză această complexă meta­mor­­foză. Spre deosebire de indus-tri-a--lizarea din secolul al XIX-lea. Resisting the World. constant şi în diferite forme cu această conştiinţă că face par­te dintr-un asemenea sistem. direc­ti­­ve. Viaţa este substituită prin­tr-un mod de a fi învăluit de teroarea eficienţei. Nu se explicitează orientarea in­dustrializării excesive. Ceea ce este cu a­de­­vărat impresionant ţine de fap­tul că aspecte ale societăţii struc­turate prin sistemul teh­no­­logic au fost menţionate cu o pre­cizie semnificativă în urmă cu câteva decenii de Ellul. scrisă de An­drew J. În acest sis­tem. arată mu­ta­ţiile semnificative în societa-tea ultimelor decenii ale secolului al XX-lea.608. Jacques Ellul arată că socie­ta­tea din a doua jumătate a se­co­lului al XX-lea este marcată sem­nificativ şi într-o progresie ac­centuată de prezenţa maşini­lor. încât fiecare dintre noi. Aceste realităţi trăite cotidi­an de omul zilelor noastre re­pre­zintă evidenţe vizibile. secvenţe organizatorice struc­turate prin exersarea unei ra­ţionalităţi operatorii. regulamente. Carlisle. Alain Touraine menţionează o socie­ta­­te postindustrială sau pro­gra­­mată în care se asistă la e­mer­genţa unor noi clase sociale (teh­nocraţii. El a a­nalizat cu o luciditate remar­ca­­bilă impactul tehnologiei a­su­­pra societăţii şi transforma­rea teh-nologiei în sistem tehno­lo­­gic. fără să precizeze însă spre ce anume este avansată. Goddard. Ceea ce contea­ză ţine de un sistem tehnologic dez­voltat prin succesive inova­ţii tehnologice. În a­cest con­text. Pentru omul din so­cie­ta­tea de astăzi nu e nevoie de o analiză aprofundată a im­pli­­caţiilor sistemului tehnolo­gic. indiferent dacă e vor­ba de actul medical. ci presupune un me­diu care integrează diferite pro­ceduri. având ca motivaţie determinantă efi­ci­­enţa. lipsi­tă de viaţă. cu o creştere li­ni­ară. Es­te relevantă încercarea de a e­videnţia reperele gândirii lui Ellul în această problema­ti­că.

social. Wienner concepea so­cietatea ca un sistem ciberne­tic. cu insistenţa acestu­ia asupra impactului semnifi­ca­tiv al noilor mass-media. Mumford încă din 1948 în lucrarea The Myth of the Machine arăta că mega­ma­şi­na socială presupune un sistem omogen social şi organizat. Nevoia de circ es­te amplificată artificial şi prin mass-media. au ge­ne­rat multiple ideologii cu ca­rac­­ter . automa­t­i­zarea înlocuieşte angajarea per­sonalului din procesul in­dus­­trial. Ma­niera de organizare este da­to­­rată unei coordonări care pre­supune predictibilitate şi pu­tere. se dezvoltă o societate bi­rocratică prin care birocraţia sub­stituie administraţia în ca­re omul concret avea un rol do­mi­nant. fie­care aspect al societăţii fiind or­ganizat şi integrat în cadrul sistemului. încercându-se combinarea din­tre tehnică şi electronică. Societatea spectacolului O altă direcţie în explicarea so­cietăţii este cea a lui Marshal McLuhan. Încer­ca­­rea de a transforma societa-tea într-o megamaşină prin dez­voltarea şi rafinarea siste­mu­lui tehnologic reprezintă un de­mers utopic. şi mai presus de acestea. în mod speci-al prin televiziune. care asistă la spectacolul o­fe­­rit în mod determinant de că­tre mass-media. cultu-ral. Ma­şina din societatea industri­a­lă este materială şi este alcă­tu­ită din părţi care se mişcă vi­zi­bil. Ellul arată că trebuie făcută dis­tincţia între societate şi sistem tehnologic. exper­ţii). Birocraţia generează un mod de a fi care substituie pro­gresiv spontaneitatea vieţii. învăţarea devine uni­ver­sală şi mai impersonală din ca­uza noilor medii de comuni­ca­­re ale tehnologiei informaţiei. au un rol a--parte în dezvoltarea aşa-nu-mi--tei societăţi a spectacolului. A-ces--tea. Ellul merge mai a­dânc cu analiza. însă există o tensiune în­tre societate şi sistem. se evidenţiază că factorul cu impactul cel mai ma­re asupra societăţii este dat de fenomenul tehnologiei. în so­cie­­tatea tehnotronică. O­mul devine un spectator pasiv. Prin in­fluenţa considerabilă a teh­no­logiei. punând accentul pe o orga­ni­­zare ideală a societăţii. Ast­fel. orice act banal tinde să treacă în categoria de breaking news. El arată că a­cest sistem include aspectele e­xis­tenţei din toate domeniile: eco­nomic. Societatea teh­n­o­logică este aceea în care sis­te­­mul tehnologic a fost imple­men­­tat. Computerele şi mediile teh­nologice ale societăţii teh­no­tro­nice se bazează pe procese in­vizibile privirii obişnuite. Însă şi noile me-dii ale mass-media sunt po­si­­bile tot prin dezvoltarea acce­le­rată a tehnologiei informa­ţi­ei. în care mesajul îl con-sti--tuie chiar mediul.birocraţii. Se pune întrebarea dacă so­cie­­tatea structurată prin siste­mul tehnologic poate fi conce­pu­tă ca o megamaşină. existând o anumită con­şti­in­ţă a elitelor. Brzezinski. N. Un alt autor. promovată în mod spe­cial prin universităţi. iar învăţarea este predată prin in­termediul relaţiilor persona­le. Există o tendinţă puternică de a insista asupra dezvoltării şi complexificării organizării. societatea devine una teh­nologică. iar L. Utopiile din trecut. a­ră­ta prin anii 1970 că se poate vor­bi de o societate teh-no-tro-ni­că. Indiferent de analizele socio-lo---gice sau de accentul pus într-o te-orie sau alta. Da­că în societatea industrială ma­şina are un rol important. religios. De e­xem­­plu. arătând că de fapt societatea tehnologică a fost transformată într-un sistem tehnologic. politic. în­tru­cât mişcarea electronilor nu es­te vizibilă. Megamaşina trebuie să funcţioneze implacabil. controlul.

nu se poa­te atin-ge complexitatea me­diului na­tu­­ral.totalitar. ci ca un mediu. oame­nii se privesc tot mai rar în fa­ţă. Ceea ce nu poate fi redus la o secvenţă integrată lo­gic într-un anumit sistem pro-cedural pentru asigurarea efi­cienţei este exclus.).1 Transformarea tehnologiei în-tr-un mediu are consecinţe a­su­pra vieţii omului şi a socie­tă­ţii.. Însă viaţa în­seamnă mai mult decât un set de proceduri. Ritmul firesc al me-diu--lui natural este substi-tu-it cu o accelerare a accele­ra­ţiei în ca­re toate par să se com­pri­­me. se întâlnesc sporadic şi su­per­­ficial în ceea ce ţine de viul re­laţiei. o­mul fiind angajat într-o viteză a­me­ţi­toare. Medierea prin intermediul tehnologiei es-te esenţială pentru înţelegerea so­cietăţii contemporane. de la mo­dul de a munci pâ­nă la cel de re­la­xare). Criza comunicării şi comu­ni­u­­nii personalizate din socie­ta­tea actuală derivă şi din faptul că medierea tehnologică devine a­d­esea un suport exclusiv al le-gă­turilor umane. ci şi relaţiile interumane. Ritmul din mediul tehnolo-gic este artificial. prin simplifica­rea şi re­nun­ţ­area la ceea ce nu poate fi stan­dardizat. A­ceas­­tă mediere prin tehnologie a relaţiilor dintre oameni pro­du­­ce un fenomen care niciodată nu încetează să ne surprindă: o creş­tere a singurătăţii persona­le. Tehnologia generează un mediu diferit faţă de cel natural Jacques Ellul demonstrează. spontaneitatea şi crea­ti­­vitatea sunt diluate“. ci mediate. În­să. „Este evident că nicioda­tă nu o să atin-gem complexita-tea mediului na-tural (o comple-xi-tate pe ca-re o descoperim pe mă­sură ce o distrugem). până la asigurarea unei exclu­si­vi­tăţi. Teh­no­­logia nu mediază doar rela­ţia dintre om şi mediul natural. Teh­no­lo­gia dobândeşte un rol mediator determinant. Astăzi. Ellul arată că „medierea prin tehnologie devine un me­di­a­tor universal. Nu o pu­tem atin­ge deoarece tehnologia simplifică. Tehnologia ca me­diator generează un mediu di-ferit faţă de cel natural în ca­re oamenii trăiau nemijlocit şi în­tr-un anumit firesc. până într-a­co­lo încât riscă să se ajungă la o me­diere exclusiv tehnologică. întrucât nevoia de a organiza cele mai mici de­ta­lii ale existenţei ţine de do­rin­ţa de a deţine controlul. arată că tehnologia de­vine suportul relaţiilor inte-r-u-mane. Totul se face sub im-pe-riul unei viteze im-puse artificial prin mediul tehnologic. din­­colo de implicaţiile concep­tu­­ale ale tehnologiei. fiind evident nefiziologic. Ellul în concordanţă cu un alt cri­tic strălucit al societăţii de con­sum de astăzi.n. Mediul tehnologic fragmen­tea­ză şi dezintegrează mediile na­turale şi culturale. Totul trebuie făcut şi tră­it cu viteză (de la mâncare pâ­n­ă la actul gân­di­rii. trăită într-o lume globali­za­tă din punctul de vedere al me­d­i­­ilor de comunicare (s. Mediul tehnologic se află în­tr-o dezvoltare continuu ac­ce­­le­ra­tă.2 . Teh-no-logia devine practic un me­diu al existenţei omului“. împărtăşesc tot mai pu­ţine şi fac tot mai puţine lucruri împreună. Redu­ce­rea simplificatoare a omului la un simplu operator de algoritmi de secvenţe logice produ­ce o alienare. pre­cum şi experienţele.. încercând să înlo­cu­ias­că func­ţiile mediului de odi­ni­oară. Relaţiile din societatea actuală nu mai sunt nemijlocite. accelerat în-tr-un mod infernal. faptul că teh­nologia actuală nu mai poa­te fi concepută ca un instrument. Într-un a­se­me­nea me­diu. Mediul tehno-lo--gic es-te în fapt caracterizat prin-tr-o creş­tere a abstrac­ti­ză­rii şi a con-trolului. Acesta este cel mai înalt grad de autonomie. cu supremaţie în raport cu alte medieri. Jean Bau­drillard.

precum şi o complicare a omului în pro­cesul de rezolvare a reali­tă­ţi­lor de viaţă prin tehnologie. Fără teh­no­logie se creează impresia u­nui handicap major. The Techno­lo­gical System. p. orice problemă trebuie pusă în termeni tehnolo-gici. toate situaţiile trebuie cuantificate printr-o logică spe­cifică tehnologiei. 46-47. În mod automat. Ellul arată că. New York. 1980. 2 Ibidem. marcată de mediul teh­nologic. 1 ‑Jacques Ellul. sunt numeroase pro­ble­­me artificiale care apar. . în societatea ac­tuală. Continuum Pu­blishing Corportaion. pp. Cu toa­te că se acreditează ideea re­­zolvării eficient a situaţiilor prin intermediul mediului teh-no-logic. 38. De la simplele abilităţi de a scrie sau de a calcula până la complexe pro­ble­me de administraţie. absen­ţa tehnologiei generează un sen­timent de neputinţă. prin men-ta-litatea unei lumi formatate şi ro­botizate.

.Eseul pentru toate programele va fi tehnoredactat şi va conţine 10-12 pagini (exclusiv bibliografia). size 14). Structura generală va fi: . . size 14).TITLUL (Times New Roman.Rezumat (Times New Roman. . .Numele şi prenumele candidatului (Times New Roman. size 12). size 16).Denumirea programului la care candidează (Times New Roman. maxim 200 cuvinte.

. _ Relevanţa şi actualitatea temei.Concluzii.20. respectand normele academice. . El va fi susţinut in faţa comisiei de examen (maxim 15 minute). .Bibliografie (Times New Roman. Eseul va fi predat în perioada de înscriere 10 . _ Argumentarea ideilor principale. _ Relevanţa bibliografiei. în două exemplare indosariate. odată cu depunerea dosarului de inscriere şi nu va depăşi 12 pagini. _ Susţinerea practică in faţa comisiei. Aprecierea potenţialului ştiinţific .Conţinutul eseului (Times New Roman. . _ Actualitatea şi originalitatea ideilor şi concluziilor. size 12). Evaluarea temei .2017.07. _ Obiective specifice temei.6 puncte _ Modul de prezentare.Trimiterile către bibliografie se vor face prin note in cadrul textului. in perioada precizată ulterior pe site-ul instituţiei. size 14.3 puncte _ Incadrare tematică in problematica stabilită prin programă.. Eseul va fi evaluat conform criteriilor următoare: A. B. la 1 rand)– 12 pagini.

Related Interests