'1 :1'1.

n n 1\1'1'\'11) S I)ANS 1,1,,' SI'j'I';,' II H,'l'I';N 'J'

J, ('1 ILIH 'I'J )N S'[' 1 'gV - 'HW DU N HD-OUE T

D' LA ROUMANI.8

(Resume)

On connait dans le departement Bihor 14 sites appartenant it cette civilisation. Ayant it la base Ies fouilles systhernatiques effectuees dans les: sites de Rapa, Suplacu de Barcau et Fughiu, dans I'etape actuelle des recherches on peut etablir trois types d'habitations:

1. Chaumieres

2. Demi-chaumieres

3. Habitations plates-formes de surface

Decouvertes dans Ie meme niveau, ces types d'habitations ne representent pas, du point de vue chronologtque ou evclutif, des phases differentes dans Ic developpement de eette civilisation.

On rencontre cette situation dans beaucoup de sites appartenant it la civilisation Cris-Starcevo sur le territoire de notre pays.

..

DESCOPERml~E ARHEOLOGICE

DIN PES,TERA IZBINDif~ (COMUNA ~U,NiCUIU~) APARTININD GRUPULUI CULTURAL IGRITA

, ,

de

NICOLAE CHIDIO~AN lOAN EMODI

Dorind sa valorificam integral materialele arheologice apartinind grupului cultural Igrita", descoperite in pesterile de pe Vale a Crlsului Repede, prezentam cercetarile noastre din pestera Izbiridis, una din cele mai bogate complexe arheologice din zona.

Pestera se afla pe raza comunei Suncuius, judo Bihor, la cca. 1,5 km sud de centrul Iocalitatii, Ea este situata pe versantul drept al vaii Izbindis, afluent al Crisului. Intrarea se deschide intr-un perete abrupt, foarte greu de escaladat, la 31 de metri inaltime deasupra izbucului Izbindis,

Materi alul arhcologic a fost recoltat intre anii 1964-1970, cu ocazia cercetarilor speo-arheologice, initiate de 1. Emodi.

Inventarul arheologic s-a descoperit in doua puncte diferite ale pesterli (vezi fig. 1).

Primul lot se afla intr-o sala a carei podea era flancata de doua pante abrupte, ceea ce face ca ea sa dea impresia unei gropi: de forma patrata (4/4 m), cu 0 adincime considerabila (2,60-3 m). Fragmentele ceramice, foarte faramitate, si piesele de bronz au fost acoperite de bolovani de dimensiuni variate, cazuti, partial, din tavan sau rostogoliti din zona gurii pesterii.

In aceasta prima sala au fost gasite fragmente ceramice apartlnind unui numar de aproximativ 60 de vase. Dintre ele au putut fi restaurate sau reconstituite grafic un numar de 35 de recipiente de tipuri diferite: 8 oale inalte bitronconice (fig. 2/3, 5; 3/1-4; 4/3-4); 2 oale cu corpul rotunjit (fig. (2r/2; 4/2); 6 vase-sac (fig. 7/2, 3, 5); 2 strachini (fig. 5/6-7);

1 I. Emodi, in SCI V A, 31, 1980, p. 229-273; N. _ Chidiosan, I. Emodi, in TracoDacica, II. 1981, p. 161-167; N. Chidiosan, 1. Emodi, Descoperirile arheologice din pestera Ungurului, comunicare sustinuta la Sesiunea de comunlcart stiirrtlflce a Muzeului Tarii Crtsurilor, Oradea, 1982; N. Chidiosan, I. Emodl, in Crisia, XII, 1982, p. 61-68.

2 - Crisia '83

"

Fig. 1. Planul .pesterii Izbindls (cartare J. Talrnacs, Gh, Drimba, L. Berecz).

(j" N
!
~ ~ :I- " " ~4I ...
, . . . \ 2 castrounc (llg. '/ 2); ~ '( ~ti plau 'li to'tUt slIl'l'ailHtlt It' (fig, Up. (i) sl 0 ana (fig. 17/1). Nu cr d m ca st Intrmplator faptul ~ intn clohur: nu s-au gasit d cit 5 fragmente de funduri de vas. aptul ii' u Ios! aduse si depuse, mai ales, partile superioare ale vaselor, a fost obs rvat i;ii eu ocaziadescoperirrlor facute in pestera Igrrta",

Alaturi de produsele ceramice s-au aflat si urmatoarele pi s do bronz: 3 ace de cusut cu bara despicata (fig. 9/1-3); 2 ace cu capete pccete (fig. 9/4, '6); 1 ac cu cap discoidal (fig. 9/5); 1 He cu tcapul deeorat (fig. 9/7); 0 bratara cu capetele spit-alate r(fig. 9/25); 2 bratari (?) mici cu sc 'tiunile romboidale (fig. 9/20, 22); 0 bratara (?) mica eu sectiunea rotunda (fig. 9/16); 3 1inele de bucla (fig. 'fJ/17, 21, 23); un fragment de pandantiv semilunar (fig. 9/12); f'ragmente de saltaleoni (fig. 9/26) si un fragment de sirma {fig: 9/24). Tot ,in acest grup de descoperiri s-au gasit sl citeva piese lucrate din os: 1 virf de sageata (fig. 9/10) si trei ace, dintre care doua sint cu capetele decorate (fig. 9/8-9, 13).

Numarul mare de recipiente '$i piese de bronz gaslte in salaI ne face sa afirrnam ca de nu apartineau unui singur complex ci, mai mult ca sigur, ele reprezinta inventarul mai multor loturi, depuse succesiv intr-un interval scurt de timp".

Printre cioburile apartinind sfirsitului epocii bronzului s-au gasit si citeva fragmente Cotofeni $i aItele din bronzul timpuriu. Facem aceasta precizare deoarece, dupa mica strimtoare dinspre capatul sudie al salii I, in restul pester ii nu au fost gasite decit materiale apartinind grupului Igrita. Acest lucru ne face sa credem ca patrunderea in spatiile urmatoare s-a f'acut prin penetrarea f'ortata a micii strimtori, pentruca apoi vasele din lotul al doilea sa fie ascunse in galeria laterala - camuflare obisnuita si in cazul altor eomplexe cultice+,

Al doilea punct de deseoperiri din pestera Izbindis (II) se afla, asa cum am mai mentionat, intr-o galerie laterala, unde s-a patruns numai dupa for tarea strimtorii ce inchidea prima sala.

Pe patul galeriei s-a asternut, pe 0 supraf'ata de cea 1,50 m latime, carbune foarte marunt. Majoritatea inventarului arheologic s-a aflat in acest perimetru. Exceptie f'acind doar 0 singura oala, care a fost depusa spre extremitatea vestica a incaperii.

Spre deosebire de vasele aflate in prima sala, cele depuse aici nu au fost atit de marunt fragmentate si nu au fost acoperite de vre-o depunere ulterioara sau de bolovanis. Acest Iucru a permis ca toate vasele din acest

lot sa fie restaurate. . .

2 Se poate observa 9i pe i1u~tratia articolului lui I. Emodi, op. cit., fig. 1-8, 12, 15, 19 etc.

3 Avern in vedere 9i situatia observata in pester ile Igrrta, Misldului, Ungurului, dar si in galerra laterala din Izblndis, unde cite un 'Complexeste reprezentat de un

numar mult mal mic de vase. .

4 N. Chid iosan, Complexe cultice de la finele epocH bron.zuhii $i inceputul Hallsiattului, in vestul Romaniei, comunicare sustinuta la Sesiunea ~tiintificaa Mu-

zeului de Istorie a Moldovei, Iasi, 1980. "

2* "

Til ('III 11'liI ('''I.lnltl· ,,\' ('lllllPlillt' dill 1I1'l11al HII'd' cat g J'Ii: [) oale bitt", (1IIi('(' (fig '2/1, 1/1, 5/1, 8; 7/u); un .astron aproape sf roidal (11g, ti/ I), I castrous sc (fig. 5/2-5) $i 1 vas-sac (fig. 7/4). Dintre obiectele IJI'OIIZ nu iost sal vat : 1 bratara (?) mica (fig, 9/18) ~i 2 inele de tim pla (fig, 9/15, 19).

Tot aici s-a mai gasit 0 lama de obsidian (fig, 9/11).

Inventarul redus numeric, pre cum si dispunerea concentrata si unitara ne indica faptul ca, in aceasta galerie, se afla un singur complex.

Referindu-ne la descoperir-ile din sala I ~i II, putem face citeva observatii generale.

1. In pestera au fost aduse un numar mare de vase din lut, dar nici intr-un eaz ele nu mai erau intregi in momentul depunerii. Ele au fost sparte ritual, undeva in afara cavitatilor, iar apoi au fost transportate inauntru numai fragmentele vaselor, restul fiind, probabil, abandonate in preajma rugurflor.

2. Majoritatea recipieritelor poarta urmele unor arderi secundare.

3. Odata cu inventarul s-au adus si depus, pe patul pester ii, sl resturile arderilor (carbune, cenuse). Nici aiel si nici in restul pesterilor, cercetate de noi, nu au fost gasite oase umane.

4. Este vizlbila tendinta de a ascunde si a camufla inventarele descoperite. Spatiile in care au fost asezate acestea sint improprii, atit sub raportul dimensiunilor, cit si a altor considerente de viata, pentru 0 a~ezare umaria fie ea chiar si sezoniera.

Aceasta ultima observatie, dar ~i celelalte considerente si analogii contemporane si din zona, ne indeamna sa afirrnam ca si in cazul descoperirilor din pestera Izbindis, ne aflam in fata un or complcxe cultice legate de anumite ritualuri ~i practici magico-religioasc.

DESCRIEREA MATERIALULUI ARHEOLOGIC

Ceramics

Nota specifica descoperirilor din pestera Izbindis este data de produsele de olarit, ele fiind si numeric determinante.

Intre vasele si fragmentele recuperate se intilnesc atit cele lucrate ingrljit, din pasta de cali tate superioara, cu suprafetele lustruite sau chiar grafitate, cit ~i cele din pasta grosolana, cu impurrtati. Pro portia dintre cele doua categorii este ins a neta in favoarea primei categorii (83%),

Dintre vasele de bucatarie, adica dintre cele de cali tate inferioara, fac parte numai oalele cu gurile largi, peretii mai mult sau mai putin bombati sl buzele drepte sau usor evazate. Sub acestea, uneori, sint a~ezate terti apucatori, briuri in relief sau simple benzi cu impresiuni alveolare (fig. 7/2-6),

'I

't'I',lIui" ~('Pl' 'Z ntuuva 'stt', lara it)(loiula, .ca IU('I'<tld dill pd~t I rlr: buna calitat . A' .st vas sint d culo r c nusi lnchisa ~l mnroi il snu negrc in xterior si caramizii in interior. Mai rar s Intiln S culori ('II nuante deschise,

I~1 cazul vaselor de cali tate superioara este remarcabila si varictatca

categoriilor, tipurilor si variantelor.

Au putut fi reconstituite urmatoarele categorii:

A. Oale. Au fost lucrate trei tipuri de baza:

1. De forme bitroconice cu par-tile inferioare sl superioare aproap egale. Au buzele mici rasfrinte si uneori au un prag deasupra umerilor, mai mult sau mal putin marcat, (fig. 2/1, 4-5; 3/1-4; 4/3).

Cele decorate (aproape 500/0) au ornamentele (proeminente conice sau rotunjite, caneluri oblice) pe umeri sau (canehrri inguste, caneluri dispuse in ghirlande) pe partea superioara a vaselor.

Acest tip de oala este forma "de baza" in pestera Izbindis, ca de altfel si in pestera [grita.

Ea are si 0 ,varianta ~i anume aceea in care partea superioara este mult arcuita (fig. 4/1).

2. Oole bitroneonice cu partiZe superioare bombate iar cele inferioare mult inclinatc (fig. 4/4; 5(8).

Aceste doua tipuri au fost intilnite atit in inventarul pesterii Igrita, cit si in cea din pestera Ungurului si, asa cum am mai amintit, fac parte din repertoriul reprezentativ pentru grupul cultural Igrita".

3. Oaie inalte eu corpurile bombate, buzele usor evazate si avind doua tor tite sub buze (fig. 2/2; 4/2).

B. Castroane. Pe baza fragmentelor descoperite au putut fi reconstituite 7 exernplare, care se pot incadra in doua tipuri.

1. Casiroane eu qurile largi, corpurile puternic bombate, buzele evazate ~i avind tortile dispuse pe git sau pe umar (fig. 5/2-5; 6/4).

2. Castroane eu corpuZ bitroneonic, git inalt ~i buza dreapta (fig. 6/1 -2). Castroancle descoperite in Izbindis, sint, in majoritatea cazurilor, nedccorate.

C. Strachlnl, Au fost gasite numai doua fragmente.

Urrul apartlnind unei strachini de forma unei calote cu buza dreapta si pe fund un mic umbo (fig. 5/6), precum si un fragment eu profil tronconic, buza trasa spre interior si umerii fatetati (fig. 5/7). Strachina aceasta din urrna este 0 aparitie singulara in cadrul grupului Igrita.

Ambele fragmente de strachini sint decorate cu proeminente mid amplasate pe sau sub umeri.

D. Cesti. Ca si in cazul altor descoperiri asemanatoare, contemporane sau partial contemporane" si la Izbindis depunerea ca of rand a a

5 N. Chldiosan, 1. Emodi, in Crisia, XII, 1982, p. 63-67, fig. 1, 2/1-3, 4/1-3. G I. Stratan, AI. Vulpe, in PZ, 52, 1977.

,.

'1 II I II' (<I".!( I '1'1' [It',I, ('('('.1 ('1' 1',\"(' ,cl in lin' ('it III timpul I'l iuulo, gru pu l ('an parf 'lpa In accasta, consuma un Ii 'hid. I.1.1()I·ltn! u , crnplar 'lor des cop rit Iac parte din tipul cestilor pi til', ('ll gur ile largi ~i terti suprainaltate (fig. 8/2-6). Pe linga acestea .ru mai lost gasite doua exemplare fragmentare de cesti adinci cu peretli I ombati si terti suprainaltate (fig. 6/7, 9); unul cu corpul tronconic, umar marcat f/i git inalt (fig. 6/6); unul cu corpbitronconic (fig. 6/8)f/i, in fine, un exemplar cu corpul de forma·unei calote cu buza evazata si toarta suprainaltata (fig. 8/1).

Caracteristice pentru grupul cultural Igrita sint insa numai cele din primul tip

E. Can! si pahare. In general, aceste categorii sint apar itii rare in cadrul complexelor din pesterIle apartinind grupului Igrita.

Au putut fi recuperate doua pahare tronconice cu peretii curbati (fig. 6{3,5) f/i 0 cana, de format mai mare, cu corpul user bombat, git arcuit spre interior si buza dreapta (fig. 7/1).

Referindu-ne la ornamentele intilnite pe vasele si fragmentele descoperite in Izbindis trebuie sa r ernarcam 0 anumita saracie. Acest fapt este subliniat de proportia aproape egala intre recipientele cu decor si cele fara, iar, pe de alta parte, de un repertoriu de decoruri oarecum limitat.

Sirrt folosite proeminentele mici conice sau rotunjite, dispuse pe umerii oalelor (fig. 2/1, 4-5; 4/3), a strachinilor (fig. 5/6-7) $1 pe 0 ceasca (fig. 8/5), apoi proerninentele mari sau tor-tile apucatori (fig. 7/2, 5-6), prceminentele alungite (fig. !2/5; 3/2) si impresiunile de diferite tipuri (fig. 7/12, 5-6; 8(6). Cu totul rar sint intrebuintate briiele alveolare (fig. 7/3-4).

Un numar apreciabil de vase sint decorate cu caneluri de tip uri diferite. Unele fine (inguste, trase in pasta moale cu un instrument bont) sint aranjate orizontal (fig. 2/1, 3; 3/2, 4; 5/2, 8), vertical (fig. 2/5) sau in ghirlande (fig. 2/1; 3/2; 4/3; 5/8).

. Pentru modelarea umerilor s-au folosit canelur ile "clasice", oblice

(fig. 2/1; 3/2; 8/3) sau vertlcale (fig. 3/4; 5/2; 6/2).

Este interesant faptul ca in pestera Izbindis nu au fost gasite vase decorate cu motive stelare, cum sint cele de pe fundul unor cesti si strachini descoperite in celelalte complexe ale grupului Igrita" sau, de exernplu, la Susani".

La acest capitol de analiza a produselor din ceramica am omis intentionat prezentarea analogiilor pentru fiecare forma sau ornament, ele fiind amplu dezbatute in numarul trecut al revistei Crisia (XII), cind am prezerrtat trasaturile caracteristice ale acestui nou grup cultural, format la Iinele epocii bronzului, in nord-vestul Romaniei".

7 N. Chidiosan, I. Emodi, op. cit, p. 77.

81. 'Stratan, AI. Vulpe, op, cit., pl. 12/121, 24. 9 N. Chidiosan, I. Em6di, op. cit.

..

bi etc d bronz:

Cu ocazia cercetarilor au fost recuperate i;li 25 de pi se din brOI1/:.

Majoritatea lor sint: ace, bratari si inele de timpla. " .

Dintre ace rernarcam, in primul rind, pe cel cu capul ingrosat ~l ornament at cu incizii subtiri dispuse in zig-zag; Majoritatea analogiilor: Cornutel Zagyvapalfalva (R.P.U.), Csabrendek (R.P.U.) etc.10, apartin bronz'ului tirziu (Br. C-D), dar apar izolat $i intr-un orizont crono-

logic ulterior (Uioara)l1. . . V"

Acele cu torti laterale sint foarte rare pe terltoriul tarn noastre (Ora-

dea - "Pusta Mi$ca")12, dar sint frecvente spr~ vest (C?em:e) (R.P.U.)13.

Bratarile simple si inelele de tim pla, .confectionate dm. slrI::e sau bar~ subtiri de felul celor gasite de noi in pestera, nu pot, din pacate, servi ca ~e~re cronologice sau culturale. Face exceptie do~r vb:a!ara .C'-~ c~patul terminat in spirala (fig. 9/25) a c~rei. origine e.ste, ~a~a indoiala, 111 spatiul cornunitatilor tumulare-". Pe ter-itor iul 'I'ransilvaniei apar ca pro-

duse de "import"15.

Alaturi de podoabele vestimentare si corporale, la Izbindis s-a mai descoperit $i un fragment de secera'" de tipul ~u spin (fig. ?/14), cu foarte multe analogii in orizontul depozitelor Ur iu-Domanesti.

Obiecte de os

Desi sint putine, montionam totusi exemplarul de ac, ca~e a~e ca~u\ dccorat (fig. 9/8) intr-o maniera identica cu acul de bronz si micul virf de sageatacu tija despicata si capul piramidal (fig. 9Z10). Pentru ace~st~ I1U cuncastem analogii decit pe teritoriul Uniunii So~:ehce17, .ceea ce msa nu DC face sa afirrnarn ca a ajuns aici la noi prin relatii de schimb.

10 M. Petrescu-Dimbovlta, DepoziteIe de bronzU1'i din Romania, Bucu::e~ti, 1977, p. 55, pl. 35/7; T. Kemenczei, in Acta Arch. Huriq., 19, 1967, .fIg. 29/2; F. Koszegi, in Acta Arch. Hung., 12, 1960, p. 142, 178; T. Kovacs, in Foiia Arch., 18, 1966- 1967, fig. 18/2, p. 43.

11 M. Petrescu-Dimbovita, op. cit., p1. 268/37-41. 12 Ibidem, Idem, p. 56/6.

13 A. Mozsolics, Bronze - 'Und Goldfunde, Budapesta, 1973, p. 66-67, pl. 33/15, 44/5, 73/13.

14 Isa Richter Der Arm_und Beinsclirmick: der Brorize-urui Urnenielderzeit in Hessen und Rheinhessen; pl. 13/268, 287; O. 'I'rogmayer, Das bronzezeitliche Griiberfeld bei Tape, Budapesta, 1975, pl. l/M. 1/4; 8iM. 74; 191M. 216/3; 4liM. 467/4.

15 M. Petrescu-Dirnbovita, op. cit., p. 116, p1. 268/12-13.

16 Practica de a depune, in inventarul ritual, 0 unealta sau, mal degraba, ~n fragment din aceasta a fost observata in mai multe complexe descoperite In pesterile de pe valea Crisului Repede.

17 1. Gracov, Ranai jeleznii vek (in 1. rusa), Moscova, 1977, p. 168, fig. 115/2-3.

( uncluzi i:

III incheiere, put em afirma ca materialele arheologice des crise, chiar

.1 nu au fost lucrate in totalitatea lor de purtatorn grupului Igrita, II ,l Indoiala ca au apartinut acestora. Grupul s-a format in acest spatiu al risanei la finele epocii bronzului (Br. D), fiind un fenomen cultural de i nteza. La el au ccntribuit, in primul rind, populatiile locale, in speta

purtatorii culturii Otomani si eventual Suciu de Sus, peste care s-au suprapus eiemente, ori numai influerrte de origine vestica, ca efect .al presiunilor exercitate de asa-numitelo populatii turnulare.

LES DECOUV,ERTES ARCHEOLOGIQUES DE LA GROTTE IZBINDI$ (COMMUNE DE $UNCUIU$) APPARTENANT AU GROUPE CULTUREL IGRI'fA

(Resume)

Des 1980 deja fut defini un nouveau groupe culturel au nord-ouest de la Roumanie, se datant a Ja fin de l'age du bronze (R. Br. D) - (voir la note 1). On trouva les racines ce nouveau groupe dans la civilisation Otomani; eventuellement Suciu de Sus aussi, au-dessus desquclles se superposent des influences ou des elements tardifs tumulaires du nord-ouest.

La plupart des decouvertes appartenant au groupe Igrrta sont concentroes dans les grottes de la vallee de Crisu Repede.

Les auteurs pres en tent cette fois les inventaires des complexes cultiques de la grotte Izbindis.

...

. . .

-=

2

3

4

Fig. 2. Pester-a Izbindis. Vase de lut.

5

o • , -=

Q

III

o~ ~
2

;-
~
~ ,
, I
J
" ,
, o • ,
=-
3
,'. ,

" 4

Fig. 3. Pestera Izbindis, Vase de Iut.

,

, , \

, \

,

\

\ \

\

'-- - -

2

/ / /

I

/

/

/

I

/

- _..I 1\

Fig. 4. Pester-a Izbindis. Vase de lut .

Vase de lut.

Izbindis.

Fig. 5. Pestera

I.

I,

111 "II, 01 , f IllI /

..

,

/ 3

• a

.==-

'-,

/ / ..... \ \

'/ 'I

'I ),

I /1

II II I,

/f _' /

, " ' ... -.... I

' / : I , , , ,

'I

"

" , , I ---"I'

ltn t"

2

/ 4

, ... ~ ... ,

I ~ "

I r ~ I

" .

" • I

, ,I

, r

'f I,

, ,

" .',

/ 7

3 . Vase de lut,

t a Izbin dis.

Fig. 6. Pe~ er

9

. ..

. ~ , ... , "

========:=.l".," 't ~

, I , ,

,",'

" , , ,

,

,

r-----------------I'

/

,

Ii"lflll/I/J""",,,,,,/JIIHlli,""JIIIII,,,,,,,m'

n~nrrrnl1TT111'f1'I1fnnr ...

2

J

5

,

'-

\

6

o , a ~

Fig. 7. Pestera Izbindis. Vase de lilt.

I,

...

6

Fig. 8. Pestera Izbindis. Vase 1e lut.

_,

,II

11,
,
• ," ~ -
~
'l'
0
, • •

'.
• L. ,
"
':
2 3 5 •

• 8
.... 7 CS c'
. \
, I
6 ' I
0 1 , ",~'/ 13
10 , 12
11
-~] ~O i


~

Q7 •
0
19
021
26

23
O~
22 25 I'
Fig, 9. Pestera Izbindis. Obiecte de bronz, os ~i piatra, ..

PODOABE $1 PlESE DE, IMBRAcAMINTE DIN MILENIUL I KN .

de

SEVER DUMITRA~CU

Introducere

In rindurile ce urrneaza vom prezenta un repertoriu. alpieselor de podoabii $i imbriiciiminte detinute de sectia de istorie de lq Muzeul Tarii

Crisurilor din Oradea, datind din mileniul I e.n, '

Studierea podoabelor si a pieselor de imbracaminte este un capitol important din istoria obiectivii, istoria existentei permanente a neuoiior umane - grija pentru asiqurarea hranei, procurarea imbriiciimiruii si construirea locuiriielor, Podoabele si piesele de imbracaminte mai ilustreaza si jelul de a gindi al tuturor comunitatilor, pcpoarelor, in toate continentele si in toate epocile istorice. Imbracamintea care depinde de nevoi (cald, jrig, temperatura moderata sau excesiva, constants sau schimbatoare) mai ref'lecta si starea socialii (bogati, instariti, saraci) si oglindeste adeseori, Ia comuniiiitile populare, specificul, felul lor propriu de a se manifesta in viata lor cotidiana sau de exceptie (ritualuri, sarbatorl, festivitati), felul lor propriu de a vedea fr umosul $i de a se "arata" in f'ata lor si a semenilor lor. Imbracamintea reflecta 0 mentatitute.

'rmbracamintea (ca $i hrana si Iocuinta) depinde permanent de stadiul economic $i social, de cunostirrtele tehnolgice ale fiecarei epoci istorice. De felul imbracamintii au depins $i podoabele, piesele de imbracaminte. Ele au depins de priceperea mesterilor care le-au lucrat, de malestria si cutezanta lor.

Istoria podoabelor $i pieseZor de imbriiciiminte este si un capitol al isioriei tehnologiei, un capitol din ceea Ice numim istoria [orielor de produciie, ceea ce e de natura sa ne conduca insprechiar esenta existentei umane $i mai ales a evolutiei umanitatii. Si chiar spre intimitatea acestui proces.

Daca armele (reflectind un anume stadiu tehnologic si anume: accideritale nevoi) sint folosite mai ales de barbati, podoabele si pieseZe de imbriiciiminte sint purtate de toti membrii comunitatii (biirbati, jemei, biitrini, copii). Ca sl uneltele aucaracter universal. Ca si uneltele, necesare intregii comunitati, pcdoabele si piesele de rimbracaminte sint si

~

3 - Crisia '83

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful