Corneliu Leu CARTEA EPISCOPILOR CRUCIA|I

CORNELIU LEU

Mul\umim Conducerii SRI care ne-a aprobat accesul la aceste documente, mul\umim Conducerii Arhivelor MAI =i doamnei arhivar Frusinica Moraru pentru asisten\a tehnic[ =i preciz[m c[ aceast[ carte apare abia acum doar datorit[ unor promisiuni electorale neonorate la Uniunea Scriitorilor: cererea pentru ob\inerea accesului am adresat-o cu mul\i ani ]n urm[ prin aceast[ institu\ie ai c[rei lideri au promis la un congres c[ se vor ocupa de asemenea cazuri. Vota\i, ei =i-au uitat promisiunea; apoi, situa\ia s-a mutat =i la case mai mari care au t[r[g[nat legea Ticu Dumitrescu, iar noi am a=teptat ani de zile. Facem aceast[ precizare pentru a pre]nt`mpina ]ntreb[ri de genul: <De ce venim de abia acum cu asemenea dezv[luiri, c`nd ele ar fi fost necesare mult ]nainte ?> Nu putem r[spunde dec`t c[ a=a s-au ]nt`mplat lucrurile =i doar demagogia electoral[ despre care am vorbit a produs ]nt`rzierea. (C.L.)

CARTEA CRUCIATI EPISCOPILOR CRUCIATI

© Corneliu Leu Editura REALITATEA 2001 ISBN - 973 - 9025-14-5

Editura REALITATEA 2001

<^Putea-voi duce austeritatea persoanei mele dup[ pilda Prototipului nostru, m[car p`n[ la drumul arz[tor al apostolatului zilnic, cu resemnare la auzirea vorbelor de ocar[ =i chiar la primirea de lovituri =i scuip[ri pentru ]nv[\[tura Evangheliei ?^ C[ci de o ]ncoronare cu spini =i de ]ntinsul m`inilor pe cruce^ e prea greu s[ mai vorbim noi, muritorii de ast[zi !^>

Episcopul Grigorie Leu
(Revista <Biserica Ortodox[ Rom`n[> nr.3(538) martie 1925 - <Cu ce n[dejdi intr[ un nou arhiereu ]n Sf`ntul Sinod> discurs de recep\ie la 4 februarie 1925). Rostit[ atunci doar ca un act de con=tiin\[ misionar[, aceast[ dorin\[ avea s[-=i demonstreze retorica premoni\iei cu un sfert de veac mai t`rziu, prin ]ntinderea pe cruce nu numai a m`inilor sale, ci =i ale m`inilor fiului s[u, prin ]ncoronarea cu spini a martiriului lor de episcopi crucia\i.

<^ }mi dau seama c[ urm[ri\i s[ afla\i amestecul meu ]n serviciul englez de informa\ii. Singura sentin\[ care m-ar onora pe mine =i tribunalul ar fi condamnarea mea la moarte.> Arhiepiscopul Victor Leu (proces verbal de interogator ]n =edin\a public[ a Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti din 16 noiembrie 1954) . Eu am spus =i repet c[ nu am f[cut nici un fel de spionaj pentru nimeni^ Sunt un adversar al acestui regim din Rom`nia care a transformat \ara ]ntr-o ]nchisoare ^Am dus aceast[ activitate pentru c[ regimul comunist este o c[ma=[ de for\[ pe sufletul =i fiin\a neamului rom`nesc.

Se afl[ de\inut ]n baza mandatului de arestare preventiv[ nr.P. adic[ moartea^> TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Dosar nr. 2417 din 20 noiembrie 1954. ci numai cerere de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri na\ionale ]n termen de 5 (cinci) zile de la ]n=tiin\are. 267 C.Conform art. va executa pedeapsa cea mai grav[. 1429 din 2 iulie 1954.Capitolul I JILAVA. 22603 din 22 noiembrie 1954. 1872/1954 Nr. 1 lit. adic[ moartea. CELULA ZERO <^ Va executa pedeapsa cea mai grav[.b =i c din Decretul 199/ 1950 =i la 10 (zece) ani ]nchisoare corec\ional[ pentru delictul de trecere frauduloas[ a frontierei prev[zut =i pedepsit de art. a condamnat pe Leu Vasile. de art.1 C.}n consecin\[ urmeaz[ de ]ndat[ a-i face cunoscut susnumitului condamnarea dat[ =i a i se pune ]n vedere c[ ]mpotriva sentin\ei de condamnare nu are dreptul de a declara recurs.}n cazul c]nd acesta renun\[ a face cerere de gra\iere ne ve\i comunica de ]ndat[ rezultatul.9 . fiul lui Grigorie =i Lucre\ia.P. la MOARTE pentru crima de tr[dare de patrie prev. ]n prezent de\inut ]n acel penitenciar.V[ facem cunoscut c[ acest Tribunal prin sentin\a nr.}i confisc[ ]ntreaga avere =i-l oblig[ =i la 200 (doua sute) lei cheltuieli de judecat[.}i comut[ preven\ia de la 20 august 1952. =i pedep. n[scut la 13 martie 1903 ]n ora=ul Gala\i.C[tre PENITENCIARUL JILAVA. a.

pe temeiuri juridice c[. COMANDANT.Pre=edintele Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti Maior de Justi\ie (ss) Branovici I. 2417/20 XI '954 a Tribunalului Militar Terit. am fost adus prin for\[ ]n R. Cpt. Leu 10 . prin care am fost condamnat la moarte =i declar c[ nu fac cerere de gra\iere. printre care =i creiarea ]n timp de pace a unui Tribunal Militar al Reg. nr. Victor al Europei Apusene =i Orientului Apropiat. Buc. Leu Prizonier de r[zboi c[tre Procuratura General[ R. ]n cazul meu. Bir. Confesor +ef. a semnat =i totodat[ a dat al[turata declara\ie prin care refuz[ s[ fac[ cerere de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale. Odesa =i Bucure=ti. V. (ss) indescifrabil (ss) indescifrabil 06.22603 din 22 Noiembrie 1954 v[ trimitem odat[ cu prezenta dovada semnat[ de de\inutul LEU VASILE. Eviden\[. VICTOR.P. 1954 Grefier (ss) indescifrabil MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DIRECTIA PENITENCIARE LAG{RE +I COLONII Nr. 2417 din 20 Noe.'54 Dat[ ]n fa\a noastr[. am protestat =i fiind for\at am acceptat s[ fiu judecat. Penitenciarul Jilava Bir. 1954 (ss) Episcop V.12. Dat[ ast[zi 6 dec. Just (ss) indescifrabil Declara\ie Subsemnatu Episcop Vasile Leu declar c[ am luat la cuno=tin\[ de sentin\a No.R. De la Moscova ]n contra voin\ii mele de cet[\ean Apatrid.R. M. General de Divizie al grupului de unit[\i militare ortodoxe din Armata Atlanticului am fost capturat de trupele Sovietice pe teritoriul Austriei.A. Moscova. }n fa\a acestei instan\e am demonstrat. ]n care este condamnat la pedeapsa cu moartea. Eviden\[ Cazier Nr. Slt. M. 1696/21 XII 1954 Episcopul V. instan\a este ilegal[.P. am parcurs ]n Viena.17780 din 25 Noe. Maior Sef. (ss) B[dic[ Ilie. de c`nd am fost capturat. Rog a dispune. care dup[ ce a luat la cuno=tin\[ de cuprinsul sentin\ei nr. toat[ gama sistemelor de anchet[ Comuniste.PRIM LOCTIITOR SEF DIRECTIE Locotenent Colonel.I. suferind mari torturi morale =i fizice.I.A. S/1589 4 decembrie 1954 C[tre CABINETUL LOCTIITORULUI MINISTRULUI AFACERILOR INTERNE General Maior Adi Ladislau V[ ]naint[m anexat protestul de\inutului LEU. Aici am constatat o serie de st[ri revolu\ionare. 1954 pronun\at[ de c[tre Dvs. Cabinet Ministru nr. }n ziua de 20 noiembrie 1954 Tribunalul a pronun\at sentin\a 11 C[tre TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI La adresa Dvs. ]n vreme ce m[ aflam ]n exerci\iul misiunii mele. Leu V. Timp de doi ani jum[tate. Buc. Protest Subsemnatul Episcop Ortodox Rom`n. care ]n prezent se g[se=te ]n penitenciarul Jilava. ]n fa\a c[ruia am fost trimis spre judecat[.

etc^. Au trecut zece zile de la pronun\are =i cinci zile de la comunicare =i sentin\a mea nu a fost ]nc[ executat[ .) ]n baza art. Procedura complect[. }n fa\a acestei cruzimi =i la o astfel de neomenie am r[spuns c[ eu sunt un om sf`r=it.p. de=i vedea c[ ast[zi are ]n fa\a sa un om b[tr`n. care maior. Gala\i fiul lui Grigorie =i Lucre\ia cu ultimul domiciliu ]n Bucure=ti str. Am remarcat c[ r[spunsul meu l-a enervat =i demonstrativ a p[r[sit celula. nu-mi permit s[ mai fac nici m[car mi=c[rile strict necesare pentru necesit[\ile fizice. Lt. }nainte de a i se lua interogatoriul. legat ]n lan\uri de m[rime =i form[ medieval[. de justi\ie Lavrov V. 9 bis.P. Lt. ]n consecin\[.M.=i anume ultimului meu anchetator un domn maior din Securitate. 2417 Ast[zi 16 Noiembrie 1954 Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti compus conform art. reamintindu-mi c[ am promis c[ voi vorbi dup[ sentin\[. Am refuzat cu oroare formula cererii de gra\iere =i ]n acest sens am dat =i o declara\ie scris[. =i pentru delictul de trecere frauduloas[ a frontierei pp. Petre Zeciu Grefier. Lalyer Iosif -Ases.J. (ss) V. 184 c.condamn[rii mele la moarte. Horovitz.<Ce fac? Cum m[ simt?>^ I-am r[spuns c[. S-au ]ntrunit ]n =edin\[ public[ ]n scopul judec[rii cauzei privind pe LEU VASILE. }n conformitate cu uzan\ele =i procedurile anterioare.a. unde ]n plin[ iarn[ sun \inut f[r[ foc. lan\uri care din cauza r[nilor din r[zboi =i a reumatismului. atribui acest regim barbar =i neomenos =i-n deosebi am`narea execu\iei sentin\ei mele unuia din cei 21 de <anchetatori> pe care-i am avut ]n \ar[ . Locot.a. =i c[ singurul drept ce-l mai am este numai formularea unei cereri de gra\iere la Prezidiul RPR. Maj de justi\ie Oprea Ilie . n[scut la 13 martie 1903 ]n Comuna Oancea Reg. La apelul nominal f[cut ]n =edin\[ public[ s-a prezentat acuzatul asistat de avocatul L. de art.) Av`nd ]n vedere c[ problemele ce se vor dezbate ]n instan\[ intereseaz[ securitatea statului. extenuat de anii grei de pu=c[rie Moscovit[ dobor`t de lan\uri. 7/1952 din: Lt.]n numele tuturor Principiilor Umanit[\ii =i Civiliza\iei (din care se sus\ine c[ fac parte =i Principiile Civiliza\iei Comuniste) =i cer ca s[ ]nceteze aceast[ culmin`nd[ barbarie . bolnav. eu nu spun =i 12 nu mai am nimic de vorbit.]n schimb eu am fost mutat ]ntr-o celul[ a fortului Jilava. Tribunalul dispune evacuarea s[lii declar]nd =edin\[ secret[ (aten\ie! n. 1872/54 Sentin\a No. (de ce? n.a. acuzatul solicit[ instan\ei 13 . No. Pre=edintele a stabilit identitatea inculpatului. tare. Martori nu au fost propu=i de nici una din p[r\i.Proc. care a \inut s[ vin[ ]n celula mea dup[ ce mi se comunicase sentin\a =i dup[ ce mi se puseser[ lan\urile. ce mi sa agravat f. Leu TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURESTI Dos. pe o rogojin[.) ast[zi 16 noiembrie 1954.s[ se execute Sentin\a dat[. care este men\ionat[ ]n interogatoriul anexat la dosar. o sentin\[ f[r[ drept de recurs care are la dosar =i declara\ia condamnatului de renun\are la cererea de gra\iere trebuia s[ fie executat[ ]n 24 de ore de la pronun\are =i comunicare. Solomon Iosi -Ases. cu ajutorul Lui Dumnezeu m[ simt foarte bine.252 C. Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n. Apoi mi-a cerut s[ vorbesc despre anumite capitole de care nu am vrut s[ vorbesc ]n timpul anchetei. George Pre=edinte. Popular. c`nd mi s-a precizat c[ nu am dreptul la recurs. Maj. 267 C. Pe temeiul celor ar[tate mai sus. desprins de orice leg[tur[ p[m`ntean[ =i pu\inele clipe ce le mai am de tr[it le-am rezervat exclusiv medita\iilor mele religioase pentru purificarea =i m`ntuirea sufletului =i. ]n rezumat: Protestez . iar ]n ziua de 25 curent mi s-a comunicat =i oficial sentin\a. de art. Deoarece eu.totu=i a avut ferocitatea ca ]n ironie s[ m[ ]ntrebe . Popular. Gramont No. f[r[ geamuri. maj. ]nvinuit pentru crima de ]nalt[ tr[dare pp. Militar.

aprobare care lipse=te ]n spe\[. 199/ 50 cu aplicarea de circ. c[ deasemeni calitatea de apatrid ob\inut[ prin aprobarea O. Urmeaz[ a se vedea c[ sus\inerile acuzatului =i excep\iunile 14 invocate de el nu sunt ]ntemeiate =i ca atare instan\a le respinge. 1 D. cer]nd condamnarea lui pentru crim[ pp. cet[\ean rom]n. c[ el nu a recunoscut niciodat[ regimul democrat popular de la noi =i c[ ]n str[in[tate a ob\inut printr-o hot[r]re a O. Ap[rarea av]nd cuv]ntul arat[ c[ ]n cazul c]nd se va constata c[ acuzatul nu mai era cet[\ean rom]n. Procurorul militar arat[ c[ nu este nevoie a se mai cere de la Min. pentru l[murirea situa\iei cet[\eniei acuzatului. renun\]nd la cet[\enia rom]n[.) ast[zi 16 noiembrie 1954.).A. 1. Procurorul militar av]nd cuv]ntul sus\ine c[ ambele afirma\ii ale acuzatului sunt ne]ntemeiate deoarece contravin legilor \[rii noastre =i ca atare cere respingerea lor. c[ gradul de general al a=a zisei armate a atlanticului conferit acuzatului de c[tre ex. atenuante. arunca\i de mult peste grani\[ de c[tre poporul nostru =i cari au pierdut de mult dreptul de a vorbi ]n numele poporului rom]n. ]ntruc]t a=a cum s-a mai ar[tat ]nainte. azi 16 noiembrie 1954. b. ]n caz de r[spuns negativ este de acord cu condamnarea acuzatului potrivit art. 1 lit.p. consider[ inutil[ interven\ia la Ministerul de Justi\ie. D.N. pp. Tribunalul deliber]nd ]n secret. deoarece a fost acordat acuzatului.U.lui calitatea de cet[\ean apatrid. de Justi\ie aceste rela\ii ]ntruc]t ele nu s]nt concludente ]n cauz[. regele Mihai =i R[descu. s[ se cear[ de la Ministerul Justi\iei rela\ii asupra faptului dac[ acuzatului i s-a ridicat cet[\enia rom]n[.-lui iar autorit[\ile noastre competente nu au recunoscut acesat[ calitate. S-a procedat apoi ]n continuare la luarea interogatoriului acuzatului iar cele declarate de acesta s]nt consemnate ]n procesul verbal ata=at la dosar. Ca atare respinge cererea ap[r[rii.37 lit. Tribunalul deliber]nd ]n secret asupra excep\iunilor ridicate de acuzat: Av]nd ]n vedere c[ potrivit art. Procurorul Militar av]nd cuv]ntul ]n fond.a.) azi 16 noiembrie 1954.-lui de care se prevaleaz[ acuzatul. h din Constitu\ia R. ]ntruc]t ]n str[in[tate i s-a conferit. 199/50.a. de art.P. Tribunalul une=te incidentul cu fondul =i dispune continuarea dezbaterilor.. Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n. Av]nd cuv]ntul ap[r[torul acuzatului arat[ c[ ]n cazul c]nd se va constata c[ este nevoie. deoarece acuzatul a recunoscut sincer faptele =i este la prima abatere.33/ 24 Ian. gradul de general al a=a zisei armate a Atlanticului.R. arat[ c[ faptele acuzatului sunt foarte grave. regele Mihai =i R[descu nu are nici-o valabilitate potrivit legilor \[rii noastre. de art. 1952 =i a regulamentului pentru aplicarea acestui decret se stabile=te c[ renun\area la cet[\enia rom]n[ se aprob[ de c[tre Prezidiumul Marii Adun[ri Na\ionale la propunerea M. Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n. Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n.I.p. nu i se va mai putea re\ine crima pp.. ]ntruc]t fapele acuzatului reprezint[ con\inutul acestei infrac\iuni.c. 15 .N.a. De asemeni Procurorul Militar cere condamnarea acuzatului =i pentru del. numai Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale are calitatea s[ atribiue gradele militare ]n \ara noastr[. nu este opozabil[ organelor noastre de stat ]ntruc]t \ara noastr[ nu este membr[ a O. Av]nd ]n vedere c[ potrivit legilor \[rii noastre =i anume D. de c[tre ex. 1 D. de art.U. fiind recunoscute de el at]t la primele cercet[ri c]t =i ]n fa\a instan\ei. 199/50 prin schimbarea calific[rii din crim[ pp.U.N. Asupra incidentului unit cu fondul. de art. cere s[ fie judecat de un complet av]nd gradul de general maior. prin uzurparea adev[ratelor drepturi suverane ale statului nostru de c[tre o clic[ de fugari. 184 c.b. acuzatul nu a ob\inut aprobarea pentru renun\area la cet[\enia rom]n[.permisiunea de a ridica excep\iune asupra competen\ei tribunalului. Av]nd cuv]ntul acuzatul a sus\inut c[: a. 267 c.

}n activitatea sa acuzatul a ]ncercat s[ ridice moralul fugarilor spun]ndu-le c[ ]n cur]nd va izbucni r[zboiul ]ntre americani =i Uniunea Sovietic[ =i ]n R.Dup[ ce ap[rarea a avut ultimul cuv]nt Pre=edintele a ]ntrebat pe acuzat dac[ mai are ceva de ad[ugat ]n ap[rarea sa.B. nefiind de acord cu aceast[ ac\iune a poporului rom]n.Cu ocazia alegerei acuzatului ca episcop. la care acesta a declarat c[ singura sentin\[ care ar onora deopotriv[ pe el =i Tribunalul ar fi numai condamnarea sa la moarte. ]nfiin\eaz[ 3 parohii rom]ne=ti lu]nd contact cu fugarii rom]ni din Austria =i din celelalte \[ri capitaliste.R se va reinstaura vechiul regim.}n urma interven\iei autorit[\ilor engleze. inaugur]nd emisiunea religioas[ ]n limba rom]n[. Av]nd ]n vedere c[ din instruc\ia oral[ urmat[ ]n cauz[ ]n =edin\[ public[ c]t =i din actele dosarului. }n discursurile pe care le \inea. Azi 20 noiembrie 1954.C.a. care au fost puse ]n discu\ia p[r\ilor ]n =edin\[ public[ se constat[ urm[toarele: }N FAPT Acuzatul Leu Vasile. 1954 ]n cauza privitoare pe LEU VASILE ]nvinuit pentru crim[ de ]nalt[ tr[dare pp. emisiune ]n care se aduceau injurii la adresa regimului nostru. ]n aceia=i compunere ca ]n =edin\a precedent[: TRIBUNALUL Deliber]nd ]n secret asupra ac\iunii penale deschis[ prin ]ncheierea =edin\ei preg[titoare din 6 Oct. acuzatul ]n calitate de episcop. ]n anul 1947. de elemente tr[d[toare din r]ndurile fugarilor rom]ni pentru misiuni de spionaj. de art. acuzatul este ales episcop al rom]nilor din Europa Apusean[. =i delictul de trecere frauduloas[ a frontierei pp. 267 c. fa\[ de Uniunea Sovietic[. prin intermediul acuzatului. s-au \inut o serie de discursuri relev]ndu-se meritele acuzatului =i du=m[nia lui s[lbatec[ fa\[ de regimul de democra\ie popular[. de unde au trecut ]n Jugoslavia.Dup[ acest act. Tribunalul a declarat dezbaterile ]nchise =i s-a retras ]n camera de consiliu spre a delibera asupra culpabilit[\ii =i aplica\iunii pedepsei ]n cauz[.Din Jugoslavia acuzatul a plecat ]n Austria unde ia leg[tura cu 16 autorit[\ile engleze =i americane care se ocupau de problema refugia\ilor. Av]nd nevoie de timp pentru studierea dosarului =i a lucr[rilor ]n cauz[.p. 184 c.) azi 16 noiembrie 1954. englezul Atkinson. acuzatul se ]nt]lne=te la Paris cu R[descu 17 . care ]l =i subven\iona ]n scopul recrut[rii.}n toamna anului 1949. la Salzburg.}n urma acestei hot[r]ri. am]n[ pronun\area pentru 20 noiembrie 1954. de fa\[ fiind delegatul general ecumenic al Austriei. c]t =i pentru alte ac\iuni du=m[noase ale serviciului de spionaj englez. aceste buletine sl[besc eficacitatea propagandei dus[ ]mpotriva \[rii noastre. la 21 august 1948.}n anul 1949 afl]ndu-se la Londra acuzatul vorbe=te la postul de radio B.P. de art. acuzatul p[r[se=te fraudulos \ara. Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n. fugari din \[rile de democra\ie popular[. ]n numeroasele articole publicate ]n presa str[in[ acuzatul s-a ar[tat ca un ]nver=unat du=man al \[rii noastre =i al URSS.}ntreaga activitate a acuzatului ]n aceast[ perioad[ era dirijat[ de serviciul de spionaj englez.p.Vizit]nd \[rile capitaliste acuzatul a luat leg[tur[ cu o serie de personalit[\i conduc[toare din aceste \[ri cer]ndu-le s[ suprime buletinele publicate de reprezentan\ele diplomatice ale \[rii noastre ]ntruc]t spunea el. =i c[ el moare pentru ideile sale. care urm[reau s[-l foloseasc[ pe acuzat ca un pion important ]n lupta lor ]mpotriva lag[rului socialismului. s[rind din trenul de Timi=oara ]n dreptul sta\iei Isanova. Av]nd ]n vedere concluziunile orale ale Procurorului Militar precum =i sus\inerile acuzatului f[cute personal =i prin ap[r[torul s[u ]n fa\a instan\ei ]n =edin\[ public[. odat[ cu alungarea monarhiei dela c]rma \[rii noastre se hot[r[=te s[ p[r[seasc[ clandestin \ara ]mpreun[ cu preotul G]ld[u Florian.

prin intermediul preo\ilor pe care-i avea ]n subordine ]n calitate de episcop. situat[ ]n Fran\a.Acuzatul declar[ c[ a organizat ]n \[rile capitaliste a=a numitele s[pt[m]ni albe. se va restaura monarhia =i sistemul parlamentar burghez av]nd ca partid de baz[. ]n frunte cu Vi=oianu partid care a luat fiin\[ ]n Italia. refugia\i care erau tria\i prin preo\ii afla\i ]n subordinea acuzatului. au stabilit c[ odat[ cu dobor]rea regimului de democra\ie popular[.}n timpul c]t a stat la Londra.Sarcina acuzatului era nu numai de recrutare a acestor elemente. care preg[tea cadre pentru misiuni de spionaj ]n \ara noastr[. recruta\i ]n armata atlanticului =i accept[ propunerea acestuia de a folosi ferma fostului rege Carol. iar elementele capabile s[ dea informa\ii pre\ioase.Acuzatul declar[ c[ aprecia mai mult serviciul de spionaj american. c[ ]n anul 1929-1930 a colaborat cu inspectorul de siguran\[ Maimuca. deoarece se purta mai loial cu el. erau cercetate personal de acuzat care trimitea informa\iile ob\inute. acuzatul a \inut c]teva conferin\e despre \ara noastr[ la o =coal[ a serviciului de informa\ii englez.Acuzatul a mai f[cut vizite ]n diferite \[ri capitaliste =i ]n Orientul apropiat duc]nd tratative cu diferite personalit[\i politice =i clericale. pentru c[minul ofi\erilor rom]ni. este mult mai vast[ dec]t cea ar[tat[ ]n rechizitor.=i fostul rege Mihai. unde este primit de dictatorul Franco =i oficiaz[ un parastas la morm]ntul eroului necunoscut spaniol. acuzatul se ]nt]lne=te cu fostul rege Carol.. cu care discut[ problema caz[rii ofi\erilor rom]ni dela Paris.Aceast[ ini\iativ[ pornea din partea serviciului de spionaj american.}n acest scop acuzatul a vizitat toate lag[rele de refugia\i din \[rile occidentale. a \inut leg[tura cu organele de pres[ ale rom]nilor refugia\i ]n \[rile capitaliste public]nd articole calomnioase la adresa regimului nostru =i ]ndemn]nd pe refugia\i s[ treac[ ]n slujba puterilor imperialiste pentru folosirea lor ]ntrun viitor r[zboi mondial. acuzatul declar[ c[ =i-a ]nceput activitatea anticomunist[ ]nc[ din perioada c]t a fost student. =i a organizat o intens[ re\ea de informa\ii =i de recrutare a refugia\ilor. care ]i confer[ gradul de general al a=a ziselor for\e armate rom]ne din cadrul armatei atlanticului =i prime=te misiunea de a contribui ]mpreun[ cu generalul Petrescu Puiu la crearea for\elor armate rom]ne din r]ndul tr[d[torilor.}n acest timp acuzatul ia leg[tura =i cu serviciul de spionaj american.Asupra activit[\ii sale din trecut.Interogat ]n instan\[ acuzatul a declarat c[ activitatea sa ]ndreptat[ ]mpotriva regimului nostru.Acuzatul declar[ c[ a primit misiunea din partea fostului rege Mihai =i din partea lui R[descu de a se ocupa de preg[tirea moral[ a celor ce urmau s[ fie ]ncadra\i ]n aceast[ armat[ =i care urma s[ fie constituit[ din refugia\ii afla\i ]n \[rile capitaliste =i din cet[\enii americani de origine rom]n[.Acuzatul recunoa=te c[ a \inut c]teva lec\ii la =coala de spionaj englez a lui Nandre=. menite s[ gr[beasc[ desl[n\uirea unui nou r[zboi 18 mondial ]mpotriva \[rii noastre. serviciilor de spionaj. pentru Mo\a =i Marin. dar =i de educare a lor ]n spiritul urei fa\[ de \ara noastr[ =i fa\[ de URSS.}n anul 1950.}n anul 1950 acuzatul viziteaz[ Spania.Acuzatul recunoa=te c[ a avut informa\ii permanente asupra situa\iei din \ar[ prin refugia\ii fugi\i din RPR. d]nd informa\ii despre \ara noastr[ =i stabile=te cu ace=tia ca pe viitor ei s[ subven\ioneze activitatea acuzatului =i a cadrelor recrutate pentru a=a zisa armata atlanticului. 19 . perioade ]n care presa capitalist[ ducea o campanie ]nver=unat[ ]mpotriva \[rii noastre.De asemeni acuzatul recunoa=te c[ a plecat fraudulos din \ar[ =i c[ ]n Austria erau a=tepta\i de autorit[\ile engleze. a fugarilor =i chiar prin aducerea vechilor coloni=ti rom]ni din America.Acuzatul recunoa=te c[ din discu\iile avute cu personalit[\ile conduc[toare. partidul cre=tin. iar conduc[torii \[rilor capitaliste f[ceau declara\ii ]mpotriva comunismului.

p.287).pentru descoperirea activit[\ii comuniste dus[ de ConstantinescuIa=i =i a celorlal\i comuni=ti.199/950.La dosar se afl[ depozi\iile martorilor Ion C. care confirm[ activitatea criminal[ a acuzatului at]t ]n \ar[ c]t =i ]n str[in[tate. lec\ii asupra mi=c[rii comuniste =i dup[ recunoa=terea sa. astfel cum este ar[tat ]n disp. D.Acuzatul mai declar[ c[ icoana care a devenit patron al legionarilor. prin schimb.184 c. f[c]nd aplica\iune art.p.p. computarea preven\iei se va face potrivit art. urm]nd s[ sufere pedeapsa capital[ pentru aceste fapte.b. instan\a re\ine ca dovedite faptele puse ]n sarcina sa.p. Tribunalul ]n unire cu concluziunile Procurorului Militar cu unanimitate de voturi declar[ culpabil pe Leu Vasile.}n spe\[ exist[ =i elementul inten\ional al acestei crime. Leu (f.184 c. 292 C.p.296).1 c.p.c.b.1.p. de art. se consider[ ca singurul autor moral =i responsabil <al tuturor crimelor pentru care au fost judeca\i =i condamna\i. ele fiind s[v]r=ite de acuzat uzurp]nd calitatea de episcop =i folosind influen\a sa religioas[ ]n scopul dezl[n\uirii unui nou r[zboi ]mpotriva \[rii noastre =i a \[rilor socialismului.463 CJM.}N DREPT Acuzatul a fost trimis ]n judecat[ pentru crima de ]nalt[ tr[dare =i delictul de tercere frauduloas[ a frontierei.p.1 lit.}n consecin\[: TRIBUNALUL }N NUMELE POPORULUI HOT{R{+TE: Cu unanimitate de voturi. calific. reprezint[ ac\iuni deosebit de periculoase pentru \ara noastr[. c]t =i activitatea sa ]n cadrul armatei atlanticului.p.199/950.Av]nd ]n vedere c[ faptele s[v]r=ite de acuzat =i anume ]nrolarea sa ]n solda serviciilor de spionaj american =i englez. D. acuzatul vechi =i ]nfocat du=man al comunismului =i al \[rii noastre a s[v]r=it faptele d]ndu-=i seama c[ prin aceste fapte unelte=te ]mpotriva patriei sale =i a urm[rit producerea rezultatului criminal =i anume. culpabil pentru delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p. art. a=a cum a cerut procurorul militar.b.J. prejudicierea securit[\ii externe a statului =i ]nrobirea \[rii noastre capitali=tilor str[ini. 267 c. iar mai t]rziu a \inut str]nse leg[turi cu mi=carea legionar[ prin Mo\a Ion. =tiind c[ acest fapt este pedepsit de lege =i prev[z]nd urm[rile faptei sale. dep[=esc elementul material al crimei de ]nalt[ tr[dare. B[leanu Alexandru (f.M. a. a fost sfin\it[ ]n biserica unde slujea el.Activitatea anticomunist[ m[rturisit[ de acuzat culmineaz[ cu lec\iile care le-a predat la =coala de ofi\eri de jandarmi din Bucure=ti. faptul c[ este imposibil[ reeducarea lui.344).267 al. Silviu Cr[ciuna= (f.Astfel fiind Tribunalul consider[ c[ s]nt ]ntrunite elementele crimei de tr[dare de patrie sanc\ionate de art. instan\a potrivit art.. Pentru cheltuieli de judecat[ se va face aplica\iunea art. D.J.267 c. apreciaz[ c[ nu s]nt circumstan\e atenuante ]n favoarea sa. lit.. ]ntrune=te toate elementele delictului de trecere frauduloas[ a frontierei p. 20 292 CJM.199/ 950 =i av]nd ]n vedere periculozitatea excep\ional[ a acuzatului. propaganda sa du=m[noas[ ]mpotriva \[rii noastre.Faptul acuzatului de a fi trecut frontiera prin alte locuri dec]t cele destinate trecerii. de art. din crim[ p. D.p.c. a. care au fost judeca\i =i condamna\i ]n urma acestei activit[\i a acuzatului.Pentru aceste motive. de art.304 CJM.1 lit.. 184 c.. 101 c.b. Av]nd ]n vedere c[ ne afl[m ]n fa\a unui cumul real de infrac\iuni instan\a urmeaz[ s[ fac[ =i aplica\iunea art.M.c. urmeaz[ s[ schimbe calificarea faptelor ]n aceast[ crim[.341) =i Magos Olariu Constan\a (f. crime s[v]r=ite ]mpotriva comuni=tilor> de c[tre fo=tii lui elevi. art. ]nvinuit pentru crim[ de tr[dare de patrie p. aceste fapte ]ncadr]ndu-se ]n dispozi\iunile art. de art. Cu unanimitate de voturi ]l condamn[ pe LEU VASILE la 21 . =i c[ nu sunt circumsatan\e atenuante ]n favoarea inculpatului.c. din crim[ de ]nalt[ tr[dare p.p.1 lit. a. 304 =i 463 C.199/950. a. at]t ]n \ar[ c]t =i mai t]rziu ]n str[in[tate.p.Inculpatul declar[ c[ era de acord cu activitatea legionar[ =i era considerat de c[tre ace=tia ca un fel de protector =i consilier. de art.Av]nd ]n vedere probele de la dosar coroborate cu recunoa=terile acuzatului.

conform dispozi\iunilor Codului de Procedur[ Penal[. p.moarte pentru crima de tr[dare de patrie p. (nesemnat) (ss) Petre Zeciu Capitolul II C{TRE CITITOR Cu aceste pagini prin care ]ncerc s[ completez informa\ia. Prezenta sentin\[ s-a semnat de noi: Pre=edinte Asesori populari (ss) Lt.p. }l condamn[ la 10 (zece) ani ]nchisoare corec\ional[.cap[t[ obiectivitatea de a se adresa direct istoriei. dar un scriitor ]n m`inile c[ruia a ajuns dosarul propriei sale familii. cel care m[ adresez cititorului.a. Grefier. Singurul lucru pe care-l pot promite este s[ nu fac literatur[ =i s[ relatez c`t mai sec.199/950. iar comunicarea oficial[ men\ioneaz[ lipsa acestui drept). deoarece restul. maj. reintr]nd apoi ]n =edin\[ public[.a. Lavrov (ss) Lt. Lalyer Iosif Grefier (ss) Petre Zeciu PROCES-VERBAL Ast[zi 20 luna noiembrie 1954. Sentin\a de fa\[ s-a citit condamnatului de noi. grefierul Tribunalului. pentru del. istoriei acelei f[r`me din spiritualitatea rom`n[ care a reu=it ]ntr-un fel sau altul s[ se salveze. prea e de tot c`nd Hot[r`rea d[ drept de recurs. m[ adresez cititorului. D. Istoriei unui personaj al rezisten\ei ]nc[ necunoscut.1 lit. Confisc[ ]ntreaga avere.declara\ii de interogator ale unui om ]mpins cu preconcep\ie bol=evic[ =i cinism tehnic spre plutonul de execu\ie .c. 101 c. cele extrase din arhivele securit[\ii .p. (aten\ie! n. de art. El m[ va corecta acolo unde va g[si vreo urm[ de literatur[.I. sau va lua din considera\iunile mele numai ceea ce i se va p[rea ]ntr-adev[r ]ntemeiat. M. de art. Cu drept de recurs. va executa pedeapsa cea mai grav[.b. ]n termen de 4 zile. Solomon Iosi (ss) Lt..(dar prea e de tot c`nd sala e evacuat[ dar =edin\a e declarat[ <public[>. 267 c.) Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ ast[zi 20 noiembrie 1954. PROCUROR MILITAR. ]n prezen\a Procurorului Militar care l-a ]ncuno=tiin\at c[ are drept de recurs la Tribunalul Militar pentru unit. Cer`ndu-mi iertare pentru impulsul de a pune paranteze cu aten\ion[ri ]n note de autor. m[ adresez cititorului care va ]n\elege c[ r[m`n totu=i un scriitor. Aspectul 23 22 . }l oblig[ la 200 (doua sute) lei cheltuieli de judecat[. Comput[ preven\ia de la 20 august 1954. Pre=edintele a dat citire dispozitivului de mai sus. p. istoriei convulsiilor la care ne-a fost supus neamul ]n acest secol. art. Eu. Conf. sunt =i subiectiv =i supus st[rilor emo\ionale provocate de surpriza ]nt`lnirii foarte recente cu cele declarate de v[rul meu ]n fa\a anchetei de acum patruzeci =i =ase de ani.Tribunalul.A.p.

Avocatul numit din oficiu este L. nu pot declara nimic fiind considerat[. Sunt refuzuri fa\[ de tot ce aveau mai mult[ nevoie anchetatorii . Acesta este unicul s[u mesaj r[mas. El trimite dramaticul protest pe care l-am publicat mai ]nainte loc\iitorului Ministrului de Interne .=i cei de la Moscova =i acoli\ii lor de aici. R[pit de KGB din scaunul s[u episcopal tocmai pentru c[ reu=ise s[ coaguleze ]n jurul acestuia v`rfurile exilului rom`nesc =i chiar al celui din alte \[ri supuse de armata ro=ie. cea mai mare crim[ omeneasc[>. Dar. el este stors ]n anchet[. cu ranga. Pentru c[ ei ]l anchetau pe marele duhovnic al ]ntregii emigra\ii rom`ne =i vroiau de la el date prin care s[ poat[ distruge rezisten\a acestei emigra\ii. }n lupta cu asemenea mercenari ai unei armate infecte care l-a capturat piratere=te ca s[-=i arate puterea ]n spatele frontului =i nu pe teren deschis. Ia totul asupra sa. el spune tot la anchet[. Pe oamenii ]nt`lni\i ]i men\ioneaz[.acesta fiind chiar cel care. se proclam[ singur du=man al regimului comunist =i ]=i recunoa=te toate p[catele omene=ti prin care tinere\ea sa n-a fost de sf`nt. Horovitz. Promi\`nd din nou cititorului c[ m[ voi ab\ine c`t voi putea de la comentarii. dac[ spun. Pintilie> . El ]ns[. Apare. din simplu slujitor cu p[catele lui lume=ti a tr[it totala convertire devenind misionarul decis s[-=i sacrifice via\a. precizez c[ ]n=irarea tuturor acestor nume str[ine care au judecat tr[darea na\ional[ a v[rului meu nu are nici cea mai mic[ inten\ie xenofob[. ]l rog s[-mi permit[ aici doar o constatare: cine sunt cei care ancheteaz[ =i judec[ acest proces de tr[dare na\ional[ ? Completul de judecat[ este format din Lavrov V. respinge ideea de a fi agent al cuiva. din clipa ]n care a avut revela\ia rostului s[u ]n salvarea na\ional[ prin Biseric[. unicul document aflat p`n[ acum despre cruciada pe care o pornise =i doar asupra acestuia ne putem apleca cu sfin\enie. Spre a nu fi ]n\eles gre=it. Pentru c[. el a refuzat s[ declare tot ceea ce credeea c[ ar putea face prea mari servicii anticristului. De c[tre cine ? De c[tre o putere aservit[ Moscovei p`n[ la a acuza soldatul rom`n c[ lupt[ pentru p[m`ntul str[mo=esc =i pe duhovnicul acestuia c[ ]l ]mb[rb[teaz[. e drept. George . ca dovad[ a faptului c[ idealul comunist al acestuia se ]nf[ptuise.asesori. Pre=edintele Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti este maior Branovici I^.care nu e altul dec`t celebrul Pantiu=a. care-l ancheteaz[ este colonel Fr. s[rmanul personaj de mult[ vreme martirizat =i-a spus ce avea de spus sub forma terorizat[ a declara\iilor la interogatorii. din clipa ]n care. ca loc\iitor al Direc\iei Penitenciarelor lt. Butyka. despre sine. a c[zut el fiind torturat apoi la Moscova =i la Bucure=ti pentru a se afla tocmai firele cruciadei pe care o pornise.general maior Adi Ladislau. ci este doar demonstra\ia desna\ionaliz[rii ca procedeu curent al imperialismului moscovit care trimisese =i promova ]n \[rile satelite o armat[ de mercenari funciarmente incapabil[ de patriotism =i sim\ire na\ional[. Dup[ cum se va vedea.pre=edinte. A refuzat s[ le spun[ =i le-a dus cu el ]n lumea cea dreapt[. iar acesta pune rezolu\ia <Tov. ne ferindu-se cu nimic. =eful de import al securit[\ii venit aici ]n 1945 cu grad sovietic spre a-l omor` pe fostul secretar general comunist Fori=. 24 colonelul B[dic[ Ilie . nu mai face nici o concesie. ]ntotdeauna con=tient de r[spunderea sa. adic[ tocmai oxigenul exterior de care avea nevoie rezisten\a rom`neasc[. Cruciad[ prin care devenise at`t de periculos ]nc`t sovieticii au riscat chiar scndalul interna\ional al actului pirateresc prin care l-au r[pit. Solomon Iosi =i Lalyer Iosif . refuz[ s[ dea am[nunte =i salveaz[ orice persoan[ =i 25 .romanesc ]l voi puncta doar prin titluri. ]n acea=i perioad[ ]l ]mpu=c[ ]n ceaf[ pe P[tr[=canu. opozi\ia sa f[\i=[ la comunism =i sovietizare nu o ascunde =i nu =i-o scuz[ nici o clip[. Se pot cita din interogatorii multe refuzuri precum:< }n cele spuse sub patrafir. =eful Direc\iei a VIII-a a securit[\ii.

Acelea sunt treburile de rutin[ poli\ieneasc[ a epocii demagogice. (Dosar I. m-a lovit cu cnutul sensurilor dramatice ale acestor pagini peste care am dat ]n dosar: In celula zero a Jilavei. i se poate ignora chiar =i acest drept. S[-l descifr[m chiar =i din caracteriz[rile cele mai ostile =i mai potrivnice. Astfel. asupra c[rora insistau securi=tii ]n dorin\a lor de demascare a <capitalismului putred> =i care. dar nu un condamnat. Iar. fila 384 . }nvins ]n cruciada ]n care a c[zut tat[l s[u. Nu numai c[ refuz[ cererea de gra\iere dar. Nu e de\inut. ]n plin secol douazeci. un ]nalt prelat al Bisericii =i un om de seam[ al Neamului se zbate pentru singurul drept pe care-l mai are: acela de a i se executa pedeapsa cu moartea. A=a se explic[ apelul lui vehement. acela de a i se executa sentin\a cu moartea =i a nu mai fi chinuit ]n plus. Dar el lupt[ chiar =i-n aceast[ situa\ie. aleg`nd ceea ce descrie fapta lui care e singura important[ pentru cititor =i l[s`nd pentru arhiv[ doar unele gre=eli gramaticale =i pasajele de rutin[ poli\ieneasc[ prin care anchetatul e r[st[lm[cit. Aceste pagini le prezent[m nealterate ]n cronologia tehnicii securiste de a stoarce totul. ast[zi devin plictisitoare =i rizibile.orice stare creat[ care ar putea duce mai departe rezisten\a ]n care el a crezut. f[r[ foc. f[r[ geamuri. s[ vedem c`teva dintre caracteriz[rile consemnate de instan\ele cele mai ostile =i oamenii cei mai potrivnici lui: <Dup[ ce ap[rarea a avut ultimul cuv`nt. nu se consider[ un de\inut ci un prizonier ]n r[zboiul la care s-a ]nregimentat voluntar ]n numele crucii =i preg[tit s[-=i duc[ crucea. Lozinci pr[fuite de genul c[: <e vinovat pentru c[ a ]mb[rb[tat solda\ii rom`ni ]mpotriva puterii sovietice> sau c[ <a slujit interesele bisericii care este o agentur[ imperialist[>. <]n plin[ iarn[. }ngem[nare insolit[ pentru secolul =i lumea noastr[ pragmatic[. ]n lan\urile sale <de form[ =i m[rime medieval[ >. cade acum el. Caligrafia seniorial[ a scrisului s[u pe care-l cuno=team prea bine. om r[mas f[r[ \ar[ dar plin de con=tiin\a Neamului s[u 26 =i de misiunea na\ional[ a Bisericii sale. dar trebuie s-o continue al\ii. A=a se explic[ ilegalitatea celor care ]l \ineau ]n via\[ =i ]n celula zero pretinz`ndu-i ca. legat ]n lan\uri de m[rime =i form[ medieval[. dup[ cum se va vedea din documente. Acest lucru \ine ierarhul ortodox s[-l precizeze du=manilor s[i: chiar dac[ ei sunt c[l[i =i nu adversari. s[ pornim de la asemenea referate-rechizitoriu ca s[ vedem cine este acest om ce-=i strig[ ]n celula zero a Jilavei dreptul cre=tin al sacrificiului suprem. ]nainte de execu\ie <s[ vorbeasc[ despre anumite capitole de care nu am vrut s[ vorbesc ]n timpul anchetei>. scriindu-=i cutremur[torul protest de om c[ruia nu i se d[ nici dreptul la moartea pentru care a c[p[tat sentin\a el precizeaz[ du=manilor s[i c[ li se adreseaz[ ]n calitatea de: <Episcopul V. a=a cum se vede =i ]n referatele concluzive pe care le-am reprodus integral. +i totu=i. el nu mai are alt[ cale de a-=i descrie personalitatea dec`t ]n paginile triste ale interogatoriilor. el e prizonierul =i nu condamnatul lor. din celula num[rul zero a ]nchisorii Jilava. ]n numele <omeniei comuniste>. Leu . =i c[ el moare pentru ideile sale. Pre=edintele a ]ntrebat pe acuzat dac[ mai are ceva de ad[ugat ]n ap[rarea sa.sentin\a nr. pe o rogojin[. oric`t de grave acuze p[reau atunci. cer`nd a fi executat conform sentin\ei pronun\ate>. }ntreb`ndu-ne cine este acest om care se zbate pentru singurul drept pe care-l mai are. adic[ general cu misiunea de duhovnic-p[stor =i episcop-strateg al unei cruciade moderne. interzice oricui altcuiva de a o face ]n numele s[u. constat[m c[. dar nu disperat. episcop =i general ]n acela=i timp.2417 a Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti ]n dosarul 1872/54) 27 .Prizonier de r[zboi> Este deci un ]nvins. la care acesta a declarat c[ singura sentin\[ care ar onora deopotriv[ pe el =i Tribunalul ar fi numai condamnarea sa la moarte.

A: pesemne c[ anchetatorul ]l ]ndemna s[ dea vina pe cine =tie ce agentur[!) . 19A/14 mai 1953) <Leu Vasile n-a recunoscut ]n declara\iile sale nici o activitate direct[ pe linia unui serviciu de spionaj. Roma. a primit misiunea de la acesta de a convinge pe ofi\erii fugari rom]ni s[ nu emigreze din Europa Occidental[ ]n alte continente ]ntruc]t se va ]nfiin\a armata european[^Leu Vasile a adunat o parte din ace=ti ofi\eri la Paris pentru a putea lua parte ca asisten\i la +coala 29 . din toate \[rile democratice ]n frunte cu URSS.Referat al Serviciului III al Securit[\ii (probabil extern) privind rezultatul anchetei lui Leu Vasile . Crucea de fier german[ =i Serviciul Credincios cu spade ob\inute ]n perioada 1941-1944) (Dosar I .A: =i ce este acuzator ]n asta de vreme ce el declar[ r[spicat: <Din toat[ aceast[ propagand[ a mea ziaristic[ =i la radio. sau de chinurile fizice la care ar fi supus.Direc\ia III-a . ]n general. ci numai simple afirma\ii.<Interogat ]n instan\[.nr. Lipsa de probe ne-a cauzat greut[\i ]n anchet[>. prin cursurile pe care le-a predat.A: =tim noi cum se dep[=eau aceste greut[\i!) (idem . Medalia r[zboiului din r[s[rit. ancheta noastr[ a urm[rit s[ afle dac[ arestatul a fost agent al Serviciului de informa\ii englez sau a altor servicii de informa\ii imperialiste. Leu Vasile a vorbit ]mpotriva RPR de la posturile de radio Paris. Fr.Referatul direc\iei MAI condus[ de col.fila 183) <Anchetatul ]ncearc[ s[ ]n=ele Organele anchetatoare d]nd declara\ii reale numai pentru faptele care oficial s]nt cunoscute =i neg]nd adev[rata sa activitate de spionaj sub masca misiunilor religioase^> (idem .]n calitatea mea de episcop. dup[ ce a luat leg[tura cu fostul rege Mihai ]n Elve\ia.nu mai exist[ pentru mine>^ (Dosar II . (idem fila 387) <Anchetatul caut[ s[ impresioneze Organele anchetatoare afirm]nd c[ nu-i este team[ de moarte.fila 402 .filele 179-180) <}n 1940 a devenit profesor ]nfiin\]nd catedra de <secte 28 religioase =i curente subversive> la +coala de Ofi\eri de Jandarmi din Bucure=ti unde. cu scopul de a discredita ]n fa\a ascult[torilor t]n[rul nostru stat.fila 186) <F[r[ a de\ine probe ]n aceast[ direc\ie. acuzatul a declarat c[ activitatea sa ]ndreptat[ ]mpotriva regimului nostru este mult mai vast[ dec]t cea ar[tat[ ]n rechizitoriu>. El afirm[ c[. ordinul Mihai Viteazul. (idem) N. <Via\a p[m`nteasc[ . din momentul ]n care a fost <r[pit din lumea liber[> ]i este indiferent ce se va face cu el. atacam du=m[nos comunismul. Istambul. . Beyruth etc^ Tot ]n 1949.fila 178 . Munchen. a s[dit ]n mintea ofi\erilor ura ]mpotriva PCR^ Prin faptele sale prin care a sprijinit efectiv r[zboiul fascist de jaf =i cotropire a Patriei Sovietice. Leu Vasile a fost de mai multe ori decorat cu decora\ii fascisto-antisovietice> ( astea erau Crucea Rom`niei. (N. Steaua Rom`niei.spune Leu V. ^De acea eu m[ consider cel mai mare du=man al regimului din \ar[. }n afar[ de postul de radio Londra. Aceste discursuri le f[ceam din proprie ini\iativ[.> (interogatoriul din ziua de 12 februarie 1954) <Leu Vasile a stabilit ]nfiin\area unei ore religioase morale ]n cadrul emisiunilor radio BBC. Salzburg. Butyka . urm]nd s[ lucreze sub masca activit[\ii religioase ]n cadrul Consiliului ecumenic>. Atena. (N. de=i i s-au prezentat argumente din propriile sale declara\ii^> (N.A:=tim noi ce argumente erau!) (Idem .privind rezultatele cercet[rilor asupra arestatului Leu Vasile din 9 aprilie 1954) <Este hirotonisit ca episcop al fugarilor rom]ni din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat.

Petrovici. fapt pentru care a fost decorat cu <Serviciul Credincios>. ]n acest sens av`nd leg[turi str`nse de ascultare cu bisericile rom`ne=ti din diaspor[. Tat[l men\ionat. la Gratz.Episcopul Grigorie .Dosar 1872/1954) <}n tot timpul activit[\ii sale ]nvinuitul a dus o activitate ]mpotriva clasei muncitoare fiind un du=man al acesteia. Mai t]rziu s-a ]ncadrat ca voluntar ]n Reg. Tata trebuie s[ r[m]n[ de neatins pentru a putea rezista ]n \ar[ =i a-i ajuta pe ceilal\i> . organizator al ]nv[\[m`ntului telogic ]n Basarabia. prieten cu Iorga.186/2 iulie 1954 al Procuraturii Militare Bucure=ti) 30 <Dac[ se ]nt`mpl[ ceva =i ve\i ajunge la anchete =i cercet[ri m[ ve\i ponegri pe mine.6 Mihai Viteazu =i. unindu-se astfel eforturile din \ar[ =i din str[in[tate =i folosindu-se leg[turile cu Consiliul Interna\ional Ecumenic. Gusti.fila 358 . 31 . ata=at pe l]ng[ Divizia 14 infanterie. men\ionat ]n hrisoavele divanului lui Alexandru cel Bun ]ncep`nd cu 30 martie 1392.]nceputul rechizitoriului nr.pop[ de tab[r[ al lui +tefan cel Mare care este ascendentul direct ]ntr-un arbore genealogic ce se deschide cu Costea Leu. arhip[stor cu voca\ie misionar[ =i atribu\ii ecumenice date de Sf`ntul Sinod. Italia =i Liban^ }n Austria. }n timpul r[zboiului Antonescian.r[m`nea ]n \ar[ str[duind ca din scaunul s[u sinodal s[ men\in[ pe c`t posibil echilibrul unei neat`rn[ri biserice=ti. era Episcopul Grigorie Leu al Hu=ilor.Proces verbal Interogator de inculpat.fiul Vasile Leu . organizator . Crainic. a fost decorat cu <Coroana Rom`niei>. plecau ]n str[in[tate pentru a atrage sprijinul diasporei rom`ne=ti. tat[l . }n condi\iile aservirii Bisericii dup[ modelul \[rii ]nchinate Moscovei. urma= a opt genera\ii de preo\i ]ncep`nd cu blagocinul Mihail Leu . confesor militar =i Florian G`ld[u .colonel.doctor ]n teologie la Londra. }n iulie 1942 a fost repartizat ]n calitate de confesor militar la batalionul 991 format din de\inu\i. (Dosar 1 . pentru faptul c[ a intervenit ]n momente critice ]mb[rb[t]nd solda\ii =i fiind r[nit. ]n vreme ce doi preo\i tineri . ]mpreun[ cu patriarhul Miron Cristea al serviciilor religioase ale armatei.El era. de asemenea. a ]nfiin\at o organiza\ie studen\easc[ numit[ <Rom`nia Mare> care avea un caracter anti-comunist. cel care trebuia s[ r[m`n[ de neatins. ierarh intransigent ]n afirmarea ideilor de credin\[ na\ional[ pe care superficialitatea noului regim ]l cataloga doar pur =i simplu na\ionalist. }n 1945 a fost preot la Parohia <Jianu> =i confesor al familiei regale>. 16 noiembrie 1954. ]n anul 1951. ]n iunie 1941. fost ]nainte Episcop de Arge=. ve\i da toat[ vina pe mine =i mi se vor atribui mie toat[ r[spunderile. Numitul Leu Vasile a desf[=urat toat[ aceast[ activitate criminal[ ]mpotriva RPR p]n[ ]n august 1952 c]nd a fost arestat de organele de stat ale unei \[ri prietene. lupt]nd ]n linia I a frontului ]n sectorul cotul Donului. teolog ortodox recunoscut pentru contribu\ia la consolidarea Bisericii Na\ionale ]n Rom`nia Mare. }n acest[ calitate a ]mb[rb[tat solda\ii pentru a lupta ]mpotriva armatelor eliberatoare Sovietice. o binecunoscut[ personalitate c[rtur[reasc[.fila 379 .Superioar[ de R[zboi din Fran\a^ Amiralul Dumitrescu i-a explicat lui Leu Vasile c[ englezii i-au pus la dispozi\ie un vas de r[zboi care urmeaz[ s[ fie dotat cu echipaj complet din r]ndurile fugarilor rom]ni^ Leu Vasile a dus la ]ndeplinire aceast[ misiune. a func\ionat ca profesor =i confesor la Corpul de Jandarmi. }mi amintesc faptul c[ o ]ntrunire ]n acest sens a avut loc ]n casa noastr[ de la Medgidia la ]nceputul verii lui 1948. fost vicar =i locotenent al Mitropoliei Moldovei. iar la data de 4 martie 1953 a fost predat organelor MAI> (idem: Ref.Acesta era cuv`ntul de ordine l[sat de v[rul meu =i ]nsu=it de familie. pun[ndu-l ]n leg[tur[ pe fostul amiral Dumitrescu cu o serie de marinari ce se aflau ]n special ]n Grecia. Direc\ia a VIII-a) <Inculpatul recunoa=te c[ a dus aceast[ activitate anticomunist[ pentru c[ regimul comunist este o c[ma=[ de for\[ pe sufletul =i fiin\a neamului rom]nesc> (Dosar 1.

Petrec`ndu-mi vacan\ele anilor anteriori la palatul episcopal din Hu=i unde locuia unchiul meu, eu mai participasem la asemenea ]nt`lniri cu personalit[\i de seam[, care discutau stringentele probleme politice =i la care, ]n loc de personalul obi=nuit serveam noi, nepo\ii din familie, pentru a se evita, pesemne, vreo ureche neavenit[. }ntruniri de familie mai aveam, de obicei, la casa p[rinteasc[ din comuna |u\cani - Covurlui, de Sf`ntul Ilie c`nd era hramul bisericii la care slujiser[ to\i bunicii =i str[bunicii mei. Dar acolo, cu toate c[ datorit[ unchiului meu Nil Leu, ofi\er din regimentul de ro=iori de gard[ trecut ]n rezerv[, se discutau mai abitir problemele politice, participarea era larg[ venind neamuri multe =i oaspe\i ca la hram, familia noastr[ fiind compus[ ]n special din ]nv[\[tori, profesori =i preo\i din toat[ |ara de Jos. }n condi\iile de alungare a regelui, de na\ionalizare =i de sovietizare riguroas[ a guvern[rii ]mp`nzite cu consilierii lui Vi=inski, poli\ia politic[ proceda mai dur iar, la Hu=i, Episcopului Grigorie ]i fuseser[ aresta\i o serie de c[lug[ri =i preo\i basarabeni c[rora le d[duse ad[post =i care duceau ]nc[ pastoralele ]n satele de peste Prut, binecuv`nt`nd ]n secret cu c`te o slijb[ oamenii ai c[ror preo\i fuseser[ deporta\i =i reu=ind s[ treac[ ]napoi prin vaduri numai de ei =tiute. Aflat[ chiar pe grani\[, Episcopia Hu=ilor a facilitat ]n primii ani asemenea leg[turi spirituale, martiriul de mai t`rziu al Episcopului Grigorie venind =i din acest motiv.}n 1947 la =edin\a Adun[rii Deputa\ilor din 13 august, deputatul comunist Al. Popescu-Ciorani vine ]n plen cu documente de <demascare> a ac\iunilor antisovietice de la Hu=i pornite din ]ndemnul episcopului, ]l declar[ pe acesta du=man al noului regim =i exprim[ cererea expres[ ca Episcopul Grigorie Leu s[ fie judecat pentru crima de a fi na\ionalist =i a se opune sovietiz[rii. Era, deci ]ndeaproape urm[rit, deputatul cer`nd deferirea lui la Curtea Criminal[. Concomitent vine =i o sesizare de la serviciul de siguran\[ a jandarmeriei jude\ene care arat[ unele fapte din eparhie men\ion`nd c] <ac\iunea de urm[rire a episcopului continu[>. 32

Acum suntem ]n iunie sau iulie 1948 c`nd, dup[ o ]ntrunire sau discu\ie la Bucure=ti, la Patriarhie =i Guvern, Episcopul Grigorie a preferat s[ vin[ la tat[l meu, la Medgidia, folosind casa noastr[ care era mai pu\in probabil s[ fi fost luat[ ]n obiectiv. Se recuno=tea =i de data aceasta spiritul combinator al v[rului meu care =tia s[ g[seasc[ asemenea solu\ii. Episcopul Grigorie a poposit la Medgidia, el s-a dus la Constan\a de unde a venit a doua zi cu episcopul Chesarie al Tomisului, care-=i f[cuse studii ]n Italia =i avea bune rela\ii =i cu o rud[ a lui Horia Grigorescu, fostul ambasador la Paris r[mas ]n Fran\a odat[ cu ]ndep[rtarea regelui Mihai. A mai participat =i un avocat sau un fost judec[tor Puiu, coleg de-al tatei care st[tuse la noi ]n timpul refugiului, pesemne rud[ a mitropolitului Visarion Puiu cu care \inea leg[tura ]n str[in[tate =i, tot o astfel de rud[ a altcuiva din str[in[tate droghistul Tana=oca. Episcopul Grigorie le-a relatat celorlal\i faptul c[, dup[ ce la cabinetul lui Emil Bodn[ra= care a controlat mult[ vreme guvernul Groza ca Secretar general al Consiliului de Mini=tri, au fost cerute =i centralizate toate listele cu toate parohiile =i m[n[stirile rom`ne=ti din str[in[tate precum =i tabelele cu monahi =i slujitori rom`ni de pe l`ng[ alte l[ca=uri ortodoxe. Dup[ o atent[ clasificare a lor, pesemne la Moscova sau de c[tre consilierii sovietici, Petru Groza a transmis Sinodului ucazul de a se indica acestor preo\i s[ se supun[ ierarhic episcopiilor ortodoxe ruse din str[in[tate. +i nu acelora independente, care-i reprezentau pe ru=ii albi, ci s[ devin[ sufragane ale acelor episcopii care \ineau de Patriarhia Moscovei ]nfiin\at[ de Stalin ]n 1943. Prin aceasta, orice episcopie rom`neasc[ din str[in[tate urma s[ se desfiin\eze; =i nu era nici greu pentru c[ ierarhi nu prea r[m[seser[, iar Mitropolitul Visarion Puiu, fugit din \ar[ din pricina condamn[rii la moarte, nu avea putere de a-i aduna pe to\i ]n jurul s[u fiind bolnav grav ]ntr-un sanatoriu elve\ian unde i se cerea s[ treac[ la catolicism. A=adar, rom`ni =i de limb[ rom`n[ puteau r[m`ne doar preo\i 33

simpli, cei care aveau contactul direct cu enoria=ii din diaspor[. Ierarhia superioar[ fiind asigurat[ de moscovi\i, era limpede c[ puterea sovietic[, experimentat[ ]n a-=i infiltra oamenii ]n coloniile emigra\ilor, dorea s[ pun[ m`n` ]n acest mod =i pe emigra\ia din \[rile pe care le cucerise, asigur`nduse astfel c[ va putea s[ anihileze reac\iile din occident ]mpotriva guvernelor promoscovite pe care le instalase ]n statele satelite. Dup[ aservirea \[rii, se urm[rea =i aservirea diasporei sau cel pu\in anihilarea reac\iilor ei prin acest control asupra bisericilor na\ionale ]n jurul c[rora este =tiut c[ se str`nge diaspora. Planul era perfid. Episcopul Grigorie, ca unul dintre cei mai vechi membrii ai Sf`ntului Sinod la ora aceea ]l demontase bucat[ cu bucat[ ]ntr-o discu\ie sincer[ avut[ cu Petru Groza =i apelase la sim\[mintele de fiu de preot ale aceluia de a nu l[sa s[ se instaureze o <Sovrompatriarhie>. Cum promisiunile lui Groza erau evazive, trebuia avertizat[ de urgen\[ rom`nimea din str[in[tate de pericolul care o pa=te, trebuiau g[si\i episcopi activi =i dedica\i independen\ei Bisericii rom`ne=ti din emigra\ie =i trebuiau organiza\i enoria=ii diasporei spre a nu se l[sa ]nregimenta\i ]n e=alonul ortodox moscovit. Trebuiau c`t mai mul\i oameni one=ti =i instrui\i. Apoi cei instrui\i trebuiau s[ avertizeze mai departe fiecare pe calea lor. Cei doi episcopi Grigorie =i Chesarie urmau s[ ]ncerce leg[tura cu Consiliul Ecumenic unde reprezentantul rom`n fusese colegul lor arhimandritul Scriban, iar emisari de aici trebuiau s[ ajung[ c`t mai repede ]n occident. Cu un tren de sear[ a sosit la noi acas[ =i preotul G`ld[u care aducea o veste sau o relatare despre un contact avut recent, apoi cei doi episcopi au plecat la m[n[stirea de la Techirghiol, cred, unde se aflau ]n sezonul balnear =i al\i ierarhi cu care aveau s[ decid[ am[nuntele acestei taine. Unii dintre cei cu care am vorbit mai t`rziu, ]nclin[ s[ cread[ c[ nici Patriarhul Iustinian, om al lui Gheorghiu Dej, totu=i nu era str[in de aceste demersuri, 34

Episcopul Grigorie, ca mai vechi arhiereu, fiindu-i =i duhovnic ]n perioada Ia=ilor. Nu =tiu ]n ce m[sur[ patriarhul a cunoscut =i a ]ncurajat, sau a =tiut =i a t[cut, ori dac[ =i-a f[cut datoria fa\[ de Dumnezeu mai presus dec`t fa\[ de protectorii s[i atei, pentru c[ documente nu exist[. Singurul fapt incontestabil este c[ aceast[ m[sur[ de salvare a fost dorit[ =i conlucrat[ de mai mul\i ierarhi, de toate capetele luminate =i ]nsufle\ite de sim\ire na\ional[ ale Sf`ntului Sinod. De pl[tit ca martir pentru acest act temerar a pl[tit doar Episcopul Grigorie pentru c[ fapta lui de demnitate cre=tin[ fusese public[ =i ]n fa\a lui Groza =i prin ac\iunile fiului s[u - personajul prezentei c[r\i. Datorit[ t[cerii acestuia nu s-a aflat ]ns[ nimic despre celelalte caractere tari =i luminate de Duh care au ajutat aceast[ ac\iune. Dar ]ntru lauda ortodoxiei noastre =tim ast[zi c[ mul\i dintre ierarhii vremii au consim\it =i au ]ncurajat ]ntro form[ sau alta, de aici, din \ar[, aceast[ str[danie de a nu l[sa ]n m`inile anticristului Biserica diasporei noastre. Cei doi tineri preo\i care urmau s[ plece cu aceast[ grav[ misiune, au avut o ]ncurajare =i o recomandare prin glasuri ]nalte de aici c[tre Consiliul Ecumenic, de vreme ce au putut face fa\[ tuturor ]ncerc[rilor. Cu ace=tia doi -Vasile Leu =i Florian G`ld[u =i cu rudele care aveau s[ transmit[ ]n str[in[tate ambasadorului Horia Grigorescu =i mitropolitului Visarion Puiu, eu am r[mas la vinul bun pe care tata ]l lua din viile domnului B`rsan de pe o coast[ ]nsorit[ a Medgidiei. Dup[ ce episcopii au plecat cu acela=i g`nd la fra\ii lor de Sinod afla\i la Techirghiol, mai ]n glum[, mai ]n serios, ceilal\i m-au avertizat c[ voi avea =i eu un mic rol de jucat =i aceasta s-a ]nt`mplat cam peste o lun[, cum este relatat ]n documente. Un lucru ]mi confirm[ citirea acestor documente dup[ 46 de ani de la proces =i dup[ 53 de ani de la cele ]nt`mplate: c[ toat[ lumea s-a \inut de cuv`nt ]ntr-o moral[ mai presus de frica anchetei. C[ s-a spus numai ceea ce se stabilise c[ se 35

putea spune. +i nu numai pentru salvarea unor oameni, sau a unor posibilit[\i de moment, ci =i pentru salvarea acelor c[i prin care cele hot[r`te cu deplin[ con=tiin\[ cre=tin[ - ferirea de ru=i =i de anticrist a unei p[r\i a spiritualit[\ii noastre - s[ se poat[ ]ndeplini. Astfel: pentru a nu l[sa s[ fie anihilat =i a fi f[cut[ c`t mai eficient[ prezen\a ]n mijlocul lucrurilor a Episcopului Grigorie care se dovedise a fi elementul de stimulare a valorilor na\ionalcre=tine printre ierarhii vremii, a fost ponegrit fiul s[u =i s-a vorbit chiar de ruperea rela\iilor dintre ei. Pentru a se deruta ancheta de la leg[turile ecumenice pe care Biserica noastr[ =i le-a p[strat cu lumea civiliza\iei cre=tine, au fost ]ncurajate sloganurile cu agenturile imperialiste care conveneau semidoctismului anchetatorilor =i erau singura satisfac\ie pentru incultura =efilor lor. Pentru a salva =i a nu furniza date despre alte persoane care ar putea ajuta sau continua lupta, acuzatul principal nu a avut dec`t \elul execu\iei sale c`t mai rapide^ Etc, etc, etc^ Refuz s[ comentez ]n[l\imea moral[ a unei ]n\elegeri at`t de omene=ti a lucrurilor: c[ om e=ti =i m`ine po\i spune ceea ce azi ai t[cut. V[rul meu =tia asta ]n celula sa num[rul zero de la Jilava, a=a c[ prefera mai degrab[ s[ se duc[ el la Domnul, spre salvarea celorlal\i care r[m`neau p[m`nteni. }n ceea ce m[ prive=te, a=a am sc[pat: am stabilit c[, ]n caz de arestare vom spune am`ndoi c[ eu nu =tiam dec`t c[ el f[cea gesturi disperate ca s[ se ]mpace cu tat[l s[u cu care era certat. Dup[ =ase ani, la anchet[, cu toate c[ lucrurile erau evidente =i Episcopul Grigorie, tocmai pentru conlucrarea lor ]ntru acest ideal fusese omor`t, el n-a schimbat o vorb[ din ceea ce stabilise cu mine =i a obstinat, v[d ]n declara\ii, p`n[ c`nd m-a salvat =i am ie=it din ]nchisoare. Acela=i lucru, nu la scara unei griji de familie, ci la cea a importan\ei na\ionale a unei speran\e, a f[cut-o nedivulg`nd nume =i situa\ii cu care s-ar fi putut ap[ra. Singura lui ap[rare, ]ns[, ]i era limpede ]n revela\ia sa arhiereasc[ - era con=tiin\a c[, 36

dac[ el a c[zut, r[m`nem liberi ceilal\i prin a c[ror con=tiin\[ se va putea salva ceva. +i, prin asta, ]mp[cat, sufletul lui cere cu vehemen\[ c[l[ilor s[ execute actul final al trecerii sale Dincolo. O face cu sinceritate =i senin[tate, deoarece, a=a cum reiese din rechizitoriu, ]n pu\inii ani ai activit[\ii sale ]n str[in[tate, reu=ise lucruri de importan\[ crucial[ pentru soarta \[rii sale: 1) Mobilizase un puternic e=alon de rom`ni emigra\i impulsion`nd formarea de c[tre occident a acelei <Armate a Atlanticului> despre care ]nc[ nu s-a scris suficient, dar a constituit ]n epoc[ o mare speran\[ pentru toate popoarele subjugate =i rezisten\a lor. 2) A ]nfiin\at cu Vi=oianu =i al\ii Partidul Cre=tin care s[ asigure guvernul din exil =i s[ conduc[ Rom`nia dup[ eliberare. 3) A inaugurat, pentru ]ntre\inerea sufleteasc[ a celor din \ar[, emisiunile religioase rom`ne=ti la posturile str[ine. 4) A g[sit locuri ]n lume unde i-a ]ndrumat pe emigran\i =i datorit[ recomand[rilor lui c[tre statele respective s-au format colonii rom`ne=ti temeinice. 5) A f[cut vizite la importan\i =efi de state demasc`nd bol=evizarea estului Europei, ]ndep[rt`ndu-i pe ace=tia de alian\ele cu Moscova. 6) A coagulat leg[turile dintre liderii emigra\iei rom`ne, chiar =i la nivelul capetelor ]ncoronate. I-a atras pe cei care se deziceau unii de al\ii pe o cale foarte concret[ a solidarit[\ii cre=tine rom`ne=ti, adic[ ac\iunile diverse de eliberare: de la cea spiritual[ prin slujbele =i predicile rom`ne=ti instaurate de el la majoritatea posturilor de radio, p`n[ la acea Armat[ Atlantic[ de eliberare a Estului, c[reia i-a devenit generalspiritual =i despre care istoria va mai avea de aflat multe ca imbold la rezisten\a celor subjuga\i la Yalta. 7) I-a adunat pe studen\ii rom`ni din emigra\ie ]nfiin\`nd organiza\ia <Rom`nia Mare> care avea s[ cultive patriotismul =i anticomunismul la genera\ia t`n[r[. 37

9Bis primit conform ordinului Nr. ]n ciuda tuturor vicisitudinilor care.chiar greu. a=a cum ne apare ea . Perchezi\ionat. con=tiin\a lui. dou[ cruciuli\e. una pereche m[nu=i. una curea pantaloni p`nz[. sau puteau transmite.82 PROCES VERBAL Nr.'54 Lt.Dosar 71 .02. Vasile n[scut la 13 mart 1953 ]n comuna Oancea Reg. nici securitatea nu au mai reu=it s-o dezbine.458 DE DEPUNERE SI PERCHEZITIE CORPORALA F[cut ast[zi. Astfel. un m[r\i=or f[r[ lan\. ne-au supus la mai multe decenii de ]mp[g`nare. una pereche bran\uri. s-a adeverit: Dac[ e vorba de o rena=tere a noastr[ ast[zi.domiciliat ]n Bucure=ti str.8) A pus ]n fiin\[ marea sa oper[: Arhiepiscopia diasporei rom`ne=ti pe care nici KGB-ul.) un portofel piele. sau un orgoliu cavaleresc.a. N.) ne av`nd domiciliu ]n RPR. Gala\i fiul lui Grigorie =i Lucre\ia de profesiune Episcop c[s[torit cu -. din Proced`nd la perchezi\ia corporal[ a susnumitului. de la martiriul s[u de atunci. una basma de cap.a. un stilou f[r[ peni\[. am g[sit asupra lui urm[toarele obiecte =i valori: una pereche ochelari vedere cu toc. Hni\cu Constantin din MSS ]n virtutea drepturilor ce ne sunt acordate. 3 iunie 1953 ora 2430 ]n Bucure=ti Noi. V. 03.(au luato ru=ii? n. Slt. Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces verbal OFI|ER DE SERVICIU Slt. Constantin H. ci convingerea cre=tin[ c[ poate trece senin la Domnul f[r[ a da du=manilor am[nunte prin care ei s[ ]ncerce a distruge ceea ce to\i cei p[stra\i ]n taini\a sufletului s[u puteau construi mai departe. +i iat[ c[. aceea=i cu care murise =i Episcopul Grigorie.tot pe ceea ce a p[strat mai sf`nt Biserica din sufletul poporului nostru. insisten\a lui de a fi executat nu este o ambi\ie. Dumitr[=coniu Unitatea MSS Sef Nr. dispunem depunerea ]n arest ]n interesul cercet[rilor a numitului Leu G.7/A La arestatul Leu Vasile nu este proces verbal de perchizi\ie domiciliar[ =i a propriet[\ilor celui arestat ]ntruc`t ne-a fost adus arestat de c[tre o \ar[ prieten[ (? n. apoi aceasta se ]ntemeiaz[ . una cravat[. Gramond Nr. Leu REPUBLICA POPULARA ROMANA PROCURATURA MILITARA TERITORIALA BUCURESTI 39 38 . Capitolul III DOMICILIUL: EUROPA Not[ .

iar cl. Leu 21 ianuarie. Anul. ziua 13.Profesia cleric ortodox. Procuror Militar. interogatoriul s-a terminat la ora 14. luna martie. 20 apt. Pen. Consider`nd c[ din cercet[rile f[cute rezult[ probe suficiente de culpabilitate contra susnumitului inculpat LEU VASILE. Eu. Activitatea politic[ p`n[ ]n 1947 Ne]ncadrat.}ntrebare: Care a fost activitataea Dtale. 5 la liceul militar din Chi=in[u. Maior de Justi\ie SS indescifrabil REPUBLICA POPULARA ROMANA MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DIRECTIUNEA GENERALA A SECURITATII STATULUI PROCES VERBAL DE INTEROGATOR 20 ianuarie 1954 ora=ul Bucure=ti Inerogatoriul a ]nceput la ora 16 . p`n[ ]n 1931. primare ]n Bucure=ti ]n anul 1916. Apartenen\a politic[ ne]ncadrat. Cet[\enia apatrit. ]ntruc`t fapta comis[ este grav[. ]n comuna Oancea. Dumitrescu Procuror Militar al Procuraturii Militare Teritoriale Bucure=ti. Punem ]n vedere administratorului penitenciarului s[-l primeasc[ =i s[-l re\in[ dela data de 1 ianuarie (emis pe 9 ianuarie) =i p`n[ la data de 31 ianuarie 1954. Maior N. PENTRU ACESTE MOTIVE Ordon[m tuturor agen\ilor for\ei publice ca.9 din Codul de Procedur[ Penal[.2. ne-am retras ]n Moldova la diferite rude ale mele =i nu am mai urmat nici o =coal[ p`n[ la terminarea r[zboiului. nu-i cunosc domiciliul actual. luna =i ziua na=terii 1903 martie 13. m-am ]nscris la cursul inferior al seminarului din Ismail. 8. Am o fat[ Leu Florica ]n etate de 22 ani. Ultimul loc de munc[ =i func\ia Europa Apusean[ Episcop. Dat ]n cabinetul nostru. 12 Situa\ia familiar[ V[duv. 6698/1953 Data 9 ianuarie 1954 }n numele legii =i al Poporului. Studii Facultatea de Teologie =i Doctoratu. conform`nduse legii s[ aresteze =i s[ conduc[ la Penitenciarul Jilava pe LEU VASILE. Michael. 7. unde am urmat 2 ani. Locul na=terii ]n Comuna Oancea Jud. 13. 6.}n anul 1919. profesional[ de la terminarea =colii primare =i p`n[ la 23 august 1944 ? R[spuns: Am terminat 4 cl. Interogatoriul s-a terminat la 40 ora 19 =i 30 minute. Covurlui. Av`nd ]n vedere c[ aceste fapte sunt prev[zute =i pedepsite de art. Episcop ortodox la Hu=i decedat a avut 5 ha vie =i a fost donat[ episcopiei Hu=i ]n 1949.}n 1929 m-am ]nscris la Facultatea de Teologie din Bucure=ti.MANDAT DE ARESTARE Nr. }mboln[vindu-m[ am ]ntrerupt cursurile =i am stat acas[ p`n[ ]n anul 1925 }n 1925 m-am ]nscris ]n cl. Noi. student[ la Facultatea de litere. v[z`nd =i dispozi\iunile art. locotenent Dumitr[=coniu Nicolae am interogat ]n calitate de anchetator pe arestatul 1. p`n[ ]n 1928. ora= Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8. c`nd m-am 41 . 5. 4. LEU VASILE . av`nd ocupa\ia func\ionar. Origina social[ Tat[l. Numele LEU . 8-a am urmat-o la seminarul din Gala\i. Semn[tura. unde am f[cut 4 cl. Av`nd ]n vedere actele de procedur[ ]ncheiate ]n contra numit. unde am luat =i diploma. 9. fiul lui Grigore =i Lucre\ia urm[rit potrivit art. V[z`nd c[ inculpatul se g[se=te ]n situa\iunea prev[zut[ de art. 253 C. 5-a la seminarul din Constan\a. St. Na\ionalitatea Rom`n[. pentru trecere frauduloas[ a frontierei =i Uneltire contra ordinei sociale. unde am urmat 3 cl. 3. dup[ care fiind perioada de r[zboi. Ultimul domiciliu Paris Bul. 11. 267 =i 209 cp cu ]nchisoare de la mai mare de un an. n[scut ]n anul 1905. V. }ntre 1923-1924 am urmat un an cl. Pr. Prenumele Vasile. 14. 218 din Codul de Procedur[ Penal[. p`n[ ]n 1923. 10. participare ]n alegeri Am participat p`n[ ]n 1948.

Ace=tia. pentru urm[torul lucru: Am avut doi veri pe nume Clime. am fost repartizat la Ministerul de Interne care m-a repartizat la +coala de Ofi\eri de Jandarmi. unde era comandant de Divizie =i venea ]n vizit[ pe la tat[l meu (care era Episcop de Arge=) =i astfel mi-am f[cut o impresie bun[ despre el. dup[ ce am trecut Prutul ]n urma frontului la |iganca.Dup[ un an de zile desfiin\`ndu-se serviciul social. eu ]ns[ nu am fost. Pe acest lucru cred c[ este intemeiat[ afirma\ia ce mi s-a f[cut la Moscova de c[tre anchetatorii mei. p`n[ ]n 1937. c`nd afl`ndu-m[ ]n inspec\ie la batalioanele de jandarmi pentru interven\ie ce erau aliniate dealungul Prutului. eu eram confesor al Corpului de Jandarmi =i majoritatea comandan\ilor au fost aresta\i =i persecuta\i de legionari. eu l-am popularizat. eu am f[cut o cerere voluntar s[ fiu martor al ap[r[rii ]n procesul lui. am fost trecut ca inspector la Serviciul Social Bucure=ti. ar[t`nd chiar elevilor de la =coala de ofi\eri de jandarmerie pozi\ia de anti-comunist a lui Antonescu.1 care a fost frunta= ]n activitatea politic[ a acestui partid.C`nd a venit la putere ]n conducerea statului. ]ns[ acest lucru nu mi s-a aprobat. a mers la un general al c[rui nume nu-l re\in c[ruia i-a explicat situa\ia =i a cerut s[ nu se ating[ nimeni de mine. care au fost mari legionari. Aici \in s[ men\ionez c[ la Moscova mi s-au ar[tat diferite declara\ii din care rezulta c[ eu am fost ]n PN| Precizez c[ eu nu am fost ]n PN| ]ns[ eu am avut un unchi Leu Ion din Medgidia Str. ]ns[ la venirea lor la putere.Deasemenea l-am sprijinit ]n activitatea mea de confesor militar pe front a=a cum am ar[tat.c[s[torit =i am fost trecut diacon la catedrala din Chi=in[u.}ntrebare: }n procesele verbale de interogatoriu date anterior. adic[ a intr[rii Rom`niei ]n r[zboi. cu care hot[r`sem s[ fugim din \ar[ ]n Anglia. Atunci mama lor a r[mas singur[ =i pe care o ajutam eu.Aceasta se nume=te Matita Clime. unde am urmat =i Facultatea de Teologie ]n complectare. ca profesor =i confesorul corpului de jandarmi. cu care am fost ]n 42 bune rela\ii. iar eu aveam foarte bune rela\ii cu el. nu m-au influen\at. deoarece pe Antonescu l-am cunoscut la Pite=ti. unde m-am ocupat de probleme religioase. din proprie ini\iativ[.. ]n iunie 1941.}n ce prive=te Partidele istorice. Br`ncoveanu nr. interogatoriul s-a terminat la ora 14.Regimul Antonescian a fost sus\inut de mine. am trecut la regimentul 6 Mihai Viteazul de pe linia I-a.}n 1934 am ]ntrerupt doctoratul =i am fost f[cut preot =i numit ]n Ia=i la biserica Sf. ai ar[tat activitatea d-tale p`n[ la fuga din \ar[.^ Bucure=ti 26 ianuarie 1954 Inerogatoriul a ]nceput la ora 9.C`nd au venit legionarii la putere.Termin`ndu-se campania antistilist[.}n ce prive=te legionarii eu nu am fost contra lor. vizit`ndu-ne des. ]ntruc`t am auzit de la diver=i cet[\eni c[ este mai sigur[ fuga prin 43 . ca mam[ a doi legionari mor\i. dup[ care am fost f[cut protopop misionar al Mitropoliei Moldovei. Spiridon.Aici am func\ionat p`n[ la declararea r[zboiului. unde am func\ionat timp de doi ani. pentru activitatea lor legionar[ p`n[ ]n 1940 au fost ]mpu=ca\i.C`nd a fost procesul lui Antonescu. pentru combaterea stilismului. Arat[ cum a fost preg[tit[ fuga d-tale din \ar[ ? R[spuns: Preg[tirea fugii mele din \ar[ a constat ]n diferite consf[tuiri pe care le-am avut cu G`ld[u Florian. deci p`n[ ]n 1933. lucru care s-a =i f[cut. }n cadrul acestor consf[tuiri eu am \inut s[ fugim prin Ungaria. ]ntruc`t fusese r[nit preotul regimentului. }n acest an m-am ]nscris la Doctorat ]n teologie =i eram diacon la catedral[.

iar pentru aceasta s[ mergem la Constan\a. Eu m-am dus la Medgidia la Leu C. Pe baza celor discutate cu G`ld[u pe 19 august 1948.Ungaria. unde s[ vorbesc cu <nepotul meu> . r[m`n`nd s[-l punem ]n 44 aplicare^ Atunci eu i-am dat urm[toarele acte: . r[m`n`nd s[ m[ ]nt`lnesc cu el a doua zi. G`ld[u Florian pentru a-mi demonstra seriozitatea indica\iilor date de englez.a=a ]i spunea lui Leu Cornel ca acesta s[ r[m`n[ pe mal cu hainele mele =i s[ spun[ c[ eu m-am ]necat. ]ns[ nu mi-am respectat angajamentul. c[ este bine ca eu s[ simulez un ]nec. dep[rtare de Iosanova . 45 .Un crisov vechi (un act) din care rezulta c[ sunt urma=ul a nou[ genera\ii de preo\i =i fiu de episcop. c[ am s[ fug din \ar[ ]n str[in[tate. Eu i-am spus lui Ionescu Hareta. a venit la mine cu o schi\[ (hart[) f[cut[ de m`n[ ]n care era tot planul fugii. }n urma expunerii am[nun\ite a planului de fug[ din \ar[ de c[tre G`ld[u eu am accepta acest plan. de unde s[ lu[m o c[ru\[ p`n[ la gara Bazia=i. 1. ]nainte de a-=i lua trenul vitez[. ]ntr-o cas[ mare. De la gara Bazia=i s[ mergem cu trenul spre Timi=oara.Un certificat c[ am urmat doctoratul . Trebuia s[ s[rim pe fereastr[ ]ntruc`t a=a cum explica G`ld[u Florian.unde s[ ne prezent[m la p[rintele satului care domiciliaz[ l`ng[ biseric[. Ion. u=ile sunt ]ncuiate ]n timpul c`t trenul se afl[ pe teritoriul jugoslav. ca dup[ ce trenul pleac[ din sta\ie s[ s[rim jos pe fereastr[. Eu am ]ntrebat de unde poate s[ cunoasc[ acel englez a=a de bine situa\ia. am plecat la Constan\a. explic`ndu-mi c[ s-au mai ]nt`mplat asemenea cazuri. Br`ncoveanu nr. stabilind =i ora. spun`nd c[ un prieten englez de al lui i-a spus c[ cea mai reu=it[ cale pentru fuga din \ar[ este Jugoslavia. lucru pe care eu l-am f[cut. Planul era urm[torul. G`ld[u Florian explica faptul c[ ]n Jugoslavia se afl[ americani =i englezi. Pe teritoriul jugoslav era desenat[ pe acea schi\[ sta\ia Iosanova. la =trand.Diploma de seminar . unde trebuia. +i plec[m de la Bucure=ti cu trenul la Or=ova. Mai t`rziu. care trece o por\iune de circa 40-50 km.satul nu-l re\in cum ]i spunea . ]n dos pe o limb[ de p[m`nt unde el m[ a=tepta cu hainele.Diploma de protopop militar . care ne vor lua =i ne vor trece ]n Austria mai departe. student domiciliat ]n Medgidia. G`ld[u a venit cu un alt plan. Nu pot preciza de la cine anume am auzit c[ este mai sigur[ fuga prin Ungaria.Diploma de licen\[ . spun`nd c[ ]n c[utarea c[l[uzei o s[ d[m peste un agent de siguran\[ care o s[ denun\e. Lui Leu Cornel i-am spus cu o zi ]nainte de a fugi din \ar[ ]n urm[toarele ]mprejur[ri: G`ld[u Florian care sus\inea c[ eu sunt urm[rit a precizat ]nc[ atunci c`nd am c[zut de acord asupra planului de fug[ expus de el. }ntrebare: Cui i-ai dest[inuit c[ vrei s[ fugi din \ar[ ? R[spuns: G`ld[u Florian m-a pus s[ jur faptul c[ nu am s[ spun la nimeni c[ fug din \ar[. femeia mea de serviciu =i lui Leu Cornel.Certificatul de na=tere . ]ntruc`t =tiam c[ are rela\ii printre func\ionarii lega\iei britanice din Bucure=ti pe care i-am v[zut dese ori ]n casa lui. unchiul meu =i am ajuns seara. prin Jugoslavia. str. G`ld[u Florian nu a fost de acord cu planul meu. Am luat masa ]mpreun[ =i le-am spus c[ m[ duc s[ fac baie =i s[ lase pe Cornel cu mine.Un act de preo\ie . G`ld[u a plecat la ni=te rude ale so\iei la Techirghiol . Actele cred c[ au fost trimise la Londra prin valiza diplomatic[ a Lega\iei engleze. Dela Iosanova explica s[ mergem ]ntr-un sat de rom`ni la 2 km. Pentru aceast[ fug[ aveam nevoie de o c[l[uz[ pe care ]n momentul acela nu o aveam =i trebuia c[utat[. De acolo s[ mergem cu vaporul la Bazia=i. }n ce prive=te englezul eu nu l-am ]ntrebat cine este acesta.

am hot[r`t s[ mergem la mare. ]ntruc`t la hotel nu am g[sit locuri. Dup[ ce i-am spus scopul venirii noastre am fost prezenta\i unui protopop ministru ]n guvernul lui Tito. Am intrat ]n ap[ =i am ie=it dup[ un d`mb. unde m[ a=tepta un prieten cu haine =i cu care voi fugi. iar eu voi trece dup[ un d`mb. 47 . La Bazia= ni s-a f[cut control. Dup[ ce am stat doua zile la preotul b[tr`n am plecat cu trenul pe care l-am luat din comun[ =i am ajuns la Belgrad. ]n ziua de 21 august am plecat cu trenul din Bucure=ti la Or=ova. ]ns[ era un om de circa 60 ani =i st[tea ]ntr-o margine de ora=. banii. }nainte de a ajunge pe teritoriul jugoslav cu trenul. unde am luat dou[ cabine. Bucure=ti 27 ianuarie 1954 Interogatoriul a ]nceput la ora 8. Rucsacul l-am l[sat ]n gar[ =i eu cu G`ld[u am plecat la patriarhie. care ]ns[ nu a stat de vorb[ cu G`ld[u =i i-a =optit ]n mod discret c[ sunt trei comisari de poli\ie =i c[ este urm[rit. unde am ajuns noaptea. ^}n ziua =i ora fixat[ ]ntre mine =i G`ld[u. Buletinul Popula\iei l-am luat =i l-am pus ]n hainele de la G`ld[u. am luat o hot[r`re mai ]nainte. am luat o c[ru\[ p`n[ la gara Bazia=. care trece prin Jugoslavia. Una pentru mine =i una Leu Cornel cu care am stabilit ca peste o or[ dou[. Iar pentru a confirma cele afirmate de el s[ arate cet[\enilor dinprejurul lui hainele mele din cabin[ =i actele. am luat trenul =i am venit la Bucure=ti. am s[rit pe geam. lui Cornel i-am spus c[ pentru a nu alarma dispari\ia mea . un portvizit ce au r[mas ]n haine. eu m-am dus la =trand la o plaje improvizat[ din marginea ora=ului Constan\a. dup[ ce intru ]n ap[. Acolo am vorbit cu un episcop vicar Visarion Popovici care cuno=tea bine limba rom`n[. unde s[ simulez un ]nec. Ajuns cu vaporul ]n portul Bazia=. Conform planului stabilit am[nun\it dinainte. unde m[ a=tepta G`ld[u Florian cu alte haine. interogatoriul s-a terminat la ora 14. Ajuns pe d`mb la G`ld[u. unde am stat p`n[ a doua zi =i am dormit la hotelul Bratu de pe Cal. rug`ndu-l pe el s[ r[m`n[ =i s[ fac[ propagand[ c[ m-am ]necat. Protopopul se numea Smelanovici sau Smilanovici. }n Or=ova am stat ]n timpul nop\ii la birjarul care ne-a luat de la gar[.organele de stat. m-am ]mbr[cat =i am plecat am`ndoi la gar[. Nu pot preciza dac[ i-am spus c[ acest prieten este G`ld[u Florian. am fost ]ntreba\i unde mergem =i am spus c[ mergem ]n excursie la Timi=oara. pentru a avea grije de noi =i pentru a ne facilita plecarea ]n str[in[tate. Lui Leu Cornel =tiu c[ i-am spus s[ dea o telegram[ la femeia mea de serviciu Ionescu Hareta =i s[-i spun[ c[ m-am ]necat aceasta pentru a putea ar[ta la cei care ]ntreab[ despre mine. Deasemeni. de unde am plecat cu vaporul la Bazia=. A doua zi ne-am dus ]n port la Or=ova. Acum era ]n ziua de 23 august 1948 seara. eu cu G`ld[u dup[ ce trenul a plecat din sta\ia Isanova. acesta ne-a dus la Patriarhul Gavril care ne-a primit =i s-a ]ntre\inut cu noi. iar pentru a nu se petrece acest lucru. G`ld[u a v[zut un comandor prieten al lui.Jugoslavia. Acolo i-am explicat lui Cornel c[ mi s-a anulat reabilitarea =i c[ va trebui s[ fiu din nou arestat. de a fugi din \ar[. 46 A doua zi. dup[ un timp de 1-2 ore. de unde am luat trenul spre Timi=oara. s[ ]nceap[ s[ m[ caute =i s[ spun[ c[ m-am ]necat.Seara am dormit cu Cornel ]n aceia=i camer[. Acest comandor este singura persoan[ cunoscut[ cu care neam ]nt`lnit dup[ plecarea noastr[ de la Constan\a. Deasemeni u=ile au fost ]nchise cu paz[ la ele. este vorba de comandor. Grivi\ei. Am omis s[ adaug c[ lui Leu Cornel sau lui Ionescu Hareta le-am spus s[ dea telefon la p[rin\ii mei =i s[ le spun[ c[ m-am ]necat. Birjarul nu =tiu cum ]l chiam[. un poli\ist rom`n ne-a luat buletinul de identitate =i ne-a spus c[ ni-l d[ la Timi=oara. }n timpul c`nd mergeam cu vaporul.

c[ruia colonelul ne-a prezentat ca pe ni=te prieteni. cred c[ era =ef de schimb. ]ns[ cu locotenentul am vorbit ]n limba rom`n[. de=i p`n[ atunci eu credeam c[ nu =tie rom`ne=te. dela camera locotenentului ]n celul[. f[r[ a ne face perchezi\ie. La Kovaci\a nu am ]ntrebat nimic pe colonel. ne-a scos la marginea ora=ului f[r[ s[ fim controla\i. s[ se ocupe de evadarea mea. Astfel am plecat cu o ma=in[ englez[ la lag[rul Strasse unde era un lag[r de refugia\i =i unde se f[cea o anchet[ am[nun\it[. }ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu anterior. la un etaj. ]ntruc`t am fost du=i la ]nchisoarea Kovaci\a. iar pe G`ld[u =i B`rsan i-a trecut ]n dormitoare comune. Locotenentul a chemat un plutonier =i ne-a dus la etaj ]ntr-o celul[. cu inten\ia de a pleca cu trenul la Gratz ]ntruc`t G`ld[u =tia c[ acolo ne a=teapt[ un maior Montgomery. ci o s[ mai st[m. apoi B~RSAN care cuno=tea ora=ul. Dela marginea ora=ului. mi-a spus =i numele. originar din Banat. numit[ Spielfeld. Arat[ am[nun\it ce ai f[cut dup[ ce ai ajuns ]n Austria. eram dus de un UDB-ist. iar cu el ]mpreun[ a ie=it =i locotenentul. Eu =i G`ld[u tr[iam cu impresia c[ noaptea o s[ fim trecu\i peste grani\[. un locotenent. Aici am avut alt[ deziluzie. C`nd suiam sc[rile. care a revenit peste c`teva minute. La hotel am fost vizita\i de un colonel de Siguran\[.f. acolo am v[zut gara ]mpresurat[ de UDB-i=ti. la parter ]n dou[ camere mari st[teau femeile. plutonierul a fost de acord =i mi-a dat detalii de felul cum putem fugi. 48 Eu atunci v[z`nd a=a am cerut ca s[ mearg[ cu noi =i unul B`rsan Ion. ne-am ]ndreptat ]ntr-un sat spre frontiera Austriei.Dup[ discu\ie. mi se adreseaz[ ]n limba rom`n[. }n acest lag[r am stat dou[ sau trei s[pt[m`ni timp necesar pentru a ne face injec\ii de carantin[. iar pentru aceasta o s[ m[ cheme el ]n camera comandantului. c`nd acesta este plecat. unde am trecut frontiera ]n cursul nop\ii. care cuno=tea locurile =i limba s`rb[. eram 9 persoane. aci am fost du=i ]n cabinetul comandantului ]nchisorii Kovaci\a. Noi =tiam c[ mergem ]ntr-un lag[r de l`ng[ frontiera italian[. cu circa 12 celule =i doua camere mari. }nchisoarea era numai pentru rom`ni. Colonelul ne-a urat voiaj bun ]n str[in[tate =i a plecat. iar sus la etaj b[rba\ii. Ajung`nd ]n lag[r. R[spuns: Dup[ ce am trecut ]n Austria. care spuneau c[ stau mai demult. Atunci noi ne-am strecurat ]ntr-un restaurant. ]n timpul c[ruia ne-am urcat pe vagon. O ]nchisoare veche. Dup[ c`tva timp colonelul ne-a invitat ]n ma=in[ spun`nd c[ plec[m. La Zagreb am fost la un restaurant p`n[ la plecarea trenului spre Maribor. am fost vizita\i de un medic care ]n urma vizitei f[cute m-a internat la infirmerie. am mers la o sta\ie c. Prezentarea ca =i ancheta p`n[ aci toat[ a fost f[cut[ ]n limba francez[. La ]nceput nu eram multe persoane ]n celul[. am fost repartiza\i s[ dormim la un hotel din Belgrad numit <Moscova>. am mai g[sit =i al\i rom`ni. spun`ndu-mi c[ a primit sarcina dela preotul lui. Acolo la etaj. un etaj era f[cut tip vechi. Nou[ ]ns[ nu ni s-a f[cut anchet[. }ntr-o zi din luna februarie. Atunci ne-am dat seama c[ nu o s[ plec[m ]n noaptea aceia. ai ar[tat c[ ai trecut frontiera din Jugoslavia ]n Austria. Eu am stat ]n infirmerie unde am fost vizitat de G`ld[u =i 49 . Bucure=ti29 ianuarie 1954 Interogatoriul a ]nceput la ora 8. =eful UDBului care ne-a fost prezentat de protopop. de unde o s[ fugim clandestin. Dup[ ce am plecat din Zagreb la Maribor. Am plecat cu trenul spre Zagreb. ]ns[ nu-l re\in =i acesta dela Patriarhie. }n tren am avut un control de bilete =i un control militar. interogatoriul s-a terminat la ora 14.

}ntrebare: Arat[ mai departe am[nun\it activitatea d-tale ? R[spuns: }n gar[ la Salzburg am fost ]nt`mpinat de G`ld[u. dup[ care am fost internat ]n sanatoriul de l`ng[ Gratz. La gar[ a mai fost =i un maior ]n armata american[. Atkinson i-a comunicat lui G`ld[u cu aceast[ ocazie c[ a primit instruc\iuni dela Geneva din partea Consiliului Ecumenic. Astfel. a venit medicul oculist Beok =i un doctor internist Klein care m-au vizitat =i m-au consultat chiar la cabinetul lor la circa o s[pt[m`n[. =i avea o sucursal[ la Salzburg). ca s[ ia parte la adunarea rom`nilor mai sus ar[tat[. de origin[ 51 . G`ld[u Florian mi-a spus felul cum a luat ]n primire biserica rom`n[ dela Salzburg. apoi a plecat la Salzburg pentru a face slujba de pa=ti. cas[ ce fusese ]nchiriat[ de Atkinson pentru g[zduirea delega\ilor rom`ni ce urmau s[ vin[ din alte localit[\i pentru s[rb[torile pa=telui la Salzburg. printre persoane refugia\i rom`ni.poporul englez se simte legat =i consider[ un frate pe poporul rom`n =i a vrut s[ arate prin discursul lui c[ venirea mea ]n Salzburg =i Europa Apusean[. mi-a spus c[ a luat leg[tura cu Delegatul general al Consiliului Ecumenic pe ]ntreaga Austrie. G`ld[u la fel a fost internat ]n acela= sanatoriu unde a stat circa una lun[ de zile. Atkinson =i un grup de rom`ni din colonia rom`n[ din Salzburg. unde am stat circa trei luni de zile.B`rsan. G`ld[u a fost ]ns[rcinat de Atkinson s[ preg[teasc[ la consiliul Caroman-ului c`t =i ]ntr-o cas[ particular[ ce se afla l`ng[ biserica rom`n[ din Salzburg. aduc`ndu-mi =i unele alimente. G`ld[u a luat iar[=i leg[tura cu Montgomery =i i-a cerut s[-mi trimit[ ni=te medici buni. a hot[r`t c[ ]n ziua ]nt`i de pa=ti s[ fie aduna\i la Salzburg delega\i ai tuturor coloniilor =i comunit[\ilor religioase rom`ne. Teodoru era directorul Caroman-ului la Salzburg =i care se ocupa de refugia\ii rom`ni din Austria. Cu acest prilej. pe l`ng[ discursurile lui G`ld[u =i ale unui fost maior Croitoru. }n acest scop. dup[ ce a plecat delegatul Caroman-ului a venit un delegat din partea Consiliului Ecumenic (organiza\ie interna\ional[ bisericeasc[ cu sediul la Geneva. Dr. Teodoru pentru a vizita lag[rul =i a se interesa de refugia\i. Acest delegat a venit special pentru mine =i mi-a dat o mie de =ilingi =i s-a interesat de s[n[tatea mea. a=a cum ]mi f[cuser[ medicii din lag[rul Strasse formele. G`ld[u mi-a r[spuns afirmativ. fiindc[ b[tr`nul mitropolit Visarion Puiu era bolnav =i paralizat ]ntr-un sanatoriu din Elve\ia. Acest delegat v[z`nd c[ sunt bolnav mi-a dat 3 sau 400 =ilingi. Acesat[ adunare general[ a rom`nilor refugia\i. la infirmerie eu am fost vizitat de un delegat al org. va fi un pas ]nainte spre urmarea de c[tre rom`ni =i sus\inerea politicii engleze. ]ns[ nu re\ine cine sunt ace=tia. La cererea mea. care mi-a spus c[ mai sunt c`\iva rom`ni din cei care au fost ]n Jugoslavia. Nu =tiu cum de a ajuns svonul repede ]ns[ s-a auzit p`n[ =i la Paris. <Caroman>. }nc[ din lag[rul Strasse eu i-am spus lui G`ld[u s[-i spun[ lui Montgomery c[ situa\ia s[n[t[\ii mele este =ubred[ =i s[ se intereseze el pentru a-mi recomanda medici buni. fiind trimis de Dr. Astfel. Atkinson. pre=edintele comitetului rom`n din Salzburg. numit Planchenvort. s[ aleag[ un episcop al rom`nilor refugia\i. ca s[ sus\in[ candidatura mea la episcopat =i s[ fac[ toate demersurile necesare pentru a fi sigur ales ca episcop. 50 Acest delegat i-a comunicat lui G`ld[u c[ a primit instruc\iuni dela Consiliul Ecumenic pentru organizarea bisericii rom`ne din afara hotarelor \[rii. deoarece lipsea preotul de acolo. }n acela= sens le-am vorbit =i eu ]n discursul de r[spuns. a \inut s[-mi vorbeasc[ =i Atkinson care a ar[tat c[ . Dup[ plecarea lui B`rsan. dela preotul rom`n care a plecat ]n Argentina. Deasemeni. pe care baz[ eu am refuzat s[ m[ internez ]ntr-un spital de refugia\i. c[ sunt bolnav. Cam acela=i con\inut l-au avut =i discursurile celorlal\i doi care speculau participarea mea la r[zboiul din R[s[rit =i decorarea mea cu <Crucea de Fier>. din toate \[rile din Europa Apusean[.

]mpreun[ cu G`ld[u am f[cut prima vizit[ la birourile lui Atkinson. Acolo m-am prezentat celor trei arhierei. Dup[ aceste evenimente. Atkinson s-a dus personal cu aceste acte la Viena =i a adus recunoa=terea celor trei guverne. maiorul Croitoru. celor trei reprezentan\i ai guvernului american englez =i francez pentru recunoa=tre. originar din Constan\a. Ambele acte au fost redactate ]n form[ juridic[ de c[tre 52 avocatul Nicolae Baciu =i ]n form[ canonic[ de c[tre preotul G`ld[u. lucra la Insbruk. Acum intervine o perioad[ de una lun[ zile. Al doilea act a fost alegerea mea ca episcop al susmen\ionatei episcopii. comandant legionar al legionarilor din Austria. de via\a =i preocup[rile lor. Puiu Traian. s[ m[ duc ]n Germania pentru a discuta personal cu ei. Aceasta a f[cut ca la cererea celor trei arhierei Anastase. Aceste acte au fost trimise prin Atkinson la Viena. care purta numele de Petre Bogdan. reprezentantul legionarilor papanaci=ti pentru Austria. T`nase teolog. agent francez. actualmente cet[\ean american care era =eful serviciului de spionaj american sec\ia rom`n[. fost arhiepiscop ]n Rusia \arist[ =i Filip. de profesie inginer. pentru a discuta cu ace=tia ]n vederea sfin\irii mele de c[tre ei. Deoarece ne aflam ]n s[pt[m`na mare. Dela gar[ am plecat cu ma=ina maiorului Neagoe ]mpreun[ cu G`ld[u =i Atkinson la apartamentul ce mi-l preg[tise l`ng[ biserica rom`nesc[. luna Iunie. Serafim. unde am locuit ]mpreun[ cu G`ld[u ]n tot timpul c`t am stat ]n Salzburg. Dr. S-a format un prezidium al adun[rii ]n care a intrat G`ld[u. secretarul comitetului rom`n la München. anume Neagoe. Am fost la München ]nso\it fiind de G`ld[u =i Virgil Pop legionar. prin care se ]nfiin\a episcopia 53 . Titi Constantinescu. profesorul Sanjoj care venea din Germania. le-am ar[tat actele originale semnate de to\i rom`nii. }n acest timp G`ld[u =i cu Atkinson au plecat la München ]n Germania occidental[ unde se aflau trei mitropoli\i ru=i albi. }ntre timp au sosit delega\i rom`ni dela diferite colonii din str[in[tate. Primul act al adun[rii eparhiale mai sus ar[tate a fost ]nfiin\area episcopiei ortodoxe rom`ne autonome din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. vorbea perfect rom`ne=te. c`nd eu am umblat ]n calitate de episcop ]n toat[ Austria pentru ]nfiin\area celor trei parohii =i ]nfiin\area de biserici rom`ne. pe ]ntreaga Austrie. teologul T[nase =i preotul Surtucan din Italia. fost ofi\er de avia\ie ]n \ar[. dup[ terminarea slujbei. lu]nd contact cu rom`ni =i primarul localit[\ii respective c`t =i reprezentantul bisericii catolice. aici au ]nceput slujbele preg[titoare pentru pa=ti. }n ziua de Pa=ti. Cu acest prilej mi-au fost prezenta\i =efii serviciilor Consiliului Ecumenic din Austria =i am discutat =i am hot[r`t ]nfiin\area celor trei parohii din Austria. un cehoslovac. mare nazist c`t =i al\ii pe care nu mi-i reamintesc. ]ntruc`t eu fusesem numai ales ]ns[ nu sfin\it. Teodoru din partea Caroman-ului. +efii serviciilor sunt: Prin\ul Alexandru Liven refugiat rus alb.rom`n. fost profesor universitar ]n Cehoslovacia al c[rui nume nu-l re\in =i ]nc[ trei pe care nu-i re\in =i cu care nu am avut nici un fel de leg[turi ]n afar[ de Liven cu care m[ ]mprietenisem. episcop vicar al Mitropolitului Serafim al Germaniei. fost profesor universitar ]n Bucure=ti. =i anume: Gratz. Lintz =i Insbruk. Avocatul Nicolae Baciu de care am vorbit ]n perioada din Jugoslavia. ]n 1951 a plecat ]n Canada. s-a procedat ]n biseric[ la constituirea adun[rii eparhiale a Episcopiei ortodoxe rom`ne autonome din Europa Apusean[. fost Maior de Cavalerie Florescu. unul din frunta=ii coloniei rom`ne din Austria. lucra pentru serviciul de spionaj american. ca episcop. fost arhiepiscop al Basarabiei |ariste. acolo unde erau rom`ni. cu care eu m-am ]ntre\inut =i am luat cun=tin\[ pentru prima oar[ de existen\a acestor grupuri de rom`ni din str[in[tate. ]n afar[ de Salzburg care le gira ]n acea parte.

La Geneva am fost primit de fostul ministru al Rom`niei monarhice ]n Elve\ia. Bucure=ti 1 februarie 1954 Interogatoriul a ]nceput la ora 8. haine negre pentru a m[ putea deplasa =i cu c`te eram ]mbr[cat =i mi-a comandat =i haine de episcop. Ei mi-au cerut s[ le prezint ]n original diploma de licen\[ ]n teologie =i un act prin care s[ dovedesc c[ so\ia mea este moart[. Seara am luat masa la Bossi. folosind pa=aportul provizoriu eliberat dela Viena. interogatoriul s-a terminat la ora 1530 Atkinson ne-a cetit o adres[ venit[ dela Consiliul Ecumenic din Geneva. Anglia =i Fran\a . al c[rui nume nu-l re\in =i apoi am plecat la Geneva cu trenul.America. Pre=edintele la prima ]ntrevedere cu noi s-a interesat de peripe\iile suferite de noi dup[ fuga din \ar[ (perioada jugoslav[) de starea s[n[t[\ii mele. Arat[ cine a suportat cheltuielile ]ntre\inerii d-tale ]n sanatoriu =i mai departe ]n activitatea pe care ai dus-o de cine ai fost ]ntre\inut materialice=te ]n facerea c[l[toriilor de care ai ar[tat. Anglia =i Fran\a. |in s[ adaug c[ Atkinson c`nd a fost cu G`ld[u la München. ]n care Pre=edintele Consiliului Ecumenic ]=i exprima dorin\a c[ voie=te s[ m[ cunoasc[ personal. Dup[ mas[ la orele 17. s[ discute problema refugia\ilor rom`ni cu mine sub toate aspectele ei (cazare. de care am ar[tat. Dela gar[ ne-a condus la un hotel al Cosiliului Ecumenic. pentru care nu s-a putut fixa data sfin\irii mele. a=a cum am ar[tat ]n alt proces verbal de interogatoriu.) ]nainte de a se ]ntruni conferin\a delega\ilor Consiliului Ecumenic mai sus ar[ta\i. cu noua titulatur[ a mea de episcop al rom`nilor din Europa Apusean[. R[spuns: Toate cheltuielile mele au fost suportate de Consiliul Ecumenic. principial ei au c[zut de acord =i au aprobat s[-mi fac[ hirotonia. Am mai stat ]n Salzburg circa 3-4 zile ]n care timp am r`nduit la biserica =i parohia rom`neasc[ s[ fie suplinit[ ]n lipsa lui G`ld[u de un preot ucrainean care =tia =i rom`ne=te. Am plecat ]mpreun[ cu G`ld[u. }n discu\iile avute. ]mpreun[ cu G`ld[u =i cu Bossi am f[cut prima vizit[ pre=edintelui Consiliului Ecumenic Wiesertuft. cu toate datele mele biografice. Bossi mi-a f[cut un referat general asupra 55 . s-a ivit un obstacol. pl[\ile f[c`ndu-se de Atkinson. Acest pa=aport provizoriu ]l foloseam c`nd treceam dintr-o \ar[ ]n alta =i c`nd treceam dintr-o zon[ ]n alta de ocupa\ie. emigrare etc. a dat c`te 1000 dolari la fiecare arhiereu pentru sfin\irea mea. iar eu aceste acte le aveam la Londra. cu care puteam s[ trec ]n toate zonele =i Europa Apusean[. jum[tate pe fotografie =i jum[tate pe coal[. fiind specificat pe el =i subliniat c[ ]n afar[ de zona rus[. semnat de cei trei 54 ]nal\i comisari ai puterilor de ocupa\ie. }ntrebare: Ce formalit[\i ai f[cut c`nd ai trecut grani\a din Austria =i Germania ? R[spuns: Atkinson a avut grije ca atunci c`nd a fost la Viena pentru a lua recunoa=terea de c[tre cele trei guverne . cu un timbru sec pe ea cu fotografia mea ]n col\ul drept. r[m`n`d ca ziua sfin\irii s[ fie fixat[ dup[ ce eu le voi aduce actele originale de la Londra. America. pe care era aplicat iar un timbru sec.a mea ca episcop al rom`nilor fugi\i din \ar[. pun`nd viza. care era vis-a-vis de biserica rus[. dup[ care ne-a invitat la un ceai. Dup[ mas[. Ace=tia ne-au a=teptat la gar[. Bossi =i de un delegat al Consiliului Ecumenic fost coleg cu G`ld[u la Universitatea din Londra. Aici nu s-a discutat nimic important. Pentru aceste motive.=i prin care eu am fost ales episcop =i am discutat cu ei modalitatea slujbei ]n care eu trebuia s[ fiu sfin\it episcop. Delegatul se numea Makie. a luat =i un fel de pa=aport provizoriu sau certificat de c[l[torie. }ntrebare: Ai ar[tat c[ ai fost internat ]ntr-un sanatoriu =i ]ngrijit de medici speciali=ti. Acest certificat era pe o coal[ dubl[ de h`rtie groas[. unde au fost mai mul\i =efi de servicii din Centrala Consiliului Ecumenic pe care nu le re\in numele lor dec`t pe secretarul general al Consiliului Ecumenic Makie. care mi-a f[cut haine preo\e=ti.

}n continuare. deoarece s-a stabilit c[ ]n viitor Rom`nia s[ fie sub influen\[ englez[ =i eu s[ merg la Londra unde s[ caut s[ fac cuno=tin\e printre oamenii de stat pentru a putea s[ ajut =i s[ servesc cauza rom`nilor. Dup[ venirea delega\ilor a ]nceput conferin\a. un expozeu al situa\iei bisericii rom`ne din RPR. }n leg[tur[ cu stabilirea sediului episcopiei pre=edintele =i Makie au spus c[ eu va trebui s[ merg la Londra =i numai acolo s[-mi stabilesc sediul episcopiei. Ziua a trecut f[r[ nici o chestiune mai important[ ci merg`nd eu cu G`ld[u prin ora= ]n vizit[. colonii de munte pentru copii =i problema emigr[rilor. adventi=ti =i bapti=ti din America. }n acest expozeu am ar[tat ]n special pozi\ia statului fa\[ de biseric[. care erau ]n colonii separate. Deasemeni. calvine. am discutat cu Bossi =i G`ld[u despre cerin\ele noastre ]n leg[tur[ cu situa\ia rom`nilor. Dup[ aceea delega\ii au ]nceput s[ dea rapoarte ar[t`nd situa\ia caz[rii. P`n[ la ]nceperea adun[rii cu delega\ii Consiliului Ecumenic care s-a \inut peset 2-3 zile. am fost prezentat tuturor cei prezen\i care m-au rugat ca nou venit. A treia zi am fost invitat la mas[ la Makie care era secretarul general al Consiliului Ecumenic =i cel mai activ ]n consiliu. ]ntre\inerii =i emigr[rilor refugia\ilor =i datele sau 57 . Acest lucru avea o mare importan\[ pentru Makie. am vizitat ora=ul Geneva. i-am spus c[ p[rerea mea ar fi ca s[ r[m`n[ pentru un an de zile Bossi la care pre=edintele a fost de acord. El nu mi-a spus unde s-a stabilit ca rom`nii s[ fie sub influen\a englez[. deoarece Parisul nu mai este un centru de educa\ie =i c[ a dec[zut. Makie a ar[tat c[ funda\ia regal[ (c[minul studen\esc pentru rom`ni) s[ se stabileasc[ la Londra sau NewYork nu la Paris. Scopul ini\ial =i oficial al Consiliului Ecumenic a fost apropierea dintre toate aceste biserici ar[tate mai sus =i preg[tirea viitoarei uniri a tuturor bisericilor cre=tine din lume. a=a cum sunt toate episcopiile refugia\ilor din \[rile de democra\ie popular[.anglicane. Makie mi-a mai spus c[ este bine s[ m[ duc s[-l vizitez pe mitropolitul Visarion Puiu. a=a cum se stabilise ]nainte =i spun`nd c[ dac[ 56 voi sta de vorb[ cu regele s[ sus\in acest punct de vedere. unde prima dat[ venind vorba despre delegatul permanent al rom`nilor ]n Consiliul Ecumenic. catolice vechi (nu biserica Vaticanului). o adev[rat[ atmosfer[ s[n[toas[ va fi la Londra sau New-York. rom`nii s[ fie sub influen\a englez[.]n afar[ de Uniunea Sovietic[ . insist`nd mult asupra stabilirii mele la Londra. care era internat ]ntr-un sanatoriu catolic din Elve\ia =i s[-l sf[tuiesc ca s[ nu mai stea acolo ci s[ treac[ la un sanatoriu protestant din Elve\ia unde-l va ]ngriji Consiliul Ecumenic. Deoarece odat[ cu el va trece =i o parte din rom`nii fugari. ]mpreun[ cu G`ld[u. d`nd exemple din perioada r[zboiului c`nd am fost pe teritoriul Uniunii Sovietice =i am luat contact cu cet[\eni. Eu atunci am ar[tat ]n mare cu date concrete situa\ia bisericii din RPR din punctul de vedere al concep\iei mele. s[ le prezint o situa\ie. afirm`nd c[ de acolo pot s[ am pa=aport pentru oriunde =i c[ numai ]n acest fel voi putea fi de folos emigran\ilor rom`ni. Adev[rul era c[ Makie nu vedea cu ochi buni leg[turile rom`nilor cu francezii =i c[ a=a cum se stabilise. ]ntruc`t Visarion Puiu avea influen\[ ]ntre ei mai ales ]n r`ndul legionarilor. Acesta mi-a spus c[ biserica rom`n[ va fi sub influen\a englez[.istoricului =i st[rii Consiliului Ecumenic din punct de vedere al activit[\ii lui. Deasemeni. el voia ca s[ primeasc[ chiar o educa\ie filo-englez[. luterane. ]ntruc`t el era un mare du=man al catolicismului =i vroia ca Visarion Puiu s[ nu treac[ la catolicism a=a cum se auzea acolo. acela= lucru l-am spus =i despre biserica rus[. A doua zi m-am dus la Wiesertuft pre=edintele Consiliului Ecumenic. Consiliul Ecumenic a luat fiin\[ odat[ cu Liga N\iunilor =i se compune din delega\ii tuturor bisericilor ortodoxe . Eu nu am fost de acord la ]nceput ci dup[ aceea c`nd am discutat aceast[ problem[ cu regele Mihai =i mitropolitul Visarion Puiu de care am s[ ar[t la timp. Acum suntem ]n Iulie 1949. La deschiderea conferin\ei.

]ncep`nd cu regele Mihai =i termin`nd cu ajutan\ii. pentru c[ nu este vorba de el ca persoan[. nu pot declara nimic. Mihai st[tea la un mare hotel Borivac.IOAN la bulgarilor fugari . Delegatul din Italia al Consiliului Ecumenic. 59 . care aveau to\i sediul la Londra. La sosirea noastr[. ci de principiul monarhic. economic[.IRINEU al s`rbilor fugari . Atkinson a ar[tat c[ are informa\ii ]n leg[tur[ cu Colonelul U\[. precum =i alte propuneri referitoare la or`nduirea vie\ii biserice=ti. iar ]n conferin\ele ulterioare. prezent`ndu-l ca erou care a murit ]n lupt[ cu organele statului din RPR =i cer`nd s[ se fac[ o slujb[ religioas[. ca cea mai mare crim[ omeneasc[.GHERMANOS al grecilor =i SAVA al polonezilor ortodoxi fugari. Fiindc[ regina ]=i reamintea c[ parohia mea din Bucure=ti cuprindea =i palatul ei regal. de Geneva. propun`nd ]nfiin\area de noi parohii.) m-a ]ntrebat ce s-a f[cut cu palatul lor dup[ ce ei au plecat. primul lucru de care ne-a ]ntrebat. ]mpreun[ cu so\ia lui Ana. ]ns[ la alegerea mea ca episcop au fost =i legionari. o feti\[ a lui =i generalul Laz[r care era ajutant regal. la care noi i-am r[spuns absolut tot ce am cunoscut. pentru ca ace=tia s[ fie folosi\i ]n coloniile rom`ne=ti =i bulgare. Eu iam spus c[ ]nt`mpl[tor am trecut pe acolo =i am v[zut cum un plutonier le vorbea osta=ilor c[ acel palat de l`ng[ lac este unul din multele palate ale familiei regale. La slujba oficial[ au fost de fa\[ circa 12 rom`ni din ]mprejurimi. Atunci el m-a rugat dac[ m[ ]nt`lnesc cu Horia Sima s[ insist pentru a nu mai face propagand[ ]mpotriva lui prin legionari =i ziarul legionar <Curentul>. i-am spovedit pe to\i iar a doua zi i-am ]mp[rt[=it. Rom`nia. Paralel cu rapoartele administrative. a doua zi am plecat la ex regele Mihai la Lauzane la circa 70 km. scoaterea preo\ilor rom`ni din jugoslavia =i cei bulgari. ex regina Elena =i aghiotantul ei Vergoty. }n leg[tur[ cu cele spuse sub patrafir. Mihai regele era interesat dac[ eu am leg[turi cu legionarii =i i-am spus c[ special nu. ca la acea conferin\[ a Consiliului Ecumenic.informa\iile culese dela ultimii refugia\i despre situa\ia din \[rile democratice. militar[. Elena. Dup[ toate cele ar[tate mai sus. despre situa\ia politic[. Eu i-am r[spuns tot ce am =tiut la ]ntreb[rile pe care ei mi leau pus fiind complectat de G`ld[u. nu pot preciza. Dup[ conferin\[. a fost asupra peripe\iilor suferite ]n Jugoslavia. 58 At`t regele c`t =i mama lui. Ungaria etc. ]n ]nchisori =i ]n general despre to\i refugia\ii rom`ni din Jugoslavia =i dac[ ]n ultimul timp au mai venit refugia\i rom`ni din Rom`nia ]n Jugoslavia. au dat =i rapoarte referitoare la probleme strict biserice=ti. se aflau regele MihaiI so\ia. (e vorba de Palatul Elisabeta . ar[t`ndu-le jaful pe care l-a f[cut familia regal[ \[rii. fiind considerat[ dac[ spun. Eu m-am dus cu G`ld[u =i ]nc[ un t`n[r de origin[ ardelean numit Toni pe care-l foloseam c`nt[re\ la slujbele biserice=ti. sau la a doua ]nt`lnire.a. ar[t`nd date concrete ]n acest sens. despre situa\ia bisericii din Rom`nia. nu a mai fost lovit acest regim.n. }n salonul apartamentului. adic[ Bulgaria. iar dup[ mas[. a ar[tat ]n leg[tur[ cu Jugoslavia c[ acolo nu este comunism ]ns[ este o band[ de c[l[i la conducere care subjug[ poporul jugoslav. Men\ionez c[ aceasta a fost ultima dat[ c`nd regimul din jugoslavia a fost atacat. La acest[ conferin\[ am cunoscut episcopii . unde deasemeni am vorbit. eu =i G`ld[u am fost invita\i ]ntr-o camer[ =i peste pu\in timp am fost condu=i de generalul Laz[r ]n apartamentul lui Mihai. Apoi s-au interesat dela mine =i G`ld[u. Am discutat chestiuni de acest fel p`n[ seara. c`nd am luat masa acolo. cu biserici noi. I-am promis c[ la prima ]nt`lnire am s[-i spun lui Sima. cultural[ =i social[ din Rom`nia. sau alte informa\ii de acest fel.

Cu aceasta ]ncepem capitolul Londra. propus[ de Makie de care am ar[tat =i Mihai a fost de p[rere c[ funda\ia regal[ s[ r[m`n[ la Paris. rom`nii studen\i ]ntotdeauna au fost bine v[zu\i =i ajuta\i de profesori =i ]n Fran\a educa\ia ]n Facult[\i se face pur =tiin\ific[ ci nu ]mpotriva monarhiei. Apoi m-a ]ntrebat c[ ce p[rere am eu ]n ce prive=te ofi\erii fugari. DUMITRASCONIU Anchetat (ss) LEU VASILE 61 . i-am adus ni=te bani. fapt care l-a indispus. A doua zi am plecat la Lugano la Mitropolitul Visarion Puiu. Apoi am plecat la Geneva unde am avut iar[=i o ]nt`lnire cu pre=edintele Consiliului Ecumenic =i cu Makie. dac[ nu este bine s[ r[m`n[ ]n Europa sau emigra\i ]n alte continente. |in s[ adaug c[ lui Makie i-am comunicat dorin\a lui Visarion Puiu ]n leg[tur[ cu mutarea lui la Londra =i a r[mas ca eu ]mpreun[ cu G`ld[u s[ m[ interesez la Londra de acest lucru. Am discutat cu el mutarea ]ntr-un sanatoriu protestant =i el a spus c[ vrea ]ns[ nu ]n Eleve\ia. Aici am plecat singur f[r[ G`ld[u. Prezentul proces verbal de interogatoriu a fost cetit de mine cuv`nt cu cuv`nt =i el corespunde ]ntru totul cu cele declarate de mine.Deasemeni. ]mpreun[ cu G`ld[u. Eu am fost de acord cu punctul lui de vedere =i i-am promis c[ voi face tot ]n leg[tur[ cu r[m`nera ofi\erilor ]n Europa. Astfel. }ntrebare: Cum se explic[ faptul c[ ex Regele Mihai ca monarh \inea ca studen\ii s[ primeasc[ educa\ie republican[. ]ntruc`t aceasta depindea numai de anglezi. am discutat problema funda\iei regale. for\`ndu-l s[ treac[ la catolicism. Explic`ndu-mi c[ eset bine s[ r[m`n[ ]n Europa pentru viitoarea armat[ rom`n[ care el spera s-o fac[ =i pentru acest lucru este bine ca eu s[ duc munc[ de l[murire printre ofi\erii fugari s[ nu se emigreze =i s[ m[ interesez de situa\ia lor de existen\[. Dup[ ce am discutat toate acestea am plecat ]mpreun[ cu G`ld[u la Geneva =i am fost iar la Makie c[ruia i-am spus c[ regele nu este de p[rere ca funda\ia regal[ s[ r[m`n[ la Londra ci la Paris. deoarece e mai mult[ siguran\[. acestea le aveam de la Consiliul Ecumenic. a doua zi am plecat la Londra cu un avion de pasageri englez. c[rora leam spus c[ m-am decis s[ plec la Londra. Am discutat cu el problema episcopiei =i a 60 spus c[ este bolnav =i nu poate veni la sfin\irea mea. =i nu ]n Anglia unde este monarhie ? R[spuns: La Paris. Acolo. S-a pl`ns de legionari (Horia Sima) c[-i cer tot felul de semn[turi. cer`nd c[ vrea ]ns[ ]ntrun sanatoriu la Londra. =antaj`ndu-l pentru a ar[ta c[ legionarii sunt factori reprezentativi ai emigra\iei rom`ne=ti =i m-a rugat s[ fac tot ce-i posibil s[-l mut ]n Anglia la un sanatoriu. }ntrebare: Arat[ mai departe felul cum s-au petrecut lucrurile ]n ce prive=te activitatea d-tale ? R[spuns: Regele mi-a spus c[ este bine s[ m[ stabilesc la Londra cu re=edin\a episcopiei. Dup[ aceasta i-am cerut =i lui p[rerea ]n leg[tur[ cu sediul episcopiei =i el mi-a spus c[ este bine ca sediul s[ fie la Londra. circa 1000 franci eleve\ieni =i un pachet cu m`ncare. Anchetator prim. deoarece catolicii ]i pun sula ]n coast[.(ss) Lt. la Lugano am g[sit pe Visarion ]n sanatoriu bolnav. deoarece ]i era fric[ c[ vor ajunge acolo comuni=tii =i el ]n \ar[ fusese condamnat la moarte.

Capitolul IV
Sovrompatriarhia sau: Doar cei ce nu se pot desprinde de propria lor existen\[ spioan[ =i aservit[ denigreaz[ misionarismul =i solidaritatea cre=tin[. }ntrebare: C[l[torea\i des de la Gratz, de cine era\i trimis, cu cine lua\i leg[tura =i ce realiza\i ? R[spuns: La Gratz veneam cam de doua ori pe an pentru a vizita biserica =i colonia rom`n[. Locuiam la hotel =i luam contact ]n primul r`nd cu preotul Dumitra=cu de la Biserica Rom`n[ din Gratz. La Gratz nu eram trimis de nimeni, ci veneam din proprie ini\iativ[ pentru scopurile pe care le-am ar[tat mai sus, adic[ pentru scopuri biserice=ti. R[m`neam uneori ]n Gratz, doua trei s[pt[m`ni, alteori 2-3 zile =i de c`te ori veneam luam leg[tura cu maiorul englez Montgomery, pentru a primi de la el pachetele cu ajutoare din partea englezilor. Maiorul Montgomery era nepotul mare=alului Montgomery. El m[ primea foarte politicos, protocolar. Avea o polite\[ exagerat[. Cu G`ld[u Florian am fost primi\i numai la sosirea noastr[ la Gratz. Discu\iile noastre (]ntre mine =i Montgomery) erau banale. Montgomery n-a ]ncercat s[ m[ folosesc[, s[ m[ recruteze =i nici al\i militari din cdt. lui sau al\i civili din Gratz.Nu cunosc care era +eful Serv. de Inf. american la Gratz. }ntrebare: Ce agen\i americani din r`ndul fugarilor rom`ni, ai cunoscut la Istambul ? R[spuns: Decei =i Abeles, ambii ]n Serviciul americanilor. Al\i rom`ni ]n Serviciul americanilor, nu mai cunosc. }ntrebare: }n ce const[ activitatea acestor agen\i ? R[spuns: Nu am nici un element concret care s[-mi arate 62

activitatea acestor agen\i =i nici din alt[ parte nu am auzit nimic ]n leg[tur[ cu activitate lor. }ntrebare: Ce agen\i rom`ni cuno=ti ]n Serviciul turc ? R[spuns: }n Serviciul turc cunosc pe fostul Director al ]nchisorii din Constan\a, ]n perioada 1935. Este turc sau t[tar de origin[, avocat de meserie - ]mi scap[ numele acestuia. El a format un Comitet al refugia\ilor turci din Rom`nia. Este o figur[ proeminent[ a serviciului turc. Este prezent la toate anchetele care se fac rom`nilor fugari =i se ded[ la o serie de schingiuiri cu ocazia acestor anchete. }ntrebare: Care a fost activitatea d-tale ]n Serviciul de Informa\ii englez ? R[spuns: N-am avut nici un fel de activitate informativ[. V[ promit c[ m[ voi g`ndi dac[ nu am avut vre-o activitate informativ[ incon=tient[.}ntrebare: Din ce Consiliu ai f[cut parte ? R[spuns: Am f[cut parte din Consiliul bisericilor ortodoxe refugiate. Din acest Consiliu f[ceau parte: episcopul SAVA al polonezilor, IRINEU al s`rbilor, GHERMANOS al grecilor. Activitatea acestui Consiliu, consta ]n ]mp[r\irea ajutoarelor pentru refugia\i =i ajutorarea pentru acordarea vizelor de emigrare.}ntrebare: Cu cine dintre fugarii rom`ni ai avut leg[turi ? R[spuns: Cu Gafencu, cu R[descu, Vi=oianu, Cre\eanu =i al\ii. }ntrebare: Dar cu Horia Sima n-ai vorbit ? R[spuns: Da, am vorbit ]n 1949 la Paris. Primisem mandat din partea lui Mihai de a vorbi cu Sima =i a-l determina s[ ordone legionarilor de a ]nceta campania ]mpotriva lui Mihai =i de a rupe leg[turile cu Nicolae.Horia Sima a acceptat ]n principiu cele cerute de Mihai, ]ns[ a pus o condi\ie ca Mihai s[ accepte intrarea legionarilor ]n Comitetul Na\ional dela Washington, s[ dea un act de amnistie pentru legionarii condamna\i.}ntrebare: Ce ai f[cut ]n Spania ? 63

R[spuns: }n Spania se g[sesec toate v`rfurile simiste. +i generalul Chirnoag[ este la Madrid, dar face dese c[l[torii la Paris. Nu =tiu ce interese are el la Paris. Cu Platon Chirnoag[ am discutat la Paris, sf[tuindu-l s[ vorbeasc[ cu Sima pentru a ]nceta certurile ]ntre refugia\i. Chirnoag[ p[rea ]ns[ mai intransigent ca Horia Sima.Nicolae st[ la Madrid ]ntr-un palat somptuos. Pe acesta nu l-am v[zut niciodat[. Pe Mihai l-am v[zut de doua ori. Cel mai apropiat =i cel mai intim om al s[u este Generalulu Petre Laz[r.^ Regele mi-a spus c[ Visarion Puiu se afl[ la Lugano, sf[tuindu-m[ s[-l vizitez =i s[-l ajut, fiind internat ]ntr-un azil de b[tr`ni. Regele m-a rugat s[-l sf[tuiesc pe Visarion Puiu s[ rup[ rela\iile cu legionarii. La Lugano, am mai ]nt`lnit pe preotul Vasilovschi, pe M. R[utu =i c`\iva al\i tineri interna\i ]n Sanatoriul de Stat de acolo. }ntrebare: Unde v-a\i deplasat din Elve\ia ? R[spuns: Am plecat cu avionul la Londra pentruc[ se stabilise de c[tre Consiliul ecumenic, ca vizita (pesemne <investirea> n.a) mea oficial[ s[ se fac[ la Londra. Aici urma s[ fie =i sediul meu stabil. De=i eu eram de p[rere s[ r[m`n cu re=edin\a la Geneva, unde era =i regele, c[ la Paris biserica era ]nchis[ fiindc[ luptau dou[ tabere. To\i cu care am luat contact, m-au sf[tuit s[ plec ]n Anglia. Printre ace=tia care m-au sf[tuit s[ plec la Londra, au fost: regele, Bossi, Visarion Puiu. Visarion Puiu sus\inea c[ dac[ am posibilitatea s[ ob\in un pa=aport, ar fi foarte bine, pentruc[ ]narmat cu un astfel de pa=aport, nu po\i fi niciodat[ b[nuit a fi agent comunist. Punctul de vedere al Consiliului ecumenic, era hot[r`tor =i categoric - ]n m[sur[ civilizat[ - pentru plecarea mea la Londra. Atkinson, delegat pentru cele patru zone de ocupa\ie din Austria, al Consiliului ecumenic, era pentru plecarea mea la Londra. Lungile discu\ii pe care le avusesem cu Visarion Puiu, m[ convinseser[ c[ nu voi putea realiza nimic pe t[r`m bisericesc, 64

dac[ nu voi accepta propunerea de plecare =i de a deveni rezident al Angliei (adic[ stabil ]n Anglia). Am plecat ]mpreun[ cu G`ld[u, cu avionul pe la ]nceputul anului 1949. Am fost a=teptat la aeroport de Maiorul Iliescu, Gogu Constantinescu, Laptiev, un arhiereu vicar englez cu un mic grup de ofi\eri englezi care fuseser[ la misiunea englez[ din Bucure=ti. Nu le =tiu numele acestor ofi\eri, dar unul din ei era c[s[torit (un maior) cu Ada, fiica scriitorului Jean Bart. Un alt ofi\er englez, un c[pitan, era c[s[torit cu o sor[ a so\iei lui Camil B[rbulescu. Maiorul =i c[pitanul englez vorbeau rom`ne=te. La aeroport se mai g[sea episcopul Gibraltarului, vreo 6-7 rom`ni de la BBC printre care ]mi amintesc de Cristea apoi Bercu =i Bischof, Iancu, Ra\iu, Radu Tilea.Arhiereul vicar englez mi-a urat bun sosit ]n numele arhiepiscopului Londrei, iar Iliescu ]n numele emigra\iei. Vizita noastr[ la Londra era anun\at[ de c[tre Consiliul ecumenic. Dup[ sosirea la Londra, am fost condus la familia Iliescu, so\ia fostului general-medic Iliescu, deci nu la maiorul Iliescu. De g[zduirea mea =i a lui G`ld[u, se ]ngrijise maiorul Iliescu care nu era rud[ cu familia generalului Iliescu, ci numai o simpl[ potrivire de nume. Aici am stat vreo trei luni de zile ]n care timp am fost vizitat de maiorul Iliescu. }nso\it de Iliescu =i G`ld[u plus arhiepiscopul Gibraltarului, am fost prezentat arhiepiscopului Londrei. Am mai f[cut vizite la Minist. de Externe, la mare=alul cur\ii regale. Ministrului de Externe Eden am fost prezentat ca episcop al rom`nilor din Europa de Vestic[. Acesta m-a primit foarte bine. G`ld[u m[ asista ]n calitate de translator. Arhiepiscopul de Canterbury, cuno=tea activitatea bisericeasc[ a lui G`ld[u =i i-a adus mul\umiri pentru activitatea depus[ ]n folosul bisericii anglicane. 65

Au mai fost prezen\i vre-o =ase episcopi englezi, c[rora pe r`nd le-am f[cut vizite oficiale. La domiciliul meu de la Dna Iliescu, am fost pe r`nd vizitat de cei =ase episcopi =i am primit c[r\i de vizit[ de gratulare dela curtea regal[ =i din partea episcopului de Canterbury. Bucure=ti 2 Februarie 1954. Interogatoriul a ]nceput la ora 8; interogatoriul s-a terminat la ora 17. }ntrebare: }n continuarea procesului verbal de interogatoriu din 1 Februarie, arat[ am[nun\it activitatea d-tale dup[ plecarea dela Geneva la Londra ? R[spuns: Am plecat cu avionul dela Geneva la Londra =i pe drum nu s-a ]nt`mplat nimic, ajung`nd bine. La Londra, la aerodrom, am fost ]nt`mpina\i de secretarul particular (func\ie ]n ierarhia bisericii anglicane) care se numea Deiken. Deasemeni, erau veni\i la aerodrom maiorul Iliescu pre=edintele comitetului anglo-rom`n, profesorul Nandri=, fost profesor la universitatea din Cern[u\i =i actualmente profesor la universitatea din Londra, Puiu Cristea avocat dela emisiunea de radio Londra BBC, iar ei spun BBS, doctorul Iliescu, fiul generalului doctor ILIESCU din Bucure=ti, a f[cut studiile ]n Anglia =i este medicul coloniei rom`ne la Londra, Florin Bercu =i Hugo Bisov, fo=ti directori la Astra-Rom`n[ Bucure=ti =i Adina Iliescu, doctor ]n teologie dela Oxford, secretara parohiei rom`ne din Londra, sor[ cu dr. Iliescu, fiica generalului doctor Iliescu din Bucure=ti. Sosirea noastr[ fusese anun\at[ din timp dela Consiliul Ecumenic. Deiken mi-a adresat un cuv`nt de bun sosit ]n numele arhiepiscopului Londrei, Maiorul Gh. Iliescu ]n numele comitetului anglo-rom`n =i Adina Iliescu ]n numele parohiei rom`ne din Londra. Tuturor le-am r[spuns, aduc`ndu-le mul\umiri pentru dragostea cu care m-au primit =i consider`ndu-m[ eu un trimis al 66

poporului rom`n, le-am spus c[ le aduc salutul din partea poporului rom`n r[mas drept credincios. Dela aerodrom am mers la casa familiei doctorului Iliescu. Deoarece dintre to\i rom`nii afla\i la Londra, doctorul Iliescu avea cea mai mare cas[ de locuit, ne-a pus mie =i lui G`ld[u, un apartament la dispozi\ie, ]n casa sa. A doua zi am ]nceput =irul vizitelor protocolare ]nso\it de G`ld[u =i Adina Iliescu, prima vizit[ am f[cut-o maiorului Gheorghe Iliescu pre=edintele comitetului anglo-rom`n. Aici se aflau aduna\i majoritatea frunta=ilor coloniei rom`ne din Londra, fiind ]n vizit[ la Iliescu. Seara am fost re\inu\i cu to\ii la mas[ =i cu acest prilej am cunoscut pe ace=ti frunta=i =i totodat[ am cunoscut primele aspecte rom`ne=ti - este vorba de rom`ni fugi\i - =i engleze=ti, din Londra. La mas[ au luat parte profesorul universitar Nandri=, profesorul doctor Alexandru Ionescu, originar din Ia=i, unde a f[cut facultatea de medicin[, venit la Londra pentru studii de specializare, devenit unul din cei mai renumi\i cardiologi din Londra, fapt care ]n mod excep\ional i s-a aprobat - fiind singurul str[in - dreptul de a practica medicina ]n Anglia, Florin Bercu =i Hugo Bi=ov, directori ]n compania Schell (O companie interna\ional[ unde intra =i fosta Astra-Rom`n[) Fostul director al uzinelor Re=i\a Ing. ........ unul din cei mai mari speciali=ti ]n problema o\elului care a fost angajat de trustul fabricelor de o\el din Anglia ]n postul de consilier tehnic, Doctorul =i Adina Iliescu, fra\i am`ndoi, Avocat Puiu Cristea, profesorul Podea, prof. Iancu Ra\iu, fostul secretar al Lega\iei rom`ne la Bruxelles =i Ing. Gacevici (to\i de la BBC), Viorel Tilea, fostul ministru al rom`niei monarhice ]n Anglia cu nepotul lui avocatul Radu Tilea care lucreaz[ la Ministerul de Interne ca func\ionar, fostul ministru monarhic Gh. Constantinescu, fostul ministru monarhic Loptev =i au mai venit trei rom`nce c[s[torite cu ofi\eri englezi: Coca Devis, cu so\ul ei c[p. Devis^ 5 ianuarie 1954, Bucure=ti 67

=i SUA este \ara care ]nv`rte=te toate lucrurile ]n lag[rul \[rilor capitaliste. o englezoaic[. al c[rui nume nu-l re\in ]ns[ era englez. care de fapt era ca un fel de subdirector conduc`nd toate ac\iunile sec\iei rom`ne dela radio BBC. care i-a dat pe to\i afar[ 69 . s[ organizeze funda\ia regal[ studen\easc[ la Paris =i s[ dea la aprobare.Interogatoriul a ]nceput la ora 8.. trebuie s[ ar[t 68 anumite st[ri de lucruri pentru a se ]n\elege felul cum am plecat eu dela Londra la Paris. ]n care scop a f[cut =i invita\ii conform celor ce i s-au comunicat dela New-York de a invita to\i diploma\ii \[rilor capitaliste afla\i la Paris =i autorit[\ile franceze. adic[ aveau fonduri mari puse la dispozi\ie.}n acea ]nv[lm[=eal[ a ap[rut poli\ia francez[.Deasemeni ne-a cerut s[ scoatem ]n eviden\[ incultura =i imoralitatea actualului patriarh Marina Justinian.Cu to\i cei ar[ta\i mai sus am avut o consf[tuire asupra emisiunilor religioase morale pe care noi trebuia s[ le organiz[m. s[ organizeze un comandament al ofi\erilor rom`ni refugia\i afla\i ]n Europa. Directorul a cerut ca la prima emisiune s[ vorbesc =i de c`te ori voi fi la Londra atunci la ora emisiunii religioase s[ vorbesc eu.Cu acest prilej Dir. General al BBC-ului mi-a spus =i mi-a ar[tat un buletin s[pt[m`nal cu tot felul de informa\ii din \ar[ precum =i ziare mai principale ce apar ]n RPR. a murit la New-York Niculescu Buze=ti =i i s-a comunicat de c[tre Comitetul rom`n dela New-York s[ fac[ un parastas lui Buze=ti la Paris care s[ fie transformat ]ntr-o manifesta\ie a rom`nilor fugari din \ar[ ]mpotriva regimului actual al RPR.}ntrebare: Continu[ mai departe cu activitatea d-tale ? R[spuns: }ninte de a trece la activitatea mea. C`nd el se afla la Paris. pe Dir.Dar ]ntr-o duminic[ un grup de legionari au intrat ]n timpul slujbei ]n biserica rom`n[ din Paris =i dup[ ce ]n fa\a celor prezen\i au citit decizia de caterisire a preotului care f[cea slujba. R[utu =i ]nc[ doua persoane pe care nu mi le amintesc. aveam mai mare influen\[ ]n r`ndurile ascult[torilor. spun`nd c[ din acest material pe care-l vom avea la dispozi\ie tot timpul eu =i G`ld[u trebuie s[ extragem toate informa\iile ]n leg[tur[ cu subiectele religioase sau morale pe care apoi trebuie s[ la prelucr[m sco\`nd ]n eviden\[ c`t mai mult posibil persecu\ia bisericii ]n RPR a=a cum eu =i cei dela BBC o vedeam. precum =i a tuturor episcopilor noi ale=i sub regimul democrat din \ar[. de c[tre regele Mihai a bugetului comitetului..Astfel ]n una din duminici. Crihan. al c[rui nume deasemeni nu-l re\in =i pe asistenta acestuia. au t[b[r`t asupra lui s[-l dezechipeze =i s[-l dea afar[. Buze=ti.Scopul pentru care s-au stabilit acolo este clar pentru oricine. Sec\iei rom`ne=ti dela BBC tot englez.Directorul a cerut ca eu s[ vorbesc ]ntruc`t eu eram episcop =i ]n calitatea mea. se aflau la New-York =i toate comitetele fugarilor din toate \[rile democrat populare.R[descu apoi a hot[r`t ca parastasul s[ aib[ loc la biserica ortodox[ rom`n[ dela Paris. iar fondurile date de americani nu mai trebuiau aprobate de rege. Zisu Visarion. General al BBC-ului. Caranfil. Bianu. amestecul bisericii ruse ]n via\a bisericii rom`ne.Pela sf`r=itul lunei Septembrie 1949 R[descu care era pre=edintele comitetului rom`n a plecat la Paris pentru a recruta alte elemente ]n comitet care era descomplectat.Deasemeni R[descu urma s[ aib[ o consf[tuire cu pre=edin\ii comitetelor rom`ne=ti ale refugia\ilor rom`ni din Europa. Mihai aproba numai fondurile depuse de Antonescu.Comitetul rom`n al refugia\ilor compus din R[descu. am vorbit pentru prima dat[ la postul de radio BBC inaugur`nd emisiunea religioas[ moral[ rom`n[ dela BBC. Gafencu.}ntorc`ndu-m[ de la Stockholm am fost ]mpreun[ cu G`ld[u =i maiorul Iliescu la BBC unde am cunoscut pe Dir. Cre\eanu. ea vorbea =i pu\in rom`ne=te. la sf`r=itul lunei Septembrie 1949. interogatoriul s-a terminat la ora 14. r[m`n`nd ca G`ld[u s[ vorbeasc[ ]n mod regulat ]n fiecare duminic[ c`nd nu vorbesc eu.

ora=ul Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8.Mi-a dat cheia bisericii =i mi-a precizat c[ a doua zi la ora 1030 va veni comisarul circumscrip\iei de poli\ie care va rupe sigiliile depe u=a bisericii =i c[ acela= comisar dup[ terminarea serviciului religios va pune sigiliu =i eu s[-i dau cheia lui.Dup[ mas[ am avut prima ]ntrevedere cu R[descu. adic[ cei care sunt ]mpotriva regimului din \ar[. timp ]n care ei m-au pus la curent cu toate cele ]nt`mplate la Paris cu biserica rom`n[ =i scopul venirii lor ]n Europa. format din vechii coloni=ti rom`ni. adic[ legionarilor 70 =i preotului Ivanovici.}n urma discu\iei avute a r[mas s[ deschid[ biserica =i pentru a evita scandalul p`n[ se va lua hot[r`rea definitiv[ asupra c[ruia va r[m`ne biserica. mitropolitului Visarion Puiu =i consiliului parohial al bisericii.}ntrebare: }n continuarea procesului verbal de interogatoriu din 5 Febr. profesorul Herescu. R[descu a vorbit ]n numele comitetului rom`n =i Veniamin ]n numele PN| din care f[cea parte Buze=ti. la participarea diferitelor vizite f[cute ]mpreun[ cu R[descu autorit[\ilor franceze. c[ a doua zi la orele 11 voi oficia un parastas pentru Niculescu Buze=ti =i ]i invitam pe to\i s[ participe la aceast[ slujb[ care era o manifestare a rom`nilor fugari ]mpotriva regimului din RPR.=i a ]nchis biserica. care mi-a spus c[ a doua zi la orele 11 s[ m[ duc la Ministerul de Interne. consider`ndu-l ca un lupt[tor care cade pe frontul luptei ]mpotriva comunismului. ar[t`nd personalitatea lui Niculescu Buze=ti. sl[bu\ =i brunet.}n prima zi nu am discutat cu R[descu dec`t am[nunte ]n leg[tur[ cu parastasul. s[ m[ prezinte secretarului general care urma s[-mi predea cheia bisericii.Astfel R[descu m-a chemat pe mine la Paris. ]ndem`ndui pe to\i refugia\ii rom`ni s[ stea ]n jurul lui Mihai =i a comitetului rom`n =i s[ lupte p`n[ la victorie ]mpotriva comunismului. c[ autorit[\ile franceze mi-au ]ncredin\at cheia bisericii. R[descu urma ca la prima duminic[ s[ fac[ parastasul lui Buze=ti =i c`nd a auzit cele petrecute la biseric[ a mers la guvernul francez s[ deschid[ biserica.-}n ziua aceia am luat masa cu R[descu =i cu secretarul lui..Dup[ aceea am ]ns[rcinat-o pe Sanda St[tescu s[ duc[ aceste adrese la cei indica\i.La sf`r=itul slujbei am rostit c`teva cuvinte.A doua zi la 1030 am fost la biseric[ =i am deschis biserica. era un om de 50 ani.Cu aceasta a fost terminat[ slujba. mi-a cerut informa\ii asupra lui Visarion Puiu =i asupra lui Boldeanu pe care-i cuno=team din \ar[. ]nalt. iar la 11 dup[ ce au sosit to\i invita\ii am oficiat parastasul. interogatoriul s-a terminat la ora 16. arat[ ce alt[ activitate ai mai avut d-ta la Paris ? R[spuns: Dup[ ce m-am ocupat de problema deschiderii bisericii cu care nu am putut face nimic =i a r[mas tot ]nchis[. am ]nchis biserica =i am ]nceput s[ m[ interesez de ]mp[carea celor doua tabere de care am ar[tat... =i mi-a cerut s[ caut un preot neutru pentru biserica rom`n[. f[r[ a-i da alte detalii. R[descu.La repro=urile f[cute de secretarul general c[ dece m-am stabilit la Londra.. pentru 71 .A doua zi am fost cu R[descu la Ministerul de Interne ]n apropiere de Opera din Paris. organiza\iilor rom`ne=ti =i frunta=ilor politici rom`ni existen\i la Paris. eu i-am r[spuns c[ problemele bisericii rom`ne=ti au cerut s[ m[ stabilesc la Londra.A vorbit apoi R[descu =i profesorul universitar Veniamin. Aici am cunoscut un general al c[rui nume nu-l re\in. =i i-am dat s[-mi scrie la ma=in[ c`teva adrese prin care aduceam la cun=tin\[ celor doua tabere. toat[ activitatea mea din Paris pentru un timp s-a rezumat la consf[tuirile pe care le-am avut cu Gen. s[ caute alt preot.Acolo secretarul general mi-a f[cut repro=uri c[ dece m-am stabilit la Londra.10 februarie 1954.Dup[ mas[ am stat de vorb[ cu Sanda St[tescu cer`ndu-i s[mi fac[ un expozeu mai larg asupra celor ]nt`mplate la Paris cu biserica rom`n[.}nainte de a se da explica\ii celor discutate cu R[descu.

\in s[ ar[t un alt punct din activitatea mea dela Paris. Sima care a instigat la radio Viena ]n timpul lui Hitler armata rom`n[ =i poporul rom`n contra monarhiei =i anglo-americanilor.Pentru a-mi ]ndeplini misiunea dat[ de regele Mihai =i pe care am ar[tat-o ]n alt proces verbal de interogatoriu. nu poate face parte din comitetul na\ional dela New-York.Mihai a r[spuns c[ ]n nici un caz H. unde am r[mas numai o zi. Sima =i i-am cerut lui Com[niciu s[ comunice el lui H. timp ]n care am discutat cu Mihai r[spunsul lui Horia Sima =i alte lucruri f[r[ importan\[.El (Horia Sima) s[ fie primit ]n Comitetul Na\ional Rom`n din Apus. Sima =i s[-l conving s[ renun\e la aceste condi\iuni =i s[ ]nceteze propaganda ]mpotriva lui. }n caz c[ Mihai va accepta aceste trei condi\iuni el (Horia Sima) va da ordine s[ fie ]ncetat[ propaganda da ponegrire =i va ]ncepe treptat o propagand[ de ]n[l\are a lui Mihai de c[tre legionari. ]ns[ numai c`nd se va ]ntoarce ]n \ar[. politic[ =i militar[ a \[riiTrec`nd la subiectul propriuzis al misiunii mele. pre=edintele tineretului \[r[nesc al rom`nilor fugari s[-mi organizeze o ]ntrevedere cu Horia Sima.La acesat[ conferin\[ am participat =i eu ]n calitate de episcop 73 . MihaiI a r[spuns c[ =i aceast[ problem[ se va rezolva dela caz la caz. R[descu ]ntrunise pe pre=edin\ii comitetelor rom`ne=ti din diferite \[ri din Europa.Re]ntorc`ndu-m[ la Paris nu l-am mai g[sit pe H. dup[ preg[tirea fiec[ruia ]n parte. prin care se pot ]n\elege mult mai bine explica\iile pe care le voi da asupra discu\iunilor mele cu R[descu. Totu=i el va ]nceta propaganda de ponegrire a regelui prin ziarul Chemarea =i verbal dac[ Mihai ]n caz c[ se va ]ntoarce ]n \ar[ ca rege.. a=a cum este considerat de rom`nii fugi\i din \ar[. ]ns[ aceasta numai atunci c`nd se va ]ntoarec ]n \ar[. Mihai a promis c[ va da o amnistie general[ pentru to\i legionarii. iar pe de alt[ parte i-am ar[tat nemul\umirea tuturor frunta=ilor rom`ni din str[in[tate cu care am stat de vorb[.}ntrevederea a fost fixat[ ]ntr-o zi dup[ amiaz[ la hotel Opera.Eu am spus tot ce am v[zut ]n \ar[ privind situa\ia economic[.Dup[ c`teva zile am plecat la Lausane la regele Mihai pentru a-i comunica cele discutate cu Horia Sima.2.Mihai mi-a spus s[ caut s[ men\in rela\iile cu H.. care sub pre=edin\ia lui R[descu urma s[ discute toate problemele fugarilor rom`ni privitoare la emigrare =i la propaganda anticomunist[ ]mpotriva regimului din \ar[. va \ine cont de trei chestiuni: 1.Horia Sima dup[ ce i-am fost prezentat m-a rugat s[-i povestesc despre cele ce am v[zut ]n \ar[ la plecarea mea =i despre peripe\iile rom`nilor ]n Jugoslavia.. el s-a dep[rtat de rom`ni.}n acest timp la Paris. i-am ar[tat pe de-oparte nemul\umirea lui Mihai contraatacurilor ce i se aduc de c[tre legionari. asupra atitudinii pe care legionarii au adoptat-o ]n ultimul timp fa\[ de rege.}n ce prive=te cererea a doua a lui Horia Sima. de care aflasem c[ a venit la Paris.Referitor la a treia cerere a lui Sima. at`t prin presa legionar[ din apus c`t =i prin propaganda verbal[ dus[ de legionari contra sa. am rugat pe Hora\iu Com[nici fost legionar.To\i legionarii care au fost condamna\i ]n \ar[ s[ fie amnestia\i.S[ se respecte decora\iile =i gradele legionarilor care fac parte din divizia (forma\iunea lui Chirnoag[ Platon sau cei care au f[cut parte din armata german[ sub Hitler). c[s[torindu-se =i cu o filo-american[ =i este mai bine ca rege ]n viitor s[ fie Prin\ul Nicolae care este c[s[torit cu o rom`nc[ =i am face atunci ]n \ar[ o monarhie semirom`neasc[. Sima r[spunsul =i rug[mintea regelui Mihai.. ]ntruc`t el =i-a luat angajamentul fa\[ de americani c[ nu va face niciun act de guvern[m`nt ]n afara de \ar[.ca aceste explica\ii s[ fie c`t mai complecte.La toate acestea Horia Sima mi-a r[spuns urm[toarele: Regele Mihai a v`ndut pe Antonescu.72 3.

Astfel se discuta sub aspectul ar[tat mai sus planul de electrificare. Bulgaria etc. Gherghel =i Generalul Ion Gheorghe. care este singurul organ rom`n acceptat de c[tre cele trei guverne Anglia...Deasemeni ei au birouri speciale.. s[ dea la Curtea Interna\ional[ dela Haga s[ statorniceasc[ pierderile englezilor. acest lucru a rezultat =i din cele ce mi-a spus el privitor la organizarea de viitor a \[rii dup[ c[derea regimului actual din \ar[ care dup[ p[rerea nostr[ se va produce ]n urma unui r[zboi dezl[n\uit de anglo-americani ]mpotriva Uniunii Sovietice =i \[rilor de democra\ie popular[. comandorul Udri\chi. unde s[ fie comandamentul.}ntrebare: Ce \i-a spus R[descu cu privire la organizarea \[rii a=a cum spunea el ]n viitor ? R[spuns: R[descu mi-a spus c[ din c`te a observat el se duce o lupt[ ]ntre Anglia =i America cu privire la \[rile balcanice. dac[ ele .}ntrebare: }n ce au constat vizitele pe care le-ai f[cut cu R[descu la diferi\i fugari rom`ni din Fran\a ? R[spuns: Aceste vizite aveau un caracter politic. dac[ nu s-ar fi na\ionalizat industria.R[descu cunosc`nd c[ la alegerile din SUA va c[dea Truman =i deci aceast[ conven\ie dintre Truman =i Churchill nu va mai fi valabil[.R[descu singur a recunoscut c[ ]n viitorul r[zboi pe care-l vor desl[n\ui americanii. adic[ pe baza unor contracte ]ntre un grup de financiari americani =i guvernul rom`n. col.Formarea unui corp de comandament dintre ofi\erii rom`ni din Europa apusean[ =i s[ se aduc[ trup[ din vechii coloni=ti rom`ni din america care s[ fie ]ncadra\i voluntar precum =i din refugia\ii politici din \ar[.}n consf[tuirile avute s-a hot[r`t ]nfiin\area acestei armate unde s[ se dea leaf[ de cheltuieli zilnice. ]mpotriva regimului actual din \ar[. El spunea c[ Truman nu mai are popularitate ]n 74 SUA. Neferu.75 .}n acest scop au avut loc unele consf[tuiri ]ntre mine. vr`nd s[ r[m`n[ aceste \[ri ca Rom`nia.}ntrebare: Arat[ acum ce ai discutat concret cu R[descu ? R[spuns: R[descu era filo american. unde avea castel regal. col. f[cuse un alt plan cu americanii printr-un subsecretar de stat dela externe.aceste contracte . iar dup[ r[zboi pe care ei sunt siguri c[-l vor c`=tiga. Petrescu Puiu. Ungaria. calcul`nd pe baza vechilor contracte dintre societ[\ile lor =i societ[\ile rom`ne.}ntrebare: Alt[ activitate pe care ai desf[=urat-o d-ta la Paris ? R[spuns: Tot ]n acest timp. col.R[descu a mers la Mihai pentru a discuta problema organiz[rii armatei =i au hot[r`t s[ numeasc[ pe Gen. sub forma ajutorului economic.Pe baza acestui lucru englezii caut[ ca to\i rom`nii afla\i ]n str[in[tate s[ fie preg[ti\i pentru a fi buni prieteni lor =i s[ lucreze pentru ei. iar capitalul ]ntrebuin\at pentru refacerea \[rii s[ fie cel american introdus sub o form[ mai ascuns[. Lu`nd cuv`ntul am ar[tat importan\a bisericii =i importan\a unirii tuturor rom`nilor fugi\i din \ar[ ]n jurul bisericii.al rom`nilor din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. etc. Petrescu Puiu ]n fruntea armatei pe care ei o preg[teau. SUA =i Fran\a =i ]n cadrul bisericii se poate duce lupta ]mpotriva comunismului.La aceste discu\ii ca nou venit am contribuit =i eu ar[t`ndu-mi ura mea ]mpotriva regimului din RPR. colect[rile. care se ocup[ cu centralizarea tuturor veniturilor pe care ei le-ar fi avut din RPR. Lt. ]n Octombrie 1949 Regele Mihai plecase la Floren\a ]n Italia. sub zona lor de influen\[. Acest plan prevedea ca dup[ r[zboi s[ devin[ ]n Rom`nia un guvern de <tehnicieni> care s[ se prezinte drept neutri.ar fi func\ionat c`t ar fi avut englezii de c`=tigat.Astfel Truman ]ntr-o consf[tuire secret[ avut[ cu Churchill ar fi promis c[ Rom`nia =i Ungaria vor r[m`ne sub influen\a englez[.Armata urma s[ aib[ un c[min la Paris. vor c[uta s[ distrug[ ]ntrega industrie din RPR pentru a se putea astfel infiltra mai bine ]n via\a intern[ a Rom`niei.. Ivanovici fost ata=at militar la Paris. ]ntruc`t se adunau mai mul\i refugia\i rom`ni =i puneau ]n discu\ie diferite chestiuni du=m[noase regimului democrat popular din RPR deci aveau caracter anticomunist.

.Buletin de Informa\ii al Rom`nilor din Exil). ]n care va intra =i forma\iunea rom`n[ =i vor lua atunci comanda acestei forma\iuni.Tot la Paris m-am ocupat de funda\ia regal[ studen\easc[ discut`nd cu R[descu =i hot[r`nd ca studen\ii s[ urmeze studiile la Paris =i s[ le d[m burs[ la fiecare. }n prezent nu mai re\in nici un nume de studen\i.Formarea armatei rom`ne ]n apus nu a avut loc ]ntruc`t a intervenit o ceart[ ]n s`nul comitetului rom`n dela New-York. ]ndemn`nd poporul din \ar[ s[ lupte ]mpotriva regimului democrat popular din \ar[ =i ]mpotriva Uniuniii Sovietice =i am ar[tat c[ ]n cur`nd le vom veni ]n ajutor deci s[ aib[ curaj ]n lupta lor c[ vor fi sprijini\i de noi cei din str[in[tate =i de marile puteri. ora=ul Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8.La refugia\ii care-i cuno=team eu personal le f[ceam direct. na=tere. din aceast[ cauz[ nu s-au dat fondurile necesare pentru ]ntre\inerea ofi\erilor.Eu aveam calitatea de a duce propagand[ printre ofi\erii pe care-i ]nt`lnesc pe unde m[ voi duce..77 .Mai \in s[ adaog c[ R[descu mi-a spus c[ Comitetul Rom`n dela New-York este de acord ca la re]ntoarcerea ]n \ar[.Deasemeni am f[cut diferite acte de na\ionalitate.. ]ntruc`t e mai greu de format =i ]ntre\inut un c[min. botez. pe cei care nu-i cuno=team.De aceste acte la Paris am eliberat foarte multe =i apoi am dat dispozi\iuni la preo\i s[ fac[ =i ei acela= lucru.Pentru a evita ca ]n facultate =i cu drept de burs[ s[ se strecoare rom`ni studen\i agen\i comuni=ti a r[mas ca la to\i studen\ii s[ se fac[ un certificat despre comportarea lui. Deasemeni cele doua discursuri nu-mi amintesc precis temele lor ]ns[ erau discursuri ]ndreptate ]mpotriva regimului din RPR.Pentru aceast[ opera\ie am avut mandat din partea lui Mihai =i R[descu.}n ce prive=te tot planul lui =i cele explicate de el privitor la viitoarea organizare politic[ =i economic[ a Rom`niei. Nu pot s[ redau toate localit[\ile ]ntruc`t au ni=te nume engleze=ti pe care nu le re\in.|in minte c[ am fost la dou[ campuri l`ng[ un ora= Mancester un campus l`ng[ Dublin la dou[ lag[re ]n nordul Sco\iei ]n alte localit[\i unde erau rom`ni ]ns[ mai pu\in dela unul de 20 persoane. etc.. care s-a autodizolvat ]mp[r\indu-se ]n doua. le spuneam s[-mi aduc[ doi martori care-l cunosc.Asemenea propagand[ ]mpotriva RPR =i Uniunii Sovietice am f[cut =i prin pres[ scriind c`teva articole la ziarele (Nation Roumaine) Na\iunea Rom`n[ =i cred c[ =i ]n <Bire> (era un buletin de =tiri . Am plecat ]mpreun[ cu Deviss ]n multe localit[\i din Anglia unde erau rom`ni.Ofi\erii urmau s[ ia parte ca asisten\i la cursurile superioare de r[zboi din Paris p`n[ ]n momentul form[rii armatei atlantice.Certficatele s[ fie f[cute de oameni de vaz[ din r`ndul refugia\ilor rom`ni =i de c[tre profesori.}n acest sens eu am f[cut 30-40 de certificate asupra unor studen\i pe care i-am avut ]n Jugoslavia.76 Din Paris am plecat la sf`r=itul lui Octombrie 1949 la Londra.Primul discurs s-a referit la comemorarea lui Niculescu Buze=ti.}ntrebare: Arat[ altceva din cele discutate cu R{DESCU ]n afar[ de cele ce ai ar[tat ? R[spuns: }n general am ar[tat tot. Austria =i care sc[paser[ din Jugoslavia.. interogatoriul s-a terminat la ora 1330 }n timp de o lun[ c`t am stat la Paris am vorbit de 3 ori la radio Paris la sec\ia rom`n[.11 februarie 1954.Alt[ activitate la Paris nu am avut. Aceasta la ]nceputul lui Noiembrie 1949.Pe ace=tia ]i puneam s[ jure c[-l cunosc =i pe baza datelor spuse de ei le complectam acte de care aveau nevoe. ar[t`nd personalitatea lui politic[ =i ca un mare anticomunist. c[s[torie. eu am fost de acord cu el. s[ renun\e la emigrare =i s[ vin[ la Paris la c[minul ofi\erilor rom`ni.. care nu aveau acte asupra lor. pentru to\i refugia\ii rom`ni. eu s[ fiu ales patriarh..

cerute de rom`ni. pentru a rezolva cerin\ele rom`nilor. la Milano. era ]ntreaga via\[ grea =i plin[ de lipsuri =i greut[\i ]n Anglia. unde am fost hirotonisit episcop de c[tre mitropolitul ortodox al Germaniei. }ntrebare: Ce ai f[cut la Geneva ]n aceast[ perioad[ ? R[spuns: Am plecat la Geneva la ]nceputul anului 1950. de al\ii nu-mi mai amintesc. Deyken. So\ia acestui Englezis este rom`nc[. Scopul c[l[toriei mele la Roma a fost vizitarea lag[relor din jurul Romei =i ajutorarea fugarilor rom`ni. A mai vorbit mitropolitul Serafim =i arhiepiscopul +tefan. De aici am plecat la Floren\a. La lag[re am mers cu Papanace. rom`ni din Salzburg. delegat general al Consiliului Ecumenic pentru Austria. elemente f[r[ suprafa\[. La München. Ei duceau o via\[ grea ]n Anglia. pe fiica lui Nicolae Iorga c[s[torit[ cu un italian care vorbe=te perfect rom`ne=te. 79 .. preotul Surtucanu a fost eliberat din lag[r =i m-a ]nso\it apoi tot timpul.Neput`nd emigra. numit Serafim. reprezentatntul Consiliului Ecumenic ]n Germania. Am mai plecat pentru a mul\umi Consiliului Ecumenic pentru cheltuielile care le f[cuse pentru hirotonirea mea. 78 delegat al Caromanu-ului pentru Germania =i Austria.Eu am c[utata s[ le ]nt[resc moralul spun`ndu-le c[ ]n cur`nd ne vom ]ntoarce ]n \ar[. am luat leg[tura cu Deyken. =eful legionarilor dun München. pe l`ng[ faptul c[ nu era niciun interes din partea autorit[\ilor engleze de a se ocupa de via\a rom`nilor. }n aceast[ perioad[.}n urma interven\iei mele ace=tia au fost muta\i fiecare la locul unde avea specialitatea. maiorul Ciorba. prima dat[ cum am sosit. cu Ghi\ea =i preotul Surtucanu. Dup[ Floren\a am mers la Roma. pentru a aranja plecarea unui grup de rom`ni prin ajutorul IRO. am plecat ]n Italia. Interven\iile le f[ceam la Oadams.C`nd am venit la Londra am fost la Oadams. s-au stabilit la Floren\a. =tia bine rom`ne=te. Din Fran\a m-am ]ntors la Londra =i apoi am plecat la München ]n Decembrie 1949. maiorul Florescu. i-am mul\umit pentru unele m[suri luate asupra celor solicitate de mine. legionarul Titi Constantinescu. Aici era profesorul Caragata. La Roma am v[zut pe inginerul Sl[vescu. legionarul Virgil Popa.Hirotonirea mea s-a f[cut de c[tre mitropolitul Serafim.Oadams mi-a dat actele mele =i mi-a spus ca s[ m[ duc pentru sfin\ire la München s[ dau pe la Geneva s[ iau bani dela Consiliul Ecumenic. arhiepiscopul +tefan al Austriei =i episcopul Filip al Münchenului vicar al mitropolitului Serafim. la Bucure=ti..To\i rom`nii erau ]ncarcera\i ]n diferite munci. iar el care a fost consul ]n Rom`nia. La Milano am amenajat o capel[.Spre exemplu: la o min[ am g[sit circa 9 (nou[) rom`ni printre care studen\i =i de alte meserii care erau \inu\i la munca de min[ foarte grea. Dup[ hirotonire. Mih[ilescu dela Freiburg. La Floren\a am locuit la hotel. Hirotonirea s-a f[cut ]n biserica rus[ din München. unde am luat leg[tura cu grupul Papanace. avea un depozit de vinuri. m-am interesat de via\a lor ]n general =i luam m[suri sau interveneam la autorit[\i acolo unde era cazul. unde am oficiat o slujb[ pentru pu\inii rom`ni afl[tori ]n Milano. Au asistat rom`ni din München. legionarul Lasinski. pentru scoaterea din lag[r a preotului Surtucanu. Aici am avut concursul consulului englez Englezis. maiorul Croitoru. c[ruia dup[ ce iam f[cut un expozeu asupra celor ce am constatat =i v[zut ]n coloniile rom`ne. generalul Ion Gheorghe. un oarecare Bujin.Pentru aceasta to\i rom`nii vroiau s[ se ]ntoarc[ ]n \ar[ dup[ ce va c[dea regimul actual. avocatul Paraschivescu =i un grup de fo=ti marinari rom`ni care r[m[seser[ la Passau ]n Germania =i de aici veniser[ la Floren\a pentru emigrare. reprezentantul Consiliului Ecumenic pentru Germania. La interven\ia lui Englezis.. din partea rom`nilor a vorbit maiorul Croitoru. ]n loc s[ fie trecu\i fiecare la specialitatea lui. macedonean de origin[. la cererea lui Atkinson.

c[ dac[ se mai 81 . =eful Consiliului Ecumenic din München.conduc[torul coloniei rom`ne din München. care trecuser[ la catolicism. m-am dus la acela= hotel. unde se afla =i Machie. c[s[torit[ cu un italian care =tie perfect rom`ne=te. Papanace are un ziar numit <BALCANICA> care apare lunar. a avut o atitudine foarte necamaradereasc[. ]ntruc`t mai to\i emigraser[ ]n Brazilia sau Australia. Tot atunci mi-au adus la cuno=tin\[ c[ IRO (International Refugees Organisation . Toate aceste guverne au avertizat IRO. Papanace sus\ine c[ Sima a fost agentul =i omul de cas[ al lui Armand C[linescu.a. am fost la Wiesertuft. i-am f[cut un expozeu general asupra activit[\ii mele din ultimele luni. Dup[ mas[ la ora 17. La München am fost de 3-4 ori =i locuiam la un hotel l`ng[ gar[ . Acesta ma pus la curent cu lucr[rile sec\iei rom`ne din consiliul ecumenic =i c[ dup[ mas[ la orele 17 mi s-a fixat ]ntrevederea cu pre=edintele consiliului ecumenic Wiesertuft. pot spune c[ el este =eful grupului legionar antisimist.Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 16 }ntrebare: }n procesul verbal din ziua de 12 Februarie 1954.nu-mi amintesc numele . Acolo slujea preotul Stegaru originar din Bucovina. deoarece dup[ s[rb[torile de iarn[ (Cr[ciun) urmeaz[ s[ avem o conferin\[. refugia\ii au comunicat =i protestat pentru faptul c[ printre refugia\i sunt unii agen\i comuni=ti =i unii care erau recalcitran\i =i le f[ceau greut[\i. unde am avut o prim[ ]ntrevedere cu Bossi. Dup[ aceasta ei mi-au adus la cuno=tin\[ c[ ]n ultimul an au venit noi refugia\i =i majoritatea intelectuali. numai a episcopilor ortodoc=i la Geneva.fiica lui Trancu-Ia=i. La acest ziar scriu to\i balcanicii fugari. ]l vizitam pe englezul Deyken. un tip negricios. }ntrebare: Ce alte centre din Europa ai mai vizitat ]n afar[ de cele declarate ? R[spuns: Am mai fost ]n Germania. Papanace arat[ c[ gruparea simist[ a dec[zut datorit[ conducerii ei. are o serie de lucr[ri. Dela acesta primeam ajutoare pentru rom`nii refugia\i. ]n v`rst[ de 40 de 80 ani. al consiliului ecumenic. }n timpul acestei ]ntrevederi. ai ar[tat c[ ai plecat la Geneva. care scriu la ziarul <BALCANICA>. La data c`nd am fost eu la München .dar =tiu c[ era avocat. s[ vizitez toate lag[rele unde se aflau noii refugia\i =i s[ caut pe c`t posibil s[-i cunosc pe to\i ]ndeaproape.Organiza\ia Interna\ional[ de ajutorare a refugia\ilor politici) se afl[ ]ntr-o situa\ie foarte critic[. Chiar ]n lucr[rile sale. Arat[ activitatea d-tale am[nun\it[ =i toate leg[turile d-tale dup[ ce ai ajuns la Geneva ? R[spuns: La Geneva. era ginerele preotului Tincoca .}n München r[m[seser[ pu\ini rom`ni. 12 Februarie 1954 . Cu Papanace am discutat mai mult ]n leg[tur[ cu luptele lui cu Sima pe care ]l socotea un intrus. Rferitor la Papanace. Italia. }n Roma n-am mai cunoscut al\i rom`ni. vinovat de moartea lui Codreanu =i a celorlalte v`rfuri legionare.nu-mi amintesc numele hotelului. cult. iar ]n locul lui r[m[sese s[ slujeasc[ un preot ucrainean. Ei mi-au cerut ca imediat dup[ sfin\ire (hirotonie). Spania. (Constantin Papanace fusese subsecretar de stat la Externe ]n 1940 =i conducea ]n str[in[tate un grup disident fa\[ de Horia Sima .) El se ocup[ mult cu scrisul.prin 1950 =i 1951 . Papanace arat[ c[ Sima ]n timpul r[zboiului fiind ]n Germania. Nu cunosc nume de fugari rom`ni sau al\i fugari din Balcani.n. legionar. conferin\[ ]n care se vor discuta =i rezolva toate problemele emigran\ilor =i eu s[ fiu ]n deplin[ cuno=tin\[ de cauz[ a tuturor emigran\ilor. El era nemul\umit de legionarii din grupul s[u. Acest preot plecase apoi ]n Brazilia. Cred c[ este ]n Serviciul de Informa\ii al americanilor. Portugalia. De cele mai multe ori am fost ]n Germania la München. cu scopuri biserice=ti. instrument al regelui Carol.De c`te ori veneam la München. deoarece majoritatea guvernelor \[rilor unde au emigran\i diferi\i.

La deschiderea =edin\ei. pentru a-mi da seama de noii refugia\i veni\i. am trecut prin urm[toarele lag[re: }n Germania Occidental[ lag[rul München. pentru a lua m[suri de arestare a individului respectiv. Pentru rom`ni a participat Bossi. s[ le eliber[m certificate de emigrare. mai ales noii veni\i. iar celor ce nu suntem de acord =i avem suspiciuni. episcopul protestant cehoslovac. indiferent cine ar fi. ]naintea Cr[ciunului 1949. Instruc\iunile precise. s[ se fac[ de reprezentan\ii bisericilor respective. Aici am luat leg[tura cu delega\ii consiliului ecumenic din zona respectiv[ =i cu comandan\ii legionarilor. pentru a vedea dac[ printre ei sunt agen\i comuni=ti. Boboteaza. dup[ care se va elibera un certificat de cre=tin practicant. anun\`nd comandantul lag[rului. c`nd eu trebuiam s[ fac slujbe religioase. f[r[ de care nu se va mai da pe viitor nici o viz[ de intrare ]n diferitele \[ri de emigrare. Lintz. 82 La aceste lag[re. num[rul lor =i cine sunt ei. am cunoscut pe noii fugari rom`ni. unul dintre cele mai mari lag[re. Verificarea am[nun\it[ =i m[surile ]mpotriva lor. c[rora le eliber[m certificatul de emigrare (cre=tin practicant) ace=tia dau c`te o declara\ie c[-l 83 . episcopul bulgar Ioan. ]ns[ individul este cunoscut de trei persoane. ]n ziua de 10 Ianuarie. Anul Nou. la conferin\[/ }ntrebare: }n mod concret care era misiunea d-tale ? R[spuns: Misiunea mea era de a verifica ]n linii mari.repet[ aceste cazuri pe viitor va refuza viza de intrare a oric[rui refugiat. episcopul s`rb Irineu. se vor da dup[ s[rb[tori. F[c`ndu-se sfin\irea canonic[. D`nd instruc\iuni precise c[ celor ce credeam de cuviin\[ noi =i ne asum[m r[spunderea lor. pela diferite lag[re. nu-i =tiu numele. Dup[ aceasta. lag[rul de l`ng[ Baden-Baden (zona francez[). s-a fixat ziua de sfin\ire mai apropiat[. un episcop protestant ungur. am plecat la München singur. Salzburg =i Strosel l`ng[ Gratz. Tot acest timp. ]ntr-un or= mai mic. trebuiau s[ se fac[ pe baza instruc\iunilor ce le vom primi la conferin\[. mi s-a eliberat actul de hirotonie. }n Austria lag[rul dela Insbruk. Arhiepiscopul polonez Sava. }ntrebare: Arat[ ]n continuare cum s-au petrecut lucrurile ? R[spuns: Dup[ ce am primit dela casieria consiliului suma de 6000 dolari pentru cheltuieli. ca pe viitor s-o fac[ birourile respective prin reprezentan\ii lor. s[ nu le d[m certificat. ]n triplu exemplar dup[ care am plecat ]n lag[rele din Germania pentru a vedea pe noii veni\i =i apoi ]n lag[rele din Austria =i Italia. mitropolitul Ghermanos mi-a salutat venirea mea ca nou episcop sfin\it recomand`ndu-mi s[ iau exemplu de activitate dela episcopii b[tr`ni. nu avem suspiciuni =i nu ne putem asuma r[spunderea de emigrare. prin care aducea la cuno=tin\[ c[ pe viitor verific[rile tuturor refugia\ilor ce urmeaz[ s[ emigreze. am vizitat ]ncontinuu =i am oficiat slujbele na=terii. pentru fixarea zilei de sfin\ire. am fost ]n scopul ]ndeplinirii misiunii mai sus ar[tate. pe to\i refugia\ii. La conferin\[ a participat grecul mitropolit Ghermanos dela Londra care a prezidat conferin\a. Roma =i Neapole. dup[ cum g[sesc eu de cuviin\[. }n acest timp. unde am avut prilej. sau dac[ noi nu cunoa=tem pe un individ. delegatul consiliului ecumenic pe ]ntreaga Germanie Occidental[ =i ]mpreun[ cu el am fost la mitropoli\ii ru=i albi. Deoarece se apropiau s[rb[torile Cr[ciunului. c`nd am avut conferin\a la Geneva. Dela Roma am plecat direct la Geneva. care s[ cerceteze dela caz la caz pe refugia\i. }n Italia lag[rul din Triest. dela 25 Decembrie =i p`n[ la 10 ianuarie 1950. La München am luat primul contact cu Deyken. Pentru aceste considerente IRO studiaz[ posibilitatea ]ngr[dirii verific[rii =i responsabilit[\ii. fiind un om de ]ncredere al englezilor. cu avionul. =i mai mul\i din Banat. care ]ns[ nu erau intelectuali prea mul\i cum se spusese la Geneva. La conferin\[ au participat deasemeni pre=edintele consiliului ecumenic Wiwsertuft scretarul general al consiliului ecumenic Machie =i func\ionarii permanen\i ai diferitelor na\ionalit[\i din consiliul ecumenic. Machie ne-a citit o adres[ trimis[ dela IRO Consiliului Ecumenic. pentru a participa la conferin\a episcopilor. lag[rul de l`ng[ Frankfurt =i ]nc[ un lag[r din zona Francez[. =i am trecut fugitiv. etc. care cunosc importan\a misiunii =i lucr[rile consiliului ecumenic.

.. Totodat[ ni s-a adus la cuno=tin\[ ca s[ fim mai aten\i asupra refugia\ilor care au p[r[sit religia na\ional[ =i au devenit sectan\i. eu m-am re]ntors la Salzburg =i am ]nceput s[ trec prin lag[re.. n[scut .. Cam la c`\iva centimetri. la postul englez de radio din Gratz =i la postul de radio francez din Insbruk. Data ....... desenat[ stema \[rii Rom`niei monarhice =i sub stem[.......... era scris ]n latul coalei CERTIFICAT... prima sarcin[ era activitatea religioas[ sac85 . Deoarece ]n r`ndurile lor s-au dovedit c[ s-au ascuns cei mai mul\i agen\i comuni=ti.. certific[m prin prezentul c[ domnul . spre a-i servi la viza de emigrare..... fugit din \ar[ de ordin politic....... cu ce anume te-ai mai ocupat ]n aceast[ periad[ ? R[spuns : M-am mai ocupat de activitatea bisericeasc[.............. fiind editat de gen.. Certific[m c[ domnia sa nu este un agent comunist trimis pentru propagand[ sau instigare ci numai un refugiat real..... numele =i de fat[. organ al rom`nilor din Austria.... Arhiepiscopul VICTOR LEU al Europei Apusene =i Orientului Apropiat. n[scut sau nu n[scut ortodox.. prin care ]ndemnam poporul s[ lupte sub toate aspectele ]mpotriva regimului din \ar[ =i f[c`nd propagand[ de calomniere =i ponegrire a conduc[torilor din RPR =i a realiz[rilor din \ar[.. ]n scopul de a influen\a pe rom`ni =i cititori ]mpotriva regimului din \ar[. }ntrebare: F[ o descriere a certificatelor de bun cre=tin ? R[spuns: Certificatele erau pe coal[ de h`rtie alb[.. 84 }ntrebare: }n afar[ de activitatea acesta de eliberare a certificatelor. scria <Europa Apusean[>... atunci ]i eliber[m =i respectivului certificat de cre=tin practicant (bun cre=tin). fiul lui .. Acest ziar era subven\ionat de americani =i ap[rea ]n condi\iuni tehnice din cele mai bune... din toate \[rile democrate ]n frunte cu URSS.cunosc. din \[rile respective... deoarece ei cunosc mai bine ca noi st[rile legale =i ne vor fi de mult ajutor.. dup[ ce ]nainte m-am ocupat cu diferite probleme de ordin bisericesc. ziua .. La Lintz am scris la ziarul VESTITORUL.. comuna . toate datele lor... Dup[ aceasta. Dedesupt era scris: <Noi. Dup[ conferin\[. episcopii vechi au semnalat diferite lucruri pentru refugia\ii lor..... dau urm[torul r[spuns: ]n calitatea mea de episcop al bisericii ortodoxe rom`ne din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. copii ... adic[ organizarea episcopiei.. Pe scurt din toat[ aceast[ propagand[ a mea ziaristic[ =i la radio.. ne-a recomandat ca s[ p[str[m str`nse leg[turi de colaborare cu delega\ii consiliului ecumenic.. }n col\ul din st`nga erau trei culori care t[iau col\ul =i era scris EPISCOPIA ORTODOX{ AUTONOM{ ROM~N{. deasemeni am mai avut activitatea ziaristic[ =i am vorbit la radio. Articolele erau scrise la cererea diferi\ilor ziari=ti... Ion Gheorghe... s-au nec[s[torit cu d-ra . Este un bun cre=tin pe baza declara\iilor date =i temeiul jur[m`ntului f[cut.. Totodat[ am vorbit la posturile americane de radio din Salzburg =i München. care deasemeni era al rom`nilor din Italia... Articolele se refereau la combaterea ]n mod du=m[nos a RPR =i URSS =i combaterea comunismului ]n general... cu acest prilej. Eu nu am semnalat nimic atunci la conferin\[.. Discursurile erau ]n limba rom`n[ =i adresate poporului rom`n. am scris la ziarul VATRA...... Aceste discursuri le f[ceam din proprie ini\iativ[ ]n calitatea mea de episcop. este de origin[ ... Machie. ]n general.. Drept care i-am eliberat prezentul certificat.. anul ... iar la Roma. atacam du=m[nos comunismul.. =i al . }ntrebare: Cum explici d-ta leg[tura dintre calitatea d-tale de episcop =i misiunea de a cerceta pe rom`nii din lag[r ? R[spuns: La ]ntrebarea Dvs... jude\ul ...... }ntrebare: Arat[ concret ce anume ai f[cut ? R[spuns: Am scris la ziarul PATRIA dela München organ al rom`nilor din Germania. semn[tura . c[s[torit.

dramele exilului . sub amenin\area unei r[zbun[ri <de clas[> sau a deposed[rii de drepturile lor.) N. IRO =i consiliului ecumenic. lucru care a fost stabilit la o conferin\[ a mini=trilor de externe ai tuturor \[rilor capitaliste din Europa c`t =i Orientul apropiat. ]\i ]n\elege soarta care este ca =i a lui =i are t[ria de a vorbi cu cei de care ]\i depinde de acum ]nainte aceast[ soart[ ajut`ndu-te s[-\i faci 87 86 . m[car teoretic. Eu nu m-am amestecat ]n treburile interne ale \[rii respective. ]n adunarea c[reia g[se=ti spiritualitatea pe care a-i l[sat-o acas[ iar. erau valabile pentru toate guvernele \[rilor ]n care se g[seau rom`ni refugia\i. retr[ie=ti datinile neamului de departe. nevoia de a =ti c[ po\i apela la cineva =i te po\i sim\i solidar cu cineva ]=i afl[ chemare mai puternic[ spre Biserica neamului t[u.ale ]ndep[rt[rii de matc[ =i ale dezr[d[cin[rii indiferent ]n ce condi\ii s-ar petrece ele. cu speran\a oarb[ a sor\ii necunoscute =i cu riscurile imense a vagabond[rii ]ntr-o lume ]n care nu te cunoa=te nimeni =i nimeni nu are obliga\ia s[ te ajute. Prezentul proces verbal de interogatoriu a fost citit de mine cuv`nt cu cuv`nt =i corespunde ]ntru totul ce cele declarate de mine.ramental[. pentru a putea emigra acolo unde ei voiau. care au fugit cum au putut din \ara ocupat[ =i au luat drumul bejeniei nu din vreun calcul =i cu o preg[tire f[cut[ mai ]nainte. Av`nd delega\ie dela aceste organiza\ii. este u=or de ]n\eles ce ]nseamn[ pentru o turm[ s[-=i g[seasc[ p[storul. ci m-am ocupat numai de problema refugia\ilor rom`ni. Aceasta este explica\ia. erau recunoscute de toate guvernele \[rilor apusene. Consiliul Ecumenic =i alte organiza\ii interna\ionale. Dar o asemenea nevoie exist[ chiar =i pentru cei care pleac[ din \ar[ ]n condi\ii normale =i se duc ]n anumite locuri unde au o primire preg[tit[ dinainte. Cum se explic[ acest lucru ? R[spuns: IRO. +i deodat[ apare un prelat. Aceast[ lupt[ a mea anticomunist[ nu consta numai ]n propagand[. care vorbe=te limba ta. O mul\ime de oameni pentru care singurul \el era s[ ajung[ <dincolo>. Dar s[ ne g`ndim ce ]nseamn[ aceasta pentru o mul\ime de oameni teroriza\i. doar at`t. caut[ c[ut[rile credin\ei tale. Dumitr[=coniu. rezult[ c[ hot[r`rile org. Aceasta este chemarea care d[ t[rie coloniilor de emigran\i ]n jurul bisericilor lor.) LEU VASILE ANCHETATOR PRIM. Pentru c[ lipsa mediului cu care te-ai obi=nuit. ci cu disperarea produs[ de cizma str[in[. c[utarea de noi prieteni =i semeni cu care s[ ai ceva comun. (ss. sub binecuv`ntarea Hristosului ]ntru care te-ai botezat. Capitolul V C{TRE CITITOR Pentru cei care cunosc. din Apus. am putut s[ ]ndeplinesc misiunea fiind nestingherit de nimeni din organele statului respectiv. a=a cum am vrut eu. un duhovnic din neamul t[u. alunga\i de instaurarea unei puteri a anticristului. chiar ]n condi\iile cele mai prospere. situa\ia din RPR deaceia eu m[ consider cel mai mare du=man al regimului din \ar[. iar ]n al doilea r`nd combaterea =i lupta sub toate aspectele ]mpotriva comunismului. ea consta =i ]n felul ar[tat mai sus de cercetare a refugia\ilor =i la fiecare pas =i ori cu cine discutam ar[tam ]n culori c`t se poate de negre =i exagerat uneori. (ss. }ntrebare : Din felul cum ai explicat d-ta problema eliber[rii certificatelor pentru emigrare. LOCOTENENT.

Ni=te oameni f[r[ o matc[ na\ional[ ]n str[in[tate care s[-i poat[ primi =i ]ndruma. ]n ]nsu=i interiorul <capitalismului putred> ar fi clocit acolo. oriunde s-ar afla ace=tia. Nu este aceasta o binecuv`ntare pentru fiecare n[p[stuit al sor\ii care a luat drumul exilului ? Ca s[ nu mai spunem ce ]nseamn[ pentru o grupare ]ntreag[ de oameni aduna\i care cum s-a nimerit. ace=tia fiind cazuri evidente de infiltra\ie. ]n locul germenilor de rezisten\[ na\ional[ pe carei puteau purta nealtera\i doar cei care reu=eau s[ fug[ din \ar[ ? B[t`nd lag[rele de rom`ni. Exist[. ]ntr-o lume din care nu s-au =ters urmele r[zboiului. la care recurge omul doar din disperare. ci \ara trebuie s[ aib[ mai multe c[i. ci a \[rii. La fel au g`ndit =i au ac\ionat acei membrii ai Sinodului Bisericii Autocefale Ortodoxe Rom`ne ]n situa\ia disperat[ ]n 89 . dar nepreg[tit[ s[ te asimileze =i. Iar la temelia multor colonii rom`ne=ti ale diasporei care-=i p[streaz[ =i ast[zi spiritualitatea.un rost. ne put`nd s-o distrug[. mai presus dec`t ambi\iile puterii trec[toare. S[ ne g`ndim la testamentul lui +tefan cel Mare. la modul propriu. la neaplecarea dinspre lumina cre=tin[ a capetelor Br`ncovenilor dec`t sub securea c[l[ului. At`t. mai ales c[ prin ace=tia. ]n ciuda ciop`r\irilor teritoriale =i a dihoniei luptei de clas[ adus[ de anticrist. s[ ne g`ndim ce ar fi ]nsemnat pentru ace=ti oameni care b`jb`iau ]ntr-o lume necunoscut[. se afl[ acele Certificate semnate de Arhiepiscopul Ortodox Rom`n al Europei Apusene. o Canad[ sau o Australie. Acesta era \elul principal cu care plecase din \ar[. ale c[ror unice speran\e erau firavele informa\ii despre unele zone ]ndep[rtate ale lumii unde =i-ar putea reface via\a mai repede: o Argentin[... s-a facilitat r[pirea care l-a dus pe Episcop. e posibil. Cum ar mai fi fost <tria\i> =i <]ndruma\i> bie\ii rom`ni care tocmai de frica aceleia=i puteri fugiser[ din \ar[ ?! Ce mi=care prosovietic[. 88 Din sutele =i miile de oameni sorti\i bejeniei str[in[t[\ii de <instaurarea regimului de democra\ie popular[> doar doi sunt men\iona\i a nu fi primit certificatul Episcopiei Ortodoxe Autonome Rom`ne din Europa Apusean[. +i. aceasta era cerin\a misionar[ ce st[tea ]n fa\a Bisericii Neamului care. Garanta ca rom`n. sau foarte pu\in cunosc`ndu-se fiecare ca persoan[. care nu =i-a aflat precis reorganizarea =i care te adun[ la un loc cu al\ii doar pe criteriul c[ vorbe=ti aceea=i limb[ sau c[ fugi de aceea=i du=mani. fiecare cu fuga lui =i cu dramele lui. la <pohta ce-am pohtit> care nu numai pohta lui Mihai Viteazul era. o ]ngr[dea. S[ ne g`ndim c[ emigra\ia de atunci era o mas[ necunoscut[ de oameni necunoscu\i ]ntre ei. ]ndrept[\it[ a te suspecta pentru c[ vii de dup[ cortina de fier. episcopul nou ales =i uns ]=i cunoa=te enoria=ii. ]n m`inile Moscovei. unii lipsi\i =i de acte. desigur. au primit ajutorul Bisericii lor. Dar fapt este c[ to\i rom`nii afla\i ]n deriva emigra\iei f[r[ perspectiv[. +i a r[spunderii fa\[ de p[strarea con=tiin\ei lor. la ]n\elepciunea celor care-=i deziceau rangurile personale c`nd g[seau calea ]nt[ririi doar prin domn str[in =i la refuzul lui Antonescu de a-=i aresta adversarii politici prin celebra rezolu\ie pe referatul Siguran\ei prin care recunoa=te c[ nu el este singura solu\ie. pentru ni=te rom`ni =i le d[dea astfel posibilitatea s[-=i fac[ coloniile lor rom`ne=ti ]n care s[ nu se ]ndep[rteze de sim\irea fa\[ de \ar[ =i s[ nu intre ]n jocul perfid prin care Moscova voia s[-=i introduc[ agen\ii distructivi ]n ]ntreaga lume. s[ fie p[stori\i de o episcopie care ]n mod subtil =i cu o finan\are bun[ ar fi urmat ordinele Moscovei. de ce n-am spune-o. C[ or fi fost =i al\ii pe care mila cre=tin[ ia crezut capabili de a ie=i din ispit[. fiecare cu nevoile lui =i cu capacit[\ile sau incapacit[\ile lui de a se adapta str[in[t[\ii. ]n ciuda interzicerii de atribu\ii prin care guvernarea. ]i ajut[ s[ ]=i ob\in[ actele de identitate =i garanteaz[ pentru ei ]n fa\a statelor care voiau s[-i primeasc[. p[stra ]n sinodul ei con=tiin\a cre=tin[ a ]ndatoririlor fa\[ de to\i fii s[i. tocmai spre a fi sigur[ c[ se poate salva. ]n fibra constitutiv[ a marilor oameni ai neamului sensul ]ndatoririi lor fa\[ de \ar[ =i popula\ie.

nu s-a aflat niciodat[ din gura anchetatului cu toate c[. T[cerea lui asupra acestui subiect ca =i asupra secretelor de organizare a diasporei.Nici m[car despre biserica rom`n[ din Paris care ]n acea perioad[ era disputat[ ]ntre legionari =i modera\ii refugiului. +i. Cine au fost ei ? Care dintre ]nal\ii prela\i au consim\it la aceast[ tain[ pe care le-o propunea fratele lor ]ntru hirotonire. nu d[ am[nunte. semneaz[ procesele verbale de interogator l[s`nd toate epitetele puse de =colirea prosovietic[ =i limbajul <antiimperialist> al semidoctismului anchetatorilor. ce e necesar =i trece mai departe spre a nu servi anchetei nimic ]n plus. Pomene=te nume. fiindc[ o ]ncercare prin Biseric[. nu transpare nici o dat[ nimic despre vreo direc\ie. pntru ca ei s[ poat[ duce mai departe lupta. ci =i de credin\a c[ Dumnezeu ]i va p[stra pe cei care pot continua acest misionarism 91 . ortodoxia rom`n[ a ]ncercat salvarea prin ]ndatorirea misionar[ pe care Episcopul Grigorie a dat-o celor doi preo\i trimi\`ndu-i la rom`nii din lumea liber[. ba chiar se bucur[ de c`te ori are prilejul s[=i agraveze vina. conflictul fiind at`t de grav ]nc`t guvernul francez ia m[sura de a o ]nchide. dar ]ncerca acela=i lucru =i cu diaspora. nici din \ar[. vreo for\[ 90 personal[ sau colectiv[. derut`nd astfel aten\ia de la to\i ceilal\i care trebuiau s[ r[m`n[ liberi ca s[ poat[ continua. am v[zut. Dar. Episcopul Grigorie al Hu=ilor. doar. a creat pentru rezisten\a rom`n[ forul spiritual al Episcopiei Europei Apusene =i a Orientului Apropiat care ]i poate =i cataliza =i coagula eforturile. ]nainte ca cel r[u s[ se poat[ infiltra. iar din celula sa de os`ndit. ia toat[ r[spunderea acestui foarte important act na\ional asupra sa =i cel mult asupra tat[lui s[u al c[rui rol de ini\iator =i de principal exponent al mi=c[rii de ap[rare na\ional[ prin Biseric[ era =i a=a bine cunoscut. Acesta este sensul refuzului s[u categoric =i al insisten\ei ]n executarea pedepsei: Nu e vorba numai de cavalerismul celui care ia totul asupra sa. Am confirmarea acestui fapt chiar prin exemplul m[runt pe care ]l reprezint personal: Nimic despre ceea ce =tiam eu. }ncolo. Tocmai spre a ]nt[ri suflete=te acolo rezisten\a. }=i asum[ totul. recunosc`nd cu satisfac\ie c[ a fost cel mai mare du=man al comunismului =i asum`ndu-=i toate actele posibile ]ntru aceasta. din tot ce spune despre o lume a c[rei realitate poate fi cunoscut[ la fel din ziare sau document[ri publice.care du=manul ne ocupa nu numai \ara. iar refuzul lui este declarat pe fa\[ tocmai ca o provocare la pedeapsa suprem[ pentru a se asigura c`t mai repede c[ nu vor scoate de la el nici o informa\ie prin care s[ fie periclitat[ continuarea rezisten\ei. totul ]n limitele a ceea ce ne ]n\elesesem dinainte s[ spunem. +i p[streaz[ secret asupra celor care l-au ajutat aici. }i ap[r[ pe to\i =i nu spune dec`t cele stabilite ]nainte de plecare. iar ancheta continu[ inuman =i antijuridic. sau mai ales tat[l meu. din \ar[ sau din str[in[tate. nici din str[in[tate s[ nu mai pot[ fi aflate acele persoane care ar putea continua ideea =i dup[ dispari\ia lui. chiar =i execu\ia ]i este am`nat[ pentru aceasta. chiar =i dup[ ce e dat[ sentin\a capital[. este consemnat[ cu eviden\[. prin supunerea parohiilor rom`ne=ti tocmai for\elor oculte cu care du=manul ]=i regiza provoc[rile ]n lumea liber[ =i crea agenturi comuniste printre emigran\i. Pomene=te. a aprins-o destul de bine ]n lumea liber[ ]nc`t s[ nu mai poat[ fi deturnat[. adic[ lucruri de care e sigur c[ pot fi confruntate devenind c[i ]nchise pentru anchetator =i l[s`ndu-i ]n libertate de ac\iune pe cei care =tiu mai multe despre eforturile lui. P[streaz[ realitatea de acolo c`t mai departe de =tiin\a celor de aici ca s[ nu le dea arme prin care s[ se infiltreze. pomene=te locuri. pomene=te institu\ii =i personalit[\i str[ine l[s`nd anchetatorilor satisfac\ia func\ion[reasc[ de a se l[uda fa\[ de =efii moscovi\i c[ au smuls secrete ale capitalismului ]n putrefac\ie. el a pornit o idee. are grij[ ca. Aceasta este toat[ grija: La ]ndemnul tat[lui s[u Grigorie Leu =i a celorlal\i arhierei rom`ni care l-au ]ncurajat. care a fost angrenat[ ]n misiunea sa =i ar putea-o continua dup[ anihilarea lui. el spune tot ceea ce =tie sau se poate afla de la al\ii. a ac\iunilor politicienilor importan\i =i a Casei Regale.

chiar dac[ p[trundeau provocatori de-ai no=tri. sau eram prezentat ca membru al familiei Leu. Dar ceea ce este chiar mai important dec`t cele de mai sus. nu a cedat nici o dat[ presiunilor f[cute de ierarhia moscovit[ =i nu s-a supus acesteia. El nu recuno=tea limitarea eparhiei sale la Prut consider`nd-o o form[ administrativ[ ]ntre state. organiz`ndu-i pe rom`nii din diaspor[ =i-a aflat. Iar c`nd =i-a dat seama de for\a str[in[ prin care se ]ncerca deturnarea bisericilor din emigra\ie. nu s-a putut s[ nu cad[ pe g`nduri =i s[ nu reac\ioneze ]n forul lor intim ]n sprijinul ideii de p[strare a fiin\ei na\ionale. ]mplinit[ prin cei binecuv`nta\i de el cu certificatele care le-au dat identitate ]n fa\a autorit[\ilor din locurile unde s-au stabilit. el a luptat cu guvernarea ]mpotriva cotelor puse \[ranilor =i ]mpotriva pension[rii preo\ilor. din \ar[. putem constata c[ speran\a i s-a ]ndeplinit. asculta. prin mijloacele moderne ale mass-mediei . ceea ce a garantat aceast[ salvare. chiar dac[ a avut de trecut prin multe convulsii. angaj`ndu-=i chiar fiul ]n aceast[ misiune riscant[. C`nd ]i spuneam cuiva numele meu. Bine ]n\eles la temelia acestuia st[ personalitatea puternic[ a tat[lui s[u.Pentru c[ v[rul meu. care nu avea cum s[ limiteze drepturile spirituale ale Bisericii Na\ionale. inaugur`nd primele emisiuni liturgice =i de cult ortodoxe la posturile de radio care se adresau rom`nilor =i predic`nd adev[ruri pe care preo\ii din \ar[ nu =i le-ar fi putut permite. modalitate prin care Guvernul Groza voia s[ scape de liderii spirituali pe care-i aveau satele. }mi amintesc de impactul fascinant al acelor emisiuni ]n epoc[ =i de reac\ia celor care ascultau posturi str[ine. con=tientizat[ atunci. Ca senator de drept. posibilitatea misionar[ chiar =i pentru cei mul\i. a apelat la to\i cei apropia\i =i a devenit sufletul unei mi=c[ri de ap[rare a identit[\ii autocefaliei noastre. ]n fond. aceast[ diaspor[. odat[ cu timpul. Realit[\ile diasporei rom`ne=ti o arat[. Episcopul Grigorie al Hu=ilor str[duise mereu pentru aceasta. Deoarece. ]ndemnuri =i c[r\i de rug[ciune pe care c[lug[rii basarabeni ad[posti\i de el dup[ refugiu. Prin acei patru ani (c[ doar at`\ia au fost !) ai misionarismului s[u arhieresc. Acestora. A= ]ndr[zni s[ afirm c[ ]ns[=i oficialit[\ile vremii care au =tiut despre proces =i con\inutul s[u. se constituie ]n crearea unui curent de opinie asem[n[tor chiar ]n interiorul \[rii. Episcopul Grigorie al c[rui rol de mentor na\ional al unor asemenea idei de rezisten\[ prin Biseric[ era bine cunoscut. Iar acesta. le treceau prin vadurile Prutului duc`ndu-le fra\ilor lor din Basarabia ai c[ror preo\i fuseser[ deporta\i. c`t[ vreme a mai avut cuv`ntul. cel pu\in ]n sensul de a nu mai admite asemena ucazuri de supunere necondi\ionat[ fa\[ de interese strict str[ine. preluase replica grav[ prin care Episcopul Grigorie f[cuse apel la sentimentele de fiu de preot ale lui Petru Groza 93 . ]nsemna la modul perfid chiar distrugerea esen\ei cre=tine =i intrarea noastr[ sub zodia anticristului. dac[ nu ]ntr-o ac\iune direct[. Dar =i activitatea lui =i procesul lui =i lini=tea acelora care =i-au dat seama c[ nu au c[zut =i ei ]n urma acestui proces. practic. toat[ popula\ia \[rii. sim\irea patriotic[ av`nd ]nt`ietate =i Biserica fiind l[sat[ s[ aib[ grij[ de nevoile diasporei ]n a=a fel ]nc`t. rar om s[ nu simt[ nevoia de a m[ ]ntreba intim =i discret: <e=ti rud[ cu cel care vorbe=te despre sovrompatriarhie?> . au dat impuls =i viabilitate ]nd`rjirii de a continua asemenea idei de afirmare na\ional[. ]n \ar[ =i str[in[tate.]n slujba ideii de salvare na\ional[. s-o spunem 92 cinstit. Iar rezultatul este c[ dup[ aprope o jum[tate de veac. dac[ au avut c`t de c`t sim\ire cre=tin[. printrun asemenea sacrificiu. pe toat[ extinderea ei. emigra\ia rom`n[ a fost decontaminat[ pentru totdeauna de pericolul sovietiz[rii care. Ca dovad[ c[. chiar pozi\ia oficial[ fa\[ de ideea sus\inerii unor rela\ii de natur[ na\ional[ cu emigra\ia s-a modificat ]n ]ns[=i mijlocul guvern[rii comuniste. chiar dac[ a cerut ajutorul altor ierarhii ortodoxe. }n tiparni\a sa de la Hu=i el scotea pastorale. li se ]nchisese pentru totdeauna calea c[tre sim\irea rom`neasc[. tot era mai bine dec`t provocatorii unor interese str[ine.

Mitropolitul Irineu Mih[lcescu al Moldovei . preo\ii Surtucanu Stegaru. Hora\iu Com[niciu N. Aceasta o spusese public unchiul meu. Dintre cei din str[in[tate. Nimeni dintre capii emigra\iei nu l-a contestat. ]n calitate sa de 94 paroh al Parcului Jianu. apoi. ]naltul prelat recunoscut de ambii ex regi. Mircea Eliade. titlul de prelat al Bucovinei 95 . dac[ a f[cut <sovrompetrol>. * S[ ]ncerc[m. D[rv[rescu B`rlea. Dumitra=cu. radio Salzburg. spre nepl[cerea ocupan\ilor. radio Roma. dar =i ]n \ara care ]n taina ei asculta aceste posturi. s[ nu cumva s[-=i permit[ a face =i o sovrompatriarhie. Lista este lung[ =i ]ncepe cu fra\ii ]ntru ierarhie arhiereasc[ ai Episcopului Grigorie: Patriarhul Nicodim care a tr[it p`n[ la ]nceputul lui 1948. generalul Ion Gheorghe. a devenit ]n ultima perioad[ a regalit[\ii. Gogu Constantinescu. intrau deschis =i pe fa\[ ]n lupta lor cruciat[. Ivanovici Ursache. printre credincio=ii din mijlocul c[rora au fost trimi=i cei doi preo\i. +i putem descifra acest focar extr[g`nd numele men\ionate ]n diverse relat[ri banale sau ]n listele de prieteni =i cuno=tin\e apropiate pe care ancheta te obliga s[ \i le reaminte=ti c`t mai des =i c`nd nu te a=teptai. trebuie c[uta\i aici. constituind focarul ini\iativei de rezisten\[ =i salvare na\ional[ prin Biseric[. Go=tinaru.Constantin Papanace. Carol =i Mihai. tat[ =i fiu. Dar sprijinitorii =i ]ncurajatorii episcopului Grigorie. To\i rom`nii de pretutindeni i-au sus\inut lupta =i sunt ast[zi cunoscu\i. Pe unii dintre ace=tia ]i cuno=tea dianainte. c`nd Curtea s-a mutat la Palatul Elisabeta de la +osea.V. Ilie G`rnea\[. Radu Constantinescu. Grigore Gafencu. Mitropolitul Tit Simedrea p[str`ndu-=i simbolic.c`t[ vreme a vie\uit ]n retragerea pe care i-o impusese Gheorghiu Dej ]nlocuindu-l cu omul s[u care l-a g[zduit la V`lcea. Stelian Popescu. devine chiar un foarte activ mediator al intereselor casei Regale cu diferite grupuri ale emigra\iei =i chiar cu familia tutelar[ de Hohenzollern-Sigmaringen. comandorul Udri\chi. rela\iile se restabilesc =i el.Tilea. ]n \ar[. cine erau =i celelelte personalit[\i ]mplicate. =i avea s[-l coste!^ Iar fiul lui a preluat termenul =i ]ncheia fiecare predic[ de la sf`r=itul serviciului religios pe care-l prezenta duminica la BBC sau la alte posturi de radio unde-l duceau drumurile sale arhiere=ti: radio Paris. Amiral Constantin Dumitrescu. Vasiliu-Cluj.N. ]n \ar[. Mitropolit Visarion Puiu. totu=i. Ernest Urd[reanu. ]n toat[ perioada guvern[rii comuniste apelul la emanciparea de interesele str[ine. }n exil. Toate slujbele se terminau cu:<fere=te-ne Doamne de sovrompatriarhie!> Prin aceasta. avuseser[ leg[turi =i ]n \ar[ =i au re]nnodat conlucrarea ]n str[in[tate. Iar activitatea sa asidu[ la zeci de ziare =i la dou[sprezece posturi de radio ]l fac cunoscut =i ]n lume. tocmai ca s[ verifice prin confruntarea propriilor tale declara\ii dac[ ascunzi sau nu ceva. avocat Puiu Cristea. Grigore Nandri=. radio Istambul. Horia Sima. La fel s-au petrecut lucrurile =i cu Familia Regal[ deoarece.Br[tianu. s[ vedem pe c`t posibil. general Ulea. confesorul reginei Elena. Radu Tilea. radio München (ce con\inea germenii Europei Libere).<sovromconstruc\ii> =i tot felul de sovromuri prin care ne era spoliat[ industria. general Puiu Petrescu. }ntreaga emigra\ie ]n frunte cu Casa regal[ Rom`n[ ]l recunosc drept ]nt`ist[t[tor duhovnicesc al rom`nilor. ambii. Virgil Veniamin. este clar: el pomene=te ]nt`lniri =i conlucr[ri permanente cu toate numele de rezonana\[ ale exilului: Constantin Vi=oianu. general Petru Laz[r. care cu perseveren\[ =i riscuri mari au permanentizat apoi. avocat Nicolae Baciu. Prof. generalul Nicolae R[descu. radio Atena =i altele. Mitropolitul Nifon Criveanu obligat =i el s[ se retrag[ din scaunul de ]nt`ist[t[tor al Olteniei =i chiar urma=ul acestuia. din documentele existente. Boldeanu. Mihai R[utu. general Platon Chirnoag[. G`ld[u. dup[ cum relateaz[. mai docilul mitropolit Firmilian. V.cer`ndu-i ca. Tana=oca.

Emil G`rleanu.Pite=ti. dar numele prietenilor lui. cu episcopul Chesarie al Tomisului. preotul Ion M[rculescu din Cuza Vod[. Ion Hagiu de la biserica Cu\itul de Argint.Dimitrie Gusti. plus doi episcopi basarabeni ale c[ror nume nu mi-le amintesc. ca profesori universitari apar\in[tori de cultura rom`n[. iar Stanciu Stoian cu preotul G`ld[u. Ralea. George Gregorian. ]ncheindu-=i apoi via\a p[m`nteasc[ ]ntro m`n[stire de domiciliu obligatoriu. Mina. Popoiu =i Bl[naru din B`rlad. Ace=tia erau cei care fuseser[ deja izola\i de administra\ia bisericeasc[ lu`nduli-se eparhiile. L`ng[ ace=tia apar cu caracter dubitativ numele unor mini=trii ai cultelor din guvernul Groza: Stanciu Stoian =i Mihai Ralea. Gheorghe . Dr. Pan Halipa. P[storel =i Ionel Teodoreanu. Mircea Vulc[nescu. problema identit[\ii noastre spirituale ]=i f[cea loc indiferent de sloganurile prosovietice =i. Constantin Silvestri. Ion S`n Giorgiu. ]n ciuda interdic\iei moscovite. recunoscut de ei din trecut ca lider de ini\iativ[ na\ional[. Ilie Gheorghi\[ directorul seminarului din Ia=i. episcopul Policarp Moru=ca al Maramure=ului. locotenent ]n sacunul de la Curtea de Arge= dup[ plecarea unchiului meu la Hu=i =i episcopul Nicolae al Oradiei scos abuziv din scaun. Ion Constantin S`rbu din Parcul C[l[ra=i. Tot asemenea oaspe\i de care ]mi amintesc . arhiereul +arpe. Cezar Petrescu. =i preotul Dumitru Chiril[. dar rangul arhieresc p[str`ndu-le locul ]n Sf`ntul Sinod. ca dovad[ c[ momentele pe care le evoc[m noi aici au avut =i rezonan\[ dar au avut =i f[clieri printre cei pomeni\i mai ]nainte =i printre 97 . Paulescu. I. arhimandritul Ambrozie Filiu\[.=i episcopul Partenie Ciopron mutat din Alba Iulia unde nu mai putea func\iona o episcopie a armatei. Constantin Bobescu. fost vicar =i ieromonahii Partenie. preotul Ion Raven\a. episcopul Valerie Moglan al Clujului. se ]nt`lneau la casa din Bucure=ti a v[rului meu Vasile. episcopul armean Vasile Boldian. preo\ii Victor Popescu =i Ionel Boboca de la biserica Radu Vod[. avocatul Ion Leu din Medgidia. chiar dac[ el refuz[ categoric s[-i implice cu ceva. preotul Teodor Voineagu =i tat[l meu. preotul Ion Sm[rescu de la biserica Sf. P`n[ aici am reconstituit din memorie =i din men\ion[ri f[r[ 96 leg[tur[ cu anchetatul. nu =tiu de ce . pe care l-am pomenit la ]ntrevederea de la Medgidia. Dar =i cu ei. nerecunoa=terii jurisdic\iei ei canonice asupra rom`nilor din afara grani\elor. Congener al lor r[mas ]n func\ie. Vintilescu director-consilier al Sinodului. Bujoiu. Ion G[l[\eanu biserica Domenii. care se afla chiar ]n preajma Patriarhiei. Lucian Blaga.D. preotul Constantin Nonea directorul-consilier al Mitropoliei Moldovei. cred c[ s-au putut discuta unele aspecte ale problemei. mini=trii liberali t[t[r[scani Radu Ro=cule\. arhimandritul Lauren\iu Busuioc. V`lcea. sunt smulse meticulos de anchetator: vin ]nt`i prela\ii din genera\ia sa.Al. Pentru c[. Ion Popovici =i Vasile Vasiliu protopopi de Neam\. Gh. Ion Solomei =i diaconul Gh. Br[tescu-Voine=ti. preotul dumitru Ve=temeanu director ]n ministerul Cultelor. Silvan =i diaconul Drago= Alexandrescu de la Hu=i. Ion Marin Sadoveanu. episcopul Antim Nica al Dun[rii de Jos.erau prietenii c[rturari ai Episcopului Grigorie . Spiridon . totu=i. Ace=ti prela\i r[ma=i f[r[ eparhie. +tef[nescu. Pantiru de la biserica Sf. }nchei aceast[ list[ cu Mitropolitul Nicolae B[lan al Ardealului care. Dimitrie Cuclin.desigur ]n perioadele c`nd nu erau aresta\i vreunii .Ia=i. cunoscut fiind din Hu=i. puteau fi ]nt`lni\i deseori la Hu=i sau la m[n[stirile eparhiale ca oaspe\i de tain[ ai Episcopului Grigorie iar. a tr[it ]n ultimii ani un fel de autoclaustrare ]n re=edin\a metropolitan[ de la Sibiu unde unchiul meu ]l vizita. preotul Pavel Ginaru din Rm. Constantin Pistol de la biserica Icoanei. avea rela\ii cu v[rul meu Vasile. Episcopul Grigorie a devenit pionul principal al curentului care se opunea modific[rii statutului Bisericii. uneori ]n preajma sinoadelor. ]ngr[dirii drepturilor ei spirituale asupra \[rii =i neamului. care i-au fost colegi de seminar ori de teologie: Mitropolitul Vasile L[z[rescu al Banatului. George V`ntu. Nicolae Lungu. preotul Gh. I. preofesorii de teologie Nichifor Crainic. Gala Galaction. Ion Pillat. Ion Ag`rbiceanu. Gheorghiu de la biserica Uspenia din Boto=ani. preo\ii Dima.

s-a dovedit act de ]nalt[ demnitate =i de moral[ cer=tin[. Ea a avut ecou chiar la genera\ia urm[tore. s-au spulberat r[m`n`nd doar aspectele lor rizibile. cu orice chip. dac[ uit[m crimele ce le-au generat. c`rja episcopal[ trece de la o genera\ie la alta: Anul 1949. ]ns[.cu toate c[ am promis a nu face literatur[. ]n revista <Studii Teologice> nr. Mitropolitul Olteniei putea vorbi despre <temeluirea credin\ei ortodoxe ]n inimile tuturor credincio=ilor Bisericii> =i despre <reorganizarea sau organizarea sub jurisdic\ia Patriarhiei Rom`ne a unor comunit[\i ortodoxe rom`ne de peste hotare> afirm`nd nestingherit faptul c[ <Sf`ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom`ne a ]ncredin\at c`rja episcopal[ p[rintelui spiritual al rom`nilor ortodoc=i din America> =i <a primit sub jurisdic\ia Patriarhiei Rom`ne pe Prea Sfin\itul Teofil Ionescu de la Paris>. este =i anul ]n care ura atee se r[zbun[ ]n \ar[ anihil`nd =i scaunul episcopal al Hu=ilor =i pe ]naltul slujitor care st[ ]n el =i distrug`nd apoi ]ntreaga eparhie spre a nu mai putea r[m`ne nici o urm[.prin crim[ p[g`n[. Se schimba. cum spunea un ]nalt ierarh. iar ceea ce era considerat act de tr[dare conduc`nd la martiriul Episcopului Grigorie Leu =i a fiului s[u Vasile Victor Leu. Prin actul s[u el i-a salvat =i de la pedeaps[. a avut de pl[tit cu via\a p[m`nteasc[ pentru aceast[ notorietate public[. studiul <Principiul Sinodalit[\ii ]n via\a Bisericii Ortodoxe Rom`ne> al academicianului disp[rut Nestor.XXV-1973. Ca animator al lor. ca dovad[ c[ s[m`n\a a ]ncol\it la noua genera\ie de prela\i. flac[ra rezisten\ei nu trebuia l[sat[ s[ se sting[.al\ii care le-au urmat. Opun`ndu-se cu vehemen\[ Regulamentului de func\ionare impus de comuni=ti prin acel <Decret privind aprobarea statutului pentru organizarea =i func\ionarea Bisericii ortodoxe rom`ne din 23 februarie 1949> care. clar. n-am cum s[ nu-l subliniez . Pentru c[. Etichetele barbar-semidocte care abund[ ]n aceste documente confund`nd ]n mod r[uvoitor misionarismul cre=tin de valoare na\ional[ cu <tr[darea de patrie =i uneltire ]mpotriva statului sovietic> (]ns[=i apropierea acestor doua ]nvinuiri calific[ cu eviden\[ <patriotismul> acuzatorilor) =i confund`nd ]nalta solidaritate cre=tin[ a Consiliului Interna\ional Ecumenic pe care omenirea modern[ tocmai pentru asemenea principii evanghelice a sim\it nevoia s[-l ]nfiin\eze. c`nd regimul era ]nc[ puternic.Victor Leu. Iar asta. r[m`ne cunoscut Episcopul Grigorie care. ceva chiar ]n oficialitatea acelui regim. se ]ncearc[ =i se reu=e=ete ]n mod criminal anihilarea lui ca lider de opozi\ie ]n Sf`ntul Sinod =i ]n ]ntreaga lume bisericeasc[. printre alte dureroase ]ngr[diri ateiste prevedea scoaterea la pensie a preo\ilor de peste 55 de ani. =i chiar de salvare na\ional[ ]n acel moment c`nd. anul hirotonisirii ]n arhiereu a lui Vasile . Dar sim\[mintele cu adev[rat patriotice r`nduite atuncea ]n tain[ de c`\iva b[rba\i de con=tiin\[ 98 care s-au sim\it datori a ac\iona au dat t[rie =i rezisten\[ Bisericii ]n ]ndatorirea ei fa\[ de neam =i au condus la posibilitatea de re]nnodare a celor mai sfinte tradi\ii chiar sub ap[sarea vechii or`nduiri. chiar dac[ ne aflam tot sub guvernare comunist[. deoarece. deci. ajungem la acel mod dramatic ]n care . dar le-a adus =i dezavantajul de a nu putea fi cunoscu\i ast[zi. adic[ preg[tirea terenului de a se aduce la sate prop[v[duitori tineri forma\i pentru colectivizare. ca ]n vremurile c`nd barbarii arau pe locurile arselor cet[\i. ca entitate colectiv[ de oameni ai unei ]nalte con=tiin\e ei sunt. salv`nd =i continuitatea ideii. vreau s[ spun. Cunoscu\i nominal. da. afl`ndu-=i slujitori care au dus destinul rom`nesc mai departe. categoric lucru. cu <momeala unei agenturi capitaliste>. unii dintre cei cita\i mai ]nainte. Cine sunt ]ns[ ei este mai greu de aflat de vreme ce anchetatul refuz[ categoric s[ spun[ vreo vorb[ ]n leg[tur[ cu aceasta. precum Apostolul zice despre p[g`nii cei f[r[ lege. este faptul c[. douazeci de ani mai t`rziu. ca f[clier al lor. I se smulge ]n primul r`nd scaunul de arhip[stor ad[ug`nduse ]n Decretul c[ruia i se opusese men\iunea desfiin\[rii 99 .

iar Sf`nta Episcopie a Hu=ilor fiind ]nt[rit[ ]n ]ntinderea scaunului ei (cf. pentru m[suri de docilizare. Nicolae Iorga) de Alexandru L[pu=neanu pentru a p[stori |ara de Jos a Moldovei =i |ara de Jos a Basarabiei>. Episcopul Grigorie. =i indirect prin Episcopiile Hu=ilor =i R[d[u\ilor>. }n cazul lui Gheorghiu Dej a fost un puternic bombardament cu radia\ii la o =edin\[ a Pactului de la Var=ovia. fuseser[ sco=i unii dintre ierarhii pomeni\i mai ]nainte. de la r[s[rit =i de la apus. ca avocat a fost mereu cu el la Hu=i =i Bucure=ti spre a fi consilier ]n toate formul[rile juridice. 821-851 . }n cazul lui Gorki a fost clar otrav[ pus[ ]n zugr[veala camerei lui din care tot a inhalat p`n[ a ajuns la funeralii na\ionale. Casa ]nc[ neconfiscat[ a lui Vasile de la Bucure=ti a devenit sediu pentru cei care mai ]ndr[zneau s[ se ]ntruneasc[. Nestor Vornicescu . aceea ]n care MAN-ul prezidat din p[cate de Parhon =i Sadoveanu. pe ziua de 25 februarie Episcopul Grigorie Leu a fost invitat la guvern pentru o discu\ie pe marginea a ceea ce solicitau demersurile sale.lucru evident =i chiar consemnat ]n literatura de mai t`rziu:<^drept m[ritorii cre=tini din Basarabia apar\in`nd biserice=te de Mitropolia Moldovei de la Ia=i direct. la Patriarh =i la Primul Ministru sfid`nd acuzele c[ are fiul plecat ]n str[in[tate =i propun`nd ultima solu\ie:<}ndep[rta\i-m[ pe mine. urm`nd protestelor =i apelurilor publice lansate prin Sinodul din care.<programe simultane pentru ]nfiin\area Patriarhatului de la Bucure=ti . care prin fiul s[u se puteau ]ntinde =i ]n str[in[tate. =ters de pe suprafa\a \[rii iar. cum ]nt`ist[t[torul s[u. s-a hot[r`t =i anihilarea sa fizic[. Iar ]n ultima s[pt[m`n[ a lui 100 februarie. dup[ cum relateaz[ to\i sinodalii. }n perioada aceea de la ]nceputul anului 1949.Petru Groza. Aici s-a aplicat acela=i tratament de asasinare a adversarilor ce nu pot fi adu=i ]n fa\a plutonului de execu\ie. a acceptat sau a fost obligat s[ fie complice la crim[. anul fiind 1949 =i durata de trei zile p`n[ la efect fiind semnificativ[ =i altor cazuri. dar l[sa\i Episcopia>.dificilei Episcopii a Hu=ilor prin care el ]=i pretindea jurisdic\ia istoric[ a p[storirii =i ]n st`nga Prutului . pe ziua de 24 februarie s-a primit ultimul protest din partea Episcopiei Hu=ilor.1975 p. (I. e posibil s[ se fi folosit acest termen doar pentru c[ ]n 1949 101 .]n <Mitropolia Olteniei> XXVII . avea ]nc[ destul[ autoritate ca s[ se opun[. colaboratorii =i membrii familiei: Tat[l meu. dac[ nu ar fi fost vorba de vreun cinic scenariu premeditat ]n manier[ kaghebist[. cu toate c[. deci. c[ruia Episcopul i se opusese =i ]n 1947 cer`nd public guvernului s[ nu ia cote de cereale de la \[ranii pe care politica comunist[ ]ncerca s[-i aduc[ la sap[ de lemn =i proclam`nd ca un p[cat pedepsit de Biseric[ faptul c[ satele Moldovei care sufereau de pe urma marii secete s[ mai fie supuse =i la cote . a votat Decretul. ca personalitate bine cunoscut[ pe plan na\ional =i ]n lumea cre=tin[. Pe ziua de 23 februarie a fost promulgat Decretul.S. chiar dac[ tehnica s-a modificat de la otrav[ la iradiere.catedrala din Hu=i fiind ctitorit[ ca Biseric[ Domneasc[ de +tefan cel Mare. tocmai acest <scaun ]nt[rit ]n ]ntinderea sa> asupra teritoriilor unde vie\uiesc rom`ni ortodoc=i. cu acela=i cinism. r[mas mai singur Episcopul Grigorie a f[cut totu=i mari demersuri =i nu a cedat o clip[ ]n eforturile de a ]mpiedica promulgarea acelor prevederi ]nrobitoare din Decret. cu argumente care se adresau =i lumii interna\ionale. Petru Groza. se presupune c[ ceea ce s-a folosit la ]nt`lnirea protocolar[ cu primul ministru a fost otr[virea. p[str`ndu-=i drepturile spirituale perene indiferent de trec[toarele schimb[ri administrative pe care ]ntotdeauna n[v[litorii le-au adus ]n aceste p[r\i ale teritoriului rom`nesc. acest prim ministru al comuni=tilor provenit dintr-o familie preo\easc[. de teama unor proteste mai mari.P. tocmai acest scaun episcopal ]i st[tea ]n coast[ lui Stalin =i planurilor lui de desna\ionalizare. El trebuia desfiin\at. trebuia =i el anihilat. pe care serviciile secrete moscovite l-au practicat de la Maxim Gorki p`n[ la Gheorghiu Dej. Atunci pesemne. Ei bine. }n cazul de fa\[. el a protestat la ace=tia.

a ]nt`lnit un c[lug[r tuns ]ntru monahism cu numele de Gamaliel. Fapt este c[. cu \es[tur[ alb[ aspr[. ]mpreun[ cu ea. ]ntr-o m`n[stire. ea ]i trimitea acum probe de laborator . subliniindu-le mereu speran\a c[ omenirea cre=tin[ nu ne va l[sa pentru mult[ vreme ]n m`inile anticristului =i c[ sacrificiul s[u nu trebuie pl`ns ci doar urmat. ]l ]ngrijise pe Episcop. ]n sta\ia Crasna a cerut =efului de gar[ s[ telegrafieze mamei mele care era medic. Cerea ]n mod expres ca ]nsemnele arhiere=ti cu care ritualul prevedea ]nmorm`ntarea. chiar ]nfrunt`nd unele disensiuni din familie pentru aceasta. dup[ ]nchiderea ochilor. desigur c[ le discutaser[ 103 . Avea aceast[ 102 grij[ a continu[rii luptei spun to\i cei care au fost l`ng[ el ]n ultimele clipe din acea zi de ]nt`i martie. Con=tient de termenul scurt. ca un simbol de continuitate a celor noua genera\ii de slujitori ai ortodoxiei na\ionale care se ]ncununau ]n familia noastr[ prin rangul ierarhic care-l transmitea acum. cele care i-au apar\inut urm`nd a fi transmise fiului s[u. ungerii =i ]mbr[c[rii vl[dice=ti. * Date mai ample =i documente despre via\a.evident pentru confirmarea b[nuielilor de diagnostic pe care . i-a spus mamei mele c[ vrea s[ o aib[ pe ea la c[p[t`i ca neam. oblig`ndu-se la luciditate ]n momentele c`nd durerea nu-l dobora prea tare =i r`nduindu-=i toate cele ale marii plec[ri ]n ordine des[v`r=it[ de la lega\iile testamentare materiale =i mai ales morale. care p[stra cu sfin\enie o c[ma=[ veche (pesemne precum acelea pe care le =tiu prea bine din copil[ria mea. pomenesc o scrisoare-adres[ pe care mama mea a scris-o cu m`n[ tremur`nd[ =i caligrafie precipitat[ ]n ]nc[perea al[turat[ celor unde se ]mplinea ritualul sp[l[rii. C[lug[rul fusese frate t`n[r. p`n[ la am[nuntele ve=mintelor =i a slujbei sale de trecere ]ntru Domnul. nu i-a cerut s[-l trateze ci doar s[-i spun[ cum evolueaz[ sistemul de ucidere la care fusese supus =i c`t mai avea de tr[it. c`nd ea a ajuns. El s-a aflat printre cei care. vorbindu-le =i ]mb[rb[t`ndu-i el pe d`n=ii. Dac[ va c[dea aceast[ carte ]n m`inile lui sau ale altora care de\in ast[zi c[ma=a ]i rog s[ o a=eze undeva cu aceste r`nduri de mai sus ca o inscrip\ie pentru muzeul neamului. faptul cum t`rziu. }n leg[tur[ cu aceasta }nalt Pra Sfin\itul Antonie ]nt`ist[t[torul Transilvaniei relateaz[ ]ntr-o scrisoare pe care o includ printre aceste documente.medicul director al spitalului din Hu=i doctorul G[itulescu care. Tat[l meu era legat cu ]ndeplinirea acestei voin\e ultime =i ]mi amintesc cum a str[duit p`n[ la sf`r=itul vie\ii sale. p[r[sind aceast[ lume cu ele clarificate. s[ vin[ de urgen\[. c[m[ra= la palatul episcopal din Hu=i -palat ridicat drept curte domneasc[ de +tefan cel Mare. }n leg[tur[ cu documentele pe care le includ la acest capitol. ca s[-l \in[ lucid p`n[ ]n ultima clip[ pentru a se putea despov[ra de toate problemele familiei =i ale bisericii. Conform ceasornicului metodei necru\[toare prin care fusese executat de puterea ateist[. p`n[ la venirea ei =i apoi. Era adresat[ colegului ei . }ntruc`t ]n ultimile ore r[m[sese doar mama. s[ fie unele noi =i lipsite de valoare material[. a doua zi. m[n[stireasc[). Din trenul care-l aducea de la protocolul cinic al execu\iei sale. Iar. lucru pe care l-a eviden\iat tot timpul cu senin[tate cre=tin[ vreme de trei zile. profesional. Episcopul Grigorie a ]nchis ochii ]n zorii primei zile de martie 1949 ]n mijlocul rudelor =i a tuturor slujitorilor episcopiei.]nc[ nu devenise notoriu procedeul de iradiere secret[. i-au ]ndeplinit ]ntregul serviciu religios al ]mbr[c[rii Vl[dic[i Grigorie ]n hainele arhiere=ti cu care trecea ]n via\a ve=nic[ =i a p[strat cu sine c[ma=a ultimelor lui suferin\e lume=ti. lu`nd trenul spre Hu=i dup[ ultima sa ]nt`lnire oficial[. Episcopului Grigorie nu numai c[ i s-a f[cut r[u. opera =i trecerea lumeasc[ a Episcopului Grigorie se pot g[si ]n cartea recent editat[ la Episcopia Hu=ilor: <Omul =i fapta: Episcop Grigorie Leu> de preot-doctor Nicolae Hurjui. dar a =tiut clar c[ va muri.

cum =tim. pe atunci vicar al Mitropoliei Moldovei =i cunoscutul preot c[rturar Constantin Nonea din Ia=i. mai degrab[. au vrut s[ o depun[ la procuratura jude\ului care ulterior s-a desfiin\at. ]nseamn[ c[ directorul spitalului i-a fost mamei confidentul c[ruia ]i ]ncredin\a acum =i probele de laborator. vieri. at`t tat[l meu c`t =i unchii mei. Leu. de fapt. c`nd toat[ lumea ]l v[zuse p`n[ atunci ]n plin[ for\[ =i s[n[tate la cei doar 68 de ani ]nc[ ne]mplini\i. p`n[ la zvonul c[ s-ar fi sinucis =i c[ din acest motiv. faptul c[ Vl[dica (acesta era apelativul pe care-l foloseam ]n familie f[r[ a ad[uga numele.]mpreun[. opinia public[ a fost otr[vit[ cu informa\ii false de la cea naiv[ c[ era b[tr`n =i bolnav. b[tu\i bine =i trimi=i ]n lag[re ]n a=a fel ]nc`t preocuparea de a se salva pe ei ]n=i=i s[ nu le mai dea vreme pentru demersuri ]ntru aflarea adev[rului mor\ii Episcopului. confidentul s[u Chesarie P[unescu. pentru noi. deoarece el era.a fost trimis cu probele =i scrisoarea respectiv[ la spital. pentru c[ un lucru asem[n[tor s-a petrecut =i cu o sesizare pe care tat[l meu ]n calitate de avocat =i ]mpreun[ cu fra\ii =i cumna\ii s[i. dar vrea s[ cunoasc[ din diagnosticul de care ]nsu=i era sigur evolu\ia urm[toarelor ore. avocat din Medgidia. el fiind ierarhul. singurii care nu au avut team[ s[ se al[ture marelui sobor al preo\ilor =i monahilor din eparhia proasp[t condamnat[ la desfiin\are pentru pl[cerea ocupantului. C[lug[rul Partenie care ]ndeplinea slujba de =ofer (]n or`nduirea palatului episcopal erau o serie de monahi cu profesii precise: mecanici. doar unul singur: . episcopul Antim Nica de la Gala\i. 454. Argumentul era c[ nici Biserica nu permite autopsierea trupului unui prelat. dar oficializat ca un avertisment. C`t despre insisten\ele ]n materie de justi\ie ale familiei. rudele au acceptat. pictori. Promi\`ndu-li-se chiar sprijinul ulterior. arhimandritul Teoctist Ar[pa=u . }n sesizarea al c[rui text ]l public de asemenea.=i lui i s-a atras aten\ia ca =i episcopului Antim de la Buz[u care a fost ]ntors din drum). }mi permit aceast[ b[nuial[. Astfel a avut loc slujba de desp[r\ire a prelatului de enoria=ii care se adunaser[ nu ca la plecarea unui muritor ci cu drama vremurilor =i mai triste pe care le prefa\a acest eveniment zguduitor oficializat de prezen\ele =i cuv`nt[rile reprezentan\ilor guvernamentali. dar s-a ]ntors cu ele ]napoi: medicul plecase brusc din ora= sau. ei cereau o anchet[ ]n cazul motivelor suspecte ale mor\ii Episcopului. oficialii guvernamentali au 104 permis venirea reprezentan\ilor Bisericii. Dup[ epuizarea unui asemenea act oficial. Ca s[ nu mai vorbim de etichete ca <agent imperialist>. episcopia trebuia desfiin\at[.Vl[dica) i-a spus c[ se =tie de nevindecat. a fost condamnat la 105 . cu dosarul aflat ast[zi ]n Arhiva de Fond Penal cu nr. ele au fost lini=tite c`t se poate de simplu: au fost aresta\i sub diverse pretexte sau chair fapte incriminabile pe atunci. episcopul Tomisului (care nu s-a sfiit s[ vin[ cu toate c[. fusese sf[tuit s[ plece. compozitori =i chiar ni=te mari c`nt[re\i refugia\i de la Opera din Chi=in[u. pe care unchiul meu ]i aduna conform preocup[rilor sale culturale) . Ei l-au convocat pe tata =i pe fra\ii s[i =i le-au cerut s[ nu strice ceremonia oficial[ pe care guvernul avusese bun[voin\a s[ o stabileasc[ prin demersul de la procuratur[ care o putea ]nt`rzia. cu totul alta dec`t cea din limbajul pomenit. pivniceri. Procedeul a fost delicat =i perfid: Un personaj important de la guvern =i un reprezentatnt al Ministerului Cultelor (tata ]=i aminte=te c[ pe unul dintre ace=tia ]l chema F`r=erotu).actualul Prea Fericit Patriarh. sculptori ]n lemn. au venit imediat de la Bucure=ti pentru organizarea funeraliilor. buc[tari conform nevoilor domeniului. Acest serviciu religios ]n care rezona durerea situa\iei grele a ]ntregii Biserici. Ion C. pesemne. a fost oficiat de prietenul =i. dar =i tipografi. Mai ales c[ mama mea mi-a confirmat clar ca medic. tocmai pentru a nu parafa o asemenea confirmare. Abia dup[ acest accept. deci aceasta nu poate avea loc. iar cercet[rile asupra altor probe se pot efectua =i dup[ ]nmorm`ntare. <tr[d[tor al regimului> =i <du=man al colectiviz[rii> a c[ror semnifica\ie este. Tat[l meu.

fost ofi\er de ro=iori. dintre cei c[rora nu li s-a permis sau care nu =iau permis s[ ia parte la funeralii mi-au declarat ]n decursul vremii c[ ei. ]n ]nchisorile unde se aflau fo=tii lui c[lug[ri aresta\i. dar l-au adus acolo <organele> care i-au cerut s[ developeze repede =i s[ le dea fotografia care trebuia trimis[ de urgen\[ undeva. iar tat[l meu al optulea. Constantin Nil Leu.cinci ani deten\ie administrativ[ . Dar spre durerea expeditorului. la m`n[stirea Cernica 107 . Singura iertat[ de batjocura securit[\ii prin v`rsta ei. La Hu=i. ]i acorda ajutorul cerut de conclavul celor ce-l sprijineau de aici. a fost sora lor cea mai mare pe care o numeam cu to\ii Mama Zoi\a =i dep[=ea 70 de ani. Dac[ ne g`ndim la similitudinea dintre aceast[ situa\ie =i filmul execu\iei lui Antonescu pe care l-a cerut Stalin drept confirmare. fiind capul unei numeroase genera\ii ]n care Episcopul Grigorie era al doilea. nu mai era ]n via\[. iar ]nceputul emisiunilor sale la BBC ]n sptembrie 1949. Unchiul meu. iar unchiul meu +erban Onose. Astfel.Covurlui =i avea ]n jurul s[u opinia ]ntregului sat. Mul\i ierarhi. prin martiriul Episcopului Grigorie =i martiriul la care avea s[ se supun[ =i el.neexist`nd probe pentru o condamnare penal[ =i fiind de\inut doi ani ]n lag[rele Peninsula =i Capul Midia. deoarece locuia ]n comuna natal[ |u\cani . a fost condamnat 12 ani la temni\[ grea =i a z[cut ]n ]nchisoarea din Gala\i =ase ani =i jum[tate. Aceast[ metod[ a condamn[rii administrative fiind culmea abuzului totalitar f[r[ nici o leg[tur[ cu justi\ia ]ntruc`t securi=tii care te anchetau ]\i hot[rau =i pedeapsa f[r[ a mai cere avizul cuiva.chiar ]n acel martie 1949 prin =tirea difuzat[ de BBC-Londra =i agen\ia de pres[ <Cortina de Fier> din Paris. a=a cum am spus mai ]nainte. ]n slujba ideii lui de unitate rom`neasc[ prin ortodoxie. fratele ei. pe care o de\in printre documente: Aceast[ fotografie i-a fost adus[ mul\i ani mai t`rziu tat[lui meu de c[tre un b[tr`n evreu care fusese fotograf la Hu=i. Bl[naru. un am[nunt de substan\[ ]n leg[tur[ cu 106 fotografia Episcopului Grigorie pe catafalc. adic[ ]nainte ca v[rul meu s[ fi intrat ]n leg[tur[ cu emigra\ia rom`n[ din Fran\a =i Angliaprima lui prezen\[ oficial[ la Londra fiind datat[ dup[ Sfintele Pa=ti ale anului 1949. c`nd. fiul acestuia. ]n slujbele de tain[. El nu =i-ar fi permis s[ se apropie de catafalc . conform dosarului 104. l-au pomenit ]n slujbele lor printre martirii Bisericii. Ea a fost l[sat[ ]n pace locuind ]n alt sat =i numindu-se. prima veste din str[in[tate a venit pe adresa ei. Era o carte po=tal[ ilustrat[ care nu atr[gea aten\ia =i con\inea un text banal care numai nou[ ne spunea ceva recunosc`nd scrisul v[rului meu:<Salut[ri dumneavoastr[ =i fratelui dumneavoastr[ din sanatoriul unde acum m[ simt ajutat s[ pornesc tratamentul>. Foarte posibil ca aceast[ fotografie s[-i fi fost ar[tat[ fiului s[u ]n primele interogatorii de dup[ r[pire. dat afar[ din func\ia de revizor =colar. }n schimb sanatoriul. Iar. lucru nepermis ]n nici un sistem judiciar din lume. a=a explic`ndu-se marea diferen\[ de v`rst[ ]ntre mine =i v[rul meu. ceea ce ]nseamn[ c[ vestea a ajuns foarte repede. din primele zile. spre bucuria noastr[. iar reac\ia a fost prompt[. numele acestora a fost salvat de la dezv[luire. at`t con=tiin\ele din \ar[ c`t =i cele din str[in[tate s-au unit pentru prima dat[ chiar deasupra proasp[tului morm`nt. ceea ce ]nsemna Consiliul Mondial Ecumenic. mai ]nt`i. iar ]n bisericile din str[in[tate. conform relat[rii lui.i-a m[rturisit. ]nseamn[ c[ exista o practic[ curent[ a Moscovei de a se pune la dosarul adversarilor =i documentul final. }nseamn[ aceasta c[. Dar. Noua nu ne r[m`ne dec`t s[-i c[ut[m pe cei din conclavul sprijinitor printre cei din listele anterioare. tot din primele zile s-au ridicat slujbe pentru martiriul s[u. ceea ce ]nsemna Vl[dica Grigorie.205 tot din Arhiva de Fond Penal. a fost =i el vreme de vreo patru ani urm[rit ca <chiabur> =i \inut prin lag[re. dup[ c[s[torie. ancheta de la Moscova o conducea un maior Panov care vorbea fluent fran\uze=te =i se ajuta cu unii ofi\eri cu accent basarabean: V[rul meu le spune acestora c[ semneaz[ orice declara\ie =i recunoa=te orice vin[ ]mpotriva Uniunii Sovietice deoarece este du=manul declarat al acesteia =i vrea s[ aib[ c`t mai repede soarta tat[lui s[u.

este luat la m[n[stirea Neam\ de c[tre un neam al nostru care era stare\ .=i mi-a ]ncredin\at un text de epitaf pentru piatra de morm`nt a Vl[dic[i spun`ndumi c[ str[in[tatea =tie tot =i se fac slujbe. Valorile cre=tine =i na\ionale prop[v[duite de Episcopul Grigorie Leu ]=i f[cea loc chiar sub obrocul dictaturii ateiste. la ]ncheierea p[cii transform[ un spital militar ]n ]nalt[ =coal[ teologic[ =i. iar sub Grigore Ghica. Chiar dac[ nu se pomenea asasinatul. 3 iunie =i 1 septembrie 1429. 23 mai 1436. sub 108 binecuv`ntarea mitropolitului Nichifor. <Preg[tirea de ast[zi a clerului>. apare ]n leg[tur[ cu ]nscrisurile m`n[stirii Adam un Grigore Postelnicu Leu. la 10 februarie. de dup[ Mihai Blagocinul: Gorie Leu (Leoag) c`nd postelnic =i c`nd vornic de poart[ =i =[trar. episcopul de Caransebe= Elie Miron Cristea =i al Mitropolitului Pimen Georgescu preg[te=te dintre fo=tii rezervi=ti cu care s-a ajutat ]n confesionatele armatei.<nepo\ii Leului> care-=i ]mpart ]ntre d`n=ii satele sunt pomeni\i de un uric de la 26 iunie 7054 (1546). R[zboiul mondial ]l aduce confesor militar =i protopop organizator al serviciilor religioase ale armatei iar. alte documente sunt din vremea lui Alexandru L[pu=neanu =i a domniilor fanariote.ierodiaconul Teodosie Brani=te. Ceea ce ]nseamn[ c[ suntem ]n anii 1849-1850. Botezat cu numele Gheorghe de c[tre tat[l s[u. +i tot ]n leg[tur[ cu Vod[ Cuza ]l g[sim pe Ion Leu-sin Postelnicu la Dobrov[\ pentru secularizarea averii m[n[stire=ti. <Sistemul sanitar =i organizarea bisericeasc[>. este uns preot =i p[store=te parohia Oancea unde este =i director de =coal[. Ion Leu sin ot Postelnicu fiind dasc[l al =colii =i bisericii din comuna |u\cani face un ]nscris privind ni=te brani=ti ale locuitorilor de pe valea Horincei ]n leg[tur[ =i cu propriile lui mo=teniri de la <r[sbunicul nostru de demult Mihail Blagocinu>.fii lui Leu. care-l apropie =i-l leag[ c[rtur[re=te de Dimitrie Gusti. la 1402 =i ]n 30 iunie 1392. ]n <anul de la facere 6929>. Avea ]n linie direct[ numai ascenden\i preo\i =i dasc[li de \ar[. episcopul Chesarie al Tomisului m-a chemat la el c`nd episcopia desfiin\at[ i se muta la Gala\i . la 15 aprilie =i 16 februarie 1428. se afl[ la Cameni\a ]n bejenie cu Petru Aron. Se ]ntoarce la Cancelaria Episcopiei de Gala\i. ]n 1458. iar din 1907 ]l g[sim la Bucure=ti ca preot Spiritual al Seminarului Central unde ]ncepe s[ publice lucr[ri privind problemele sociale ale Bisericii precum <M[surile administrative =i obiceiurile tradi\ionale>. Numele de Leu conjugat cu Postelnicu apare =i la genera\ii mai noi. viitorul episcopmartir face =coala primar[ cu neamurile sale care erau dasc[li. glasurile celor care l-au cunoscut =i l-au urmat au f[cut slujbe pentru pomenirea =i m[rirea martiriului s[u. lucru insolit pe atunci: <sociologia teologic[>. ca =i la Arge= =i la Sf`ntul Spiridon al Ia=ilor unde fusese egumen. cu binecuv`ntarea mitropolitului Partenie pleac[ la Kiev s[ studieze teologia. ajunge la seminarul de la Roman =i termin[ cursul superior al seminarului din Ia=i de unde.deci tot ]n 1949 .scris Vasco Leu dup[ grafia polonez[. iar ]n divanele lui Alexandru cel Bun =i Ilia=. jude\ul Covurlui. adic[ 1421. acest Vascu . p`n[ la str[bunicul blagocin Mihail Leu. pop[ de tab[r[ al lui +tefan cel Mare. preo\i pentru numeroasele parohii care 109 .ale c[rei chilii ]i adunau pe arhiereii sco=i din func\ie ]nainte sau o dat[ cu el. proasp[t ]ntors din r[zboiul de la 1877 =i uns parohul bisericii cu hramul Sf`ntul Ilie din comuna |u\cani. +tefan cel Mare d[ un uric la 24 noiembri 1492 lui Ivancu =i Vascu . ca =i via\a sa cu adev[rat exemplar[: S-a n[scut la 2 mai 1881 ]n familia preotului Sachelar Constantin Leu. Al\i ascenden\i ai familiei . preo\ii =i c[lug[rii tineri cuno=teau cu to\ii sensurile =i idealul cre=tin al martiriului s[u. cu piatra de morm`nt datat[ 1507. cu sprijinul viitorului patriarh. }n timpul lui Grigorie Ghica =i al lui Constantin Mihai Racovi\[. 24 februarie 1437. apare la 1650 =i la 1659. c[tre prezidentul judec[toriei Covurlui care nu este altul dec`t Alexandru Ioan Cuza. hrisoavele ]i pomenesc pe postelnicii Leu la 20 iunie 1438. ceea ce ]l va duce mai t`rziu la proiectul unui curs la grani\a dintre doua discipline.

unde arhiepiscop al locului era ]nc[ ierarhul uns de Patriarhia \arist[Atanasie. chiar la c`rmele Mitropoliei. George Br[tianu.> +i nu fusese u=or.D. Marea Unire. Este meritul arhiereului Grigorie Leu c[ a f[cut-o. prin ]ntinderea pe cruce nu numai a m`inilor sale.Torou\iu. Studiul teologico-social ]l ]ndeamn[ spre opere nenum[rate ]ntrunite ]ntr-un mare ciclu de studii cu o singur[ direc\ie: }nt[rirea Bisericii =i prosperitatea na\ional[ prin Ea. ca o m`n[ t`n[r[ pe care se sprijin[ ]n ultimii s[i ani de via\[ ]n\eleptul Mitropolit Pimen pe care-l ajutase ]n actele Marii Uniri a Bisericii Ortodoxe rom`ne odat[ cu \ara . I.Voine=ti. I. Gala Galaction. TzigaraSamurca=. Multe dintre lucr[ri au chiar asemenea titluri iar cauzele sociale sunt ad`nc =i modern analizate ceea ce atrage ]n jurul ideilor promovate de el. de teologii de la Chi=in[u la a c[ror facultate a str[duit =i de cei mai importan\i politicieni . convulsiile amenin\au Biserica =i preotul misionar avea nevoie de mult[ ]n\elepciune. Tonitza. un Gusti. prin ]ncoronarea cu spini a martiriului lor de episcopi crucia\i.de la Duca. Iuliu Valaori. Geoge Voievidca. George Lesnea. T[sl[oanu. Const. C. Radu Gyr. un R[dulescuMotru.E.prin aducerea lui la Ia=i ca vicar =i egumen al Spiridoniei. George Murnu. dar teologii r[ma=i de pe urma lui confundau riturile. George Top`rceanu. Scarlat Stru\eanu. muritorii de ast[zi!^> (Revista<Biserica Ortodox[ Rom`n[> nr. Ion Ag`rbiceanu. iar ]n 1926 Iorga ]i recuno=tea prin aceste cuvinte succesul unei str[danii de =ase ani.]l rea=eaz[ =i la preocup[rile sale c[rtur[re=ti.3(358) martie 1925 . str[danii culmin`nd cu ]nfiin\area Mitropoliei Basarabiei. cu conlucrare =i admira\ie prieteneasc[ un Iorga. ca vicar iar dup[ trecerea lui Pimen Georgescu. Nichifor Crainic. Radu Rosseti. Au venit ]n jurul lui mul\i tineri c[rturari deveni\i apoi bine cunoscu\i ]n via\a public[. l-a ajutat din plin pe acesta s[ introduc[ canoanele sinodului autocefaliei rom`ne =i a organizat ]nv[\[m`ntul teologic rom`nesc dovenind chiar el rectorul Seminarului teologic din Ismail ceea ce ]l face pe Nicolae Iorga s[ scrie:<}n vechiul Ismail rom`nesc. La acel ceas. didactic[ =i profesoral[. cu care prilej rostea un cuv`nt plin de premoni\ia destinului s[u:<Putea-voi duce austeritatea persoanei mele dup[ pilda Prototipului nostru. Lapedatu. ca s[ nu mai vorbim de universitarii ie=eni. uns vicar al Mitropoliei Moldovei cu numele de Grigorie LeuBoto=[neanul =i devenea membru al Sf`ntului Sinod. R[zboiul cu nevoile spirituale ale oastei. N. Preg[te=te aici promo\iile care aveau s[ asigure imediat spiritualitatea na\ional[ pe ]ntreg teritoriul Rom`niei Mari. ci =i ale fiului s[u.Arhiereul Grigorie Leu: <Cu ce n[dejdi intr[ un nou arhiereu ]n Sf`ntul Sinod> . Vasile P`rvan. sunt =i cei mai rodnici pentru opera sa preferat[. +tef[nescu. Basarabia av`nd o ierarahie bisericeasc[ pe care \arismul ]ncercase s[ o ]nstr[ineze iar bol=evismul o molipsise cu secte anarhice. Titulescu =i Mihalache p`n[ la Octavian Goga care <pentru verbul s[u de sim\ire na\ional[ ]i exprim[ admira\ia nu doar ca scriitor ci ca smerit fiu de preot care a ]nv[\at s[-i iubeasc[ pe prela\ii ]nt[ritori 111 . arhieria . l-au \inut str`ns de munca misionar[. aceast[ dorin\[ avea s[-=i demonstreze retorica premoni\iei cu un sfert de veac mai t`rziu. p`n[ la urm[. Eugen Boureanul. cu resemnare la auzirea vorbelor de ocar[ =i chiar la primirea de lovituri =i scuip[ri pentru ]nv[\[tura evangheliei?^ C[ci de o ]ncoronare cu spini =i de ]ntinsul m`inilor pe cruce^ e prea greu s[ mai vorbim noi. S-a mutat apoi ]n Basarabia.discurs de recep\ie la 4 februarie 1925). Acum. 110 Rostit[ atunci doar ca un act de con=tiin\[ misionar[. Br[tescu . m[car p`n[ la drumul arz[tor al apostolatului zilnic. episcopul Melchisedec a adus grija ]ntoarcerii la rom`nism a acelui mal dun[rean. l-au f[cut pe Atanasie s[-i aib[ sufragani doar pe ru=ii albi =i s[ mearg[ dup[ ei ]n occident. cu nevoile de preo\i pe care el a trebuit s[-i formeze.au nevoie de ei ]n Provinciile Alipite. Basarabia de Jos am pierdut-o =i opera trebuie luat[ de la cap[t. Anii de la Ia=i. Ierarhii care \ineau de fosta Patriarhie \arist[ aveau ]nclina\iile lor care. un Petrovici. preotul Gheorghe Leu. fusese hirotonisit ]n arhiereu.

Pe l`ng[ exegeza teologic[. Episcopul Grigorie a continuat aceast[ tradi\ie misionar[. aici venind s[ se formeze cu duh na\ional tinerii slujitori ardeleni. Episcopul Grigorie a slujit =i p[storit ]n trei provincii istorice ale rom`nilor: ]n Basarabia ca misionar. de acei credincio=i bl`nzi. mai ales. atunci c`nd dezbinarea se ]ndreapt[ asupra credin\ei neamului nostru.la seminariile =i =colile ei preg[tinduse ]n secolele trecute preo\ii =i c`nt[re\ii de limb[ rom`n[ pentru parohiile ortodoxe din Transilvania. Legat de p[tura de credincio=i de la sate. cum Dumnezeu i-a ]nzestrat pe marii ierarhi ai neamului nostru rom`nesc. s[rb[toare de s[rb[toare =i chiar zi de zi. Doar episcopul Aradului. c`nd dragostea de Moldova =i de zonele de dincolo de Prut pe care le-a p[storit. Nu ]nceta a-=i exprima durerea atunci c`nd puhoiul necredin\ei =i ]ntunericului 113 . Patriarhul Nicodim spune:<Cu credin\[. A fost. la 28 iulie 1940. ]l fac s[ cear[ a fi ]nsc[unat la Hu=i. acel duh de slujire a semenilor =i. acel duh de comunicare cu mo=ii =i str[mo=ii no=tri. ]l readucem ]n Moldova de a c[rei popula\ie este at`t de legat =i. Episcopia Arge=ului ]n afara marii ei importan\e istorice o avea =i pe cea misionar[ . aceea=i misiune sf`nt[ de unitate na\ional[. ascult[tori =i p[str[tori de tradi\ie cum. cel care a avut parte de un sf`r=it at`t 112 de dureros. Ajuns mai ]nt`i arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei =i Sucevei. fiind instalat ]n scaun la 28 iulie. ]n istoria at`t de vitreg[ a neamului nostru rom`nesc. desigur. valori de mare ]nsemn[tate. Numele episcopului Grigorie Leu r[m`ne ad`nc ]nscris ]n istoria Bisericii noastre. ca s[ ilustreze =i din aceast[ pozi\ie. ]n istoria culturii noastre. Aflarea lui ]n fruntea ]ntregii lucr[ri misionare a Sinodului este bine meritat[. buni. Acum. a adus ]n c`mpul misionarismului nostru ortodox. care. Pe ]n\elesul lor de a cunoa=te adev[rurile de credin\[ =i de a le ap[ra de multele curente care dezbinau credin\a. martirizat prin crim[ p[g`n[ a anului 1949. a urcat ]n ultimul scaun episcopal. Grigorie Leu a tip[rit numeroase bro=uri de ]ndrumare a credincio=ilor. al culturii =i al cuno=terii trecutului nostru. ]ndeosebi. legat de latura din st`nga a Moldovei. ]n Muntenia ca Episcop de Arge=. el a desf[=urat o mare activitate misionar[. preot mai ]nt`i. ]n 1940. ]n Moldova ca vicar. El nu ]nceta a face apel la sim\[mintele de unitate na\ional[ pretutindeni. prin ]nsc[unarea la Hu=i. }n aceste condi\ii. poate. la Hu=i. A ajuns apoi episcop de Arge= iar. adapt`nd-o la epoca modern[ c`nd diaspora noastr[ avea nevoie de p[stori ]n multe colonii din lume =i a ob\inut de la Palat. ]i pl[cea s[ fie ]n mijlocul credincio=ilor. ]n vremea aceea. ]i cer s[ vin[ aici ]nt`ist[t[tor =i ]l instaleaz[ cu mantie liliachie ]n 1936. Din acest motiv. cum foarte deseori sublinia Vl[dica Grigorie Leu. dup[ cum scrie Prea Fericitul Teoctist pe care vrem s[-l cit[m al[turi de ceilal\i capi ai Bisericii noastre cita\i mai ]nainte: <}n soborul ierarhilor Bisericii noastre str[mo=e=ti. acest vrednic. +i e dureros faptul. c`nd devine vacant scaunul de episcop al Arge=ului. se g[se=te =i chipul de vrednic prelat al episcopului Grigorie Leu. el a mo=tenit din neamul s[u acel duh de apropiere. B[l[ceni =i alte familii celebre din zon[. pentru pomenirea martirului ei. era singurul dintre cei care. de la Patriarhie =i de la Guvern burse =i ]nt`lniri pastorale de var[ pentru ace=tia. Grigore Com=a. de slujire a Bisericii. dar =i cu casa Regal[ a c[rei cript[ este m`n[stirea lui Manole. =i apoi ierarh. pentru c[ aceasta ]nsemneaz[ =i <o dezbinare a ]ns[=i fiin\ei na\ionale>. mai era ]nzestrat cu o asemenea voca\ie Dumnezeiasc[. zi ]nscris[ ]n calendar de c[tre Episcopia de ast[zi. +i astfel a venit la Hu=i <]n anul 1940 c`nd pe lume nu era pace> dup[ cum arat[ inscrip\ia sa din pronaosul Catedralei Domne=ti. Provenind dintr-o familie de slujitori ai sfintelor altare. ]mpreun[ cu \[r[ni=tii lui Mihalache.ai neamului precum Episcopul Grigorie>. pot spune c[ ]l venereaz[ =i ]i ascult[ cuv`ntul>. numai ]n aceste p[r\i ]nc[ se p[streaz[ p`n[ ]n ziua de azi. laolalt[ liberalii Br[tieni. devenind ]nt`ist[t[torul lor duhovnicesc.

a fost transmis[ c`rja episcopal[ de la tat[ la fiu. Aici. la proclamarea dreptului 115 . care l-am cunoscut la v`rst[ mai t`n[r[ =i din legendele unei vie\i zburdalnice. care a =i suferit !^ Pentru c[. acest v`rtej care a ajuns apoi s[ d[r`me =i biserici =i credin\a ]n Dumnezeu. Eu. pe l`ng[ cele ale Mitropolitului Visarion Puiu c[ruia neputin\ele b[tr`ne=ti (=i poate teama de a veni de la Lugano la 114 München. simt deasupra paginii reci =i terifiante a documentului penal pe care ]l descifrez. Paris 1987: <La 28 februarie 1948. Avem ca dovad[ toat[ fapta ulterioar[. el vorbe=te despre Serafim . la mari distan\e desp[r\ite de o neiert[toare cortin[ de fier. ca urmare a actelor de teroare comunist[: fostul mitropolit al Moldovei Irineu Mih[lcescu =i episcopul Grigorie Leu al Hu=ilor>^ Iar. el. a fost printre primii care a protestat. postul de radio BBC din Londra lua atitudine anun\`nd ]n 1949: <Urmare a terorii comuniste. ar mai fi de precizat un am[nunt: La prima vizit[ pe care o face ]n prim[var[. Anastase fost arhiepiscop al Basarabiei \ariste =i Filip. atunci c`nd a a fost hirotonisit arhiereul Victor. ]nc[rcarea de r[spundere pe care o tr[ie=te ]n vicisitudinile sale personajul. arhiepiscopul +tefan al Austriei =i episcopul Filip al Münchenului . Se simte ]n toate faptele lui aceast[ schimbare. c`nd. episcopul Grigorie. celor trei arhierei ce urmeaz[ s[-l hirotoneasc[.fost arhiepiscop ]n Rusia \arist[. ]n acel ]nceput de p[trundere a comunismului ]n \ara nostr[. care era mai apropae de zona unde el era un condamnat la moarte) nu i-au permis s[ ia parte la ceremonie. prin anihilarea unui mare prop[v[duitor al adev[rurilor na\ionale rom`ne=ti>. ]n 1918. Printre primii.arhiepiscopul Atanasie pe care. momentul de cre=tin[ tain[ reformatoare a slujbei de iarn[ din preajma cr[ciunului Münchenez. Pe l`ng[ rug[ciunile celor trei arhierei care l-au sfin\it =i uns cu taina lor. dar =i moral[. Vasile Leu a avut-o =i pe cea f[cut[ chiar pe patul de moarte de tat[l =i ]nt`iul s[u ierarh. Am avut bucuria s[-l cunosc =i i-am sorbit cu admira\ie cuv`ntul =i chipul s[u care a r[mas =i-n sufletul meu =i-n sufletele altora dintre cei care slujim Biserica nostr[ str[mo=easc[>. ca episcop ales dar nu uns. Patriarhul Nicodim a murit ]ntr-un mod total misterios ca =i al\i doi demnitari ortodoc=i disp[ru\i. }mi este foarte limpede astfel. din punct de vedere istoriografic. Este exact sentimentul despre care vorbe=te revela\ia cre=tin[ cea atotbiruitoare =i capabil[ de convertirea oric[rui p[c[tos. }n acest groaznic v`rtej moral. iar la acea vreme mitropolitul ortodox al Germaniei. dup[ =tirea agen\iei <Cortina de Fier>. el a trebuit s[ pl[teasc[.Edition France Empire. * }n acest mod tragic. plin[ de curaj abnega\ie =i sacrificiu ]ntru Hristos al lui VasileVictor Leu. episcop ortodox de München =i vicar al mitropolitului Serafim. S[ pl[teasc[ =i personal =i cu desfiin\area scaunului episcopal de la Hu=i. prin martiriul unui ]nalt prelat ortodox. }ncheiem aceast[ scurt[ ]ncercare biografic[ mai cit`nd din: <Calvarul rom`niei cre=tine> de Sergiu Grosu . }n leg[tur[ cu cel de al doilea. afl`ndu-se ]n Europa de uciderea sa. ]n afara celor trei ierarhi ortodoc=i: Mitropolitul Serafim al Germaniei. scaun ]nt[rit =i a=ezat acolo de +tefan cel Mare =i Sf`nt. trecerea ]n nefiin\[ a Episcopului Grigorie Leu subliniaz[ opiniei publice interna\ionale o dubl[ crim[: +i fizic[. p[c[tosul ]ngenunchiat astfel ]nal\[ cu el toat[ cur[\enia pe care i-o poate da Revela\ia.care oficiau slujba. cel ]ngenuncheat pentru a primi stiharul arhieresc. simte cum Duhul se coboar[ asupra lui =i la rug[ciunile de pe patul de suferin\[ ale lui Visarion =i la cele ale martiriului tat[lui s[u Grigorie. Este vrednic[ cinstirea care i se aduce acestui mare ierarh al Bisericii Ortodoxe Rom`ne. este aproape sigur vorba de aceea=i persoan[ . Atunci c`nd se ridic[ spre o asemenea chemare. ]ns[.a ocupat \ara nostr[ dinspre r[s[rit.

Br`ncoveanu nr. Leu. decesul put`nd s[ nu aib[ la baz[ factori naturali. mai ales c[ sunt anun\ate oficialit[\i pentru ]nmorm`ntarea de m`ine. 1. Violen\a ultimei hemoragii din care am recoltat probe. Subsemna\ii Ioan C. S[ medit[m la acest 116 simbol ! }n dep[rtarea fa\[ de \ar[. 117 .) Dr.Basarabiei de a-=i hot[r` singur[ soarta. Leu 2. dup[ cum vom vedea. cu destule reac\ii fiziologice provocate de factori necunoscu\i. Fapt care m[ face s[ suspectez cazul. de Sf`ntul Cr[ciun al lui 1949. +i tot ]n 1918. peste mai multe luni. A=a cum v-am comunicat =i c`nd a\i venit s[ constata\i decesul P. Constantin-Nil C. deci. jud. Ar fi fost emo\ionanat pentru preotul Vasile Leu. ADDENDA la acest capitol. ]l g[sim invitat la Sf`ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom`ne de unde pleac[. str. v[ trimit aceste probe. Dar lipsa de informa\ie (pe care sper[m s[ o complet[m la o alt[ edi\ie) nu ne las[ s[ =tim de ce ]n decembrie. dar nu se poate face din punct de vedere religios. Atunci arhimandritul Scriban s-a dedicat parohiilor |[rii de Sus a Basarabiei.S. C. ]n locul arhiepiscopului Anastase care ]l binecuv`ntase prima dat[. Constan\a. Din sputa recoltat[ rezult[ la observa\ie urme de arsenic. confirm[. ]nso\it spre ajutor de arhimandritul Iuliu Scriban =i preotul Gheorghe Leu .arhiepiscopul ortodox al Austriei. Cu mul\umiri (ss. Episcop Grigorie.viitorul episcop Grigorie . ]n care v`rsta ]naintat[ conteaz[. Dar simbolul cel mai important al acestui moment r[m`ne transmiterea ]nsemnelor arhiere=ti de la tat[ la fiu . apare +tefan .'49 Pl`ngerea depus[ de familie la procuratura F[lciu: Domnule procuror.doctor Valentina Leu: Domnule coleg. cum mi-a\i sugerat. iar p[rintele consilier econom stavrofor Leu celor |[rii de Jos.V. problema autopsiei. Am discutat. c`teva documente l[muritoare Scrisoarea mamei mele .III. care-=i d[duse doctoratul ]n teologie cu Nichifor Crainic la acesat[ facultate de la Chi=in[u. Leu. cu care =i tat[l s[u colaborase sub auspiciile Sinodului Ortodoxiei Rom`ne. s[ fie hirotonisit ]n arhiereu de fostul ei ierarh. avocat ]n ora=ul Medgidia. am`ndoi conlucr`nd pentru problemele arhiepiscopiei din Chi=in[u =i ]nfiin\area Facult[\ii de Teologie la care au transferat organizarea didactic[ universitar[ pe care p[rintele Leu o ]nfiin\ase =i omologase ]nc[ dinainte pentru perfec\ionarea teologic[ a celor ce primeau parohii ]n Provinciile Alipite.purt`nd cu ele =i semnifica\ia implic[rii sfinte a Bisericii ]n afirmarea na\ional[. este dublat[ de veghea dep[rtat[ adus[ prin Sf`ntul Duh a ]nc[ trei arhierei trecu\i prin ierarhii de p[storire a Sfintei Moldove: Anastase. Convins[ fiind c[ doar o analiz[ de laborator competent ne poate ajuta. dar f[r[ autopsie. ]mpreun[ cu vicarul Gavriil de la Cetatea Alb[ =i 26 de arhimandri\i =i preo\i. Am luat o prob[ pe care v[ rog s[ m[ ajuta\i s[ o supunem unei analize da laborator. A=adar. ]l afl[m ]n fruntea slujbei de la catedrala din Chi=in[u. toate cap[t[ un simbol. ]mplinind treimea arhiereasc[ ce-l hirotonise=te. ca medic ce l-am ]ngrijit ]n ultimile dou[ zile am constatat o evolu\ie anormal[.pentru a ]ndeplini ]n Basarabia prevederile <C[r\ii pastorale a Sf`ntului Sinod a Bisericii Autocefale Ortodoxe Rom`ne dreptsl[vitoare de R[s[rit>. aceast[ treime fizic[ de arhierei care-l hirotonisiser[ pe fratele lor Victor Leu ca ]nalt prelat ortodox la München. Visarion =i ]nsu=i tat[l Grigorie. cont`nd pe sprijinul dumneavoastr[ colegial =i voi mai ]ncerca s[ iau =i altele.

}n august 1948. proprietar[ ]n comuna M[lu=teni. Elve\ia =i de aici la Londra. Prea Sfin\itul Episcop Grigorie. acuz`nd grave dureri abdominale =i inghinale care i-au declan=at o hemoragie acut[ ]n urma c[reia. 14 mai 1953.locotenent de rezerv[. falsificarea numelui tat[lui s[u. Capitolul VI <Lucrurile trebuie s[ stea a=a chiar dac[ n-avem probe> Strict secret. Zoe Bl[naru. }nc[ din timpul =colii =i mai t`rziu ca preot. a fost trimis pe front pentru reabilitare cu gradul de soldat. precum =i de Ieromonahul Ciprian de la Sf`nta Episcopie a Hu=ilor. Referat prive=te: rezultatele anchetei lui Leu Vasile* I.. ]nso\it de G`ld[u F. ]n decurs de mai pu\in de 36 (treizeci =i =ase) de ore. Covurlui. care l-a asistat ]n ultimile clipe. ambii deceda\i. Parchetul Tribunalului Hu=i. Este fiul lui Grigore fost Episcop al Hu=ilor =i al Lucre\iei. (Muzeul Satului n. ordon`nd anchet[. jud. jud. Leu. proprietar ]n comuna |u\cani. a comis o serie de excrocherii mai mari sau mai mici. proprietar[ ]n comuna Schineni. era stabilit ]n Bucure=ti ca preot la biserica din Satul Rom`nesc. Tutova ]n calitate de fra\i =i surori ai decedatului Episcop Grigorie Leu al Hu=ilor.serviciul III. Covurlui =i Elisaveta Onose. Ioan C. delapidare de fonduri publice. Reabilit`ndu-se a fost f[cut confesor militar =i ]ntors ]n \ar[ a fost repartizat la Inspectoratul General al Jandarmeriei =i numit profesor la +coala de Ofi\eri de Jandarmi. ]n 1948. ]n condi\ii =i ]mprejur[ri neclare. Cazul a fost constatat de domnul Doctor G[itulescu de la Spitalul Ora= Hu=i =i Doctor Valentina Leu. care au constat ]n ]n=elarea colegilor s[i. Leu Vasile simul`nd un ]nnec. Elisaveta Onose Domniei Sale Domnului Procuror. s-a ]ntors de la Bucure=ti unde fusese chemat pentru rezolvarea unui conflict. 118 119 .* Caracterul strict secret. Zoe Bl[naru. de informare c[tre cine =tie ce v`rfuri din \ar[ sau de la Moscova. Trece prin Jugoslavia. rud[. fuge din \ar[. n[scut ]n comuna Oancea Regiunea Gala\i. Austria. solicit[m respectuos Parchetului deschiderea unei anchete privind decesul acestuia din ziua de 1 Martie 1949. Leu Vasile a fost preot la diverse parohii din Moldova =i ]n ultimul timp. a decedat. este ]n v`rst[ de 48 ani. rug[m respectuos Parchetul s[ ia ]n considera\iune prezenta. Constantin-Nil Leu. a c[rui s[n[tate nu a avut nici un simptom maladiv. Pun`ndu-ne la dispozi\iunea Dumneavostr[ pentru toate celelalte rela\iuni. se vede =i dup[ modul redact[rii: Textul e dactilografiat dar numele proprii sunt trecute de m`n[ de c[tre autorul referatului ]n a=a fel ]nc`t s[ nu se produc[ vreo scurgere de informa\ie la dactilografiere. }n timpul regimului antonescian. care s-au soldat prin dou[ condamn[ri.)parohia Jianu. Fapt pentru care semn[m ast[zi 2 Martie 1949. excrocherii.a. Scurt[ prezentare a anchetatului Leu Vasile fost preot. jud.

Deoarece anchetatul a declarat ]nc[ de la primul contact c[ nu poate scrie. a f[cut mult r[u \[rii noastre.}ntruc`t din materialul aflat la dosarul s[u. zona englez[ la 16 August 1952. c[ =i ]n arestul Ministerului.nevinov[\ia sa pe aceast[ linie.Ancheta noastr[ s-a desf[=urat dup[ un plan. aresatul a afirmat c[ este un adversar al regimului nostru =i un du=man al Republicii =i c[ nu a=teapt[ mil[ din partea nim[nui. El afirm[ c[ dup[ ce a fost <r[pit> la Bruk. a ]nceput ancheta lui Leu V. Ancheta Arestatul Leu Vasile. 1952.i s-a t[iat barba =i i s-a 121 . dup[ declara\iile sale.afirm[ arestatul .II. Arestatul afirm[ c[ Organele anchetatoare Sovietice au trimis ofi\eri care s[ verifice afirma\iile sale la fa\a locului =i c[ ace=tia s-au ]nnapoiat.Pentru activitatea sa ]mpotriva Republicii noastre. de al nostru.c. }n aceast[ calitate. ancheta noastr[ a urm[rit s[ afle dac[ aresatul a fost agent al Seviciului de Informa\ii englez sau a altor servicii de informa\ii imperialiste. apoi b[tute la ma=in[. c`nd <s-a pomenit> ]n casa unei b[tr`ne croitorese din Viena . Arestatul nu recunoa=te c[ a ]ncercat un atentat ]n sectorul sovietic al Vienei.Leu Vasile n-a recunoscut cele declarate la Moscova ]n leg[tur[ cu activitatea sa de spionaj =i anume: -el afirm[ c[ la Moscova a declarat c[ a urmat o =coal[ de informa\ii la Dublin. ]nlesnindu-le drumul spre Vest. sunt motivate de Leu Vasile prin activitatea sa religios-misionar[. fiind suferind de ochi. 120 }nc[ din primele zile ale anchetei. iar pe de alt[ parte. anchetatul a nutrit g`ndul de a se sinucide. }n acest timp.afirm[ aresatul . vorbind la posturile de radio =i ]ndemn`nd pe fugari s[ nu se ]ntoarc[ ]n \ar[. Nu mai coment[m l[s`nd cititorul s[ deduc[ singur actul de <justi\ie>.spune el . el este foarte fr[m`ntat.: Specific[ formulare <rezult[^f[r[ a de\ine probe>.Ancheta a fost dus[ pe baz[ de ]ntreb[ri =i r[spunsuri f[r[ a se folosi intimidarea. pe linia Direc\iei noastre.sectorul sovietic . el a colindat aproape ]ntreaga Europ[ Vestic[ precum =i centre din Orientul Apropiat =i Mijlociu.Lipsa de probe ne-a cauzat greut[\i ]n anchet[.Republica . i s-a f[cut o injec\ie care l-a \inut adormit p`n[ la 18 Aug.}n prim[vara anului 1949. av`nd re=edin\a la Londra. }ntreruperile au fost cauzate pe deoparte de boala arestatului. ]n Austria.Men\ion[m.A.Dela 16 martie 1953. scriind articole ]n ziarele fugarilor.La data de 18 Martie 1953 a declarat greva foamei spun`nd c[ este hot[r`t s[ termine aceast[ <via\[ p[m`nteasc[>. dovedindu-se . care cuprinde activitatea arestatului pe etape. Leu Vasile a fost anchetat la Moscova. Leu Vasile cu ajutorul englezilor este numit episcop al rom`nilor fugari din Vestul Europei.El adaug[ c[ ]n calitatea pe care a avut-o ]n str[in[tate. anchetatul a afirmat c[ ]=i a=teapt[ pedeapsa =i c[ ar fi mul\umit dac[ ]ntr-o zi ar fi scos din camera de anchet[ =i ]mpu=cat.Aceste deplas[ri. declara\iile sale au fost scrise de c[tre un tov. ci numai simple afirma\ii.* N. amenin\area sau bruscarea. ]ntocmind rapoarte negative. cu ]ntreruperi.al[turi de un t`n[r. de necesitatea studierii declara\iilor sale.este <c[ma=a de for\[ a poporului rom`n>. . a fost anchetat ]ncep`nd dela data de 16 Martie 1953 p`n[ la data de 8 Mai a. c[ a avut sarcina de a organiza Serviciul de Informa\ii englez ]n Orientul Apropiat =i alte afirma\ii pe care el le socote=te <inven\ii> dar a f[cut acestea cu scopul de a accelera ancheta =i a-=i primi pedeapsa. se g`nde=te mereu =i face rug[ciuni.}n timpul anchetei =i ]n celul[.}n august 1952 p`n[-n martie 1953 . rezult[ c[ arestatul a fost agent al Serviciului englez de Informa\ii f[r[ a de\ine probe ]n aceast[ direc\ie*. citite ]n fa\a anchetatului =i semnate de acesta.

=i pentru a ascunde anumite etape din via\a sa de ex. etc. a ]ncercat s[ se sinucid[ ]nghi\ind 20 pastile somnalin. Concluzii a/ Arestatul Leu Vasile este un v`rf al fugarilor rom`ni. deoarece scenariul vinov[\iei =i al condamn[rii fusese gata preconceput.-* Noi consider[m c[ Leu V. iar pe de alt[ parte.T`n[rul l-a ]ndemnat s[ coboare repede din cas[. ]n leg[tur[ cu problema emigra\iei =i complecteaz[ materialul aflat la dosarele noastre. folosind cu u=urin\[ no\iunile: investiga\ie. care ar duce la demascarea sa. a intrat efectiv ]n slujba englezilor =i sub masca misiunilor religioase a f[cut o serie de c[l[torii activ`nd pe t[r`m informativ ]n folosul englezilor. care l-au adormit =i nu s-a trezit definitiv dec`t la Baden.A. filaj.Dealtfel. Leu V.A.vopsit p[rul. f[cut[ sub masca hainei sale preo\e=ti =i a pozi\iei pe care a avut-o ]n r`ndul fugarilor. verific[ o parte din materialul Serviciului nostru. pozi\ie ob\inut[ prin sprijinul imperiali=tilor.. prin cuv`nt[ri la radio. cu care nu se ]n\elegea. declar[ c[ a fost tratat foarte civilizat =i demn. treceerea lor spre Vest =i ]nfiin\area episcopiei lui Leu V. =i anume c[ la locuin\a lui Leu V. a fost instruit de englezi pentru eventualitatea unei c[deri. o descrie vag =i confuz. a desf[=urat deschis o activitate multilateral[ ]mpotriva \[rii noastre.Pentru a acoperi unele persoane din interior cu care a corespondat. faptului c[ Leu V. de unde a plecat la Moscova. perioada Bruk-Viena-Baden.ceea ce ne face s[ credem c[ Leu V. 122 123 .: Formulare asem[n[toare cu cea din procesul intentat nun\iaturii Apostolice ]n aceea=i perioad[. a v[zut uniforme militare austriece =i sovietice =i d`ndu-=i seama c[ se afl[ ]n sectorul sovietic. de a nu se ]ntoarce ]n \ar[.Cobor`nd. unde a avut un traduc[tor. ]ntruc`t vine poli\ia s[-i aresteze.}ntreaga perioad[ Bruk-Viena-Baden. p[blica\ii ]n presa fugarilor =i ]ndemnuri f[cute fugarilor rom`ni. rezident. sau ]n timpul anchetei la Viena-Baden =i Moscova. Unicul scop real. care ajuns ]n str[in[tate. a avut o activitate de spionaj. de un interogator luat. venea adesea G`ld[u ]nso\it de patru-cinci <domni> care ]n unele cazuri nu vorbeau rom`ne=te. |in`nd seama c[ femeia de serviciu era trimis[ <dup[ cump[r[turi> atunci c`nd veneau ace=ti <domni> nu este exclus ca Leu V.-* III. probabil la Baden. Consider[m c[ aceasta se datore=te pe deoparte faptului c[ a mai fost anchetat =i ]n timpul regimului trecut.: Acesta era =i scopul.|in`nd seama de afirma\iile fostei femei de serviciu a lui Leu V. motiv`nd c[ nu-=i poate aminti cuprinsul interogatoriilor care i-au fost luate =i declara\iile care le-a dat. ajuns la Londra. au fost * N.b/ Arestatul este foarte calculat ]n darea r[spunsurilor ]n timpul anchetei.P[rerea noastr[ este c[ fuga lui G`ld[u =i a lui Leu Vasile.Asupra perioadei Moscova. el a avut =i o activitate de spionaj. sub nume fals. pentru motivele pe care leam ar[tat mai sus. B se mai adaug[ =i faptul c[ anchetatul este destul de familiarizat cu termeni specifici muncii informative.Pe de alt[ parte. ]n afar[ de argumentele prezentate la cap. ]ns[ afirm[ c[ n-a spus adev[rul =i c[ a inventat mult ]n declara\iile sale. supraveghere. se preface c[ =i-a pierdut memoria ]n urma =ocurilor nervoase pe care le-a avut ]n timpul arest[rii la Bruck. * N. ]ndemnat =i sf[tuit de G`ld[u s[ fi lucrat pentru englezi =i pe timpul c`t era ]n \ar[. organizate =i sprijinite din timp de englezi. }=i aminte=te doar.. munc[ conspirativ[..Declara\iile arestatutului.. (a avut dou[ condamn[ri =i mai multe ]nf[\i=[ri la Instan\ele Judec[tore=ti) deci are o experien\[ ]n ceea ce prive=te comportarea ]n anchet[.

]n special. ai ar[tat c[ dela Nissa te-ai re]ntors la Geneva =i ai f[cut cunoscut membrilor Consiliului Ecumenic situa\ia rom`nilor refugia\i.Crucea ro=ie din \ar[ =i Caromanul din str[in[tate . Dup[ ce am r[spuns la ]ntrebarea lor cu lux de am[nunte d`nd date din buletinul informativ de la Londra =i cu ce mai cuno=team eu. c[ din momentul ]n care a fost <r[pit din lumea liber[>. de a ]nainta la timp materialul informativ rezultat din ancheta lui Leu Vasile privind aspectul extern al muncii Serviciului nostru. c[rora Serviciul nostru le va ]nainta c`te un exemplar din declara\iile arestatului =i un exemplar din prezenta sintez[. termin`ndu-se lucr[rile la Consiliul Ecumenic. ca ]n tot timpul anchetei. ]i este indiferent ce se va face cu el. ci sunt ]mp[r\ite membrilor de partid =i ]n majoritataea cazurilor nu se dau popula\iei. Pe l`ng[ toate acestea m-am ocupat de probleme strict biserice=ti.13 Februarie 1954. sau de chinurile fizice la care ar fi supus. PROPUNEM ca arestatul Leu Vasile. m[n`nc[ cu mult[ poft[ =i se ]ngrije=te de corpul s[u. Ora=ul Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8.Mi-am amintit c[ tot la Geneva Bossi mi-a f[cut cuno=tin\[ cu un ameriacn pre=edintele Federa\iei Universale baptiste =i adventiste care auzind c[ eu episcopul bisericii rom`ne din exil 125 .Men\ion[m c[.2. alimentele =i hainele ce se trimit ]n Rom`nia nu sunt ]mp[r\ite dup[ principiile de baz[ ale Crucii Ro=ii popula\iei b[=tina=e. +i ]n aceast[ privin\[ minte. toate ziarele au publicat un comentariu pe baza datelor spuse de mine ]n care erau diferite calomnii la adresa regimului din RPR.Eu am f[cut referatul de care ei au fost foarte mul\umi\i =i astfel nu au recunoscut Crucea ro=ie din \ar[ ci Caromanul.spune Leu V. dup[ ce c[zuse de acord cu mine. Pentru continuarea =i ad`ncirea ei.<Via\a p[m`nteasc[ . Arat[ ]n continuare am[nun\it. ]ntruc`t de=i afirm[ c[ nu mai \ine la <via\a p[m`nteasc[>.Tot la Geneva. Pentru informare =i documentare ]n problema Leu Vasile Serviciul nostru va acorda tot sprijinul Organelor de anchet[. el se consider[ un <strigoi> printre noi. s-a terminat la ora 13. alimente =i ]mbr[c[minte. s[ fie predat Organelor interne.. s[ existe o str`ns[ colaborare ]ntre Organele interne =i Serviciul nostru. un elve\ian al c[rui nume nu-l reamintesc =i cu un consilier american pentru toate \[rile balcanice. ace=tia (ziari=tii) mi-au luat un interwiew ]n leg[tur[ cu amestecul evreilor ]n statul democrat din RPR.s[ o recunoasc[ ca legal[ =i s[ o subven\ioneze cu fonduri. arestatul Leu Vasile este un v`rf al fugarilor rom`ni. Propunem deasemeni. activitatae d-tale dup[ re]ntoarcerea dela Geneva ? R[spuns: La Geneva m-am re]ntors la jum[tatea lunei Februarie 1950 =i dup[ ce am comunicat lui Wiesertuft =i Makie situa\ia refugia\ilor rom`ni. Ancheta lui Leu Vasile trebuie continuat[.nu mai exist[ pentru mine. . =i un cunosc[tor al vie\ii fugarilor rom`ni =i al activit[\ii acestora.La sediul central al Crucii Ro=ii am luat contact cu secretarul general al Crucii ro=ii. El afirm[.c/ Anchetatul caut[ s[ impresioneze Organele anchetataore afirm`nd c[ nu-i este team[ de moarte.954. Bossi organiz`nd un ceai cu ni=te ziari=ti de dreapta. 124 }ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu din data de 12. care vrea s[ se <desprind[ de p[m`nt>.Acestora le-am demonstrat c[ fondurile. am fost ]mpreun[ cu Bossi la sediul central al Crucii Ro=ii din Geneva unde ]mi spusese Bossi c[ se discut[ tocmai acum problema pe care Crucea Ro=ie Rom`n[ .d/ Anchetatul ]ncearc[ s[ ]n=ele Organele anchetatore d`nd declara\ii reale numai pentru faptele care oficial sunt cunoscute =i neg`nd adev[rata sa activitate de spionaj pe care a desf[=urato sub masca misiunilor religioase. un cunosc[tor al st[rilor de lucruri din \[rile lag[rului imperialist ]n general. c`t =i o preocupare din partea Organelor anchetatoare.

Aici am ajuns la ]nceputul lunii Martie 1950.^Plec`nd pe la campusuri am ]mp[r\it bibliile date.Aici am avut o situa\ie foarte delicat[ ]ntruc`t o serie de ofi\eri din Italia. Anglia =i Germania dintre refugia\ii rom`ni. Aceste persoane au r[mas acolo ]ntruc`t generalul Puiu Petrescu a sus\inut ca ofi\erii s[ r[m`n[ pe loc deoarece a primit instruc\iuni dela regele Mihai s[ fac[ ceva cu ]ntre\inerea ofi\erilor.Dup[ ce am vorbit la radio Paris ca =i p`n[ acum ]mpotriva regimului din \ar[.De data aceasta am fost pus ]ntr-o situa\ie foarte delicat[ deoarece majoritatea rom`nilor din Anglia intraser[ ]n leg[tur[ prin coresponden\[ cu rom`nii refugia\i ]n Canada =i ace=tia le ar[tase condi\iunile de trai mai bune din Canada incomparabile cu condi\iile de trai din Anglia =i-i sf[tuiau s[ vin[ =i ei ]n Canada deoarece r[zboiul mult a=teptat va mai ]nt`rzia.Eu nu am retras avizul pe care l-am dat =i se hot[r`se deschiderea bisericii. ]nt`i mi-au trimis un ultimatum prin preotul Boldeanu pentru ca eu s[ revin asupra acestui aviz.Afl`nd legionarii de avizul dat. amenin\`ndu-m[ c[ ]n caz contrar vor ]ncepe o campanie ]mpotriva mea. cer`ndu-mi s[ le ob\in aprobarea deoarece ei vor s[ plece indiferent c`nd va fi r[zboiul. urm`nd ca preot al bisericii s[ r[m`n[ tot Ivanovici.Aceasta dup[ o introducere ]n care a ar[tat c[ ortodoxia este ]mpotriva sectelor religioase =i c[ nu m[ consider[ un prieten al lui. totu=i pentru faptul c[ aveam un singur du=man comunismul m-a rugat s[-i spun unele lucruri ce cunosc eu despre persecu\ia sectelor religioase din RPR.}n urma acestor informa\ii =i invita\ii. am oficiat diferite servicii religioase =i am ascultat diferite dolean\e ale rom`nilor refugia\i. rom`nii din Anglia miau cerut s[ le ob\in aprobarea de plecare ]n Canada. Francez a r[mas biserica tot ]nchis[ p`n[ la venirea unui preot neutru.Mul\i din ei ]ns[ au insistat. ]ntruc`t materialul urma s[ fie prelucrat la ONU =i probat cu declara\ia mea =i alte declara\ii. a \inut s[ m[ cunoasc[.sunt acolo. pentru a demonstra mai bine faptul c[ sectele religioase nu au libertate ]n RPR.. care prin pre=edintele consiliului parohial avocatul R[utu mi-a cerut s[ dau aviz pentru redeschiderea bisericii. dup[ care am f[cut =i o declara\ie a mea personal[.Maiorul Iliescu 127 ..Eu cunosc`nd punctul de vedere al oficialit[\ilor engleze care considerau o adev[rat[ ofens[ plecarea unui refugiat din Anglia ]n alt[ \ar[. care nu luase fiin\[ din cauza certurilor survenite ]ntre R[descu =i Vi=oianu pentru care ace=tia erau muritori de foame..Ace=tia erau circa 11 la care le-am ]mp[r\it 1500 dolari ]ntruc`t primisem dela Geneva ]nc[ 2000 de dolari =i am intervenit la Caroman pentru a li se da imbr[c[minte =i c`te 126 un pachet american KER ]n care erau provizii cam pentru una lun[ zile.Propaganda o va face verbal =i prin presa lor. pentru c[ ]n var[ are s[ ia fiin\[ armata atlanticului de nord =i are s[ intre acolo. Acela= subiect l-am vorbit =i la BBC radio Londra. lucru pe care l-am f[cut.. timp ]n care am avut c`teva ]ntrevederi cu consiliul parohial al bisericii.Dela Geneva am plecat la Paris unde am r[mas c`teva zile. am c[utat s[-i conving c[ r[zboiul este totu=i foarte aproape =i nu mai este cazul ca pentru c`teva luni sau maximum un an s[ se trambaleze prin Canada. Fiind o aniversare a unirii Rom`niei cu Basarabia am vorbit la o serbare care s-a f[cut la Londra unde am atacat ]n primul r`nd Uniunea sovietic[ ar[t`nd planurile de acaparare a Basarabiei.De Gaulle sus\inea pe legionari..Ren`torc`ndu-m[ la Londra am comunicat lui Iliescu cele ]nt`mplate =i i-am cerut sfatul lui ce-i de f[cut. am plecat la Londra. pe baza celor spuse de mine au venit la Paris pentru a intra ]n acel comandament rom`n. deci acest material era ]ndreptat ]mpotriva regimului din RPR. Acest material eu i l-am dat. f[c`ndu-m[ cu ou =i cu o\et pentru a m[ desconsidera. ]ns[ la interven\ia generalului De Gaulle la Guv.

Iar ]n Anglia am primit dela G`ld[u cei 30-40 de l. deoarece Grecia ]n ultimul timp a devenit o aren[ politic[ foarte important[ =i foarte periculoas[ pentru refugia\i politici rom`ni.s. deoarece aceast[ problem[ este foarte spinoas[ =i ]n deosebi s[ nu cumva ca ]n mod indirect folosind faptul c[ vin dela Londra s[ angajez ]ntr-o form[ oarecare biserica anglican[ sau guvernul englez.Tot acum el mi-a adus la cuno=tin\[ c[ ]n Grecia luptele dintre partizanii lui Marcos =i trupele grece=ti au avut loc ]n majoritatea cazurilor ]n regiunile locuite de arom`ni (macedoneni). sub 128 ]nvinuirea c[ au participat =i ajutat trupele lui Marcos. Munte unde voi g[si ]n bibliotecile teologiei =i m`n[stirilor scrieri =i material foarte important pentru teza mea de doctorat.}ntrebare: Dela plecarea d-tale la Geneva =i la sfin\ire =i p`n[ la plecarea ]n Atena cum ai \inut leg[tura din \ar[ ? R[spuns: }n aceast[ perioad[ am trimis dela Geneva. (ss) Leu Vasile 129 . dup[ sfaturile mitropolitului grec Ghermanos s[ m[ duc ]n Grecia la Atena =i Sft. Plantelor nr. c`te un pachet pentru fica mea cu alimente =i ]mbr[c[minte pe adresa Magda +tef[nescu Bucure=ti str.Deci bani mai aveam asupra mea cca. eu i-am spus c[ inten\ionez.Ai ar[tat c[ dela Geneva ai luat 2000 de dolari =i 1500 dolari i-ai dat la rom`nii ofi\eri din Paris. adic[ s[ nu li se aprobe plecarea rom`nilor ]n Canada. dar s[ li se aprobe dreptul de a p[r[si localitatea =i ]ntreprinderea unde se afl[ =i posibilitatea s[ se stabileasc[ ]n orice alt[ localitate din cuprinsul Angliei unde ei vor crede c[ traiul este mai favorabil. a celor cerute de mine s-a aprobat cererea f[cut[. c`nd desigur mi se va comunica faptul c[ mul\i arom`ni sunt aresta\i. b[rba\i. una c[tre un profesor universitar grec nu-i re\in numele =i una c[tre generalul Tiganis =eful postului de emisiuni radio.Majoritatea acestor arom`ni.. c[s[torit cu o rom`nc[ =i vorbea rom`ne=te. Confirm[rile erau pe o carte po=tal[. iar c`nd nu eram ]n Anglia se v[rsau ]n cheltuielile biserice=ti. cerere pe care eu so comunic lui Oadams =i s[ propun ca un compromis. Acest lucru eu l-am f[cut =i dup[ c`teva am`n[ri de termene. 3000 dolari.Iar eu am primit dela fica mea confirmarea c[ a primit.}nainte de a pleca am trecut pe la Oadams =i cu acest prilej el mi-a dat dou[ scrisori de recomanda\ie. pe care trebuia s[-l sus\in ]n luna Iunie la Paris.El mi-a cerut s[-i precizez data c`nd inten\ionez s[ plec. Gratz =i Londra. ]ns[ el este de p[rere ca totu=i s[ folosesc acest prilej. Arat[ de unde ai luat banii pentru vizitele f[cute ]n Anglia =i plecarea la Atena ? R[spuns: Bani aveam ]nc[ dinainte dela Consiliul Ecumenic c`nd am luat 6000 dolari. etc =i mi se va cere s[ intervin pentru salvarea cazului lor. grec.Prezentul proces verbal de interogatoriu a fost citit de mine cuv`nt cu cuv`nt =i el corespunde ]ntrutotul cu cele declarate de mine.}ntrebare: Ne oprim la acest capitol =i f[ unele preciz[ri. C`nd am fost ultima dat[ la Oadams.mi-a spus c[ de cerut aprobarea de plecare nici nu poate fi vorba =i c[ dac[ eu voi face aceast[ cerere voi sup[ra foarte mult pe englezi.. spun`ndu-mi ca cu o zi sau dou[ ]nainte de plecare s[ trec pela el pentru a-mi da c`teva recomanda\iuni la ni=te profesori greci =i c[ totodat[ ]mi va da anumite indica\ii de felul cum trebuie s[ m[ comport eu ]n Grecia. Pe alt[ cale nu am avut leg[tur[ ]n \ar[ cu nimeni altul. n[scut ]n Rom`nia. (ss)Lt. pe care ]i primeam lunar.}n consecin\[ eu trebuie s[ fiu foarte atent ca ]n vizitele ce le voi face pe la arom`nii din Grecia. venind vorba despre doctoratul meu cu subiectul <R[zboi =i Pace>. Dumitr[=coniu N. s[ fiu foarte prudent =i s[ nu m[ angajez cu nimic. adic[ cererea rom`nilor de a pleca ]n Canada. iar adresa pe numele Magdei +tef[nescu dat[ pe alt nume fals sau fictiv. ast[zi sunt aresta\i. 10. ]n deosebi cu vreo promisiune sau interven\iune la autorit[\ile grece=ti.

Deasemeni. ]n Roma.El (Papanace) mi-a cerut s[ fac un drum special p`n[ la Smirna s[ predau o scrisoare a lui adresat[ lui Hagigogu =i cel conspirativ de Hristu care este cunoscut ca o parol[ de frunta=ii macedonenirom`ni. proclama\iune pe care el deja a semnat-o =i care ]nainte de a fi r[sp`ndit[ ]n regiunea rom`neasc[ din mun\ii Pindului. s[ isc[lesc =i eu aceast[ proclama\iune.}ntrebare: Ai ar[tat verbal c[ vrei s[ faci unele comunic[ri.Cu Papanace pe l`ng[ problemele discutate despre care am vorbit ]n cursul anchetei.131 . am predat scrisoarea =i manuscrisul proclama\iei lui Hagigogu =i dup[ ce am avut cu Hagigogu o lung[ discu\ie. ora=ul Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8. f[r[ a mai fi nevioe s[ mai recurg la presiunea autorit[\ilor turce=ti =i americane locale. el mi-a pus problema necesit[\ii unei ac\iuni rapide =i de m`n[ forte. trebuie=te s[ fie semnat[ mai ]nt`i de =eful rom`nilor macedoneni Hagigogu care a evadat din ]nchisorile grece=ti =i se afl[ momentan ]n Turcia ]n ora=ul Smirna.}n consecin\[ el mi-a spus =i mi-a ar[tat c[ a preg[tit =i redactat o proclama\iune scris[ ]n dialectul macedo-rom`n.. am f[cut o escal[ de o zi =i o noapte la Roma. trupele grece=ti nu pot s[-i prind[ =i ei provoac[ continui turbur[ri ]n aceast[ regiune. ]nt`i de toate niciodat[ nu va uita lupta secular[ dintre arom`ni =i greci =i ]ntotdeauna va r[m`ne un lupt[tor pentru drepturile rom`nilor mecedoneni ]n contra Greciei. Eu i-am ar[tat cele ce am discutat cu Oadams la Londra =i ]ndeosebi asupra recomanda\iunilor ce mi le-a f[cut el de a nu m[ amesteca ]n fr[m`nt[rile politice din Grecia. Pentru a dovedi c[ eu nu am f[cut-o pentru a m[ umfla ]n pene sau pentru c[ sunt bolnav mintal. ci am declarat cele de mai sus ]n deplin[ con=tiin\[.26 Februarie 1954. este de datoria mea de anticomunist =i ]n consecin\[ m-a convins =i am semnat aceast[ proclama\iune.Ast[zi ]ns[. pentru l[murirea arom`nilor din Gercia =i ruperea lor din lag[rul =i influen\a comunist[ pe care Generalul Marcos a reu=it prin comportarea sa cu rom`nii. care din cauza ascunzi=urilor muntoase =i alimentarea ce le-o fac satele rom`ne=ti din apropiere. care nu-mi dau seama ce vorbesc. vreau s[ declar urm[toarele: C`nd am plecat spre Grecia. eu s[ fac uz de presiunea turc[ =i american[.El mi-a ar[tat c[ fiind macedonean.D`ndu-mi seama c[ pe l`ng[ faptele ar[tate =i vorbite despre ele ]n anchet[ p`n[ ]n prezent ]n care se confirm[ afirma\ia mea c[ eu m[ consider unul care am f[cut cel mai mare r[u RPR pot confirma =i prin alte fapte despre care nu s-a vorbit p`n[ ]n prezent ]n anchet[. Hagigogu mi-a semnat proclama\iunea cu ambele sale nume. 300 de partizani arom`ni. Papanace mi-a explicat c[ pentru a fi mai sigur efectul moral asupra rom`nilor macedoneni. Arat[ tot ce ai de comunicat ? R[spuns: }n timpul anchetei am ar[tat c[ am f[cut cel mai mare r[u RPR prin activitatea mea. Papanace ]ns[ m-a convins c[ mai presus de toate leg[turile =i instruc\iunile date de englezi. ne afl[m ]n fa\a unei probleme excep\ionale c`nd ne`n\elegerile locale dintre greci =i rom`ni trebuiesc 130 suspendate pentru un timp =i trebuie=te f[cut un front unic contra celui mai mare inamic comun. el mi-a ar[tat c[ ]n mun\ii Macedoniei dup[ informa\iile lui se afl[ cca. Papanace mi-a cerut c[ dac[ voi vedea c[ Hagigogu ezit[ =i refuz[ de a semna aceast[ proclama\iune pentru motivul c[ prin aceast[ proclama\iune el ar vinde =i tr[da pe partizanii rom`ni din mun\i care au luptat sub conducerea lui. proclama\iune pe care eu am adus-o =i predat-o la ]ntoarcere lui Papanace. am fost la Smirna. at`t grecilor c`t =i arom`nilor comunismul. amenin\`ndu-l c[ nu i se va mai acorda dreptul de azil politic =i va fi predat autorit[\ilor monarhice grece=ti. aici m[ a=tepta Papanace pe care-l anun\asem cu o scrisoare din vreme c[ trec prin Roma spre Grecia. s-a terminat la ora 17.

02. ci numai contra bisericii catolice. am fost dus la un hotel ]n centrul Atenei. am fost la palatul regal unde m-am ]nscris ]n registrul protocolar. pe artera principal[ a ora=ului. cu ]nc[ c`\iva refugia\i rom`ni =i greci din \ar[. verbal de interogatoriu din 31. cine este Hagigogu despre care ai ar[tat ]n prezentul proces verbal de interogatoriu ? R[spuns: Arom`nii din Grecia au avut ]n fruntea lor pe un b[tr`n Hagigogu. Dela aeroport. 133 .15 Februarie 1954 . deoarece ]n tinere\e fusese =i el ]n Rom`nia. Pe aeroportul dela Atena am fost a=teptat de fostul consul Bezi care a fost cu mine ]n ]nchisoare ]n Jugoslavia. totu=i el a aflat dela diferi\i refugia\i greci care au venit din rom`nia c[ nici biserica ortodox[ nu este scutit[ de atacurile diferi\ilor agitatori politici care vin la \ar[ =i arat[ cet[\enilor c[ omul este provenit din maimu\[ =i c[ provenien\a lui nu mai este ceva necunoscut. care conducea lupta lor pentru drepturile lor legitime.=i-au schimbat atitudinea. ai ar[tat c[ ai vorbit cu un Hagigogu la Salonic. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. s[ transmit acelea=i salut[ri. Precizeaz[ dac[ este una =i aceea=i persoan[. mi-a mul\umit =i m-a rugat ca la ]ntoarcerea mea la Londra. Arion. ]n toate satele rom`ne=ti ]n regiunea ar[tat[ =i rezultatul a fost c[ majoritatea arom`nilor care simpatizau trupele lui Marcos l-au p[r[sit d`ndu-=i seama c[ lupta pentru du=manul lor comun comunismul . Dup[ salut[rile protocolare arhiere=ti. un mare num[r de partizani au fost tr[da\i =i preda\i armatelor monarhiste grece=ti. unde am g[zduit tot timpul c`t am stat la Atena. pentru tot sprijinul =i ajutorul dat bisericii Greciei. c[ el nu recunoa=te ca legal pe actualul patriarh Justinian al Rom`niei =i este foarte fericit c[ are prilejul s[ salute prin persoana mea pe adev[ratul =i singurul reprezentant al bisericii rom`ne. iar ceilal\i ne mai av`nd ajutorul =i acoperirea arom`nilor din acea regiune s-au refugiat ]n Macedonia jugoslav[.1954 ai ar[tat c[ ai plecat ]n Grecia.Acest b[tr`n s-a refugiat la Smirna ]n Turcia dup[ ]nfr`ngerea lui Marcos. El a \inut s[ m[ informeze c[ sinodul bisericii grece=ti dup[ expulzarea preotului grec Moroitache din Bucure=ti. }mpreun[ cu Arion =i Bezi.Astfel. fost ministru al Rom`niei monarhice la Atena. acest Hagigogu care era simpatizat de arom`ni a trecut de partea lui Marcos cu majoritatea arom`nilor. Arhiepiscopul Spiridon v[dit impresionat de aceast[ aten\ie. sau dac[ nu.}ntrebare: }ntr-un proces verbal de interogatoriu dat anterior.}ntrebare: }n pr.Bucure=ti. Dela palatul regal. f[c`nd o noapte escal[ la Roma. informa\ii care de=i guvernul din RPR nu a luat m[suri contra bisericii ortodoxe. pentruc[ drepturile arom`nilor au fost rezolvate. care avea o pozi\ie mai neutr[ =i unul ]n ora=ul Bitolia ]n Macedonia jugoslav[ care a fost un ajutor al b[tr`nului Hagigogu.B[tr`nul Hagigogu de care am ar[tat. C`nd au venit trupele generalului Marcos. am transmis arhiepiscopului Spiridon salut[rile arhiepiscopului Londrei. r[sp`ndit[. Cu arhiepiscopul Spiridon m-am ]ntre\inut mult[ vreme. mai avea rude cu numele de Hagigogu: unul la Salonic de care am ar[tat.Spiridon. Mi-a ar[tat ultimele lui informa\ii date de ultimii greci veni\i din Rom`nia. a ]ntrerupt orice leg[turi canonice cu biserica =i sinodul rom`n. al c[ror nume nu le re\in. l`ng[ pia\[. am plecat direct la re=edin\a arhiepiscopului Greciei . pre=edintele comitetului refugia\ilor rom`ni din Grecia.Aceast[ proclama\iune a fost multiplicat[. =i dela refugia\ii greci veni\i de cur`nd din Rom`nia cuno=tea situa\ia din RPR. ultimul nucleu al mi=c[rii comuniste din Grecia a fost lichidat =i prin contribu\ia mea. care are girul =i ocrotirea bisericii anglicane. Arat[ am[nun\it activitatea d-tale din Grecia ? R[spuns: Dela Londra am plecat cu un avion englez de pasageri 132 la Atena. =i totodat[ s[ asigur pe arhiepiscopul Londrei de sentimentele de recuno=tin\[ fa\[ de biserica anglican[.

=i interziceau orice manifestare cultural[ rom`neasc[. era s[ redeschid[ =colile rom`ne=ti =i ]n satele cele mai mici unde nu erau =coli. aduc`nd profesori rom`ni. Din discu\iile pe care le-am avut cu ace=tia. am cerut permisiunea de a cerceta biblioteca din m`n[stirea Atos. fiind de originea lui str[mo=easc[ rom`n. date de consulul RPR dela 135 .Dup[ ce i-am spus scopul vizitei mele. Markos a ]nfiin\at c[mine culturale rom`ne=ti. bulgari. deoarece vizita mea ]n Atena era anun\at[ prin ziarele grece=ti. rom`ni. economic. social =i cultural =i am discutat =i alte lucruri personale de ordin bisericesc. am s[ vorbesc cu arhiepiscopul Spiridon. cer`nd sistarea lor =i totodat[ s[ cer =i arhiepiscopului Spiridon . cu delegatul dat de Spiridon. la Sf. am ob\inut informa\ii din RPR de ordin militar. acolo unde popula\ia era ]n majoritate rom`n[. Acest rom`n se numea Hagigogu. De=i gen. }ntrebare: Informa\iile date de Spiridon d-tale ce anume ai f[cut cu ele ? R[spuns: Informa\iile date de Spiridon. Adev[rul asupra zisei acuza\iuni de comunism. El mi-a ar[tat c[ ]nchisorile grece=ti sunt pline de rom`ni. care se afl[ aresta\i. au venit la mine la hotel mai mul\i refugia\i rom`ni =i greci. politic. Toate aceste ac\iuni cum era =i firesc au creiat un sentiment de simpatie a rom`nilor ]n trupele generalului Markos =i au re]nviat vechea du=m[nie ]ntre rom`ni =i greci. au fost complectate cu alte informa\ii dela refugia\ii rom`ni =i greci. Din c[lug[ri =apte persoane aveau vize de intrare ]n \ar[. =i le-am folosit ]n facerea unor articole la ziarele <Nation Roumainne> =i <Patria>. f[c`ndu-le procese colective de necredin\[. care ]n ultimii ani ]nchiseser[ toate =colile rom`ne=ti. RPB =i RPR. ]nfiin\au =coli rom`ne=ti. C[lug[rii rom`ni =i bulgari m-au ]ntrebat dac[ este bine s[ se ]ntoarc[ ]n \ar[. printr-o dispozi\ie public[ autoriza pe to\i preo\ii rom`ni s[ slujeasc[ numai ]n limba rom`n[. Dintre refugia\i nu \in minte numele lor =i =tiu c[ era un ziarist care a fost expulzat din \ar[. ]ntre care se afl[ =i patru preo\i rom`ni. munte Atos. Ei au ascultat de mine =i nu au mai plecat. Munte Atos. Dup[ ce am ajuns la Salonic. Markos era comunist. veni\i proaspe\i din Rom`nia. etc.=eful legal al celor patru rom`ni preo\i aresta\i s[ intervin[ =i s[-i elibereze. Acesta mi-a comunicat suferin\ele rom`nilor din Grecia. spre deosebire de autorit[\ile grece=ti. unguri. }nainte de a pleca la Salonic. Eu le-am spus c[ s[ nu se ]ntoarc[ =i s[ mai stea. a rom`nilor este urm[torul: Atunci c`nd trupele generalului Markos intrau ]n satele rom`ne=ti. ]ns[ nu-i re\in numele. Dup[ aceia mi-a dat un delegat care s[ m[ ]nso\easc[ rug`ndu-m[ ca ]nainte de plecare s[ mai trec pela el. a=a cum de fapt este datoria lui s[ o fac[. ]ns[ ]n ce-i prive=te pe cei patru preo\i =i chestiunile religioase. Acesta este adev[rul cu acuza\ia unanim[ pe care autorit[\ile grece=ti le-o aduc rom`nilor. }ntrebare: Continu[ mai departe cu activitatea d-tale ? R[spuns : }mpreun[ cu delegatul patriarhului Spiridon am cercetat =i studiat biblioteca facult[\ii de teologie din Atena =i apoi peste dou[ zile am plecat spre Salonic. articole prelucrate ]n mod du=m[nos la adresa RPR =i le-am comunicat lui Oadams. persecutau pe preo\ii rom`ni care slujeau ]n bisericile lor ]n limba rom`n[. care sunt acuza\i de comunism. Dela Salonic am plecat la Sf. deoarece ]n scurt timp va ]ncepe r[zboiul =i va c[dea regimul din RPR. veni\i din \ar[. El mi-a cerut s[ intervin la Atena s[ cer o audien\[ la Ministrul de externe. dup[ care se vor ]ntoarce ]n \ar[. am cunoscut pe unul din frun\a=ii arom`nilor din Salonic. care ie=ise de cur`nd din ]nchisoare. unde s[ ar[t suferin\ele nedrepte ale rom`nilor. b[i populare =i cre=e pentru copii. Ministrul de interne era cunoscut ca un mare du=man al rom`nilor =i cel dela Externe era mai aproape de rom`ni. unde am stat la m`n[stirea rom`neasc[ Protrom =i unde am g[sit refugia\i c[lug[ri din toate \[rile: ru=i albi. ]ntruc`t acolo o duceau foarte prost cu alimenta\ia. Pe baza celor spuse de Oadams i-am spus lui Hagigogu c[ nu m[ pot amesteca ]n chestiunile politice. generalul 134 Markos primul lucru care-l face dup[ ce intr[ ]ntr-o regiune rom`neasc[. Deasemeni gen.

conform ]n\elegerii avute cu Spiridon. Pa=ti din 1950 s[ le fac la Londra. I-am ar[tat lui Oadams c[ eu ]n\eleg s[ fiu recunosc[tor. i-am comunicat suferin\ele rom`nilor ce locuiesc ]n Grecia. totu=i am c[lcat cuv`ntul dat la Londra =i s[ sus\in cauza minorit[\ii rom`ne din Grecia.Istambul. Re`ntorc`ndu-m[ la Atena. cu timp =i f[r[ timp =i ]naintea oric[rei alte ac\iuni numai pe Hristos =i duhul neamului rom`nesc. de=i Londra este re=edin\a episcopiei. rug`ndu-l s[ intervin[ pentru eliberarea preo\ilor =i ]ncetarea persecu\iilor. c[ruia i-am relatat ceea ce f[cusem ]n Grecia =i Paris. timp ]n care mi-am preg[tit materialul pentru teza de doctorat. am vorbit la radio a=a cum stabilisem prima dat[ la venirea mea ]n Atena. trebuie s[ m[ g`ndesc bine la ceeace fac =i s[ aleg una din dou[. pe unde trec. 136 Dup[ Sf. Pa=te. care ]ns[ nu va avea nimic comun cu biserica anglican[. de data aceasta Oadams nu s-a putut re\ine ca s[ nu-mi arate nemul\umirile lui. cu vaporul. m-am dus pela el. cu foarte mult[ pruden\[. Ace=tia aveau pa=apoarte turce=ti =i pe ele erau puse viza de intrare ]n \ar[. pentru tot ce a f[cut biserica anglican[. unde am stat circa vreo zece zile. Tiganis directorul radiodifuziunii grece=ti. dar c[ ]nainte de toate la alegerea =i sfin\irea mea ca episcop. dup[ ce i-am mul\umit pentru concursul dat. eu am depus un jur[m`nt acela c[ voi sluji. Mi-am dat seama imediat ]ns[ c[ Oadams cuno=tea ]ntreaga mea activitate. ori o colaborare loial[ =i exact[ cu politica englez[. Din Grecia am plecat la Paris. cu toat[ p[rerea de r[u. pentru faptul c[ eu de=i veneam dela Londra. \iu s[ aduc la cuno=tin\[ c[ indiferent 137 . at`t pentru mine personal c`t =i pentru biserica rom`n[ din exil. V[z`nd c[ pentru prima dat[ se ]ncearc[ ca ]n mod oficial =i concret s[ mi se ]ngr[deasc[ drepturile =i activitatea mea episcopal[. am provocat nemul\umiri =i repro=uri ce s-au f[cut de c[tre prietenii lor din Grecia. pentru faptul c[ de=i el m-a prevenit =i mi-a explicat pentru ce nu trebuie s[ m[ amestec ]n treburile interne politice ale Greciei. Cu acest prilej. ]ntruc`t ]nc[ mai demult mi se adusese acuza\ia de Oadams c[ stau mai mult pe continent =i de refugia\ii din Anglia nu m[ ocup. La radio am vorbit tot ce am cunoscut dela refugia\i =i ce am =tiut eu despre RPR prelucr`nd acest material ]n mod du=m[nos la adresa regimului din RPR ]n scopul de a influen\a pe ascult[tori =i ]n special poporul rom`n. am dat un interview ziari=tilor greci. pentru a nu indispune pe Oadams la Londra. pentru a nu ar[ta politica real[ a regimului monarhist din Grecia. m-am re]ntors din Salonic la Atena. at`t din Grecia c`t =i din Paris. ]ndemn`ndu-l s[ lupte ]mpotriva RPR. Arhiepiscopul s-a ar[tat foarte surprins =i voia s[ m[ conving[ c[ el nu =tie nimic de aceasta =i a promis c[ va face tot ceea ce va putea =i totodat[ m-a rugat ca despre aceste lucruri regretabile s[ nu mai vorbesc =i prin alte \[ri. Termin`nd lucr[rile mele dela muntele Atos. Pentru aceste considerente. am luat =i eu pentru prima dat[ ]n mod oficial =i concret pozi\ie de adev[rat misionar cre=tin =i refugiat rom`n. a treia zi m-am dus la Oadams. s[ se uneasc[ ]n lupta contra singurului lor du=man care este comunismul. am hot[r`t ca slujbele arhiere=ti de Sf. totu=i eu nu am \inut cont de raporturile lui =i prin amestecul meu ]n fr[m`nt[rile rom`no-grece=ti dela Atena. Cu toat[ polite\ea =i ab\inerea lui specific englezeasc[. }n consecin\[. unde se presupune c[ am fost ]ncun=tiin\at de tensiunea politic[ intern[ a Greciei =i capacitat pentru sus\inerea politicii vechi anglo-grece=ti. sau cu politica general[ anglican[. asupra bisericei rom`ne=ti din trecut =i prezent =i am f[cut un apel la poprul grec =i rom`n. cu gen. ori activitate independent[ de politic[ bisericeasc[ rom`neasc[ din exil. Oadams pentru prima dat[ interveni foarte politicos =i mi-a spus c[ pe viitor dac[ se mai ]nt`mpl[ un astfel de caz. am plecat dela Paris la Londra. aflat ]n Grecia. }n aceia=i zi seara. La sf`r=itul lunei Martie. Dup[ ce am fost pela Bezi +tefan =i la Arion la mas[. precum =i arestarea celor patru preo\i rom`ni.

eu am luat leg[tura cu el. pe tot timpul c`t vor locui acolo s[ administreze =i s[ lucreze ]n muncile compatibile cu situa\ia lor ferm[ de la acel castel. care fusese stabilit de =eful sec\iei rom`ne de la radio. deoarece ]nfiin\area armatei Atlanticului =i forma\iunii rom`ne=ti se tot am`na. eu am relatat lui Bercu Bi=of =i episcopul Sava. }n prima zi de Pa=te. principelui de Hohenzollern. s[ recunosc =i s[ sus\in pe regele Mihai ]n cercurile rom`ne=ti emigrante. Carol m-a rugat ca s[ nu for\ez deocamdat[ nota. Ex regele Carol. ]ntruc`t nu va fi bine dac[ englezii ]=i vor schimba atitudinea fa\[ de refugia\ii rom`ni. c[tre poporul rom`n din RPR. impresionat de ceea ce eu ]i ar[tam spontan. i-am povestit situa\ia critic[ ]n care m[ aflam. tot ce am discutat cu Oadams =i ace=tia au fost de acord cu mine. sf[tuindu-m[ ]ndeosebi s[ m[ apropii de regina Ana. El m-a rugat ca la prima ocazie c`nd trec prin Germania s[ fac o vizit[ la Singmaringen. timp care a coincis cu ]n[sprirea raporturilor mele cu englezii.care vor fi urm[rile =i mijloacele mele personale. care-l decretase pe prin\ul Nicolae drept viitorul rege al rom`nilor. care va fi pentru destinele neamului rom`nesc exact ceea ce a fost regina Maria pentru ]nf[ptuirea Rom`niei Mari. =i dac[ voi avea ceva de ad[ugat la cele ce am spus ast[zi. ]n calitatea sa de =ef al familiei Hohenzollern c[ viitorul rege al Rom`niei s[ fie prin\ul Nicolae. am discutat cu el problema viitoarei monarhii rom`ne=ti. el prin calitatea sa de =ef al casei regale. men\ion`nd c[ Mihai a abdicat =i a devenit impopular prin arestarea lui Antonescu. El m-a sf[tuit s[ r[m`n pe linia mea monarhic[ mai departe. ca apoi s[ v[d ce fac. acesta mi-a spus c[ nu am f[cut bine =i c[ trebuie s[ g[sim o formul[ s[ m[ duc la Oadams =i s[-i explic sub alt[ form[ pozi\ia mea. situat la o distan\[ de 120 km de Paris. ar[t`nd c[ prin aceast[ =efie nu se =tirbe=te cu nimic drepturile =i activitatea regal[ a regelui Mihai =i c[ din contr[. Ar[t`ndu-i maiorului Iliescu. at`t eu c`t =i preo\ii din exil =i i-am cerut sfatul =i ajutorul lui material. ajung`nd cu timpul la o apropiere sufleteasc[ =i la o str`ns[ colaborare. cu obliga\ia ca ace=ti ofi\eri. pe care el mi l-a solicitat. s[-l vizitez. Eu am r[mas s[ judec toate cele petrecute. Dup[ discu\ia avut[ cu Oadams. Totodat[ ex regele Carol mi-a explicat ce a determinat ]nfiin\area =efiei casei regale rom`ne. Eu am f[cut acest mesaj. }ntre timp se produce venirea ex regelui Carol la Londra. Oadams se vede c[ a r[mas nepl[cut surprins =i impresionat de panta pe care apucasem discu\iile noastre =i motiv`nd c[ la ora aceea trebuie s[ se duc[ cu ni=te lucr[ri la semnat la arhiepiscop s-a scuzat c[ nu poate s[ mai stea de vorb[ cu mine =i mi-a spus s[ reflectez mai profund cele discutate cu el ast[zi. atunci c`nd ne vom ]ntoarce ]n \ar[. Ex regele Carol. 138 Tot ]n acest timp. al refugia\ilor polonezi. a stat ]n Londra una lun[ de zile. ]nc[ din ianuarie se stabilise s[ transmit un mesaj special semi-conferin\[ =i semi-deslegare arhiepiscopal[. pentru a se face acolo un c[min al ofi\erilor rom`ni refugia\i. eu singur. }n aceast[ atmosfer[ reciproc d`rz[. Totodat[ am discutat cu Carol problema ofi\erilor rom`ni afla\i ]n Paris care erau amenin\a\i de spectrul foamei =i mizeriei. r[m`ne. a oferit castelul s[u =i ferma din Fran\a. Ex regele Carol. mi-a cerut s[-i ar[t acestuia c[ biserica rom`neasc[ din exil niciodat[ nu va accepta ]nl[turarea lui Mihai de la tronul Rom`niei =i totodat[ s[ ar[t impopularitatea =i r[ul mare de care se bucur[ prin\ul Nicolae ]n \ar[. ]ns[ s[ iau act c[ dac[ totu=i englezii nu ]mi vor mai da fondurile necesare pentru activitatea bisericeasc[. Dup[ ce m-am apropiat suflete=te de el. eu nu m[ voi ]ndep[rta de jur[m`ntul depus. el ia asupra lui ]ntreg bugetul episcopiei ortodoxe rom`ne din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. s[ las ca timpul s[ niveleze =i s[ clarifice asperit[\ile. neam desp[r\it. care ast[zi trebuie 139 . El mi-a ar[tat satisfac\ia sa c[ eu nu m-am pretat la jocul lui Horia Sima. Cu prilejul unui serviciu religios. care la acea vreme sus\inea al[turi de Horia Sima. =eful casei de Hohenzollern Singmaringen. adic[ Carol cu experien\a =i rela\iile sale externe va consolida pozi\ia regelui Mihai.

v[z`nd c[ eu nu m[ duc la el. motiv`nd c[ vrea s[ mai discut[m chestiunile ce trebuiesc spuse lui Carol. care ]n ultimul timp agravaser[ atacurile contra lui Mihai. Oadams cred c[ a ]ntins aceast[ m`n[.000 de dolari. A r[mas ca pe viitor s[ p[strez leg[tura cu el. }ntrebare: Ce altceva ai mai f[cut la Londra ? R[spuns: Am continuat s[ m[ ocup cu activitatea bisericeasc[ ]n Anglia =i am f[cut un program pentru turneul de var[ pe continent. ea avea scopul de a ]ncepe un nou r[zboi ]mpotriva U. mi-am dat seama c[ invita\ia era mai mult un pretext =i c[ ]n realitate el m[ chemase ca s[ m[ prezinte lui Churchill Junior.Portugalia.c`nd am fost la Paris . Arat[ care era scopul acestei armate ai Atlantice ? R[spuns: Scopul acestei armate. fiind provocat s[ 141 . ]ntr-una din zile.1954 arat[ care a fost activitatea d-tale dup[ discu\iile avute cu ex regele Carol ? R[spuns: Dup[ discu\iile avute cu ex regele Carol. am plecat ]n Germania. a=a cum r[m[sese stabilit. Totodat[. pentru faptul c[ am luat doctoratul ]n teologie. Cu acest prilej am fost supus iar[=i unui examen camuflat. }ntrebare: Din cele spuse de d-ta despre acest punct rezult[ c[ d-ta te ocupai de formarea acestei forma\iuni rom`ne ]n cadrul armatei atlantice. chipurile ]n cinstea mea. Astfel c[ la sf`r=itul lunii iunie. }ntrebare: Ai ar[tat c[ d-ta te ocupai cu ]ntre\inerea ofi\erilor rom`ni. aici maiorul Iliescu a organizat o mas[. i-am comunicat lui Mihai c[ a fost Carol la Londra =i c[ am discutat cu el. Anchetator prim (ss) Lt.de la delegatul Consiliului ecumenic 2. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. am fost invitat de maiorul Iliescu la un ceai. }ntrebare: Alt[ activitate ]n afar[ de aceasta ? R[spuns: }n acest interval ]n luna mai 1950. }ntrebare: }n continuarea procesului verbal din 15. ocup`ndu-m[ de activitatea pur religioas[ =i am preg[tit teza pentru doctorat. care urmau s[ ia conducerea forma\iei rom`ne din armata Atlanticului. desf[=urat[ la Londra ? R[spuns: }n timpul ]n care era ex regele Carol la Londra. Dumitr[=coniu Nicolae (ss) Leu Vasile 16 februarie 1954 . la care eu i-am r[spuns ]n acela=i ton. }ntrebare: Continu[ mai departe cu activitatea dumitale ? R[spuns: La sf`r=itul lunii mai 1950 am plecat la Paris. Duc`ndu-m[ la Iliescu. sub comanda instructorilor americani.s[ recunoa=tem cu durere c[ este =ubred[. s[-l \in la curent cu toate probleme refugia\ilor rom`ni =i s[ m[ duc neap[rat s[-l vizitez la locuin\a lui din Estoryal . care a \inut s[ m[ felicite rostind un cuv`nt de prietenie. unde a luat parte =i Oadams. Sovietice =i a \[rilor de democra\ie popular[. }ntrebare: Alt[ activitate a d-ta ]nainte de a pleca ]n Germania.Bucure=ti. cu care am discutat 140 chestiunea legionarilor. eu am luat parte efectiv[ la formarea acestei forma\iuni pentru a lupta ]mpotriva RPR. Dup[ ce am sus\inut teza de doctorat m-am ]ntors la Londra. de=i c[ i se spunea c[ este o armat[ de autoap[rare =i defensiv[. ce se afla la el. pentru a lupta ]mpotriva RPR ? R[spuns: Da. ca din cadrul armatei atlantice s[ lupte pentru desrobirea RPR =i ]nfiin\area unei or`nduiri monarhice. iar discursurile aveau acela=i caracter. adic[ atacuri du=m[noase regimului din RPR. unde am stat p`n[ prin 10 iunie. am fost pentru o zi la Bruxelles fiind chemat de ex regele Mihai. timp ]n care am sus\inut teza de doctorat. ]n urma celor auzite c[ ex regele Carol a promis ajutor material bisericii rom`ne. fiul premierului englez =i sub=ef al Inteligence Service. dup[ ce luasem . }ntrebare: }n Londra ce alt[ activitate ai avut ? R[spuns: Am mai vorbit de mai multe ori la Radio Londra.02. am r[mas la Londra. Prezentul proces verbal a fost citit cuv`nt cu cuv`nt de c[tre mine =i corespunde ]ntru totul cu cele declarate.

vor s[ abandoneze pe Mihai =i s[ pun[ pe Carol rege. Din felul ]n care mi-au fost puse ]ntreb[rile =i din rug[mintea ce mi-a f[cut la urm[ mi-am dat seama c[ ceea ce discutam eu cu Churchill Jr. locuri unde duce fiecare drum. din care mi-am dat seama c[ vor s[ afle absolut totul de acolo. din care noi credeam c[ regimul actual RPR va c[dea. 142 de Londra. drumurile spre Basarabia. el cuno=tea deja. Dintre ace=tia cunosc pe Müller =i un c[pitan Tape. }n ce prive=te al doilea subiect mie nu mi-a fost prea clar =i iam cerut lui Nandri= unele l[muriri. Aceast[ =coal[ se afl[ la circa 40-50 de km. lucru pe care l-am aflat dup[ timpul ma=inii. unde am ar[tat a=ezarea pitoreasc[ a Gala\iului =i ]mprejurimile lui. ]ntruc`t ]n cercurile din str[in[tate se svonise c[ fugarii rom`ni. ar fi foarte mul\umi\i dac[ ar accepta s[ le \in =i eu dou[ conferin\e cu urm[toarele subiecte: <Amintiri =i aspecte din lupta soldatului rom`n contra Rusiei> =i <Descrierea Gala\iului =i ]mprejurimile lui din toate punctele de vedere>. portul lor. dac[ oamenii sunt primitori. ocupa\ia lor principal[ =i ce alt[ ocupa\ie au. Deasemeni Churchill m-a ]ntrebat care este p[rerea mea despre toate partidele politice istorice. dup[ ]ntreb[rile puse de elevi. ce m[n`nc[. Ei =tiau c[ sunt de la Gala\i originar. felul lor de via\[. Profesorul Nandri= pe l`ng[ catedra lui pe care o are la Universitatea din Londra este =i profesor la sec\ia rom`n[ a =colii care preg[te=te cadre pentru I. apoi am \inut a doua conferin\[ ]n acela=i local. Altceva important nu am discutat cu J. Peste c`teva zile am predat prima conferin\[. }n ce prive=te problemele interna\ionale. La acesat[ ]ntrebare eu i-am f[cut un expozeu asupra fiec[rui partid ]n parte ar[t`nd c[ aceste partide s-au compromis =i c[ va trebui ]n viitor s[ se g[seasc[ noi formule politice de guvernare cu oameni noi necompromi=i. Peste c`teva zile duc`ndu-m[ la profesorul Nandri= am g[sit la el pe maiorul Müller de care am mai ar[tat. Acesta mi-a spus c[ intereseaz[ am[nun\it toate lucrurile. la Iliescu ]n cas[. sunt nemul\umi\i de politica englez[ sus\in`nd c[ avia\ia refugia\ilor polonezi ]n timpul r[zboiului a f[cut acte de bravur[ ap[r`nd Londra. Am ar[tat c[ polonezii din c`te am constatat eu venind ]n contact cu ei. Churchill a \inut s[ afle care este p[rerea mea despre monarhie. Pe c`nd m[ aflam la profesorul Nandri=. ci el vrea s[ consolideze pozi\ia lui Mihai ca rege. care a \inut o or[. }mpreun[ cu profesorul Nandri= mi-au spus c[ un grup de 15 ofi\eri englezi. Fiind la sf`r=itul cursurilor. Conferin\a a avut loc ]ntr-o camer[ din Londra. am ar[tat: ]n orice caz. la urm[. }ntrebare: Concretizeaz[ ce anume probleme rom`ne=ti =i interna\ionale a-\i discutat ? R[spuns: J. Pentru c[ mie mi se spusese c[ ]i intereseaz[ leg[turi economice. Elevii au pus o serie de ]ntreb[ri am[nun\ite. maiorul Müller a provocat o discu\ie ]n leg[tur[ cu fostul r[zboi din Rusia pun`ndu-mi =i mie o serie ]ntreag[ de ]ntreb[ri. dac[ aceste partide vor mai avea vreun rol ]n \ar[ dup[ r[zboi. ca dup[ r[zboi. s[ fie trata\i cu ingratitudine de c[tre englezi. s-a interesat de politica englez[ ]n \[rile satelit =i de p[rerea fugarilor polonezi asupra comport[rii engleze fa\[ de ei. La sec\ia rom`n[ ]n acea vreme erau 15 elevi ofi\eri englezi care se preg[teau. ]mprejurimi.S.discut[m o serie ]ntreag[ de probleme rom`ne=ti =i interna\ionale =i ]ndeosebi s[ le povestesc impresiile mele asupra soldatului rus ca lupt[tor =i diferite aspecte din r[zboiul din r[s[rit. etc. accentul popula\ieie. Eu am promis c[ voi face acest lucru. Eu i-am spus punctul meu de vedere =i c[ ]nsu=i Carol nu vrea s[ fie rege. dac[ eu sunt pentru Carol sau Mihai. manifest[rile lor. drumuri. suger`nd Partidul Cre=tin pe care l-au format. fi\i siguri c[ este cel mai bun loc de para=utare. a=ezarea ora=ului. Churchill Jr. elevi ai profesorului se preg[tesc pentru cadrele viitorului corp diplomatic civil =i militar. unde era profesorul Nandri=. pe l`ng[ toate celelalte locuri pe care ei 143 . Churchill.

Eu i-am ar[tat lui Dumitrescu ce am p[\it cu ceilal\i ofi\eri rom`ni. cer`nd ]nrolarea lor =i totodat[ ]i voi trimite =i amiralului Dumitrescu toate adresele marinarilor afla\i de mine. P`n[ la ]mbarcare toat[ lumea trebuia s[ =tie c[ ei se ]mbarc[ pe un vapor ce face parte din armata Atlanticului. pe care i-am adus la Paris pe baza spuselor generalului R[descu =i a generalului Puiu Petrescu. 144 Deasemeni el a reu=it s[ recruteze =i c`\iva simpli marinari. Amiralul Dumitrescu mi-a ar[tat c[ el a intrat deja ]n leg[turi de coresponden\[ cu majoritatea ofi\erilor de marin[ rom`ni fugari =i c[. acest distrug[tor va avea o misiune special[. =i s[-i conving ca s[ se ]mbarce pe acest distrug[tor. fondurile promise pentru realizarea lor nu au mai fost trimise din America din cauza certei dintre R[descu =i Vi=oianu. El =tia de la Ionescu c[ eu trebuie s[ plec ]n turneul de var[ ]n \[rile de pe continent. p`n[ la declan=area r[zboilui. Pentru aceste considerente. c`nd ]n marea Adriatic[. adic[ sta\ion`nd c`nd ]n apele turce=ti ]n marea Neagr[. }ntrebare: Din cele spuse de d-ta rezult[ c[ ai fost con=tient de faptul c[ faci un serviciu pentru Inteligence Service ? R[spuns: Da eu am =tiut c[ acesta este un serviciu al meu pe care-l fac pentru serviciul de informa\ii britanic. ]ns[ m[ voi interesa ]n toate p[r\ile pe unde voi trece de marinarii care se afl[ acolo. Acest distrug[tor. Pentru aceste considerente i-am spus c[ eu nu pot s[-mi mai iau angajamentul cum mi l-am luat r`ndul trecut fa\[ de ceilala\i ofi\eri.le =tiau. }ntrebare: Continu[ =i arat[ alt[ activitate a d-tale ]n Londra ? R[spuns: Cu o zi ]nainte de plecarea din Londra a fost la mine acas[ Amiralul Dumitrescu. 145 . schimb`ndu-=i locul mereu. Deoarece ]n ultimul timp coresponden\ii =i informatorii lui Carol arat[ c[ emisiunile de radio din Apus sunt din ce ]n ce mai bruiate =i nu se aud aprope deloc. deoarece c[minul proiectat nu a luat fiin\[. distrug[tor care urmeaz[ s[ fac[ o serie de manevre ]n m[rile apropiate de RPR ]n vederea luptelor viitoare. c[ sub nici un motiv s[ nu vorbesc cu ace=ti marinari indiferent dac[ sunt ofi\eri sau solda\i simpli. tot dintre fugarii rom`ni. ]ns[ nu sunt suficien\i. Acest angajament mi l-am ]ndeplinit cu ocazia c[l[toriilor mele misionare ]n \[rile europene =i Orientul Apropiat. fost ultimul ata=at al Rom`niei monarhice ]n Anglia. ei au b[tut din palme. Cu caracter de mare confiden\[. s-a luat hot[r`rea de c[tre englezi ca s[ se instaleze un puternic post de emisiune pe acest distrug[tor. pentru a deruta pe comuni=tii care bruiaz[ emisiunile BBC-ului. el mi-a comunicat c[ englezii i-au promis c[-i vor pune la dispozi\ie un vas de r[zboi. ]ns[. ca apoi s[ fiu obligat s[ ]ntre\in eu personal din banii Consiliului Ecumenic =i cu pachetele KER de la Crucea Ro=ie. pentru eliberarea Rom`niei. el m-a rugat ca ]n drumurile mele ce urmeaz[ s[ le fac ]n vara aceasta. ]ntruc`t eu consideram pe acei ofi\eri ca ni=te lupt[tori. tip ca distrug[toarele rom`ne=ti pe care el ]ns[ trebuie s[-l doteze cu un echipaj complet rom`nesc. pe ace=ti ofi\eri. =i deci eram ]ndrept[\it s[ fac acest serviciu. (1950) s[ m[ interesez pe unde se afl[ marinari refugia\i =i s[ stau de vorb[ cu ei. La cele spuse de mine. nimic despre instalarea postului de emisiune =i despre misiunea acestui distrug[tor. explic`ndu-le proiectul acestui distrug[tor =i ]i voi sf[tui s[ se adreseze ]n scris amiralului Dumitrescu. voi vorbi cu d`n=ii principial. Distrug[torul =i postul de emisiune urma s[ intre ]n func\iune ]n cursul lunii octombrie 1950. Amiralul Dumitrescu mi-a atras aten\ia. ]n schimb. care a fost cu mine ]n Jugoslavia. ceea ce m-a f[cut s[ ]n\eleg c[ acesta era scopul. care s[ retransmit[ emisiunile BBC-ului. ]n \[rile apusene. fugari. to\i ace=ti ofi\eri au acceptat s[ se ]mbarce pe acest distrug[tor cu gradul =i pozi\ia lor respectiv[. care se deosebea de serviciul simplului agent. va face parte din viitoarea flot[ a armatei Atlanticului =i p`n[ la declan=area r[zboiului. ]n principiu.

prezentul proces verbal de interogatoriu a fost citit de mine cuv`nt cu cuv`nt =i el corespunde ]ntru totul cu cele declarate de mine. deoarece este =eful unei bande din mun\i =i conduce pe legionarii care mai sunt ]n \ar[. ace=tia trei au f[cut o frac\iune aparte legionar[. ]n care scop s[ arate c[ nu to\i legionarii sunt ]mpotriva lui de a fi rege =i numai frac\iunea lui Horia Sima. ]ns[ comandorul Abeles de la Constantinopol mi-a spus c[ este arestat. }n str[in[tate se spunea printre legionari. care este ]n RPR. G`rnea\[ Ilie =i Lefter Emil. pentru care motiv Antonescu nu l-a arestat =i nu a plecat din \ar[. r[m`n`nd tot timpul ca drept conduc[tor al legionarilor din RPR. Dumitr[=coniu Nicolae (ss) Leu Vasile 147 . mie mi-a spus 146 Papanace. Ei sus\ineau c[ Mironovici este ]n \ar[ =i cu acesta au leg[turi. originar din Moldova. pentru a face ace=tia propagand[ pentru el. care sunt ni=te mercenari =i sunt ]mpotriva lui. R[spuns: <Cavalerii bunei vestiri> este forul suprem legionar. Emil Lefter deasemeni este ]n Argentina =i Radu Mironovici. c[ el este retras ]n mun\i. Dup[ fuga legionarilor ]n str[in[tate =i dup[ cearta dintre Horia Sima =i Papanace. Ilie G`rnea\[ care este ]n Argentina. }ntrebare: }n frac\iunea papanacist[ cine era ]n forul legionar ? Numi\i <cavalerii bunei vestiri>. ]l sus\in =i semnez.}ntrebare: }n ce scop ai fost chemat de Mihai a=a cum ai ar[tat d-ta cu privire la atacurile legionarilor ]mpotriva lui ? R[spuns: Ex regele Mihai mi-a cerut mie ca s[ stau de vorb[ cu forul legionar papanacist compus din <cavalerii bunei vestiri>. deorece este condus[ de un for =i anume: Papanace care este la Roma. a fost unul din apropia\ii C[pitanului =i f[cut cavaler al bunei vestiri. numit de Codreanu. iar dup[ moartea lui Codreanu a r[mas ca ]ntreaga conducere s[ nu mai fie dat[ unei singure persoane ci unui colectiv numit <Cavalerii bunei vestiri>. Deasemeni mi-a cerut ca =i eu ]n discursurile mele s[ ar[t acest lucru =i cu toate ocaziile pentru a \ine mereu treaz[ ideea monarhic[ pentru regele Mihai. care se nume=te frac\iunea forist[. fost prefect de poli\ie ]n timpul legionarilor. Alte date nu mai cunosc despre Radu Mironovici. Anchetator prim (ss) lt. f[r[ a-mi preciza ]n care mun\i. }ntrebare: Arat[ tot ce cuno=ti d-ta despre Radu Mironovici ? R[spuns: Radu Mironovici a f[cut facultate de drept la Ia=i odat[ cu Codreanu. nu a participat la rebeliune.

prin comportarea lui Nicolae.. pe care frac\iunea simist[ ]ncearc[ s-o lanseze drept viitor rege al Rom`niei. va r[m`ne totdeauna devotat[ =i ap[r[toare a monarhiei rom`ne=ti. I-am vorbit apoi prin\ului c[ ]n emigra\ia rom`neasc[. am vizitata cele dou[ lag[re.. ]n r`ndurile rom`ne=ti. care nu reprezint[ nici m[car majoritatea masei legionare.. ardelean de origine. aceast[ frac\iune simist[ nu poate vorbi ]n numele mi=c[rii legionare =i cu at`t mai mult nu poate vorbi ]n numele poporului rom`n. }ntrebare: Arat[ activitatea d-tale dup[ plecarea de la Londra ]n Germania Occidental[ ? R[spuns: De la Londra... unde am g[sit un lot care urma s[ plece a doua zi pentru emigrare la Bremen.=i slujitor al case regale rom`ne. =eful casei de Hohenzolern. unde am stat circa 10 zile.. s[ nu se lase influen\at de o minoritate mercenar legionar[. Acestuia iam motivat vizita mea. }n acest or[=el am stat 3-4 zile. c[ nu a cunoscut p`n[ acum adev[rata 149 . al[turi =i devota\i regelui Mihai. pentru emigrare. majoritate care a r[mas sub ordinele forului. pe timpul regimului hitlerist. 148 De la Frankfurt. sunt turbur[ri vremelnice. c[rora le-am f[cut ni=te servicii religioase. ]n care am ar[tat c[ to\i au datoria s[ lupte pentru eliberarea \[rii lor. este absolut imposibil[.i-am spus prin\ului .. at`t ]n \ar[ prin certurile avute cu diferi\i rom`ni. port german.. =ef al Casei de Hohenzolern. fost preot ]n Bucure=ti =i stabilit la Berlin. iar de aci urma s[ plece ]n Australia. pretext`nd c[ ]n aceast[ regiune am avut c`\iva refugia\i rom`ni.. provocate de mici grupuri de elemente anarhice. care nu poate avea nici un fel de mandat de a vorbi ]n numele intereselor rom`ne=ti. }n numele bisericii rom`ne=ti din exil.Capitolul VII PRELUAREA EPARHIEI: DE LA GIBRALTAR LA MAREA RO+IE 17 februarie 1954 Bucure=ti. sau ]n numele \[rilor respective. am fost ]n Germania Occidental[. ]nc[ de acum 20 de ani. am fost primi\i de prin\ul care era un b[tr`n de 70 de ani. ]ntruc`t toate celelalte erau f[cute de preotul Vasilovschi. recte a regelui Mihai I.. Vizita ne-a fost numai de form[.. unde se aflau rom`ni. de unde a venit ]ntemeietorul statului rom`n.. zona englez[. Aici am avut un preot Emilian Vasilovschi. marele rege Carol I. Persoana prin\ului Nicolae. era preot ]n biserica rom`n[ din Berlin. ]n ora=ul. unde am fost ]nso\it de maiorul Ra\iu. de toate na\ionalit[\ile. }mpreun[ cu acest preot. ]n jurul c[ruia se aflau mai multe lag[re de fugari =i era a=ezat ]n dreptul provinciei belgiene. am g[sit c[ este de datoria mea s[ viu s[ salut pe =eful casei de Hohenzolern =i s[-l asigur c[ biserica rom`n[ din exil. Prin\ul la toate acestea mi-a r[spuns c[ ]ntr-adev[r el este surprins la tot cele ce aude. Aici m-am ocupat de eliberarea certificatelor de cre=tin practicant. Aici am participat la o serbare cu caracter anticomunist =i unde am \inut =i eu o predic[. ca =i ]n toate celelelalte emigra\ii. ci unire ]n lupta ]mpotriva comunismului. termin`nd lucr[rile. ci =i prin p[r[sirea \[rii rom`ne=ti de c[tre prin\ul Nicolae. fapt care se datore=te. cas[ regal[ care ]=i are ob`r=ia la Sigmaringen.. unde am fost ]nso\it de Dr[ghici. Lotul era compus din circa 300 de persoane. eu l-am rugat pe prin\. dup[ care am plecat la Frankfurt pe Mein (]n zona american[). am plecat la Sigmaringen. Eu fiind un devotat monarhist . Frac\iunea legionar[ simist[. interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. at`t ]n \ar[ c`t =i ]n str[in[tate. care ]ns[ niciodat[ nu vor putea reprezenta =i vorbi ]n numele maselor de emigran\i. =i c[ ]ntre ei nu trebuie s[ fie divergen\e.

]n condi\ii tehnice foarte bune. =i c[. Aceast[ carte a provocat multe dezorient[ri chiar preo\ilor ortodoc=i rom`ni. Preotul B`rlea cu fondurile Vaticanului =i cu concursul bisericii catolice locale germane a reu=it s[ tip[reasc[ ]n limba rom`n[. De la München am plecat la Baden-Baden. la preotul de acolo Stefart. Am vizitat pe rom`nii care erau ]n lag[r. }n München am luat imediat leg[tura cu Deyken. ci s[ duc[ numai o propagand[ anticominist[. Eu am vorbit cu Ioan Gheorghe. Tot la Salzburg m-am ocupat de 151 . consult`ndu-l =i pe el. ]mparte daruri trimise de Vatican pentru refugia\i =i duce o propagand[ activ[ de trecere a ortodoc=ilor la catolicism. am dus propagand[ printre rom`ni pentru a nu trece la catolicism =i. al c[ror nume ]mi scap[. el nu se poate amesteca ]n via\a politic[ a unui stat str[in. ]n calitatea lui =i ]n limitele prerogativelor lui. acest asistent. La München am stat circa dou[ s[pt[m`ni. pentru atragera rom`nilor ortodoc=i la catolicism. le-a ob\inut ]nscrierea la anii lor respectivi ]n Politehnica din München. pe care le f[ceam ]mpotriva regimului din RPR. El frecventeaz[ lag[rele unde sunt rom`ni. Aici m-am ocupat de eliberarea de certificate pentru noii fugari veni\i din \ar[. odat[ ortodoxe. ]ntruc`t se f[ceau slujbe religioase ]n biserica rom`n[ din Salzburg laolalt[. Men\ionez c[ ]n acest lag[r erau rom`ni veni\i de mult. ]n care timp am preg[tit anumite lucr[ri de ordin bisericesc. el va sus\ine pe regele dorit de poporul rom`n. al c[rui nume ]mi scap[. le faciliteaz[ tot felul de interven\ii la autorit[\ile germane. Aici am stat numai dou[ zile. Ea a fost tip[rit[ ]n 10. Astfel aici am vorbit de c`teva ori la radio Salzburg discursuri cu caracter anticomunist. cer`ndu-i p[rerea ]n leg[tur[ cu ultimile ac\iuni ale misiunii Vaticanului la München. originar din Ardeal. Deasemeni. originar din Basarabia. ]ntruc`t misiunea Vaticanului c[uta s[ atrag[ rom`nii de la ortodoxie la catolicism. originari din Bucovina. i-a determinat s[ refuze de a mai pleca ]n Anglia. am plecat la München. adic[ odat[ catolice. care ]ns[ nu a acceptat. care de\ine postul de asistent universitar la Politehnica din München. Deyken mi-a adus la cuno=tin\[ c[ misiunea Vaticanului folose=te ]n ultimul timp pe un asistent rom`n. prima carte de slujbe biserice=ti semicatolice. chiar dac[ pe t[r`mul acestui stat se afl[ un membru al Casei de Hohenzolern. urmeaz[ s[ le primeasc[ =i mi le va pune mie la dispozi\ie s[ le ]mpart. pentru ca prin ziarul lui <Patria> s[ ]ncepem o propagand[ ]mpotriva catolicismului. iar Dr[ghici a plecat ]napoi. dup[ care am plecat. Deasemeni Deyken mi-a spus s[ vorbesc cu generalul Ioan Gheorghe. care s[ fie r[sp`ndite =i s[ poat[ ]nlocui. El mi-a spus c[ a primit deja r[spuns de la Oadams =i c[ zilele acestea (]nceputul lunii iunie 1950). dar dac[ acesta este adev[rul. Deyken mia comunicat c[ a cerut lui Oadams s[-i trimit[ urgent c`teva sute de biblii rom`ne=ti. c[ ]=i d[ seama c[ a fost indus ]n eroare. ori ]ntre frac\iunile rom`nilor fugari.situa\ie politic[ dintre fugarii rom`ni. c[s[torit cu o nem\oaic[ bogat[ din München. spun`nd c[ el este un simplu montator (?) =i c[ are ordin =i directive de la americani s[ nu se amestece ]n luptele religioase. pe regele Mihai I. care fusese ]mpreun[ cu mine la Sigmaringen. Termin`ndu-se misiunea la Sigmaringen. conform principiilor Casei de Hohenzolern. ]ntr-o m[sur[ oarecare cartea tip[rit[ de B`rlea. Pe doi studen\i. semiortodoxe. Cu ace=tia c[utam prin discu\ii a afla informa\ii importante din \ar[ pentru a-mi ]mprosp[ta cu nou material discursurile mele la radio =i articolele din ziare. care aveau toate formalit[\ile f[cute de emigrare ]n Anglia. De la Baden-Baden am plecat la Salzburg. b[g`ndu-i ]n c[minul studen\ilor germani =i trec`ndu-i de la ortodoxism la catolicism.000 de exemplare =i r[sp`ndit[ gratuit ]n toate 150 col\urile lumii pe unde se aflau emigran\i rom`ni. am c[utat s[ iau biserica din m`na catolicilor numai pentru ortodoxie. La München am fost ]mpreun[ cu Galin.

care s[ fie folosit numai de ortodoc=i. atunci c`nd ni=te vase engleze au f[cut o vizit[ ]n Jugoslavia. care erau mai apropia\i de studen\ii rom`ni. }ntrebare: Urmare a procesului verbal de interogatoriu din 17. adic[ Atkinson. vine la Gratz =i duce activitate propagandistic[ pentru ca rom`nii s[ se re`ntoarc[ ]n \ar[. dup[ care a fost utilizat la unele din fabricile jugoslave. unde am f[cut acela=i lucru. Cu ace=tia am format s`mburele organiza\iei rom`ne pe care am ]nfiin\at-o ]n 1951.02. 18 februarie 1954. Eu c`nd am venit la Gratz. am dus o contrapropagand[ printre rom`ni ca s[ nu se ]ntoarc[ ]n \ar[. }n ce prive=te pe V[c[rescu. iar un amiral a luat aprobarea de la Tito. ]mpreun[ cu V[c[rescu. Bucure=ti. ]ndreptat ]mpotriva regimului din RPR. va scoate =i pe preotul Darvarescu. ]nc[ mai demult. ]ntruc`t s`rbii =i bulgarii aveau organiza\ia lor. Acesta este originar din Basarabia. ]ntr-o zi am fost la Lintz. Necesitatea acestei organiza\ii era acut[. emigrarea lor. Pentru aceasta. unde a stat pu\in timp ]n lag[r. Deoarece a doua zi vaporul pleca drept spre New York am profitat de ocazie =i am trimis o 153 . care fusese cu mine ]n Jugoslavia. Atkinson mi-a promis c[ va face acest lucru =i pentru c[ problema se tot am`na. c[ nu este bine. am organizat o excursie (pelerinaj) la o cruce pe un munte ]ntre Gratz =i Salzburg cu studen\ii rom`ni =i o mic[ parte din studen\ii unguri. am luat leg[tura tot cu vechile persoane. azi ofi\er american numit Vasca. Deasemeni am fost pentru dou[ zile la Insbruck. c`nd eram la Salzburg. Neagoie etc. ]mbr[c[minte etc. bulgari =i jugoslavi. ]ntruc`t are =i el un aviator Popescu Boto=ani pe care voia s[-l scoat[ pentru a-l folosi la ei ca inginer =i odat[ cu aceasta. ]nc[ dinainte. La ]nceputul lunii august 1950 am plecat la Gratz. acesta m-a anun\at c[ unul Nöghi. care s[ aib[ un caracter anticomunist. articol ce avea scop de propagare a ideii anticomuniste printre refugia\i. care spune c[ este consul al lega\ieie RPR la Viena. so\ia lui l-a p[r[sit pe el =i cei doi copii. tot pentru eliberarea de certificate fugarilor rom`ni =i am scris un articol ]n ziarul <Vestitorul>. am cerut =i lui Mongomery. }ntre timp. fugind cu un legionar ]n Germania Occidental[. care ]ns[ erau semicomuniste. Deasemeni am discutat ]n leg[tur[ cu preotul D[rv[rescu care era ]nchis ]n Jugoslavia =i pentru care intervenisem s[ fie adus pentru a fi pus preot la Paris. Am stat de vorb[ cu el interes`ndu-m[ despre preotul Darvarescu =i ceilal\i fugari care mai sunt ]n Jugoslavia =i apoi inginerului Chiril[ =i la trei-patru fugari le-am eliberat certificate de buni cre=tini. de unde a fugit. m-am g`ndit pentru ]nfiin\area unei organiza\ii 152 studen\e=ti <Rom`nia Mare>. cu cine ai luat leg[tura =i ]ntreaga d-tale activitate ? R[spuns: Cu Montgomery am discutat mai multe probleme privind fugari rom`ni nou veni\i. }ntrebare: Arat[ la Gratz ce ai f[cut. originar din Tulcea. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 1730. adic[ eliberarea certificatelor de buni cre=tini pentru fugarii rom`ni care voiau s[ emigreze. Gratz-ul fiind un centru universitar mare =i unde erau mul\i studen\i rom`ni. a fost ]n Ministerul Industriei la Bucure=ti. }n Triest am stat o zi =i jum[tate ]n care timp am vizitat lag[rul cu fugari rom`ni unde am g[sit pe inginerul Chiril[. la frontiera italian[. Preotul a fost scos mai t`rziu tot de Atkinson prin amiralitatea englez[. Dup[ aceea afl`nd de la Chiril[ c[ ]n port se afl[ un vapor american al c[rui c[pitan este rom`n. to\i fugi\i din \ar[. }n toamna anului 1948 a fugit =i el ]n Jugoslavia.1954 arat[ ]n continuare activitatea d-tale dup[ ce ai plecat din Gratz la Triest ? R[spuns: Din Gratz am plecat la Triest ]n prima jum[tate a lunii august 1950. La Salzburg. pentru emigrare f[r[ a le mai face anchet[.organizarea c[minului Caroman-ului. care a spus c[ va face el. originar din Rm V`lcea. am fost ]mpreun[ cu Chiril[ =i am vizitat acest vapor =i pe c[pitanul Vasca.

at`t bisericii catolice c`t =i bisericii ortodoxe. unde era re=edin\a de var[ a cardinalului Montini. De=i inten\ionam s[ r[m`n mai mult timp la Neapole pentru a vizita Vezuviu =i ]mprejurimile. misiuni care prin activitatea lor au provocat mari turbur[ri rom`nilor fugari =i comentarii interna\ionale nefavorabile. La acesat[ ]ntrebare eu i-am r[spuns: <mai mult ca oric`nd acest[ problem[ se pune ast[zi =i nu ]ntr-un viitor prea ]ndep[rtat.a. ]ns[ Teofil Ionescu nu a vrut s[ vin[ la Paris. Am rugat s[ se revizuiasc[ instruc\iunile date acestor misiuni. Montini m-a ]ntrebat ce cred eu =i cum privesc problema viitoare. Marie Mare). Eu am rugat =i am ar[tat c[ ]n momentul de fa\[. ce se afla ]n New York. de=i catolic. Montini m-a provocat ]ntreb`ndu-m[ care este dovada =i aportul bisericii cre=tine ortodoxe rom`ne la acest mare act. deci ini\iativa de atunci a avut rezultat n. Obiectivul ]ntrevederii noastre a fost cazul misiunilor Vaticanului din Germania Occidental[ =i Austria. deoarece scoaterea preotului Darvarescu din Jugoslavia se prelungea la infinit. A doua zi diminea\[ am plecat spre Roma. Cardinalul Montini este un fel de prim ministru al guvernului Papal =i unul din favori\ii Papei. ]ntreb`ndu-ne unul pe altul ce mai =tim din \ar[. Vasca =i-a luat angajamentul c[ va lua aceast[ scrisoare. fo=ti cu mine ]n lag[rul din Covaci\a. Am plecat de la Neapole venind la Roma. c`nd lumea este ]mp[r\it[ ]n dou[ tabere (apus =i r[s[rit). Am luat parte la slujba religioas[ de la biserica din Roma cu ocazia zilei de 15 august (Sf. Aici am luat leg[tura cu delegatul Consiliului Ecumenic din Italia care ma informat despre lag[rele unde sunt rom`ni. ci ale unor personalit[\i interesate =i i-am ar[tat c[ biserica ]n frunte cu mine. Cardinalul Montini. . ia atitudine public[ ]mpotriva comunismului =i interven\ia mea ]n leg[tur[ cu certurile dintre ortodoc=i =i catolici este tocmai pentru a st[vili aceste discu\ii ]ntre cre=tini =i a-i urni ]mpotriva comunismului. Astfel am fost ]n lag[rul de l`ng[ Roma. unde se afla =i preotul Surtucanu. nu se ]ntrez[re=te nici cea mai mic[ preocupare sau m[car o dorin\[ de apropiere etc. care f[cuse deja pentru acest lag[r certificatele pentru emigrare. am stat de vorb[ cu ei asupra locului de emigrare. ci s[ plece ]n Argentina. unde condi\iunile de via\[ sunt mai bune. deorece salvarea omenirii din ghiarele comunismului nu se va putea face dec`t numai printr-o unire fr[\easc[ =i loial[ a tuturor for\elor spirituale cre=tine =i contra for\elor materialiste p[g`ne>. Le-am f[cut certificatele necesare.) Deasemeni am discutat chestiuni la ordinea zilei privind RPR. a avut loc 154 ]ntrevederea ar[tat[ mai sus. Epuiz`nd obiectivul principal. ]n care ]i comunicam activitatea mea din ultimele luni =i ]l rugam s[-l determine pe arhimandritul Teofil Ionescu. foarte bine preg[tit =i este considerat ca un prieten =i protector al rom`nilor catolici. Deoarece din ultimile comport[ri s[v`r=ite de episcopii rom`ni ortodoc=i fa\[ de episcopii greco-catolici =i catolici. dintre care re\in numele cpt. unde a doua zi ]ntr-o vil[ din apropierea Romei. conform Mitropolitului Nestor. Montini a \inut 155 . veni\i tot din Jugoslavia. ]l afl[m pe Teofil Ionescu episcop la Paris. Aici am g[sit patru ofi\eri aviatori. s[ vin[ la Paris ca preot la biserica rom`n[. fa\[ de preo\ii catolici =i de to\i credincio=ii catolici.secretarul de stat al Vaticanului. anun\`ndu-m[ c[ ]ntrevederea s-a fixat pentru a doua zi la ora 17. am primit o telegarm[ de la preotul greco-catolic Tocan care ]mi aranjase o ]ntrevedere cu Montini . S[l[jan =i ]nc[ c`\iva refugia\i rom`ni.scrisoare generalului R[descu. c[ le trebuiesc eliberate certificate de cre=tini practican\i pentru emigrare. unde voiau s[ plece =i i-am convins s[ renun\e la emigrarea ]n Australia. a recunoscut =i a fost de acord. La cele spuse de Montini eu i-am r[spuns c[ acestea nu sunt ac\iuni ale bisericii. a unirii tuturor bisericilor ]ntr-o singur[ turm[ cu un singur p[stor. de origin[ italian[. dup[ care am plecat ]mpreun[ cu preotul Surtucanu la lag[rul de l`ng[ Neapole.(ulterior. este o crim[ moral[ de a provoca =i a alimenta continuu discu\ii =i certuri ]n lag[rul cre=tinilor din Apus.

Eu i-am spus c[ prin ianuarie 1951. Acestea au fost ]ndreptate ]mpotriva regimului din \ar[. Dup[ acest r[zboi. Dar. G`ld[u mi-a spus c[ va trebui s[ fac o declara\ie public[.care are mai mare influen\[ . M-am dus la Oadams la ]ntrevedere. pe care l-am informat asupra tuturor celor ce am f[cut ]n ultimul timp =i ]ndeosebi asupra celor discutate cu Montini. a spus c[-i pare r[u de ce sa ]nt`mplat ]ntre mine =i G`ld[u =i pentru a se drege acest lucru este bine s[ m[ mai g`ndesc ce voi face. la care el a fost de acord. America Latin[ c[ p`n[ la declan=area r[zboiului pe toate c[ile de propagand[ s[ \in[ treaz[ lupta anticomunist[. Papa a declarat c[ adev[ratul r[zboi sf`nt este r[zboiul viitor care va distruge comunismul. Eu am explicat tuturor ce anume am discutat. Fran\a. care mi-a comunicat c[ Oadams ar vrea s[ stea de vorb[ cu mine. }ntruc`t preotul Darvarescu sosise din Jugoslavia am plecat la Paris pentru deschiderea bisericii =i instalarea lui acolo ca preot. }n urma refuzului meu. }ntrebare: Arat[ ]n continuare activitatea d-tale dup[ discu\iile avute cu Montini ? R[spuns: Dup[ discu\iile cu Montini. P[rinte Papa. iar G`ld[u cu o parte din fugarii rom`ni a declarat c[ iese de sub parohia mea =i trece la episcopul Trifa din SUA. Astfel la Roma. oprindu-m[ o zi la Paris pentru probleme biserice=ti. Am plecat cu trenul spre Londra. Dup[ discu\ie ne-am desp[r\it ]n bune raporturi. Sf. dup[ ce voi sta de vorb[ cu preo\ii de pe continent ]i voi da r[spunsul. P[rinte ]nc[ de atunci a ]nfiin\at o academie teologic[ greco-catolic[ ]n limba rus[. Peste c`teva zile am fost vizitat de Devis. Anglia. Am stat cu ei de vorb[ =i dup[ ce am v[zut c[ nu sunt comuni=ti. de la delegatul Consiliului Ecumenic. }ns[ mi-am amintit c[ la Paris. am primit un telefon de la Roma. am vorbit la radio =i am f[cut un articol la <Nation Roumaine>. }ntrebare: Cum se explic[ faptul c[ ]n aceast[ perioad[ nu ai ]ntreprins nici o ac\iune anticomunist[ ? R[spuns: Acum ]n majoritatea timpului eram preocupat de problema mea =i a preo\ilor pe care ]i aveam ]n subordine. s-a f[cut un consiliu parohial ]n Londra. care era secretarul meu dat de Oadams. ce vom face. pe unde focul distrug[tor pustie=te p[m`ntul. C`nd am ajuns la Londra. De asemeni m-a ]ntrebat ]n leg[tur[ cu ]ntrevederea cu Montini despre care iam relatat a=a cum s-au petrecut lucrurile. care fuseser[ respin=i la emigrare. De la Floren\a am plecat la Milano unde era un lag[r ]n care erau doi fo=ti cismari din Giurgiu.am ob\inut viza pentru Australia. ]ntruc`t acolo era o ceart[ mare ]ntre biserica catolic[ =i cea anglican[ . cu ocazia deschiderii bisericii. Pe c`nd eu m[ aflam la Englesis. care a scos ]ntre timp sute de preo\i =i c[lug[ri ce formeaz[ armata alb[ a Papei =i care stau gata dup[ Sf.s[-mi spun[ c[ biserica catolic[ =i ]ndeosebi Sf. adic[ dac[ trec =i eu cu ceilal\i preo\i rom`ni la biserica anglicano-rom`n[. sprijinind =i aliment`nd prin to\i preo\ii catolici afla\i prin toate col\urile p[m`ntului. De asemeni. r[zboi viitor s[ ]nceap[ opera lor misionar[. una de la preotul G`ld[u =i una de la maiorul Iliescu care ]mi cere ca. Spania. ]ntruc`t Oadams =i 156 superiorii lui sunt foarte intriga\i de ac\iunea mea ]n leg[tur[ cu tratativele duse cu Montini ]n numele bisericii ortodoxe rom`ne. am f[cut o vizit[ la Floren\a ex reginei Elena =i lui Mihai. propunere pe care eu am refuzat-o. pentru a influen\a pe fugarii rom`ni ]n lupta anticomunist[.se ducea ac\iunea de unificare a bisericii anglicane cu biserica ortodox[. cu primul tren s[ plec la Londra. pentru care fapt G`ld[u mi-a f[cut propunerea acestei unific[ri.un consul englez la Milano . Scopul meu era ca p`n[ atunci s[ vorbesc cu Carol pentru a-mi da el fondurile pentru ]ntre\inerea bisericii ca s[ r[m`n[ autonom[. cu ajutorul lui Englesis . ]n care m[ anun\a c[ a primit dou[ telegrame de la Londra pentru mine. 157 . ]nc[ de acum 30 de ani c`nd a v[zut ]ncol\ind s[m`n\a otr[vii comuniste ]n Rusia a ]nceput s[ ia m[suri =i s[ preg[teasc[ recre=tinarea Rusiei =i umplerea golurilor spirituale ]n toate col\urile lumii. armata lui alb[ va realiza recre=tinarea lumii =i unirea tuturor bisericilor. Papa =i-a luat angajamentul fa\[ de guvernul SUA.

apoi la BadenBaden la preotul Stefart. }ntrebare: Continu[ =i arat[ ce ai f[cut la Londra ? R[spuns: De la Londra am plecat ]n Germania Occidental[. Austria. Aici am f[cut iar[=i o slujb[ =i am luat declara\ia preotului Corobeanu. ]n care s[ m[ recunoasc[ pe mine ca pe arhiepiscop =ef al bisericii ortodoxe rom`ne din exil cu dreptul de a reprezenta ]ntreaga biseric[ ortodox[ rom`n[ din \ar[. Eu am spus c[ momentan nu pot s[ dau nici un r[spuns. politice. Aici am vorbit la radio. prima dat[ m-am dus la preotul Vasilovschi.am plecat la Smirna unde se afla un grup de fugari macedoneni rom`ni (arom`ni) fugi\i din Grecia. unde am stat dou[-trei zile la Mihai R[utu. de unde am plecat ]n Austria la Salzburg. despre motivele care m-au determinat s[ fug din \ar[ =i despre organiza\iile anticomuniste compuse din fugarii rom`ni din str[in[tate. d[ndu-mi cuv`ntul R[utu. Cu acest act. ]ntrun or[=el din Germania Occidental[ zona englez[. La Istambul m-am prezentat patriarhului ecumenic al Istambulului Atenagora. De la Roma am plecat cu avionul la Isatmbul. cu ex regele Carol. Cu acestea am terminat activitatea mea la Istambul =i am plecat iar[=i ]n Italia. pentru a m[ informa de felul lor de via\[ =i eventuala mea stabilire ]n Turcia. }n acest timp am fost primit ]n audien\[ de c[tre Franco. fiind dus 159 .at`t eu c`t =i preo\ii din eparhia mea suntem amenin\a\i s[ ne pierdem autonomia pentru ]ndeplinirea asisten\ei religioase ortodoxe. Italia =i Turcia pentru a sta de vorb[ cu preo\ii fugari rom`ni care vor r[m`ne cu mine sau vor trece de partea lui G`ld[u. la München unde am f[cut o slujb[ religioas[. sociale =i culturale din \ar[. De la Barcelona am plecat la Madrid unde am r[mas circa o s[pt[m`n[. }nso\it de preotul ortodox rom`n Teofil Luca plecat din \ar[ de 30-40 de ani . ci dup[ ce m[ voi consulta cu consilierii mei. Patriarhul Atenagora mi-a cerut s[ mut re=edin\a episcopiei din Londra ]ntr-un centru realmente 158 ortodox. Deasemeni am f[cut slujbe biserice=ti ]n diferite centre unde erau rom`ni.]n discu\iile neorganizate =i personale. a=a cum au luptat ]n Coreia. unguri. }ntrebare: Arat[ ]n continuare activitatea d-tale ]n Italia =i mai departe ? R[spuns: De la Istambul am venit cu avionul p`n[ la Roma de unde am luat trenul spre Fran\a la Monte Carlo. c[ruia i-am spus chestiunea cu G`ld[u =i c[ am fost pe continent =i to\i preo\ii au r[mas de partea mea. Homdi mi-a adus ziari=ti turci la hotel unde le-am dat un interviu asupra situa\iei economice. De la Monte Carlo am plecat spre Spania la Barcelona unde am r[mas o zi vizit`nd c`teva familii de rom`ni stabili\i de mult[ vreme acolo. timp ]n care am vizitat pe to\i rom`nii =i am luat contact cu autorit[\ile turce=ti. militare. pe tot timpul c`t \ara va fi sub regimul comunist. urma ca eu s[ m[ prezint autorit[\ilor respective turce=ti sau Transiordaniene =i s[ ]ncasez toate veniturile propriet[\ilor bisericii rom`ne=ti at`t din Turcia c`t =i din Transiordania (Ierusalim). Pre=edintele asocia\iei turcilor n[scu\i ]n Rom`nia.pe care el o cuno=tea de la mine dintr-o scrisoare . ]n care timp am f[cut un serviciu religios de Anul Nou 1951 =i apoi am plecat la Roma. Discursul a avut acela=i caracter ]mpotriva regimului din RPR. Deasemeni am f[cut un apel c[tre poporul turc ca s[ sprijine pe fugarii rom`ni =i s[ lupte pentru <eliberarea> |[rii Rom`ne=ti. La Roma am vorbit cu preotul Surtucan =i am f[cut un serviciu religios ]ntr-un lag[r de l`ng[ Roma. Din Salzburg am plecat la Gratz unde am r[mas 2-3 zile. care deservea ca preot al bisericii rom`ne. }n consecin\[ i-am cerut s[-mi dea un act oficial din partea patriarhiei. eu ]mi manifestam atitudinea mea du=m[noas[ regimului din RPR. Men\ionez c[ R[utu era membru ]n consiliul parohial. care mi-au cerut s[ m[ duc s[ le oficiez c`teva slujbe religioase^ Am revenit la Istambul unde am mai r[mas circa o s[pt[m`n[. c`t =i frunta=ii fugarilor bulgari. Astfel. c[ruia i-am ar[tat situa\ia critic[ material[ ]n care se afl[ biserica ortodox[ rom`n[ din exil =i totodat[ i-am ar[tat c[ ]n urma ac\iunii preotului G`ld[u . etc.

Boroborra. }n Portugalia am r[mas cam o s[pt[m`n[. Franco men\ion`nd c[ face o prim[ excep\ie. Al doilea aspect: Carol urm[rea ca eu s[ ar[t lui Mihai prestigiul de care se bucur[ Carol al II-lea. apoi perioada din Jugoslavia precum =i lupta anticomunist[ pe care o desf[=uram eu ]n prezent ]n r`ndurile emigran\ilor rom`ni. fiind g[zduit la fostul rege Carol II. prin\ul Sturdza cu so\ia lui. nepl[ceri care au dus la caterisirea lui de c[tre mitropolitul Visarion Puiu. ]n afar[ de legionarii simi=ti. la care au participat to\i fo=tii regi stabili\i la Estoryl =i mai mul\i diploma\i invita\i de Carol. Cu acesta am discutat problemele religioase respective =i mi-a spus c[ a doua zi are audien\[ la Franco. pe care o cunoscusem ]n casa avocatului R[utu la Paris. care au murit pentru =i pe p[m`ntul spaniol. Sturza.de ministrul Dumitrescu. deoarece Franco ]i subven\ioneaz[ ]ntreaga rela\ie a=a cum a fost ea ]n timpul monarhiei. Ia=inschi. pentru a face o slujb[ a ]nmorm`nt[rii lui Pangal. Pe Carol ]l interesa soarta fiului s[u =i soarta arhimandritului Martinian Ivanovici. unde erau invita\i majoritatea diploma\ilor ai \[rilor apusene din Madrid. ]i recunoa=te actele =i pa=apoartele ce le elibereaz[. Am fost ]n Portugalia. El este bun prieten cu 161 . am f[cut un expozeu general asupra Rom`niei privind situa\ia din toate punctele de vedere ast[zi. a \inut un discurs anticomunist ]n care arat[ diferite date privind situa\ia economic[ din \ar[. iar el este un mare anticomunist. La Estoryl este o mic[ colonie regeasc[ compus[ din regi care=i a=teapt[ tronurile. Acesta a organizat ora de radio de la Madrid. Acesta a fost un aspect al recep\iei. la Lisabona. prin 1950 sau 1951. fostul director al ziarului <Curentul> Pamfil +eicaru. a c[rui fic[ este c[s[torit[ cu un inginer rom`n ]n Madrid. se afl[ fostul director al ziarului <Universul> Stelian Popescu. care este cel mai feroce ]n propaganda lui anticomunist[. fostul ministru de externe). Aici. a aprobat ca s[ se fac[ acest parastas ortodox la care au participat to\i rom`nii =i reprezentan\ii autorit[\ilor spaniole. ultimul ministru al Spaniei din Bucure=ti. Am fost la fica lui Franco. la Madrid. care era =i consilierul =i referentul juridic al episcopiei mele. adic[ eu. la Estoryl. care celebrase la Paris c[s[toria lui Carol cu Elena Lupescu =i avusese din aceast[ cauz[ nepl[ceri cu legionarii. La Franco a fost mai mult o vizit[ protocolar[ cu prilejul c[reia eu i-am mul\umit pentru sprijinul ce-l acord[ fugarilor rom`ni. Carol are o foarte bun[ situa\ie material[ pe care =i-a f[cut-o ]n special ]n timpul r[zboiului. care este singurul din fo=tii mini=tri monarhi=ti care =i-a p[strat toate prerogativele diplomatice. omul legionarilor. Carol voia prin aceast[ recep\ie s[ arate invita\ilor c[ =eful Bisericii rom`ne. ]ntr-un palat foarte frumos care este proprietatea lui. care este c[s[torit[ cu =eful protocolului de la pre=edin\ie. fostul consilier al Cur\ii de Apel Bucure=ti Criv[\.pre=edintele societ[\ii Hispano-Rom`ne. ]ntruc`t preo\ii catolici nu acceptaser[ s[ participe la aceast[ ]nmorm`ntare. din care rezult[ c[ este foarte bine informat. prin\ul Nicolae =i to\i frunta=ii legionari simi=ti (Horia Sima. Dintre toate palatele acestor fo=ti regi. care a fost cu mine ]n ]nchisoarea din Jugoslavia. asigur`ndu-l c[ to\i cei care au m`ncat o p`ine spaniol[ nu vor uita acest lucru. palatul lui Carol este cel mai frumos. generalul Chirnoag[. Fiind rugat de gazd[. Eu am vizitat pe mai mul\i cu care am avut un schimb de cuvinte f[r[ importan\[. adic[ cu fostul rege Carol. c[ruia 160 vrea s[-i cear[ permisiunea ca ]n cadrul societ[\ii s[ oficiez eu la morm`ntul eroului necunoscut spaniol un parastas ortodox pentru Mo\a =i Marin. C`t am stat la Carol acesta a dat o recep\ie ]n palatul s[u. Cu acest prilej. Dup[ aceia am fost la Stelian Petrescu . probleme rom`ne=ti. Carol locuie=te la Lisabona. aici am participat la o mas[. care murise =i fusese ]ngropat f[r[ preot. am ar[tat motivele fugii mele din \ar[. am venit a discuta cu =eful Casei Domnitoare rom`ne.

Bucure=ti. =i c[ ]n general de la 1 februarie 1951 at`t eu c`t =i preo\ii mei am r[mas f[r[ salarii =i f[r[ fonduri de asisten\[ religioas[. I-am ar[tat apoi c[. Carol mi-a cerut s[ fac un expozeu detaliat asupra stadiului popularit[\ii regelui Mihai. el mi-a cerut s[-i fac c`t stau la el un proiect de buget. generalul Ulea. pentru tote cheltuielile episcopiei mele ca s[ pot[ da dispozi\ie lui Urd[reanu. al c[ror nume nu-l re\in.=eful Casei de Hohenzolern . Urd[reanu care m-a luat cu ma=ina p`n[ la Estoryl. s[ poat[ trimite bani preo\ilor. 163 . c[ el cere ca la toate slujbele biserice=ti oficiale. comentariile rom`nilor fugari ce se fac pe seama comitetului na\ional rom`n rupt ]n dou[: R[descu =i Vi=oianu =i ce cred eu despre zisa vinov[\ie a generalului Laz[r. aici am fost a=teptat de ministrul Casei Regale a lui Carol. ca reprezentant legal al ]ntregii biserici ortodoxe rom`ne. Revenind la Estoryl. la toate serb[rile rom`nilor fugari. Totodat[ Carol mi-a precizat ca pe viitor to\i preo\ii rom`ni. profesorul Busuioceanu. 162 numai dac[ mut re=edin\a episcopiei din Londra.comunic`ndu-i hot[r`rea acestuia ca pe viitor s[-l abandoneze pe Nicolae =i-l va sus\ine pe regele Mihai. tedeumurile rug[ciunile care se fac la diferite anivers[ri ca 10 mai. ceea ce prevenisem: ruptura cu consiliul anglican. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. preo\ii s[ pomeneasc[ ]nt`i numele lui. Urd[reanu. etc. patriarhul Atenagora de la Istambul mi-a condi\ionat recunoa=terea mea ca episcop =ef al bisericii ortodoxe rom`ne din exil =i p`n[ la <eliberarea> \[rii. acesta a \inut s[-mi recomande ]n deosebi s[ m[ apropii c`t mai mult de regina Ana =i s-o \in ]n curent cu toate problemele fugarilor rom`ni c`t =i din \ar[. cu calitatea sa de =ef al Casei Regale rom`ne =i apoi numele cu titlu de rege legal al Rom`niei Mihai I =i regina Ana. A doua zi ]mpreun[ cu Carol. I-am relatat pe larg ]ntrevederea avut[ cu prin\ul . I-am ar[tat c[ pe l`ng[ motivele locale care m[ detremin[ s[ mut re=edin\a episcopiei de la Londra la Paris. }ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu din 18 februarie 1954 ai ar[tat c[ ai plecat ]n Portugalia. s[ le cer s[-mi fac[ lunar un raport detaliat de activitate strict religioas[ =i de activitate a lor anticomunist[. el a spus c[ este de acord s[ mut re=edin\a deocamdat[ la Paris.pre=edintele Portugaliei =i cu ambasadorul american la Lisabona. Mi-a spus iar[=i c[ ]l trimite pe generalul Ulea la Paris s[ rezolve situa\ia ofi\erilor rom`ni fugari. Carol ar[ta foarte bine. f[r[ a mai pomeni pe regina mam[ Elena =i Nicolae. am fost la Lisabona ]n cimitirul central =i am oficiat ]nmorm`ntarea fostului ministru Pangal. care vor primi salariu din bugetul lui. La Estoryl am fost g[zduit timp de o s[pt[m`n[ la ex regele Carol. era bine dispus =i era ]mbr[cat ]n uniforma de general de gard[ al fostei armate rom`ne. La cele relatate de mine. la re=edin\a ex regelui Carol II. La recep\ia pe care a dat-o. 19 februarie 1954. prin fixarea soldelor ce urmeaz[ s[ le primeasc[ ]n mod regulat de la misiunea militar[ american[. Asupra mut[rii episcopiei din Londra. Mi-a mai precizat iar[=i. Cu acest prilej s-a hot[r`t ca to\i rom`nii s[ se ]ntrunesc[ a treia zi la Carol. }n discu\iile avute cu Carol. 24 ianuarie. am ]nceput discu\iile cu Carol asupra urm[toarelor subiecte: }nt`i i-am f[cut un expozeu general asupra activit[\ii mele de la plecarea lui din Londra. d`nd toate informa\iile pe care ei eventual le vor culege de la noii rom`ni fugi\i din \ar[. unde am f[cut o liturghie. cu caracter provizoriu deoarece el crede c[ este bine ca re=edin\a permanent[ a episcopiei s[ fie pe l`ng[ una dintre cele dou[ patriarhii ortodoxe Istambul sau Ierusalim. p`n[ la ]nfiin\area armatei Atlanticului. consulul Dumitrescu =i cu ]nc[ c`\iva rom`ni fugari. Continu[ =i arat[ activitatea d-tale mai departe ? R[spuns: De la Madrid am plecat cu trenul la Lisabona. care era acuzat c[ este omul guvernului Groza. Mi-a cerut s[-i comunic cele discutate cu ceilal\i preo\i =i consilieri care nu se duc la anglicani.s-a produs.

de la acea dat[ aceste rapoarte. El mi-a spus c[ tot ce a agonisit o via\[ ]ntreag[ la un loc. pentru a-=i cosolida situa\ia. 164 }ntrebare: Ce f[cea Carol cu informa\iile date de preo\i ? R[spuns: Carol organiza diferite ceaiuri cu diploma\ii str[ini =i voia s[ le arate acestora c[ el este informat =i \ine leg[tura cu Rom`nia. }ntrebare: Clarific[ acum felul cum s-au ]ndeplinit cele cerute de Carol cu privire la acele rapoarte pe care trebuiau s[ le fac[ preo\ii ? R[spuns: C`nd am trecut prima oar[ pe la fiecare preot. c[ ]n 1950 =i-a scos sora din \ar[. Dup[ verificare s-a constatat c[ nu a fost adev[rat =i a r[mas mai departe aghiotantul lui Mihai. Se sus\ine c[ generalul Laz[r a plecat din \ar[ cu ]nvoirea guvernului rom`n. El a spus c[ acolo se fac tot felul de arme. prin tot felul de intrigi.. sunt ]ndeplinite. }ntrebare: Ce cuno=ti d-ta despre fabrica de armament a lui Carol ? R[spuns: Din spusele lui Carol. s[ dea solde acestor ofi\eri. cu aprobarea =i concursul moral =i material al americanilor. nu =tiu locul precis.}ntrebare: Arat[ ce ai r[spuns d-ta la cele crezute de Carol cu privire la ex regele Mihai. Discut`nd cu Carol asupra datei ]nceperii r[zboiului. }ntrebare: Arat[ alte discu\ii pe care le-ai avut cu Carol ? R[spuns: Momentan nu-mi amintesc discu\ii pe care s[ le fi 165 . unde a ar[tat situa\ia critic[ a ofi\erilor rom`ni de la Paris. majoritatea timpului a fost ocupat cu delega\ii ministerului de r[zboi american. majoritatea frunta=ilor politici rom`ni fugari sunt de partea lui R[descu =i consider[ c[ Mihai a f[cut o mare gre=eal[ c`nd a recunoscut ca legal[ frac\iunea lui Vi=oianu. pentru predarea armamentului lucrat ]n fabrica sa =i c[ ]ntre timp a fost =i pe la departamentul de stat american. frac\iunile R[descu =i Vi=oianu. deoarece la acea vreme toate comenzile de armament. nu face nici a zecea parte din ceea ce a reu=it s[ c`=tige cu aceast[ fabric[ ]n acele campanii de lucru ale r[zboiului trecut =i a r[zboiului ce vine. trimi\`ndule fonduri =i un buletin informativ tip[rit la New York =i instruc\iuni pentru organizarea manifest[rilor =i propagandei anticomuniste. El nu mi-a precizat cu cine anume a vorbit. Acest[ asocia\ie =i-a ]nfiin\at filialele ]n toate \[rile unde se aflau de la 12 fugari rom`ni ]n sus. c[ este la Paris =i c[ toate aceste favoruri li s-au f[cut numai ca el. dup[ ce ei primiser[ deja ultimul salariu de la Carol le-am explicat fiec[ruia cele cerute de Carol =i astfel ei au ]nceput s[ fac[. f[r[ a-mi specifica ce anume. a ]nfiin\at <asocia\ia rom`nilor fugari>. Asupra generalului Laz[r i-am comunicat tot ceea ce aflasem =i eu de la Mihai R[utu. Frac\iunea R[descu. treptat a m[rit-o. p[str`nd o permanent[ leg[tur[. prin induceri ]n eroare =i sfaturi gre=ite s[ fac[ pe regele Mihai s[-=i piard[ popularitatea =i s[ fac[ desordine ]n r`ndul fugarilor. el crede c[ r[zboiul se va declan=a sigur ]n prim[vara anului 1954. provizie. cu doi-trei ani ]nainte de a intra America ]n cel de-al doilea r[zboi mondial el a cump[rat o mic[ fabric[ de armament ]n apropiere de New York. care a=teapt[ de un an de zile ]nfiin\area armatei Atlanticului =i a cerut ca p`n[ la ]nfiin\area misiunii militare americane de la Paris. cu pa=aport legal RPR. generalul Laz[r =i cearta dintre R[descu =i Vii=oianu ? R[spuns: Eu am ar[tat lui Carol c[ Mihai se bucur[ de mare polpularitate ]n r`ndurile fugarilor rom`ni =i propaganda simist[ nu a avut nici un efect. etc. pe care treptat. el mi-a spus c[ din toate informa\iile =i discu\iile avute cu SUA. }ntrebare: Cu cine a aranjat Carol ca ofi\erii fugari rom`ni s[ primeasc[ sold[ de la misiunea american[ =i ce altceva \i-a mai spus el cu privire la acest lucru ? R[spuns: Carol mi-a povestit c[ atunci c`nd a fost ]n America. c[ so\ia lui =i fica primesc ]n mod regulat pensia ]n \ar[. ajung`nd ]n ultimul timp s[ fac[ din ea una din cele mai mari fabrici de armament din America. Asupra Comitetului Na\ional Rom`n rupt ]n dou[.

Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. ]n care timp m-am ocupat de probleme strict biserice=ti. unde le-am dus la avocatul R[utu. (Nu este nici unul deplasat din lag[rul comunist. Acest ceai nu a avut un caracter de festivitate ci numai o reuniune prieteneasc[. }ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu din 19. Arat[ activitatea d-tale dup[ ce ai ajuns la Paris. colonel Neferu. ]ns[ din cele ce mi-a comunicat av. pun`nd ca director al cancelariei pe Nicu Baciu. Juan Carlos pretendentul la tronul Spaniei.02. Au fost invita\i to\i mini=trii diploma\i din Lisabona. Raul Bossy. Astfel am plecat cu tot bagajul =i actele episcopiei la Paris. care se afla abandonat de to\i fugarii ]ntr-un azil de b[tr`ni catolici de l`ng[ Cannes. +tiu c[ am f[cut acest lucru. unul din fii Kaizerului. pentru a-i pune la curent cu cele discutate cu Carol. }n prezent memoria nu m[ ajut[ s[ le clarific cu certitudine. L-am g[sit bolnav ]n pat =i m-a 167 . mai departe ? R[spuns: Dup[ ce am ajuns la Paris am dus toate actele episcopiei =i bagajul la locuin\a lui R[utu =i timp de o s[pt[m`n[. Stelian Popescu. R[utu. \in s[ men\ionez c[ odat[ pe lun[ ]n palatul lui Carol din Estoryl se organizeaz[ un ceai diplomatic. care 166 avea misiunea de a se ocupa cu rezolvarea coresponden\ei venit[ la episcopie =i trimeas[. }ntrebare: Asupra acestui capitol o s[ mai revenim. avocat Nicolae Baciu. ]ns[. c[ a primit rapoarte de la to\i preo\ii. Ioan al Bulgariei. Otto al Austro-Ungariei. dou[. inginer Traian Ni\escu. autorit[\ile portugheze. eu nu pot preciza ce preo\i am anun\at. Acum intervine o perioad[ neclar[ pentru mine. La un astfel de ceai am participat =i eu. Bercu. Bucure=ti.1954 ai ar[tat c[ ai plecat de la Londra la Paris. O camer[ am f[cut-o locuin\a mea. ]ns[ nu pot preciza c`t anume. zona englez[. ]n afar[ de cele ar[tate. ]n frunte cu pre=edintele Salazar =i to\i ex regii stabili\i la Estoryl.) To\i ata=a\ii militari. Bischof. contele de Paris al Fran\ei. perioada martie . ]ns[ cu Vasilovschi am vorbit sau la Paris sau la el acolo ]n Germania. care se compunea din: maior Iliescu. de preotul Vasilovschi care avea fata bolnav[ =i de care m-am ocupat mai mult. ]ns[ nu pot preciza c`t am stat ]n fiecare loc =i ce anume am mai f[cut ]n acest timp. luat aparte. La Istambul am plecat ]n urma unei consf[tuiri cu consiliul parohial al episcopiei. c`t =i cu centralizarea rapoartelor religioase =i informative f[cute de preo\i pentru ex regele Carol II. rezult[ c[ eu i-am anun\at^ Se poate s[-i fi anun\at prin coresponden\[. Papanace. maior Croitoru. g[sind pe b-dul Michel l`ng[ Sena. Bucure=ti. +tiu doar c[ acuma trebuia s[ trec pe la fiecare preot ]n parte. 20 februarie 1954. }mi amintesc de un singur caz doar. }ntrebare: Ce preo\i ai anun\at ]n acest interval de cele discutate cu Carol ? R[spuns: Ca s[ fiu corect. De la Paris am plecat la Londra unde am avut o consf[tuire cu membrii consiliului eparhial c[rora le-am f[cut cunoscut[ problema hot[r`rii luate de a muta sediul episcopiei de la Londra la Paris. regele Leopold al Belgiei =i membrii casei lui Carol. 21 februarie 1954. (Regele Umberto al Italiei.aprilie.avut cu Carol. Cu comandorul Vasilescu m-am dus ]mpreun[ s[-l vizitez pe Visarion Puiu. Din interogatoriile mai vechi: 9 aprilie 1953. Am f[cut c`te o adres[ lui Oadams =i Arhiepiscopului Londrei ]n care le-am mul\umit de ajutorul dat =i le-am spus c[ interesele episcopiei cer s[ mut re=edin\a la Paris. Nicu Baciu. am c[utat locuin\[. }ntrebare: Continu[ =i arat[ activitatea d-tale mai departe ? R[spuns: De la Estoryl am plecat cu trenul spre Paris unde am r[mas o zi. Gogu Constantinescu. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. iar ]ntr-una am instalat cancelaria episcopiei.

pentru a ]ncerca pe calea juridic[. unde m-am mutat lu`nd cu mine =i pe t`n[rul Ion Bodea. discurs ]ndreptat impotriva RPR. al c[rui nume nu-l mai re\in. asigur`ndu-i pe cei prezen\i c[ ]n cur`nd se vor ]ntoarce ]n \ara ]n care s-au n[scut. Pus ]n fa\a acestei noi probleme ridicate de patriarhul Atenagora. ]i voi trimite lunar banii necesari. c[ dup[ ce voi rezolva problema propriet[\ilor din Orient. catolicii special l-au l[sat ]n aceast[ mizerie. men\ion`nd c[. care l-au abandonat. fostul consul al Rom`niei monarhice. Impresionat de toate acestea. Iorgulescu. discurs care era ]ndreptat ]mpotriva RPR. ]nainte de a intra ]n posesia bunurilor rom`ne=ti din Turcia. ]n aceast[ calitate. }ntrebare: Continu[ cu activitatea d-tale ? R[spuns: }mpreun[ cu Aurel Decei =i cu Abeles am fost la patriarhul Atenagora. am angajat un mare avocat turc.rugat s[-i dau o m`n[ de ajutor s[ poat[ ie=i din acel azil s[-=i ]ngrijeasc[ s[n[tatea =i s[ tr[iasc[ mai omene=te. =i ca =ef al bisericii rom`ne=ti. care p`n[ ast[zi nu au fost r[scump[rate. pentru faptul c[ inten\ionam s[ stau mai mult timp. ]n frunte cu ministrul. El mi-a declarat c[ de=i dore=te s[ r[m`n[ ]n legea lui str[mo=easc[. El mi-a spus c[ dac[ vreau =i m[ simt ]n stare s[ preiau asupra mea ]ntreaga r[spundere de reprezentant al bisericii ortodoxe rom`ne. ei i-am spus c[ momentan nu pot s[-i dau astfel de declara\ie =i c[ urmeaz[ s[ m[ consult cu consilierii episcopiei mele asupra acestei probleme. unde am fost =i eu invitat g[sind acolo toat[ lega\ia american[ din Turcia. f[r[ actul patriarhiei s[ intru ]n posesia bunurilor ar[tate. De asemeni am vorbit la s[rb[torirea de 10 mai. Am vorbit de c`teva ori la radio ]mpotriva regimului din RPR. Pe l`ng[ lupta pe care am dus-o pentru c`=tigarea bunurilor mai sus ar[tate ]n acest interval. Am g[sit un apartament de trei camere. La acest hotel am r[mas o s[pt[m`n[. i-am dat un costum de haine de al meu =i o sum[ de bani. unde eram ]nt`mpinat de profesorul Decei Aurel de la comitetul rom`n. f[c`ndu-m[ s[ cheltuiesc mari sume de bani =i tot felul de interven\ii. voi desp[gubi patriarhia ecumenic[ pentru toate aceste bunuri. Aci Decei a \inut s[ m[ prezinte ca pe un mare anticomunist. V[z`nd c[ pe cale legal[ nu pot intra ]n posesia bunurilor rom`ne=ti. comandorul Abeles. deoarece ei au crezut c[ mi-am mutat complect sediul la Istambul. Dup[ aceasta am plecat cu vaporul la Istambul. Aceast[ ac\iune juridic[ a durat c`teva luni. c[ruia i-am adus la cuno=tin\[ c[ mi-am mutat re=edin\a din Londra a=a cum dorise el. dup[ care ministrul american a cerut s[ le povestesc 169 . ]n care s[ men\ionez calitatea mea recunoscut[ de patriarhie. aceia de 168 reprezentant legal al ]ntregii biserici rom`ne=ti. El mi-a cerut s[ dau o declara\ie. care a avut loc la Istambul cu to\i fugarii rom`ni. care p`n[ la urm[ s-a soldat cu o nereu=it[ din cauza patriarhului care urm[rea aceast[ chestiune. spun`ndu-i s[ aib[ ]n vedere. eu trebuie s[ rezolv vechea problem[ a bunurilor patriarhiei ecumenice. fostul comisar de siguran\[ Mircea Vasilache. La Decei acas[ a avut loc un ceai. Am participat la o reuniune a asocia\ilor turci n[scu\i ]n Rom`nia de sub pre=edin\ia lui Suphi. eu m-am ocupat de ]ntreaga situa\ie a fugarilor rom`ni cu care am stat de vorb[ =i pe care am c[utat s[-i plasez la lucru prin interven\iile fostului ambasador turc Suphi Tanrioer. am plecat ]n ora= =i am luat o camer[ la hotelul central din Istambul. totu=i simte c[ este la cap[tul puterilor =i nu mai poate duce lupta =i responsabili de trecerea lui la catolicism vor fi mai to\i rom`nii fugari. ]n care ]mi manifestam atitudinea mea du=m[noas[ fa\[ de RPR. declara\ie ]n care eu s[ ar[t c[ recunosc dreptul de proprietate al patriarhiei ecumenice asupra tuturor p[durilor =i mo=iilor avute ]n \ar[. Hamdi Nusuret =i al\ii pe care nu-i re\in. care s-a ocupat =i cu alte probleme juridice. }n Istambul am stat p`n[ ]n septembrie 1951. s[-l for\eze s[ treac[ la catolicism. la care am luat cuv`ntul. venit de cur`nd din \ar[ care ]mi venea ca un fel de secretar. Malioglu. bunuri aflate ]n Rom`nia. am acordat diferite interviuri la ziari=tii turci. Dup[ ce mi-au f[cut o primire festiv[. timp ]n care mi-am c[utat o locuin\[. nu-mi amintesc c`t.

Al doilea bun important se afla pe malul Iordanului. =ef al bisericii ortodoxe rom`ne din exil. acest c[min a fost bombardat =i c`nd m-am dus s[-l iau ]n primire am constatat c[ era nelocuibil. pentru problemele interne ale bisericii cre=tine. 22 februarie 1954. 170 El mi-a eliberat imediat actul prin care m[ recunoa=te ca episcop. ]nainte de a trece la Ierusalim. spre deosebire de patriarhul Constantinopolului a fost foarte bine voitor =i loial fa\[ de mine. azi angajat ca pilot la compania de avia\ie libanez[. fost ajutant regal.. reprezentate prin c`teva case particulare l[sate mo=tenire de ni=te foste c[lug[ri\e rom`nce ce muriser[ la Ierusalim. act cu care m-am prezentat la autorit[\ile Transiordaniene pentru a fi pus ]n posesia bunurilor mai sus men\ionate. earu numai dou[ din Ierusalim. Eu am ar[tat unele date chiar cu exager[ri. ]ns[ la atelierul mecanic din Ierusalim mi-a spus c[ at`t motorul c`t =i instala\ia sunt vechi =i uzate =i nu se mai poate face nimic cu ele. fost c[lug[r la m`n[stirea Neam\. De aici am f[cut o adres[ oficial[ pre=edintelui comitetului rom`n de la New York Vi=oianu. circa 3-4 ha. care fusese la biserica greac[ din Bucure=ti ]n 1946. care-mi era un vechi prieten din \ar[. era c[minul rom`nesc. Arat[ unde anume te-ai deplasat =i pentru ce ? R[spuns: Primul drum pe care l-am f[cut din Beiruth a fost la Ierusalim (jum[tatea ora=ului din Transiordania). sub regimul comunist =i ]ndeosebi impresiile formate din spusele ultimilor fugari rom`ni cu care eu am stat de vorb[.impresiile mele din \ar[. originar din Bucovina. Aici am venit ]nt`i pentru chestiuni biserice=ti =i al doilea pentru a trata cu patriarhul ortodox al Ierusalimului luarea ]n posesie a bunurilor biserice=ti rom`ne din Transiordania. am r[mas la el pentru un timp. Bucure=ti. }mpreun[ cu stare\ul m`n[stirii. Patriarhul Ierusalimului. Aceast[ livad[ nu ar fi putut aduce venit dec`t dup[ 2-3 ani de func\ionare a pompei. cl[dire nou[ f[cut[ ]n Ierusalim de patriarhul Miron. pomii ne uda\i artificial se uscau. Dintre toate aceste case singurele care se prezentau ]n stare bun[. ]ns[ p`n[ la r[pirea mea nu a trimis nimic. }ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu din 20 februarie 1954 ai ar[tat c[ din Beiruth te-ai deplasat ]n mai multe \[ri din orient. Dintre toate bunurile rom`ne=ti din Transiordania cel care valora mai mult =i putea aduce un venit serios. Din Istambul am plecat cu vaporul la Beiruth. Totodat[ ]n Beiruth am g[sit o serie de conduc[tori biserice=ti. cu privire la unele m[suri luate de regimul actual din RPR =i alte lucruri ]mpotriva RPR =i scopul de a ad[uga =i eu ceva la toate cele cunoscute chiar exagerate =i impresionate pentru a-i face s[ dezl[n\uiasc[ c`t mai cur`nd r[zboiul. ast[zi devenit preot rom`n =i mare anticomunist. c`nd a venit valul mare de refugia\i din Palestina Israelit[ au fost 171 . }n Beiruth am descoperit o adev[rat[ colonie de rom`ni fugari. livad[ care a produs numai at`ta timp c`t o pomp[ mecanic[ a func\ionat. nu am putut rezolva nimic =i atunci m-am hot[r`t s[ plec din Istambul spre Ierusalim pentru a ]ncerca s[ intru ]n posesia bunurilor din Transiordania. care era deservit[ de preotul grec Moraitache. plecat din \ar[ de vreo 20 de ani. foarte importan\i. care are o mare livad[ cu pomi. o m[n[stire cl[dit[ tot sub patriarhul Miron. iar pentru repara\ii necesita o sum[ foarte mare. Acestea ]ns[. a=a cum jum[tate din livada m`n[stirii s-a =i uscat. cer`ndu-i s[ ne trimit[ din fondurile comitetului o pomp[ =i instala\iile necesare din America. Cu procesul de care am ar[tat. care puteau fi ]nchiriate. destul de mare. deoarece ]n acea regiune lipsit[ de ploi. am ]ncercat s[ repar[m motorul pompei =i ]ntreaga instala\ie. expulzat din \ar[. Aici fiind stabilit comandorul Udrischi. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. }n timpul r[zboiului arabo-israelit. Vi=oianu a promis c[ va trimite. Alte lucruri rom`ne=ti erau ]n ora=ele Ierihon =i Bethleem.

care nu mi-a ascuns c[ americanii ar fi foarte mul\umi\i dac[ eu m-a= duce la Damasc s[ conving pe patriarhul ortodox al Antiohiei =i Damascului de libertatea religioas[ =i libert[\ile regimului din \[rile democrate (comuniste) =i totodat[ s[ stau de vorb[ cu episcopii care au fost indu=i ]n eroare de propaganda comunist[. sunt adev[ra\i du=mani ai p[cii cre=tine =i tr[d[torii legii ]nv[\[turii lui Hristos. Pe de alt[ parte. nu este altceva dec`t ]ndeplinirea ]nv[\[turii cre=tine=ti ce se concretizeaz[ prin cuvintele <Pace Vou[>. haine biserice=ti. Toate aceste daruri. c[ regimul comunist. el a fost invitat de patriarhul Alexei s[ vin[ la Moscova. timp de c`teva zile.rechizi\ionate pentru refugia\ii arabi =i toate ]ncerc[rile mele de a le elibera au fost zadarnice. Bucure=ti. at`t din Uniunea Sovietic[ c`t =i din RPR nu persecut[ biserica. Acest interviu a fost tip[rit cu lux de am[nunte cu fotografii ale patriarhului Antiohiei ]n toate ziarele comuniste. La re]ntoarcere. provoc`nd foarte multe comentarii =i multe induceri ]n eroare. }n RPR deasemeni a fost dus s[ viziteze o serie de biserici =i m`n[stiri. Spiridon din pia\a Senatului din Bucure=ti. Tot acum el arat[ c[ marea ac\iune =i lupt[ deschis[ de Generalisimul Stalin pentru semnarea apelului Consiliului Mondial al P[cii pentru un pact al p[cii. etc. cu care eu speram s[-mi echilibrez bugetul episcopiei s-au dovedit inexistente. care 173 . }ntrebare: Pentru ce ai fost acolo =i arat[ activitatea d-tale ]n aceste localit[\i ? R[spuns: }n Damasc am fost sf[tuit de grupul de rom`ni din Beiruth (Udrischi. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. at`t rus[ c`t =i rom`n[. patriarhul Antiohiei a fost dus ]n c`teva ora=e mai mari din Uniunea Sovietic[. }n vara anului 1951. libertate care nici sub regimul \arist n-a avut-o. la care au participat foarte mul\i cet[\eni sovietici. ]ninte de r[zboi =i ]ninte de revolu\ia din1917. s[ participe la un congres bisericesc. unde se regizaser[ din vreme c`teva slujbe religioase. Patriarhul Antiohiei. }ntrebare: }nainte de a pleca din Orientul apropiat arat[ ]n ce alte localit[\i ai fost ? R[spuns: Am fost la Damasc. }n consecin\[ toate sursele de venit din Transiordania. sub pretext c[ i se desp[gubesc propriet[\ile patriarhiei sale avute ]n Rusia \arist[ (propriet[\i na\ionalizate dup[ revolu\ie). 23 februarie 1954. Cu acesst[ ocazie. ]n urma celor v[zute =i tr[ite de d`nsul personal. cruce. primite at`t la Moscova c`t =i la Bucure=ti. evanghelie. ci din contr[ o sus\ine. care =i-a f[cut studiile teologice ]n Rusia \arist[. progresiste =i democrate din lumea ]ntreag[. poate s[ declare ast[zi. acord`ndu-i toat[ libertatea misiunii religioase. ]n urma celor auzite =i v[zute de patriarhul Antiohiei. 172 unde a fost ]nt`mpinat de patriarhul Justinian al RPR. patriarhul Justinian l-a ]nc[rcat cu tot felul de daruri (od[jdii biserice=ti. La plecare. Papa cu to\i episcopii s[i =i toate guvernele din Apus care combat aceast[ ac\iune. pe care patriarhul Antiohiei le-a v[zut ]n plin[ func\iune. acesta ]nainte de a pleca din Bucure=ti a dat un mare =i detaliat interviu agen\iei TASS ]n care ar[ta c[ el. s-au dat 500 mii de ruble pentru sus\inerea cheltuielilor Patriarhiei Damascului. capitala Siriei =i ]n Alexandria Egipt. Vasiu Decebal =i Spuza Nicolae =i ]n deosebi de Knezovici. un b[tr`n de 75 de ani. Iar to\i episcopii ortodoc=i din Apus. =ia f[cut studiile ]n Rusia \arist[ =i a fost coleg de facultate cu actualul patriarh al Uniunii Sovietice Alexei. }n acesat[ atmosfer[ =i tensiune m[ aflam eu la Beiruth. c[ el care a cunoscut toat[ via\a bisericeasc[. patriarhul Antiohiei s-a oprit ]n Bucure=ti. bani) =i totdat[ i-a d[ruit ca proprietate dreptul de a trimite un preot al s[u =i de a ]ncasa toate veniturile bisericii Sf.

de cele ce mi-au spus rom`nii ar[ta\i mai sus =i ]ndeosebi cele spuse de Kenzovici am plecat la Damasc. membrii ai sinodului. ]nfiin\`nd catedra de secte religioase =i curente subversive. }ntrebare: Despre ce americani a spus Knezovici c[ ar fi foarte mul\umi\i dac[ te-ai duce la Damasc ? R[spuns: Despre serviciul de informa\ii american. c[rora le-am ar[tat marea gre=eal[ pe care au f[cuto leg`nd soarta bisericii lor de regimul comunist. Patriarhul Antiohiei =i Damascului a promis c[ va face acest lucru. asupra problemei religioase din regimurile comuniste. care ar avea o explica\ie prin faptul c[. Declara\iile le-am ar[tat lui Knezovici =i celorlal\i fugari rom`ni.era foarte aproape de Damasc =i motivat: ]nt`i de revolta =i convingerile mele anticomuniste. c`nd eram absolut liber. c`nd ]nc[ nici nu se punea problema existen\ei. I-am ar[tat declara\iile ob\inute de la episcopii s[i =i am ]ncercat s[-l determin s[ dea el singur un comunicat presei. eu am adus =i am f[cut un mare r[u partidului comunist rom`n care era ]n ilegalitate. ei regret[ faptul c[ au fost indu=i ]n eroare de patriarhul lor =i se desolidarizeaz[ pentru totdeauna de astfel de ac\iuni. }ntrebare: Pe ce te-ai bazat d-ta c`nd ai spus episcopilor sinodului Damascului c[ ]n cur`nd Siria va fi ocupat[ de trupele americane =i c[ va ]ncepe r[zboiul pentru a-i intimida ? R[spuns: Eu am spus cele de mai sus episcopilor sirieni pe 174 baza credin\ei mele c[ va ]ncepe r[zboiul ]n cur`nd. de=i =tiam c[ este un aport adus serviciului de informa\ii respectiv. ]n cadrul acestui serviciu de informa\ii. ]n care ar[tam c[ ace=ti episcopi se desolidarizeaz[ de patriarh. 26 februarie 1954. ]ns[ p`n[ la arestarea mea acest comunicat nu a ap[rut. ]n care s[ arate c[ regret[ interviul dat agen\iei TASS. le-am spus c[ ]n cur`nd Siria va fi ocupat[ de trupele americane. am revenit la patriarhul Damascului. mai ales aceea cu caracter poli\ienesc. }ntotdeauna atunci c`nd convingerile mele anticomuniste coincideau cu interesele unui serviciu de informa\ii eu f[ceam acea ac\iune. Ace=ti episcopi cuno=teau c[ eu am fost ales =i sfin\it episcop ]n refugiu =i c[ ]n \ar[ am fost numai preot militar care am participat la r[zboiul antisovietic. ]n a c[rui slujb[ era Knezovici. dup[ ce un episcop rom`n le arat[ adev[rata realitate din regimurile comuniste. c[ d-ta ai ]ndeplinit o misiune de la serviciul de informa\ii american ? R[spuns: Da. Dup[ ce am terminat turneul f[cut pe la to\i episcopii. Bucure=ti. c`nd adev[rata =i prima mea misiune era de simplu preot =i am r[mas str[in de orice activitate politic[. iar pe baza acestor declara\ii am f[cut ni=te interviuri la ziari=tii de dreapta din Beiruth =i Roma. Vreau s[ dovedesc c[ ]nc[ =i ]n \ar[. dar ]n cazul meu. nu este acesta adev[rul. independent. c[ ]n cur`nd va ]ncepe r[zboiul =i c[ securitatea lor personal[ =i situa\ia general[ a bisericilor este foarte grav[. 175 . ura contra comunismului =i convingerea c[ trebuie s[ lupte p`n[ la moarte contra comunismului. }ntrebare: Rezult[ atunci. afl`ndu-m[ ]n str[in[tate am fost prins =i eu de valul propagandei =i al luptei pentru existen\[. Dup[ aceasta am vizitat pe r`nd pe cei 12 episcopi. Majoritatea lor s-au gr[bit s[ ofere =i declara\ii scrise c[ nu au cunoscut realitatea =i c[ astfel. Aceasta am avut de declarat cu privire la activitatea mea contra RPR-ului ]n str[in[tate. am s[dit ]n mintea =i inima tinerilor ofi\eri de jandarmi. unde prin cursurile ce le-am predat. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 17. av`nd responsabilitatea sec\iei pentru \[rile balcanice. Eu am fost primul =i singurul preot militar care din proprie ini\iativ[ am transformat postul de simplu confesor al corpului de jandarmi. cu care am avut iar[=i unele discu\ii. pe care l-am g[sit la venirea mea la aceast[ unitate militar[. Aici am f[cut o prim[ vizit[ patriarhului Antiohiei cu care am avut ]n prima zi un schimb de vederi generale contradictorii cu el.

ca =i cum mintea lui lucid[ ar trebui s[ se lase dinainte condamnat[ la starea de prostra\ie) =i de cei de la Moscova . Capitolul VIII C{TRE CITITOR Este limpede faptul c[ anchetatul nu vrea nici o clip[ s[ se disculpe tocmai pentru c[ nu-l ]ncearc[ nici un regret =i nici o ru=ine pentru faptele sale ci le consider[ fireasca misiune cre=tin[ pe care =i-a asumat-o. etc. pagin[ de pagin[ =i anchet[ cu anchet[ iar el nu s-a opus o clip[ la altceva dec`t la ceea ce-i leza demnitatea =i credin\a. din dou[ motive: acela c[ ancheta este singurul loc unde misionarul din el are putin\a exprim[rii adev[rului care i s-a revelat =i dorin\a categoric[ de a ajunge c`t mai repede la cap[tul martiriului s[u. dup[ marele r[stimp de o jum[tate de veac ce impune de la sine obiectivitatea. adic[ la pedeapsa capital[.]n fa\a c[rora. fiind consemnat[ =i de anchetatorii de aici (care au cinismul s[ remarce c[ m[n`nc[ =i ]=i ]ngrije=te trupul.]n care acuzatul nu face nici m[car o ]ncercare s[ se apere ci le arat[ ]n permanen\[ c[l[ilor s[i c[ este mai ]nver=unat =i mai vinovat dec`t faptele cu care ]l acuz[ ei. Pentru c[ ]nnegrire s-a c[utat tot timpul. ajungem la concluzia c[ este unul dintre cazurile real-schimnice sau chiar apostolice a= ]ndr[zni s[ spun. Singurul lucru pe care-l respinge este tenta\ia m`r=av[. Dorin\[ care nu e prima dat[ c`nd =io manifest[.au un singur responsabil moral =i acesta sunt eu.Iat[ deci. schingiuirile. El subliniaz[ mereu tot ce este mai incriminatoriu ]n defavoarea sa ca probe oferite acuzatorilor s[i. s[v`r=ite de ofi\erii de jandarmi ]n contra comuni=tilor din ultimul timp perioada r[zboiului =i a preg[tirii lui . Iar ]nnegrirea anchetelor =i rechizitoriilor nu e ]nc[ nimic pe l`ng[ cele ce afirm[ propriul s[u glas. precum cererea Sf`ntului Petru de a fi r[stignit cu capul ]n jos . pentru a-l condamna mai repede ]=i ]nsu=e=te at`tea delicte ]nc`t nici ei nu-l cred =i ]=i trimit spionii s[ verifice. Ca studiu psihologic f[cut asupra textului care ne ajunge ]n m`ini ast[zi. venit[ nu doar din incultur[ ci =i 176 177 . c[ toate prigoanele.

de la str[dania scoaterii unor preo\i din lag[rele jugoslave =i p`n[ la capacitarea ]n favoarea cauzei rom`ne=ti a =efului casei princare Hohenzolern-Sigmaringen. cum a fost cazul cu grupul de ofi\eri de la Paris. la grija pentru soarta ofi\erilor rom`ni stabili\i la Paris. de aici la Paris. din micimea sufleteasc[ a anchetatorilor de a-i confunda misionarismul revelat =i asumat prin propria-i con=tiin\[ =i prin ]ndatorirea pe care i-au ]ncredin\at-o tat[l s[u =i ceilal\i oameni de ]nalt[ moral[ din jurul aceluia. pe l`ng[ toate acestea c[l[toriile lui misionare pentru servicii religioase =i predici de la München la Londra. du=manii i-au pus g`ndul r[u al r[pirii.faptul c[ aceste ac\iuni subminau inten\iile <lag[rului socialist> . de la preten\iile englezilor care l-au g[zduit =i p`n[ la preten\iile lui Atenagoras privind actul seculariz[rii pentru care de mult[ vreme suferise =i Cuza. nu ]ncepe odat[ cu ancheta. de la Londra ]n Grecia. =i ]n con=tientizarea colectivit[\ilor deja existente ale diasporei de a-=i spori eficacitatea rezisten\ei fa\[ de comunismul din \ar[. S[ ne g`ndim numai la drumurile sale descrise ]n paginile de mai ]nainte: de la lag[rele de refugia\i rom`ni pe care-i ajut[ s[ fie primi\i de diferite \[ri ]n care-=i g[sesc un rost. de fapt. de la grupul de rom`ni ce se ]mbarc[ la Bremen. de la generalul R[descu =i guvernul ]n exil din New York. la Lausanne. ]ns[=i sim\irea de credin\[ na\ional[ ]n momentul trimiterii sale. de la c[utarea unui mic grup de rom`ni pe coasta Africii. p`n[ la ]naltele consilii episcopale ale Consiliului Ecumenic. de la ]mbun[t[\irea st[rii emigran\ilor rom`ni din Anglia la eforturi pentru mijloacele de trai ale bisericilor din Orientul Apropiat. la mica noastr[ colonie din Beiruth. la Escoryl printre capete ]ncoronate =i la Pireu ]n port la marinarii fugi\i de regimul 179 . =i. Faptul c[ ac\iunile sale at`t de eficiente direc\ionate =i ]n ajutorarea celor proasp[t fugi\i de a se stabili ]n diferite \[ri f[c`ndu-=i colonii. ajung cunoscute ]n \ar[ pozi\ia ]nalt[ =i activ[ pe care el o cap[t[ ]n mijlocul emigra\iei. de la emisiunile de radio adresate \[rii. la Alexandria. sau kagebi=tii infiltra\i ]n lumea ortodox[ occidental[. Prin emisiunile sale de radio. la aplanarea conflictelor de la biserica din Paris. de la organizarea unor parohii pentru diaspora din Austria =i Germania la medierea rela\iilor 178 Casei Regale cu diverse grup[ri =i chiar ]n interiorul ei.atunci c`nd. cu toat[ vehemen\a. ca =i prin informa\iile provenite de la agen\ii infiltra\i ]n colectivit[\ile rom`ne=ti. }nnegrirea . p`n[ la convingerea marelui cardinal Montini c[ e necesar[ unirea anticomunist[ a emigra\iei =i nu ruperea ei ]n mai multe confesiuni. din sprijinul cre=tinesc acordat de Consiliul Mondial Ecumenic s[ fac[ rost de fonduri =i pentru nevoile eparhiei sale ortodoxe =i pentru ajutorarea direct[ a credincio=ilor din lag[re sau. de la ajutoarele cuvenite =i pachetele pe care le duce ]n lag[re =i p`n[ la organizarea marinarilor rom`ni din flota Atlanticului sub amiralul Dumitrescu. dar =i-n r[t[cirea patriarhului Antiohiei =i p`n[ la formarea grupului de studen\i <Rom`nia Mare>. de la str[dania consecvent[ de a demasca comunismul =i-n ziare. mult mai ]nainte ]nc[ . din Grecia la Gratz =i Salzburg. }n colo. de la generalul Franco la ministrul de externe englez Eden.denigrarea personalit[\ii lui. de la str`ngerea de pachete pentru emigran\ii s[raci. dar =i ]n apropierea v`rfurilor emigra\iei spre aplanarea conflictelor dintre ele =i conjugarea eforturilor pentru a se crea o adev[rat[ guvernare unic[ a exilului rom`nesc . d`ndu-=i seama de pericolul pe care ]l reprezint[. la Floren\a. el recunoa=te mai multe acuze dec`t ]i pot aduce acuzatorii =i afirm[ valabilitatea ]n fa\a Marii Judec[\i a tuturor metodelor de a se opune anticristului. Iar primul mijloc a fost compromiterea. care reprezentau. }n plus. p`n[ la arom`nii ce trebuiesc salva\i de moscovitul Marcos. la Stocholm. drumurile la Geneva pentru ca. al aducerii lui ]n genunchi prin orice mijloc.devine evident.din totalitatea de oameni v`ndu\i sovietelor. a-i confunda aceste comandamente ]nalte cu lipsa de scrupule a agentului ]nregimentat. la Madrid. la Istambul. Ci mai ]nainte. la Ierusalim =i Beiruth.

1 DIREC|IUNEA GENERAL{ A SECURIT{|II POPORULUI Nr. 118/61529 21. a celor v`ndu\i ideii de integrare a noastr[ la interesele sovietice.p`n[ la inumanul asalt asupra celui care-=i a=tepta execu\ia ]n celula zero de la Jilava. a anexat la dosar c`teva documente care nu au leg[tur[ nici cu ancheta. ceea ce 181 . invoc[ amnezii. mai trebuie s[ ad[ug[m o categorie de fapte: ]nfiin\area de noi biserici =i parohii.+i. care nu mai avea cum s[ nu 180 atrag[ ura guvernan\ilor din \ar[ =i mai ales. cu toate c[. ]n virtutea unui asemenea scop. Iar. dar =i de otr[virea lent[ prin infiltrarea de diversioni=ti. anchetatul este foarte zg`rcit cu am[nuntele =i chiar. organizarea =i consolidarea celor existente.2 . la radio München =i radio Salzburg. a revenit p`n[ ]n ultima clip[ . aceste parohii din str[in[tate erau locul principal al ]ns[m`n\[rii ei.din \ar[. Colonel de securitate (ss) indescifrabil Maior de securitate (ss) Negreanu I. sf[tuindu-i pe bie\ii refugia\i unde s[-=i stabileasc[ exilul. ]n termeni civiliza\i ]=i ]nf[=ura m`r=[viile ]n conceptul pudic de <contraspionaj>. c[ut`nd oriunde ajunge . desigur. la reuniuni de ]nalt[ clas[ mediind ]ntre fo=ti mini=tri =i oameni politici pentru a-i uni ]n lupta anticomunist[. pesemne s[-=i cunoasc[ victima. Grigore Leu a fost episcopul Hu=ilor. dar face notificarea de rigoare: <Asupra acestui capitol o s[ mai revenim> . Ajung`nd. Iat[-le: La plecarea sa din \ar[ (fuga . Doamna Oltea nr. iar ultima Parohie o are ]n Bucure=ti str. Ele trebuiau s[ cad[ c`t mai greu =i c`t mai t`rziu ]n m`na du=manului. ca ]n una dintre paginile de mai ]nainte. Ceea ce apare ciudat ]n acest ordin este men\iunea privindu-l pe Episcopul Grigorie Leu ca <fost episcop al Hu=ilor> cu <ultima parohie ]n Bucure=ti str. elemente de scandal care s[ rup[ unitatea.12 pentru investiga\ii. ]nafara liturghiilor =i predicilor pe care le-a ]nfiin\at =i le-a permanentizat ca emisiuni s[pt[m`nale la BBC. Confiden\ial DIREC|IUNEI SECURIT{|II CAPITALEI Cu onoare v[ rug[m s[ dispune\i s[ se fac[ investiga\ii pentru a stabili dac[ numitul Vasile Leu. Istambul. dar ne sugereaz[ pornirea =i desf[=urarea celeilalte activit[\i: cea de diversiune =i contracarare care. t[cerea lui era pecetluit[ cu o for\[ venit[ de Sus. Salvate =i de distrugerea direct[ pe care o putea face du=manul dac[ i se d[dea \inta. din relat[rile colaterale rezult[ cu eviden\[ un ]ntreg e=alon al acestora. Dar condamnatul tace tot p`n[-n ultima clip[.) Direc\ia General[ a Securit[\ii Poporului din MAI d[. Mai mult birocratic dec`t inteligent. cam t`rziu e drept. a p[r[sit \ara =i ]n ce condi\iuni. sau chiar salvate total. Beiruth. ordinul 118/61529 din 21. cum. pentru ca ideea s[ poat[ ]ncol\i. La toat[ aceast[ sfor\are peste puterile umane pe care o g[sim decisiv[ ]n interogatorii. fiul episcopului Grigore Leu. Doamna Oltea > din dou[ motive: 1) la 21 decmbrie 1948 (ce coinciden\[: e =i ziua lui Stalin !) doar ]n cercuri oficiale se poate cunoa=te inten\ia de a se face din Episcopul Grigorie un <fost episcop al Hu=ilor> deoarece Decretul pe care l-am pomenit s-a votat de-abia la 23 februarie 1949.a. cu o perseveren\[ perfid[ =i obscur[. nici cu procesul. Aici. 2) Men\ionata parohie din str. Paris sau Roma ]nc[ un post de radio prin care s[ adreseze ]ncuraj[ri =i binecuv`nt[ri celor din \ar[. spioni moscovi\i. mai presus de toate. De ce ? Ca =i oamenii din \ar[ care puteau continua r[sp`ndirea ideii de rezisten\[.este absolut necunoscut[ p`n[ la descoperirea prezentului document. O imens[ munc[ misionar[ deci. 2. Doamna Oltea nr. din p[cate s-a mai ]nt`mplat. Din fericire un arhivar meticulos. dec. la ]ntruniri ale militarilor rom`ni pe care ]ncearc[ s[-i organizeze pentru armata Atlanticului =i ]n porturile de la Marea Nordului. 1948. motorul se mi=c[ greu dar m[surile lui sunt lipsite de orice scrupul.]n termeni securi=ti n. adun`nd ajutoare b[ne=ti. anchetatorul nu insist[.la Atena. +i.

care ap[rea drept principalul autor .sau ]nalt func\ionar de stat. iar la un moment dat. de mai sus. 13/31812 din 17 ianuarie 1949. 2 DIREC|IUNEA SECURIT{|II CAPITALEI Nr. La acest ordin. parohia din <Doamna Oltea nr. Cu acestea. Lt.1948. Uciderea lui pare s[-i mul\umeasc[ pe cei interesa\i ]n rezolvarea cazului =i dosarul se ]nchide. Fa\[ de cele de mai sus expuse. 118/61529 din 21. G`ld[u. iar la un moment dat ]n r`ndurile clerului se afirma c[ Leu Vasile s-ar fi ]nnecat ]n mare. }n acest referat se sub]n\elege sursa informa\iei \in`nd fie de Departamentul Cultelor. 183 . dispune investiga\ii pentru a se stabili dac[ numitul Vasile Leu. Col. consider`ndu-l pesemne ]ncheiat odat[ cu suprimarea Episcopului Grigorie Leu. avem onoarea a raporta urm[toarele: }n urma informa\iilor efectuate. referat pe care se pune rezolu\ia de a se face fi=e 182 de securitate Episcopului Grigorie Leu. G`ld[u prin luna septembrie 1948. birocra\ia securist[ claseaz[ evenimentul.fiind astfel un loc unde primeau domiciliu obligatoriu fo=tii ierarhi biserice=ti. iar locul de surghiun la Parohia Doamna Oltea r[m`ne doar o propunere ]n h`r\oagele celor care-l condamnaser[ mai dinainte. (ss) G. odat[ cu preotul Burducea =i preotul F. s-a stabilit c[ numitul Leu Vasile.1949 DIREC|IUNEA GENERAL{ A SECURIT{|II POPORULUI La ordinul dvs. DGSP cu ordinul nr. s-ar fi ]nnecat ]n Marea Neagr[.01. Sepeanu Cpt. Nu s-a putut stabili ]n ce condi\iuni a p[r[sit \ara. de securitate (ss) V. ap[r`nd de asemenea men\iunile <F[cut fi=e> =i <operat din 23 ianuarie 1949> . 13/31812 17. Se presupune c[ ace=tia au plecat prin Constan\a.XII. ]n r`ndurile clerului se afirma c[ numitul Leu Vasile. Nu s-a putut stabili prin ce mijloc au p[r[sit \ara. a p[r[sit \ara ]n mod fraudulos.01. Dar. Lt.pus cu num[rul 21692 . privitor pe numitul Leu Vasile. fie de un informator introdus la Patriarhie.ne face s[ b[nuim c[ informa\iile au fost luate de la un func\ionar . 3 RPR MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DIREC|IUNEA SECURIT{|II CAPITALEI Nr. care s-a gr[bit s[ dea securit[\ii informa\ii ]n leg[tur[ cu ceea ce se preg[tea ]n viitor.1948. }n urma informa\iilor efectuate. Se presupune c[ ace=tia au plecat prin Constan\a. Nicolaescu. de securitate (ss) T. fiul Episcopului Grigore Leu. de securitate. a p[r[sit \ara =i ]n ce condi\iuni.evident dup[ indica\ia ca tocmai lui s[ i se fac[ fi=[ =i s[ fie urm[rit. 2> . s-a stabilit c[ numitul Leu Vasile. ord. Nicolaescu Gh.probabil al fi=ei cu care episcopul avea s[ intre pentru pu\in[ vreme ]n fi=ierele securit[\ii. Direc\iunea Securit[\ii Capitalei face referatul semnat de locotenentul Nicolaescu Gh. a p[r[sit \ara ]n mod fraudulos odat[ cu preotul Burducea =i preotul F. deoarece se vorbe=te despre faptul c[ <]n r`ndul clerului se vorbea^> =i se face confuzie cu preotul Burducea care a plecat din \ar[ ]n alte condi\ii.1949 Referat Lt. Fenesan Spuneam <pentru pu\in[ vreme> deoarece dou[ luni mai t`rziu Episcopul avea s[ fie asasinat ]n scaunul s[u episcopal pe care nu-l p[r[se=te dec`t pentru via\a de apoi. opiniem a se raporta DGSP ]n ref. 13/31812 17. nr.XII. el constituie unica baz[ a raportului care se ]nainteaz[ cu nr. fiul Episcopului Grigore Leu. prin luna septembrie 1948. 118/61529 din 21.

doi ani mai t`rziu. f[c`nd oficiul de leg[tur[ ]ntre cercurile conduc[tore evree=ti din \ar[ =i cei evacua\i>. sau <}n 1944 a defraudat de la Liceul de Fete din Ia=i mai multe vagoane de lemne cu concursul so\iei sale. 1951 se ordon[ alte investiga\ii asupra <numitului Leu Vasile> care se vede c[ ]ncepe a deveni inamicul public nr.425/ 827092 din 02. se anexeaz[ o fi=[ personal[. Raionul N. 5 DIREC|IUNEA GENERAL{ A SECURIT{|II STATULUI Nr. iar Direc\iunea General[ a Securit[\ii Statului comunic[ unit[\ilor ]n subordine prin circulara nr. lu`nd numele de episcopul Victor>. Regiunea Gala\i. .S. men\ioneaz[ =i locuri comune de genul: <N[scut la 13 martie 1905 ]n comuna Oancea . conform instruc\iunilor primite ]n aceast[ problem[.1951 1. fost cu ultimul domiciliu ]n str. Birta= Acest <AS> care pesemne ]nseamn[ <arhivele secrete>. Date biografice Leu Vasile este fiul lui Leu Grigore fost episcop la Hu=i (decedat). cu nr. cuprinz`nd rezultatele ob\inute dela A. sau: <}n noiembrie 1950 este semnalat Leu Vasile c[ se g[se=te la Gratz.IX. ]n urma c[rui fapt a fost condamnat la mai mul\i ani ]nchisoare> sau. directoarea liceului. (numele mamei nu a putut fi stabilit) n[scut la 13 martie 1905 ]n comuna Oancea.spion legionar ]n slujba imperiali=tilor. desigur de la informatorii infiltra\i precum: <}n 1949 a fost semnalat c[ se g[sea ]nchis ]n lag[rele de la Kovaci\a (Jugoslavia)> sau: <}n ianuarie 1950. Leu din Regimentul 3 Ro=iori s-a pretat la afaceri cu evreii evacua\i la Moghilev.Covurlui^ fiul fostului episcop^ domiciliat ]n^ etc. preotul Leu Vasile este semnalat c[ a fost f[cut episcop ]n str[in[tate de c[tre Visarion Puiu. <a fost simpatizant legionar. 313/81572. Colonel de securitate (ss) G. cel care a ]nceput a avea faim[ printre sutele de mii de ascult[tori clandestini ai posturilor de radio str[ine care de abia a=teptau emisiunile religioase de duminic[ pentru a putea rosti ]mpreun[ cu ]naltul prelat a c[rui voce o ascultau: <^=i fere=te-ne Doamne de Sovrompatriarhie>.apoi informa\ii care pot folosi la compromitere de genul : <Este semnalat c[ ]mpreun[ cu v[rul s[u. zona de ocupa\ie anglo american[ din Austria.11. 4 DIREC|IUNEA SECURIT{|II STATULUI CONFIDEN|IAL Nr.1951 urm[toarele date biografice ale celui care trebuie fi=at cu c`t mai mare vigilen\[. la 24 septembrie 1951. Gramond nr. activ`nd totdeauna cu mare precau\ie. 313/41578 din 16. 185 .1951 C[tre DRSS Bucure=ti Obiectul: investiga\ii asupra numitului Leu Vasile cerute cu nr. 425/827092 din 2. Pentru u=urin\a muncii informative. 313/41578 din 22. Cu nr. Iar la urm[: 3) date recente primite.1. urm`nd ca un exemplar al dosarului s[ fie ]nnaintat acestei Direc\iuni Generale. lt. }ntre ace=tia =i Emilian Ioan . 9A. B[lcescu sec\ia 21. l[s`nd s[ se ]n\eleag[ c[ este independent>.Iat[ ]ns[ c[. Direc\ia General[ a Securit[\ii Statului ordon[ regionalei de securitate Bucure=ti ]ntocmirea dosarului personal al <legionarului fugit ]n str[in[tate Leu Vasile>.XI.10. sau: <}n prima zi de Pa=te 184 a transmis la radio Londra o pastoral[ c[tre ortodoc=ii din RPR>. unde distribuia ajutoare b[ne=ti din fonduri engleze rom`nilor afla\i acolo. s-a iscat un conflict asupra modului cum trebuie servite interesele imperiali=tilor>^ Ca dovad[ c[ <opera\iunea> s-a pornit intens este faptul c[ din mai multe direc\ii ]ncep s[ curg[ at`t informa\iile c`t =i am[nuntele denigratoare cu care s[ poat[ fi compromis prin zvonuri =i <explica\ii> lansate ]n \ar[. preot. 313/81572 C[tre: regiunea Bucure=ti Dispune\i m[suri pentru ]ntocmirea dosarului personal al legionarului fugit ]n str[in[tate Leu Vasile.

Susnumitul a avut mai multe procese la Ia=i pentru cazuri de imoralitate. ]n prezent na\ionalizat ]n str. de securitate (ss) Gh. iar <]n 1946 s-a ]nscris ]n PSD> =i c[ <a fost implicat ]ntr-un proces de escrocherii ]n leg[tur[ cu ni=te materiale de construc\ii ]n urma c[rui fapt. al spionilor introdu=i printre emigran\i. Olimpiu Cu ajutorul. sau ideea a venit mai t`rziu. Din anul 1948 numitul este disp[rut =i simul`nd c[ este ]nnecat la Constan\a lans`nd acest svon printre cuno=tin\e. O decizie foarte rar[.313/41587. ]n 1948 a fugit din \ar[ ]mpreun[ cu preo\ii Burducea Constantin =i G`ld[u Florian>. cu nr. al unor cadri=ti de la Patriarhie care sunt pe ascuns =i membrii PMR. Colonel de securitate (ss) A. 9A rezult[ urm[toarele: Numitul a fost preot din 1935 la Parohia Parcul Domeniilor Bucure=ti unde a func\ionat p`n[ ]n anul 1948-1949. Mai mult nu se reu=e=te =i se aplic[ rezolu\ia <Lucrarea se va clasa la dosar>.]n dublu exemplar. Stancu C[pitan de securitate (ss) a. 313/81572 din 21 septembrie 1951. pe care el o 187 . a rezultat c[ ]n prezent susnumitul se afl[ la Londra de unde face propagand[ prin postul de radio ]mpotriva Bisericei din RPR.12. fost colonel =i procuror la Curtea Mar\ial[ (decedat).false desigur .acela de organiza r[pirea acestui element periculos din mijlocul celor a c[ror lupt[ ]ncerca s[ o unifice. al arhivelor =i b`rfelor din cartier. Men\ion[m c[ susnumitul nu are nici un fel de rude =i prieteni ]n Bucure=ti . nu =i a deciziei care. totu=i. }n Bucure=ti nu are nici un fel de rude. nr. e. Susnumitul a fost =i ministrul Cultelor. Susnumitul are rude ]n com. }n leg[tur[ cu aceast[ rezolu\ie pus[. m[ ]ntreb dac[ ea era concomitent[ =i cu concluziile dosarului . dar =i unul dintre cei mai eficien\i factori determinan\i de unitate =i de ac\iune conjugate ]n str[in[tate pentru ideea de rezisten\[ rom`nesc[ =i de ]mpotrivire la comunizarea \[rii. Gramond nr. pre=edintele sindicatului Administra\ia Patriarhal[ din str. limpede. de un rom`n la 4. 9A. care presupunea mult risc =i scandaluri interna\ionale. Antim.c[ < ]n 1944 a aderat la PN|>. transmite fi=a completat[ cu informa\ii . Horea Petre n[scut ]n anul 1891 la 12 iunie ]n Basarabia. Men\ion[m c[ din discu\iile avute cu cei de mai sus. Lt.pentru care fapt nu i s-a deschis dosar de ac\iune. 29. Ciupagea Iar la 30 noiembrie 1951. 313/41578 din 30 noembrie 1951 DIREC|IUNEA GENERAL{ A SECURIT{|II STATULUI La ordinul dvs.Din investiga\iile efectuate =i din discu\iile avute cu Verzea Nicolae n[scut ]n anul 1907 ]n Br[ila. cea exprimat[ mai sus. P`rli\i-B[l\i-URSS pensionar cu domiciliul ]n str. O decizie cum nu se mai luase cu nici unul dintre v`rfurile emigra\iei politice. era vorba de dou[ elemente na\ionale: de politica na\ional[ a exilului rom`nesc. Tocmai pentru c[ pericolul era aici =i mai mare. de\ineri de arme =i a culminat ]n afacerile de Devize =i aur. So\ia numitului este decedat[ din timpul bombardamentelor. prin consilierii sovietici c[rora le-a fost pus pe mas[ dosarul ? Precizez c[ dubiile sunt numai impotriva datei. director la cadre =i cabinet la Patriarhie. deci. com. Gramond nr. }n 1942-1943 a fost descoperit =i arestat ]n acceleratul de Ia=i la Gara de Nord de numitul Tomi\[. Col. }n Bucure=ti a fost proprietarul unui imobil.1951. cu domiciliul ]n acea=i strad[ nr. dar =i de Biserica na\ional[ a exilului rom`nesc. v[ ]naint[m al[turat fi=a personal[ a numitului Leu Vasile . Covurlui-Moldova. Modoran Ioan membru PMR. Lerescu Maior de securitate (ss) A. flagrant delict de adulter =i excrocherii. at`ta se reu=e=te s[ se str`ng[ pentru lansarea zvonurilor de compromitere ]n \ar[ =i str[in[tate a celui care devenise una dintre principalele voci de con=tientizare a sutelor de mii de ascult[tori din \ar[. 186 6 REGIUNEA BUCURE+TI Nr. pe care o reprezentau =i ceilal\i.

astfel. ]n \ar[ se lanseaz[ tot felul de zvonuri numai ca oamenii s[ nu mai asculte emisiunile: De la zvonul c[ ar fi fost r[spopit ca legionar. o f[cuse chiar cu riscul de a-=i 189 . ]=i ]nchideau bine ferestrele spre a asculta posturile occidentale. Nu speram s[ devin Patriarh ]n Rom`nia dup[ d[r`marea regimului. la distan\[. ce mai contau chiar dac[ erau adev[rate. ci un simplu c[lug[r^> Dar. Reac\ia a fost furibund[. este drept c[. dar s-a ]ntors de acolo cu <Crucea Rom`niei>. nu numai c[ nu a avut de executat nici o condamnare. este la fel de periculos prin marea audien\[ prin care o are la to\i acei oameni. Activitatea mea este mult mai vast[ dec`t cea ar[tat[ ]n rechizitoriu. cump[r`nd aparate de radio ruse=ti. dar i s-a recunoscut nevinov[\ia =i. a defraudat ni=te lemne de foc. datorit[ conflictelor cu generalul Piki Vasiliu a fost trimis ]n linia ]nt`i. C`t despre procesele anterioare: cel din 1944 ]n care se spune c[ <a fost implicat cu so\ia sa =i condamnat la ani grei> pentru ni=te vagoane de lemne. printre acuza\iile de ]nalt[ tr[dare =i ur[ ]mpotriva comunismului. p`n[ la disperata decizie de r[pire. Acum suntem ]n momentul str`ngerii de documente compromi\[toare =i a preg[tirii dosarului. ci dimpotriv[ a fost promovat confesorul trupelor de jandarmi. ca dovad[ c[ =i aici. Se caut[ martori.reprezenta cu adev[rat =i la modul foarte activ. chiar mai mult dec`t le puteau concepe ei. pentru suprimare. se ]ncearc[ presiuni spre a-i fi negat rangul ierarhic. zvonurile cu diferite rele f[cute tat[lui s[u. El =i le accentua =i le definea caracterul acuzator. iar el o f[cuse cu toate puterile sale. lucru care. d[r`marea regimului o spera!^ Alungarea influen\ei str[ine ]l implicase ]n lupt[ =i nici nu-i p[sa dac[ faptele lui deveneau la du=mani elemente de acuzare. iar restul. de vreme ce el tr[ise marea convertire de la cele lume=ti care-i b`ntuiser[ tinere\ile =i devenise altul prin toat[ credin\a sa =i prin jur[m`ntul prin care se angajase fa\[ de tat[l s[u =i de to\i ]nainta=ii s[-=i duc[ la ]ndeplinire misiunea ?! Nu d[ ]napoi. Pentru aceasta el trebuia r[pit =i dus la Moscova. se caut[ documente ale p[catelor sale trecute. foarte agresiv la adresa anticristului de inspira\ie moscovit[. Dar. s-a =i ]nt`mplat. este inexistent deoarece ]n 1944 so\ia ]i murise. c`nd administratorul liceului unde so\ia ]i era directoare. la minciuna c[ nu poate fi episcop pentru c[ ar fi avut so\ie evreic[. <Mihai Viteazul> =i chiar <Crucea de Fier>. vorba nefericitului anchetator: <Asupra acestui capitol vom mai reveni>. }n ceea ce prive=te trimiterea lui pe front. Tat[l s[u ]l trimisese ]n str[in[tate tocmai ca s[ salveze Biserica Na\ional[ de infiltrare str[in[. care. ]n str[in[tate sunt pu=i pe urmele lui agen\i n[imi\i din \ar[ sau direct de la Moscova. Iar povestea c[ a fugit ]n str[in[tate fiindc[ a v`ndut ni=te tabl[ e cusut[ cu a\[ alb[. el s-a prezentat la proces asum`ndu-=i toat[ r[spunderea spre a nu-=i l[sa so\ia ]n situa\ia penibil[ de complice. c`nd aceasta s-a ]ndeplinit. venea ]n virtutea unei ]nalte tradi\ii. recunoa=te c[ nu a fost u=[ de biseric[. c`nd elementele de compromitere au devenit =i acuze la dosarul din proces. ]n vremea men\ionatelor afaceri cu evreii. Diversiunea nu mai cunoa=te margini. }ntruc`t \elul pentru care pornise el. Iar. acuzatul nu a avut dec`t a z`mbi: unele le folosise chiar el pentru a se demonstra oficial c[ nu era apropiat de tat[l s[u =i fuga lui nu putea s[ ]mpieteze asupra aceluia . <Serviciul Credincios>. el le d[ dreptate acuzatorilor ]n m[sura ]n care 188 ei pot ]n\elege c[in\a cre=tin[: <Este adev[rat c[ am fost afemeiat p`n[ la moartea so\iei mele>. el a emigrat spre a g[si sprijin ca s[ d[r`me anticristul comunist. ]n epoc[. ]nadins au fost lansate^ Pentru a conchide ]n fa\a completului de judecat[ cu: <Recunosc ]n ]ntregime faptele cuprinse ]n rechizitoriu. la batalioanele disciplinare. Cu mul\i ani ]n urm[. altele erau contraf[cute grosolan. se caut[ ]n r`ndurile cinului preo\esc guri care s[-l denigreze. recunoa=te c[ s-ar fi dorit mai degrab[ aviator dec`t preot =i.

mitropoli\i =i episcopi din streini s[ nu se fac[. ci oric`nd va avea trebuin\[ \ara de p[stori la vreo eparhie s[ urmeze obiceiul \[rii.Tipografia m[n[stirii Neam\ 1978). Acest legat al ]nainta=ilor Episcopului Grigorie avea dou[ veacuri vechime =i venea din experien\a altor multe veacuri. care obicei din desc[lic[tur[ \[rii =i p`n[ acum. frunta=i ai \[rii. Pentru misiunea pe care a primito de la to\i cei str`n=i ]n jurul simbolului de rezisten\[ pe care ]l reprezenta Episcopul Grigorie.> (Teoctist. pentru a se mai teme de meschina b`rf[ asupra unor p[cate ale tinere\iilor sau de pedeapsa capital[ pe care nu avea cum s[ nu i-o dea anticristul. dup[ cum =i Sf`ntul P[rinte porunce=te =i ]nt[re=te asupra obiceiului \[rii a se urma =i a se p[zi. Ierotei al Hu=ilor. Mitropolitul Moldovei. Pentru c[ acest studiu na\ionalist ]n sensul cel mai nobil al cuv`ntului. Dositei al R[d[u\iului. ca s[ steie ne`ncetat =i nec[lcat. pentru c[ jurase s[ nu aib[ dec`t un scop: cauza turmei de rom`ni pe care o p[storiser[ =i ]nainta=ii s[i. venea ]nc[ din veacul de demult al sinodului de la Ia=i convocat de Mitropolitul Iacov Putneanul la 1752. semnat de un ]nalt ierarh rom`n. dar =i pentru a ar[ta cum. alt[dat[ s[ nu se mai calce. Cuvine-se dar nu numai a p[zi oricine obiceiul \[rii =i al patriei sale. acuzatul. Vrednic de subliniat este faptul c[ al[turi de el se aflau ]n acela=i cuget episcopii s[i sufragani: Ioachimie al Romanului. iar el. a deschis c[ile sim\irii na\ionale chiar sub ap[sarea regimului adus de armata ro=ie. altul strein nu s-au ]nt`mplat s[ fi fost primit la p[storiu vreunui scaun>^ Izvorul <bunului obicei al p[m`ntului> este cel at`t de bine cunoscut ]nceput al istoriei noastre din desc[lec[tura \[rii. Am citat din volumul al c[rui autor este Prea Fericitul Patriarh Teoctist =i pentru marea valoare documentar[ de simbol ecleziastic rom`nesc a textului sinodal de la Ia=i. dar rezistase =i unor avansuri f[cute la Londra de acoli\ii s[i. condamnatul la moarte Leu Vasile Victor. Premoni\ia existen\ei unui duh al viitoarelor genera\ii care 191 . anchetatul. for\`nd prin sacrificiul s[u c[tu=ele ideologiei str[ine.sup[ra protectorii. f[r[ numai din p[m`nteni. <}n =tiin\[ d[m tuturor cum se cade a =ti. tocmai pentru a nu se mai putea pune interese str[ine ]n fruntea Bisericii noastre. Convertirea sa la acest Adev[r era prea mare =i prea categoric[. rezistase =i preten\iilor mercantile ale patriarhului Atenagoras. c`t =i ]n cele viitoare a urma=ilor no=tri. nici s[ se str[mute. dar nu putea altfel. asupra potrivnicilor ce ]ncearc[ a c[lca obiceiul cel bun =i de folos \[rii. at`t ]n vremile ce le vom tr[i noi. Iat[ documentul: <Hot[r`rea soborului \inut la Mitropolia din Ia=i deschide m[re\ =irul argument[rilor cuvenite ]n sprijinirea =i ap[rarea ideii de a nu mai fi ale=i ierarhi str[ini de neam ]n fruntea eparhiilor. putea astfel s[ apar[ ]nc[ din anul 1978. c[rturari =i ]ntregul popor. Mitropolit al Moldovei =i Sucevei: <}n slujba ortodoxiei rom`ne=ti <Mitropolitul Iacob Putneanul> . a=a s-a urmat =i s-au p[zit =i niciodat[. egumenii vestitelor m`n[stiri ne]nchinate. }n virtiutea lui ]=i atribuise dreptul nu numai de a-i ]mpiedica pe moscovi\i s[ pun[ m`na pe emigra\ia noastr[. Se ]mplineau de la sinodul care l-a proclamat la Ia=i 196 de ani atunci c`nd v[rul meu lua drumul str[in[t[\ii s[-i ]ndeplineasc[ Pravila. straj[ neadormit[ s[ fac[ din ad`nca sa con=tiin\[ de neam =i de Pravil[ sf`nt[^ Iat[ pentru ce: <hot[r`m =i leg[m ca fi=te care. =i din p[m`nteni s[ se aleag[ mitropoli\i sau episcopi>^190 (la 1752 sub domnie fanariot[)^ Sufletul acestui istoric sobor al Bisericii din Moldova era ]nsu=i Mitropolitul (Iacov Putneanul). Misiunea de a nu l[sa drept cap al Bisericii unul aservit intereselor str[ine. ca nicidecum obiceiul \[rii =i al sfintelor scaune a eparhiilor \[rii. chiar sub cenzura ceau=ist[. Fiind dar obiceiu =i ]ntru aceasta de Dumnezeu p[zit[ \ar[. ce ]nc[ ap[r[tori cu toat[ t[ria s[ se \ie. ]mpreun[ cu soborul din jurul s[u. gl[suie=te adunarea. de vreme ce fi=tecare \ar[ are osebite obiceiuri =i se \ine =i se p[zesc cu obiceiurile sale.

duc`ndu-m[ la tipografia patriarhiei.adic[ f[cut cu <ajutor sovietic>-. declara\iile de anchet[ ale unor rom`ni transfugi afla\i ]n stare de arest (nu se =tie unde!) apar la Moscova =i ]i sunt ar[tate v[rului meu. cum declar[ ]n depozi\ia sa martorul preot Ioan Hagiu: <^ am auzit c[ ar fi fugit ]mpreun[ din \ar[ =i cu preotul Burducea. Capitolul IX <MARTORII> S-a declan=at astfel mecanismul de anihilare al aparatului securit[\ii RPR ]mpotriva celui mai eficient inamic pe care-l avea ]n epoc[ regimul bol=evic ]n tendin\ele sale de dominare a ]ntregului <lag[r>. Leu Vasile =i-a tuns =i ras barba>^(interogatoriu . am citit ]ntr-un ziar de limba german[ c[ Leu Vasile a fost arestat ]n Viena ]ntruc`t a fost prins c[ voia s[ fure o caset[ cu documente =i bijuterii de la ni=te b[tr`ni. ]ns[ cred c[ pe la sinod. Pe cine anume am auzit nu pot preciza. Sunt limpezi etichetele vremii cu serviciile de informa\ii imperialiste.14 =i 15 aprilie 1953 192 193 . }n 1952. textul declara\iilor. fiind trimis de serviciul de informa\ii englez.6 martie 1954 ]ntre orele 8 =i 15). cum apar la dosar: Declara\ii din 13. S-a ]ncercat <demascarea> ]n \ar[ prin mijloacele pe care le-am v[zut sau. cu atitudinea <du=m[noas[> =i chiar unele elemente ale scenariului KGB . Iat[ ce spune el =i. Pentru c[. deoarece to\i ace=tia au fost caterisi\i de Sinod^ }ntr-o =edin\[ oficial[ =tiu c[ actualul Patriarh Marina Justinian a ar[tat c[ Leu Vasile ]mpreun[ cu G`ld[u Florian ponegresc \ara noastr[ =i biserica de la posturile de radio str[ine. }n atingerea acestui scop.trebuie p[zite pentru p[strarea Valorilor Na\ionale ale Bisericii se adevere=te astfel doar la un sfert de veac dup[ refuzul anchetatului de a da vreun nume de p[rta= dintre cei pe care bine ]i =tia c[ ar putea s[-l continue pe el =i pe Episcopul Grigorie. apoi.

1949. Triest ]n Austria. am putut afla c[ ]n 1954. Eu am spus =i repet c[ nu am f[cut nici un fel de spionaj pentru nimeni =i c[ dac[ voi mai tr[i. =i o declara\ie dat[ de un oarecare Olaru. Cr[ciuna= spunea ]n acea declara\ie c[ eu a= fi ad[postit ni=te material =i muni\ii ]n \ar[ =i alte inven\ii de ale sale. De=i dup[ cum am mai afirmat. Din avion am remarcat chiar =i Kremlinul^ }n leg[tur[ cu acest capitol. Nu cer mila nim[nui. reabilitat dup[ ce a fost r[nit grav pe front. indescifrabil. c[rora le-a furnizat arme =i muni\iuni. mi-a spus c[ pentru a i se pierde urmele a simulat o sinucidere la Constan\a. mi-a vorbit f[r[ s[-mi dea date precise. mi-a spus c[ a avut ]n \ar[ leg[turi cu grupurile de rezisten\[ din mun\ii jude\ului Neam\. sunt sigur c[ la anul poate tot ]n aceast[ camer[. sunt un adversar al acestui regim din Rom`nia care a transformat \ara ]ntr-o ]nchisoare =i de=i m[ aflu ]n m`inile dvs. }ntrebare: Dar ce te face s[ te g`nde=ti tocmai la englezi ? R[spuns: Din c`te citeam din ziarele din Vest =i din discu\iile pe care le-am avut cu diver=i oameni.> <Am ajuns ]n ]nchisoarea din Baden. este Baden. plin[ de inven\ii =i de lucruri care nu-mi apar\in.. l-am cunoscut personal pe Leu Vasile ]n oct. a dat =i el o declara\ie pe care am citit-o. unde domne=te foametea =i teroarea. a= vrea s[ mai spun c[ eu ]mi dau seama c[ dvs. de Securitate. La Moscova mi s-a spus c[ sunt ]n ]nchisoarea Liubianka din Moscova. urm[ri\i s[ afla\i amestecul meu ]n Serviciul englez de Informa\ii. la Gratz. }n urma acestui r[zboi eu cred c[ vor c`=tiga americanii =i mai cred c[ dac[ va fi s[ fiu judecat de ei sau de englezi. unde s-au prezentat autorit[\ilor engleze de ocupa\ie. El mi-a spus c[ acolo unde am fost. Eu nu am crezut =i nu cred ]n stabilitatea regimului din Rom`nia. Vasile Leu mi-a vorbit personal despre faptul c[ ]n timpul regimului antonescian a fost arestat =i condamnat la ]nchisoare. Dat[ ]n fa\a noastr[. Sima. De aici am plecat la Moscova. despre marile leg[turi pe care le-a avut ]n \ar[ la palatul regal. la mare.<^ Tot la Moscova. am citit o declara\ie dat[ de Cr[ciuna= recunosc`ndu-i scrisul. zona englez[. v-a ]ncepe r[zboiul =i c[ regimul din Rom`nia se va pr[bu=i =i odat[ cu el se va pr[bu=i =i regimul capitalist =i ]n lume se va introduce un socialism cre=tin care se va sprijini pe biseric[. A doua zi. voi fi anchetat de c[tre englezi. DECLARA|IE Subsemnatul Silviu Cr[ciuna= declar urm[toarele despre Leu Vasile: }n \ar[ nu am =tiut nimic despre acesta. prin mijlocirea colonelului Iliescu . un avion m-a trimis la Moscova. care a vizitat ]n acel an Uniunea Sovietic[. S[ nu crede\i ]ns[ <domnilor> c[ eu a=tept eliberarea din partea americanilor sau a englezilor. adic[ ]n localitatea de la 30 km de Viena. De aici a plecat ]n Italia unde a luat leg[tura cu generalul Puiu Petrescu. apoi a plecat ]n zona englez[ din Germania. }n str[in[tate la Paris. unde au continuat cercet[rile^> <^La Moscova am stat cu un ziarist francez c[ruia i-am spus peripe\iile mele.. trimis pe front ]n deta=amente de pedeaps[. voi fi f[r[ ]ndoial[ acuzat de 194 comunism. pe care nici nu l-am cunoscut vreodat[. eu nu v[ fac nici un fel de t[m`ieri sau s[ ]ncep a recunoa=te binefacerile acestui regim. la Bucure=ti =i ]n \ar[ ]n general. Acolo am fost cercetat de c[tre un colonel rus care a f[cut anchet[ asupra identit[\ii mele. De aici a plecat ]n Germania unde a avut o ]ntrevedere cu H. =i c[ apoi a fugit cu popa Florian G`ld[u peste Jugoslavia. Olaru. 195 . Lt. urm[rind prin aceasta s[-mi u=urez vina =i s[-mi ]mbun[t[\esc traiul. mi-a vorbit de faptul c[ a fost trimis la Moscova ]n 1948 cu delega\ia bisericii ortodoxe rom`ne. cu aviatoru Vasiliu Cluj =i cu al\i reac\ionari rom`ni.Londra.

Pentru acest scop era necesar ca sfin\irea s[ fie f[cut[ de un mitropolit. ]n octombrie 1949. L-au convins. ]n spa\iul dominat de englezi. ]n imprejur[rile actuale. }ntrebare: }n ce perioad[ ai fost ]n str[in[tate ? R[spuns: Am stat ]n Fran\a din anii 1948 p`n[ ]n vara anului 1951. singurul mitropolit ortodox rom`n existent ]n str[in[tate. c[ Vasile Leu a f[cut excrocherii ]n \ar[. cu care au intrat ]n contrazicere de interese. agent american la Salzburg. va fi ]n viitor trambulina pentru ocuparea locului de patriarh al bisericii ortodoxe din Rom`nia. s[-l sus\in[ pe el pe Vasile Leu. Biserica englez[ a acceptat acest plan de ac\iune. secretarul bisericii anglicane =i Vasile Leu. ss/ Silviu Cr[ciuna= Pentru conformitate. =i cu cea francez[ prin Vintil[ Betala. La Londra. Lubek nr. Vasile Leu a intrat cu ajutorul lui Iliescu =i Florin G`ld[u. ca secretar[ personal[. era Visarion Puiu la Paris. sau la episcopia vacant[ din Statele 196 Unite. Chiar de la Vasile Leu am aflat la Paris c[ tr[ie=te ]n concubinaj cu Sanda St[tescu. asupra bisericii ortodoxe rom`ne din Paris. asupra chiar a rom`nilor ortodoc=i din Statele Unite. str. ]n leg[tur[ cu conducerea bisericii engleze. Nu cunosc altceva despre via\a particular[ murdar[. Vasile Leu a ]ncercat s[-l determine pe generalul R[descu cu care a intrat direct ]n leg[tur[ la Paris. Vasile Leu a ar[tat bisericii engleze c[ astfel guvernul englez =i biserica englez[ pot dispune de un factor de influen\[ foarte important. iar ]n viitor =i ]n Rom`nia. Colonelul Iliescu. despre activitatea =i leg[turile lui Vasile Leu. la Paris. pe care vroia s[ o duc[ cu el ]n Anglia. De la inginerul Titi Constantinescu. Magos Olariu Constan\a. cu ultimul domiciliu ]n Paris. fapt pentru care a fost condamnat la ]nchisoare ]n timpul regimului antonescian. l-a acuzat pe Vasile Leu c[ este agent comunist. Vasile Leu a ar[tat bisericii engleze c[ acest episcopat ortodox rom`n din Londra. Ben Dekin. americani. francezi. 35. colonelul Iliescu l-a luat sub protec\ia lui. de aici a plecat ]n Anglia. fica lui Dumitru =i Sofia. Aici voia Vasile Leu s[ se ]napoieze pentru a relua leg[tura cu grupurile de partizani din mun\ii Neam\ului. Vasile Leu mi-a spus c[ a f[cut o leg[tur[ cu francmasoneria englez[. fuga lui clandestin[ fiind f[cut[ cu ajutorul autorit[\ilor din RPR. am aflat c[ Vasile Leu i-a cerut s[-i mijloceasc[ leg[tura cu \ara. Interven\ia nu a reu=it =i Vasile Leu s-a ]napoiat ]n Anglia f[r[ nici un rezultat practic.unde a ]nfiin\at <episcopia rom`nilor ortodoc=i din Europa de Apus>. au venit la Paris pentru a convinge pe Visarion Puiu s[ plece ]n Anglia. unde episcopia este f[r[ episcop. au organizat o adev[rat[ r[pire. De la popa Boldeanu am aflat ]n septembrie 1949. grupul simist av`nd planuri proprii de ]nfiin\are a unui episcopat ortodox rom`n la Paris. c[reia i-a propus s[-l sprijine ]n planul s[u de ]nfiin\are a unei episcopii ortodoxe rom`ne la Londra. cu aprobarea guvernului englez. Pentru realizarea planului era nevoie esen\ial[ ca Vasile Leu s[ fie sfin\it ca episcop. s[ devin[ episcop la proectata episcopie ortodox[ rom`n[ din Paris. asupra bisericii rom`ne ortodoxe din Ierusalim. n[scut[ la 11 martie 1909 ]n comuna Cubin-Jugoslavia. =i pentru ]nfiin\area episcopatului proectat. Prin mijlocirea acestei episcopii. prin care a reu=it s[ ob\in[ sprijinul francmasoneriei ]n favoarea bisericii ortodoxe. }ntrebare: Cine era ]n conducerea bisericii ortodoxe pentru fugarii rom`ni ]n acest timp din Europa ? 197 . dar nu au reu=it s[ o realizeze din cauza interven\iei grupului simist. fost paroh al bisericii anglicane din Bucure=ti. Horn Adelina Proces verbal de interogatoriu Arestata. c`nd aceasta ar reveni ]n sfera de influen\[ imperialist englez-american[. Vasile Leu urm[rea s[-=i asigure o influen\[ dominant[ asupra rom`nilor emigran\i sau stabili\i ]n Europa de Vest =i ]n alte p[r\i. acela=i Petric[ Bogdan.

R[spuns: }n Europa era Leu Vasile, un preot originar din Moldova, fugit din \ar[ ]n 1948. }ntrebare: Arat[ c`nd =i ]n ce ]mprejur[ri ai cunoscut pe Leu Vasile ? R[spuns: Pe Leu Vasile nu l-am cunoscut personal, ]ns[ am auzit despre el prima dat[ ]n 1949, la ]nceputul anului c`nd ]mpreun[ cu G`ld[u Florian au sosit ]n Austria. }ntrebare: Arat[ tot ce cuno=ti despre Leu Vasile =i de la cine anume cuno=ti fiecare lucru ]n parte ? R[spuns: La ]nceputul anului 1949, prin februarie, c`nd a venit din \ar[ cu pa=aport legal, Beguin Coca, la Paris, a ]ntrebat pe Boil[ Romulus, la care st[team eu, directorul ziarului Nation Roumaine =i secretar al PN| din Paris, dac[ acesta cunoa=te de G`ld[u unde este, c[ a plecat de acas[ =i familia nu =tie nimic unde este. Boil[ i-a spus c[ a auzit pe unul G`ld[u c[ a vorbit la un post de radio ]n Austria =i c[ din discursul lui a rezultat c[ atunci sosie ]n Austria ]mpreun[ cu Leu Vasile fost preot militar. Dup[ ce m-am ]mprietenit cu Coca Beiguin, am aflat de la aceasta, c`t =i de la Boil[ Romulus =i so\ia acestuia c[ Leu Vasile a fost pe la Paris ]n septembrie 1949 =i c[ a fost la Geneva la Consiliul Ecumenic, pentru ce anume nu =tiu. La Paris, a fost la Lupoaia Ion, fost maior de administra\ie PN|-ist =i se ocupa cu vinderea vinurilor ]n Fran\a. Aici a fost g[sit de Beguin Coca. }n 1949 era prieten cu legionarii, av`nd leg[turi cu preo\ii legionari din Paris ca: Boldeanu Vasile, Blaga Lucaci +tefan =i Gra\ian. Mai t`rziu s-a certat cu ace=tia, pentru ce anume nu =tiu =i a trecut de partea lui R[utu Mihai, Comaniciu Hora\iu. Nu cunosc altceva din leg[turile lui Leu cu persoanele ar[tate mai sus. Dup[ ce am luat leg[tura cu Titi Constantinescu, de la Salzburg prin Opran Mihai, am aflat de la acesta despre Leu Vasile urm[toarele: Leu Vasile a plecat din \ar[ ]mpreun[ cu G`ld[u Florian cu sprijinul Inteligence Service. Cum =i ]n ce ]mprejur[ri nu 198

cunosc, ]ns[ ]n 1949 a venit ]n Austria la Gratz =i s-a stabilit apoi la Salzburg. C`nd a fost recrutat pentru Inteligence Service, iar nu =tiu. Din Salzburg, a plecat la Geneva =i apoi la Londra, unde s-a stabilit, f[cea colect[ri prin Geneva, Salzburg, Gratz, Paris, Londra, ]ntruc`t fusese ales episcop al fugarilor rom`ni din Europa, =i \inea leg[tura cu Consiliul Ecumenic. }n Austria luau contact cu noii fugari veni\i din \ar[ =i culegea informa\ii pentru Inteligence Service, totodat[ se ocupa cu ]mp[r\irea de ajutoare de la americani pentru fugarii rom`ni din lag[rele din Austria. }n activitatea sa pentru serviciul de informa\ii englez, \inea leg[tura cu Iliescu =i unii reprezentan\i ai bisericii anglicane, de care a fost primit cu mare fast la Londra c`nd s-a dus ]mpreun[ cu G`ld[u. La Londra =tiu c[ a vorbit la postul de radio BBC ]mpotriva regimului din \ar[ =i pe l`ng[ aceasta, \inea predici ]n biserici pe unde mergea, pentru fugarii rom`ni ]mpotriva regimului din \ar[. Totodat[ scria articole la ziarele din Apus cu con\inut du=m[nos RPR. }ntrebare: Ar[ta\i alt[ activitate desf[=urat[ de Leu Vasile ]mpotriva RPR ? R[spuns: }n afar[ de cele ar[tate nu cunosc. }ntrebare: Cu ce persoane avea Leu Vasile leg[turi ]n str[in[tate ? R[spuns: Cunosc tot de la persoanele pe care le-am ar[tat, c[ Leu Vasile la Paris cu Sanda St[tescu, agent[ a Inteligence Service-ului, maiorul Iliescu de la Londra, avocatul Cristea de la BBC =i celelalte persoane ar[tate. De la biserica anglican[, nu =tiu cu cine a avut Leu Vasile leg[turi. }ntrebare: Ce alt[ activitate cuno=ti desf[=urat[ de Leu Vasile la Paris ? R[spuns: Nu cunosc alt[ activitate ]n afar[ de cea ar[tat[. }ntrebare: Cuno=ti o persoan[ cu numele Keti Gavrilescu =i ]n caz afirmativ c`nd =i ]n ce ]mprejur[ri ai cunoscut-o ? R[spuns: Pe Keti Gavrilescu nu am cunoscut-o personal, ]ns[ 199

de la Coca Beguim, cunosc c[ aceasta este o inginer[ chimist[, care p`n[ prin 1949-1950 a stat la Paris =i apoi a plecat ]n Anglia =i lucra la un laborator chimist. }ntrebare: Ce cuno=ti despre felul cum a ajuns Keti Gavrilescu la Paris =i ]n ce ]mprejur[ri a plecat ]n Anglia ? R[spuns: Nu =tiu cum a ajuns la Paris =i nici cum =i de ce a plecat din Paris la Londra. }ntrebare: Ce cuno=ti despre formarea unei forma\ii militare dintre fugarii rom`ni ]n Europa Apusean[ ? R[spuns: Cunosc faptul c[ ]n 1949, fostul rege Mihai, a ]ns[rcinat pe generalul Petrescu Puiu =i amiralul Dumitrescu Gheorghe, s[ formeze din coloni=tii rom`ni =i persoanele fugite din \ar[, o forma\iune militar[ care s[ lupte ]mpotriva RPR. Aceste persoane, ]mpreun[ cu al\i fo=ti ofi\eri din \ar[, fugi\i ]n Fran\a, au format la Paris <Asocia\ia fo=tilor militari rom`ni>. }n aceast[ asocia\ie se f[ceau ]nscrieri ale fo=tilor ofi\eri =i fugari rom`ni care impliniser[ v`rsta stagiului militar, cu scopul - a=a cum era scris =i ]n statutul lor - <form[rii unei eventuale armate rom`ne, ]n cadrul armatei europene>. }ntrebare: Ce rol a avut Leu Vasile ]n formarea acestei asocia\ii ? R[spuns: Nu cunosc dac[ Leu Vasile a avut vreun rol ]n aceast[ asocia\ie. |in s[ men\ionez c[ eu cunosc numai via\a rom`nilor din Fran\a =i pe ceilal\i din alte \[ri numai din auzite, anumite fr`nturi din activitatea lor a=a cum am cunoscut despre Leu Vasile. Prezentul proces verbal de interogatoriu a fost citit de mine cuv`nt cu cuv`nt =i el corespunde ]n totul cu cele declarate de mine. ss. Magos Constan\a Olariu Va s[ zic[ dosarul ]ncepe a se alc[tui la Moscova. Episcopul emigra\iei rom`ne este r[pit =i dus la Moscova, cum vom vedea am[nunte ]n documentele de mai t`rziu, dar =i martorii, sau m[rturiile (i se arat[ texte olografe a c[ror grafie o recunoa=te) ajung tot acolo. Nu am g[sit la dosar declara\ia celui numit 200

Neam\u; ]n leg[tur[ cu cei doi - Silviu Cr[ciuna= =i Mago= Olariu Constan\a, rezult[ clar c[ au fost ]n occident o vreme, dar au reajuns prizonieri la comuni=ti unde, la presiunile anchetatorilor fac unele concesii, cu toate c[ se simt obliga\i s[ declare ]n special, lucruri oneste. Astfel, ]n declara\ia lui Cr[ciuna= se insinueaz[ lucruri compromi\[toare cum ar fi participarea v[rului meu ]n 1948 ]ntr-o delega\ie la Moscova, lucru absolut neadev[rat dar =i neverosimil, dar pus pentru a da verosimilitate celorlalte insinu[ri: c[ ar fi agent al RPR trimis ]n str[in[tate; se mai trece apoi prin concubinaj =i antecedente dubioase pentru a se ajunge la leg[turi cu francmasoneria. Va s[ zic[ un prelat rom`n, care ajut[ partizanii din mun\i dar face parte din delega\ia oficial[ la Moscova =i cultiv[ intens francmasoneria. Conexiuni at`t de grosolane ]nc`t nu pot fi crezute nici de magistratura cea mai totalitarist[. Cealalt[ depozi\ie, a Constan\ei Olariu, barem re cunoa=te de la ]nceput c[ nici <nu l-a cunoscut personal pe Leu Vasile> =i c[ <nu =tie c`nd a fost recrutat pentru Inteligence Service >. +i, cu toate acestea, astfel de depozi\ii au fost men\ionate =i ]n dosarul procesului, instan\a consider`ndu-le valabile =i chiar hot[r`nd c[ nu mai este necesar[ audierea sau confruntarea martorilor. Desigur - Pentru ca totul se <organiza> cu urm[torul scop: Declara\ie din 15 aparilie 1953 La Zurich, m-am oprit vreo dou[ zile la familia Saposnic pentru a o vedea =i pentru a-mi completa jurnalul meu de zi. Jos, la familia Saposnic am cunoscut un consilier de Lega\ie elve\ian, cu serviciul la Belgrad. }ntre\in`ndu-m[ cu el, vremea a trecut f[r[ s[-mi dau seama. Gr[bindu-m[, mi-am uitat jurnalul de zi ]n noptier[ la familia Saposnic. Am telefonat din Insbruck d-nei Saposnic spun`ndu-i s[-mi trimit[ jurnalul de zi prin consilierul elve\ian care a doua zi urma s[ treac[ spre Belgrad. Convorbirea mea cu d-na Saposnic fusese interceptat[. D-na Saposnic mi-a spus c[-mi va trimete jurnalul, asigur`ndu-m[ c[ 201

va lua m[suri ca jurnalul de zi s[-mi ajung[ la timp. Duc`ndu-m[ la gara Insbruck pentru a-l a=tepta pe consilierul elve\ian, pe peronul g[rii care nu era aglomerat, ]nainte de sosirea trenului, am fost tr`ntit de un hamal care ducea un c[rucior. Numai printr-un miracol am sc[pat de a nu fi c[lcat de trenul care intra ]n gar[. La anchet[ s-a stabilit - dup[ declara\iile hamalului - c[ hamalul nu f[cuse acest gest ]nt`mpl[tor, ci la anchet[ sa stabilit c[ el fusese pl[tit cu 2500 shilingi pentru a face aceasta. Hamalul declarase c[ fusese pl[tit de un domn care vorbea prost nem\e=te - era probabil englez - care ]i promisese c[ dac[ va s[v`r=i faptul, va primi ]nc[ 2500 shilingi. Dup anchet[, hamalul, care era localnic =i c[s[torit ]n Insbruck, a disp[rut din localitate. Am istorisit aceast[ ]ncercare de atentat lui R[descu, R[utu, Udri\chi, Bercu =i Biscoff.

Capitolul X
C{TRE CITITOR Rareori ]n via\a aceasta se atinge sublimul =i nu multor oameni dintre miliardele care vie\uim le este dat[ o asemenea binecuv`ntare. Credin\a cre=tin[, prin toat[ experien\a biblic[ =i prin Adev[rul adus de Domnul Isus este convins[ c[, printre oamenii pe care Dumnezeu i-a f[cut s[ se ]nmul\easc[ =i s[ st[p`neasc[ p[m`ntul, exist[ doar unii care sunt ale=i ai Lui. Fiin\e ale vie\ii fiind, ]n general condamn[rile la moarte ne zguduie, iar =tirea unor execu\ii ne terifiaz[ con=tiin\a indiferent de ce specie de subcon=tiin\[ uman[ ar fi vorba. Dar mi te c`nd omuciderea are loc ]n cazul unei puternice personalit[\i care ar mai putea face multe pentru omenire! M[ obsedeaz[, din copil[rie, capul a=ezat ]n \[r`n[ al lui Nicolae Iorga, cu barba r[v[=it[ dup[ asasinat, dintr-o fotografie de ziar care mi-a c[zut ]n m`n[. Mi-l amintesc pe tat[l meu unul dintre pu\inii oameni care votase cu <Nu> la referendumul f[cut de Ion Antonescu explic`nd c[-l accept[ ca militar, dar nu-i place dictatura - cum, ]n diminea\a lui iunie 1946 c`nd a auzit la radio vestea execut[rii mare=alului a pl`ns =i a spus: <tic[lo=ii>^ Deseori, ]n mod cu totul necontrolat, ]mi revine ]n memorie chipul unui prim-ministru dintr-o \ar[ important[ cu care am avut conversa\ii de foarte pl[cut[ eleva\ie intelectual[ ]n c`teva seri ale unui mare festival cultural =i c[ruia i-am v[zut apoi ]n <Paris Match> secven\ele sp`nzur[rii de poarta unui stadion, urcat pe-o lad[ de bere care i se lua de sub picioare. Ca om, te cuprinde o r[scolire ]n fa\a oric[rei execu\ii, tocmai pentru c[ e terifiant g`ndul distrugerii unei con=tiin\e. Ce s[ mai spunem, dar, despre o con=tiin\[ care, spre deosebire de noi, muritorii de r`nd, a atins sublimul ! Din acest motiv, din toate paginile dosarelor - pagini ce 203

202

v`ndu\i. R[bd[torule. unele m-au f[cut s[ fiu m`ndru de neamul meu. dac[ ar fi fost oameni normali.cum spune chiar =i t[tucul lor materialist. ]nt`i i-a dat onorul ]n semn de profund respect pentru ceea ce reprezentase ea =i abia apoi a comandat foc. Ei decid c[ nu e nevoie s[ fie audiat vreun martor =i nu le pas[ c[ depozi\iile de la dosar au fost luate unor aresta\i sub cine =tie ce presiuni sau promisiuni. venit din partea unor . ]n fa\a lor. altele m-au f[cut s[ l[crimez. Celor c[rora. dar c`nd a constatat c[ acela a r[mas f[r[ muni\ie. =i tot =iar fi dat seama c[. urm`nd s[ sufere pedeapsa capital[ pentru aceste fapte>. Educa\ie care. Ei bine. Cu toate c[. le explic faptul c[ indignarea mea izbucne=te doar la ]nt`lnirea unui cuv`nt: <reeducare>. Dumnezeu s[-i ierte pe Lavrovii. ar fi avut m[car intui\ia c[ se apropie de ceva sf`nt. este cea din textul sentin\ei: <^av`nd ]n vedere periculozitatea excep\ional[ a acuzatului. care m[ chinuie at`t de mult ]nc`t a= fi fericit dac[ a= putea s[ nu mi-o mai amintesc. ba chiar s[ =i le agraveze. Dar toate acestea. l-a salutat =i =i-a luat zborul ]n alt[ direc\ie. dar cea mai grav[ dintre acestea. V`ndu\i con=tient. Branovicii. faptul c[ este imposibil[ reeducarea lui. f[c`ndum[ s[ exclam disperat: <Cum ai putut r[bda. Un cinism strict animalic. ]n ciuda studiilor juridice pe care ar fi trebuit s[ le aib[. spre divin. \in de ni=te legi morale pe care Lavrovii.Dumnezeu s[-i ierte . at`ta tic[lo=ie animalic[ =i lips[ de sim\ire uman[ ?! >^ Poate c[ voi g[si loc s[ vorbesc =i despre celelalte. dar nu po\i s[ nu respec\i sublimul la care un om a ajuns ]n credin\a lui ! La execu\ia lui Mata Hari.<fiin\e cu con=tiin\[ superior organizat[> . Lalyerii. ]ns[. dar c`teva fraze m-au umplut de revolt[ p`n[ la Dumnezeu. oric`t de importan\i s-ar fi considerat. aceast[ fraz[ li se pare corect[ m[car din punctul de vedere a formei juridice. evacueaz[ 205 . Solomonii. doar Ceau=escu tr[gea ]n ur=ii ]nfometa\i =i apoi ademeni\i cu m`ncare. dar dac[ ar 204 fi fost oameni. Dar e numai cinism. +i ]nc[ una care a atins cotele maxime din ce poate atinge o con=tiin\[ omeneasc[: un om c[ruia nu-i e team[ s[-=i recunoasc[ absolut toate faptele. Tocmai pentru c[ sun[ foarte uman =i vrea s[-=i aroge sim\[minte omene=ti. po\i avea convingeri contradictorii cu aceast[ credin\[ misionar[ a celui ]nc[tu=at din fa\a ta. ci a avut o singur[ credin\[ misionar[: turma al c[rei p[stor era. le ignor[ sau chiar ]=i arog[ dreptul bol=evic de a le c[lca ]n picioare. lipsit de orice fior al sim\irii umane. legile morale ale v`natului. Tribunalul apreciaz[ c[ nu sunt circumstan\e atenuante ]n favoarea sa. comandantul plutonului care o punea la zid. C[l[ii rugurilor inchizi\iei g[seau calea de a-=i ar[ta respectul pentru sfin\enia celor sacrifica\i d`ndu-le ]nt`i lovitura de gra\ie. Pantiu=ii =i Panovii care i-au dirijat din umbr[. Lalyerii care-au semnat o asemenea sentin\[. Nu le poate pretinde nimeni s[ aib[ vreun sentiment fa\[ de sintagma: <Biserica Rom`n[>. golit[ de morala cre=tin[ =i de ]n\elegerea aspira\iilor superioare. sau poate =i mai r[u ]n materie de desumanizare pe care a adus-o glorioasa putere sovietic[ .mi-a fost dat s[ le citesc la v`rst[ ]naintat[ despre fapte petrecute ]n adolescen\a mea. chiar dac[ ele sunt de neputin\[. Eroul aviator Agarici s-a luptat ]n aer ]ncerc`nd s[-=i doboare adversarul rus. Chiar =i la v`n[toarea de animale. Solomonii. te oblig[ s[ g[se=ti animalul =i s[ te ]ntreci cu el doar c`nd are o =ans[ dintr-o sut[ ca s[ se salveze prin fug[. nici la Patriarhia Ecumenic[. indiferent de credin\a lor.v`ndu\i incon=tient tocmai prin educa\ia la care ei se refer[ c`nd vorbesc de reeducare. de un lucru asupra c[ruia trebuie meditat cu grij[ oric`t de p[g`n ai fi !^ Nu le pretind asta. po\i chiar s[ te consideri adversarul unor asemenea convingeri sau chiar jandarmul care trebuie s[ le distrug[. se afl[ o con=tiin\[. unele m-au cutremurat. r[m`ne doar o g[unoas[ form[ de dresare a fiin\elor pentru interesele unei dictaturi. m[car oameni . adic[ u=ur`ndu-le moartea =i abia apoi aprinz`ndu-le rugul. un om pe care l-au putut prinde =i r[pi tocmai pentru c[ nu a cedat tenta\iilor nici la Londra. ca =i pe Franciscii Butyka.

pe care le subliniem prin eviden\a acestui act ce reprezint[ mult mai mult dec`t o eroare judiciar[: reprezint[ un fals judiciar ]n sprijinul crimei de desna\ionalizare a Rom`niei.o fac doar spre a sublinia cititorului prezent care ar mai putea avea nostalgia unor avantaje ale bol=evismului. Cazuri neobservate. f[r[ s[-=i ia m[surile de prevedere a legalit[\ii lui. pentru o persoan[ pe care actul de judecat[ o consemneaz[ arestat[ la 20 august 1952. avea doar rostul birocratic al unui dosar hot[r`t dinainte. marionetei care mimeaz[ doar profesionalismul 206 func\iei =tiind c[ e un simplu mecanism al aparatului monstruos pe care-l are ]n spate. ci o sentin\[ de condamnare la moarte. Pentru c[ un magistrat care a str[duit ani de zile pentru ]nv[\area legilor. c[ <prevede de\inerea ]ntre 1 =i 31 ianuarie 1954>. ]nc`t ace=ti m[run\i executan\i rom`ni nici nu-=i pun problema dac[ au sau nu dreptul de a parafa o condamnare pe teritoriul altui stat. ]n mii. avem dreptul s[ acuz[m prin ei neprofesionalismul regimului care =i-a probat incompeten\a social[. ca =i cursurile superficiale serale sau muncitore=ti pentru formarea unor robo\i c[rora li s-a smuls din suflet morala cre=tin[. mai ales c[ acolo este ]ns[=i m[rea\a Uniune Sovietic[. constat[m la toate ca la cel pe care-l reproducem de prob[ la ]nceputul c[r\ii. nu o au slugile lor de aici. Ca s[ nu mai vorbim de con=tiin\a pe care ar trebui s[ o aib[ ni=te oameni ai justi\iei c`nd semneaz[ un act oficial ]n numele legii. redactarea cu suficien\[ =i superficialitate a unui act legal care nu este o adeverin\[ oarecare. El execut[ ce-i spun =efii =i se simte tare av`ndu-i pe ace=tia ]n spate. de pedeapsa capital[ =i executarea unui om . chiar de teroare. c`nd data de luare ]n primire ]n \ar[ a arestatului este consemnat[ de actele de la dosar la 16 martie 1953. Gre=elile grave de legalitate. comunismul d[ na=tere la asemenea profesioni=ti =i semidoc\i lipsi\i de con=tiin\a profesiei lor. Sentin\a despre care e vorba. s-au mul\umit cu diploma ]n locul ]nv[\[turii. ]n milioane de cazuri banale care n-au avut cum s[ fie remarcate dec`t global. apoi. Ca s[ nu mai vorbim de paragraful din Hot[r`rea Judec[toreasc[ ce precizeaz[ c[ <Executarea pedepsei ]ncepe la 28 august 1952. din pofta unor salarii grase. pe care o pot aprecia alte instan\e prezente sau viitoare. este doar datorit[ faptului c[ fiind vorba de un caz foarte grav. dac[ nu le pretindem s[ fi avut con=tiin\[ na\ional[. de economie socialist[. care se ]nchidea odat[ cu cazul =i nimeni nu-l mai scormonea. c`t de fals[ =i de periculoas[ pentru societate era metoda ]nlocuirii speciali=tilor profesioni=ti cu <activi=tii> fabrica\i la gr[mad[. +i. un fals prost f[cut de ni=te simbria=i de Comintern c[rora. Iar. Nici m[car grija pentru a =terge urmele actului de r[pire la care au procedat patronii lor sovietici. dar este emis la 9 ianuarie 1954. indiferent ]n slujba cui o pui. ]nc[. a unei competen\e =i a conduitei sale profesionale nu-=i pune semn[tura pe un act. parvenitului. +i asta. +i. nu-i este team[ de gre=elile inculturii =i ale neprofesionalismului s[u. m[runte. dac[ dup[ o jum[tate de veac vorbesc despre aceste semn[turi incompetente. Dar. trebuie s[-i fac[ s[ se ru=ineze pe to\i cei care. mai greu de comentat. mimarea simpl[ a rolului ]n completul de judecat[. precum sentin\a despre care vorbim. prin falimentul ideii de stat socialist. =i-au arogat titluri f[r[ studii. ]=i spune cuv`ntul. ne pun`ndu=i problema dac[ va fi la r`ndu-i judecat de al\ii. Dar iat[ c[ soarta n-a vrut s[ fie a=a. dau sentin\a <]n =edin\a public[ a Tribunalului>. r[m`n ]n ]nc[pere singuri cu victima lor =i. de ideologie bol=evic[. dac[ ne uit[m la mandatele de arestare de care e plin dosarul.chiar formal . ca orice slug[.al justi\iei. }n asta const[ con=tiin\a profesional[. De unde vine aceasta ? Din sfidare. Dar semidoctului. crez`nd c[ dictatura va dura o ve=nicie =i nimeni nu-i va trage la r[spundere pentru incompeten\a lor. oare cine alticeneva dec`t proprii lor oameni putuser[ intra acolo !?). de o condamnare la moarte. Batjocorindu-=i propria clas[ conduc[toare =i f[c`nd-o sluga unei nomenklaturi. 207 . dar date la modul retroactiv.sala de judecat[ (=i. Nep[sarea fa\[ de erorile judiciare este at`t de mare ]n aceast[ concep\ie totalitarist[ asupra actului .

A=a c[ degeaba ne ]ntreb[m ce p[zeau un Ralea sau un Sadoveanu . pe care nu m-am putut ab\ine s[ nu i-o m[rturisesc cititorului =i recunosc ]n fa\a lui urm[toarele: Am folosit de mai multe ori. nu-i interesa. a ajunge s[ te sim\i iubit ]n credin\a ta de c[tre Cel Care Este Numai Iubire. a ajunge s[ crezi ceea ce nu credeai. demagogia func\ioneaz[ din plin. intelectualii de fa\ad[ care tot se compromiseser[ cu regimul . ca ]n nici un alt caz dintre v`rfurile emigra\iei. ci st[p`nii care nici m[car nu s-au sesizat ce triptic pun s[ judece un proces de <tr[dare na\ional[> Caz de incompeten\[ p`n[ =i ]n actul criminal ! Oare. care devenise at`t de important ]n organizarea rezisten\ei dinafar[ ]nc`t. de la cele culpabile =i chiar nedemne de familia noastr[ =i de ]naltul prestigiu duhovnicesc. Nu sunt de vin[ Lavrovii. un Ghelmegeanu. a=a cum s-au lep[dat ei devenind biete slugi ale ]ntunericului. un Ralea. este chiar un ]nalt prelat ? }n toate aceste cazuri. Solomonii. tot ce se f[cea aici era o formalitate din punctul de vedere al <justi\iei> pe care o putea face orice absolvent de =coal[ de ucenici diplomat la un curs seral de trei luni pentru a ]nlocui <intelectualitatea ]n care nu po\i avea ]ncredere fiindc[ nu are sim\ de clas[> . nu ar fi cerut mai mult[ aten\ie din partea oficialilor. mai ales. <Periculozitatea excep\ional[ a acuzatului> (formulare prin care. un Sadoveanu. coment`nd diverse st[ri sau situa\ii anchetate prin interogatoriile luate v[rului meu. ]n care era judecat[ ]ns[=i Biserica Na\ional[ =i un asemenea Acuzat. Lalyerii ridica\i din mediile cele mai promiscue pentru a servi drept magistra\i regimului de incultur[ =i imoralitate. este slujitor al Domnului. ]ns[. de la cele aventuroase =i egoiste. a ajunge s[ iube=ti Dumnezeirea pe care n-o iubeai =i. c[l[ii dovedesc a intui totu=i ceva din starea de excep\ie a sublimului intelectual =i cre=tin pe care ]l tr[ie=te victima lor). na\ional =i cultural care-l caracteriza pe tat[l s[u. c[ nu \inem seama de acea permanent[ convertire a f[pturii 209 .Sfidarea dictatorului care \i-a pus botul cizmei pe piept =i are convingerea c[ poate face ce vrea pe lumea asta. ]nseamn[ c[ omitem. la con=tiin\a misionar[ pe care i-o ceruse acesta trimi\`ndu-l ]n str[in[tate.un Groza. termenul de <convertire> =i chiar mi-am permis s[ dezvolt uneori teza convertirii lui de la cele meschine =i lume=ti. executau doar ordinele: V[rul meu fusese adus de la Moscova cu anchet[ gata f[cut[ =i condamnarea hot[r`t[ dinainte. Pentru un neavizat s-ar putea pune ]ntrebarea: ce mai e de convertit la o persoan[ care a ajuns la cre=tinism. de a se lep[da de tot ce ]nseamn[ frumuse\e moral[. cutremura\i =i ei de adev[rurile anchetei. nu puteau atrage aten\ia s[ se angajeze un jurist ca lumea care s[ dea o formulare competent[ m[car ca aspect formal ?! Aceasta deosebe=te mentalitatea de slugi a tuturor celor angaja\i ]n stratificatul regim dictatorial: nu se b[gau. se agraveaz[ prin <faptul c[ este imposibil[ reeducarea> ]nsemn`nd pentru mintea lor acceptul arestatului de a se vinde a=a cum s-au v`ndut ei. dac[ la nivelul lor de cultur[ nu-=i d[deau seama de anvergura interna\ional[. de a se murd[ri a=a cum s-au murd[rit ei. Procesul public f[cut Bisericii Neamului =i marii ei tradi\ii na\ionale nu-i interesa ! 208 }n schimb. Oare Gheorghiu-Dej =i ceilal\i <Politbirou> nu aveau interesul unei argument[ri juridice credibile ]ntr-un proces ce putea provoca discu\ii pe plan extern ? Sau. De aici provine indignarea mea. s-ar mai putea pune ]ntrebarea dac[ nu pare tautologic s[ vorbim de convertirea unui om care este preot. Terorismul agresiv =i totalitarist ar vrea s[ se ]mp[uneze cu idei umaniste vehiculate de propaganda ]nv[\[m`ntului seral =i s[-=i aroge rolul de a se g`ndi la <reeducarea> condamnatului.at`ta tot. ci chiar pentru omul obi=nuit a raporta convertirea doar la sensul de a crede. s-a pus la cale r[pirea lui. un asemenea proces. Dar nu numai pentru neavizat. dac[ acesta n-ar fi at`t de ]nver=unat.}=i p[zeau pielea lor cam groas[ =i foarte bine hr[nit[ . tocmai pentru c[ nu-i pas[ de judecata lui Dumnezeu =i a istoriei.cum se ]nva\[ tot la acele cursuri.

indiferent de c[derile ]n p[cat spovedite cu r[bdare. ce s-ar fi f[cut miile de emigran\i rom`ni fugi\i de comunism. Con=tientizarea se pornise =i la cei dinafara \[rii care se-nt[reau printr-o anumit[ organizare pe criterii na\ionale. tot a=a cum a avut-o =i tat[l s[u pl[tind cu via\a. se ilustreaz[ permanenta convertire spre bine =i mai bine a celui care. tot mai ]mp[cat cu destinul s[u. pe m[sura precipit[rii rosturilor ierarhice pe care =i le asum[. ]mpotriva sovietiz[rii. C`nd ? 210 C`nd el are acum convingerea clar[ c[ s[m`n\a va rodi. reale sau nereale. urm`nd un asemenea drum al lumin[rii cre=tine prin Duh Sf`nt =i aprofund[rii Credin\ei sale. de acel ideal cre=tin de a tinde s[ fii c`t mai mult dup[ chipul =i asem[narea Creatorului ! }n acest sens. prin trimiterea lui din \ar[ de c[tre cei care mai putuser[ ]nc[ g`ndi aceast[ fapt[ ]nainte de a fi anihila\i. =i Ioan pe muntele Taborului =i cum M`ntuitorul nu i-a l[sat s[ fac[ acolo cele trei corturi ci a cobor`t cu ei ]n mijlocul lumii care trebuie schimbat[ la fa\[ ]n ]ntregul ei ! Nu =tiu nimic =i cred c[. care s[-i ]mb[rb[teze moral =i s[-i ajute material s[-=i fac[ un rost ? Ce s-ar fi ales din spiritualitatea diasporei rom`ne=ti dac[ ar fi fost p[storit[ spre altfel de interese dec`t cele na\ionale ? Cum ar fi ajuns bejenarii rom`ni la ajutoarele date de Consiliul Mondial Ecumenic dac[ acestea ar fi trecut prin m`inile unui om str[in de ei =i de aspira\iile lor ? Nu ar fi fost asimila\i emigran\ii rom`ni de diaspora slav[ dac[ ar fi devenit sufragani episcopilor acelora ? +i nu s-ar fi infiltrat mai u=or astfel diversiunea comunist[ ?!^ Aceasta. pe l`ng[ miile de rom`ni din emigra\ie. f[r[ a se mai l[sa prad[ intereselor care l-ar fi putut ispiti la modul personal. s[-i num[r[m pe cei de zece ori sau de o sut[ de ori mai mul\i a c[ror mic[ m`ng`iere ]n \ar[ era ascultarea posturilor str[ine de radio. ]n cronologia interogatoriului ]=i reconstituie devenirea ]n credin\a misionar[ de la p[catul p[m`ntesc =i de la luarea ]n u=or a moralei =i p`n[ la apostolatul care ]l aduce ]n pragul execu\iei. ]n celula zero a Jilavei care are ie=irea doar spre valea cu piersici a execu\iilor. nu-l impresioneaz[ ]n fa\a con=tiin\ei de sine care-l apropie tot mai mult de apostolat. acolo. p`n[ la consecin\ele moderne ale p[storirii prin undele radio care aduc predica cea dreapt[) dar se salvase ]nsu=i segmentul spiritual al ideii de rezisten\[ la comunizare prin desna\ionalizare. Dar.el apare. acest om ajuns la sublimul dep[=irii propriei sale fiin\e prin ad`ncimile convertirii. Dar ce =tiu bie\ii lui anchetatori despre Lumina Taboric[ =i simbolul pe care-l reprezint[ ea pentru transfigurarea ]ntregii lumi ?! Ce =tiu ei despre ce au v[zut Petru. dar =tiindu-l pe el ajuns ]n str[in[tatea civilizat[ unde putea ]mpiedica aservirea Bisericii rom`ne=ti la ierarhii str[ine. 211 . le va spune tainele marii sale credin\e. adic[ a avut revela\ia convertirii . tot mai nezdruncinat ]n credin\a a ceea ce are de f[cut. Pentru c[. }n orice caz. indiferent de convulsiile rela\iilor lui lume=ti de p`n[ la clipa c`nd =i-a asumat purtarea crucii. De la portretul pe care i-l fac du=manii =i p`n[ la sacrificiul pe care el ]l accept[ cu convingerea c[ semnul credin\ei sale va ]nvinge. Lui ]i sunt limpezi toate acestea =i ]ncercarea etal[rii unor fapte denigratoare. f[r[ un duhovnic de-al lor. Ce efect ar fi avut predica unui Vl[dic[ str[in =i ]n ce limb[ ar fi vorbit acesta ? Ca s[ nu ne mai ]ntreb[m ce apel ar fi putut face un str[in la sentimentele noastre na\ionale =i dac[ ar fi avut inima sau c[derea s[ o fac[.prin credin\[. tot mai perseverent ]n unicitatea misiunii de salvare na\ional[ prin Biserica a c[rei corabie trebuie s[ o \in[ drept. ]ns[. se cuprinde un ]ntreg simbol al Schimb[rii la Fa\[. dac[ ne g`ndim doar la situa\ia dinafara grani\elor. impactul cu sufletul ascult[torului de liturghie ]n semiclandestinitate ar fi fost mult mai mic =i efectul de sus\inere a moralului credincio=ilor din \ar[ mult mai mic ! }n acest fel. se ]ndeplinise =i canonul sinodului de la 1752 al Mitropolitului Iacob (]n mod fericit. Iacov. Indiferent de cedarea la ispitele tinere\ilor. prin ]nt[rirea unei mentalit[\i mai proprii. dar chiar =i la cei din interiorul statului comunizat.

Unii: Desigur. R[dulescu Motru. Ca s[-i afl[m =i s[-i cinstim cum se cuvine.sigur c[ ne-ar interesa. Desigur c[ e vorba de to\i marii c[rturari: Gusti. el f[cuse to\i pa=ii posibili spre convertirea deplin[ indentific`ndu-se cu Credin\a sa ]n fa\a c[reia nu mai contau nici condamnarea nici denigr[rile. la dosar. Filiu\[. cumnatul Nicolae G`lea. +i le-a= fi recunosc[tor tuturor celor care ne vor ajuta s[ facem publice lucrurile pe care le =tiu. Iar rom`nii din str[in[tate au p[strat rela\ii tot mai str`nse cu Biserica Mam[. au fost =i al\ii mai tineri. un ]ntreg curent de opinie antibol=evic[.sau cum vrem s[-i spunem . Vicol. =i nici probele cu care ]l amenin\au.Episcopul Grigorie Leu. de a nu da =anse du=manului ca s[ g[seasc[ vreo cale de distrugere.Misiunea lui aceasta fusese =i. Cu certitudine. prela\ii cei mai prestigio=i precum cei izola\i sau chiar ]ndep[rta\i din Sinod: Tit Simedrea. Ag`rbiceanu =i de c`\iva politicieni precum ultimii mini=tri \[r[ni=ti =i liberali. ace=ti oameni. Racovi\[. Vrabie. dar p[str`nd ]n sufletele lor con=tiin\a de teologi ai Bisericii Neamului =i de duhovnici ai sufletului rom`nesc. Pentru c[.pentru c[ sf`nt[ se dovede=te pentru el ]ndatorirea misionar[ pe care o ]mp[rt[=ise cu al\ii . A=a c[. Crainic. fratele mezin Constantin-Nil Leu. Ar=ic. prin ei ideea a rezistat iar martiriul celor doi episcopi despre care vorbesc ]n aceast[ carte a dat rod spiritual intens. ]ns[. cumnatul +erban Onose. trebuie continuat[ cercetarea istoric[. deci=i ]n rostul lor misionar de a-=i ajuta credincio=ii s[ reziste asaltului la care ]i supunea anticristul. prin ]ndeplinirea ei. pentru c[ el le oferea de zece ori mai multe. totu=i. Ursu. at`ta vreme c`t n-au sim\it recluziunea regimului. ca orice martiriu cre=tin. Paulescu. Tot ]n mod sigur erau rudele: tat[l meu Ioan Leu. spre cinstirea Bisericii. Reac\ia lui e divers[: de la sofism la amnezie =i de la schimbarea direc\iei declara\iei la refuzul f[\i= de a r[spunde. colegi de-ai v[rului meu sau chiar proaspe\i membri ai Sinodului care se dorea <]nviat> . Petrovici.at`ta vreme c`t au tr[it. totu=i. ceea ce mocnise ]ncepu s[ apar[ f[\i= ]n lucr[ri de studiu asupra rostului Na\ional al Bisericii. condamnatul . Desigur c[ erau fra\ii sinodali ai Episcopului Grigorie. episcopul Valerie Moglan al Clujului. s[ afl[m =i s[ cinstim ast[zi m[car unele dintre numele celor care lau ]ncurajat =i l-au sus\inut pe animatorul acestei idei.o mi=care de 213 . Modiga. precau\i din pricina terorii. cei din familiile Bl[naru. Partenie Ciopron. Policarp Moru=ca =i. Zugravu. a=a cum am demonstrat mai ]nainte. a=a cum ]i ]ndrumase ]ntotdeauna cel fa\[ de care aveau ascultare . ce nu se amestec[ ]n problemele tradi\iei Na\ionale. Dar scopul lui este unul: De a p[zi tot ceea ce a construit tat[l s[u aici =i el ]n str[in[tate. ca =i preo\ii din str[in[tate care p[zeau acolo puritatea rom`neasc[ a Bisericii. episcopul Chesarie al Tomisului. Ajun=i ]n acest punct al t[cerii lui solemne asupra celor sfinte . cunoscut sigur de mine.este foarte grijuliu s[ nu transapar[ din declara\iile sale vreun indiciu care s[ dea du=manului posibilitatea de a distruge asemenea ml[di\e. ]n \ar[ chiar sub regimul cel vechi. intelectuali de \ar[ cu verticalitate =i sim\ire na\ional[ reprezent`nd prin leg[turile lor. Galaction.slujitori biserice=ti poate t[cu\i. poate mai pu\in activi. Popoiu. pe Episcopul Grigorie Leu. Mitropolitul Nicolae B[lan al Ardealului. 212 }nafara lor. +i. interogatul. Ace=ti oameni au existat. Cahu. ci spre cea ecumenic[. episcopul Nicolae al Oradiei. }nafara tainei de jur[m`nt eclezial prin care avea garan\ia continuit[\ii. Patriarhul Nicodim =i Mitropolitul Irineu Mih[lcescu . r[ma=i ]nc[ ]n scaunele lor. este vorba despre unii din cercul mai larg pe care l-am enumerat. aceste con=tiin\e au existat =i au ac\ionat de vreme ce. colonii rom`ne=ti sufragane unor ierarhi str[ini fiind pu\ine =i ]ndreptate nu spre ortodoxia slav[. cu un sfert de veac mai t`rziu. Acuzatul. nu se poate g[si nici un document ]n aceast[ privin\[. aceasta a fost o mi=care . Nifon Criveanu.

ale ]ncuraj[rii \[ranilor care credeau ]n el =i ale trimiterii peste Prut a c[lug[rilor basarabeni pentru slujbe clandestine sau r[sp`ndirea cuv`ntului pastoral. ]n tainele m`n[stire=ti. a uitat totul =i s-a dezis de tot p[str`nduse ]n ierarhie p`n[ la aproximativ recenta sa trecere ]ntru Domnul. ar fi =i cea a cunoa=terii par\iale de cauz[. stereotipie pe care jum[tatea de veac de tain[ (=i team[ de oficialitate. mi-au ]mpiedicat aproape orice posibilitate de comunicare. desigur. la v`rsta foarte ]naintat[ a am`ndurora. i-a fost coleg de facultate Episcopului Victor Leu. l-a supus pe Antim Nica unor suspiciuni =i unor anchete datorit[ c[rora. lu`ndu-=i astfel doctoratul ]n teologie la Strassbourg =i a ajuns arhiereu ]n Basarabia. mul\umind lui Dumnezeu c[ a sc[pat. ]n date foarte concrete =i de eviden\[ pentru diverse aspecte. a fost printre cei pe care Grigorie Leu ]i ajuta cu burse din propriul s[u salariu de arhiereu vicar la Mitropolia Ia=ilor =i epitrop la marele a=ez[m`nt al Spiridoniei. put`nd chiar s[ produc[ reac\ii defavorabile la unii. aveau o stereotipie a r[spunsurilor cu care se obi=nuiser[ ]n anchetele la care au fost supu=i acum aproape cinzeci de ani. unde c[lug[rii comunic[ cu fra\ii lor mai tineri. sau m[car a acordului tacit pe care =i l-ar fi dat ]nsu=i patriarhul Justinian. s-a refugiat la Hu=i devenind protosul tuturor preo\ilor =i c[lug[rilor basarabeni pe care Episcopul Grigorie ]i ad[postea ]n eparhia sa. Dar sunt date unilaterale ale ac\iunilor Episcopului Grigorie ]n zon[. pe care-l luaser[ ]n bra\e la anchet[.mare con=tiin\[ na\ional[. Am aflat =i alte ]ncumet[ri asem[n[toare pentru care c[lug[rii aveau binecuv`ntarea =i ]ndemnul Episcopului =i au suferit ]mpreun[ cu el. mila Domnului f[c`nd s[ supravie\uiasc[ ]nc[ arhimandritul Mina Dobzeu. au fost exponen\ii unei asemenea mi=c[ri na\ionale =i nu doar ni=te ini\iatori de unii singuri. 214 Nu cred c[. acel <nu =tiu. dar un cunosc[tor al ansamblului problemei n-am mai g[sit. el f[c`ndu-i =i sumbra slujb[ de ]nmorm`ntare sub ochii vigilentei securit[\i =i ai reprezentan\ilor guvernamentali. Era prieten al v[rului meu =i discipol intim al unchiului meu. fiindu-ne rud[ =i lui l[s`ndu-i-se engolpionul prin care Episcopul Grigorie ]i transmitea fiului s[u ]nsemnele arhiere=ti. printr-un salt rapid cu avans[ri for\ate la care l-a ajutat Gheorghiu-Dej al c[rui om era. el s[ fi ]ntreprins ceva. cel instalat de puterea atee. Alte date. a avut o evolu\ie asem[n[toare. Gheorghiu a fost g[zduit de preotul Ion Marina la seminarul din R`mnicu V`lcea 215 . nerealiz`nd c[ trecuser[ aproape cinzeci de ani. am str`ns destule de la rudele noastre preo\i =i de la c[lug[rii care-au suferit odat[ cu ierarhul. =i mai apropiat al nostru. La evadarea sa din lag[rul de la T`rgu Jiu. dar nu imposibil[ dac[ \inem seama de posibilitatea cre=tin[ a convertirii oric[rui p[c[tos. r[posatul arhiepiscop Antim Nica. scuzat fiind de faptul c[ ]nsu=i v[rul meu ne-a l[sat ]n familie cuv`nt de ordine c`nd a plecat: s[-l ponegrim c`t mai mult ca s[ ne salv[m dovedindu-ne rup\i de el. dup[ aceea mi-a cerut iertare: <Dar de ce vrei s[ dezgropi lucrurile astea dup[ at`ta vreme ]n care to\i le-am uitat ?!> Antim Nica i-a fost elev Episcopului Grigorie la seminarul teologic de la Ismail. C`nd aceasta a fost ocupat[. ]nafar[ de acordul pasiv. mai multe adev[ruri put`ndu-se reconstitui cu timpul. dar ]l repetau ]nc[ timora\i. de la care speram s[ aflu mai multe pentru c[ fuseser[ ]n rela\ie direct[ =i cu Grigorie =i cu Victor Leu. v[rul meu i-a transmis o scrisoare mul\umindu-i pentru aceast[ devo\iune fa\[ de tat[l s[u p`n[ la drumul final. *** Am ]ncercat s[ stau de vorb[ cu unii dintre ei. a avut o replic[ pentru care. Din str[in[tate. circumscrise la eparhia Hu=ilor. ceea ce. n-am fost implicat> omene=te explicabil. O variant[ greu de crezut. ]n aceste condi\ii spirituale. care m-au ajutat la reconstituirea faptelor ]n am[nuntele lor. Iar cei doi episcopi care prin drama suferin\ei devin azi cunoscu\i. Sper totu=i c[. Doi. poate) le-o osificase ]ntr-un asemenea hal ]nc`t unul dintre ei. alte amintiri s-au mai p[strat. Cel de-al doilea. Dup[ o jum[tate de veac.

printr-o viziune conduc[toare clar[ f[cuse ordine ]n via\a curent[ bisericeasc[ aduc`nd multe foloase prin modernizarea =i dinamizarea administr[rii parohiilor =i m[n[stirilor =i valorific`nd resursele ]n special pentru sus\inerea la studii ]nalte a sute de tineri mireni sau monahi. ]n calitate de vicar aici. le-ar fi urmat ]n scaun lui Irineu Mih[lcescu la Ia=i =i lui Nicodim Munteanu la Bucure=ti. ]n acei ani de secet[ se opusese de a se lua cotele la care erau supu=i \[ranii =i ceruse guvernului o lege pentru ap[rarea plugarilor din toat[ Moldova.unde nici acolo. la modul firesc. ]l servea cu \uic[ la ghea\[. predic`ndu-le. ]n numai trei-patru ani de c[lug[rie Justinian ajunge patriarh. se spune. preotul Ion Marina era format ]n =coala teologic[ clasic[ a Bisericii noastre. public`ndu-=i tocmai ]n acea perioad[ lucr[rile de baz[ ale operei sale teologicosociale. s[ accepte =i calea ei dreapt[ ? +i deoarece cre=tinismul ne ]nva\[ c[ drumul dreptcredin\ei se arat[ oric[rui p[c[tos. fusese unul dintre st`lpii vie\ii spirituale moldovene=ti. lumea era foarte rezervat[ =i chiar ostil[ celui impus de guvernare. venea ]n acele modeste a=ez[ri 217 . o 216 influen\[ ]n bine de la austerul vl[dic[ Grogorie la proasp[tul vl[dic[ sus\inut de regim. a putut s[ existe. Justinian Marina a fost s[ltat peste r`nd fiind ]nsc[unat mitropolit ]n calitate de vicepre=edinte al Frontului Plugarilor. Toat[ lumea c[rtur[reasc[ a Ia=ilor ]l aprecia pe Vl[dica Grigorie =i-l considera ca pe unul de-al lor ]nc[ din perioada c`nd. st`nd de vorb[ cu enoria=ii.<m[n[stire. lumea important[ a Ia=ilor a venit la catedral[. Duhovnicul. Toat[ lumea clerical[ =i monahiceasc[ ]l =tia ca pe un p[rinte sufletesc drept =i cump[tat. el fiind =i cel care. Se pune ]ntrebarea: a putut oare. El nu era doar un vl[dic[ de palat episcopal =i de slujbe la catedral[. p[str[nd pentru aceasta doar s[rb[torile mari. R[splata pentru preot a fost mare.pe care acesta ]l administra. dup[ moartea la fel cu semn de ]ntrebare a patriarhului Nicodim. toat[ \[r[nimea Moldovei ]l cuno=tea ca pe ap[r[torul drepturilor ei pentru c[. pentru a participa la ceremonie =i a face slujb[ Episcopul Grigorie. dup[ cum se =tie. de cele mai multe ori. peste capul multor prela\i b[tr`ni. de la cuv`ntarea direct[ pe care o adresa fiec[rui credincios. dar ]l cuno=tea =i fizic. dar =i material . iar personalit[\ile Moldovei ocoleau palatul mitropolitan. care. a fost trimis la m`n[stire =i a murit ]ntr-un mod destul de neclar. aleg`nd astfel drumul preo\iei. De abia c`nd a sosit. s[ vedem argumentele ]ntru aceasta: Indiferent de cameleonismul s[u politic.a uitat de insurec\ie (dac[ cumva o fi =tiut ceva !) ajung`nd la Bucure=ti de-abia pe 26-27 august. Dar totalitarismul poate orice =i. ajut`ndu-i moral. teologi na\ionali=ti care trebuiau f[cu\i inofensivi. ]n asemenea condi\ii. Pentru a doua oar[. cu sfatul. }n sf`r=it. Prestigiul acestuia era necontestat. La Ia=i c`nd a venit. conduc[torul comunist s-a a=ezat pe trai la preotul oltean =i . ulterior. la rangul lui =i la calitatea de locotenent metropolitan pe care o mai avusese. func\ie politic[ incompatibil[ cu cea bisericeasc[. el colinda satele duminic[ de duminic[ slujind ]n c`te o biseric[ modest[ de \ar[. Nu exista hram de biseric[ la care s[ nu sfin\easc[ bucatele de pe masa ob=tilor s[te=ti =i. Sc[pat din lag[r la 15 august .din sate drumurile sale trec`nd pe la prefecturi unde intervenea pentru necazurile oamenilor. P[rintele Patriarh Teoctist relateaz[ cum. omul lui Gheorghiu pus ]n fruntea Bisericii. deoarece ]n via\a sa arhieresc[ el introdusese stilul misionar pe care al\ii nu-l aveau. f[r[ jocurile politice. drept cel mai vechi =i mai de prestigiu ierarh din eparhia mitropolitan[. la instalarea ca mitropolit a lui Justinian Marina la Ia=i. maici. conform canonului monahal a trebuit s[-=i ia un duhovnic =i acesta a fost Episcopul Grigorie. fiindui un soi de valet. chef> ]mpreun[ cu Chivu Stoica =i Ion Gheorghe Maurer . trebuie considerat p[rinte sufletesc =i prim sf[tuitor al celui care i se spovede=te a=a c[. n-o ducea prea r[u fiindc[ Ceau=escu. ]n coasta marelui c[rturar na\ionalist Irineu Mih[lcescu care. cu numele Justinian el fiind impus Arhiereu-Vicar la Ia=i.

cum s-au l[rgit lucrurile ]n practic[. s[ nu-i fi spus lui Justinian g`ndul s[u de a pre]nt`mpina acest pericol. dac[ nu ar fi fost presiunile politice ale unui guvern detestat. =tiind c[. venirea lui acolo spre a sluji la instalarea propriului adversar. avea =i simbolul de a sluji Biserica \in`ndu-i drumul drept indiferent de vicisitudinile sor\ii.preotul Florian G`ld[u ]mi sugereaz[ s[ merg =i pe aceast[ cale de cercetare subliniind c[ Vl[dica Grigorie i-a fost duhovnic fostului om al lui GheorghiuDej. ]n ]ngrijorarea pe care a avut-o f[r[ s[ =i-o ascund[. nu pot s[ cred c[. s[ r[m`n[ insensibil ]ntr-un asemenea moment =i s[ nu se apropie de porunca lui Dumnezeu !^ Din acest motiv =i. a aprobat tacit. altfel. preotul v`lcean care uzurpase cu ajutorul comunist. c`nd a v[zut at`ta ]n\elegere cre=tin[. pun eu ]ntrebarea: cel r[u. atunci c`nd a auzit c[ Moscova vrea s[ pun[ m`na pe bisericile diasporei noastre. armata rom`n[ r[m[sese descoperit[. +i e imposibil ca cel trecut prin scaunul mitropolitan de la Ia=i ]n care =ezuse Iacob Putneanul c`nd a prezidat sinodul de la 1752 afurisind suirea str[inilor ]n scaun arhieresc rom`nesc. un teolog care a trecut prin hirotonisirea ]n preot =i prin hirotonisirea ]n arhiereu. Gestul Episcopului Grigorie Leu de a nu \ine seam[ de afrontul care i se aducea prin avansarea ]n locul s[u a omului regimului =i de a veni s[ slujeasc[ chiar el ]n catedrala ie=ean[ a fost cel ce a adus la ceremonie ]naltele personalit[\i ale ora=ului care. care venea din profunda sa credin\[ =i onestitate. chiar dac[ n-a ac\ionat. +i. Cunosc`nd for\a de persuasiune a unchiului meu. }n leg[tur[ cu triumful puterii credin\ei. }ns[=i tradi\ia ultimului veac ar[ta limpede cum. nu =i-a dat seama c[. drept duhovnic. Lumea ]l cuno=tea bine. Florian G`ld[u. vertical =i deschis. Ba. Deci Moldova intra ]n 219 . +i. ca s[ cinstim aici cele curate din om crez`nd chiar =i ]n convertirea unui asemenea p[c[tos. de drept. trebuie s[ men\ionez fapta unui suflet curat: }ntr-o scrisoare din 1992.cea mai apropiat[ posibilitate de regrupare a armatelor noastre. deoarece condi\ia la Unirea Principatelor pentru acceptarea Capitalei la Bucure=ti fusese: <cap al Bisericii moldovean> . chiar s[-=i dea seama c[ un asemenea gest l-ar putea face iertat de alte p[cate ale conlucr[rii cu anticristul. de a ]ncerca s[-i une=ti pe to\i fii ei =i de a-i aduce chiar pe cei r[i la ascultarea celor sfinte ! +i atunci. oricine l-ar sus\ine. Nem\ii ]=i retr[seser[ c`teva unit[\i de blindate duc`ndu-le pe frontul de vest. slujirea lui trebuie s[ fie pentru aceast[ Biseric[ =i c[ numai ei ]i apar\ine ?! Imposibil lucru ca un om care cuno=te c[r\ile sfinte. cel care trebuia instalat ]n scaunul mitropolitan al Ia=ilor. ceea ce este tot un triumf al puterii credin\ei. ]n ultimul s[u an de via\[ la Mount Vernon ]n SUA . nu pot crede c[ cel care-l luase.=i nu doar trecut pe la Moldova.moldovene=ti ]nso\it de soborul s[u de preo\i =i cu ]ntregul cor al episcopiei. Episcopul Grigorie Leu. frontul aliniat la Ia=i vreme de c`teva luni era spart de armata ro=ie ]naint`nd spre linia Foc=aniN[moloasa-Gala\i . ajunseser[ prima\i ai Rom`niei =i C. Dar. cel ponegrit =i blasfemat de Justinian Marina. cunosc`ndu-mi bine unchiul ]n 218 toate manifest[rile lui de caracter drept. de pe sacunul episcopal de la Hu=i. m[car din canon dac[ nu din convingere. s[ nu ]n\eleag[ valoarea patriotic[ a unui asemenea g`nd. el ar fi fost. ]nafar[ de aceast[ frumuse\e a gestului f[cut de un ierarh pentru care nu orgoliile ci doar destinul sf`nt al unit[\ii Bisericii sale conteaz[. Ar[mescu =i Sofronie Miclescu =i Nicodim patriarhul. ar fi sim\it nevoia s[-=i manifeste c`t mai evident dezaprobarea fa\[ de intrusul impus de guvernarea comunist[. a putut s[ nu se lumineze la cuv`ntul lui. Era ]n august 1944 ]n timpul ofensivei ruse=ti pe linia Ia=i-Chi=in[u. nu a avut =i el o lic[rire a celor bune din suflet ? Oare atunci c`nd a ]ngenunchiat ]n mijlocul catedralei s[rut`nd m`na duhovnicului s[u. ]n plus. ]mi mai permit aici divaga\ia unei amintiri ]n leg[tur[ cu unchiul meu. d[ o =ans[ de reabilitare sufletului acestuia suger`ndu-mi s[ cercetez influen\a benefic[ a duhovniciei exercitate de Episcopul Grigorie.

]ntregime ]n m`na du=manului. Comandamentul militar care se retr[gea a f[cut apel la retragerea general[ pun`nd un tren la dispozi\ia administra\iilor jude\ene =i a institu\iilor importante pentru a le duce ]n spatele frontului. Episcopia Hu=ilor a primit =i ea loc, dar Episcopul a trimis doar odoarele refuz`nd compartimentul care i se rezervase. +i a explicat: comandamentul nu avea posibilitatea s[ pun[ trenuri la dispozi\ia ]ntregii popula\ii care era astfel obligat[ s[ r[m`n[ sub ocupa\ie. P[storul avea datoria s[ r[m`n[ cu turma - iar el era p[storul. Atunci, \[rani din zeci de sate moldovene pornite ]n bejenie cu carele lor s-au str`ns ]n jurul lui =i au f[cut o mare tab[r[ pe dealurile B`rladului ]n care preo\ii deveneau popi de tab[r[ ca pe vremea lui +tefan cel Mare, iar Episcopul lua rostul str[mo=ului nostru Mihail Leu Blagocinul. C`nd, pe drumurile dinspre Prut au ap[rut avang[rzile armatei ro=ii, Episcopul a str`ns ]n jurul s[u ]ntregul sobor de preo\i, a a=ezat c`nt[re\ii ]n =iruri pentru a duce cuv`ntul printre mul\imea de oameni =i c`nd au ie=it la iveal[ tancurile a ]nceput o slujb[ solemn[ de ]ncredin\are a zecilor de mii de suflete str`nse pe dealurile din jururi ]n grija Domnului. Mul\imea ocupa un spa\iu imens p[r`nd du=manului o ]ntreag[ armat[. Dar nev[z`ndu-se armament au fost trimi=i cerceta=i s[ constate despre ce era vorba. Iar cerceta=ii, oric`t de <educa\i> la Comsomol, c`nd au v[zut imensa slujb[ la care se rugau preo\ii =i oamenii de r`nd au ]ngenunchiat =i sau trezit ]n ei sim\urile pravoslavnice. Acela= lucru s-a ]nt`mplat =i cu batalioanele =i regimentele care au venit ulterior. Au ]ngenunchiat cu to\ii =i au ascultat slujba: De-o parte a altarului sub cerul liber miile de \[rani moldoveni, de partea cealalt[ miile de ocupan\i din armata anticristului, ]mp[ca\i pentru o clip[ sub slujirea divin[. Reveni\i la sufletele lor curate, solda\ii ru=i alungau diavolul leninist ]ngenunchind =i f[c`ndu-=i semnul crucii. }naintarea sovietic[ s-a oprit acolo, pe dealurile B`rladului, evenimente grave s-au produs ]n toat[ \ara a c[rei istorie avea s[ ia un alt mers. Dar imaginea aceea cu mul\imea 220

]n bejenie pe dealuri moldave, av`nd ]n mijloc un episcop ]n od[jdii ce sluje=te cu soborul s[u iar armata ocupant[ ce ]nainteaz[ pe v[ile Prutului, oprindu-se =i ]ngenunchind ]n str[fulgerarea amintirilor curate din sufletul ei pervertit, r[m`ne ]n memoria cre=tin[ a lucrurilor. Am relatat aceasta tot ca argument: T[ria credin\ei care d[dea o hot[r`re aspr[ =i ne]nduplecat[ tuturor gesturilor acelui om cu suflet bun =i duios de adev[rat p[rinte, cel ce avea s[ fie, din nefericire, ultimul vl[star din spi\a marilor Vl[dici a c[ror personalitate marcheaz[ istoria Moldovei. T[ria sa perseverent[ =i sincer[, cu vorba deschis[ care, dac[ a putut ]ngenunchea o armat[ ]ntreag[ ]n fa\a simbolurilor Bisericii sale, oare, c`nd a strigat anun\`nd pericolul bol=eviz[rii ortodoxiei noastre, nu a g[sit ascultare la fra\ii s[i ierarhi, inclusiv la prosp[tul patriarh ?! Nu-mi vine s[ cred =i, tocmai din acest motiv, ]nclin a considera c[ str[dania =i martiriul lui au fost lucrarea Domnului asupra unui ]ntreg Sf`nt Sinod care a putut s[ aib[ ]n s`nul s[u =i un Toma Necredinciosul =i un Iuda pe care propria-i c[in\[ s[-l duc[ la =treang =i chiar un Petru al clipelor de lep[dare, pentru c[ scriptura nu ne va sfin\i dintr-o dat[, dar, ]n ]ntregul ecleziastic pe care-l reprezint[, nu a putut dec`t s[ aprobe =i s[ ]ncurajeze rezisten\a pe canoanele noastre proprii, pentru care Episcopul Grigorie ]=i trimitea fiul ]n str[in[tate. Trebuia prea mult[ m`r=[vie =i necredin\[, ca s[ nu ]n\elegi =i s[ nu aprobi spiritul de tradi\ie al luptei lor, chiar dac[ propaganda comunist[ punea etichetele ei cu invective caracteristice. Sau mai mult: tocmai pentru c[ anticristul pune asemenea etichete cum ar fi <tr[darea de \ar[> sau <periculozitatea maxim[>, ]nseamn[ c[ lucrurile stau exact invers =i con=tiin\a cre=tin[ te oblig[ s[ le ]n\elegi ca atare. C[ au existat Iude, e firesc. Dar nu pe acelea vrem s[ le dezv[luim deoarece ]n fa\a Marii Judec[\i nu au cum se ascunde. Dar sufletele curate sau ajunse la cur[\enie careau g`ndit ]ntr-un ]ntreg rom`nesc ]ncurajarea unei asemenea 221

ac\iuni de rezisten\[, ar merita s[ fie =tiute. Ca =i cele care au aprobat tacit, cum ar putea fi cazul Justinian Marina asupra p[catelor c[ruia ar fi nedrept dac[ n-am l[sa s[ se vad[ =i momentele de iluminare cu care Dumnezeu ]l d[ruie=te pe orice p[c[tos, iar Biserica ]l ajut[ s[ se ridice deasupra. Apoi, din acest punct de vedere, alte dou[ indicii: Cu toate c[ v[rul meu nu pomene=te niciodat[ ]n anchet[ numele patriarhului ]n func\ie =i cu toate c[, ]n cuv`nt[rile sale anterioare transmise prin emisiunea pe care a ]nfiin\at-o la BBC =i radio München l-a acuzat pe acesta de complicitate ]n uciderea Episcopului Grigorie Leu, =i niciodat[ nu =i-a schimbat aceast[ p[rere, depozi\ia unuia sau, poate, chiar a doi dintre martori, men\ionaser[ de mai multe ori cu insisten\[, prezen\a lui Justinian Marina ]n diverse ]nt`lniri de dinaintea fugii lui Vasile Leu, vorbind =i de faptul c[ de c`te ori venea din Ia=i la Bucure=ti era g[zduit ]n casa acestuia (am vorbit de casa de l`ng[ Patriarhie, str. Gramond nr. 9 A unde tr[gea =i Episcopul Grigorie =i unde locuia ]n permanen\[ v[rul meu). Sunt ar[tate de asemenea str`nsele rela\ii dintre ei c`t[ vreme v[rul meu fusese consilier ministerial la Culte - rang de demnitar pe care ]l avea el =i un alt preot - Constantin Burducea subliniat ]n epoc[ de rima lui P[storel: <La Cr[ciun popa Burducea/C`nd cu steaua, c`nd cu crucea>. Anchetatorul insist[ asupra acestor am[nunte, dar depozi\iile martorului, (care e posibil s[ fie un arestat, speriat de ]nchisoare) nu g[sesc nici o confirmare ]n depozi\iile v[rului meu care ]n mod perseverent refuz[, dup[ cum am spus, a da asemenea am[nunte ferindu-ne pe to\i, chiar =i pe mine, care n-am avut dec`t rol episodic, lipsit de aspecte doctrinare. }n cazul acesta sunt dou[ variante: Fie exist[ o doz[ de adev[r dar care nu se poate dovedi, fie ancheta, dorind s[ afle c`t mai mult provoac[ asemenea declara\ii cu care, apoi s[-i zmulg[ anchetatului alte am[nunte =i s[ ajung[ la un nou dosar. Fie valabil[ una sau alta dintre variantele cu patriarhul Marina, 222

anchetatul nu se las[ impresionat, nu-i pas[ de amenin\[ri =i torturi, iar anchetatorii se v[d nevoi\i s[ p[r[seasc[ pista. Al doilea indiciu este ]n leg[tur[ cu preotul Burducea: Dup[ cum am v[zut, rapoartele din teritoriu ale securit[\ii alarmate de fuga v[rului meu =i informa\ii culese de la institu\ii =i agen\i men\ioneaz[ trei nume de preo\i care au p[r[sit \ara c[ut`nd azil ]n str[in[tate: Vasile Leu, Florian G`ld[u =i Constantin Burducea. Cert lucru c[ =i preotul Burducea f[cuse acela=i gest poate concomitent, dar ]n nici un caz ]mpreun[ cu cei doi. Interogat ]n leg[tur[ cu Burducea, v[rul meu declar[ scurt c[, ]n c[l[toriile sale misionare a auzit de prezen\a aceluia ]ntr-un lag[r de rom`ni din Italia, dar nu a luat leg[tura cu el. +i trece foarte repede peste acest subiect ceea ce, ]n\eleg`ndu-i acum stilul, poate ]nsemna c[ vrea s[ fereasc[ ]nc[ o pist[ pe care ar putea-o folosi provoc[rile du=manului. }l fere=te pe Burducea ca =i pe to\i ceilal\i preo\i rom`ni din str[in[tate, prin c`t mai pu\ine am[nunte despre parohiile lor =i despre enoria=ii lor, tocmai ca informa\iile s[ nu intre ]n m`na celor care vor s[ pun[ st[p`nire pe Biserica noastr[ spre a dispune de sufletele credincio=ilor ei. De ce, ]ns[, eu consider important am[nuntul Burducea?^ Pentru c[, plecarea acestuia din \ar[ fiind la fel de evident[ ca =i a v[rului meu, conjug`ndu-se cu faptul c[ au de\inut am`ndoi demnit[\i la Ministerul Cultelor sub ultimul guvern care mai avea demnitari din partide istorice, duce la concluzia c[ ]n s`nul acelui minister care cuno=tea, desigur, ca organ de specialitate al administra\iei de stat, inten\iile pe care Moscova le avea cu Biserica noastr[, s-a creat un curent de opinie patriotic[ =i de rezisten\[ care - firesc, de vreme ce era vorba de Vasile Leu ca demnitar acolo - s[ se uneasc[, sau chiar s[ porneasc[ din harul grupului sinodal na\ionalist al c[rui lider era Episcopul Grigorie Leu. +i, astfel, avem imaginea unei reale mi=c[ri de rezisten\[ na\ional[ pornit[ din miezul spiritualit[\ii ei tocmai ]n momentul ]n care pro-moscovi\ii dau loviturile lor cele mai 223

grave: alungarea regelui, procesul =i ]ntemni\area frunta=ilor na\ional \[r[ni=ti =i a altora, scoaterea reperezentan\ilor ultimelor frac\iuni de partide burgheze din coali\ia guvernamental[. }n acest fel se demonstreaz[ c[ decapitarea politic[ f[cut[ cu o brutalitate care a v[duvit de personalit[\i reale cel pu\in trei genera\ii rom`ne=ti, a condus la o resurec\ie ]n lumea moral[ =i intelectual[ pentru p[strarea valorilor na\ionale prin spiritualitatea cea larg[, ]n special a Bisericii, cea care se adreseaz[ tuturor sufletelor - va s[ zic[ unei mul\imi ce nu poate fi distrus[ precum v`rfurile politice. Acesta era idealul Episcopului Grigorie, pe acesta l-a continuat fiul s[u declar`nd ca atare ]n anchet[ c[ scopul s[u misionar ]n str[in[tate a avut dou[ direc\ii - una religioas[, de p[strare a ortodoxiei rom`ne=ti =i una politic[, de ]nt[rire a acelui partid rom`nesc-cre=tin format ]n Italia =i America sub conducerea lui Constantin Vi=oianu, cu scopul de a organiza rezisten\a rom`neasc[ unindu-i toate for\ele sub ideal cre=tin. Cu durere filial[ subiectiv[, dar =i cu obiectivitatea unei posibilit[\i de ra\ionament ]n plus, regret mult faptul c[ tat[l meu - implicat ]n aceast[ mi=care cu ]ndelunga sa experien\[ politic[ de =ef al unor forma\iuni importante =i suferind de pe urma ei ani de deten\ie, nu mai tr[ie=te acum c`nd m[ aflu ]n posesia unor asemenea documente. Cu toate c[ el ar fi fost categoric ]mpotriva oric[ror circumstan\e atenuante pentru patriarhul Justinian, c[ruia i-a atribuit tot timpul o vin[ ]n moartea fratelui s[u - Episcopul Grigorie, aceste date ]n leg[tur[ cu preotul Burducea, cu Ministerul Cultelor, cu ultimii politicieni liberali ca V`ntu, Bujoiu, Ro=cule\ =i chiar Gu\[ T[t[r[scu =i rolul lor de tampon al[turi de compromisul pe care l-au f[cut, ar fi putut c[p[ta coeren\[ prin clarific[ri f[cute de tat[l meu. Lucrurile st`nd ]ns[ altfel, documentele ap[r`nd de abia acum, eu r[m`n doar cu regretul c[ nu le pot comenta cu el =i cu datele pe care el mi le-a dat sau le-a 224

ad[ugat pentru precizarea amintirilor mele din adolescen\[. La Ministerul Cultelor, ]nafar[ de personalitatea mai =tears[ a lui Stanciu Stoian, (dar despre care aflu din anchet[ c[ era prieten cu G`ld[u, deci ar fi putut avea confiden\e cu acesta fiind cumva atras sprea a ap[ra ]n vreun fel biserica) s-au perindat oameni ca Radu Ro=cule\ (care f[cuse ]nainte de r[zboi politic[ ]n Dobrogea ]mpreun[ cu tat[l meu), Mihai Ralea (care era din Hu=i), oameni cu care, pe l`ng[ aceste aprecieri men\ionate, se putea avea dialog intelectual. Ca s[ nu mai vorbim de ceilal\i doi demnitari - de v[rul meu =i de preotul Burducea, pe care, acum, ]i =tim prea bine. Poate c[ Ralea era mai aservit puterii, cu el put`ndu-se pune probleme doar de ordin filosofic p`n[ a nu fi devenit marxist; dar Radu Ro=cule\ era un liberal integru care, la pu\in timp dup[ ministeriat a intrat direct ]n pu=c[rie unde a =i murit. Mai mult dec`t at`t: la ]ntrunirea de la Medgidia, pe care am relatat-o mai ]nainte, a participat un avocat rud[ care urma s[-i transmit[ ceva la Paris lui Horia Grigorescu. Or, Horia Grigorescu era prieten bun =i coleg de partid cu Radu Ro=cule\. Ajungem astfel la o demonstra\ie prin care, chiar dac[ gestul =i martiriul celor dou[ rude ale mele se minimalizeaz[ prin faptul c[ vin s[ fac[ parte dintr-o adev[rat[ tab[r[ de con=tiin\e care au ]ncercat salvarea \[rii prin Biserica na\ional[, semnifica\ia unei voin\e mult mai largi vine spun`nd un cuv`nt istoric. +i chiar dac[ ei, din protagoni=ti unici- cunoscu\i datorit[ celor ce au avut de suferit, r[m`n doar exponen\ii unei voin\e mai largi, care a animat mult mai mult intelect na\ional, va trebui s[ ne facem datoria fa\[ de to\i ace=tia, afl`ndu-le cu timpul numele =i a=ez`ndu-l ]n panteonul pe care-l merit[, fie c[ au ]ncurajat prin fapt[, fie c[ au consim\it numai prin t[cere la aceast[ lucrare care privea Biserica =i neamul apar\in`ndu-le deopotriv[. S-ar putea ca, prin aceasta, s[-i dezam[gesc pe unii care, mai pu\in cre=tine=te, ar dori doar s[ acuze. Dar eu ]mi pun ]ntrebarea: de ce s[ nu-l a=ez[m ]n lumina Taboric[ =i pe tic[los ? De vreme ce M`ntuitorul - care e al tuturor tocmai fiindc[ e M`ntuitor 225

ne fiind singuri. a fugit ]n str[in[tate ]nso\it de Burducea =i G`ld[u> . deci. dovedind =efilor s[i c[ are studii psihologice pentru studierea cu fine\e a ancheta\ilor. de vreme ce trimisul ]nafar[. dac[ ei nu ]n\elegeau sublimul pe care el ]l atinsese f[c`ndu-=i misionar ]ntreaga datorie dat[ de Dumnezeul lui ?! Ce-am folosi noi. cu preg[tiri =i lu[ri de m[suri pe linie de solidaritate ecumenic[ =i nu cum v[d securi=tii la modul lor grosolan: pe linie de spionaj imperialist^ *** Nu vreau s[ fac aici un proces al ]ntregului semidoctism vulgarizator proletcultist =i ]njositor pentru fiin\a uman[ ca g`ndire. dup[ cum s-a dovedit =i mai ]nainte =i mai t`rziu =i ]ntotdeauna. s[ fie alterat[ misiunea na\ional[ a acestuia. au sim\it idea de solidaritate cre=tin[ =i au triumfat astfel ]ntr-o lucrare care nu este doar a lor. ajuns episcop al diasporei devine at`t de periculos ]nc`t trebuie anihilat prin r[pirea de c[tre KGB. ci ca o for\[ interioar[ ce se poate schimba mereu d`nd roade nea=teptat de multe din partea unuia singur c`t din partea a mii al\ii. au avut ]n jur sprijin =i ]ncurajare. Mut`nd lucrurile pe planul faptelor. Persoana uman[ a fost creat[ nu ca un mecanism fix =i imobil ale c[rui rezultate s[ se ]nmul\easc[ doar ]n func\ie de num[r. ]n caz de nereu=it[ a unuia s[ nu fie ]n pericol =i cel[lalt. doi preo\i rom`ni. ci a unei ]ntregi Biserici cu prela\i. care voia s[ pun[ m`na pe ea. Domnul a ajutat ca lucrarea acestuia s[ nu se piard[. cert lucru c[ toate acestea au reprezentat o mi=care destul de ampl[ de rezisten\[ spiritual[. Personalismul cre=tin consider[ adev[rul reprezentat de fiecare persoan[ precum un pivot al convie\uirii spre bine ]n fa\a revela\iilor pe care le are. dar s[ medit[m o clip[ ]n plus la ce ]nseamn[ acest mod grosolan de g`ndire a securi=tilor. A fost un adev[rat sinod secret care s-a \inut ]n sufletele celor care au participat la el prin fapt[ sau prin g`nd bun. de a fi pus ]n fruntea episcopiei diasporei prin eforturile =i rela\iile celorlal\i doi. }n raportul final de la prima anchet[. Ce-au folosit c[l[ii care au sperat ]n compromiterea lui Vasile-Victor Leu scormonind trecutul victimei lor. preotul Vasile Leu. probe prin m[rturie sau de orice 227 . tocmai pentru c[. un securist care se pl`nge c[ nu a reu=it s[ aib[ probe materiale. ]n mod concomitent. dac[ am g[si doar vinova\i de martiriul celor dou[ rude ]nainta=e ale noastre ?! Ce ne-ar folosi vorbind despre latura tic[loas[ a fostului patriarh =i nu despre posibilele sale momente de iluminare ?!^ Important este c[ Grigorie Leu =i Vasile Victor Leu. desigur. ]nseamn[ c[ El vrea . ]n care sunt men\ionate cele trei nume de preo\i laolalt[. rostul lui primordial. transpare faptul c[ ele provin de la cineva care spionase sau primise dela\iuni de la o foarte important[ surs[ de decizie: Formularea este c[:< Leu Vasile . a pornit de aici. slujitori =i enoria=i ce i-au p[strat fiin\a nealterat[ de cel r[u.reflect[ aceast[ lumin[ c[tre to\i. putem spune c[: de vreme ce. fo=ti ambii demnitari la culte pleac[ ]n str[in[tatea ]n contextul ]n care Moscova face presiuni pentru preluarea autorit[\ii spirituale asupra tuturor 226 emigran\ilor din \[rile devenite satelite.era cunoscut sau b[nuit. O asemenea strategie presupune o mi=care organizat[ care. dar nu se =tia dac[ plecaser[ ]mpreun[ sau separat. care =i-a avut miezul moral ]n Sinodul Bisericii Ortodoxe Rom`ne nel[s`nd.doar de asta a venit ! . de vreme ce opozi\ia ]n \ar[ a Episcopului Grigorie =i a altora din jurul lui fa\[ de un asemenea pericol este bine cunoscut[ av`nd pentru el chiar consecin\e fatale. tocmai prin puterea de schimbare =i de luminare interioar[. +i. astfel.fost ministru la culte. El diversific[ la infinit persoana ]n ]mplinirea ce =i-o poate produce dup[ minunea continu[ a Dumnezeului ei =i nu-=i permite s[ o bage ]ntr-un tipar sau ]ntr-un num[r de ordine. decis ]nc[ de aici.ca schimb[rile produse de o asemenea lumin[ s[ cracterizeze ]ntreaga lume. din interior. +i acest lucru este mai important dec`t orice persoan[ ]n parte ! }n informa\iile adunate de agen\i dup[ fug[.

supraveghere. nici o tres[rire la ideea de ]ndatorire na\ional[ sau comandament moral. Exact c-an glumele macabre cu Stalin: < De ce l-a\i ]mpu=cat ?> <P[i. ceea ce face s[ credem c[ Leu V. care a mai citit =i ceva c[r\i poli\iste.sau chiar de simbolul ortodoxiei . ]n afar[ de argumentele prezentate la capitolul B se mai adaug[ =i faptul c[ anchetatul este destul de familiarizat cu termeni specifici muncii informative. tot a=a cum muncitorii lui Ford ]nv[\au doar o singur[ opera\ie pe care o repetau la infinit ca un mecanism. c[ =tiu numele acesta chisnovat al anchetatorului care m-a supus =i pe mine la interogatorii privindu-m[ pe sub spr`ncenele \ig[noase. munc[ conspirativ[. Lor le trebuie doar dosarul formal care s[ confirme condamnarea la moarte cu care acuzatul venise de la 228 Moscova. m[ cuprinde mila pentru modul primitiv ]n care fusese ]nv[\at s[ duc[ ancheta!^ Nu era prost.patriarhia 229 . admitea din c`nd ]n c`nd =i unele considera\ii logice pe care le f[ceam ]n leg[tur[ cu conceptul de libertate. ci le ia ca atare. =tia prea multe !> S[rmanul Dumitr[=coniu ! Acum. a avut o activitate de spionaj^> Prin aceasta Sherlok Holmesul de ocazie c[lit la =coala lozincilor sovietice care-i ]nlocuiesc cultura.alt[ natur[ pentru acuza\ia de spionaj =i de conlucrare cu agenturi str[ine. Totul era la el provocare imperialist[ sau miere sovietic[. etc. folosind cu u=urin\[ no\iunile: investiga\ie. altfel dec`t o provocare la adresa m[re\iei Uniunii Sovietice ?! Cum s[ dep[=easc[ el eticheta de <agent imperialist periculos> care i se pusese ]nc[ de la Moscova anchetatului principal =i s[ ]n\eleag[ c[ v[rul meu se poate delimita =i de Vatican =i de Biserica Anglican[ =i de alte mari for\e biserice=ti . Iar faptul c[ un om cu doctoratul luat ]n \ar[ =i la Paris. poate aduce un argument foarte temeinic pentru cei de-o teap[ cu el. =i aici. Nici o nuan\[. care erau to\i ni=te <strica\i exploatatori pl[ti\i ca s[ adoarm[ \[r[nimea> =i c`nd era vorba de <provoc[rile spionajului imperialist la care se dedase familia mea>. era doar ]nr[it ]ntr-o asemenea concep\ie care i se inoculase muiat[ ]n serul luptei de clas[. La fel =i anchetatorul nostru anonim de la Serviciul III. S[rmanul Dumitr[=coniu ! Cum s[ ]n\eleag[ el nevoia unei Biserici libere care a str[duit prin secole pentru libertatea na\ional[ ?!^ Cum s[ ]n\eleag[ el un partid patriotic de moral[ cre=tin[ al rom`nilor. dar ]n dou[ situa\ii reac\iona furibund amenin\`nd cu vehemen\[: c`nd era vorba de preo\i. m[car pentru a-i confrunta cu acuzatul =i a se vedea dac[ au avut vre-o leg[tur[ cu el. Ca =i cum un intelectual normal. consider[ drept prob[ ]n acuza\ia de spionaj faptul c[ anchetatul =tie cei acela filaj sau filier[ sau rezident. din ridicole. cu cultur[ medie. ]ncearc[ s[ le compenseze pe acestea cu <observa\iile sale psihologice> =i scrie: <Dealtfel. nici o ]n\elegere omeneas[ mai diferen\iat[. a num[rat p`n[ la dou[zeci. cu practic[ academic[ de =ef de catedr[. din p[cate. totul se raporteaz[ la trogloditismul regimului de <democra\ie popular[>. rezident. filaj. cu toate c[ suntem ]n 1954. copila=ii crescu\i sub ]nv[\[tura lui d[inuie p[str`nd obiceiurile dictaturii. adic[ cei lipsi\i de-o cultur[ elementar[ care au ]nv[\at la un curs rapid de calificare primii =i ultimii termeni cu care manevreaz[. c[ un asemenea om =tia ce ]nseamn[ cuv`ntul <re\ea> era cea mai temeinic[ prob[ ]n acuza\ia de spionaj. Ca =i ]n cazul cu fotograful evreu din Hu=i c[ruia i s-a cerut fotografia Episcopului Grigorie pe catafalc pentru a fi trimis[ drept prob[ de executare a ucazului stalinist. asemenea acuza\ii pot ajunge chiar probe =i pot fi luate ]n serios de un complet de judecat[ total incompetent care nici nu le mai judec[. cum a f[cut =i cu martorii c[rora le-a luat drept bune declara\iile smulse de securi=ti =i nici nu i-a mai adus ]n fa\a instan\ei. +i nu era deloc prost. at`t de t`n[r fiind intrasem ]n ]ncurc[turile familiei mele. la fanatismul prosovietiz[rii =i. Dar. avea =i un bun sim\ omenos care-l f[cea s[ m[ c[ineze pentru faptul c[. n-ar =ti asemenea lucruri. dup[ moartea lui Stalin. cu func\ii ministeriale =i canonice importante. sau sunt martori inventa\i dintre aresta\ii care vor s[ scape mai u=or ! Dar aceasta nu conteaz[.

iunie 1941 . a-i ajuta pe basarabeni s[ spere realipirea =i a construi pentru to\i . ce erau aliniate de-alungul Prutului a trecut ]n linia I. Numitul Leu Vasile este un vechi du=man ]nver=unat al RPR. are un copil. studii: licen\iat ]n Teologie. iar ]n str[in[tate la Paris B-dul Saint Michel. 9 bis. lupt`nd ]n cadrul Regimentului 6 Mihai Viteazu. activitatea lui criminal[ =i-a ]nceput-o ]nc[ ]nainte de r[zboiul antisovietic. s[rmanul Dumitr[=coniu ?! El era mecanismul construit special spre a ajunge la urm[toarele concluzii ca s[ plac[ Moscovei. de profesie preot. cet[\ean al RPR. a mai fost judecat ]n mai multe r`nduri pentru escrocherii. numai pentru a-=i face datoria fa\[ de rom`ni . ]n=el[ciune. fiind confesor militar la Inspectoratul de jandarmi. o Biseric[ unic[ de limb[ rom`n[. ]n[l\at[ din predici =i slujbe patriotice pe toate posturile de radio care aveau emisiuni rom`ne=ti ! De. v[duv. originea social[: tat[l fost episcop. de na\ionalitate rom`n[. a-i salva pe cei din str[in[tate de ocupa\ia spiritual[ moscovit[. la Bucure=ti. furt =i condamnat de fiecare dat[. a fost arestat ]n august 1952.a-i salva pe cei din \ar[ de influen\a stalinist[. La declan=area r[zboiului antisovietic . a-i sc[pa pe macedoneni de influen\a nefast[ a unui Marcos pl[tit de Cominform. lt.Constantinopolelui c`nd aceasta ]i cere s[ nu recunoasc[ secularizarea lui Cuza. ]ncheind cercet[rile ]n problema arestatului Leu Vasile. fapt pentru care a fost decorat 231 230 . fiul lui Grigore =i Lucre\ia. ]n comuna Oancea regiunea Gala\i. ]nfiin\`nd catedra de secte religioase =i curente subversive. am stabilit urm[toarele: Leu Vasile. unde. Gramont nr. n[scut la 13 martie 1903. dup[ acte 1905. a devenit profesor la +coala de ofi\eri de Jandarmi din Bucure=ti. cu ultimul domiciliu ]n \ar[. Capitolul XI SIMULACRELE LOGICII TOTALITARE 12 aprilie 1954 Proces verbal de constatarea infrac\iunii Eu. unde prin cursurile ce le-a predat a dus o propagand[ de def[imare a PCR.afl`nduse ]n inspec\ie la batalioanele de jandarmi pentru interven\ie. s[dind ]n inima =i mintea ofi\erilor de jandarmi ura contra comunismului. pe undele cerului. ]ndemn`ndu-i pe ace=tia s[ lupte cu orice pre\ p`n[ la moarte ]mpotriva comuni=tilor. Dumitr[=coniu Nicolae din Direc\ia de Anchete a MAI a RPR. str. }n 1940.

Tot cu sprijinul patriarhului Jugoslaviei. pe care ca =i pe ceilal\i ]nt`lni\i p`n[ la Londra. zona englez[. ]n 1942. de la care a primit misiunea de a convinge pe ofi\erii reac\ionari rom`ni. Leu Vasile a cerut s[ fie trimis pe frontul antisovietic ca. Astfel ]n august 1948. Leu Vasile a plecat la Londra. cu sprijinul serviciului de informa\ii englez. Hugo Bi=ov =i al\ii. ]ntruc`t fusese r[nit. care era =i delegatul organului interna\ional bisericesc . }ndeplinind toate misiunile date de c[tre serviciul de informa\ii englez. Pe front a ]nceput din nou activitatea lui fascist[. F[c`nd diferite escrocherii. privind ac\iunile acestora ]ndreptate ]mpotriva t`n[rului nostru stat democrat popular =i lu`nd leg[tura cu fugarii reac\ionari rom`ni fugi\i din RPR. a luat contact cu organele UDB. i-a informat asupra situa\iei militare. unde a luat contact cu frunta=ii fugarilor rom`ni agen\i ai IS (Inteligence Service) ca: fostul maior Iliescu Gheorghe. <Serviciul credincios cu spad[ cl. Revenind ]n Bucure=ti la Inspectoratul de Jandarmi. confesor militar. ]mpreun[ cu G`ld[u Florian a fugit din \ar[. prof. de a submina regimul nostru ]n mod liber. a ]ncercat s[ corup[ =i s[ compromit[ pe un lupt[tor progresist. c[rora le-a furnizat o serie de informa\ii militare. de unde s[ activeze mai intens ]mpotriva t`n[rului nostru stat. a fost condamnat. a dus o multipl[ activitate criminal[ ]mpotriva RPR. privind RPR.cu <Coroana Rom`niei>. }n vara anului1949. <Medalia r[zboiul din R[s[rit>. unde prin G`ld[u Florian. v[z`nd c[ statul nostru democrat popular se ]nt[re=te din zi ]n zi. Florin Bercu. maiorul Montgomery =i Atkinson. }n anul 1949 ]n Elve\ia la Lauzane. a luat leg[tura cu fostul rege Mihai. aviator Puiu Cristea. s[ nu emigreze ]n alte continente =i s[ r[m`n[ ]n Europa Apusean[. ]ntrebuin\`nd tot felul de =iretlicuri. fostul general R[descu.agent al Inteligence Service-ului. Sub masca activit[\ii religioase. f[c`ndu-se astfel vinovat de crima de }nalt[ Tr[dare. politice =i sociale din RPR. a dus la ]ndeplinire aceast[ misiune =i. amiralul Dumitrescu. De la ]nchisoare. Dup[ 23 august v[z`nd c[ activitatea fascist[ i-a fost ]ngr[dit[. fugi\i din \ar[. Leu Vasile ]n c[l[toriile sale pe care le-a f[cut ]n Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. ]n septembrie 1949. Leu Vasile se face vinovat de mai multe crime penale pedepsite de legile RPR. unde prin intermediul patriarhului Gavril al Jugoslaviei. III>. contribuind astfel la formarea unei unit[\i militare compacte care s[ lupte ]mpotriva statului nostru. c[ nu mai poate s[ ]ntreprind[ nici o ac\iune. Aceast[ misiune i-a fost amintit[ (confirmat[) =i de tr[d[torul de patrie. Leu Vasile ]ncep`nd de la aceast[ dat[ =i p`n[ la arestarea sa. economice. ca p`n[ la formarea armatei europene s[ ia parte ca asisten\i la cursurile =coalei superioare de r[zboi din Paris. ]n Jugoslavia. Leu Vasile. ]n scopul de a schimba prin for\[ or`nduirea nostr[ de stat =i s[ instaureze ]n RPR regimul capitalist. a adunat o parte din ace=ti ofi\eri. sprijinind efectiv r[zboiul de jaf =i cotropire a Patriei Sovietice. pentru a da tot concursul regimului antonescian ]n ac\iunea lui de lichidare a mi=c[rii comuniste =i progresiste. minciuni =i =antaj. 233 . mai mult. a fost hirotonisit ca episcop al fugarilor rom`ni din Europa 232 Apusean[ =i Orientul Apropiat. a plecat ]n Austria. pentru a-=i continua activitatea sa criminal[ a hot[r`t s[ fug[ ]n str[in[tate. <Mihai Viteazu cl.Consiliul Ecumenic . Nandri=. fapt pentru care a fost decorat cu: <Steaua Rom`niei>. la Paris. }n prim[vara anului 1949.III> =i decora\ia <Crucea de fier german[>. care-i d[dea posibilitatea s[ umble dintr-o \ar[ capitalist[ ]n alta. deoarece avea pa=aport englez. a luat leg[tura cu conduc[torii serviciilor de informa\ii engleze. ]ntruc`t se va ]nfiin\a armata European[ ]n care va intra =i o forma\iune compus[ din fugari rom`ni care s[ lupte ]mpotriva RPR. politice =i sociale. economice.

Acest vas de r[zboi va face parte din flota armatei europene. pe care Leu Vasile ]l nume=te <conduc[torul de fapt =i nev[zut al Consiliului Ecumenic>. pe care Leu Vasile le afla de la fugarii rom`ni veni\i din \ar[ cu care a venit ]n contact.agent al IS . }n anul 1950. Leu Vasile a dus la ]ndeplinire =i aceast[ misiune. Leu Vasile a vorbit ]mpotriva RPR la postul de radio Paris. }n acela= timp a scris articole ]n ziarele fugarilor rom`ni din str[in[tate =i anume: ]n ziarul F[clia de la Londra. Nandri= . A luat leg[tura cu aceasta. Istambul. Turcia =i Liban. a primit misiunea de la fostul amiral Dumitrescu . Amiralul Dumitrescu i-a explicat lui Leu Vasile c[ englezii i-au pus la dispozi\ie un vas de r[zboi care urmeaz[ s[ fie dotat cu echipaj complet din r`ndurile fugarilor rom`ni. chimist[ Keti Gavrilescu se afla la Paris pentru specializare =i urma s[ se re`ntoarc[ ]n RPR. Vatra din Roma. Tot ]n anul 1950. unde a luat leg[tura cu 235 . cu starea de spirit a fugarilor rom`ni din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat fa\[ de politica englez[ =i i-a furnizat informa\ii privind RPR. de unde s[ transmit[ emisiunile BBC-ului pentru a nu mai putea fi bruiate. Vestitorul din Austria. 234 }n anul 1949. Atena. Tot la cererea lui Oadams. etc. +i ]n 1950 Leu Vasile pe c`nd se afla ]n Grecia a corupt mai mul\i cet[\eni ai RPR de a nu se re]ntoarce ]n \ar[.agent al IS . Italia.Leu Vasile a \inut dou[ conferin\e la o =coal[ a Intelgence Srvice-ului. unde s[ pun[ ]n practic[ descoperirile pe care ea le f[cuse ]n domeniul energiei hidrogenului. unde Leu Vasile a \inut discursuri ]mpotriva RPR pe baza unor informa\ii denaturate ]n mod tenden\ios date de IS. englezii au hot[r`t ca acest distrug[tor s[ fie dotat cu un aparat puternic de radio-emisie. Leu Vasile deplas`ndu-se ]n Grecia a f[cut o noapte escal[ la Roma. a aflat de la Sanda St[tescu . iar p`n[ la declan=area r[zboiului.c[ prof. Descrierea ora=ului Gala\i =i ]mprejurimile lui din toate punctele de vedere. calomnii pe care Leu Vasile lea folosit =i ]n presa reac\ionar[ a fugarilor rom`ni din str[in[tate prin scrierea diferitelor articole ]mpotriva RPR. care s[ sta\ioneze ]n apele turce=ti. Leu Vasile a dus-o p`n[ la arestarea sa. calomniind astfel conduc[torii =i regimul nostru democrat popular. cu urm[toarele subiecte: 1. Gratz. f[r[ de care nu puteau s[ emigreze ]n alte \[ri capitaliste. Deasemeni. }n afar[ de postul de radio Londra. München. Roma. Leu Vasile ]n septembrie 1949 a ]nfiin\at la postul de radio BBC din Londra emisiunea religioasomoral[ ]n limba rom`n[. tot ]n 1950. Leu Vasile a \inut leg[tura cu Oadams p`n[ ]n vara anului 1950. pun`nd ]n leg[tur[ pe fostul amiral Dumitrescu cu o serie de marinari rom`ni. secretarul general al bisericii anglicane =i conduc[torul IS pe linie bisericeasc[. folosind intimidarea =i =antajul p`n[ a determinat-o s[ se instaleze ]n Anglia. deoarece a avut misiunea de la Consiliul Ecumenic de a cerceta pe ace=tia sub masca eliber[rii unor certificate de cre=tini practican\i. ]n fiecare duminic[. f[c`nd presiuni morale asupra lor. Patria din Germania Occidental[. Leu Vasile fiind la Paris.Prin maiorul Iliescu a luat leg[tura cu Oadams. prin pres[ =i la radio.de a-l pune ]n leg[tur[ pe acesta cu marinarii fugari din RPR afla\i ]n Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. Insbruc. etc. Nation Roumaine =i Bire din Paris. ce se aflau ]n special ]n Grecia. la Londra.agent IS . ]n care timp a ]ndeplinit o serie ]ntreag[ de misiuni date de acesta =i l-a \inut la curent cu ]ntreaga lui activitate. Amintiri =i aspecte din lupta soldatului rom`n contra Rusiei =i 2. la propunerea profesorului universitar din Londra. a f[cut presiuni morale asupra ei. Aceast[ activitate criminal[ ]mpotriva RPR. Salzburg. Pe acesta l-a informat am[nun\it cu privire la situa\ia din RPR din toate punctele de vedere =i asupra impresiilor =i constat[rilor sale ]n urma vizitelor f[cute ]n lag[rele de rom`ni din Austria =i Germania Occidental[.

]nainte de a fugi din \ar[ l-a chemat =i pe el. prin care. la Gratz. spre 236 cele legale.nearestat. }n 1951. Hagiu Ioan. le cere s[ se predea autorit[\ilor grece=ti. Teodoru Iosif.Turcia. ca cet[\ean rom`n. spun`ndu-i c[ el pleac[ ]mpreun[ cu G`ld[u ]n str[in[tate.04. cu care a luat contact ]n Elve\ia.Papanace. (fila 287) Ionescu Hareta . care din cauza ascunzi=urilor muntoase =i alimentarea ce le-o fac satele rom`ne=ti din apropiere.^ Strict secret 9 aprilie 1954 SE APROB{ ss indescifrabil (loc\iitor de ministru) 19. conduc[torul rom`nilor macedoneni din Grecia =i s[-l determine pe acesta s[ semneze proclama\ia. ca macedonean. declar[ c[ Leu Vasile a fost profesor la +coala de Ofi\eri de jandarmi =i confesor al Inspectoratului de Jandarmi. Ionescu Hareta. (fila 296-297) Leu C. acesta a uneltit contra bunelor rela\ii interna\ionale ale RPR cu alte state. ce se afl[ ]n Turcia. ]n urma c[rui fapt grupul de partizani arom`ni a fost lichidat. Cr[ciuna= Silviu =i Magos Olariu Constan\a. declar[ c[ a cunoscut de la fica lui Leu Vasile. Faptele mai sus ar[tate sunt dovedite prin recunoa=terile ]nvinuitului. Asemenea material a dat Pre=edintelui Federa\iei Universale Baptiste din America. Ioan . frunta= legionar macedonean. ministrului de externe al Angliei Eden. Leu Vasile a primit misiunea s[ mearg[ ]n ora=ul Smirna . cu scopul de a duce ac\iuni du=m[noase ]mpotriva RPR. Deasemeni arat[ c[ ]n 1948. ]n scopul de a fi prelucrat la ONU. Leu Vasile s-a achitat =i de aceast[ misiune. Pe l`ng[ alte fapte criminale desf[=urate de Leu Vasile ]mpotriva RPR. Ioan. f[c`nd presiuni morale asupra lui Hagigogu. unde s[ ia contactul cu Hagigogu. p`n[ la capitolul: CE REZULT{ DIN DECLARA|IILE ALTORA: B[leanu Alexandru . Leu C. ]ns[ ]nainte de a fi r[sp`ndit[ ]n aceast[ regiune. El a preg[tit o proclama\ie.(fila 302) 237 . }n continuare referatul cuprinde acelea=i date ca =i procesul verbal anterior. proclama\ia va trebui s[ fie semnat[ de conduc[torul arom`nilor. c[ acesta vorbea la posturile de radio str[ine ]mpotriva RPR. coroborate cu declara\iile martorilor: Leu Florica.'54 REFERAT Privind rezultatul cercet[rilor asupra arestatului: Leu Vasile MOTIVUL AREST{RII: Leu Vasile a fost arestat de c[tre organele unei \[ri prietene =i predat organelor MAI din RPR la data de 4 martie 1953. Dumitr[=coniu STRICT SECRET Exemplarul nr. ce a trecut fraudulos frontiera ]n Jugoslavia ]n august 1948 =i care ]n str[in[tate a desf[=urat o activitate du=m[noas[ ]mpotriva RPR. din armata generalului Markos. care a semnat proclama\ia. B[leanu Alexandru. Papanace i-a f[cut cunoscut lui Leu Vasile c[ ]n mun\ii Macedoniei se afl[ circa 300 de partizani rom`ni. confirm[ cele spuse de B[leanu Alexandru =i arat[ c[ ]n str[in[tate Leu Vasile a fost episcop.arestat. Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces verbal. trupele grece=ti nu pot s[-i prind[. fiind ]n Austria.nearestat[. Leu Vasile a ]nfiin\at o organiza\ie studen\easc[ numit[ Rom`nia Mare. }n acest scop. d`nd material denaturat cu caracter calomnios ]n mod tenden\ios ]mpotriva RPR. Locotenent: (ss) N. cu care a luat contact la Londra ]n 1949 =i altor persoane din conducerea \[rilor imperialiste. Mai =tie c[ a vorbit la radio Londra ]mpotriva RPR.

Grecia. dup[ ce a fugit din \ar[ ]n str[in[tate a fost ales episcop =i f[cea propagand[ ]mpotriva RPR. ]mp[r\ea ajutoare americane pentru fugarii rom`ni din Austria =i lua contact cu diferi\i fugari reac\ionari rom`ni.Austria. (fila 316-317) Leu Florica . Totodat[ a luat leg[tura cu fugarii rom`ni cu care a ]ntreprins o serie de ac\iuni ]mpotriva t`n[rului nostru stat democrat popular. pentru a ]ntreprinde cu ace=tia ac\iuni ]mpotriva RPR. etc. a dus o activitate criminal[ ]mpotriva lupt[torilor progresi=ti =i a PCR. de acolo a plecat la Geneva la Consiliul Ecumenic. ]n declara\ia sa arat[ c[ Leu Vasile. 239 . apoi la Londra unde =i-a stabilit sediul. ]n cercet[ri nu a recunoscut acest lucru. de la care culegea informa\ii pentru IS. Anglia. =i s-au pus ]n slujba serviciului de informa\ii englez. pentru a-=i continua activitatea sa criminal[ ]mpotriva t`n[rului stat. }n perioada r[zboiului antisovietic. a declarat c[ cunoa=te despre acesta c[ a plecat din \ar[ ]mpreun[ cu G`ld[u Florian cu sprijinul Inteligence Service-ului. func\ion`nd la Inspectoratul de Jandarmi. +tie c[ Leu Vasile a \inut discursuri la radio BBC. Horia Sima. Iliescu Gheorghe. ajuns ]n Austria. c[ a fost episcop =i a f[cut c[l[torii ]n Anglia. Deasemeni. Turcia.au fugit din \ar[. fiind un element fascistantonescian. ]mpreun[ cu G`ld[u Florian . fica lui Leu Vasile. la Londra ]mpotriva regimului din RPR =i a scris articole ]n ziarele reac\ionarilor din Apus. lu`nd leg[tura cu fugarii reac\ionari din RPR ca: generalul R[descu. Av`nd pa=aport englez. O parte din declara\iile f[cute de Leu Vasile sunt confirmate prin verific[rile f[cute la D. zona englez[. pentru a i se pierde urma. lu`nd leg[tura cu biserica anglican[. sub masca activit[\ii religioase. unde a ]ndplinit diferite misiuni ale serviciului de informa\ii englez =i american. etc. cu ajutorul c[ruia Leu Vasile a fost ales episcop al fugarilor rom`ni din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. A fost episcop al fugarilor rom`ni din Europa Apusean[ =i \inea leg[tura cu Consiliul Ecumenic.agent englez . sprijinind efectiv r[zboiul de jaf =i cotropire al Patriei Sovietice. unde s-a prezentat la autorit[\ile de ocupa\ie englez[. }n 1949. dup[ care a trecut ]n Austria. Fran\a. fost ]n Fran\a. rezult[ c[ Leu Vasile ]nainte de ]nceperea r[zboiului antisovietic. a simulat un ]nec la Constan\a. CONCLUZII: Din cele ar[tate mai sus. ]n declara\iile sale confirm[ cele declarate de Leu Vasile ]n ce prive=te activitatea lui ]n \ar[. Puiu Petrescu.Hagiu Ioan . s-a dedat la tot felul de ac\iuni ]mpotriva armatei sovietice care-=i ap[rau p[m`ntul Patriei lor. }n Austria a luat contact cu fugarii rom`ni nou veni\i din \ar[. iar ]n str[in[tate arat[ c[ Leu Vasile a dus o activitate ]mpotriva RPR. A ]nfiin\at episcopia ortodox[-rom`n[ din Europa Apusean[. trec`nd ]n Jugoslavia. I-a. dup[ care s-a dus la Londra. care ]l sprijinea pe Leu Vasile ]n toate ac\iunile sale ]mpotriva Statului Rom`n. Acolo a furnizat diferite informa\ii cu caracter de spionaj organelor UDB. Leu Vasile a trecut dintr-o \ar[ capitalist[ ]n alta. Leu Vasile. cu 238 con\inut du=m[nos la adresa RPR. Jerusalim. Dup[ 23 august 1944.condamnat[. pentru care a fost condamnat. arat[ c[ la Paris s-a ]nt`lnit cu Leu Vasile =i a aflat de la acesta c[ ]n anul 1948 a fugit din \ar[.nearestat. este ar[tat c[ a f[cut o serie de escrocherii. pe front. pentru care a fost de mai multe ori decorat cu decora\ii fascistoantonesciene. etc. REZULTATUL DE LA FI+E: La fi=e este cunoscut c[ av`nd leg[turi cu organiza\ia legionar[.arestat. Germania Occidental[. (fila 330-332) Cr[ciuna= Silviu . A f[cut c[l[torii ]n Italia. fiind cercetat[ cu privire la Leu Vasile. (fila 338-340) Magos Olariu Constan\a . Austria. venit din Fran\a. Liban. dup[ care a fugit ]n Jugoslavia . A dus o propagand[ de=[n\at[ =i a ]ntreprins tot felul de ac\iuni m`r=ave ]mpotriva Statului Sovietic. Leu Vasile ]n anul 1948.nearestat[. Leu Vasile.

STRICT SECRET REFERAT (de ]ncheiere a cercet[rilor) Data 15 aprilie 1954 }n urma studierii dosarului de anchet[ nr. Dumitr[=coniu De acord +eful direc\iei. Leu Vasile nu s-a dat ]n l[turi de la nici o ac\iune ]ndreptat[ ]mpotriva RPR =i a URSS. la 16 august 1952) =i predat organelor MAI din RPR la data de 4 martie 1953>.. data 22 apr. Din aceste documente.n. Fa\[ de cele de mai sus PROPUNEM: Ca arestatul Leu Vasile s[ fie deferit Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti. fapt ce rezult[ din ]ns[=i declara\iile sale. spre deosebire de celelalte documente. Semn[tura arestatului: V.. Cuprinsul prezentului referat va fi adus la cuno=tin\[ arestatului. scenariul apare grosolan =i lipsit de subtilit[\i.. min }ntrebare: Arat[ activitatea d-tale dup[ ce ai plecat din Orientul Apropiat? R[spuns: Am plecat din Beyruth la Roma. De acord +eful serviciului. cine a contribuit la ]nf[ptuirea ei. Leu. plin[ de calomnii ]mpotriva Statului nostru la posturile de radio din \[rile pe unde a umblat =i ]n presa reac\ionar[ a fugarilor rom`ni din str[in[tate. Semn[tura Organului de anchet[ ss indescifrabil Am luat cuno=tin\[ de con\inutul prezentului referat. c`t de m`r=av[ ar fi fost ea.adic[ exact ceea ce conteaz[ mai mult =i este mai obligatoriu de respectat ]n omenirea contemporan[ trebuia anihilat[ sau st`lcit[ dup[ model sovietic. min > s-a terminat la ora 12 =i . la instan\a de judecat[. iar ca urmare dispunem ]ncheierea cercet[rilor din dosarul de fa\[ =i transmiterea dosarului de acuzare al arestatului Leu Vasile prin Procuror. (ss) colonel Fr. Semn[tura anchetatorului ss indescifrabil <DE ACORD>. Proces-Verbal de interogator 1 martie 1954 Ora=ul Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i . s[ vedem cum s-a f[cut aceast[ <arestare> =i.A f[cut o propagand[ de=[n\at[. ca =i mentalitatea totalitarist[ a autorilor s[i. unde m-am ocupat de ]ngrijirea s[n[t[\ii mele ]ns[ neav`nd condi\iuni de tratament optime am plecat la Gratz la clinica prof. mai ales. Dup[ ce am ie=it din spital mi-am f[cut programul de a pleca ]n Genova la o c[s[torie a unui rom`n fost mecanic ]n marina 241 . (ss) c[pitan D. cu alte cuvinte s[ vedem cum rezult[ din documente <marele ajutor sovietic> dat <tinerei RPR> ]n elaborarea =i realizarea scenariului prin care spiritualitatea noastr[ . 1954 240 Capitolul XII R{PIREA Referitor la precizarea pe care. referatul Direc\iei a 8-a a MAI ]l face confirm`nd c[ <Leu Vasile a fost arestat de c[tre organele unei \[ri prietene (n. Beck =i m-am internat ]n spital unde am stat p`n[ ]n august 1952..(ss) locotenent N. 71 deschis ]mpotriva arestatului Leu Vasile am constatat c[ activitatea criminal[ a aresatatului Leu Vasile este dovedit[ prin materialul rezultat din cercet[rile preliminare. Butyka. Marinache Anchetator prim.

unde o persoan[ m[ zg`l\`ia =i-mi spunea c[ trebuie s[ fugim c[ vine poli\ia. }ntrebare: Cu ce trebuia s[ mergi ]n Italia? R[spuns: }n Italia trebuia s[ merg cu trenul pe traseul GratzBruk-Roma. S-a fr[m`ntat apoi Orientul Mijlociu. Mi-au pus ]n fa\[ declara\iile unui grec. cu barb[ mare. pe grec ]l chema Alexandri. Declara\ia din 13 aprilie 1953 De la Gratz m-am preg[tit pentru plecarea ]n Fran\a. unde au continuat cercet[rile. Disperat am ]nghi\it somniferele pe care le de\ineam asupra mea. R[spuns: +tiu c[ ]n ziua de 15 august 1952 am fost la biseric[ ]n Gratz. Pentru mine nu este clar dac[ acolo la Bruk am fost arestat sau am plecat eu ]ntre timp la Viena de unde am fost arestat. lengerie. S-au trimis oameni la fa\a locului pentru verific[ri. arhiva episcopiei =i un geamantan mare cu ve=mintele =i obiectele de slujb[ pe care le-am dat la colet[rie pentru Genova. cum am ajuns la Viena. confrunt[ri de date. doream ca s[ m[ fixez definitiv la R[utu ]n Sudul Fran\ei. iar a doua zi dup[ mas[ am luat bilet de voiaj p`n[ la Cannes ]n Fran\a. c[ aceast[ pl[nuire era pus[ la cale de mai demult. El a fugit =i m-a p[r[sit. c[ a= fi f[cut declara\ii pe care le-a= fi semnat. dar s-a adeverit c[ nu. Mi-a spus c[ suntem ]n Viena sectorul rus. Eu am luat biletul =i am plecat la Bruk unde a=teptam trenul de Viena-Roma. mi-am dat seama c[ sunt ]n Viena. Din Gratz am plecat singur. }ntrebare: Pentru ce ai fost d-ta la Viena sau pentru ce trebuia s[ mergi? R[spuns: Nu ]mi este clar acest capitol =i nu pot s[ dau nici un r[spuns clar. dar pe urm[ m-am trezit la Moscova. c[ procesul =i celelalte se termin[ repede. Din ora= m[ ]ntorceam ]n gar[ pe la orele 10-11 1/2. un avion m-a trimis la Moscova. Am plecat din Gratz ]mbr[cat ]n haine civile. de=i eu nu =tiu cum. Pe urm[ a ]nceput seria anchetelor. Atunci aveam impresia c[ ]n Rusia se termin[ u=or. Acolo am fost cercetat de c[tre un colonel rus. Mi s-a explicat c[ ]nt`i am fost dus la o Circ. c[ am f[cut preparative. care au cules probe. ]nconjurat de c`\iva medici. }ntrebare: C`nd ai ajuns la Bruk? R[spuns: Am ajuns ]n aceea=i zi seara =i am stat 2-3 ore a=tept`nd expresul de la Viena. c[r\i. ba chiar am inventat despre =coala de la Oxford. Probabil c[ pe strad[ era scandal. S-au ]nceput verific[ri. de unde sunt. }n curte. C`nd am ie=it pe strad[. am avut 3 geamantane mici ]n care aveam haine curate =i biserice=ti. precum c[ a= fi avut inten\ia de a fura ni=te documente =i valori. Arat[ am[nun\it c`nd ai plecat din Gratz. A doua zi. Colonelul mi s-a adresat ]ntr-o fran\uzeasc[ impecabil[. Iar cele trei le-am luat cu mine =i la Bruk le-am pus la bagajele de m`n[. Am aprobat cele spuse de grec. c[ a= fi avut misiunea din partea I. La jum[tatea bulevardului ]n apropierea g[rii. pentru a m`nca ceva ]n ora=. care a f[cut ancheta asupra identit[\ii mele. mi-a 243 . Am depozitat bagajele la Bruk ]n gar[ =i am luat cu mine 242 doar servieta de nylon. Pe urm[ m-am trezit ]ntr-un spital austriac. }ntrebare: D-ta ai ar[tat c[ trebuia s[ mergi ]n Italia. La Moscova eram a=a de ]ncurcat p`n[ c`nd au venit cei trei ofi\eri. am ]nceput s[ m[ dezmeticesc. M-au l[murit c`nd am ajuns la ]nchisoarea din Baden. unde era Rautu. introdus ]ntr-o ma=in[. Am intrat la a doua poart[ ]n[untru ]ntr-un subsol. Eu am plecat din Gratz cu bagajele =i am venit p`n[ la Bruk pentru a lua expresul care trecea pe la orele 24. }nt`i mi s-au cerut date asupra persoanei mele.militar[ rom`n[ Mih[ilescu =i apoi s[ m[ duc la Paris unde hot[r`sem s[ fixez sediul episcopiei. de poli\ie.S. am fost dobor`t. unde mi s-a f[cut o injec\ie =i apoi m-am trezit ]ntr-un apartament necunoscut. Mi s-a pus ]n fa\[ c[ a= fi fost ]n Finlanda.

c[ i-a= fi dat ni=te acte false =i c[ am mers ]mpreun[ de la Gratz la Bruk. reiese c[ eu l-am angajat pe el ca s[ lucreze. }n Austria am fost anchetat prima dat[ de un ofi\er rus civil (ei 245 . am citit mai mult declara\iile lui Neam\u. sus\inea c[ l-am angajat. c`nd am fost predat autorit[\ilor rom`ne. La Bruk era s`mb[t[ seara ]n 16 august 1952. luni sear[ 18 august 1952. El dorea s[ arate c[ a fost doar o simpl[ victim[. fiindu-mi anterior prezentat de c[tre un macedonean ]ntr-un mic or[=el de l`ng[ Salzburg. Nu-mi mai amintesc dar =tiu c[ a dat o serie de detalii. Deasemeni sus\inea c[ la Bruk am stat ]mpreun[ la un hotel. Glasul acestui grec nu l-am mai auzit. Aceste pastile le foloseam pentru somn. Din ]ntregul dosar care trebuia s[ intre ]n justi\ie au c[zut (multe date) r[m`n`nd numai despre activitatea mea du=m[noas[. Nu s-a oprit p`n[ la Bucure=ti. ]ntr-un vagon-dub[. }n fa\a Tribunalului nu am mai ap[rut. iar de acolo cu ma=ina p`n[ la Reni. altul ]n Extremul Orient =i altul ]n Rom`nia. P`n[ a lua pastilele (cele 20 de somnifere) am trecut ]ntr-un gang. Neam\u. De al Prut p`n[ la Bucure=ti. le-am citit cu lupa. c[ acolo i-a= fi fixat ziua =i ora c`nd s[ vin[ la Gratz. apoi la Ismail. Acolo l-am putut fixa mai bine la mas[ (masa se lua ]ntr-o singur[ sal[ comun[). Vasiu. pentru c[ el le-a dat ]n dou[ r`nduri. dar nu mi s-a acceptat aceast[ dorin\[. Declara\iile date de Cr[ciuna= =i Neam\u. scopurile. M-am ]mboln[vit. la o ]nchisoare. m-am trezit f[r[ barb[ =i cu p[rul vopsit ro=-castaniu. }n declara\iile lui. p`n[ la Odesa unde am stat 2 zile. Pastilele le \ineam ]n buzunarul de la ceas (pantalon). c`t =i contra durerilor de cap. Procurorul. Nu i-am citit toate declara\iile. i-am dat arvun[. un angajat. Dac[ nu-mi f[ceau injec\ia ]n picior. c[ am fost la el ]n ora=ul unde locuia l`ng[ Salzburg. Nu am avut posibilitatea de a vorbi cu el. trecerea frontierei ]n Viena. adic[ la 20 august. reiese c[ am fost arestat de austrieci. dar c[ nu am nici un amestec ]n problema Orientului Mijlociu. }n Austria. La 244 spitalul din Viena. La Moscova am cerut o confruntare cu Alexandri. Grecul Alexandri. Pe acolo nu era lume. Mi s-a prezentat un dosar gros. }n loc s[ m[ duc spre judecat[. ]nc[ cu doi ani ]nainte. Ultima dat[ lam v[zut la Baden pe sc[ri. era tuns. am fost tot timpul singur. dar era prea t`rziu. de la Gratz la Bruk. Din declara\iile lui Alexandri. Chi=in[u. }ntre 18 =i 19 august. Cred c[ la Viena am ajuns la aproximativ dou[ zile. apoi peste Prut. nu =tiu ce s-a ]nt`mplat cu mine. eu poate sc[pam de ei. am fost trimis spre Rom`nia. faptul c[ am cunoscut pe Knezovici. Aceste date le-am cunoscut. Eu l-am v[zut prima dat[ ]n cas[ c`nd m-am trezit. apoi ]n curte =i apoi la ]nchisoarea Comandamentului rus. Cred c[ unele au fost f[cute la Viena =i altele la Baden. pentru c[ peste tot unde intram ]ntr-o ]nchisoare se semnau ni=te acte. Ancheta a fost dirijat[ de un colonel. care cuno=tea limba rom`n[. a sus\inut c[ m[ cunoa=te. nu m[ a=teptam la a=a ceva. unde mi-am tuns barba =i vopsit p[rul. care era ofi\er de justi\ie. El sus\inea c[ m[ cunoa=te bine. Nu =tiu de cine am fost arestat. }n ma=in[ am strigat. unde am stat o s[pt[m`n[. cineva din \ar[ =i un maior Panov. c[ eu am fost ini\iatorul tuturor ac\iunilor. am venit ]ntr-un jeep. Din declara\iile lui. A doua oar[ m-am trezit peste dou[ zile. Nu-mi dau seama cum am ajuns ]n acea ma=in[. c[ i-am ar[tat casa b[tr`nei croitorese (nu =tiu numele).spus c[ este ceea ce am declarat eu c[ sunt du=man al regimului comunist. Finlanda. c[ la Viena am cump[rat instrumente pentru spart case de fier. }ntrebare: Cum era\i ]mbr[cat c`nd a\i plecat s[ m`nca\i la restaurantul din Bruk? R[spuns: }n negru. iar la Viena. a trimis trei ofi\eri care au plecat unul la Viena. pentru a verifica afirma\iile mele.

Am verificat acest lucru ]n tren de la Odesa p`n[ la Ismail.]nainte de redactarea ordonan\ei . nu mi-am revenit dec`t la Baden. vine V[c[rescu la mine =i scuz`ndu-se pentru ]nt`rziere. c`nd plecasem din Moscova spre Odesa =i a trecut prin fa\a cabinei mele. care ]n acea vreme era condus de Dr. am cerut ofi\erului care m[ ]nso\ea ]n trenul de la Odesa la Ismail. era Ioachim V[c[rescu ]mpreun[ cu unul numit +tef[nescu. L-am folosit pe linie de biseric[ =i m-a ]nso\it la diferite slujbe ca dasc[l. Am f[cut ]mpreun[ cump[r[turile necesare dup[ care voiam s[ ne oprim la o cofet[rie ]n centrul Graz-ului. un ora= din Austria. Beck. ci mi-a confirmat. A doua confirmare a fost la Ismail ]n discu\ia avut[ cu un maior.a furat de la Salsburg actele Caroman-ului. Manoilof. 247 . adic[ ]n localitatea de la 30 km. centru militar englez. Dup[ refuzul lui V[c[rescu de a m[ ajuta ]n ceea ce prive=te cump[r[turile. A doua oar[ am v[zut-o la ]nchisoare la Odesa. Teodoru a avut multe nepl[ceri =i numai datorit[ faptului c[ avea unele cuno=tin\e la Paris. }n 1948 . Ultima dat[ c`nd am fost la Graz am vorbit cu V[c[rescu. El este cunoascut ]n Austria sub numele de Plopeanu. A doua zi un colonel a venit =i m-a anchetat. s[ le dea fetei mele care se afla ]n tren. }ntruc`t c[s[toria nu a mai avut loc. zona englez[. =i cu toate acestea la ]nceput am fost ]n foarte bune raporturi cu d`nsul. Declara\ia din 24 mai 1953 Un alt fapt semnificativ: Afl`ndu-m[ tot ]n clinic[ la Graz. De pe urma acestui furt. ]ntruc`t era vorba s[ se c[s[toreasc[ cu o rom`nc[. care m-au vizitat la Clinica Dr. }ntrebare: Cu ce persoane ai luat contact ]nainte de a pleca din Graz spre Bruck? R[spuns: Voitek. c`nd maiorul Panov. la o mas[. Dup[ o lun[ sau o lun[ jum[tate. La Moscova am stat cu un ziarist francez. rug`ndu-l s[ vin[ pe la mine pentru a-mi ajuta s[ fac unele cump[r[turi.m-a ]ntrebat r`z`nd dac[ nu am vreo dorin\[ =i atunci mi-am amintit de fiica mea. Am spus c[ poate nici fiicei mele nu i-ar face pl[cere s[ m[ vad[. V[c[rescu singur mi-a spus c[ nu mai poate ie=i cu mine ]n ora=. Eu am v[zut-o ]n tren. este Baden. Din 1946. La Moscova mi s-a spus c[ sunt ]n ]nchisoarea Lublianka din Moscova. Aici. Din avion am remarcat chiar Kremlinul. am trimis printr-un om de serviciu de la clinic[ o scrisoare lui Ioachim V[c[rescu. Dup[ ruperea 246 raporturilor mele cu englezii. s-a putut stabili ]n Fran\a. ]ntruc`t risc[ s[-=i piard[ p`inea pe care o are la Graz. Eu nu am fost clar. De aici am plecat la Moscova. Ofi\erul nu a negat. ]ntruc`t risc[ s[-=i pierd[ p`inea.mi se pare . Teodoru. Din felul cum se duceau discu\iile dintre V[c[rescu =i Plopeanu. ]mi spune c[ el suflete=te este al[turi de mine. Zaborodnic =i alte persoane.. Declara\ia din 15 aprilie 1953 }ntrebare: +tiai c[ Ioachim V[c[rescu este agent englez? R[spuns: Da. Din alimentele pe care le primisem de la Moscova. el este stabilit la Klagenfurt. Acest +tef[nescu este un legionar simist. S-a discutat c`ndva cu d`nsul problema hirotonirii sale ca preot pentru Graz. Acestui maior i-am spus acela=i lucru ca s[ dea m`ncarea mea fiicei mele. dar nu mai poate apare cu mine ]n public. Nici acest ofi\er nu a negat acest lucru. I-am spus c[ este liber s[ fac[ cum crede c[ este mai bine =i ne-am desp[r\it. care m-a vizitat la clinic[. deoarece eu nu cuno=team limba german[.nu utilizeaz[ sistemul ochelarilor). ]ntreb`ndu-m[ c[ de unde =tiu c[ fiica mea care este cet[\ean[ rom`nc[ a fost ]n Rusia. de Viena. am apelat la un alt rom`n anume Manoilov. ]n momentul c`nd ]mi aduceau masa.. nu s-a mai f[cut nici hirotonirea lui. c[ruia i-am spus peripe\iile mele. El mi-a spus c[ acolo unde am fost. La Moscova am dedus c[ fiica mea este acolo.

]ntruc`t a intervenit r[pirea mea. Pentru l[murirea altor probleme. am rugat pe Bercu =i Bi=of s[ vad[ ce este cu aceast[ vil[. Ea alesese acest or[=el. ]n 1951. de care nu voia s[ se dep[rteze. Declara\ia din 14 aprilie 1953: A doua persoan[ este Eugenia Hatter. i-am spus c[ ]mi pare cam suspect faptul c[ Racocea nu mai pleac[ din Viena. l-am v[zut pe V[c[rescu ]nso\it de +tef[nescu. pentru a m[ ]nt`lni cu Bercu =i Bi=of. care se aflau ]n aceast[ localitate. nu putea lipsi de la magazin prea mult timp. urm`nd ca ]n locul lui la biserica din Viena s[ vin[ preotul Vasilovschi. care are un magazin de ]nc[l\[minte ]n Viena. ]mpreun[ cu Bercu =i Bi=of. Acesta s-a interesat la cass[ s[ vad[ pentru ce localitae am scos eu bilet. c[s[torit[ cu un austriac. Ea mi-a vorbit c[ la Badhall exist[ o vil[ care are un nume rom`nesc . sectorul rus. eu repet rug[mintea mea ca dv. Hatter mi-a comunicat c[ Racocea nu mai dorea s[ se mute la Salzburg.Bukarest . Localitatea Badhall ]mi era cunoscut[ din auzite de la Eugenia Hatter. Cu dna. ]n august 1952. ea ]=i scosese un pa=aport pentru a veni ]n \ar[ spre a-=i vedea rudele. o rugasem pe dna. Pe aceast[ Eugenia Hatter am cunoscut-o ]n 1950 la Salzburg. Ajung`nd ]n dreptul vilei <Bukarest>. i-am r[spuns spun`ndu-i ca s[ trimit[ pachetul pentru fiica mea pe numele Magda +tef[nescu. Hatter am mai discutat ]n leg[tur[ cu mutarea preotului Racocea de la Viena la Salzburg. fiind la biroul de voiaj din Graz . recomandat[ de maiorul Florescu. ]n iarna anului 1951. am g[sit o scrisoare trimis[ de Eugenia Hatter. v[ rog s[ verifica\i dac[. f[c`ndu-se c[ nu m[ v[d. Ace=tia. str. Hatter s[ discute aceast[ problem[ cu Racocea. }mi amintesc c[ o rugasem pe Eugenia Hatter s[ cumpere pentru fiica mea unele lucruri de ]mbr[c[minte. La acea vreme. Re]ntorc`ndu-m[ la Londra. La aceast[ scrisoare. pentru mutarea preotului de la Viena la Salzburg. prin care m[ anun\a c[ nu mai poate pleca ]n RPR. ]n Austria. Bucure=ti. Plantelor . printre care =i o pereche de pantofi =i nu =tiu dac[ ea a trimis acest pachet fiicei mele. Hatter c[ ar vrea s[ se mute din Viena =i pentru c[ eu nu aveam preot la Salzburg.nu-mi amintesc num[rul. N-am mai putut urm[ri aceast[ chestiune.=i c[ ]n aceast[ vil[ ea are multe cuno=tin\e. Mai relatez un fapt care arat[ c[ +tef[nescu era pe urmele mele: }n august 1952.mi-am dat seama c[ ]ntre ei existau bune rela\ii de prietenie. Aceasta. Pe V[c[rescu ]mpreun[ cu +tef[nescu. Racocea f[cuse afirma\ii fa\[ de dna. ]mi scrisese o scrisoare ]n care ]mi spunea s[ ne ]nt`lnim la Badhall. }n alt[ ordine de idei. Amintindu-mi c[ Eugenia Hatter ]mi spusese c[ la aceast[ vil[ are ni=te prieteni. un or[=el ]n Austria ]n apropierea zonei ruse. a existat 248 la Istanbul un consul rom`n de orign[ armean. deoarece era mai aproape de Viena. i-am mai ]nt`lnit la Badhall.unde mi-am scos bilet pentru Cannes . Nu m-am dus la Badhall atunci. 249 . au ]ntors imediat capul.am v[zut la ghi=eu pe +tef[nescu. s[ verifica\i dac[ preotul Racocea a dus ]n 1951 tratative cu Eugenia Hatter. C`nd am rev[zut-o pe dna. Verificarea acestor lucruri m[ vor l[muri asupra unor probleme la care g`ndesc =i pe care vreau s[ le l[muresc.Fran\a . Am plecat la Badhall ]n august 1952. ]ntruc`t avea un magazin de ]nc[l\[minte la Viena =i fiind sezon de cump[rare. Discu\iile pe aceast[ tem[ au durat vreo jum[tate de an =i ]n cele din urm[ dna. Am profitat de aceast[ ocazie =i i-am dat vreo 2-3000 de shilingi ca s[ cumpere ceva lucruri de ]mbr[c[minte =i s[ le trimit[ fiicei mele la Bucure=ti. o ardeleanc[. z[rindu-m[. Hatter la Graz. ]ntruc`t urma s[ plec ]n Italia.

Camera avea o singur[ comunicare =i era desp[r\it[ de restul camerelor printr-un mic coridor. legat de aceasta. Udri\chi. Hatter. Regina mi-a trimis prin Udri\chi o scrisoare =i 1. Pe plic era conturul Rom`niei =i avea emblema lui Mihai. bolnav =i f[r[ bani. Hatter? R[spuns: }n total vreo 5-6 scrisori. }ntrebare: Ai trimis bani fiicei d-tale ]n \ar[? R[spuns: Da. Scrisoarea avea dou[ p[r\i: ]n prima parte se putea vedea clar influen\a bigotismului catolic asupra acestei femei culte. Ea m[ sf[tuia ca. Iat[ ]mprejur[rile: La clinica din Graz. Hatter este o rom`nc[ originar[ din Ardeal. aveam o camer[ de clasa I. pentru c[ nu doream s[ agravez situa\ia acestei fiin\e nenorocite. duc`ndu-se la clinica indicat[ de so\ia sa. Aceast[ scrisoare am citit-o aproape de o sut[ de ori =i am ar[tat-o =i altora. comandorul Udri\chi. ]n v`rst[ de aproximativ 50 ani. ]mpreun[ cu ultima scrisoare pe care o aveam de la tata. s[ m[ stabilesc ]ntr-o \ar[ de sector american. o femeie care f[cuse r[zboiul ca ofi\er ]n armata american[. a f[cut o curs[ la Paris. so\ia lui Mihai. ajuns la Paris. Aceast[ pozi\ie am adoptat-o ]nc[ la Moscova. a fost problema plec[rii ei ]n \ar[ =i. deoarece acolo mi-am dat seama c[ a coresponda cu \ara =i a trimite bani ]nseamn[ o culp[. am trimis =i nu am spus acest lucru de la ]nceput. unde a dus ni=te negustori arabi. am fost vizitat de Eugenia Hatter. 250 So\ia sa ]l rugase ca. Ea se temea s[ nu fie blestemat[ de Dumnezeu =i de Pap[. C`nd eram ]n clinic[ la Graz. am fost chemat de doctor pentru a-mi face tratamentul medical. }ntrebare: Cine este dna. aceste scrisori mi-au disp[rut. fiind alcoolic. stabilit[ de mai mult[ vreme ]n Austria. pe care o consideram mai aproape pentru c[ ]mi f[cuse unele servicii. Era c[s[torit[ cu un austriac care era proprietarul unui magazin de ]nc[l\[minte =i care. cu care tratam problema aducerii preotului Racocea de la Viena la Salzburg. problema ajutor[rii fiicei mele. unde st[team singur. pentru faptul c[ trecuse la ortodoxism prin c[s[torie =i m[ ruga ]n scrisoare ca s[ fac rug[ciuni pentru iertarea p[catelor ei. Cu aceast[ doamn[. P[stram scrisoarea ]n portmoneul meu.000 dolari. era internat ]ntrun spital. 251 . cu care a discutat =i c[reia i-a spus c[ eu m[ g[sesc la Beyruth. dac[ voi mai fi ]n situa\ii materiale grele. m[ va ajuta. Hatter =i cum arat[ aceasta? R[spuns: Dna. Declara\ie din 24 mai 1953: Vreau s[ aduc unele l[muriri asupra capitolului VIENA cu ]ntreaga aventur[ care a avut loc. cu o experien\[ de via\[. }n timp ce Eugenia Hatter se afla ]n camera mea. am rugat-o verbal c`nd trebuia s[ plece ]n \ar[. Alt serviciu a fost acela ]n leg[tur[ cu preotul Racocea. Fiind ]n clinic[. Nu am urm[rit alte obiective cu dna. Regina ]mi mai spunea ]n scrisoare c[.Declara\ia din 15 apriie 1953: }ntrebare: C`te scrisori a\i scris dnei. indic`ndu-mi Fran\a sau Italia. dup[ ce m[ voi ]ns[n[to=i. dup[ o lung[ g`ndire =i meditare. }n aceast[ camer[ nu intra dec`t o b[tr`n[ c[lug[ri\[ care f[cea cur[\enie. s[ se intereseze la o clinic[ ginecologic[ despre tratarea unei boli femeie=ti. Portmoneul cu actele mele =i cele dou[ scrisori erau ]n sertarul noptierei. Hatter? R[spuns: C`nd am cunoscut-o. Ast[zi. Hatter s[-\i u=ureze coresponden\a cu fiica d-tale? R[spuns: Da. am avut raporturi obi=nuite ca =i cu to\i emigran\ii rom`ni. ]n care am discutat problema preotului Racocea =i problema ajutor[rii fiicei mele. s-a ]nt`lnit acolo cu regina Ana. }ntrebare: Pentru ce servicii ai utilizat-o pe dna. capitolul Viena ]mi apare clar =i anume: Pe c`nd m[ aflam la clinic[ la Beyruth. s[ m[ adresez ei direct =i. care este aviator la o societate aerian[ libanez[. de=i nici ea nu st[ prea str[lucit materialice=te. }ntrebare: Recuno=ti c[ ai cerut dnei.

a reie=it c[ dna. Cu toate cercet[rile care s-au f[cut la clinic[. capitolul Viena pentru mine r[m`ne o problem[ pe care nu o pot descurca. Cobor`nd ]n strad[. Ce altceva s-ar putea remarca ]n ]ncheierea acestui capitol dec`t leg[turile grosolane. Urmeaz[ ca dv. pentru a vedea ce este cu aceast[ femeie. Eugenia Hatter se g[sea ]n fundul camerei citind un ziar. }n fa\a acestei situa\ii. am stat ]mpreun[ cu un ziarist francez. Declara\ia din 15 aprilie 1953 }ntrebare: C`nd te-ai mai ]nt`lnit cu grecul. apar\inea sau era domiciliul unei b[tr`ne croitorese prieten[ cu dna. care ]n acela=i timp era unul din v`rfurile serviciului de spionaj francez pentru 252 Polonia =i cu care. Am citit ]ns[ la Moscova declara\iile lui ]n rom`ne=te. Seara. Hatter . urm`nd ca dup[ s[v`r=irea faptului s[-i dau restul =i alte lucruri pe care nu mi le mai amintesc. }n orice caz. am citit o declara\ie dat[ de un oarecare Olaru. Pe de alt[ parte. C`nd m-am ]ntors de la tratament. am ]ncercat s[ m[ sinucid lu`nd 20 de pastile de somnalin pe care le aveam ]n buzunarul unde-mi \ineam ceasul. De atunci nu l-am mai v[zut.Am lipsit din camer[ circa 15-20 minute. t`n[rul de care am vorbit mai sus. acesta mi-a spus c[ Eugenia Hatter ar fi un agent dublu care ar lucra =i pentru ru=i sau pentru rom`ni. c`nd eram ]n ]nchisoare. nu sa putut da de urma scrisorilor. acest t`n[r spunea c[ m-a cunoscut mai de mult. El era de statur[ mijlocie. +tiu c[ atunci era tuns. Nu este vorba nici m[car de un scenariu palpitant. a dat =i el o declara\ie pe care am citit-o plin[ de inven\ii =i de lucruri care nu-mi apar\in. am observat uniforme militare austriace =i ruse=ti =i mi-am dat seama c[ m[ aflu ]n Sectorul Sovietic al Vienei. pus[ la cale cu agen\i tic[lo=i\i. am luat masa ]mpreun[ =i apoi ea a plecat. Cr[ciuna= spunea ]n acea declara\ie c[ eu a= fi ad[postit ni=te material =i muni\ii ]n \ar[ =i alte inven\ii de ale sale. slab. A= vrea s[ adaug c[ ]n ]nchisoare la Moscova. Voind s[ mai cer unele explica\ii de la t`n[rul care cobor`se cu mine. Hatter a declarat c[ eu sunt un dement =i un iresponsabil =i c[ eu am fost la acea b[tr`n[ pentru a s[v`r=i un furt. neput`nd adormi. }n aceste declara\ii. nu am putut face acest lucru. cred c[ nici Racocea nu este ostil ru=ilor. dar practicate cu nep[sarea de meseria= prost pe care-l acoper[ for\a tancurilor. l[s`nd-o pe Eugenia Hatter singur[.. Am continuat discu\iile cu ea. Pentru l[murirea acestui capitol. a dus timp de c`teva luni tratative cu preotul Racocea (pentru mutarea de la Viena la Salzburg). for\ate evident =i neplauzibile ]n fa\a oric[rui act de justi\ie adev[rat. Hatter. Tot la Moscova. la Viena. }n leg[tur[ cu t`n[rul despre care am mai vorbit. Declara\ia din 14 aprilie 1953: Revenind la perioada Viena. cu p[rul =aten dat peste cap. ci de o crim[ prin act pirateresc. m[ aflam ]ntr-o camer[ ]mpreun[ cu un t`n[r care m[ zg`l\`ia spun`ndu-mi s[ cobor`m ]ntruc`t vine poli\ia s[ ne aresteze. c[ iam propus s[ comitem o crim[ pentru care i-a= fi dat o sum[ de bani drept avans. Camera ]n care m-am trezit ]mpreun[ cu grecul. c`t =i pentru englezi =i c[ ea a fost pus[ la cale s[ m[ atrag[ pe mine ]n curs[ spun`ndu-mi c[ pleac[ ]n Rom`nia. dar nu leam mai g[sit. adic[ cu acel t`n[r de care ai mai vorbit? R[spuns: L-am v[zut o dat[ la Viena sau la Baden. ]ntruc`t t`n[rul fugise =i atunci eu am intrat ]ntr-o ]nc[pere vecin[ printr-un gang de unde observam strada =i militarii austriaci =i ru=i care erau pe acolo. am c[utat cele dou[ scrisori pentru a le reciti. Hatter a trimis pachetul cu haine =i pantofi fiicei mele =i dac[ ]n 1950. a= avea o rug[minte: s[ verifica\i dac[ dna. Olaru pe care nici nu l-am cunoscut niciodat[. discut`nd capitolul Bruck-Viena. Ce inven\ie mai stu253 . dac[ vre\i s[ verifica\i =i pe dna.]n instruc\ia care s-a f[cut atunci. a= vrea s[ spun c[ nu mi-i cunoscut =i nu l-am mai v[zut niciodat[ ]n via\a mea. vreau s[ ar[t c[ atunci c`nd mam trezit.

+i cum? Angaj`nd un sp[rg[tor =i cump[r`ndu-i acestuia scule specializate ca =i cum era vorba de o banc[ =i nu de ceva ce putea fi luat de la o biat[ croitoreas[ b[tr`n[.. a fost necesar[ r[pirea v[rului meu pentru anihilarea personalit[\i salei care devenea marcant[ prin coagularea de for\e pe care o oferea lumii libere ]n opozi\ia ei la comunism.. nici m[car ]ntrebarea dac[ cineva va putea crede c[ un episcop al emigra\iei ostile comunismului ar c[lca de bun[ voie ]ntr-un sector controlat de sovietici. cu condamnarea capital[ gata hot[r`t[.. de c[tre oameni care. +i cu c`t[ lips[ de logic[? Pentru c[. poate. iar lor nu le mai r[m`nea dec`t s[-=i ]mpu=te victima. dac[ =i aparatul de provocare are oameni preg[ti\i tot la curs seral ! Cert lucru c[. o =i cuno=teau din mediatizarea la care ajunsese din bel=ug. L-au stors la Moscova de tot ce credeau c[ pot scoate de la el =i l-au trimis la Bucure=ti cu rechizitoriul gata f[cut.pid[ dec`t de a spune c[ un om cu preocup[rile politice =i spirituale pe care le-am v[zut pune la cale o spargere la o croitoreas[ care. ]n loc de a-l a=tepta ]ntr-un spa\iu lipsit de risc pe cel pl[tit care ]=i are de luat r[splata dac[ aduce lucrul cerut. slugilor din Rom`nia ner[m`n`ndu-le dec`t executarea. din ma=ina ]n care l-au adormit. Cert lucru c[ a existat o mic[ jen[ fa\[ de poli\ia austriac[ la m[rturia c[reia trebuia apelat. ci este suit repede ]n avion =i trimis la Moscova. Din p[cate. pe care. fac singurul lor act de inteligen\[ b[rbierindu-l =i vopsind p[rul celui adormit. nu l-au dus direct cum ar fi f[cut ni=te r[pitori cumsecade?. Totul este f[cut la modul terorist. Executarea ordinelor 255 . Cert lucru c[ s-au pus ]n mi=care ni=te tr[d[tori de profesie =i mijlocul clasic al adormirii celui r[pit pentru a-l duce ]ntr-un loc unde s[ po\i oficializa r[pirea printr-o arestare. Dar pot s[ constat =i aici precaritatea ]nv[\[m`ntului sovietic. ]ntr-adev[r. Imediat dup[ anchet[ (nota bene: anchetarea unuia surprins ]ntr-o cas[ vienez[ ]n care se presupunea c[ vrea s[ atace ni=te cet[\eni austrieci) el nu este predat autorit[\ilor austriece nici m[car pentru o cercetare formal[. cu ]ng`mfarea barbariei lui. cu ]nc[lc[ri grosolane ale oric[ror reguli. pl[titorul se duce cu el ]n sectorul sovietic =i intr[ chiar ]n casa croitoresei ca =i cum i-ar fi ho\ului tovar[= =i nu patron !. este adus =i un translator spre a fi anchetat.poate ]nc[ o r[pire. poate intimidarea organelor austriece) ajunge la Baden ]n incinta comandamentului sovietic unde nu mai trebuie dat socoteal[ 254 nim[nui. de fapt. Iar autorii acestui scenariu =i-au justificat leafa =i prin aspectul provocator-propagandistic ]n fa\a occidentalilor: a\i ad[postit un tic[los. Datele din acest capitol dezv[luie o at`t de josnic[ =i radical[ condi\ie uman[ ]nc`t te ]ntrebi de ce le-or fi trebuit toat[ mascarada =i de ce.. fiindu-le team[ de austrieci. fiind ei ]n=i=i lipsi\i de moral[. v[z`nd figura de preot. e prieten[ cu urm[ritoarea lui?! +i unde? }n sectorul sovietic al Vienei unde el n-a c[lcat nici o dat[ =tiind c[-i e fatal. omul sovietic se credea dator s[ dea =i lec\ii omenirii. nu cred nici m[car ]n necesitatea aspectelor formale ale actului de justi\ie. dar ancheta nu se ocup[ deloc de mobilul <arest[rii> adic[ a=a zisul jaf de la casa croitoresei din sectorul sovietic unde el fusese transportat sub anestezie. datorit[ accentelor grave ale acestei c[r\i. Nu vreau s[ continui demontarea unui scenariu at`t de prost imaginat pentru c[. le joac[ festa tentativa v[rului meu care ia puternicele somnifere =i nu se mai treze=te c`nd au calculat ei. Pentru ca nu cumva s[ fie trimis la Moscova vreun altul =i r[pitorii s[ fie siguri c[ nu vor fi be=teli\i de =efii lor. +i nu =i-au pus. vi l-am compromis =i nu mai ave\i cum folosi influen\a lui. ci are un unic scop: identificarea lui. Este dus la un spital din care (nu avem date cum: . ea nefiind chiar subaltern[ ]n condi\iile de ocupa\ie din 1952. Matri\at astfel. Aici. nu am starea de a m[ amuza. Nu s-a ob\inut nici un ecou. Atunci r[pitorii. bie\ii de ei. Paradoxul const[ ]n psihologia ]ng`mf[rii ocupantului care te spoliaz[ dar zice c[ te ajut[ =i te pune s[-l ridici ]n slav[. nici m[car pentru vreo concluzie a legisla\iei de pe teritoriul pe care s-ar fi produs culpa.

V[rul meu plecase. Printre toate nimicniciile. 257 . au mai apucat. te chinuie totu=i ]ntrebarea dac[ nu cumva te va ]nvinge el ideatic! Comportamente animalice. La ]nt`i martie.. Am[nunte triste =i degradante pentru condi\ia uman[. ]n cazul ]n care e=ti om. Dar iat[ c[ acum mi se confirm[ a fi primit =i chiar c[ au 256 corespondat. f[r[ fractura dorit[ de du=man. Acesta este un lucru foarte important pentru continuitatea spiritual[ a familiei noastre: n-au reu=it s-o fractureze nici m[car prin asasinarea Vl[dic[i Grigorie.=i executarea os`nditului. am tr[it ]n sinea mea ]ntotdeauna durerea g`ndului c[ unchiul meu a murit f[r[ s[ =tie dac[ demersul s[u patriotic avea =anse de reu=it[. dup[ primele demersuri. deci. dup[ ajungerea lui ]n str[in[tate. episcopul Grigorie murea fiind posibil s[ nu fi primit ]nc[ ve=ti de la el.. p`n[ la a face omul incapabil de spiritualitate. prin lipsa troglodit[ a oric[rui cavalerism fa\[ de un adversar de importan\[ pe care-l po\i ]nvinge fizic dar. Ceea ce ]nseamn[ c[ unchiul meu nu s-a stins ]nainte de a =ti c[ \inta ]ncepea s[ fie atins[ =i a avut totu=i r[gazul de a da ultimele ]ndrum[ri. P`n[ la a avea aceast[ informa\ie. Cele spirituale s-au desf[=urat firesc. prin cinismul cultiv[rii intereselor meschine. Despre scrisoarea reginei au comentat chiar vorbele lui. raza de lumin[ dintre r`ndurile acestui capitol este relatarea ]n leg[tur[ cu cele dou[ scrisori dragi pe care v[rul meu le recitea ]n clipele tr[irilor sale cele mai intime. dar ]ncurc[turile din Iugoslavia ]l re\inuser[ acolo p`n[ ]n iarn[. a avut vreme s[-i =i scrie =i s[-l ]mb[rb[teze pe mai departe. Negarea firescului reac\iei de logic[ uman[ ]n fa\a unui adversar a c[rui pregnan\[ este indubitabil[! Toate acestea le-a adus ateismul prin golirea de moral[ a sufletului omenesc. lipsite de orice zv`cnire de con=tiin\[ a evolu\iei sentimentelor umane chiar =i fa\[ de cei ]nvin=i!. s[ comunice! E o =tire impresionant[ din punctul de vedere al sentimentelor mele: Vl[dica Grigorie nu a murit ]nainte de a =ti c[ fiul s[u ]=i ]ncepuse cu temeinicie misiunea! A avut vreme s[ afle. Strig[tul pe care l-am auzit ]n sine-mi s-a petrecut c`nd am citit c[ s-a aflat =i o scrisoare de la tat[l s[u: Vas[zic[.

grefierul de =edin\[ a=terne pe h`rtie (cu toate c[ are caligrafia mai evoluat[ dec`t a celorlal\i) ni=te rezum[ri f[cute neatent. Dar. rechizitoriul e mai bl`nd dec`t cele ce spune acuzatul despre lupta sa ]mpotriva guvern[rii comuniste ]n ultimul interogator dat ]n fa\a instan\ei. care este cel mai grav act de justi\ie posibil. doarece totul este o formalitate spre a-l putea ]mpu=ca pe du=manul din fa\a lor. +i m[ ]ndoiesc chiar de valabilitatea schimb[rii ]ncadr[rii din <crima de ]nalt[ tr[dare prev[zut[ de art. Din acest punct de vedere. constat`nd c[ o ob\ine. pentru o minte curat[ care-l cite=te ast[zi s[ trezeasc[ doar admira\ia fa\[ de cel incriminat. l[s`nd goluri =i complet`ndu-le dup[ ureche. f[r[ a invoca prevederile unei legi oragnice? Dar asupra actului judec[toresc formal nici nu mai are rost 259 . ei nu au sentimentul c[ stau ]n acele scaune ale legii pentru a face dreptate unui inculpat. f[r[ s[-i fie team[ de condamnare =i dorind ca ele s[ fie c`t mai publice. d`nd la o parte unele etichete grosolansecuriste =i folosind termeni mai calmi precum <injurii Partidului =i Guvernului Rom`n>. av`nd clar[ convingerea c[ face o formalitate. ]ns[. poate. Rechizitoriul f[cut de un procuror mai profesionalizat ]ncearc[ s[ fie mai ]n litera legii. <du=m[nie fa\[ de statul nostru democrat>. cum am spus. nu supraliciteaz[ ]n stil lozincard ceea ce face ca. rechizitoriul are miza sa peste care nu trece. ca un comentariu la milioanele de abuzuri judiciare ale regimului totalitarist. Numai sensurile din epoc[ . instan\a se poate prevala doar de un simplu decret. nel[s`nd anticristului posibilitatea s[-i ]mpiedice. confund`nd termenii =i nere\in`ndu-i ideile. l[s`nd mai mult faptele s[ vorbeasc[. nu are nevoie de documentul depozi\iei nici m[car pentru a-=i justifica hot[r`rea =i las[ la dosar textul s[rit. marcat de rostul s[u formal. deoarece el vrea s[ ob\in[ c`t mai repede executarea acestei pedepse pentru a fi sigur c[ taina celor care-l pot continua o va duce cu el dincolo. dup[ unele accente ale sale. chiar. 184 Cod penal> ]n <crim[ de tr[dare de patrie prev[zut de Decretul 199 pe anul 1950> pun`ndu-mi ]ntrebarea dac[ ]n cazul unei condamn[ri capitale. <articole du=m[noase regimului nostru =i URSS prin care comb[tea comunismul>. Completul. Subliniez aceasta pentru con=tiin\a viitorului privind elementele transcendente ale actului de justi\ie. Astfel. Rechizitoriul e mai bl`nd. b[lm[jind con\inutul. ]ns[. ceea ce face foarte greu utilizabil acest document care ar fi fost de mare valoare deoarece. pentru c[ nu-l intereseaz[ dec`t s[ ajung[ la suma faptelor prev[zute de articolul 184 al Codului Penal pentru a justifica condamnarea la moarte.ast[zi dep[=ite.Capitolul XIII RECHIZITORIUL MAI BL~ND DEC~T AUTOACUZAREA Da. avem documentele de instan\[ ale 258 judec[\ii propriu zise care sunt jalnice. dovedind faptul c[ completul func\iona strict decorativ. Deoarece ei nu au sim\ul justi\iei. El vrea condamnarea la moarte =i.conduc spre ideea de culp[: <a ]mb[rb[tat solda\ii pentru a lupta ]mpotriva armatelor eliberatoare sovietice> sau <a dus o activitate ]mpotriva clasei muncitoare fiind un du=man al acesteia>. Pe l`ng[ rechizitoriu. nemaicitindu-l. conform luptei de clas[. ei execut[ doar ordinul de a condamna un du=man al regimului. Depozi\ia acuzatului este mult mai dur[. ciuntit =i cu termeni falsifica\i dup[ ureche. pe l`ng[ meticulozitatea unora dintre interogatoriile anchetei. unde securi=tii =tiau c[ au de stors date necesare informa\iei lor =i fi=[rii tuturor elementelor diasporei. se vede clar c[ acuzatul =i-a folosit ultimul cuv`nt spre a face unele considera\ii =i afirma\ii esen\iale pentru soarta \[rii. rezum`nd c`t de multe a putut el s[ fac[ pentru \ara sa ]ntr-un timp at`t de scurt =i cu mari piedici ivite la tot pasul. lectura lui ast[zi te face s[ te ]ntrebi dac[ cele incriminate nu constituie mai degrab[ elementele unui elogiu. ci.

pe care-l cuno=tea mai de ]nainte =i i-a expus situa\ia sa material[. ]n toamna anului 1947-1948. Leu Vasile s-a oprit la Medgidia de unde l-a luat pe Leu Cornel ]n scopul de a-i acoperi plecarea din \ar[. }n tot timpul activit[\ii sale. 186/954 RECHIZITORIU nr. s[ ]nceap[ s[-l caute =i s[ spun[ c[ s-a ]necat. }ntre timp. Leu Vasile s-a ]nt`lnit cu G`ld[u la marginea ora=ului Constan\a. 186 din 2 iunie 1954 Noi. Mai t`rziu. cu care a stabilit c[ peste o or[ sau dou[. Planul de fug[ a fost discutat de c[tre ]nvinuit ]mpreun[ cu G`ld[u Florian. Dup[ ce au stabilit modalit[\ile fugii din \ar[. afl`nd de la G`ld[u c[ se preg[te=te arestarea lui. a venit la inculpat Preotul G`ld[u Florian. Potrivit indica\iilor primite. ]n iunie 1941. G`ld[u Florian. Iat[ documentele: PROCURATURA MILITAR{ TERITORIAL{ BUCURE+TI Dosar nr. Leu Cornel a simulat faptul c[ 261 . Pe l`ng[ aceast[ calitate. }n timpul r[zboiului antonescian. Pe baza celor discutate cu G`ld[u Florian la 19 august 1948. la o plaj[. dup[ ce el va intra ]n ap[. odat[ cu alungarea monarhiei de la c`rma \[rii. ata=at pe l`ng[ Divizia 14 infanterie. s-a hot[r`t ca ]mpreun[ s[ fug[ din \ar[ prin Ungaria. de Justi\ie Examin`nd actele dosarului privind pe: LEU VASILE CONSTAT{M URM{TOARELE: }n fapt. Din declara\ia ]nvinuitului (vezi fila 38 dosar) reiese totu=i c[ acesta i-a spus numitei Ionescu Hareta =i lui Leu Cornel despre fuga sa din \ar[. La sf`r=itul anului 1947. care ]ndeplinea func\iunea de Episcop al Rom`nilor din Europa Apusean[. Mai t`rziu. este paralizat =i c[ Leu Vasile va fi ales Episcop. sus\in`nd c[ Episcopul Visarion Puiu. G`ld[u Florian a venit cu schi\a ]n care era ]ntocmit planul de fug[. G`ld[u Florian l-a pus pe ]nvinuit s[ jure c[ nu va divulga la nimeni acest lucru. ]nvinuitul a dus o activitate ]mpotriva clasei muncitoare fiind un du=man al acesteia. Leu Vasile i-a promis lui G`ld[u c[ ]l va lua ca preot la Parohia <Jianu>. a fost repartizat ]n calitate de confesor militar la Batalionul 991 format din de\inu\i. au plecat ]mpreun[ la Constan\a. ]mpreun[ cu Leu Vasile s-au ]n\eles s[ p[r[seasc[ \ara =i s[ plece ]n Anglia. }n 1945. Leu Vasile l-a luat =i pe numitul Leu Cornel. a fost decorat cu <Coroana Rom`niei>. }n anul 1946. a func\ionat ca profesor =i confesor la Corpul de Jandarmi. care ]n acel timp era destul de precar[. Lt. }n iulie 1942. Mai t`rziu s-a ]ncadrat ca voluntar la Rgt. fapt pentru care a fost decorat cu Medalia <Serviciul Credincios>. a fost preot la Parohia <Jianu> =i confesor al familiei regale. La plaj[. }n aceast[ calitate a ]mb[rb[tat solda\ii pentru a lupta ]mpotriva armatelor eliberatoare sovietice. G`ld[u Florian a func\ionat ca preot la Biserica 260 Anglican[ =i la Lega\ia Englez[. pentru ca apoi s[-=i schimbe planul de fug[ prin Iugoslavia. lupt`nd ]n linia I-a a frontului ]n sectorul Cotul Donului. G`ld[u Florian a f[cut aceast[ propunere lui Vasile Leu. lucru pe care ]nvinuitul Leu Vasile la aflat mai t`rziu. }n ziua =i ora fixat[. G`ld[u Florian a fost recrutat pentru serviciul de spionaj englez. iar mai am[nun\it ]n iarna anului 1948.s[ discut[m. 6 Mihai Viteazu =i pentru faptul c[ a intervenit ]n momente critice ]mb[rb[t`nd solda\ii =i fiind r[nit.Maj.

Leu Vasile a fost ]nt`mpinat de c[tre G`ld[u. G`ld[u i-a comunicat ]nvinuitului c[ a primit instruc\iuni din partea lui Atkinson ca s[ su\in[ candidatura lui Leu Vasile ca episcop al rom`nilor refugia\i. }n lag[r. la Gara din Salzburg a fost =i maiorul Neagoe. La hotel. care era directorul organiza\iei din Salzburg =i care se ocupa de refugia\ii rom`ni din Austria. Tot ]n acest lag[r a mai fost vizitat =i de c[tre un delegat din partea Consiliului Ecumenic (organiza\ia interna\ional[ 262 bisericeasc[ cu sediul la Geneva). ]nvinuitul ]mpreun[ cu G`ld[u. ]n calitate de 263 . a fost vizitat de un delegat al organiza\iei <Caroman>. care s-a interesat de s[n[tatea lui aduc`ndu-i alimente =i d`ndu-i suma de 1000 =ilingi. unde G`ld[u a luat leg[tura cu Montgomery =i i-a explciat situa\ia s[n[t[\ii ]nvinuitului care era =ubred[. A doua zi au plecat la Belgrad unde au luat leg[tura cu Patriarhul Gavril[ -=i au fost repartiza\i la hotelul Moscova din Belgrad.]nvinuitul ]mpreun[ cu G`ld[u Florian =i B`rsan Ion. }n timpul c`t ]nvinutul se afla ]n sanatoriu. c[ruia i-a dat o declara\ie. De la acest delegat a primit 3-400 =ilingi. unde au g[zduit la preotul ortodox Cornel. unde au ajuns noaptea. deoarece lipsea preotul de acolo. De la Or=ova au plecat cu vaporul la Bazia=. ar[t`ndu-i c[ este ]mpotriva regimului actual din RPR =i c[ vrea s[ fug[ ]n Austria =i apoi ]n Anglia. care fusese trimis de c[tre dr. au evadat =i au trecut frontiera ]n Austria. unde erau ]nchi=i numai rom`ni. englezul Atkinson. adic[ ]n ziua de 21 august 1948. De acolo au plecat cu o ma=in[ la lag[rul Strasse. care de\ine func\ia de =ef al serv. cu ajutorul unui plutonier.]nvinuitul s-a ]necat =i ]n acest scop i-a trimis o telegram[ lui Ionescu Hareta. au fost vizita\i de un colonel de la UDB. at`t ]nvinuitul c`t =i G`ld[u au fost du=i la ]nchisoarea <Covaci\a>. de spionaj american. Dup[ 2-3 s[pt[m`ni au plecat la Gratz. iar de acolo au luat trenul spre Timi=oara. c`nd a plecat la Salzburg. sec\ia rom`n[ din Austria. }n ziua sosirii sale la Salzburg. au s[rit pe geam ]n noaptea de 23 august 1948. Dup[ terminarea slujbei religioase s-a procedat la ]nfiin\area Episcopiei Ortodoxe Rom`ne Autonome din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat =i apoi la alegerea lui Leu Vasile. s-au \inut o serie de discursuri ]n care se ar[ta personalitatea lui spun`ndu-se c[ a luat parte la r[zboiul din R[s[rit =i c[ a fost decorat cu <Crucea de Fier>. rug`ndu-l s[-l interneze ]ntr-un spital. G`ld[u Florian a luat leg[tura cu delgatul general al Consiliului Ecumenic pentru ]ntreaga Austrie.Iugoslavia. Dup[ c`teva zile. s-au ]napoiat ]n Bucure=ti. }n acela=i sanatoriu a fost internat =i G`ld[u Florian care a stat internat p`n[ ]n ajunul s[rb[torilor de Pa=te. care era un lag[r de refugia\i. }n aceea=i sear[. unde a stat timp de aproximativ 3 luni. iar a doua zi. au plecat din Bucure=ti la Or=ova. care f[cea serviciul la ]nchisoarea <Covaci\a>. Atkinson =i un grup de rom`ni din Colonia de la Salzburg. iar ]nvinuitul a fost internat la infirmerie deoarece era suferind. Cu ocazia alegerii ]nvinuitului ca episcop. actualmente cet[\ean american. Conform planului stabilit. dup[ ce trenul a plecat din sta\ia Isanova . }n acest scop au hot[r`t ca ]n ziua I-a de Pa=ti s[ fie aduna\i la Salzburg delega\i ai tuturor coloniilor =i comunit[\ilor religioase rom`ne din \[rile din Europa Apusean[ ]n vederea alegerii episcopului. Teodoru. G`ld[u cuno=tea c[ este a=teptat de c[tre maiorul Montgomery =i ]n acest scop s-au deplasat cu to\ii la Gratz. Astfel ]nvinuitul a fost internat ]ntr-un sanatoriu de l`ng[ Gratz. }n ]nt`mpinarea ]nvinuitului. fost cet[\ean rom`n. plec`nd ]mpreun[ ]ntr-un sat la dep[rtare de 2 km la Isanova. }n Austria. Din februarie 1949. ]mpreun[ cu G`ld[u.

}n acest scop. 264 prin numitul Bercu de la radio BBC. c`t =i de cele ce auzise ]n str[in[tate de la fugarii rom`ni a c[utat s[ foloseasc[ aceste informa\ii ]mpotriva RPR. pe care l-a vizitat ]n mai multe r`nduri. Tot la Londra ]mpreun[ cu G~LD{U =i cu maiorul Iliescu au fost la Palatul Regal unde a isc[lit ]n registrul oaspe\ilor oficiali. Leu Vasile a ob\inut =i un pa=aport provizoriu cu care putea s[ treac[ ]n toate zonele din Europa Apusean[. spun`ndu-i c[ nu este libertate. La Londra. inculpatul LEU VASILE l-a cunoscut pe maiorul Gheorghe Iliescu care era ]n slujba <Intelligence Service>. ministrul de externe al Angliei. ar[t`nd c[ nu exist[ libertate religioas[ at`t pentru secte c`t =i pentru ortodoc=i. public`nd acest material du=m[nos. }ncep`nd de la sfin\irea sa ca episcop. spun`nd mini=trilor de externe s[ suprime buletinele lega\iilor rom`ne din acele \[ri pentru a nu influen\a popula\ia din \ara respectiv[ asupra realiz[rilor din RPR. Spania =i Portugalia. }n 1949. Acestuia i-a dat o serie de informa\ii din \ar[. poporul rom`n va fi al[turi de politica englez[. Folosindu-se de cuno=tin\ele pe care le-a avut ]n \ar[. care cuprindea date eronate =i calomnii ]mpotriva regimului nostru. Dup[ aceast[ dat[ ]nvinuitul a umblat ]n calitate de episcop ]n toat[ Austria. }n discursurile pe care le \inea. Tot lui Eden i-a cerut s[ se suprime buletinul lega\iei rom`ne din Londra ]n limba englez[. ]n scopul de a discredita statul rom`n fa\[ de \[rile apusene. =i baz`ndu-se pe un buletin informativ de la Londra folosit de radioul BBC =i dat de c[tre Intelligence Service. ci pe cea din str[in[tate <Caroman>. a recunoscut organiza\ia <Caroman>. Datorit[ acestui fapt. }n acest material ponegrea situa\ia religioas[ din RPR. a luat leg[tura cu fugarul Bossi =i ]mpreun[ s-au dus la sediul Crucii Ro=ii din Geneva ]n scopul de a nu se recunoa=te organiza\ia Crucea Ro=ie din \ar[. Crucea Ro=ie din \ar[ nu a ]mp[r\it ajutoarele date popula\iei =i c[ <Caromanul> ar fi dat ajutoare refugia\ilor fugi\i din \ar[. toate cheltuielile au fost suportate de c[tre Consiliul Ecumenic. Tot prin Atkinson. a cunoscut pe Eden.episcop al acestei episcopii. De fa\[ mai erau =i ]nal\ii 265 . a vizitat o serie de colonii rom`ne=ti din str[in[tate =i ]n diferite ocazii care se iveau a c[utat s[ ]nt[reasc[ moralul refugia\ilor spun`ndu-le c[ ]n cur`nd va izbucni r[zboiul =i c[ americanii =i englezii vor restaura ]n RPR vechile regimuri de exploatare burghezo-mo=iere=ti. De asemenea a mai vizitat =i Palatul Arhiepiscopiei din Londra unde au fost primi\i cu mare fast de c[tre Arhiepiscopul Ficher. pl[\ile f[c`ndu-se de c[tre Atkinson. +eful Serviciului Religios al Angliei. c`nd s-a aflat la Geneva a dat material Pre=edintelui Federalei Universale Baptiste din America care avea un con\inut du=m[nos RPR. Acela=i lucru l-a f[cut ]nvinuitul =i atunci a fost ]n Grecia. unde a luat masa ]mpreun[ =i unde inculpatul a \inut discursuri pentru s[n[tatea regelui Mihai =i pentru eliberarea Rom`niei. Actele de ]nfiin\are a episcopiei =i alegerea lui Leu Vasile ca episcop au fost ]nm`nate lui Atkinson care le-a predat la Viena reprezentan\ilor guvernelor americane. ]ntruc`t influen\eaz[ de cet[\eni londonezi =i sl[be=te eficacitatea politicii anglicane dus[ ]mpotriva RPR. pentru recunoa=tere. }n urma sus\inerilor sale ]n sensul c[. engleze =i franceze. }n jum[tatea lunii februarie 1950. ]n articolele pe care le publica ]n presa str[in[ =i ]n cuv`nt[rile pe care le rostea la radio a adus injurii la adresa regimului din RPR. c[ poporul nu agreeaz[ RPR =i l-a asigurat c[ dac[ se va desl[n\ui un r[zboi ]mpotriva \[rilor de democra\ie popular[ =i a URSS. pe c`nd ]nvinuitul se afla la Geneva. Crucea Ro=ie din Geneva. pentru a ]nfiin\a 3 parohii rom`ne=ti lu`nd ]n acest scop contact cu diferi\i refugia\i rom`ni. de multe ori denaturat. =i a ]ntre\inut un curent de du=m[nie fa\[ de statul nostru democrat c[ut`nd s[ ]mpiedice rela\iile dintre RPR =i celelalte \[ri capitaliste.

inculpatul a vorbit pentru prima oar[ la postul de radio BBC. adic[ formarea unui corp de comandament dintre ofi\erii rom`ni din Europa Apusean[ =i s[ se aduc[ trup[ din vechii coloni=ti rom`ni din America care s[ fie ]ncadra\i voluntari. La ]ndemnul inculpatului. Cu aceast[ ocazie i-a dat detalii am[nun\ite la ]ntreb[rile pe care i le pusese OADAMS =i =i-a exprimat p[rerea c[ majoritatea preo\ilor rom`ni din \ar[ pot fi folosi\i de c[tre englezi ]ntr-un eventual r[zboi. NEFERU. prin intermediul Maiorului ILIESCU l-a cunoscut pe directorul general al BBC =i de la care a primit ca sarcin[ s[ extrag[ toate informa\iunile din Buletinul S[pt[m`nal pe care ]l redacta aceast[ agen\ie privitor la \ara noastr[ =i s[ scoat[ ]n eviden\[ persecu\ia bisericii din RPR. inculpatul a plecat de la Londra la Paris. Inculpatul a primit misiunea de a duce propagand[ printre ofi\eri s[ renun\e la emigrarea din Fran\a =i s[ vin[ la Paris la c[minul ofi\erilor rom`ni ]n scopul constituirii acestei armate. }n septembrie 1949. organ al rom`nilor refugia\i din Germania. articole du=m[noase regimului nostru =i URSS. unde s-a ]nt`lnit cu tr[d[torul R{DESCU =i cu fostul rege Mihai care discutau problema particip[rii rom`nilor refugia\i ]n a=a zisa <armata Atlanticului>. Inculpatul a mai f[cut o serie de c[l[torii at`t ]n Europa Occidental[ c`t =i ]n Extremul Orient: Cairo. inaugur`nd emisiunea religioas[ rom`n[. Mai t`rziu inculpatul a vizitat pe OADAMS c[ruia i-a f[cut un expozeu asupra st[rii bisericii rom`ne=ti =i RPR. Lt. IVANOVICI. Col. situat[ la 120 km de 267 . discursuri care erau ]ndreptate ]mpotriva regimului din RPR. emisiune ]n care se aduceau injurii Partidului =i Guvernului Rom`n. Comandorul Udri\chi. Asemenea propagand[ ]mpotriva RPR =i Uniunii Sovietice a mai f[cut =i prin pres[ scriind c`teva articole ]n ziarul <Na\iunea Rom`n[> c`t =i printr-un buletin de =tiri. Secretarul General al Bisericii Anglicane. 266 PETRESCU PUIU. precum =i din refugia\ii politici din \ar[. +i la Paris a dus aceea=i activitate de def[imare a regimului nostru democrat popular. Astfel a scris ]n ziarul <Patria>. Sec\ia Rom`n[. vorbind de 3 ori la radio Paris. Propaganda ]mpotrvia regimului nostru inculpatul a mai duso =i ]n alte ziare din localit[\ile pe care le vizita. organ al rom`nilor din Italia. numind ]n acest scop pe Generalul PETRESCU PUIU ]n fruntea armatei pe care ei o preg[teau. pentru c[ ]n cur`nd vor veni ]n ajutor puterile imperialiste. At`t LEU VASILE c`t =i G~LD{U FLORIAN au luat acest material =i l-au prelucrat ]n spiritul instruc\iunilor primite. =i prin care comb[tea comunismul. Abisinia. iar ]ntre\inerea sa a fost suportat[ de c[tre guvernul englez care a=a dup[ cum i-a explicat Maiorul Iliescu era din fondurile <Intelligence Service> vezi fila 118 dosar.Col.demnitari ai bisericii engleze precum =i OADAMS. ]n ziarul <Vestitorul>. to\i fugari =i tr[d[tori de patrie. Mai t`rziu. fostul rege Carol a fost de acord s[ ofere castelul s[u =i ferma sa din Fran\a. Tot ]n acest scop au avut loc unele consf[tuiri ]ntre inculpat. }n toamna anului 1949. ]ndemn`nd poporul din \ar[ s[ lupte ]mpotriva regimului nostru =i ]mpotriva Uniunii Sovietice. Sec\ia rom`n[. +i cu aceast[ ocazie s-au \inut diferite discursuri potrivnice regimului nostru. Ofi\erii urmau s[ ia parte ca asisten\i la cursurile superioare de r[zboi din Paris p`n[ ]n momentul form[rii <armatei Atlanticului>. iar apoi l-au predat BBC. Col. organ al rom`nilor din Austria =i ]n ziarul <Vatra>. Armata urma s[ aib[ un c[min la Paris unde s[ fie =i Comandamentul. }n 1950 se ]napoiaz[ la Londra unde ]l ]nt`lne=te pe fostul rege Carol cu care ia leg[tura =i discut[ problema ofi\erilor rom`ni afla\i ]n Paris care o duceau foarte prost deoarece ]nfiin\area <armatei Atlanticului> ]nt`rzia. La acele consf[tuiri s-a hot[r`t ]nfiin\area acestei armate. GHERGHEL =i G-ralul ION GHEORGHE.

1 C. De la Paris inculpatul a plecat la Marsilia. Tot ]n anul 1950.p. Inculpatul ]=i recunoa=te faptele care i se pun ]n sarcin[ =i ele se coroboreaz[ cu declara\iile martorilor aflate la dosarul cauzei.P. care preg[tea cadre ]n acest scop pentru diferite misiuni de spionaj ]n Rom`nia.Pr.. ]n scopul de a-=i =tirbi independen\a Statului nostru de democra\ie popular[. Tot ]n timpul c`t a stat la Londra a mai \inut c`teva conferin\e la o =coal[ a Serviciului de Informa\ii Englez. Cu CAROL a discutat problema mut[rii Episcopiei din Londra la Paris =i de asemenea au luat hot[r`rea de a-l trimite pe fostul General ULEA la Paris s[ rezolve situa\ia ofi\erilor rom`ni fugari. 1. inculpatul viziteaz[ Spania. de art. La aceast[ ]nt`lnire inculpatul a dat o serie de rela\ii =i informa\iuni lui JUNIOR CHURCHILL privitor la partidele istorice =i rolul lor dup[ un eventual r[zboi mondial. . Tot ]n Spania a mai oficiat un parastas la morm`ntul eroului necunoscut spaniol pentru MO|A =i MARIN. ]n calitatea sa de cet[\ean rom`n. ]l g[sim pe inculpat ]n Italia unde a luat leg[tura cu Cardinalul MONTINI. francez =i american.. care l-a condus la re=edin\a ex Regelui CAROL al II-lea. 267 al. }n drept: }n sarcina inculpatului urmeaz[ a se re\ine: . iar din ]ntreb[rile puse de elevi c`t =i din faptul c[ cei care o conduceau f[ceau parte din Serviciul de Informa\ii Englez. 269 . 218. Din declara\iile inculpatului / vezi fila 187 dosar / rezult[ c[ acesta a cunoscut c[ aceast[ <armat[ a Atlanticului> avea drept scop de a ]ncepe un nou r[zboi ]mpotriva URSS =i a \[rilor de democra\ie popular[ sub comanda instructorilor americani. prin fixarea soldelor ce urmeaz[ s[ le primeasc[ ]n mod regulat de la Misiunea Militar[ American[ p`n[ la ]nfiin\area <Armatei Atlanticului>. }n 1950. }n timpul c`t se afla la Paris a fost invitat de c[tre Maiorul ILIESCU ]n casa c[ruia l-a cunoscut pe JUNIOR CHURCHILL. inculpatul a plecat la Lisabona unde a fost primit de c[tre URD{REANU. deoarece a trecut frontiera din RPR ]n Iugoslavia f[r[ a poseda acte legale =i prin alte locuri dec`t cele destinate c[l[torilor.p. pentru a se face acolo un c[min al ofi\erilor rom`ni refugia\i. LEU VASILE a \inut dou[ conferin\e. Ambii au ajuns la concluzia c[ p`n[ la declan=area r[zboiului trebuie s[ se \in[ treaz[ lupta anticomunist[ sprijinind =i aliment`nd aceast[ lupt[.Delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p. fostul director al ziarului <Curentul>. V[z`nd dispoz. fiind primit de c[tre dictatorul FRANCO =i cu care prilej i-a cunoscut pe STELIAN POPESCU. fiul premierului englez CHURCHILL =i sub=ef al <Intelligence Service>. urmeaz[ s[ fie trimi=i ]n diferite misiuni de spionaj ]n \[rile de democra\ie popular[.. apoi ]n Grecia. dup[ absolvirea =colii.Pen. deoarece. }n anul 1951 se ]napoiaz[ la Paris unde s-a stabilit acolo trec`nd din slujba Serviciului de Spionaj Englez ]n slujba ex Regelui Carol al II-a. art. c`t =i pe PAMFIL +EICARU.P. unde ]mpreun[ au discutat du=m[nos ]mpotriva comunismului =i necesitatea unui nou r[zboi din partea \[rilor imperialiste pentru a=a-zisa eliberare de sub comunism. 184 C. }n aceast[ =coal[ care era condus[ de profesorul NANDRES. pct. de art. fostul Director al ziarului <Universul>. s-a pus ]n slujba diferi\ilor agen\i ai spionajului englez. Ierusalim =i alte localit[\i unde a luat leg[tura cu diferite personalit[\i clericale =i au discutat du=m[nos ]mpotriva regimurilor de democra\ie popular[ a Uniunii Sovietice c`t a comunismului. de acolo la Istanbul.Crim[ de ]nalt[ tr[dare p. deoarece PAPA a declarat c[ adev[ratul r[zboi sf`nt este r[zboiul viitor care va distruge comunismul. inculpatul a discutat ]n mod du=m[nos regimul nostru democrat popular. De la Madrid. C.Paris. =i-a putut da seama c[ este o =coal[ de spionaj ai c[ror elevi. la Beyruth. 268 }n vizitele pe care le-a f[cut diferitelor personalit[\i din Spania.

de art.54 REPUBLICA POPULAR{ ROM~N{ Treibunalul Militar Terit. DISPUNE Trimiterea ]n judecat[ ]n stare de arest a inculpatului LEU VASILE pentru crima de ]nalt[ tr[dare p. de art.Bucure=ti. art. PROCUROR MILITAR AJUTOR Lt.P. nr. 1954 C[tre COLEGIUL AVOCA|ILOR CAPITALEI Rug[m a delega . 267 al. sunt probe necesare. 267 al . Maior de Just. 184 C.P.1 C. 267 al..Maj. 1872 din 9 oct. Maj. pe de\inut Leu Vasile.. 184 C. art.p.M. (ss) Branovici I. 2 Nr. cu judecarea cauzei privitor pe inculpatul LEU VASILE ]n stare de arest.p.p. 1878/954 }NCHEIERE Astzi 6 octombrie 1954 S-au ]ntrunit ]n =edin\[ preg[titoare pentru a examina dac[ ]n cauza privitoare pe LEU VASILE ]nvinuit pentru crim[ de ]nalt[ tr[dare p.PR. ora 8 diminea\a.P..11. de art. TRIBUNALUL Deliber`nd ]n secret asupra faptului dac[ ]n cauza privitoare pe LEU VASILE ]nvinuit pentru crima de ]nalt[ tr[dare p.P. cu termen 271 . 1872 din 9 oct. DISPUNEM: Sesizarea Tribunalului Militar Teritorial .V[z`nd =i dispoz. spre a fi judecat ca inculpat ]n dosarul nr. 9 C.P.. pct. de art.M.a. de art. Danielopol nr. 200. 954 C[tre PENITENCIARUL JILAVA Trimite\i sub excort[ la acest Tribunal MIlitar ]n ziua de 18 oct. Se vor cita martorii acuz[rii prev[zu\i ]n rechizitor precum =i martorii ap[r[rii ce vor fi propu=i. Av`nd ]n vedere =i dispoz.1 C.p.P.Pen. 1954. 236 C. Bucure=ti Nr. Inculpatul se afl[ re\inut la Penit. (n-au fost cita\i n. suficiente =i legal adminsitrate. (ss) indescifrabil Grefier: (nesemnat) Pre=edinte: (ss) indescifrabil TERMEN DE JUDECAT{ LA 01.) Judecata va avea loc ]n Bucure=ti. n[scut ]n anul 1903.Pen. =i delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p. C. =i delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p. 1872/1954. Jilava. Pre=edintele Tribunalului Mil. fiul lui Grigore =i Lucre\ia pentru studierea dosarului spre a se face formele cerute de art.Pr.p.1 C. (ss) indescifrabil Locot.. Bucure=ti Dos. 270 RPR TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL Bucure=ti Str. Teritorial:^ Grefier +ef^ RPR Tribunalul Militar Terit.p.avoca\i care s[ pun[ concluziuni ca ap[r[tori din oficiu ]n dosarele privit oare pe urm[torii . de art. =i delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p. 184 C. 269 =i urm. aresta\i.. de Justi\ie (ss) indescifrabil PRE+EDINTE. Asesori populari: Locot.

Lt.A. 1872/54 privind pe Leu Vasile Inculpatul va fi prezent la Grefa Tribunalului ]n ziua de 18 oct. Horovits din Bucure=ti. 112421/774 Avocat L. nr. 1954. dat[ p`n[ la care se pot depune =i motivele scrise. 1872/54 REFERAT Proc. Buc. Terit.I. nr. Gramont nr. 186 din 23 sept. eliberat de^ Starea civil[ (nec[s[torit. 1954 pentru a lua leg[tura cu ap[r[torul numit din oficiu.. TERIT. Dos. PROCURORUL PROCURATURII MILT.de judecat[ la 1 noiembrie 1954 Dos. la dispozi\ia dv. c[s[torit. 9 bis et. str. ]n fa\a Trib. 25. 1954. este delegat a sus\ine interesele Leu Vasile. 186 din 9 oct. RPR COLEGIUL AVOCA|ILOR Reg.(ocuror) asistent de vorbit inculpat Leu Vasile. 0123/E cu adresa Nr. Pre=edintele Tribunalului Mil. apart^ Raionul^ Regiunea^ cet[\enia^ ocupa\ia ]n prezent episcop ]n trecut Buletinul Popula\iei Nr^. de Justi\ie:^ Secretarul procuraturii:^ Dos. domicliat ]n str^ nr^ . Buc. 1872/1954 Conform art. 1872/1954 PROCES-VERBAL +edin\a public[ din ziua de 16 noiembrie 1954 INTEROGATOR DE INCULPAT Numele de familie Leu prenumele Vasile data na=terii: anul 1903 luna martie ziua 13 locul na=terii: comuna (ora=ul) Oancea Raionul ( Regiunea) Gala\i Numele p[rin\ilor: tat[l Grigore mama Lucre\ia domiciliul: comuna (ora=ul) Bucure=ti str. Col. num[rul copiilor) da un copil 273 . ci va r[m`ne ]n arestul M. 1954 c[tre TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Urmare adresei noastre nr.(uratura) prin termen inc. 0063720 din 1 oct.. Teritorial:^ Grefier +ef^ v[ facem cunoscut c[ U. Biroul colectiv de avocatur[ Din oficiu DELEGATIA nr. cu care v-am trimis spre judecare dosarul privind pe inculpatul LEU VASILE. 23 Decret nr. c[ susnumitul inculpat nu poate fi depus la Penitenciarul Jilava din motive ce intereseaz[ securitatea Statului. p`n[ la judecarea cauzei.M. 39/1950. Dosarele pot fi studiate la grefa acestui tribunal p`n[ ]n ziua termenului. Dobrogeanu Gherea nr. BUC. 1954 Director: (ss) indescifrabil RPR Procuratura Militar[ Teritorial[ Bucure=ti Nr.(ulpatul) (cuvinte neinteligibile) nu sunt martori Grefier (ss) indescifrabil (=i rezolu\ia:) Pr. prezenta delega\ie \ine locul oric[rei procuri generale sau speciale Data 18 oct. 272 RPR Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti Dosar Nr.

Ideologia acestui partid era vechiul socialism de dreapta ]n jurul bisericii. ci un simplu c[lug[r. unde colaboram cu insp. }n aceast[ armat[ se ]ncadrau de bun[ voie =i erau salaria\i dup[ modelul american. am demascat activitatea comunist[ a lui ConstantinescuIa=i. Activitatea mea anticomunist[ a ]nceput ]nc[ din anii studen\iei. Acest grup urma s[ se constituie din cet[\eni americani de origin[ rom`n[ =i din refugia\i din RPR. care a =i luat fiin\[ ]n Italia. G`rnea\[ =i^ Eram de acord cu mi=carea legionar[. colabora =i urma s[ colaboreze =i pe viitor cu ramura legionar[ papan[cist[ (Papanace. ]n filozofie (pesemne teologie n.T. Am dus aceast[ activitate pentru c[ regimul comunist este o c[ma=[ de for\[ pe sufletul =i fiin\a neamului rom`nesc. Membrii marcan\i ai mi=c[rii legionare au fost salva\i de mine cum sunt: Papanace. a=a cum era preconizat[ de Mo\a. Noi am discutat viitoarea form[ de organizare a Rom`niei =i cum s[ lupt[m ]mpotriva regimului actual ]n urma unui r[zboi mondial. 275 . de care apar\ine Condamnat ]n trecut (instan\a. pedeapsa =i c`nd) da =i achitat Preg[tirea =colar[: Dr. Nu speram s[ devin patriarh ]n RPR dup[ d[r`marea regimului. urma s[ se fac[ un plebiscit. aceasta dup[ ce Horia Sima nu a fost primit ]n Comitetul Rom`nilor. constribuind la procesul acestuia. dac[ poporul va 274 dori s[ vin[ regele ]n \ar[. ca partid de baz[ ]n \ar[ urma s[ fie partidul cre=tin ]n frunte cu Vi=oianu. Este adev[rat c[ am fost un mare afemeiat p`n[ ]n 1944. iar ]n caz negativ urma s[ se ]nfiin\eze o republic[ burghez[. Statele majore ale acestor grupuri erau formate =i un batalion de osta=i de asemenea erau preg[tite =i schemele de recrutare a lor. }n problemele militare ]n grupul trupelor Armata Atlanticului se ocupau ofi\eri de carier[ militar[.a. urm`nd ca Carol s[ r[m`n[ =ef al casei regale rom`ne cu sediul ]n Spania. ci comunismul. eu am primit misiunea din partea regelui Mihai =i a lui R[descu s[ m[ ocup de preg[tirea moral[ a celor care urmau s[ fie ]ncadra\i. c`nd so\ia a fost omor`t[ de bombardamentul rusesc.). ]n \ar[ la fel =i ]n str[in[tate cu excep\ia lui Horia Sima. ocupa\ia =i averea p[rin\ilor nu Dup[ ce Pre=edintele i-a pus ]n vedere infrac\iunea pentru care este dat judec[\ii. Activitatea mea este mult mai vast[ dec`t cea ar[tat[ ]n rechizitor. averea so\iei^ Situa\ia militar[ (satisf[cut. Nu am acceptat niciodat[ s[ devin un simplu agent la aceste servicii. acest[ organizare ]nsemna restaurarea monarhiei. ]n frunte cu Mihai. conduc`nd Cercul Studen\esc Teleologic. dovezile faptelor =i i-a cerut s[ spun[ ceea ce este util ap[r[rii sale. nesatisf[cut) da ctg. deoarece eram episcop. inculpatul a dat r[spunsurile reproduse ]n rezumat de c[tre grefier dup[ cum urmeaz[: Recunosc ]n ]ntregime faptele cuprinse ]n rechizitor. unitatea de avia\ie C. noi scontam c[ poporul rom`n din informa\ii va accepta. }n acest partid socialist cre=tin. de siguran\[ Maimuca. c`t =i la arestarea =i condamnarea altor comuni=ti care activau la Chi=in[u. }n \ar[ eram considerat ca un protector =i consilier. la Chi=in[u. reu=ind s[ determin congresul studen\esc de la Oradea ca s[ adopte ca linie ]n activitatea sa ideea c[ nu antisemitismul este pericolul Rom`niei Mari. La acest partid aderaser[ mul\i membri ai partidului liberal =i \[r[nist.Averea personal[ una cas[. G`rnea\[ =i Lefter). f[r[ omor =i cu amprenta spiritualit[\ii cre=tine. Activitatea mea anticomunist[ a ]nceput ]n Basarabia ]n anii 1928-29 =i 1930. Horia Sima cu partizanii s[i ]n colaborare cu s[ge\ile de foc =i cu Franco sperau s[ formeze un guvern ]n viitoarea form[. faptul.

Lavrov George Pre=edinte Lt. 101 C. de art. 1 lit. justi\ie (ss) indescifrabil Grefier (ss) indescifrabil Episcop V. ]n ora=ul Gala\i. Consider comunismul ca du=man principal al cre=tinismului =i de aceea fac totul -indiferent de mine .j. fiul lui Grigore =i Lucre\ia. }n acest curs m[ ocupam ]n mod special de comunism =i m[ consider ca singur autor moral responsabil al tuturor crimelor pentru care au fost judeca\i mul\i din elevii mei =i condamna\i. ]l condamn[ la 10 (zece) ani ]nchis.. c D. 22603 din 11 noiembrie 1954 C[tre Penitenciarul Jilava =i U. de trecere frauduloas[ a frontierei pp.m. 2417 din 20 noiembrie 1954. . de trecere frauduloas[ a frontierei p. 184 C.j. 277 . 267 al. anul 1954. n[scut la 13 martie 1903.199/50. 2417 Ast[zi. subversive. luna noiembrie ziua 20 Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti compus din Lt. =i pedep. 0123/0 Buc. Comut[ preven\ia de la 20 august 1952 Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ ast[zi 20 noiembrie 1954 PRE+EDINTE (ss) Lavrov GREFIER (ss) Zeciu ASESORI POPULARI (ss) Solomon (ss) Lalyer Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti Dosar Nr.P. 267 C. 184 C. 101 C. de art. Leu RPR Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti Dosar Nr. Dec.P.el a devenit principala mea preocupare. 1872/1954 Nr. unde m[ ocupam de secte =i org. prin sentin\a nr. =i pedep. corec\ional[ pentru delictul de trecere frauduloas[ a frontierei prev. pp. 1 lit.p. a. 267 C. }n numele poporului hot[r[=te 276 Cu unanimitate de voturi declar[ culpabil pe Leu Vasile pentru crima de tr[dare de patrie pp de art. 1872/1954 PROCES-VERBAL (MINUT{) Nr. Nu sunt iresponsabil =i-mi dau seama perfect de sus\inerile mele. Pre=edinte: lt.p. F[c`nd aplica\iunea art. maj. }l oblig[ la 200 (dou[ sute) lei cheltuieli de judecat[. 199/ 50. 1 lit.Activitatea mea anticomunist[ a culminat cu lec\iile pe care le-am predat la =coala de ofi\eri de jandarmi din Bucure=ti.P. cu 304 =i 463 c. crime s[v`r=ite ]mpotriva comuni=tilor.P.P. confisc[ ]ntreaga avere. 267 C. pentru del.b. de art. art 1 lit. de voturi ]l condamn[ pe Leu Vasile la moarte pentru crima de tr[dare de patrie pp. Conf.c D. va executa pedeapsea cea mai grav[.P. culpabil pentru del.c.mj Solomon Iosi. 267 C. a.1 C. a. corect. V[ facem cunoscut c[ acest Tribunal.P. de art. Lt. b. a condamnat pe LEU VASILE.M. b =i c din Decretul 199/950 =i la 10 (zece) ani ]nchis.m. p.P. Lalyer Iosif asesori populari deliber`nd ]n secret asupra culpabilit[\ii =i aplica\iunii pedepsei ]n cauza penal[ privitoare pe: Leu Vasile.P. ]n prezent de\inut ]n acel penitenciar la MOARTE pentru crima de tr[dare de patrie prev. de art. Pentru motivele se se vor vedea ]n corpul sentin\ei =i ]n unire cu concluziile Procurorului Militar. Asemenea cu unanimitate de voturi declar[ c[ nu sunt circumstan\e atenuante ]n favoarea sa.. b. 199/50 prin schimbarea calific[rii din crim[ de ]nalt[ tr[dare pp de art. ]nvinuit pentru crim[ de ]nalt[ tr[dare =i del. a.mj de Just. 292 c.

1954 a Tr. 101 C. Drept care am ]ncheiat prezentul proces verbal spre cele legale. potrivit legii. condamnatul LEU VASILE ne-a declarat c[ nu ]n\elege s[ fac[ cerere de gra\iere sau de comutare a pedepsei =i nu a delegat nici o persoan[ care s[ fac[ o asemenea cerere ]n numele s[u. i s-a pus ]n vedere c[ fiind condamnat la moarte. De\inut (ss) Episcop V. prin care sunt condamnat la ped. ne-am deplasat la Penitenciarul Jilava pentru a comunica sentin\a de condamnare la moarte nr. 2417/20. Milit. asistat de grefierul =ef D. justi\ie Alexandru Gheorghe. Buc. 1429 din 2 iulie 1954.11. procuror militar la Procuratura Militar[ Terit. dar c[ poate s[ fac[ cerere de gra\iere sau de comutare a pedepsei la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale. PRE+EDINTELE TRIBUNALULUI MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Maior de Justi\ie (ss) Branovici Grefier (ss) Zeciu PENITENCIARUL JILAVA Subsemnatul LEU VASILE. }i comut[ preven\ia de la 20 august 1952. Leu Grefier =ef (ss) Petrescu Ji\eanu 279 . }n cazul c`nd acesta renun\[ a face cerere de gra\iere ne ve\i comunica de ]ndat[ rezultatul. ci numai cerere de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale ]n termen de 5 (cinci) zile de la ]n=tiin\are. Dup[ ce i s-a f[cut aceste comunic[ri.XI. Terit.P. cu Moarte. Leu Azi 25.1954 Proces-Verbal Ast[zi 6 decembrie 1954 Noi. Buc. nu are cale de atac.. }i confisc[ ]ntreaga avere =i-l oblig[ =i la 200 (dou[ sute) lei cheltuieli de judecat[.Conform art. }n consecin\[ urmeaz[ de ]ndat[ a-i face cunoscut susnumitului condamnarea dat[ =i a i se pune ]n vedere c[ ]mpotriva sentin\ei de condamnare nu are dreptul de a declara recurs. adic[ moartea. cpt. Se afl[ de\inut ]n baza mandatului de arestare preventiv[ nr. am luat cuno=tin\[ de Sentin\a nr. 1427 din 20 noiembrie 1954 pronun\at[ de Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti 278 condamnatului LEU VASILE =i proced`nd la comunicare. Petrescu Joi\eanu. de\inut ]n Penitenciarul Jilava. Procuror Militar (ss) Alexandru Condamnat (ss) Episop V. va executa pedeapsea cea mai grav[.

asemenea fapte de botezare colectiv[ a unor popoare sau petrecut mai t`rziu. din mijlocul unor asemenea slujitori care au devenit lideri de tradi\ie. rostul moral al oamenilor cu ]nv[\[tur[ de carte. a neamului. pentru oficierea =i citirea celor scrise. Organiza\i ]n mici ob=ti s[te=ti. vin s[ ne evanghelizeze pe noi care neam n[scut chiar ]n timpul c`nd se scriau evangheliile =i am avut apostoli care ne-au ales pe noi dintre neamuri. venea dintr-o asemenea tradi\ie. Feudalii no=tri vin din s`nul Bisericii. c`nd cre=tinismul triumfase tocmai prin str[dania lumin[rii de la suflet la suflet. bie\ii de ei. nu m-am g`ndit la cititor ]n sensul publicului larg ci. devenea =i conduc[tor militar ]n numele sfintei cruci. au adus credin\a. puterea lor s-a bazat pe credin\a comun[ cu a celor din jur =i nu invers. cum au fost cele nou[ genera\ii de preo\i =i dasc[li ce se trag ]n spi\[ dreapt[ din blagocinul Mihail Leu. care a ]ntemeiat ramura aceasta a familiei Leu. Iar popa de tab[r[ al lui +tefan cel Mare. Pentru c[ apostolii nu s-au adresat ]mp[ra\ilor cer`ndu-le s[-=i cre=tineze supu=ii . poate chiar dinainte de desc[lecat. =i nu au convertit capetele ]ncoronate care. ci doar transmise ca exemplu de g`ndire. faptele =i mai ales ]nv[\[mintele pentru un viitor de oameni toleran\i ]ntr-o societate cu g`ndul la Dumnezeu =i veghe asupra tradi\iilor care ne definesc ]n lume. deoarece acolo unde adev[rul moral se trage =i din scriptur[ =i din tradi\ie. c`t =i din tradi\ie. av`nd puterea.]mpreun[ cu altele cuprinz`nd acte de familie de la str[mo=i =i fotografii ale celor mai noi. la r`ndu-le. oamenii locului aveau un conduc[tor spiritual care ]i ]nv[\a adev[rurile evangheliei. care au ajuns a tr[i dup[ inven\ia lui Daguerre urmau a fi multiplicate =i legate ]n c`teva exemplare pentru urma=ii care mai exist[m =i pentru episcopiile unde a slujit Vl[dica Grigorie. Drumul ei la tipar a necesitat astfel unele clarific[ri =i explica\ii pentru cei care nu cunosc am[nuntele din familie. Forma\i fiind astfel ]ntr-un asemenea creuzet ortodox a c[rui flac[r[ a fost ]ntre\inut[ de intelectualitatea satelor ca p[str[toare a tradi\iei =i surs[ de ]mbog[\ire a culturii 280 na\ionale. cei dinainte. de moral[ =i de fapt[ dat celor al[turi de care vie\uie=ti =i celor care te urmeaz[. ]nainta=ii mei nu au avut cum s[ nu ia ]n serios rostul de lideri pe care li l-a recunoscut ob=tea =i au transmis tradi\ia nu doar prin predic[. c`nd n[v[lea du=manul. ci este =i unul de model uman. Iar precizarea care trebuie neap[rat f[cut[ este c[ apostolii ne-au ales ca popor =i nu ca stat. asem[n[toare celor ]n care propov[duiser[ apostolii =i.Capitolul XIV C{TRE CITITOR C`nd am intrat ]n posesia dosarelor =i am pornit s[ alc[tuiesc aceast[ carte. documentele de fa\[ . ci prin ]ns[=i fapta lor. au ales sufletele =i nu organizarea administrativ[ sau militar[. a=a cum tradi\ia ne ]nva\[ prin pildele ei nescrise. cel mult zonale. fiind astfel mai mare printre =colari =i enoria=i. 281 . Cre=tinismul se dezvolta ]n atari ob=ti mici. cre=tini t`rzii. iar. din motive de structur[ asem[n[toare.nu cunosc tradi\ia cultural[ autohton[ pe care au slujit-o ]nainta=ii mei =i unele elemente specifice ale pio=eniei ortodoxe. Pio=enie care vine at`t din scriptur[. Asta nu ]n\eleg =i nu-=i dau seama c[ trebuie s[ ne respecte predicatorii de ocazie care. s[-=i converteasc[ supu=ii. cum s-a ]nt`mplat =i-n Grecia =i-n Italia. rostul slujitorului nu este numai unul liturgic. Ai lui. Pe parcursul alc[tuirii. prezent`nd interes =i pentru familia mai mare. au condus ob=tile mici ]n structura c[rora se afirma statornic fiin\a neamului daco-roman pe care n[v[lirile barbare ]l f[r`mi\aser[ dar ]i ]nt[riser[ s[m`n\a pe aceste locuri. ]ns[. ca ]n cazul na\iunilor cre=tinate de conduc[torii lor care. au cl[dit bisericile oamenilor ]n care au intrat apoi domnitorii. p[str`nd cel mai bine tradi\ia apostolic[. cartea a c[p[tat de la sine o adres[ mai larg[.

]n forma ei paleografic[.care nu este a statului trec[tor. s-a ajuns la schismele care au m[cinat unitatea Bisericii. adic[ a credin\ei mai presus de via\[ =i ecumenismul nostru apare ca o sincer[ problem[ de credin\[ . Ast[zi. din pricina aceasta. Metodiu =i Chiril au propov[duit la slavi folosind o scriere care.am schimbat niciodat[ confesiunea ]n func\ie de domnitor ci. vorbind fiec[ruia =i lumin`ndu-l. a ]nsemnat implicarea unor interese statale =i. adic[ 282 de cump[rare a sufletelor cu alte mijloace dec`t cele ale credin\ei drepte =i ale moralei care spune c[ trebuie respectat[ credin\a fiec[ruia. a ap[rut doar ca o form[ de ra\iune na\ional[ pentru p[strarea c`t mai multora dintre tradi\iile noastre. adic[ ocupan\ii erau cre=tina\i de noi prelu`ndu-ne credin\a. S-a p[strat la trunchiul tradi\iei apostolice =i a fost a popula\iei ]nainte de a fi a domnitorilor. ]nc[ din timpul n[v[lirilor. ci dimpotriv[. Cu at`t mai pu\in ne-am schimbat dup[ ocupan\i. ne este fireasc[ dorin\a de a ne p[stra ]n acest[ tradi\ie unde biserica a fost a popula\iei. pe meleagurile noastre din cea mai str[veche vreme a credin\ei care aduce lumii iertarea. dar a ]nsemnat =i prima tendin\[ de secularizare a problemelor ce \in de spirit =i credin\[ ve=nic[. Chiar mai t`rziu. Respect`nd credin\a altora. Nu este aceasta doar o demonstra\ie a faptului c[ Ortodoxia noastr[ reprezint[ ramura care niciodat[ nu s-a rupt. <Bizan\ul dup[ Bizan\> este iar[=i o realitate a noastr[. noi avem ca simbol na\ional martiriul Br`ncovenilor. iar uniatismul. ci demonstreaz[ faptul c[ ]ntotdeauna s-a p[strat. Aici nu s-a cunoscut acel principiu t`rziu de <cuius regio ejus religio> . aduc`nd botezul ]n familii =i ]n mici ob=ti unde propov[duiser[ =i nu prin intermediul mai marilor cet[\ii sau ai statului. iar Sf`ntul Sava Gotul este martirul nostru. intrau ]n templele cultelor lor =i aduceau lumina ]nv[\[turii celei noi de la inim[ la inim[ =i de la con=tiin\[ la con=tiin\[. Osmanl`ii au fost obliga\i s[ ne respecte credin\a =i nu au schimbat la noi nici o biseric[ ]n moschee. adic[ am avut grij[. Astfel. deci. Biblia lui Ulfilla care marcheaz[ =i prima scriitur[ german[ =i ]ncre=tinarea go\ilor a fost scris[ aici. +i. Credin\a fusese a popula\iei. 283 . ajung`nd pe p[m`ntul nostru. am cerut ]ntotdeauna s[ nu se fac[ prozelitism. care ar fi produs o ]ndep[rtare =i mai mare ]ntre fra\i. veneau din satele lor. spre a ne ap[ra de pericolul calviniz[rii. am schimbat confesiunea domnitorului c`nd a fost nevoie s[-l alegem dintr-o alta. s-a g[sit la noi. dup[ o jum[tate de veac de distrugere ateist[. barbarii se cre=tinau. Ideea ecumenismului este fireasc[ la noi. am vegheat =i chiar am luptat ca spiritualitatea pogor`t[ asupra noastr[ at`t prin scriptur[ c`t =i prin tradi\ie s[ nu se piard[. cei care niciodat[ nu ne-am rupt de ceva. poate cea mai distins[ tr[s[tur[ a feudalismului rom`nesc. s[ zicem ]n vremea lui +tefan cel Mare.Apostolii opreau ]n mijlocul oamenilor. cu c[pitanii lor =i tot a=a se desp[r\eau c`nd se ]ntorceau de la lupt[ c[tre cas[. adic[ ob=tile s[te=ti chemate la lupt[. credin\a noastr[ ]nflore=te demonstr`nd c[ =i-a p[strat r[d[cinile la fel de puternice. Acesta este sensul apostolic al ]ncre=tin[rii =i pe acesta l-am mo=tenit =i l-am permanentizat noi. slujit[ de p[stori suflete=ti care erau =i conduc[tori fire=ti ai ob=tei hot[r`nd treburile administrative ]n vremuri de pace =i devenind popii de tab[r[ ]n vremuri de lupt[. cel mult. oastea cea mare a \[rii.care a fost pesemne necesar ]n alte \[ri. iar domnitorul o ]mp[rt[=ea cu popula\ia. Printr-o asemenea explica\ie. ]n cel mai adev[rat mod apostolic. tot prin cea mai perseverent[ tradi\ie era de credin\a lor. direct. de aici. Noi nu ne. iar vizigo\ii boteza\i aici au ajuns ]n Spania duc`nd obiceiurile noastre cre=tine. ob=tea de r[ze=i av`ndu-=i organizarea ei ]ntr-un democratic mod cre=tinesc p[strat prin tradi\ie =i supun`ndu-se feudalului care. nu este a vreunor interese lume=ti. indiferent de presiunile dinafar[. ci este a permanen\ei Dumnezeirii ]n via\a noastr[. am fost ostili ]ntotdeauna ideii de prozelitism.

Nevoia lor de ripost[ dar =i veghea de-a nu se ]ndep[rta de la trunchiul credin\ei pe care au mo=tenit-o =i o au ]n p[strare. se traduce prin democra\ie. a= numi-o ]ntr-un termen contemporan =i nu numai . am prefera s[ str[duim pentru a o remedia. toleran\[.}n acest sens trebuie ]n\elese str[daniile =i vicisitudinile prin care trec personajele din cartea de fa\[. Cerin\a de atunci de a nu se mai alege ]nt`ist[t[tor dec`t din s`nge na\ional. n[scut pe p[m`ntul \[rii. Toate sunt acte de solidaritate cre=tin[. Iar toat[ dragostea rev[rsat[ din el asupra lui Petru este liantul care trebuie s[ lege biserica f[c`nd din ]ntreaga 284 lume mireasa lui Hristos. nu putem scoate din ecua\ia schismei setea de putere lumeasc[ =i. de aici tendin\a -<imperialist[>. Dorin\a acelor oameni de con=tiin\[ na\ional[ care l-au trimis pe v[rul meu s[ ocupe locul episcopal ]n diaspor[ se dovede=te astfel a fi =i fireasc[ ]n tradi\ie =i modern[ ]n logic[. tocmai 285 . de fapt prev[zut[ de constitu\iile multora dintre statele cele mai moderne. =i prin g[zduirea de refugiu pe care o ofer[ Biserica Anglican[ =i prin marea ]n\elegere pe care o arat[ cardinalul Montini c`nd cel acuzat aici ca arhiepiscop al emigra\iei rom`ne ]i subliniaz[ faptul c[ diaspora noastr[ are nevoie de unitate pentru a lupta ]mpotriva comunismului =i nu tocmai acum de divergen\e ]n interesele confesionale. oricum am ]ntoarce.]nspre prozelitism. Ecumenismul este pasul esen\ial al ]n\elegerii moderne a Dumnezeului unic =i a nevoii cre=tine=ti de revenire la unitatea Bisericii. Pentru c[ nici un p[stor str[in nu ar fi avut aceea=i comunicare cu turma =i nici un prelat de alt neam nu ar fi putut aduna laolalt[ at`ta spiritualitate rom`neasc[ dinl[untrul =i dinafara grani\elor. nel[s`ndu-se ispitit de interese care nu erau ale acestei spiritualit[\i. ceea ce. este prefigurarea condi\iei constitu\ionale a lumii moderne pentru candidatul care trebuie s[ fie un nativ al locului. sunt consecin\ele unei atari convingeri venite prin str[mo=easc[ spiritualitate. cum dorea =i anticristul din scenariile cominterniste. respectarea semenului. este. noi am tr[it-o din plin. Iar faptul c[ toate bisericile epocii noastre moderne au recunoscut pericolul prozelitismului =i s-au angajat s[ nu-l practice. Deturnarea propov[duirii ]n alt[ direc\ie. aceasta este o realitate secular[ pe care ]n loc s-o coment[m. Pravila pe care am pomenit-o aici a sinodului convocat de Iacob Putneanul la Ia=i ]n 1752.]n limbaj modern. Am scris ]n acest sens un roman despre via\a Apostolului Pavel. Nu coment[m pentru c[. de ]n\elegere a comandamentului superior al luptei ]mpotriva anticristului care face at`t de sim\it[ nevoia de unitate a Bisericii =i. cu mijloacele cele mai tic[loase. la sl[birea Bisericii. Este apelul la ]n\elegere interuman[ prin respect =i grij[ reciproc[.o. Str[dania de remediere respir[ ]ns[ ]n paginile acestei c[r\i =i prin ajutorul dat de Consiliul Mondial Ecumenic celor care l-au cerut pentru salvarea Ortodoxiei rom`ne =i prin sprijinul de fug[ ]n grele condi\ii KGB-iste dat de Patriarhia Iugoslaviei. convie\uire. o rupe de tradi\ie =i produce ]n sufletul omului acea fractur[ pe care. din p[cate. Adic[ toate solu\iile moderne nu sunt altceva dec`t traducerea ]n limbaj contemporan a iubirii de aproape propov[duit[ =i profesat[ tradi\ional de cre=tinism. Toat[ invoca\ia sa despre dragostea personal[ =i dragostea universal[ este un mesaj misionar pentru unitatea Bisericii. ca ]n cazul de fa\[. proced`nd chiar. Biserica s-a rupt prin schism[. este recunoa=terea nevoii cre=tine de apropiere. descifr`nd ]n toat[ ]nv[\[tura sa o str[danie nemai]nt`lnit[ pentru ]mpiedicarea tuturor for\elor care ]ncercau de pe atunci s[ ]nving[ proasp[ta Biseric[ a lui Hristos provoc`nd ruperi ]ntre fra\i =i schisme ]ntre interese m[runte. consecin\ele fiind corup\ia rapid generalizat[ ]n tot spa\iul geopolitic preg[tit temeinic pentru aceasta prin golirea de morala la care a atentat jum[tatea de veac de ateism profit`nd de sl[birea Bisericii sau.

Dar. ]n cazul condamn[rii generale a tendin\elor de prozelitism nu este vorba doar de un respect reciproc al domeniului fiec[rei confesiuni. Am avut norocul ca v[rul meu s[-mi ]mp[rt[=easc[ exact la timpul respectiv emo\iile lui ]n leg[tur[ cu evenimentul crucial pe care ]l tr[ia. Acest lucru ]l jurase ]n taina tunderii lui ]n c[lug[rie de c[tre propriul s[u tat[. sensibilizeaz[ at`t de mult sufletul v[rului meu f[c`ndu-l mai degrab[ s[ renun\e la ajutor dec`t s[ cedeze. ]n autocefalia ortodox[. ci pot reprezenta cel mult nuan\e dup[ sufletul =i tradi\ia etniilor sau locurilor din lume pe care le reprezint[. pesemne. nu pot s[ nu admir integritatea v[rului meu care nu a dorit nimic altceva dec`t ceea ce impune tradi\ia noastr[ drept canon bisericesc =i a rezistat oric[rei tenta\ii ne\in`nd seama de interesele sale personale. dac[ privim Europa drept continentul integral al cre=tinismului. Ea nu 287 . de =ansa principal[ a revenirii prin respect =i solidaritate la Biserica unic[. ca un prim pas al ]n\elegerii ]ntru idealul de unire cre=tin[. tendin\ele de prozelitism explicabile ]n intersele politice ale confesiunilor =i ]n p[catele lume=ti ale unor slujitori. ]n acela=i timp.de aceea. Din pricina aceasta r[d[cina credin\ei =i a moralei cre=tine nu se poate ]nt[ri smulg`ndu-se unii din ea spre a fi transplanta\i pentru interesele altora. ci este vorba. De vreme ce sunt cre=tine ]ntru Hristos. a=a c[ le voi relata chiar ]n finalul acestui capitol. s[ revenim la ecumenicul jur[m`nt de a nu se face prozelitism. care-i devenea astfel =i p[rinte sufletesc. iar el a putut crede c[-=i face misiunea rec`=tig`nd acele prerogative nefire=ti din punctul nostru de vedere. P`n[ atunci. se realizeaz[ numai prin respectul fa\[ de ceea ce este deosebit la semenul t[u. este futurologia ecleziastic[ a ecumenismului. e bine s[ respect[m tradi\ia fiec[ruia =i s[ nu ]ncerc[m a o schimba impun`nd-o pe a noastr[ pentru c[ aceasta nu ]nseamn[ dec`t sl[birea r[d[cinii comune. bazate pe respectarea specificului cultural? Sunt traduceri laice. Fiecare persoan[ uman[ e deosebit[. nu ne permitem s[ coment[m noi competi\ia Bisericii Anglicane fa\[ de Catolicismul de care s-a emancipat av`nd anumite probleme tradi\ionale cu acesta =i ]ncerc`nd. cu o spiritualitate ]ntemeiat[ pe g`ndire cre=tin[ =i cu o moral[ identificat[ prin cea cre=tin[? Ce altceva ]nseamn[ comunitarismul ]n decizia economic[ =i cooperarea ]n decizia politic[. iar \elul credin\ei de a o face mai bun[. ]ns[. ci e o mare filozofie pentru viitorul omenirii. Ce altceva simbolizeaz[ ast[zi ideea de Uniune European[. ]n termenii politologiei moderne. din punctul de vedere al Patriarhiei sale. tocmai ]n spiritul respect[rii fiec[rei persoane =i a personalit[\ii fiec[rei colectivit[\i. chiar dac[ anchetatul arat[ ra\iunile sale na\ionale pentru care a vizitat Vaticanul fiind admonestat astfel de Anglicani. Nu putem nici m[car comenta din punctul nostru de vedere preten\iile patriarhului Athenagoras de la Constantinopol deoarece. s[-=i impun[ propriile canoane. =i nu poate fi vorba de biserici puternice dac[ Biserica nu este puternic[. secularizarea averilor m[n[stire=ti de c[tre Cuza i-a creat un mare dezavantaj. a ideii ecumenice de ]nt[rire a unit[\ii prin renun\area la prozelitism. Pentru c[. ]n epoc[. +i. tundere monahic[ ]ndeplinit[ tocmai ]n scopul trimiterii lui ]n misiunea grea care i se preg[tise de aici. mai bine zis: nemai\in`nd seama de persoana sa. Ideea ecumenic[ luminat[ prin Duh este de a se apropia fiecare =terg`nd urmele schismatice din suflete tocmai prin respectul =i ]n\elegerea pentru formele proprii prin care fiecare ne manifest[m spiritualitatea. Sau. }n virtutea unor asemenea convingeri. Antiprozelitismul nu este un simplu pact politic. ecumenicele promisiuni de sprijin. la simplul mod de ]n\elegere feudal[ =i pact ]ntre cet[\i. din \ar[ =i pentru care se primiser[. ]n primul r`nd. mai aproape 286 de asem[narea cu Hristosul care e unic pentru to\i. confesiunile ajung la concluzia c[ nu au cum s[ fie una mai bun[ =i alta mai rea. dup[ cum am v[zut. ]n acest sens.

Seara din preziua praznicuui a avut loc ]n salonul cu tavan de lemn traforat al casei nostre b[tr`ne=ti ce domina de pe o colin[ peisajul satului. la v`rst[ mic[. despre vremurile grele c[rora trebuia s[ le facem fa\[ cu sprijin de Sus =i cu renun\are la c`t mai multe lucruri lume=ti. Vorbesc despre ea ca despre un proces ]ndelungat care ne ]ncarc[ suflete=te =i nu ca un moment unic ce este al op\iunii. cum se ]nt`mpla de c`nd eram copil. s-a petrecut mai solemn. la altarul c[reia slujiser[ to\i ]nainta=ii no=tri.mai conta. adic[ confund`ndu-se cu ea =i nemaiexist`nd el. r`ndui\i. cu toate c[-i era nepot mai t`n[r. spun`ndu-i <Ava> . Ceilal\i fra\i =i veri care erau mireni. prin modul 289 . }n noaptea aceea am dormit cu el. At`t: scurt. desigur. c[ el va fi ierarhul diasporei rom`ne=ti. Fapt care s-a =i adeverit. Dar discu\iile noastre au fost sobre =i grave. dar mai restr`ns dec`t de obicei. ]ngrijit[. stabilind de aici prin alegerea pe care o f[cuser[. +i mi-a m[rturisit c[ se c[lug[rise pentru c[ a=a ]=i sim\ea rostul. dar dorit a se petrece tocmai ]n biserica str[mo=easc[ din satul familiei 288 noastre. }n anul acela. deoarece cititorul cunoa=te acum str[dania mea de a le descifra numele. Nu sunt iresponsabil =i-mi dau seama exact de sus\inerile mele. cu toate c[ avea un sobor de preo\i. iar schimbarea aceasta era esen\ial[ ]n via\a lui. 1948. Dou[-trei s[pt[m`ni mai t`rziu. lumea a pl`ns c`nd Vl[dica Grigorie a oficiat liturghia doar ]mpreun[ cu fiul s[u =i cu arhimandritul. dar nu s-a vorbit nimic altceva. chiar dac[ vorbe=te pentru cei asurzi\i de ]ndoparea cu lozincile anticristului: <Am dus aceast[ activitate pentru c[ regimul comunist este o c[ma=[ de for\[ pe sufletul =i fiin\a neamului rom`nesc. ei hot[r`ser[ trimiterea lui. impresionat[.. sub troi\a ce str[juia piatra de morm`nt a lui Mihail Blagocinul =i a urma=ilor s[i cu inscrip\ia <}ntru pomenirea b[rba\ilor Leu> . +i nu numai stabilind. respect`ndu-se discre\ia capului familiei care era Vl[dica Grigorie. genera\ie dup[ genera\ie. ]n cele ce avea el de f[cut de atunci ]nainte. Consider comunismul ca du=man principal al cre=tinismului =i de aceea fac totul indiferent de mine!. c`nd a venit ]n august la Medgidia. vremurile erau tulburi. despre studiile lui. ]ns[. care ne aduna pe toate rubedeniile la hramul bisericii din |u\cani. Ei hot[r`ser[ intrarea lui ]n monahism. a secetei =i a cotelor obligatorii c[tre stat (pentru care erau teroriza\i cu sadism s[ cumpere gr`ul din alt[ parte spre a-l da la colectare). despre armata ]n care a slujit cu pl[cere =i r[nile pe care le-a c[p[tat. dup[ care fiul ]n od[jdii a ]ngenuncheat s[rut`nd m`na tat[lui. v[rul meu a fost primit de tata cu un anume ceremonial. El mi-a vorbit despre tinere\ile lui. tot a=a cum. Oamenii erau ]ngrijora\i. dar totul era ca o concluzie sau ca o renun\are sau ca o schimbare total[. ca un simbol numai de ei =tiut.a=a cum se spune doar ierarhiilor monahice=ti. Iar a doua zi. s[rb[toarea Sf`ntului Ilie. ]=i luau lumea-n cap duc`ndu-se pe =antiere. ]n r[spunderea cu care ]l ]nc[rcase tat[l s[u =i <Ceilal\i>. conferindu-i tot mai puternice revela\ii. Predica a fost scurt[. }n timpul praznicului s-au adunat rudele ]n marele cerdac al casei str[mo=e=ti. un consiliu de familie la care au participat doar fra\ii. despre avia\ie. dup[ anii de trecere a frontului. dar =i comunic`nd aceasta prin leg[turile ecumenice pe care le aveau =i cer`nd ajutor de solidaritate cre=tin[ ]n lupta cu anticristul de la r[s[rit.a fost ]mbr[\i=at v[rul meu pe r`nd de c[tre to\i. au c`ntat la stran[.. a=a cum le spune anchetatorilor s[i. \[ranii. t`rnosit[ =i ret`rnosit[ de opt genera\ii de preo\i din familia noastr[ =i cine =tie c`\i al\ii dintre postelnicii Leu pomeni\i ]n uricul de la 1392. tat[l meu se jucase =i ]l ocrotise pe el. Pun <ceilal\i> ]n ghilimele.. lui pl[c`ndu-i s[ se joace cu mine =i s[ m[ ocroteasc[.. s-a rostit discret numele de Victor.> Iar acum s[ revenim la convertirea cre=tin[ ce luminez[ sufletul omului. proprietarii mo=iilor din jur erau ]ngr[di\i de lupta de clas[.Era biserica slujit[. Ea era dedicat[ misiunii pe care =i-o asumase convertindu-se tot mai mult ]ntru aceasta.

> Poate c[ avea dreptate: convertirea mea s-a petrecut mai t`rziu. Episcopia Romanului =i Hu=ilor pomene=te pe cel ]ntre ierarhi de vrednic[ cinstire Grigorie Leu.mi-a spus el lu`ndu-ne r[mas bun . schimb`ndu-=i complet via\a.. ]i spui tu!. Covurlui (ast[zi Gala\i) ca parohi. ca =i cum s-ar fi dus undeva pe aici.. Din p[cate. Se vedea c[ nu-i fusese u=or s[ ia decizia trecerii la monahism. <}\i mul\umesc .blagocinul. Sf`r=indu-se r[zboiul. f[r[ alte persoane implicate. jud. ca s[ putem salva ceva>. apoi sfatul de tain[. A doua zi am plecat ]mpreun[ la Constan\a. el ]n deplin[ maturitate =i la moment de mare r[scruce. Am dat telegrama =i la adresa lui din Bucure=ti =i la Episcopia din Hu=i. Intr[ ]n r`ndurile clerului militar organiz`nd protopopiate militare ]n timpul primului r[zboi mondial. Hirotonit. ]nc[ se mai petrece. M[lu=teni. Era plin ]n seara aceea. prin documentele ei autentice. +i. cea mai valoroas[ \int[ episcopul Grigorie. ]nc[rc`nd-o de spiritualitatea de care avea nevoie gestul s[u grav =i plin de responsabilitate. ]n a=a fel ]nc`t totul s[ par[ un gest unilateral al v[rului meu. cu piatr[ de morm`nt datat[ 1507>. unde el =i-a pus alte haine. devenind apoi spiritual =i profesor la Seminarul Central din Bucure=ti. anchetatorul care-mi lua interogatoriul ]mi spunea: <s[ nu te dai mare =i s[ te crezi cine =tie ce rezistent. sper`ndu-se c[ ]n acest fel tic[lo=ii nu-i vor face vreun r[u . Era chiar 290 cuv`ntul de ordine: <V[ dezice\i c`t mai mult de mine.l-am pus la punct rapid. de vreme ce clipa convertirii are loc ]n minutul dulce al acestei ]ntregi vie\i p[m`nte=ti. ]ntin=i ]n ]ntuneric. <pop[ de tab[r[ al lui +tefan cel Mare. C`nd voia s[ m[ umileasc[. Sau. trece ca director al Seminarului Teologic din Ismail =i e ]mputernicit guvernamental 291 . comunic`nd c[ <B[dia Vasile probabil ]necat>. Ceilal\i am fost aresta\i ]n diverse etape. pentru c[ ]ncercarea nostr[ de a feri pozi\ia de conduc[tor spiritual al unei asemenea mi=c[ri de salvare na\ional[ a Episcopului Grigorie Leu nu a reu=it.1881 dintr-o familie de preo\i cu mai multe genera\ii atestate ]n comunele |u\cani. p`n[ la ]nainta=ul Mihai Leu . pe aproape. S[r[\eni. Cele ce-am vorbit cu tine asear[ i le aveam de spus lui. ceea ce demonstreaz[ c[ valoarea cre=tin[ se cap[t[ mereu =i tot mai ad`nc de c[tre sufletul omenesc. am luat o cabin[ la plaja <Modern>.cum a fost primit de prima dat[ ]n str[in[tate. dasc[li. e=ti un biet favorizator =i n-am nevoie nici m[car de lege ca s[ te pedepsesc. cu ]ntregul s[u prestigiu na\ional. ca s[-l ]ncredin\ez ]nc[ o dat[ c[ a=a va fi! Dar iat[ c[ n-am s[-l mai v[d. S-a n[scut ]n 2. Era o convertire puternic[ ]n el. a durat mult ]n noapte. ci pentru c[ dorea s[ o fac[ cu toat[ r[spunderea. f[r[ grab[. Se cuvine mai ]nt`i o mic[ schi\[ biografic[: A urmat seminarul la Roman =i Ia=i. ]nv[\[tori. el c[z`nd prad[ crimei anticristului.ai ]n\eles c[ am o misiune care nu e deloc u=oar[! S[-i spui tatei c[ o voi ]ndeplini.> +i s-a dep[rtat cu pas egal. dac[ planul pe care l-am f[cut pentru a doua zi: s[ dau o telegram[ prin care s[ existe un alibi de neimplicare a Episcopului Grigorie. era ]nc[rcat de greutatea r[spunderii sale. +i. Este ziua ]n care a fost a=ezat ca arhip[stor al istoricei Eparhii a Hu=ilor. du=manul recurgea la r[zbunarea criminal[ fa\[ de el. l[s`ndu-le pe cele vechi ]n cuierul de acolo pentru ca la sf`r=itul zilei de plaj[ ele s[ fie remarcate =i s[ se dea alarma ca pentru un om ne]ntors din ap[. }n zilele urm[toare =i tat[l meu d[dea telegrame =i trimitea scrisori. pe care n-a mai dezmin\it-o niciodat[. teologia la Kiev =i Bucure=ti. nu a putut fi salvat.05. nu pentru c[ n-ar fi vrut. Paginile dramatice ale acestei c[r\i o certific[ din plin. }n c`teva luni. eu adolescent cu zeci de ]ntreb[ri. ad[ug[m aici r`ndurile scrise de c[tre P[rintele Galeriu despre martiriul s[u: <}n a dou[zeci=iopta zi a lunii iulie. a slujit ca preot de mir ]n comuna Oancea.

}n Rom`nia Liber[ 1993 293 . iar ]n Sf`ntul Sinod prime=te sarcina de a conduce comisia sinodal[ pentru misiunea Bisericii ]n \ar[ =i a Parohiilor Ortodoxe Rom`ne din str[in[tate. Alegerile se f[ceau pe acea vreme ]n Parlamentul \[rii. ]n ]nt`mpinarea Domnului vie\ii. Episcopul Grigorie Leu anticipa spiritual-canonic un act devenit ast[zi at`t de prezent prin reactualizarea Mitropoliei Basarabiei. muritorii de ast[zi>. au ap[rut =i forme de imperialism bisericesc. despre <Biserica Ortodox[ Rom`n[ . cuprind teologie misionar[. prin cuv`ntul rostit. }n sarcina =i calitatea pe care o avea ]n Sf. eram seminarist. i-a oferit cununa martiriului. ea suport[ acte de teroare. cultural[. }ntrez[rea el oare. toate pentru subordonarea \[rilor mai mici. Lucr[rile publicate pe o arie de peste treizeci de ani ]ncep`nd cu 1916. }n anul 1925 este sfin\it Arhiereu Vicar al Mitropoliei Moldovei. ]n spiritul autentic al revela\iei.S. pastoral[. c`nd a trecut ca episcop la Hu=i. pentru a se trimite de acolo <misionari>. Am =i acum ]n imagine chipul luminos. martiriul s[u s-a s[v`r=it ]n 1949.situa\ia actual[ =i preg[tirea clerului>. pe l`ng[ ]ntreaga lui \inut[ jertfelnic[. printr-un fel de contagiune politic[. =i-a ]mplinit misiunea prin slujb[ divin[. Se las[ ea atras[ ]n cursa unei asemenea atitudini str[ine de adev[rul divin revelat ? Pentru c[. Fiecare neam fiind chemat ]naintea lui Dumnezeu la judecat[ <s[-=i aduc[ cinstea =i slava lui>. l-am privit ]n fa\[ de dou[ ori . de a conduce sec\ia misionar[ cuprinz`nd =i parohiile Ortodoxe ale rom`nilor din emigra\ia ce sporea mereu. s[ consimt[ la intrarea acestor parohii sub jurisdic\ia canonic[ a Patriarhiei Moscovei. Pentru c[. Semnificativ. ca Arhiereu Vicar al Ia=ilor. imperialismul a ]nsumat diverse forme: politic[. Episcopul Grigorie a ap[rat. lucr`nd cu zel pentru ]ntregirea spiritual[ a neamului. Am mers c`\iva studen\i teologi s[ asist[m la un asemenea eveniment. jertfa pe care avea s[ o ofere ?!^ Pentru c[. trec`nd pe cel[lalt t[r`m al existen\ei. iar ]n 1936 este ales Episcop de Arge=. i 292 s-a cerut atunci de guvernul comunist aservit Uniunii Sovietice. Slujirea sa ]n aceast[ chemare sacr[ era esen\ializat[ ]nc[ din 1925 prin m[rturia de la hirotonia sa ca Arhiereu: <Putea-voi duce austeritatea persoanei mele dup[ pilda Prototipului nostru . Sinod. despre M[rturisirea Ortodox[ de la 1642. o dreapt[ cauz[ =i bisericeasc[ =i na\ional[ =i n-a acceptat s[ semneze un asemenea act. economic[. Episcop Lucian. Se s[v`r=e=te prin moarte martiric[ ]n anul 1949. L-a ]nvrednicit Dumnezeu s[ slujeasc[ jertfelnic ]n at`tea plaiuri ale \[rii. istoric[. cuv`nt[ri =i altele. ]n Duhul Sf`nt prin limbile de foc ale Apostolilor. social[. deopotriv[. din ]ntuneric la lumin[. se pune ]ntrebarea: Biserica e deasupra neamului. Biserica odr[slit[ din s`ngele lui Hristos pe Cruce se na=te =i intr[ vizibil ]n istorie. 21. ]n har. sau se conjug[ firesc =i armonios cu neamul pe care ]l sluje=te.26) P[rintele Galeriu .pentru sudul Basarabiei. Personal. precum martiriul acestui prelat. fundamental. }ntre multiplele lucr[ri pomenim studiile despre Sf. }n numai c`teva zile se mistuia sub asasine ac\iuni <tainice>. }n istorie. Personalitatea sa mi s-a ]ntip[rit =i mai profund ]n prim[vara anului 1940.]n 1936 c`nd. Din nefericire. ]l sfin\e=te ]n limba =i sufletul lui ? }n ziua Cincizecimii. ]mpotriva oric[ror tendin\e =i forme de subjugare =i asuprire totalitar[ imperialist[. iradiind de harul divin l[untric. despre <Confesiuni =i secte>. }n sf`r=it este chemat de Colegiul Electoral ca Episcop de Hu=i ]n 1940. volume de predici. a venit ]n vizit[ la Roman invitat de P. ca =i prin cuv`ntul scris. Aceast[ hot[r`re. Ioan Damaschin. se impune tema fundamental[ a rela\iei Bisericii cu neamul.m[car p`n[ la drumul arz[tor al apostolatului zilnic?^C[ci de-o ]ncoronare cu spini =i ]ntinsul m`inilor pe cruce e prea greu s[ mai vorbim noi. cu ad`nc[ presim\ire a spiritului. ]n limba =i sufletul fiec[rui neam. Ce tragic[ metamorfoz[ ! }n loc ca biserica dintr-un stat imperialist s[ dea o m[rturie spiritual[ ]n Hristos. real. (Apoc.

n[scut la 13.XI. 17303 22 . Una traist[ p`nz[ 7. ochelari cu toc de carton ro=u 2. una flanel[ 4. Un cearceaf 3. un pantalon cu hain[ 295 . una batist[ 3. Una cravat[ dou[ basmale 5. r[mase de la data re\inerii sale. am procedat la perchezi\ia de\inutului LEU VASILE la care am g[sit asupra sa urm[toarele: 1. Un p. dou[ c[m[=i. Radu Ioan.1954 C[tre PENITENCIARUL JILAVA. asistat de cap. III Tov.03. Colonel Bruc[r Jean. Velicu Niculae Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul LEU VASILE ]n camera Nr. am primit =i ]nmatriculat la acest penitenciar. Ministerul Afacerilor Interne Dir. SEFUL SEC|IEI REGIM. Penitenciare. plut. Teritorial[ Buc. Jilava Semn[tura Data 17.XI. Jilava ]mpreun[ cu plut. Dou[ obiele 8. of. 3291 Ast[zi 17. Anton Tudor ]ns[rcina\i cu perchezi\ionarea de\inu\ilor noui sosi\i pentru ]ncarcerare.1954. Drept pentru care am emis prezenta adeverin\[.M. de serv. lt. 1423 din 2 iulie 1954 emis de Proc. pe penit. Un guler preot Asupra de\inutului au mai r[mas urm[toarele: 1. adeverim c[ ast[zi 17. Ofi\er de serviciu al Penit. ziua 17 Noi. 41. 3291/1954 pe prevenitul LEU VASILE ]n baza mandatului de arestare nr.A. una c[ma=[ flanelat[ 5.VI. Una p.1903. ]n care va indica persoana cu domiciliul exact c[reia s[-i fie predate obiectele ce se afl[ la magazia U. Directorul Penitenciarului Jilava asistat de secretarul de gref[. Lag[re =i Colonii Serviciul Paz[ =i Regim Nr. Grozavu Vasile. /+EFUL SERVICIULUI (ss) Lt. dou[ ismene 2.XI. Milit. sub nr. m[nu=i stof[ 6. GR/503777 din 30.) ORDIN DE REPARTIZARE C[tre +eful Sec\iei Nr. fiul lui Gheroghe =i Lucre\ia.1954 Noi.Capitolul XV S{ NU AI DREPTUL NICI LA MOARTE ! Penitenciarul Jilava ADEVERNI|{ nr. Acesta este protocolul condamn[rilor la moarte .XI.954 PROCES VERBAL Nr. 0123/E. un maieu 4. }nainta\i ]n termen de 24 ore o procur[ ce o ve\i lua de la de\inutul LEU VASILE. 294 (N.un fel de testament: cine ridic[ obiectele r[mase.1957 Anul 1954 luna noem. Maj. (ss) Lt. Petrescu M.

=i pedep.6.P. Eviden\[ Cazier Nr. 101 C. corec\ional[ pentru delictul de trecre frauduloas[ a frontierei prev. b =i c din Decretul 199/1950 =i la 10 (zece) ani ]nchis. de art. obiectele g[site asupra de\inutului au fost predate la magazia de obiecte a de\inu\ilor Of. Se afl[ de\inut ]n baza mandatului de arestare preventiv[ nr. Dumitrasconiu Nicolae. Leu Confirm primirea obiectelor conform prezentului proces verbal Magazioner (ss) indescifrabil Data ____ }ntocmit ]n ___ ex. 1954 C[tre Tribunalul Militar Teritorial Bucure=rti 297 . fiul lui Grigore =i Lucre\ia. maior Marinache Dumitru =i lt. ]n ora=ul Gala\i. +eful U. ne ve\i comunica de ]ndat[ rezultatul. una basc[ Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces verbal semnat =i de de\inut.(ss) indescifrabil De\inut (ss) V. a. =i pedep. un pardesiu. }i comut[ preven\ia de la 20 august 1952. (ss) indescifrabil Asistent. 0123/0 MAI Penitenciarul Jilava Bir. una p. adic[ moartea. 5l Penitenciarul Jilava V[ rug[m s[ permite\i delega\ilor no=tri tov. pentru a lua contact cu de\inutul Leu Vasile ]n interesul unor cercet[ri. 1872/1954 Nr. 1429 din 2 iulie 1954. ]n prezent de\inut ]n acel penitenciar la MOARTE pentru crima de tr[dare de patrie prev. }n consecin\[ urmeaz[ de ]ndat[ a-i face cunoscut susnumitului condamnarea dat[ =i a i se pune ]n vedere c[ ]mpotriva sentin\ei de condamnare nu are dreptul de a declara recurs.P. pantofi 7. 226 din 22 noiembrie 1954 C[tre PENITENCIARUL JILAVA V[ facem cunoscut c[ acest Tribunal prin sentin\a nr. ci numai cerere de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale ]n termen de 5 (cinci) zile de la ]n=tiin\are. 0123/0 Nr. 1 lit. 1 la dosarul de\inutului Am primit toate obiectele De\inut TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Dosar nr. 17780 din 25 nov. de art. PRE+EDINTELE TRIBUNALULUI MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Maior de Justi\ie (ss) indescifrabil Grefier (ss) indescifrabil Ministerul Afacerilor Interne U. n[scut la 13 martie 1903. de serviciu. 2417 din 20 noiembrie 1954. 1 la magazia de obiect a de\. Nr. 1954 Strict Secret Ex. a condamnat pe LEU VASILE. 296 }i confisc[ ]ntreaga avere =i-l oblig[ =i la 200 (dou[ sute) lei cheltuieli de judecat[. va executa pedeapsa cea mai grav[. 267 C. 0082657 24 nov.M. }n cazul c`nd acesta renun\[ a face cerere de gra\iere. Conform art.M.

Aici am constatat o serie de st[ri revolu\ionare. S/1589 4 decembrie 1954 C[tre Cabinetul Loc\iitorului Ministrului Afacerilor Interne General Maior Adi Ladislau V[ ]naint[m anexat protestul de\inutului Leu V. Eviden\[ Slt.=i anume ultimului meu anchetator un domn maior din Securitate. ]n vreme ce m[ aflam ]n exerci\iul misiunii mele. Victor. de c`nd am fost capturat. Confesor =ef. care ]n prezent se g[se=te ]n penitenciarul Jilava. unde ]n plin[ iarn[ sunt \inut f[r[ foc. Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia Penitenciare. Leu Prizonier de r[zboi c[tre Procuratura Gl. care a \inut s[ vin[ 299 . Comandant. al Europei Apusene =i Orientului apropiat. ]n contra voin\ei mele de cet[\ean apatrid. printre care =i creiarea timp de pace a unui Tribunal Militar al Reg. care dup[ ce a luat la cuno=tin\[ de cuprinsul sentin\ei nr. ]n care este condamnat la pedeapsa cu moartea. suferind mari torturi morale =i fizice. o sentin\[ f[r[ drept de recurs care are la dosar =i declara\ia condamnatului de renun\are la cererea de gra\iere trebuia s[ fie executat[ ]n 24 de ore de la pronun\are =i comunicare. pe o rogojin[. Tribunalul mi-a anun\at sentin\a condamn[rii la moarte. Colonel B[dic[ Ilie Episcopul V. Bucure=ti ]n fa\a c[ruia am fost trimis spre judecat[. Am refuzat cu oroare formula cererii de gra\iere =i ]n acest sens am dat =i o declara\ie scris[. Odesa =i Bucure=ti. a semnat =i totodat[ a dat al[turata declara\ie prin care refuz[ s[ fac[ cerere de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale. nu-mi permit s[ mai fac nici m[car mi=c[rile strict necesare pentru necesit[\ile fizice. Victor. Lag[re =i Colonii Nr. Leu V. 2417 din 20 noe. De la Moscova.]n schimb eu am fost mutat ]ntr-o celul[ a fortului Jilava. Timp de doi ani jum[tate. 1954 pronun\at[ de c[re dv. Deoarece eu atribui acest regim barbar. iar ]n ziua de 25 curent mi s-a comunicat =i oficial sentin\a c`nd mi s-a precizat c[ nu am dreptul la recurs c[ singurul drept ce-l mai am este numai formularea unei cereri de gra\iere la Prezidiul RPR. am demonstrat pe temeiuri juridice c[ ]n cazul meu. am parcurs ]n Viena.La adresa dv. am fost adus prin for\[ ]n RPR. toat[ gama sistemelor de anchet[ comuniste. Maior +ef Bir. al grupului de unit[\i militare ortodoxe din Armata Atlanticului 298 am fost capturat de trupele sovietice pe teritoriul Austriei. f[r[ geamuri. }n conformitate cu uzan\ele ]n procedurile anterioare. Rog a dispune. RPR Protest Subsemnatul Episcop ortodox rom`n. tare. nr. Au trecut zece zile de la pronun\are =i cinci zile de la comunicare =i sentin\a mea nu a fost ]nc[ executat[ . General de Divizie. ce ni s-a agravat f. legat ]n lan\uri de m[rime =i form[ medieval[. lan\uri care din cauza r[nilor din r[zboi =i a reumatismului. Moscova. am protestat =i fiind for\at am acceptat s[ fiu judecat. Prim Loc\iitor +ef Direc\ie Locot. }n fa\a acestei instan\e. instan\a este ilegal[. }n ziua de 20 noiembrie 1954. neomenos =i ]ndeosebi am`narea execu\iei mele unuia din cei 21 de< anchetatori> pe care i-am avut ]n \ar[ . 22603 din 22 noiembrie 1954 v[ trimitem odat[ cu prezenta dovad[ semnat[ de de\inutul Leu Vasile.

]n numele tuturor principiilor Umanit[\ii =i Civiliza\iei (din care se sus\ine c[ fac parte =i Principiile Civiliza\iei Comuniste) =i cer ca s[ ]nceteze aceast[ culmin`nd[ barbarie . ]n rezumat . prin sentin\a acestui tribunal Nr. condamnat la pedeapsa capital[ prin sentin\a Nr. care de=i vedea c[ ast[zi are ]n fa\a sa numai un om b[tr`n. 2828 din 24 ianuarie 1955 C[tre PENITENCIARUL JILAVA Facem cunoscut c[ dup[ cum rezult[ din ordinul Nr. 2417/954. }n fa\a acestei cruzimi =i la o astfel de neomenie am r[spuns c[ eu sunt un om sf`r=it. avocat Leon Horovitz. . Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale a RPR i-a comutat pedeapsa aplicat[ de\inutului LEU VASILE. 1954 (ss) Episcop V.12. Post Scriptum pe spatele paginii: 300 . dobor`t de lan\uri etc. vi se trimite al[turat mandatul de executarea pedepsei Nr. reamintindu-mi c[ am promis c[ voi vorbi dup[ sentin\[. Am remarcat c[ r[spunsul l-a enervat =i demonstrativ a p[r[sit celula.totu=i a avut ferocitatea ca ]n ironie s[ m[ ]ntrebe . din oficiu Leon Horovitz TOVAR{+ULUI PRE+EDINTE AL PREZIDIULUI MARII ADUN{RI NA|IONALE TRIBUNALUL TERITORIAL BUCURE+TI Nr. 004527 din 09 decembrie 1954. din pedeapsa cu moartea ]n munc[ silnic[ pe via\[. 2417/20. Apoi mi-a cerut s[ vorbesc despre anumite capitole de care nu am vrut s[ vorbesc ]n timpul anchetei.]n celula mea dup[ ce mi se comunicase sentin\a =i dup[ ce mi se puseser[ lan\urile. BUCURE+TI Maior de Justi\ie (ss) Brancovici Ioan Grefier +ef 301 DECLARA|IE 06. MIL. extenuat de anii grei de pu=c[rie moscovit[.54 Dat[ ]n fa\a noastr[ Cpt.<Ce fac? Cum m[ simt?> I-am r[spuns c[ cu ajutorul lui Dumnezeu m[ simt foarte bine. al Direc\iei Tribunalelor Militare. Leu }n acela=i timp precizez c[ nici nu deleg pe nimeni s[ fac[ cererea ]n numele meu (ss) Episcop V.954 a Tribunalului Militar Terit. ap[r[tor din oficiu al numitului LeuVasile. Dat[ ast[zi 6 dec. TERIT. Pentru executarea acestei pedepse. Leu. desprins de orice leg[tur[ p[m`nteas[ =i pu\inele clipe ce le mai am de tr[it le-am ]nchinat exclusiv medita\iilor mele religioase pentru purificarea =i m`ntuirea sufletului =i ]n consecin\[ eu nu spun =i nu mai am nimic de vorb[. bolnav.s[ se execute sentin\a dat[. Subsemnatul. V. 1872 din 04 ianuarie 1955. v[ rog a-i comuta pedeapsa ]ntr-una privativ[ de liberatate pe care o ve\i aprecia. a Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti. Pentru Leu Vasile Av. Rug[m a-l ]ncuno=tiin\a =i pe de\inutul condamnat despre aceast[ situa\iune sub luare =i ]naintare de dovad[. Pe temeiul celor ar[tate mai sus. PRE+EDINTELE TRIB. 2417 din 20 noiembrie 1954.protestez . Leu TOVAR{+E PRE+EDINTE. prin care am fost condamnat la moarte =i declar c[ nu fac cerere de gra\iere. Jurist Subsemnatul Episcop Vasile Leu declar c[ am luat cuno=tin\[ de sentin\a nr.XI. Buc.

2417 din 20 noiembrie 1954 a Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti prin care numitul Leu Vasile. a.XII.I. 1 lit. (ss) indescifrabil 303 . 1300 din 27.. (iar[=i confuzie cu r[pirea din 1952 =i a=a zisa arestare din 1953 n. n[scut la data de 13. iar ]n mandatul de executarea pedepsei nr. Grefier (ss) indescifrabil ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr. 22603 din 20.. Cerem aceste date deoarece dv. Nr. Ordon[m directorului penitenciarului men\ioant s[ primeasc[ pe condamnat. Ofi\er de serviciu al Penitenciarului Jilava Semn[tura (ss) indescifrabil Data 26.1903 ]n comuna Oancea raionul Regiunea Bucure=ti de profesiune preot de apartenen\[ social[ de origin[ social[ burghez[ fiul lui Grigore =i al Lucre\ia.XI. Ordon[m tuturor agen\ilor for\ei publice s[ aresteze =i s[ conduc[ pe susnumitul condamnat la Penitenciarul Jilava. 0 ]n camera Nr. 1872/954. s[-l re\in[ =i s[-l fac[ s[ execute pedeapsa mai sus ar[tat[. preciza\i c[ pedeapsa ]ncepe la data de 2. Executarea pedepsei ]ncepe la 2 decembrie 1953 data arest[rii preventive =i expir[ la . =i comunica\i c`t mai urgent acestui penitenciar care este adev[rata dat[ a ]nceperii pedepsei privind pe de\inutul Leu Vasile. a fost condamnat la munc[ silnic[ pe via\[ prin comutare din pedeapsa cu moartea conform Decretului Prezidiului Marii Adun[ri Na\ionale. preciza\i c[ pedeapsa ]ncepe la data de 20 august 1952. nr.(ss) Bors Gheorghe (N.) RPR TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Dosar nr.I. 4342/1954 MANDAT DE EXECUTAREA PEDEPSEI Nr. 1872/1955. 1 S conform ordinului Comd.955 MAI Penitenciarul Jilava Bir.a. 1872 din 4 ianuarie 1955 Noi maior de justi\ie Brancovici Ion Pre=edintele Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti.1953. Stan Marian Ve\i primi pe de\inutul LEU VASILE din camera nr. ]n a c[rei durat[ se va socoti =i timpul c`t a stat ]n deten\iune preventiv[ de la 2 decembrie 953 p`n[ la conform mand. nr.) 302 Pre=edintele Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti Maior de justi\ie (ss) Brancovici I. Comandant Maior (ss) indescifrabil +ef Bir. 6698/1953 =i 1429/54 ale Procuraturii Militare Teritoriale Bucure=ti./ Eviden\[ Slt. I Tov. sg. =i ped. b =i c din Decretul 199/1950 V[z`nd c[ hot[r`rea a r[mas definitiv[ de la data de 10 decembrie 1954 la acest Tribunal. ]n adresa nr.1954..1955 C[tre Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti Rug[m verifica\i dv. confiscarea averii personale =i 200 (dou[) sute lei cheltuieli de judecat[ pentru crim[ de tr[dare de patrie prev. exec. maj.03.A: aceast[ ]ncuno=tiin\are nu s-a f[cut. 1872/1954 Pozi\ia reg. deci acest penitenciar nu poate face nici o form[ de imatriculare ]n dosarul personal =i nici procesul verbal de ]ncarcerare nu v[ poate trimite p`n[ c`nd nu primim rezultatul acestei adrese. Eviden\[ =i Cazier Nr. v[z`nd sentin\a nr. c`nd va fi pus ]n libertate dac[ nu va fi re\inut pentru alte fapte.

Pite=ti Semn[tura Data 19. }n consecin\[. Pite=ti. 305 . Spr`ncenele cast.B. 1 ]n camera Nr.954 Penitenciarul Jilava Nr. 1872/1954 Nr.955 Proces-Verbal nr. Ofi\er de serviciu al Penit. ord. plicului Data 18.Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti Dosar nr.III. 3291 1954 de profesiune episcop condamnat MSV pentru faptul de crim[ de ]nalt[ tr[dare. conform ordinului Comandantului. fruntea smead[ nasul mij. Pre=edintele Trib.) n-are I s-a dat hran[ rece pentru zilele: +eful Biroului de Eviden\[ =i Cazier N. =eful de vagon va refuza primirea de\inu\ilor. 5. asistat de Miro= Movil[ din partea biroului inspec\ii de Pimen Gh. I Tov. Comandantul Penit. cicatrice. Mil. prezenta adres[ urmeaz[ s[ fie anexat[ la mandatul de arestare ca o justificare pentru dvs. Gura mijl. v[ facem cunoscut c[ executarea pedepsei de\inutului Leu Vasile ]ncepe la data de 20 august 1952. Urechea mijl. ]n caz de lips[ sau av`nd datele cerute incomplete. 26. cum din eroare a fost men\ionat ]n mandatul de arestare.02. portar. Sandu Ilie Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul LEU VASILE ]n camera Nr. data arest[rii preventive. 1 Tov.955 C[tre Penitenciarul Jilava La adresa dvs.inmatriculat azi. =i nu 2 decembrie 1953. M`ndra=i Petre. Musta\a poart[ Semne particulare (Semne. Vasile matricola . 28780/955 Gradul de periculozitate: Periculos Semnalmente: V`rsta 52 ani talia 1. plut.XI. Comandantul g[rzii =i de mili\ianul Radu Nicolae. 47. C[p. nr. 1300 din 27 ianuarie 1955. 4094 din 21. ORDIN DE REPARTIZARE C[tre +eful Sec\iei Nr. 334 Ast[zi 20. DPHC Nr. Aceast[ foaie de transferare se lipe=te pe plicul cu dosarul de\inutului. constat[m c[ la ]ncarcerarea de\inutujui Leu G. depus pentru ]nalt[ tr[dare MSV a declarat =i depus urm[toarele efecte. Barba rade. acte =i numerar. Terit.III 1955 Consultat =i g[sit s[n[tos Deparazitat Medic (ss) indescifrabil FOAIE DE TRANSFERARE 304 (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul Leu Vasile Mtr.III. valori obiecte.1955 Noi.74 m. nr. pedeapsa expir[ la MSV 195/ se transfer[ la penitenciarul Pite=ti pentru munc[ conf. B[rbia oval[ Fa\a smead[ Ochii c[prui P[rul c[runt. sergent Hudului Mihai Ve\i muta pe de\inutul LEU VASILE din camera nr. ]n ce prive=te data execut[rii pedepsei. tatuaje etc. Bucure=ti Maior de Justi\ie Brancovici Ioan Grefier (ss) indescifrabil Penitenciarul Jilava C[tre +eful Sec\iei Nr.II/955 Semn[tura Data 17.

110034. 110034/ 955 ]nreg. nr. 110034 din 14. la Pite=ti sub nr. unul la magazie. }n actele de transferare ve\i anexa ]n copie prezentul ordin. din care unul merge la casierie. precum =i raportul medicului. Efecte:^ 1) dou[ c[m[=i 2) Una pereche ismene 3) Una cravat[ preo\easc[ 4) Una traist[ p`nz[ Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces-verbal ]n trei exemplare.10.955 Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia penitenciare. 8931 din 20 noembrie 1955 C[tre Penitenciarul V[c[re=ti Conform ordinelor DPLC Sec\ia Sanitar[ cu nr. Leu Efecte r[mase la de\inut Potcapi preo\esc trei c[m[=i trei ismene trei batiste dou[ prosoape trei perechi ciorapi un maieu un cear=af un pulover cu m`neci una hain[ una pereche pantaloni un pardesiu negru una pereche pantofi 306 una pereche ochelari un toc port ochelari De\inut V. Leu Asistent la perchezi\ie^ Copie de pe Ordinul MAI DPLC Sec\ia Sanitar[ nr. lag[re =i colonii Sec\ia sanitar[ nr.11.I. v[ facem cunoscut c[ se aprob[ transferarea cu primul vagon penitenciar la penitenciarul V[c[re=ti a de\inutului Leu Vasile fi=a nr. Acte:^ IV. Obiecte de valoare:^ III. 8931 din 18.1955. Numerar :^ II. +eful direc\iei (ss) indescifrabil +eful Sec\iei sanitare Doctor (ss) indescifrabil Pentru conformitate Plutonier^ Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti Nr. 110044 =i nr.1955 C[tre Penitenciarul Pite=ti Ca urmare la raportul dvs. Comandantul Comandantul G[rzii. iar unul r[m`ne la cotor. Din partea biroului inspec\ii Mili\ian portar Transferare Restituire De\inut: V. 8508 din 29. 110040/1955 pe care le anex[m ]n copie v[ transfer[m prin ambulan\a penitenciar ]mpreun[ cu dosarele personale pe de\inu\ii nota\i mai jos. dup[ cum urmeaz[: 307 .11. 3291/ 954 pentru a fi internat ]n spitalul acelui penitenciar.

Va rug[m a ne confirma primirea. =eful de vagon va refuza primirea de\inu\ilor. Ioan 2. 110034/955 Gradul de periculozitate: foarte periculos are cond. Nr. nr. Spital 28 Tov. Semn[tura^ 309 . 2. Rotaru I.se transfer[ la penitenciarul V[c[re=ti pentru spitalizare conf.955 Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul V[c[re=ti Biroul eviden\[ Nr. 14 la data de 2.) cicatrice pe frunte I s-a dat hran[ rece pentru zilele: 21 nov. ord. condamnat 7 ani TG pentru activitate contra clasei muncitoare. ORDIN DE REPARTIZARE C[tre +eful Sec\iei Nr.74 m. Sus\inu\ii au terminat spitalizarea conform fi=elor medicale de la dosare. pedeapsa expir[ . tatuaje etc. 36 1955 de profesiune episcop condamnat MSV pentru faptul de crim[ de ]nalt[ tr[dare. 1956 C[tre Penitenciarul Jilava V[ transfer[m pe cale administrativ[ pe de\inu\ii CR. fiul lui Marin =i Maria. DPLC Direc\ia sanit. V[c[re=ti +ef Bir.1956 ora +eful Sec\iei nr. Popescu Ioan Pera 3. 1955 Comandant +eful Biroului de Eviden\[ =i Cazier N. dup[ cum urmeaz[ 1. Urechea potrivite Musta\a poart[ Semne particulare (Semne. Aceast[ foaie de transferare se lipe=te pe plicul cu 308 dosarul de\inutului. fiul lui Grigore =i Lucre\ia. ]n caz de lips[ sau av`nd datele cerute incomplete. Comandantul Penit. al cdt.S. Eviden\[^ Am primit pe de\inutul Leu Vasile =i repartizat ]n camera nr. Semn[tura^ Data 21. V[c. pentru crim[ de tr[dare. 1955 Consultat =i g[sit s[n[tos Deparazitat Medic FOAIE DE TRANSFERARE (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul Leu Vasile Mtr. Vasile Conform ordinelor de mai sus de\inu\ii CR men\iona\i mai sus urmeaz[ s[ fie interna\i ]n spitalul acelui penitenciar. Leu Gr.1. Nicolescu Alexandru. plicului 8931 Data 20 nov. de serv.IV. cicatrice.^ Penitenciarul Pite=ti Nr. MSV Semnalmente: V`rsta 52 ani talia 1. Spr`ncenele castanii Barba rade. plut.B.XI. condamnat M. fruntea ]nalt[ nasul potrivit Gura potrivit[ B[rbia oval[ Fa\a smead[ Ochii c[prui P[rul c[runt. 16138 / 2 apr. Confirm primirea susnumi\ilor =i a dosarelor Comandantul Unit[\ii C[pitan^ +eful biroului eviden\[ Slt.V. Tudor Grigori Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Vasile ]n camera Nr. Ajut. Leu Vasile.

periculos. fruntea ]nalt[. plicului Data 4. curea p`nz[ 1 vechi 4. Al[vescu Ioan 3. 17 paz[ =i regim: 1. purtate 7. Copie RPR Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti Nr.IV. purta\i 5. Spr`ncenele cast.04 1956 Consultat =i g[sit s[n[tos Deparazitat Medic FOAIE DE TRANSFERARE (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul Leu Vasile Mtr. camerii de p[strare (semn[tura)^ Penitenciarul Jilava Nr. tatuaje etc. 489 din 2. Semnalmente: V`rsta 53 ani talia 1. ciorapi l`n[ 2 p... B[rbia ov.) n-are I s-a dat hran[ rece pentru zilele: 5. nr.024210/55 Gradul de periculozitate: f. Fa\a =aten[. fular l`n[ negru 1 purtat Ajutor de serviciu al comandantului (semn[tura)^ Asistent la perchezi\ie(semn[tura)^ De\inut: V. pedeapsa expir[ MSV. Gura potr. Barba rade. P[rul c[runt. conf. valiz[ sc`ndur[ 1 uzat 2. Anexe Comandantul unit[\ii^ Referent-=ef^ Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti 311 .. Repezeanu Nicolae Rug`ndu-v[ s[ binevoi\i a dispune. ord.Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia penitenciare. DPLC Direc\ia 310 sanit. Etem Hagi Akmet 4.B. nasul potr. c[m[=i 2 purtate 6. Leu Primit spre p[strare de c[tre resp.1956 de obiectele =i lucrurile de ]mbr[c[minte luate spre p[strare de la de\inutul Leu Vasile data na=terii 13.903 ]n baza art. tr[dare.. Musta\a poart[ Semne particulare (Semne. pedepsei. 5240/956 confirm[m primirea la acest penit. Ochii c[prui. lag[re =i colonii Penitenciarul Jilava Inventar nr.956 C[tre Penitenciarul Jilava La adresa dvs. ]n caz de lips[ sau av`nd datele cerute incomplete. Urechile potr. pantofi negri piele vechi 3. se transfer[ la penitenciarul Pite=ti pentru ex. =eful de vagon va refuza primirea de\inu\ilor. ]mpreun[ cu dosarele a urm[torilor de\inu\i: 1. ismene 2 p.74 m. Aceast[ foaie de transferare se lipe=te pe plicul cu dosarul de\inutului. Nr. 3677 din06.04. nr. 3291/1954 de profesiune episcop condamnat MSV pentru faptul de cr.III. cicatrice.IV 1956 Comandant^ +eful Biroului de Eviden\[ =i Cazier^ N.. Leu Vasile 2.

Peste pu\in timp de\. Plt.II.M. men\ionat mai sus a b[tut ]n u=[. 11488 din 30 decembrie 1956 C[tre T. beneficiind numai de dreptul de a face cerere de gra\iere comut`ndu-i-se pedeapsa de la moarte la munc[ silnic[ pe via\[..a. proced`nd la perchezi\ionarea de\inutului Leu Vasile. Pite=ti^ Dovad[ de }ncuno=tiin\are Subsemnatul Leu Gr.) Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti Nr. Comandantul unit[\ii Maior^ +eful biroului eviden\[^ 312 Unitatea 0669 Pite=ti Raport din 28. Pribeagu Ion. Milit. ]n cadrul perchezi\iei. 1956 V[zut Comandantul Penit.III. s[ chem of. ajutor de serviciu al comandantului =i plut. 506/953 nu a beneficiat de dreptul de a face recurs.. 506/953 susnumitul este repus ]n dreptul de a face recurs. c[ci el e un om sf`nt =i nu mi-e mie ru=ine s[ vorbesc cu un episcop ]n felul aceta.954 a Trib. la moarte. Nr. ]mpotriva sentin\ei sus men\ionate. ]mpotriva sentin\ei nr. =i de ce am zis eu lui Leu. orele 13.a. de\inut ]n penitenciarul Pite=ti Condamnat prin sentin\a nr. 363 din 26 noembrie 1956 abrog`ndu-se art. Terit. condamnat MSV pentru ]nalt[ tr[dare din camera 82. Teritorial Buc.XI.) am luat cuno=tin\[ ast[zi 29 luna decembrie anul 1956 ora 8 c[ ]n conformitate cu dispozi\iile Decretului nr. Semn[tura condamnatului^ (P`n[ acum s-a =tiut condamnat la moarte! n. Dragomir Ghe. am constatat urm[toarele: 313 . Conform dec.Reg. de la data prezentei ]n=tiin\[ri. lt.1957. Am introdus de\inu\ii de la veceu ]n camer[ =i am ]ntrebat care e de\inutul Leu =i de unde are aceste obiecte el mi-a r[spuns ca s[ m[ duc[ ]n eroare c[ci am aprobare de la Moscova de la DSPLM =i de la Procuratura General[ =i =tie =i domnul Comandant c[ port aceste obiecte ]n camer[.00 De\inutul Leu Vasile. (ss) indescifrabil Ministrul Afacerilor Interne Direc\ia penitenciare. Men\ion[m: c[ susnumitul prin sentin\a de mai sus a fost condamnat la moarte iar conf. Bucure=ti. 4 din dec. ]nc[ nu i se comunicase comutarea ei n. 2417 din 20 noembrie 1954 a Trib. art. 4 din dec. de servici s[ se rezolve aceast[ problem[ cu obiectele. ce el a p[zit porci cu mine. lag[r =i colonii Penitenciarul Pite=ti Proces-verbal ast[zi 01.1957 Noi.Data 29 decemb. sec\ia nr. 363/956. 2417 din 20. Milit. Aceste obiecte interzise de regulament au fost ridicate imediat. supraveghetor. =i acum ]ntrebuin\ez torturi ]mpotriva lui. (Deci la doi ani dup[ aceast[ sentin\[. Vasile. II Militar[ V[ trimitem al[turat dovada de incuno=tiin\are precum =i recursul declarat de de\inutul Leu Vasile. 6 a comis urm[toarele: Am scos de\inu\ii din aceast[ camer[ la veceu am controlat camera 82 =i am g[sit la patul de\inutului men\ionat mai sus 1 (un) s[cule\ de c`rp[ cu 1 (un) pieptene de p[r =i 1 (una) perie mic[ rotund[ de haine =i 1 (un) ac confec\ionat de el. am dreptul a declara recurs ]n termenul legal de 3 zile. Propun confiscarea obiectelor g[site =i pedepsirea lui cu 5 zile izolare pentru purtare necuviincioas[ fa\[ de personalul penit.

era vorba s[ se fac[ o vizit[ bilateral[ ]ntre cele dou[ lumi ale globului (de\inu\ii sperau un regim mai bl`nd).pag. cu scopul de a sta de vorb[ cu episcopul Leu. Dacia 1991. e ]n\olit ]n straie mi\oase de baci la o st`n[ de munte ]nalt) sunt interoga\i pe ]ndelete de gardienii care.. I-au f[cut ]ntr-adev[r propuneri de colaborare ]n numele salv[rii patriei. dar ]n van. umbla ]n c`rje. Pite=ti Nr. pentru a fi anexat la dosarul personal al de\inutului Ajutor de serviciu al comandantului pentienciarului (semn[tura) Supraveghetor (semn[tura) De\inut V.De\inutul . be=teli\i... Doctorul Voiculescu =i episcopul Leu (tare d[r`mat. probabil. ]nalt[ tr[dare. se plictisesc.. de zor. 2. (apoi) Voiculescu. care se afla =i el acolo ]nchis .> (N.. ]njura\i =i porc[i\i. Se cunosc ]n aceast[ privin\[ talentele de orator ale lui Mihai Ralea.. Leul a r[mas Leu... a binelui ob=tesc. Sandu. De\inu\ii au r`s. }n cadrul ]n\elegerii de la Geneva. Streinu. a fr[\iei cre=tine. a iert[rii gre=elilor. 58-59) <. Leu ]ns[ blestema cu m`inile ridicate duhovnice=te ]n aer. de\inut politic ]n Pen. c[ domnii tovar[=i ]n frunte cu conu Mi=u Ralea. al\ii s-au c[tr[nit. declar c[ ]ncetez greva foamei =i a apei.. Nu-mi vine s[ cred c[ totul poate fi at`t de complet. Ceilal\i scap[ mai u=or. Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces-verbal ]n trei exemplare...=i s[-i fac[ eventuale propuneri de colaborare ]n cazul c[ ]n\elegerea de la Geneva devenea . ]ntruc`t mi s-a dat posibilitatea ca s[ raportez verbal Domnului Porcuror ceea ce am cerut ]nt`i pe cale ierarhic[ ]n cadrul Penitenciarului =i apoi pe calea grevei. }n aceast[ scurt[ periaod[ de timp. Dar episcopul Leu a refuzat cu demnitate. 2114 din C[tre Procuratura Mil.. Leu. al doilea ]mpreun[ cu obiectele g[site a fost predat la magazia la Roibu al treilea Biroului de eviden\[.din nenorocire pentru ei . un piepten frez[ corn galben.. Am`ndoi sunt batjocori\i. c[ am parte de at`ta binecuv`ntat noroc. 315 .<Jurnalul fericirii>. gestica =i perora\ia. insulta\i. Mihai Ralea ]nso\it de al\i tovar[=i. }ntors ]n celul[ a povestit minunea ce i s-a ]nt`mplat. st`nd pe sofale. Ed. legionarii de la Aiud.. Leu Ministerul Afacerilor Interne Unitatea Penit.. condamnat MSV p.. }ncep s[ presimt ca Hristos e prezent ]n pu=c[rie. Aceste obiecte au fost ascunse ]n. 314 DIN JURNALELE CELOR PEREGRINA|I PRIN }NCHISORI <. Pite=ti. Leu. Steinhardt . Dup[ =i mai ales ]n cursul conferin\ei la nivel ]nalt la Geneva din 1954 ne-am schimbat din <Bandi\i> ]n <Domnule de\inut>. a uit[rii trecutului. din care unul la comandant.. PIte=ti V[ ]naint[m al[turat o declara\ie de ]ncepere a grevei foamei 1 martie 1957 ce prive=te pe de\inutul Leu Vasile tichet nr^prin care solicit[^ rug`ndu-v[ s[ binevoi\i a dispune Comandantul unit[\ii^ Referent +ef^ Declara\ie Subsemnatul Episcop V. ]nceput[ ]n ziua de 18/II. =asii de la Codlea au plecat. =i-a f[cut apari\ia ]n birourile ]nchisorii dl.realitate. sensibil[. dar cu mare senin[tate pe fa\[. 2. Ralea =i-a sporit argumentele. una perie barb[ .

Mandat de executare a pedepsei Nr. Spunea c[ a fost arestat la Viena. Jilava. =i apoi fugar prin \ar[ cu o condamnare ]n contumacie (1948-1954). v[z`nd hot[r`rea nr.. El era cu ochii bandaja\i =i spunea c[ nu vede. p[rintele Gamaliel a ajuns prin Muntele Athos.11. C`t am stat la m[n[stirea Slatina din Moldova. din D.03.> Dintr-o scrisoare a I. f[r[ a-l pofti =i pe el la o ]mbuc[t[ur[ m[car. b. de undeva de la Aiud sau Gherla. devenit apoi monahul Gamaliel. Mai apoi. De aceea ceruse s[ fie adus la spital.<Pe muntele Ebal>. dac[ nu. Nu =tiu dac[ prin bandaj m-a v[zut. dar nu foarte mult. Nu mai =tiu pe unde va fi fiind acum. B[lcescu regiunea Bucure=ti de profesie preot de apartenen\[ social[. ]n pofida behaviorismului lui Pavlov. Colaborarea era una. fiul lui Grigore =i al Lucre\ia. II-a Milit. Acesta e =i motivul pentru care v-am pomenit de el. I-am spus c[ eram monah la Slatina. de a-i dovedi c[ dac[ se d[ pe m`na lor va m`nca =i el ca lumea. 101cp execut[ munc[ silnic[ pe via\[ (din anul 1950.S. Probabil ca ]nfulecatul tartinelor f[cea parte dintr-o anumit[ strategie. art. Mai spunea c[ ar fi fost hirotonisit episcop dar.> (Teohar Mihada= . ar putea s[ dea Funda\iei unele m[rturii importante. Am stat de vorb[ cu p[rintele Vasile.1957 Noi colonel de justi\ie Casandra Aurel Pre=edintele Tribunalului Militar al Reg. atunci s[ pofteasc[ la gamela cu zeam[ de arpaca=. Cred c[ a purtat c[ma=a cu el peste tot. Eu auzisem despre el la Jilava =i am fost bucuros s[-l ]nt`lnesc la V[c[re=ti. S-a bucurat.1954 a Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti prin care numitul Leu Gr..pedeaps[ comutat[ de Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale din pedeapsa la moarte . Era ]n grup =i pastorul Wurmbrand.pentru tr[dare pp. ]n vremea martiriului s[u. c.. 205/56 din 03. Prin 1955 sau 1956. cred c[ p[rintele Vasile venea la spital. iar tartinele alta.. Grigorie. a. m-am ]nt`lnit cu p[rintele Vasile Leu. 1 lit.) ^V[ felicit ipentru ideea de a ]ntemeia o funda\ie care s[ poarte numele episcopului martir Grigorie Leu..S. care fusese ucenic de chilie la P. }n 1954 am fost prins =i dus la Ia=i.1903 ]n comuna Oancea regiunea Gala\i. pag. a fost condamnat la munc[ silnic[ pe via\[ . art. Gala\i. V[c[re=ti =i bine]n\eles la Interne pentru anchete. pentru conf. +i iat[ c[. potrivit obiceiului din ]nchisori. Eram prea t`n[r =i m[ aflam mai ]nt`i student ]n Bucure=ti ]n 1947-1948. fiul P. <Clusium> 1990. =i ne mai vizitam. Leu s-a ]ntors la gamel[. 1872/1954 al TMT Buc. refuz`nd tartinele. <Bat[-i Doamne!>. Vasile. la ]nchisoarea V[c[re=ti. 2417 din 20.. apoi predat Securit[\ii rom`ne. a 317 . dac[ nu m[ ]n=el. prin 1951.]nfulecau de zor din ni=te tartine delicioase. Uneori se l[sau deschise celulele.S. fiind spital. art. 10 (zece) ani ]nchisoare corec\ional[ pentru trecerea frontierei pp. Grigorie Leu la Hu=i. Cum V[c[re=tii erau =i ]nchisoare-spital pentru de\inu\i. 199/50. 283-285. dar 316 ne ]nt`lneam la plimbare. Sunt sigur c[ a tr[it drama al[turi de cel c[ruia i-a fost ucenic p`n[ la moarte. Antonie Pl[m[deal[ Mitropolitul Ardealului RPR Tribunalul Militar al Reg. P[stra de la el o c[ma=[ pe care o \inea ca pe o relicv[ sf`nt[. raionul N. apoi dus ]n Rusia. 267 cp. Gramont nr.04. domiciliat ]n comuna Bucure=ti str.. Nu i-am pus ]ntreb[ri =i el mi-a spus c`t a vrut. era la st[re\ie un frate Gheorghe Boboc.. de origin[ social[.. Descoperit. Nu eram ]n aceea=i celul[-spital. n[scut la data de 13. trec`nd fraudulos frontiera s-a ]ncadrat ]n serviciul de spionaj str[in. II-a Milit. Ed. 9 bis etaj apart. N-a ]mbr[cat-o niciodat[. Bucure=ti Dosar nr. era o tactic[ de al aduce pe Leu ]n ispit[. nimeni nu f[cea m[rturisiri complete nim[nui.P.

Raport C[tre Pentienciarul Pite=ti Comandant Raportez la prechezi\ia din 21.10 Semn[tura primitorului (ss) S]rbu Augustin Telegram[ Prezentat[ Bucure=ti M. Suprem-Colegiul Militar prin care i s-a respins recursul.el la aliniere nu se scoal[ .am g[sit un ac de cusut asupra lui mare c`t o andrea la bae i-am dat ordin s[ se ]mbrace cu c[ma=a =i pantaloni pe el el a f[cut invers s-a dezbr[cat de toate =i a luat mantaua pe el =i a plecat spun`ndu-mi c[ este c[ldur[ mare. maj. Ordon[m tuturor agen\ilor for\ei publice s[ aresteze =i s[ conduc[ pe susnumitul condamnat la Pentenciarul Pite=ti.1957 a Trib. Se anuleaz[ mandatul preventiv nr. (ss) indescifrabil Raport C[tre Tovar[=u Comandant ]n ziua mai sus ar[tat[ fiind de serviciu am prins pe de\.1958 C[tre Procuratura Militar[ Pite=ti V[ trimitem al[turat declara\ia de\inutului cond. Terit. Nr. Plt. Ordon[m directorului penitenciarului men\ionat s[ primeasc[ pe condamnat. de urgen\[ la Pentenciarul Jilava pe 319 . Pite=ti Ve\i transfera cu duba dvs. ]n a c[rei durat[ se va socoti =i timpul c`t a stat ]n deten\iune preventiv[ la.1958 am g[sit asupra de\. Leu Vasile. Propun pedepsirea lui cu 3 (trei) zile regim sever.07.furnizat acestuia informa\ii =i a dus ac\iuni du=m[noase contra RPR. 224 127 15/10 2055 Transmis[ Forma\iunea 0951 C[tre MAI Regiunea Pite=ti Penit.02. Vasile de la CBS nr. C. conf.la de=teptare la fel V[ rog lua\i m[suri de pedepsire asupra lui eu propun s[ fie pedepsit cu 7 zile de izolator Serg. prin care declar[ greva foamei pentru motivele ar[tate ]n con\inutul declara\iei. Pre=edintele Tribunalului Militar al Reg. Comandantul Unit[\ii Maior^ +eful Biroului eviden\[ A.. Executarea pedepsei ]ncepe la 20 august 1952 =i expir[ la ***** c`nd va fi pus ]n libertate dac[ nu va fi re\inut pentru alte fapte. 224 din Bucure=ti S-a primit ]n ziua de 15 oct. II-a Milit. V[ rug[m a lua m[surile necesare. 6 cu dou[ sfori legate una de alta =i le 318 d[duse drumul pe geam ]n jos . Milit.R. Leu Victor 1 (un) cu\it confec\ionat de el =i una pereche de zaruri.I. V[z`nd c[ hot[r`rea a r[mas definitiv[ prin decizia nr.A. Buc. 102 din 27. ora 21 m. (ss) indescifrabil Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti Nr. .^ Adeverin\[ Telegrama Nr. Leu Gr. Colonel de justi\ie (ss) Casandra Aurel Grefier (ss) Ref. s[-l re\in[ =i s[-l fac[ s[ execute pedeapsa mai sus ar[tat[. 10999 din 15.01.C. 1429/54 emis de Trib. adm Teodorescu Ovidiu.

1958 ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr. 145552 din 15/10 1958 Col. 93 cl. de serv. III ]n camera Nr. fular de l`n[ vechi 1 una 6. s. =i lasate la el (2) conf. Vasile ]n camera Nr.serg. fiul lui Grigore =i Lucre\ia. valiz[ lemn 1 una 2.de\inutul CR Leu Vasile. curea pant. pantaloni gri 1 una 4. prosoape 2 dou[ Ajutor de serviciu al comandantului (semn[tura)^ Asistent ]n perchezi\ie (semn[tura)^ De\inut V. cauciuc 1 una 3. (Semn[tura) Data 17 oct. regulamentului: 320 1. maieu 1 una 15. major Tudorache Dtru Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Gr. 13/ 3/1903 T. Ungureanu Nicolae Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Vasile din camera nr. ismene 1 una 3. cravat[ neagr[ 1 una 12. camerei de p[strare (semn[tura) ORDIN DE REPARTIZARE C[tre +eful Sec\iei Nr. Leu Primit spre p[strare de c[tre resp. regulamentului 1. 3/55.Penitenciarul Jilava Inventar 1718 din anul 1958 luna octombrie ziua 17 de obiectele =i lucrurile de ]nbr[c[minte luate spre p[strare dela de\inutul Leu Gr. 145552 15/10 1958 Pentru conformitate^ Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia penitenciare. III Tov. hain[ bleumarin 1 una 5. lag[re =i colonii. c[pitan Alix[ndrescu Ofi\er de serviciu al Penitenciarului Pit (Semn[tura)^ Data 1 noeimbrie 1958 321 . br`u improvizat 1 una 7. ismene 3 trei 11. Director general Colonel LixandruVasile Nr. basmale 2 dou[ 13. c[m[=i 1 una 2. c[m[=i diferite 3 trei 10. La primire penitenciarul Jilava ]l va \ine ]n condi\ii perfecte de izolare de restul de\inu\ilor =i va raporta conducerii Direc\iei pentru a primi ordine ]n privin\a regimului de de\inere.M. conform ordinului tov. Vasile data na=terii 1903 martie 3 ]n baza (1) conf. prosop 2 dou[ 14. ciorapi l`n[ 4 patru 8. ochelari toc cu garnitur[ galben[. batiste 2 dou[ 16.M. c[ciul[ neagr[ 1 una 9. T. n[scut la data de 13/3/1903. II Tov. batiste 3 trei 4 ciorapi 3 trei 5. m. al cdt. Raporta\i telefonic de executare. 20 Ajut.

n[scut la 13. Serg. Spital Tov. m. 174.07. m. 5 ]n camera nr. Tebe=an Ion Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Gr.529 Anul 1959 luna VII ziua 3 Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia general[ a penitenciarelor =i coloniilor de munc[ Sec\ia sanitar[ Nr.59 Intrare nr. Florea Ion Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Gr. Pedeapsa ]ncepe la . Cpt.III. 36214 din 29. I Tov. de asemnea discut[ probleme interna\ionale spun`nd c[ cur`nd cele patru puteri se va ]nt`lni =i vor hot[r] retragerea ru=ilor =i totodat[ va c[dea regimul. cpt.VI. Donciu Marin Ve\i muta pe de\inutul Leu Gr. Ofi\er de serviciu al Penitenciarului Jilava (Semn[tura)^ Data 22. Niculescu Constantin spre a merge ]n interes de serviciu pentru anchetarea numitului Leu Vasile.959 322 Delega\ie Se deleag[ de noi prin prezenta tov.1959 C[tre 323 .1959 ora 21 de\inutul Leu Vasile condamnat la MSV pentru din sec\ia Spital camera 48 a comis urm[toarele: La perchezi\ia f[cut[ s-a g[sit 2 cruci din lemn cu care ]n fiecare zi \ine slujbe religioase cu de\inu\ii din camer[. conform ordinului comand.V. mj. Ofi\er de serviciu al Penitenciarului (Semn[tura)^ Data 20. Alx. Propun a fi pedepsit cu 5 zile de izolare sau e=irea din infermelie deoarece se face in stiga\ie ]n camer[. conform ordinului cdt. Oancea Gala\i la Penitenciarul Jilava. Vasile din camera nr. Ministerul Afacerilor Interne Data 28. 8/55 ]n camera nr.06. Supraveghetor S. Pedeapsa expir[ la .58 Unitatea Jilava De acord Ofi\er de serviciu Aprob Comandantul V[zut Medicul unit[\ii Executat Raport }n ziua de 25. conform ordinului tov. Vasile din camera nr.. 47.M.05.59 ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr.. 5. Director ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr.ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr. 48. s. s. Spital Tov.. 48 ]n camera nr.1903 ]n com.. Vasile din camera nr.XII. Ofi\er de serviciu Jilava (Semn[tura) Data 20.

=i Gospod[rire Nr. Eviden\[ Nr. fiul lui Grigore =i Lucre\ia.MAI UM 0123/U Bucure=ti Ca urmare la raportul dvs. aprobare solicitat[ de UM 0123/U Bucure=ti =i aprobat[ de tov. condamnat la MSV pentru t[rdare. n[scut la 22 octombrie 1900. 9117 din 01 sept.VI. Lua\i m[suri urgente de internare ]n spitalul V[c[re=ti a de\inutului =i raporta\i de executare. Ministru Al. }n actele de transferare ve\i anexa ]n copie prezentul ordin precum =i raportul medicului. v[ facem cunoscut c[ se aprob[ transferarea cu primul vagon penitenciar la penitenciarul V[c[re=ti a de\inutului Leu Vasile pentru a fi interna\i ]n spitalul acelui penitenciar. 174048 din 25.1959. Rug[m confirma\i de primire. 36214/ 959 pentru de\inutul Leu Vasile din unitatea dvs. 228 din 24. 2/ Popa +tefan fiul ui Stan =i Dobra. Aprov. Medic director (ss) Dr. Jilava f[r[ adres[ de trimitere. pentru a fi internat ]n spitalul dvs. condamnat ]n prim[ instan\[ la 7 ani corec\ie prin sentin\a 325 .M. din 22 oct. c. Vasile.VIII./4046/959. Mihaly Zoltan Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Jilava Bir. 1959 C[tre Tovar[=ul Comandant V[ raport[m: de\inutul C.R. Dr[ghici cu ord. conform ord. Popescu Niculae Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul V[c[re=ti Biroul Eviden\[ Nr.R. aprobarea ]n spital este solicitat[ de U. 0123/U Bucure=ti =i aprobat[ de tov. =i gospod[rire nr. Leu Vasile fiul lui Gheorghe Lucre\ia . Jilava +eful Bir.1959 C[tre Penitenciarul Jilava V[ trimitem al[turat aprobarea de internare ]n spital nr. De\inutul vine de la penit. Dr[ghici Nr. Nr. Leu Gr. Eviden\[ Spital Nr./4046/959. dup[ cum urmeaz[: 1/ Leu Vasile. Comandantul penit. Ministru Al. Director general +eful Sec\iei sanitare Doctor^ Republica Popular[ Rom`n[ Ministerul Afacerilor Interne DGPCM Serv. nr. v[ transfer[m odat[ cu prezenta pe de\inutul C. n[scut la 13 martie 1903. 1959 C[tre Penitenciarul V[c[re=ti 324 Spital }nso\it de dosarul personal.conform avizelor medicale i se face ie=irea din spital la data de 22 oct.. 1959. aprov.10.1959 C[tre Penitenciarul Jilava V[ retransfer[m pe cale administrativ[ pe de\inu\ii CR. +eful Serviciului (ss) Maior Tache Petrache +eful Sec\iei sanitare (ss) Dr. DGPCM Serv. 0036214 din 29. C. 0036214 din 29 august 1959.

]mpreun[ cu dosarul personal nr. 36 compus din 49 file.X. Spital Tov.101958. Vasile data na=terii 1891 III 13 Gheorghe-Lucre\ia Proces verbal despre rezutlatul perchezi\iei sau ]n baza ordinului comandantului Mag. ochelari 1 p[tur[ personal[ 1 p. La primirea de\inutului CR rug[m a fi \inut ]n condi\ii perfecte de izolare de restul de\inu\ilor.1958 C[tre Penitenciarul Jilava Conform ordinului DGPCM nr. 16236 din 16. 901/959 a Trib. conform ordinului Ofi\er de serviciu (Semn[tura)^ Data 26. valiz[ sc`ndur[ uzat[ 1 palton 1 hain[ 1 c[ciul[ 1 p. pantalon 1 c[ma=[ 326 3 p. Leu Vasile. m.R. chilo\i 1 p. Tebe=an Ion Ve\i muta pe de\inutul Leu Gr. Susnumi\ii au terminat spitalizarea conform fi=ei medicale anexate la dosar. s. bocanci 3 c[m[=i 3 ismene 3 batiste 3 ciorapi 1 flanel[ Ofi\er de serviciu (semn[tura)^ Asistent ]n perchezi\ie (semn[tura)^ De\inut V. Vasile din camera nr. 327 . 48 ]n camera -. 224127 din 15. Eviden\[^ ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr. 1. Militar Bucure=ti. Ve\i anun\a DGPCM pentru a primi ordin ]n privin\a regimului de de\inere. ciorapi 1 p. ]mpreun[ cu dosarele cu actele de de\inere =i obiectele ce le apar\in. Leu Primit spre p[strare Casierul unit[\ii (semn[tura)^ Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti Nr. Rug[m confirma\i primirea Comandantul Penitenciarului Colonel^ +ef Bir.nr. pe care vi-l anex[m ]n copie v[ transfer[m prin duba noastr[ pe de\inutul C.10.59 Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia general[ a penitenciarelor =i coloniilor de munc[ Penitenciarul Jilava Inventar 2888 din anul 1959 luna octombrie ziua 26 de obiectele =i lucrurile de valoare ridicate spre p[strare de\inutul Leu Gr.

se ]ncarcereaz[ ]n ]nchisoare ]n interesul cercet[rilor.J.959 adus de la Jilava din . 50.Rug[m confirma\i primirea de\inutului =i a dosarului personal. +eful unit[\ii militare Lt.C. s[pun rufe.la data . 3981 din 8. Dumitrescu de\inutul Leu Vasile se mut[ de la cl.1959 Republica Popular[ Rom`n[ Ministerul Afacerilor Interne U. C[tre Penitenciarul Jilava V[ trimitem prin delega\ii no=tri. ciorapi.III. C. a mai fost arestat/nu a mai fost arestat de . un s[cule\ mic.21 Sef nr.ultimul domiciliu ]n Londra str. c`rpe. Of. col. dou[ batiste. 00240609 din 5 martie 1960 Dosar nr. dou[ per. nr. Proces verbal nr.cf. Semn[tura arestatului de primirea obiectelor Data^ Not[ Din ordinul tov. trei c[m[=i.^ Unicat Unitatea B. la locul de deten\ie de unde a fost adus.pentru Proced`nd la perchezi\ia corporal[ s-a g[sit asupra lui urm[toarele obiecte: una traist[. ordinului nr.1960 C[tre Ministerul Afacerilor Interne 329 . un s[cule\ cu diferite c`rpe =i medicamente. dou[ ismene.^ MAI Penitenciarul Jilava Biroul eviden\[ Nr. una pijama complet[.M.XI. nr. de serviciu^ 5. arestatul Leu Vasile n[scut la 13. 00843153/7.XII.din Am predat arestatul Ofi\er de serviciu^ Am predat obiectele 328 Magaziner^ Am primit arestatul. 771 de depunere =i perchezi\ie corporal[ F[cut ast[zi 7 noiembrie 1959 ora 15. Raft nr. Comandantul unit[\ii Maior^ +ef birou eviden\[ A.1903 ]n comuna Oancea raionul Gala\i regiunea Gala\i fiul lui Grigore =i Lucre\ia de profesie episcop c[s[torit cu . dou[ buc. obiectele men\ionate ]n prezentul proces verbal =i dosarul personal nr. adresa nr.04. ]mpreun[ cu dosarul =i obiectele ce-i apar\in pe de\inutul Leu Vasile. una p[tur[. Drept care am ]ncheiat prezentul proces verbal Ofi\er de serviciu^ Am primit obiectele Magaziner^ Perchezi\ionat Transferat la . dou[ buc. pentru a fi transferat de c[tre dvs. un pantalon pijama. . 21 la cl.45 ]n Bucure=ti Noi Boac[ Ctin din MAI. 0123/H Nr. col^ Secretar Plut.

3291/1954 de profesiune episcop condamnat MSV pentru faptul tr[dare pedeapsa expir[ se transfer[ la Penitenciarul pentru spitalizare conf. ord. nr. Men\ion[m c[ susnumitul a fost primit prin transferare de la Penit. originea social[ burghez.) nu are I s-a dat hran[ rece pentru zilele: Comandant^ 330 +eful biroului de eviden\[ =i cazier^ Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia penitenciare. nr. DGPCM nr. DGPCM serv. pentru cercet[ri. Pite=ti pentru a fi pus la dispozi\ia MAI 0123/h. 2417/ 1954 de Trib. cicatrice. Comandantul unit[\ii Lt. plicului Data 16. Vasile mtr. tatuaje etc. Vasile mtr. locul na=terii Oancea. +eful Bir. ord. =i MAI cu adresa nr. Penitenciarul Jilava Nr. 00840609 din 5 martie 1960. eviden\[ A.comportare rea fa\[ de personalul penitenciarulu 7 =i 3 zile izolare Comandantul Penitenciarului Semn[tura^ Penitenciarul Dej Nr. nr. tr[dare pe termen MSV Pe timpul de\inerii ]n penitenciare a avut o comportare rea av`nd la dosar rapoarte de pedepsire . lag[re =i colonii Penitenciarul Pite=ti Adeverin\[-Caracterizare De\inutul Leu Gr. col.04. 3291/1954 de profesiune episcop condamnat MSV pentru faptul tr[dare. Vasile. general[ a penit. n[scut la 13 martie 1903. Militar Teritorial Buc. =i coloniilor de munc[ Serviciul eviden\[ Rug[m s[ binevoi\i a ne da aprobare de a transfera la penitenciarul de executarea pedepsei pe de\inutul CR Leu Vasile.C. Militar Bucure=ti ]n baza c[rui art. anul na=terii 1903.Dir. pedeapsa expir[ la MSV. 331 . fiul lui Grigore =i Lucre\ia ce este condamnat definitiv la MSV pentru tr[dare prin sentin\a nr. c`nd =i de ce instan\[ a fost condamnat Trib. ]l depune ]n acest penitenciar cu men\iunea s[ fie transferat la locul de de\inere de unde a fost transferat. Ev. 167255/961) Gradul de periculozitate: f periculos CR de supravegheat Numele p[rin\ilor numele tat[lui Grigore numele mamei Lucre\ia I s-a dat hran[ rece pentru zilele: 08-09 februarie 1961 Comandant +eful biroului de evid. plicului Data 08 februarie 1961Consultat =i g[sit s[n[tos Deparazitat Medic^ Foaie de transferare (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul CR Leu Gr. se transfer[ la Penitenciarul Pite=ti (pentru executarea pedepsei conf.1960 Consultat =i g[sit s[n[tos Deparazitat Medic^ Foaie de transferare (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul Leu Gr. 33388/60) Gradul de periculozitate : periculos CR Semnalmente: v`rsta 13 martie 1903 Grigore =i Lucre\ia Semne particulare (semne.

1962 cu ocazia perchezi\iei generale a fost scos din camer[ ]n timpul c`t s-a efectuat perchezi\ia general[ ]n cadrul sec\iei. Cu raportul Nr.1962 V. C[tre Forma\iunea 0951 Bucure=ti Serviciul Paz[ =i Regim Conform Ord. 01967 din 27. 0047500/962 referitor la cazurile de refuzul hranei de c[tre de\inu\i.1962 s-a ]naintat declara\ia de ]ncetarea refuzului de hran[. }n ziua de 30.1962 s-a ]naintat declara\ia de\inutului. Duma Emilian Declara\ie 333 Republica Popular[ Rom`n[ Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Dej Nr. 01967 din 30 VII 1962 Dosar nr. condamnat MSV a declarat refuzul hranei pentru motivul c[ este persecutat de c[tre o parte din personalul de paz[ pe considerentul c[ ]n ziua de 20. prin patru dovezi concrete am constatat c[ ]n contra mea se duce o ac\iune de exterminare camuflat[ de c[tre persoane din administra\ia Penitenciarului Dej.Ministerul Afacerilor Interne Unitatea Penitenciarul Dej Nr.07. Vasile tichet nr.1962 de\inutul CR Leu Vasile. de ]nceperea refuzului de hran[ iar cu raportul Nr. Oancea jud.1962 de\inutul a renun\at la refuzul hranei pe considerentul c[ ]=i d[ seama c[ nu este persecutat de c[tre cadrele din paz[. Covurlui ]n 13 martie 1893 fiul Grigore =i Lucre\ia de\inut CR condamnat MSV declar refuzul hranei.07. Dej Cpt. Dej (ss) Cpt. condamnat MSV Fa\[ de aceasta rug[m a se lua m[surile cuvenite Comandantul Penit. Dv.07. 27/7. Leu Republica Popular[ Rom`n[ Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Dej Nr. Procuraturii Militare Cluj. Duma Emilian Declara\ie Subsemnatul Leu Vasile n[scut ]n com. Men\ionez c[ ]n ziua de 20 iulie am raportat c[ intru ]n refuzul 332 . 1990 din 30. prin care solicit[ una pereche ochelari rug`ndu-v[ s[ binevoi\i a dispune Comandantul unit[\ii Referent =ef =i greva foamei =i am cerut s[ fiu izolat =i s[ mi se dea h`rtie ceea ce mi s-a refuzat. Comandantul Penit. fiindc[. 01967 din 27 VII 1962 Dosar nr. C[tre Procuratura Regiunii III-a Militare Cluj }naint[m al[turat copia declara\iei de refuzul hranei a de\iunutului CR Leu Vasile.07. 1351 din 03 VI 1961 C[tre Pentenciarul V[c[re=ti V[ ]naint[m al[turat cererea de\inutului CR Leu Gh. Raport[m: }n ziua de 25. Nr.07. Acstea sunt motivele pentru care declar refuzul hranei azi.

29.]n ziua de 25 iulie am fost scos la raportul conf. la data de 27. V. }.1962 oraz 10 +eful Sec\iei nr. Vasile Leu 29. la 13 martie 1893. Covurlui. jud. P[una Vasile Penitenciarul Dej 335 . Tr. conformitate cu originalul Secretarul Penit. }. condamnat MSV p.C. Tr.Tr. jud. Tr.Subsemnatul Vasile Leu de\inut CR cond.declar c[ renun\ la greva foamei.IX. declar refuzul hranei. c[ nu exist[ o ac\iune de exterminare oficial[ ]n contra mea . Comandantul Penit. Aceasta ]mi este declara\ia pe care o dau o sus\in =i o semnez. n[scut ]n com.1962 Copie Declara\ie Subsemnatul de\inut Vasile Leu. Oancea. condamnat MSV p. 1962 Copie 334 Declara\ie Subsemnatul Vasile Leu de\inut CR ]n penitenciarul Dej. condamnat MSV p.09 . care mi-a dat h`rtie =i m-a izolat. }. Oancea. la 13 martie 1893 declar refuzul hranei deoarece am constatat =i verificat c[ ]n penitenciarul Dej ]n care m[ aflu se duce o ac\iune camuflat[ de exterminare a mea fizic[ =i moral[. comd. care ]n ziua de 20 iul. MSV p. declar: nu primesc s[ fiu hr[nit artificial =i refuz asisten\a =i alimenta\ia medical[. a or.09. Covurlui.1962 Procuratura Regiunii Militare Cluj }naint[m al[turat copia declara\iei de refuzul hranei dat[ de de\inutul CR Vasile Leu ]n data de 27. 64 ]n camera nr. cer`nd s[ se procedeze la cele legale . 02547/28. Vasile Leu 27 sept. 58.C.IX. }. 27 sept. Dej Maior Duma Emilian Declara\ie Subsemnatul Vasile Leu de\inut CR condamnat MSV p.1962 Vasile Leu Pt. conformitate cu originalul (ss) Secretar A.c. Leu Dej 30 iulie 1962 De\inutul Leu GH. }. III (Semn[tura)^ Penitenciarul Dej Nr. Dej (ss) A. n[scut ]n com. Tr.1962 Rug[m dispune\i. Comd. declar: Nu primesc s[ fiu hr[nit artificial =i refuz asisten\a =i alimenta\ia medical[.IX. P[una Vasile Declara\ie Subsemnatul de\inut Vasile Leu. 1962 Vasile Leu Pt. Aceasta ]mi este declara\ia pe care o dau o sus\in =i o semnez. Vasile a fost mutat din camera nr. deoarece am constatat =i verificat c[ ]n penitenciarul Dej ]n care m[ aflu se duce o ac\iune camuflat[ de exterminarea mea fizic[ =i moral[. a. Ast[zi 30 iulie pe temeiul angajamentului =i cuv`ntului de onoare a D-lui. am declarat greva foamei.

Dej (ss) Maior Duma Emilian Ministerul Afacerilor Interne Forma\iunea 0606 Gherla Verificat Procuror militar: (ss) Maior de justi\ie Mure=an Gavril[ Proces verbal }ncheiat azi 18 ianuarie 1963 Noi maior Alexandrescu Dumitru. 2417/ 1954 a Trib. pentru motivul c[ conducerea unit[\ii nu a aprobat mutarea lui din camera 58 ]n camera 47 unde s-a cerut s[ fie mutat.1962 Forma\iunea 0951 Bucure=ti Serviciul Paz[ =i Regim Raport[m: Pe data de 27 septembrie 1962. maj. Scrisul nu este al s[u. 336 Comandantul Penit.1962 am raportat =i Procuraturii Regiunii a III-a Militare Cluj. Vasile condamnat la MSV pentru tr[dare conform art. 199/50 prin sentin\a nr. Raport[m: Le data de 03.1962 Forma\iunea 0951 Bucure=ti Serviciul Paz[ =i Regim Urmare raportului nr. dec.1962 03. Dej (ss) Maior Duma Emilian Declara\ie Subsemnatul Leu Gh.X. Vasile de\inut ]n Penitenciarul Dej condamnat MSV pentru ]nalt[ tr[dare Renun\ la refuzul de hran[ ce l-am declarat ]n ziua de 27. Leu 19. Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces verbal ]ntr-un exemplar ce se va anexa la dosarul de penitenciar al condamnatului. Mure=an Gavril[ de la Procuratura Militar[ de Regiune Militar[ Cluj. Militar Teritorial Bucure=ti. sub supravegherea direct[ a tov. 2622/05. 02547 din 28. comandantul forma\iunii 0606 Gherla.01.10 1962. declarat ]n data de 27. constat[m prin prezentul proces verbal c[ susnumitul beneficiaz[ de dispozi\iile art.09.1963 Republica Popular[ Rom`n[ Ministerul Afacerilor Eviden\[ SE NR. 3291/54 condamnat MSV pentru ]nalt[ tr[dare de patrie. de\inutul CR Leu Vasile matr.) Penitenciarul Dej Nr. ci numai semn[tura. 2619 din 05. Domocos Iosif delegatul Raionului MAI Gherla. a declarat refuzul hranei.1962.10. Maj Domocos Iosif Luat la cuno=tin\[ (ss) V. verific`nd dosarul numitului Leu Gr. 0404344 din 337 . ]n prezen\a lt.Nr.09. fie foarte sl[bit dup[ foame.X.1962 am raportat =i Procuraturii Militare Cluj care supravegheaz[ unitatea noastr[. 7 din Decretul 5/1963 =i urmeaz[ a se transforma pedeapsa ]n 25 ani MS. 02576 din 01 octombrie 1962. 205/1956. Cu raportul nostru nr.09. Cu raportul nostru nr. 2576/01. pe baza c[ruia s-a emis mandatul de executarea pedepsei nr. ceea ce ]nseamn[ c[ a fost fie obligat.1962 (N. de\inutul CR Leu Vasile a renun\at la refuzul de hran[.10. Rug[m dispune\i Comandantul Penit.A. Comandantul Forma\iunii 0606 Gherla (ss) Maior Alexandrescu Dumitru Delegat Raion MAI (ss) Lt.

) I s-a dat hran[ rece pentru zilele: 27 martie 1964 Comandant^ +eful Biroului de Eviden\[ =i Cazier^ N.pentru^ . v[ transfer[m ]mpreun[ cu dosarul s[u personal pe de\inutul CR Leu Vasile nsc. cr Leu Vasile nsc.1964. fiul lui Grigore =i Lucre\ia. 1792 din 26 martie 1964 C[tre Forma\iune 0622 Aiud }n conformitate cu Ordinul DGPCM SE 040344 din 25.1903.1959 a fost pedepsit cu 5 zile izolare pentru nerespectarea regulamentului. nr. pedeapsa expir[ la 13 august 1977.Dosar nr. tatuaje etc.a ]nceput s[ execute pedespsa la data de^ .^ . =i a colon. Gradul de periculozitate: s[ fie supravegheat Semnalmente: V`rsta nsc.03.=i expir[ la data de^ Execut[ pedeapsa ]n baza mandatului nr.emis de^ Pe timpul de\inerii La data de 29. =eful de vagon va refuza primirea de\inu\ilor. Comandant^ Data 26. n[scut la 13. se transfer[ la penitenciarul Form.^ .1964 Penit.03. pe de\. Comandantul Forma\iunii (ss) Trocaru Petru +eful Biroului eviden\[ (ss) a.^ . Fruntea Nasul Gura^ B[rbia Fa\a Ochii^ P[rul Spr`ncenele Barba^ Urechea Musta\a^ Semne particulare (Semne.1903 fiul lui Grigore =i Lucre\ia. condamnat de^ .UM 0123/0 Bucure=ti. 13.05.06. 113 C[tre Forma\iunea 0606 Gherla Conform adresei 00520800/14-03-1964 a MAI .1958 a fost pedepsit cu 4 zile izolare pentru p[strarea de obiecte nepermise.B. Gherla Nr.03. la data de 21.1957 a fost pedepsit cu 5 338 zile izolare pentru p[strarea de obiecte nepermise.c. 13. 9622 Aiud pentru conform Ordinului DGPCM nr.03.la^ . la 13. SE 040344/1964. 339 . fiul lui: Grigore Lucre\ia Talia.1903 ]n localitatea Oancea.]n baza art.03. ve\i transfera ]n forma\iunea 9622 Aiud. plicului 1792 Data 26 martie 1964 Consultat Deparazitat Medic^ FOAIE DE TRANSFERARE (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul Leu Vasile Mtr.02. Manoliu Petru Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia g-ral[ a peniten. ]n caz de lips[ sau av`nd datele cerute incomplete. Vasile. Loc\iitor director general^ +eful serviciului^ Secret Ministerul Afacerilor Interne Forma\iunea 0606 Gherla Nr.03. la 25. 32911954 de profesiune episcop condamnat la 25 ani pentru faptul de tr[dare. Rug[m confirma\i primirea. cicatrice. Aceast[ foaie de transferare se lipe=te pe plicul cu dosarul de\inutului. de munc[ Locul de de\inere Gherla Adeverin\[-Caracterizare De\inut Leu Gr.1903. originea social[ burghez[.prin sentin\a penal[ nr.

1964 Form.^ .]n baza articolului^ Pedeapsa ]ncepe la data de^ . fiul lui Grigore =i al Lucre\ia. Vasile. D.1952 ]n baza mandatului de arestare nr. domiciliat ]n Bucure=ti raion N. 5948 din 01.la^ . n[scut la data (anul.BUc. Semn[tura: V.regiunea^ . (Eviden\a Operativ[) V[ facem cunsocut c[ ]n ziua de 01. D.din^ . am luat la cuno=tin\[ de faptul c[ sun pasibil a suporta rigorile legilor RPR. B[lcescu comuna/ora=ul Bucure=ti. n[scut ]n anul 1903 luna 03 ziua 13 ]n comuna Oancea raionul Gala\i.pentru^ .emis de^ A mai fost condamnat pentru^ Con\inutul caracteriz[rii: Pe timpul de\inerii a avut o comportare rea fiind pedepsit ]n total cu 24 zile izolare cu regim sever ptr. }n cazul c[ nu voi respecta cele ar[tate mai sus.1964 C[tre .08.ocupa\ia^ originea^ .^ .03. Aiud. 411/954 al Cons. 199/950.1964 a fost pus ]n libertate numitul Leu Vasile. 9 bis La punerea mea ]n libertate din penit. luna. profesia episcop A fost depus la data de 20. B[lcescu. nerespectarea programului. regiunea Gala\i. Vasile. ziua) 13.1903 ]n comuna^ . p[strare de obiecte nepermise.08. 205/956 emis de TMR 2 M. str.07. 340 raionul N. Comandant^ Data 15.08. De asemeni nu voi comunica nimic scris sau verbal rudelor sau altor persoane despre de\inu\ii r[ma=i ]n locurile de de\inere. fiind condamnat la 25 ani MS prin sentin\a/decizia penal[ nr. S/a eliberat fiind gra\iat conf.raionul^ .Formular nr..condamnat la 25 ani MS prin hot[r`rea penal[ nr. pentru tr[dare art. strada Gramont nr. =i a col. de Stat al RPR A declarat c[-=i va stabili domiciliul ]n regiunea Bucure=ti.=i expir[ la data de^ Execut[ pedeapsa ]n baza mandatului nr. 9 bis Comandant^ +eful Eviden\ei^ Forma\iunea 0622 Aiud Declara\ie Subsemnatul Leu Gr. de munc[ Locul de de\inere Aiud Adeverin\[-Caracterizare De\inutul Leu Gr.. Leu Data 1 august 1964 341 . 2517/954 a Tribunalului MT Buc. revolte la adresa cadrelor. Gramont nr.din^ . 0622 Aiud Nr. 5 Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia g-ral[ a peniten. am luat la cuno=tin\[ de faptul c[ nu am voie s[ divulg nimic din cele v[zute =i auzite de mine ]n leg[tur[ cu locurile de de\inere pe unde am trecut =i nici despre de\inu\ii r[ma=i ]n locurile de de\inere.

m`r=[viile care ]l fac s[ intre de mai multe ori ]n greva foamei. Pop[ de Tab[r[ al lui +tefan cel Mare>. dup[ o via\[ tumultoas[ de 73 ani. dar demn =i sigur pe mi=carea sa ]n fa\a altarului. care sunt o pagin[ din via\a =i luptele glorioase ale poporului Rom`n.chiriarh b[tr`n =i orb.CAPITOLUL ULTIM C{TRE CITITOR Eliberat astfel din temni\[ c`nd ajunsese la ruinarea trupeasc[ =i pierderea vederii. cel ce a fost Arhip[stor al Rom`nilor de peste hotare =i al Rom`nilor Ortodoc=i Tradi\ionali=ti din \ar[. dup[ datele lor calendaristice ar putea corespunde unor ac\iuni diplomatice ale guvern[rii. A=a cum s-a putut vedea =i din aceste acte publicate mai la urm[. pagin[ intrat[ ]n patrimoniul Istoriei. anun\[ decesul Arhiepiscopului Victor Leu. au fost martorii t[cu\i ai martiriului tat[lui s[u =i ai ponegririi sale. spre a nu avea datoria ascult[rii fa\[ de cei care. re`ntoarcerea lui la regimul sever de deten\ie. I se propun diferite func\ii ierarhice dar. Dar tot dup[ aceste acte. cel trecut prin totalitatea calvarului organizat cu cinism de p[g`nismul modern. Aceast[ confesiune ortodox[ ]l alege ]nt`ist[t[tor al ei . multele zile de izolare total[ la care este supercondamnat =i gradul de <mare periculozitate> la care este catalogat ]ntotdeauna. demonstreaz[ limpede c[ el a perseverat ]n a refuza orice colaborare. Protoereul Militar Leu al Cavaleriei Rom`ne. Acesta apare cu urm[toarele cuvinte: <Credincio=ii. a fost ]nmorm`ntat cu toate slujbele =i datinile Ortodoxiei Rom`ne=ti. p[streaz[ senin[ =i neprih[nit[ mintea cu care l-a d[ruit Duhul. unde ]ndeplinindu-i-se ultima sa dorin\[ p[m`nteasc[. cuv`ntul lui put`nd avea greutate ]n tratatativele cu Ocidentul. 342 Trece la Domnul ]n 1978 scriindu-=i sobru =i convins de sine ultimul anun\. ca simplu =i resemnat Monah. Familia Leu. Retras ]n lini=tea unei M`n[stiri Dreptcredincioase Rom`ne.]n care sluje=te f[r[ dependen\[ de ierarhiile vremii. cu voie sau f[r[ de voie. Singuraticul str[nepot al lui <Mihail Leu. el este adus pe parcursul deten\iei la mai multe <interogatorii> care. 343 . prin cuv`ntul de la Dumnezeu adresat p`n[ ]n ultima clip[ credincio=ilor. Acela=i refuz categoric pentru orice colaborare ]l demonstreaz[ =i dup[ ie=irea din ]nchisoare. ]=i alege o mic[ biseric[ autonom[ de cea oficial[ Biserica Rom`nilor Ortodoc=i Tradi\ionali=ti . ]ncheie lan\ul celor nou[ genera\ii de slujitori ai Altarului Rom`nesc.

Dacia nr. Vlad Leu le-a a=ezat pe calculator =i a f[cut pagina\ia.APEL COLOFON DE FAMILIE Am lucrat cu pio=enie la aceast[ carte de familie. Bucure=ti 7026.54. fax 40 -1-210. la anul M`ntuirii 1998. cei trei urma=i b[rb[te=ti ai episcopilor-martiri. ISBN 973-9025-14-5 Casa de Editur[ =i Tipografie REALITATEA anul 2001 .11. ]n Bucure=ti. noi. Astfel. 126. Corneliu Leu a extras din arhive =i a ordonat aceste texte. Funda\ia Episcopul Grigorie Leu face apel pe aceast[ cale la to\i cititorii din \ar[ =i str[in[tate care consider[ c[ pot furniza date sau documente ]n plus privind subiectul acestei c[r\i. iar Tudor Leu a realizat coperta =i forma definitiv[ a c[r\ii. pentru a fi alc[tuit[ ]n ]ntregime prin munca =i spiritul nostru. s[ le trimit[ la adresa ei din Bd.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful