Corneliu Leu CARTEA EPISCOPILOR CRUCIA|I

CORNELIU LEU

Mul\umim Conducerii SRI care ne-a aprobat accesul la aceste documente, mul\umim Conducerii Arhivelor MAI =i doamnei arhivar Frusinica Moraru pentru asisten\a tehnic[ =i preciz[m c[ aceast[ carte apare abia acum doar datorit[ unor promisiuni electorale neonorate la Uniunea Scriitorilor: cererea pentru ob\inerea accesului am adresat-o cu mul\i ani ]n urm[ prin aceast[ institu\ie ai c[rei lideri au promis la un congres c[ se vor ocupa de asemenea cazuri. Vota\i, ei =i-au uitat promisiunea; apoi, situa\ia s-a mutat =i la case mai mari care au t[r[g[nat legea Ticu Dumitrescu, iar noi am a=teptat ani de zile. Facem aceast[ precizare pentru a pre]nt`mpina ]ntreb[ri de genul: <De ce venim de abia acum cu asemenea dezv[luiri, c`nd ele ar fi fost necesare mult ]nainte ?> Nu putem r[spunde dec`t c[ a=a s-au ]nt`mplat lucrurile =i doar demagogia electoral[ despre care am vorbit a produs ]nt`rzierea. (C.L.)

CARTEA CRUCIATI EPISCOPILOR CRUCIATI

© Corneliu Leu Editura REALITATEA 2001 ISBN - 973 - 9025-14-5

Editura REALITATEA 2001

<^Putea-voi duce austeritatea persoanei mele dup[ pilda Prototipului nostru, m[car p`n[ la drumul arz[tor al apostolatului zilnic, cu resemnare la auzirea vorbelor de ocar[ =i chiar la primirea de lovituri =i scuip[ri pentru ]nv[\[tura Evangheliei ?^ C[ci de o ]ncoronare cu spini =i de ]ntinsul m`inilor pe cruce^ e prea greu s[ mai vorbim noi, muritorii de ast[zi !^>

Episcopul Grigorie Leu
(Revista <Biserica Ortodox[ Rom`n[> nr.3(538) martie 1925 - <Cu ce n[dejdi intr[ un nou arhiereu ]n Sf`ntul Sinod> discurs de recep\ie la 4 februarie 1925). Rostit[ atunci doar ca un act de con=tiin\[ misionar[, aceast[ dorin\[ avea s[-=i demonstreze retorica premoni\iei cu un sfert de veac mai t`rziu, prin ]ntinderea pe cruce nu numai a m`inilor sale, ci =i ale m`inilor fiului s[u, prin ]ncoronarea cu spini a martiriului lor de episcopi crucia\i.

Singura sentin\[ care m-ar onora pe mine =i tribunalul ar fi condamnarea mea la moarte.<^ }mi dau seama c[ urm[ri\i s[ afla\i amestecul meu ]n serviciul englez de informa\ii. Eu am spus =i repet c[ nu am f[cut nici un fel de spionaj pentru nimeni^ Sunt un adversar al acestui regim din Rom`nia care a transformat \ara ]ntr-o ]nchisoare ^Am dus aceast[ activitate pentru c[ regimul comunist este o c[ma=[ de for\[ pe sufletul =i fiin\a neamului rom`nesc.> Arhiepiscopul Victor Leu (proces verbal de interogator ]n =edin\a public[ a Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti din 16 noiembrie 1954) .

}n cazul c]nd acesta renun\[ a face cerere de gra\iere ne ve\i comunica de ]ndat[ rezultatul.C[tre PENITENCIARUL JILAVA.}i confisc[ ]ntreaga avere =i-l oblig[ =i la 200 (doua sute) lei cheltuieli de judecat[. va executa pedeapsa cea mai grav[.1 C. CELULA ZERO <^ Va executa pedeapsa cea mai grav[.Capitolul I JILAVA. ci numai cerere de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri na\ionale ]n termen de 5 (cinci) zile de la ]n=tiin\are. de art. 267 C. Se afl[ de\inut ]n baza mandatului de arestare preventiv[ nr.P. ]n prezent de\inut ]n acel penitenciar.9 .b =i c din Decretul 199/ 1950 =i la 10 (zece) ani ]nchisoare corec\ional[ pentru delictul de trecere frauduloas[ a frontierei prev[zut =i pedepsit de art. 22603 din 22 noiembrie 1954. 1429 din 2 iulie 1954.V[ facem cunoscut c[ acest Tribunal prin sentin\a nr. adic[ moartea. =i pedep. 2417 din 20 noiembrie 1954. 1 lit.}n consecin\[ urmeaz[ de ]ndat[ a-i face cunoscut susnumitului condamnarea dat[ =i a i se pune ]n vedere c[ ]mpotriva sentin\ei de condamnare nu are dreptul de a declara recurs. n[scut la 13 martie 1903 ]n ora=ul Gala\i. a condamnat pe Leu Vasile.Conform art. a. 1872/1954 Nr. adic[ moartea^> TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Dosar nr.}i comut[ preven\ia de la 20 august 1952. la MOARTE pentru crima de tr[dare de patrie prev.P. fiul lui Grigorie =i Lucre\ia.

prin care am fost condamnat la moarte =i declar c[ nu fac cerere de gra\iere.I. toat[ gama sistemelor de anchet[ Comuniste. De la Moscova ]n contra voin\ii mele de cet[\ean Apatrid.17780 din 25 Noe. Odesa =i Bucure=ti. (ss) B[dic[ Ilie.A. }n ziua de 20 noiembrie 1954 Tribunalul a pronun\at sentin\a 11 C[tre TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI La adresa Dvs. 1954 (ss) Episcop V. Leu Prizonier de r[zboi c[tre Procuratura General[ R. COMANDANT. 2417/20 XI '954 a Tribunalului Militar Terit. printre care =i creiarea ]n timp de pace a unui Tribunal Militar al Reg. Dat[ ast[zi 6 dec. pe temeiuri juridice c[. Eviden\[ Cazier Nr. }n fa\a acestei instan\e am demonstrat. 1954 pronun\at[ de c[tre Dvs. Maior Sef. nr. ]n fa\a c[ruia am fost trimis spre judecat[. Slt. (ss) indescifrabil (ss) indescifrabil 06.A. Cabinet Ministru nr. Moscova. care dup[ ce a luat la cuno=tin\[ de cuprinsul sentin\ei nr. care ]n prezent se g[se=te ]n penitenciarul Jilava. General de Divizie al grupului de unit[\i militare ortodoxe din Armata Atlanticului am fost capturat de trupele Sovietice pe teritoriul Austriei.P. Rog a dispune. VICTOR. Aici am constatat o serie de st[ri revolu\ionare. am protestat =i fiind for\at am acceptat s[ fiu judecat. am fost adus prin for\[ ]n R. Timp de doi ani jum[tate. V. Penitenciarul Jilava Bir. 1954 Grefier (ss) indescifrabil MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DIRECTIA PENITENCIARE LAG{RE +I COLONII Nr. a semnat =i totodat[ a dat al[turata declara\ie prin care refuz[ s[ fac[ cerere de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale. S/1589 4 decembrie 1954 C[tre CABINETUL LOCTIITORULUI MINISTRULUI AFACERILOR INTERNE General Maior Adi Ladislau V[ ]naint[m anexat protestul de\inutului LEU. am parcurs ]n Viena. Protest Subsemnatul Episcop Ortodox Rom`n.I.R. Just (ss) indescifrabil Declara\ie Subsemnatu Episcop Vasile Leu declar c[ am luat la cuno=tin\[ de sentin\a No. 2417 din 20 Noe. Victor al Europei Apusene =i Orientului Apropiat. Leu V.P. Bir. suferind mari torturi morale =i fizice. Buc. 1696/21 XII 1954 Episcopul V. Buc.'54 Dat[ ]n fa\a noastr[. Leu 10 . ]n cazul meu.22603 din 22 Noiembrie 1954 v[ trimitem odat[ cu prezenta dovada semnat[ de de\inutul LEU VASILE.Pre=edintele Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti Maior de Justi\ie (ss) Branovici I. Eviden\[.12. ]n vreme ce m[ aflam ]n exerci\iul misiunii mele.PRIM LOCTIITOR SEF DIRECTIE Locotenent Colonel. instan\a este ilegal[. de c`nd am fost capturat. Confesor +ef. M. ]n care este condamnat la pedeapsa cu moartea. Cpt. M.R.

acuzatul solicit[ instan\ei 13 . Martori nu au fost propu=i de nici una din p[r\i. Lt. }n fa\a acestei cruzimi =i la o astfel de neomenie am r[spuns c[ eu sunt un om sf`r=it. extenuat de anii grei de pu=c[rie Moscovit[ dobor`t de lan\uri. lan\uri care din cauza r[nilor din r[zboi =i a reumatismului. ce mi sa agravat f. Horovitz. 184 c. maj. Tribunalul dispune evacuarea s[lii declar]nd =edin\[ secret[ (aten\ie! n. Lt. Apoi mi-a cerut s[ vorbesc despre anumite capitole de care nu am vrut s[ vorbesc ]n timpul anchetei. =i pentru delictul de trecere frauduloas[ a frontierei pp. }n conformitate cu uzan\ele =i procedurile anterioare. f[r[ geamuri. de art. La apelul nominal f[cut ]n =edin\[ public[ s-a prezentat acuzatul asistat de avocatul L. Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n. 2417 Ast[zi 16 Noiembrie 1954 Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti compus conform art.252 C. iar ]n ziua de 25 curent mi s-a comunicat =i oficial sentin\a. desprins de orice leg[tur[ p[m`ntean[ =i pu\inele clipe ce le mai am de tr[it le-am rezervat exclusiv medita\iilor mele religioase pentru purificarea =i m`ntuirea sufletului =i. etc^.s[ se execute Sentin\a dat[. de justi\ie Lavrov V. Pre=edintele a stabilit identitatea inculpatului. de=i vedea c[ ast[zi are ]n fa\a sa un om b[tr`n. 7/1952 din: Lt.Proc. pe o rogojin[. }nainte de a i se lua interogatoriul. tare. Pe temeiul celor ar[tate mai sus. Locot.) ast[zi 16 noiembrie 1954.p. (de ce? n. Am refuzat cu oroare formula cererii de gra\iere =i ]n acest sens am dat =i o declara\ie scris[. unde ]n plin[ iarn[ sun \inut f[r[ foc. ]n rezumat: Protestez . nu-mi permit s[ mai fac nici m[car mi=c[rile strict necesare pentru necesit[\ile fizice.P. Maj de justi\ie Oprea Ilie . ]nvinuit pentru crima de ]nalt[ tr[dare pp. c`nd mi s-a precizat c[ nu am dreptul la recurs. o sentin\[ f[r[ drept de recurs care are la dosar =i declara\ia condamnatului de renun\are la cererea de gra\iere trebuia s[ fie executat[ ]n 24 de ore de la pronun\are =i comunicare.<Ce fac? Cum m[ simt?>^ I-am r[spuns c[.) ]n baza art. George Pre=edinte. 267 C. n[scut la 13 martie 1903 ]n Comuna Oancea Reg. bolnav. eu nu spun =i 12 nu mai am nimic de vorbit. =i c[ singurul drept ce-l mai am este numai formularea unei cereri de gra\iere la Prezidiul RPR.condamn[rii mele la moarte. No.=i anume ultimului meu anchetator un domn maior din Securitate. Lalyer Iosif -Ases. Procedura complect[. cu ajutorul Lui Dumnezeu m[ simt foarte bine.totu=i a avut ferocitatea ca ]n ironie s[ m[ ]ntrebe . 9 bis. Gramont No.]n numele tuturor Principiilor Umanit[\ii =i Civiliza\iei (din care se sus\ine c[ fac parte =i Principiile Civiliza\iei Comuniste) =i cer ca s[ ]nceteze aceast[ culmin`nd[ barbarie .a. S-au ]ntrunit ]n =edin\[ public[ ]n scopul judec[rii cauzei privind pe LEU VASILE. Leu TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURESTI Dos. legat ]n lan\uri de m[rime =i form[ medieval[.]n schimb eu am fost mutat ]ntr-o celul[ a fortului Jilava. Petre Zeciu Grefier.a. Militar. care maior. Solomon Iosi -Ases. (ss) V. care a \inut s[ vin[ ]n celula mea dup[ ce mi se comunicase sentin\a =i dup[ ce mi se puseser[ lan\urile. Au trecut zece zile de la pronun\are =i cinci zile de la comunicare =i sentin\a mea nu a fost ]nc[ executat[ . Maj. Popular. atribui acest regim barbar =i neomenos =i-n deosebi am`narea execu\iei sentin\ei mele unuia din cei 21 de <anchetatori> pe care-i am avut ]n \ar[ . 1872/54 Sentin\a No. Popular.a.J. Gala\i fiul lui Grigorie =i Lucre\ia cu ultimul domiciliu ]n Bucure=ti str. care este men\ionat[ ]n interogatoriul anexat la dosar. reamintindu-mi c[ am promis c[ voi vorbi dup[ sentin\[. ]n consecin\[. de art.) Av`nd ]n vedere c[ problemele ce se vor dezbate ]n instan\[ intereseaz[ securitatea statului.M. Am remarcat c[ r[spunsul meu l-a enervat =i demonstrativ a p[r[sit celula. Deoarece eu.

S-a procedat apoi ]n continuare la luarea interogatoriului acuzatului iar cele declarate de acesta s]nt consemnate ]n procesul verbal ata=at la dosar. cet[\ean rom]n.p.-lui iar autorit[\ile noastre competente nu au recunoscut acesat[ calitate. Tribunalul deliber]nd ]n secret asupra excep\iunilor ridicate de acuzat: Av]nd ]n vedere c[ potrivit art.N. arunca\i de mult peste grani\[ de c[tre poporul nostru =i cari au pierdut de mult dreptul de a vorbi ]n numele poporului rom]n. nu i se va mai putea re\ine crima pp. 1. 199/50 prin schimbarea calific[rii din crim[ pp. Asupra incidentului unit cu fondul.P. c[ deasemeni calitatea de apatrid ob\inut[ prin aprobarea O. de art. ]n caz de r[spuns negativ este de acord cu condamnarea acuzatului potrivit art. deoarece a fost acordat acuzatului. Av]nd cuv]ntul ap[r[torul acuzatului arat[ c[ ]n cazul c]nd se va constata c[ este nevoie. Ca atare respinge cererea ap[r[rii.R. prin uzurparea adev[ratelor drepturi suverane ale statului nostru de c[tre o clic[ de fugari.) ast[zi 16 noiembrie 1954. 1 lit.-lui de care se prevaleaz[ acuzatul. ]ntruc]t fapele acuzatului reprezint[ con\inutul acestei infrac\iuni.a. De asemeni Procurorul Militar cere condamnarea acuzatului =i pentru del.U.p. 184 c. Urmeaz[ a se vedea c[ sus\inerile acuzatului =i excep\iunile 14 invocate de el nu sunt ]ntemeiate =i ca atare instan\a le respinge.37 lit. 267 c.). ]ntruc]t a=a cum s-a mai ar[tat ]nainte. Procurorul militar av]nd cuv]ntul sus\ine c[ ambele afirma\ii ale acuzatului sunt ne]ntemeiate deoarece contravin legilor \[rii noastre =i ca atare cere respingerea lor. Procurorul Militar av]nd cuv]ntul ]n fond. Tribunalul une=te incidentul cu fondul =i dispune continuarea dezbaterilor. Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n. de Justi\ie aceste rela\ii ]ntruc]t ele nu s]nt concludente ]n cauz[. 1 D. regele Mihai =i R[descu. c[ gradul de general al a=a zisei armate a atlanticului conferit acuzatului de c[tre ex. fiind recunoscute de el at]t la primele cercet[ri c]t =i ]n fa\a instan\ei. 1 D. Av]nd cuv]ntul acuzatul a sus\inut c[: a. azi 16 noiembrie 1954.a. Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n. arat[ c[ faptele acuzatului sunt foarte grave. 1952 =i a regulamentului pentru aplicarea acestui decret se stabile=te c[ renun\area la cet[\enia rom]n[ se aprob[ de c[tre Prezidiumul Marii Adun[ri Na\ionale la propunerea M.N. D. Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n.I. deoarece acuzatul a recunoscut sincer faptele =i este la prima abatere..U. numai Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale are calitatea s[ atribiue gradele militare ]n \ara noastr[. cer]nd condamnarea lui pentru crim[ pp. de art. regele Mihai =i R[descu nu are nici-o valabilitate potrivit legilor \[rii noastre. gradul de general al a=a zisei armate a Atlanticului.lui calitatea de cet[\ean apatrid. 199/ 50 cu aplicarea de circ.. pp. aprobare care lipse=te ]n spe\[. Av]nd ]n vedere c[ potrivit legilor \[rii noastre =i anume D. b. Tribunalul deliber]nd ]n secret. de art. acuzatul nu a ob\inut aprobarea pentru renun\area la cet[\enia rom]n[. Procurorul militar arat[ c[ nu este nevoie a se mai cere de la Min.A.c. c[ el nu a recunoscut niciodat[ regimul democrat popular de la noi =i c[ ]n str[in[tate a ob\inut printr-o hot[r]re a O. s[ se cear[ de la Ministerul Justi\iei rela\ii asupra faptului dac[ acuzatului i s-a ridicat cet[\enia rom]n[.permisiunea de a ridica excep\iune asupra competen\ei tribunalului. de c[tre ex.N. consider[ inutil[ interven\ia la Ministerul de Justi\ie.U. 199/50. de art. nu este opozabil[ organelor noastre de stat ]ntruc]t \ara noastr[ nu este membr[ a O.) azi 16 noiembrie 1954. atenuante. cere s[ fie judecat de un complet av]nd gradul de general maior. pentru l[murirea situa\iei cet[\eniei acuzatului.33/ 24 Ian. renun\]nd la cet[\enia rom]n[. ]ntruc]t ]n str[in[tate i s-a conferit. h din Constitu\ia R.b.a. 15 . Ap[rarea av]nd cuv]ntul arat[ c[ ]n cazul c]nd se va constata c[ acuzatul nu mai era cet[\ean rom]n.

Tribunalul a declarat dezbaterile ]nchise =i s-a retras ]n camera de consiliu spre a delibera asupra culpabilit[\ii =i aplica\iunii pedepsei ]n cauz[. }n discursurile pe care le \inea. de elemente tr[d[toare din r]ndurile fugarilor rom]ni pentru misiuni de spionaj.}n urma interven\iei autorit[\ilor engleze. fa\[ de Uniunea Sovietic[. ]n aceia=i compunere ca ]n =edin\a precedent[: TRIBUNALUL Deliber]nd ]n secret asupra ac\iunii penale deschis[ prin ]ncheierea =edin\ei preg[titoare din 6 Oct. de unde au trecut ]n Jugoslavia.C. emisiune ]n care se aduceau injurii la adresa regimului nostru. nefiind de acord cu aceast[ ac\iune a poporului rom]n.}n urma acestei hot[r]ri.Dup[ acest act. care urm[reau s[-l foloseasc[ pe acuzat ca un pion important ]n lupta lor ]mpotriva lag[rului socialismului. c]t =i pentru alte ac\iuni du=m[noase ale serviciului de spionaj englez.}n toamna anului 1949.R se va reinstaura vechiul regim.}ntreaga activitate a acuzatului ]n aceast[ perioad[ era dirijat[ de serviciul de spionaj englez. acuzatul ]n calitate de episcop.Dup[ ce ap[rarea a avut ultimul cuv]nt Pre=edintele a ]ntrebat pe acuzat dac[ mai are ceva de ad[ugat ]n ap[rarea sa. la 21 august 1948.}n activitatea sa acuzatul a ]ncercat s[ ridice moralul fugarilor spun]ndu-le c[ ]n cur]nd va izbucni r[zboiul ]ntre americani =i Uniunea Sovietic[ =i ]n R. s[rind din trenul de Timi=oara ]n dreptul sta\iei Isanova. aceste buletine sl[besc eficacitatea propagandei dus[ ]mpotriva \[rii noastre.Cu ocazia alegerei acuzatului ca episcop.P.Vizit]nd \[rile capitaliste acuzatul a luat leg[tur[ cu o serie de personalit[\i conduc[toare din aceste \[ri cer]ndu-le s[ suprime buletinele publicate de reprezentan\ele diplomatice ale \[rii noastre ]ntruc]t spunea el. Av]nd ]n vedere c[ din instruc\ia oral[ urmat[ ]n cauz[ ]n =edin\[ public[ c]t =i din actele dosarului. odat[ cu alungarea monarhiei dela c]rma \[rii noastre se hot[r[=te s[ p[r[seasc[ clandestin \ara ]mpreun[ cu preotul G]ld[u Florian.p. acuzatul p[r[se=te fraudulos \ara. de art. ]nfiin\eaz[ 3 parohii rom]ne=ti lu]nd contact cu fugarii rom]ni din Austria =i din celelalte \[ri capitaliste. fugari din \[rile de democra\ie popular[. la Salzburg.B. 267 c. =i c[ el moare pentru ideile sale. Azi 20 noiembrie 1954. =i delictul de trecere frauduloas[ a frontierei pp. 1954 ]n cauza privitoare pe LEU VASILE ]nvinuit pentru crim[ de ]nalt[ tr[dare pp.) azi 16 noiembrie 1954. inaugur]nd emisiunea religioas[ ]n limba rom]n[. care au fost puse ]n discu\ia p[r\ilor ]n =edin\[ public[ se constat[ urm[toarele: }N FAPT Acuzatul Leu Vasile. acuzatul este ales episcop al rom]nilor din Europa Apusean[. Av]nd nevoie de timp pentru studierea dosarului =i a lucr[rilor ]n cauz[. la care acesta a declarat c[ singura sentin\[ care ar onora deopotriv[ pe el =i Tribunalul ar fi numai condamnarea sa la moarte. 184 c. Av]nd ]n vedere concluziunile orale ale Procurorului Militar precum =i sus\inerile acuzatului f[cute personal =i prin ap[r[torul s[u ]n fa\a instan\ei ]n =edin\[ public[. englezul Atkinson.}n anul 1949 afl]ndu-se la Londra acuzatul vorbe=te la postul de radio B. am]n[ pronun\area pentru 20 noiembrie 1954. de fa\[ fiind delegatul general ecumenic al Austriei. de art.Din Jugoslavia acuzatul a plecat ]n Austria unde ia leg[tura cu 16 autorit[\ile engleze =i americane care se ocupau de problema refugia\ilor.p. care ]l =i subven\iona ]n scopul recrut[rii. Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n. s-au \inut o serie de discursuri relev]ndu-se meritele acuzatului =i du=m[nia lui s[lbatec[ fa\[ de regimul de democra\ie popular[. ]n anul 1947. prin intermediul acuzatului. ]n numeroasele articole publicate ]n presa str[in[ acuzatul s-a ar[tat ca un ]nver=unat du=man al \[rii noastre =i al URSS. acuzatul se ]nt]lne=te la Paris cu R[descu 17 .a.

prin intermediul preo\ilor pe care-i avea ]n subordine ]n calitate de episcop. c[ ]n anul 1929-1930 a colaborat cu inspectorul de siguran\[ Maimuca.Sarcina acuzatului era nu numai de recrutare a acestor elemente. a \inut leg[tura cu organele de pres[ ale rom]nilor refugia\i ]n \[rile capitaliste public]nd articole calomnioase la adresa regimului nostru =i ]ndemn]nd pe refugia\i s[ treac[ ]n slujba puterilor imperialiste pentru folosirea lor ]ntrun viitor r[zboi mondial.}n acest scop acuzatul a vizitat toate lag[rele de refugia\i din \[rile occidentale. d]nd informa\ii despre \ara noastr[ =i stabile=te cu ace=tia ca pe viitor ei s[ subven\ioneze activitatea acuzatului =i a cadrelor recrutate pentru a=a zisa armata atlanticului. refugia\i care erau tria\i prin preo\ii afla\i ]n subordinea acuzatului. =i a organizat o intens[ re\ea de informa\ii =i de recrutare a refugia\ilor. iar conduc[torii \[rilor capitaliste f[ceau declara\ii ]mpotriva comunismului.De asemeni acuzatul recunoa=te c[ a plecat fraudulos din \ar[ =i c[ ]n Austria erau a=tepta\i de autorit[\ile engleze. dar =i de educare a lor ]n spiritul urei fa\[ de \ara noastr[ =i fa\[ de URSS. 19 .Acuzatul recunoa=te c[ a avut informa\ii permanente asupra situa\iei din \ar[ prin refugia\ii fugi\i din RPR. unde este primit de dictatorul Franco =i oficiaz[ un parastas la morm]ntul eroului necunoscut spaniol.Aceast[ ini\iativ[ pornea din partea serviciului de spionaj american.Acuzatul declar[ c[ a organizat ]n \[rile capitaliste a=a numitele s[pt[m]ni albe. recruta\i ]n armata atlanticului =i accept[ propunerea acestuia de a folosi ferma fostului rege Carol. acuzatul se ]nt]lne=te cu fostul rege Carol.Acuzatul declar[ c[ aprecia mai mult serviciul de spionaj american. au stabilit c[ odat[ cu dobor]rea regimului de democra\ie popular[. pentru Mo\a =i Marin. situat[ ]n Fran\a. iar elementele capabile s[ dea informa\ii pre\ioase.Acuzatul recunoa=te c[ a \inut c]teva lec\ii la =coala de spionaj englez a lui Nandre=.Acuzatul recunoa=te c[ din discu\iile avute cu personalit[\ile conduc[toare.. erau cercetate personal de acuzat care trimitea informa\iile ob\inute. care ]i confer[ gradul de general al a=a ziselor for\e armate rom]ne din cadrul armatei atlanticului =i prime=te misiunea de a contribui ]mpreun[ cu generalul Petrescu Puiu la crearea for\elor armate rom]ne din r]ndul tr[d[torilor.=i fostul rege Mihai.Acuzatul a mai f[cut vizite ]n diferite \[ri capitaliste =i ]n Orientul apropiat duc]nd tratative cu diferite personalit[\i politice =i clericale.}n anul 1950.}n acest timp acuzatul ia leg[tura =i cu serviciul de spionaj american.}n anul 1950 acuzatul viziteaz[ Spania. serviciilor de spionaj.}n timpul c]t a stat la Londra. acuzatul declar[ c[ =i-a ]nceput activitatea anticomunist[ ]nc[ din perioada c]t a fost student. menite s[ gr[beasc[ desl[n\uirea unui nou r[zboi 18 mondial ]mpotriva \[rii noastre. pentru c[minul ofi\erilor rom]ni.Acuzatul declar[ c[ a primit misiunea din partea fostului rege Mihai =i din partea lui R[descu de a se ocupa de preg[tirea moral[ a celor ce urmau s[ fie ]ncadra\i ]n aceast[ armat[ =i care urma s[ fie constituit[ din refugia\ii afla\i ]n \[rile capitaliste =i din cet[\enii americani de origine rom]n[. cu care discut[ problema caz[rii ofi\erilor rom]ni dela Paris.Asupra activit[\ii sale din trecut. partidul cre=tin. se va restaura monarhia =i sistemul parlamentar burghez av]nd ca partid de baz[. a fugarilor =i chiar prin aducerea vechilor coloni=ti rom]ni din America. perioade ]n care presa capitalist[ ducea o campanie ]nver=unat[ ]mpotriva \[rii noastre. ]n frunte cu Vi=oianu partid care a luat fiin\[ ]n Italia.Interogat ]n instan\[ acuzatul a declarat c[ activitatea sa ]ndreptat[ ]mpotriva regimului nostru. acuzatul a \inut c]teva conferin\e despre \ara noastr[ la o =coal[ a serviciului de informa\ii englez. este mult mai vast[ dec]t cea ar[tat[ ]n rechizitor. deoarece se purta mai loial cu el. care preg[tea cadre pentru misiuni de spionaj ]n \ara noastr[.

de art.La dosar se afl[ depozi\iile martorilor Ion C.Acuzatul mai declar[ c[ icoana care a devenit patron al legionarilor.b.Astfel fiind Tribunalul consider[ c[ s]nt ]ntrunite elementele crimei de tr[dare de patrie sanc\ionate de art. reprezint[ ac\iuni deosebit de periculoase pentru \ara noastr[.1 c. D.199/950. at]t ]n \ar[ c]t =i mai t]rziu ]n str[in[tate.1.287).c.p. D.b. propaganda sa du=m[noas[ ]mpotriva \[rii noastre. calific. a. aceste fapte ]ncadr]ndu-se ]n dispozi\iunile art. f[c]nd aplica\iune art.}n spe\[ exist[ =i elementul inten\ional al acestei crime. de art. acuzatul vechi =i ]nfocat du=man al comunismului =i al \[rii noastre a s[v]r=it faptele d]ndu-=i seama c[ prin aceste fapte unelte=te ]mpotriva patriei sale =i a urm[rit producerea rezultatului criminal =i anume.1 lit. a.p.304 CJM. instan\a re\ine ca dovedite faptele puse ]n sarcina sa. art.199/950. Av]nd ]n vedere c[ ne afl[m ]n fa\a unui cumul real de infrac\iuni instan\a urmeaz[ s[ fac[ =i aplica\iunea art. care confirm[ activitatea criminal[ a acuzatului at]t ]n \ar[ c]t =i ]n str[in[tate.296). prejudicierea securit[\ii externe a statului =i ]nrobirea \[rii noastre capitali=tilor str[ini. faptul c[ este imposibil[ reeducarea lui.267 c.J. ele fiind s[v]r=ite de acuzat uzurp]nd calitatea de episcop =i folosind influen\a sa religioas[ ]n scopul dezl[n\uirii unui nou r[zboi ]mpotriva \[rii noastre =i a \[rilor socialismului.c.c. de art.184 c.Activitatea anticomunist[ m[rturisit[ de acuzat culmineaz[ cu lec\iile care le-a predat la =coala de ofi\eri de jandarmi din Bucure=ti.. c]t =i activitatea sa ]n cadrul armatei atlanticului.p.267 al. urmeaz[ s[ schimbe calificarea faptelor ]n aceast[ crim[. a fost sfin\it[ ]n biserica unde slujea el.p.184 c.}n consecin\[: TRIBUNALUL }N NUMELE POPORULUI HOT{R{+TE: Cu unanimitate de voturi.1 lit.p. D. prin schimb. dep[=esc elementul material al crimei de ]nalt[ tr[dare. 267 c.p. se consider[ ca singurul autor moral =i responsabil <al tuturor crimelor pentru care au fost judeca\i =i condamna\i. =i c[ nu sunt circumsatan\e atenuante ]n favoarea inculpatului. a. B[leanu Alexandru (f. ]nvinuit pentru crim[ de tr[dare de patrie p.Av]nd ]n vedere c[ faptele s[v]r=ite de acuzat =i anume ]nrolarea sa ]n solda serviciilor de spionaj american =i englez... 20 292 CJM.Pentru aceste motive.341) =i Magos Olariu Constan\a (f. apreciaz[ c[ nu s]nt circumstan\e atenuante ]n favoarea sa.}N DREPT Acuzatul a fost trimis ]n judecat[ pentru crima de ]nalt[ tr[dare =i delictul de tercere frauduloas[ a frontierei.199/950. instan\a potrivit art. Leu (f.p.M.Av]nd ]n vedere probele de la dosar coroborate cu recunoa=terile acuzatului.Faptul acuzatului de a fi trecut frontiera prin alte locuri dec]t cele destinate trecerii. 292 C. culpabil pentru delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p. crime s[v]r=ite ]mpotriva comuni=tilor> de c[tre fo=tii lui elevi.p.1 lit. 184 c.p. 304 =i 463 C.b.c.p.Inculpatul declar[ c[ era de acord cu activitatea legionar[ =i era considerat de c[tre ace=tia ca un fel de protector =i consilier. D. lec\ii asupra mi=c[rii comuniste =i dup[ recunoa=terea sa.199/ 950 =i av]nd ]n vedere periculozitatea excep\ional[ a acuzatului. ]ntrune=te toate elementele delictului de trecere frauduloas[ a frontierei p.463 CJM. iar mai t]rziu a \inut str]nse leg[turi cu mi=carea legionar[ prin Mo\a Ion.J. din crim[ p. astfel cum este ar[tat ]n disp. din crim[ de ]nalt[ tr[dare p. urm]nd s[ sufere pedeapsa capital[ pentru aceste fapte.. Cu unanimitate de voturi ]l condamn[ pe LEU VASILE la 21 .p. de art. de art. a. =tiind c[ acest fapt este pedepsit de lege =i prev[z]nd urm[rile faptei sale. care au fost judeca\i =i condamna\i ]n urma acestei activit[\i a acuzatului. lit. Tribunalul ]n unire cu concluziunile Procurorului Militar cu unanimitate de voturi declar[ culpabil pe Leu Vasile.p.344). art.b.M. computarea preven\iei se va face potrivit art. 101 c. Silviu Cr[ciuna= (f. a=a cum a cerut procurorul militar.pentru descoperirea activit[\ii comuniste dus[ de ConstantinescuIa=i =i a celorlal\i comuni=ti. Pentru cheltuieli de judecat[ se va face aplica\iunea art.

(dar prea e de tot c`nd sala e evacuat[ dar =edin\a e declarat[ <public[>. dar un scriitor ]n m`inile c[ruia a ajuns dosarul propriei sale familii. Pre=edintele a dat citire dispozitivului de mai sus. Lavrov (ss) Lt.declara\ii de interogator ale unui om ]mpins cu preconcep\ie bol=evic[ =i cinism tehnic spre plutonul de execu\ie . Eu. Cer`ndu-mi iertare pentru impulsul de a pune paranteze cu aten\ion[ri ]n note de autor.A. Solomon Iosi (ss) Lt.moarte pentru crima de tr[dare de patrie p. cele extrase din arhivele securit[\ii . M. p.b.1 lit.cap[t[ obiectivitatea de a se adresa direct istoriei. Conf. ]n prezen\a Procurorului Militar care l-a ]ncuno=tiin\at c[ are drept de recurs la Tribunalul Militar pentru unit. iar comunicarea oficial[ men\ioneaz[ lipsa acestui drept).p. va executa pedeapsa cea mai grav[. sau va lua din considera\iunile mele numai ceea ce i se va p[rea ]ntr-adev[r ]ntemeiat. El m[ va corecta acolo unde va g[si vreo urm[ de literatur[.p. PROCUROR MILITAR. cel care m[ adresez cititorului. Confisc[ ]ntreaga avere. conform dispozi\iunilor Codului de Procedur[ Penal[.I. Lalyer Iosif Grefier (ss) Petre Zeciu PROCES-VERBAL Ast[zi 20 luna noiembrie 1954. maj. p. prea e de tot c`nd Hot[r`rea d[ drept de recurs. sunt =i subiectiv =i supus st[rilor emo\ionale provocate de surpriza ]nt`lnirii foarte recente cu cele declarate de v[rul meu ]n fa\a anchetei de acum patruzeci =i =ase de ani. de art.c. Cu drept de recurs. istoriei acelei f[r`me din spiritualitatea rom`n[ care a reu=it ]ntr-un fel sau altul s[ se salveze. Sentin\a de fa\[ s-a citit condamnatului de noi.) Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ ast[zi 20 noiembrie 1954. m[ adresez cititorului. Istoriei unui personaj al rezisten\ei ]nc[ necunoscut. pentru del.a.199/950. grefierul Tribunalului. Aspectul 23 22 .a. Comput[ preven\ia de la 20 august 1954. reintr]nd apoi ]n =edin\[ public[. D.. istoriei convulsiilor la care ne-a fost supus neamul ]n acest secol.Tribunalul. (aten\ie! n. de art. Prezenta sentin\[ s-a semnat de noi: Pre=edinte Asesori populari (ss) Lt.p. (nesemnat) (ss) Petre Zeciu Capitolul II C{TRE CITITOR Cu aceste pagini prin care ]ncerc s[ completez informa\ia. deoarece restul. m[ adresez cititorului care va ]n\elege c[ r[m`n totu=i un scriitor. }l condamn[ la 10 (zece) ani ]nchisoare corec\ional[. 267 c. art. Grefier. Singurul lucru pe care-l pot promite este s[ nu fac literatur[ =i s[ relatez c`t mai sec. 101 c. ]n termen de 4 zile. }l oblig[ la 200 (doua sute) lei cheltuieli de judecat[.

care nu e altul dec`t celebrul Pantiu=a. el spune tot la anchet[. Pre=edintele Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti este maior Branovici I^. Se pot cita din interogatorii multe refuzuri precum:< }n cele spuse sub patrafir. s[rmanul personaj de mult[ vreme martirizat =i-a spus ce avea de spus sub forma terorizat[ a declara\iilor la interogatorii. El trimite dramaticul protest pe care l-am publicat mai ]nainte loc\iitorului Ministrului de Interne . Horovitz. adic[ tocmai oxigenul exterior de care avea nevoie rezisten\a rom`neasc[. ca dovad[ a faptului c[ idealul comunist al acestuia se ]nf[ptuise. =eful Direc\iei a VIII-a a securit[\ii. De c[tre cine ? De c[tre o putere aservit[ Moscovei p`n[ la a acuza soldatul rom`n c[ lupt[ pentru p[m`ntul str[mo=esc =i pe duhovnicul acestuia c[ ]l ]mb[rb[teaz[. Sunt refuzuri fa\[ de tot ce aveau mai mult[ nevoie anchetatorii . A refuzat s[ le spun[ =i le-a dus cu el ]n lumea cea dreapt[. nu pot declara nimic fiind considerat[. Butyka. ]l rog s[-mi permit[ aici doar o constatare: cine sunt cei care ancheteaz[ =i judec[ acest proces de tr[dare na\ional[ ? Completul de judecat[ este format din Lavrov V. iar acesta pune rezolu\ia <Tov. nu mai face nici o concesie. precizez c[ ]n=irarea tuturor acestor nume str[ine care au judecat tr[darea na\ional[ a v[rului meu nu are nici cea mai mic[ inten\ie xenofob[. din clipa ]n care. Spre a nu fi ]n\eles gre=it. e drept.romanesc ]l voi puncta doar prin titluri. Pe oamenii ]nt`lni\i ]i men\ioneaz[. Solomon Iosi =i Lalyer Iosif . se proclam[ singur du=man al regimului comunist =i ]=i recunoa=te toate p[catele omene=ti prin care tinere\ea sa n-a fost de sf`nt. cea mai mare crim[ omeneasc[>. ]n acea=i perioad[ ]l ]mpu=c[ ]n ceaf[ pe P[tr[=canu. Cruciad[ prin care devenise at`t de periculos ]nc`t sovieticii au riscat chiar scndalul interna\ional al actului pirateresc prin care l-au r[pit.general maior Adi Ladislau. Dup[ cum se va vedea.pre=edinte. dac[ spun. Acesta este unicul s[u mesaj r[mas. cu ranga. Pentru c[. 24 colonelul B[dic[ Ilie . Pintilie> . Pentru c[ ei ]l anchetau pe marele duhovnic al ]ntregii emigra\ii rom`ne =i vroiau de la el date prin care s[ poat[ distruge rezisten\a acestei emigra\ii. unicul document aflat p`n[ acum despre cruciada pe care o pornise =i doar asupra acestuia ne putem apleca cu sfin\enie. R[pit de KGB din scaunul s[u episcopal tocmai pentru c[ reu=ise s[ coaguleze ]n jurul acestuia v`rfurile exilului rom`nesc =i chiar al celui din alte \[ri supuse de armata ro=ie. George . Apare. Promi\`nd din nou cititorului c[ m[ voi ab\ine c`t voi putea de la comentarii. din simplu slujitor cu p[catele lui lume=ti a tr[it totala convertire devenind misionarul decis s[-=i sacrifice via\a. care-l ancheteaz[ este colonel Fr. el este stors ]n anchet[. opozi\ia sa f[\i=[ la comunism =i sovietizare nu o ascunde =i nu =i-o scuz[ nici o clip[.asesori.acesta fiind chiar cel care. El ]ns[. =eful de import al securit[\ii venit aici ]n 1945 cu grad sovietic spre a-l omor` pe fostul secretar general comunist Fori=. ne ferindu-se cu nimic. refuz[ s[ dea am[nunte =i salveaz[ orice persoan[ =i 25 . din clipa ]n care a avut revela\ia rostului s[u ]n salvarea na\ional[ prin Biseric[. respinge ideea de a fi agent al cuiva. a c[zut el fiind torturat apoi la Moscova =i la Bucure=ti pentru a se afla tocmai firele cruciadei pe care o pornise. Ia totul asupra sa. Dar. }n lupta cu asemenea mercenari ai unei armate infecte care l-a capturat piratere=te ca s[-=i arate puterea ]n spatele frontului =i nu pe teren deschis. ca loc\iitor al Direc\iei Penitenciarelor lt. el a refuzat s[ declare tot ceea ce credeea c[ ar putea face prea mari servicii anticristului. ]ntotdeauna con=tient de r[spunderea sa. despre sine.=i cei de la Moscova =i acoli\ii lor de aici. ci este doar demonstra\ia desna\ionaliz[rii ca procedeu curent al imperialismului moscovit care trimisese =i promova ]n \[rile satelite o armat[ de mercenari funciarmente incapabil[ de patriotism =i sim\ire na\ional[. Avocatul numit din oficiu este L.

Nu e de\inut.2417 a Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti ]n dosarul 1872/54) 27 . Astfel. dar nu disperat.orice stare creat[ care ar putea duce mai departe rezisten\a ]n care el a crezut. ]n lan\urile sale <de form[ =i m[rime medieval[ >. Leu . (Dosar I. fila 384 . episcop =i general ]n acela=i timp. f[r[ foc. constat[m c[. pe o rogojin[. asupra c[rora insistau securi=tii ]n dorin\a lor de demascare a <capitalismului putred> =i care. Acelea sunt treburile de rutin[ poli\ieneasc[ a epocii demagogice.Prizonier de r[zboi> Este deci un ]nvins. ]nainte de execu\ie <s[ vorbeasc[ despre anumite capitole de care nu am vrut s[ vorbesc ]n timpul anchetei>. S[-l descifr[m chiar =i din caracteriz[rile cele mai ostile =i mai potrivnice. om r[mas f[r[ \ar[ dar plin de con=tiin\a Neamului s[u 26 =i de misiunea na\ional[ a Bisericii sale. un ]nalt prelat al Bisericii =i un om de seam[ al Neamului se zbate pentru singurul drept pe care-l mai are: acela de a i se executa pedeapsa cu moartea. }ngem[nare insolit[ pentru secolul =i lumea noastr[ pragmatic[. cer`nd a fi executat conform sentin\ei pronun\ate>. Iar. }nvins ]n cruciada ]n care a c[zut tat[l s[u. ast[zi devin plictisitoare =i rizibile. nu se consider[ un de\inut ci un prizonier ]n r[zboiul la care s-a ]nregimentat voluntar ]n numele crucii =i preg[tit s[-=i duc[ crucea. el e prizonierul =i nu condamnatul lor. el nu mai are alt[ cale de a-=i descrie personalitatea dec`t ]n paginile triste ale interogatoriilor. s[ pornim de la asemenea referate-rechizitoriu ca s[ vedem cine este acest om ce-=i strig[ ]n celula zero a Jilavei dreptul cre=tin al sacrificiului suprem. interzice oricui altcuiva de a o face ]n numele s[u. Pre=edintele a ]ntrebat pe acuzat dac[ mai are ceva de ad[ugat ]n ap[rarea sa. aleg`nd ceea ce descrie fapta lui care e singura important[ pentru cititor =i l[s`nd pentru arhiv[ doar unele gre=eli gramaticale =i pasajele de rutin[ poli\ieneasc[ prin care anchetatul e r[st[lm[cit. f[r[ geamuri. a=a cum se vede =i ]n referatele concluzive pe care le-am reprodus integral. ]n numele <omeniei comuniste>. dar trebuie s-o continue al\ii. i se poate ignora chiar =i acest drept. legat ]n lan\uri de m[rime =i form[ medieval[. A=a se explic[ ilegalitatea celor care ]l \ineau ]n via\[ =i ]n celula zero pretinz`ndu-i ca. =i c[ el moare pentru ideile sale. cade acum el. Nu numai c[ refuz[ cererea de gra\iere dar.sentin\a nr. Acest lucru \ine ierarhul ortodox s[-l precizeze du=manilor s[i: chiar dac[ ei sunt c[l[i =i nu adversari. oric`t de grave acuze p[reau atunci. m-a lovit cu cnutul sensurilor dramatice ale acestor pagini peste care am dat ]n dosar: In celula zero a Jilavei. A=a se explic[ apelul lui vehement. dup[ cum se va vedea din documente. acela de a i se executa sentin\a cu moartea =i a nu mai fi chinuit ]n plus. ]n plin secol douazeci. la care acesta a declarat c[ singura sentin\[ care ar onora deopotriv[ pe el =i Tribunalul ar fi numai condamnarea sa la moarte. }ntreb`ndu-ne cine este acest om care se zbate pentru singurul drept pe care-l mai are. din celula num[rul zero a ]nchisorii Jilava. scriindu-=i cutremur[torul protest de om c[ruia nu i se d[ nici dreptul la moartea pentru care a c[p[tat sentin\a el precizeaz[ du=manilor s[i c[ li se adreseaz[ ]n calitatea de: <Episcopul V. Lozinci pr[fuite de genul c[: <e vinovat pentru c[ a ]mb[rb[tat solda\ii rom`ni ]mpotriva puterii sovietice> sau c[ <a slujit interesele bisericii care este o agentur[ imperialist[>. Aceste pagini le prezent[m nealterate ]n cronologia tehnicii securiste de a stoarce totul. Dar el lupt[ chiar =i-n aceast[ situa\ie. <]n plin[ iarn[. adic[ general cu misiunea de duhovnic-p[stor =i episcop-strateg al unei cruciade moderne. dar nu un condamnat. s[ vedem c`teva dintre caracteriz[rile consemnate de instan\ele cele mai ostile =i oamenii cei mai potrivnici lui: <Dup[ ce ap[rarea a avut ultimul cuv`nt. +i totu=i. Caligrafia seniorial[ a scrisului s[u pe care-l cuno=team prea bine.

dup[ ce a luat leg[tura cu fostul rege Mihai ]n Elve\ia. prin cursurile pe care le-a predat. sau de chinurile fizice la care ar fi supus. . Butyka . (idem fila 387) <Anchetatul caut[ s[ impresioneze Organele anchetatoare afirm]nd c[ nu-i este team[ de moarte.<Interogat ]n instan\[. ancheta noastr[ a urm[rit s[ afle dac[ arestatul a fost agent al Serviciului de informa\ii englez sau a altor servicii de informa\ii imperialiste. Leu Vasile a fost de mai multe ori decorat cu decora\ii fascisto-antisovietice> ( astea erau Crucea Rom`niei. Roma.Referat al Serviciului III al Securit[\ii (probabil extern) privind rezultatul anchetei lui Leu Vasile . acuzatul a declarat c[ activitatea sa ]ndreptat[ ]mpotriva regimului nostru este mult mai vast[ dec]t cea ar[tat[ ]n rechizitoriu>. Beyruth etc^ Tot ]n 1949. din toate \[rile democratice ]n frunte cu URSS. Atena.privind rezultatele cercet[rilor asupra arestatului Leu Vasile din 9 aprilie 1954) <Este hirotonisit ca episcop al fugarilor rom]ni din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat.> (interogatoriul din ziua de 12 februarie 1954) <Leu Vasile a stabilit ]nfiin\area unei ore religioase morale ]n cadrul emisiunilor radio BBC. Istambul. Fr. 19A/14 mai 1953) <Leu Vasile n-a recunoscut ]n declara\iile sale nici o activitate direct[ pe linia unui serviciu de spionaj.nr.A:=tim noi ce argumente erau!) (Idem . ci numai simple afirma\ii.filele 179-180) <}n 1940 a devenit profesor ]nfiin\]nd catedra de <secte 28 religioase =i curente subversive> la +coala de Ofi\eri de Jandarmi din Bucure=ti unde.fila 183) <Anchetatul ]ncearc[ s[ ]n=ele Organele anchetatoare d]nd declara\ii reale numai pentru faptele care oficial s]nt cunoscute =i neg]nd adev[rata sa activitate de spionaj sub masca misiunilor religioase^> (idem .fila 402 .A: =i ce este acuzator ]n asta de vreme ce el declar[ r[spicat: <Din toat[ aceast[ propagand[ a mea ziaristic[ =i la radio.spune Leu V. ]n general.Direc\ia III-a . Crucea de fier german[ =i Serviciul Credincios cu spade ob\inute ]n perioada 1941-1944) (Dosar I . ^De acea eu m[ consider cel mai mare du=man al regimului din \ar[. }n afar[ de postul de radio Londra. de=i i s-au prezentat argumente din propriile sale declara\ii^> (N. Medalia r[zboiului din r[s[rit.nu mai exist[ pentru mine>^ (Dosar II . (N. Leu Vasile a vorbit ]mpotriva RPR de la posturile de radio Paris.fila 178 . Munchen.A: pesemne c[ anchetatorul ]l ]ndemna s[ dea vina pe cine =tie ce agentur[!) . <Via\a p[m`nteasc[ . Lipsa de probe ne-a cauzat greut[\i ]n anchet[>. din momentul ]n care a fost <r[pit din lumea liber[> ]i este indiferent ce se va face cu el. Aceste discursuri le f[ceam din proprie ini\iativ[. (idem) N.Referatul direc\iei MAI condus[ de col. urm]nd s[ lucreze sub masca activit[\ii religioase ]n cadrul Consiliului ecumenic>. a s[dit ]n mintea ofi\erilor ura ]mpotriva PCR^ Prin faptele sale prin care a sprijinit efectiv r[zboiul fascist de jaf =i cotropire a Patriei Sovietice. a primit misiunea de la acesta de a convinge pe ofi\erii fugari rom]ni s[ nu emigreze din Europa Occidental[ ]n alte continente ]ntruc]t se va ]nfiin\a armata european[^Leu Vasile a adunat o parte din ace=ti ofi\eri la Paris pentru a putea lua parte ca asisten\i la +coala 29 . atacam du=m[nos comunismul. cu scopul de a discredita ]n fa\a ascult[torilor t]n[rul nostru stat.A: =tim noi cum se dep[=eau aceste greut[\i!) (idem . ordinul Mihai Viteazul. El afirm[ c[. Steaua Rom`niei.fila 186) <F[r[ a de\ine probe ]n aceast[ direc\ie. Salzburg. (N.]n calitatea mea de episcop.

Proces verbal Interogator de inculpat.6 Mihai Viteazu =i. Tat[l men\ionat. fost vicar =i locotenent al Mitropoliei Moldovei.colonel. Direc\ia a VIII-a) <Inculpatul recunoa=te c[ a dus aceast[ activitate anticomunist[ pentru c[ regimul comunist este o c[ma=[ de for\[ pe sufletul =i fiin\a neamului rom]nesc> (Dosar 1. Crainic. fost ]nainte Episcop de Arge=.]nceputul rechizitoriului nr. urma= a opt genera\ii de preo\i ]ncep`nd cu blagocinul Mihail Leu .Acesta era cuv`ntul de ordine l[sat de v[rul meu =i ]nsu=it de familie. iar la data de 4 martie 1953 a fost predat organelor MAI> (idem: Ref. a func\ionat ca profesor =i confesor la Corpul de Jandarmi. ierarh intransigent ]n afirmarea ideilor de credin\[ na\ional[ pe care superficialitatea noului regim ]l cataloga doar pur =i simplu na\ionalist. confesor militar =i Florian G`ld[u . }n condi\iile aservirii Bisericii dup[ modelul \[rii ]nchinate Moscovei. ]n anul 1951. pentru faptul c[ a intervenit ]n momente critice ]mb[rb[t]nd solda\ii =i fiind r[nit. plecau ]n str[in[tate pentru a atrage sprijinul diasporei rom`ne=ti. Gusti. }mi amintesc faptul c[ o ]ntrunire ]n acest sens a avut loc ]n casa noastr[ de la Medgidia la ]nceputul verii lui 1948. cel care trebuia s[ r[m`n[ de neatins. a fost decorat cu <Coroana Rom`niei>.Dosar 1872/1954) <}n tot timpul activit[\ii sale ]nvinuitul a dus o activitate ]mpotriva clasei muncitoare fiind un du=man al acesteia. }n timpul r[zboiului Antonescian.fiul Vasile Leu . }n iulie 1942 a fost repartizat ]n calitate de confesor militar la batalionul 991 format din de\inu\i.fila 379 . la Gratz. era Episcopul Grigorie Leu al Hu=ilor. ]n vreme ce doi preo\i tineri . ata=at pe l]ng[ Divizia 14 infanterie.r[m`nea ]n \ar[ str[duind ca din scaunul s[u sinodal s[ men\in[ pe c`t posibil echilibrul unei neat`rn[ri biserice=ti. organizator al ]nv[\[m`ntului telogic ]n Basarabia. ]n acest sens av`nd leg[turi str`nse de ascultare cu bisericile rom`ne=ti din diaspor[. (Dosar 1 . organizator . ve\i da toat[ vina pe mine =i mi se vor atribui mie toat[ r[spunderile. 16 noiembrie 1954.doctor ]n teologie la Londra. arhip[stor cu voca\ie misionar[ =i atribu\ii ecumenice date de Sf`ntul Sinod. lupt]nd ]n linia I a frontului ]n sectorul cotul Donului.186/2 iulie 1954 al Procuraturii Militare Bucure=ti) 30 <Dac[ se ]nt`mpl[ ceva =i ve\i ajunge la anchete =i cercet[ri m[ ve\i ponegri pe mine. Numitul Leu Vasile a desf[=urat toat[ aceast[ activitate criminal[ ]mpotriva RPR p]n[ ]n august 1952 c]nd a fost arestat de organele de stat ale unei \[ri prietene. men\ionat ]n hrisoavele divanului lui Alexandru cel Bun ]ncep`nd cu 30 martie 1392. teolog ortodox recunoscut pentru contribu\ia la consolidarea Bisericii Na\ionale ]n Rom`nia Mare. ]n iunie 1941. }n acest[ calitate a ]mb[rb[tat solda\ii pentru a lupta ]mpotriva armatelor eliberatoare Sovietice. de asemenea. pun[ndu-l ]n leg[tur[ pe fostul amiral Dumitrescu cu o serie de marinari ce se aflau ]n special ]n Grecia. a ]nfiin\at o organiza\ie studen\easc[ numit[ <Rom`nia Mare> care avea un caracter anti-comunist. o binecunoscut[ personalitate c[rtur[reasc[. Tata trebuie s[ r[m]n[ de neatins pentru a putea rezista ]n \ar[ =i a-i ajuta pe ceilal\i> . }n 1945 a fost preot la Parohia <Jianu> =i confesor al familiei regale>. fapt pentru care a fost decorat cu <Serviciul Credincios>.Superioar[ de R[zboi din Fran\a^ Amiralul Dumitrescu i-a explicat lui Leu Vasile c[ englezii i-au pus la dispozi\ie un vas de r[zboi care urmeaz[ s[ fie dotat cu echipaj complet din r]ndurile fugarilor rom]ni^ Leu Vasile a dus la ]ndeplinire aceast[ misiune. Petrovici.pop[ de tab[r[ al lui +tefan cel Mare care este ascendentul direct ]ntr-un arbore genealogic ce se deschide cu Costea Leu. Italia =i Liban^ }n Austria. prieten cu Iorga. tat[l .fila 358 . ]mpreun[ cu patriarhul Miron Cristea al serviciilor religioase ale armatei. 31 .Episcopul Grigorie .El era. unindu-se astfel eforturile din \ar[ =i din str[in[tate =i folosindu-se leg[turile cu Consiliul Interna\ional Ecumenic. Mai t]rziu s-a ]ncadrat ca voluntar ]n Reg.

Petrec`ndu-mi vacan\ele anilor anteriori la palatul episcopal din Hu=i unde locuia unchiul meu, eu mai participasem la asemenea ]nt`lniri cu personalit[\i de seam[, care discutau stringentele probleme politice =i la care, ]n loc de personalul obi=nuit serveam noi, nepo\ii din familie, pentru a se evita, pesemne, vreo ureche neavenit[. }ntruniri de familie mai aveam, de obicei, la casa p[rinteasc[ din comuna |u\cani - Covurlui, de Sf`ntul Ilie c`nd era hramul bisericii la care slujiser[ to\i bunicii =i str[bunicii mei. Dar acolo, cu toate c[ datorit[ unchiului meu Nil Leu, ofi\er din regimentul de ro=iori de gard[ trecut ]n rezerv[, se discutau mai abitir problemele politice, participarea era larg[ venind neamuri multe =i oaspe\i ca la hram, familia noastr[ fiind compus[ ]n special din ]nv[\[tori, profesori =i preo\i din toat[ |ara de Jos. }n condi\iile de alungare a regelui, de na\ionalizare =i de sovietizare riguroas[ a guvern[rii ]mp`nzite cu consilierii lui Vi=inski, poli\ia politic[ proceda mai dur iar, la Hu=i, Episcopului Grigorie ]i fuseser[ aresta\i o serie de c[lug[ri =i preo\i basarabeni c[rora le d[duse ad[post =i care duceau ]nc[ pastoralele ]n satele de peste Prut, binecuv`nt`nd ]n secret cu c`te o slijb[ oamenii ai c[ror preo\i fuseser[ deporta\i =i reu=ind s[ treac[ ]napoi prin vaduri numai de ei =tiute. Aflat[ chiar pe grani\[, Episcopia Hu=ilor a facilitat ]n primii ani asemenea leg[turi spirituale, martiriul de mai t`rziu al Episcopului Grigorie venind =i din acest motiv.}n 1947 la =edin\a Adun[rii Deputa\ilor din 13 august, deputatul comunist Al. Popescu-Ciorani vine ]n plen cu documente de <demascare> a ac\iunilor antisovietice de la Hu=i pornite din ]ndemnul episcopului, ]l declar[ pe acesta du=man al noului regim =i exprim[ cererea expres[ ca Episcopul Grigorie Leu s[ fie judecat pentru crima de a fi na\ionalist =i a se opune sovietiz[rii. Era, deci ]ndeaproape urm[rit, deputatul cer`nd deferirea lui la Curtea Criminal[. Concomitent vine =i o sesizare de la serviciul de siguran\[ a jandarmeriei jude\ene care arat[ unele fapte din eparhie men\ion`nd c] <ac\iunea de urm[rire a episcopului continu[>. 32

Acum suntem ]n iunie sau iulie 1948 c`nd, dup[ o ]ntrunire sau discu\ie la Bucure=ti, la Patriarhie =i Guvern, Episcopul Grigorie a preferat s[ vin[ la tat[l meu, la Medgidia, folosind casa noastr[ care era mai pu\in probabil s[ fi fost luat[ ]n obiectiv. Se recuno=tea =i de data aceasta spiritul combinator al v[rului meu care =tia s[ g[seasc[ asemenea solu\ii. Episcopul Grigorie a poposit la Medgidia, el s-a dus la Constan\a de unde a venit a doua zi cu episcopul Chesarie al Tomisului, care-=i f[cuse studii ]n Italia =i avea bune rela\ii =i cu o rud[ a lui Horia Grigorescu, fostul ambasador la Paris r[mas ]n Fran\a odat[ cu ]ndep[rtarea regelui Mihai. A mai participat =i un avocat sau un fost judec[tor Puiu, coleg de-al tatei care st[tuse la noi ]n timpul refugiului, pesemne rud[ a mitropolitului Visarion Puiu cu care \inea leg[tura ]n str[in[tate =i, tot o astfel de rud[ a altcuiva din str[in[tate droghistul Tana=oca. Episcopul Grigorie le-a relatat celorlal\i faptul c[, dup[ ce la cabinetul lui Emil Bodn[ra= care a controlat mult[ vreme guvernul Groza ca Secretar general al Consiliului de Mini=tri, au fost cerute =i centralizate toate listele cu toate parohiile =i m[n[stirile rom`ne=ti din str[in[tate precum =i tabelele cu monahi =i slujitori rom`ni de pe l`ng[ alte l[ca=uri ortodoxe. Dup[ o atent[ clasificare a lor, pesemne la Moscova sau de c[tre consilierii sovietici, Petru Groza a transmis Sinodului ucazul de a se indica acestor preo\i s[ se supun[ ierarhic episcopiilor ortodoxe ruse din str[in[tate. +i nu acelora independente, care-i reprezentau pe ru=ii albi, ci s[ devin[ sufragane ale acelor episcopii care \ineau de Patriarhia Moscovei ]nfiin\at[ de Stalin ]n 1943. Prin aceasta, orice episcopie rom`neasc[ din str[in[tate urma s[ se desfiin\eze; =i nu era nici greu pentru c[ ierarhi nu prea r[m[seser[, iar Mitropolitul Visarion Puiu, fugit din \ar[ din pricina condamn[rii la moarte, nu avea putere de a-i aduna pe to\i ]n jurul s[u fiind bolnav grav ]ntr-un sanatoriu elve\ian unde i se cerea s[ treac[ la catolicism. A=adar, rom`ni =i de limb[ rom`n[ puteau r[m`ne doar preo\i 33

simpli, cei care aveau contactul direct cu enoria=ii din diaspor[. Ierarhia superioar[ fiind asigurat[ de moscovi\i, era limpede c[ puterea sovietic[, experimentat[ ]n a-=i infiltra oamenii ]n coloniile emigra\ilor, dorea s[ pun[ m`n` ]n acest mod =i pe emigra\ia din \[rile pe care le cucerise, asigur`nduse astfel c[ va putea s[ anihileze reac\iile din occident ]mpotriva guvernelor promoscovite pe care le instalase ]n statele satelite. Dup[ aservirea \[rii, se urm[rea =i aservirea diasporei sau cel pu\in anihilarea reac\iilor ei prin acest control asupra bisericilor na\ionale ]n jurul c[rora este =tiut c[ se str`nge diaspora. Planul era perfid. Episcopul Grigorie, ca unul dintre cei mai vechi membrii ai Sf`ntului Sinod la ora aceea ]l demontase bucat[ cu bucat[ ]ntr-o discu\ie sincer[ avut[ cu Petru Groza =i apelase la sim\[mintele de fiu de preot ale aceluia de a nu l[sa s[ se instaureze o <Sovrompatriarhie>. Cum promisiunile lui Groza erau evazive, trebuia avertizat[ de urgen\[ rom`nimea din str[in[tate de pericolul care o pa=te, trebuiau g[si\i episcopi activi =i dedica\i independen\ei Bisericii rom`ne=ti din emigra\ie =i trebuiau organiza\i enoria=ii diasporei spre a nu se l[sa ]nregimenta\i ]n e=alonul ortodox moscovit. Trebuiau c`t mai mul\i oameni one=ti =i instrui\i. Apoi cei instrui\i trebuiau s[ avertizeze mai departe fiecare pe calea lor. Cei doi episcopi Grigorie =i Chesarie urmau s[ ]ncerce leg[tura cu Consiliul Ecumenic unde reprezentantul rom`n fusese colegul lor arhimandritul Scriban, iar emisari de aici trebuiau s[ ajung[ c`t mai repede ]n occident. Cu un tren de sear[ a sosit la noi acas[ =i preotul G`ld[u care aducea o veste sau o relatare despre un contact avut recent, apoi cei doi episcopi au plecat la m[n[stirea de la Techirghiol, cred, unde se aflau ]n sezonul balnear =i al\i ierarhi cu care aveau s[ decid[ am[nuntele acestei taine. Unii dintre cei cu care am vorbit mai t`rziu, ]nclin[ s[ cread[ c[ nici Patriarhul Iustinian, om al lui Gheorghiu Dej, totu=i nu era str[in de aceste demersuri, 34

Episcopul Grigorie, ca mai vechi arhiereu, fiindu-i =i duhovnic ]n perioada Ia=ilor. Nu =tiu ]n ce m[sur[ patriarhul a cunoscut =i a ]ncurajat, sau a =tiut =i a t[cut, ori dac[ =i-a f[cut datoria fa\[ de Dumnezeu mai presus dec`t fa\[ de protectorii s[i atei, pentru c[ documente nu exist[. Singurul fapt incontestabil este c[ aceast[ m[sur[ de salvare a fost dorit[ =i conlucrat[ de mai mul\i ierarhi, de toate capetele luminate =i ]nsufle\ite de sim\ire na\ional[ ale Sf`ntului Sinod. De pl[tit ca martir pentru acest act temerar a pl[tit doar Episcopul Grigorie pentru c[ fapta lui de demnitate cre=tin[ fusese public[ =i ]n fa\a lui Groza =i prin ac\iunile fiului s[u - personajul prezentei c[r\i. Datorit[ t[cerii acestuia nu s-a aflat ]ns[ nimic despre celelalte caractere tari =i luminate de Duh care au ajutat aceast[ ac\iune. Dar ]ntru lauda ortodoxiei noastre =tim ast[zi c[ mul\i dintre ierarhii vremii au consim\it =i au ]ncurajat ]ntro form[ sau alta, de aici, din \ar[, aceast[ str[danie de a nu l[sa ]n m`inile anticristului Biserica diasporei noastre. Cei doi tineri preo\i care urmau s[ plece cu aceast[ grav[ misiune, au avut o ]ncurajare =i o recomandare prin glasuri ]nalte de aici c[tre Consiliul Ecumenic, de vreme ce au putut face fa\[ tuturor ]ncerc[rilor. Cu ace=tia doi -Vasile Leu =i Florian G`ld[u =i cu rudele care aveau s[ transmit[ ]n str[in[tate ambasadorului Horia Grigorescu =i mitropolitului Visarion Puiu, eu am r[mas la vinul bun pe care tata ]l lua din viile domnului B`rsan de pe o coast[ ]nsorit[ a Medgidiei. Dup[ ce episcopii au plecat cu acela=i g`nd la fra\ii lor de Sinod afla\i la Techirghiol, mai ]n glum[, mai ]n serios, ceilal\i m-au avertizat c[ voi avea =i eu un mic rol de jucat =i aceasta s-a ]nt`mplat cam peste o lun[, cum este relatat ]n documente. Un lucru ]mi confirm[ citirea acestor documente dup[ 46 de ani de la proces =i dup[ 53 de ani de la cele ]nt`mplate: c[ toat[ lumea s-a \inut de cuv`nt ]ntr-o moral[ mai presus de frica anchetei. C[ s-a spus numai ceea ce se stabilise c[ se 35

putea spune. +i nu numai pentru salvarea unor oameni, sau a unor posibilit[\i de moment, ci =i pentru salvarea acelor c[i prin care cele hot[r`te cu deplin[ con=tiin\[ cre=tin[ - ferirea de ru=i =i de anticrist a unei p[r\i a spiritualit[\ii noastre - s[ se poat[ ]ndeplini. Astfel: pentru a nu l[sa s[ fie anihilat =i a fi f[cut[ c`t mai eficient[ prezen\a ]n mijlocul lucrurilor a Episcopului Grigorie care se dovedise a fi elementul de stimulare a valorilor na\ionalcre=tine printre ierarhii vremii, a fost ponegrit fiul s[u =i s-a vorbit chiar de ruperea rela\iilor dintre ei. Pentru a se deruta ancheta de la leg[turile ecumenice pe care Biserica noastr[ =i le-a p[strat cu lumea civiliza\iei cre=tine, au fost ]ncurajate sloganurile cu agenturile imperialiste care conveneau semidoctismului anchetatorilor =i erau singura satisfac\ie pentru incultura =efilor lor. Pentru a salva =i a nu furniza date despre alte persoane care ar putea ajuta sau continua lupta, acuzatul principal nu a avut dec`t \elul execu\iei sale c`t mai rapide^ Etc, etc, etc^ Refuz s[ comentez ]n[l\imea moral[ a unei ]n\elegeri at`t de omene=ti a lucrurilor: c[ om e=ti =i m`ine po\i spune ceea ce azi ai t[cut. V[rul meu =tia asta ]n celula sa num[rul zero de la Jilava, a=a c[ prefera mai degrab[ s[ se duc[ el la Domnul, spre salvarea celorlal\i care r[m`neau p[m`nteni. }n ceea ce m[ prive=te, a=a am sc[pat: am stabilit c[, ]n caz de arestare vom spune am`ndoi c[ eu nu =tiam dec`t c[ el f[cea gesturi disperate ca s[ se ]mpace cu tat[l s[u cu care era certat. Dup[ =ase ani, la anchet[, cu toate c[ lucrurile erau evidente =i Episcopul Grigorie, tocmai pentru conlucrarea lor ]ntru acest ideal fusese omor`t, el n-a schimbat o vorb[ din ceea ce stabilise cu mine =i a obstinat, v[d ]n declara\ii, p`n[ c`nd m-a salvat =i am ie=it din ]nchisoare. Acela=i lucru, nu la scara unei griji de familie, ci la cea a importan\ei na\ionale a unei speran\e, a f[cut-o nedivulg`nd nume =i situa\ii cu care s-ar fi putut ap[ra. Singura lui ap[rare, ]ns[, ]i era limpede ]n revela\ia sa arhiereasc[ - era con=tiin\a c[, 36

dac[ el a c[zut, r[m`nem liberi ceilal\i prin a c[ror con=tiin\[ se va putea salva ceva. +i, prin asta, ]mp[cat, sufletul lui cere cu vehemen\[ c[l[ilor s[ execute actul final al trecerii sale Dincolo. O face cu sinceritate =i senin[tate, deoarece, a=a cum reiese din rechizitoriu, ]n pu\inii ani ai activit[\ii sale ]n str[in[tate, reu=ise lucruri de importan\[ crucial[ pentru soarta \[rii sale: 1) Mobilizase un puternic e=alon de rom`ni emigra\i impulsion`nd formarea de c[tre occident a acelei <Armate a Atlanticului> despre care ]nc[ nu s-a scris suficient, dar a constituit ]n epoc[ o mare speran\[ pentru toate popoarele subjugate =i rezisten\a lor. 2) A ]nfiin\at cu Vi=oianu =i al\ii Partidul Cre=tin care s[ asigure guvernul din exil =i s[ conduc[ Rom`nia dup[ eliberare. 3) A inaugurat, pentru ]ntre\inerea sufleteasc[ a celor din \ar[, emisiunile religioase rom`ne=ti la posturile str[ine. 4) A g[sit locuri ]n lume unde i-a ]ndrumat pe emigran\i =i datorit[ recomand[rilor lui c[tre statele respective s-au format colonii rom`ne=ti temeinice. 5) A f[cut vizite la importan\i =efi de state demasc`nd bol=evizarea estului Europei, ]ndep[rt`ndu-i pe ace=tia de alian\ele cu Moscova. 6) A coagulat leg[turile dintre liderii emigra\iei rom`ne, chiar =i la nivelul capetelor ]ncoronate. I-a atras pe cei care se deziceau unii de al\ii pe o cale foarte concret[ a solidarit[\ii cre=tine rom`ne=ti, adic[ ac\iunile diverse de eliberare: de la cea spiritual[ prin slujbele =i predicile rom`ne=ti instaurate de el la majoritatea posturilor de radio, p`n[ la acea Armat[ Atlantic[ de eliberare a Estului, c[reia i-a devenit generalspiritual =i despre care istoria va mai avea de aflat multe ca imbold la rezisten\a celor subjuga\i la Yalta. 7) I-a adunat pe studen\ii rom`ni din emigra\ie ]nfiin\`nd organiza\ia <Rom`nia Mare> care avea s[ cultive patriotismul =i anticomunismul la genera\ia t`n[r[. 37

3 iunie 1953 ora 2430 ]n Bucure=ti Noi. V. ci convingerea cre=tin[ c[ poate trece senin la Domnul f[r[ a da du=manilor am[nunte prin care ei s[ ]ncerce a distruge ceea ce to\i cei p[stra\i ]n taini\a sufletului s[u puteau construi mai departe.'54 Lt. una curea pantaloni p`nz[. sau puteau transmite. Leu REPUBLICA POPULARA ROMANA PROCURATURA MILITARA TERITORIALA BUCURESTI 39 38 . una basma de cap. a=a cum ne apare ea . am g[sit asupra lui urm[toarele obiecte =i valori: una pereche ochelari vedere cu toc. dispunem depunerea ]n arest ]n interesul cercet[rilor a numitului Leu G. con=tiin\a lui. Perchezi\ionat. Astfel. Hni\cu Constantin din MSS ]n virtutea drepturilor ce ne sunt acordate.7/A La arestatul Leu Vasile nu este proces verbal de perchizi\ie domiciliar[ =i a propriet[\ilor celui arestat ]ntruc`t ne-a fost adus arestat de c[tre o \ar[ prieten[ (? n. sau un orgoliu cavaleresc.) ne av`nd domiciliu ]n RPR.(au luato ru=ii? n. un m[r\i=or f[r[ lan\. Vasile n[scut la 13 mart 1953 ]n comuna Oancea Reg.domiciliat ]n Bucure=ti str.8) A pus ]n fiin\[ marea sa oper[: Arhiepiscopia diasporei rom`ne=ti pe care nici KGB-ul. insisten\a lui de a fi executat nu este o ambi\ie. Capitolul III DOMICILIUL: EUROPA Not[ . Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces verbal OFI|ER DE SERVICIU Slt. un stilou f[r[ peni\[. una cravat[. de la martiriul s[u de atunci.) un portofel piele. din Proced`nd la perchezi\ia corporal[ a susnumitului. Slt.a. apoi aceasta se ]ntemeiaz[ . s-a adeverit: Dac[ e vorba de o rena=tere a noastr[ ast[zi. ]n ciuda tuturor vicisitudinilor care. Dumitr[=coniu Unitatea MSS Sef Nr. nici securitatea nu au mai reu=it s-o dezbine. dou[ cruciuli\e. 9Bis primit conform ordinului Nr. ne-au supus la mai multe decenii de ]mp[g`nare. 03. Gramond Nr. aceea=i cu care murise =i Episcopul Grigorie.Dosar 71 .458 DE DEPUNERE SI PERCHEZITIE CORPORALA F[cut ast[zi. una pereche m[nu=i. Gala\i fiul lui Grigorie =i Lucre\ia de profesiune Episcop c[s[torit cu -.a. una pereche bran\uri.tot pe ceea ce a p[strat mai sf`nt Biserica din sufletul poporului nostru.02. +i iat[ c[.82 PROCES VERBAL Nr. N. Constantin H.chiar greu.

9. c`nd m-am 41 .9 din Codul de Procedur[ Penal[. nu-i cunosc domiciliul actual. 13. Noi. pentru trecere frauduloas[ a frontierei =i Uneltire contra ordinei sociale. Na\ionalitatea Rom`n[. Ultimul loc de munc[ =i func\ia Europa Apusean[ Episcop. p`n[ ]n 1928. luna martie. ora= Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8. Locul na=terii ]n Comuna Oancea Jud. Av`nd ]n vedere actele de procedur[ ]ncheiate ]n contra numit. Numele LEU .}n 1929 m-am ]nscris la Facultatea de Teologie din Bucure=ti. St. Leu 21 ianuarie. unde am urmat 3 cl. 3. 267 =i 209 cp cu ]nchisoare de la mai mare de un an. 253 C. 5 la liceul militar din Chi=in[u. dup[ care fiind perioada de r[zboi. Pr. LEU VASILE . Maior N. ]n comuna Oancea. 10. V[z`nd c[ inculpatul se g[se=te ]n situa\iunea prev[zut[ de art. locotenent Dumitr[=coniu Nicolae am interogat ]n calitate de anchetator pe arestatul 1. Maior de Justi\ie SS indescifrabil REPUBLICA POPULARA ROMANA MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DIRECTIUNEA GENERALA A SECURITATII STATULUI PROCES VERBAL DE INTEROGATOR 20 ianuarie 1954 ora=ul Bucure=ti Inerogatoriul a ]nceput la ora 16 . 218 din Codul de Procedur[ Penal[. Dumitrescu Procuror Militar al Procuraturii Militare Teritoriale Bucure=ti.2. ]ntruc`t fapta comis[ este grav[. 8.Profesia cleric ortodox. m-am ]nscris la cursul inferior al seminarului din Ismail. Episcop ortodox la Hu=i decedat a avut 5 ha vie =i a fost donat[ episcopiei Hu=i ]n 1949. 5-a la seminarul din Constan\a. }mboln[vindu-m[ am ]ntrerupt cursurile =i am stat acas[ p`n[ ]n anul 1925 }n 1925 m-am ]nscris ]n cl. Origina social[ Tat[l. v[z`nd =i dispozi\iunile art. Cet[\enia apatrit. Interogatoriul s-a terminat la 40 ora 19 =i 30 minute. Apartenen\a politic[ ne]ncadrat. 14. Procuror Militar.}ntrebare: Care a fost activitataea Dtale. participare ]n alegeri Am participat p`n[ ]n 1948. 5. 12 Situa\ia familiar[ V[duv. 7. profesional[ de la terminarea =colii primare =i p`n[ la 23 august 1944 ? R[spuns: Am terminat 4 cl. Prenumele Vasile. Semn[tura. 4. ziua 13. fiul lui Grigore =i Lucre\ia urm[rit potrivit art. unde am luat =i diploma. Consider`nd c[ din cercet[rile f[cute rezult[ probe suficiente de culpabilitate contra susnumitului inculpat LEU VASILE. Av`nd ]n vedere c[ aceste fapte sunt prev[zute =i pedepsite de art. }ntre 1923-1924 am urmat un an cl. luna =i ziua na=terii 1903 martie 13. Covurlui. unde am urmat 2 ani. Dat ]n cabinetul nostru. 6. V. Michael. p`n[ ]n 1923. unde am f[cut 4 cl. ne-am retras ]n Moldova la diferite rude ale mele =i nu am mai urmat nici o =coal[ p`n[ la terminarea r[zboiului. interogatoriul s-a terminat la ora 14. Punem ]n vedere administratorului penitenciarului s[-l primeasc[ =i s[-l re\in[ dela data de 1 ianuarie (emis pe 9 ianuarie) =i p`n[ la data de 31 ianuarie 1954. p`n[ ]n 1931. Anul. 20 apt. n[scut ]n anul 1905. iar cl. Am o fat[ Leu Florica ]n etate de 22 ani.}n anul 1919. 8-a am urmat-o la seminarul din Gala\i. 6698/1953 Data 9 ianuarie 1954 }n numele legii =i al Poporului. Eu. Studii Facultatea de Teologie =i Doctoratu. Ultimul domiciliu Paris Bul. 11. PENTRU ACESTE MOTIVE Ordon[m tuturor agen\ilor for\ei publice ca. student[ la Facultatea de litere.MANDAT DE ARESTARE Nr. primare ]n Bucure=ti ]n anul 1916. Pen. conform`nduse legii s[ aresteze =i s[ conduc[ la Penitenciarul Jilava pe LEU VASILE. Activitatea politic[ p`n[ ]n 1947 Ne]ncadrat. av`nd ocupa\ia func\ionar.

dup[ ce am trecut Prutul ]n urma frontului la |iganca. care au fost mari legionari. unde m-am ocupat de probleme religioase. ai ar[tat activitatea d-tale p`n[ la fuga din \ar[.1 care a fost frunta= ]n activitatea politic[ a acestui partid. unde am func\ionat timp de doi ani. pentru urm[torul lucru: Am avut doi veri pe nume Clime.C`nd a fost procesul lui Antonescu.}n 1934 am ]ntrerupt doctoratul =i am fost f[cut preot =i numit ]n Ia=i la biserica Sf.}n ce prive=te Partidele istorice. nu m-au influen\at..Termin`ndu-se campania antistilist[. iar eu aveam foarte bune rela\ii cu el.^ Bucure=ti 26 ianuarie 1954 Inerogatoriul a ]nceput la ora 9. }n cadrul acestor consf[tuiri eu am \inut s[ fugim prin Ungaria. ar[t`nd chiar elevilor de la =coala de ofi\eri de jandarmerie pozi\ia de anti-comunist a lui Antonescu. pentru activitatea lor legionar[ p`n[ ]n 1940 au fost ]mpu=ca\i. Aici \in s[ men\ionez c[ la Moscova mi s-au ar[tat diferite declara\ii din care rezulta c[ eu am fost ]n PN| Precizez c[ eu nu am fost ]n PN| ]ns[ eu am avut un unchi Leu Ion din Medgidia Str. eu eram confesor al Corpului de Jandarmi =i majoritatea comandan\ilor au fost aresta\i =i persecuta\i de legionari. unde am urmat =i Facultatea de Teologie ]n complectare. Arat[ cum a fost preg[tit[ fuga d-tale din \ar[ ? R[spuns: Preg[tirea fugii mele din \ar[ a constat ]n diferite consf[tuiri pe care le-am avut cu G`ld[u Florian. adic[ a intr[rii Rom`niei ]n r[zboi.c[s[torit =i am fost trecut diacon la catedrala din Chi=in[u.C`nd a venit la putere ]n conducerea statului. Pe acest lucru cred c[ este intemeiat[ afirma\ia ce mi s-a f[cut la Moscova de c[tre anchetatorii mei. p`n[ ]n 1937. }n acest an m-am ]nscris la Doctorat ]n teologie =i eram diacon la catedral[. am trecut la regimentul 6 Mihai Viteazul de pe linia I-a. eu am f[cut o cerere voluntar s[ fiu martor al ap[r[rii ]n procesul lui. lucru care s-a =i f[cut.}ntrebare: }n procesele verbale de interogatoriu date anterior. vizit`ndu-ne des. am fost trecut ca inspector la Serviciul Social Bucure=ti.}n ce prive=te legionarii eu nu am fost contra lor. eu l-am popularizat. ]ntruc`t fusese r[nit preotul regimentului. cu care hot[r`sem s[ fugim din \ar[ ]n Anglia. ca profesor =i confesorul corpului de jandarmi.Regimul Antonescian a fost sus\inut de mine. din proprie ini\iativ[. am fost repartizat la Ministerul de Interne care m-a repartizat la +coala de Ofi\eri de Jandarmi.Dup[ un an de zile desfiin\`ndu-se serviciul social. ca mam[ a doi legionari mor\i. eu ]ns[ nu am fost. Spiridon. deci p`n[ ]n 1933. pentru combaterea stilismului.C`nd au venit legionarii la putere. cu care am fost ]n 42 bune rela\ii.Ace=tia.Deasemenea l-am sprijinit ]n activitatea mea de confesor militar pe front a=a cum am ar[tat. ]ntruc`t am auzit de la diver=i cet[\eni c[ este mai sigur[ fuga prin 43 . ]ns[ la venirea lor la putere. c`nd afl`ndu-m[ ]n inspec\ie la batalioanele de jandarmi pentru interven\ie ce erau aliniate dealungul Prutului. Br`ncoveanu nr. unde era comandant de Divizie =i venea ]n vizit[ pe la tat[l meu (care era Episcop de Arge=) =i astfel mi-am f[cut o impresie bun[ despre el. a mers la un general al c[rui nume nu-l re\in c[ruia i-a explicat situa\ia =i a cerut s[ nu se ating[ nimeni de mine. ]ns[ acest lucru nu mi s-a aprobat.Aici am func\ionat p`n[ la declararea r[zboiului.Aceasta se nume=te Matita Clime. interogatoriul s-a terminat la ora 14. ]n iunie 1941. dup[ care am fost f[cut protopop misionar al Mitropoliei Moldovei. deoarece pe Antonescu l-am cunoscut la Pite=ti. Atunci mama lor a r[mas singur[ =i pe care o ajutam eu.

Un act de preo\ie . G`ld[u Florian explica faptul c[ ]n Jugoslavia se afl[ americani =i englezi. ]nainte de a-=i lua trenul vitez[. c[ am s[ fug din \ar[ ]n str[in[tate. unde s[ vorbesc cu <nepotul meu> . la =trand. unde trebuia. Pe baza celor discutate cu G`ld[u pe 19 august 1948. Planul era urm[torul. Lui Leu Cornel i-am spus cu o zi ]nainte de a fugi din \ar[ ]n urm[toarele ]mprejur[ri: G`ld[u Florian care sus\inea c[ eu sunt urm[rit a precizat ]nc[ atunci c`nd am c[zut de acord asupra planului de fug[ expus de el. Ion. Dela Iosanova explica s[ mergem ]ntr-un sat de rom`ni la 2 km. stabilind =i ora. femeia mea de serviciu =i lui Leu Cornel. dep[rtare de Iosanova . str.Un crisov vechi (un act) din care rezulta c[ sunt urma=ul a nou[ genera\ii de preo\i =i fiu de episcop. r[m`n`nd s[-l punem ]n 44 aplicare^ Atunci eu i-am dat urm[toarele acte: . 45 . ]n dos pe o limb[ de p[m`nt unde el m[ a=tepta cu hainele. De la gara Bazia=i s[ mergem cu trenul spre Timi=oara. De acolo s[ mergem cu vaporul la Bazia=i. de unde s[ lu[m o c[ru\[ p`n[ la gara Bazia=i. c[ este bine ca eu s[ simulez un ]nec.unde s[ ne prezent[m la p[rintele satului care domiciliaz[ l`ng[ biseric[. explic`ndu-mi c[ s-au mai ]nt`mplat asemenea cazuri. a venit la mine cu o schi\[ (hart[) f[cut[ de m`n[ ]n care era tot planul fugii. r[m`n`nd s[ m[ ]nt`lnesc cu el a doua zi.Certificatul de na=tere . Mai t`rziu.satul nu-l re\in cum ]i spunea . lucru pe care eu l-am f[cut. ]ntruc`t =tiam c[ are rela\ii printre func\ionarii lega\iei britanice din Bucure=ti pe care i-am v[zut dese ori ]n casa lui. spun`nd c[ ]n c[utarea c[l[uzei o s[ d[m peste un agent de siguran\[ care o s[ denun\e. G`ld[u Florian nu a fost de acord cu planul meu. spun`nd c[ un prieten englez de al lui i-a spus c[ cea mai reu=it[ cale pentru fuga din \ar[ este Jugoslavia. iar pentru aceasta s[ mergem la Constan\a. }ntrebare: Cui i-ai dest[inuit c[ vrei s[ fugi din \ar[ ? R[spuns: G`ld[u Florian m-a pus s[ jur faptul c[ nu am s[ spun la nimeni c[ fug din \ar[.a=a ]i spunea lui Leu Cornel ca acesta s[ r[m`n[ pe mal cu hainele mele =i s[ spun[ c[ eu m-am ]necat. Trebuia s[ s[rim pe fereastr[ ]ntruc`t a=a cum explica G`ld[u Florian. student domiciliat ]n Medgidia. Br`ncoveanu nr. Eu am ]ntrebat de unde poate s[ cunoasc[ acel englez a=a de bine situa\ia. G`ld[u a venit cu un alt plan. Eu i-am spus lui Ionescu Hareta. Am luat masa ]mpreun[ =i le-am spus c[ m[ duc s[ fac baie =i s[ lase pe Cornel cu mine.Ungaria. care ne vor lua =i ne vor trece ]n Austria mai departe.Un certificat c[ am urmat doctoratul . ca dup[ ce trenul pleac[ din sta\ie s[ s[rim jos pe fereastr[. Pe teritoriul jugoslav era desenat[ pe acea schi\[ sta\ia Iosanova. G`ld[u Florian pentru a-mi demonstra seriozitatea indica\iilor date de englez. +i plec[m de la Bucure=ti cu trenul la Or=ova. care trece o por\iune de circa 40-50 km. Actele cred c[ au fost trimise la Londra prin valiza diplomatic[ a Lega\iei engleze.Diploma de licen\[ . Pentru aceast[ fug[ aveam nevoie de o c[l[uz[ pe care ]n momentul acela nu o aveam =i trebuia c[utat[. unchiul meu =i am ajuns seara. Eu m-am dus la Medgidia la Leu C.Diploma de protopop militar . prin Jugoslavia. ]ns[ nu mi-am respectat angajamentul. }n ce prive=te englezul eu nu l-am ]ntrebat cine este acesta. am plecat la Constan\a. Nu pot preciza de la cine anume am auzit c[ este mai sigur[ fuga prin Ungaria. ]ntr-o cas[ mare. u=ile sunt ]ncuiate ]n timpul c`t trenul se afl[ pe teritoriul jugoslav. G`ld[u a plecat la ni=te rude ale so\iei la Techirghiol .Diploma de seminar . 1. }n urma expunerii am[nun\ite a planului de fug[ din \ar[ de c[tre G`ld[u eu am accepta acest plan.

de unde am luat trenul spre Timi=oara. A doua zi ne-am dus ]n port la Or=ova. 47 . G`ld[u a v[zut un comandor prieten al lui. 46 A doua zi. Acest comandor este singura persoan[ cunoscut[ cu care neam ]nt`lnit dup[ plecarea noastr[ de la Constan\a. eu m-am dus la =trand la o plaje improvizat[ din marginea ora=ului Constan\a. unde m[ a=tepta un prieten cu haine =i cu care voi fugi. am luat trenul =i am venit la Bucure=ti. La Bazia= ni s-a f[cut control. interogatoriul s-a terminat la ora 14.organele de stat. Ajuns cu vaporul ]n portul Bazia=.Jugoslavia. Rucsacul l-am l[sat ]n gar[ =i eu cu G`ld[u am plecat la patriarhie. Acolo am vorbit cu un episcop vicar Visarion Popovici care cuno=tea bine limba rom`n[. Dup[ ce i-am spus scopul venirii noastre am fost prezenta\i unui protopop ministru ]n guvernul lui Tito. Acolo i-am explicat lui Cornel c[ mi s-a anulat reabilitarea =i c[ va trebui s[ fiu din nou arestat. ]n ziua de 21 august am plecat cu trenul din Bucure=ti la Or=ova. m-am ]mbr[cat =i am plecat am`ndoi la gar[. Am intrat ]n ap[ =i am ie=it dup[ un d`mb. Bucure=ti 27 ianuarie 1954 Interogatoriul a ]nceput la ora 8. s[ ]nceap[ s[ m[ caute =i s[ spun[ c[ m-am ]necat. de a fugi din \ar[. Ajuns pe d`mb la G`ld[u. unde am stat p`n[ a doua zi =i am dormit la hotelul Bratu de pe Cal. }n timpul c`nd mergeam cu vaporul. ]ntruc`t la hotel nu am g[sit locuri. lui Cornel i-am spus c[ pentru a nu alarma dispari\ia mea . Grivi\ei. dup[ ce intru ]n ap[. unde am luat dou[ cabine. banii. Buletinul Popula\iei l-am luat =i l-am pus ]n hainele de la G`ld[u. am hot[r`t s[ mergem la mare. Iar pentru a confirma cele afirmate de el s[ arate cet[\enilor dinprejurul lui hainele mele din cabin[ =i actele. acesta ne-a dus la Patriarhul Gavril care ne-a primit =i s-a ]ntre\inut cu noi. un poli\ist rom`n ne-a luat buletinul de identitate =i ne-a spus c[ ni-l d[ la Timi=oara. Am omis s[ adaug c[ lui Leu Cornel sau lui Ionescu Hareta le-am spus s[ dea telefon la p[rin\ii mei =i s[ le spun[ c[ m-am ]necat. Protopopul se numea Smelanovici sau Smilanovici. }nainte de a ajunge pe teritoriul jugoslav cu trenul. rug`ndu-l pe el s[ r[m`n[ =i s[ fac[ propagand[ c[ m-am ]necat. }n Or=ova am stat ]n timpul nop\ii la birjarul care ne-a luat de la gar[. Una pentru mine =i una Leu Cornel cu care am stabilit ca peste o or[ dou[. am s[rit pe geam. Nu pot preciza dac[ i-am spus c[ acest prieten este G`ld[u Florian. de unde am plecat cu vaporul la Bazia=. am luat o hot[r`re mai ]nainte. eu cu G`ld[u dup[ ce trenul a plecat din sta\ia Isanova. este vorba de comandor. Deasemeni. Lui Leu Cornel =tiu c[ i-am spus s[ dea o telegram[ la femeia mea de serviciu Ionescu Hareta =i s[-i spun[ c[ m-am ]necat aceasta pentru a putea ar[ta la cei care ]ntreab[ despre mine. ^}n ziua =i ora fixat[ ]ntre mine =i G`ld[u. Deasemeni u=ile au fost ]nchise cu paz[ la ele. unde am ajuns noaptea. care ]ns[ nu a stat de vorb[ cu G`ld[u =i i-a =optit ]n mod discret c[ sunt trei comisari de poli\ie =i c[ este urm[rit. care trece prin Jugoslavia. Conform planului stabilit am[nun\it dinainte. dup[ un timp de 1-2 ore. Acum era ]n ziua de 23 august 1948 seara. iar eu voi trece dup[ un d`mb. am luat o c[ru\[ p`n[ la gara Bazia=. unde m[ a=tepta G`ld[u Florian cu alte haine.Seara am dormit cu Cornel ]n aceia=i camer[. ]ns[ era un om de circa 60 ani =i st[tea ]ntr-o margine de ora=. am fost ]ntreba\i unde mergem =i am spus c[ mergem ]n excursie la Timi=oara. un portvizit ce au r[mas ]n haine. iar pentru a nu se petrece acest lucru. unde s[ simulez un ]nec. Dup[ ce am stat doua zile la preotul b[tr`n am plecat cu trenul pe care l-am luat din comun[ =i am ajuns la Belgrad. Birjarul nu =tiu cum ]l chiam[. pentru a avea grije de noi =i pentru a ne facilita plecarea ]n str[in[tate.

am mers la o sta\ie c. La Zagreb am fost la un restaurant p`n[ la plecarea trenului spre Maribor. aci am fost du=i ]n cabinetul comandantului ]nchisorii Kovaci\a. Ajung`nd ]n lag[r. originar din Banat. spun`ndu-mi c[ a primit sarcina dela preotul lui. ]ntruc`t am fost du=i la ]nchisoarea Kovaci\a. iar cu el ]mpreun[ a ie=it =i locotenentul. ci o s[ mai st[m. La hotel am fost vizita\i de un colonel de Siguran\[.Dup[ discu\ie. Locotenentul a chemat un plutonier =i ne-a dus la etaj ]ntr-o celul[. ne-am ]ndreptat ]ntr-un sat spre frontiera Austriei. care cuno=tea locurile =i limba s`rb[. Atunci ne-am dat seama c[ nu o s[ plec[m ]n noaptea aceia. eram 9 persoane. Colonelul ne-a urat voiaj bun ]n str[in[tate =i a plecat. am fost repartiza\i s[ dormim la un hotel din Belgrad numit <Moscova>. ne-a scos la marginea ora=ului f[r[ s[ fim controla\i. un locotenent. unde am trecut frontiera ]n cursul nop\ii. plutonierul a fost de acord =i mi-a dat detalii de felul cum putem fugi. la un etaj. iar pe G`ld[u =i B`rsan i-a trecut ]n dormitoare comune. Bucure=ti29 ianuarie 1954 Interogatoriul a ]nceput la ora 8. ]ns[ cu locotenentul am vorbit ]n limba rom`n[. 48 Eu atunci v[z`nd a=a am cerut ca s[ mearg[ cu noi =i unul B`rsan Ion. mi-a spus =i numele. numit[ Spielfeld. Dup[ ce am plecat din Zagreb la Maribor. Arat[ am[nun\it ce ai f[cut dup[ ce ai ajuns ]n Austria. la parter ]n dou[ camere mari st[teau femeile. Acolo la etaj. }ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu anterior. Am plecat cu trenul spre Zagreb. care spuneau c[ stau mai demult. cu inten\ia de a pleca cu trenul la Gratz ]ntruc`t G`ld[u =tia c[ acolo ne a=teapt[ un maior Montgomery. Dela marginea ora=ului. ]ns[ nu-l re\in =i acesta dela Patriarhie. am mai g[sit =i al\i rom`ni. c`nd acesta este plecat. f[r[ a ne face perchezi\ie. apoi B~RSAN care cuno=tea ora=ul. ai ar[tat c[ ai trecut frontiera din Jugoslavia ]n Austria. am fost vizita\i de un medic care ]n urma vizitei f[cute m-a internat la infirmerie. }n tren am avut un control de bilete =i un control militar. care a revenit peste c`teva minute. iar sus la etaj b[rba\ii. R[spuns: Dup[ ce am trecut ]n Austria. c[ruia colonelul ne-a prezentat ca pe ni=te prieteni. Atunci noi ne-am strecurat ]ntr-un restaurant. =eful UDBului care ne-a fost prezentat de protopop. mi se adreseaz[ ]n limba rom`n[. Nou[ ]ns[ nu ni s-a f[cut anchet[. Prezentarea ca =i ancheta p`n[ aci toat[ a fost f[cut[ ]n limba francez[. Eu =i G`ld[u tr[iam cu impresia c[ noaptea o s[ fim trecu\i peste grani\[. interogatoriul s-a terminat la ora 14. dela camera locotenentului ]n celul[. Dup[ c`tva timp colonelul ne-a invitat ]n ma=in[ spun`nd c[ plec[m. }ntr-o zi din luna februarie. cu circa 12 celule =i doua camere mari. C`nd suiam sc[rile. cred c[ era =ef de schimb. eram dus de un UDB-ist. La Kovaci\a nu am ]ntrebat nimic pe colonel. O ]nchisoare veche. un etaj era f[cut tip vechi. de=i p`n[ atunci eu credeam c[ nu =tie rom`ne=te. s[ se ocupe de evadarea mea. Eu am stat ]n infirmerie unde am fost vizitat de G`ld[u =i 49 . ]n timpul c[ruia ne-am urcat pe vagon. Noi =tiam c[ mergem ]ntr-un lag[r de l`ng[ frontiera italian[. acolo am v[zut gara ]mpresurat[ de UDB-i=ti. }n acest lag[r am stat dou[ sau trei s[pt[m`ni timp necesar pentru a ne face injec\ii de carantin[. iar pentru aceasta o s[ m[ cheme el ]n camera comandantului. de unde o s[ fugim clandestin. }nchisoarea era numai pentru rom`ni. La ]nceput nu eram multe persoane ]n celul[. Astfel am plecat cu o ma=in[ englez[ la lag[rul Strasse unde era un lag[r de refugia\i =i unde se f[cea o anchet[ am[nun\it[. Aici am avut alt[ deziluzie.f.

Dr. Acest delegat a venit special pentru mine =i mi-a dat o mie de =ilingi =i s-a interesat de s[n[tatea mea. a hot[r`t c[ ]n ziua ]nt`i de pa=ti s[ fie aduna\i la Salzburg delega\i ai tuturor coloniilor =i comunit[\ilor religioase rom`ne. a venit medicul oculist Beok =i un doctor internist Klein care m-au vizitat =i m-au consultat chiar la cabinetul lor la circa o s[pt[m`n[. ]ns[ nu re\ine cine sunt ace=tia.B`rsan. La gar[ a mai fost =i un maior ]n armata american[. a \inut s[-mi vorbeasc[ =i Atkinson care a ar[tat c[ . de origin[ 51 . s[ aleag[ un episcop al rom`nilor refugia\i. }n acest scop. apoi a plecat la Salzburg pentru a face slujba de pa=ti. }ntrebare: Arat[ mai departe am[nun\it activitatea d-tale ? R[spuns: }n gar[ la Salzburg am fost ]nt`mpinat de G`ld[u. printre persoane refugia\i rom`ni. fiind trimis de Dr. Acesat[ adunare general[ a rom`nilor refugia\i. aduc`ndu-mi =i unele alimente. a=a cum ]mi f[cuser[ medicii din lag[rul Strasse formele. ca s[ ia parte la adunarea rom`nilor mai sus ar[tat[. Astfel. Atkinson i-a comunicat lui G`ld[u cu aceast[ ocazie c[ a primit instruc\iuni dela Geneva din partea Consiliului Ecumenic. din toate \[rile din Europa Apusean[. Astfel. pe l`ng[ discursurile lui G`ld[u =i ale unui fost maior Croitoru. pre=edintele comitetului rom`n din Salzburg. care mi-a spus c[ mai sunt c`\iva rom`ni din cei care au fost ]n Jugoslavia. dup[ care am fost internat ]n sanatoriul de l`ng[ Gratz. G`ld[u la fel a fost internat ]n acela= sanatoriu unde a stat circa una lun[ de zile. Atkinson =i un grup de rom`ni din colonia rom`n[ din Salzburg. ca s[ sus\in[ candidatura mea la episcopat =i s[ fac[ toate demersurile necesare pentru a fi sigur ales ca episcop. dela preotul rom`n care a plecat ]n Argentina. =i avea o sucursal[ la Salzburg). numit Planchenvort. Deasemeni. c[ sunt bolnav.poporul englez se simte legat =i consider[ un frate pe poporul rom`n =i a vrut s[ arate prin discursul lui c[ venirea mea ]n Salzburg =i Europa Apusean[. Nu =tiu cum de a ajuns svonul repede ]ns[ s-a auzit p`n[ =i la Paris. G`ld[u a fost ]ns[rcinat de Atkinson s[ preg[teasc[ la consiliul Caroman-ului c`t =i ]ntr-o cas[ particular[ ce se afla l`ng[ biserica rom`n[ din Salzburg. Atkinson. dup[ ce a plecat delegatul Caroman-ului a venit un delegat din partea Consiliului Ecumenic (organiza\ie interna\ional[ bisericeasc[ cu sediul la Geneva. Dup[ plecarea lui B`rsan. }n acela= sens le-am vorbit =i eu ]n discursul de r[spuns. la infirmerie eu am fost vizitat de un delegat al org. Teodoru era directorul Caroman-ului la Salzburg =i care se ocupa de refugia\ii rom`ni din Austria. pe care baz[ eu am refuzat s[ m[ internez ]ntr-un spital de refugia\i. G`ld[u mi-a r[spuns afirmativ. 50 Acest delegat i-a comunicat lui G`ld[u c[ a primit instruc\iuni dela Consiliul Ecumenic pentru organizarea bisericii rom`ne din afara hotarelor \[rii. Teodoru pentru a vizita lag[rul =i a se interesa de refugia\i. mi-a spus c[ a luat leg[tura cu Delegatul general al Consiliului Ecumenic pe ]ntreaga Austrie. unde am stat circa trei luni de zile. <Caroman>. deoarece lipsea preotul de acolo. cas[ ce fusese ]nchiriat[ de Atkinson pentru g[zduirea delega\ilor rom`ni ce urmau s[ vin[ din alte localit[\i pentru s[rb[torile pa=telui la Salzburg. }nc[ din lag[rul Strasse eu i-am spus lui G`ld[u s[-i spun[ lui Montgomery c[ situa\ia s[n[t[\ii mele este =ubred[ =i s[ se intereseze el pentru a-mi recomanda medici buni. Cu acest prilej. Cam acela=i con\inut l-au avut =i discursurile celorlal\i doi care speculau participarea mea la r[zboiul din R[s[rit =i decorarea mea cu <Crucea de Fier>. fiindc[ b[tr`nul mitropolit Visarion Puiu era bolnav =i paralizat ]ntr-un sanatoriu din Elve\ia. va fi un pas ]nainte spre urmarea de c[tre rom`ni =i sus\inerea politicii engleze. La cererea mea. G`ld[u a luat iar[=i leg[tura cu Montgomery =i i-a cerut s[-mi trimit[ ni=te medici buni. G`ld[u Florian mi-a spus felul cum a luat ]n primire biserica rom`n[ dela Salzburg. Acest delegat v[z`nd c[ sunt bolnav mi-a dat 3 sau 400 =ilingi.

teologul T[nase =i preotul Surtucan din Italia. s-a procedat ]n biseric[ la constituirea adun[rii eparhiale a Episcopiei ortodoxe rom`ne autonome din Europa Apusean[. ]ntruc`t eu fusesem numai ales ]ns[ nu sfin\it. unul din frunta=ii coloniei rom`ne din Austria. Am fost la München ]nso\it fiind de G`ld[u =i Virgil Pop legionar. celor trei reprezentan\i ai guvernului american englez =i francez pentru recunoa=tre. S-a format un prezidium al adun[rii ]n care a intrat G`ld[u. pentru a discuta cu ace=tia ]n vederea sfin\irii mele de c[tre ei. Primul act al adun[rii eparhiale mai sus ar[tate a fost ]nfiin\area episcopiei ortodoxe rom`ne autonome din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. le-am ar[tat actele originale semnate de to\i rom`nii. lu]nd contact cu rom`ni =i primarul localit[\ii respective c`t =i reprezentantul bisericii catolice. vorbea perfect rom`ne=te. originar din Constan\a. cu care eu m-am ]ntre\inut =i am luat cun=tin\[ pentru prima oar[ de existen\a acestor grupuri de rom`ni din str[in[tate. Titi Constantinescu. acolo unde erau rom`ni. de profesie inginer. ]n 1951 a plecat ]n Canada. reprezentantul legionarilor papanaci=ti pentru Austria. Lintz =i Insbruk. s[ m[ duc ]n Germania pentru a discuta personal cu ei. +efii serviciilor sunt: Prin\ul Alexandru Liven refugiat rus alb. Dr. Dup[ aceste evenimente. fost ofi\er de avia\ie ]n \ar[. fost profesor universitar ]n Bucure=ti. ca episcop. Serafim. Aceasta a f[cut ca la cererea celor trei arhierei Anastase. dup[ terminarea slujbei. episcop vicar al Mitropolitului Serafim al Germaniei. T`nase teolog. Acolo m-am prezentat celor trei arhierei. Al doilea act a fost alegerea mea ca episcop al susmen\ionatei episcopii. Puiu Traian. anume Neagoe. de via\a =i preocup[rile lor. Teodoru din partea Caroman-ului. fost arhiepiscop al Basarabiei |ariste. aici au ]nceput slujbele preg[titoare pentru pa=ti. }n acest timp G`ld[u =i cu Atkinson au plecat la München ]n Germania occidental[ unde se aflau trei mitropoli\i ru=i albi. Atkinson s-a dus personal cu aceste acte la Viena =i a adus recunoa=terea celor trei guverne. =i anume: Gratz. un cehoslovac. comandant legionar al legionarilor din Austria. ]n afar[ de Salzburg care le gira ]n acea parte. lucra pentru serviciul de spionaj american. c`nd eu am umblat ]n calitate de episcop ]n toat[ Austria pentru ]nfiin\area celor trei parohii =i ]nfiin\area de biserici rom`ne. pe ]ntreaga Austrie. fost profesor universitar ]n Cehoslovacia al c[rui nume nu-l re\in =i ]nc[ trei pe care nu-i re\in =i cu care nu am avut nici un fel de leg[turi ]n afar[ de Liven cu care m[ ]mprietenisem. Ambele acte au fost redactate ]n form[ juridic[ de c[tre 52 avocatul Nicolae Baciu =i ]n form[ canonic[ de c[tre preotul G`ld[u. Acum intervine o perioad[ de una lun[ zile. }n ziua de Pa=ti. }ntre timp au sosit delega\i rom`ni dela diferite colonii din str[in[tate. profesorul Sanjoj care venea din Germania. Deoarece ne aflam ]n s[pt[m`na mare. maiorul Croitoru. Dela gar[ am plecat cu ma=ina maiorului Neagoe ]mpreun[ cu G`ld[u =i Atkinson la apartamentul ce mi-l preg[tise l`ng[ biserica rom`nesc[. agent francez. mare nazist c`t =i al\ii pe care nu mi-i reamintesc.rom`n. fost arhiepiscop ]n Rusia \arist[ =i Filip. lucra la Insbruk. unde am locuit ]mpreun[ cu G`ld[u ]n tot timpul c`t am stat ]n Salzburg. ]mpreun[ cu G`ld[u am f[cut prima vizit[ la birourile lui Atkinson. secretarul comitetului rom`n la München. care purta numele de Petre Bogdan. Aceste acte au fost trimise prin Atkinson la Viena. fost Maior de Cavalerie Florescu. prin care se ]nfiin\a episcopia 53 . luna Iunie. actualmente cet[\ean american care era =eful serviciului de spionaj american sec\ia rom`n[. Avocatul Nicolae Baciu de care am vorbit ]n perioada din Jugoslavia. Cu acest prilej mi-au fost prezenta\i =efii serviciilor Consiliului Ecumenic din Austria =i am discutat =i am hot[r`t ]nfiin\area celor trei parohii din Austria.

semnat de cei trei 54 ]nal\i comisari ai puterilor de ocupa\ie. s[ discute problema refugia\ilor rom`ni cu mine sub toate aspectele ei (cazare. s-a ivit un obstacol. jum[tate pe fotografie =i jum[tate pe coal[. Ei mi-au cerut s[ le prezint ]n original diploma de licen\[ ]n teologie =i un act prin care s[ dovedesc c[ so\ia mea este moart[. principial ei au c[zut de acord =i au aprobat s[-mi fac[ hirotonia. Arat[ cine a suportat cheltuielile ]ntre\inerii d-tale ]n sanatoriu =i mai departe ]n activitatea pe care ai dus-o de cine ai fost ]ntre\inut materialice=te ]n facerea c[l[toriilor de care ai ar[tat. Acest pa=aport provizoriu ]l foloseam c`nd treceam dintr-o \ar[ ]n alta =i c`nd treceam dintr-o zon[ ]n alta de ocupa\ie.) ]nainte de a se ]ntruni conferin\a delega\ilor Consiliului Ecumenic mai sus ar[ta\i. America. Anglia =i Fran\a . pe care era aplicat iar un timbru sec. La Geneva am fost primit de fostul ministru al Rom`niei monarhice ]n Elve\ia. ]mpreun[ cu G`ld[u =i cu Bossi am f[cut prima vizit[ pre=edintelui Consiliului Ecumenic Wiesertuft. cu toate datele mele biografice. }n discu\iile avute. Dup[ mas[. al c[rui nume nu-l re\in =i apoi am plecat la Geneva cu trenul. de care am ar[tat. Dela gar[ ne-a condus la un hotel al Cosiliului Ecumenic. Aici nu s-a discutat nimic important. Anglia =i Fran\a. Pre=edintele la prima ]ntrevedere cu noi s-a interesat de peripe\iile suferite de noi dup[ fuga din \ar[ (perioada jugoslav[) de starea s[n[t[\ii mele. Acest certificat era pe o coal[ dubl[ de h`rtie groas[.=i prin care eu am fost ales episcop =i am discutat cu ei modalitatea slujbei ]n care eu trebuia s[ fiu sfin\it episcop. ]n care Pre=edintele Consiliului Ecumenic ]=i exprima dorin\a c[ voie=te s[ m[ cunoasc[ personal. Bossi =i de un delegat al Consiliului Ecumenic fost coleg cu G`ld[u la Universitatea din Londra. iar eu aceste acte le aveam la Londra. a=a cum am ar[tat ]n alt proces verbal de interogatoriu. Am mai stat ]n Salzburg circa 3-4 zile ]n care timp am r`nduit la biserica =i parohia rom`neasc[ s[ fie suplinit[ ]n lipsa lui G`ld[u de un preot ucrainean care =tia =i rom`ne=te. emigrare etc. a dat c`te 1000 dolari la fiecare arhiereu pentru sfin\irea mea. Bucure=ti 1 februarie 1954 Interogatoriul a ]nceput la ora 8. interogatoriul s-a terminat la ora 1530 Atkinson ne-a cetit o adres[ venit[ dela Consiliul Ecumenic din Geneva. Delegatul se numea Makie. care era vis-a-vis de biserica rus[. pentru care nu s-a putut fixa data sfin\irii mele. r[m`n`d ca ziua sfin\irii s[ fie fixat[ dup[ ce eu le voi aduce actele originale de la Londra. a luat =i un fel de pa=aport provizoriu sau certificat de c[l[torie. cu un timbru sec pe ea cu fotografia mea ]n col\ul drept. }ntrebare: Ce formalit[\i ai f[cut c`nd ai trecut grani\a din Austria =i Germania ? R[spuns: Atkinson a avut grije ca atunci c`nd a fost la Viena pentru a lua recunoa=terea de c[tre cele trei guverne . folosind pa=aportul provizoriu eliberat dela Viena. fiind specificat pe el =i subliniat c[ ]n afar[ de zona rus[.America. pun`nd viza. }ntrebare: Ai ar[tat c[ ai fost internat ]ntr-un sanatoriu =i ]ngrijit de medici speciali=ti. |in s[ adaug c[ Atkinson c`nd a fost cu G`ld[u la München. Seara am luat masa la Bossi. pl[\ile f[c`ndu-se de Atkinson. care mi-a f[cut haine preo\e=ti. haine negre pentru a m[ putea deplasa =i cu c`te eram ]mbr[cat =i mi-a comandat =i haine de episcop. Pentru aceste motive. unde au fost mai mul\i =efi de servicii din Centrala Consiliului Ecumenic pe care nu le re\in numele lor dec`t pe secretarul general al Consiliului Ecumenic Makie. Dup[ mas[ la orele 17. Am plecat ]mpreun[ cu G`ld[u. dup[ care ne-a invitat la un ceai. Bossi mi-a f[cut un referat general asupra 55 .a mea ca episcop al rom`nilor fugi\i din \ar[. cu care puteam s[ trec ]n toate zonele =i Europa Apusean[. cu noua titulatur[ a mea de episcop al rom`nilor din Europa Apusean[. Ace=tia ne-au a=teptat la gar[. R[spuns: Toate cheltuielile mele au fost suportate de Consiliul Ecumenic.

rom`nii s[ fie sub influen\a englez[.]n afar[ de Uniunea Sovietic[ . Acesta mi-a spus c[ biserica rom`n[ va fi sub influen\a englez[. Adev[rul era c[ Makie nu vedea cu ochi buni leg[turile rom`nilor cu francezii =i c[ a=a cum se stabilise. El nu mi-a spus unde s-a stabilit ca rom`nii s[ fie sub influen\a englez[.anglicane. care era internat ]ntr-un sanatoriu catolic din Elve\ia =i s[-l sf[tuiesc ca s[ nu mai stea acolo ci s[ treac[ la un sanatoriu protestant din Elve\ia unde-l va ]ngriji Consiliul Ecumenic. Eu atunci am ar[tat ]n mare cu date concrete situa\ia bisericii din RPR din punctul de vedere al concep\iei mele. d`nd exemple din perioada r[zboiului c`nd am fost pe teritoriul Uniunii Sovietice =i am luat contact cu cet[\eni. o adev[rat[ atmosfer[ s[n[toas[ va fi la Londra sau New-York. Dup[ aceea delega\ii au ]nceput s[ dea rapoarte ar[t`nd situa\ia caz[rii. i-am spus c[ p[rerea mea ar fi ca s[ r[m`n[ pentru un an de zile Bossi la care pre=edintele a fost de acord. A treia zi am fost invitat la mas[ la Makie care era secretarul general al Consiliului Ecumenic =i cel mai activ ]n consiliu. am vizitat ora=ul Geneva. Makie mi-a mai spus c[ este bine s[ m[ duc s[-l vizitez pe mitropolitul Visarion Puiu. ]mpreun[ cu G`ld[u. un expozeu al situa\iei bisericii rom`ne din RPR. Consiliul Ecumenic a luat fiin\[ odat[ cu Liga N\iunilor =i se compune din delega\ii tuturor bisericilor ortodoxe . Deasemeni. }n leg[tur[ cu stabilirea sediului episcopiei pre=edintele =i Makie au spus c[ eu va trebui s[ merg la Londra =i numai acolo s[-mi stabilesc sediul episcopiei. luterane. Makie a ar[tat c[ funda\ia regal[ (c[minul studen\esc pentru rom`ni) s[ se stabileasc[ la Londra sau NewYork nu la Paris. Eu nu am fost de acord la ]nceput ci dup[ aceea c`nd am discutat aceast[ problem[ cu regele Mihai =i mitropolitul Visarion Puiu de care am s[ ar[t la timp. Scopul ini\ial =i oficial al Consiliului Ecumenic a fost apropierea dintre toate aceste biserici ar[tate mai sus =i preg[tirea viitoarei uniri a tuturor bisericilor cre=tine din lume. A doua zi m-am dus la Wiesertuft pre=edintele Consiliului Ecumenic. Deasemeni. a=a cum se stabilise ]nainte =i spun`nd c[ dac[ 56 voi sta de vorb[ cu regele s[ sus\in acest punct de vedere. }n continuare. P`n[ la ]nceperea adun[rii cu delega\ii Consiliului Ecumenic care s-a \inut peset 2-3 zile. am discutat cu Bossi =i G`ld[u despre cerin\ele noastre ]n leg[tur[ cu situa\ia rom`nilor. insist`nd mult asupra stabilirii mele la Londra. am fost prezentat tuturor cei prezen\i care m-au rugat ca nou venit. Dup[ venirea delega\ilor a ]nceput conferin\a. La deschiderea conferin\ei. Acum suntem ]n Iulie 1949.istoricului =i st[rii Consiliului Ecumenic din punct de vedere al activit[\ii lui. ]ntre\inerii =i emigr[rilor refugia\ilor =i datele sau 57 . ]ntruc`t Visarion Puiu avea influen\[ ]ntre ei mai ales ]n r`ndul legionarilor. care erau ]n colonii separate. s[ le prezint o situa\ie. Deoarece odat[ cu el va trece =i o parte din rom`nii fugari. Acest lucru avea o mare importan\[ pentru Makie. afirm`nd c[ de acolo pot s[ am pa=aport pentru oriunde =i c[ numai ]n acest fel voi putea fi de folos emigran\ilor rom`ni. adventi=ti =i bapti=ti din America. a=a cum sunt toate episcopiile refugia\ilor din \[rile de democra\ie popular[. Ziua a trecut f[r[ nici o chestiune mai important[ ci merg`nd eu cu G`ld[u prin ora= ]n vizit[. colonii de munte pentru copii =i problema emigr[rilor. ]ntruc`t el era un mare du=man al catolicismului =i vroia ca Visarion Puiu s[ nu treac[ la catolicism a=a cum se auzea acolo. unde prima dat[ venind vorba despre delegatul permanent al rom`nilor ]n Consiliul Ecumenic. el voia ca s[ primeasc[ chiar o educa\ie filo-englez[. deoarece s-a stabilit c[ ]n viitor Rom`nia s[ fie sub influen\[ englez[ =i eu s[ merg la Londra unde s[ caut s[ fac cuno=tin\e printre oamenii de stat pentru a putea s[ ajut =i s[ servesc cauza rom`nilor. catolice vechi (nu biserica Vaticanului). acela= lucru l-am spus =i despre biserica rus[. }n acest expozeu am ar[tat ]n special pozi\ia statului fa\[ de biseric[. deoarece Parisul nu mai este un centru de educa\ie =i c[ a dec[zut. calvine.

nu pot declara nimic. ca la acea conferin\[ a Consiliului Ecumenic. Am discutat chestiuni de acest fel p`n[ seara. nu pot preciza. pentru ca ace=tia s[ fie folosi\i ]n coloniile rom`ne=ti =i bulgare. Eu iam spus c[ ]nt`mpl[tor am trecut pe acolo =i am v[zut cum un plutonier le vorbea osta=ilor c[ acel palat de l`ng[ lac este unul din multele palate ale familiei regale. 59 . (e vorba de Palatul Elisabeta . la care noi i-am r[spuns absolut tot ce am cunoscut. ar[t`nd date concrete ]n acest sens. au dat =i rapoarte referitoare la probleme strict biserice=ti. a doua zi am plecat la ex regele Mihai la Lauzane la circa 70 km. Mihai st[tea la un mare hotel Borivac. a fost asupra peripe\iilor suferite ]n Jugoslavia. ar[t`ndu-le jaful pe care l-a f[cut familia regal[ \[rii. Eu m-am dus cu G`ld[u =i ]nc[ un t`n[r de origin[ ardelean numit Toni pe care-l foloseam c`nt[re\ la slujbele biserice=ti. scoaterea preo\ilor rom`ni din jugoslavia =i cei bulgari. despre situa\ia politic[. prezent`ndu-l ca erou care a murit ]n lupt[ cu organele statului din RPR =i cer`nd s[ se fac[ o slujb[ religioas[. se aflau regele MihaiI so\ia. ]ns[ la alegerea mea ca episcop au fost =i legionari. cu biserici noi. de Geneva.n. Atunci el m-a rugat dac[ m[ ]nt`lnesc cu Horia Sima s[ insist pentru a nu mai face propagand[ ]mpotriva lui prin legionari =i ziarul legionar <Curentul>. 58 At`t regele c`t =i mama lui. ]mpreun[ cu so\ia lui Ana. pentru c[ nu este vorba de el ca persoan[. militar[. care aveau to\i sediul la Londra. Men\ionez c[ aceasta a fost ultima dat[ c`nd regimul din jugoslavia a fost atacat. Paralel cu rapoartele administrative. La slujba oficial[ au fost de fa\[ circa 12 rom`ni din ]mprejurimi. I-am promis c[ la prima ]nt`lnire am s[-i spun lui Sima.GHERMANOS al grecilor =i SAVA al polonezilor ortodoxi fugari. a ar[tat ]n leg[tur[ cu Jugoslavia c[ acolo nu este comunism ]ns[ este o band[ de c[l[i la conducere care subjug[ poporul jugoslav. ci de principiul monarhic. fiind considerat[ dac[ spun. ]n ]nchisori =i ]n general despre to\i refugia\ii rom`ni din Jugoslavia =i dac[ ]n ultimul timp au mai venit refugia\i rom`ni din Rom`nia ]n Jugoslavia. eu =i G`ld[u am fost invita\i ]ntr-o camer[ =i peste pu\in timp am fost condu=i de generalul Laz[r ]n apartamentul lui Mihai.) m-a ]ntrebat ce s-a f[cut cu palatul lor dup[ ce ei au plecat. Fiindc[ regina ]=i reamintea c[ parohia mea din Bucure=ti cuprindea =i palatul ei regal. Atkinson a ar[tat c[ are informa\ii ]n leg[tur[ cu Colonelul U\[. }n leg[tur[ cu cele spuse sub patrafir. ]ncep`nd cu regele Mihai =i termin`nd cu ajutan\ii. nu a mai fost lovit acest regim. primul lucru de care ne-a ]ntrebat. Apoi s-au interesat dela mine =i G`ld[u. Delegatul din Italia al Consiliului Ecumenic. Elena. Rom`nia.a. sau alte informa\ii de acest fel. o feti\[ a lui =i generalul Laz[r care era ajutant regal. Mihai regele era interesat dac[ eu am leg[turi cu legionarii =i i-am spus c[ special nu. La acest[ conferin\[ am cunoscut episcopii . ca cea mai mare crim[ omeneasc[. cultural[ =i social[ din Rom`nia. propun`nd ]nfiin\area de noi parohii. Dup[ toate cele ar[tate mai sus. Dup[ conferin\[. despre situa\ia bisericii din Rom`nia. iar ]n conferin\ele ulterioare. c`nd am luat masa acolo. }n salonul apartamentului. La sosirea noastr[.IOAN la bulgarilor fugari . i-am spovedit pe to\i iar a doua zi i-am ]mp[rt[=it. Ungaria etc. ex regina Elena =i aghiotantul ei Vergoty.IRINEU al s`rbilor fugari . economic[. sau la a doua ]nt`lnire. Eu i-am r[spuns tot ce am =tiut la ]ntreb[rile pe care ei mi leau pus fiind complectat de G`ld[u. unde deasemeni am vorbit.informa\iile culese dela ultimii refugia\i despre situa\ia din \[rile democratice. adic[ Bulgaria. precum =i alte propuneri referitoare la or`nduirea vie\ii biserice=ti. iar dup[ mas[.

circa 1000 franci eleve\ieni =i un pachet cu m`ncare. fapt care l-a indispus. Am discutat cu el problema episcopiei =i a 60 spus c[ este bolnav =i nu poate veni la sfin\irea mea. Astfel. Explic`ndu-mi c[ eset bine s[ r[m`n[ ]n Europa pentru viitoarea armat[ rom`n[ care el spera s-o fac[ =i pentru acest lucru este bine ca eu s[ duc munc[ de l[murire printre ofi\erii fugari s[ nu se emigreze =i s[ m[ interesez de situa\ia lor de existen\[. deoarece e mai mult[ siguran\[. Apoi am plecat la Geneva unde am avut iar[=i o ]nt`lnire cu pre=edintele Consiliului Ecumenic =i cu Makie. Cu aceasta ]ncepem capitolul Londra. la Lugano am g[sit pe Visarion ]n sanatoriu bolnav. deoarece ]i era fric[ c[ vor ajunge acolo comuni=tii =i el ]n \ar[ fusese condamnat la moarte. dac[ nu este bine s[ r[m`n[ ]n Europa sau emigra\i ]n alte continente. deoarece catolicii ]i pun sula ]n coast[. |in s[ adaug c[ lui Makie i-am comunicat dorin\a lui Visarion Puiu ]n leg[tur[ cu mutarea lui la Londra =i a r[mas ca eu ]mpreun[ cu G`ld[u s[ m[ interesez la Londra de acest lucru. S-a pl`ns de legionari (Horia Sima) c[-i cer tot felul de semn[turi.Deasemeni. Dup[ aceasta i-am cerut =i lui p[rerea ]n leg[tur[ cu sediul episcopiei =i el mi-a spus c[ este bine ca sediul s[ fie la Londra. rom`nii studen\i ]ntotdeauna au fost bine v[zu\i =i ajuta\i de profesori =i ]n Fran\a educa\ia ]n Facult[\i se face pur =tiin\ific[ ci nu ]mpotriva monarhiei. A doua zi am plecat la Lugano la Mitropolitul Visarion Puiu. =antaj`ndu-l pentru a ar[ta c[ legionarii sunt factori reprezentativi ai emigra\iei rom`ne=ti =i m-a rugat s[ fac tot ce-i posibil s[-l mut ]n Anglia la un sanatoriu. }ntrebare: Cum se explic[ faptul c[ ex Regele Mihai ca monarh \inea ca studen\ii s[ primeasc[ educa\ie republican[. for\`ndu-l s[ treac[ la catolicism. Am discutat cu el mutarea ]ntr-un sanatoriu protestant =i el a spus c[ vrea ]ns[ nu ]n Eleve\ia. =i nu ]n Anglia unde este monarhie ? R[spuns: La Paris. Aici am plecat singur f[r[ G`ld[u. DUMITRASCONIU Anchetat (ss) LEU VASILE 61 . Anchetator prim. propus[ de Makie de care am ar[tat =i Mihai a fost de p[rere c[ funda\ia regal[ s[ r[m`n[ la Paris. ]ntruc`t aceasta depindea numai de anglezi. Dup[ ce am discutat toate acestea am plecat ]mpreun[ cu G`ld[u la Geneva =i am fost iar la Makie c[ruia i-am spus c[ regele nu este de p[rere ca funda\ia regal[ s[ r[m`n[ la Londra ci la Paris. Apoi m-a ]ntrebat c[ ce p[rere am eu ]n ce prive=te ofi\erii fugari. acestea le aveam de la Consiliul Ecumenic. Prezentul proces verbal de interogatoriu a fost cetit de mine cuv`nt cu cuv`nt =i el corespunde ]ntru totul cu cele declarate de mine. ]mpreun[ cu G`ld[u. Acolo.(ss) Lt. Eu am fost de acord cu punctul lui de vedere =i i-am promis c[ voi face tot ]n leg[tur[ cu r[m`nera ofi\erilor ]n Europa. i-am adus ni=te bani. am discutat problema funda\iei regale. a doua zi am plecat la Londra cu un avion de pasageri englez. }ntrebare: Arat[ mai departe felul cum s-au petrecut lucrurile ]n ce prive=te activitatea d-tale ? R[spuns: Regele mi-a spus c[ este bine s[ m[ stabilesc la Londra cu re=edin\a episcopiei. c[rora leam spus c[ m-am decis s[ plec la Londra. cer`nd c[ vrea ]ns[ ]ntrun sanatoriu la Londra.

Capitolul IV
Sovrompatriarhia sau: Doar cei ce nu se pot desprinde de propria lor existen\[ spioan[ =i aservit[ denigreaz[ misionarismul =i solidaritatea cre=tin[. }ntrebare: C[l[torea\i des de la Gratz, de cine era\i trimis, cu cine lua\i leg[tura =i ce realiza\i ? R[spuns: La Gratz veneam cam de doua ori pe an pentru a vizita biserica =i colonia rom`n[. Locuiam la hotel =i luam contact ]n primul r`nd cu preotul Dumitra=cu de la Biserica Rom`n[ din Gratz. La Gratz nu eram trimis de nimeni, ci veneam din proprie ini\iativ[ pentru scopurile pe care le-am ar[tat mai sus, adic[ pentru scopuri biserice=ti. R[m`neam uneori ]n Gratz, doua trei s[pt[m`ni, alteori 2-3 zile =i de c`te ori veneam luam leg[tura cu maiorul englez Montgomery, pentru a primi de la el pachetele cu ajutoare din partea englezilor. Maiorul Montgomery era nepotul mare=alului Montgomery. El m[ primea foarte politicos, protocolar. Avea o polite\[ exagerat[. Cu G`ld[u Florian am fost primi\i numai la sosirea noastr[ la Gratz. Discu\iile noastre (]ntre mine =i Montgomery) erau banale. Montgomery n-a ]ncercat s[ m[ folosesc[, s[ m[ recruteze =i nici al\i militari din cdt. lui sau al\i civili din Gratz.Nu cunosc care era +eful Serv. de Inf. american la Gratz. }ntrebare: Ce agen\i americani din r`ndul fugarilor rom`ni, ai cunoscut la Istambul ? R[spuns: Decei =i Abeles, ambii ]n Serviciul americanilor. Al\i rom`ni ]n Serviciul americanilor, nu mai cunosc. }ntrebare: }n ce const[ activitatea acestor agen\i ? R[spuns: Nu am nici un element concret care s[-mi arate 62

activitatea acestor agen\i =i nici din alt[ parte nu am auzit nimic ]n leg[tur[ cu activitate lor. }ntrebare: Ce agen\i rom`ni cuno=ti ]n Serviciul turc ? R[spuns: }n Serviciul turc cunosc pe fostul Director al ]nchisorii din Constan\a, ]n perioada 1935. Este turc sau t[tar de origin[, avocat de meserie - ]mi scap[ numele acestuia. El a format un Comitet al refugia\ilor turci din Rom`nia. Este o figur[ proeminent[ a serviciului turc. Este prezent la toate anchetele care se fac rom`nilor fugari =i se ded[ la o serie de schingiuiri cu ocazia acestor anchete. }ntrebare: Care a fost activitatea d-tale ]n Serviciul de Informa\ii englez ? R[spuns: N-am avut nici un fel de activitate informativ[. V[ promit c[ m[ voi g`ndi dac[ nu am avut vre-o activitate informativ[ incon=tient[.}ntrebare: Din ce Consiliu ai f[cut parte ? R[spuns: Am f[cut parte din Consiliul bisericilor ortodoxe refugiate. Din acest Consiliu f[ceau parte: episcopul SAVA al polonezilor, IRINEU al s`rbilor, GHERMANOS al grecilor. Activitatea acestui Consiliu, consta ]n ]mp[r\irea ajutoarelor pentru refugia\i =i ajutorarea pentru acordarea vizelor de emigrare.}ntrebare: Cu cine dintre fugarii rom`ni ai avut leg[turi ? R[spuns: Cu Gafencu, cu R[descu, Vi=oianu, Cre\eanu =i al\ii. }ntrebare: Dar cu Horia Sima n-ai vorbit ? R[spuns: Da, am vorbit ]n 1949 la Paris. Primisem mandat din partea lui Mihai de a vorbi cu Sima =i a-l determina s[ ordone legionarilor de a ]nceta campania ]mpotriva lui Mihai =i de a rupe leg[turile cu Nicolae.Horia Sima a acceptat ]n principiu cele cerute de Mihai, ]ns[ a pus o condi\ie ca Mihai s[ accepte intrarea legionarilor ]n Comitetul Na\ional dela Washington, s[ dea un act de amnistie pentru legionarii condamna\i.}ntrebare: Ce ai f[cut ]n Spania ? 63

R[spuns: }n Spania se g[sesec toate v`rfurile simiste. +i generalul Chirnoag[ este la Madrid, dar face dese c[l[torii la Paris. Nu =tiu ce interese are el la Paris. Cu Platon Chirnoag[ am discutat la Paris, sf[tuindu-l s[ vorbeasc[ cu Sima pentru a ]nceta certurile ]ntre refugia\i. Chirnoag[ p[rea ]ns[ mai intransigent ca Horia Sima.Nicolae st[ la Madrid ]ntr-un palat somptuos. Pe acesta nu l-am v[zut niciodat[. Pe Mihai l-am v[zut de doua ori. Cel mai apropiat =i cel mai intim om al s[u este Generalulu Petre Laz[r.^ Regele mi-a spus c[ Visarion Puiu se afl[ la Lugano, sf[tuindu-m[ s[-l vizitez =i s[-l ajut, fiind internat ]ntr-un azil de b[tr`ni. Regele m-a rugat s[-l sf[tuiesc pe Visarion Puiu s[ rup[ rela\iile cu legionarii. La Lugano, am mai ]nt`lnit pe preotul Vasilovschi, pe M. R[utu =i c`\iva al\i tineri interna\i ]n Sanatoriul de Stat de acolo. }ntrebare: Unde v-a\i deplasat din Elve\ia ? R[spuns: Am plecat cu avionul la Londra pentruc[ se stabilise de c[tre Consiliul ecumenic, ca vizita (pesemne <investirea> n.a) mea oficial[ s[ se fac[ la Londra. Aici urma s[ fie =i sediul meu stabil. De=i eu eram de p[rere s[ r[m`n cu re=edin\a la Geneva, unde era =i regele, c[ la Paris biserica era ]nchis[ fiindc[ luptau dou[ tabere. To\i cu care am luat contact, m-au sf[tuit s[ plec ]n Anglia. Printre ace=tia care m-au sf[tuit s[ plec la Londra, au fost: regele, Bossi, Visarion Puiu. Visarion Puiu sus\inea c[ dac[ am posibilitatea s[ ob\in un pa=aport, ar fi foarte bine, pentruc[ ]narmat cu un astfel de pa=aport, nu po\i fi niciodat[ b[nuit a fi agent comunist. Punctul de vedere al Consiliului ecumenic, era hot[r`tor =i categoric - ]n m[sur[ civilizat[ - pentru plecarea mea la Londra. Atkinson, delegat pentru cele patru zone de ocupa\ie din Austria, al Consiliului ecumenic, era pentru plecarea mea la Londra. Lungile discu\ii pe care le avusesem cu Visarion Puiu, m[ convinseser[ c[ nu voi putea realiza nimic pe t[r`m bisericesc, 64

dac[ nu voi accepta propunerea de plecare =i de a deveni rezident al Angliei (adic[ stabil ]n Anglia). Am plecat ]mpreun[ cu G`ld[u, cu avionul pe la ]nceputul anului 1949. Am fost a=teptat la aeroport de Maiorul Iliescu, Gogu Constantinescu, Laptiev, un arhiereu vicar englez cu un mic grup de ofi\eri englezi care fuseser[ la misiunea englez[ din Bucure=ti. Nu le =tiu numele acestor ofi\eri, dar unul din ei era c[s[torit (un maior) cu Ada, fiica scriitorului Jean Bart. Un alt ofi\er englez, un c[pitan, era c[s[torit cu o sor[ a so\iei lui Camil B[rbulescu. Maiorul =i c[pitanul englez vorbeau rom`ne=te. La aeroport se mai g[sea episcopul Gibraltarului, vreo 6-7 rom`ni de la BBC printre care ]mi amintesc de Cristea apoi Bercu =i Bischof, Iancu, Ra\iu, Radu Tilea.Arhiereul vicar englez mi-a urat bun sosit ]n numele arhiepiscopului Londrei, iar Iliescu ]n numele emigra\iei. Vizita noastr[ la Londra era anun\at[ de c[tre Consiliul ecumenic. Dup[ sosirea la Londra, am fost condus la familia Iliescu, so\ia fostului general-medic Iliescu, deci nu la maiorul Iliescu. De g[zduirea mea =i a lui G`ld[u, se ]ngrijise maiorul Iliescu care nu era rud[ cu familia generalului Iliescu, ci numai o simpl[ potrivire de nume. Aici am stat vreo trei luni de zile ]n care timp am fost vizitat de maiorul Iliescu. }nso\it de Iliescu =i G`ld[u plus arhiepiscopul Gibraltarului, am fost prezentat arhiepiscopului Londrei. Am mai f[cut vizite la Minist. de Externe, la mare=alul cur\ii regale. Ministrului de Externe Eden am fost prezentat ca episcop al rom`nilor din Europa de Vestic[. Acesta m-a primit foarte bine. G`ld[u m[ asista ]n calitate de translator. Arhiepiscopul de Canterbury, cuno=tea activitatea bisericeasc[ a lui G`ld[u =i i-a adus mul\umiri pentru activitatea depus[ ]n folosul bisericii anglicane. 65

Au mai fost prezen\i vre-o =ase episcopi englezi, c[rora pe r`nd le-am f[cut vizite oficiale. La domiciliul meu de la Dna Iliescu, am fost pe r`nd vizitat de cei =ase episcopi =i am primit c[r\i de vizit[ de gratulare dela curtea regal[ =i din partea episcopului de Canterbury. Bucure=ti 2 Februarie 1954. Interogatoriul a ]nceput la ora 8; interogatoriul s-a terminat la ora 17. }ntrebare: }n continuarea procesului verbal de interogatoriu din 1 Februarie, arat[ am[nun\it activitatea d-tale dup[ plecarea dela Geneva la Londra ? R[spuns: Am plecat cu avionul dela Geneva la Londra =i pe drum nu s-a ]nt`mplat nimic, ajung`nd bine. La Londra, la aerodrom, am fost ]nt`mpina\i de secretarul particular (func\ie ]n ierarhia bisericii anglicane) care se numea Deiken. Deasemeni, erau veni\i la aerodrom maiorul Iliescu pre=edintele comitetului anglo-rom`n, profesorul Nandri=, fost profesor la universitatea din Cern[u\i =i actualmente profesor la universitatea din Londra, Puiu Cristea avocat dela emisiunea de radio Londra BBC, iar ei spun BBS, doctorul Iliescu, fiul generalului doctor ILIESCU din Bucure=ti, a f[cut studiile ]n Anglia =i este medicul coloniei rom`ne la Londra, Florin Bercu =i Hugo Bisov, fo=ti directori la Astra-Rom`n[ Bucure=ti =i Adina Iliescu, doctor ]n teologie dela Oxford, secretara parohiei rom`ne din Londra, sor[ cu dr. Iliescu, fiica generalului doctor Iliescu din Bucure=ti. Sosirea noastr[ fusese anun\at[ din timp dela Consiliul Ecumenic. Deiken mi-a adresat un cuv`nt de bun sosit ]n numele arhiepiscopului Londrei, Maiorul Gh. Iliescu ]n numele comitetului anglo-rom`n =i Adina Iliescu ]n numele parohiei rom`ne din Londra. Tuturor le-am r[spuns, aduc`ndu-le mul\umiri pentru dragostea cu care m-au primit =i consider`ndu-m[ eu un trimis al 66

poporului rom`n, le-am spus c[ le aduc salutul din partea poporului rom`n r[mas drept credincios. Dela aerodrom am mers la casa familiei doctorului Iliescu. Deoarece dintre to\i rom`nii afla\i la Londra, doctorul Iliescu avea cea mai mare cas[ de locuit, ne-a pus mie =i lui G`ld[u, un apartament la dispozi\ie, ]n casa sa. A doua zi am ]nceput =irul vizitelor protocolare ]nso\it de G`ld[u =i Adina Iliescu, prima vizit[ am f[cut-o maiorului Gheorghe Iliescu pre=edintele comitetului anglo-rom`n. Aici se aflau aduna\i majoritatea frunta=ilor coloniei rom`ne din Londra, fiind ]n vizit[ la Iliescu. Seara am fost re\inu\i cu to\ii la mas[ =i cu acest prilej am cunoscut pe ace=ti frunta=i =i totodat[ am cunoscut primele aspecte rom`ne=ti - este vorba de rom`ni fugi\i - =i engleze=ti, din Londra. La mas[ au luat parte profesorul universitar Nandri=, profesorul doctor Alexandru Ionescu, originar din Ia=i, unde a f[cut facultatea de medicin[, venit la Londra pentru studii de specializare, devenit unul din cei mai renumi\i cardiologi din Londra, fapt care ]n mod excep\ional i s-a aprobat - fiind singurul str[in - dreptul de a practica medicina ]n Anglia, Florin Bercu =i Hugo Bi=ov, directori ]n compania Schell (O companie interna\ional[ unde intra =i fosta Astra-Rom`n[) Fostul director al uzinelor Re=i\a Ing. ........ unul din cei mai mari speciali=ti ]n problema o\elului care a fost angajat de trustul fabricelor de o\el din Anglia ]n postul de consilier tehnic, Doctorul =i Adina Iliescu, fra\i am`ndoi, Avocat Puiu Cristea, profesorul Podea, prof. Iancu Ra\iu, fostul secretar al Lega\iei rom`ne la Bruxelles =i Ing. Gacevici (to\i de la BBC), Viorel Tilea, fostul ministru al rom`niei monarhice ]n Anglia cu nepotul lui avocatul Radu Tilea care lucreaz[ la Ministerul de Interne ca func\ionar, fostul ministru monarhic Gh. Constantinescu, fostul ministru monarhic Loptev =i au mai venit trei rom`nce c[s[torite cu ofi\eri englezi: Coca Devis, cu so\ul ei c[p. Devis^ 5 ianuarie 1954, Bucure=ti 67

R[utu =i ]nc[ doua persoane pe care nu mi le amintesc.Scopul pentru care s-au stabilit acolo este clar pentru oricine. care i-a dat pe to\i afar[ 69 . Zisu Visarion. Bianu. care de fapt era ca un fel de subdirector conduc`nd toate ac\iunile sec\iei rom`ne dela radio BBC. Directorul a cerut ca la prima emisiune s[ vorbesc =i de c`te ori voi fi la Londra atunci la ora emisiunii religioase s[ vorbesc eu.}ntrebare: Continu[ mai departe cu activitatea d-tale ? R[spuns: }ninte de a trece la activitatea mea.Dar ]ntr-o duminic[ un grup de legionari au intrat ]n timpul slujbei ]n biserica rom`n[ din Paris =i dup[ ce ]n fa\a celor prezen\i au citit decizia de caterisire a preotului care f[cea slujba.Interogatoriul a ]nceput la ora 8. s[ organizeze un comandament al ofi\erilor rom`ni refugia\i afla\i ]n Europa.Astfel ]n una din duminici. Sec\iei rom`ne=ti dela BBC tot englez. o englezoaic[. Buze=ti. spun`nd c[ din acest material pe care-l vom avea la dispozi\ie tot timpul eu =i G`ld[u trebuie s[ extragem toate informa\iile ]n leg[tur[ cu subiectele religioase sau morale pe care apoi trebuie s[ la prelucr[m sco\`nd ]n eviden\[ c`t mai mult posibil persecu\ia bisericii ]n RPR a=a cum eu =i cei dela BBC o vedeam.}n acea ]nv[lm[=eal[ a ap[rut poli\ia francez[. ea vorbea =i pu\in rom`ne=te.}ntorc`ndu-m[ de la Stockholm am fost ]mpreun[ cu G`ld[u =i maiorul Iliescu la BBC unde am cunoscut pe Dir. la sf`r=itul lunei Septembrie 1949. al c[rui nume deasemeni nu-l re\in =i pe asistenta acestuia. Cre\eanu. am vorbit pentru prima dat[ la postul de radio BBC inaugur`nd emisiunea religioas[ moral[ rom`n[ dela BBC. Crihan.. a murit la New-York Niculescu Buze=ti =i i s-a comunicat de c[tre Comitetul rom`n dela New-York s[ fac[ un parastas lui Buze=ti la Paris care s[ fie transformat ]ntr-o manifesta\ie a rom`nilor fugari din \ar[ ]mpotriva regimului actual al RPR.Pela sf`r=itul lunei Septembrie 1949 R[descu care era pre=edintele comitetului rom`n a plecat la Paris pentru a recruta alte elemente ]n comitet care era descomplectat. trebuie s[ ar[t 68 anumite st[ri de lucruri pentru a se ]n\elege felul cum am plecat eu dela Londra la Paris. interogatoriul s-a terminat la ora 14. aveam mai mare influen\[ ]n r`ndurile ascult[torilor.Cu to\i cei ar[ta\i mai sus am avut o consf[tuire asupra emisiunilor religioase morale pe care noi trebuia s[ le organiz[m.Deasemeni R[descu urma s[ aib[ o consf[tuire cu pre=edin\ii comitetelor rom`ne=ti ale refugia\ilor rom`ni din Europa. General al BBC-ului.Deasemeni ne-a cerut s[ scoatem ]n eviden\[ incultura =i imoralitatea actualului patriarh Marina Justinian. Mihai aproba numai fondurile depuse de Antonescu. Caranfil. se aflau la New-York =i toate comitetele fugarilor din toate \[rile democrat populare.. au t[b[r`t asupra lui s[-l dezechipeze =i s[-l dea afar[. Gafencu.Directorul a cerut ca eu s[ vorbesc ]ntruc`t eu eram episcop =i ]n calitatea mea. =i SUA este \ara care ]nv`rte=te toate lucrurile ]n lag[rul \[rilor capitaliste. precum =i a tuturor episcopilor noi ale=i sub regimul democrat din \ar[.Comitetul rom`n al refugia\ilor compus din R[descu. al c[rui nume nu-l re\in ]ns[ era englez. ]n care scop a f[cut =i invita\ii conform celor ce i s-au comunicat dela New-York de a invita to\i diploma\ii \[rilor capitaliste afla\i la Paris =i autorit[\ile franceze.R[descu apoi a hot[r`t ca parastasul s[ aib[ loc la biserica ortodox[ rom`n[ dela Paris. iar fondurile date de americani nu mai trebuiau aprobate de rege. C`nd el se afla la Paris. pe Dir. s[ organizeze funda\ia regal[ studen\easc[ la Paris =i s[ dea la aprobare. r[m`n`nd ca G`ld[u s[ vorbeasc[ ]n mod regulat ]n fiecare duminic[ c`nd nu vorbesc eu. adic[ aveau fonduri mari puse la dispozi\ie. de c[tre regele Mihai a bugetului comitetului.Cu acest prilej Dir. General al BBC-ului mi-a spus =i mi-a ar[tat un buletin s[pt[m`nal cu tot felul de informa\ii din \ar[ precum =i ziare mai principale ce apar ]n RPR. amestecul bisericii ruse ]n via\a bisericii rom`ne.

era un om de 50 ani.A doua zi am fost cu R[descu la Ministerul de Interne ]n apropiere de Opera din Paris.A doua zi la 1030 am fost la biseric[ =i am deschis biserica. adic[ legionarilor 70 =i preotului Ivanovici. mi-a cerut informa\ii asupra lui Visarion Puiu =i asupra lui Boldeanu pe care-i cuno=team din \ar[. arat[ ce alt[ activitate ai mai avut d-ta la Paris ? R[spuns: Dup[ ce m-am ocupat de problema deschiderii bisericii cu care nu am putut face nimic =i a r[mas tot ]nchis[. c[ autorit[\ile franceze mi-au ]ncredin\at cheia bisericii. la participarea diferitelor vizite f[cute ]mpreun[ cu R[descu autorit[\ilor franceze. mitropolitului Visarion Puiu =i consiliului parohial al bisericii. toat[ activitatea mea din Paris pentru un timp s-a rezumat la consf[tuirile pe care le-am avut cu Gen. ]ndem`ndui pe to\i refugia\ii rom`ni s[ stea ]n jurul lui Mihai =i a comitetului rom`n =i s[ lupte p`n[ la victorie ]mpotriva comunismului. format din vechii coloni=ti rom`ni. R[descu a vorbit ]n numele comitetului rom`n =i Veniamin ]n numele PN| din care f[cea parte Buze=ti. organiza\iilor rom`ne=ti =i frunta=ilor politici rom`ni existen\i la Paris. =i mi-a cerut s[ caut un preot neutru pentru biserica rom`n[.La sf`r=itul slujbei am rostit c`teva cuvinte. Aici am cunoscut un general al c[rui nume nu-l re\in.Astfel R[descu m-a chemat pe mine la Paris.. am ]nchis biserica =i am ]nceput s[ m[ interesez de ]mp[carea celor doua tabere de care am ar[tat. f[r[ a-i da alte detalii. c[ a doua zi la orele 11 voi oficia un parastas pentru Niculescu Buze=ti =i ]i invitam pe to\i s[ participe la aceast[ slujb[ care era o manifestare a rom`nilor fugari ]mpotriva regimului din RPR. s[ m[ prezinte secretarului general care urma s[-mi predea cheia bisericii.Mi-a dat cheia bisericii =i mi-a precizat c[ a doua zi la ora 1030 va veni comisarul circumscrip\iei de poli\ie care va rupe sigiliile depe u=a bisericii =i c[ acela= comisar dup[ terminarea serviciului religios va pune sigiliu =i eu s[-i dau cheia lui.}ntrebare: }n continuarea procesului verbal de interogatoriu din 5 Febr.Dup[ mas[ am avut prima ]ntrevedere cu R[descu. R[descu urma ca la prima duminic[ s[ fac[ parastasul lui Buze=ti =i c`nd a auzit cele petrecute la biseric[ a mers la guvernul francez s[ deschid[ biserica.-}n ziua aceia am luat masa cu R[descu =i cu secretarul lui. sl[bu\ =i brunet.A vorbit apoi R[descu =i profesorul universitar Veniamin. iar la 11 dup[ ce au sosit to\i invita\ii am oficiat parastasul... profesorul Herescu.La repro=urile f[cute de secretarul general c[ dece m-am stabilit la Londra. =i i-am dat s[-mi scrie la ma=in[ c`teva adrese prin care aduceam la cun=tin\[ celor doua tabere.Dup[ aceea am ]ns[rcinat-o pe Sanda St[tescu s[ duc[ aceste adrese la cei indica\i.}nainte de a se da explica\ii celor discutate cu R[descu. pentru 71 . interogatoriul s-a terminat la ora 16. ar[t`nd personalitatea lui Niculescu Buze=ti.10 februarie 1954. care mi-a spus c[ a doua zi la orele 11 s[ m[ duc la Ministerul de Interne.}n urma discu\iei avute a r[mas s[ deschid[ biserica =i pentru a evita scandalul p`n[ se va lua hot[r`rea definitiv[ asupra c[ruia va r[m`ne biserica. consider`ndu-l ca un lupt[tor care cade pe frontul luptei ]mpotriva comunismului.Acolo secretarul general mi-a f[cut repro=uri c[ dece m-am stabilit la Londra. timp ]n care ei m-au pus la curent cu toate cele ]nt`mplate la Paris cu biserica rom`n[ =i scopul venirii lor ]n Europa.Dup[ mas[ am stat de vorb[ cu Sanda St[tescu cer`ndu-i s[mi fac[ un expozeu mai larg asupra celor ]nt`mplate la Paris cu biserica rom`n[. R[descu.=i a ]nchis biserica.}n prima zi nu am discutat cu R[descu dec`t am[nunte ]n leg[tur[ cu parastasul. adic[ cei care sunt ]mpotriva regimului din \ar[. ora=ul Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8.Cu aceasta a fost terminat[ slujba. s[ caute alt preot.. ]nalt. eu i-am r[spuns c[ problemele bisericii rom`ne=ti au cerut s[ m[ stabilesc la Londra.

am rugat pe Hora\iu Com[nici fost legionar.}n ce prive=te cererea a doua a lui Horia Sima. va \ine cont de trei chestiuni: 1. unde am r[mas numai o zi. Sima care a instigat la radio Viena ]n timpul lui Hitler armata rom`n[ =i poporul rom`n contra monarhiei =i anglo-americanilor. ]ns[ numai c`nd se va ]ntoarce ]n \ar[. Sima =i s[-l conving s[ renun\e la aceste condi\iuni =i s[ ]nceteze propaganda ]mpotriva lui. MihaiI a r[spuns c[ =i aceast[ problem[ se va rezolva dela caz la caz. i-am ar[tat pe de-oparte nemul\umirea lui Mihai contraatacurilor ce i se aduc de c[tre legionari.Pentru a-mi ]ndeplini misiunea dat[ de regele Mihai =i pe care am ar[tat-o ]n alt proces verbal de interogatoriu.Mihai a r[spuns c[ ]n nici un caz H. politic[ =i militar[ a \[riiTrec`nd la subiectul propriuzis al misiunii mele. asupra atitudinii pe care legionarii au adoptat-o ]n ultimul timp fa\[ de rege. dup[ preg[tirea fiec[ruia ]n parte. Mihai a promis c[ va da o amnistie general[ pentru to\i legionarii.. iar pe de alt[ parte i-am ar[tat nemul\umirea tuturor frunta=ilor rom`ni din str[in[tate cu care am stat de vorb[. Sima =i i-am cerut lui Com[niciu s[ comunice el lui H. nu poate face parte din comitetul na\ional dela New-York.}ntrevederea a fost fixat[ ]ntr-o zi dup[ amiaz[ la hotel Opera..ca aceste explica\ii s[ fie c`t mai complecte. ]ntruc`t el =i-a luat angajamentul fa\[ de americani c[ nu va face niciun act de guvern[m`nt ]n afara de \ar[. prin care se pot ]n\elege mult mai bine explica\iile pe care le voi da asupra discu\iunilor mele cu R[descu.2.Dup[ c`teva zile am plecat la Lausane la regele Mihai pentru a-i comunica cele discutate cu Horia Sima. pre=edintele tineretului \[r[nesc al rom`nilor fugari s[-mi organizeze o ]ntrevedere cu Horia Sima. c[s[torindu-se =i cu o filo-american[ =i este mai bine ca rege ]n viitor s[ fie Prin\ul Nicolae care este c[s[torit cu o rom`nc[ =i am face atunci ]n \ar[ o monarhie semirom`neasc[.El (Horia Sima) s[ fie primit ]n Comitetul Na\ional Rom`n din Apus. Totu=i el va ]nceta propaganda de ponegrire a regelui prin ziarul Chemarea =i verbal dac[ Mihai ]n caz c[ se va ]ntoarce ]n \ar[ ca rege.. Sima r[spunsul =i rug[mintea regelui Mihai. ]ns[ aceasta numai atunci c`nd se va ]ntoarec ]n \ar[.. el s-a dep[rtat de rom`ni.S[ se respecte decora\iile =i gradele legionarilor care fac parte din divizia (forma\iunea lui Chirnoag[ Platon sau cei care au f[cut parte din armata german[ sub Hitler). a=a cum este considerat de rom`nii fugi\i din \ar[.La acesat[ conferin\[ am participat =i eu ]n calitate de episcop 73 .Referitor la a treia cerere a lui Sima. timp ]n care am discutat cu Mihai r[spunsul lui Horia Sima =i alte lucruri f[r[ importan\[. }n caz c[ Mihai va accepta aceste trei condi\iuni el (Horia Sima) va da ordine s[ fie ]ncetat[ propaganda da ponegrire =i va ]ncepe treptat o propagand[ de ]n[l\are a lui Mihai de c[tre legionari.Eu am spus tot ce am v[zut ]n \ar[ privind situa\ia economic[.Horia Sima dup[ ce i-am fost prezentat m-a rugat s[-i povestesc despre cele ce am v[zut ]n \ar[ la plecarea mea =i despre peripe\iile rom`nilor ]n Jugoslavia.Mihai mi-a spus s[ caut s[ men\in rela\iile cu H. de care aflasem c[ a venit la Paris.72 3.La toate acestea Horia Sima mi-a r[spuns urm[toarele: Regele Mihai a v`ndut pe Antonescu.To\i legionarii care au fost condamna\i ]n \ar[ s[ fie amnestia\i. \in s[ ar[t un alt punct din activitatea mea dela Paris.}n acest timp la Paris. care sub pre=edin\ia lui R[descu urma s[ discute toate problemele fugarilor rom`ni privitoare la emigrare =i la propaganda anticomunist[ ]mpotriva regimului din \ar[.Re]ntorc`ndu-m[ la Paris nu l-am mai g[sit pe H. at`t prin presa legionar[ din apus c`t =i prin propaganda verbal[ dus[ de legionari contra sa. R[descu ]ntrunise pe pre=edin\ii comitetelor rom`ne=ti din diferite \[ri din Europa.

calcul`nd pe baza vechilor contracte dintre societ[\ile lor =i societ[\ile rom`ne.}ntrebare: Ce \i-a spus R[descu cu privire la organizarea \[rii a=a cum spunea el ]n viitor ? R[spuns: R[descu mi-a spus c[ din c`te a observat el se duce o lupt[ ]ntre Anglia =i America cu privire la \[rile balcanice.Deasemeni ei au birouri speciale... dac[ ele .}ntrebare: Arat[ acum ce ai discutat concret cu R[descu ? R[spuns: R[descu era filo american.75 .La aceste discu\ii ca nou venit am contribuit =i eu ar[t`ndu-mi ura mea ]mpotriva regimului din RPR. vor c[uta s[ distrug[ ]ntrega industrie din RPR pentru a se putea astfel infiltra mai bine ]n via\a intern[ a Rom`niei.Formarea unui corp de comandament dintre ofi\erii rom`ni din Europa apusean[ =i s[ se aduc[ trup[ din vechii coloni=ti rom`ni din america care s[ fie ]ncadra\i voluntar precum =i din refugia\ii politici din \ar[.. acest lucru a rezultat =i din cele ce mi-a spus el privitor la organizarea de viitor a \[rii dup[ c[derea regimului actual din \ar[ care dup[ p[rerea nostr[ se va produce ]n urma unui r[zboi dezl[n\uit de anglo-americani ]mpotriva Uniunii Sovietice =i \[rilor de democra\ie popular[.}ntrebare: Alt[ activitate pe care ai desf[=urat-o d-ta la Paris ? R[spuns: Tot ]n acest timp. Neferu.. colect[rile. sub zona lor de influen\[. care este singurul organ rom`n acceptat de c[tre cele trei guverne Anglia. Petrescu Puiu.Pe baza acestui lucru englezii caut[ ca to\i rom`nii afla\i ]n str[in[tate s[ fie preg[ti\i pentru a fi buni prieteni lor =i s[ lucreze pentru ei. El spunea c[ Truman nu mai are popularitate ]n 74 SUA. sub forma ajutorului economic. unde s[ fie comandamentul.al rom`nilor din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. s[ dea la Curtea Interna\ional[ dela Haga s[ statorniceasc[ pierderile englezilor. ]n Octombrie 1949 Regele Mihai plecase la Floren\a ]n Italia.}n consf[tuirile avute s-a hot[r`t ]nfiin\area acestei armate unde s[ se dea leaf[ de cheltuieli zilnice.R[descu singur a recunoscut c[ ]n viitorul r[zboi pe care-l vor desl[n\ui americanii. f[cuse un alt plan cu americanii printr-un subsecretar de stat dela externe. care se ocup[ cu centralizarea tuturor veniturilor pe care ei le-ar fi avut din RPR. Petrescu Puiu ]n fruntea armatei pe care ei o preg[teau.Armata urma s[ aib[ un c[min la Paris. Ungaria.Astfel Truman ]ntr-o consf[tuire secret[ avut[ cu Churchill ar fi promis c[ Rom`nia =i Ungaria vor r[m`ne sub influen\a englez[. Ivanovici fost ata=at militar la Paris.ar fi func\ionat c`t ar fi avut englezii de c`=tigat. vr`nd s[ r[m`n[ aceste \[ri ca Rom`nia. Gherghel =i Generalul Ion Gheorghe. Acest plan prevedea ca dup[ r[zboi s[ devin[ ]n Rom`nia un guvern de <tehnicieni> care s[ se prezinte drept neutri. col.}ntrebare: }n ce au constat vizitele pe care le-ai f[cut cu R[descu la diferi\i fugari rom`ni din Fran\a ? R[spuns: Aceste vizite aveau un caracter politic. col. adic[ pe baza unor contracte ]ntre un grup de financiari americani =i guvernul rom`n. etc. comandorul Udri\chi.Astfel se discuta sub aspectul ar[tat mai sus planul de electrificare. Lu`nd cuv`ntul am ar[tat importan\a bisericii =i importan\a unirii tuturor rom`nilor fugi\i din \ar[ ]n jurul bisericii.R[descu a mers la Mihai pentru a discuta problema organiz[rii armatei =i au hot[r`t s[ numeasc[ pe Gen.R[descu cunosc`nd c[ la alegerile din SUA va c[dea Truman =i deci aceast[ conven\ie dintre Truman =i Churchill nu va mai fi valabil[. Lt. ]ntruc`t se adunau mai mul\i refugia\i rom`ni =i puneau ]n discu\ie diferite chestiuni du=m[noase regimului democrat popular din RPR deci aveau caracter anticomunist. unde avea castel regal. Bulgaria etc.aceste contracte . dac[ nu s-ar fi na\ionalizat industria. iar capitalul ]ntrebuin\at pentru refacerea \[rii s[ fie cel american introdus sub o form[ mai ascuns[. col. iar dup[ r[zboi pe care ei sunt siguri c[-l vor c`=tiga.}n acest scop au avut loc unele consf[tuiri ]ntre mine. ]mpotriva regimului actual din \ar[. SUA =i Fran\a =i ]n cadrul bisericii se poate duce lupta ]mpotriva comunismului.

Alt[ activitate la Paris nu am avut..Asemenea propagand[ ]mpotriva RPR =i Uniunii Sovietice am f[cut =i prin pres[ scriind c`teva articole la ziarele (Nation Roumaine) Na\iunea Rom`n[ =i cred c[ =i ]n <Bire> (era un buletin de =tiri .Pentru aceast[ opera\ie am avut mandat din partea lui Mihai =i R[descu. le spuneam s[-mi aduc[ doi martori care-l cunosc. s[ renun\e la emigrare =i s[ vin[ la Paris la c[minul ofi\erilor rom`ni...Mai \in s[ adaog c[ R[descu mi-a spus c[ Comitetul Rom`n dela New-York este de acord ca la re]ntoarcerea ]n \ar[. Austria =i care sc[paser[ din Jugoslavia. din aceast[ cauz[ nu s-au dat fondurile necesare pentru ]ntre\inerea ofi\erilor.}n ce prive=te tot planul lui =i cele explicate de el privitor la viitoarea organizare politic[ =i economic[ a Rom`niei. Deasemeni cele doua discursuri nu-mi amintesc precis temele lor ]ns[ erau discursuri ]ndreptate ]mpotriva regimului din RPR. care s-a autodizolvat ]mp[r\indu-se ]n doua. c[s[torie.Pe ace=tia ]i puneam s[ jure c[-l cunosc =i pe baza datelor spuse de ei le complectam acte de care aveau nevoe..11 februarie 1954. ora=ul Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8. }n prezent nu mai re\in nici un nume de studen\i.|in minte c[ am fost la dou[ campuri l`ng[ un ora= Mancester un campus l`ng[ Dublin la dou[ lag[re ]n nordul Sco\iei ]n alte localit[\i unde erau rom`ni ]ns[ mai pu\in dela unul de 20 persoane. Am plecat ]mpreun[ cu Deviss ]n multe localit[\i din Anglia unde erau rom`ni.. na=tere.76 Din Paris am plecat la sf`r=itul lui Octombrie 1949 la Londra.De aceste acte la Paris am eliberat foarte multe =i apoi am dat dispozi\iuni la preo\i s[ fac[ =i ei acela= lucru.Primul discurs s-a referit la comemorarea lui Niculescu Buze=ti.. ]ndemn`nd poporul din \ar[ s[ lupte ]mpotriva regimului democrat popular din \ar[ =i ]mpotriva Uniuniii Sovietice =i am ar[tat c[ ]n cur`nd le vom veni ]n ajutor deci s[ aib[ curaj ]n lupta lor c[ vor fi sprijini\i de noi cei din str[in[tate =i de marile puteri. etc. ]n care va intra =i forma\iunea rom`n[ =i vor lua atunci comanda acestei forma\iuni. eu s[ fiu ales patriarh.Eu aveam calitatea de a duce propagand[ printre ofi\erii pe care-i ]nt`lnesc pe unde m[ voi duce. ]ntruc`t e mai greu de format =i ]ntre\inut un c[min. ar[t`nd personalitatea lui politic[ =i ca un mare anticomunist.La refugia\ii care-i cuno=team eu personal le f[ceam direct. Aceasta la ]nceputul lui Noiembrie 1949.77 . botez.}n acest sens eu am f[cut 30-40 de certificate asupra unor studen\i pe care i-am avut ]n Jugoslavia.Tot la Paris m-am ocupat de funda\ia regal[ studen\easc[ discut`nd cu R[descu =i hot[r`nd ca studen\ii s[ urmeze studiile la Paris =i s[ le d[m burs[ la fiecare. interogatoriul s-a terminat la ora 1330 }n timp de o lun[ c`t am stat la Paris am vorbit de 3 ori la radio Paris la sec\ia rom`n[. Nu pot s[ redau toate localit[\ile ]ntruc`t au ni=te nume engleze=ti pe care nu le re\in.Certficatele s[ fie f[cute de oameni de vaz[ din r`ndul refugia\ilor rom`ni =i de c[tre profesori.Deasemeni am f[cut diferite acte de na\ionalitate.}ntrebare: Arat[ altceva din cele discutate cu R{DESCU ]n afar[ de cele ce ai ar[tat ? R[spuns: }n general am ar[tat tot. eu am fost de acord cu el. pentru to\i refugia\ii rom`ni. pe cei care nu-i cuno=team.Formarea armatei rom`ne ]n apus nu a avut loc ]ntruc`t a intervenit o ceart[ ]n s`nul comitetului rom`n dela New-York.Buletin de Informa\ii al Rom`nilor din Exil). care nu aveau acte asupra lor.Ofi\erii urmau s[ ia parte ca asisten\i la cursurile superioare de r[zboi din Paris p`n[ ]n momentul form[rii armatei atlantice..Pentru a evita ca ]n facultate =i cu drept de burs[ s[ se strecoare rom`ni studen\i agen\i comuni=ti a r[mas ca la to\i studen\ii s[ se fac[ un certificat despre comportarea lui.

s-au stabilit la Floren\a. avocatul Paraschivescu =i un grup de fo=ti marinari rom`ni care r[m[seser[ la Passau ]n Germania =i de aici veniser[ la Floren\a pentru emigrare. Aici am avut concursul consulului englez Englezis.C`nd am venit la Londra am fost la Oadams. pe fiica lui Nicolae Iorga c[s[torit[ cu un italian care vorbe=te perfect rom`ne=te.. pentru a rezolva cerin\ele rom`nilor. La München. 78 delegat al Caromanu-ului pentru Germania =i Austria. Din Fran\a m-am ]ntors la Londra =i apoi am plecat la München ]n Decembrie 1949. delegat general al Consiliului Ecumenic pentru Austria. un oarecare Bujin. din partea rom`nilor a vorbit maiorul Croitoru. am luat leg[tura cu Deyken. 79 . Dup[ Floren\a am mers la Roma. generalul Ion Gheorghe. unde am fost hirotonisit episcop de c[tre mitropolitul ortodox al Germaniei. maiorul Ciorba. la Milano. De aici am plecat la Floren\a. am plecat ]n Italia. la Bucure=ti. reprezentantul Consiliului Ecumenic pentru Germania. avea un depozit de vinuri. Aici era profesorul Caragata.Spre exemplu: la o min[ am g[sit circa 9 (nou[) rom`ni printre care studen\i =i de alte meserii care erau \inu\i la munca de min[ foarte grea. La Milano am amenajat o capel[. A mai vorbit mitropolitul Serafim =i arhiepiscopul +tefan. La lag[re am mers cu Papanace. macedonean de origin[. =eful legionarilor dun München. elemente f[r[ suprafa\[. }ntrebare: Ce ai f[cut la Geneva ]n aceast[ perioad[ ? R[spuns: Am plecat la Geneva la ]nceputul anului 1950.}n urma interven\iei mele ace=tia au fost muta\i fiecare la locul unde avea specialitatea. Ei duceau o via\[ grea ]n Anglia.Pentru aceasta to\i rom`nii vroiau s[ se ]ntoarc[ ]n \ar[ dup[ ce va c[dea regimul actual.. Deyken. numit Serafim. ]n loc s[ fie trecu\i fiecare la specialitatea lui. unde am oficiat o slujb[ pentru pu\inii rom`ni afl[tori ]n Milano. pentru scoaterea din lag[r a preotului Surtucanu. iar el care a fost consul ]n Rom`nia. =tia bine rom`ne=te. arhiepiscopul +tefan al Austriei =i episcopul Filip al Münchenului vicar al mitropolitului Serafim. Am mai plecat pentru a mul\umi Consiliului Ecumenic pentru cheltuielile care le f[cuse pentru hirotonirea mea. Interven\iile le f[ceam la Oadams. La Roma am v[zut pe inginerul Sl[vescu.. m-am interesat de via\a lor ]n general =i luam m[suri sau interveneam la autorit[\i acolo unde era cazul. pe l`ng[ faptul c[ nu era niciun interes din partea autorit[\ilor engleze de a se ocupa de via\a rom`nilor. maiorul Florescu.Neput`nd emigra. Dup[ hirotonire. Au asistat rom`ni din München. i-am mul\umit pentru unele m[suri luate asupra celor solicitate de mine. La Floren\a am locuit la hotel. era ]ntreaga via\[ grea =i plin[ de lipsuri =i greut[\i ]n Anglia. Hirotonirea s-a f[cut ]n biserica rus[ din München.Oadams mi-a dat actele mele =i mi-a spus ca s[ m[ duc pentru sfin\ire la München s[ dau pe la Geneva s[ iau bani dela Consiliul Ecumenic.Eu am c[utata s[ le ]nt[resc moralul spun`ndu-le c[ ]n cur`nd ne vom ]ntoarce ]n \ar[. unde am luat leg[tura cu grupul Papanace. Mih[ilescu dela Freiburg. pentru a aranja plecarea unui grup de rom`ni prin ajutorul IRO. maiorul Croitoru. reprezentatntul Consiliului Ecumenic ]n Germania. Scopul c[l[toriei mele la Roma a fost vizitarea lag[relor din jurul Romei =i ajutorarea fugarilor rom`ni.To\i rom`nii erau ]ncarcera\i ]n diferite munci. }n aceast[ perioad[. cerute de rom`ni. preotul Surtucanu a fost eliberat din lag[r =i m-a ]nso\it apoi tot timpul. La interven\ia lui Englezis. legionarul Lasinski. la cererea lui Atkinson. legionarul Titi Constantinescu. de al\ii nu-mi mai amintesc.Hirotonirea mea s-a f[cut de c[tre mitropolitul Serafim. c[ruia dup[ ce iam f[cut un expozeu asupra celor ce am constatat =i v[zut ]n coloniile rom`ne. prima dat[ cum am sosit. So\ia acestui Englezis este rom`nc[. cu Ghi\ea =i preotul Surtucanu. legionarul Virgil Popa. rom`ni din Salzburg.

12 Februarie 1954 .fiica lui Trancu-Ia=i. }n timpul acestei ]ntrevederi. De cele mai multe ori am fost ]n Germania la München. unde am avut o prim[ ]ntrevedere cu Bossi. Papanace arat[ c[ gruparea simist[ a dec[zut datorit[ conducerii ei. Dup[ mas[ la ora 17. ai ar[tat c[ ai plecat la Geneva. c[ dac[ se mai 81 .Organiza\ia Interna\ional[ de ajutorare a refugia\ilor politici) se afl[ ]ntr-o situa\ie foarte critic[. cu scopuri biserice=ti. Nu cunosc nume de fugari rom`ni sau al\i fugari din Balcani. La data c`nd am fost eu la München . ]n v`rst[ de 40 de 80 ani.) El se ocup[ mult cu scrisul.prin 1950 =i 1951 . Acolo slujea preotul Stegaru originar din Bucovina. Cu Papanace am discutat mai mult ]n leg[tur[ cu luptele lui cu Sima pe care ]l socotea un intrus. Tot atunci mi-au adus la cuno=tin\[ c[ IRO (International Refugees Organisation .n. instrument al regelui Carol. a avut o atitudine foarte necamaradereasc[. deoarece dup[ s[rb[torile de iarn[ (Cr[ciun) urmeaz[ s[ avem o conferin\[. i-am f[cut un expozeu general asupra activit[\ii mele din ultimele luni.nu-mi amintesc numele . Papanace sus\ine c[ Sima a fost agentul =i omul de cas[ al lui Armand C[linescu. refugia\ii au comunicat =i protestat pentru faptul c[ printre refugia\i sunt unii agen\i comuni=ti =i unii care erau recalcitran\i =i le f[ceau greut[\i. Papanace arat[ c[ Sima ]n timpul r[zboiului fiind ]n Germania. Arat[ activitatea d-tale am[nun\it[ =i toate leg[turile d-tale dup[ ce ai ajuns la Geneva ? R[spuns: La Geneva. care trecuser[ la catolicism. deoarece majoritatea guvernelor \[rilor unde au emigran\i diferi\i. conferin\[ ]n care se vor discuta =i rezolva toate problemele emigran\ilor =i eu s[ fiu ]n deplin[ cuno=tin\[ de cauz[ a tuturor emigran\ilor. Papanace are un ziar numit <BALCANICA> care apare lunar. vinovat de moartea lui Codreanu =i a celorlalte v`rfuri legionare. unde se afla =i Machie. s[ vizitez toate lag[rele unde se aflau noii refugia\i =i s[ caut pe c`t posibil s[-i cunosc pe to\i ]ndeaproape. }n Roma n-am mai cunoscut al\i rom`ni. Dup[ aceasta ei mi-au adus la cuno=tin\[ c[ ]n ultimul an au venit noi refugia\i =i majoritatea intelectuali. care scriu la ziarul <BALCANICA>. c[s[torit[ cu un italian care =tie perfect rom`ne=te. =eful Consiliului Ecumenic din München.De c`te ori veneam la München. am fost la Wiesertuft. Dela acesta primeam ajutoare pentru rom`nii refugia\i. iar ]n locul lui r[m[sese s[ slujeasc[ un preot ucrainean. un tip negricios. Spania.dar =tiu c[ era avocat.conduc[torul coloniei rom`ne din München. ]ntruc`t mai to\i emigraser[ ]n Brazilia sau Australia. La acest ziar scriu to\i balcanicii fugari. legionar. cult. Portugalia. Rferitor la Papanace. Chiar ]n lucr[rile sale. Italia.a.nu-mi amintesc numele hotelului. Cred c[ este ]n Serviciul de Informa\ii al americanilor.Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 16 }ntrebare: }n procesul verbal din ziua de 12 Februarie 1954.}n München r[m[seser[ pu\ini rom`ni. (Constantin Papanace fusese subsecretar de stat la Externe ]n 1940 =i conducea ]n str[in[tate un grup disident fa\[ de Horia Sima . Acesta ma pus la curent cu lucr[rile sec\iei rom`ne din consiliul ecumenic =i c[ dup[ mas[ la orele 17 mi s-a fixat ]ntrevederea cu pre=edintele consiliului ecumenic Wiesertuft. Acest preot plecase apoi ]n Brazilia. Ei mi-au cerut ca imediat dup[ sfin\ire (hirotonie). ]l vizitam pe englezul Deyken. are o serie de lucr[ri. m-am dus la acela= hotel. }ntrebare: Ce alte centre din Europa ai mai vizitat ]n afar[ de cele declarate ? R[spuns: Am mai fost ]n Germania. pot spune c[ el este =eful grupului legionar antisimist. al consiliului ecumenic. era ginerele preotului Tincoca . numai a episcopilor ortodoc=i la Geneva. Toate aceste guverne au avertizat IRO. La München am fost de 3-4 ori =i locuiam la un hotel l`ng[ gar[ . El era nemul\umit de legionarii din grupul s[u.

D`nd instruc\iuni precise c[ celor ce credeam de cuviin\[ noi =i ne asum[m r[spunderea lor. care cunosc importan\a misiunii =i lucr[rile consiliului ecumenic. }ntrebare: Arat[ ]n continuare cum s-au petrecut lucrurile ? R[spuns: Dup[ ce am primit dela casieria consiliului suma de 6000 dolari pentru cheltuieli. pentru a lua m[suri de arestare a individului respectiv. dela 25 Decembrie =i p`n[ la 10 ianuarie 1950. am trecut prin urm[toarele lag[re: }n Germania Occidental[ lag[rul München. la conferin\[/ }ntrebare: }n mod concret care era misiunea d-tale ? R[spuns: Misiunea mea era de a verifica ]n linii mari. Lintz. c[rora le eliber[m certificatul de emigrare (cre=tin practicant) ace=tia dau c`te o declara\ie c[-l 83 . num[rul lor =i cine sunt ei. ]ntr-un or= mai mic. fiind un om de ]ncredere al englezilor. Salzburg =i Strosel l`ng[ Gratz. care s[ cerceteze dela caz la caz pe refugia\i. episcopul bulgar Ioan. ca pe viitor s-o fac[ birourile respective prin reprezentan\ii lor. 82 La aceste lag[re. Boboteaza. La conferin\[ a participat grecul mitropolit Ghermanos dela Londra care a prezidat conferin\a. c`nd am avut conferin\a la Geneva. lag[rul de l`ng[ Baden-Baden (zona francez[). trebuiau s[ se fac[ pe baza instruc\iunilor ce le vom primi la conferin\[. indiferent cine ar fi. anun\`nd comandantul lag[rului. Dup[ aceasta. Dela Roma am plecat direct la Geneva. lag[rul de l`ng[ Frankfurt =i ]nc[ un lag[r din zona Francez[. Roma =i Neapole. dup[ cum g[sesc eu de cuviin\[. pentru a vedea dac[ printre ei sunt agen\i comuni=ti. nu avem suspiciuni =i nu ne putem asuma r[spunderea de emigrare. La München am luat primul contact cu Deyken. c`nd eu trebuiam s[ fac slujbe religioase. pentru fixarea zilei de sfin\ire. episcopul s`rb Irineu. pe to\i refugia\ii. s[ nu le d[m certificat. Verificarea am[nun\it[ =i m[surile ]mpotriva lor. Aici am luat leg[tura cu delega\ii consiliului ecumenic din zona respectiv[ =i cu comandan\ii legionarilor. am cunoscut pe noii fugari rom`ni. pela diferite lag[re.repet[ aceste cazuri pe viitor va refuza viza de intrare a oric[rui refugiat. ]naintea Cr[ciunului 1949. am fost ]n scopul ]ndeplinirii misiunii mai sus ar[tate. La conferin\[ au participat deasemeni pre=edintele consiliului ecumenic Wiwsertuft scretarul general al consiliului ecumenic Machie =i func\ionarii permanen\i ai diferitelor na\ionalit[\i din consiliul ecumenic. f[r[ de care nu se va mai da pe viitor nici o viz[ de intrare ]n diferitele \[ri de emigrare. Arhiepiscopul polonez Sava. pentru a-mi da seama de noii refugia\i veni\i. ]n triplu exemplar dup[ care am plecat ]n lag[rele din Germania pentru a vedea pe noii veni\i =i apoi ]n lag[rele din Austria =i Italia. pentru a participa la conferin\a episcopilor. ]ns[ individul este cunoscut de trei persoane. }n Italia lag[rul din Triest. unde am avut prilej. s-a fixat ziua de sfin\ire mai apropiat[. Anul Nou. =i am trecut fugitiv. La deschiderea =edin\ei. mi s-a eliberat actul de hirotonie. sau dac[ noi nu cunoa=tem pe un individ. delegatul consiliului ecumenic pe ]ntreaga Germanie Occidental[ =i ]mpreun[ cu el am fost la mitropoli\ii ru=i albi. Tot acest timp. nu-i =tiu numele. Deoarece se apropiau s[rb[torile Cr[ciunului. Instruc\iunile precise. s[ se fac[ de reprezentan\ii bisericilor respective. F[c`ndu-se sfin\irea canonic[. episcopul protestant cehoslovac. se vor da dup[ s[rb[tori. s[ le eliber[m certificate de emigrare. dup[ care se va elibera un certificat de cre=tin practicant. ]n ziua de 10 Ianuarie. }n acest timp. iar celor ce nu suntem de acord =i avem suspiciuni. =i mai mul\i din Banat. Machie ne-a citit o adres[ trimis[ dela IRO Consiliului Ecumenic. }n Austria lag[rul dela Insbruk. Pentru aceste considerente IRO studiaz[ posibilitatea ]ngr[dirii verific[rii =i responsabilit[\ii. am plecat la München singur. am vizitat ]ncontinuu =i am oficiat slujbele na=terii. unul dintre cele mai mari lag[re. mai ales noii veni\i. care ]ns[ nu erau intelectuali prea mul\i cum se spusese la Geneva. etc. un episcop protestant ungur. Pentru rom`ni a participat Bossi. mitropolitul Ghermanos mi-a salutat venirea mea ca nou episcop sfin\it recomand`ndu-mi s[ iau exemplu de activitate dela episcopii b[tr`ni. prin care aducea la cuno=tin\[ c[ pe viitor verific[rile tuturor refugia\ilor ce urmeaz[ s[ emigreze. cu avionul.

ziua . Cam la c`\iva centimetri... certific[m prin prezentul c[ domnul ...... Arhiepiscopul VICTOR LEU al Europei Apusene =i Orientului Apropiat. Certific[m c[ domnia sa nu este un agent comunist trimis pentru propagand[ sau instigare ci numai un refugiat real. iar la Roma. semn[tura ... atunci ]i eliber[m =i respectivului certificat de cre=tin practicant (bun cre=tin). care deasemeni era al rom`nilor din Italia. prin care ]ndemnam poporul s[ lupte sub toate aspectele ]mpotriva regimului din \ar[ =i f[c`nd propagand[ de calomniere =i ponegrire a conduc[torilor din RPR =i a realiz[rilor din \ar[. ]n general... Eu nu am semnalat nimic atunci la conferin\[. Pe scurt din toat[ aceast[ propagand[ a mea ziaristic[ =i la radio.. La Lintz am scris la ziarul VESTITORUL. s-au nec[s[torit cu d-ra . era scris ]n latul coalei CERTIFICAT. dau urm[torul r[spuns: ]n calitatea mea de episcop al bisericii ortodoxe rom`ne din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. Discursurile erau ]n limba rom`n[ =i adresate poporului rom`n.. Ion Gheorghe.. adic[ organizarea episcopiei.. Totodat[ ni s-a adus la cuno=tin\[ ca s[ fim mai aten\i asupra refugia\ilor care au p[r[sit religia na\ional[ =i au devenit sectan\i..cunosc. scria <Europa Apusean[>.... Articolele se refereau la combaterea ]n mod du=m[nos a RPR =i URSS =i combaterea comunismului ]n general. ne-a recomandat ca s[ p[str[m str`nse leg[turi de colaborare cu delega\ii consiliului ecumenic... la postul englez de radio din Gratz =i la postul de radio francez din Insbruk...... desenat[ stema \[rii Rom`niei monarhice =i sub stem[. fugit din \ar[ de ordin politic.... deasemeni am mai avut activitatea ziaristic[ =i am vorbit la radio... c[s[torit.... ]n scopul de a influen\a pe rom`ni =i cititori ]mpotriva regimului din \ar[... cu ce anume te-ai mai ocupat ]n aceast[ periad[ ? R[spuns : M-am mai ocupat de activitatea bisericeasc[. organ al rom`nilor din Austria..... cu acest prilej....... n[scut ...... 84 }ntrebare: }n afar[ de activitatea acesta de eliberare a certificatelor...... fiul lui . numele =i de fat[. comuna .. =i al ... jude\ul .. n[scut sau nu n[scut ortodox... }ntrebare: Cum explici d-ta leg[tura dintre calitatea d-tale de episcop =i misiunea de a cerceta pe rom`nii din lag[r ? R[spuns: La ]ntrebarea Dvs.. din \[rile respective... }n col\ul din st`nga erau trei culori care t[iau col\ul =i era scris EPISCOPIA ORTODOX{ AUTONOM{ ROM~N{...... Dup[ aceasta... Totodat[ am vorbit la posturile americane de radio din Salzburg =i München... prima sarcin[ era activitatea religioas[ sac85 ... din toate \[rile democrate ]n frunte cu URSS. copii ... Dup[ conferin\[... Dedesupt era scris: <Noi.......... deoarece ei cunosc mai bine ca noi st[rile legale =i ne vor fi de mult ajutor.... Machie. Acest ziar era subven\ionat de americani =i ap[rea ]n condi\iuni tehnice din cele mai bune. Deoarece ]n r`ndurile lor s-au dovedit c[ s-au ascuns cei mai mul\i agen\i comuni=ti. atacam du=m[nos comunismul. toate datele lor.. Drept care i-am eliberat prezentul certificat... Articolele erau scrise la cererea diferi\ilor ziari=ti. spre a-i servi la viza de emigrare. este de origin[ . Este un bun cre=tin pe baza declara\iilor date =i temeiul jur[m`ntului f[cut.. }ntrebare: F[ o descriere a certificatelor de bun cre=tin ? R[spuns: Certificatele erau pe coal[ de h`rtie alb[.. anul . eu m-am re]ntors la Salzburg =i am ]nceput s[ trec prin lag[re... Aceste discursuri le f[ceam din proprie ini\iativ[ ]n calitatea mea de episcop.. Data ... episcopii vechi au semnalat diferite lucruri pentru refugia\ii lor..... fiind editat de gen. }ntrebare: Arat[ concret ce anume ai f[cut ? R[spuns: Am scris la ziarul PATRIA dela München organ al rom`nilor din Germania. am scris la ziarul VATRA. dup[ ce ]nainte m-am ocupat cu diferite probleme de ordin bisericesc.

c[utarea de noi prieteni =i semeni cu care s[ ai ceva comun. erau recunoscute de toate guvernele \[rilor apusene. m[car teoretic. +i deodat[ apare un prelat.) LEU VASILE ANCHETATOR PRIM.ramental[. (ss. rezult[ c[ hot[r`rile org. O mul\ime de oameni pentru care singurul \el era s[ ajung[ <dincolo>. dramele exilului . pentru a putea emigra acolo unde ei voiau. care vorbe=te limba ta. care au fugit cum au putut din \ara ocupat[ =i au luat drumul bejeniei nu din vreun calcul =i cu o preg[tire f[cut[ mai ]nainte. sub amenin\area unei r[zbun[ri <de clas[> sau a deposed[rii de drepturile lor. Dumitr[=coniu. Eu nu m-am amestecat ]n treburile interne ale \[rii respective. un duhovnic din neamul t[u. ]\i ]n\elege soarta care este ca =i a lui =i are t[ria de a vorbi cu cei de care ]\i depinde de acum ]nainte aceast[ soart[ ajut`ndu-te s[-\i faci 87 86 . lucru care a fost stabilit la o conferin\[ a mini=trilor de externe ai tuturor \[rilor capitaliste din Europa c`t =i Orientul apropiat. IRO =i consiliului ecumenic. chiar ]n condi\iile cele mai prospere. ]n adunarea c[reia g[se=ti spiritualitatea pe care a-i l[sat-o acas[ iar. retr[ie=ti datinile neamului de departe. Aceasta este explica\ia. ci cu disperarea produs[ de cizma str[in[. Prezentul proces verbal de interogatoriu a fost citit de mine cuv`nt cu cuv`nt =i corespunde ]ntru totul ce cele declarate de mine. Pentru c[ lipsa mediului cu care te-ai obi=nuit. caut[ c[ut[rile credin\ei tale. alunga\i de instaurarea unei puteri a anticristului. }ntrebare : Din felul cum ai explicat d-ta problema eliber[rii certificatelor pentru emigrare. iar ]n al doilea r`nd combaterea =i lupta sub toate aspectele ]mpotriva comunismului. ea consta =i ]n felul ar[tat mai sus de cercetare a refugia\ilor =i la fiecare pas =i ori cu cine discutam ar[tam ]n culori c`t se poate de negre =i exagerat uneori. Cum se explic[ acest lucru ? R[spuns: IRO. doar at`t. (ss. situa\ia din RPR deaceia eu m[ consider cel mai mare du=man al regimului din \ar[. LOCOTENENT. este u=or de ]n\eles ce ]nseamn[ pentru o turm[ s[-=i g[seasc[ p[storul. erau valabile pentru toate guvernele \[rilor ]n care se g[seau rom`ni refugia\i. sub binecuv`ntarea Hristosului ]ntru care te-ai botezat. Dar o asemenea nevoie exist[ chiar =i pentru cei care pleac[ din \ar[ ]n condi\ii normale =i se duc ]n anumite locuri unde au o primire preg[tit[ dinainte. cu speran\a oarb[ a sor\ii necunoscute =i cu riscurile imense a vagabond[rii ]ntr-o lume ]n care nu te cunoa=te nimeni =i nimeni nu are obliga\ia s[ te ajute. am putut s[ ]ndeplinesc misiunea fiind nestingherit de nimeni din organele statului respectiv. ci m-am ocupat numai de problema refugia\ilor rom`ni. Dar s[ ne g`ndim ce ]nseamn[ aceasta pentru o mul\ime de oameni teroriza\i. a=a cum am vrut eu. nevoia de a =ti c[ po\i apela la cineva =i te po\i sim\i solidar cu cineva ]=i afl[ chemare mai puternic[ spre Biserica neamului t[u.) N. Aceast[ lupt[ a mea anticomunist[ nu consta numai ]n propagand[. Av`nd delega\ie dela aceste organiza\ii. Aceasta este chemarea care d[ t[rie coloniilor de emigran\i ]n jurul bisericilor lor. Consiliul Ecumenic =i alte organiza\ii interna\ionale.ale ]ndep[rt[rii de matc[ =i ale dezr[d[cin[rii indiferent ]n ce condi\ii s-ar petrece ele. Capitolul V C{TRE CITITOR Pentru cei care cunosc. din Apus.

o ]ngr[dea. la care recurge omul doar din disperare. Exist[. fiecare cu fuga lui =i cu dramele lui. Garanta ca rom`n.. se afl[ acele Certificate semnate de Arhiepiscopul Ortodox Rom`n al Europei Apusene. mai ales c[ prin ace=tia. Iar la temelia multor colonii rom`ne=ti ale diasporei care-=i p[streaz[ =i ast[zi spiritualitatea.un rost. ale c[ror unice speran\e erau firavele informa\ii despre unele zone ]ndep[rtate ale lumii unde =i-ar putea reface via\a mai repede: o Argentin[. sau foarte pu\in cunosc`ndu-se fiecare ca persoan[. de ce n-am spune-o. aceasta era cerin\a misionar[ ce st[tea ]n fa\a Bisericii Neamului care. dar nepreg[tit[ s[ te asimileze =i. s[ ne g`ndim ce ar fi ]nsemnat pentru ace=ti oameni care b`jb`iau ]ntr-o lume necunoscut[. tocmai spre a fi sigur[ c[ se poate salva. ace=tia fiind cazuri evidente de infiltra\ie. ]n ciuda ciop`r\irilor teritoriale =i a dihoniei luptei de clas[ adus[ de anticrist. fiecare cu nevoile lui =i cu capacit[\ile sau incapacit[\ile lui de a se adapta str[in[t[\ii. oriunde s-ar afla ace=tia. ]n locul germenilor de rezisten\[ na\ional[ pe carei puteau purta nealtera\i doar cei care reu=eau s[ fug[ din \ar[ ? B[t`nd lag[rele de rom`ni. pentru ni=te rom`ni =i le d[dea astfel posibilitatea s[-=i fac[ coloniile lor rom`ne=ti ]n care s[ nu se ]ndep[rteze de sim\irea fa\[ de \ar[ =i s[ nu intre ]n jocul perfid prin care Moscova voia s[-=i introduc[ agen\ii distructivi ]n ]ntreaga lume. s-a facilitat r[pirea care l-a dus pe Episcop. la neaplecarea dinspre lumina cre=tin[ a capetelor Br`ncovenilor dec`t sub securea c[l[ului. Acesta era \elul principal cu care plecase din \ar[. +i a r[spunderii fa\[ de p[strarea con=tiin\ei lor. s[ fie p[stori\i de o episcopie care ]n mod subtil =i cu o finan\are bun[ ar fi urmat ordinele Moscovei. At`t. la <pohta ce-am pohtit> care nu numai pohta lui Mihai Viteazul era. S[ ne g`ndim c[ emigra\ia de atunci era o mas[ necunoscut[ de oameni necunoscu\i ]ntre ei. desigur. episcopul nou ales =i uns ]=i cunoa=te enoria=ii. o Canad[ sau o Australie. ne put`nd s-o distrug[.. la modul propriu. ]i ajut[ s[ ]=i ob\in[ actele de identitate =i garanteaz[ pentru ei ]n fa\a statelor care voiau s[-i primeasc[. ]n ]nsu=i interiorul <capitalismului putred> ar fi clocit acolo. ]n fibra constitutiv[ a marilor oameni ai neamului sensul ]ndatoririi lor fa\[ de \ar[ =i popula\ie. ]n m`inile Moscovei. ]n ciuda interzicerii de atribu\ii prin care guvernarea. au primit ajutorul Bisericii lor. +i. Cum ar mai fi fost <tria\i> =i <]ndruma\i> bie\ii rom`ni care tocmai de frica aceleia=i puteri fugiser[ din \ar[ ?! Ce mi=care prosovietic[. mai presus dec`t ambi\iile puterii trec[toare. unii lipsi\i =i de acte. La fel au g`ndit =i au ac\ionat acei membrii ai Sinodului Bisericii Autocefale Ortodoxe Rom`ne ]n situa\ia disperat[ ]n 89 . ]ntr-o lume din care nu s-au =ters urmele r[zboiului. p[stra ]n sinodul ei con=tiin\a cre=tin[ a ]ndatoririlor fa\[ de to\i fii s[i. care nu =i-a aflat precis reorganizarea =i care te adun[ la un loc cu al\ii doar pe criteriul c[ vorbe=ti aceea=i limb[ sau c[ fugi de aceea=i du=mani. e posibil. Dar fapt este c[ to\i rom`nii afla\i ]n deriva emigra\iei f[r[ perspectiv[. 88 Din sutele =i miile de oameni sorti\i bejeniei str[in[t[\ii de <instaurarea regimului de democra\ie popular[> doar doi sunt men\iona\i a nu fi primit certificatul Episcopiei Ortodoxe Autonome Rom`ne din Europa Apusean[. ci a \[rii. S[ ne g`ndim la testamentul lui +tefan cel Mare. ci \ara trebuie s[ aib[ mai multe c[i. Nu este aceasta o binecuv`ntare pentru fiecare n[p[stuit al sor\ii care a luat drumul exilului ? Ca s[ nu mai spunem ce ]nseamn[ pentru o grupare ]ntreag[ de oameni aduna\i care cum s-a nimerit. la ]n\elepciunea celor care-=i deziceau rangurile personale c`nd g[seau calea ]nt[ririi doar prin domn str[in =i la refuzul lui Antonescu de a-=i aresta adversarii politici prin celebra rezolu\ie pe referatul Siguran\ei prin care recunoa=te c[ nu el este singura solu\ie. Ni=te oameni f[r[ o matc[ na\ional[ ]n str[in[tate care s[-i poat[ primi =i ]ndruma. ]ndrept[\it[ a te suspecta pentru c[ vii de dup[ cortina de fier. C[ or fi fost =i al\ii pe care mila cre=tin[ ia crezut capabili de a ie=i din ispit[.

iar din celula sa de os`ndit. ci =i de credin\a c[ Dumnezeu ]i va p[stra pe cei care pot continua acest misionarism 91 . fiindc[ o ]ncercare prin Biseric[.Nici m[car despre biserica rom`n[ din Paris care ]n acea perioad[ era disputat[ ]ntre legionari =i modera\ii refugiului. dar ]ncerca acela=i lucru =i cu diaspora.care du=manul ne ocupa nu numai \ara. iar ancheta continu[ inuman =i antijuridic. ce e necesar =i trece mai departe spre a nu servi anchetei nimic ]n plus. a ac\iunilor politicienilor importan\i =i a Casei Regale. ortodoxia rom`n[ a ]ncercat salvarea prin ]ndatorirea misionar[ pe care Episcopul Grigorie a dat-o celor doi preo\i trimi\`ndu-i la rom`nii din lumea liber[. vreo for\[ 90 personal[ sau colectiv[. a creat pentru rezisten\a rom`n[ forul spiritual al Episcopiei Europei Apusene =i a Orientului Apropiat care ]i poate =i cataliza =i coagula eforturile. iar refuzul lui este declarat pe fa\[ tocmai ca o provocare la pedeapsa suprem[ pentru a se asigura c`t mai repede c[ nu vor scoate de la el nici o informa\ie prin care s[ fie periclitat[ continuarea rezisten\ei. a aprins-o destul de bine ]n lumea liber[ ]nc`t s[ nu mai poat[ fi deturnat[. ia toat[ r[spunderea acestui foarte important act na\ional asupra sa =i cel mult asupra tat[lui s[u al c[rui rol de ini\iator =i de principal exponent al mi=c[rii de ap[rare na\ional[ prin Biseric[ era =i a=a bine cunoscut. Aceasta este toat[ grija: La ]ndemnul tat[lui s[u Grigorie Leu =i a celorlal\i arhierei rom`ni care l-au ]ncurajat. din tot ce spune despre o lume a c[rei realitate poate fi cunoscut[ la fel din ziare sau document[ri publice. conflictul fiind at`t de grav ]nc`t guvernul francez ia m[sura de a o ]nchide. +i p[streaz[ secret asupra celor care l-au ajutat aici. recunosc`nd cu satisfac\ie c[ a fost cel mai mare du=man al comunismului =i asum`ndu-=i toate actele posibile ]ntru aceasta. pomene=te institu\ii =i personalit[\i str[ine l[s`nd anchetatorilor satisfac\ia func\ion[reasc[ de a se l[uda fa\[ de =efii moscovi\i c[ au smuls secrete ale capitalismului ]n putrefac\ie. este consemnat[ cu eviden\[. T[cerea lui asupra acestui subiect ca =i asupra secretelor de organizare a diasporei. semneaz[ procesele verbale de interogator l[s`nd toate epitetele puse de =colirea prosovietic[ =i limbajul <antiimperialist> al semidoctismului anchetatorilor. doar. chiar =i execu\ia ]i este am`nat[ pentru aceasta. derut`nd astfel aten\ia de la to\i ceilal\i care trebuiau s[ r[m`n[ liberi ca s[ poat[ continua. }ncolo. Cine au fost ei ? Care dintre ]nal\ii prela\i au consim\it la aceast[ tain[ pe care le-o propunea fratele lor ]ntru hirotonire. P[streaz[ realitatea de acolo c`t mai departe de =tiin\a celor de aici ca s[ nu le dea arme prin care s[ se infiltreze. }=i asum[ totul. Episcopul Grigorie al Hu=ilor. pntru ca ei s[ poat[ duce mai departe lupta. prin supunerea parohiilor rom`ne=ti tocmai for\elor oculte cu care du=manul ]=i regiza provoc[rile ]n lumea liber[ =i crea agenturi comuniste printre emigran\i. el spune tot ceea ce =tie sau se poate afla de la al\ii. el a pornit o idee. Pomene=te nume. totul ]n limitele a ceea ce ne ]n\elesesem dinainte s[ spunem. ]nainte ca cel r[u s[ se poat[ infiltra. are grij[ ca. Dar. +i. nici din \ar[. nici din str[in[tate s[ nu mai pot[ fi aflate acele persoane care ar putea continua ideea =i dup[ dispari\ia lui. adic[ lucruri de care e sigur c[ pot fi confruntate devenind c[i ]nchise pentru anchetator =i l[s`ndu-i ]n libertate de ac\iune pe cei care =tiu mai multe despre eforturile lui. }i ap[r[ pe to\i =i nu spune dec`t cele stabilite ]nainte de plecare. chiar =i dup[ ce e dat[ sentin\a capital[. Acesta este sensul refuzului s[u categoric =i al insisten\ei ]n executarea pedepsei: Nu e vorba numai de cavalerismul celui care ia totul asupra sa. Am confirmarea acestui fapt chiar prin exemplul m[runt pe care ]l reprezint personal: Nimic despre ceea ce =tiam eu. Tocmai spre a ]nt[ri suflete=te acolo rezisten\a. pomene=te locuri. nu transpare nici o dat[ nimic despre vreo direc\ie. Pomene=te. ba chiar se bucur[ de c`te ori are prilejul s[=i agraveze vina. nu d[ am[nunte. nu s-a aflat niciodat[ din gura anchetatului cu toate c[. care a fost angrenat[ ]n misiunea sa =i ar putea-o continua dup[ anihilarea lui. din \ar[ sau din str[in[tate. am v[zut. sau mai ales tat[l meu.

posibilitatea misionar[ chiar =i pentru cei mul\i. asculta. Ca dovad[ c[.]n slujba ideii de salvare na\ional[. pe toat[ extinderea ei. nu a cedat nici o dat[ presiunilor f[cute de ierarhia moscovit[ =i nu s-a supus acesteia. cel pu\in ]n sensul de a nu mai admite asemena ucazuri de supunere necondi\ionat[ fa\[ de interese strict str[ine. chiar dac[ a cerut ajutorul altor ierarhii ortodoxe. dac[ au avut c`t de c`t sim\ire cre=tin[. Episcopul Grigorie al Hu=ilor str[duise mereu pentru aceasta. nu s-a putut s[ nu cad[ pe g`nduri =i s[ nu reac\ioneze ]n forul lor intim ]n sprijinul ideii de p[strare a fiin\ei na\ionale. odat[ cu timpul. A= ]ndr[zni s[ afirm c[ ]ns[=i oficialit[\ile vremii care au =tiut despre proces =i con\inutul s[u. dac[ nu ]ntr-o ac\iune direct[. printrun asemenea sacrificiu. s-o spunem 92 cinstit. chiar dac[ p[trundeau provocatori de-ai no=tri. C`nd ]i spuneam cuiva numele meu. Dar ceea ce este chiar mai important dec`t cele de mai sus. a apelat la to\i cei apropia\i =i a devenit sufletul unei mi=c[ri de ap[rare a identit[\ii autocefaliei noastre. putem constata c[ speran\a i s-a ]ndeplinit. Deoarece. Dar =i activitatea lui =i procesul lui =i lini=tea acelora care =i-au dat seama c[ nu au c[zut =i ei ]n urma acestui proces. modalitate prin care Guvernul Groza voia s[ scape de liderii spirituali pe care-i aveau satele. emigra\ia rom`n[ a fost decontaminat[ pentru totdeauna de pericolul sovietiz[rii care. ]ndemnuri =i c[r\i de rug[ciune pe care c[lug[rii basarabeni ad[posti\i de el dup[ refugiu. sim\irea patriotic[ av`nd ]nt`ietate =i Biserica fiind l[sat[ s[ aib[ grij[ de nevoile diasporei ]n a=a fel ]nc`t. rar om s[ nu simt[ nevoia de a m[ ]ntreba intim =i discret: <e=ti rud[ cu cel care vorbe=te despre sovrompatriarhie?> . prin mijloacele moderne ale mass-mediei . ]mplinit[ prin cei binecuv`nta\i de el cu certificatele care le-au dat identitate ]n fa\a autorit[\ilor din locurile unde s-au stabilit. }n tiparni\a sa de la Hu=i el scotea pastorale. Episcopul Grigorie al c[rui rol de mentor na\ional al unor asemenea idei de rezisten\[ prin Biseric[ era bine cunoscut. Iar c`nd =i-a dat seama de for\a str[in[ prin care se ]ncerca deturnarea bisericilor din emigra\ie. ]n \ar[ =i str[in[tate. el a luptat cu guvernarea ]mpotriva cotelor puse \[ranilor =i ]mpotriva pension[rii preo\ilor. Ca senator de drept. chiar pozi\ia oficial[ fa\[ de ideea sus\inerii unor rela\ii de natur[ na\ional[ cu emigra\ia s-a modificat ]n ]ns[=i mijlocul guvern[rii comuniste. Prin acei patru ani (c[ doar at`\ia au fost !) ai misionarismului s[u arhieresc. El nu recuno=tea limitarea eparhiei sale la Prut consider`nd-o o form[ administrativ[ ]ntre state. chiar dac[ a avut de trecut prin multe convulsii. Iar acesta. care nu avea cum s[ limiteze drepturile spirituale ale Bisericii Na\ionale. li se ]nchisese pentru totdeauna calea c[tre sim\irea rom`neasc[. con=tientizat[ atunci. Iar rezultatul este c[ dup[ aprope o jum[tate de veac. ]n fond. toat[ popula\ia \[rii. au dat impuls =i viabilitate ]nd`rjirii de a continua asemenea idei de afirmare na\ional[. sau eram prezentat ca membru al familiei Leu. le treceau prin vadurile Prutului duc`ndu-le fra\ilor lor din Basarabia ai c[ror preo\i fuseser[ deporta\i. c`t[ vreme a mai avut cuv`ntul. }mi amintesc de impactul fascinant al acelor emisiuni ]n epoc[ =i de reac\ia celor care ascultau posturi str[ine. ceea ce a garantat aceast[ salvare. angaj`ndu-=i chiar fiul ]n aceast[ misiune riscant[. inaugur`nd primele emisiuni liturgice =i de cult ortodoxe la posturile de radio care se adresau rom`nilor =i predic`nd adev[ruri pe care preo\ii din \ar[ nu =i le-ar fi putut permite. Realit[\ile diasporei rom`ne=ti o arat[. Acestora. din \ar[. practic. se constituie ]n crearea unui curent de opinie asem[n[tor chiar ]n interiorul \[rii. aceast[ diaspor[. preluase replica grav[ prin care Episcopul Grigorie f[cuse apel la sentimentele de fiu de preot ale lui Petru Groza 93 . tot era mai bine dec`t provocatorii unor interese str[ine. Bine ]n\eles la temelia acestuia st[ personalitatea puternic[ a tat[lui s[u. ]nsemna la modul perfid chiar distrugerea esen\ei cre=tine =i intrarea noastr[ sub zodia anticristului.Pentru c[ v[rul meu. organiz`ndu-i pe rom`nii din diaspor[ =i-a aflat.

Ernest Urd[reanu. Dumitra=cu. =i avea s[-l coste!^ Iar fiul lui a preluat termenul =i ]ncheia fiecare predic[ de la sf`r=itul serviciului religios pe care-l prezenta duminica la BBC sau la alte posturi de radio unde-l duceau drumurile sale arhiere=ti: radio Paris.N. Amiral Constantin Dumitrescu. Prof.<sovromconstruc\ii> =i tot felul de sovromuri prin care ne era spoliat[ industria. Mitropolit Visarion Puiu.V. generalul Ion Gheorghe. +i putem descifra acest focar extr[g`nd numele men\ionate ]n diverse relat[ri banale sau ]n listele de prieteni =i cuno=tin\e apropiate pe care ancheta te obliga s[ \i le reaminte=ti c`t mai des =i c`nd nu te a=teptai. D[rv[rescu B`rlea. Pe unii dintre ace=tia ]i cuno=tea dianainte. avuseser[ leg[turi =i ]n \ar[ =i au re]nnodat conlucrarea ]n str[in[tate. radio Roma. c`nd Curtea s-a mutat la Palatul Elisabeta de la +osea. ]naltul prelat recunoscut de ambii ex regi. Dar sprijinitorii =i ]ncurajatorii episcopului Grigorie. V.cer`ndu-i ca. radio Atena =i altele. Mitropolitul Nifon Criveanu obligat =i el s[ se retrag[ din scaunul de ]nt`ist[t[tor al Olteniei =i chiar urma=ul acestuia. Mihai R[utu.Tilea. ]n \ar[. apoi. Iar activitatea sa asidu[ la zeci de ziare =i la dou[sprezece posturi de radio ]l fac cunoscut =i ]n lume. La fel s-au petrecut lucrurile =i cu Familia Regal[ deoarece. dar =i ]n \ara care ]n taina ei asculta aceste posturi. tat[ =i fiu. titlul de prelat al Bucovinei 95 . Mitropolitul Tit Simedrea p[str`ndu-=i simbolic. Grigore Nandri=. intrau deschis =i pe fa\[ ]n lupta lor cruciat[. Go=tinaru. spre nepl[cerea ocupan\ilor. Horia Sima. Aceasta o spusese public unchiul meu. Boldeanu. * S[ ]ncerc[m. Gogu Constantinescu. Carol =i Mihai.Br[tianu. confesorul reginei Elena. din documentele existente. comandorul Udri\chi. generalul Nicolae R[descu. Hora\iu Com[niciu N. To\i rom`nii de pretutindeni i-au sus\inut lupta =i sunt ast[zi cunoscu\i. general Ulea.c`t[ vreme a vie\uit ]n retragerea pe care i-o impusese Gheorghiu Dej ]nlocuindu-l cu omul s[u care l-a g[zduit la V`lcea. totu=i. general Puiu Petrescu. constituind focarul ini\iativei de rezisten\[ =i salvare na\ional[ prin Biseric[. Vasiliu-Cluj. este clar: el pomene=te ]nt`lniri =i conlucr[ri permanente cu toate numele de rezonana\[ ale exilului: Constantin Vi=oianu. Radu Tilea. Toate slujbele se terminau cu:<fere=te-ne Doamne de sovrompatriarhie!> Prin aceasta. ambii. preo\ii Surtucanu Stegaru. Ivanovici Ursache. rela\iile se restabilesc =i el. general Petru Laz[r. cine erau =i celelelte personalit[\i ]mplicate. Dintre cei din str[in[tate. dac[ a f[cut <sovrompetrol>. trebuie c[uta\i aici. general Platon Chirnoag[. Mitropolitul Irineu Mih[lcescu al Moldovei . s[ nu cumva s[-=i permit[ a face =i o sovrompatriarhie. dup[ cum relateaz[.Constantin Papanace. ]n calitate sa de 94 paroh al Parcului Jianu. mai docilul mitropolit Firmilian. ]n \ar[. Grigore Gafencu. avocat Puiu Cristea. avocat Nicolae Baciu. ]n toat[ perioada guvern[rii comuniste apelul la emanciparea de interesele str[ine. s[ vedem pe c`t posibil. Tana=oca. printre credincio=ii din mijlocul c[rora au fost trimi=i cei doi preo\i. Lista este lung[ =i ]ncepe cu fra\ii ]ntru ierarhie arhiereasc[ ai Episcopului Grigorie: Patriarhul Nicodim care a tr[it p`n[ la ]nceputul lui 1948. radio München (ce con\inea germenii Europei Libere). care cu perseveren\[ =i riscuri mari au permanentizat apoi. tocmai ca s[ verifice prin confruntarea propriilor tale declara\ii dac[ ascunzi sau nu ceva. Nimeni dintre capii emigra\iei nu l-a contestat. a devenit ]n ultima perioad[ a regalit[\ii. }n exil. radio Salzburg. Virgil Veniamin. Mircea Eliade. G`ld[u. Ilie G`rnea\[. radio Istambul. Stelian Popescu. }ntreaga emigra\ie ]n frunte cu Casa regal[ Rom`n[ ]l recunosc drept ]nt`ist[t[tor duhovnicesc al rom`nilor. Radu Constantinescu. devine chiar un foarte activ mediator al intereselor casei Regale cu diferite grupuri ale emigra\iei =i chiar cu familia tutelar[ de Hohenzollern-Sigmaringen.

pe care l-am pomenit la ]ntrevederea de la Medgidia. I.desigur ]n perioadele c`nd nu erau aresta\i vreunii . Spiridon . Ion Constantin S`rbu din Parcul C[l[ra=i.=i episcopul Partenie Ciopron mutat din Alba Iulia unde nu mai putea func\iona o episcopie a armatei. Ion G[l[\eanu biserica Domenii. Lucian Blaga.Dimitrie Gusti. a tr[it ]n ultimii ani un fel de autoclaustrare ]n re=edin\a metropolitan[ de la Sibiu unde unchiul meu ]l vizita. dar rangul arhieresc p[str`ndu-le locul ]n Sf`ntul Sinod. dar numele prietenilor lui. L`ng[ ace=tia apar cu caracter dubitativ numele unor mini=trii ai cultelor din guvernul Groza: Stanciu Stoian =i Mihai Ralea. episcopul Policarp Moru=ca al Maramure=ului. uneori ]n preajma sinoadelor. preotul Ion Raven\a. puteau fi ]nt`lni\i deseori la Hu=i sau la m[n[stirile eparhiale ca oaspe\i de tain[ ai Episcopului Grigorie iar. Gala Galaction. Congener al lor r[mas ]n func\ie.D. George V`ntu. arhimandritul Ambrozie Filiu\[. arhimandritul Lauren\iu Busuioc. I. cu episcopul Chesarie al Tomisului. Cezar Petrescu. Episcopul Grigorie a devenit pionul principal al curentului care se opunea modific[rii statutului Bisericii. Ion Popovici =i Vasile Vasiliu protopopi de Neam\. ]n ciuda interdic\iei moscovite. Dimitrie Cuclin. Gheorghiu de la biserica Uspenia din Boto=ani. nerecunoa=terii jurisdic\iei ei canonice asupra rom`nilor din afara grani\elor. Ion S`n Giorgiu. preotul Pavel Ginaru din Rm. George Gregorian. Mircea Vulc[nescu. care i-au fost colegi de seminar ori de teologie: Mitropolitul Vasile L[z[rescu al Banatului. =i preotul Dumitru Chiril[. Popoiu =i Bl[naru din B`rlad. cred c[ s-au putut discuta unele aspecte ale problemei. Ion Marin Sadoveanu. nu =tiu de ce . episcopul Antim Nica al Dun[rii de Jos. Ace=ti prela\i r[ma=i f[r[ eparhie. Bujoiu. locotenent ]n sacunul de la Curtea de Arge= dup[ plecarea unchiului meu la Hu=i =i episcopul Nicolae al Oradiei scos abuziv din scaun.erau prietenii c[rturari ai Episcopului Grigorie . fost vicar =i ieromonahii Partenie. plus doi episcopi basarabeni ale c[ror nume nu mi-le amintesc. avea rela\ii cu v[rul meu Vasile. Constantin Pistol de la biserica Icoanei. Constantin Bobescu. P`n[ aici am reconstituit din memorie =i din men\ion[ri f[r[ 96 leg[tur[ cu anchetatul. P[storel =i Ionel Teodoreanu. arhiereul +arpe. Silvan =i diaconul Drago= Alexandrescu de la Hu=i. Ace=tia erau cei care fuseser[ deja izola\i de administra\ia bisericeasc[ lu`nduli-se eparhiile. preotul Constantin Nonea directorul-consilier al Mitropoliei Moldovei. ]ncheindu-=i apoi via\a p[m`nteasc[ ]ntro m`n[stire de domiciliu obligatoriu. preotul Ion M[rculescu din Cuza Vod[. se ]nt`lneau la casa din Bucure=ti a v[rului meu Vasile. Paulescu. +tef[nescu. Ion Solomei =i diaconul Gh. sunt smulse meticulos de anchetator: vin ]nt`i prela\ii din genera\ia sa. care se afla chiar ]n preajma Patriarhiei. mini=trii liberali t[t[r[scani Radu Ro=cule\. avocatul Ion Leu din Medgidia. Dr. Mina. Emil G`rleanu. Constantin Silvestri. Pentru c[. Br[tescu-Voine=ti. }nchei aceast[ list[ cu Mitropolitul Nicolae B[lan al Ardealului care. preo\ii Victor Popescu =i Ionel Boboca de la biserica Radu Vod[. ca dovad[ c[ momentele pe care le evoc[m noi aici au avut =i rezonan\[ dar au avut =i f[clieri printre cei pomeni\i mai ]nainte =i printre 97 .Al. episcopul armean Vasile Boldian. iar Stanciu Stoian cu preotul G`ld[u. Ion Ag`rbiceanu. preotul Ion Sm[rescu de la biserica Sf. preotul Teodor Voineagu =i tat[l meu. totu=i. Tot asemenea oaspe\i de care ]mi amintesc . Pantiru de la biserica Sf.Ia=i. Ion Pillat.Pite=ti. Ion Hagiu de la biserica Cu\itul de Argint. Nicolae Lungu. Dar =i cu ei. Gh. Ralea. Pan Halipa. ]ngr[dirii drepturilor ei spirituale asupra \[rii =i neamului. preo\ii Dima. V`lcea. preofesorii de teologie Nichifor Crainic. recunoscut de ei din trecut ca lider de ini\iativ[ na\ional[. problema identit[\ii noastre spirituale ]=i f[cea loc indiferent de sloganurile prosovietice =i. chiar dac[ el refuz[ categoric s[-i implice cu ceva. Vintilescu director-consilier al Sinodului. Ilie Gheorghi\[ directorul seminarului din Ia=i. preotul Gh. preotul dumitru Ve=temeanu director ]n ministerul Cultelor. episcopul Valerie Moglan al Clujului. cunoscut fiind din Hu=i. ca profesori universitari apar\in[tori de cultura rom`n[. Gheorghe .

XXV-1973. Mitropolitul Olteniei putea vorbi despre <temeluirea credin\ei ortodoxe ]n inimile tuturor credincio=ilor Bisericii> =i despre <reorganizarea sau organizarea sub jurisdic\ia Patriarhiei Rom`ne a unor comunit[\i ortodoxe rom`ne de peste hotare> afirm`nd nestingherit faptul c[ <Sf`ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom`ne a ]ncredin\at c`rja episcopal[ p[rintelui spiritual al rom`nilor ortodoc=i din America> =i <a primit sub jurisdic\ia Patriarhiei Rom`ne pe Prea Sfin\itul Teofil Ionescu de la Paris>. Ca animator al lor. Pentru c[. adic[ preg[tirea terenului de a se aduce la sate prop[v[duitori tineri forma\i pentru colectivizare. douazeci de ani mai t`rziu. c`nd regimul era ]nc[ puternic. printre alte dureroase ]ngr[diri ateiste prevedea scoaterea la pensie a preo\ilor de peste 55 de ani. iar ceea ce era considerat act de tr[dare conduc`nd la martiriul Episcopului Grigorie Leu =i a fiului s[u Vasile Victor Leu. anul hirotonisirii ]n arhiereu a lui Vasile . cu <momeala unei agenturi capitaliste>. I se smulge ]n primul r`nd scaunul de arhip[stor ad[ug`nduse ]n Decretul c[ruia i se opusese men\iunea desfiin\[rii 99 . ca ]n vremurile c`nd barbarii arau pe locurile arselor cet[\i. ]n revista <Studii Teologice> nr. cum spunea un ]nalt ierarh. categoric lucru. Iar asta. dar le-a adus =i dezavantajul de a nu putea fi cunoscu\i ast[zi. Etichetele barbar-semidocte care abund[ ]n aceste documente confund`nd ]n mod r[uvoitor misionarismul cre=tin de valoare na\ional[ cu <tr[darea de patrie =i uneltire ]mpotriva statului sovietic> (]ns[=i apropierea acestor doua ]nvinuiri calific[ cu eviden\[ <patriotismul> acuzatorilor) =i confund`nd ]nalta solidaritate cre=tin[ a Consiliului Interna\ional Ecumenic pe care omenirea modern[ tocmai pentru asemenea principii evanghelice a sim\it nevoia s[-l ]nfiin\eze. ceva chiar ]n oficialitatea acelui regim. ca entitate colectiv[ de oameni ai unei ]nalte con=tiin\e ei sunt. ajungem la acel mod dramatic ]n care . este =i anul ]n care ura atee se r[zbun[ ]n \ar[ anihil`nd =i scaunul episcopal al Hu=ilor =i pe ]naltul slujitor care st[ ]n el =i distrug`nd apoi ]ntreaga eparhie spre a nu mai putea r[m`ne nici o urm[.Victor Leu. deci. Dar sim\[mintele cu adev[rat patriotice r`nduite atuncea ]n tain[ de c`\iva b[rba\i de con=tiin\[ 98 care s-au sim\it datori a ac\iona au dat t[rie =i rezisten\[ Bisericii ]n ]ndatorirea ei fa\[ de neam =i au condus la posibilitatea de re]nnodare a celor mai sfinte tradi\ii chiar sub ap[sarea vechii or`nduiri. este faptul c[.cu toate c[ am promis a nu face literatur[. clar. salv`nd =i continuitatea ideii. Prin actul s[u el i-a salvat =i de la pedeaps[. chiar dac[ ne aflam tot sub guvernare comunist[. ]ns[. flac[ra rezisten\ei nu trebuia l[sat[ s[ se sting[. afl`ndu-=i slujitori care au dus destinul rom`nesc mai departe. Opun`ndu-se cu vehemen\[ Regulamentului de func\ionare impus de comuni=ti prin acel <Decret privind aprobarea statutului pentru organizarea =i func\ionarea Bisericii ortodoxe rom`ne din 23 februarie 1949> care. se ]ncearc[ =i se reu=e=ete ]n mod criminal anihilarea lui ca lider de opozi\ie ]n Sf`ntul Sinod =i ]n ]ntreaga lume bisericeasc[. deoarece. Cunoscu\i nominal. dac[ uit[m crimele ce le-au generat. Cine sunt ]ns[ ei este mai greu de aflat de vreme ce anchetatul refuz[ categoric s[ spun[ vreo vorb[ ]n leg[tur[ cu aceasta. cu orice chip.prin crim[ p[g`n[. Ea a avut ecou chiar la genera\ia urm[tore. c`rja episcopal[ trece de la o genera\ie la alta: Anul 1949. s-a dovedit act de ]nalt[ demnitate =i de moral[ cer=tin[. ca dovad[ c[ s[m`n\a a ]ncol\it la noua genera\ie de prela\i. n-am cum s[ nu-l subliniez .al\ii care le-au urmat. a avut de pl[tit cu via\a p[m`nteasc[ pentru aceast[ notorietate public[. ca f[clier al lor. studiul <Principiul Sinodalit[\ii ]n via\a Bisericii Ortodoxe Rom`ne> al academicianului disp[rut Nestor. =i chiar de salvare na\ional[ ]n acel moment c`nd. s-au spulberat r[m`n`nd doar aspectele lor rizibile. vreau s[ spun. precum Apostolul zice despre p[g`nii cei f[r[ lege. unii dintre cei cita\i mai ]nainte. r[m`ne cunoscut Episcopul Grigorie care. Se schimba. da.

dar l[sa\i Episcopia>. ca avocat a fost mereu cu el la Hu=i =i Bucure=ti spre a fi consilier ]n toate formul[rile juridice. cu argumente care se adresau =i lumii interna\ionale.<programe simultane pentru ]nfiin\area Patriarhatului de la Bucure=ti . fuseser[ sco=i unii dintre ierarhii pomeni\i mai ]nainte. acest prim ministru al comuni=tilor provenit dintr-o familie preo\easc[. Nestor Vornicescu . avea ]nc[ destul[ autoritate ca s[ se opun[. El trebuia desfiin\at. anul fiind 1949 =i durata de trei zile p`n[ la efect fiind semnificativ[ =i altor cazuri.P. cu acela=i cinism. tocmai acest <scaun ]nt[rit ]n ]ntinderea sa> asupra teritoriilor unde vie\uiesc rom`ni ortodoc=i. tocmai acest scaun episcopal ]i st[tea ]n coast[ lui Stalin =i planurilor lui de desna\ionalizare. }n perioada aceea de la ]nceputul anului 1949. Atunci pesemne. Episcopul Grigorie. }n cazul lui Gheorghiu Dej a fost un puternic bombardament cu radia\ii la o =edin\[ a Pactului de la Var=ovia. a acceptat sau a fost obligat s[ fie complice la crim[. la Patriarh =i la Primul Ministru sfid`nd acuzele c[ are fiul plecat ]n str[in[tate =i propun`nd ultima solu\ie:<}ndep[rta\i-m[ pe mine. iar Sf`nta Episcopie a Hu=ilor fiind ]nt[rit[ ]n ]ntinderea scaunului ei (cf. el a protestat la ace=tia. aceea ]n care MAN-ul prezidat din p[cate de Parhon =i Sadoveanu.dificilei Episcopii a Hu=ilor prin care el ]=i pretindea jurisdic\ia istoric[ a p[storirii =i ]n st`nga Prutului .catedrala din Hu=i fiind ctitorit[ ca Biseric[ Domneasc[ de +tefan cel Mare. pe care serviciile secrete moscovite l-au practicat de la Maxim Gorki p`n[ la Gheorghiu Dej. dup[ cum relateaz[ to\i sinodalii. pe ziua de 24 februarie s-a primit ultimul protest din partea Episcopiei Hu=ilor. de la r[s[rit =i de la apus. pe ziua de 25 februarie Episcopul Grigorie Leu a fost invitat la guvern pentru o discu\ie pe marginea a ceea ce solicitau demersurile sale. Casa ]nc[ neconfiscat[ a lui Vasile de la Bucure=ti a devenit sediu pentru cei care mai ]ndr[zneau s[ se ]ntruneasc[.S.1975 p. e posibil s[ se fi folosit acest termen doar pentru c[ ]n 1949 101 . Iar ]n ultima s[pt[m`n[ a lui 100 februarie. Nicolae Iorga) de Alexandru L[pu=neanu pentru a p[stori |ara de Jos a Moldovei =i |ara de Jos a Basarabiei>. c[ruia Episcopul i se opusese =i ]n 1947 cer`nd public guvernului s[ nu ia cote de cereale de la \[ranii pe care politica comunist[ ]ncerca s[-i aduc[ la sap[ de lemn =i proclam`nd ca un p[cat pedepsit de Biseric[ faptul c[ satele Moldovei care sufereau de pe urma marii secete s[ mai fie supuse =i la cote . =ters de pe suprafa\a \[rii iar. care prin fiul s[u se puteau ]ntinde =i ]n str[in[tate. Aici s-a aplicat acela=i tratament de asasinare a adversarilor ce nu pot fi adu=i ]n fa\a plutonului de execu\ie. urm`nd protestelor =i apelurilor publice lansate prin Sinodul din care. deci. (I. de teama unor proteste mai mari. r[mas mai singur Episcopul Grigorie a f[cut totu=i mari demersuri =i nu a cedat o clip[ ]n eforturile de a ]mpiedica promulgarea acelor prevederi ]nrobitoare din Decret. dac[ nu ar fi fost vorba de vreun cinic scenariu premeditat ]n manier[ kaghebist[.lucru evident =i chiar consemnat ]n literatura de mai t`rziu:<^drept m[ritorii cre=tini din Basarabia apar\in`nd biserice=te de Mitropolia Moldovei de la Ia=i direct. se presupune c[ ceea ce s-a folosit la ]nt`lnirea protocolar[ cu primul ministru a fost otr[virea. Pe ziua de 23 februarie a fost promulgat Decretul.Petru Groza. chiar dac[ tehnica s-a modificat de la otrav[ la iradiere. cu toate c[. 821-851 . s-a hot[r`t =i anihilarea sa fizic[. trebuia =i el anihilat. =i indirect prin Episcopiile Hu=ilor =i R[d[u\ilor>. cum ]nt`ist[t[torul s[u.]n <Mitropolia Olteniei> XXVII . p[str`ndu-=i drepturile spirituale perene indiferent de trec[toarele schimb[ri administrative pe care ]ntotdeauna n[v[litorii le-au adus ]n aceste p[r\i ale teritoriului rom`nesc. ca personalitate bine cunoscut[ pe plan na\ional =i ]n lumea cre=tin[. pentru m[suri de docilizare. Ei bine. a votat Decretul. colaboratorii =i membrii familiei: Tat[l meu. }n cazul lui Gorki a fost clar otrav[ pus[ ]n zugr[veala camerei lui din care tot a inhalat p`n[ a ajuns la funeralii na\ionale. }n cazul de fa\[. Petru Groza.

Din trenul care-l aducea de la protocolul cinic al execu\iei sale. s[ fie unele noi =i lipsite de valoare material[. Avea aceast[ 102 grij[ a continu[rii luptei spun to\i cei care au fost l`ng[ el ]n ultimele clipe din acea zi de ]nt`i martie. ]mpreun[ cu ea. }n leg[tur[ cu documentele pe care le includ la acest capitol.medicul director al spitalului din Hu=i doctorul G[itulescu care.evident pentru confirmarea b[nuielilor de diagnostic pe care . ungerii =i ]mbr[c[rii vl[dice=ti. ]ntr-o m`n[stire. chiar ]nfrunt`nd unele disensiuni din familie pentru aceasta. m[n[stireasc[). }ntruc`t ]n ultimile ore r[m[sese doar mama. p`n[ la venirea ei =i apoi. Dac[ va c[dea aceast[ carte ]n m`inile lui sau ale altora care de\in ast[zi c[ma=a ]i rog s[ o a=eze undeva cu aceste r`nduri de mai sus ca o inscrip\ie pentru muzeul neamului. C[lug[rul fusese frate t`n[r. nu i-a cerut s[-l trateze ci doar s[-i spun[ cum evolueaz[ sistemul de ucidere la care fusese supus =i c`t mai avea de tr[it. * Date mai ample =i documente despre via\a. faptul cum t`rziu. pomenesc o scrisoare-adres[ pe care mama mea a scris-o cu m`n[ tremur`nd[ =i caligrafie precipitat[ ]n ]nc[perea al[turat[ celor unde se ]mplinea ritualul sp[l[rii. a doua zi.]nc[ nu devenise notoriu procedeul de iradiere secret[. p`n[ la am[nuntele ve=mintelor =i a slujbei sale de trecere ]ntru Domnul. dar a =tiut clar c[ va muri. Conform ceasornicului metodei necru\[toare prin care fusese executat de puterea ateist[. cele care i-au apar\inut urm`nd a fi transmise fiului s[u. vorbindu-le =i ]mb[rb[t`ndu-i el pe d`n=ii. c[m[ra= la palatul episcopal din Hu=i -palat ridicat drept curte domneasc[ de +tefan cel Mare. opera =i trecerea lumeasc[ a Episcopului Grigorie se pot g[si ]n cartea recent editat[ la Episcopia Hu=ilor: <Omul =i fapta: Episcop Grigorie Leu> de preot-doctor Nicolae Hurjui. Iar. subliniindu-le mereu speran\a c[ omenirea cre=tin[ nu ne va l[sa pentru mult[ vreme ]n m`inile anticristului =i c[ sacrificiul s[u nu trebuie pl`ns ci doar urmat. Episcopului Grigorie nu numai c[ i s-a f[cut r[u. El s-a aflat printre cei care. ]n sta\ia Crasna a cerut =efului de gar[ s[ telegrafieze mamei mele care era medic. profesional. ca un simbol de continuitate a celor noua genera\ii de slujitori ai ortodoxiei na\ionale care se ]ncununau ]n familia noastr[ prin rangul ierarhic care-l transmitea acum. lu`nd trenul spre Hu=i dup[ ultima sa ]nt`lnire oficial[. dup[ ]nchiderea ochilor. Cerea ]n mod expres ca ]nsemnele arhiere=ti cu care ritualul prevedea ]nmorm`ntarea. s[ vin[ de urgen\[. p[r[sind aceast[ lume cu ele clarificate. cu \es[tur[ alb[ aspr[. Con=tient de termenul scurt. ]l ]ngrijise pe Episcop. oblig`ndu-se la luciditate ]n momentele c`nd durerea nu-l dobora prea tare =i r`nduindu-=i toate cele ale marii plec[ri ]n ordine des[v`r=it[ de la lega\iile testamentare materiale =i mai ales morale. i-au ]ndeplinit ]ntregul serviciu religios al ]mbr[c[rii Vl[dic[i Grigorie ]n hainele arhiere=ti cu care trecea ]n via\a ve=nic[ =i a p[strat cu sine c[ma=a ultimelor lui suferin\e lume=ti. Tat[l meu era legat cu ]ndeplinirea acestei voin\e ultime =i ]mi amintesc cum a str[duit p`n[ la sf`r=itul vie\ii sale. a ]nt`lnit un c[lug[r tuns ]ntru monahism cu numele de Gamaliel. }n leg[tur[ cu aceasta }nalt Pra Sfin\itul Antonie ]nt`ist[t[torul Transilvaniei relateaz[ ]ntr-o scrisoare pe care o includ printre aceste documente. Era adresat[ colegului ei . desigur c[ le discutaser[ 103 . i-a spus mamei mele c[ vrea s[ o aib[ pe ea la c[p[t`i ca neam. lucru pe care l-a eviden\iat tot timpul cu senin[tate cre=tin[ vreme de trei zile. ca s[-l \in[ lucid p`n[ ]n ultima clip[ pentru a se putea despov[ra de toate problemele familiei =i ale bisericii. care p[stra cu sfin\enie o c[ma=[ veche (pesemne precum acelea pe care le =tiu prea bine din copil[ria mea. Fapt este c[. ea ]i trimitea acum probe de laborator . Episcopul Grigorie a ]nchis ochii ]n zorii primei zile de martie 1949 ]n mijlocul rudelor =i a tuturor slujitorilor episcopiei. c`nd ea a ajuns.

a fost condamnat la 105 . pentru noi. episcopul Antim Nica de la Gala\i. Abia dup[ acest accept. ele au fost lini=tite c`t se poate de simplu: au fost aresta\i sub diverse pretexte sau chair fapte incriminabile pe atunci. el fiind ierarhul. Astfel a avut loc slujba de desp[r\ire a prelatului de enoria=ii care se adunaser[ nu ca la plecarea unui muritor ci cu drama vremurilor =i mai triste pe care le prefa\a acest eveniment zguduitor oficializat de prezen\ele =i cuv`nt[rile reprezentan\ilor guvernamentali. 454. pivniceri. Tat[l meu. C[lug[rul Partenie care ]ndeplinea slujba de =ofer (]n or`nduirea palatului episcopal erau o serie de monahi cu profesii precise: mecanici. confidentul s[u Chesarie P[unescu. ei cereau o anchet[ ]n cazul motivelor suspecte ale mor\ii Episcopului. Ei l-au convocat pe tata =i pe fra\ii s[i =i le-au cerut s[ nu strice ceremonia oficial[ pe care guvernul avusese bun[voin\a s[ o stabileasc[ prin demersul de la procuratur[ care o putea ]nt`rzia. Promi\`ndu-li-se chiar sprijinul ulterior. Ca s[ nu mai vorbim de etichete ca <agent imperialist>. oficialii guvernamentali au 104 permis venirea reprezentan\ilor Bisericii. a fost oficiat de prietenul =i. tocmai pentru a nu parafa o asemenea confirmare. avocat din Medgidia. doar unul singur: .]mpreun[. au venit imediat de la Bucure=ti pentru organizarea funeraliilor. mai degrab[. Ion C. dar vrea s[ cunoasc[ din diagnosticul de care ]nsu=i era sigur evolu\ia urm[toarelor ore. Leu. faptul c[ Vl[dica (acesta era apelativul pe care-l foloseam ]n familie f[r[ a ad[uga numele. pictori. rudele au acceptat. arhimandritul Teoctist Ar[pa=u . Dup[ epuizarea unui asemenea act oficial. }mi permit aceast[ b[nuial[. cu dosarul aflat ast[zi ]n Arhiva de Fond Penal cu nr. <tr[d[tor al regimului> =i <du=man al colectiviz[rii> a c[ror semnifica\ie este. }n sesizarea al c[rui text ]l public de asemenea.actualul Prea Fericit Patriarh. Argumentul era c[ nici Biserica nu permite autopsierea trupului unui prelat. de fapt. opinia public[ a fost otr[vit[ cu informa\ii false de la cea naiv[ c[ era b[tr`n =i bolnav.=i lui i s-a atras aten\ia ca =i episcopului Antim de la Buz[u care a fost ]ntors din drum). pesemne. compozitori =i chiar ni=te mari c`nt[re\i refugia\i de la Opera din Chi=in[u. cu totul alta dec`t cea din limbajul pomenit. episcopul Tomisului (care nu s-a sfiit s[ vin[ cu toate c[. pentru c[ un lucru asem[n[tor s-a petrecut =i cu o sesizare pe care tat[l meu ]n calitate de avocat =i ]mpreun[ cu fra\ii =i cumna\ii s[i. episcopia trebuia desfiin\at[. sculptori ]n lemn. deci aceasta nu poate avea loc. deoarece el era. dar =i tipografi. c`nd toat[ lumea ]l v[zuse p`n[ atunci ]n plin[ for\[ =i s[n[tate la cei doar 68 de ani ]nc[ ne]mplini\i. at`t tat[l meu c`t =i unchii mei. dar s-a ]ntors cu ele ]napoi: medicul plecase brusc din ora= sau. cum =tim. fusese sf[tuit s[ plece. Acest serviciu religios ]n care rezona durerea situa\iei grele a ]ntregii Biserici. p`n[ la zvonul c[ s-ar fi sinucis =i c[ din acest motiv. au vrut s[ o depun[ la procuratura jude\ului care ulterior s-a desfiin\at. C`t despre insisten\ele ]n materie de justi\ie ale familiei. pe care unchiul meu ]i aduna conform preocup[rilor sale culturale) . Mai ales c[ mama mea mi-a confirmat clar ca medic. dar oficializat ca un avertisment. pe atunci vicar al Mitropoliei Moldovei =i cunoscutul preot c[rturar Constantin Nonea din Ia=i.Vl[dica) i-a spus c[ se =tie de nevindecat. buc[tari conform nevoilor domeniului. singurii care nu au avut team[ s[ se al[ture marelui sobor al preo\ilor =i monahilor din eparhia proasp[t condamnat[ la desfiin\are pentru pl[cerea ocupantului. iar cercet[rile asupra altor probe se pot efectua =i dup[ ]nmorm`ntare. Procedeul a fost delicat =i perfid: Un personaj important de la guvern =i un reprezentatnt al Ministerului Cultelor (tata ]=i aminte=te c[ pe unul dintre ace=tia ]l chema F`r=erotu). b[tu\i bine =i trimi=i ]n lag[re ]n a=a fel ]nc`t preocuparea de a se salva pe ei ]n=i=i s[ nu le mai dea vreme pentru demersuri ]ntru aflarea adev[rului mor\ii Episcopului. ]nseamn[ c[ directorul spitalului i-a fost mamei confidentul c[ruia ]i ]ncredin\a acum =i probele de laborator. vieri.a fost trimis cu probele =i scrisoarea respectiv[ la spital.

Mul\i ierarhi. conform dosarului 104. }nseamn[ aceasta c[.i-a m[rturisit. adic[ ]nainte ca v[rul meu s[ fi intrat ]n leg[tur[ cu emigra\ia rom`n[ din Fran\a =i Angliaprima lui prezen\[ oficial[ la Londra fiind datat[ dup[ Sfintele Pa=ti ale anului 1949. ceea ce ]nseamn[ c[ vestea a ajuns foarte repede. Dar. fost ofi\er de ro=iori. Unchiul meu. Ea a fost l[sat[ ]n pace locuind ]n alt sat =i numindu-se. at`t con=tiin\ele din \ar[ c`t =i cele din str[in[tate s-au unit pentru prima dat[ chiar deasupra proasp[tului morm`nt. numele acestora a fost salvat de la dezv[luire. ]nseamn[ c[ exista o practic[ curent[ a Moscovei de a se pune la dosarul adversarilor =i documentul final. ]n slujbele de tain[. iar reac\ia a fost prompt[. un am[nunt de substan\[ ]n leg[tur[ cu 106 fotografia Episcopului Grigorie pe catafalc. nu mai era ]n via\[.cinci ani deten\ie administrativ[ .Covurlui =i avea ]n jurul s[u opinia ]ntregului sat. dup[ c[s[torie. l-au pomenit ]n slujbele lor printre martirii Bisericii. fiind capul unei numeroase genera\ii ]n care Episcopul Grigorie era al doilea. dar l-au adus acolo <organele> care i-au cerut s[ developeze repede =i s[ le dea fotografia care trebuia trimis[ de urgen\[ undeva. ceea ce ]nsemna Vl[dica Grigorie. iar ]n bisericile din str[in[tate. dintre cei c[rora nu li s-a permis sau care nu =iau permis s[ ia parte la funeralii mi-au declarat ]n decursul vremii c[ ei. deoarece locuia ]n comuna natal[ |u\cani . Singura iertat[ de batjocura securit[\ii prin v`rsta ei. Noua nu ne r[m`ne dec`t s[-i c[ut[m pe cei din conclavul sprijinitor printre cei din listele anterioare. iar tat[l meu al optulea. tot din primele zile s-au ridicat slujbe pentru martiriul s[u. mai ]nt`i. lucru nepermis ]n nici un sistem judiciar din lume. ]n ]nchisorile unde se aflau fo=tii lui c[lug[ri aresta\i. }n schimb sanatoriul. din primele zile. fratele ei. c`nd. Astfel. dat afar[ din func\ia de revizor =colar. spre bucuria noastr[. El nu =i-ar fi permis s[ se apropie de catafalc . fiul acestuia. Era o carte po=tal[ ilustrat[ care nu atr[gea aten\ia =i con\inea un text banal care numai nou[ ne spunea ceva recunosc`nd scrisul v[rului meu:<Salut[ri dumneavoastr[ =i fratelui dumneavoastr[ din sanatoriul unde acum m[ simt ajutat s[ pornesc tratamentul>. ceea ce ]nsemna Consiliul Mondial Ecumenic. pe care o de\in printre documente: Aceast[ fotografie i-a fost adus[ mul\i ani mai t`rziu tat[lui meu de c[tre un b[tr`n evreu care fusese fotograf la Hu=i. a fost =i el vreme de vreo patru ani urm[rit ca <chiabur> =i \inut prin lag[re. ]n slujba ideii lui de unitate rom`neasc[ prin ortodoxie. iar unchiul meu +erban Onose. Aceast[ metod[ a condamn[rii administrative fiind culmea abuzului totalitar f[r[ nici o leg[tur[ cu justi\ia ]ntruc`t securi=tii care te anchetau ]\i hot[rau =i pedeapsa f[r[ a mai cere avizul cuiva. ]i acorda ajutorul cerut de conclavul celor ce-l sprijineau de aici.205 tot din Arhiva de Fond Penal. prin martiriul Episcopului Grigorie =i martiriul la care avea s[ se supun[ =i el. iar ]nceputul emisiunilor sale la BBC ]n sptembrie 1949. Dac[ ne g`ndim la similitudinea dintre aceast[ situa\ie =i filmul execu\iei lui Antonescu pe care l-a cerut Stalin drept confirmare. a=a cum am spus mai ]nainte. Bl[naru. Iar. Dar spre durerea expeditorului.chiar ]n acel martie 1949 prin =tirea difuzat[ de BBC-Londra =i agen\ia de pres[ <Cortina de Fier> din Paris. a fost sora lor cea mai mare pe care o numeam cu to\ii Mama Zoi\a =i dep[=ea 70 de ani. la m`n[stirea Cernica 107 . La Hu=i. conform relat[rii lui. Constantin Nil Leu. Foarte posibil ca aceast[ fotografie s[-i fi fost ar[tat[ fiului s[u ]n primele interogatorii de dup[ r[pire. prima veste din str[in[tate a venit pe adresa ei. a=a explic`ndu-se marea diferen\[ de v`rst[ ]ntre mine =i v[rul meu. ancheta de la Moscova o conducea un maior Panov care vorbea fluent fran\uze=te =i se ajuta cu unii ofi\eri cu accent basarabean: V[rul meu le spune acestora c[ semneaz[ orice declara\ie =i recunoa=te orice vin[ ]mpotriva Uniunii Sovietice deoarece este du=manul declarat al acesteia =i vrea s[ aib[ c`t mai repede soarta tat[lui s[u.neexist`nd probe pentru o condamnare penal[ =i fiind de\inut doi ani ]n lag[rele Peninsula =i Capul Midia. a fost condamnat 12 ani la temni\[ grea =i a z[cut ]n ]nchisoarea din Gala\i =ase ani =i jum[tate.

ajunge la seminarul de la Roman =i termin[ cursul superior al seminarului din Ia=i de unde. ceea ce ]l va duce mai t`rziu la proiectul unui curs la grani\a dintre doua discipline. este uns preot =i p[store=te parohia Oancea unde este =i director de =coal[. 24 februarie 1437. ca =i via\a sa cu adev[rat exemplar[: S-a n[scut la 2 mai 1881 ]n familia preotului Sachelar Constantin Leu. cu piatra de morm`nt datat[ 1507. +i tot ]n leg[tur[ cu Vod[ Cuza ]l g[sim pe Ion Leu-sin Postelnicu la Dobrov[\ pentru secularizarea averii m[n[stire=ti. apare la 1650 =i la 1659. apare ]n leg[tur[ cu ]nscrisurile m`n[stirii Adam un Grigore Postelnicu Leu. 3 iunie =i 1 septembrie 1429. }n timpul lui Grigorie Ghica =i al lui Constantin Mihai Racovi\[. la ]ncheierea p[cii transform[ un spital militar ]n ]nalt[ =coal[ teologic[ =i.ierodiaconul Teodosie Brani=te. jude\ul Covurlui. la 10 februarie.ale c[rei chilii ]i adunau pe arhiereii sco=i din func\ie ]nainte sau o dat[ cu el. sub 108 binecuv`ntarea mitropolitului Nichifor. preo\ii =i c[lug[rii tineri cuno=teau cu to\ii sensurile =i idealul cre=tin al martiriului s[u. Valorile cre=tine =i na\ionale prop[v[duite de Episcopul Grigorie Leu ]=i f[cea loc chiar sub obrocul dictaturii ateiste. iar ]n divanele lui Alexandru cel Bun =i Ilia=. se afl[ la Cameni\a ]n bejenie cu Petru Aron.scris Vasco Leu dup[ grafia polonez[. la 15 aprilie =i 16 februarie 1428. acest Vascu . <Preg[tirea de ast[zi a clerului>. Numele de Leu conjugat cu Postelnicu apare =i la genera\ii mai noi. iar din 1907 ]l g[sim la Bucure=ti ca preot Spiritual al Seminarului Central unde ]ncepe s[ publice lucr[ri privind problemele sociale ale Bisericii precum <M[surile administrative =i obiceiurile tradi\ionale>. ca =i la Arge= =i la Sf`ntul Spiridon al Ia=ilor unde fusese egumen. Se ]ntoarce la Cancelaria Episcopiei de Gala\i. Ion Leu sin ot Postelnicu fiind dasc[l al =colii =i bisericii din comuna |u\cani face un ]nscris privind ni=te brani=ti ale locuitorilor de pe valea Horincei ]n leg[tur[ =i cu propriile lui mo=teniri de la <r[sbunicul nostru de demult Mihail Blagocinu>. alte documente sunt din vremea lui Alexandru L[pu=neanu =i a domniilor fanariote. R[zboiul mondial ]l aduce confesor militar =i protopop organizator al serviciilor religioase ale armatei iar. ]n <anul de la facere 6929>.deci tot ]n 1949 . 23 mai 1436.<nepo\ii Leului> care-=i ]mpart ]ntre d`n=ii satele sunt pomeni\i de un uric de la 26 iunie 7054 (1546). de dup[ Mihai Blagocinul: Gorie Leu (Leoag) c`nd postelnic =i c`nd vornic de poart[ =i =[trar. lucru insolit pe atunci: <sociologia teologic[>. Al\i ascenden\i ai familiei . +tefan cel Mare d[ un uric la 24 noiembri 1492 lui Ivancu =i Vascu . Avea ]n linie direct[ numai ascenden\i preo\i =i dasc[li de \ar[. Chiar dac[ nu se pomenea asasinatul. care-l apropie =i-l leag[ c[rtur[re=te de Dimitrie Gusti. cu sprijinul viitorului patriarh. p`n[ la str[bunicul blagocin Mihail Leu. preo\i pentru numeroasele parohii care 109 . cu binecuv`ntarea mitropolitului Partenie pleac[ la Kiev s[ studieze teologia. <Sistemul sanitar =i organizarea bisericeasc[>. glasurile celor care l-au cunoscut =i l-au urmat au f[cut slujbe pentru pomenirea =i m[rirea martiriului s[u. proasp[t ]ntors din r[zboiul de la 1877 =i uns parohul bisericii cu hramul Sf`ntul Ilie din comuna |u\cani. este luat la m[n[stirea Neam\ de c[tre un neam al nostru care era stare\ . episcopul Chesarie al Tomisului m-a chemat la el c`nd episcopia desfiin\at[ i se muta la Gala\i . ]n 1458. Ceea ce ]nseamn[ c[ suntem ]n anii 1849-1850. episcopul de Caransebe= Elie Miron Cristea =i al Mitropolitului Pimen Georgescu preg[te=te dintre fo=tii rezervi=ti cu care s-a ajutat ]n confesionatele armatei. hrisoavele ]i pomenesc pe postelnicii Leu la 20 iunie 1438. adic[ 1421. iar sub Grigore Ghica. c[tre prezidentul judec[toriei Covurlui care nu este altul dec`t Alexandru Ioan Cuza. la 1402 =i ]n 30 iunie 1392. pop[ de tab[r[ al lui +tefan cel Mare. viitorul episcopmartir face =coala primar[ cu neamurile sale care erau dasc[li. Botezat cu numele Gheorghe de c[tre tat[l s[u.fii lui Leu.=i mi-a ]ncredin\at un text de epitaf pentru piatra de morm`nt a Vl[dic[i spun`ndumi c[ str[in[tatea =tie tot =i se fac slujbe.

Multe dintre lucr[ri au chiar asemenea titluri iar cauzele sociale sunt ad`nc =i modern analizate ceea ce atrage ]n jurul ideilor promovate de el.3(358) martie 1925 . chiar la c`rmele Mitropoliei. Tonitza. un Petrovici. Radu Gyr. TzigaraSamurca=. ca s[ nu mai vorbim de universitarii ie=eni. Geoge Voievidca.Voine=ti. Nichifor Crainic. George Murnu.]l rea=eaz[ =i la preocup[rile sale c[rtur[re=ti. Titulescu =i Mihalache p`n[ la Octavian Goga care <pentru verbul s[u de sim\ire na\ional[ ]i exprim[ admira\ia nu doar ca scriitor ci ca smerit fiu de preot care a ]nv[\at s[-i iubeasc[ pe prela\ii ]nt[ritori 111 . ci =i ale fiului s[u. unde arhiepiscop al locului era ]nc[ ierarhul uns de Patriarhia \arist[Atanasie. cu resemnare la auzirea vorbelor de ocar[ =i chiar la primirea de lovituri =i scuip[ri pentru ]nv[\[tura evangheliei?^ C[ci de o ]ncoronare cu spini =i de ]ntinsul m`inilor pe cruce^ e prea greu s[ mai vorbim noi. prin ]ntinderea pe cruce nu numai a m`inilor sale. cu care prilej rostea un cuv`nt plin de premoni\ia destinului s[u:<Putea-voi duce austeritatea persoanei mele dup[ pilda Prototipului nostru. 110 Rostit[ atunci doar ca un act de con=tiin\[ misionar[. La acel ceas. Studiul teologico-social ]l ]ndeamn[ spre opere nenum[rate ]ntrunite ]ntr-un mare ciclu de studii cu o singur[ direc\ie: }nt[rirea Bisericii =i prosperitatea na\ional[ prin Ea. prin ]ncoronarea cu spini a martiriului lor de episcopi crucia\i. str[danii culmin`nd cu ]nfiin\area Mitropoliei Basarabiei. S-a mutat apoi ]n Basarabia. Vasile P`rvan. I.> +i nu fusese u=or. Const. un R[dulescuMotru. Eugen Boureanul. Ierarhii care \ineau de fosta Patriarhie \arist[ aveau ]nclina\iile lor care. l-a ajutat din plin pe acesta s[ introduc[ canoanele sinodului autocefaliei rom`ne =i a organizat ]nv[\[m`ntul teologic rom`nesc dovenind chiar el rectorul Seminarului teologic din Ismail ceea ce ]l face pe Nicolae Iorga s[ scrie:<}n vechiul Ismail rom`nesc. cu nevoile de preo\i pe care el a trebuit s[-i formeze. preotul Gheorghe Leu. arhieria . dar teologii r[ma=i de pe urma lui confundau riturile. un Gusti. George Top`rceanu. Lapedatu. Preg[te=te aici promo\iile care aveau s[ asigure imediat spiritualitatea na\ional[ pe ]ntreg teritoriul Rom`niei Mari. Basarabia de Jos am pierdut-o =i opera trebuie luat[ de la cap[t. p`n[ la urm[. Anii de la Ia=i. George Br[tianu. l-au \inut str`ns de munca misionar[. Acum. Radu Rosseti. uns vicar al Mitropoliei Moldovei cu numele de Grigorie LeuBoto=[neanul =i devenea membru al Sf`ntului Sinod. episcopul Melchisedec a adus grija ]ntoarcerii la rom`nism a acelui mal dun[rean.de la Duca. T[sl[oanu. l-au f[cut pe Atanasie s[-i aib[ sufragani doar pe ru=ii albi =i s[ mearg[ dup[ ei ]n occident. sunt =i cei mai rodnici pentru opera sa preferat[. aceast[ dorin\[ avea s[-=i demonstreze retorica premoni\iei cu un sfert de veac mai t`rziu.Arhiereul Grigorie Leu: <Cu ce n[dejdi intr[ un nou arhiereu ]n Sf`ntul Sinod> .au nevoie de ei ]n Provinciile Alipite. Gala Galaction. C. m[car p`n[ la drumul arz[tor al apostolatului zilnic. Au venit ]n jurul lui mul\i tineri c[rturari deveni\i apoi bine cunoscu\i ]n via\a public[. +tef[nescu. didactic[ =i profesoral[.Torou\iu.D. Este meritul arhiereului Grigorie Leu c[ a f[cut-o. convulsiile amenin\au Biserica =i preotul misionar avea nevoie de mult[ ]n\elepciune.prin aducerea lui la Ia=i ca vicar =i egumen al Spiridoniei.discurs de recep\ie la 4 februarie 1925). ca vicar iar dup[ trecerea lui Pimen Georgescu. George Lesnea. Iuliu Valaori. Scarlat Stru\eanu. ca o m`n[ t`n[r[ pe care se sprijin[ ]n ultimii s[i ani de via\[ ]n\eleptul Mitropolit Pimen pe care-l ajutase ]n actele Marii Uniri a Bisericii Ortodoxe rom`ne odat[ cu \ara . N. fusese hirotonisit ]n arhiereu. cu conlucrare =i admira\ie prieteneasc[ un Iorga. Br[tescu . I.E. de teologii de la Chi=in[u la a c[ror facultate a str[duit =i de cei mai importan\i politicieni . Basarabia av`nd o ierarahie bisericeasc[ pe care \arismul ]ncercase s[ o ]nstr[ineze iar bol=evismul o molipsise cu secte anarhice. Marea Unire. iar ]n 1926 Iorga ]i recuno=tea prin aceste cuvinte succesul unei str[danii de =ase ani. Ion Ag`rbiceanu. R[zboiul cu nevoile spirituale ale oastei. muritorii de ast[zi!^> (Revista<Biserica Ortodox[ Rom`n[> nr.

A fost. cel care a avut parte de un sf`r=it at`t 112 de dureros. de la Patriarhie =i de la Guvern burse =i ]nt`lniri pastorale de var[ pentru ace=tia. el a desf[=urat o mare activitate misionar[. ]i cer s[ vin[ aici ]nt`ist[t[tor =i ]l instaleaz[ cu mantie liliachie ]n 1936. fiind instalat ]n scaun la 28 iulie. Pe ]n\elesul lor de a cunoa=te adev[rurile de credin\[ =i de a le ap[ra de multele curente care dezbinau credin\a. B[l[ceni =i alte familii celebre din zon[. al culturii =i al cuno=terii trecutului nostru. mai era ]nzestrat cu o asemenea voca\ie Dumnezeiasc[. Legat de p[tura de credincio=i de la sate. preot mai ]nt`i. +i astfel a venit la Hu=i <]n anul 1940 c`nd pe lume nu era pace> dup[ cum arat[ inscrip\ia sa din pronaosul Catedralei Domne=ti. acel duh de comunicare cu mo=ii =i str[mo=ii no=tri. ]n istoria culturii noastre. poate. se g[se=te =i chipul de vrednic prelat al episcopului Grigorie Leu. +i e dureros faptul. Doar episcopul Aradului. legat de latura din st`nga a Moldovei. de acei credincio=i bl`nzi. la Hu=i. aceea=i misiune sf`nt[ de unitate na\ional[. martirizat prin crim[ p[g`n[ a anului 1949. =i apoi ierarh. acel duh de slujire a semenilor =i. atunci c`nd dezbinarea se ]ndreapt[ asupra credin\ei neamului nostru. ca s[ ilustreze =i din aceast[ pozi\ie. Acum. ]n Muntenia ca Episcop de Arge=. ]l fac s[ cear[ a fi ]nsc[unat la Hu=i. valori de mare ]nsemn[tate. numai ]n aceste p[r\i ]nc[ se p[streaz[ p`n[ ]n ziua de azi. El nu ]nceta a face apel la sim\[mintele de unitate na\ional[ pretutindeni. A ajuns apoi episcop de Arge= iar. desigur. ]l readucem ]n Moldova de a c[rei popula\ie este at`t de legat =i.ai neamului precum Episcopul Grigorie>. care. dar =i cu casa Regal[ a c[rei cript[ este m`n[stirea lui Manole. a urcat ]n ultimul scaun episcopal. c`nd devine vacant scaunul de episcop al Arge=ului. cum foarte deseori sublinia Vl[dica Grigorie Leu. Provenind dintr-o familie de slujitori ai sfintelor altare. zi ]nscris[ ]n calendar de c[tre Episcopia de ast[zi. Numele episcopului Grigorie Leu r[m`ne ad`nc ]nscris ]n istoria Bisericii noastre. prin ]nsc[unarea la Hu=i. Episcopul Grigorie a slujit =i p[storit ]n trei provincii istorice ale rom`nilor: ]n Basarabia ca misionar. c`nd dragostea de Moldova =i de zonele de dincolo de Prut pe care le-a p[storit. mai ales. ]n 1940. Episcopul Grigorie a continuat aceast[ tradi\ie misionar[. ]ndeosebi. laolalt[ liberalii Br[tieni. era singurul dintre cei care. Patriarhul Nicodim spune:<Cu credin\[. el a mo=tenit din neamul s[u acel duh de apropiere. Episcopia Arge=ului ]n afara marii ei importan\e istorice o avea =i pe cea misionar[ . s[rb[toare de s[rb[toare =i chiar zi de zi. acest vrednic. ]n vremea aceea. adapt`nd-o la epoca modern[ c`nd diaspora noastr[ avea nevoie de p[stori ]n multe colonii din lume =i a ob\inut de la Palat. Nu ]nceta a-=i exprima durerea atunci c`nd puhoiul necredin\ei =i ]ntunericului 113 . la 28 iulie 1940. Din acest motiv. devenind ]nt`ist[t[torul lor duhovnicesc. cum Dumnezeu i-a ]nzestrat pe marii ierarhi ai neamului nostru rom`nesc.la seminariile =i =colile ei preg[tinduse ]n secolele trecute preo\ii =i c`nt[re\ii de limb[ rom`n[ pentru parohiile ortodoxe din Transilvania. de slujire a Bisericii. ]n Moldova ca vicar. }n aceste condi\ii. Ajuns mai ]nt`i arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei =i Sucevei. aici venind s[ se formeze cu duh na\ional tinerii slujitori ardeleni. a adus ]n c`mpul misionarismului nostru ortodox. pentru pomenirea martirului ei. pot spune c[ ]l venereaz[ =i ]i ascult[ cuv`ntul>. ]n istoria at`t de vitreg[ a neamului nostru rom`nesc. ]mpreun[ cu \[r[ni=tii lui Mihalache. Pe l`ng[ exegeza teologic[. Grigore Com=a. buni. Grigorie Leu a tip[rit numeroase bro=uri de ]ndrumare a credincio=ilor. ascult[tori =i p[str[tori de tradi\ie cum. dup[ cum scrie Prea Fericitul Teoctist pe care vrem s[-l cit[m al[turi de ceilal\i capi ai Bisericii noastre cita\i mai ]nainte: <}n soborul ierarhilor Bisericii noastre str[mo=e=ti. pentru c[ aceasta ]nsemneaz[ =i <o dezbinare a ]ns[=i fiin\ei na\ionale>. ]i pl[cea s[ fie ]n mijlocul credincio=ilor. Aflarea lui ]n fruntea ]ntregii lucr[ri misionare a Sinodului este bine meritat[.

simt deasupra paginii reci =i terifiante a documentului penal pe care ]l descifrez. arhiepiscopul +tefan al Austriei =i episcopul Filip al Münchenului . afl`ndu-se ]n Europa de uciderea sa.a ocupat \ara nostr[ dinspre r[s[rit. din punct de vedere istoriografic.fost arhiepiscop ]n Rusia \arist[. dar =i moral[. c`nd. celor trei arhierei ce urmeaz[ s[-l hirotoneasc[. Este vrednic[ cinstirea care i se aduce acestui mare ierarh al Bisericii Ortodoxe Rom`ne. ]nc[rcarea de r[spundere pe care o tr[ie=te ]n vicisitudinile sale personajul. ]n acel ]nceput de p[trundere a comunismului ]n \ara nostr[. el. postul de radio BBC din Londra lua atitudine anun\`nd ]n 1949: <Urmare a terorii comuniste. Patriarhul Nicodim a murit ]ntr-un mod total misterios ca =i al\i doi demnitari ortodoc=i disp[ru\i. Printre primii.Edition France Empire. este aproape sigur vorba de aceea=i persoan[ . trecerea ]n nefiin\[ a Episcopului Grigorie Leu subliniaz[ opiniei publice interna\ionale o dubl[ crim[: +i fizic[. atunci c`nd a a fost hirotonisit arhiereul Victor. iar la acea vreme mitropolitul ortodox al Germaniei. * }n acest mod tragic. simte cum Duhul se coboar[ asupra lui =i la rug[ciunile de pe patul de suferin\[ ale lui Visarion =i la cele ale martiriului tat[lui s[u Grigorie. ]n afara celor trei ierarhi ortodoc=i: Mitropolitul Serafim al Germaniei. Vasile Leu a avut-o =i pe cea f[cut[ chiar pe patul de moarte de tat[l =i ]nt`iul s[u ierarh. S[ pl[teasc[ =i personal =i cu desfiin\area scaunului episcopal de la Hu=i.care oficiau slujba. episcopul Grigorie. scaun ]nt[rit =i a=ezat acolo de +tefan cel Mare =i Sf`nt. care a =i suferit !^ Pentru c[. care era mai apropae de zona unde el era un condamnat la moarte) nu i-au permis s[ ia parte la ceremonie. }n acest groaznic v`rtej moral. ca urmare a actelor de teroare comunist[: fostul mitropolit al Moldovei Irineu Mih[lcescu =i episcopul Grigorie Leu al Hu=ilor>^ Iar. prin martiriul unui ]nalt prelat ortodox. ]ns[. Atunci c`nd se ridic[ spre o asemenea chemare. care l-am cunoscut la v`rst[ mai t`n[r[ =i din legendele unei vie\i zburdalnice. momentul de cre=tin[ tain[ reformatoare a slujbei de iarn[ din preajma cr[ciunului Münchenez. Este exact sentimentul despre care vorbe=te revela\ia cre=tin[ cea atotbiruitoare =i capabil[ de convertirea oric[rui p[c[tos. p[c[tosul ]ngenunchiat astfel ]nal\[ cu el toat[ cur[\enia pe care i-o poate da Revela\ia. el a trebuit s[ pl[teasc[. dup[ =tirea agen\iei <Cortina de Fier>. Am avut bucuria s[-l cunosc =i i-am sorbit cu admira\ie cuv`ntul =i chipul s[u care a r[mas =i-n sufletul meu =i-n sufletele altora dintre cei care slujim Biserica nostr[ str[mo=easc[>. Avem ca dovad[ toat[ fapta ulterioar[. ca episcop ales dar nu uns. }n leg[tur[ cu cel de al doilea. Eu. Anastase fost arhiepiscop al Basarabiei \ariste =i Filip. Aici. la proclamarea dreptului 115 . Pe l`ng[ rug[ciunile celor trei arhierei care l-au sfin\it =i uns cu taina lor. a fost transmis[ c`rja episcopal[ de la tat[ la fiu. ]n 1918. Paris 1987: <La 28 februarie 1948.arhiepiscopul Atanasie pe care. episcop ortodox de München =i vicar al mitropolitului Serafim. a fost printre primii care a protestat. pe l`ng[ cele ale Mitropolitului Visarion Puiu c[ruia neputin\ele b[tr`ne=ti (=i poate teama de a veni de la Lugano la 114 München. ar mai fi de precizat un am[nunt: La prima vizit[ pe care o face ]n prim[var[. la mari distan\e desp[r\ite de o neiert[toare cortin[ de fier. el vorbe=te despre Serafim . }ncheiem aceast[ scurt[ ]ncercare biografic[ mai cit`nd din: <Calvarul rom`niei cre=tine> de Sergiu Grosu . prin anihilarea unui mare prop[v[duitor al adev[rurilor na\ionale rom`ne=ti>. Se simte ]n toate faptele lui aceast[ schimbare. plin[ de curaj abnega\ie =i sacrificiu ]ntru Hristos al lui VasileVictor Leu. cel ]ngenuncheat pentru a primi stiharul arhieresc. }mi este foarte limpede astfel. acest v`rtej care a ajuns apoi s[ d[r`me =i biserici =i credin\a ]n Dumnezeu.

aceast[ treime fizic[ de arhierei care-l hirotonisiser[ pe fratele lor Victor Leu ca ]nalt prelat ortodox la München. Leu. ]n care v`rsta ]naintat[ conteaz[. ADDENDA la acest capitol.III. este dublat[ de veghea dep[rtat[ adus[ prin Sf`ntul Duh a ]nc[ trei arhierei trecu\i prin ierarhii de p[storire a Sfintei Moldove: Anastase. Episcop Grigorie. am`ndoi conlucr`nd pentru problemele arhiepiscopiei din Chi=in[u =i ]nfiin\area Facult[\ii de Teologie la care au transferat organizarea didactic[ universitar[ pe care p[rintele Leu o ]nfiin\ase =i omologase ]nc[ dinainte pentru perfec\ionarea teologic[ a celor ce primeau parohii ]n Provinciile Alipite.) Dr. ]n locul arhiepiscopului Anastase care ]l binecuv`ntase prima dat[. A=adar.arhiepiscopul ortodox al Austriei. Leu. str. de Sf`ntul Cr[ciun al lui 1949. Leu 2. jud. cum mi-a\i sugerat. s[ fie hirotonisit ]n arhiereu de fostul ei ierarh. Constan\a. Br`ncoveanu nr. Cu mul\umiri (ss. Constantin-Nil C. v[ trimit aceste probe.'49 Pl`ngerea depus[ de familie la procuratura F[lciu: Domnule procuror. toate cap[t[ un simbol. Dar simbolul cel mai important al acestui moment r[m`ne transmiterea ]nsemnelor arhiere=ti de la tat[ la fiu . Am luat o prob[ pe care v[ rog s[ m[ ajuta\i s[ o supunem unei analize da laborator. Am discutat. cu destule reac\ii fiziologice provocate de factori necunoscu\i. iar p[rintele consilier econom stavrofor Leu celor |[rii de Jos.V. 117 . Dar lipsa de informa\ie (pe care sper[m s[ o complet[m la o alt[ edi\ie) nu ne las[ s[ =tim de ce ]n decembrie. ]l g[sim invitat la Sf`ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom`ne de unde pleac[. apare +tefan . Fapt care m[ face s[ suspectez cazul.pentru a ]ndeplini ]n Basarabia prevederile <C[r\ii pastorale a Sf`ntului Sinod a Bisericii Autocefale Ortodoxe Rom`ne dreptsl[vitoare de R[s[rit>. dar nu se poate face din punct de vedere religios. 1. A=a cum v-am comunicat =i c`nd a\i venit s[ constata\i decesul P. +i tot ]n 1918. Din sputa recoltat[ rezult[ la observa\ie urme de arsenic. S[ medit[m la acest 116 simbol ! }n dep[rtarea fa\[ de \ar[.purt`nd cu ele =i semnifica\ia implic[rii sfinte a Bisericii ]n afirmarea na\ional[. problema autopsiei. ]l afl[m ]n fruntea slujbei de la catedrala din Chi=in[u. Ar fi fost emo\ionanat pentru preotul Vasile Leu. deci. dar f[r[ autopsie. care-=i d[duse doctoratul ]n teologie cu Nichifor Crainic la acesat[ facultate de la Chi=in[u. cu care =i tat[l s[u colaborase sub auspiciile Sinodului Ortodoxiei Rom`ne. ]mpreun[ cu vicarul Gavriil de la Cetatea Alb[ =i 26 de arhimandri\i =i preo\i.viitorul episcop Grigorie . dup[ cum vom vedea. ]nso\it spre ajutor de arhimandritul Iuliu Scriban =i preotul Gheorghe Leu . Violen\a ultimei hemoragii din care am recoltat probe. confirm[. Visarion =i ]nsu=i tat[l Grigorie. C. avocat ]n ora=ul Medgidia. c`teva documente l[muritoare Scrisoarea mamei mele . ]mplinind treimea arhiereasc[ ce-l hirotonise=te.S. mai ales c[ sunt anun\ate oficialit[\i pentru ]nmorm`ntarea de m`ine. ca medic ce l-am ]ngrijit ]n ultimile dou[ zile am constatat o evolu\ie anormal[. Convins[ fiind c[ doar o analiz[ de laborator competent ne poate ajuta. peste mai multe luni. cont`nd pe sprijinul dumneavoastr[ colegial =i voi mai ]ncerca s[ iau =i altele. Subsemna\ii Ioan C. decesul put`nd s[ nu aib[ la baz[ factori naturali. Atunci arhimandritul Scriban s-a dedicat parohiilor |[rii de Sus a Basarabiei.Basarabiei de a-=i hot[r` singur[ soarta.doctor Valentina Leu: Domnule coleg.

}n timpul regimului antonescian. a decedat. Elve\ia =i de aici la Londra. ]nso\it de G`ld[u F. falsificarea numelui tat[lui s[u.locotenent de rezerv[. a c[rui s[n[tate nu a avut nici un simptom maladiv. a comis o serie de excrocherii mai mari sau mai mici. Trece prin Jugoslavia. Tutova ]n calitate de fra\i =i surori ai decedatului Episcop Grigorie Leu al Hu=ilor.serviciul III. Reabilit`ndu-se a fost f[cut confesor militar =i ]ntors ]n \ar[ a fost repartizat la Inspectoratul General al Jandarmeriei =i numit profesor la +coala de Ofi\eri de Jandarmi. excrocherii. Leu. ]n 1948. jud.a. Parchetul Tribunalului Hu=i. Prea Sfin\itul Episcop Grigorie. Covurlui. fuge din \ar[. (Muzeul Satului n. }n august 1948. Este fiul lui Grigore fost Episcop al Hu=ilor =i al Lucre\iei. care l-a asistat ]n ultimile clipe. ambii deceda\i. era stabilit ]n Bucure=ti ca preot la biserica din Satul Rom`nesc. Leu Vasile a fost preot la diverse parohii din Moldova =i ]n ultimul timp. Elisaveta Onose Domniei Sale Domnului Procuror. precum =i de Ieromonahul Ciprian de la Sf`nta Episcopie a Hu=ilor. ]n condi\ii =i ]mprejur[ri neclare. care au constat ]n ]n=elarea colegilor s[i. Covurlui =i Elisaveta Onose. Pun`ndu-ne la dispozi\iunea Dumneavostr[ pentru toate celelalte rela\iuni. Leu Vasile simul`nd un ]nnec. Cazul a fost constatat de domnul Doctor G[itulescu de la Spitalul Ora= Hu=i =i Doctor Valentina Leu. ordon`nd anchet[.* Caracterul strict secret. a fost trimis pe front pentru reabilitare cu gradul de soldat. rug[m respectuos Parchetul s[ ia ]n considera\iune prezenta. proprietar[ ]n comuna M[lu=teni. proprietar ]n comuna |u\cani. s-a ]ntors de la Bucure=ti unde fusese chemat pentru rezolvarea unui conflict. este ]n v`rst[ de 48 ani. rud[. Capitolul VI <Lucrurile trebuie s[ stea a=a chiar dac[ n-avem probe> Strict secret.. Austria. Zoe Bl[naru. 118 119 . proprietar[ ]n comuna Schineni. 14 mai 1953. }nc[ din timpul =colii =i mai t`rziu ca preot. n[scut ]n comuna Oancea Regiunea Gala\i. se vede =i dup[ modul redact[rii: Textul e dactilografiat dar numele proprii sunt trecute de m`n[ de c[tre autorul referatului ]n a=a fel ]nc`t s[ nu se produc[ vreo scurgere de informa\ie la dactilografiere. Ioan C. acuz`nd grave dureri abdominale =i inghinale care i-au declan=at o hemoragie acut[ ]n urma c[reia. care s-au soldat prin dou[ condamn[ri.)parohia Jianu. solicit[m respectuos Parchetului deschiderea unei anchete privind decesul acestuia din ziua de 1 Martie 1949. ]n decurs de mai pu\in de 36 (treizeci =i =ase) de ore. Constantin-Nil Leu. Fapt pentru care semn[m ast[zi 2 Martie 1949. Scurt[ prezentare a anchetatului Leu Vasile fost preot. jud. jud. Zoe Bl[naru. de informare c[tre cine =tie ce v`rfuri din \ar[ sau de la Moscova. Referat prive=te: rezultatele anchetei lui Leu Vasile* I. delapidare de fonduri publice.

i s-a f[cut o injec\ie care l-a \inut adormit p`n[ la 18 Aug.La data de 18 Martie 1953 a declarat greva foamei spun`nd c[ este hot[r`t s[ termine aceast[ <via\[ p[m`nteasc[>.* N.}ntruc`t din materialul aflat la dosarul s[u.Deoarece anchetatul a declarat ]nc[ de la primul contact c[ nu poate scrie. Arestatul afirm[ c[ Organele anchetatoare Sovietice au trimis ofi\eri care s[ verifice afirma\iile sale la fa\a locului =i c[ ace=tia s-au ]nnapoiat. iar pe de alt[ parte. ci numai simple afirma\ii. Ancheta Arestatul Leu Vasile. sunt motivate de Leu Vasile prin activitatea sa religios-misionar[. aresatul a afirmat c[ este un adversar al regimului nostru =i un du=man al Republicii =i c[ nu a=teapt[ mil[ din partea nim[nui. Nu mai coment[m l[s`nd cititorul s[ deduc[ singur actul de <justi\ie>.Lipsa de probe ne-a cauzat greut[\i ]n anchet[.Men\ion[m. c[ =i ]n arestul Ministerului. de al nostru. }n aceast[ calitate.Republica .}n timpul anchetei =i ]n celul[. el este foarte fr[m`ntat. ]nlesnindu-le drumul spre Vest.}n prim[vara anului 1949. .II. 1952. rezult[ c[ arestatul a fost agent al Serviciului englez de Informa\ii f[r[ a de\ine probe ]n aceast[ direc\ie*. }n acest timp. El afirm[ c[ dup[ ce a fost <r[pit> la Bruk. ancheta noastr[ a urm[rit s[ afle dac[ aresatul a fost agent al Seviciului de Informa\ii englez sau a altor servicii de informa\ii imperialiste. el a colindat aproape ]ntreaga Europ[ Vestic[ precum =i centre din Orientul Apropiat =i Mijlociu. dovedindu-se .sectorul sovietic .Leu Vasile n-a recunoscut cele declarate la Moscova ]n leg[tur[ cu activitatea sa de spionaj =i anume: -el afirm[ c[ la Moscova a declarat c[ a urmat o =coal[ de informa\ii la Dublin. Leu Vasile a fost anchetat la Moscova. amenin\area sau bruscarea.Ancheta noastr[ s-a desf[=urat dup[ un plan.Pentru activitatea sa ]mpotriva Republicii noastre. care cuprinde activitatea arestatului pe etape. a f[cut mult r[u \[rii noastre. c`nd <s-a pomenit> ]n casa unei b[tr`ne croitorese din Viena .nevinov[\ia sa pe aceast[ linie.: Specific[ formulare <rezult[^f[r[ a de\ine probe>.Dela 16 martie 1953. Leu Vasile cu ajutorul englezilor este numit episcop al rom`nilor fugari din Vestul Europei. ]ntocmind rapoarte negative. dup[ declara\iile sale. av`nd re=edin\a la Londra. scriind articole ]n ziarele fugarilor.al[turi de un t`n[r. fiind suferind de ochi. 120 }nc[ din primele zile ale anchetei. anchetatul a afirmat c[ ]=i a=teapt[ pedeapsa =i c[ ar fi mul\umit dac[ ]ntr-o zi ar fi scos din camera de anchet[ =i ]mpu=cat. vorbind la posturile de radio =i ]ndemn`nd pe fugari s[ nu se ]ntoarc[ ]n \ar[.afirm[ aresatul . ]n Austria.}n august 1952 p`n[-n martie 1953 . cu ]ntreruperi.c.Ancheta a fost dus[ pe baz[ de ]ntreb[ri =i r[spunsuri f[r[ a se folosi intimidarea. zona englez[ la 16 August 1952. a fost anchetat ]ncep`nd dela data de 16 Martie 1953 p`n[ la data de 8 Mai a. anchetatul a nutrit g`ndul de a se sinucide. a ]nceput ancheta lui Leu V.A. citite ]n fa\a anchetatului =i semnate de acesta.Aceste deplas[ri. pe linia Direc\iei noastre. apoi b[tute la ma=in[. }ntreruperile au fost cauzate pe deoparte de boala arestatului.i s-a t[iat barba =i i s-a 121 .este <c[ma=a de for\[ a poporului rom`n>.El adaug[ c[ ]n calitatea pe care a avut-o ]n str[in[tate.afirm[ arestatul . declara\iile sale au fost scrise de c[tre un tov. se g`nde=te mereu =i face rug[ciuni. de necesitatea studierii declara\iilor sale. Arestatul nu recunoa=te c[ a ]ncercat un atentat ]n sectorul sovietic al Vienei. c[ a avut sarcina de a organiza Serviciul de Informa\ii englez ]n Orientul Apropiat =i alte afirma\ii pe care el le socote=te <inven\ii> dar a f[cut acestea cu scopul de a accelera ancheta =i a-=i primi pedeapsa.spune el .

]ntruc`t vine poli\ia s[-i aresteze. ]ndemnat =i sf[tuit de G`ld[u s[ fi lucrat pentru englezi =i pe timpul c`t era ]n \ar[.. Consider[m c[ aceasta se datore=te pe deoparte faptului c[ a mai fost anchetat =i ]n timpul regimului trecut.Declara\iile arestatutului.Pe de alt[ parte. f[cut[ sub masca hainei sale preo\e=ti =i a pozi\iei pe care a avut-o ]n r`ndul fugarilor. perioada Bruk-Viena-Baden. a ]ncercat s[ se sinucid[ ]nghi\ind 20 pastile somnalin. =i anume c[ la locuin\a lui Leu V.Pentru a acoperi unele persoane din interior cu care a corespondat.b/ Arestatul este foarte calculat ]n darea r[spunsurilor ]n timpul anchetei. 122 123 . unde a avut un traduc[tor. de a nu se ]ntoarce ]n \ar[. a avut o activitate de spionaj.Dealtfel. treceerea lor spre Vest =i ]nfiin\area episcopiei lui Leu V. organizate =i sprijinite din timp de englezi..Cobor`nd. }=i aminte=te doar. venea adesea G`ld[u ]nso\it de patru-cinci <domni> care ]n unele cazuri nu vorbeau rom`ne=te.A. care l-au adormit =i nu s-a trezit definitiv dec`t la Baden. care ar duce la demascarea sa.: Formulare asem[n[toare cu cea din procesul intentat nun\iaturii Apostolice ]n aceea=i perioad[. munc[ conspirativ[. =i pentru a ascunde anumite etape din via\a sa de ex. deoarece scenariul vinov[\iei =i al condamn[rii fusese gata preconceput. pentru motivele pe care leam ar[tat mai sus. de un interogator luat.ceea ce ne face s[ credem c[ Leu V. folosind cu u=urin\[ no\iunile: investiga\ie. cu care nu se ]n\elegea. B se mai adaug[ =i faptul c[ anchetatul este destul de familiarizat cu termeni specifici muncii informative. |in`nd seama c[ femeia de serviciu era trimis[ <dup[ cump[r[turi> atunci c`nd veneau ace=ti <domni> nu este exclus ca Leu V. ]n leg[tur[ cu problema emigra\iei =i complecteaz[ materialul aflat la dosarele noastre.. pozi\ie ob\inut[ prin sprijinul imperiali=tilor. ajuns la Londra. se preface c[ =i-a pierdut memoria ]n urma =ocurilor nervoase pe care le-a avut ]n timpul arest[rii la Bruck. a desf[=urat deschis o activitate multilateral[ ]mpotriva \[rii noastre. rezident. a v[zut uniforme militare austriece =i sovietice =i d`ndu-=i seama c[ se afl[ ]n sectorul sovietic.: Acesta era =i scopul. sau ]n timpul anchetei la Viena-Baden =i Moscova. Leu V. * N.-* III.}ntreaga perioad[ Bruk-Viena-Baden. motiv`nd c[ nu-=i poate aminti cuprinsul interogatoriilor care i-au fost luate =i declara\iile care le-a dat.-* Noi consider[m c[ Leu V. etc. p[blica\ii ]n presa fugarilor =i ]ndemnuri f[cute fugarilor rom`ni. filaj. o descrie vag =i confuz. ]ns[ afirm[ c[ n-a spus adev[rul =i c[ a inventat mult ]n declara\iile sale. de unde a plecat la Moscova. iar pe de alt[ parte.Asupra perioadei Moscova.|in`nd seama de afirma\iile fostei femei de serviciu a lui Leu V. sub nume fals. Unicul scop real.P[rerea noastr[ este c[ fuga lui G`ld[u =i a lui Leu Vasile. a intrat efectiv ]n slujba englezilor =i sub masca misiunilor religioase a f[cut o serie de c[l[torii activ`nd pe t[r`m informativ ]n folosul englezilor. care ajuns ]n str[in[tate. verific[ o parte din materialul Serviciului nostru. au fost * N. (a avut dou[ condamn[ri =i mai multe ]nf[\i=[ri la Instan\ele Judec[tore=ti) deci are o experien\[ ]n ceea ce prive=te comportarea ]n anchet[. probabil la Baden. Concluzii a/ Arestatul Leu Vasile este un v`rf al fugarilor rom`ni. supraveghere.. el a avut =i o activitate de spionaj. prin cuv`nt[ri la radio. faptului c[ Leu V. ]n afar[ de argumentele prezentate la cap.vopsit p[rul.T`n[rul l-a ]ndemnat s[ coboare repede din cas[. declar[ c[ a fost tratat foarte civilizat =i demn. a fost instruit de englezi pentru eventualitatea unei c[deri.A.

Pe l`ng[ toate acestea m-am ocupat de probleme strict biserice=ti. care vrea s[ se <desprind[ de p[m`nt>. Arat[ ]n continuare am[nun\it. c`t =i o preocupare din partea Organelor anchetatoare. Bossi organiz`nd un ceai cu ni=te ziari=ti de dreapta.<Via\a p[m`nteasc[ .Acestora le-am demonstrat c[ fondurile.Mi-am amintit c[ tot la Geneva Bossi mi-a f[cut cuno=tin\[ cu un ameriacn pre=edintele Federa\iei Universale baptiste =i adventiste care auzind c[ eu episcopul bisericii rom`ne din exil 125 . Ora=ul Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8.nu mai exist[ pentru mine. Dup[ ce am r[spuns la ]ntrebarea lor cu lux de am[nunte d`nd date din buletinul informativ de la Londra =i cu ce mai cuno=team eu. ]i este indiferent ce se va face cu el. de a ]nainta la timp materialul informativ rezultat din ancheta lui Leu Vasile privind aspectul extern al muncii Serviciului nostru. alimentele =i hainele ce se trimit ]n Rom`nia nu sunt ]mp[r\ite dup[ principiile de baz[ ale Crucii Ro=ii popula\iei b[=tina=e. Propunem deasemeni. c[ din momentul ]n care a fost <r[pit din lumea liber[>..13 Februarie 1954. am fost ]mpreun[ cu Bossi la sediul central al Crucii Ro=ii din Geneva unde ]mi spusese Bossi c[ se discut[ tocmai acum problema pe care Crucea Ro=ie Rom`n[ . dup[ ce c[zuse de acord cu mine. .s[ o recunoasc[ ca legal[ =i s[ o subven\ioneze cu fonduri. un elve\ian al c[rui nume nu-l reamintesc =i cu un consilier american pentru toate \[rile balcanice.Eu am f[cut referatul de care ei au fost foarte mul\umi\i =i astfel nu au recunoscut Crucea ro=ie din \ar[ ci Caromanul. =i un cunosc[tor al vie\ii fugarilor rom`ni =i al activit[\ii acestora. El afirm[.954.d/ Anchetatul ]ncearc[ s[ ]n=ele Organele anchetatore d`nd declara\ii reale numai pentru faptele care oficial sunt cunoscute =i neg`nd adev[rata sa activitate de spionaj pe care a desf[=urato sub masca misiunilor religioase. m[n`nc[ cu mult[ poft[ =i se ]ngrije=te de corpul s[u. toate ziarele au publicat un comentariu pe baza datelor spuse de mine ]n care erau diferite calomnii la adresa regimului din RPR. el se consider[ un <strigoi> printre noi. sau de chinurile fizice la care ar fi supus. ca ]n tot timpul anchetei. PROPUNEM ca arestatul Leu Vasile. c[rora Serviciul nostru le va ]nainta c`te un exemplar din declara\iile arestatului =i un exemplar din prezenta sintez[. ai ar[tat c[ dela Nissa te-ai re]ntors la Geneva =i ai f[cut cunoscut membrilor Consiliului Ecumenic situa\ia rom`nilor refugia\i.spune Leu V. ace=tia (ziari=tii) mi-au luat un interwiew ]n leg[tur[ cu amestecul evreilor ]n statul democrat din RPR. Pentru informare =i documentare ]n problema Leu Vasile Serviciul nostru va acorda tot sprijinul Organelor de anchet[.2. Pentru continuarea =i ad`ncirea ei. 124 }ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu din data de 12. ]n special.La sediul central al Crucii Ro=ii am luat contact cu secretarul general al Crucii ro=ii.Tot la Geneva. ci sunt ]mp[r\ite membrilor de partid =i ]n majoritataea cazurilor nu se dau popula\iei. un cunosc[tor al st[rilor de lucruri din \[rile lag[rului imperialist ]n general. termin`ndu-se lucr[rile la Consiliul Ecumenic.Crucea ro=ie din \ar[ =i Caromanul din str[in[tate . alimente =i ]mbr[c[minte. s-a terminat la ora 13. s[ fie predat Organelor interne. +i ]n aceast[ privin\[ minte. activitatae d-tale dup[ re]ntoarcerea dela Geneva ? R[spuns: La Geneva m-am re]ntors la jum[tatea lunei Februarie 1950 =i dup[ ce am comunicat lui Wiesertuft =i Makie situa\ia refugia\ilor rom`ni.c/ Anchetatul caut[ s[ impresioneze Organele anchetataore afirm`nd c[ nu-i este team[ de moarte. Ancheta lui Leu Vasile trebuie continuat[. arestatul Leu Vasile este un v`rf al fugarilor rom`ni. s[ existe o str`ns[ colaborare ]ntre Organele interne =i Serviciul nostru. ]ntruc`t de=i afirm[ c[ nu mai \ine la <via\a p[m`nteasc[>.Men\ion[m c[.

urm`nd ca preot al bisericii s[ r[m`n[ tot Ivanovici. care nu luase fiin\[ din cauza certurilor survenite ]ntre R[descu =i Vi=oianu pentru care ace=tia erau muritori de foame. cer`ndu-mi s[ le ob\in aprobarea deoarece ei vor s[ plece indiferent c`nd va fi r[zboiul. am plecat la Londra.Ace=tia erau circa 11 la care le-am ]mp[r\it 1500 dolari ]ntruc`t primisem dela Geneva ]nc[ 2000 de dolari =i am intervenit la Caroman pentru a li se da imbr[c[minte =i c`te 126 un pachet american KER ]n care erau provizii cam pentru una lun[ zile.Aici am ajuns la ]nceputul lunii Martie 1950. lucru pe care l-am f[cut.. deci acest material era ]ndreptat ]mpotriva regimului din RPR.De Gaulle sus\inea pe legionari. amenin\`ndu-m[ c[ ]n caz contrar vor ]ncepe o campanie ]mpotriva mea. Anglia =i Germania dintre refugia\ii rom`ni. Acest material eu i l-am dat. a \inut s[ m[ cunoasc[. Francez a r[mas biserica tot ]nchis[ p`n[ la venirea unui preot neutru. Acela= subiect l-am vorbit =i la BBC radio Londra. pe baza celor spuse de mine au venit la Paris pentru a intra ]n acel comandament rom`n.Propaganda o va face verbal =i prin presa lor.. Fiind o aniversare a unirii Rom`niei cu Basarabia am vorbit la o serbare care s-a f[cut la Londra unde am atacat ]n primul r`nd Uniunea sovietic[ ar[t`nd planurile de acaparare a Basarabiei. timp ]n care am avut c`teva ]ntrevederi cu consiliul parohial al bisericii.Eu cunosc`nd punctul de vedere al oficialit[\ilor engleze care considerau o adev[rat[ ofens[ plecarea unui refugiat din Anglia ]n alt[ \ar[..}n urma acestor informa\ii =i invita\ii. care prin pre=edintele consiliului parohial avocatul R[utu mi-a cerut s[ dau aviz pentru redeschiderea bisericii. pentru a demonstra mai bine faptul c[ sectele religioase nu au libertate ]n RPR. ]ntruc`t materialul urma s[ fie prelucrat la ONU =i probat cu declara\ia mea =i alte declara\ii.Mul\i din ei ]ns[ au insistat. pentru c[ ]n var[ are s[ ia fiin\[ armata atlanticului de nord =i are s[ intre acolo.. dup[ care am f[cut =i o declara\ie a mea personal[.Eu nu am retras avizul pe care l-am dat =i se hot[r`se deschiderea bisericii. am oficiat diferite servicii religioase =i am ascultat diferite dolean\e ale rom`nilor refugia\i.Maiorul Iliescu 127 .Aici am avut o situa\ie foarte delicat[ ]ntruc`t o serie de ofi\eri din Italia.Aceasta dup[ o introducere ]n care a ar[tat c[ ortodoxia este ]mpotriva sectelor religioase =i c[ nu m[ consider[ un prieten al lui.Dela Geneva am plecat la Paris unde am r[mas c`teva zile. totu=i pentru faptul c[ aveam un singur du=man comunismul m-a rugat s[-i spun unele lucruri ce cunosc eu despre persecu\ia sectelor religioase din RPR.Dup[ ce am vorbit la radio Paris ca =i p`n[ acum ]mpotriva regimului din \ar[.De data aceasta am fost pus ]ntr-o situa\ie foarte delicat[ deoarece majoritatea rom`nilor din Anglia intraser[ ]n leg[tur[ prin coresponden\[ cu rom`nii refugia\i ]n Canada =i ace=tia le ar[tase condi\iunile de trai mai bune din Canada incomparabile cu condi\iile de trai din Anglia =i-i sf[tuiau s[ vin[ =i ei ]n Canada deoarece r[zboiul mult a=teptat va mai ]nt`rzia.^Plec`nd pe la campusuri am ]mp[r\it bibliile date. ]ns[ la interven\ia generalului De Gaulle la Guv. ]nt`i mi-au trimis un ultimatum prin preotul Boldeanu pentru ca eu s[ revin asupra acestui aviz.Ren`torc`ndu-m[ la Londra am comunicat lui Iliescu cele ]nt`mplate =i i-am cerut sfatul lui ce-i de f[cut. am c[utat s[-i conving c[ r[zboiul este totu=i foarte aproape =i nu mai este cazul ca pentru c`teva luni sau maximum un an s[ se trambaleze prin Canada..sunt acolo. f[c`ndu-m[ cu ou =i cu o\et pentru a m[ desconsidera. Aceste persoane au r[mas acolo ]ntruc`t generalul Puiu Petrescu a sus\inut ca ofi\erii s[ r[m`n[ pe loc deoarece a primit instruc\iuni dela regele Mihai s[ fac[ ceva cu ]ntre\inerea ofi\erilor. rom`nii din Anglia miau cerut s[ le ob\in aprobarea de plecare ]n Canada.Afl`nd legionarii de avizul dat.

n[scut ]n Rom`nia. 3000 dolari. Gratz =i Londra. cerere pe care eu so comunic lui Oadams =i s[ propun ca un compromis. 10.s. Acest lucru eu l-am f[cut =i dup[ c`teva am`n[ri de termene. Dumitr[=coniu N. deoarece aceast[ problem[ este foarte spinoas[ =i ]n deosebi s[ nu cumva ca ]n mod indirect folosind faptul c[ vin dela Londra s[ angajez ]ntr-o form[ oarecare biserica anglican[ sau guvernul englez. Iar ]n Anglia am primit dela G`ld[u cei 30-40 de l. ]n deosebi cu vreo promisiune sau interven\iune la autorit[\ile grece=ti. ast[zi sunt aresta\i. (ss) Leu Vasile 129 .}ntrebare: Dela plecarea d-tale la Geneva =i la sfin\ire =i p`n[ la plecarea ]n Atena cum ai \inut leg[tura din \ar[ ? R[spuns: }n aceast[ perioad[ am trimis dela Geneva. dar s[ li se aprobe dreptul de a p[r[si localitatea =i ]ntreprinderea unde se afl[ =i posibilitatea s[ se stabileasc[ ]n orice alt[ localitate din cuprinsul Angliei unde ei vor crede c[ traiul este mai favorabil. Plantelor nr.Iar eu am primit dela fica mea confirmarea c[ a primit. una c[tre un profesor universitar grec nu-i re\in numele =i una c[tre generalul Tiganis =eful postului de emisiuni radio. adic[ s[ nu li se aprobe plecarea rom`nilor ]n Canada.El mi-a cerut s[-i precizez data c`nd inten\ionez s[ plec.mi-a spus c[ de cerut aprobarea de plecare nici nu poate fi vorba =i c[ dac[ eu voi face aceast[ cerere voi sup[ra foarte mult pe englezi.}nainte de a pleca am trecut pe la Oadams =i cu acest prilej el mi-a dat dou[ scrisori de recomanda\ie. eu i-am spus c[ inten\ionez. C`nd am fost ultima dat[ la Oadams.. Arat[ de unde ai luat banii pentru vizitele f[cute ]n Anglia =i plecarea la Atena ? R[spuns: Bani aveam ]nc[ dinainte dela Consiliul Ecumenic c`nd am luat 6000 dolari. etc =i mi se va cere s[ intervin pentru salvarea cazului lor. iar adresa pe numele Magdei +tef[nescu dat[ pe alt nume fals sau fictiv. venind vorba despre doctoratul meu cu subiectul <R[zboi =i Pace>. adic[ cererea rom`nilor de a pleca ]n Canada. iar c`nd nu eram ]n Anglia se v[rsau ]n cheltuielile biserice=ti.Ai ar[tat c[ dela Geneva ai luat 2000 de dolari =i 1500 dolari i-ai dat la rom`nii ofi\eri din Paris. b[rba\i. c`te un pachet pentru fica mea cu alimente =i ]mbr[c[minte pe adresa Magda +tef[nescu Bucure=ti str. deoarece Grecia ]n ultimul timp a devenit o aren[ politic[ foarte important[ =i foarte periculoas[ pentru refugia\i politici rom`ni. ]ns[ el este de p[rere ca totu=i s[ folosesc acest prilej. s[ fiu foarte prudent =i s[ nu m[ angajez cu nimic. (ss)Lt. pe care ]i primeam lunar.Majoritatea acestor arom`ni. c[s[torit cu o rom`nc[ =i vorbea rom`ne=te. Munte unde voi g[si ]n bibliotecile teologiei =i m`n[stirilor scrieri =i material foarte important pentru teza mea de doctorat. Pe alt[ cale nu am avut leg[tur[ ]n \ar[ cu nimeni altul. dup[ sfaturile mitropolitului grec Ghermanos s[ m[ duc ]n Grecia la Atena =i Sft.}ntrebare: Ne oprim la acest capitol =i f[ unele preciz[ri.Deci bani mai aveam asupra mea cca. grec.Prezentul proces verbal de interogatoriu a fost citit de mine cuv`nt cu cuv`nt =i el corespunde ]ntrutotul cu cele declarate de mine. Confirm[rile erau pe o carte po=tal[. sub 128 ]nvinuirea c[ au participat =i ajutat trupele lui Marcos. pe care trebuia s[-l sus\in ]n luna Iunie la Paris.Tot acum el mi-a adus la cuno=tin\[ c[ ]n Grecia luptele dintre partizanii lui Marcos =i trupele grece=ti au avut loc ]n majoritatea cazurilor ]n regiunile locuite de arom`ni (macedoneni).}n consecin\[ eu trebuie s[ fiu foarte atent ca ]n vizitele ce le voi face pe la arom`nii din Grecia.. c`nd desigur mi se va comunica faptul c[ mul\i arom`ni sunt aresta\i. spun`ndu-mi ca cu o zi sau dou[ ]nainte de plecare s[ trec pela el pentru a-mi da c`teva recomanda\iuni la ni=te profesori greci =i c[ totodat[ ]mi va da anumite indica\ii de felul cum trebuie s[ m[ comport eu ]n Grecia. a celor cerute de mine s-a aprobat cererea f[cut[.

am fost la Smirna. Eu i-am ar[tat cele ce am discutat cu Oadams la Londra =i ]ndeosebi asupra recomanda\iunilor ce mi le-a f[cut el de a nu m[ amesteca ]n fr[m`nt[rile politice din Grecia. trebuie=te s[ fie semnat[ mai ]nt`i de =eful rom`nilor macedoneni Hagigogu care a evadat din ]nchisorile grece=ti =i se afl[ momentan ]n Turcia ]n ora=ul Smirna. trupele grece=ti nu pot s[-i prind[ =i ei provoac[ continui turbur[ri ]n aceast[ regiune. s[ isc[lesc =i eu aceast[ proclama\iune. ]nt`i de toate niciodat[ nu va uita lupta secular[ dintre arom`ni =i greci =i ]ntotdeauna va r[m`ne un lupt[tor pentru drepturile rom`nilor mecedoneni ]n contra Greciei.D`ndu-mi seama c[ pe l`ng[ faptele ar[tate =i vorbite despre ele ]n anchet[ p`n[ ]n prezent ]n care se confirm[ afirma\ia mea c[ eu m[ consider unul care am f[cut cel mai mare r[u RPR pot confirma =i prin alte fapte despre care nu s-a vorbit p`n[ ]n prezent ]n anchet[. el mi-a pus problema necesit[\ii unei ac\iuni rapide =i de m`n[ forte.Deasemeni. amenin\`ndu-l c[ nu i se va mai acorda dreptul de azil politic =i va fi predat autorit[\ilor monarhice grece=ti. at`t grecilor c`t =i arom`nilor comunismul.}n consecin\[ el mi-a spus =i mi-a ar[tat c[ a preg[tit =i redactat o proclama\iune scris[ ]n dialectul macedo-rom`n. este de datoria mea de anticomunist =i ]n consecin\[ m-a convins =i am semnat aceast[ proclama\iune.El mi-a ar[tat c[ fiind macedonean. am predat scrisoarea =i manuscrisul proclama\iei lui Hagigogu =i dup[ ce am avut cu Hagigogu o lung[ discu\ie. am f[cut o escal[ de o zi =i o noapte la Roma. care din cauza ascunzi=urilor muntoase =i alimentarea ce le-o fac satele rom`ne=ti din apropiere. Papanace ]ns[ m-a convins c[ mai presus de toate leg[turile =i instruc\iunile date de englezi. ora=ul Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8. eu s[ fac uz de presiunea turc[ =i american[. proclama\iune pe care eu am adus-o =i predat-o la ]ntoarcere lui Papanace. ne afl[m ]n fa\a unei probleme excep\ionale c`nd ne`n\elegerile locale dintre greci =i rom`ni trebuiesc 130 suspendate pentru un timp =i trebuie=te f[cut un front unic contra celui mai mare inamic comun. Papanace mi-a explicat c[ pentru a fi mai sigur efectul moral asupra rom`nilor macedoneni. proclama\iune pe care el deja a semnat-o =i care ]nainte de a fi r[sp`ndit[ ]n regiunea rom`neasc[ din mun\ii Pindului. ]n Roma. care nu-mi dau seama ce vorbesc. f[r[ a mai fi nevioe s[ mai recurg la presiunea autorit[\ilor turce=ti =i americane locale.Ast[zi ]ns[. pentru l[murirea arom`nilor din Gercia =i ruperea lor din lag[rul =i influen\a comunist[ pe care Generalul Marcos a reu=it prin comportarea sa cu rom`nii.131 . Hagigogu mi-a semnat proclama\iunea cu ambele sale nume.26 Februarie 1954. Pentru a dovedi c[ eu nu am f[cut-o pentru a m[ umfla ]n pene sau pentru c[ sunt bolnav mintal. vreau s[ declar urm[toarele: C`nd am plecat spre Grecia. 300 de partizani arom`ni. ci am declarat cele de mai sus ]n deplin[ con=tiin\[.El (Papanace) mi-a cerut s[ fac un drum special p`n[ la Smirna s[ predau o scrisoare a lui adresat[ lui Hagigogu =i cel conspirativ de Hristu care este cunoscut ca o parol[ de frunta=ii macedonenirom`ni..Cu Papanace pe l`ng[ problemele discutate despre care am vorbit ]n cursul anchetei. Papanace mi-a cerut c[ dac[ voi vedea c[ Hagigogu ezit[ =i refuz[ de a semna aceast[ proclama\iune pentru motivul c[ prin aceast[ proclama\iune el ar vinde =i tr[da pe partizanii rom`ni din mun\i care au luptat sub conducerea lui. el mi-a ar[tat c[ ]n mun\ii Macedoniei dup[ informa\iile lui se afl[ cca. aici m[ a=tepta Papanace pe care-l anun\asem cu o scrisoare din vreme c[ trec prin Roma spre Grecia.}ntrebare: Ai ar[tat verbal c[ vrei s[ faci unele comunic[ri. Arat[ tot ce ai de comunicat ? R[spuns: }n timpul anchetei am ar[tat c[ am f[cut cel mai mare r[u RPR prin activitatea mea. s-a terminat la ora 17.

a ]ntrerupt orice leg[turi canonice cu biserica =i sinodul rom`n. informa\ii care de=i guvernul din RPR nu a luat m[suri contra bisericii ortodoxe. pentru tot sprijinul =i ajutorul dat bisericii Greciei. =i totodat[ s[ asigur pe arhiepiscopul Londrei de sentimentele de recuno=tin\[ fa\[ de biserica anglican[. cine este Hagigogu despre care ai ar[tat ]n prezentul proces verbal de interogatoriu ? R[spuns: Arom`nii din Grecia au avut ]n fruntea lor pe un b[tr`n Hagigogu.Spiridon. deoarece ]n tinere\e fusese =i el ]n Rom`nia. care conducea lupta lor pentru drepturile lor legitime. Cu arhiepiscopul Spiridon m-am ]ntre\inut mult[ vreme. iar ceilal\i ne mai av`nd ajutorul =i acoperirea arom`nilor din acea regiune s-au refugiat ]n Macedonia jugoslav[. c[ el nu recunoa=te ca legal pe actualul patriarh Justinian al Rom`niei =i este foarte fericit c[ are prilejul s[ salute prin persoana mea pe adev[ratul =i singurul reprezentant al bisericii rom`ne. verbal de interogatoriu din 31. am plecat direct la re=edin\a arhiepiscopului Greciei . am fost dus la un hotel ]n centrul Atenei. pe artera principal[ a ora=ului. Dela aeroport. ultimul nucleu al mi=c[rii comuniste din Grecia a fost lichidat =i prin contribu\ia mea. care avea o pozi\ie mai neutr[ =i unul ]n ora=ul Bitolia ]n Macedonia jugoslav[ care a fost un ajutor al b[tr`nului Hagigogu. ci numai contra bisericii catolice. fost ministru al Rom`niei monarhice la Atena. am transmis arhiepiscopului Spiridon salut[rile arhiepiscopului Londrei. mai avea rude cu numele de Hagigogu: unul la Salonic de care am ar[tat. El a \inut s[ m[ informeze c[ sinodul bisericii grece=ti dup[ expulzarea preotului grec Moroitache din Bucure=ti. =i dela refugia\ii greci veni\i de cur`nd din Rom`nia cuno=tea situa\ia din RPR. 133 . sau dac[ nu. ]n toate satele rom`ne=ti ]n regiunea ar[tat[ =i rezultatul a fost c[ majoritatea arom`nilor care simpatizau trupele lui Marcos l-au p[r[sit d`ndu-=i seama c[ lupta pentru du=manul lor comun comunismul . am fost la palatul regal unde m-am ]nscris ]n registrul protocolar.Bucure=ti. care are girul =i ocrotirea bisericii anglicane. s[ transmit acelea=i salut[ri. f[c`nd o noapte escal[ la Roma.Acest b[tr`n s-a refugiat la Smirna ]n Turcia dup[ ]nfr`ngerea lui Marcos. cu ]nc[ c`\iva refugia\i rom`ni =i greci din \ar[.1954 ai ar[tat c[ ai plecat ]n Grecia. al c[ror nume nu le re\in. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. Mi-a ar[tat ultimele lui informa\ii date de ultimii greci veni\i din Rom`nia. unde am g[zduit tot timpul c`t am stat la Atena. Arion. Dup[ salut[rile protocolare arhiere=ti. Arat[ am[nun\it activitatea d-tale din Grecia ? R[spuns: Dela Londra am plecat cu un avion englez de pasageri 132 la Atena.Aceast[ proclama\iune a fost multiplicat[.B[tr`nul Hagigogu de care am ar[tat. pre=edintele comitetului refugia\ilor rom`ni din Grecia.}ntrebare: }n pr. un mare num[r de partizani au fost tr[da\i =i preda\i armatelor monarhiste grece=ti. totu=i el a aflat dela diferi\i refugia\i greci care au venit din rom`nia c[ nici biserica ortodox[ nu este scutit[ de atacurile diferi\ilor agitatori politici care vin la \ar[ =i arat[ cet[\enilor c[ omul este provenit din maimu\[ =i c[ provenien\a lui nu mai este ceva necunoscut. l`ng[ pia\[. }mpreun[ cu Arion =i Bezi. mi-a mul\umit =i m-a rugat ca la ]ntoarcerea mea la Londra.=i-au schimbat atitudinea. Pe aeroportul dela Atena am fost a=teptat de fostul consul Bezi care a fost cu mine ]n ]nchisoare ]n Jugoslavia. ai ar[tat c[ ai vorbit cu un Hagigogu la Salonic.}ntrebare: }ntr-un proces verbal de interogatoriu dat anterior. Arhiepiscopul Spiridon v[dit impresionat de aceast[ aten\ie. Precizeaz[ dac[ este una =i aceea=i persoan[. acest Hagigogu care era simpatizat de arom`ni a trecut de partea lui Marcos cu majoritatea arom`nilor.Astfel. Dela palatul regal. C`nd au venit trupele generalului Marcos.02. r[sp`ndit[.15 Februarie 1954 . pentruc[ drepturile arom`nilor au fost rezolvate.

Eu le-am spus c[ s[ nu se ]ntoarc[ =i s[ mai stea. }ntrebare: Continu[ mai departe cu activitatea d-tale ? R[spuns : }mpreun[ cu delegatul patriarhului Spiridon am cercetat =i studiat biblioteca facult[\ii de teologie din Atena =i apoi peste dou[ zile am plecat spre Salonic. generalul 134 Markos primul lucru care-l face dup[ ce intr[ ]ntr-o regiune rom`neasc[. Dup[ ce am ajuns la Salonic. Dela Salonic am plecat la Sf. persecutau pe preo\ii rom`ni care slujeau ]n bisericile lor ]n limba rom`n[. ]ntruc`t acolo o duceau foarte prost cu alimenta\ia. articole prelucrate ]n mod du=m[nos la adresa RPR =i le-am comunicat lui Oadams. Acest rom`n se numea Hagigogu. spre deosebire de autorit[\ile grece=ti. }ntrebare: Informa\iile date de Spiridon d-tale ce anume ai f[cut cu ele ? R[spuns: Informa\iile date de Spiridon. }nainte de a pleca la Salonic. Markos era comunist. =i interziceau orice manifestare cultural[ rom`neasc[. Acesta mi-a comunicat suferin\ele rom`nilor din Grecia. f[c`ndu-le procese colective de necredin\[. veni\i din \ar[. unguri. veni\i proaspe\i din Rom`nia. cu delegatul dat de Spiridon. au venit la mine la hotel mai mul\i refugia\i rom`ni =i greci. am ob\inut informa\ii din RPR de ordin militar. care ie=ise de cur`nd din ]nchisoare. fiind de originea lui str[mo=easc[ rom`n. aduc`nd profesori rom`ni. am cunoscut pe unul din frun\a=ii arom`nilor din Salonic. era s[ redeschid[ =colile rom`ne=ti =i ]n satele cele mai mici unde nu erau =coli.Dup[ ce i-am spus scopul vizitei mele. Munte Atos. Ministrul de interne era cunoscut ca un mare du=man al rom`nilor =i cel dela Externe era mai aproape de rom`ni. C[lug[rii rom`ni =i bulgari m-au ]ntrebat dac[ este bine s[ se ]ntoarc[ ]n \ar[. la Sf. a rom`nilor este urm[torul: Atunci c`nd trupele generalului Markos intrau ]n satele rom`ne=ti. deoarece ]n scurt timp va ]ncepe r[zboiul =i va c[dea regimul din RPR. dup[ care se vor ]ntoarce ]n \ar[. RPB =i RPR. social =i cultural =i am discutat =i alte lucruri personale de ordin bisericesc. Adev[rul asupra zisei acuza\iuni de comunism. acolo unde popula\ia era ]n majoritate rom`n[. De=i gen. Deasemeni gen. =i le-am folosit ]n facerea unor articole la ziarele <Nation Roumainne> =i <Patria>. Acesta este adev[rul cu acuza\ia unanim[ pe care autorit[\ile grece=ti le-o aduc rom`nilor. date de consulul RPR dela 135 . a=a cum de fapt este datoria lui s[ o fac[. Ei au ascultat de mine =i nu au mai plecat. ]nfiin\au =coli rom`ne=ti. am s[ vorbesc cu arhiepiscopul Spiridon. rom`ni. unde am stat la m`n[stirea rom`neasc[ Protrom =i unde am g[sit refugia\i c[lug[ri din toate \[rile: ru=i albi. Din c[lug[ri =apte persoane aveau vize de intrare ]n \ar[. unde s[ ar[t suferin\ele nedrepte ale rom`nilor. am cerut permisiunea de a cerceta biblioteca din m`n[stirea Atos. cer`nd sistarea lor =i totodat[ s[ cer =i arhiepiscopului Spiridon . bulgari. Markos a ]nfiin\at c[mine culturale rom`ne=ti. deoarece vizita mea ]n Atena era anun\at[ prin ziarele grece=ti. ]ns[ ]n ce-i prive=te pe cei patru preo\i =i chestiunile religioase. b[i populare =i cre=e pentru copii. politic. ]ns[ nu-i re\in numele. Toate aceste ac\iuni cum era =i firesc au creiat un sentiment de simpatie a rom`nilor ]n trupele generalului Markos =i au re]nviat vechea du=m[nie ]ntre rom`ni =i greci. etc. munte Atos. care se afl[ aresta\i. Pe baza celor spuse de Oadams i-am spus lui Hagigogu c[ nu m[ pot amesteca ]n chestiunile politice. Dup[ aceia mi-a dat un delegat care s[ m[ ]nso\easc[ rug`ndu-m[ ca ]nainte de plecare s[ mai trec pela el. care sunt acuza\i de comunism. El mi-a ar[tat c[ ]nchisorile grece=ti sunt pline de rom`ni. El mi-a cerut s[ intervin la Atena s[ cer o audien\[ la Ministrul de externe. au fost complectate cu alte informa\ii dela refugia\ii rom`ni =i greci. printr-o dispozi\ie public[ autoriza pe to\i preo\ii rom`ni s[ slujeasc[ numai ]n limba rom`n[. Din discu\iile pe care le-am avut cu ace=tia. Dintre refugia\i nu \in minte numele lor =i =tiu c[ era un ziarist care a fost expulzat din \ar[.=eful legal al celor patru rom`ni preo\i aresta\i s[ intervin[ =i s[-i elibereze. ]ntre care se afl[ =i patru preo\i rom`ni. economic. care ]n ultimii ani ]nchiseser[ toate =colile rom`ne=ti.

at`t din Grecia c`t =i din Paris. ]ntruc`t ]nc[ mai demult mi se adusese acuza\ia de Oadams c[ stau mai mult pe continent =i de refugia\ii din Anglia nu m[ ocup. cu timp =i f[r[ timp =i ]naintea oric[rei alte ac\iuni numai pe Hristos =i duhul neamului rom`nesc. pentru faptul c[ eu de=i veneam dela Londra. i-am comunicat suferin\ele rom`nilor ce locuiesc ]n Grecia. La radio am vorbit tot ce am cunoscut dela refugia\i =i ce am =tiut eu despre RPR prelucr`nd acest material ]n mod du=m[nos la adresa regimului din RPR ]n scopul de a influen\a pe ascult[tori =i ]n special poporul rom`n. cu gen. Cu toat[ polite\ea =i ab\inerea lui specific englezeasc[. Dup[ ce am fost pela Bezi +tefan =i la Arion la mas[. Termin`nd lucr[rile mele dela muntele Atos.Istambul. totu=i eu nu am \inut cont de raporturile lui =i prin amestecul meu ]n fr[m`nt[rile rom`no-grece=ti dela Atena. am plecat dela Paris la Londra. ori activitate independent[ de politic[ bisericeasc[ rom`neasc[ din exil. timp ]n care mi-am preg[tit materialul pentru teza de doctorat. Ace=tia aveau pa=apoarte turce=ti =i pe ele erau puse viza de intrare ]n \ar[. 136 Dup[ Sf. eu am depus un jur[m`nt acela c[ voi sluji. conform ]n\elegerii avute cu Spiridon. Oadams pentru prima dat[ interveni foarte politicos =i mi-a spus c[ pe viitor dac[ se mai ]nt`mpl[ un astfel de caz. La sf`r=itul lunei Martie. pentru faptul c[ de=i el m-a prevenit =i mi-a explicat pentru ce nu trebuie s[ m[ amestec ]n treburile interne politice ale Greciei. }n aceia=i zi seara. rug`ndu-l s[ intervin[ pentru eliberarea preo\ilor =i ]ncetarea persecu\iilor. dup[ ce i-am mul\umit pentru concursul dat. Tiganis directorul radiodifuziunii grece=ti. precum =i arestarea celor patru preo\i rom`ni. a treia zi m-am dus la Oadams. trebuie s[ m[ g`ndesc bine la ceeace fac =i s[ aleg una din dou[. V[z`nd c[ pentru prima dat[ se ]ncearc[ ca ]n mod oficial =i concret s[ mi se ]ngr[deasc[ drepturile =i activitatea mea episcopal[. Pa=ti din 1950 s[ le fac la Londra. ]ndemn`ndu-l s[ lupte ]mpotriva RPR. Cu acest prilej. unde am stat circa vreo zece zile. pentru a nu indispune pe Oadams la Londra. Mi-am dat seama imediat ]ns[ c[ Oadams cuno=tea ]ntreaga mea activitate. \iu s[ aduc la cuno=tin\[ c[ indiferent 137 . Pa=te. unde se presupune c[ am fost ]ncun=tiin\at de tensiunea politic[ intern[ a Greciei =i capacitat pentru sus\inerea politicii vechi anglo-grece=ti. care ]ns[ nu va avea nimic comun cu biserica anglican[. am dat un interview ziari=tilor greci. am vorbit la radio a=a cum stabilisem prima dat[ la venirea mea ]n Atena. c[ruia i-am relatat ceea ce f[cusem ]n Grecia =i Paris. }n consecin\[. ori o colaborare loial[ =i exact[ cu politica englez[. de data aceasta Oadams nu s-a putut re\ine ca s[ nu-mi arate nemul\umirile lui. pentru tot ce a f[cut biserica anglican[. at`t pentru mine personal c`t =i pentru biserica rom`n[ din exil. Pentru aceste considerente. pe unde trec. am hot[r`t ca slujbele arhiere=ti de Sf. asupra bisericei rom`ne=ti din trecut =i prezent =i am f[cut un apel la poprul grec =i rom`n. dar c[ ]nainte de toate la alegerea =i sfin\irea mea ca episcop. s[ se uneasc[ ]n lupta contra singurului lor du=man care este comunismul. I-am ar[tat lui Oadams c[ eu ]n\eleg s[ fiu recunosc[tor. de=i Londra este re=edin\a episcopiei. cu toat[ p[rerea de r[u. m-am re]ntors din Salonic la Atena. Arhiepiscopul s-a ar[tat foarte surprins =i voia s[ m[ conving[ c[ el nu =tie nimic de aceasta =i a promis c[ va face tot ceea ce va putea =i totodat[ m-a rugat ca despre aceste lucruri regretabile s[ nu mai vorbesc =i prin alte \[ri. totu=i am c[lcat cuv`ntul dat la Londra =i s[ sus\in cauza minorit[\ii rom`ne din Grecia. cu foarte mult[ pruden\[. am luat =i eu pentru prima dat[ ]n mod oficial =i concret pozi\ie de adev[rat misionar cre=tin =i refugiat rom`n. am provocat nemul\umiri =i repro=uri ce s-au f[cut de c[tre prietenii lor din Grecia. Din Grecia am plecat la Paris. cu vaporul. Re`ntorc`ndu-m[ la Atena. m-am dus pela el. pentru a nu ar[ta politica real[ a regimului monarhist din Grecia. sau cu politica general[ anglican[. aflat ]n Grecia.

]ns[ s[ iau act c[ dac[ totu=i englezii nu ]mi vor mai da fondurile necesare pentru activitatea bisericeasc[.care vor fi urm[rile =i mijloacele mele personale. s[ las ca timpul s[ niveleze =i s[ clarifice asperit[\ile. r[m`ne. ajung`nd cu timpul la o apropiere sufleteasc[ =i la o str`ns[ colaborare. Eu am f[cut acest mesaj. el prin calitatea sa de =ef al casei regale. at`t eu c`t =i preo\ii din exil =i i-am cerut sfatul =i ajutorul lui material. eu singur. Totodat[ ex regele Carol mi-a explicat ce a determinat ]nfiin\area =efiei casei regale rom`ne. tot ce am discutat cu Oadams =i ace=tia au fost de acord cu mine. Eu am r[mas s[ judec toate cele petrecute. pe tot timpul c`t vor locui acolo s[ administreze =i s[ lucreze ]n muncile compatibile cu situa\ia lor ferm[ de la acel castel. am discutat cu el problema viitoarei monarhii rom`ne=ti. s[ recunosc =i s[ sus\in pe regele Mihai ]n cercurile rom`ne=ti emigrante. ]nc[ din ianuarie se stabilise s[ transmit un mesaj special semi-conferin\[ =i semi-deslegare arhiepiscopal[. =i dac[ voi avea ceva de ad[ugat la cele ce am spus ast[zi. eu nu m[ voi ]ndep[rta de jur[m`ntul depus. acesta mi-a spus c[ nu am f[cut bine =i c[ trebuie s[ g[sim o formul[ s[ m[ duc la Oadams =i s[-i explic sub alt[ form[ pozi\ia mea. Oadams se vede c[ a r[mas nepl[cut surprins =i impresionat de panta pe care apucasem discu\iile noastre =i motiv`nd c[ la ora aceea trebuie s[ se duc[ cu ni=te lucr[ri la semnat la arhiepiscop s-a scuzat c[ nu poate s[ mai stea de vorb[ cu mine =i mi-a spus s[ reflectez mai profund cele discutate cu el ast[zi. =eful casei de Hohenzollern Singmaringen. Ex regele Carol. principelui de Hohenzollern. }n prima zi de Pa=te. }n aceast[ atmosfer[ reciproc d`rz[. timp care a coincis cu ]n[sprirea raporturilor mele cu englezii. care ast[zi trebuie 139 . Cu prilejul unui serviciu religios. s[-l vizitez. care la acea vreme sus\inea al[turi de Horia Sima. ]n calitatea sa de =ef al familiei Hohenzollern c[ viitorul rege al Rom`niei s[ fie prin\ul Nicolae. Ex regele Carol. pentru a se face acolo un c[min al ofi\erilor rom`ni refugia\i. mi-a cerut s[-i ar[t acestuia c[ biserica rom`neasc[ din exil niciodat[ nu va accepta ]nl[turarea lui Mihai de la tronul Rom`niei =i totodat[ s[ ar[t impopularitatea =i r[ul mare de care se bucur[ prin\ul Nicolae ]n \ar[. Totodat[ am discutat cu Carol problema ofi\erilor rom`ni afla\i ]n Paris care erau amenin\a\i de spectrul foamei =i mizeriei. a oferit castelul s[u =i ferma din Fran\a. ca apoi s[ v[d ce fac. situat la o distan\[ de 120 km de Paris. }ntre timp se produce venirea ex regelui Carol la Londra. atunci c`nd ne vom ]ntoarce ]n \ar[. ]ntruc`t nu va fi bine dac[ englezii ]=i vor schimba atitudinea fa\[ de refugia\ii rom`ni. el ia asupra lui ]ntreg bugetul episcopiei ortodoxe rom`ne din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. neam desp[r\it. Ar[t`ndu-i maiorului Iliescu. a stat ]n Londra una lun[ de zile. Ex regele Carol. adic[ Carol cu experien\a =i rela\iile sale externe va consolida pozi\ia regelui Mihai. eu am relatat lui Bercu Bi=of =i episcopul Sava. pe care el mi l-a solicitat. deoarece ]nfiin\area armatei Atlanticului =i forma\iunii rom`ne=ti se tot am`na. El m-a sf[tuit s[ r[m`n pe linia mea monarhic[ mai departe. i-am povestit situa\ia critic[ ]n care m[ aflam. Carol m-a rugat ca s[ nu for\ez deocamdat[ nota. Dup[ ce m-am apropiat suflete=te de el. ar[t`nd c[ prin aceast[ =efie nu se =tirbe=te cu nimic drepturile =i activitatea regal[ a regelui Mihai =i c[ din contr[. care-l decretase pe prin\ul Nicolae drept viitorul rege al rom`nilor. men\ion`nd c[ Mihai a abdicat =i a devenit impopular prin arestarea lui Antonescu. cu obliga\ia ca ace=ti ofi\eri. El mi-a ar[tat satisfac\ia sa c[ eu nu m-am pretat la jocul lui Horia Sima. impresionat de ceea ce eu ]i ar[tam spontan. care fusese stabilit de =eful sec\iei rom`ne de la radio. c[tre poporul rom`n din RPR. eu am luat leg[tura cu el. sf[tuindu-m[ ]ndeosebi s[ m[ apropii de regina Ana. al refugia\ilor polonezi. 138 Tot ]n acest timp. El m-a rugat ca la prima ocazie c`nd trec prin Germania s[ fac o vizit[ la Singmaringen. care va fi pentru destinele neamului rom`nesc exact ceea ce a fost regina Maria pentru ]nf[ptuirea Rom`niei Mari. Dup[ discu\ia avut[ cu Oadams.

Prezentul proces verbal a fost citit cuv`nt cu cuv`nt de c[tre mine =i corespunde ]ntru totul cu cele declarate. Oadams cred c[ a ]ntins aceast[ m`n[.s[ recunoa=tem cu durere c[ este =ubred[. }ntrebare: }n continuarea procesului verbal din 15. }ntrebare: Alt[ activitate ]n afar[ de aceasta ? R[spuns: }n acest interval ]n luna mai 1950. ea avea scopul de a ]ncepe un nou r[zboi ]mpotriva U.02. la care eu i-am r[spuns ]n acela=i ton. Dumitr[=coniu Nicolae (ss) Leu Vasile 16 februarie 1954 . A r[mas ca pe viitor s[ p[strez leg[tura cu el. desf[=urat[ la Londra ? R[spuns: }n timpul ]n care era ex regele Carol la Londra. de=i c[ i se spunea c[ este o armat[ de autoap[rare =i defensiv[. care a \inut s[ m[ felicite rostind un cuv`nt de prietenie. ]n urma celor auzite c[ ex regele Carol a promis ajutor material bisericii rom`ne.Bucure=ti. }ntrebare: Alt[ activitate a d-ta ]nainte de a pleca ]n Germania. Totodat[. am fost invitat de maiorul Iliescu la un ceai.000 de dolari. adic[ atacuri du=m[noase regimului din RPR. unde a luat parte =i Oadams. iar discursurile aveau acela=i caracter. }ntrebare: Ai ar[tat c[ d-ta te ocupai cu ]ntre\inerea ofi\erilor rom`ni. care urmau s[ ia conducerea forma\iei rom`ne din armata Atlanticului. dup[ ce luasem . am fost pentru o zi la Bruxelles fiind chemat de ex regele Mihai. v[z`nd c[ eu nu m[ duc la el. timp ]n care am sus\inut teza de doctorat.1954 arat[ care a fost activitatea d-tale dup[ discu\iile avute cu ex regele Carol ? R[spuns: Dup[ discu\iile avute cu ex regele Carol. am r[mas la Londra. fiind provocat s[ 141 . mi-am dat seama c[ invita\ia era mai mult un pretext =i c[ ]n realitate el m[ chemase ca s[ m[ prezinte lui Churchill Junior. pentru a lupta ]mpotriva RPR ? R[spuns: Da. ocup`ndu-m[ de activitatea pur religioas[ =i am preg[tit teza pentru doctorat. chipurile ]n cinstea mea. cu care am discutat 140 chestiunea legionarilor. sub comanda instructorilor americani.c`nd am fost la Paris . pentru faptul c[ am luat doctoratul ]n teologie.Portugalia. unde am stat p`n[ prin 10 iunie. ce se afla la el. }ntrebare: }n Londra ce alt[ activitate ai avut ? R[spuns: Am mai vorbit de mai multe ori la Radio Londra. Dup[ ce am sus\inut teza de doctorat m-am ]ntors la Londra. }ntrebare: Ce altceva ai mai f[cut la Londra ? R[spuns: Am continuat s[ m[ ocup cu activitatea bisericeasc[ ]n Anglia =i am f[cut un program pentru turneul de var[ pe continent. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. aici maiorul Iliescu a organizat o mas[. motiv`nd c[ vrea s[ mai discut[m chestiunile ce trebuiesc spuse lui Carol. Duc`ndu-m[ la Iliescu. Arat[ care era scopul acestei armate ai Atlantice ? R[spuns: Scopul acestei armate. eu am luat parte efectiv[ la formarea acestei forma\iuni pentru a lupta ]mpotriva RPR. Sovietice =i a \[rilor de democra\ie popular[. Anchetator prim (ss) Lt. }ntrebare: Din cele spuse de d-ta despre acest punct rezult[ c[ d-ta te ocupai de formarea acestei forma\iuni rom`ne ]n cadrul armatei atlantice. i-am comunicat lui Mihai c[ a fost Carol la Londra =i c[ am discutat cu el. a=a cum r[m[sese stabilit. care ]n ultimul timp agravaser[ atacurile contra lui Mihai. ]ntr-una din zile. ca din cadrul armatei atlantice s[ lupte pentru desrobirea RPR =i ]nfiin\area unei or`nduiri monarhice. s[-l \in la curent cu toate probleme refugia\ilor rom`ni =i s[ m[ duc neap[rat s[-l vizitez la locuin\a lui din Estoryal . Astfel c[ la sf`r=itul lunii iunie. }ntrebare: Continu[ mai departe cu activitatea dumitale ? R[spuns: La sf`r=itul lunii mai 1950 am plecat la Paris.de la delegatul Consiliului ecumenic 2. Cu acest prilej am fost supus iar[=i unui examen camuflat. am plecat ]n Germania. fiul premierului englez =i sub=ef al Inteligence Service.

care a \inut o or[. sunt nemul\umi\i de politica englez[ sus\in`nd c[ avia\ia refugia\ilor polonezi ]n timpul r[zboiului a f[cut acte de bravur[ ap[r`nd Londra. suger`nd Partidul Cre=tin pe care l-au format. la urm[. dup[ ]ntreb[rile puse de elevi. Fiind la sf`r=itul cursurilor. Din felul ]n care mi-au fost puse ]ntreb[rile =i din rug[mintea ce mi-a f[cut la urm[ mi-am dat seama c[ ceea ce discutam eu cu Churchill Jr. Altceva important nu am discutat cu J. el cuno=tea deja. ca dup[ r[zboi.discut[m o serie ]ntreag[ de probleme rom`ne=ti =i interna\ionale =i ]ndeosebi s[ le povestesc impresiile mele asupra soldatului rus ca lupt[tor =i diferite aspecte din r[zboiul din r[s[rit. felul lor de via\[. }mpreun[ cu profesorul Nandri= mi-au spus c[ un grup de 15 ofi\eri englezi. drumuri. locuri unde duce fiecare drum. }n ce prive=te al doilea subiect mie nu mi-a fost prea clar =i iam cerut lui Nandri= unele l[muriri. dac[ oamenii sunt primitori. Profesorul Nandri= pe l`ng[ catedra lui pe care o are la Universitatea din Londra este =i profesor la sec\ia rom`n[ a =colii care preg[te=te cadre pentru I. din care mi-am dat seama c[ vor s[ afle absolut totul de acolo. La sec\ia rom`n[ ]n acea vreme erau 15 elevi ofi\eri englezi care se preg[teau. Eu am promis c[ voi face acest lucru. Dintre ace=tia cunosc pe Müller =i un c[pitan Tape. din care noi credeam c[ regimul actual RPR va c[dea. Aceast[ =coal[ se afl[ la circa 40-50 de km. vor s[ abandoneze pe Mihai =i s[ pun[ pe Carol rege. pe l`ng[ toate celelalte locuri pe care ei 143 . maiorul Müller a provocat o discu\ie ]n leg[tur[ cu fostul r[zboi din Rusia pun`ndu-mi =i mie o serie ]ntreag[ de ]ntreb[ri. accentul popula\ieie. }n ce prive=te problemele interna\ionale. 142 de Londra. Eu i-am spus punctul meu de vedere =i c[ ]nsu=i Carol nu vrea s[ fie rege. Pe c`nd m[ aflam la profesorul Nandri=. Churchill Jr. Churchill. Am ar[tat c[ polonezii din c`te am constatat eu venind ]n contact cu ei. unde era profesorul Nandri=. s-a interesat de politica englez[ ]n \[rile satelit =i de p[rerea fugarilor polonezi asupra comport[rii engleze fa\[ de ei. ar fi foarte mul\umi\i dac[ ar accepta s[ le \in =i eu dou[ conferin\e cu urm[toarele subiecte: <Amintiri =i aspecte din lupta soldatului rom`n contra Rusiei> =i <Descrierea Gala\iului =i ]mprejurimile lui din toate punctele de vedere>. Peste c`teva zile duc`ndu-m[ la profesorul Nandri= am g[sit la el pe maiorul Müller de care am mai ar[tat. ]ntruc`t ]n cercurile din str[in[tate se svonise c[ fugarii rom`ni. am ar[tat: ]n orice caz. apoi am \inut a doua conferin\[ ]n acela=i local. Ei =tiau c[ sunt de la Gala\i originar. dac[ aceste partide vor mai avea vreun rol ]n \ar[ dup[ r[zboi. etc. la Iliescu ]n cas[. elevi ai profesorului se preg[tesc pentru cadrele viitorului corp diplomatic civil =i militar. fi\i siguri c[ este cel mai bun loc de para=utare. lucru pe care l-am aflat dup[ timpul ma=inii. Pentru c[ mie mi se spusese c[ ]i intereseaz[ leg[turi economice. Elevii au pus o serie de ]ntreb[ri am[nun\ite. unde am ar[tat a=ezarea pitoreasc[ a Gala\iului =i ]mprejurimile lui. dac[ eu sunt pentru Carol sau Mihai. La acesat[ ]ntrebare eu i-am f[cut un expozeu asupra fiec[rui partid ]n parte ar[t`nd c[ aceste partide s-au compromis =i c[ va trebui ]n viitor s[ se g[seasc[ noi formule politice de guvernare cu oameni noi necompromi=i. }ntrebare: Concretizeaz[ ce anume probleme rom`ne=ti =i interna\ionale a-\i discutat ? R[spuns: J. Deasemeni Churchill m-a ]ntrebat care este p[rerea mea despre toate partidele politice istorice. ocupa\ia lor principal[ =i ce alt[ ocupa\ie au. manifest[rile lor. Acesta mi-a spus c[ intereseaz[ am[nun\it toate lucrurile. ce m[n`nc[. s[ fie trata\i cu ingratitudine de c[tre englezi. a=ezarea ora=ului. Conferin\a a avut loc ]ntr-o camer[ din Londra. Churchill a \inut s[ afle care este p[rerea mea despre monarhie. ]mprejurimi.S. ci el vrea s[ consolideze pozi\ia lui Mihai ca rege. drumurile spre Basarabia. portul lor. Peste c`teva zile am predat prima conferin\[.

ei au b[tut din palme. 144 Deasemeni el a reu=it s[ recruteze =i c`\iva simpli marinari. }ntrebare: Din cele spuse de d-ta rezult[ c[ ai fost con=tient de faptul c[ faci un serviciu pentru Inteligence Service ? R[spuns: Da eu am =tiut c[ acesta este un serviciu al meu pe care-l fac pentru serviciul de informa\ii britanic. Pentru aceste considerente i-am spus c[ eu nu pot s[-mi mai iau angajamentul cum mi l-am luat r`ndul trecut fa\[ de ceilala\i ofi\eri. Amiralul Dumitrescu mi-a ar[tat c[ el a intrat deja ]n leg[turi de coresponden\[ cu majoritatea ofi\erilor de marin[ rom`ni fugari =i c[. fost ultimul ata=at al Rom`niei monarhice ]n Anglia. (1950) s[ m[ interesez pe unde se afl[ marinari refugia\i =i s[ stau de vorb[ cu ei. s-a luat hot[r`rea de c[tre englezi ca s[ se instaleze un puternic post de emisiune pe acest distrug[tor. Deoarece ]n ultimul timp coresponden\ii =i informatorii lui Carol arat[ c[ emisiunile de radio din Apus sunt din ce ]n ce mai bruiate =i nu se aud aprope deloc. ]ns[ m[ voi interesa ]n toate p[r\ile pe unde voi trece de marinarii care se afl[ acolo. tip ca distrug[toarele rom`ne=ti pe care el ]ns[ trebuie s[-l doteze cu un echipaj complet rom`nesc. fondurile promise pentru realizarea lor nu au mai fost trimise din America din cauza certei dintre R[descu =i Vi=oianu. =i s[-i conving ca s[ se ]mbarce pe acest distrug[tor. La cele spuse de mine. c`nd ]n marea Adriatic[. ca apoi s[ fiu obligat s[ ]ntre\in eu personal din banii Consiliului Ecumenic =i cu pachetele KER de la Crucea Ro=ie. =i deci eram ]ndrept[\it s[ fac acest serviciu. acest distrug[tor va avea o misiune special[. Eu i-am ar[tat lui Dumitrescu ce am p[\it cu ceilal\i ofi\eri rom`ni. pentru eliberarea Rom`niei. Acest distrug[tor. el m-a rugat ca ]n drumurile mele ce urmeaz[ s[ le fac ]n vara aceasta. care se deosebea de serviciul simplului agent. pe care i-am adus la Paris pe baza spuselor generalului R[descu =i a generalului Puiu Petrescu. distrug[tor care urmeaz[ s[ fac[ o serie de manevre ]n m[rile apropiate de RPR ]n vederea luptelor viitoare. fugari. ]n principiu. care a fost cu mine ]n Jugoslavia. Pentru aceste considerente. ]ntruc`t eu consideram pe acei ofi\eri ca ni=te lupt[tori. voi vorbi cu d`n=ii principial. pentru a deruta pe comuni=tii care bruiaz[ emisiunile BBC-ului. ]ns[ nu sunt suficien\i. explic`ndu-le proiectul acestui distrug[tor =i ]i voi sf[tui s[ se adreseze ]n scris amiralului Dumitrescu. P`n[ la ]mbarcare toat[ lumea trebuia s[ =tie c[ ei se ]mbarc[ pe un vapor ce face parte din armata Atlanticului. cer`nd ]nrolarea lor =i totodat[ ]i voi trimite =i amiralului Dumitrescu toate adresele marinarilor afla\i de mine. deoarece c[minul proiectat nu a luat fiin\[. va face parte din viitoarea flot[ a armatei Atlanticului =i p`n[ la declan=area r[zboiului. Acest angajament mi l-am ]ndeplinit cu ocazia c[l[toriilor mele misionare ]n \[rile europene =i Orientul Apropiat. ]n \[rile apusene. c[ sub nici un motiv s[ nu vorbesc cu ace=ti marinari indiferent dac[ sunt ofi\eri sau solda\i simpli. p`n[ la declan=area r[zboilui. El =tia de la Ionescu c[ eu trebuie s[ plec ]n turneul de var[ ]n \[rile de pe continent. to\i ace=ti ofi\eri au acceptat s[ se ]mbarce pe acest distrug[tor cu gradul =i pozi\ia lor respectiv[. adic[ sta\ion`nd c`nd ]n apele turce=ti ]n marea Neagr[. el mi-a comunicat c[ englezii i-au promis c[-i vor pune la dispozi\ie un vas de r[zboi. tot dintre fugarii rom`ni. pe ace=ti ofi\eri. Amiralul Dumitrescu mi-a atras aten\ia. care s[ retransmit[ emisiunile BBC-ului. nimic despre instalarea postului de emisiune =i despre misiunea acestui distrug[tor. ]ns[.le =tiau. schimb`ndu-=i locul mereu. ceea ce m-a f[cut s[ ]n\eleg c[ acesta era scopul. ]n schimb. Distrug[torul =i postul de emisiune urma s[ intre ]n func\iune ]n cursul lunii octombrie 1950. Cu caracter de mare confiden\[. }ntrebare: Continu[ =i arat[ alt[ activitate a d-tale ]n Londra ? R[spuns: Cu o zi ]nainte de plecarea din Londra a fost la mine acas[ Amiralul Dumitrescu. 145 .

]l sus\in =i semnez. f[r[ a-mi preciza ]n care mun\i. Ei sus\ineau c[ Mironovici este ]n \ar[ =i cu acesta au leg[turi. care se nume=te frac\iunea forist[. originar din Moldova. }n str[in[tate se spunea printre legionari. ]ns[ comandorul Abeles de la Constantinopol mi-a spus c[ este arestat. fost prefect de poli\ie ]n timpul legionarilor. c[ el este retras ]n mun\i. ]n care scop s[ arate c[ nu to\i legionarii sunt ]mpotriva lui de a fi rege =i numai frac\iunea lui Horia Sima. r[m`n`nd tot timpul ca drept conduc[tor al legionarilor din RPR. iar dup[ moartea lui Codreanu a r[mas ca ]ntreaga conducere s[ nu mai fie dat[ unei singure persoane ci unui colectiv numit <Cavalerii bunei vestiri>. prezentul proces verbal de interogatoriu a fost citit de mine cuv`nt cu cuv`nt =i el corespunde ]ntru totul cu cele declarate de mine. deoarece este =eful unei bande din mun\i =i conduce pe legionarii care mai sunt ]n \ar[. Anchetator prim (ss) lt. a fost unul din apropia\ii C[pitanului =i f[cut cavaler al bunei vestiri. care este ]n RPR. Deasemeni mi-a cerut ca =i eu ]n discursurile mele s[ ar[t acest lucru =i cu toate ocaziile pentru a \ine mereu treaz[ ideea monarhic[ pentru regele Mihai. Alte date nu mai cunosc despre Radu Mironovici. }ntrebare: }n frac\iunea papanacist[ cine era ]n forul legionar ? Numi\i <cavalerii bunei vestiri>. ace=tia trei au f[cut o frac\iune aparte legionar[. deorece este condus[ de un for =i anume: Papanace care este la Roma.}ntrebare: }n ce scop ai fost chemat de Mihai a=a cum ai ar[tat d-ta cu privire la atacurile legionarilor ]mpotriva lui ? R[spuns: Ex regele Mihai mi-a cerut mie ca s[ stau de vorb[ cu forul legionar papanacist compus din <cavalerii bunei vestiri>. Emil Lefter deasemeni este ]n Argentina =i Radu Mironovici. pentru a face ace=tia propagand[ pentru el. Dup[ fuga legionarilor ]n str[in[tate =i dup[ cearta dintre Horia Sima =i Papanace. }ntrebare: Arat[ tot ce cuno=ti d-ta despre Radu Mironovici ? R[spuns: Radu Mironovici a f[cut facultate de drept la Ia=i odat[ cu Codreanu. numit de Codreanu. G`rnea\[ Ilie =i Lefter Emil. pentru care motiv Antonescu nu l-a arestat =i nu a plecat din \ar[. R[spuns: <Cavalerii bunei vestiri> este forul suprem legionar. Dumitr[=coniu Nicolae (ss) Leu Vasile 147 . care sunt ni=te mercenari =i sunt ]mpotriva lui. nu a participat la rebeliune. mie mi-a spus 146 Papanace. Ilie G`rnea\[ care este ]n Argentina.

care nu poate avea nici un fel de mandat de a vorbi ]n numele intereselor rom`ne=ti.. cas[ regal[ care ]=i are ob`r=ia la Sigmaringen.Capitolul VII PRELUAREA EPARHIEI: DE LA GIBRALTAR LA MAREA RO+IE 17 februarie 1954 Bucure=ti. fapt care se datore=te. este absolut imposibil[. de toate na\ionalit[\ile. al[turi =i devota\i regelui Mihai. Frac\iunea legionar[ simist[. zona englez[. Aici m-am ocupat de eliberarea certificatelor de cre=tin practicant. pe care frac\iunea simist[ ]ncearc[ s-o lanseze drept viitor rege al Rom`niei. va r[m`ne totdeauna devotat[ =i ap[r[toare a monarhiei rom`ne=ti. am g[sit c[ este de datoria mea s[ viu s[ salut pe =eful casei de Hohenzolern =i s[-l asigur c[ biserica rom`n[ din exil. }n numele bisericii rom`ne=ti din exil. ci =i prin p[r[sirea \[rii rom`ne=ti de c[tre prin\ul Nicolae. Aici am avut un preot Emilian Vasilovschi. =i c[ ]ntre ei nu trebuie s[ fie divergen\e... unde am fost ]nso\it de Dr[ghici. =eful casei de Hohenzolern. unde am fost ]nso\it de maiorul Ra\iu. pe timpul regimului hitlerist. c[rora le-am f[cut ni=te servicii religioase. am plecat la Sigmaringen. s[ nu se lase influen\at de o minoritate mercenar legionar[. eu l-am rugat pe prin\. c[ nu a cunoscut p`n[ acum adev[rata 149 . Persoana prin\ului Nicolae. ardelean de origine. Acestuia iam motivat vizita mea. sau ]n numele \[rilor respective. provocate de mici grupuri de elemente anarhice. fost preot ]n Bucure=ti =i stabilit la Berlin.=i slujitor al case regale rom`ne. dup[ care am plecat la Frankfurt pe Mein (]n zona american[). unde se aflau rom`ni. Prin\ul la toate acestea mi-a r[spuns c[ ]ntr-adev[r el este surprins la tot cele ce aude. Lotul era compus din circa 300 de persoane. I-am vorbit apoi prin\ului c[ ]n emigra\ia rom`neasc[. Eu fiind un devotat monarhist . ]n care am ar[tat c[ to\i au datoria s[ lupte pentru eliberarea \[rii lor. ]n r`ndurile rom`ne=ti. marele rege Carol I. am fost ]n Germania Occidental[.. 148 De la Frankfurt.. }n acest or[=el am stat 3-4 zile. pentru emigrare. =ef al Casei de Hohenzolern.. de unde a venit ]ntemeietorul statului rom`n. Aici am participat la o serbare cu caracter anticomunist =i unde am \inut =i eu o predic[. aceast[ frac\iune simist[ nu poate vorbi ]n numele mi=c[rii legionare =i cu at`t mai mult nu poate vorbi ]n numele poporului rom`n. termin`nd lucr[rile. prin comportarea lui Nicolae. unde am stat circa 10 zile. Vizita ne-a fost numai de form[. ca =i ]n toate celelelalte emigra\ii. pretext`nd c[ ]n aceast[ regiune am avut c`\iva refugia\i rom`ni. ci unire ]n lupta ]mpotriva comunismului.. }ntrebare: Arat[ activitatea d-tale dup[ plecarea de la Londra ]n Germania Occidental[ ? R[spuns: De la Londra. recte a regelui Mihai I. unde am g[sit un lot care urma s[ plece a doua zi pentru emigrare la Bremen. ]n ora=ul.. am vizitata cele dou[ lag[re. interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14.i-am spus prin\ului ... }mpreun[ cu acest preot.. am fost primi\i de prin\ul care era un b[tr`n de 70 de ani. majoritate care a r[mas sub ordinele forului.. sunt turbur[ri vremelnice. port german. care nu reprezint[ nici m[car majoritatea masei legionare.. ]ntruc`t toate celelalte erau f[cute de preotul Vasilovschi. at`t ]n \ar[ prin certurile avute cu diferi\i rom`ni. iar de aci urma s[ plece ]n Australia. era preot ]n biserica rom`n[ din Berlin. at`t ]n \ar[ c`t =i ]n str[in[tate. ]n jurul c[ruia se aflau mai multe lag[re de fugari =i era a=ezat ]n dreptul provinciei belgiene. ]nc[ de acum 20 de ani. care ]ns[ niciodat[ nu vor putea reprezenta =i vorbi ]n numele maselor de emigran\i.

La München am fost ]mpreun[ cu Galin. Aici m-am ocupat de eliberarea de certificate pentru noii fugari veni\i din \ar[. ]n calitatea lui =i ]n limitele prerogativelor lui. El mi-a spus c[ a primit deja r[spuns de la Oadams =i c[ zilele acestea (]nceputul lunii iunie 1950). prima carte de slujbe biserice=ti semicatolice. El frecventeaz[ lag[rele unde sunt rom`ni. care de\ine postul de asistent universitar la Politehnica din München. adic[ odat[ catolice. acest asistent. Aici am stat numai dou[ zile. De la Baden-Baden am plecat la Salzburg. ]n care timp am preg[tit anumite lucr[ri de ordin bisericesc. La München am stat circa dou[ s[pt[m`ni. care s[ fie r[sp`ndite =i s[ poat[ ]nlocui. Ea a fost tip[rit[ ]n 10. care ]ns[ nu a acceptat. al c[rui nume ]mi scap[.000 de exemplare =i r[sp`ndit[ gratuit ]n toate 150 col\urile lumii pe unde se aflau emigran\i rom`ni. Am vizitat pe rom`nii care erau ]n lag[r. De la München am plecat la Baden-Baden. ]mparte daruri trimise de Vatican pentru refugia\i =i duce o propagand[ activ[ de trecere a ortodoc=ilor la catolicism. consult`ndu-l =i pe el. am dus propagand[ printre rom`ni pentru a nu trece la catolicism =i. Cu ace=tia c[utam prin discu\ii a afla informa\ii importante din \ar[ pentru a-mi ]mprosp[ta cu nou material discursurile mele la radio =i articolele din ziare. le-a ob\inut ]nscrierea la anii lor respectivi ]n Politehnica din München. iar Dr[ghici a plecat ]napoi. pe regele Mihai I. Termin`ndu-se misiunea la Sigmaringen. al c[ror nume ]mi scap[. ]n condi\ii tehnice foarte bune. cer`ndu-i p[rerea ]n leg[tur[ cu ultimile ac\iuni ale misiunii Vaticanului la München. semiortodoxe. le faciliteaz[ tot felul de interven\ii la autorit[\ile germane. Deyken mia comunicat c[ a cerut lui Oadams s[-i trimit[ urgent c`teva sute de biblii rom`ne=ti. Deasemeni Deyken mi-a spus s[ vorbesc cu generalul Ioan Gheorghe. ]ntr-o m[sur[ oarecare cartea tip[rit[ de B`rlea. Astfel aici am vorbit de c`teva ori la radio Salzburg discursuri cu caracter anticomunist. pentru ca prin ziarul lui <Patria> s[ ]ncepem o propagand[ ]mpotriva catolicismului. spun`nd c[ el este un simplu montator (?) =i c[ are ordin =i directive de la americani s[ nu se amestece ]n luptele religioase. originar din Ardeal. la preotul de acolo Stefart. urmeaz[ s[ le primeasc[ =i mi le va pune mie la dispozi\ie s[ le ]mpart.situa\ie politic[ dintre fugarii rom`ni. Deasemeni. =i c[. c[ ]=i d[ seama c[ a fost indus ]n eroare. Deyken mi-a adus la cuno=tin\[ c[ misiunea Vaticanului folose=te ]n ultimul timp pe un asistent rom`n. pentru atragera rom`nilor ortodoc=i la catolicism. ]ntruc`t se f[ceau slujbe religioase ]n biserica rom`n[ din Salzburg laolalt[. conform principiilor Casei de Hohenzolern. b[g`ndu-i ]n c[minul studen\ilor germani =i trec`ndu-i de la ortodoxism la catolicism. Eu am vorbit cu Ioan Gheorghe. Preotul B`rlea cu fondurile Vaticanului =i cu concursul bisericii catolice locale germane a reu=it s[ tip[reasc[ ]n limba rom`n[. el nu se poate amesteca ]n via\a politic[ a unui stat str[in. originar din Basarabia. Tot la Salzburg m-am ocupat de 151 . Aceast[ carte a provocat multe dezorient[ri chiar preo\ilor ortodoc=i rom`ni. am c[utat s[ iau biserica din m`na catolicilor numai pentru ortodoxie. el va sus\ine pe regele dorit de poporul rom`n. }n München am luat imediat leg[tura cu Deyken. i-a determinat s[ refuze de a mai pleca ]n Anglia. ]ntruc`t misiunea Vaticanului c[uta s[ atrag[ rom`nii de la ortodoxie la catolicism. care aveau toate formalit[\ile f[cute de emigrare ]n Anglia. originari din Bucovina. dup[ care am plecat. care fusese ]mpreun[ cu mine la Sigmaringen. ori ]ntre frac\iunile rom`nilor fugari. odat[ ortodoxe. c[s[torit cu o nem\oaic[ bogat[ din München. Pe doi studen\i. chiar dac[ pe t[r`mul acestui stat se afl[ un membru al Casei de Hohenzolern. am plecat la München. ci s[ duc[ numai o propagand[ anticominist[. Men\ionez c[ ]n acest lag[r erau rom`ni veni\i de mult. dar dac[ acesta este adev[rul. pe care le f[ceam ]mpotriva regimului din RPR.

Deasemeni am discutat ]n leg[tur[ cu preotul D[rv[rescu care era ]nchis ]n Jugoslavia =i pentru care intervenisem s[ fie adus pentru a fi pus preot la Paris. a fost ]n Ministerul Industriei la Bucure=ti. am cerut =i lui Mongomery. }ntrebare: Arat[ la Gratz ce ai f[cut. am dus o contrapropagand[ printre rom`ni ca s[ nu se ]ntoarc[ ]n \ar[. ]ntruc`t are =i el un aviator Popescu Boto=ani pe care voia s[-l scoat[ pentru a-l folosi la ei ca inginer =i odat[ cu aceasta. La ]nceputul lunii august 1950 am plecat la Gratz. Cu ace=tia am format s`mburele organiza\iei rom`ne pe care am ]nfiin\at-o ]n 1951. care spune c[ este consul al lega\ieie RPR la Viena. }n Triest am stat o zi =i jum[tate ]n care timp am vizitat lag[rul cu fugari rom`ni unde am g[sit pe inginerul Chiril[. m-am g`ndit pentru ]nfiin\area unei organiza\ii 152 studen\e=ti <Rom`nia Mare>. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 1730. Deoarece a doua zi vaporul pleca drept spre New York am profitat de ocazie =i am trimis o 153 . Bucure=ti. ]ndreptat ]mpotriva regimului din RPR. am organizat o excursie (pelerinaj) la o cruce pe un munte ]ntre Gratz =i Salzburg cu studen\ii rom`ni =i o mic[ parte din studen\ii unguri. }ntrebare: Urmare a procesului verbal de interogatoriu din 17. de unde a fugit. Atkinson mi-a promis c[ va face acest lucru =i pentru c[ problema se tot am`na. am luat leg[tura tot cu vechile persoane. pentru emigrare f[r[ a le mai face anchet[.organizarea c[minului Caroman-ului. iar un amiral a luat aprobarea de la Tito. ]ntruc`t s`rbii =i bulgarii aveau organiza\ia lor. vine la Gratz =i duce activitate propagandistic[ pentru ca rom`nii s[ se re`ntoarc[ ]n \ar[. fugind cu un legionar ]n Germania Occidental[. ]nc[ dinainte. azi ofi\er american numit Vasca. Dup[ aceea afl`nd de la Chiril[ c[ ]n port se afl[ un vapor american al c[rui c[pitan este rom`n. so\ia lui l-a p[r[sit pe el =i cei doi copii. c[ nu este bine. la frontiera italian[. Deasemeni am fost pentru dou[ zile la Insbruck. cu cine ai luat leg[tura =i ]ntreaga d-tale activitate ? R[spuns: Cu Montgomery am discutat mai multe probleme privind fugari rom`ni nou veni\i. am fost ]mpreun[ cu Chiril[ =i am vizitat acest vapor =i pe c[pitanul Vasca. ]ntr-o zi am fost la Lintz. acesta m-a anun\at c[ unul Nöghi. atunci c`nd ni=te vase engleze au f[cut o vizit[ ]n Jugoslavia. care erau mai apropia\i de studen\ii rom`ni. tot pentru eliberarea de certificate fugarilor rom`ni =i am scris un articol ]n ziarul <Vestitorul>. ]mpreun[ cu V[c[rescu. care fusese cu mine ]n Jugoslavia. Am stat de vorb[ cu el interes`ndu-m[ despre preotul Darvarescu =i ceilal\i fugari care mai sunt ]n Jugoslavia =i apoi inginerului Chiril[ =i la trei-patru fugari le-am eliberat certificate de buni cre=tini. ]mbr[c[minte etc. Necesitatea acestei organiza\ii era acut[. care ]ns[ erau semicomuniste. Gratz-ul fiind un centru universitar mare =i unde erau mul\i studen\i rom`ni.1954 arat[ ]n continuare activitatea d-tale dup[ ce ai plecat din Gratz la Triest ? R[spuns: Din Gratz am plecat la Triest ]n prima jum[tate a lunii august 1950. to\i fugi\i din \ar[. }n ce prive=te pe V[c[rescu. adic[ Atkinson. care s[ fie folosit numai de ortodoc=i. originar din Tulcea. }ntre timp. }n toamna anului 1948 a fugit =i el ]n Jugoslavia. La Salzburg. Preotul a fost scos mai t`rziu tot de Atkinson prin amiralitatea englez[. Pentru aceasta.02. emigrarea lor. originar din Rm V`lcea. adic[ eliberarea certificatelor de buni cre=tini pentru fugarii rom`ni care voiau s[ emigreze. unde am f[cut acela=i lucru. ]nc[ mai demult. bulgari =i jugoslavi. Neagoie etc. Eu c`nd am venit la Gratz. care a spus c[ va face el. c`nd eram la Salzburg. articol ce avea scop de propagare a ideii anticomuniste printre refugia\i. va scoate =i pe preotul Darvarescu. 18 februarie 1954. dup[ care a fost utilizat la unele din fabricile jugoslave. unde a stat pu\in timp ]n lag[r. Acesta este originar din Basarabia. care s[ aib[ un caracter anticomunist.

De=i inten\ionam s[ r[m`n mai mult timp la Neapole pentru a vizita Vezuviu =i ]mprejurimile. ci ale unor personalit[\i interesate =i i-am ar[tat c[ biserica ]n frunte cu mine. dup[ care am plecat ]mpreun[ cu preotul Surtucanu la lag[rul de l`ng[ Neapole. Montini m-a ]ntrebat ce cred eu =i cum privesc problema viitoare. anun\`ndu-m[ c[ ]ntrevederea s-a fixat pentru a doua zi la ora 17. Obiectivul ]ntrevederii noastre a fost cazul misiunilor Vaticanului din Germania Occidental[ =i Austria. Aici am luat leg[tura cu delegatul Consiliului Ecumenic din Italia care ma informat despre lag[rele unde sunt rom`ni. S[l[jan =i ]nc[ c`\iva refugia\i rom`ni. s[ vin[ la Paris ca preot la biserica rom`n[. Am luat parte la slujba religioas[ de la biserica din Roma cu ocazia zilei de 15 august (Sf.(ulterior. deorece salvarea omenirii din ghiarele comunismului nu se va putea face dec`t numai printr-o unire fr[\easc[ =i loial[ a tuturor for\elor spirituale cre=tine =i contra for\elor materialiste p[g`ne>. ]ntreb`ndu-ne unul pe altul ce mai =tim din \ar[. A doua zi diminea\[ am plecat spre Roma. Am plecat de la Neapole venind la Roma. c`nd lumea este ]mp[r\it[ ]n dou[ tabere (apus =i r[s[rit). este o crim[ moral[ de a provoca =i a alimenta continuu discu\ii =i certuri ]n lag[rul cre=tinilor din Apus. fa\[ de preo\ii catolici =i de to\i credincio=ii catolici. ce se afla ]n New York. unde voiau s[ plece =i i-am convins s[ renun\e la emigrarea ]n Australia. unde condi\iunile de via\[ sunt mai bune. a recunoscut =i a fost de acord. ci s[ plece ]n Argentina. La cele spuse de Montini eu i-am r[spuns c[ acestea nu sunt ac\iuni ale bisericii. at`t bisericii catolice c`t =i bisericii ortodoxe. deci ini\iativa de atunci a avut rezultat n. . Montini m-a provocat ]ntreb`ndu-m[ care este dovada =i aportul bisericii cre=tine ortodoxe rom`ne la acest mare act. ]n care ]i comunicam activitatea mea din ultimele luni =i ]l rugam s[-l determine pe arhimandritul Teofil Ionescu. conform Mitropolitului Nestor. misiuni care prin activitatea lor au provocat mari turbur[ri rom`nilor fugari =i comentarii interna\ionale nefavorabile. Astfel am fost ]n lag[rul de l`ng[ Roma. Deoarece din ultimile comport[ri s[v`r=ite de episcopii rom`ni ortodoc=i fa\[ de episcopii greco-catolici =i catolici. Epuiz`nd obiectivul principal. ]l afl[m pe Teofil Ionescu episcop la Paris. am primit o telegarm[ de la preotul greco-catolic Tocan care ]mi aranjase o ]ntrevedere cu Montini . nu se ]ntrez[re=te nici cea mai mic[ preocupare sau m[car o dorin\[ de apropiere etc. Cardinalul Montini. ia atitudine public[ ]mpotriva comunismului =i interven\ia mea ]n leg[tur[ cu certurile dintre ortodoc=i =i catolici este tocmai pentru a st[vili aceste discu\ii ]ntre cre=tini =i a-i urni ]mpotriva comunismului. Le-am f[cut certificatele necesare.) Deasemeni am discutat chestiuni la ordinea zilei privind RPR.a. unde a doua zi ]ntr-o vil[ din apropierea Romei. c[ le trebuiesc eliberate certificate de cre=tini practican\i pentru emigrare. Marie Mare). unde se afla =i preotul Surtucanu. unde era re=edin\a de var[ a cardinalului Montini. deoarece scoaterea preotului Darvarescu din Jugoslavia se prelungea la infinit. Vasca =i-a luat angajamentul c[ va lua aceast[ scrisoare. foarte bine preg[tit =i este considerat ca un prieten =i protector al rom`nilor catolici. am stat de vorb[ cu ei asupra locului de emigrare. a avut loc 154 ]ntrevederea ar[tat[ mai sus. fo=ti cu mine ]n lag[rul din Covaci\a. a unirii tuturor bisericilor ]ntr-o singur[ turm[ cu un singur p[stor. ]ns[ Teofil Ionescu nu a vrut s[ vin[ la Paris. Cardinalul Montini este un fel de prim ministru al guvernului Papal =i unul din favori\ii Papei. de origin[ italian[. veni\i tot din Jugoslavia. de=i catolic. Am rugat s[ se revizuiasc[ instruc\iunile date acestor misiuni.secretarul de stat al Vaticanului. Montini a \inut 155 . care f[cuse deja pentru acest lag[r certificatele pentru emigrare. Aici am g[sit patru ofi\eri aviatori. Eu am rugat =i am ar[tat c[ ]n momentul de fa\[.scrisoare generalului R[descu. La acesat[ ]ntrebare eu i-am r[spuns: <mai mult ca oric`nd acest[ problem[ se pune ast[zi =i nu ]ntr-un viitor prea ]ndep[rtat. dintre care re\in numele cpt.

157 . una de la preotul G`ld[u =i una de la maiorul Iliescu care ]mi cere ca. care mi-a comunicat c[ Oadams ar vrea s[ stea de vorb[ cu mine. pentru a influen\a pe fugarii rom`ni ]n lupta anticomunist[. am vorbit la radio =i am f[cut un articol la <Nation Roumaine>. cu ocazia deschiderii bisericii. ]n care m[ anun\a c[ a primit dou[ telegrame de la Londra pentru mine. Papa =i-a luat angajamentul fa\[ de guvernul SUA. Anglia. De asemeni m-a ]ntrebat ]n leg[tur[ cu ]ntrevederea cu Montini despre care iam relatat a=a cum s-au petrecut lucrurile. a spus c[-i pare r[u de ce sa ]nt`mplat ]ntre mine =i G`ld[u =i pentru a se drege acest lucru este bine s[ m[ mai g`ndesc ce voi face. Scopul meu era ca p`n[ atunci s[ vorbesc cu Carol pentru a-mi da el fondurile pentru ]ntre\inerea bisericii ca s[ r[m`n[ autonom[. ce vom face. Papa a declarat c[ adev[ratul r[zboi sf`nt este r[zboiul viitor care va distruge comunismul. De la Floren\a am plecat la Milano unde era un lag[r ]n care erau doi fo=ti cismari din Giurgiu. care a scos ]ntre timp sute de preo\i =i c[lug[ri ce formeaz[ armata alb[ a Papei =i care stau gata dup[ Sf. Spania.un consul englez la Milano . ]ntruc`t acolo era o ceart[ mare ]ntre biserica catolic[ =i cea anglican[ . De asemeni. sprijinind =i aliment`nd prin to\i preo\ii catolici afla\i prin toate col\urile p[m`ntului. Sf. Dup[ discu\ie ne-am desp[r\it ]n bune raporturi. adic[ dac[ trec =i eu cu ceilal\i preo\i rom`ni la biserica anglicano-rom`n[. r[zboi viitor s[ ]nceap[ opera lor misionar[. ]ntruc`t Oadams =i 156 superiorii lui sunt foarte intriga\i de ac\iunea mea ]n leg[tur[ cu tratativele duse cu Montini ]n numele bisericii ortodoxe rom`ne. dup[ ce voi sta de vorb[ cu preo\ii de pe continent ]i voi da r[spunsul. }ns[ mi-am amintit c[ la Paris. am f[cut o vizit[ la Floren\a ex reginei Elena =i lui Mihai. care fuseser[ respin=i la emigrare. armata lui alb[ va realiza recre=tinarea lumii =i unirea tuturor bisericilor. America Latin[ c[ p`n[ la declan=area r[zboiului pe toate c[ile de propagand[ s[ \in[ treaz[ lupta anticomunist[. P[rinte ]nc[ de atunci a ]nfiin\at o academie teologic[ greco-catolic[ ]n limba rus[. de la delegatul Consiliului Ecumenic. C`nd am ajuns la Londra. Eu i-am spus c[ prin ianuarie 1951. P[rinte Papa. pe unde focul distrug[tor pustie=te p[m`ntul. ]nc[ de acum 30 de ani c`nd a v[zut ]ncol\ind s[m`n\a otr[vii comuniste ]n Rusia a ]nceput s[ ia m[suri =i s[ preg[teasc[ recre=tinarea Rusiei =i umplerea golurilor spirituale ]n toate col\urile lumii. Peste c`teva zile am fost vizitat de Devis. oprindu-m[ o zi la Paris pentru probleme biserice=ti. M-am dus la Oadams la ]ntrevedere. pentru care fapt G`ld[u mi-a f[cut propunerea acestei unific[ri. Pe c`nd eu m[ aflam la Englesis.care are mai mare influen\[ . propunere pe care eu am refuzat-o. }n urma refuzului meu. cu primul tren s[ plec la Londra. s-a f[cut un consiliu parohial ]n Londra. la care el a fost de acord. cu ajutorul lui Englesis .am ob\inut viza pentru Australia.se ducea ac\iunea de unificare a bisericii anglicane cu biserica ortodox[. }ntruc`t preotul Darvarescu sosise din Jugoslavia am plecat la Paris pentru deschiderea bisericii =i instalarea lui acolo ca preot. Astfel la Roma. Am plecat cu trenul spre Londra. }ntrebare: Cum se explic[ faptul c[ ]n aceast[ perioad[ nu ai ]ntreprins nici o ac\iune anticomunist[ ? R[spuns: Acum ]n majoritatea timpului eram preocupat de problema mea =i a preo\ilor pe care ]i aveam ]n subordine. }ntrebare: Arat[ ]n continuare activitatea d-tale dup[ discu\iile avute cu Montini ? R[spuns: Dup[ discu\iile cu Montini. Acestea au fost ]ndreptate ]mpotriva regimului din \ar[. iar G`ld[u cu o parte din fugarii rom`ni a declarat c[ iese de sub parohia mea =i trece la episcopul Trifa din SUA. G`ld[u mi-a spus c[ va trebui s[ fac o declara\ie public[. am primit un telefon de la Roma. Fran\a. Dar. Dup[ acest r[zboi. Eu am explicat tuturor ce anume am discutat. care era secretarul meu dat de Oadams. pe care l-am informat asupra tuturor celor ce am f[cut ]n ultimul timp =i ]ndeosebi asupra celor discutate cu Montini. Am stat cu ei de vorb[ =i dup[ ce am v[zut c[ nu sunt comuni=ti.s[-mi spun[ c[ biserica catolic[ =i ]ndeosebi Sf.

Homdi mi-a adus ziari=ti turci la hotel unde le-am dat un interviu asupra situa\iei economice. }n acest timp am fost primit ]n audien\[ de c[tre Franco. Aici am f[cut iar[=i o slujb[ =i am luat declara\ia preotului Corobeanu. Men\ionez c[ R[utu era membru ]n consiliul parohial. cu ex regele Carol. care deservea ca preot al bisericii rom`ne. etc.pe care el o cuno=tea de la mine dintr-o scrisoare . de unde am plecat ]n Austria la Salzburg. Italia =i Turcia pentru a sta de vorb[ cu preo\ii fugari rom`ni care vor r[m`ne cu mine sau vor trece de partea lui G`ld[u.am plecat la Smirna unde se afla un grup de fugari macedoneni rom`ni (arom`ni) fugi\i din Grecia.]n discu\iile neorganizate =i personale. Cu acest act. d[ndu-mi cuv`ntul R[utu. ]n care s[ m[ recunoasc[ pe mine ca pe arhiepiscop =ef al bisericii ortodoxe rom`ne din exil cu dreptul de a reprezenta ]ntreaga biseric[ ortodox[ rom`n[ din \ar[. }ntrebare: Continu[ =i arat[ ce ai f[cut la Londra ? R[spuns: De la Londra am plecat ]n Germania Occidental[. sociale =i culturale din \ar[. urma ca eu s[ m[ prezint autorit[\ilor respective turce=ti sau Transiordaniene =i s[ ]ncasez toate veniturile propriet[\ilor bisericii rom`ne=ti at`t din Turcia c`t =i din Transiordania (Ierusalim). Austria. Deasemeni am f[cut un apel c[tre poporul turc ca s[ sprijine pe fugarii rom`ni =i s[ lupte pentru <eliberarea> |[rii Rom`ne=ti. ]n care timp am f[cut un serviciu religios de Anul Nou 1951 =i apoi am plecat la Roma. ci dup[ ce m[ voi consulta cu consilierii mei. despre motivele care m-au determinat s[ fug din \ar[ =i despre organiza\iile anticomuniste compuse din fugarii rom`ni din str[in[tate. De la Monte Carlo am plecat spre Spania la Barcelona unde am r[mas o zi vizit`nd c`teva familii de rom`ni stabili\i de mult[ vreme acolo. Discursul a avut acela=i caracter ]mpotriva regimului din RPR. ]ntrun or[=el din Germania Occidental[ zona englez[. prima dat[ m-am dus la preotul Vasilovschi. pentru a m[ informa de felul lor de via\[ =i eventuala mea stabilire ]n Turcia. timp ]n care am vizitat pe to\i rom`nii =i am luat contact cu autorit[\ile turce=ti. eu ]mi manifestam atitudinea mea du=m[noas[ regimului din RPR. pe tot timpul c`t \ara va fi sub regimul comunist. c`t =i frunta=ii fugarilor bulgari. a=a cum au luptat ]n Coreia. apoi la BadenBaden la preotul Stefart. Patriarhul Atenagora mi-a cerut s[ mut re=edin\a episcopiei din Londra ]ntr-un centru realmente 158 ortodox. c[ruia i-am ar[tat situa\ia critic[ material[ ]n care se afl[ biserica ortodox[ rom`n[ din exil =i totodat[ i-am ar[tat c[ ]n urma ac\iunii preotului G`ld[u . Astfel. Pre=edintele asocia\iei turcilor n[scu\i ]n Rom`nia. la München unde am f[cut o slujb[ religioas[. }n consecin\[ i-am cerut s[-mi dea un act oficial din partea patriarhiei. De la Barcelona am plecat la Madrid unde am r[mas circa o s[pt[m`n[. militare. unde am stat dou[-trei zile la Mihai R[utu. Eu am spus c[ momentan nu pot s[ dau nici un r[spuns. }nso\it de preotul ortodox rom`n Teofil Luca plecat din \ar[ de 30-40 de ani . Din Salzburg am plecat la Gratz unde am r[mas 2-3 zile. care mi-au cerut s[ m[ duc s[ le oficiez c`teva slujbe religioase^ Am revenit la Istambul unde am mai r[mas circa o s[pt[m`n[. Cu acestea am terminat activitatea mea la Istambul =i am plecat iar[=i ]n Italia. Aici am vorbit la radio. unguri. fiind dus 159 . }ntrebare: Arat[ ]n continuare activitatea d-tale ]n Italia =i mai departe ? R[spuns: De la Istambul am venit cu avionul p`n[ la Roma de unde am luat trenul spre Fran\a la Monte Carlo. politice. De la Roma am plecat cu avionul la Isatmbul. La Istambul m-am prezentat patriarhului ecumenic al Istambulului Atenagora. c[ruia i-am spus chestiunea cu G`ld[u =i c[ am fost pe continent =i to\i preo\ii au r[mas de partea mea.at`t eu c`t =i preo\ii din eparhia mea suntem amenin\a\i s[ ne pierdem autonomia pentru ]ndeplinirea asisten\ei religioase ortodoxe. La Roma am vorbit cu preotul Surtucan =i am f[cut un serviciu religios ]ntr-un lag[r de l`ng[ Roma. Deasemeni am f[cut slujbe biserice=ti ]n diferite centre unde erau rom`ni.

care celebrase la Paris c[s[toria lui Carol cu Elena Lupescu =i avusese din aceast[ cauz[ nepl[ceri cu legionarii. Acesta a organizat ora de radio de la Madrid. la Estoryl. adic[ eu. ]i recunoa=te actele =i pa=apoartele ce le elibereaz[. prin\ul Sturdza cu so\ia lui. Fiind rugat de gazd[. Boroborra. Carol locuie=te la Lisabona. a \inut un discurs anticomunist ]n care arat[ diferite date privind situa\ia economic[ din \ar[. ]ntr-un palat foarte frumos care este proprietatea lui. la Madrid. Acesta a fost un aspect al recep\iei. prin 1950 sau 1951. am venit a discuta cu =eful Casei Domnitoare rom`ne. palatul lui Carol este cel mai frumos. aici am participat la o mas[. Carol are o foarte bun[ situa\ie material[ pe care =i-a f[cut-o ]n special ]n timpul r[zboiului. Cu acesta am discutat problemele religioase respective =i mi-a spus c[ a doua zi are audien\[ la Franco. la Lisabona. La Estoryl este o mic[ colonie regeasc[ compus[ din regi care=i a=teapt[ tronurile. pe care o cunoscusem ]n casa avocatului R[utu la Paris. Dup[ aceia am fost la Stelian Petrescu . Am fost ]n Portugalia. a aprobat ca s[ se fac[ acest parastas ortodox la care au participat to\i rom`nii =i reprezentan\ii autorit[\ilor spaniole.de ministrul Dumitrescu. iar el este un mare anticomunist. La Franco a fost mai mult o vizit[ protocolar[ cu prilejul c[reia eu i-am mul\umit pentru sprijinul ce-l acord[ fugarilor rom`ni. c[ruia 160 vrea s[-i cear[ permisiunea ca ]n cadrul societ[\ii s[ oficiez eu la morm`ntul eroului necunoscut spaniol un parastas ortodox pentru Mo\a =i Marin. am ar[tat motivele fugii mele din \ar[. care a fost cu mine ]n ]nchisoarea din Jugoslavia. Franco men\ion`nd c[ face o prim[ excep\ie. Aici. care este singurul din fo=tii mini=tri monarhi=ti care =i-a p[strat toate prerogativele diplomatice. ultimul ministru al Spaniei din Bucure=ti. probleme rom`ne=ti. asigur`ndu-l c[ to\i cei care au m`ncat o p`ine spaniol[ nu vor uita acest lucru. pentru a face o slujb[ a ]nmorm`nt[rii lui Pangal. Carol voia prin aceast[ recep\ie s[ arate invita\ilor c[ =eful Bisericii rom`ne. unde erau invita\i majoritatea diploma\ilor ai \[rilor apusene din Madrid. fostul consilier al Cur\ii de Apel Bucure=ti Criv[\. Eu am vizitat pe mai mul\i cu care am avut un schimb de cuvinte f[r[ importan\[. care era =i consilierul =i referentul juridic al episcopiei mele. Cu acest prilej. se afl[ fostul director al ziarului <Universul> Stelian Popescu. Dintre toate palatele acestor fo=ti regi. generalul Chirnoag[. am f[cut un expozeu general asupra Rom`niei privind situa\ia din toate punctele de vedere ast[zi.pre=edintele societ[\ii Hispano-Rom`ne. Sturza. ]ntruc`t preo\ii catolici nu acceptaser[ s[ participe la aceast[ ]nmorm`ntare. fiind g[zduit la fostul rege Carol II. Am fost la fica lui Franco. omul legionarilor. adic[ cu fostul rege Carol. }n Portugalia am r[mas cam o s[pt[m`n[. ]n afar[ de legionarii simi=ti. prin\ul Nicolae =i to\i frunta=ii legionari simi=ti (Horia Sima. fostul director al ziarului <Curentul> Pamfil +eicaru. deoarece Franco ]i subven\ioneaz[ ]ntreaga rela\ie a=a cum a fost ea ]n timpul monarhiei. care este c[s[torit[ cu =eful protocolului de la pre=edin\ie. care au murit pentru =i pe p[m`ntul spaniol. care este cel mai feroce ]n propaganda lui anticomunist[. C`t am stat la Carol acesta a dat o recep\ie ]n palatul s[u. care murise =i fusese ]ngropat f[r[ preot. a c[rui fic[ este c[s[torit[ cu un inginer rom`n ]n Madrid. El este bun prieten cu 161 . fostul ministru de externe). Ia=inschi. din care rezult[ c[ este foarte bine informat. Al doilea aspect: Carol urm[rea ca eu s[ ar[t lui Mihai prestigiul de care se bucur[ Carol al II-lea. nepl[ceri care au dus la caterisirea lui de c[tre mitropolitul Visarion Puiu. Pe Carol ]l interesa soarta fiului s[u =i soarta arhimandritului Martinian Ivanovici. la care au participat to\i fo=tii regi stabili\i la Estoryl =i mai mul\i diploma\i invita\i de Carol. apoi perioada din Jugoslavia precum =i lupta anticomunist[ pe care o desf[=uram eu ]n prezent ]n r`ndurile emigran\ilor rom`ni.

163 . I-am ar[tat apoi c[. cu caracter provizoriu deoarece el crede c[ este bine ca re=edin\a permanent[ a episcopiei s[ fie pe l`ng[ una dintre cele dou[ patriarhii ortodoxe Istambul sau Ierusalim. am ]nceput discu\iile cu Carol asupra urm[toarelor subiecte: }nt`i i-am f[cut un expozeu general asupra activit[\ii mele de la plecarea lui din Londra. Mi-a mai precizat iar[=i. patriarhul Atenagora de la Istambul mi-a condi\ionat recunoa=terea mea ca episcop =ef al bisericii ortodoxe rom`ne din exil =i p`n[ la <eliberarea> \[rii. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. p`n[ la ]nfiin\area armatei Atlanticului. ceea ce prevenisem: ruptura cu consiliul anglican. I-am ar[tat c[ pe l`ng[ motivele locale care m[ detremin[ s[ mut re=edin\a episcopiei de la Londra la Paris. el a spus c[ este de acord s[ mut re=edin\a deocamdat[ la Paris. al c[ror nume nu-l re\in. Cu acest prilej s-a hot[r`t ca to\i rom`nii s[ se ]ntrunesc[ a treia zi la Carol. Revenind la Estoryl. Totodat[ Carol mi-a precizat ca pe viitor to\i preo\ii rom`ni. La cele relatate de mine. unde am f[cut o liturghie. am fost la Lisabona ]n cimitirul central =i am oficiat ]nmorm`ntarea fostului ministru Pangal. preo\ii s[ pomeneasc[ ]nt`i numele lui. acesta a \inut s[-mi recomande ]n deosebi s[ m[ apropii c`t mai mult de regina Ana =i s-o \in ]n curent cu toate problemele fugarilor rom`ni c`t =i din \ar[. }n discu\iile avute cu Carol. Urd[reanu. era bine dispus =i era ]mbr[cat ]n uniforma de general de gard[ al fostei armate rom`ne.pre=edintele Portugaliei =i cu ambasadorul american la Lisabona. Urd[reanu care m-a luat cu ma=ina p`n[ la Estoryl. La Estoryl am fost g[zduit timp de o s[pt[m`n[ la ex regele Carol. f[r[ a mai pomeni pe regina mam[ Elena =i Nicolae. Carol ar[ta foarte bine. Carol mi-a cerut s[ fac un expozeu detaliat asupra stadiului popularit[\ii regelui Mihai. Mi-a cerut s[-i comunic cele discutate cu ceilal\i preo\i =i consilieri care nu se duc la anglicani. =i c[ ]n general de la 1 februarie 1951 at`t eu c`t =i preo\ii mei am r[mas f[r[ salarii =i f[r[ fonduri de asisten\[ religioas[. pentru tote cheltuielile episcopiei mele ca s[ pot[ da dispozi\ie lui Urd[reanu. d`nd toate informa\iile pe care ei eventual le vor culege de la noii rom`ni fugi\i din \ar[. prin fixarea soldelor ce urmeaz[ s[ le primeasc[ ]n mod regulat de la misiunea militar[ american[. la re=edin\a ex regelui Carol II.s-a produs. el mi-a cerut s[-i fac c`t stau la el un proiect de buget. ca reprezentant legal al ]ntregii biserici ortodoxe rom`ne. }ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu din 18 februarie 1954 ai ar[tat c[ ai plecat ]n Portugalia.=eful Casei de Hohenzolern . s[ poat[ trimite bani preo\ilor. s[ le cer s[-mi fac[ lunar un raport detaliat de activitate strict religioas[ =i de activitate a lor anticomunist[. care era acuzat c[ este omul guvernului Groza. comentariile rom`nilor fugari ce se fac pe seama comitetului na\ional rom`n rupt ]n dou[: R[descu =i Vi=oianu =i ce cred eu despre zisa vinov[\ie a generalului Laz[r. Asupra mut[rii episcopiei din Londra. generalul Ulea. c[ el cere ca la toate slujbele biserice=ti oficiale. I-am relatat pe larg ]ntrevederea avut[ cu prin\ul . profesorul Busuioceanu. cu calitatea sa de =ef al Casei Regale rom`ne =i apoi numele cu titlu de rege legal al Rom`niei Mihai I =i regina Ana. 24 ianuarie. consulul Dumitrescu =i cu ]nc[ c`\iva rom`ni fugari. La recep\ia pe care a dat-o. tedeumurile rug[ciunile care se fac la diferite anivers[ri ca 10 mai. Continu[ =i arat[ activitatea d-tale mai departe ? R[spuns: De la Madrid am plecat cu trenul la Lisabona. Bucure=ti. etc. la toate serb[rile rom`nilor fugari. aici am fost a=teptat de ministrul Casei Regale a lui Carol. 19 februarie 1954. Mi-a spus iar[=i c[ ]l trimite pe generalul Ulea la Paris s[ rezolve situa\ia ofi\erilor rom`ni fugari. care vor primi salariu din bugetul lui. A doua zi ]mpreun[ cu Carol.comunic`ndu-i hot[r`rea acestuia ca pe viitor s[-l abandoneze pe Nicolae =i-l va sus\ine pe regele Mihai. 162 numai dac[ mut re=edin\a episcopiei din Londra.

el crede c[ r[zboiul se va declan=a sigur ]n prim[vara anului 1954. care a=teapt[ de un an de zile ]nfiin\area armatei Atlanticului =i a cerut ca p`n[ la ]nfiin\area misiunii militare americane de la Paris. Frac\iunea R[descu. majoritatea frunta=ilor politici rom`ni fugari sunt de partea lui R[descu =i consider[ c[ Mihai a f[cut o mare gre=eal[ c`nd a recunoscut ca legal[ frac\iunea lui Vi=oianu. f[r[ a-mi specifica ce anume. prin tot felul de intrigi. pentru a-=i cosolida situa\ia. el mi-a spus c[ din toate informa\iile =i discu\iile avute cu SUA. Discut`nd cu Carol asupra datei ]nceperii r[zboiului. ajung`nd ]n ultimul timp s[ fac[ din ea una din cele mai mari fabrici de armament din America. Asupra Comitetului Na\ional Rom`n rupt ]n dou[. p[str`nd o permanent[ leg[tur[. de la acea dat[ aceste rapoarte. cu aprobarea =i concursul moral =i material al americanilor. Dup[ verificare s-a constatat c[ nu a fost adev[rat =i a r[mas mai departe aghiotantul lui Mihai. treptat a m[rit-o. cu doi-trei ani ]nainte de a intra America ]n cel de-al doilea r[zboi mondial el a cump[rat o mic[ fabric[ de armament ]n apropiere de New York. generalul Laz[r =i cearta dintre R[descu =i Vii=oianu ? R[spuns: Eu am ar[tat lui Carol c[ Mihai se bucur[ de mare polpularitate ]n r`ndurile fugarilor rom`ni =i propaganda simist[ nu a avut nici un efect. s[ dea solde acestor ofi\eri. pentru predarea armamentului lucrat ]n fabrica sa =i c[ ]ntre timp a fost =i pe la departamentul de stat american. unde a ar[tat situa\ia critic[ a ofi\erilor rom`ni de la Paris. etc. frac\iunile R[descu =i Vi=oianu. majoritatea timpului a fost ocupat cu delega\ii ministerului de r[zboi american. dup[ ce ei primiser[ deja ultimul salariu de la Carol le-am explicat fiec[ruia cele cerute de Carol =i astfel ei au ]nceput s[ fac[. a ]nfiin\at <asocia\ia rom`nilor fugari>. trimi\`ndule fonduri =i un buletin informativ tip[rit la New York =i instruc\iuni pentru organizarea manifest[rilor =i propagandei anticomuniste.. nu face nici a zecea parte din ceea ce a reu=it s[ c`=tige cu aceast[ fabric[ ]n acele campanii de lucru ale r[zboiului trecut =i a r[zboiului ce vine. deoarece la acea vreme toate comenzile de armament. El nu mi-a precizat cu cine anume a vorbit. Asupra generalului Laz[r i-am comunicat tot ceea ce aflasem =i eu de la Mihai R[utu. Acest[ asocia\ie =i-a ]nfiin\at filialele ]n toate \[rile unde se aflau de la 12 fugari rom`ni ]n sus. sunt ]ndeplinite. }ntrebare: Cu cine a aranjat Carol ca ofi\erii fugari rom`ni s[ primeasc[ sold[ de la misiunea american[ =i ce altceva \i-a mai spus el cu privire la acest lucru ? R[spuns: Carol mi-a povestit c[ atunci c`nd a fost ]n America. c[ ]n 1950 =i-a scos sora din \ar[. 164 }ntrebare: Ce f[cea Carol cu informa\iile date de preo\i ? R[spuns: Carol organiza diferite ceaiuri cu diploma\ii str[ini =i voia s[ le arate acestora c[ el este informat =i \ine leg[tura cu Rom`nia. provizie. El mi-a spus c[ tot ce a agonisit o via\[ ]ntreag[ la un loc. c[ so\ia lui =i fica primesc ]n mod regulat pensia ]n \ar[. nu =tiu locul precis. Se sus\ine c[ generalul Laz[r a plecat din \ar[ cu ]nvoirea guvernului rom`n. }ntrebare: Clarific[ acum felul cum s-au ]ndeplinit cele cerute de Carol cu privire la acele rapoarte pe care trebuiau s[ le fac[ preo\ii ? R[spuns: C`nd am trecut prima oar[ pe la fiecare preot. El a spus c[ acolo se fac tot felul de arme.}ntrebare: Arat[ ce ai r[spuns d-ta la cele crezute de Carol cu privire la ex regele Mihai. }ntrebare: Ce cuno=ti d-ta despre fabrica de armament a lui Carol ? R[spuns: Din spusele lui Carol. prin induceri ]n eroare =i sfaturi gre=ite s[ fac[ pe regele Mihai s[-=i piard[ popularitatea =i s[ fac[ desordine ]n r`ndul fugarilor. pe care treptat. cu pa=aport legal RPR. c[ este la Paris =i c[ toate aceste favoruri li s-au f[cut numai ca el. }ntrebare: Arat[ alte discu\ii pe care le-ai avut cu Carol ? R[spuns: Momentan nu-mi amintesc discu\ii pe care s[ le fi 165 .

+tiu doar c[ acuma trebuia s[ trec pe la fiecare preot ]n parte. }ntrebare: Asupra acestui capitol o s[ mai revenim.avut cu Carol. Raul Bossy. pun`nd ca director al cancelariei pe Nicu Baciu. colonel Neferu.02. Nicu Baciu. unul din fii Kaizerului. }ntrebare: Ce preo\i ai anun\at ]n acest interval de cele discutate cu Carol ? R[spuns: Ca s[ fiu corect. unde le-am dus la avocatul R[utu. Acum intervine o perioad[ neclar[ pentru mine. g[sind pe b-dul Michel l`ng[ Sena. care se compunea din: maior Iliescu. Bercu. Otto al Austro-Ungariei. zona englez[. }mi amintesc de un singur caz doar. \in s[ men\ionez c[ odat[ pe lun[ ]n palatul lui Carol din Estoryl se organizeaz[ un ceai diplomatic. contele de Paris al Fran\ei. ]n care timp m-am ocupat de probleme strict biserice=ti. ]n afar[ de cele ar[tate. Cu comandorul Vasilescu m-am dus ]mpreun[ s[-l vizitez pe Visarion Puiu. iar ]ntr-una am instalat cancelaria episcopiei. ]ns[ din cele ce mi-a comunicat av.aprilie. Arat[ activitatea d-tale dup[ ce ai ajuns la Paris. c[ a primit rapoarte de la to\i preo\ii. perioada martie . La Istambul am plecat ]n urma unei consf[tuiri cu consiliul parohial al episcopiei. luat aparte. De la Paris am plecat la Londra unde am avut o consf[tuire cu membrii consiliului eparhial c[rora le-am f[cut cunoscut[ problema hot[r`rii luate de a muta sediul episcopiei de la Londra la Paris. care se afla abandonat de to\i fugarii ]ntr-un azil de b[tr`ni catolici de l`ng[ Cannes. Juan Carlos pretendentul la tronul Spaniei. regele Leopold al Belgiei =i membrii casei lui Carol. dou[. am c[utat locuin\[. Bischof. ]ns[ nu pot preciza c`t anume. }ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu din 19. ]ns[. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. R[utu. mai departe ? R[spuns: Dup[ ce am ajuns la Paris am dus toate actele episcopiei =i bagajul la locuin\a lui R[utu =i timp de o s[pt[m`n[. inginer Traian Ni\escu. Bucure=ti. }n prezent memoria nu m[ ajut[ s[ le clarific cu certitudine.1954 ai ar[tat c[ ai plecat de la Londra la Paris. avocat Nicolae Baciu. Acest ceai nu a avut un caracter de festivitate ci numai o reuniune prieteneasc[. Stelian Popescu. Ioan al Bulgariei. (Nu este nici unul deplasat din lag[rul comunist. autorit[\ile portugheze. Au fost invita\i to\i mini=trii diploma\i din Lisabona. Din interogatoriile mai vechi: 9 aprilie 1953. 20 februarie 1954. ]ns[ cu Vasilovschi am vorbit sau la Paris sau la el acolo ]n Germania. +tiu c[ am f[cut acest lucru. }ntrebare: Continu[ =i arat[ activitatea d-tale mai departe ? R[spuns: De la Estoryl am plecat cu trenul spre Paris unde am r[mas o zi. (Regele Umberto al Italiei. La un astfel de ceai am participat =i eu. 21 februarie 1954. rezult[ c[ eu i-am anun\at^ Se poate s[-i fi anun\at prin coresponden\[. maior Croitoru. de preotul Vasilovschi care avea fata bolnav[ =i de care m-am ocupat mai mult. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. c`t =i cu centralizarea rapoartelor religioase =i informative f[cute de preo\i pentru ex regele Carol II.) To\i ata=a\ii militari. pentru a-i pune la curent cu cele discutate cu Carol. ]n frunte cu pre=edintele Salazar =i to\i ex regii stabili\i la Estoryl. ]ns[ nu pot preciza c`t am stat ]n fiecare loc =i ce anume am mai f[cut ]n acest timp. Bucure=ti. Papanace. Am f[cut c`te o adres[ lui Oadams =i Arhiepiscopului Londrei ]n care le-am mul\umit de ajutorul dat =i le-am spus c[ interesele episcopiei cer s[ mut re=edin\a la Paris. Gogu Constantinescu. eu nu pot preciza ce preo\i am anun\at. O camer[ am f[cut-o locuin\a mea. care 166 avea misiunea de a se ocupa cu rezolvarea coresponden\ei venit[ la episcopie =i trimeas[. L-am g[sit bolnav ]n pat =i m-a 167 . Astfel am plecat cu tot bagajul =i actele episcopiei la Paris.

Pus ]n fa\a acestei noi probleme ridicate de patriarhul Atenagora. =i ca =ef al bisericii rom`ne=ti. voi desp[gubi patriarhia ecumenic[ pentru toate aceste bunuri. unde am fost =i eu invitat g[sind acolo toat[ lega\ia american[ din Turcia. la care am luat cuv`ntul. fostul comisar de siguran\[ Mircea Vasilache. c[ dup[ ce voi rezolva problema propriet[\ilor din Orient. f[c`ndu-m[ s[ cheltuiesc mari sume de bani =i tot felul de interven\ii. Am participat la o reuniune a asocia\ilor turci n[scu\i ]n Rom`nia de sub pre=edin\ia lui Suphi. pentru a ]ncerca pe calea juridic[. dup[ care ministrul american a cerut s[ le povestesc 169 . timp ]n care mi-am c[utat o locuin\[. comandorul Abeles. La Decei acas[ a avut loc un ceai. care p`n[ ast[zi nu au fost r[scump[rate. unde eram ]nt`mpinat de profesorul Decei Aurel de la comitetul rom`n. La acest hotel am r[mas o s[pt[m`n[. ]nainte de a intra ]n posesia bunurilor rom`ne=ti din Turcia. De asemeni am vorbit la s[rb[torirea de 10 mai. ]i voi trimite lunar banii necesari. ]n frunte cu ministrul. ]n aceast[ calitate. El mi-a cerut s[ dau o declara\ie. unde m-am mutat lu`nd cu mine =i pe t`n[rul Ion Bodea. Hamdi Nusuret =i al\ii pe care nu-i re\in. deoarece ei au crezut c[ mi-am mutat complect sediul la Istambul. care a avut loc la Istambul cu to\i fugarii rom`ni. fostul consul al Rom`niei monarhice. Aci Decei a \inut s[ m[ prezinte ca pe un mare anticomunist. pentru faptul c[ inten\ionam s[ stau mai mult timp. Iorgulescu. Impresionat de toate acestea. spun`ndu-i s[ aib[ ]n vedere. am angajat un mare avocat turc. declara\ie ]n care eu s[ ar[t c[ recunosc dreptul de proprietate al patriarhiei ecumenice asupra tuturor p[durilor =i mo=iilor avute ]n \ar[. al c[rui nume nu-l mai re\in. eu trebuie s[ rezolv vechea problem[ a bunurilor patriarhiei ecumenice. c[ruia i-am adus la cuno=tin\[ c[ mi-am mutat re=edin\a din Londra a=a cum dorise el.rugat s[-i dau o m`n[ de ajutor s[ poat[ ie=i din acel azil s[-=i ]ngrijeasc[ s[n[tatea =i s[ tr[iasc[ mai omene=te. Aceast[ ac\iune juridic[ a durat c`teva luni. discurs ]ndreptat impotriva RPR. nu-mi amintesc c`t. Am vorbit de c`teva ori la radio ]mpotriva regimului din RPR. Dup[ ce mi-au f[cut o primire festiv[. ]n care s[ men\ionez calitatea mea recunoscut[ de patriarhie. }n Istambul am stat p`n[ ]n septembrie 1951. catolicii special l-au l[sat ]n aceast[ mizerie. venit de cur`nd din \ar[ care ]mi venea ca un fel de secretar. discurs care era ]ndreptat ]mpotriva RPR. El mi-a declarat c[ de=i dore=te s[ r[m`n[ ]n legea lui str[mo=easc[. am acordat diferite interviuri la ziari=tii turci. V[z`nd c[ pe cale legal[ nu pot intra ]n posesia bunurilor rom`ne=ti. Pe l`ng[ lupta pe care am dus-o pentru c`=tigarea bunurilor mai sus ar[tate ]n acest interval. care l-au abandonat. ei i-am spus c[ momentan nu pot s[-i dau astfel de declara\ie =i c[ urmeaz[ s[ m[ consult cu consilierii episcopiei mele asupra acestei probleme. f[r[ actul patriarhiei s[ intru ]n posesia bunurilor ar[tate. Dup[ aceasta am plecat cu vaporul la Istambul. El mi-a spus c[ dac[ vreau =i m[ simt ]n stare s[ preiau asupra mea ]ntreaga r[spundere de reprezentant al bisericii ortodoxe rom`ne. men\ion`nd c[. ]n care ]mi manifestam atitudinea mea du=m[noas[ fa\[ de RPR. i-am dat un costum de haine de al meu =i o sum[ de bani. care s-a ocupat =i cu alte probleme juridice. asigur`ndu-i pe cei prezen\i c[ ]n cur`nd se vor ]ntoarce ]n \ara ]n care s-au n[scut. aceia de 168 reprezentant legal al ]ntregii biserici rom`ne=ti. care p`n[ la urm[ s-a soldat cu o nereu=it[ din cauza patriarhului care urm[rea aceast[ chestiune. Malioglu. s[-l for\eze s[ treac[ la catolicism. bunuri aflate ]n Rom`nia. Am g[sit un apartament de trei camere. }ntrebare: Continu[ cu activitatea d-tale ? R[spuns: }mpreun[ cu Aurel Decei =i cu Abeles am fost la patriarhul Atenagora. am plecat ]n ora= =i am luat o camer[ la hotelul central din Istambul. eu m-am ocupat de ]ntreaga situa\ie a fugarilor rom`ni cu care am stat de vorb[ =i pe care am c[utat s[-i plasez la lucru prin interven\iile fostului ambasador turc Suphi Tanrioer. totu=i simte c[ este la cap[tul puterilor =i nu mai poate duce lupta =i responsabili de trecerea lui la catolicism vor fi mai to\i rom`nii fugari.

]ns[ p`n[ la r[pirea mea nu a trimis nimic. cer`ndu-i s[ ne trimit[ din fondurile comitetului o pomp[ =i instala\iile necesare din America. Vi=oianu a promis c[ va trimite. am r[mas la el pentru un timp. 170 El mi-a eliberat imediat actul prin care m[ recunoa=te ca episcop. Patriarhul Ierusalimului. }ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu din 20 februarie 1954 ai ar[tat c[ din Beiruth te-ai deplasat ]n mai multe \[ri din orient.. Acestea ]ns[. Dintre toate bunurile rom`ne=ti din Transiordania cel care valora mai mult =i putea aduce un venit serios. Arat[ unde anume te-ai deplasat =i pentru ce ? R[spuns: Primul drum pe care l-am f[cut din Beiruth a fost la Ierusalim (jum[tatea ora=ului din Transiordania). ]nainte de a trece la Ierusalim. Cu procesul de care am ar[tat. Alte lucruri rom`ne=ti erau ]n ora=ele Ierihon =i Bethleem.impresiile mele din \ar[. azi angajat ca pilot la compania de avia\ie libanez[. earu numai dou[ din Ierusalim. 22 februarie 1954. Dintre toate aceste case singurele care se prezentau ]n stare bun[. care-mi era un vechi prieten din \ar[. Din Istambul am plecat cu vaporul la Beiruth. era c[minul rom`nesc. Bucure=ti. spre deosebire de patriarhul Constantinopolului a fost foarte bine voitor =i loial fa\[ de mine. plecat din \ar[ de vreo 20 de ani. ]ns[ la atelierul mecanic din Ierusalim mi-a spus c[ at`t motorul c`t =i instala\ia sunt vechi =i uzate =i nu se mai poate face nimic cu ele. }mpreun[ cu stare\ul m`n[stirii. Aici fiind stabilit comandorul Udrischi. care era deservit[ de preotul grec Moraitache. Al doilea bun important se afla pe malul Iordanului. act cu care m-am prezentat la autorit[\ile Transiordaniene pentru a fi pus ]n posesia bunurilor mai sus men\ionate. reprezentate prin c`teva case particulare l[sate mo=tenire de ni=te foste c[lug[ri\e rom`nce ce muriser[ la Ierusalim. Eu am ar[tat unele date chiar cu exager[ri. am ]ncercat s[ repar[m motorul pompei =i ]ntreaga instala\ie. a=a cum jum[tate din livada m`n[stirii s-a =i uscat. sub regimul comunist =i ]ndeosebi impresiile formate din spusele ultimilor fugari rom`ni cu care eu am stat de vorb[. care puteau fi ]nchiriate. }n timpul r[zboiului arabo-israelit. care fusese la biserica greac[ din Bucure=ti ]n 1946. De aici am f[cut o adres[ oficial[ pre=edintelui comitetului rom`n de la New York Vi=oianu. cu privire la unele m[suri luate de regimul actual din RPR =i alte lucruri ]mpotriva RPR =i scopul de a ad[uga =i eu ceva la toate cele cunoscute chiar exagerate =i impresionate pentru a-i face s[ dezl[n\uiasc[ c`t mai cur`nd r[zboiul. pomii ne uda\i artificial se uscau. expulzat din \ar[. circa 3-4 ha. deoarece ]n acea regiune lipsit[ de ploi. acest c[min a fost bombardat =i c`nd m-am dus s[-l iau ]n primire am constatat c[ era nelocuibil. Totodat[ ]n Beiruth am g[sit o serie de conduc[tori biserice=ti. livad[ care a produs numai at`ta timp c`t o pomp[ mecanic[ a func\ionat. fost ajutant regal. c`nd a venit valul mare de refugia\i din Palestina Israelit[ au fost 171 . originar din Bucovina. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. cl[dire nou[ f[cut[ ]n Ierusalim de patriarhul Miron. ast[zi devenit preot rom`n =i mare anticomunist. nu am putut rezolva nimic =i atunci m-am hot[r`t s[ plec din Istambul spre Ierusalim pentru a ]ncerca s[ intru ]n posesia bunurilor din Transiordania. foarte importan\i. Aici am venit ]nt`i pentru chestiuni biserice=ti =i al doilea pentru a trata cu patriarhul ortodox al Ierusalimului luarea ]n posesie a bunurilor biserice=ti rom`ne din Transiordania. Aceast[ livad[ nu ar fi putut aduce venit dec`t dup[ 2-3 ani de func\ionare a pompei. pentru problemele interne ale bisericii cre=tine. =ef al bisericii ortodoxe rom`ne din exil. fost c[lug[r la m`n[stirea Neam\. care are o mare livad[ cu pomi. iar pentru repara\ii necesita o sum[ foarte mare. o m[n[stire cl[dit[ tot sub patriarhul Miron. }n Beiruth am descoperit o adev[rat[ colonie de rom`ni fugari. destul de mare.

}n acesat[ atmosfer[ =i tensiune m[ aflam eu la Beiruth. acord`ndu-i toat[ libertatea misiunii religioase. at`t din Uniunea Sovietic[ c`t =i din RPR nu persecut[ biserica. Patriarhul Antiohiei. Papa cu to\i episcopii s[i =i toate guvernele din Apus care combat aceast[ ac\iune. 172 unde a fost ]nt`mpinat de patriarhul Justinian al RPR. patriarhul Antiohiei a fost dus ]n c`teva ora=e mai mari din Uniunea Sovietic[. libertate care nici sub regimul \arist n-a avut-o. pe care patriarhul Antiohiei le-a v[zut ]n plin[ func\iune. capitala Siriei =i ]n Alexandria Egipt.rechizi\ionate pentru refugia\ii arabi =i toate ]ncerc[rile mele de a le elibera au fost zadarnice. cu care eu speram s[-mi echilibrez bugetul episcopiei s-au dovedit inexistente. etc. Iar to\i episcopii ortodoc=i din Apus. cruce. sub pretext c[ i se desp[gubesc propriet[\ile patriarhiei sale avute ]n Rusia \arist[ (propriet[\i na\ionalizate dup[ revolu\ie). s-au dat 500 mii de ruble pentru sus\inerea cheltuielilor Patriarhiei Damascului. un b[tr`n de 75 de ani. Bucure=ti. Vasiu Decebal =i Spuza Nicolae =i ]n deosebi de Knezovici. care 173 . care nu mi-a ascuns c[ americanii ar fi foarte mul\umi\i dac[ eu m-a= duce la Damasc s[ conving pe patriarhul ortodox al Antiohiei =i Damascului de libertatea religioas[ =i libert[\ile regimului din \[rile democrate (comuniste) =i totodat[ s[ stau de vorb[ cu episcopii care au fost indu=i ]n eroare de propaganda comunist[. la care au participat foarte mul\i cet[\eni sovietici. el a fost invitat de patriarhul Alexei s[ vin[ la Moscova. progresiste =i democrate din lumea ]ntreag[. ]ninte de r[zboi =i ]ninte de revolu\ia din1917. }n consecin\[ toate sursele de venit din Transiordania. s[ participe la un congres bisericesc. Spiridon din pia\a Senatului din Bucure=ti. c[ el care a cunoscut toat[ via\a bisericeasc[. sunt adev[ra\i du=mani ai p[cii cre=tine =i tr[d[torii legii ]nv[\[turii lui Hristos. timp de c`teva zile. Tot acum el arat[ c[ marea ac\iune =i lupt[ deschis[ de Generalisimul Stalin pentru semnarea apelului Consiliului Mondial al P[cii pentru un pact al p[cii. }ntrebare: Pentru ce ai fost acolo =i arat[ activitatea d-tale ]n aceste localit[\i ? R[spuns: }n Damasc am fost sf[tuit de grupul de rom`ni din Beiruth (Udrischi. nu este altceva dec`t ]ndeplinirea ]nv[\[turii cre=tine=ti ce se concretizeaz[ prin cuvintele <Pace Vou[>. c[ regimul comunist. La re]ntoarcere. care =i-a f[cut studiile teologice ]n Rusia \arist[. evanghelie. =ia f[cut studiile ]n Rusia \arist[ =i a fost coleg de facultate cu actualul patriarh al Uniunii Sovietice Alexei. haine biserice=ti. Toate aceste daruri. }n RPR deasemeni a fost dus s[ viziteze o serie de biserici =i m`n[stiri. provoc`nd foarte multe comentarii =i multe induceri ]n eroare. ]n urma celor v[zute =i tr[ite de d`nsul personal. }n vara anului 1951. Cu acesst[ ocazie. patriarhul Antiohiei s-a oprit ]n Bucure=ti. 23 februarie 1954. unde se regizaser[ din vreme c`teva slujbe religioase. ]n urma celor auzite =i v[zute de patriarhul Antiohiei. patriarhul Justinian l-a ]nc[rcat cu tot felul de daruri (od[jdii biserice=ti. Pe de alt[ parte. primite at`t la Moscova c`t =i la Bucure=ti. ci din contr[ o sus\ine. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. at`t rus[ c`t =i rom`n[. acesta ]nainte de a pleca din Bucure=ti a dat un mare =i detaliat interviu agen\iei TASS ]n care ar[ta c[ el. }ntrebare: }nainte de a pleca din Orientul apropiat arat[ ]n ce alte localit[\i ai fost ? R[spuns: Am fost la Damasc. poate s[ declare ast[zi. La plecare. bani) =i totdat[ i-a d[ruit ca proprietate dreptul de a trimite un preot al s[u =i de a ]ncasa toate veniturile bisericii Sf. Acest interviu a fost tip[rit cu lux de am[nunte cu fotografii ale patriarhului Antiohiei ]n toate ziarele comuniste.

Ace=ti episcopi cuno=teau c[ eu am fost ales =i sfin\it episcop ]n refugiu =i c[ ]n \ar[ am fost numai preot militar care am participat la r[zboiul antisovietic. 175 . asupra problemei religioase din regimurile comuniste. av`nd responsabilitatea sec\iei pentru \[rile balcanice. c`nd eram absolut liber. 26 februarie 1954. c`nd ]nc[ nici nu se punea problema existen\ei. am revenit la patriarhul Damascului. iar pe baza acestor declara\ii am f[cut ni=te interviuri la ziari=tii de dreapta din Beiruth =i Roma. ]ns[ p`n[ la arestarea mea acest comunicat nu a ap[rut. eu am adus =i am f[cut un mare r[u partidului comunist rom`n care era ]n ilegalitate. ]nfiin\`nd catedra de secte religioase =i curente subversive. unde prin cursurile ce le-am predat. Declara\iile le-am ar[tat lui Knezovici =i celorlal\i fugari rom`ni. }ntotdeauna atunci c`nd convingerile mele anticomuniste coincideau cu interesele unui serviciu de informa\ii eu f[ceam acea ac\iune. pe care l-am g[sit la venirea mea la aceast[ unitate militar[. independent. Dup[ ce am terminat turneul f[cut pe la to\i episcopii. c[ ]n cur`nd va ]ncepe r[zboiul =i c[ securitatea lor personal[ =i situa\ia general[ a bisericilor este foarte grav[. ]n care ar[tam c[ ace=ti episcopi se desolidarizeaz[ de patriarh. dup[ ce un episcop rom`n le arat[ adev[rata realitate din regimurile comuniste. c`nd adev[rata =i prima mea misiune era de simplu preot =i am r[mas str[in de orice activitate politic[. ]n care s[ arate c[ regret[ interviul dat agen\iei TASS. Dup[ aceasta am vizitat pe r`nd pe cei 12 episcopi. care ar avea o explica\ie prin faptul c[. ]n a c[rui slujb[ era Knezovici. Eu am fost primul =i singurul preot militar care din proprie ini\iativ[ am transformat postul de simplu confesor al corpului de jandarmi. Aceasta am avut de declarat cu privire la activitatea mea contra RPR-ului ]n str[in[tate. am s[dit ]n mintea =i inima tinerilor ofi\eri de jandarmi. le-am spus c[ ]n cur`nd Siria va fi ocupat[ de trupele americane. cu care am avut iar[=i unele discu\ii. nu este acesta adev[rul. ura contra comunismului =i convingerea c[ trebuie s[ lupte p`n[ la moarte contra comunismului. I-am ar[tat declara\iile ob\inute de la episcopii s[i =i am ]ncercat s[-l determin s[ dea el singur un comunicat presei. Bucure=ti. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 17. Aici am f[cut o prim[ vizit[ patriarhului Antiohiei cu care am avut ]n prima zi un schimb de vederi generale contradictorii cu el. }ntrebare: Pe ce te-ai bazat d-ta c`nd ai spus episcopilor sinodului Damascului c[ ]n cur`nd Siria va fi ocupat[ de trupele americane =i c[ va ]ncepe r[zboiul pentru a-i intimida ? R[spuns: Eu am spus cele de mai sus episcopilor sirieni pe 174 baza credin\ei mele c[ va ]ncepe r[zboiul ]n cur`nd. de=i =tiam c[ este un aport adus serviciului de informa\ii respectiv. dar ]n cazul meu. afl`ndu-m[ ]n str[in[tate am fost prins =i eu de valul propagandei =i al luptei pentru existen\[. ei regret[ faptul c[ au fost indu=i ]n eroare de patriarhul lor =i se desolidarizeaz[ pentru totdeauna de astfel de ac\iuni. Majoritatea lor s-au gr[bit s[ ofere =i declara\ii scrise c[ nu au cunoscut realitatea =i c[ astfel. c[ d-ta ai ]ndeplinit o misiune de la serviciul de informa\ii american ? R[spuns: Da. ]n cadrul acestui serviciu de informa\ii. membrii ai sinodului.era foarte aproape de Damasc =i motivat: ]nt`i de revolta =i convingerile mele anticomuniste. Patriarhul Antiohiei =i Damascului a promis c[ va face acest lucru. }ntrebare: Despre ce americani a spus Knezovici c[ ar fi foarte mul\umi\i dac[ te-ai duce la Damasc ? R[spuns: Despre serviciul de informa\ii american. mai ales aceea cu caracter poli\ienesc. Vreau s[ dovedesc c[ ]nc[ =i ]n \ar[. c[rora le-am ar[tat marea gre=eal[ pe care au f[cuto leg`nd soarta bisericii lor de regimul comunist. }ntrebare: Rezult[ atunci. de cele ce mi-au spus rom`nii ar[ta\i mai sus =i ]ndeosebi cele spuse de Kenzovici am plecat la Damasc.

Iat[ deci. Iar ]nnegrirea anchetelor =i rechizitoriilor nu e ]nc[ nimic pe l`ng[ cele ce afirm[ propriul s[u glas. Ca studiu psihologic f[cut asupra textului care ne ajunge ]n m`ini ast[zi. precum cererea Sf`ntului Petru de a fi r[stignit cu capul ]n jos . pagin[ de pagin[ =i anchet[ cu anchet[ iar el nu s-a opus o clip[ la altceva dec`t la ceea ce-i leza demnitatea =i credin\a. etc. ca =i cum mintea lui lucid[ ar trebui s[ se lase dinainte condamnat[ la starea de prostra\ie) =i de cei de la Moscova . dup[ marele r[stimp de o jum[tate de veac ce impune de la sine obiectivitatea. Singurul lucru pe care-l respinge este tenta\ia m`r=av[. Dorin\[ care nu e prima dat[ c`nd =io manifest[. schingiuirile. din dou[ motive: acela c[ ancheta este singurul loc unde misionarul din el are putin\a exprim[rii adev[rului care i s-a revelat =i dorin\a categoric[ de a ajunge c`t mai repede la cap[tul martiriului s[u.]n fa\a c[rora. Capitolul VIII C{TRE CITITOR Este limpede faptul c[ anchetatul nu vrea nici o clip[ s[ se disculpe tocmai pentru c[ nu-l ]ncearc[ nici un regret =i nici o ru=ine pentru faptele sale ci le consider[ fireasca misiune cre=tin[ pe care =i-a asumat-o. s[v`r=ite de ofi\erii de jandarmi ]n contra comuni=tilor din ultimul timp perioada r[zboiului =i a preg[tirii lui .au un singur responsabil moral =i acesta sunt eu. fiind consemnat[ =i de anchetatorii de aici (care au cinismul s[ remarce c[ m[n`nc[ =i ]=i ]ngrije=te trupul. El subliniaz[ mereu tot ce este mai incriminatoriu ]n defavoarea sa ca probe oferite acuzatorilor s[i. pentru a-l condamna mai repede ]=i ]nsu=e=te at`tea delicte ]nc`t nici ei nu-l cred =i ]=i trimit spionii s[ verifice.]n care acuzatul nu face nici m[car o ]ncercare s[ se apere ci le arat[ ]n permanen\[ c[l[ilor s[i c[ este mai ]nver=unat =i mai vinovat dec`t faptele cu care ]l acuz[ ei. c[ toate prigoanele. venit[ nu doar din incultur[ ci =i 176 177 . ajungem la concluzia c[ este unul dintre cazurile real-schimnice sau chiar apostolice a= ]ndr[zni s[ spun. Pentru c[ ]nnegrire s-a c[utat tot timpul. adic[ la pedeapsa capital[.

de la str`ngerea de pachete pentru emigran\ii s[raci. de la str[dania scoaterii unor preo\i din lag[rele jugoslave =i p`n[ la capacitarea ]n favoarea cauzei rom`ne=ti a =efului casei princare Hohenzolern-Sigmaringen. care reprezentau. din Grecia la Gratz =i Salzburg. Ci mai ]nainte. dar =i-n r[t[cirea patriarhului Antiohiei =i p`n[ la formarea grupului de studen\i <Rom`nia Mare>. la Madrid. ca =i prin informa\iile provenite de la agen\ii infiltra\i ]n colectivit[\ile rom`ne=ti. =i ]n con=tientizarea colectivit[\ilor deja existente ale diasporei de a-=i spori eficacitatea rezisten\ei fa\[ de comunismul din \ar[. a-i confunda aceste comandamente ]nalte cu lipsa de scrupule a agentului ]nregimentat. d`ndu-=i seama de pericolul pe care ]l reprezint[. }n colo. la Floren\a. de la ajutoarele cuvenite =i pachetele pe care le duce ]n lag[re =i p`n[ la organizarea marinarilor rom`ni din flota Atlanticului sub amiralul Dumitrescu. Faptul c[ ac\iunile sale at`t de eficiente direc\ionate =i ]n ajutorarea celor proasp[t fugi\i de a se stabili ]n diferite \[ri f[c`ndu-=i colonii. drumurile la Geneva pentru ca. nu ]ncepe odat[ cu ancheta. la Stocholm. el recunoa=te mai multe acuze dec`t ]i pot aduce acuzatorii =i afirm[ valabilitatea ]n fa\a Marii Judec[\i a tuturor metodelor de a se opune anticristului. de fapt. p`n[ la convingerea marelui cardinal Montini c[ e necesar[ unirea anticomunist[ a emigra\iei =i nu ruperea ei ]n mai multe confesiuni. mult mai ]nainte ]nc[ . la mica noastr[ colonie din Beiruth.denigrarea personalit[\ii lui. de la preten\iile englezilor care l-au g[zduit =i p`n[ la preten\iile lui Atenagoras privind actul seculariz[rii pentru care de mult[ vreme suferise =i Cuza. la Alexandria. la Istambul. de la ]mbun[t[\irea st[rii emigran\ilor rom`ni din Anglia la eforturi pentru mijloacele de trai ale bisericilor din Orientul Apropiat. ajung cunoscute ]n \ar[ pozi\ia ]nalt[ =i activ[ pe care el o cap[t[ ]n mijlocul emigra\iei. ]ns[=i sim\irea de credin\[ na\ional[ ]n momentul trimiterii sale. al aducerii lui ]n genunchi prin orice mijloc. Iar primul mijloc a fost compromiterea. Prin emisiunile sale de radio. la aplanarea conflictelor de la biserica din Paris. S[ ne g`ndim numai la drumurile sale descrise ]n paginile de mai ]nainte: de la lag[rele de refugia\i rom`ni pe care-i ajut[ s[ fie primi\i de diferite \[ri ]n care-=i g[sesc un rost. de la generalul R[descu =i guvernul ]n exil din New York. de la str[dania consecvent[ de a demasca comunismul =i-n ziare. la grija pentru soarta ofi\erilor rom`ni stabili\i la Paris. =i.devine evident. }n plus. la Lausanne.din totalitatea de oameni v`ndu\i sovietelor. }nnegrirea . la Ierusalim =i Beiruth. de la generalul Franco la ministrul de externe englez Eden. din micimea sufleteasc[ a anchetatorilor de a-i confunda misionarismul revelat =i asumat prin propria-i con=tiin\[ =i prin ]ndatorirea pe care i-au ]ncredin\at-o tat[l s[u =i ceilal\i oameni de ]nalt[ moral[ din jurul aceluia. de la emisiunile de radio adresate \[rii. dar =i ]n apropierea v`rfurilor emigra\iei spre aplanarea conflictelor dintre ele =i conjugarea eforturilor pentru a se crea o adev[rat[ guvernare unic[ a exilului rom`nesc . de la organizarea unor parohii pentru diaspora din Austria =i Germania la medierea rela\iilor 178 Casei Regale cu diverse grup[ri =i chiar ]n interiorul ei. de la grupul de rom`ni ce se ]mbarc[ la Bremen. du=manii i-au pus g`ndul r[u al r[pirii. din sprijinul cre=tinesc acordat de Consiliul Mondial Ecumenic s[ fac[ rost de fonduri =i pentru nevoile eparhiei sale ortodoxe =i pentru ajutorarea direct[ a credincio=ilor din lag[re sau. p`n[ la ]naltele consilii episcopale ale Consiliului Ecumenic. pe l`ng[ toate acestea c[l[toriile lui misionare pentru servicii religioase =i predici de la München la Londra. sau kagebi=tii infiltra\i ]n lumea ortodox[ occidental[. de la c[utarea unui mic grup de rom`ni pe coasta Africii. p`n[ la arom`nii ce trebuiesc salva\i de moscovitul Marcos. cum a fost cazul cu grupul de ofi\eri de la Paris. de la Londra ]n Grecia. la Escoryl printre capete ]ncoronate =i la Pireu ]n port la marinarii fugi\i de regimul 179 . de aici la Paris.atunci c`nd.faptul c[ aceste ac\iuni subminau inten\iile <lag[rului socialist> . cu toat[ vehemen\a.

) Direc\ia General[ a Securit[\ii Poporului din MAI d[. ]n termeni civiliza\i ]=i ]nf[=ura m`r=[viile ]n conceptul pudic de <contraspionaj>.2 . Ajung`nd. pesemne s[-=i cunoasc[ victima. pentru ca ideea s[ poat[ ]ncol\i. cu o perseveren\[ perfid[ =i obscur[.12 pentru investiga\ii. anchetatorul nu insist[. c[ut`nd oriunde ajunge . anchetatul este foarte zg`rcit cu am[nuntele =i chiar. Ceea ce apare ciudat ]n acest ordin este men\iunea privindu-l pe Episcopul Grigorie Leu ca <fost episcop al Hu=ilor> cu <ultima parohie ]n Bucure=ti str. cu toate c[.]n termeni securi=ti n. ordinul 118/61529 din 21. Doamna Oltea nr.p`n[ la inumanul asalt asupra celui care-=i a=tepta execu\ia ]n celula zero de la Jilava.la Atena. Grigore Leu a fost episcopul Hu=ilor. Iat[-le: La plecarea sa din \ar[ (fuga . 1 DIREC|IUNEA GENERAL{ A SECURIT{|II POPORULUI Nr. ]n virtutea unui asemenea scop. nici cu procesul. Mai mult birocratic dec`t inteligent.a. a revenit p`n[ ]n ultima clip[ . elemente de scandal care s[ rup[ unitatea. Aici. care nu mai avea cum s[ nu 180 atrag[ ura guvernan\ilor din \ar[ =i mai ales. Ele trebuiau s[ cad[ c`t mai greu =i c`t mai t`rziu ]n m`na du=manului. invoc[ amnezii. la ]ntruniri ale militarilor rom`ni pe care ]ncearc[ s[-i organizeze pentru armata Atlanticului =i ]n porturile de la Marea Nordului. De ce ? Ca =i oamenii din \ar[ care puteau continua r[sp`ndirea ideii de rezisten\[. aceste parohii din str[in[tate erau locul principal al ]ns[m`n\[rii ei. sf[tuindu-i pe bie\ii refugia\i unde s[-=i stabileasc[ exilul. Colonel de securitate (ss) indescifrabil Maior de securitate (ss) Negreanu I. a celor v`ndu\i ideii de integrare a noastr[ la interesele sovietice. desigur. dec. motorul se mi=c[ greu dar m[surile lui sunt lipsite de orice scrupul. 2. a anexat la dosar c`teva documente care nu au leg[tur[ nici cu ancheta. mai trebuie s[ ad[ug[m o categorie de fapte: ]nfiin\area de noi biserici =i parohii. ceea ce 181 . Paris sau Roma ]nc[ un post de radio prin care s[ adreseze ]ncuraj[ri =i binecuv`nt[ri celor din \ar[. din relat[rile colaterale rezult[ cu eviden\[ un ]ntreg e=alon al acestora. sau chiar salvate total. Istambul. +i. fiul episcopului Grigore Leu. la radio München =i radio Salzburg. ca ]n una dintre paginile de mai ]nainte. 118/61529 21. Dar condamnatul tace tot p`n[-n ultima clip[. Iar. 2) Men\ionata parohie din str. dar ne sugereaz[ pornirea =i desf[=urarea celeilalte activit[\i: cea de diversiune =i contracarare care. dar face notificarea de rigoare: <Asupra acestui capitol o s[ mai revenim> . Doamna Oltea > din dou[ motive: 1) la 21 decmbrie 1948 (ce coinciden\[: e =i ziua lui Stalin !) doar ]n cercuri oficiale se poate cunoa=te inten\ia de a se face din Episcopul Grigorie un <fost episcop al Hu=ilor> deoarece Decretul pe care l-am pomenit s-a votat de-abia la 23 februarie 1949. Doamna Oltea nr. O imens[ munc[ misionar[ deci. ]nafara liturghiilor =i predicilor pe care le-a ]nfiin\at =i le-a permanentizat ca emisiuni s[pt[m`nale la BBC. cam t`rziu e drept. 1948. adun`nd ajutoare b[ne=ti. Din fericire un arhivar meticulos. dar =i de otr[virea lent[ prin infiltrarea de diversioni=ti. Confiden\ial DIREC|IUNEI SECURIT{|II CAPITALEI Cu onoare v[ rug[m s[ dispune\i s[ se fac[ investiga\ii pentru a stabili dac[ numitul Vasile Leu. iar ultima Parohie o are ]n Bucure=ti str. la reuniuni de ]nalt[ clas[ mediind ]ntre fo=ti mini=tri =i oameni politici pentru a-i uni ]n lupta anticomunist[. spioni moscovi\i. mai presus de toate. a p[r[sit \ara =i ]n ce condi\iuni. cum. din p[cate s-a mai ]nt`mplat. Salvate =i de distrugerea direct[ pe care o putea face du=manul dac[ i se d[dea \inta.+i.din \ar[. organizarea =i consolidarea celor existente.este absolut necunoscut[ p`n[ la descoperirea prezentului document. Beiruth. La toat[ aceast[ sfor\are peste puterile umane pe care o g[sim decisiv[ ]n interogatorii. t[cerea lui era pecetluit[ cu o for\[ venit[ de Sus.

odat[ cu preotul Burducea =i preotul F.1948.fiind astfel un loc unde primeau domiciliu obligatoriu fo=tii ierarhi biserice=ti.evident dup[ indica\ia ca tocmai lui s[ i se fac[ fi=[ =i s[ fie urm[rit. 13/31812 17. 118/61529 din 21. }n urma informa\iilor efectuate. 118/61529 din 21.01. Cu acestea. }n acest referat se sub]n\elege sursa informa\iei \in`nd fie de Departamentul Cultelor. Nicolaescu. iar la un moment dat. 13/31812 din 17 ianuarie 1949. Fenesan Spuneam <pentru pu\in[ vreme> deoarece dou[ luni mai t`rziu Episcopul avea s[ fie asasinat ]n scaunul s[u episcopal pe care nu-l p[r[se=te dec`t pentru via\a de apoi. deoarece se vorbe=te despre faptul c[ <]n r`ndul clerului se vorbea^> =i se face confuzie cu preotul Burducea care a plecat din \ar[ ]n alte condi\ii. Col. Fa\[ de cele de mai sus expuse.XII. 3 RPR MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DIREC|IUNEA SECURIT{|II CAPITALEI Nr. prin luna septembrie 1948. 2> .pus cu num[rul 21692 . 13/31812 17.01. Nicolaescu Gh. a p[r[sit \ara ]n mod fraudulos odat[ cu preotul Burducea =i preotul F.ne face s[ b[nuim c[ informa\iile au fost luate de la un func\ionar . Dar. s-a stabilit c[ numitul Leu Vasile. Direc\iunea Securit[\ii Capitalei face referatul semnat de locotenentul Nicolaescu Gh. Nu s-a putut stabili ]n ce condi\iuni a p[r[sit \ara. privitor pe numitul Leu Vasile. s-a stabilit c[ numitul Leu Vasile. fie de un informator introdus la Patriarhie. fiul Episcopului Grigore Leu. iar la un moment dat ]n r`ndurile clerului se afirma c[ Leu Vasile s-ar fi ]nnecat ]n mare.XII. birocra\ia securist[ claseaz[ evenimentul. s-ar fi ]nnecat ]n Marea Neagr[.probabil al fi=ei cu care episcopul avea s[ intre pentru pu\in[ vreme ]n fi=ierele securit[\ii. a p[r[sit \ara ]n mod fraudulos. avem onoarea a raporta urm[toarele: }n urma informa\iilor efectuate. de securitate. Se presupune c[ ace=tia au plecat prin Constan\a. consider`ndu-l pesemne ]ncheiat odat[ cu suprimarea Episcopului Grigorie Leu. Lt.1948. iar locul de surghiun la Parohia Doamna Oltea r[m`ne doar o propunere ]n h`r\oagele celor care-l condamnaser[ mai dinainte. Uciderea lui pare s[-i mul\umeasc[ pe cei interesa\i ]n rezolvarea cazului =i dosarul se ]nchide. Nu s-a putut stabili prin ce mijloc au p[r[sit \ara. 2 DIREC|IUNEA SECURIT{|II CAPITALEI Nr. La acest ordin. parohia din <Doamna Oltea nr. care ap[rea drept principalul autor . nr. ap[r`nd de asemenea men\iunile <F[cut fi=e> =i <operat din 23 ianuarie 1949> . Sepeanu Cpt. DGSP cu ordinul nr.sau ]nalt func\ionar de stat. 183 . Lt. ]n r`ndurile clerului se afirma c[ numitul Leu Vasile. Se presupune c[ ace=tia au plecat prin Constan\a. referat pe care se pune rezolu\ia de a se face fi=e 182 de securitate Episcopului Grigorie Leu. el constituie unica baz[ a raportului care se ]nainteaz[ cu nr. care s-a gr[bit s[ dea securit[\ii informa\ii ]n leg[tur[ cu ceea ce se preg[tea ]n viitor. de mai sus. G`ld[u prin luna septembrie 1948. a p[r[sit \ara =i ]n ce condi\iuni.1949 Referat Lt. ord.1949 DIREC|IUNEA GENERAL{ A SECURIT{|II POPORULUI La ordinul dvs. (ss) G. dispune investiga\ii pentru a se stabili dac[ numitul Vasile Leu. de securitate (ss) T. fiul Episcopului Grigore Leu. G`ld[u. de securitate (ss) V. opiniem a se raporta DGSP ]n ref.

desigur de la informatorii infiltra\i precum: <}n 1949 a fost semnalat c[ se g[sea ]nchis ]n lag[rele de la Kovaci\a (Jugoslavia)> sau: <}n ianuarie 1950. 5 DIREC|IUNEA GENERAL{ A SECURIT{|II STATULUI Nr. Birta= Acest <AS> care pesemne ]nseamn[ <arhivele secrete>. unde distribuia ajutoare b[ne=ti din fonduri engleze rom`nilor afla\i acolo. Cu nr. sau: <}n noiembrie 1950 este semnalat Leu Vasile c[ se g[se=te la Gratz. 313/41578 din 22. directoarea liceului. se anexeaz[ o fi=[ personal[. 313/81572 C[tre: regiunea Bucure=ti Dispune\i m[suri pentru ]ntocmirea dosarului personal al legionarului fugit ]n str[in[tate Leu Vasile. B[lcescu sec\ia 21. f[c`nd oficiul de leg[tur[ ]ntre cercurile conduc[tore evree=ti din \ar[ =i cei evacua\i>.apoi informa\ii care pot folosi la compromitere de genul : <Este semnalat c[ ]mpreun[ cu v[rul s[u. sau <}n 1944 a defraudat de la Liceul de Fete din Ia=i mai multe vagoane de lemne cu concursul so\iei sale. <a fost simpatizant legionar. (numele mamei nu a putut fi stabilit) n[scut la 13 martie 1905 ]n comuna Oancea. cu nr.S. 4 DIREC|IUNEA SECURIT{|II STATULUI CONFIDEN|IAL Nr.10. lt. s-a iscat un conflict asupra modului cum trebuie servite interesele imperiali=tilor>^ Ca dovad[ c[ <opera\iunea> s-a pornit intens este faptul c[ din mai multe direc\ii ]ncep s[ curg[ at`t informa\iile c`t =i am[nuntele denigratoare cu care s[ poat[ fi compromis prin zvonuri =i <explica\ii> lansate ]n \ar[. Leu din Regimentul 3 Ro=iori s-a pretat la afaceri cu evreii evacua\i la Moghilev. 185 . preot.Covurlui^ fiul fostului episcop^ domiciliat ]n^ etc. Regiunea Gala\i. Date biografice Leu Vasile este fiul lui Leu Grigore fost episcop la Hu=i (decedat). preotul Leu Vasile este semnalat c[ a fost f[cut episcop ]n str[in[tate de c[tre Visarion Puiu.IX.1951 1. la 24 septembrie 1951. cuprinz`nd rezultatele ob\inute dela A.1951 urm[toarele date biografice ale celui care trebuie fi=at cu c`t mai mare vigilen\[. activ`nd totdeauna cu mare precau\ie.Iat[ ]ns[ c[. Iar la urm[: 3) date recente primite.spion legionar ]n slujba imperiali=tilor. cel care a ]nceput a avea faim[ printre sutele de mii de ascult[tori clandestini ai posturilor de radio str[ine care de abia a=teptau emisiunile religioase de duminic[ pentru a putea rosti ]mpreun[ cu ]naltul prelat a c[rui voce o ascultau: <^=i fere=te-ne Doamne de Sovrompatriarhie>.425/ 827092 din 02. men\ioneaz[ =i locuri comune de genul: <N[scut la 13 martie 1905 ]n comuna Oancea . fost cu ultimul domiciliu ]n str. 425/827092 din 2. Gramond nr.1951 C[tre DRSS Bucure=ti Obiectul: investiga\ii asupra numitului Leu Vasile cerute cu nr. }ntre ace=tia =i Emilian Ioan . Pentru u=urin\a muncii informative. Raionul N. zona de ocupa\ie anglo american[ din Austria. 313/81572. conform instruc\iunilor primite ]n aceast[ problem[. Colonel de securitate (ss) G. Direc\ia General[ a Securit[\ii Statului ordon[ regionalei de securitate Bucure=ti ]ntocmirea dosarului personal al <legionarului fugit ]n str[in[tate Leu Vasile>. . 1951 se ordon[ alte investiga\ii asupra <numitului Leu Vasile> care se vede c[ ]ncepe a deveni inamicul public nr.1. 9A. ]n urma c[rui fapt a fost condamnat la mai mul\i ani ]nchisoare> sau. lu`nd numele de episcopul Victor>. 313/41578 din 16. doi ani mai t`rziu. urm`nd ca un exemplar al dosarului s[ fie ]nnaintat acestei Direc\iuni Generale. sau: <}n prima zi de Pa=te 184 a transmis la radio Londra o pastoral[ c[tre ortodoc=ii din RPR>.XI. l[s`nd s[ se ]n\eleag[ c[ este independent>. iar Direc\iunea General[ a Securit[\ii Statului comunic[ unit[\ilor ]n subordine prin circulara nr.11.

O decizie foarte rar[. nu =i a deciziei care. sau ideea a venit mai t`rziu. Tocmai pentru c[ pericolul era aici =i mai mare. Gramond nr. Stancu C[pitan de securitate (ss) a. ]n 1948 a fugit din \ar[ ]mpreun[ cu preo\ii Burducea Constantin =i G`ld[u Florian>. Col.c[ < ]n 1944 a aderat la PN|>.Din investiga\iile efectuate =i din discu\iile avute cu Verzea Nicolae n[scut ]n anul 1907 ]n Br[ila.]n dublu exemplar. de securitate (ss) Gh. fost colonel =i procuror la Curtea Mar\ial[ (decedat). flagrant delict de adulter =i excrocherii. 9A rezult[ urm[toarele: Numitul a fost preot din 1935 la Parohia Parcul Domeniilor Bucure=ti unde a func\ionat p`n[ ]n anul 1948-1949. Ciupagea Iar la 30 noiembrie 1951. pe care el o 187 . e. Olimpiu Cu ajutorul. al arhivelor =i b`rfelor din cartier.false desigur .acela de organiza r[pirea acestui element periculos din mijlocul celor a c[ror lupt[ ]ncerca s[ o unifice. m[ ]ntreb dac[ ea era concomitent[ =i cu concluziile dosarului . Men\ion[m c[ din discu\iile avute cu cei de mai sus. }n leg[tur[ cu aceast[ rezolu\ie pus[. nr. Modoran Ioan membru PMR. 9A.1951. prin consilierii sovietici c[rora le-a fost pus pe mas[ dosarul ? Precizez c[ dubiile sunt numai impotriva datei. limpede. O decizie cum nu se mai luase cu nici unul dintre v`rfurile emigra\iei politice. So\ia numitului este decedat[ din timpul bombardamentelor. Men\ion[m c[ susnumitul nu are nici un fel de rude =i prieteni ]n Bucure=ti . Horea Petre n[scut ]n anul 1891 la 12 iunie ]n Basarabia.pentru care fapt nu i s-a deschis dosar de ac\iune. }n Bucure=ti nu are nici un fel de rude. iar <]n 1946 s-a ]nscris ]n PSD> =i c[ <a fost implicat ]ntr-un proces de escrocherii ]n leg[tur[ cu ni=te materiale de construc\ii ]n urma c[rui fapt. 29. Lerescu Maior de securitate (ss) A. 186 6 REGIUNEA BUCURE+TI Nr. era vorba de dou[ elemente na\ionale: de politica na\ional[ a exilului rom`nesc. Lt. a rezultat c[ ]n prezent susnumitul se afl[ la Londra de unde face propagand[ prin postul de radio ]mpotriva Bisericei din RPR. Gramond nr. deci. 313/81572 din 21 septembrie 1951.12. 313/41578 din 30 noembrie 1951 DIREC|IUNEA GENERAL{ A SECURIT{|II STATULUI La ordinul dvs. }n 1942-1943 a fost descoperit =i arestat ]n acceleratul de Ia=i la Gara de Nord de numitul Tomi\[. al spionilor introdu=i printre emigran\i. totu=i. at`ta se reu=e=te s[ se str`ng[ pentru lansarea zvonurilor de compromitere ]n \ar[ =i str[in[tate a celui care devenise una dintre principalele voci de con=tientizare a sutelor de mii de ascult[tori din \ar[.313/41587. pe care o reprezentau =i ceilal\i. }n Bucure=ti a fost proprietarul unui imobil. Din anul 1948 numitul este disp[rut =i simul`nd c[ este ]nnecat la Constan\a lans`nd acest svon printre cuno=tin\e. Colonel de securitate (ss) A. Covurlui-Moldova. P`rli\i-B[l\i-URSS pensionar cu domiciliul ]n str. cea exprimat[ mai sus. Susnumitul a avut mai multe procese la Ia=i pentru cazuri de imoralitate. Susnumitul are rude ]n com. de un rom`n la 4. care presupunea mult risc =i scandaluri interna\ionale. al unor cadri=ti de la Patriarhie care sunt pe ascuns =i membrii PMR. cu domiciliul ]n acea=i strad[ nr. com. Antim. cu nr. de\ineri de arme =i a culminat ]n afacerile de Devize =i aur. Susnumitul a fost =i ministrul Cultelor. v[ ]naint[m al[turat fi=a personal[ a numitului Leu Vasile . ]n prezent na\ionalizat ]n str. pre=edintele sindicatului Administra\ia Patriarhal[ din str. director la cadre =i cabinet la Patriarhie. dar =i de Biserica na\ional[ a exilului rom`nesc. dar =i unul dintre cei mai eficien\i factori determinan\i de unitate =i de ac\iune conjugate ]n str[in[tate pentru ideea de rezisten\[ rom`nesc[ =i de ]mpotrivire la comunizarea \[rii. Mai mult nu se reu=e=te =i se aplic[ rezolu\ia <Lucrarea se va clasa la dosar>. transmite fi=a completat[ cu informa\ii .

Pentru aceasta el trebuia r[pit =i dus la Moscova. este la fel de periculos prin marea audien\[ prin care o are la to\i acei oameni. ]n str[in[tate sunt pu=i pe urmele lui agen\i n[imi\i din \ar[ sau direct de la Moscova. Acum suntem ]n momentul str`ngerii de documente compromi\[toare =i a preg[tirii dosarului. acuzatul nu a avut dec`t a z`mbi: unele le folosise chiar el pentru a se demonstra oficial c[ nu era apropiat de tat[l s[u =i fuga lui nu putea s[ ]mpieteze asupra aceluia . o f[cuse chiar cu riscul de a-=i 189 . c`nd administratorul liceului unde so\ia ]i era directoare. Iar. care. <Serviciul Credincios>. el a emigrat spre a g[si sprijin ca s[ d[r`me anticristul comunist. nu numai c[ nu a avut de executat nici o condamnare. Diversiunea nu mai cunoa=te margini. ci un simplu c[lug[r^> Dar. c`nd aceasta s-a ]ndeplinit. ]n vremea men\ionatelor afaceri cu evreii. recunoa=te c[ s-ar fi dorit mai degrab[ aviator dec`t preot =i. se caut[ documente ale p[catelor sale trecute. astfel. <Mihai Viteazul> =i chiar <Crucea de Fier>. altele erau contraf[cute grosolan. chiar mai mult dec`t le puteau concepe ei. d[r`marea regimului o spera!^ Alungarea influen\ei str[ine ]l implicase ]n lupt[ =i nici nu-i p[sa dac[ faptele lui deveneau la du=mani elemente de acuzare. Iar povestea c[ a fugit ]n str[in[tate fiindc[ a v`ndut ni=te tabl[ e cusut[ cu a\[ alb[. c`nd elementele de compromitere au devenit =i acuze la dosarul din proces. vorba nefericitului anchetator: <Asupra acestui capitol vom mai reveni>. a defraudat ni=te lemne de foc. C`t despre procesele anterioare: cel din 1944 ]n care se spune c[ <a fost implicat cu so\ia sa =i condamnat la ani grei> pentru ni=te vagoane de lemne. datorit[ conflictelor cu generalul Piki Vasiliu a fost trimis ]n linia ]nt`i. Se caut[ martori. el le d[ dreptate acuzatorilor ]n m[sura ]n care 188 ei pot ]n\elege c[in\a cre=tin[: <Este adev[rat c[ am fost afemeiat p`n[ la moartea so\iei mele>. El =i le accentua =i le definea caracterul acuzator. ]=i ]nchideau bine ferestrele spre a asculta posturile occidentale. p`n[ la disperata decizie de r[pire. s-a =i ]nt`mplat. foarte agresiv la adresa anticristului de inspira\ie moscovit[. printre acuza\iile de ]nalt[ tr[dare =i ur[ ]mpotriva comunismului. se ]ncearc[ presiuni spre a-i fi negat rangul ierarhic. zvonurile cu diferite rele f[cute tat[lui s[u. la batalioanele disciplinare. iar el o f[cuse cu toate puterile sale. el s-a prezentat la proces asum`ndu-=i toat[ r[spunderea spre a nu-=i l[sa so\ia ]n situa\ia penibil[ de complice. dar i s-a recunoscut nevinov[\ia =i. Dar. este inexistent deoarece ]n 1944 so\ia ]i murise. de vreme ce el tr[ise marea convertire de la cele lume=ti care-i b`ntuiser[ tinere\ile =i devenise altul prin toat[ credin\a sa =i prin jur[m`ntul prin care se angajase fa\[ de tat[l s[u =i de to\i ]nainta=ii s[-=i duc[ la ]ndeplinire misiunea ?! Nu d[ ]napoi. }ntruc`t \elul pentru care pornise el. lucru care. dar s-a ]ntors de acolo cu <Crucea Rom`niei>. }n ceea ce prive=te trimiterea lui pe front. iar restul. ca dovad[ c[ =i aici. Activitatea mea este mult mai vast[ dec`t cea ar[tat[ ]n rechizitoriu. la minciuna c[ nu poate fi episcop pentru c[ ar fi avut so\ie evreic[.reprezenta cu adev[rat =i la modul foarte activ. ]nadins au fost lansate^ Pentru a conchide ]n fa\a completului de judecat[ cu: <Recunosc ]n ]ntregime faptele cuprinse ]n rechizitoriu. pentru suprimare. Tat[l s[u ]l trimisese ]n str[in[tate tocmai ca s[ salveze Biserica Na\ional[ de infiltrare str[in[. Reac\ia a fost furibund[. recunoa=te c[ nu a fost u=[ de biseric[. Cu mul\i ani ]n urm[. ]n epoc[. ce mai contau chiar dac[ erau adev[rate. cump[r`nd aparate de radio ruse=ti. Nu speram s[ devin Patriarh ]n Rom`nia dup[ d[r`marea regimului. ci dimpotriv[ a fost promovat confesorul trupelor de jandarmi. la distan\[. este drept c[. se caut[ ]n r`ndurile cinului preo\esc guri care s[-l denigreze. ]n \ar[ se lanseaz[ tot felul de zvonuri numai ca oamenii s[ nu mai asculte emisiunile: De la zvonul c[ ar fi fost r[spopit ca legionar. venea ]n virtutea unei ]nalte tradi\ii.

a deschis c[ile sim\irii na\ionale chiar sub ap[sarea regimului adus de armata ro=ie. putea astfel s[ apar[ ]nc[ din anul 1978. Mitropolitul Moldovei. condamnatul la moarte Leu Vasile Victor. asupra potrivnicilor ce ]ncearc[ a c[lca obiceiul cel bun =i de folos \[rii. f[r[ numai din p[m`nteni. =i din p[m`nteni s[ se aleag[ mitropoli\i sau episcopi>^190 (la 1752 sub domnie fanariot[)^ Sufletul acestui istoric sobor al Bisericii din Moldova era ]nsu=i Mitropolitul (Iacov Putneanul). dup[ cum =i Sf`ntul P[rinte porunce=te =i ]nt[re=te asupra obiceiului \[rii a se urma =i a se p[zi. altul strein nu s-au ]nt`mplat s[ fi fost primit la p[storiu vreunui scaun>^ Izvorul <bunului obicei al p[m`ntului> este cel at`t de bine cunoscut ]nceput al istoriei noastre din desc[lec[tura \[rii. frunta=i ai \[rii. pentru c[ jurase s[ nu aib[ dec`t un scop: cauza turmei de rom`ni pe care o p[storiser[ =i ]nainta=ii s[i. ci oric`nd va avea trebuin\[ \ara de p[stori la vreo eparhie s[ urmeze obiceiul \[rii. at`t ]n vremile ce le vom tr[i noi. a=a s-a urmat =i s-au p[zit =i niciodat[. Misiunea de a nu l[sa drept cap al Bisericii unul aservit intereselor str[ine. Pentru c[ acest studiu na\ionalist ]n sensul cel mai nobil al cuv`ntului. Ierotei al Hu=ilor. mitropoli\i =i episcopi din streini s[ nu se fac[. gl[suie=te adunarea. nici s[ se str[mute. ]mpreun[ cu soborul din jurul s[u. Acest legat al ]nainta=ilor Episcopului Grigorie avea dou[ veacuri vechime =i venea din experien\a altor multe veacuri. anchetatul. straj[ neadormit[ s[ fac[ din ad`nca sa con=tiin\[ de neam =i de Pravil[ sf`nt[^ Iat[ pentru ce: <hot[r`m =i leg[m ca fi=te care. <}n =tiin\[ d[m tuturor cum se cade a =ti. rezistase =i preten\iilor mercantile ale patriarhului Atenagoras. ca nicidecum obiceiul \[rii =i al sfintelor scaune a eparhiilor \[rii. Se ]mplineau de la sinodul care l-a proclamat la Ia=i 196 de ani atunci c`nd v[rul meu lua drumul str[in[t[\ii s[-i ]ndeplineasc[ Pravila. Premoni\ia existen\ei unui duh al viitoarelor genera\ii care 191 .> (Teoctist. alt[dat[ s[ nu se mai calce. Pentru misiunea pe care a primito de la to\i cei str`n=i ]n jurul simbolului de rezisten\[ pe care ]l reprezenta Episcopul Grigorie. venea ]nc[ din veacul de demult al sinodului de la Ia=i convocat de Mitropolitul Iacov Putneanul la 1752.Tipografia m[n[stirii Neam\ 1978). dar rezistase =i unor avansuri f[cute la Londra de acoli\ii s[i.sup[ra protectorii. Am citat din volumul al c[rui autor este Prea Fericitul Patriarh Teoctist =i pentru marea valoare documentar[ de simbol ecleziastic rom`nesc a textului sinodal de la Ia=i. care obicei din desc[lic[tur[ \[rii =i p`n[ acum. Convertirea sa la acest Adev[r era prea mare =i prea categoric[. dar nu putea altfel. acuzatul. Dositei al R[d[u\iului. egumenii vestitelor m`n[stiri ne]nchinate. ca s[ steie ne`ncetat =i nec[lcat. Cuvine-se dar nu numai a p[zi oricine obiceiul \[rii =i al patriei sale. Iat[ documentul: <Hot[r`rea soborului \inut la Mitropolia din Ia=i deschide m[re\ =irul argument[rilor cuvenite ]n sprijinirea =i ap[rarea ideii de a nu mai fi ale=i ierarhi str[ini de neam ]n fruntea eparhiilor. tocmai pentru a nu se mai putea pune interese str[ine ]n fruntea Bisericii noastre. c`t =i ]n cele viitoare a urma=ilor no=tri. for\`nd prin sacrificiul s[u c[tu=ele ideologiei str[ine. Fiind dar obiceiu =i ]ntru aceasta de Dumnezeu p[zit[ \ar[. Mitropolit al Moldovei =i Sucevei: <}n slujba ortodoxiei rom`ne=ti <Mitropolitul Iacob Putneanul> . c[rturari =i ]ntregul popor. ce ]nc[ ap[r[tori cu toat[ t[ria s[ se \ie. Vrednic de subliniat este faptul c[ al[turi de el se aflau ]n acela=i cuget episcopii s[i sufragani: Ioachimie al Romanului. de vreme ce fi=tecare \ar[ are osebite obiceiuri =i se \ine =i se p[zesc cu obiceiurile sale. dar =i pentru a ar[ta cum. chiar sub cenzura ceau=ist[. }n virtiutea lui ]=i atribuise dreptul nu numai de a-i ]mpiedica pe moscovi\i s[ pun[ m`na pe emigra\ia noastr[. pentru a se mai teme de meschina b`rf[ asupra unor p[cate ale tinere\iilor sau de pedeapsa capital[ pe care nu avea cum s[ nu i-o dea anticristul. iar el. semnat de un ]nalt ierarh rom`n.

Pe cine anume am auzit nu pot preciza. Capitolul IX <MARTORII> S-a declan=at astfel mecanismul de anihilare al aparatului securit[\ii RPR ]mpotriva celui mai eficient inamic pe care-l avea ]n epoc[ regimul bol=evic ]n tendin\ele sale de dominare a ]ntregului <lag[r>.adic[ f[cut cu <ajutor sovietic>-. am citit ]ntr-un ziar de limba german[ c[ Leu Vasile a fost arestat ]n Viena ]ntruc`t a fost prins c[ voia s[ fure o caset[ cu documente =i bijuterii de la ni=te b[tr`ni. cum apar la dosar: Declara\ii din 13. duc`ndu-m[ la tipografia patriarhiei. deoarece to\i ace=tia au fost caterisi\i de Sinod^ }ntr-o =edin\[ oficial[ =tiu c[ actualul Patriarh Marina Justinian a ar[tat c[ Leu Vasile ]mpreun[ cu G`ld[u Florian ponegresc \ara noastr[ =i biserica de la posturile de radio str[ine. }n 1952. Leu Vasile =i-a tuns =i ras barba>^(interogatoriu . ]ns[ cred c[ pe la sinod. fiind trimis de serviciul de informa\ii englez.trebuie p[zite pentru p[strarea Valorilor Na\ionale ale Bisericii se adevere=te astfel doar la un sfert de veac dup[ refuzul anchetatului de a da vreun nume de p[rta= dintre cei pe care bine ]i =tia c[ ar putea s[-l continue pe el =i pe Episcopul Grigorie. declara\iile de anchet[ ale unor rom`ni transfugi afla\i ]n stare de arest (nu se =tie unde!) apar la Moscova =i ]i sunt ar[tate v[rului meu. Sunt limpezi etichetele vremii cu serviciile de informa\ii imperialiste.6 martie 1954 ]ntre orele 8 =i 15). cu atitudinea <du=m[noas[> =i chiar unele elemente ale scenariului KGB . cum declar[ ]n depozi\ia sa martorul preot Ioan Hagiu: <^ am auzit c[ ar fi fugit ]mpreun[ din \ar[ =i cu preotul Burducea. S-a ]ncercat <demascarea> ]n \ar[ prin mijloacele pe care le-am v[zut sau. Pentru c[. apoi. }n atingerea acestui scop. Iat[ ce spune el =i. textul declara\iilor.14 =i 15 aprilie 1953 192 193 .

unde domne=te foametea =i teroarea.. De aici a plecat ]n Italia unde a luat leg[tura cu generalul Puiu Petrescu. Triest ]n Austria. a dat =i el o declara\ie pe care am citit-o. am citit o declara\ie dat[ de Cr[ciuna= recunosc`ndu-i scrisul. mi-a vorbit f[r[ s[-mi dea date precise. La Moscova mi s-a spus c[ sunt ]n ]nchisoarea Liubianka din Moscova. urm[ri\i s[ afla\i amestecul meu ]n Serviciul englez de Informa\ii. unde s-au prezentat autorit[\ilor engleze de ocupa\ie. De aici a plecat ]n Germania unde a avut o ]ntrevedere cu H. unde au continuat cercet[rile^> <^La Moscova am stat cu un ziarist francez c[ruia i-am spus peripe\iile mele. trimis pe front ]n deta=amente de pedeaps[. de Securitate. reabilitat dup[ ce a fost r[nit grav pe front.> <Am ajuns ]n ]nchisoarea din Baden. Dat[ ]n fa\a noastr[. Eu am spus =i repet c[ nu am f[cut nici un fel de spionaj pentru nimeni =i c[ dac[ voi mai tr[i. un avion m-a trimis la Moscova. zona englez[. la Gratz. }ntrebare: Dar ce te face s[ te g`nde=ti tocmai la englezi ? R[spuns: Din c`te citeam din ziarele din Vest =i din discu\iile pe care le-am avut cu diver=i oameni. pe care nici nu l-am cunoscut vreodat[. Nu cer mila nim[nui. apoi a plecat ]n zona englez[ din Germania. indescifrabil. Cr[ciuna= spunea ]n acea declara\ie c[ eu a= fi ad[postit ni=te material =i muni\ii ]n \ar[ =i alte inven\ii de ale sale. adic[ ]n localitatea de la 30 km de Viena. A doua zi. Vasile Leu mi-a vorbit personal despre faptul c[ ]n timpul regimului antonescian a fost arestat =i condamnat la ]nchisoare. urm[rind prin aceasta s[-mi u=urez vina =i s[-mi ]mbun[t[\esc traiul. }n str[in[tate la Paris. prin mijlocirea colonelului Iliescu . eu nu v[ fac nici un fel de t[m`ieri sau s[ ]ncep a recunoa=te binefacerile acestui regim. este Baden. a= vrea s[ mai spun c[ eu ]mi dau seama c[ dvs. mi-a vorbit de faptul c[ a fost trimis la Moscova ]n 1948 cu delega\ia bisericii ortodoxe rom`ne. sunt sigur c[ la anul poate tot ]n aceast[ camer[. la mare. voi fi f[r[ ]ndoial[ acuzat de 194 comunism. Lt. Din avion am remarcat chiar =i Kremlinul^ }n leg[tur[ cu acest capitol. Sima. DECLARA|IE Subsemnatul Silviu Cr[ciuna= declar urm[toarele despre Leu Vasile: }n \ar[ nu am =tiut nimic despre acesta. cu aviatoru Vasiliu Cluj =i cu al\i reac\ionari rom`ni. v-a ]ncepe r[zboiul =i c[ regimul din Rom`nia se va pr[bu=i =i odat[ cu el se va pr[bu=i =i regimul capitalist =i ]n lume se va introduce un socialism cre=tin care se va sprijini pe biseric[. De aici am plecat la Moscova. mi-a spus c[ pentru a i se pierde urmele a simulat o sinucidere la Constan\a. am putut afla c[ ]n 1954.. Eu nu am crezut =i nu cred ]n stabilitatea regimului din Rom`nia. voi fi anchetat de c[tre englezi. la Bucure=ti =i ]n \ar[ ]n general. l-am cunoscut personal pe Leu Vasile ]n oct.<^ Tot la Moscova. Acolo am fost cercetat de c[tre un colonel rus care a f[cut anchet[ asupra identit[\ii mele. S[ nu crede\i ]ns[ <domnilor> c[ eu a=tept eliberarea din partea americanilor sau a englezilor. mi-a spus c[ a avut ]n \ar[ leg[turi cu grupurile de rezisten\[ din mun\ii jude\ului Neam\. plin[ de inven\ii =i de lucruri care nu-mi apar\in. El mi-a spus c[ acolo unde am fost.Londra. sunt un adversar al acestui regim din Rom`nia care a transformat \ara ]ntr-o ]nchisoare =i de=i m[ aflu ]n m`inile dvs. despre marile leg[turi pe care le-a avut ]n \ar[ la palatul regal. De=i dup[ cum am mai afirmat. care a vizitat ]n acel an Uniunea Sovietic[. }n urma acestui r[zboi eu cred c[ vor c`=tiga americanii =i mai cred c[ dac[ va fi s[ fiu judecat de ei sau de englezi. =i o declara\ie dat[ de un oarecare Olaru. c[rora le-a furnizat arme =i muni\iuni. =i c[ apoi a fugit cu popa Florian G`ld[u peste Jugoslavia. 195 . 1949. Olaru.

=i pentru ]nfiin\area episcopatului proectat. ]n imprejur[rile actuale. s[ devin[ episcop la proectata episcopie ortodox[ rom`n[ din Paris. fost paroh al bisericii anglicane din Bucure=ti. Colonelul Iliescu. cu ultimul domiciliu ]n Paris. Pentru acest scop era necesar ca sfin\irea s[ fie f[cut[ de un mitropolit. Nu cunosc altceva despre via\a particular[ murdar[. Magos Olariu Constan\a. singurul mitropolit ortodox rom`n existent ]n str[in[tate. La Londra. au venit la Paris pentru a convinge pe Visarion Puiu s[ plece ]n Anglia. Interven\ia nu a reu=it =i Vasile Leu s-a ]napoiat ]n Anglia f[r[ nici un rezultat practic. dar nu au reu=it s[ o realizeze din cauza interven\iei grupului simist. agent american la Salzburg. fica lui Dumitru =i Sofia. americani. francezi. Prin mijlocirea acestei episcopii. asupra chiar a rom`nilor ortodoc=i din Statele Unite. }ntrebare: }n ce perioad[ ai fost ]n str[in[tate ? R[spuns: Am stat ]n Fran\a din anii 1948 p`n[ ]n vara anului 1951. va fi ]n viitor trambulina pentru ocuparea locului de patriarh al bisericii ortodoxe din Rom`nia. l-a acuzat pe Vasile Leu c[ este agent comunist. prin care a reu=it s[ ob\in[ sprijinul francmasoneriei ]n favoarea bisericii ortodoxe. Vasile Leu a ar[tat bisericii engleze c[ acest episcopat ortodox rom`n din Londra. unde episcopia este f[r[ episcop. Biserica englez[ a acceptat acest plan de ac\iune. secretarul bisericii anglicane =i Vasile Leu. str. Vasile Leu mi-a spus c[ a f[cut o leg[tur[ cu francmasoneria englez[. =i cu cea francez[ prin Vintil[ Betala. fapt pentru care a fost condamnat la ]nchisoare ]n timpul regimului antonescian. asupra bisericii ortodoxe rom`ne din Paris. ca secretar[ personal[. Vasile Leu a ]ncercat s[-l determine pe generalul R[descu cu care a intrat direct ]n leg[tur[ la Paris. cu care au intrat ]n contrazicere de interese. Vasile Leu a ar[tat bisericii engleze c[ astfel guvernul englez =i biserica englez[ pot dispune de un factor de influen\[ foarte important. n[scut[ la 11 martie 1909 ]n comuna Cubin-Jugoslavia. Vasile Leu a intrat cu ajutorul lui Iliescu =i Florin G`ld[u. ]n leg[tur[ cu conducerea bisericii engleze. s[-l sus\in[ pe el pe Vasile Leu. Aici voia Vasile Leu s[ se ]napoieze pentru a relua leg[tura cu grupurile de partizani din mun\ii Neam\ului. Pentru realizarea planului era nevoie esen\ial[ ca Vasile Leu s[ fie sfin\it ca episcop. fuga lui clandestin[ fiind f[cut[ cu ajutorul autorit[\ilor din RPR. Ben Dekin. asupra bisericii rom`ne ortodoxe din Ierusalim. L-au convins. Chiar de la Vasile Leu am aflat la Paris c[ tr[ie=te ]n concubinaj cu Sanda St[tescu. Vasile Leu urm[rea s[-=i asigure o influen\[ dominant[ asupra rom`nilor emigran\i sau stabili\i ]n Europa de Vest =i ]n alte p[r\i. au organizat o adev[rat[ r[pire. la Paris. iar ]n viitor =i ]n Rom`nia. despre activitatea =i leg[turile lui Vasile Leu. cu aprobarea guvernului englez. }ntrebare: Cine era ]n conducerea bisericii ortodoxe pentru fugarii rom`ni ]n acest timp din Europa ? 197 . ]n octombrie 1949. De la popa Boldeanu am aflat ]n septembrie 1949. c[ Vasile Leu a f[cut excrocherii ]n \ar[. am aflat c[ Vasile Leu i-a cerut s[-i mijloceasc[ leg[tura cu \ara. Horn Adelina Proces verbal de interogatoriu Arestata. De la inginerul Titi Constantinescu. c[reia i-a propus s[-l sprijine ]n planul s[u de ]nfiin\are a unei episcopii ortodoxe rom`ne la Londra. grupul simist av`nd planuri proprii de ]nfiin\are a unui episcopat ortodox rom`n la Paris. era Visarion Puiu la Paris. c`nd aceasta ar reveni ]n sfera de influen\[ imperialist englez-american[. ]n spa\iul dominat de englezi. pe care vroia s[ o duc[ cu el ]n Anglia. de aici a plecat ]n Anglia. ss/ Silviu Cr[ciuna= Pentru conformitate. Lubek nr.unde a ]nfiin\at <episcopia rom`nilor ortodoc=i din Europa de Apus>. 35. sau la episcopia vacant[ din Statele 196 Unite. colonelul Iliescu l-a luat sub protec\ia lui. acela=i Petric[ Bogdan.

R[spuns: }n Europa era Leu Vasile, un preot originar din Moldova, fugit din \ar[ ]n 1948. }ntrebare: Arat[ c`nd =i ]n ce ]mprejur[ri ai cunoscut pe Leu Vasile ? R[spuns: Pe Leu Vasile nu l-am cunoscut personal, ]ns[ am auzit despre el prima dat[ ]n 1949, la ]nceputul anului c`nd ]mpreun[ cu G`ld[u Florian au sosit ]n Austria. }ntrebare: Arat[ tot ce cuno=ti despre Leu Vasile =i de la cine anume cuno=ti fiecare lucru ]n parte ? R[spuns: La ]nceputul anului 1949, prin februarie, c`nd a venit din \ar[ cu pa=aport legal, Beguin Coca, la Paris, a ]ntrebat pe Boil[ Romulus, la care st[team eu, directorul ziarului Nation Roumaine =i secretar al PN| din Paris, dac[ acesta cunoa=te de G`ld[u unde este, c[ a plecat de acas[ =i familia nu =tie nimic unde este. Boil[ i-a spus c[ a auzit pe unul G`ld[u c[ a vorbit la un post de radio ]n Austria =i c[ din discursul lui a rezultat c[ atunci sosie ]n Austria ]mpreun[ cu Leu Vasile fost preot militar. Dup[ ce m-am ]mprietenit cu Coca Beiguin, am aflat de la aceasta, c`t =i de la Boil[ Romulus =i so\ia acestuia c[ Leu Vasile a fost pe la Paris ]n septembrie 1949 =i c[ a fost la Geneva la Consiliul Ecumenic, pentru ce anume nu =tiu. La Paris, a fost la Lupoaia Ion, fost maior de administra\ie PN|-ist =i se ocupa cu vinderea vinurilor ]n Fran\a. Aici a fost g[sit de Beguin Coca. }n 1949 era prieten cu legionarii, av`nd leg[turi cu preo\ii legionari din Paris ca: Boldeanu Vasile, Blaga Lucaci +tefan =i Gra\ian. Mai t`rziu s-a certat cu ace=tia, pentru ce anume nu =tiu =i a trecut de partea lui R[utu Mihai, Comaniciu Hora\iu. Nu cunosc altceva din leg[turile lui Leu cu persoanele ar[tate mai sus. Dup[ ce am luat leg[tura cu Titi Constantinescu, de la Salzburg prin Opran Mihai, am aflat de la acesta despre Leu Vasile urm[toarele: Leu Vasile a plecat din \ar[ ]mpreun[ cu G`ld[u Florian cu sprijinul Inteligence Service. Cum =i ]n ce ]mprejur[ri nu 198

cunosc, ]ns[ ]n 1949 a venit ]n Austria la Gratz =i s-a stabilit apoi la Salzburg. C`nd a fost recrutat pentru Inteligence Service, iar nu =tiu. Din Salzburg, a plecat la Geneva =i apoi la Londra, unde s-a stabilit, f[cea colect[ri prin Geneva, Salzburg, Gratz, Paris, Londra, ]ntruc`t fusese ales episcop al fugarilor rom`ni din Europa, =i \inea leg[tura cu Consiliul Ecumenic. }n Austria luau contact cu noii fugari veni\i din \ar[ =i culegea informa\ii pentru Inteligence Service, totodat[ se ocupa cu ]mp[r\irea de ajutoare de la americani pentru fugarii rom`ni din lag[rele din Austria. }n activitatea sa pentru serviciul de informa\ii englez, \inea leg[tura cu Iliescu =i unii reprezentan\i ai bisericii anglicane, de care a fost primit cu mare fast la Londra c`nd s-a dus ]mpreun[ cu G`ld[u. La Londra =tiu c[ a vorbit la postul de radio BBC ]mpotriva regimului din \ar[ =i pe l`ng[ aceasta, \inea predici ]n biserici pe unde mergea, pentru fugarii rom`ni ]mpotriva regimului din \ar[. Totodat[ scria articole la ziarele din Apus cu con\inut du=m[nos RPR. }ntrebare: Ar[ta\i alt[ activitate desf[=urat[ de Leu Vasile ]mpotriva RPR ? R[spuns: }n afar[ de cele ar[tate nu cunosc. }ntrebare: Cu ce persoane avea Leu Vasile leg[turi ]n str[in[tate ? R[spuns: Cunosc tot de la persoanele pe care le-am ar[tat, c[ Leu Vasile la Paris cu Sanda St[tescu, agent[ a Inteligence Service-ului, maiorul Iliescu de la Londra, avocatul Cristea de la BBC =i celelalte persoane ar[tate. De la biserica anglican[, nu =tiu cu cine a avut Leu Vasile leg[turi. }ntrebare: Ce alt[ activitate cuno=ti desf[=urat[ de Leu Vasile la Paris ? R[spuns: Nu cunosc alt[ activitate ]n afar[ de cea ar[tat[. }ntrebare: Cuno=ti o persoan[ cu numele Keti Gavrilescu =i ]n caz afirmativ c`nd =i ]n ce ]mprejur[ri ai cunoscut-o ? R[spuns: Pe Keti Gavrilescu nu am cunoscut-o personal, ]ns[ 199

de la Coca Beguim, cunosc c[ aceasta este o inginer[ chimist[, care p`n[ prin 1949-1950 a stat la Paris =i apoi a plecat ]n Anglia =i lucra la un laborator chimist. }ntrebare: Ce cuno=ti despre felul cum a ajuns Keti Gavrilescu la Paris =i ]n ce ]mprejur[ri a plecat ]n Anglia ? R[spuns: Nu =tiu cum a ajuns la Paris =i nici cum =i de ce a plecat din Paris la Londra. }ntrebare: Ce cuno=ti despre formarea unei forma\ii militare dintre fugarii rom`ni ]n Europa Apusean[ ? R[spuns: Cunosc faptul c[ ]n 1949, fostul rege Mihai, a ]ns[rcinat pe generalul Petrescu Puiu =i amiralul Dumitrescu Gheorghe, s[ formeze din coloni=tii rom`ni =i persoanele fugite din \ar[, o forma\iune militar[ care s[ lupte ]mpotriva RPR. Aceste persoane, ]mpreun[ cu al\i fo=ti ofi\eri din \ar[, fugi\i ]n Fran\a, au format la Paris <Asocia\ia fo=tilor militari rom`ni>. }n aceast[ asocia\ie se f[ceau ]nscrieri ale fo=tilor ofi\eri =i fugari rom`ni care impliniser[ v`rsta stagiului militar, cu scopul - a=a cum era scris =i ]n statutul lor - <form[rii unei eventuale armate rom`ne, ]n cadrul armatei europene>. }ntrebare: Ce rol a avut Leu Vasile ]n formarea acestei asocia\ii ? R[spuns: Nu cunosc dac[ Leu Vasile a avut vreun rol ]n aceast[ asocia\ie. |in s[ men\ionez c[ eu cunosc numai via\a rom`nilor din Fran\a =i pe ceilal\i din alte \[ri numai din auzite, anumite fr`nturi din activitatea lor a=a cum am cunoscut despre Leu Vasile. Prezentul proces verbal de interogatoriu a fost citit de mine cuv`nt cu cuv`nt =i el corespunde ]n totul cu cele declarate de mine. ss. Magos Constan\a Olariu Va s[ zic[ dosarul ]ncepe a se alc[tui la Moscova. Episcopul emigra\iei rom`ne este r[pit =i dus la Moscova, cum vom vedea am[nunte ]n documentele de mai t`rziu, dar =i martorii, sau m[rturiile (i se arat[ texte olografe a c[ror grafie o recunoa=te) ajung tot acolo. Nu am g[sit la dosar declara\ia celui numit 200

Neam\u; ]n leg[tur[ cu cei doi - Silviu Cr[ciuna= =i Mago= Olariu Constan\a, rezult[ clar c[ au fost ]n occident o vreme, dar au reajuns prizonieri la comuni=ti unde, la presiunile anchetatorilor fac unele concesii, cu toate c[ se simt obliga\i s[ declare ]n special, lucruri oneste. Astfel, ]n declara\ia lui Cr[ciuna= se insinueaz[ lucruri compromi\[toare cum ar fi participarea v[rului meu ]n 1948 ]ntr-o delega\ie la Moscova, lucru absolut neadev[rat dar =i neverosimil, dar pus pentru a da verosimilitate celorlalte insinu[ri: c[ ar fi agent al RPR trimis ]n str[in[tate; se mai trece apoi prin concubinaj =i antecedente dubioase pentru a se ajunge la leg[turi cu francmasoneria. Va s[ zic[ un prelat rom`n, care ajut[ partizanii din mun\i dar face parte din delega\ia oficial[ la Moscova =i cultiv[ intens francmasoneria. Conexiuni at`t de grosolane ]nc`t nu pot fi crezute nici de magistratura cea mai totalitarist[. Cealalt[ depozi\ie, a Constan\ei Olariu, barem re cunoa=te de la ]nceput c[ nici <nu l-a cunoscut personal pe Leu Vasile> =i c[ <nu =tie c`nd a fost recrutat pentru Inteligence Service >. +i, cu toate acestea, astfel de depozi\ii au fost men\ionate =i ]n dosarul procesului, instan\a consider`ndu-le valabile =i chiar hot[r`nd c[ nu mai este necesar[ audierea sau confruntarea martorilor. Desigur - Pentru ca totul se <organiza> cu urm[torul scop: Declara\ie din 15 aparilie 1953 La Zurich, m-am oprit vreo dou[ zile la familia Saposnic pentru a o vedea =i pentru a-mi completa jurnalul meu de zi. Jos, la familia Saposnic am cunoscut un consilier de Lega\ie elve\ian, cu serviciul la Belgrad. }ntre\in`ndu-m[ cu el, vremea a trecut f[r[ s[-mi dau seama. Gr[bindu-m[, mi-am uitat jurnalul de zi ]n noptier[ la familia Saposnic. Am telefonat din Insbruck d-nei Saposnic spun`ndu-i s[-mi trimit[ jurnalul de zi prin consilierul elve\ian care a doua zi urma s[ treac[ spre Belgrad. Convorbirea mea cu d-na Saposnic fusese interceptat[. D-na Saposnic mi-a spus c[-mi va trimete jurnalul, asigur`ndu-m[ c[ 201

va lua m[suri ca jurnalul de zi s[-mi ajung[ la timp. Duc`ndu-m[ la gara Insbruck pentru a-l a=tepta pe consilierul elve\ian, pe peronul g[rii care nu era aglomerat, ]nainte de sosirea trenului, am fost tr`ntit de un hamal care ducea un c[rucior. Numai printr-un miracol am sc[pat de a nu fi c[lcat de trenul care intra ]n gar[. La anchet[ s-a stabilit - dup[ declara\iile hamalului - c[ hamalul nu f[cuse acest gest ]nt`mpl[tor, ci la anchet[ sa stabilit c[ el fusese pl[tit cu 2500 shilingi pentru a face aceasta. Hamalul declarase c[ fusese pl[tit de un domn care vorbea prost nem\e=te - era probabil englez - care ]i promisese c[ dac[ va s[v`r=i faptul, va primi ]nc[ 2500 shilingi. Dup anchet[, hamalul, care era localnic =i c[s[torit ]n Insbruck, a disp[rut din localitate. Am istorisit aceast[ ]ncercare de atentat lui R[descu, R[utu, Udri\chi, Bercu =i Biscoff.

Capitolul X
C{TRE CITITOR Rareori ]n via\a aceasta se atinge sublimul =i nu multor oameni dintre miliardele care vie\uim le este dat[ o asemenea binecuv`ntare. Credin\a cre=tin[, prin toat[ experien\a biblic[ =i prin Adev[rul adus de Domnul Isus este convins[ c[, printre oamenii pe care Dumnezeu i-a f[cut s[ se ]nmul\easc[ =i s[ st[p`neasc[ p[m`ntul, exist[ doar unii care sunt ale=i ai Lui. Fiin\e ale vie\ii fiind, ]n general condamn[rile la moarte ne zguduie, iar =tirea unor execu\ii ne terifiaz[ con=tiin\a indiferent de ce specie de subcon=tiin\[ uman[ ar fi vorba. Dar mi te c`nd omuciderea are loc ]n cazul unei puternice personalit[\i care ar mai putea face multe pentru omenire! M[ obsedeaz[, din copil[rie, capul a=ezat ]n \[r`n[ al lui Nicolae Iorga, cu barba r[v[=it[ dup[ asasinat, dintr-o fotografie de ziar care mi-a c[zut ]n m`n[. Mi-l amintesc pe tat[l meu unul dintre pu\inii oameni care votase cu <Nu> la referendumul f[cut de Ion Antonescu explic`nd c[-l accept[ ca militar, dar nu-i place dictatura - cum, ]n diminea\a lui iunie 1946 c`nd a auzit la radio vestea execut[rii mare=alului a pl`ns =i a spus: <tic[lo=ii>^ Deseori, ]n mod cu totul necontrolat, ]mi revine ]n memorie chipul unui prim-ministru dintr-o \ar[ important[ cu care am avut conversa\ii de foarte pl[cut[ eleva\ie intelectual[ ]n c`teva seri ale unui mare festival cultural =i c[ruia i-am v[zut apoi ]n <Paris Match> secven\ele sp`nzur[rii de poarta unui stadion, urcat pe-o lad[ de bere care i se lua de sub picioare. Ca om, te cuprinde o r[scolire ]n fa\a oric[rei execu\ii, tocmai pentru c[ e terifiant g`ndul distrugerii unei con=tiin\e. Ce s[ mai spunem, dar, despre o con=tiin\[ care, spre deosebire de noi, muritorii de r`nd, a atins sublimul ! Din acest motiv, din toate paginile dosarelor - pagini ce 203

202

dar c`teva fraze m-au umplut de revolt[ p`n[ la Dumnezeu. de un lucru asupra c[ruia trebuie meditat cu grij[ oric`t de p[g`n ai fi !^ Nu le pretind asta. le ignor[ sau chiar ]=i arog[ dreptul bol=evic de a le c[lca ]n picioare. l-a salutat =i =i-a luat zborul ]n alt[ direc\ie. spre divin. Chiar =i la v`n[toarea de animale. po\i chiar s[ te consideri adversarul unor asemenea convingeri sau chiar jandarmul care trebuie s[ le distrug[. adic[ u=ur`ndu-le moartea =i abia apoi aprinz`ndu-le rugul. +i ]nc[ una care a atins cotele maxime din ce poate atinge o con=tiin\[ omeneasc[: un om c[ruia nu-i e team[ s[-=i recunoasc[ absolut toate faptele. at`ta tic[lo=ie animalic[ =i lips[ de sim\ire uman[ ?! >^ Poate c[ voi g[si loc s[ vorbesc =i despre celelalte. R[bd[torule. ci a avut o singur[ credin\[ misionar[: turma al c[rei p[stor era. f[c`ndum[ s[ exclam disperat: <Cum ai putut r[bda. comandantul plutonului care o punea la zid. lipsit de orice fior al sim\irii umane. ]n ciuda studiilor juridice pe care ar fi trebuit s[ le aib[. Un cinism strict animalic. dac[ ar fi fost oameni normali. Lalyerii. Solomonii. Tribunalul apreciaz[ c[ nu sunt circumstan\e atenuante ]n favoarea sa. chiar dac[ ele sunt de neputin\[. unele m-au cutremurat. Cu toate c[. dar cea mai grav[ dintre acestea. ]ns[. Dar e numai cinism. Pantiu=ii =i Panovii care i-au dirijat din umbr[. Tocmai pentru c[ sun[ foarte uman =i vrea s[-=i aroge sim\[minte omene=ti.mi-a fost dat s[ le citesc la v`rst[ ]naintat[ despre fapte petrecute ]n adolescen\a mea. Educa\ie care. r[m`ne doar o g[unoas[ form[ de dresare a fiin\elor pentru interesele unei dictaturi. m[car oameni . legile morale ale v`natului. Solomonii. aceast[ fraz[ li se pare corect[ m[car din punctul de vedere a formei juridice. po\i avea convingeri contradictorii cu aceast[ credin\[ misionar[ a celui ]nc[tu=at din fa\a ta. Dumnezeu s[-i ierte pe Lavrovii. Lalyerii care-au semnat o asemenea sentin\[. ]nt`i i-a dat onorul ]n semn de profund respect pentru ceea ce reprezentase ea =i abia apoi a comandat foc. un om pe care l-au putut prinde =i r[pi tocmai pentru c[ nu a cedat tenta\iilor nici la Londra. doar Ceau=escu tr[gea ]n ur=ii ]nfometa\i =i apoi ademeni\i cu m`ncare. le explic faptul c[ indignarea mea izbucne=te doar la ]nt`lnirea unui cuv`nt: <reeducare>. se afl[ o con=tiin\[. te oblig[ s[ g[se=ti animalul =i s[ te ]ntreci cu el doar c`nd are o =ans[ dintr-o sut[ ca s[ se salveze prin fug[. Dar toate acestea. ba chiar s[ =i le agraveze. nici la Patriarhia Ecumenic[. V`ndu\i con=tient. Ei bine. ar fi avut m[car intui\ia c[ se apropie de ceva sf`nt. C[l[ii rugurilor inchizi\iei g[seau calea de a-=i ar[ta respectul pentru sfin\enia celor sacrifica\i d`ndu-le ]nt`i lovitura de gra\ie. =i tot =iar fi dat seama c[.v`ndu\i incon=tient tocmai prin educa\ia la care ei se refer[ c`nd vorbesc de reeducare. Nu le poate pretinde nimeni s[ aib[ vreun sentiment fa\[ de sintagma: <Biserica Rom`n[>. venit din partea unor .<fiin\e cu con=tiin\[ superior organizat[> . oric`t de importan\i s-ar fi considerat.cum spune chiar =i t[tucul lor materialist. evacueaz[ 205 . Eroul aviator Agarici s-a luptat ]n aer ]ncerc`nd s[-=i doboare adversarul rus. unele m-au f[cut s[ fiu m`ndru de neamul meu. care m[ chinuie at`t de mult ]nc`t a= fi fericit dac[ a= putea s[ nu mi-o mai amintesc. Branovicii. dar c`nd a constatat c[ acela a r[mas f[r[ muni\ie. faptul c[ este imposibil[ reeducarea lui. este cea din textul sentin\ei: <^av`nd ]n vedere periculozitatea excep\ional[ a acuzatului. ]n fa\a lor. golit[ de morala cre=tin[ =i de ]n\elegerea aspira\iilor superioare. Ei decid c[ nu e nevoie s[ fie audiat vreun martor =i nu le pas[ c[ depozi\iile de la dosar au fost luate unor aresta\i sub cine =tie ce presiuni sau promisiuni. ca =i pe Franciscii Butyka. dar dac[ ar 204 fi fost oameni. urm`nd s[ sufere pedeapsa capital[ pentru aceste fapte>.Dumnezeu s[-i ierte . dar nu po\i s[ nu respec\i sublimul la care un om a ajuns ]n credin\a lui ! La execu\ia lui Mata Hari. Celor c[rora.v`ndu\i. \in de ni=te legi morale pe care Lavrovii. altele m-au f[cut s[ l[crimez. sau poate =i mai r[u ]n materie de desumanizare pe care a adus-o glorioasa putere sovietic[ . indiferent de credin\a lor.

comunismul d[ na=tere la asemenea profesioni=ti =i semidoc\i lipsi\i de con=tiin\a profesiei lor. ci o sentin\[ de condamnare la moarte. El execut[ ce-i spun =efii =i se simte tare av`ndu-i pe ace=tia ]n spate. dac[ nu le pretindem s[ fi avut con=tiin\[ na\ional[. Dar. De unde vine aceasta ? Din sfidare. avem dreptul s[ acuz[m prin ei neprofesionalismul regimului care =i-a probat incompeten\a social[. nu o au slugile lor de aici. f[r[ s[-=i ia m[surile de prevedere a legalit[\ii lui. care se ]nchidea odat[ cu cazul =i nimeni nu-l mai scormonea. a unei competen\e =i a conduitei sale profesionale nu-=i pune semn[tura pe un act. s-au mul\umit cu diploma ]n locul ]nv[\[turii. redactarea cu suficien\[ =i superficialitate a unui act legal care nu este o adeverin\[ oarecare. chiar de teroare. crez`nd c[ dictatura va dura o ve=nicie =i nimeni nu-i va trage la r[spundere pentru incompeten\a lor. Sentin\a despre care e vorba. m[runte. pentru o persoan[ pe care actul de judecat[ o consemneaz[ arestat[ la 20 august 1952. Cazuri neobservate. avea doar rostul birocratic al unui dosar hot[r`t dinainte. Gre=elile grave de legalitate. dac[ dup[ o jum[tate de veac vorbesc despre aceste semn[turi incompetente. Pentru c[ un magistrat care a str[duit ani de zile pentru ]nv[\area legilor. +i.o fac doar spre a sublinia cititorului prezent care ar mai putea avea nostalgia unor avantaje ale bol=evismului. pe care o pot aprecia alte instan\e prezente sau viitoare. Dar semidoctului. ca =i cursurile superficiale serale sau muncitore=ti pentru formarea unor robo\i c[rora li s-a smuls din suflet morala cre=tin[. Batjocorindu-=i propria clas[ conduc[toare =i f[c`nd-o sluga unei nomenklaturi. =i-au arogat titluri f[r[ studii. dac[ ne uit[m la mandatele de arestare de care e plin dosarul. +i. Nici m[car grija pentru a =terge urmele actului de r[pire la care au procedat patronii lor sovietici. ne pun`ndu=i problema dac[ va fi la r`ndu-i judecat de al\ii. Ca s[ nu mai vorbim de paragraful din Hot[r`rea Judec[toreasc[ ce precizeaz[ c[ <Executarea pedepsei ]ncepe la 28 august 1952. r[m`n ]n ]nc[pere singuri cu victima lor =i. ]nc[. prin falimentul ideii de stat socialist. c`nd data de luare ]n primire ]n \ar[ a arestatului este consemnat[ de actele de la dosar la 16 martie 1953. c`t de fals[ =i de periculoas[ pentru societate era metoda ]nlocuirii speciali=tilor profesioni=ti cu <activi=tii> fabrica\i la gr[mad[. apoi. nu-i este team[ de gre=elile inculturii =i ale neprofesionalismului s[u. dar date la modul retroactiv. ]n milioane de cazuri banale care n-au avut cum s[ fie remarcate dec`t global. 207 . ]nc`t ace=ti m[run\i executan\i rom`ni nici nu-=i pun problema dac[ au sau nu dreptul de a parafa o condamnare pe teritoriul altui stat. trebuie s[-i fac[ s[ se ru=ineze pe to\i cei care. un fals prost f[cut de ni=te simbria=i de Comintern c[rora. }n asta const[ con=tiin\a profesional[. c[ <prevede de\inerea ]ntre 1 =i 31 ianuarie 1954>. Dar iat[ c[ soarta n-a vrut s[ fie a=a. mimarea simpl[ a rolului ]n completul de judecat[. ]=i spune cuv`ntul. de ideologie bol=evic[. dar este emis la 9 ianuarie 1954.al justi\iei. de economie socialist[. precum sentin\a despre care vorbim. constat[m la toate ca la cel pe care-l reproducem de prob[ la ]nceputul c[r\ii. din pofta unor salarii grase. mai ales c[ acolo este ]ns[=i m[rea\a Uniune Sovietic[. Nep[sarea fa\[ de erorile judiciare este at`t de mare ]n aceast[ concep\ie totalitarist[ asupra actului . parvenitului. Ca s[ nu mai vorbim de con=tiin\a pe care ar trebui s[ o aib[ ni=te oameni ai justi\iei c`nd semneaz[ un act oficial ]n numele legii. de o condamnare la moarte. marionetei care mimeaz[ doar profesionalismul 206 func\iei =tiind c[ e un simplu mecanism al aparatului monstruos pe care-l are ]n spate. ]n mii. pe care le subliniem prin eviden\a acestui act ce reprezint[ mult mai mult dec`t o eroare judiciar[: reprezint[ un fals judiciar ]n sprijinul crimei de desna\ionalizare a Rom`niei. Iar.sala de judecat[ (=i. +i asta. este doar datorit[ faptului c[ fiind vorba de un caz foarte grav. dau sentin\a <]n =edin\a public[ a Tribunalului>.chiar formal . ca orice slug[. de pedeapsa capital[ =i executarea unui om . mai greu de comentat. oare cine alticeneva dec`t proprii lor oameni putuser[ intra acolo !?). indiferent ]n slujba cui o pui.

cutremura\i =i ei de adev[rurile anchetei. la con=tiin\a misionar[ pe care i-o ceruse acesta trimi\`ndu-l ]n str[in[tate. demagogia func\ioneaz[ din plin. termenul de <convertire> =i chiar mi-am permis s[ dezvolt uneori teza convertirii lui de la cele meschine =i lume=ti. dac[ acesta n-ar fi at`t de ]nver=unat. ci st[p`nii care nici m[car nu s-au sesizat ce triptic pun s[ judece un proces de <tr[dare na\ional[> Caz de incompeten\[ p`n[ =i ]n actul criminal ! Oare.cum se ]nva\[ tot la acele cursuri. Nu sunt de vin[ Lavrovii. a ajunge s[ crezi ceea ce nu credeai. mai ales. Lalyerii ridica\i din mediile cele mai promiscue pentru a servi drept magistra\i regimului de incultur[ =i imoralitate. pe care nu m-am putut ab\ine s[ nu i-o m[rturisesc cititorului =i recunosc ]n fa\a lui urm[toarele: Am folosit de mai multe ori. un asemenea proces. executau doar ordinele: V[rul meu fusese adus de la Moscova cu anchet[ gata f[cut[ =i condamnarea hot[r`t[ dinainte. a=a cum s-au lep[dat ei devenind biete slugi ale ]ntunericului. ca ]n nici un alt caz dintre v`rfurile emigra\iei. un Ghelmegeanu. de a se lep[da de tot ce ]nseamn[ frumuse\e moral[. Pentru un neavizat s-ar putea pune ]ntrebarea: ce mai e de convertit la o persoan[ care a ajuns la cre=tinism. un Sadoveanu. s-a pus la cale r[pirea lui.}=i p[zeau pielea lor cam groas[ =i foarte bine hr[nit[ . este slujitor al Domnului. Terorismul agresiv =i totalitarist ar vrea s[ se ]mp[uneze cu idei umaniste vehiculate de propaganda ]nv[\[m`ntului seral =i s[-=i aroge rolul de a se g`ndi la <reeducarea> condamnatului. ]n care era judecat[ ]ns[=i Biserica Na\ional[ =i un asemenea Acuzat. Dar nu numai pentru neavizat. c[l[ii dovedesc a intui totu=i ceva din starea de excep\ie a sublimului intelectual =i cre=tin pe care ]l tr[ie=te victima lor). na\ional =i cultural care-l caracteriza pe tat[l s[u. a ajunge s[ te sim\i iubit ]n credin\a ta de c[tre Cel Care Este Numai Iubire.un Groza. nu-i interesa. nu ar fi cerut mai mult[ aten\ie din partea oficialilor. a ajunge s[ iube=ti Dumnezeirea pe care n-o iubeai =i. care devenise at`t de important ]n organizarea rezisten\ei dinafar[ ]nc`t. A=a c[ degeaba ne ]ntreb[m ce p[zeau un Ralea sau un Sadoveanu . se agraveaz[ prin <faptul c[ este imposibil[ reeducarea> ]nsemn`nd pentru mintea lor acceptul arestatului de a se vinde a=a cum s-au v`ndut ei. De aici provine indignarea mea. tocmai pentru c[ nu-i pas[ de judecata lui Dumnezeu =i a istoriei. tot ce se f[cea aici era o formalitate din punctul de vedere al <justi\iei> pe care o putea face orice absolvent de =coal[ de ucenici diplomat la un curs seral de trei luni pentru a ]nlocui <intelectualitatea ]n care nu po\i avea ]ncredere fiindc[ nu are sim\ de clas[> . <Periculozitatea excep\ional[ a acuzatului> (formulare prin care. intelectualii de fa\ad[ care tot se compromiseser[ cu regimul . este chiar un ]nalt prelat ? }n toate aceste cazuri. s-ar mai putea pune ]ntrebarea dac[ nu pare tautologic s[ vorbim de convertirea unui om care este preot. Solomonii. nu puteau atrage aten\ia s[ se angajeze un jurist ca lumea care s[ dea o formulare competent[ m[car ca aspect formal ?! Aceasta deosebe=te mentalitatea de slugi a tuturor celor angaja\i ]n stratificatul regim dictatorial: nu se b[gau. de la cele aventuroase =i egoiste. ]nseamn[ c[ omitem. c[ nu \inem seama de acea permanent[ convertire a f[pturii 209 . de a se murd[ri a=a cum s-au murd[rit ei. coment`nd diverse st[ri sau situa\ii anchetate prin interogatoriile luate v[rului meu.at`ta tot. ci chiar pentru omul obi=nuit a raporta convertirea doar la sensul de a crede. un Ralea. Procesul public f[cut Bisericii Neamului =i marii ei tradi\ii na\ionale nu-i interesa ! 208 }n schimb. ]ns[. Oare Gheorghiu-Dej =i ceilal\i <Politbirou> nu aveau interesul unei argument[ri juridice credibile ]ntr-un proces ce putea provoca discu\ii pe plan extern ? Sau. de la cele culpabile =i chiar nedemne de familia noastr[ =i de ]naltul prestigiu duhovnicesc. dac[ la nivelul lor de cultur[ nu-=i d[deau seama de anvergura interna\ional[.Sfidarea dictatorului care \i-a pus botul cizmei pe piept =i are convingerea c[ poate face ce vrea pe lumea asta.

Dar. care s[-i ]mb[rb[teze moral =i s[-i ajute material s[-=i fac[ un rost ? Ce s-ar fi ales din spiritualitatea diasporei rom`ne=ti dac[ ar fi fost p[storit[ spre altfel de interese dec`t cele na\ionale ? Cum ar fi ajuns bejenarii rom`ni la ajutoarele date de Consiliul Mondial Ecumenic dac[ acestea ar fi trecut prin m`inile unui om str[in de ei =i de aspira\iile lor ? Nu ar fi fost asimila\i emigran\ii rom`ni de diaspora slav[ dac[ ar fi devenit sufragani episcopilor acelora ? +i nu s-ar fi infiltrat mai u=or astfel diversiunea comunist[ ?!^ Aceasta. tot mai perseverent ]n unicitatea misiunii de salvare na\ional[ prin Biserica a c[rei corabie trebuie s[ o \in[ drept. tot mai nezdruncinat ]n credin\a a ceea ce are de f[cut. Con=tientizarea se pornise =i la cei dinafara \[rii care se-nt[reau printr-o anumit[ organizare pe criterii na\ionale. dar =tiindu-l pe el ajuns ]n str[in[tatea civilizat[ unde putea ]mpiedica aservirea Bisericii rom`ne=ti la ierarhii str[ine. se ilustreaz[ permanenta convertire spre bine =i mai bine a celui care. urm`nd un asemenea drum al lumin[rii cre=tine prin Duh Sf`nt =i aprofund[rii Credin\ei sale. Ce efect ar fi avut predica unui Vl[dic[ str[in =i ]n ce limb[ ar fi vorbit acesta ? Ca s[ nu ne mai ]ntreb[m ce apel ar fi putut face un str[in la sentimentele noastre na\ionale =i dac[ ar fi avut inima sau c[derea s[ o fac[. adic[ a avut revela\ia convertirii . }n orice caz. =i Ioan pe muntele Taborului =i cum M`ntuitorul nu i-a l[sat s[ fac[ acolo cele trei corturi ci a cobor`t cu ei ]n mijlocul lumii care trebuie schimbat[ la fa\[ ]n ]ntregul ei ! Nu =tiu nimic =i cred c[. ]n celula zero a Jilavei care are ie=irea doar spre valea cu piersici a execu\iilor. ]mpotriva sovietiz[rii. pe l`ng[ miile de rom`ni din emigra\ie. le va spune tainele marii sale credin\e. Lui ]i sunt limpezi toate acestea =i ]ncercarea etal[rii unor fapte denigratoare. se cuprinde un ]ntreg simbol al Schimb[rii la Fa\[. indiferent de c[derile ]n p[cat spovedite cu r[bdare. C`nd ? 210 C`nd el are acum convingerea clar[ c[ s[m`n\a va rodi. p`n[ la consecin\ele moderne ale p[storirii prin undele radio care aduc predica cea dreapt[) dar se salvase ]nsu=i segmentul spiritual al ideii de rezisten\[ la comunizare prin desna\ionalizare. indiferent de convulsiile rela\iilor lui lume=ti de p`n[ la clipa c`nd =i-a asumat purtarea crucii. f[r[ a se mai l[sa prad[ intereselor care l-ar fi putut ispiti la modul personal. tot a=a cum a avut-o =i tat[l s[u pl[tind cu via\a.el apare. ce s-ar fi f[cut miile de emigran\i rom`ni fugi\i de comunism. prin trimiterea lui din \ar[ de c[tre cei care mai putuser[ ]nc[ g`ndi aceast[ fapt[ ]nainte de a fi anihila\i. acest om ajuns la sublimul dep[=irii propriei sale fiin\e prin ad`ncimile convertirii. ]n cronologia interogatoriului ]=i reconstituie devenirea ]n credin\a misionar[ de la p[catul p[m`ntesc =i de la luarea ]n u=or a moralei =i p`n[ la apostolatul care ]l aduce ]n pragul execu\iei. se ]ndeplinise =i canonul sinodului de la 1752 al Mitropolitului Iacob (]n mod fericit. De la portretul pe care i-l fac du=manii =i p`n[ la sacrificiul pe care el ]l accept[ cu convingerea c[ semnul credin\ei sale va ]nvinge. ]ns[. tot mai ]mp[cat cu destinul s[u. f[r[ un duhovnic de-al lor. impactul cu sufletul ascult[torului de liturghie ]n semiclandestinitate ar fi fost mult mai mic =i efectul de sus\inere a moralului credincio=ilor din \ar[ mult mai mic ! }n acest fel. Dar ce =tiu bie\ii lui anchetatori despre Lumina Taboric[ =i simbolul pe care-l reprezint[ ea pentru transfigurarea ]ntregii lumi ?! Ce =tiu ei despre ce au v[zut Petru. nu-l impresioneaz[ ]n fa\a con=tiin\ei de sine care-l apropie tot mai mult de apostolat. dac[ ne g`ndim doar la situa\ia dinafara grani\elor. reale sau nereale. Indiferent de cedarea la ispitele tinere\ilor.prin credin\[. de acel ideal cre=tin de a tinde s[ fii c`t mai mult dup[ chipul =i asem[narea Creatorului ! }n acest sens. prin ]nt[rirea unei mentalit[\i mai proprii. acolo. Pentru c[. dar chiar =i la cei din interiorul statului comunizat. Iacov. s[-i num[r[m pe cei de zece ori sau de o sut[ de ori mai mul\i a c[ror mic[ m`ng`iere ]n \ar[ era ascultarea posturilor str[ine de radio. pe m[sura precipit[rii rosturilor ierarhice pe care =i le asum[. 211 .

ci spre cea ecumenic[. Zugravu. prin ]ndeplinirea ei. spre cinstirea Bisericii. Modiga.slujitori biserice=ti poate t[cu\i. cunoscut sigur de mine.pentru c[ sf`nt[ se dovede=te pentru el ]ndatorirea misionar[ pe care o ]mp[rt[=ise cu al\ii . Crainic. at`ta vreme c`t n-au sim\it recluziunea regimului. condamnatul . episcopul Chesarie al Tomisului. la dosar. pe Episcopul Grigorie Leu. Ursu. ce nu se amestec[ ]n problemele tradi\iei Na\ionale. episcopul Valerie Moglan al Clujului. ceea ce mocnise ]ncepu s[ apar[ f[\i= ]n lucr[ri de studiu asupra rostului Na\ional al Bisericii. ]ns[. nu se poate g[si nici un document ]n aceast[ privin\[. Vicol. Racovi\[. deci=i ]n rostul lor misionar de a-=i ajuta credincio=ii s[ reziste asaltului la care ]i supunea anticristul.Misiunea lui aceasta fusese =i. ca orice martiriu cre=tin. Ar=ic. Unii: Desigur. fratele mezin Constantin-Nil Leu.sigur c[ ne-ar interesa. Patriarhul Nicodim =i Mitropolitul Irineu Mih[lcescu . Desigur c[ erau fra\ii sinodali ai Episcopului Grigorie. s[ afl[m =i s[ cinstim ast[zi m[car unele dintre numele celor care lau ]ncurajat =i l-au sus\inut pe animatorul acestei idei. +i.sau cum vrem s[-i spunem .Episcopul Grigorie Leu. Acuzatul. el f[cuse to\i pa=ii posibili spre convertirea deplin[ indentific`ndu-se cu Credin\a sa ]n fa\a c[reia nu mai contau nici condamnarea nici denigr[rile. Paulescu. Petrovici. Dar scopul lui este unul: De a p[zi tot ceea ce a construit tat[l s[u aici =i el ]n str[in[tate.o mi=care de 213 . Popoiu. este vorba despre unii din cercul mai larg pe care l-am enumerat. ace=ti oameni. Ace=ti oameni au existat. precau\i din pricina terorii. de a nu da =anse du=manului ca s[ g[seasc[ vreo cale de distrugere. Tot ]n mod sigur erau rudele: tat[l meu Ioan Leu. R[dulescu Motru. a=a cum ]i ]ndrumase ]ntotdeauna cel fa\[ de care aveau ascultare . cu un sfert de veac mai t`rziu. +i le-a= fi recunosc[tor tuturor celor care ne vor ajuta s[ facem publice lucrurile pe care le =tiu. Desigur c[ e vorba de to\i marii c[rturari: Gusti. intelectuali de \ar[ cu verticalitate =i sim\ire na\ional[ reprezent`nd prin leg[turile lor. trebuie continuat[ cercetarea istoric[. =i nici probele cu care ]l amenin\au. Cahu. }nafara tainei de jur[m`nt eclezial prin care avea garan\ia continuit[\ii. totu=i. A=a c[. ca =i preo\ii din str[in[tate care p[zeau acolo puritatea rom`neasc[ a Bisericii. cei din familiile Bl[naru. poate mai pu\in activi. Vrabie. Ca s[-i afl[m =i s[-i cinstim cum se cuvine. episcopul Nicolae al Oradiei. Iar rom`nii din str[in[tate au p[strat rela\ii tot mai str`nse cu Biserica Mam[. Cu certitudine. cumnatul Nicolae G`lea. a=a cum am demonstrat mai ]nainte. aceasta a fost o mi=care . Reac\ia lui e divers[: de la sofism la amnezie =i de la schimbarea direc\iei declara\iei la refuzul f[\i= de a r[spunde. aceste con=tiin\e au existat =i au ac\ionat de vreme ce. 212 }nafara lor. Galaction. prin ei ideea a rezistat iar martiriul celor doi episcopi despre care vorbesc ]n aceast[ carte a dat rod spiritual intens. totu=i. cumnatul +erban Onose. Pentru c[.at`ta vreme c`t au tr[it. Nifon Criveanu. Filiu\[. Policarp Moru=ca =i. colonii rom`ne=ti sufragane unor ierarhi str[ini fiind pu\ine =i ]ndreptate nu spre ortodoxia slav[. ]n \ar[ chiar sub regimul cel vechi. r[ma=i ]nc[ ]n scaunele lor. Partenie Ciopron. au fost =i al\ii mai tineri. prela\ii cei mai prestigio=i precum cei izola\i sau chiar ]ndep[rta\i din Sinod: Tit Simedrea. pentru c[ el le oferea de zece ori mai multe. Ajun=i ]n acest punct al t[cerii lui solemne asupra celor sfinte . colegi de-ai v[rului meu sau chiar proaspe\i membri ai Sinodului care se dorea <]nviat> .este foarte grijuliu s[ nu transapar[ din declara\iile sale vreun indiciu care s[ dea du=manului posibilitatea de a distruge asemenea ml[di\e. Mitropolitul Nicolae B[lan al Ardealului. Ag`rbiceanu =i de c`\iva politicieni precum ultimii mini=tri \[r[ni=ti =i liberali. interogatul. dar p[str`nd ]n sufletele lor con=tiin\a de teologi ai Bisericii Neamului =i de duhovnici ai sufletului rom`nesc. un ]ntreg curent de opinie antibol=evic[.

alte amintiri s-au mai p[strat. circumscrise la eparhia Hu=ilor. C`nd aceasta a fost ocupat[. au fost exponen\ii unei asemenea mi=c[ri na\ionale =i nu doar ni=te ini\iatori de unii singuri. *** Am ]ncercat s[ stau de vorb[ cu unii dintre ei. ]n aceste condi\ii spirituale. cel instalat de puterea atee. Era prieten al v[rului meu =i discipol intim al unchiului meu. acel <nu =tiu. de la care speram s[ aflu mai multe pentru c[ fuseser[ ]n rela\ie direct[ =i cu Grigorie =i cu Victor Leu. i-a fost coleg de facultate Episcopului Victor Leu. dar nu imposibil[ dac[ \inem seama de posibilitatea cre=tin[ a convertirii oric[rui p[c[tos. Sper totu=i c[. ]nafar[ de acordul pasiv. 214 Nu cred c[. ar fi =i cea a cunoa=terii par\iale de cauz[. mila Domnului f[c`nd s[ supravie\uiasc[ ]nc[ arhimandritul Mina Dobzeu. am str`ns destule de la rudele noastre preo\i =i de la c[lug[rii care-au suferit odat[ cu ierarhul. =i mai apropiat al nostru. put`nd chiar s[ produc[ reac\ii defavorabile la unii. unde c[lug[rii comunic[ cu fra\ii lor mai tineri. Dup[ o jum[tate de veac. sau m[car a acordului tacit pe care =i l-ar fi dat ]nsu=i patriarhul Justinian. s-a refugiat la Hu=i devenind protosul tuturor preo\ilor =i c[lug[rilor basarabeni pe care Episcopul Grigorie ]i ad[postea ]n eparhia sa. nerealiz`nd c[ trecuser[ aproape cinzeci de ani. La evadarea sa din lag[rul de la T`rgu Jiu. ]n date foarte concrete =i de eviden\[ pentru diverse aspecte. mi-au ]mpiedicat aproape orice posibilitate de comunicare. desigur. printr-un salt rapid cu avans[ri for\ate la care l-a ajutat Gheorghiu-Dej al c[rui om era. ceea ce. Cel de-al doilea. la v`rsta foarte ]naintat[ a am`ndurora. el s[ fi ]ntreprins ceva. mai multe adev[ruri put`ndu-se reconstitui cu timpul. dar ]l repetau ]nc[ timora\i. l-a supus pe Antim Nica unor suspiciuni =i unor anchete datorit[ c[rora. a avut o replic[ pentru care. Iar cei doi episcopi care prin drama suferin\ei devin azi cunoscu\i. Dar sunt date unilaterale ale ac\iunilor Episcopului Grigorie ]n zon[. a avut o evolu\ie asem[n[toare. el f[c`ndu-i =i sumbra slujb[ de ]nmorm`ntare sub ochii vigilentei securit[\i =i ai reprezentan\ilor guvernamentali. n-am fost implicat> omene=te explicabil. v[rul meu i-a transmis o scrisoare mul\umindu-i pentru aceast[ devo\iune fa\[ de tat[l s[u p`n[ la drumul final. mul\umind lui Dumnezeu c[ a sc[pat. aveau o stereotipie a r[spunsurilor cu care se obi=nuiser[ ]n anchetele la care au fost supu=i acum aproape cinzeci de ani.mare con=tiin\[ na\ional[. scuzat fiind de faptul c[ ]nsu=i v[rul meu ne-a l[sat ]n familie cuv`nt de ordine c`nd a plecat: s[-l ponegrim c`t mai mult ca s[ ne salv[m dovedindu-ne rup\i de el. O variant[ greu de crezut. Alte date. ale ]ncuraj[rii \[ranilor care credeau ]n el =i ale trimiterii peste Prut a c[lug[rilor basarabeni pentru slujbe clandestine sau r[sp`ndirea cuv`ntului pastoral. Din str[in[tate. Gheorghiu a fost g[zduit de preotul Ion Marina la seminarul din R`mnicu V`lcea 215 . lu`ndu-=i astfel doctoratul ]n teologie la Strassbourg =i a ajuns arhiereu ]n Basarabia. pe care-l luaser[ ]n bra\e la anchet[. care m-au ajutat la reconstituirea faptelor ]n am[nuntele lor. r[posatul arhiepiscop Antim Nica. a fost printre cei pe care Grigorie Leu ]i ajuta cu burse din propriul s[u salariu de arhiereu vicar la Mitropolia Ia=ilor =i epitrop la marele a=ez[m`nt al Spiridoniei. dup[ aceea mi-a cerut iertare: <Dar de ce vrei s[ dezgropi lucrurile astea dup[ at`ta vreme ]n care to\i le-am uitat ?!> Antim Nica i-a fost elev Episcopului Grigorie la seminarul teologic de la Ismail. a uitat totul =i s-a dezis de tot p[str`nduse ]n ierarhie p`n[ la aproximativ recenta sa trecere ]ntru Domnul. stereotipie pe care jum[tatea de veac de tain[ (=i team[ de oficialitate. poate) le-o osificase ]ntr-un asemenea hal ]nc`t unul dintre ei. fiindu-ne rud[ =i lui l[s`ndu-i-se engolpionul prin care Episcopul Grigorie ]i transmitea fiului s[u ]nsemnele arhiere=ti. Am aflat =i alte ]ncumet[ri asem[n[toare pentru care c[lug[rii aveau binecuv`ntarea =i ]ndemnul Episcopului =i au suferit ]mpreun[ cu el. ]n tainele m`n[stire=ti. dar un cunosc[tor al ansamblului problemei n-am mai g[sit. Doi.

p[str[nd pentru aceasta doar s[rb[torile mari. Toat[ lumea clerical[ =i monahiceasc[ ]l =tia ca pe un p[rinte sufletesc drept =i cump[tat. a fost trimis la m`n[stire =i a murit ]ntr-un mod destul de neclar. ]n asemenea condi\ii. aleg`nd astfel drumul preo\iei. ajut`ndu-i moral. func\ie politic[ incompatibil[ cu cea bisericeasc[.unde nici acolo. maici. Pentru a doua oar[. }n sf`r=it. n-o ducea prea r[u fiindc[ Ceau=escu. Dar totalitarismul poate orice =i. a putut s[ existe. lumea important[ a Ia=ilor a venit la catedral[. R[splata pentru preot a fost mare. ]n acei ani de secet[ se opusese de a se lua cotele la care erau supu=i \[ranii =i ceruse guvernului o lege pentru ap[rarea plugarilor din toat[ Moldova. dup[ cum se =tie. conform canonului monahal a trebuit s[-=i ia un duhovnic =i acesta a fost Episcopul Grigorie. la instalarea ca mitropolit a lui Justinian Marina la Ia=i. s[ vedem argumentele ]ntru aceasta: Indiferent de cameleonismul s[u politic. fusese unul dintre st`lpii vie\ii spirituale moldovene=ti. cu numele Justinian el fiind impus Arhiereu-Vicar la Ia=i. de la cuv`ntarea direct[ pe care o adresa fiec[rui credincios. dup[ moartea la fel cu semn de ]ntrebare a patriarhului Nicodim.a uitat de insurec\ie (dac[ cumva o fi =tiut ceva !) ajung`nd la Bucure=ti de-abia pe 26-27 august. ]l servea cu \uic[ la ghea\[. Nu exista hram de biseric[ la care s[ nu sfin\easc[ bucatele de pe masa ob=tilor s[te=ti =i. st`nd de vorb[ cu enoria=ii. Se pune ]ntrebarea: a putut oare. venea ]n acele modeste a=ez[ri 217 . se spune. Prestigiul acestuia era necontestat. el colinda satele duminic[ de duminic[ slujind ]n c`te o biseric[ modest[ de \ar[. La Ia=i c`nd a venit. cu sfatul. la modul firesc. deoarece ]n via\a sa arhieresc[ el introdusese stilul misionar pe care al\ii nu-l aveau. dar =i material . conduc[torul comunist s-a a=ezat pe trai la preotul oltean =i . public`ndu-=i tocmai ]n acea perioad[ lucr[rile de baz[ ale operei sale teologicosociale. ]n coasta marelui c[rturar na\ionalist Irineu Mih[lcescu care. pentru a participa la ceremonie =i a face slujb[ Episcopul Grigorie. s[ accepte =i calea ei dreapt[ ? +i deoarece cre=tinismul ne ]nva\[ c[ drumul dreptcredin\ei se arat[ oric[rui p[c[tos. De abia c`nd a sosit. Justinian Marina a fost s[ltat peste r`nd fiind ]nsc[unat mitropolit ]n calitate de vicepre=edinte al Frontului Plugarilor. peste capul multor prela\i b[tr`ni. o 216 influen\[ ]n bine de la austerul vl[dic[ Grogorie la proasp[tul vl[dic[ sus\inut de regim.<m[n[stire. chef> ]mpreun[ cu Chivu Stoica =i Ion Gheorghe Maurer . ]n numai trei-patru ani de c[lug[rie Justinian ajunge patriarh. preotul Ion Marina era format ]n =coala teologic[ clasic[ a Bisericii noastre. fiindui un soi de valet. toat[ \[r[nimea Moldovei ]l cuno=tea ca pe ap[r[torul drepturilor ei pentru c[. la rangul lui =i la calitatea de locotenent metropolitan pe care o mai avusese.din sate drumurile sale trec`nd pe la prefecturi unde intervenea pentru necazurile oamenilor. predic`ndu-le. f[r[ jocurile politice. teologi na\ionali=ti care trebuiau f[cu\i inofensivi. trebuie considerat p[rinte sufletesc =i prim sf[tuitor al celui care i se spovede=te a=a c[. El nu era doar un vl[dic[ de palat episcopal =i de slujbe la catedral[. dar ]l cuno=tea =i fizic. printr-o viziune conduc[toare clar[ f[cuse ordine ]n via\a curent[ bisericeasc[ aduc`nd multe foloase prin modernizarea =i dinamizarea administr[rii parohiilor =i m[n[stirilor =i valorific`nd resursele ]n special pentru sus\inerea la studii ]nalte a sute de tineri mireni sau monahi. P[rintele Patriarh Teoctist relateaz[ cum. lumea era foarte rezervat[ =i chiar ostil[ celui impus de guvernare. ulterior. ]n calitate de vicar aici. care. drept cel mai vechi =i mai de prestigiu ierarh din eparhia mitropolitan[. le-ar fi urmat ]n scaun lui Irineu Mih[lcescu la Ia=i =i lui Nicodim Munteanu la Bucure=ti. Duhovnicul. Sc[pat din lag[r la 15 august . iar personalit[\ile Moldovei ocoleau palatul mitropolitan. el fiind =i cel care. Toat[ lumea c[rtur[reasc[ a Ia=ilor ]l aprecia pe Vl[dica Grigorie =i-l considera ca pe unul de-al lor ]nc[ din perioada c`nd. de cele mai multe ori.pe care acesta ]l administra. omul lui Gheorghiu pus ]n fruntea Bisericii.

=tiind c[. de a ]ncerca s[-i une=ti pe to\i fii ei =i de a-i aduce chiar pe cei r[i la ascultarea celor sfinte ! +i atunci. }ns[=i tradi\ia ultimului veac ar[ta limpede cum. Ba. s[ nu-i fi spus lui Justinian g`ndul s[u de a pre]nt`mpina acest pericol. Lumea ]l cuno=tea bine. m[car din canon dac[ nu din convingere. chiar dac[ n-a ac\ionat. ca s[ cinstim aici cele curate din om crez`nd chiar =i ]n convertirea unui asemenea p[c[tos. de drept. a putut s[ nu se lumineze la cuv`ntul lui.preotul Florian G`ld[u ]mi sugereaz[ s[ merg =i pe aceast[ cale de cercetare subliniind c[ Vl[dica Grigorie i-a fost duhovnic fostului om al lui GheorghiuDej. ]n ]ngrijorarea pe care a avut-o f[r[ s[ =i-o ascund[. pun eu ]ntrebarea: cel r[u. venirea lui acolo spre a sluji la instalarea propriului adversar. atunci c`nd a auzit c[ Moscova vrea s[ pun[ m`na pe bisericile diasporei noastre. preotul v`lcean care uzurpase cu ajutorul comunist. s[ nu ]n\eleag[ valoarea patriotic[ a unui asemenea g`nd. Episcopul Grigorie Leu. un teolog care a trecut prin hirotonisirea ]n preot =i prin hirotonisirea ]n arhiereu. altfel. cel ponegrit =i blasfemat de Justinian Marina. +i.cea mai apropiat[ posibilitate de regrupare a armatelor noastre. d[ o =ans[ de reabilitare sufletului acestuia suger`ndu-mi s[ cercetez influen\a benefic[ a duhovniciei exercitate de Episcopul Grigorie. ceea ce este tot un triumf al puterii credin\ei. a aprobat tacit. cunosc`ndu-mi bine unchiul ]n 218 toate manifest[rile lui de caracter drept. armata rom`n[ r[m[sese descoperit[. drept duhovnic. cum s-au l[rgit lucrurile ]n practic[. dac[ nu ar fi fost presiunile politice ale unui guvern detestat. Era ]n august 1944 ]n timpul ofensivei ruse=ti pe linia Ia=i-Chi=in[u. ajunseser[ prima\i ai Rom`niei =i C.moldovene=ti ]nso\it de soborul s[u de preo\i =i cu ]ntregul cor al episcopiei. ]n ultimul s[u an de via\[ la Mount Vernon ]n SUA . Florian G`ld[u. nu pot crede c[ cel care-l luase. trebuie s[ men\ionez fapta unui suflet curat: }ntr-o scrisoare din 1992. Gestul Episcopului Grigorie Leu de a nu \ine seam[ de afrontul care i se aducea prin avansarea ]n locul s[u a omului regimului =i de a veni s[ slujeasc[ chiar el ]n catedrala ie=ean[ a fost cel ce a adus la ceremonie ]naltele personalit[\i ale ora=ului care. avea =i simbolul de a sluji Biserica \in`ndu-i drumul drept indiferent de vicisitudinile sor\ii. cel care trebuia instalat ]n scaunul mitropolitan al Ia=ilor. Dar. c`nd a v[zut at`ta ]n\elegere cre=tin[. nu =i-a dat seama c[. Deci Moldova intra ]n 219 . Nem\ii ]=i retr[seser[ c`teva unit[\i de blindate duc`ndu-le pe frontul de vest. +i e imposibil ca cel trecut prin scaunul mitropolitan de la Ia=i ]n care =ezuse Iacob Putneanul c`nd a prezidat sinodul de la 1752 afurisind suirea str[inilor ]n scaun arhieresc rom`nesc. ]nafar[ de aceast[ frumuse\e a gestului f[cut de un ierarh pentru care nu orgoliile ci doar destinul sf`nt al unit[\ii Bisericii sale conteaz[. ar fi sim\it nevoia s[-=i manifeste c`t mai evident dezaprobarea fa\[ de intrusul impus de guvernarea comunist[. }n leg[tur[ cu triumful puterii credin\ei. frontul aliniat la Ia=i vreme de c`teva luni era spart de armata ro=ie ]naint`nd spre linia Foc=aniN[moloasa-Gala\i . nu pot s[ cred c[. ]mi mai permit aici divaga\ia unei amintiri ]n leg[tur[ cu unchiul meu. el ar fi fost. nu a avut =i el o lic[rire a celor bune din suflet ? Oare atunci c`nd a ]ngenunchiat ]n mijlocul catedralei s[rut`nd m`na duhovnicului s[u. ]n plus. chiar s[-=i dea seama c[ un asemenea gest l-ar putea face iertat de alte p[cate ale conlucr[rii cu anticristul. Ar[mescu =i Sofronie Miclescu =i Nicodim patriarhul. oricine l-ar sus\ine. +i. vertical =i deschis. slujirea lui trebuie s[ fie pentru aceast[ Biseric[ =i c[ numai ei ]i apar\ine ?! Imposibil lucru ca un om care cuno=te c[r\ile sfinte. de pe sacunul episcopal de la Hu=i. care venea din profunda sa credin\[ =i onestitate.=i nu doar trecut pe la Moldova. Cunosc`nd for\a de persuasiune a unchiului meu. s[ r[m`n[ insensibil ]ntr-un asemenea moment =i s[ nu se apropie de porunca lui Dumnezeu !^ Din acest motiv =i. deoarece condi\ia la Unirea Principatelor pentru acceptarea Capitalei la Bucure=ti fusese: <cap al Bisericii moldovean> .

]ntregime ]n m`na du=manului. Comandamentul militar care se retr[gea a f[cut apel la retragerea general[ pun`nd un tren la dispozi\ia administra\iilor jude\ene =i a institu\iilor importante pentru a le duce ]n spatele frontului. Episcopia Hu=ilor a primit =i ea loc, dar Episcopul a trimis doar odoarele refuz`nd compartimentul care i se rezervase. +i a explicat: comandamentul nu avea posibilitatea s[ pun[ trenuri la dispozi\ia ]ntregii popula\ii care era astfel obligat[ s[ r[m`n[ sub ocupa\ie. P[storul avea datoria s[ r[m`n[ cu turma - iar el era p[storul. Atunci, \[rani din zeci de sate moldovene pornite ]n bejenie cu carele lor s-au str`ns ]n jurul lui =i au f[cut o mare tab[r[ pe dealurile B`rladului ]n care preo\ii deveneau popi de tab[r[ ca pe vremea lui +tefan cel Mare, iar Episcopul lua rostul str[mo=ului nostru Mihail Leu Blagocinul. C`nd, pe drumurile dinspre Prut au ap[rut avang[rzile armatei ro=ii, Episcopul a str`ns ]n jurul s[u ]ntregul sobor de preo\i, a a=ezat c`nt[re\ii ]n =iruri pentru a duce cuv`ntul printre mul\imea de oameni =i c`nd au ie=it la iveal[ tancurile a ]nceput o slujb[ solemn[ de ]ncredin\are a zecilor de mii de suflete str`nse pe dealurile din jururi ]n grija Domnului. Mul\imea ocupa un spa\iu imens p[r`nd du=manului o ]ntreag[ armat[. Dar nev[z`ndu-se armament au fost trimi=i cerceta=i s[ constate despre ce era vorba. Iar cerceta=ii, oric`t de <educa\i> la Comsomol, c`nd au v[zut imensa slujb[ la care se rugau preo\ii =i oamenii de r`nd au ]ngenunchiat =i sau trezit ]n ei sim\urile pravoslavnice. Acela= lucru s-a ]nt`mplat =i cu batalioanele =i regimentele care au venit ulterior. Au ]ngenunchiat cu to\ii =i au ascultat slujba: De-o parte a altarului sub cerul liber miile de \[rani moldoveni, de partea cealalt[ miile de ocupan\i din armata anticristului, ]mp[ca\i pentru o clip[ sub slujirea divin[. Reveni\i la sufletele lor curate, solda\ii ru=i alungau diavolul leninist ]ngenunchind =i f[c`ndu-=i semnul crucii. }naintarea sovietic[ s-a oprit acolo, pe dealurile B`rladului, evenimente grave s-au produs ]n toat[ \ara a c[rei istorie avea s[ ia un alt mers. Dar imaginea aceea cu mul\imea 220

]n bejenie pe dealuri moldave, av`nd ]n mijloc un episcop ]n od[jdii ce sluje=te cu soborul s[u iar armata ocupant[ ce ]nainteaz[ pe v[ile Prutului, oprindu-se =i ]ngenunchind ]n str[fulgerarea amintirilor curate din sufletul ei pervertit, r[m`ne ]n memoria cre=tin[ a lucrurilor. Am relatat aceasta tot ca argument: T[ria credin\ei care d[dea o hot[r`re aspr[ =i ne]nduplecat[ tuturor gesturilor acelui om cu suflet bun =i duios de adev[rat p[rinte, cel ce avea s[ fie, din nefericire, ultimul vl[star din spi\a marilor Vl[dici a c[ror personalitate marcheaz[ istoria Moldovei. T[ria sa perseverent[ =i sincer[, cu vorba deschis[ care, dac[ a putut ]ngenunchea o armat[ ]ntreag[ ]n fa\a simbolurilor Bisericii sale, oare, c`nd a strigat anun\`nd pericolul bol=eviz[rii ortodoxiei noastre, nu a g[sit ascultare la fra\ii s[i ierarhi, inclusiv la prosp[tul patriarh ?! Nu-mi vine s[ cred =i, tocmai din acest motiv, ]nclin a considera c[ str[dania =i martiriul lui au fost lucrarea Domnului asupra unui ]ntreg Sf`nt Sinod care a putut s[ aib[ ]n s`nul s[u =i un Toma Necredinciosul =i un Iuda pe care propria-i c[in\[ s[-l duc[ la =treang =i chiar un Petru al clipelor de lep[dare, pentru c[ scriptura nu ne va sfin\i dintr-o dat[, dar, ]n ]ntregul ecleziastic pe care-l reprezint[, nu a putut dec`t s[ aprobe =i s[ ]ncurajeze rezisten\a pe canoanele noastre proprii, pentru care Episcopul Grigorie ]=i trimitea fiul ]n str[in[tate. Trebuia prea mult[ m`r=[vie =i necredin\[, ca s[ nu ]n\elegi =i s[ nu aprobi spiritul de tradi\ie al luptei lor, chiar dac[ propaganda comunist[ punea etichetele ei cu invective caracteristice. Sau mai mult: tocmai pentru c[ anticristul pune asemenea etichete cum ar fi <tr[darea de \ar[> sau <periculozitatea maxim[>, ]nseamn[ c[ lucrurile stau exact invers =i con=tiin\a cre=tin[ te oblig[ s[ le ]n\elegi ca atare. C[ au existat Iude, e firesc. Dar nu pe acelea vrem s[ le dezv[luim deoarece ]n fa\a Marii Judec[\i nu au cum se ascunde. Dar sufletele curate sau ajunse la cur[\enie careau g`ndit ]ntr-un ]ntreg rom`nesc ]ncurajarea unei asemenea 221

ac\iuni de rezisten\[, ar merita s[ fie =tiute. Ca =i cele care au aprobat tacit, cum ar putea fi cazul Justinian Marina asupra p[catelor c[ruia ar fi nedrept dac[ n-am l[sa s[ se vad[ =i momentele de iluminare cu care Dumnezeu ]l d[ruie=te pe orice p[c[tos, iar Biserica ]l ajut[ s[ se ridice deasupra. Apoi, din acest punct de vedere, alte dou[ indicii: Cu toate c[ v[rul meu nu pomene=te niciodat[ ]n anchet[ numele patriarhului ]n func\ie =i cu toate c[, ]n cuv`nt[rile sale anterioare transmise prin emisiunea pe care a ]nfiin\at-o la BBC =i radio München l-a acuzat pe acesta de complicitate ]n uciderea Episcopului Grigorie Leu, =i niciodat[ nu =i-a schimbat aceast[ p[rere, depozi\ia unuia sau, poate, chiar a doi dintre martori, men\ionaser[ de mai multe ori cu insisten\[, prezen\a lui Justinian Marina ]n diverse ]nt`lniri de dinaintea fugii lui Vasile Leu, vorbind =i de faptul c[ de c`te ori venea din Ia=i la Bucure=ti era g[zduit ]n casa acestuia (am vorbit de casa de l`ng[ Patriarhie, str. Gramond nr. 9 A unde tr[gea =i Episcopul Grigorie =i unde locuia ]n permanen\[ v[rul meu). Sunt ar[tate de asemenea str`nsele rela\ii dintre ei c`t[ vreme v[rul meu fusese consilier ministerial la Culte - rang de demnitar pe care ]l avea el =i un alt preot - Constantin Burducea subliniat ]n epoc[ de rima lui P[storel: <La Cr[ciun popa Burducea/C`nd cu steaua, c`nd cu crucea>. Anchetatorul insist[ asupra acestor am[nunte, dar depozi\iile martorului, (care e posibil s[ fie un arestat, speriat de ]nchisoare) nu g[sesc nici o confirmare ]n depozi\iile v[rului meu care ]n mod perseverent refuz[, dup[ cum am spus, a da asemenea am[nunte ferindu-ne pe to\i, chiar =i pe mine, care n-am avut dec`t rol episodic, lipsit de aspecte doctrinare. }n cazul acesta sunt dou[ variante: Fie exist[ o doz[ de adev[r dar care nu se poate dovedi, fie ancheta, dorind s[ afle c`t mai mult provoac[ asemenea declara\ii cu care, apoi s[-i zmulg[ anchetatului alte am[nunte =i s[ ajung[ la un nou dosar. Fie valabil[ una sau alta dintre variantele cu patriarhul Marina, 222

anchetatul nu se las[ impresionat, nu-i pas[ de amenin\[ri =i torturi, iar anchetatorii se v[d nevoi\i s[ p[r[seasc[ pista. Al doilea indiciu este ]n leg[tur[ cu preotul Burducea: Dup[ cum am v[zut, rapoartele din teritoriu ale securit[\ii alarmate de fuga v[rului meu =i informa\ii culese de la institu\ii =i agen\i men\ioneaz[ trei nume de preo\i care au p[r[sit \ara c[ut`nd azil ]n str[in[tate: Vasile Leu, Florian G`ld[u =i Constantin Burducea. Cert lucru c[ =i preotul Burducea f[cuse acela=i gest poate concomitent, dar ]n nici un caz ]mpreun[ cu cei doi. Interogat ]n leg[tur[ cu Burducea, v[rul meu declar[ scurt c[, ]n c[l[toriile sale misionare a auzit de prezen\a aceluia ]ntr-un lag[r de rom`ni din Italia, dar nu a luat leg[tura cu el. +i trece foarte repede peste acest subiect ceea ce, ]n\eleg`ndu-i acum stilul, poate ]nsemna c[ vrea s[ fereasc[ ]nc[ o pist[ pe care ar putea-o folosi provoc[rile du=manului. }l fere=te pe Burducea ca =i pe to\i ceilal\i preo\i rom`ni din str[in[tate, prin c`t mai pu\ine am[nunte despre parohiile lor =i despre enoria=ii lor, tocmai ca informa\iile s[ nu intre ]n m`na celor care vor s[ pun[ st[p`nire pe Biserica noastr[ spre a dispune de sufletele credincio=ilor ei. De ce, ]ns[, eu consider important am[nuntul Burducea?^ Pentru c[, plecarea acestuia din \ar[ fiind la fel de evident[ ca =i a v[rului meu, conjug`ndu-se cu faptul c[ au de\inut am`ndoi demnit[\i la Ministerul Cultelor sub ultimul guvern care mai avea demnitari din partide istorice, duce la concluzia c[ ]n s`nul acelui minister care cuno=tea, desigur, ca organ de specialitate al administra\iei de stat, inten\iile pe care Moscova le avea cu Biserica noastr[, s-a creat un curent de opinie patriotic[ =i de rezisten\[ care - firesc, de vreme ce era vorba de Vasile Leu ca demnitar acolo - s[ se uneasc[, sau chiar s[ porneasc[ din harul grupului sinodal na\ionalist al c[rui lider era Episcopul Grigorie Leu. +i, astfel, avem imaginea unei reale mi=c[ri de rezisten\[ na\ional[ pornit[ din miezul spiritualit[\ii ei tocmai ]n momentul ]n care pro-moscovi\ii dau loviturile lor cele mai 223

grave: alungarea regelui, procesul =i ]ntemni\area frunta=ilor na\ional \[r[ni=ti =i a altora, scoaterea reperezentan\ilor ultimelor frac\iuni de partide burgheze din coali\ia guvernamental[. }n acest fel se demonstreaz[ c[ decapitarea politic[ f[cut[ cu o brutalitate care a v[duvit de personalit[\i reale cel pu\in trei genera\ii rom`ne=ti, a condus la o resurec\ie ]n lumea moral[ =i intelectual[ pentru p[strarea valorilor na\ionale prin spiritualitatea cea larg[, ]n special a Bisericii, cea care se adreseaz[ tuturor sufletelor - va s[ zic[ unei mul\imi ce nu poate fi distrus[ precum v`rfurile politice. Acesta era idealul Episcopului Grigorie, pe acesta l-a continuat fiul s[u declar`nd ca atare ]n anchet[ c[ scopul s[u misionar ]n str[in[tate a avut dou[ direc\ii - una religioas[, de p[strare a ortodoxiei rom`ne=ti =i una politic[, de ]nt[rire a acelui partid rom`nesc-cre=tin format ]n Italia =i America sub conducerea lui Constantin Vi=oianu, cu scopul de a organiza rezisten\a rom`neasc[ unindu-i toate for\ele sub ideal cre=tin. Cu durere filial[ subiectiv[, dar =i cu obiectivitatea unei posibilit[\i de ra\ionament ]n plus, regret mult faptul c[ tat[l meu - implicat ]n aceast[ mi=care cu ]ndelunga sa experien\[ politic[ de =ef al unor forma\iuni importante =i suferind de pe urma ei ani de deten\ie, nu mai tr[ie=te acum c`nd m[ aflu ]n posesia unor asemenea documente. Cu toate c[ el ar fi fost categoric ]mpotriva oric[ror circumstan\e atenuante pentru patriarhul Justinian, c[ruia i-a atribuit tot timpul o vin[ ]n moartea fratelui s[u - Episcopul Grigorie, aceste date ]n leg[tur[ cu preotul Burducea, cu Ministerul Cultelor, cu ultimii politicieni liberali ca V`ntu, Bujoiu, Ro=cule\ =i chiar Gu\[ T[t[r[scu =i rolul lor de tampon al[turi de compromisul pe care l-au f[cut, ar fi putut c[p[ta coeren\[ prin clarific[ri f[cute de tat[l meu. Lucrurile st`nd ]ns[ altfel, documentele ap[r`nd de abia acum, eu r[m`n doar cu regretul c[ nu le pot comenta cu el =i cu datele pe care el mi le-a dat sau le-a 224

ad[ugat pentru precizarea amintirilor mele din adolescen\[. La Ministerul Cultelor, ]nafar[ de personalitatea mai =tears[ a lui Stanciu Stoian, (dar despre care aflu din anchet[ c[ era prieten cu G`ld[u, deci ar fi putut avea confiden\e cu acesta fiind cumva atras sprea a ap[ra ]n vreun fel biserica) s-au perindat oameni ca Radu Ro=cule\ (care f[cuse ]nainte de r[zboi politic[ ]n Dobrogea ]mpreun[ cu tat[l meu), Mihai Ralea (care era din Hu=i), oameni cu care, pe l`ng[ aceste aprecieri men\ionate, se putea avea dialog intelectual. Ca s[ nu mai vorbim de ceilal\i doi demnitari - de v[rul meu =i de preotul Burducea, pe care, acum, ]i =tim prea bine. Poate c[ Ralea era mai aservit puterii, cu el put`ndu-se pune probleme doar de ordin filosofic p`n[ a nu fi devenit marxist; dar Radu Ro=cule\ era un liberal integru care, la pu\in timp dup[ ministeriat a intrat direct ]n pu=c[rie unde a =i murit. Mai mult dec`t at`t: la ]ntrunirea de la Medgidia, pe care am relatat-o mai ]nainte, a participat un avocat rud[ care urma s[-i transmit[ ceva la Paris lui Horia Grigorescu. Or, Horia Grigorescu era prieten bun =i coleg de partid cu Radu Ro=cule\. Ajungem astfel la o demonstra\ie prin care, chiar dac[ gestul =i martiriul celor dou[ rude ale mele se minimalizeaz[ prin faptul c[ vin s[ fac[ parte dintr-o adev[rat[ tab[r[ de con=tiin\e care au ]ncercat salvarea \[rii prin Biserica na\ional[, semnifica\ia unei voin\e mult mai largi vine spun`nd un cuv`nt istoric. +i chiar dac[ ei, din protagoni=ti unici- cunoscu\i datorit[ celor ce au avut de suferit, r[m`n doar exponen\ii unei voin\e mai largi, care a animat mult mai mult intelect na\ional, va trebui s[ ne facem datoria fa\[ de to\i ace=tia, afl`ndu-le cu timpul numele =i a=ez`ndu-l ]n panteonul pe care-l merit[, fie c[ au ]ncurajat prin fapt[, fie c[ au consim\it numai prin t[cere la aceast[ lucrare care privea Biserica =i neamul apar\in`ndu-le deopotriv[. S-ar putea ca, prin aceasta, s[-i dezam[gesc pe unii care, mai pu\in cre=tine=te, ar dori doar s[ acuze. Dar eu ]mi pun ]ntrebarea: de ce s[ nu-l a=ez[m ]n lumina Taboric[ =i pe tic[los ? De vreme ce M`ntuitorul - care e al tuturor tocmai fiindc[ e M`ntuitor 225

transpare faptul c[ ele provin de la cineva care spionase sau primise dela\iuni de la o foarte important[ surs[ de decizie: Formularea este c[:< Leu Vasile . decis ]nc[ de aici. a fugit ]n str[in[tate ]nso\it de Burducea =i G`ld[u> . ]n care sunt men\ionate cele trei nume de preo\i laolalt[. ci ca o for\[ interioar[ ce se poate schimba mereu d`nd roade nea=teptat de multe din partea unuia singur c`t din partea a mii al\ii. dovedind =efilor s[i c[ are studii psihologice pentru studierea cu fine\e a ancheta\ilor. au sim\it idea de solidaritate cre=tin[ =i au triumfat astfel ]ntr-o lucrare care nu este doar a lor. tocmai prin puterea de schimbare =i de luminare interioar[.fost ministru la culte. doi preo\i rom`ni. Ce-au folosit c[l[ii care au sperat ]n compromiterea lui Vasile-Victor Leu scormonind trecutul victimei lor. desigur. de vreme ce trimisul ]nafar[. El diversific[ la infinit persoana ]n ]mplinirea ce =i-o poate produce dup[ minunea continu[ a Dumnezeului ei =i nu-=i permite s[ o bage ]ntr-un tipar sau ]ntr-un num[r de ordine. un securist care se pl`nge c[ nu a reu=it s[ aib[ probe materiale. au avut ]n jur sprijin =i ]ncurajare. cu preg[tiri =i lu[ri de m[suri pe linie de solidaritate ecumenic[ =i nu cum v[d securi=tii la modul lor grosolan: pe linie de spionaj imperialist^ *** Nu vreau s[ fac aici un proces al ]ntregului semidoctism vulgarizator proletcultist =i ]njositor pentru fiin\a uman[ ca g`ndire. deci. ajuns episcop al diasporei devine at`t de periculos ]nc`t trebuie anihilat prin r[pirea de c[tre KGB. A fost un adev[rat sinod secret care s-a \inut ]n sufletele celor care au participat la el prin fapt[ sau prin g`nd bun. dac[ ei nu ]n\elegeau sublimul pe care el ]l atinsese f[c`ndu-=i misionar ]ntreaga datorie dat[ de Dumnezeul lui ?! Ce-am folosi noi. }n raportul final de la prima anchet[. s[ fie alterat[ misiunea na\ional[ a acestuia. tocmai pentru c[. care voia s[ pun[ m`na pe ea. de a fi pus ]n fruntea episcopiei diasporei prin eforturile =i rela\iile celorlal\i doi. astfel. +i acest lucru este mai important dec`t orice persoan[ ]n parte ! }n informa\iile adunate de agen\i dup[ fug[. ]n mod concomitent. dup[ cum s-a dovedit =i mai ]nainte =i mai t`rziu =i ]ntotdeauna. slujitori =i enoria=i ce i-au p[strat fiin\a nealterat[ de cel r[u. dar s[ medit[m o clip[ ]n plus la ce ]nseamn[ acest mod grosolan de g`ndire a securi=tilor. din interior. Persoana uman[ a fost creat[ nu ca un mecanism fix =i imobil ale c[rui rezultate s[ se ]nmul\easc[ doar ]n func\ie de num[r. ]n caz de nereu=it[ a unuia s[ nu fie ]n pericol =i cel[lalt. de vreme ce opozi\ia ]n \ar[ a Episcopului Grigorie =i a altora din jurul lui fa\[ de un asemenea pericol este bine cunoscut[ av`nd pentru el chiar consecin\e fatale.ca schimb[rile produse de o asemenea lumin[ s[ cracterizeze ]ntreaga lume. Mut`nd lucrurile pe planul faptelor. probe prin m[rturie sau de orice 227 . ]nseamn[ c[ El vrea .reflect[ aceast[ lumin[ c[tre to\i. dac[ am g[si doar vinova\i de martiriul celor dou[ rude ]nainta=e ale noastre ?! Ce ne-ar folosi vorbind despre latura tic[loas[ a fostului patriarh =i nu despre posibilele sale momente de iluminare ?!^ Important este c[ Grigorie Leu =i Vasile Victor Leu. a pornit de aici. care =i-a avut miezul moral ]n Sinodul Bisericii Ortodoxe Rom`ne nel[s`nd. O asemenea strategie presupune o mi=care organizat[ care.doar de asta a venit ! . Domnul a ajutat ca lucrarea acestuia s[ nu se piard[. dar nu se =tia dac[ plecaser[ ]mpreun[ sau separat. rostul lui primordial. preotul Vasile Leu.ne fiind singuri. Personalismul cre=tin consider[ adev[rul reprezentat de fiecare persoan[ precum un pivot al convie\uirii spre bine ]n fa\a revela\iilor pe care le are.era cunoscut sau b[nuit. ci a unei ]ntregi Biserici cu prela\i. cert lucru c[ toate acestea au reprezentat o mi=care destul de ampl[ de rezisten\[ spiritual[. +i. fo=ti ambii demnitari la culte pleac[ ]n str[in[tatea ]n contextul ]n care Moscova face presiuni pentru preluarea autorit[\ii spirituale asupra tuturor 226 emigran\ilor din \[rile devenite satelite. putem spune c[: de vreme ce.

filaj. ]ncearc[ s[ le compenseze pe acestea cu <observa\iile sale psihologice> =i scrie: <Dealtfel. munc[ conspirativ[. folosind cu u=urin\[ no\iunile: investiga\ie. Exact c-an glumele macabre cu Stalin: < De ce l-a\i ]mpu=cat ?> <P[i. Nici o nuan\[. tot a=a cum muncitorii lui Ford ]nv[\au doar o singur[ opera\ie pe care o repetau la infinit ca un mecanism. Iar faptul c[ un om cu doctoratul luat ]n \ar[ =i la Paris. Totul era la el provocare imperialist[ sau miere sovietic[. adic[ cei lipsi\i de-o cultur[ elementar[ care au ]nv[\at la un curs rapid de calificare primii =i ultimii termeni cu care manevreaz[. cum a f[cut =i cu martorii c[rora le-a luat drept bune declara\iile smulse de securi=ti =i nici nu i-a mai adus ]n fa\a instan\ei. cu toate c[ suntem ]n 1954. ci le ia ca atare. dar ]n dou[ situa\ii reac\iona furibund amenin\`nd cu vehemen\[: c`nd era vorba de preo\i. care erau to\i ni=te <strica\i exploatatori pl[ti\i ca s[ adoarm[ \[r[nimea> =i c`nd era vorba de <provoc[rile spionajului imperialist la care se dedase familia mea>. asemenea acuza\ii pot ajunge chiar probe =i pot fi luate ]n serios de un complet de judecat[ total incompetent care nici nu le mai judec[. poate aduce un argument foarte temeinic pentru cei de-o teap[ cu el. cu func\ii ministeriale =i canonice importante. La fel =i anchetatorul nostru anonim de la Serviciul III. a avut o activitate de spionaj^> Prin aceasta Sherlok Holmesul de ocazie c[lit la =coala lozincilor sovietice care-i ]nlocuiesc cultura. care a mai citit =i ceva c[r\i poli\iste. Ca =i ]n cazul cu fotograful evreu din Hu=i c[ruia i s-a cerut fotografia Episcopului Grigorie pe catafalc pentru a fi trimis[ drept prob[ de executare a ucazului stalinist. a num[rat p`n[ la dou[zeci. cu cultur[ medie. S[rmanul Dumitr[=coniu ! Cum s[ ]n\eleag[ el nevoia unei Biserici libere care a str[duit prin secole pentru libertatea na\ional[ ?!^ Cum s[ ]n\eleag[ el un partid patriotic de moral[ cre=tin[ al rom`nilor. dup[ moartea lui Stalin.alt[ natur[ pentru acuza\ia de spionaj =i de conlucrare cu agenturi str[ine. la fanatismul prosovietiz[rii =i. rezident. Dar. altfel dec`t o provocare la adresa m[re\iei Uniunii Sovietice ?! Cum s[ dep[=easc[ el eticheta de <agent imperialist periculos> care i se pusese ]nc[ de la Moscova anchetatului principal =i s[ ]n\eleag[ c[ v[rul meu se poate delimita =i de Vatican =i de Biserica Anglican[ =i de alte mari for\e biserice=ti . =i aici.sau chiar de simbolul ortodoxiei . consider[ drept prob[ ]n acuza\ia de spionaj faptul c[ anchetatul =tie cei acela filaj sau filier[ sau rezident. =tia prea multe !> S[rmanul Dumitr[=coniu ! Acum. ]n afar[ de argumentele prezentate la capitolul B se mai adaug[ =i faptul c[ anchetatul este destul de familiarizat cu termeni specifici muncii informative. era doar ]nr[it ]ntr-o asemenea concep\ie care i se inoculase muiat[ ]n serul luptei de clas[. c[ =tiu numele acesta chisnovat al anchetatorului care m-a supus =i pe mine la interogatorii privindu-m[ pe sub spr`ncenele \ig[noase. +i nu era deloc prost. totul se raporteaz[ la trogloditismul regimului de <democra\ie popular[>. supraveghere. avea =i un bun sim\ omenos care-l f[cea s[ m[ c[ineze pentru faptul c[. n-ar =ti asemenea lucruri.patriarhia 229 . cu practic[ academic[ de =ef de catedr[. sau sunt martori inventa\i dintre aresta\ii care vor s[ scape mai u=or ! Dar aceasta nu conteaz[. Lor le trebuie doar dosarul formal care s[ confirme condamnarea la moarte cu care acuzatul venise de la 228 Moscova. nici o tres[rire la ideea de ]ndatorire na\ional[ sau comandament moral. admitea din c`nd ]n c`nd =i unele considera\ii logice pe care le f[ceam ]n leg[tur[ cu conceptul de libertate. ceea ce face s[ credem c[ Leu V. at`t de t`n[r fiind intrasem ]n ]ncurc[turile familiei mele. m[ cuprinde mila pentru modul primitiv ]n care fusese ]nv[\at s[ duc[ ancheta!^ Nu era prost. din p[cate. c[ un asemenea om =tia ce ]nseamn[ cuv`ntul <re\ea> era cea mai temeinic[ prob[ ]n acuza\ia de spionaj. Ca =i cum un intelectual normal. etc. m[car pentru a-i confrunta cu acuzatul =i a se vedea dac[ au avut vre-o leg[tur[ cu el. copila=ii crescu\i sub ]nv[\[tura lui d[inuie p[str`nd obiceiurile dictaturii. nici o ]n\elegere omeneas[ mai diferen\iat[. din ridicole.

lupt`nd ]n cadrul Regimentului 6 Mihai Viteazu. numai pentru a-=i face datoria fa\[ de rom`ni . lt. Numitul Leu Vasile este un vechi du=man ]nver=unat al RPR. a-i salva pe cei din str[in[tate de ocupa\ia spiritual[ moscovit[. originea social[: tat[l fost episcop. a mai fost judecat ]n mai multe r`nduri pentru escrocherii. ]nfiin\`nd catedra de secte religioase =i curente subversive. a fost arestat ]n august 1952. s[rmanul Dumitr[=coniu ?! El era mecanismul construit special spre a ajunge la urm[toarele concluzii ca s[ plac[ Moscovei. str. ]ndemn`ndu-i pe ace=tia s[ lupte cu orice pre\ p`n[ la moarte ]mpotriva comuni=tilor. ]ncheind cercet[rile ]n problema arestatului Leu Vasile. la Bucure=ti. }n 1940.afl`nduse ]n inspec\ie la batalioanele de jandarmi pentru interven\ie. fiul lui Grigore =i Lucre\ia. cu ultimul domiciliu ]n \ar[. unde prin cursurile ce le-a predat a dus o propagand[ de def[imare a PCR. activitatea lui criminal[ =i-a ]nceput-o ]nc[ ]nainte de r[zboiul antisovietic. Dumitr[=coniu Nicolae din Direc\ia de Anchete a MAI a RPR. a-i ajuta pe basarabeni s[ spere realipirea =i a construi pentru to\i . a devenit profesor la +coala de ofi\eri de Jandarmi din Bucure=ti. iar ]n str[in[tate la Paris B-dul Saint Michel. fiind confesor militar la Inspectoratul de jandarmi. n[scut la 13 martie 1903. v[duv. s[dind ]n inima =i mintea ofi\erilor de jandarmi ura contra comunismului. studii: licen\iat ]n Teologie. dup[ acte 1905.a-i salva pe cei din \ar[ de influen\a stalinist[. fapt pentru care a fost decorat 231 230 . ]n=el[ciune. ]n comuna Oancea regiunea Gala\i. unde. cet[\ean al RPR. de profesie preot. 9 bis. am stabilit urm[toarele: Leu Vasile. ]n[l\at[ din predici =i slujbe patriotice pe toate posturile de radio care aveau emisiuni rom`ne=ti ! De. ce erau aliniate de-alungul Prutului a trecut ]n linia I. Capitolul XI SIMULACRELE LOGICII TOTALITARE 12 aprilie 1954 Proces verbal de constatarea infrac\iunii Eu. de na\ionalitate rom`n[. are un copil. La declan=area r[zboiului antisovietic . Gramont nr.iunie 1941 . o Biseric[ unic[ de limb[ rom`n[. furt =i condamnat de fiecare dat[. pe undele cerului.Constantinopolelui c`nd aceasta ]i cere s[ nu recunoasc[ secularizarea lui Cuza. a-i sc[pa pe macedoneni de influen\a nefast[ a unui Marcos pl[tit de Cominform.

pe care ca =i pe ceilal\i ]nt`lni\i p`n[ la Londra. a ]ncercat s[ corup[ =i s[ compromit[ pe un lupt[tor progresist. mai mult. a luat leg[tura cu fostul rege Mihai. confesor militar. ]ntruc`t se va ]nfiin\a armata European[ ]n care va intra =i o forma\iune compus[ din fugari rom`ni care s[ lupte ]mpotriva RPR. fostul general R[descu. fugi\i din \ar[. prof. a luat contact cu organele UDB. ]n Jugoslavia. Astfel ]n august 1948. a adunat o parte din ace=ti ofi\eri. a fost condamnat. s[ nu emigreze ]n alte continente =i s[ r[m`n[ ]n Europa Apusean[. Florin Bercu. Leu Vasile a cerut s[ fie trimis pe frontul antisovietic ca. politice =i sociale. v[z`nd c[ statul nostru democrat popular se ]nt[re=te din zi ]n zi. }n anul 1949 ]n Elve\ia la Lauzane. Nandri=. }n vara anului1949. ]n septembrie 1949. III>. de la care a primit misiunea de a convinge pe ofi\erii reac\ionari rom`ni. Leu Vasile ]n c[l[toriile sale pe care le-a f[cut ]n Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. i-a informat asupra situa\iei militare. zona englez[.cu <Coroana Rom`niei>. 233 . economice. c[rora le-a furnizat o serie de informa\ii militare. de a submina regimul nostru ]n mod liber. Hugo Bi=ov =i al\ii. Revenind ]n Bucure=ti la Inspectoratul de Jandarmi. a luat leg[tura cu conduc[torii serviciilor de informa\ii engleze. ]ntruc`t fusese r[nit. a fost hirotonisit ca episcop al fugarilor rom`ni din Europa 232 Apusean[ =i Orientul Apropiat. unde prin G`ld[u Florian. la Paris. }n prim[vara anului 1949. Sub masca activit[\ii religioase. privind ac\iunile acestora ]ndreptate ]mpotriva t`n[rului nostru stat democrat popular =i lu`nd leg[tura cu fugarii reac\ionari rom`ni fugi\i din RPR. De la ]nchisoare. a plecat ]n Austria. minciuni =i =antaj. care era =i delegatul organului interna\ional bisericesc . pentru a da tot concursul regimului antonescian ]n ac\iunea lui de lichidare a mi=c[rii comuniste =i progresiste. fapt pentru care a fost decorat cu: <Steaua Rom`niei>. de unde s[ activeze mai intens ]mpotriva t`n[rului nostru stat. maiorul Montgomery =i Atkinson.agent al Inteligence Service-ului. politice =i sociale din RPR. Leu Vasile ]ncep`nd de la aceast[ dat[ =i p`n[ la arestarea sa. a dus la ]ndeplinire aceast[ misiune =i. deoarece avea pa=aport englez. amiralul Dumitrescu. ca p`n[ la formarea armatei europene s[ ia parte ca asisten\i la cursurile =coalei superioare de r[zboi din Paris. economice. <Serviciul credincios cu spad[ cl. c[ nu mai poate s[ ]ntreprind[ nici o ac\iune.Consiliul Ecumenic . contribuind astfel la formarea unei unit[\i militare compacte care s[ lupte ]mpotriva statului nostru. aviator Puiu Cristea. ]n scopul de a schimba prin for\[ or`nduirea nostr[ de stat =i s[ instaureze ]n RPR regimul capitalist. pentru a-=i continua activitatea sa criminal[ a hot[r`t s[ fug[ ]n str[in[tate. Tot cu sprijinul patriarhului Jugoslaviei. f[c`ndu-se astfel vinovat de crima de }nalt[ Tr[dare. <Mihai Viteazu cl. Leu Vasile. Leu Vasile a plecat la Londra. Pe front a ]nceput din nou activitatea lui fascist[. Leu Vasile se face vinovat de mai multe crime penale pedepsite de legile RPR. sprijinind efectiv r[zboiul de jaf =i cotropire a Patriei Sovietice.III> =i decora\ia <Crucea de fier german[>. unde a luat contact cu frunta=ii fugarilor rom`ni agen\i ai IS (Inteligence Service) ca: fostul maior Iliescu Gheorghe. <Medalia r[zboiul din R[s[rit>. ]n 1942. unde prin intermediul patriarhului Gavril al Jugoslaviei. ]ntrebuin\`nd tot felul de =iretlicuri. care-i d[dea posibilitatea s[ umble dintr-o \ar[ capitalist[ ]n alta. Dup[ 23 august v[z`nd c[ activitatea fascist[ i-a fost ]ngr[dit[. a dus o multipl[ activitate criminal[ ]mpotriva RPR. Aceast[ misiune i-a fost amintit[ (confirmat[) =i de tr[d[torul de patrie. cu sprijinul serviciului de informa\ii englez. ]mpreun[ cu G`ld[u Florian a fugit din \ar[. F[c`nd diferite escrocherii. privind RPR. }ndeplinind toate misiunile date de c[tre serviciul de informa\ii englez.

cu urm[toarele subiecte: 1. }n acela= timp a scris articole ]n ziarele fugarilor rom`ni din str[in[tate =i anume: ]n ziarul F[clia de la Londra. unde Leu Vasile a \inut discursuri ]mpotriva RPR pe baza unor informa\ii denaturate ]n mod tenden\ios date de IS. calomniind astfel conduc[torii =i regimul nostru democrat popular. Aceast[ activitate criminal[ ]mpotriva RPR.de a-l pune ]n leg[tur[ pe acesta cu marinarii fugari din RPR afla\i ]n Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat.Prin maiorul Iliescu a luat leg[tura cu Oadams. la propunerea profesorului universitar din Londra. secretarul general al bisericii anglicane =i conduc[torul IS pe linie bisericeasc[. Descrierea ora=ului Gala\i =i ]mprejurimile lui din toate punctele de vedere. Italia. Istambul. Leu Vasile a dus-o p`n[ la arestarea sa.agent al IS . Amiralul Dumitrescu i-a explicat lui Leu Vasile c[ englezii i-au pus la dispozi\ie un vas de r[zboi care urmeaz[ s[ fie dotat cu echipaj complet din r`ndurile fugarilor rom`ni. calomnii pe care Leu Vasile lea folosit =i ]n presa reac\ionar[ a fugarilor rom`ni din str[in[tate prin scrierea diferitelor articole ]mpotriva RPR. iar p`n[ la declan=area r[zboiului. Salzburg. 234 }n anul 1949. +i ]n 1950 Leu Vasile pe c`nd se afla ]n Grecia a corupt mai mul\i cet[\eni ai RPR de a nu se re]ntoarce ]n \ar[. f[r[ de care nu puteau s[ emigreze ]n alte \[ri capitaliste. Amintiri =i aspecte din lupta soldatului rom`n contra Rusiei =i 2. Pe acesta l-a informat am[nun\it cu privire la situa\ia din RPR din toate punctele de vedere =i asupra impresiilor =i constat[rilor sale ]n urma vizitelor f[cute ]n lag[rele de rom`ni din Austria =i Germania Occidental[. Vatra din Roma. ]n care timp a ]ndeplinit o serie ]ntreag[ de misiuni date de acesta =i l-a \inut la curent cu ]ntreaga lui activitate. Vestitorul din Austria. a primit misiunea de la fostul amiral Dumitrescu . Tot ]n anul 1950. tot ]n 1950. Roma. unde s[ pun[ ]n practic[ descoperirile pe care ea le f[cuse ]n domeniul energiei hidrogenului. Leu Vasile deplas`ndu-se ]n Grecia a f[cut o noapte escal[ la Roma. Gratz. folosind intimidarea =i =antajul p`n[ a determinat-o s[ se instaleze ]n Anglia. Tot la cererea lui Oadams. de unde s[ transmit[ emisiunile BBC-ului pentru a nu mai putea fi bruiate. Leu Vasile a \inut leg[tura cu Oadams p`n[ ]n vara anului 1950. ce se aflau ]n special ]n Grecia. englezii au hot[r`t ca acest distrug[tor s[ fie dotat cu un aparat puternic de radio-emisie. Leu Vasile a vorbit ]mpotriva RPR la postul de radio Paris. pun`nd ]n leg[tur[ pe fostul amiral Dumitrescu cu o serie de marinari rom`ni.c[ prof. etc. pe care Leu Vasile le afla de la fugarii rom`ni veni\i din \ar[ cu care a venit ]n contact. Leu Vasile a dus la ]ndeplinire =i aceast[ misiune. Deasemeni. etc. Nandri= . Insbruc. prin pres[ =i la radio. Turcia =i Liban. A luat leg[tura cu aceasta. Patria din Germania Occidental[. a aflat de la Sanda St[tescu . }n anul 1950.Leu Vasile a \inut dou[ conferin\e la o =coal[ a Intelgence Srvice-ului. pe care Leu Vasile ]l nume=te <conduc[torul de fapt =i nev[zut al Consiliului Ecumenic>. care s[ sta\ioneze ]n apele turce=ti.agent al IS . Atena. Leu Vasile ]n septembrie 1949 a ]nfiin\at la postul de radio BBC din Londra emisiunea religioasomoral[ ]n limba rom`n[.agent IS . ]n fiecare duminic[. }n afar[ de postul de radio Londra. unde a luat leg[tura cu 235 . München. Nation Roumaine =i Bire din Paris. cu starea de spirit a fugarilor rom`ni din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat fa\[ de politica englez[ =i i-a furnizat informa\ii privind RPR. f[c`nd presiuni morale asupra lor. Leu Vasile fiind la Paris. chimist[ Keti Gavrilescu se afla la Paris pentru specializare =i urma s[ se re`ntoarc[ ]n RPR. Acest vas de r[zboi va face parte din flota armatei europene. la Londra. deoarece a avut misiunea de la Consiliul Ecumenic de a cerceta pe ace=tia sub masca eliber[rii unor certificate de cre=tini practican\i. a f[cut presiuni morale asupra ei.

cu care a luat contact ]n Elve\ia. trupele grece=ti nu pot s[-i prind[. ce a trecut fraudulos frontiera ]n Jugoslavia ]n august 1948 =i care ]n str[in[tate a desf[=urat o activitate du=m[noas[ ]mpotriva RPR. declar[ c[ a cunoscut de la fica lui Leu Vasile. la Gratz. Locotenent: (ss) N. spun`ndu-i c[ el pleac[ ]mpreun[ cu G`ld[u ]n str[in[tate. ministrului de externe al Angliei Eden. proclama\ia va trebui s[ fie semnat[ de conduc[torul arom`nilor. care din cauza ascunzi=urilor muntoase =i alimentarea ce le-o fac satele rom`ne=ti din apropiere. fiind ]n Austria. care a semnat proclama\ia. (fila 296-297) Leu C.(fila 302) 237 . ce se afl[ ]n Turcia. Deasemeni arat[ c[ ]n 1948. Leu Vasile a primit misiunea s[ mearg[ ]n ora=ul Smirna . Cr[ciuna= Silviu =i Magos Olariu Constan\a.Papanace.nearestat[. ]n urma c[rui fapt grupul de partizani arom`ni a fost lichidat. prin care. Pe l`ng[ alte fapte criminale desf[=urate de Leu Vasile ]mpotriva RPR. Papanace i-a f[cut cunoscut lui Leu Vasile c[ ]n mun\ii Macedoniei se afl[ circa 300 de partizani rom`ni. Leu C. din armata generalului Markos. Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces verbal. ]n scopul de a fi prelucrat la ONU.04. d`nd material denaturat cu caracter calomnios ]n mod tenden\ios ]mpotriva RPR. ]ns[ ]nainte de a fi r[sp`ndit[ ]n aceast[ regiune.Turcia.arestat. Asemenea material a dat Pre=edintelui Federa\iei Universale Baptiste din America. }n continuare referatul cuprinde acelea=i date ca =i procesul verbal anterior. ca macedonean. ca cet[\ean rom`n. Ioan . confirm[ cele spuse de B[leanu Alexandru =i arat[ c[ ]n str[in[tate Leu Vasile a fost episcop. Ioan. unde s[ ia contactul cu Hagigogu. (fila 287) Ionescu Hareta . Faptele mai sus ar[tate sunt dovedite prin recunoa=terile ]nvinuitului. Dumitr[=coniu STRICT SECRET Exemplarul nr.'54 REFERAT Privind rezultatul cercet[rilor asupra arestatului: Leu Vasile MOTIVUL AREST{RII: Leu Vasile a fost arestat de c[tre organele unei \[ri prietene =i predat organelor MAI din RPR la data de 4 martie 1953. Ionescu Hareta. conduc[torul rom`nilor macedoneni din Grecia =i s[-l determine pe acesta s[ semneze proclama\ia. }n 1951. ]nainte de a fugi din \ar[ l-a chemat =i pe el. Hagiu Ioan. le cere s[ se predea autorit[\ilor grece=ti. f[c`nd presiuni morale asupra lui Hagigogu. spre 236 cele legale. c[ acesta vorbea la posturile de radio str[ine ]mpotriva RPR. p`n[ la capitolul: CE REZULT{ DIN DECLARA|IILE ALTORA: B[leanu Alexandru . Leu Vasile s-a achitat =i de aceast[ misiune. declar[ c[ Leu Vasile a fost profesor la +coala de Ofi\eri de jandarmi =i confesor al Inspectoratului de Jandarmi. acesta a uneltit contra bunelor rela\ii interna\ionale ale RPR cu alte state. El a preg[tit o proclama\ie. Leu Vasile a ]nfiin\at o organiza\ie studen\easc[ numit[ Rom`nia Mare. cu care a luat contact la Londra ]n 1949 =i altor persoane din conducerea \[rilor imperialiste.nearestat.^ Strict secret 9 aprilie 1954 SE APROB{ ss indescifrabil (loc\iitor de ministru) 19. Teodoru Iosif. Mai =tie c[ a vorbit la radio Londra ]mpotriva RPR. }n acest scop. coroborate cu declara\iile martorilor: Leu Florica. frunta= legionar macedonean. B[leanu Alexandru. cu scopul de a duce ac\iuni du=m[noase ]mpotriva RPR.

Leu Vasile ]n anul 1948. Turcia. dup[ care a trecut ]n Austria. de la care culegea informa\ii pentru IS. unde s-a prezentat la autorit[\ile de ocupa\ie englez[. dup[ care s-a dus la Londra.nearestat[. Puiu Petrescu. rezult[ c[ Leu Vasile ]nainte de ]nceperea r[zboiului antisovietic. fica lui Leu Vasile. CONCLUZII: Din cele ar[tate mai sus. dup[ care a fugit ]n Jugoslavia . s-a dedat la tot felul de ac\iuni ]mpotriva armatei sovietice care-=i ap[rau p[m`ntul Patriei lor. este ar[tat c[ a f[cut o serie de escrocherii. fiind un element fascistantonescian. pentru a ]ntreprinde cu ace=tia ac\iuni ]mpotriva RPR.au fugit din \ar[. =i s-au pus ]n slujba serviciului de informa\ii englez. etc. Iliescu Gheorghe. lu`nd leg[tura cu biserica anglican[. unde a ]ndplinit diferite misiuni ale serviciului de informa\ii englez =i american. (fila 338-340) Magos Olariu Constan\a . venit din Fran\a. +tie c[ Leu Vasile a \inut discursuri la radio BBC. Leu Vasile. la Londra ]mpotriva regimului din RPR =i a scris articole ]n ziarele reac\ionarilor din Apus. ]n declara\iile sale confirm[ cele declarate de Leu Vasile ]n ce prive=te activitatea lui ]n \ar[. lu`nd leg[tura cu fugarii reac\ionari din RPR ca: generalul R[descu. Dup[ 23 august 1944. pe front. sprijinind efectiv r[zboiul de jaf =i cotropire al Patriei Sovietice. }n perioada r[zboiului antisovietic. cu 238 con\inut du=m[nos la adresa RPR.agent englez . sub masca activit[\ii religioase. trec`nd ]n Jugoslavia. arat[ c[ la Paris s-a ]nt`lnit cu Leu Vasile =i a aflat de la acesta c[ ]n anul 1948 a fugit din \ar[.condamnat[. ajuns ]n Austria. }n Austria a luat contact cu fugarii rom`ni nou veni\i din \ar[. fost ]n Fran\a.arestat. (fila 316-317) Leu Florica . Totodat[ a luat leg[tura cu fugarii rom`ni cu care a ]ntreprins o serie de ac\iuni ]mpotriva t`n[rului nostru stat democrat popular. Horia Sima. A ]nfiin\at episcopia ortodox[-rom`n[ din Europa Apusean[. A f[cut c[l[torii ]n Italia. A dus o propagand[ de=[n\at[ =i a ]ntreprins tot felul de ac\iuni m`r=ave ]mpotriva Statului Sovietic. care ]l sprijinea pe Leu Vasile ]n toate ac\iunile sale ]mpotriva Statului Rom`n. cu ajutorul c[ruia Leu Vasile a fost ales episcop al fugarilor rom`ni din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. etc. Av`nd pa=aport englez. pentru a-=i continua activitatea sa criminal[ ]mpotriva t`n[rului stat. (fila 330-332) Cr[ciuna= Silviu .Austria. }n 1949. dup[ ce a fugit din \ar[ ]n str[in[tate a fost ales episcop =i f[cea propagand[ ]mpotriva RPR. I-a. Leu Vasile. O parte din declara\iile f[cute de Leu Vasile sunt confirmate prin verific[rile f[cute la D. Jerusalim. c[ a fost episcop =i a f[cut c[l[torii ]n Anglia. Deasemeni. pentru care a fost condamnat. Liban. ]mpreun[ cu G`ld[u Florian . Fran\a. apoi la Londra unde =i-a stabilit sediul. REZULTATUL DE LA FI+E: La fi=e este cunoscut c[ av`nd leg[turi cu organiza\ia legionar[.nearestat. Austria. ]mp[r\ea ajutoare americane pentru fugarii rom`ni din Austria =i lua contact cu diferi\i fugari reac\ionari rom`ni. func\ion`nd la Inspectoratul de Jandarmi. de acolo a plecat la Geneva la Consiliul Ecumenic. a simulat un ]nec la Constan\a. a dus o activitate criminal[ ]mpotriva lupt[torilor progresi=ti =i a PCR. a declarat c[ cunoa=te despre acesta c[ a plecat din \ar[ ]mpreun[ cu G`ld[u Florian cu sprijinul Inteligence Service-ului. Germania Occidental[.Hagiu Ioan . fiind cercetat[ cu privire la Leu Vasile. pentru a i se pierde urma. Anglia. A fost episcop al fugarilor rom`ni din Europa Apusean[ =i \inea leg[tura cu Consiliul Ecumenic. Grecia. 239 . ]n declara\ia sa arat[ c[ Leu Vasile. Leu Vasile a trecut dintr-o \ar[ capitalist[ ]n alta. Acolo a furnizat diferite informa\ii cu caracter de spionaj organelor UDB. etc. ]n cercet[ri nu a recunoscut acest lucru. zona englez[. iar ]n str[in[tate arat[ c[ Leu Vasile a dus o activitate ]mpotriva RPR. pentru care a fost de mai multe ori decorat cu decora\ii fascistoantonesciene.

(ss) colonel Fr. Dumitr[=coniu De acord +eful direc\iei. data 22 apr. (ss) c[pitan D.(ss) locotenent N. STRICT SECRET REFERAT (de ]ncheiere a cercet[rilor) Data 15 aprilie 1954 }n urma studierii dosarului de anchet[ nr. Fa\[ de cele de mai sus PROPUNEM: Ca arestatul Leu Vasile s[ fie deferit Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti. Beck =i m-am internat ]n spital unde am stat p`n[ ]n august 1952. la 16 august 1952) =i predat organelor MAI din RPR la data de 4 martie 1953>. la instan\a de judecat[. ca =i mentalitatea totalitarist[ a autorilor s[i.. c`t de m`r=av[ ar fi fost ea. scenariul apare grosolan =i lipsit de subtilit[\i. Semn[tura arestatului: V. Semn[tura anchetatorului ss indescifrabil <DE ACORD>. unde m-am ocupat de ]ngrijirea s[n[t[\ii mele ]ns[ neav`nd condi\iuni de tratament optime am plecat la Gratz la clinica prof. min }ntrebare: Arat[ activitatea d-tale dup[ ce ai plecat din Orientul Apropiat? R[spuns: Am plecat din Beyruth la Roma. referatul Direc\iei a 8-a a MAI ]l face confirm`nd c[ <Leu Vasile a fost arestat de c[tre organele unei \[ri prietene (n. min > s-a terminat la ora 12 =i .A f[cut o propagand[ de=[n\at[. Marinache Anchetator prim. Dup[ ce am ie=it din spital mi-am f[cut programul de a pleca ]n Genova la o c[s[torie a unui rom`n fost mecanic ]n marina 241 . Din aceste documente.n. Proces-Verbal de interogator 1 martie 1954 Ora=ul Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i .. cine a contribuit la ]nf[ptuirea ei. plin[ de calomnii ]mpotriva Statului nostru la posturile de radio din \[rile pe unde a umblat =i ]n presa reac\ionar[ a fugarilor rom`ni din str[in[tate. mai ales. 71 deschis ]mpotriva arestatului Leu Vasile am constatat c[ activitatea criminal[ a aresatatului Leu Vasile este dovedit[ prin materialul rezultat din cercet[rile preliminare. Leu Vasile nu s-a dat ]n l[turi de la nici o ac\iune ]ndreptat[ ]mpotriva RPR =i a URSS. cu alte cuvinte s[ vedem cum rezult[ din documente <marele ajutor sovietic> dat <tinerei RPR> ]n elaborarea =i realizarea scenariului prin care spiritualitatea noastr[ . Butyka.. fapt ce rezult[ din ]ns[=i declara\iile sale. Cuprinsul prezentului referat va fi adus la cuno=tin\[ arestatului. s[ vedem cum s-a f[cut aceast[ <arestare> =i. Leu. iar ca urmare dispunem ]ncheierea cercet[rilor din dosarul de fa\[ =i transmiterea dosarului de acuzare al arestatului Leu Vasile prin Procuror. De acord +eful serviciului..adic[ exact ceea ce conteaz[ mai mult =i este mai obligatoriu de respectat ]n omenirea contemporan[ trebuia anihilat[ sau st`lcit[ dup[ model sovietic. spre deosebire de celelalte documente. Semn[tura Organului de anchet[ ss indescifrabil Am luat cuno=tin\[ de con\inutul prezentului referat. 1954 240 Capitolul XII R{PIREA Referitor la precizarea pe care.

militar[ rom`n[ Mih[ilescu =i apoi s[ m[ duc la Paris unde hot[r`sem s[ fixez sediul episcopiei. Probabil c[ pe strad[ era scandal. c[ procesul =i celelalte se termin[ repede. Am aprobat cele spuse de grec. am fost dobor`t. unde mi s-a f[cut o injec\ie =i apoi m-am trezit ]ntr-un apartament necunoscut. unde au continuat cercet[rile. La jum[tatea bulevardului ]n apropierea g[rii. de poli\ie. }ntrebare: D-ta ai ar[tat c[ trebuia s[ mergi ]n Italia. S-au ]nceput verific[ri. unde o persoan[ m[ zg`l\`ia =i-mi spunea c[ trebuie s[ fugim c[ vine poli\ia. Acolo am fost cercetat de c[tre un colonel rus. La Moscova eram a=a de ]ncurcat p`n[ c`nd au venit cei trei ofi\eri. c[ aceast[ pl[nuire era pus[ la cale de mai demult. Atunci aveam impresia c[ ]n Rusia se termin[ u=or. Mi s-a pus ]n fa\[ c[ a= fi fost ]n Finlanda. c[ am f[cut preparative. Din ora= m[ ]ntorceam ]n gar[ pe la orele 10-11 1/2. R[spuns: +tiu c[ ]n ziua de 15 august 1952 am fost la biseric[ ]n Gratz. Iar cele trei le-am luat cu mine =i la Bruk le-am pus la bagajele de m`n[. }ntrebare: Pentru ce ai fost d-ta la Viena sau pentru ce trebuia s[ mergi? R[spuns: Nu ]mi este clar acest capitol =i nu pot s[ dau nici un r[spuns clar. Eu am plecat din Gratz cu bagajele =i am venit p`n[ la Bruk pentru a lua expresul care trecea pe la orele 24. }nt`i mi s-au cerut date asupra persoanei mele. }n curte. am ]nceput s[ m[ dezmeticesc. Am depozitat bagajele la Bruk ]n gar[ =i am luat cu mine 242 doar servieta de nylon. Eu am luat biletul =i am plecat la Bruk unde a=teptam trenul de Viena-Roma. C`nd am ie=it pe strad[. care au cules probe. am avut 3 geamantane mici ]n care aveam haine curate =i biserice=ti. Pe urm[ a ]nceput seria anchetelor. }ntrebare: Cu ce trebuia s[ mergi ]n Italia? R[spuns: }n Italia trebuia s[ merg cu trenul pe traseul GratzBruk-Roma. Mi-a spus c[ suntem ]n Viena sectorul rus. cu barb[ mare. de=i eu nu =tiu cum. precum c[ a= fi avut inten\ia de a fura ni=te documente =i valori. unde era Rautu. arhiva episcopiei =i un geamantan mare cu ve=mintele =i obiectele de slujb[ pe care le-am dat la colet[rie pentru Genova. introdus ]ntr-o ma=in[. Pe urm[ m-am trezit ]ntr-un spital austriac. mi-am dat seama c[ sunt ]n Viena. lengerie. }ntrebare: C`nd ai ajuns la Bruk? R[spuns: Am ajuns ]n aceea=i zi seara =i am stat 2-3 ore a=tept`nd expresul de la Viena. de unde sunt. pe grec ]l chema Alexandri. un avion m-a trimis la Moscova. doream ca s[ m[ fixez definitiv la R[utu ]n Sudul Fran\ei. El a fugit =i m-a p[r[sit. S-a fr[m`ntat apoi Orientul Mijlociu. Am plecat din Gratz ]mbr[cat ]n haine civile. A doua zi. pentru a m`nca ceva ]n ora=. confrunt[ri de date. M-au l[murit c`nd am ajuns la ]nchisoarea din Baden. Din Gratz am plecat singur. Arat[ am[nun\it c`nd ai plecat din Gratz. iar a doua zi dup[ mas[ am luat bilet de voiaj p`n[ la Cannes ]n Fran\a. mi-a 243 . dar pe urm[ m-am trezit la Moscova. Mi-au pus ]n fa\[ declara\iile unui grec. cum am ajuns la Viena. Declara\ia din 13 aprilie 1953 De la Gratz m-am preg[tit pentru plecarea ]n Fran\a. Disperat am ]nghi\it somniferele pe care le de\ineam asupra mea. c[ a= fi avut misiunea din partea I.S. c[ a= fi f[cut declara\ii pe care le-a= fi semnat. care a f[cut ancheta asupra identit[\ii mele. Pentru mine nu este clar dac[ acolo la Bruk am fost arestat sau am plecat eu ]ntre timp la Viena de unde am fost arestat. Colonelul mi s-a adresat ]ntr-o fran\uzeasc[ impecabil[. S-au trimis oameni la fa\a locului pentru verific[ri. ba chiar am inventat despre =coala de la Oxford. Am intrat la a doua poart[ ]n[untru ]ntr-un subsol. c[r\i. dar s-a adeverit c[ nu. ]nconjurat de c`\iva medici. Mi s-a explicat c[ ]nt`i am fost dus la o Circ.

Dac[ nu-mi f[ceau injec\ia ]n picior. La Moscova am cerut o confruntare cu Alexandri. era tuns. sus\inea c[ l-am angajat. La Bruk era s`mb[t[ seara ]n 16 august 1952. dar era prea t`rziu. a sus\inut c[ m[ cunoa=te. Glasul acestui grec nu l-am mai auzit. iar de acolo cu ma=ina p`n[ la Reni. }n fa\a Tribunalului nu am mai ap[rut. Declara\iile date de Cr[ciuna= =i Neam\u. Nu-mi dau seama cum am ajuns ]n acea ma=in[. pentru a verifica afirma\iile mele. Finlanda. Deasemeni sus\inea c[ la Bruk am stat ]mpreun[ la un hotel. dar c[ nu am nici un amestec ]n problema Orientului Mijlociu. un angajat. Aceste pastile le foloseam pentru somn. am venit ]ntr-un jeep. Eu l-am v[zut prima dat[ ]n cas[ c`nd m-am trezit. Neam\u. Aceste date le-am cunoscut. la o ]nchisoare. Cred c[ la Viena am ajuns la aproximativ dou[ zile. unde mi-am tuns barba =i vopsit p[rul. c[ i-a= fi dat ni=te acte false =i c[ am mers ]mpreun[ de la Gratz la Bruk. El sus\inea c[ m[ cunoa=te bine. am fost trimis spre Rom`nia. Ultima dat[ lam v[zut la Baden pe sc[ri. }n declara\iile lui. eu poate sc[pam de ei. care cuno=tea limba rom`n[. Acolo l-am putut fixa mai bine la mas[ (masa se lua ]ntr-o singur[ sal[ comun[). Cred c[ unele au fost f[cute la Viena =i altele la Baden. reiese c[ eu l-am angajat pe el ca s[ lucreze. luni sear[ 18 august 1952. De al Prut p`n[ la Bucure=ti. Procurorul. Din declara\iile lui Alexandri. M-am ]mboln[vit. ]ntr-un vagon-dub[. }n ma=in[ am strigat. apoi la Ismail. c[ acolo i-a= fi fixat ziua =i ora c`nd s[ vin[ la Gratz. Nu =tiu de cine am fost arestat. Vasiu. fiindu-mi anterior prezentat de c[tre un macedonean ]ntr-un mic or[=el de l`ng[ Salzburg. c`nd am fost predat autorit[\ilor rom`ne. Nu s-a oprit p`n[ la Bucure=ti. cineva din \ar[ =i un maior Panov. }n Austria am fost anchetat prima dat[ de un ofi\er rus civil (ei 245 . m-am trezit f[r[ barb[ =i cu p[rul vopsit ro=-castaniu. pentru c[ el le-a dat ]n dou[ r`nduri. El dorea s[ arate c[ a fost doar o simpl[ victim[. }n loc s[ m[ duc spre judecat[. am fost tot timpul singur. scopurile. c[ am fost la el ]n ora=ul unde locuia l`ng[ Salzburg. care era ofi\er de justi\ie. de la Gratz la Bruk. }n Austria. c[ eu am fost ini\iatorul tuturor ac\iunilor. c[ la Viena am cump[rat instrumente pentru spart case de fier. adic[ la 20 august. nu =tiu ce s-a ]nt`mplat cu mine. apoi ]n curte =i apoi la ]nchisoarea Comandamentului rus. trecerea frontierei ]n Viena. Nu am avut posibilitatea de a vorbi cu el. apoi peste Prut. iar la Viena. Ancheta a fost dirijat[ de un colonel. c`t =i contra durerilor de cap. La 244 spitalul din Viena. Nu i-am citit toate declara\iile. reiese c[ am fost arestat de austrieci. Pe acolo nu era lume. Mi s-a prezentat un dosar gros. pentru c[ peste tot unde intram ]ntr-o ]nchisoare se semnau ni=te acte. }ntrebare: Cum era\i ]mbr[cat c`nd a\i plecat s[ m`nca\i la restaurantul din Bruk? R[spuns: }n negru. Din ]ntregul dosar care trebuia s[ intre ]n justi\ie au c[zut (multe date) r[m`n`nd numai despre activitatea mea du=m[noas[. altul ]n Extremul Orient =i altul ]n Rom`nia. A doua oar[ m-am trezit peste dou[ zile. }ntre 18 =i 19 august. a trimis trei ofi\eri care au plecat unul la Viena. nu m[ a=teptam la a=a ceva. unde am stat o s[pt[m`n[. am citit mai mult declara\iile lui Neam\u. Din declara\iile lui. faptul c[ am cunoscut pe Knezovici. Chi=in[u. le-am citit cu lupa. p`n[ la Odesa unde am stat 2 zile. dar nu mi s-a acceptat aceast[ dorin\[. P`n[ a lua pastilele (cele 20 de somnifere) am trecut ]ntr-un gang.spus c[ este ceea ce am declarat eu c[ sunt du=man al regimului comunist. Pastilele le \ineam ]n buzunarul de la ceas (pantalon). Grecul Alexandri. Nu-mi mai amintesc dar =tiu c[ a dat o serie de detalii. i-am dat arvun[. ]nc[ cu doi ani ]nainte. c[ i-am ar[tat casa b[tr`nei croitorese (nu =tiu numele).

L-am folosit pe linie de biseric[ =i m-a ]nso\it la diferite slujbe ca dasc[l. Am verificat acest lucru ]n tren de la Odesa p`n[ la Ismail. deoarece eu nu cuno=team limba german[. Ofi\erul nu a negat.]nainte de redactarea ordonan\ei . Manoilof. nu mi-am revenit dec`t la Baden. El este cunoascut ]n Austria sub numele de Plopeanu. care m-au vizitat la Clinica Dr. Din 1946. Nici acest ofi\er nu a negat acest lucru. am apelat la un alt rom`n anume Manoilov. Dup[ o lun[ sau o lun[ jum[tate. ]ntreb`ndu-m[ c[ de unde =tiu c[ fiica mea care este cet[\ean[ rom`nc[ a fost ]n Rusia. nu s-a mai f[cut nici hirotonirea lui. A doua zi un colonel a venit =i m-a anchetat. S-a discutat c`ndva cu d`nsul problema hirotonirii sale ca preot pentru Graz. am cerut ofi\erului care m[ ]nso\ea ]n trenul de la Odesa la Ismail. El mi-a spus c[ acolo unde am fost. ]ntruc`t risc[ s[-=i piard[ p`inea pe care o are la Graz. c`nd maiorul Panov. ci mi-a confirmat. rug`ndu-l s[ vin[ pe la mine pentru a-mi ajuta s[ fac unele cump[r[turi. centru militar englez. Ultima dat[ c`nd am fost la Graz am vorbit cu V[c[rescu. De pe urma acestui furt. A doua confirmare a fost la Ismail ]n discu\ia avut[ cu un maior. Am f[cut ]mpreun[ cump[r[turile necesare dup[ care voiam s[ ne oprim la o cofet[rie ]n centrul Graz-ului. Acest +tef[nescu este un legionar simist. A doua oar[ am v[zut-o la ]nchisoare la Odesa. s-a putut stabili ]n Fran\a. Din avion am remarcat chiar Kremlinul. c`nd plecasem din Moscova spre Odesa =i a trecut prin fa\a cabinei mele. De aici am plecat la Moscova. la o mas[. de Viena.. }ntruc`t c[s[toria nu a mai avut loc. Din alimentele pe care le primisem de la Moscova. zona englez[. La Moscova am dedus c[ fiica mea este acolo. La Moscova am stat cu un ziarist francez. Eu nu am fost clar. Declara\ia din 24 mai 1953 Un alt fapt semnificativ: Afl`ndu-m[ tot ]n clinic[ la Graz. Acestui maior i-am spus acela=i lucru ca s[ dea m`ncarea mea fiicei mele. ]n momentul c`nd ]mi aduceau masa. Declara\ia din 15 aprilie 1953 }ntrebare: +tiai c[ Ioachim V[c[rescu este agent englez? R[spuns: Da. Teodoru a avut multe nepl[ceri =i numai datorit[ faptului c[ avea unele cuno=tin\e la Paris. este Baden. ]ntruc`t era vorba s[ se c[s[toreasc[ cu o rom`nc[.m-a ]ntrebat r`z`nd dac[ nu am vreo dorin\[ =i atunci mi-am amintit de fiica mea. care m-a vizitat la clinic[. Teodoru. Dup[ refuzul lui V[c[rescu de a m[ ajuta ]n ceea ce prive=te cump[r[turile..nu utilizeaz[ sistemul ochelarilor). el este stabilit la Klagenfurt. =i cu toate acestea la ]nceput am fost ]n foarte bune raporturi cu d`nsul. Beck. un ora= din Austria. Aici. Zaborodnic =i alte persoane. s[ le dea fetei mele care se afla ]n tren. adic[ ]n localitatea de la 30 km. V[c[rescu singur mi-a spus c[ nu mai poate ie=i cu mine ]n ora=. Am spus c[ poate nici fiicei mele nu i-ar face pl[cere s[ m[ vad[. 247 . vine V[c[rescu la mine =i scuz`ndu-se pentru ]nt`rziere. care ]n acea vreme era condus de Dr. }n 1948 . am trimis printr-un om de serviciu de la clinic[ o scrisoare lui Ioachim V[c[rescu. Din felul cum se duceau discu\iile dintre V[c[rescu =i Plopeanu. I-am spus c[ este liber s[ fac[ cum crede c[ este mai bine =i ne-am desp[r\it. }ntrebare: Cu ce persoane ai luat contact ]nainte de a pleca din Graz spre Bruck? R[spuns: Voitek. ]ntruc`t risc[ s[-=i pierd[ p`inea. La Moscova mi s-a spus c[ sunt ]n ]nchisoarea Lublianka din Moscova. ]mi spune c[ el suflete=te este al[turi de mine. era Ioachim V[c[rescu ]mpreun[ cu unul numit +tef[nescu. Dup[ ruperea 246 raporturilor mele cu englezii. dar nu mai poate apare cu mine ]n public. c[ruia i-am spus peripe\iile mele. Eu am v[zut-o ]n tren.a furat de la Salsburg actele Caroman-ului.mi se pare .

Bucure=ti. v[ rog s[ verifica\i dac[. pentru mutarea preotului de la Viena la Salzburg. Ea mi-a vorbit c[ la Badhall exist[ o vil[ care are un nume rom`nesc . Localitatea Badhall ]mi era cunoscut[ din auzite de la Eugenia Hatter. eu repet rug[mintea mea ca dv. ]n august 1952. Declara\ia din 14 aprilie 1953: A doua persoan[ este Eugenia Hatter. ]ntruc`t a intervenit r[pirea mea.mi-am dat seama c[ ]ntre ei existau bune rela\ii de prietenie. Ajung`nd ]n dreptul vilei <Bukarest>. au ]ntors imediat capul.Bukarest . C`nd am rev[zut-o pe dna. c[s[torit[ cu un austriac. l-am v[zut pe V[c[rescu ]nso\it de +tef[nescu. ]mi scrisese o scrisoare ]n care ]mi spunea s[ ne ]nt`lnim la Badhall.=i c[ ]n aceast[ vil[ ea are multe cuno=tin\e.am v[zut la ghi=eu pe +tef[nescu. fiind la biroul de voiaj din Graz . N-am mai putut urm[ri aceast[ chestiune. Plantelor . i-am spus c[ ]mi pare cam suspect faptul c[ Racocea nu mai pleac[ din Viena. Verificarea acestor lucruri m[ vor l[muri asupra unor probleme la care g`ndesc =i pe care vreau s[ le l[muresc. Pe V[c[rescu ]mpreun[ cu +tef[nescu. Hatter s[ discute aceast[ problem[ cu Racocea. ]n iarna anului 1951. o rugasem pe dna. Hatter la Graz. Discu\iile pe aceast[ tem[ au durat vreo jum[tate de an =i ]n cele din urm[ dna. Pentru l[murirea altor probleme. Pe aceast[ Eugenia Hatter am cunoscut-o ]n 1950 la Salzburg. ]ntruc`t urma s[ plec ]n Italia.nu-mi amintesc num[rul. Hatter c[ ar vrea s[ se mute din Viena =i pentru c[ eu nu aveam preot la Salzburg. z[rindu-m[. f[c`ndu-se c[ nu m[ v[d. nu putea lipsi de la magazin prea mult timp. urm`nd ca ]n locul lui la biserica din Viena s[ vin[ preotul Vasilovschi. recomandat[ de maiorul Florescu. La acea vreme. am g[sit o scrisoare trimis[ de Eugenia Hatter. pentru a m[ ]nt`lni cu Bercu =i Bi=of. i-am mai ]nt`lnit la Badhall. ]n Austria. Amintindu-mi c[ Eugenia Hatter ]mi spusese c[ la aceast[ vil[ are ni=te prieteni. ]mpreun[ cu Bercu =i Bi=of. }mi amintesc c[ o rugasem pe Eugenia Hatter s[ cumpere pentru fiica mea unele lucruri de ]mbr[c[minte. care are un magazin de ]nc[l\[minte ]n Viena. i-am r[spuns spun`ndu-i ca s[ trimit[ pachetul pentru fiica mea pe numele Magda +tef[nescu. am rugat pe Bercu =i Bi=of s[ vad[ ce este cu aceast[ vil[. Nu m-am dus la Badhall atunci. Re]ntorc`ndu-m[ la Londra. o ardeleanc[. str. un or[=el ]n Austria ]n apropierea zonei ruse. 249 . }n alt[ ordine de idei. Am plecat la Badhall ]n august 1952. sectorul rus. printre care =i o pereche de pantofi =i nu =tiu dac[ ea a trimis acest pachet fiicei mele. Aceasta. s[ verifica\i dac[ preotul Racocea a dus ]n 1951 tratative cu Eugenia Hatter. prin care m[ anun\a c[ nu mai poate pleca ]n RPR. Mai relatez un fapt care arat[ c[ +tef[nescu era pe urmele mele: }n august 1952. deoarece era mai aproape de Viena. Acesta s-a interesat la cass[ s[ vad[ pentru ce localitae am scos eu bilet. ]ntruc`t avea un magazin de ]nc[l\[minte la Viena =i fiind sezon de cump[rare.Fran\a . a existat 248 la Istanbul un consul rom`n de orign[ armean. Ace=tia. Ea alesese acest or[=el. Racocea f[cuse afirma\ii fa\[ de dna. care se aflau ]n aceast[ localitate. Am profitat de aceast[ ocazie =i i-am dat vreo 2-3000 de shilingi ca s[ cumpere ceva lucruri de ]mbr[c[minte =i s[ le trimit[ fiicei mele la Bucure=ti. Hatter mi-a comunicat c[ Racocea nu mai dorea s[ se mute la Salzburg. La aceast[ scrisoare.unde mi-am scos bilet pentru Cannes . Cu dna. ea ]=i scosese un pa=aport pentru a veni ]n \ar[ spre a-=i vedea rudele. Hatter am mai discutat ]n leg[tur[ cu mutarea preotului Racocea de la Viena la Salzburg. de care nu voia s[ se dep[rteze. ]n 1951.

pentru faptul c[ trecuse la ortodoxism prin c[s[torie =i m[ ruga ]n scrisoare ca s[ fac rug[ciuni pentru iertarea p[catelor ei. C`nd eram ]n clinic[ la Graz. indic`ndu-mi Fran\a sau Italia. }n aceast[ camer[ nu intra dec`t o b[tr`n[ c[lug[ri\[ care f[cea cur[\enie. Hatter s[-\i u=ureze coresponden\a cu fiica d-tale? R[spuns: Da. }ntrebare: Ai trimis bani fiicei d-tale ]n \ar[? R[spuns: Da. am rugat-o verbal c`nd trebuia s[ plece ]n \ar[. ]n care am discutat problema preotului Racocea =i problema ajutor[rii fiicei mele. am avut raporturi obi=nuite ca =i cu to\i emigran\ii rom`ni. Aceast[ scrisoare am citit-o aproape de o sut[ de ori =i am ar[tat-o =i altora. Regina ]mi mai spunea ]n scrisoare c[. 250 So\ia sa ]l rugase ca. bolnav =i f[r[ bani. a f[cut o curs[ la Paris. Scrisoarea avea dou[ p[r\i: ]n prima parte se putea vedea clar influen\a bigotismului catolic asupra acestei femei culte. Cu aceast[ doamn[. aveam o camer[ de clasa I. am fost vizitat de Eugenia Hatter. }ntrebare: Pentru ce servicii ai utilizat-o pe dna. de=i nici ea nu st[ prea str[lucit materialice=te. Ast[zi. stabilit[ de mai mult[ vreme ]n Austria. Iat[ ]mprejur[rile: La clinica din Graz. Hatter? R[spuns: }n total vreo 5-6 scrisori. Ea m[ sf[tuia ca.Declara\ia din 15 apriie 1953: }ntrebare: C`te scrisori a\i scris dnei. Nu am urm[rit alte obiective cu dna. }ntrebare: Cine este dna. 251 . pentru c[ nu doream s[ agravez situa\ia acestei fiin\e nenorocite. comandorul Udri\chi. Ea se temea s[ nu fie blestemat[ de Dumnezeu =i de Pap[. aceste scrisori mi-au disp[rut. unde a dus ni=te negustori arabi. dup[ o lung[ g`ndire =i meditare. Fiind ]n clinic[. pe care o consideram mai aproape pentru c[ ]mi f[cuse unele servicii. o femeie care f[cuse r[zboiul ca ofi\er ]n armata american[. care este aviator la o societate aerian[ libanez[. legat de aceasta. ]n v`rst[ de aproximativ 50 ani. capitolul Viena ]mi apare clar =i anume: Pe c`nd m[ aflam la clinic[ la Beyruth. P[stram scrisoarea ]n portmoneul meu. Hatter este o rom`nc[ originar[ din Ardeal. Hatter =i cum arat[ aceasta? R[spuns: Dna. m[ va ajuta. ajuns la Paris. problema ajutor[rii fiicei mele. Declara\ie din 24 mai 1953: Vreau s[ aduc unele l[muriri asupra capitolului VIENA cu ]ntreaga aventur[ care a avut loc. Aceast[ pozi\ie am adoptat-o ]nc[ la Moscova. Era c[s[torit[ cu un austriac care era proprietarul unui magazin de ]nc[l\[minte =i care. Pe plic era conturul Rom`niei =i avea emblema lui Mihai. cu care a discutat =i c[reia i-a spus c[ eu m[ g[sesc la Beyruth. ]mpreun[ cu ultima scrisoare pe care o aveam de la tata. a fost problema plec[rii ei ]n \ar[ =i. duc`ndu-se la clinica indicat[ de so\ia sa. s[ se intereseze la o clinic[ ginecologic[ despre tratarea unei boli femeie=ti. deoarece acolo mi-am dat seama c[ a coresponda cu \ara =i a trimite bani ]nseamn[ o culp[. s[ m[ stabilesc ]ntr-o \ar[ de sector american. Hatter? R[spuns: C`nd am cunoscut-o. Camera avea o singur[ comunicare =i era desp[r\it[ de restul camerelor printr-un mic coridor. Alt serviciu a fost acela ]n leg[tur[ cu preotul Racocea. dac[ voi mai fi ]n situa\ii materiale grele. Portmoneul cu actele mele =i cele dou[ scrisori erau ]n sertarul noptierei. Hatter. dup[ ce m[ voi ]ns[n[to=i. }ntrebare: Recuno=ti c[ ai cerut dnei. unde st[team singur. am fost chemat de doctor pentru a-mi face tratamentul medical. cu o experien\[ de via\[. era internat ]ntrun spital. cu care tratam problema aducerii preotului Racocea de la Viena la Salzburg. so\ia lui Mihai. Regina mi-a trimis prin Udri\chi o scrisoare =i 1. fiind alcoolic. }n timp ce Eugenia Hatter se afla ]n camera mea. s-a ]nt`lnit acolo cu regina Ana.000 dolari. Udri\chi. am trimis =i nu am spus acest lucru de la ]nceput. s[ m[ adresez ei direct =i.

neput`nd adormi. for\ate evident =i neplauzibile ]n fa\a oric[rui act de justi\ie adev[rat. }n fa\a acestei situa\ii. pus[ la cale cu agen\i tic[lo=i\i. c`t =i pentru englezi =i c[ ea a fost pus[ la cale s[ m[ atrag[ pe mine ]n curs[ spun`ndu-mi c[ pleac[ ]n Rom`nia. t`n[rul de care am vorbit mai sus. acesta mi-a spus c[ Eugenia Hatter ar fi un agent dublu care ar lucra =i pentru ru=i sau pentru rom`ni. Tot la Moscova. care ]n acela=i timp era unul din v`rfurile serviciului de spionaj francez pentru 252 Polonia =i cu care. Pentru l[murirea acestui capitol. slab.. m[ aflam ]ntr-o camer[ ]mpreun[ cu un t`n[r care m[ zg`l\`ia spun`ndu-mi s[ cobor`m ]ntruc`t vine poli\ia s[ ne aresteze. am c[utat cele dou[ scrisori pentru a le reciti. Eugenia Hatter se g[sea ]n fundul camerei citind un ziar. Nu este vorba nici m[car de un scenariu palpitant. Urmeaz[ ca dv. }n leg[tur[ cu t`n[rul despre care am mai vorbit. discut`nd capitolul Bruck-Viena. C`nd m-am ]ntors de la tratament. Hatter. Ce altceva s-ar putea remarca ]n ]ncheierea acestui capitol dec`t leg[turile grosolane. vreau s[ ar[t c[ atunci c`nd mam trezit. Camera ]n care m-am trezit ]mpreun[ cu grecul. }n orice caz. Cobor`nd ]n strad[. A= vrea s[ adaug c[ ]n ]nchisoare la Moscova. Seara. am citit o declara\ie dat[ de un oarecare Olaru. a dat =i el o declara\ie pe care am citit-o plin[ de inven\ii =i de lucruri care nu-mi apar\in.]n instruc\ia care s-a f[cut atunci. }n aceste declara\ii. Cu toate cercet[rile care s-au f[cut la clinic[. a= avea o rug[minte: s[ verifica\i dac[ dna. Hatter a declarat c[ eu sunt un dement =i un iresponsabil =i c[ eu am fost la acea b[tr`n[ pentru a s[v`r=i un furt. De atunci nu l-am mai v[zut. Hatter . dar nu leam mai g[sit. Ce inven\ie mai stu253 . Hatter a trimis pachetul cu haine =i pantofi fiicei mele =i dac[ ]n 1950. Pe de alt[ parte. l[s`nd-o pe Eugenia Hatter singur[. am ]ncercat s[ m[ sinucid lu`nd 20 de pastile de somnalin pe care le aveam ]n buzunarul unde-mi \ineam ceasul. Declara\ia din 15 aprilie 1953 }ntrebare: C`nd te-ai mai ]nt`lnit cu grecul. ci de o crim[ prin act pirateresc. am stat ]mpreun[ cu un ziarist francez. Am continuat discu\iile cu ea. adic[ cu acel t`n[r de care ai mai vorbit? R[spuns: L-am v[zut o dat[ la Viena sau la Baden. +tiu c[ atunci era tuns. apar\inea sau era domiciliul unei b[tr`ne croitorese prieten[ cu dna. cred c[ nici Racocea nu este ostil ru=ilor. urm`nd ca dup[ s[v`r=irea faptului s[-i dau restul =i alte lucruri pe care nu mi le mai amintesc. dar practicate cu nep[sarea de meseria= prost pe care-l acoper[ for\a tancurilor. am observat uniforme militare austriace =i ruse=ti =i mi-am dat seama c[ m[ aflu ]n Sectorul Sovietic al Vienei.Am lipsit din camer[ circa 15-20 minute. pentru a vedea ce este cu aceast[ femeie. capitolul Viena pentru mine r[m`ne o problem[ pe care nu o pot descurca. a= vrea s[ spun c[ nu mi-i cunoscut =i nu l-am mai v[zut niciodat[ ]n via\a mea. Am citit ]ns[ la Moscova declara\iile lui ]n rom`ne=te. Declara\ia din 14 aprilie 1953: Revenind la perioada Viena. cu p[rul =aten dat peste cap. Voind s[ mai cer unele explica\ii de la t`n[rul care cobor`se cu mine. am luat masa ]mpreun[ =i apoi ea a plecat. la Viena. Olaru pe care nici nu l-am cunoscut niciodat[. acest t`n[r spunea c[ m-a cunoscut mai de mult. c[ iam propus s[ comitem o crim[ pentru care i-a= fi dat o sum[ de bani drept avans. a dus timp de c`teva luni tratative cu preotul Racocea (pentru mutarea de la Viena la Salzburg). a reie=it c[ dna. El era de statur[ mijlocie. nu sa putut da de urma scrisorilor. c`nd eram ]n ]nchisoare. ]ntruc`t t`n[rul fugise =i atunci eu am intrat ]ntr-o ]nc[pere vecin[ printr-un gang de unde observam strada =i militarii austriaci =i ru=i care erau pe acolo. Cr[ciuna= spunea ]n acea declara\ie c[ eu a= fi ad[postit ni=te material =i muni\ii ]n \ar[ =i alte inven\ii de ale sale. dac[ vre\i s[ verifica\i =i pe dna. nu am putut face acest lucru.

poate. Nu s-a ob\inut nici un ecou. Pentru ca nu cumva s[ fie trimis la Moscova vreun altul =i r[pitorii s[ fie siguri c[ nu vor fi be=teli\i de =efii lor. Cert lucru c[ s-au pus ]n mi=care ni=te tr[d[tori de profesie =i mijlocul clasic al adormirii celui r[pit pentru a-l duce ]ntr-un loc unde s[ po\i oficializa r[pirea printr-o arestare. iar lor nu le mai r[m`nea dec`t s[-=i ]mpu=te victima. datorit[ accentelor grave ale acestei c[r\i. ci este suit repede ]n avion =i trimis la Moscova. +i nu =i-au pus. e prieten[ cu urm[ritoarea lui?! +i unde? }n sectorul sovietic al Vienei unde el n-a c[lcat nici o dat[ =tiind c[-i e fatal. Cert lucru c[ a existat o mic[ jen[ fa\[ de poli\ia austriac[ la m[rturia c[reia trebuia apelat. o =i cuno=teau din mediatizarea la care ajunsese din bel=ug.. fiind ei ]n=i=i lipsi\i de moral[.pid[ dec`t de a spune c[ un om cu preocup[rile politice =i spirituale pe care le-am v[zut pune la cale o spargere la o croitoreas[ care. ]ntr-adev[r.poate ]nc[ o r[pire. L-au stors la Moscova de tot ce credeau c[ pot scoate de la el =i l-au trimis la Bucure=ti cu rechizitoriul gata f[cut. Aici. Atunci r[pitorii. pl[titorul se duce cu el ]n sectorul sovietic =i intr[ chiar ]n casa croitoresei ca =i cum i-ar fi ho\ului tovar[= =i nu patron !. nici m[car ]ntrebarea dac[ cineva va putea crede c[ un episcop al emigra\iei ostile comunismului ar c[lca de bun[ voie ]ntr-un sector controlat de sovietici. din ma=ina ]n care l-au adormit. ea nefiind chiar subaltern[ ]n condi\iile de ocupa\ie din 1952. dac[ =i aparatul de provocare are oameni preg[ti\i tot la curs seral ! Cert lucru c[. este adus =i un translator spre a fi anchetat. nici m[car pentru vreo concluzie a legisla\iei de pe teritoriul pe care s-ar fi produs culpa. nu cred nici m[car ]n necesitatea aspectelor formale ale actului de justi\ie. fiindu-le team[ de austrieci. vi l-am compromis =i nu mai ave\i cum folosi influen\a lui. Din p[cate. slugilor din Rom`nia ner[m`n`ndu-le dec`t executarea. cu condamnarea capital[ gata hot[r`t[. ci are un unic scop: identificarea lui. nu l-au dus direct cum ar fi f[cut ni=te r[pitori cumsecade?. omul sovietic se credea dator s[ dea =i lec\ii omenirii. Imediat dup[ anchet[ (nota bene: anchetarea unuia surprins ]ntr-o cas[ vienez[ ]n care se presupunea c[ vrea s[ atace ni=te cet[\eni austrieci) el nu este predat autorit[\ilor austriece nici m[car pentru o cercetare formal[. v[z`nd figura de preot. Datele din acest capitol dezv[luie o at`t de josnic[ =i radical[ condi\ie uman[ ]nc`t te ]ntrebi de ce le-or fi trebuit toat[ mascarada =i de ce. nu am starea de a m[ amuza. +i cum? Angaj`nd un sp[rg[tor =i cump[r`ndu-i acestuia scule specializate ca =i cum era vorba de o banc[ =i nu de ceva ce putea fi luat de la o biat[ croitoreas[ b[tr`n[. Dar pot s[ constat =i aici precaritatea ]nv[\[m`ntului sovietic.. dar ancheta nu se ocup[ deloc de mobilul <arest[rii> adic[ a=a zisul jaf de la casa croitoresei din sectorul sovietic unde el fusese transportat sub anestezie. Totul este f[cut la modul terorist. a fost necesar[ r[pirea v[rului meu pentru anihilarea personalit[\i salei care devenea marcant[ prin coagularea de for\e pe care o oferea lumii libere ]n opozi\ia ei la comunism. Nu vreau s[ continui demontarea unui scenariu at`t de prost imaginat pentru c[. Paradoxul const[ ]n psihologia ]ng`mf[rii ocupantului care te spoliaz[ dar zice c[ te ajut[ =i te pune s[-l ridici ]n slav[. le joac[ festa tentativa v[rului meu care ia puternicele somnifere =i nu se mai treze=te c`nd au calculat ei. de fapt. pe care. cu ]ng`mfarea barbariei lui.. cu ]nc[lc[ri grosolane ale oric[ror reguli. Matri\at astfel. Iar autorii acestui scenariu =i-au justificat leafa =i prin aspectul provocator-propagandistic ]n fa\a occidentalilor: a\i ad[postit un tic[los. de c[tre oameni care. Este dus la un spital din care (nu avem date cum: . Executarea ordinelor 255 .. fac singurul lor act de inteligen\[ b[rbierindu-l =i vopsind p[rul celui adormit. poate intimidarea organelor austriece) ajunge la Baden ]n incinta comandamentului sovietic unde nu mai trebuie dat socoteal[ 254 nim[nui. +i cu c`t[ lips[ de logic[? Pentru c[. ]n loc de a-l a=tepta ]ntr-un spa\iu lipsit de risc pe cel pl[tit care ]=i are de luat r[splata dac[ aduce lucrul cerut. bie\ii de ei.

raza de lumin[ dintre r`ndurile acestui capitol este relatarea ]n leg[tur[ cu cele dou[ scrisori dragi pe care v[rul meu le recitea ]n clipele tr[irilor sale cele mai intime. Cele spirituale s-au desf[=urat firesc. Printre toate nimicniciile. Strig[tul pe care l-am auzit ]n sine-mi s-a petrecut c`nd am citit c[ s-a aflat =i o scrisoare de la tat[l s[u: Vas[zic[. episcopul Grigorie murea fiind posibil s[ nu fi primit ]nc[ ve=ti de la el. dup[ ajungerea lui ]n str[in[tate. Ceea ce ]nseamn[ c[ unchiul meu nu s-a stins ]nainte de a =ti c[ \inta ]ncepea s[ fie atins[ =i a avut totu=i r[gazul de a da ultimele ]ndrum[ri. dup[ primele demersuri. Am[nunte triste =i degradante pentru condi\ia uman[.=i executarea os`nditului. te chinuie totu=i ]ntrebarea dac[ nu cumva te va ]nvinge el ideatic! Comportamente animalice. dar ]ncurc[turile din Iugoslavia ]l re\inuser[ acolo p`n[ ]n iarn[. au mai apucat. prin cinismul cultiv[rii intereselor meschine. Negarea firescului reac\iei de logic[ uman[ ]n fa\a unui adversar a c[rui pregnan\[ este indubitabil[! Toate acestea le-a adus ateismul prin golirea de moral[ a sufletului omenesc. V[rul meu plecase. La ]nt`i martie. ]n cazul ]n care e=ti om. 257 . Dar iat[ c[ acum mi se confirm[ a fi primit =i chiar c[ au 256 corespondat.. prin lipsa troglodit[ a oric[rui cavalerism fa\[ de un adversar de importan\[ pe care-l po\i ]nvinge fizic dar. Despre scrisoarea reginei au comentat chiar vorbele lui. Acesta este un lucru foarte important pentru continuitatea spiritual[ a familiei noastre: n-au reu=it s-o fractureze nici m[car prin asasinarea Vl[dic[i Grigorie. f[r[ fractura dorit[ de du=man. lipsite de orice zv`cnire de con=tiin\[ a evolu\iei sentimentelor umane chiar =i fa\[ de cei ]nvin=i!.. a avut vreme s[-i =i scrie =i s[-l ]mb[rb[teze pe mai departe. P`n[ la a avea aceast[ informa\ie. s[ comunice! E o =tire impresionant[ din punctul de vedere al sentimentelor mele: Vl[dica Grigorie nu a murit ]nainte de a =ti c[ fiul s[u ]=i ]ncepuse cu temeinicie misiunea! A avut vreme s[ afle. deci. p`n[ la a face omul incapabil de spiritualitate. am tr[it ]n sinea mea ]ntotdeauna durerea g`ndului c[ unchiul meu a murit f[r[ s[ =tie dac[ demersul s[u patriotic avea =anse de reu=it[.

<du=m[nie fa\[ de statul nostru democrat>. ceea ce face foarte greu utilizabil acest document care ar fi fost de mare valoare deoarece. cum am spus. instan\a se poate prevala doar de un simplu decret. Deoarece ei nu au sim\ul justi\iei. +i m[ ]ndoiesc chiar de valabilitatea schimb[rii ]ncadr[rii din <crima de ]nalt[ tr[dare prev[zut[ de art. pentru c[ nu-l intereseaz[ dec`t s[ ajung[ la suma faptelor prev[zute de articolul 184 al Codului Penal pentru a justifica condamnarea la moarte. avem documentele de instan\[ ale 258 judec[\ii propriu zise care sunt jalnice.ast[zi dep[=ite. se vede clar c[ acuzatul =i-a folosit ultimul cuv`nt spre a face unele considera\ii =i afirma\ii esen\iale pentru soarta \[rii. chiar. grefierul de =edin\[ a=terne pe h`rtie (cu toate c[ are caligrafia mai evoluat[ dec`t a celorlal\i) ni=te rezum[ri f[cute neatent. av`nd clar[ convingerea c[ face o formalitate. lectura lui ast[zi te face s[ te ]ntrebi dac[ cele incriminate nu constituie mai degrab[ elementele unui elogiu. poate. ]ns[. conform luptei de clas[. Numai sensurile din epoc[ . pentru o minte curat[ care-l cite=te ast[zi s[ trezeasc[ doar admira\ia fa\[ de cel incriminat. b[lm[jind con\inutul. nu are nevoie de documentul depozi\iei nici m[car pentru a-=i justifica hot[r`rea =i las[ la dosar textul s[rit.conduc spre ideea de culp[: <a ]mb[rb[tat solda\ii pentru a lupta ]mpotriva armatelor eliberatoare sovietice> sau <a dus o activitate ]mpotriva clasei muncitoare fiind un du=man al acesteia>. Rechizitoriul e mai bl`nd. El vrea condamnarea la moarte =i. Rechizitoriul f[cut de un procuror mai profesionalizat ]ncearc[ s[ fie mai ]n litera legii. rezum`nd c`t de multe a putut el s[ fac[ pentru \ara sa ]ntr-un timp at`t de scurt =i cu mari piedici ivite la tot pasul. rechizitoriul e mai bl`nd dec`t cele ce spune acuzatul despre lupta sa ]mpotriva guvern[rii comuniste ]n ultimul interogator dat ]n fa\a instan\ei. d`nd la o parte unele etichete grosolansecuriste =i folosind termeni mai calmi precum <injurii Partidului =i Guvernului Rom`n>. dovedind faptul c[ completul func\iona strict decorativ. Dar. dup[ unele accente ale sale. f[r[ s[-i fie team[ de condamnare =i dorind ca ele s[ fie c`t mai publice. Completul. rechizitoriul are miza sa peste care nu trece. nel[s`nd anticristului posibilitatea s[-i ]mpiedice. <articole du=m[noase regimului nostru =i URSS prin care comb[tea comunismul>. ci. pe l`ng[ meticulozitatea unora dintre interogatoriile anchetei. unde securi=tii =tiau c[ au de stors date necesare informa\iei lor =i fi=[rii tuturor elementelor diasporei. l[s`nd mai mult faptele s[ vorbeasc[. ]ns[. Depozi\ia acuzatului este mult mai dur[.Capitolul XIII RECHIZITORIUL MAI BL~ND DEC~T AUTOACUZAREA Da. doarece totul este o formalitate spre a-l putea ]mpu=ca pe du=manul din fa\a lor. ca un comentariu la milioanele de abuzuri judiciare ale regimului totalitarist. nemaicitindu-l. care este cel mai grav act de justi\ie posibil. l[s`nd goluri =i complet`ndu-le dup[ ureche. nu supraliciteaz[ ]n stil lozincard ceea ce face ca. ei nu au sentimentul c[ stau ]n acele scaune ale legii pentru a face dreptate unui inculpat. ciuntit =i cu termeni falsifica\i dup[ ureche. Subliniez aceasta pentru con=tiin\a viitorului privind elementele transcendente ale actului de justi\ie. deoarece el vrea s[ ob\in[ c`t mai repede executarea acestei pedepse pentru a fi sigur c[ taina celor care-l pot continua o va duce cu el dincolo. confund`nd termenii =i nere\in`ndu-i ideile. Din acest punct de vedere. constat`nd c[ o ob\ine. 184 Cod penal> ]n <crim[ de tr[dare de patrie prev[zut de Decretul 199 pe anul 1950> pun`ndu-mi ]ntrebarea dac[ ]n cazul unei condamn[ri capitale. Astfel. ei execut[ doar ordinul de a condamna un du=man al regimului. Pe l`ng[ rechizitoriu. f[r[ a invoca prevederile unei legi oragnice? Dar asupra actului judec[toresc formal nici nu mai are rost 259 . marcat de rostul s[u formal.

Maj. 186 din 2 iunie 1954 Noi. 6 Mihai Viteazu =i pentru faptul c[ a intervenit ]n momente critice ]mb[rb[t`nd solda\ii =i fiind r[nit. lucru pe care ]nvinuitul Leu Vasile la aflat mai t`rziu. G`ld[u Florian a venit cu schi\a ]n care era ]ntocmit planul de fug[. Iat[ documentele: PROCURATURA MILITAR{ TERITORIAL{ BUCURE+TI Dosar nr. ]n iunie 1941. este paralizat =i c[ Leu Vasile va fi ales Episcop. Planul de fug[ a fost discutat de c[tre ]nvinuit ]mpreun[ cu G`ld[u Florian. fapt pentru care a fost decorat cu Medalia <Serviciul Credincios>. Leu Vasile s-a oprit la Medgidia de unde l-a luat pe Leu Cornel ]n scopul de a-i acoperi plecarea din \ar[. a fost preot la Parohia <Jianu> =i confesor al familiei regale. afl`nd de la G`ld[u c[ se preg[te=te arestarea lui. Leu Cornel a simulat faptul c[ 261 . Leu Vasile s-a ]nt`lnit cu G`ld[u la marginea ora=ului Constan\a. G`ld[u Florian a func\ionat ca preot la Biserica 260 Anglican[ =i la Lega\ia Englez[. sus\in`nd c[ Episcopul Visarion Puiu. la o plaj[. lupt`nd ]n linia I-a a frontului ]n sectorul Cotul Donului. Mai t`rziu. }n aceast[ calitate a ]mb[rb[tat solda\ii pentru a lupta ]mpotriva armatelor eliberatoare sovietice. a fost decorat cu <Coroana Rom`niei>. s[ ]nceap[ s[-l caute =i s[ spun[ c[ s-a ]necat. pe care-l cuno=tea mai de ]nainte =i i-a expus situa\ia sa material[. Pe l`ng[ aceast[ calitate. Potrivit indica\iilor primite. G`ld[u Florian l-a pus pe ]nvinuit s[ jure c[ nu va divulga la nimeni acest lucru. ata=at pe l`ng[ Divizia 14 infanterie. iar mai am[nun\it ]n iarna anului 1948. dup[ ce el va intra ]n ap[. pentru ca apoi s[-=i schimbe planul de fug[ prin Iugoslavia. }n iulie 1942. Mai t`rziu s-a ]ncadrat ca voluntar la Rgt. au plecat ]mpreun[ la Constan\a. care ]n acel timp era destul de precar[. Din declara\ia ]nvinuitului (vezi fila 38 dosar) reiese totu=i c[ acesta i-a spus numitei Ionescu Hareta =i lui Leu Cornel despre fuga sa din \ar[. a fost repartizat ]n calitate de confesor militar la Batalionul 991 format din de\inu\i. a venit la inculpat Preotul G`ld[u Florian. de Justi\ie Examin`nd actele dosarului privind pe: LEU VASILE CONSTAT{M URM{TOARELE: }n fapt. 186/954 RECHIZITORIU nr. }n timpul r[zboiului antonescian. }ntre timp. }n ziua =i ora fixat[. La plaj[. Dup[ ce au stabilit modalit[\ile fugii din \ar[. }n tot timpul activit[\ii sale. Leu Vasile l-a luat =i pe numitul Leu Cornel. Pe baza celor discutate cu G`ld[u Florian la 19 august 1948. La sf`r=itul anului 1947. care ]ndeplinea func\iunea de Episcop al Rom`nilor din Europa Apusean[. G`ld[u Florian a f[cut aceast[ propunere lui Vasile Leu. G`ld[u Florian. s-a hot[r`t ca ]mpreun[ s[ fug[ din \ar[ prin Ungaria. odat[ cu alungarea monarhiei de la c`rma \[rii.s[ discut[m. Lt. }n anul 1946. G`ld[u Florian a fost recrutat pentru serviciul de spionaj englez. Leu Vasile i-a promis lui G`ld[u c[ ]l va lua ca preot la Parohia <Jianu>. a func\ionat ca profesor =i confesor la Corpul de Jandarmi. Mai t`rziu. ]n toamna anului 1947-1948. ]nvinuitul a dus o activitate ]mpotriva clasei muncitoare fiind un du=man al acesteia. ]mpreun[ cu Leu Vasile s-au ]n\eles s[ p[r[seasc[ \ara =i s[ plece ]n Anglia. }n 1945. cu care a stabilit c[ peste o or[ sau dou[.

}n ]nt`mpinarea ]nvinuitului. Dup[ 2-3 s[pt[m`ni au plecat la Gratz. La hotel. }n Austria. Teodoru. }n acela=i sanatoriu a fost internat =i G`ld[u Florian care a stat internat p`n[ ]n ajunul s[rb[torilor de Pa=te. }n aceea=i sear[. G`ld[u Florian a luat leg[tura cu delgatul general al Consiliului Ecumenic pentru ]ntreaga Austrie. s-au \inut o serie de discursuri ]n care se ar[ta personalitatea lui spun`ndu-se c[ a luat parte la r[zboiul din R[s[rit =i c[ a fost decorat cu <Crucea de Fier>. Leu Vasile a fost ]nt`mpinat de c[tre G`ld[u. iar a doua zi. unde erau ]nchi=i numai rom`ni. c[ruia i-a dat o declara\ie. englezul Atkinson. unde G`ld[u a luat leg[tura cu Montgomery =i i-a explciat situa\ia s[n[t[\ii ]nvinuitului care era =ubred[. care era directorul organiza\iei din Salzburg =i care se ocupa de refugia\ii rom`ni din Austria. au evadat =i au trecut frontiera ]n Austria. ]nvinuitul ]mpreun[ cu G`ld[u. Din februarie 1949. actualmente cet[\ean american. de spionaj american. deoarece lipsea preotul de acolo. au s[rit pe geam ]n noaptea de 23 august 1948. ar[t`ndu-i c[ este ]mpotriva regimului actual din RPR =i c[ vrea s[ fug[ ]n Austria =i apoi ]n Anglia. care era un lag[r de refugia\i. A doua zi au plecat la Belgrad unde au luat leg[tura cu Patriarhul Gavril[ -=i au fost repartiza\i la hotelul Moscova din Belgrad. }n ziua sosirii sale la Salzburg. care s-a interesat de s[n[tatea lui aduc`ndu-i alimente =i d`ndu-i suma de 1000 =ilingi. unde au g[zduit la preotul ortodox Cornel. Conform planului stabilit.Iugoslavia. Dup[ terminarea slujbei religioase s-a procedat la ]nfiin\area Episcopiei Ortodoxe Rom`ne Autonome din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat =i apoi la alegerea lui Leu Vasile. iar ]nvinuitul a fost internat la infirmerie deoarece era suferind. care fusese trimis de c[tre dr. care f[cea serviciul la ]nchisoarea <Covaci\a>. }n lag[r. au fost vizita\i de un colonel de la UDB. la Gara din Salzburg a fost =i maiorul Neagoe. cu ajutorul unui plutonier. G`ld[u cuno=tea c[ este a=teptat de c[tre maiorul Montgomery =i ]n acest scop s-au deplasat cu to\ii la Gratz. Atkinson =i un grup de rom`ni din Colonia de la Salzburg. }n acest scop au hot[r`t ca ]n ziua I-a de Pa=ti s[ fie aduna\i la Salzburg delega\i ai tuturor coloniilor =i comunit[\ilor religioase rom`ne din \[rile din Europa Apusean[ ]n vederea alegerii episcopului.]nvinuitul s-a ]necat =i ]n acest scop i-a trimis o telegram[ lui Ionescu Hareta. De la Or=ova au plecat cu vaporul la Bazia=. ]mpreun[ cu G`ld[u. rug`ndu-l s[-l interneze ]ntr-un spital. G`ld[u i-a comunicat ]nvinuitului c[ a primit instruc\iuni din partea lui Atkinson ca s[ su\in[ candidatura lui Leu Vasile ca episcop al rom`nilor refugia\i. Cu ocazia alegerii ]nvinuitului ca episcop. dup[ ce trenul a plecat din sta\ia Isanova .]nvinuitul ]mpreun[ cu G`ld[u Florian =i B`rsan Ion. unde au ajuns noaptea. a fost vizitat de un delegat al organiza\iei <Caroman>. fost cet[\ean rom`n. De acolo au plecat cu o ma=in[ la lag[rul Strasse. Dup[ c`teva zile. adic[ ]n ziua de 21 august 1948. c`nd a plecat la Salzburg. care de\ine func\ia de =ef al serv. sec\ia rom`n[ din Austria. plec`nd ]mpreun[ ]ntr-un sat la dep[rtare de 2 km la Isanova. au plecat din Bucure=ti la Or=ova. Astfel ]nvinuitul a fost internat ]ntr-un sanatoriu de l`ng[ Gratz. Tot ]n acest lag[r a mai fost vizitat =i de c[tre un delegat din partea Consiliului Ecumenic (organiza\ia interna\ional[ 262 bisericeasc[ cu sediul la Geneva). at`t ]nvinuitul c`t =i G`ld[u au fost du=i la ]nchisoarea <Covaci\a>. s-au ]napoiat ]n Bucure=ti. ]n calitate de 263 . iar de acolo au luat trenul spre Timi=oara. De la acest delegat a primit 3-400 =ilingi. unde a stat timp de aproximativ 3 luni. }n timpul c`t ]nvinutul se afla ]n sanatoriu.

]n scopul de a discredita statul rom`n fa\[ de \[rile apusene. a recunoscut organiza\ia <Caroman>. ministrul de externe al Angliei. care cuprindea date eronate =i calomnii ]mpotriva regimului nostru. toate cheltuielile au fost suportate de c[tre Consiliul Ecumenic. }n acest scop. a luat leg[tura cu fugarul Bossi =i ]mpreun[ s-au dus la sediul Crucii Ro=ii din Geneva ]n scopul de a nu se recunoa=te organiza\ia Crucea Ro=ie din \ar[. +eful Serviciului Religios al Angliei. spun`nd mini=trilor de externe s[ suprime buletinele lega\iilor rom`ne din acele \[ri pentru a nu influen\a popula\ia din \ara respectiv[ asupra realiz[rilor din RPR. ar[t`nd c[ nu exist[ libertate religioas[ at`t pentru secte c`t =i pentru ortodoc=i. pentru recunoa=tere. 264 prin numitul Bercu de la radio BBC. Folosindu-se de cuno=tin\ele pe care le-a avut ]n \ar[. c`t =i de cele ce auzise ]n str[in[tate de la fugarii rom`ni a c[utat s[ foloseasc[ aceste informa\ii ]mpotriva RPR. }n urma sus\inerilor sale ]n sensul c[. }n 1949. c[ poporul nu agreeaz[ RPR =i l-a asigurat c[ dac[ se va desl[n\ui un r[zboi ]mpotriva \[rilor de democra\ie popular[ =i a URSS. Actele de ]nfiin\are a episcopiei =i alegerea lui Leu Vasile ca episcop au fost ]nm`nate lui Atkinson care le-a predat la Viena reprezentan\ilor guvernelor americane. Spania =i Portugalia. de multe ori denaturat. De fa\[ mai erau =i ]nal\ii 265 . ]ntruc`t influen\eaz[ de cet[\eni londonezi =i sl[be=te eficacitatea politicii anglicane dus[ ]mpotriva RPR. }n discursurile pe care le \inea. spun`ndu-i c[ nu este libertate. poporul rom`n va fi al[turi de politica englez[. Datorit[ acestui fapt. pl[\ile f[c`ndu-se de c[tre Atkinson. pentru a ]nfiin\a 3 parohii rom`ne=ti lu`nd ]n acest scop contact cu diferi\i refugia\i rom`ni. La Londra. public`nd acest material du=m[nos. Tot la Londra ]mpreun[ cu G~LD{U =i cu maiorul Iliescu au fost la Palatul Regal unde a isc[lit ]n registrul oaspe\ilor oficiali. a cunoscut pe Eden. Acestuia i-a dat o serie de informa\ii din \ar[. Tot lui Eden i-a cerut s[ se suprime buletinul lega\iei rom`ne din Londra ]n limba englez[. ]n articolele pe care le publica ]n presa str[in[ =i ]n cuv`nt[rile pe care le rostea la radio a adus injurii la adresa regimului din RPR. inculpatul LEU VASILE l-a cunoscut pe maiorul Gheorghe Iliescu care era ]n slujba <Intelligence Service>. c`nd s-a aflat la Geneva a dat material Pre=edintelui Federalei Universale Baptiste din America care avea un con\inut du=m[nos RPR.episcop al acestei episcopii. Crucea Ro=ie din \ar[ nu a ]mp[r\it ajutoarele date popula\iei =i c[ <Caromanul> ar fi dat ajutoare refugia\ilor fugi\i din \ar[. pe c`nd ]nvinuitul se afla la Geneva. =i a ]ntre\inut un curent de du=m[nie fa\[ de statul nostru democrat c[ut`nd s[ ]mpiedice rela\iile dintre RPR =i celelalte \[ri capitaliste. }ncep`nd de la sfin\irea sa ca episcop. =i baz`ndu-se pe un buletin informativ de la Londra folosit de radioul BBC =i dat de c[tre Intelligence Service. Dup[ aceast[ dat[ ]nvinuitul a umblat ]n calitate de episcop ]n toat[ Austria. a vizitat o serie de colonii rom`ne=ti din str[in[tate =i ]n diferite ocazii care se iveau a c[utat s[ ]nt[reasc[ moralul refugia\ilor spun`ndu-le c[ ]n cur`nd va izbucni r[zboiul =i c[ americanii =i englezii vor restaura ]n RPR vechile regimuri de exploatare burghezo-mo=iere=ti. Crucea Ro=ie din Geneva. }n jum[tatea lunii februarie 1950. Acela=i lucru l-a f[cut ]nvinuitul =i atunci a fost ]n Grecia. Leu Vasile a ob\inut =i un pa=aport provizoriu cu care putea s[ treac[ ]n toate zonele din Europa Apusean[. pe care l-a vizitat ]n mai multe r`nduri. ci pe cea din str[in[tate <Caroman>. unde a luat masa ]mpreun[ =i unde inculpatul a \inut discursuri pentru s[n[tatea regelui Mihai =i pentru eliberarea Rom`niei. De asemenea a mai vizitat =i Palatul Arhiepiscopiei din Londra unde au fost primi\i cu mare fast de c[tre Arhiepiscopul Ficher. engleze =i franceze. Tot prin Atkinson. }n acest material ponegrea situa\ia religioas[ din RPR.

Col. Mai t`rziu. +i la Paris a dus aceea=i activitate de def[imare a regimului nostru democrat popular. }n 1950 se ]napoiaz[ la Londra unde ]l ]nt`lne=te pe fostul rege Carol cu care ia leg[tura =i discut[ problema ofi\erilor rom`ni afla\i ]n Paris care o duceau foarte prost deoarece ]nfiin\area <armatei Atlanticului> ]nt`rzia. Secretarul General al Bisericii Anglicane. IVANOVICI. inculpatul a vorbit pentru prima oar[ la postul de radio BBC. Sec\ia rom`n[. unde s-a ]nt`lnit cu tr[d[torul R{DESCU =i cu fostul rege Mihai care discutau problema particip[rii rom`nilor refugia\i ]n a=a zisa <armata Atlanticului>. +i cu aceast[ ocazie s-au \inut diferite discursuri potrivnice regimului nostru. ]n ziarul <Vestitorul>.Col. Asemenea propagand[ ]mpotriva RPR =i Uniunii Sovietice a mai f[cut =i prin pres[ scriind c`teva articole ]n ziarul <Na\iunea Rom`n[> c`t =i printr-un buletin de =tiri. At`t LEU VASILE c`t =i G~LD{U FLORIAN au luat acest material =i l-au prelucrat ]n spiritul instruc\iunilor primite. Mai t`rziu inculpatul a vizitat pe OADAMS c[ruia i-a f[cut un expozeu asupra st[rii bisericii rom`ne=ti =i RPR. Astfel a scris ]n ziarul <Patria>. La acele consf[tuiri s-a hot[r`t ]nfiin\area acestei armate. organ al rom`nilor refugia\i din Germania. Inculpatul a primit misiunea de a duce propagand[ printre ofi\eri s[ renun\e la emigrarea din Fran\a =i s[ vin[ la Paris la c[minul ofi\erilor rom`ni ]n scopul constituirii acestei armate.demnitari ai bisericii engleze precum =i OADAMS. to\i fugari =i tr[d[tori de patrie. Comandorul Udri\chi. Inculpatul a mai f[cut o serie de c[l[torii at`t ]n Europa Occidental[ c`t =i ]n Extremul Orient: Cairo. prin intermediul Maiorului ILIESCU l-a cunoscut pe directorul general al BBC =i de la care a primit ca sarcin[ s[ extrag[ toate informa\iunile din Buletinul S[pt[m`nal pe care ]l redacta aceast[ agen\ie privitor la \ara noastr[ =i s[ scoat[ ]n eviden\[ persecu\ia bisericii din RPR. articole du=m[noase regimului nostru =i URSS. 266 PETRESCU PUIU. Propaganda ]mpotrvia regimului nostru inculpatul a mai duso =i ]n alte ziare din localit[\ile pe care le vizita. Col. inaugur`nd emisiunea religioas[ rom`n[. La ]ndemnul inculpatului. Cu aceast[ ocazie i-a dat detalii am[nun\ite la ]ntreb[rile pe care i le pusese OADAMS =i =i-a exprimat p[rerea c[ majoritatea preo\ilor rom`ni din \ar[ pot fi folosi\i de c[tre englezi ]ntr-un eventual r[zboi. situat[ la 120 km de 267 . inculpatul a plecat de la Londra la Paris. ]ndemn`nd poporul din \ar[ s[ lupte ]mpotriva regimului nostru =i ]mpotriva Uniunii Sovietice. Lt. }n toamna anului 1949. iar ]ntre\inerea sa a fost suportat[ de c[tre guvernul englez care a=a dup[ cum i-a explicat Maiorul Iliescu era din fondurile <Intelligence Service> vezi fila 118 dosar. discursuri care erau ]ndreptate ]mpotriva regimului din RPR. organ al rom`nilor din Italia. adic[ formarea unui corp de comandament dintre ofi\erii rom`ni din Europa Apusean[ =i s[ se aduc[ trup[ din vechii coloni=ti rom`ni din America care s[ fie ]ncadra\i voluntari. vorbind de 3 ori la radio Paris. GHERGHEL =i G-ralul ION GHEORGHE. iar apoi l-au predat BBC. pentru c[ ]n cur`nd vor veni ]n ajutor puterile imperialiste. NEFERU. }n septembrie 1949. Ofi\erii urmau s[ ia parte ca asisten\i la cursurile superioare de r[zboi din Paris p`n[ ]n momentul form[rii <armatei Atlanticului>. fostul rege Carol a fost de acord s[ ofere castelul s[u =i ferma sa din Fran\a. =i prin care comb[tea comunismul. organ al rom`nilor din Austria =i ]n ziarul <Vatra>. Tot ]n acest scop au avut loc unele consf[tuiri ]ntre inculpat. Abisinia. Armata urma s[ aib[ un c[min la Paris unde s[ fie =i Comandamentul. precum =i din refugia\ii politici din \ar[. emisiune ]n care se aduceau injurii Partidului =i Guvernului Rom`n. numind ]n acest scop pe Generalul PETRESCU PUIU ]n fruntea armatei pe care ei o preg[teau. Sec\ia Rom`n[.

}n aceast[ =coal[ care era condus[ de profesorul NANDRES. Inculpatul ]=i recunoa=te faptele care i se pun ]n sarcin[ =i ele se coroboreaz[ cu declara\iile martorilor aflate la dosarul cauzei. unde ]mpreun[ au discutat du=m[nos ]mpotriva comunismului =i necesitatea unui nou r[zboi din partea \[rilor imperialiste pentru a=a-zisa eliberare de sub comunism. }n drept: }n sarcina inculpatului urmeaz[ a se re\ine: . LEU VASILE a \inut dou[ conferin\e. de acolo la Istanbul. 1.p. }n timpul c`t se afla la Paris a fost invitat de c[tre Maiorul ILIESCU ]n casa c[ruia l-a cunoscut pe JUNIOR CHURCHILL. fiul premierului englez CHURCHILL =i sub=ef al <Intelligence Service>. pct. francez =i american. V[z`nd dispoz. De la Madrid. 184 C.P. c`t =i pe PAMFIL +EICARU.Pen. Tot ]n timpul c`t a stat la Londra a mai \inut c`teva conferin\e la o =coal[ a Serviciului de Informa\ii Englez.. ]l g[sim pe inculpat ]n Italia unde a luat leg[tura cu Cardinalul MONTINI. .. fostul director al ziarului <Curentul>. C. 268 }n vizitele pe care le-a f[cut diferitelor personalit[\i din Spania. fostul Director al ziarului <Universul>.Crim[ de ]nalt[ tr[dare p.Paris. ]n calitatea sa de cet[\ean rom`n. apoi ]n Grecia. Ierusalim =i alte localit[\i unde a luat leg[tura cu diferite personalit[\i clericale =i au discutat du=m[nos ]mpotriva regimurilor de democra\ie popular[ a Uniunii Sovietice c`t a comunismului. Tot ]n Spania a mai oficiat un parastas la morm`ntul eroului necunoscut spaniol pentru MO|A =i MARIN. Tot ]n anul 1950. s-a pus ]n slujba diferi\ilor agen\i ai spionajului englez. }n anul 1951 se ]napoiaz[ la Paris unde s-a stabilit acolo trec`nd din slujba Serviciului de Spionaj Englez ]n slujba ex Regelui Carol al II-a. De la Paris inculpatul a plecat la Marsilia.. prin fixarea soldelor ce urmeaz[ s[ le primeasc[ ]n mod regulat de la Misiunea Militar[ American[ p`n[ la ]nfiin\area <Armatei Atlanticului>.Delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p. 1 C. =i-a putut da seama c[ este o =coal[ de spionaj ai c[ror elevi.p. deoarece PAPA a declarat c[ adev[ratul r[zboi sf`nt este r[zboiul viitor care va distruge comunismul. la Beyruth. deoarece a trecut frontiera din RPR ]n Iugoslavia f[r[ a poseda acte legale =i prin alte locuri dec`t cele destinate c[l[torilor. Cu CAROL a discutat problema mut[rii Episcopiei din Londra la Paris =i de asemenea au luat hot[r`rea de a-l trimite pe fostul General ULEA la Paris s[ rezolve situa\ia ofi\erilor rom`ni fugari. 267 al. }n 1950. art. deoarece. inculpatul a plecat la Lisabona unde a fost primit de c[tre URD{REANU. inculpatul viziteaz[ Spania. Din declara\iile inculpatului / vezi fila 187 dosar / rezult[ c[ acesta a cunoscut c[ aceast[ <armat[ a Atlanticului> avea drept scop de a ]ncepe un nou r[zboi ]mpotriva URSS =i a \[rilor de democra\ie popular[ sub comanda instructorilor americani. La aceast[ ]nt`lnire inculpatul a dat o serie de rela\ii =i informa\iuni lui JUNIOR CHURCHILL privitor la partidele istorice =i rolul lor dup[ un eventual r[zboi mondial. 218. urmeaz[ s[ fie trimi=i ]n diferite misiuni de spionaj ]n \[rile de democra\ie popular[. pentru a se face acolo un c[min al ofi\erilor rom`ni refugia\i. de art. care l-a condus la re=edin\a ex Regelui CAROL al II-lea. ]n scopul de a-=i =tirbi independen\a Statului nostru de democra\ie popular[.Pr. de art.P. fiind primit de c[tre dictatorul FRANCO =i cu care prilej i-a cunoscut pe STELIAN POPESCU. inculpatul a discutat ]n mod du=m[nos regimul nostru democrat popular. Ambii au ajuns la concluzia c[ p`n[ la declan=area r[zboiului trebuie s[ se \in[ treaz[ lupta anticomunist[ sprijinind =i aliment`nd aceast[ lupt[. 269 . iar din ]ntreb[rile puse de elevi c`t =i din faptul c[ cei care o conduceau f[ceau parte din Serviciul de Informa\ii Englez. care preg[tea cadre ]n acest scop pentru diferite misiuni de spionaj ]n Rom`nia. dup[ absolvirea =colii.

pct. cu judecarea cauzei privitor pe inculpatul LEU VASILE ]n stare de arest.Maj. 269 =i urm. Maior de Just...P. 1872/1954.54 REPUBLICA POPULAR{ ROM~N{ Treibunalul Militar Terit. fiul lui Grigore =i Lucre\ia pentru studierea dosarului spre a se face formele cerute de art.. cu termen 271 . Asesori populari: Locot. sunt probe necesare. 954 C[tre PENITENCIARUL JILAVA Trimite\i sub excort[ la acest Tribunal MIlitar ]n ziua de 18 oct.a. C.1 C. PROCUROR MILITAR AJUTOR Lt. DISPUNE Trimiterea ]n judecat[ ]n stare de arest a inculpatului LEU VASILE pentru crima de ]nalt[ tr[dare p. 184 C.avoca\i care s[ pun[ concluziuni ca ap[r[tori din oficiu ]n dosarele privit oare pe urm[torii . =i delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p.p. de art.P. 1878/954 }NCHEIERE Astzi 6 octombrie 1954 S-au ]ntrunit ]n =edin\[ preg[titoare pentru a examina dac[ ]n cauza privitoare pe LEU VASILE ]nvinuit pentru crim[ de ]nalt[ tr[dare p.p. pe de\inut Leu Vasile... 184 C.M.. 236 C. art.p. de art. Av`nd ]n vedere =i dispoz. ora 8 diminea\a. (ss) indescifrabil Grefier: (nesemnat) Pre=edinte: (ss) indescifrabil TERMEN DE JUDECAT{ LA 01. DISPUNEM: Sesizarea Tribunalului Militar Teritorial . =i delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p.1 C. de art. de art. 267 al .Pen.P. 2 Nr. Bucure=ti Dos. 270 RPR TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL Bucure=ti Str.Bucure=ti.P. Bucure=ti Nr. 267 al.Pen.M.Pr.p. (ss) indescifrabil Locot. (ss) Branovici I. de art. suficiente =i legal adminsitrate.) Judecata va avea loc ]n Bucure=ti. 267 al. 1872 din 9 oct. 1954. de art. aresta\i. 9 C. de Justi\ie (ss) indescifrabil PRE+EDINTE.11.p. nr. Se vor cita martorii acuz[rii prev[zu\i ]n rechizitor precum =i martorii ap[r[rii ce vor fi propu=i. 1872 din 9 oct.p.P.1 C. n[scut ]n anul 1903. Pre=edintele Tribunalului Mil.V[z`nd =i dispoz. Maj. =i delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p.PR. Danielopol nr. Inculpatul se afl[ re\inut la Penit. spre a fi judecat ca inculpat ]n dosarul nr. 1954 C[tre COLEGIUL AVOCA|ILOR CAPITALEI Rug[m a delega . Jilava. art. (n-au fost cita\i n.P. TRIBUNALUL Deliber`nd ]n secret asupra faptului dac[ ]n cauza privitoare pe LEU VASILE ]nvinuit pentru crima de ]nalt[ tr[dare p. 184 C. Teritorial:^ Grefier +ef^ RPR Tribunalul Militar Terit. 200.

Dos. c[ susnumitul inculpat nu poate fi depus la Penitenciarul Jilava din motive ce intereseaz[ securitatea Statului. c[s[torit. Teritorial:^ Grefier +ef^ v[ facem cunoscut c[ U. 1954.M. este delegat a sus\ine interesele Leu Vasile. 272 RPR Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti Dosar Nr. Gramont nr.(ulpatul) (cuvinte neinteligibile) nu sunt martori Grefier (ss) indescifrabil (=i rezolu\ia:) Pr. p`n[ la judecarea cauzei.(ocuror) asistent de vorbit inculpat Leu Vasile. str. nr. 39/1950. Dobrogeanu Gherea nr. 9 bis et. domicliat ]n str^ nr^ . Dosarele pot fi studiate la grefa acestui tribunal p`n[ ]n ziua termenului.I. 1954 c[tre TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Urmare adresei noastre nr. 186 din 23 sept. 1954 pentru a lua leg[tura cu ap[r[torul numit din oficiu.de judecat[ la 1 noiembrie 1954 Dos. RPR COLEGIUL AVOCA|ILOR Reg. de Justi\ie:^ Secretarul procuraturii:^ Dos. nr. 23 Decret nr. 1872/54 REFERAT Proc.. Lt. la dispozi\ia dv. Terit. Horovits din Bucure=ti. ]n fa\a Trib. 1954. Buc. dat[ p`n[ la care se pot depune =i motivele scrise. cu care v-am trimis spre judecare dosarul privind pe inculpatul LEU VASILE. TERIT. 1954 Director: (ss) indescifrabil RPR Procuratura Militar[ Teritorial[ Bucure=ti Nr.A. 186 din 9 oct. num[rul copiilor) da un copil 273 . Biroul colectiv de avocatur[ Din oficiu DELEGATIA nr.(uratura) prin termen inc. 1872/1954 Conform art. 112421/774 Avocat L. Pre=edintele Tribunalului Mil. Col. BUC. prezenta delega\ie \ine locul oric[rei procuri generale sau speciale Data 18 oct. 0123/E cu adresa Nr. 1872/1954 PROCES-VERBAL +edin\a public[ din ziua de 16 noiembrie 1954 INTEROGATOR DE INCULPAT Numele de familie Leu prenumele Vasile data na=terii: anul 1903 luna martie ziua 13 locul na=terii: comuna (ora=ul) Oancea Raionul ( Regiunea) Gala\i Numele p[rin\ilor: tat[l Grigore mama Lucre\ia domiciliul: comuna (ora=ul) Bucure=ti str. ci va r[m`ne ]n arestul M. Buc.. eliberat de^ Starea civil[ (nec[s[torit. 25. 1872/54 privind pe Leu Vasile Inculpatul va fi prezent la Grefa Tribunalului ]n ziua de 18 oct. 0063720 din 1 oct. apart^ Raionul^ Regiunea^ cet[\enia^ ocupa\ia ]n prezent episcop ]n trecut Buletinul Popula\iei Nr^. PROCURORUL PROCURATURII MILT.

averea so\iei^ Situa\ia militar[ (satisf[cut. }n problemele militare ]n grupul trupelor Armata Atlanticului se ocupau ofi\eri de carier[ militar[. }n acest partid socialist cre=tin. aceasta dup[ ce Horia Sima nu a fost primit ]n Comitetul Rom`nilor. ]n \ar[ la fel =i ]n str[in[tate cu excep\ia lui Horia Sima. }n aceast[ armat[ se ]ncadrau de bun[ voie =i erau salaria\i dup[ modelul american. Activitatea mea anticomunist[ a ]nceput ]nc[ din anii studen\iei. Este adev[rat c[ am fost un mare afemeiat p`n[ ]n 1944. Acest grup urma s[ se constituie din cet[\eni americani de origin[ rom`n[ =i din refugia\i din RPR.). ]n frunte cu Mihai. urm`nd ca Carol s[ r[m`n[ =ef al casei regale rom`ne cu sediul ]n Spania. 275 . dovezile faptelor =i i-a cerut s[ spun[ ceea ce este util ap[r[rii sale. ci un simplu c[lug[r. dac[ poporul va 274 dori s[ vin[ regele ]n \ar[. la Chi=in[u. eu am primit misiunea din partea regelui Mihai =i a lui R[descu s[ m[ ocup de preg[tirea moral[ a celor care urmau s[ fie ]ncadra\i. inculpatul a dat r[spunsurile reproduse ]n rezumat de c[tre grefier dup[ cum urmeaz[: Recunosc ]n ]ntregime faptele cuprinse ]n rechizitor. unitatea de avia\ie C. Statele majore ale acestor grupuri erau formate =i un batalion de osta=i de asemenea erau preg[tite =i schemele de recrutare a lor. Am dus aceast[ activitate pentru c[ regimul comunist este o c[ma=[ de for\[ pe sufletul =i fiin\a neamului rom`nesc. f[r[ omor =i cu amprenta spiritualit[\ii cre=tine. G`rnea\[ =i Lefter). Horia Sima cu partizanii s[i ]n colaborare cu s[ge\ile de foc =i cu Franco sperau s[ formeze un guvern ]n viitoarea form[. pedeapsa =i c`nd) da =i achitat Preg[tirea =colar[: Dr. de siguran\[ Maimuca. ocupa\ia =i averea p[rin\ilor nu Dup[ ce Pre=edintele i-a pus ]n vedere infrac\iunea pentru care este dat judec[\ii. G`rnea\[ =i^ Eram de acord cu mi=carea legionar[. a=a cum era preconizat[ de Mo\a. Nu am acceptat niciodat[ s[ devin un simplu agent la aceste servicii. colabora =i urma s[ colaboreze =i pe viitor cu ramura legionar[ papan[cist[ (Papanace. c`t =i la arestarea =i condamnarea altor comuni=ti care activau la Chi=in[u. ca partid de baz[ ]n \ar[ urma s[ fie partidul cre=tin ]n frunte cu Vi=oianu. constribuind la procesul acestuia. faptul. La acest partid aderaser[ mul\i membri ai partidului liberal =i \[r[nist. conduc`nd Cercul Studen\esc Teleologic. Activitatea mea este mult mai vast[ dec`t cea ar[tat[ ]n rechizitor. ci comunismul. noi scontam c[ poporul rom`n din informa\ii va accepta. acest[ organizare ]nsemna restaurarea monarhiei. Noi am discutat viitoarea form[ de organizare a Rom`niei =i cum s[ lupt[m ]mpotriva regimului actual ]n urma unui r[zboi mondial. ]n filozofie (pesemne teologie n. nesatisf[cut) da ctg. deoarece eram episcop.Averea personal[ una cas[. de care apar\ine Condamnat ]n trecut (instan\a. c`nd so\ia a fost omor`t[ de bombardamentul rusesc. reu=ind s[ determin congresul studen\esc de la Oradea ca s[ adopte ca linie ]n activitatea sa ideea c[ nu antisemitismul este pericolul Rom`niei Mari. unde colaboram cu insp. Ideologia acestui partid era vechiul socialism de dreapta ]n jurul bisericii. urma s[ se fac[ un plebiscit. care a =i luat fiin\[ ]n Italia.a. am demascat activitatea comunist[ a lui ConstantinescuIa=i. }n \ar[ eram considerat ca un protector =i consilier. Nu speram s[ devin patriarh ]n RPR dup[ d[r`marea regimului. iar ]n caz negativ urma s[ se ]nfiin\eze o republic[ burghez[. Activitatea mea anticomunist[ a ]nceput ]n Basarabia ]n anii 1928-29 =i 1930. Membrii marcan\i ai mi=c[rii legionare au fost salva\i de mine cum sunt: Papanace.T.

Asemenea cu unanimitate de voturi declar[ c[ nu sunt circumstan\e atenuante ]n favoarea sa. cu 304 =i 463 c. 199/50 prin schimbarea calific[rii din crim[ de ]nalt[ tr[dare pp de art. 1 lit..199/50. de art.b.c D. 0123/0 Buc.M. =i pedep. prin sentin\a nr. de art. 22603 din 11 noiembrie 1954 C[tre Penitenciarul Jilava =i U. 267 al. 184 C. de art. Comut[ preven\ia de la 20 august 1952 Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ ast[zi 20 noiembrie 1954 PRE+EDINTE (ss) Lavrov GREFIER (ss) Zeciu ASESORI POPULARI (ss) Solomon (ss) Lalyer Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti Dosar Nr. Lt. 1872/1954 PROCES-VERBAL (MINUT{) Nr.P. 267 C. }n numele poporului hot[r[=te 276 Cu unanimitate de voturi declar[ culpabil pe Leu Vasile pentru crima de tr[dare de patrie pp de art. unde m[ ocupam de secte =i org. 199/ 50.P.el a devenit principala mea preocupare. 292 c. 1872/1954 Nr. a. V[ facem cunoscut c[ acest Tribunal. Lalyer Iosif asesori populari deliber`nd ]n secret asupra culpabilit[\ii =i aplica\iunii pedepsei ]n cauza penal[ privitoare pe: Leu Vasile.P.P. Pentru motivele se se vor vedea ]n corpul sentin\ei =i ]n unire cu concluziile Procurorului Militar. fiul lui Grigore =i Lucre\ia.P. p.c. confisc[ ]ntreaga avere. Leu RPR Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti Dosar Nr.. de trecere frauduloas[ a frontierei p.m. 1 lit. maj. de art. 267 C. n[scut la 13 martie 1903. 2417 Ast[zi.P. 101 C. corect. F[c`nd aplica\iunea art. b. de art.p. a. pentru del.P. Pre=edinte: lt. de voturi ]l condamn[ pe Leu Vasile la moarte pentru crima de tr[dare de patrie pp. de trecere frauduloas[ a frontierei pp. }n acest curs m[ ocupam ]n mod special de comunism =i m[ consider ca singur autor moral responsabil al tuturor crimelor pentru care au fost judeca\i mul\i din elevii mei =i condamna\i. luna noiembrie ziua 20 Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti compus din Lt.mj de Just. }l oblig[ la 200 (dou[ sute) lei cheltuieli de judecat[. ]n prezent de\inut ]n acel penitenciar la MOARTE pentru crima de tr[dare de patrie prev.p. ]nvinuit pentru crim[ de ]nalt[ tr[dare =i del. crime s[v`r=ite ]mpotriva comuni=tilor. culpabil pentru del. corec\ional[ pentru delictul de trecere frauduloas[ a frontierei prev. Lavrov George Pre=edinte Lt. pp. justi\ie (ss) indescifrabil Grefier (ss) indescifrabil Episcop V. art 1 lit. . a. a condamnat pe LEU VASILE. ]l condamn[ la 10 (zece) ani ]nchis. c D. Conf.1 C. 184 C.P.m. Dec. anul 1954. va executa pedeapsea cea mai grav[. 267 C. 1 lit. ]n ora=ul Gala\i. 101 C. 267 C. Consider comunismul ca du=man principal al cre=tinismului =i de aceea fac totul -indiferent de mine . subversive.mj Solomon Iosi.Activitatea mea anticomunist[ a culminat cu lec\iile pe care le-am predat la =coala de ofi\eri de jandarmi din Bucure=ti. 277 .P.j.j. Nu sunt iresponsabil =i-mi dau seama perfect de sus\inerile mele. b. 2417 din 20 noiembrie 1954. =i pedep. a. b =i c din Decretul 199/950 =i la 10 (zece) ani ]nchis.

101 C. procuror militar la Procuratura Militar[ Terit.1954 Proces-Verbal Ast[zi 6 decembrie 1954 Noi. Petrescu Joi\eanu. }i comut[ preven\ia de la 20 august 1952. 2417/20. dar c[ poate s[ fac[ cerere de gra\iere sau de comutare a pedepsei la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale. Terit. cu Moarte.1954 a Tr. }i confisc[ ]ntreaga avere =i-l oblig[ =i la 200 (dou[ sute) lei cheltuieli de judecat[. i s-a pus ]n vedere c[ fiind condamnat la moarte. adic[ moartea. 1427 din 20 noiembrie 1954 pronun\at[ de Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti 278 condamnatului LEU VASILE =i proced`nd la comunicare. Dup[ ce i s-a f[cut aceste comunic[ri. ci numai cerere de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale ]n termen de 5 (cinci) zile de la ]n=tiin\are.Conform art. asistat de grefierul =ef D. De\inut (ss) Episcop V. PRE+EDINTELE TRIBUNALULUI MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Maior de Justi\ie (ss) Branovici Grefier (ss) Zeciu PENITENCIARUL JILAVA Subsemnatul LEU VASILE. va executa pedeapsea cea mai grav[.XI.11. Se afl[ de\inut ]n baza mandatului de arestare preventiv[ nr. Buc. Procuror Militar (ss) Alexandru Condamnat (ss) Episop V. am luat cuno=tin\[ de Sentin\a nr. de\inut ]n Penitenciarul Jilava. cpt. nu are cale de atac. ne-am deplasat la Penitenciarul Jilava pentru a comunica sentin\a de condamnare la moarte nr. }n consecin\[ urmeaz[ de ]ndat[ a-i face cunoscut susnumitului condamnarea dat[ =i a i se pune ]n vedere c[ ]mpotriva sentin\ei de condamnare nu are dreptul de a declara recurs. Milit. prin care sunt condamnat la ped. condamnatul LEU VASILE ne-a declarat c[ nu ]n\elege s[ fac[ cerere de gra\iere sau de comutare a pedepsei =i nu a delegat nici o persoan[ care s[ fac[ o asemenea cerere ]n numele s[u. Drept care am ]ncheiat prezentul proces verbal spre cele legale. Leu Grefier =ef (ss) Petrescu Ji\eanu 279 . potrivit legii. Leu Azi 25.. justi\ie Alexandru Gheorghe. 1429 din 2 iulie 1954. }n cazul c`nd acesta renun\[ a face cerere de gra\iere ne ve\i comunica de ]ndat[ rezultatul.P. Buc.

ci doar transmise ca exemplu de g`ndire. ]nainta=ii mei nu au avut cum s[ nu ia ]n serios rostul de lideri pe care li l-a recunoscut ob=tea =i au transmis tradi\ia nu doar prin predic[. Ai lui. la r`ndu-le. de moral[ =i de fapt[ dat celor al[turi de care vie\uie=ti =i celor care te urmeaz[. Pe parcursul alc[tuirii. din motive de structur[ asem[n[toare. cel mult zonale. Drumul ei la tipar a necesitat astfel unele clarific[ri =i explica\ii pentru cei care nu cunosc am[nuntele din familie. bie\ii de ei.asemenea fapte de botezare colectiv[ a unor popoare sau petrecut mai t`rziu. p[str`nd cel mai bine tradi\ia apostolic[.Capitolul XIV C{TRE CITITOR C`nd am intrat ]n posesia dosarelor =i am pornit s[ alc[tuiesc aceast[ carte. pentru oficierea =i citirea celor scrise. nu m-am g`ndit la cititor ]n sensul publicului larg ci. 281 . au adus credin\a. ci prin ]ns[=i fapta lor. devenea =i conduc[tor militar ]n numele sfintei cruci. Pentru c[ apostolii nu s-au adresat ]mp[ra\ilor cer`ndu-le s[-=i cre=tineze supu=ii . s[-=i converteasc[ supu=ii. ]ns[. cum s-a ]nt`mplat =i-n Grecia =i-n Italia. iar. care au ajuns a tr[i dup[ inven\ia lui Daguerre urmau a fi multiplicate =i legate ]n c`teva exemplare pentru urma=ii care mai exist[m =i pentru episcopiile unde a slujit Vl[dica Grigorie. av`nd puterea. a=a cum tradi\ia ne ]nva\[ prin pildele ei nescrise. Organiza\i ]n mici ob=ti s[te=ti. c`nd n[v[lea du=manul. =i nu au convertit capetele ]ncoronate care. rostul moral al oamenilor cu ]nv[\[tur[ de carte. care a ]ntemeiat ramura aceasta a familiei Leu. ci este =i unul de model uman. Iar precizarea care trebuie neap[rat f[cut[ este c[ apostolii ne-au ales ca popor =i nu ca stat. c`nd cre=tinismul triumfase tocmai prin str[dania lumin[rii de la suflet la suflet.]mpreun[ cu altele cuprinz`nd acte de familie de la str[mo=i =i fotografii ale celor mai noi. Pio=enie care vine at`t din scriptur[. Forma\i fiind astfel ]ntr-un asemenea creuzet ortodox a c[rui flac[r[ a fost ]ntre\inut[ de intelectualitatea satelor ca p[str[toare a tradi\iei =i surs[ de ]mbog[\ire a culturii 280 na\ionale. documentele de fa\[ . cei dinainte. venea dintr-o asemenea tradi\ie. cum au fost cele nou[ genera\ii de preo\i =i dasc[li ce se trag ]n spi\[ dreapt[ din blagocinul Mihail Leu. din mijlocul unor asemenea slujitori care au devenit lideri de tradi\ie. au cl[dit bisericile oamenilor ]n care au intrat apoi domnitorii. poate chiar dinainte de desc[lecat. asem[n[toare celor ]n care propov[duiser[ apostolii =i. deoarece acolo unde adev[rul moral se trage =i din scriptur[ =i din tradi\ie. prezent`nd interes =i pentru familia mai mare. Cre=tinismul se dezvolta ]n atari ob=ti mici.nu cunosc tradi\ia cultural[ autohton[ pe care au slujit-o ]nainta=ii mei =i unele elemente specifice ale pio=eniei ortodoxe. faptele =i mai ales ]nv[\[mintele pentru un viitor de oameni toleran\i ]ntr-o societate cu g`ndul la Dumnezeu =i veghe asupra tradi\iilor care ne definesc ]n lume. au condus ob=tile mici ]n structura c[rora se afirma statornic fiin\a neamului daco-roman pe care n[v[lirile barbare ]l f[r`mi\aser[ dar ]i ]nt[riser[ s[m`n\a pe aceste locuri. rostul slujitorului nu este numai unul liturgic. cre=tini t`rzii. fiind astfel mai mare printre =colari =i enoria=i. Feudalii no=tri vin din s`nul Bisericii. au ales sufletele =i nu organizarea administrativ[ sau militar[. c`t =i din tradi\ie. vin s[ ne evanghelizeze pe noi care neam n[scut chiar ]n timpul c`nd se scriau evangheliile =i am avut apostoli care ne-au ales pe noi dintre neamuri. Iar popa de tab[r[ al lui +tefan cel Mare. oamenii locului aveau un conduc[tor spiritual care ]i ]nv[\a adev[rurile evangheliei. Asta nu ]n\eleg =i nu-=i dau seama c[ trebuie s[ ne respecte predicatorii de ocazie care. ca ]n cazul na\iunilor cre=tinate de conduc[torii lor care. a neamului. cartea a c[p[tat de la sine o adres[ mai larg[. puterea lor s-a bazat pe credin\a comun[ cu a celor din jur =i nu invers.

Chiar mai t`rziu. +i. Printr-o asemenea explica\ie. nu este a vreunor interese lume=ti. Metodiu =i Chiril au propov[duit la slavi folosind o scriere care. Biblia lui Ulfilla care marcheaz[ =i prima scriitur[ german[ =i ]ncre=tinarea go\ilor a fost scris[ aici. de aici. am cerut ]ntotdeauna s[ nu se fac[ prozelitism. deci. credin\a noastr[ ]nflore=te demonstr`nd c[ =i-a p[strat r[d[cinile la fel de puternice. care ar fi produs o ]ndep[rtare =i mai mare ]ntre fra\i. Osmanl`ii au fost obliga\i s[ ne respecte credin\a =i nu au schimbat la noi nici o biseric[ ]n moschee. ]nc[ din timpul n[v[lirilor.am schimbat niciodat[ confesiunea ]n func\ie de domnitor ci. cei care niciodat[ nu ne-am rupt de ceva. slujit[ de p[stori suflete=ti care erau =i conduc[tori fire=ti ai ob=tei hot[r`nd treburile administrative ]n vremuri de pace =i devenind popii de tab[r[ ]n vremuri de lupt[. direct. adic[ ob=tile s[te=ti chemate la lupt[. iar vizigo\ii boteza\i aici au ajuns ]n Spania duc`nd obiceiurile noastre cre=tine. cu c[pitanii lor =i tot a=a se desp[r\eau c`nd se ]ntorceau de la lupt[ c[tre cas[. pe meleagurile noastre din cea mai str[veche vreme a credin\ei care aduce lumii iertarea. ci dimpotriv[. iar uniatismul. dar a ]nsemnat =i prima tendin\[ de secularizare a problemelor ce \in de spirit =i credin\[ ve=nic[. Ideea ecumenismului este fireasc[ la noi. iar domnitorul o ]mp[rt[=ea cu popula\ia. iar Sf`ntul Sava Gotul este martirul nostru. Acesta este sensul apostolic al ]ncre=tin[rii =i pe acesta l-am mo=tenit =i l-am permanentizat noi. adic[ 282 de cump[rare a sufletelor cu alte mijloace dec`t cele ale credin\ei drepte =i ale moralei care spune c[ trebuie respectat[ credin\a fiec[ruia. 283 . aduc`nd botezul ]n familii =i ]n mici ob=ti unde propov[duiser[ =i nu prin intermediul mai marilor cet[\ii sau ai statului. S-a p[strat la trunchiul tradi\iei apostolice =i a fost a popula\iei ]nainte de a fi a domnitorilor. veneau din satele lor. vorbind fiec[ruia =i lumin`ndu-l. Astfel. s-a ajuns la schismele care au m[cinat unitatea Bisericii. Nu este aceasta doar o demonstra\ie a faptului c[ Ortodoxia noastr[ reprezint[ ramura care niciodat[ nu s-a rupt. a ap[rut doar ca o form[ de ra\iune na\ional[ pentru p[strarea c`t mai multora dintre tradi\iile noastre. din pricina aceasta. adic[ a credin\ei mai presus de via\[ =i ecumenismul nostru apare ca o sincer[ problem[ de credin\[ . cel mult. oastea cea mare a \[rii. s-a g[sit la noi. Ast[zi.care nu este a statului trec[tor. tot prin cea mai perseverent[ tradi\ie era de credin\a lor. <Bizan\ul dup[ Bizan\> este iar[=i o realitate a noastr[. dup[ o jum[tate de veac de distrugere ateist[. s[ zicem ]n vremea lui +tefan cel Mare. Noi nu ne. indiferent de presiunile dinafar[. barbarii se cre=tinau. ]n cel mai adev[rat mod apostolic. Respect`nd credin\a altora. spre a ne ap[ra de pericolul calviniz[rii. ]n forma ei paleografic[. ci demonstreaz[ faptul c[ ]ntotdeauna s-a p[strat. am schimbat confesiunea domnitorului c`nd a fost nevoie s[-l alegem dintr-o alta. a ]nsemnat implicarea unor interese statale =i.care a fost pesemne necesar ]n alte \[ri. am fost ostili ]ntotdeauna ideii de prozelitism. ajung`nd pe p[m`ntul nostru. ne este fireasc[ dorin\a de a ne p[stra ]n acest[ tradi\ie unde biserica a fost a popula\iei.Apostolii opreau ]n mijlocul oamenilor. adic[ ocupan\ii erau cre=tina\i de noi prelu`ndu-ne credin\a. adic[ am avut grij[. Aici nu s-a cunoscut acel principiu t`rziu de <cuius regio ejus religio> . noi avem ca simbol na\ional martiriul Br`ncovenilor. ci este a permanen\ei Dumnezeirii ]n via\a noastr[. intrau ]n templele cultelor lor =i aduceau lumina ]nv[\[turii celei noi de la inim[ la inim[ =i de la con=tiin\[ la con=tiin\[. Credin\a fusese a popula\iei. Cu at`t mai pu\in ne-am schimbat dup[ ocupan\i. am vegheat =i chiar am luptat ca spiritualitatea pogor`t[ asupra noastr[ at`t prin scriptur[ c`t =i prin tradi\ie s[ nu se piard[. poate cea mai distins[ tr[s[tur[ a feudalismului rom`nesc. ob=tea de r[ze=i av`ndu-=i organizarea ei ]ntr-un democratic mod cre=tinesc p[strat prin tradi\ie =i supun`ndu-se feudalului care.

de ]n\elegere a comandamentului superior al luptei ]mpotriva anticristului care face at`t de sim\it[ nevoia de unitate a Bisericii =i. Cerin\a de atunci de a nu se mai alege ]nt`ist[t[tor dec`t din s`nge na\ional. proced`nd chiar. n[scut pe p[m`ntul \[rii. noi am tr[it-o din plin. Nu coment[m pentru c[. de fapt prev[zut[ de constitu\iile multora dintre statele cele mai moderne. de aici tendin\a -<imperialist[>. descifr`nd ]n toat[ ]nv[\[tura sa o str[danie nemai]nt`lnit[ pentru ]mpiedicarea tuturor for\elor care ]ncercau de pe atunci s[ ]nving[ proasp[ta Biseric[ a lui Hristos provoc`nd ruperi ]ntre fra\i =i schisme ]ntre interese m[runte. Ecumenismul este pasul esen\ial al ]n\elegerii moderne a Dumnezeului unic =i a nevoii cre=tine=ti de revenire la unitatea Bisericii. cu mijloacele cele mai tic[loase. Este apelul la ]n\elegere interuman[ prin respect =i grij[ reciproc[. Toat[ invoca\ia sa despre dragostea personal[ =i dragostea universal[ este un mesaj misionar pentru unitatea Bisericii. Am scris ]n acest sens un roman despre via\a Apostolului Pavel. este prefigurarea condi\iei constitu\ionale a lumii moderne pentru candidatul care trebuie s[ fie un nativ al locului. ceea ce. am prefera s[ str[duim pentru a o remedia. Nevoia lor de ripost[ dar =i veghea de-a nu se ]ndep[rta de la trunchiul credin\ei pe care au mo=tenit-o =i o au ]n p[strare. este. Deturnarea propov[duirii ]n alt[ direc\ie. Pentru c[ nici un p[stor str[in nu ar fi avut aceea=i comunicare cu turma =i nici un prelat de alt neam nu ar fi putut aduna laolalt[ at`ta spiritualitate rom`neasc[ dinl[untrul =i dinafara grani\elor.o. Iar faptul c[ toate bisericile epocii noastre moderne au recunoscut pericolul prozelitismului =i s-au angajat s[ nu-l practice.]n limbaj modern. Adic[ toate solu\iile moderne nu sunt altceva dec`t traducerea ]n limbaj contemporan a iubirii de aproape propov[duit[ =i profesat[ tradi\ional de cre=tinism. se traduce prin democra\ie. Toate sunt acte de solidaritate cre=tin[. nu putem scoate din ecua\ia schismei setea de putere lumeasc[ =i. este recunoa=terea nevoii cre=tine de apropiere. nel[s`ndu-se ispitit de interese care nu erau ale acestei spiritualit[\i. din p[cate. consecin\ele fiind corup\ia rapid generalizat[ ]n tot spa\iul geopolitic preg[tit temeinic pentru aceasta prin golirea de morala la care a atentat jum[tatea de veac de ateism profit`nd de sl[birea Bisericii sau. la sl[birea Bisericii. a= numi-o ]ntr-un termen contemporan =i nu numai . Pravila pe care am pomenit-o aici a sinodului convocat de Iacob Putneanul la Ia=i ]n 1752. ca ]n cazul de fa\[.]nspre prozelitism. Iar toat[ dragostea rev[rsat[ din el asupra lui Petru este liantul care trebuie s[ lege biserica f[c`nd din ]ntreaga 284 lume mireasa lui Hristos. sunt consecin\ele unei atari convingeri venite prin str[mo=easc[ spiritualitate. cum dorea =i anticristul din scenariile cominterniste. aceasta este o realitate secular[ pe care ]n loc s-o coment[m. Dorin\a acelor oameni de con=tiin\[ na\ional[ care l-au trimis pe v[rul meu s[ ocupe locul episcopal ]n diaspor[ se dovede=te astfel a fi =i fireasc[ ]n tradi\ie =i modern[ ]n logic[. =i prin g[zduirea de refugiu pe care o ofer[ Biserica Anglican[ =i prin marea ]n\elegere pe care o arat[ cardinalul Montini c`nd cel acuzat aici ca arhiepiscop al emigra\iei rom`ne ]i subliniaz[ faptul c[ diaspora noastr[ are nevoie de unitate pentru a lupta ]mpotriva comunismului =i nu tocmai acum de divergen\e ]n interesele confesionale. o rupe de tradi\ie =i produce ]n sufletul omului acea fractur[ pe care.}n acest sens trebuie ]n\elese str[daniile =i vicisitudinile prin care trec personajele din cartea de fa\[. Biserica s-a rupt prin schism[. oricum am ]ntoarce. toleran\[. Str[dania de remediere respir[ ]ns[ ]n paginile acestei c[r\i =i prin ajutorul dat de Consiliul Mondial Ecumenic celor care l-au cerut pentru salvarea Ortodoxiei rom`ne =i prin sprijinul de fug[ ]n grele condi\ii KGB-iste dat de Patriarhia Iugoslaviei. convie\uire. respectarea semenului. tocmai 285 .

]n epoc[. +i. se realizeaz[ numai prin respectul fa\[ de ceea ce este deosebit la semenul t[u. de =ansa principal[ a revenirii prin respect =i solidaritate la Biserica unic[. este futurologia ecleziastic[ a ecumenismului. iar \elul credin\ei de a o face mai bun[. =i nu poate fi vorba de biserici puternice dac[ Biserica nu este puternic[. iar el a putut crede c[-=i face misiunea rec`=tig`nd acele prerogative nefire=ti din punctul nostru de vedere. ]n acest sens. Antiprozelitismul nu este un simplu pact politic. ]n cazul condamn[rii generale a tendin\elor de prozelitism nu este vorba doar de un respect reciproc al domeniului fiec[rei confesiuni. ci este vorba. ci e o mare filozofie pentru viitorul omenirii. dac[ privim Europa drept continentul integral al cre=tinismului. cu o spiritualitate ]ntemeiat[ pe g`ndire cre=tin[ =i cu o moral[ identificat[ prin cea cre=tin[? Ce altceva ]nseamn[ comunitarismul ]n decizia economic[ =i cooperarea ]n decizia politic[. Fiecare persoan[ uman[ e deosebit[. Acest lucru ]l jurase ]n taina tunderii lui ]n c[lug[rie de c[tre propriul s[u tat[. Sau. secularizarea averilor m[n[stire=ti de c[tre Cuza i-a creat un mare dezavantaj. ci pot reprezenta cel mult nuan\e dup[ sufletul =i tradi\ia etniilor sau locurilor din lume pe care le reprezint[. ecumenicele promisiuni de sprijin. mai bine zis: nemai\in`nd seama de persoana sa. bazate pe respectarea specificului cultural? Sunt traduceri laice. pesemne. s[-=i impun[ propriile canoane. tundere monahic[ ]ndeplinit[ tocmai ]n scopul trimiterii lui ]n misiunea grea care i se preg[tise de aici. Ideea ecumenic[ luminat[ prin Duh este de a se apropia fiecare =terg`nd urmele schismatice din suflete tocmai prin respectul =i ]n\elegerea pentru formele proprii prin care fiecare ne manifest[m spiritualitatea.de aceea. Ea nu 287 . Dar. }n virtutea unor asemenea convingeri. din \ar[ =i pentru care se primiser[. nu pot s[ nu admir integritatea v[rului meu care nu a dorit nimic altceva dec`t ceea ce impune tradi\ia noastr[ drept canon bisericesc =i a rezistat oric[rei tenta\ii ne\in`nd seama de interesele sale personale. P`n[ atunci. la simplul mod de ]n\elegere feudal[ =i pact ]ntre cet[\i. De vreme ce sunt cre=tine ]ntru Hristos. ]n primul r`nd. confesiunile ajung la concluzia c[ nu au cum s[ fie una mai bun[ =i alta mai rea. a ideii ecumenice de ]nt[rire a unit[\ii prin renun\area la prozelitism. chiar dac[ anchetatul arat[ ra\iunile sale na\ionale pentru care a vizitat Vaticanul fiind admonestat astfel de Anglicani. e bine s[ respect[m tradi\ia fiec[ruia =i s[ nu ]ncerc[m a o schimba impun`nd-o pe a noastr[ pentru c[ aceasta nu ]nseamn[ dec`t sl[birea r[d[cinii comune. ]n termenii politologiei moderne. ]n acela=i timp. tendin\ele de prozelitism explicabile ]n intersele politice ale confesiunilor =i ]n p[catele lume=ti ale unor slujitori. s[ revenim la ecumenicul jur[m`nt de a nu se face prozelitism. a=a c[ le voi relata chiar ]n finalul acestui capitol. din punctul de vedere al Patriarhiei sale. ca un prim pas al ]n\elegerii ]ntru idealul de unire cre=tin[. Pentru c[. tocmai ]n spiritul respect[rii fiec[rei persoane =i a personalit[\ii fiec[rei colectivit[\i. Am avut norocul ca v[rul meu s[-mi ]mp[rt[=easc[ exact la timpul respectiv emo\iile lui ]n leg[tur[ cu evenimentul crucial pe care ]l tr[ia. mai aproape 286 de asem[narea cu Hristosul care e unic pentru to\i. Ce altceva simbolizeaz[ ast[zi ideea de Uniune European[. care-i devenea astfel =i p[rinte sufletesc. Nu putem nici m[car comenta din punctul nostru de vedere preten\iile patriarhului Athenagoras de la Constantinopol deoarece. sensibilizeaz[ at`t de mult sufletul v[rului meu f[c`ndu-l mai degrab[ s[ renun\e la ajutor dec`t s[ cedeze. dup[ cum am v[zut. ]n autocefalia ortodox[. nu ne permitem s[ coment[m noi competi\ia Bisericii Anglicane fa\[ de Catolicismul de care s-a emancipat av`nd anumite probleme tradi\ionale cu acesta =i ]ncerc`nd. ]ns[. Din pricina aceasta r[d[cina credin\ei =i a moralei cre=tine nu se poate ]nt[ri smulg`ndu-se unii din ea spre a fi transplanta\i pentru interesele altora.

Ei hot[r`ser[ intrarea lui ]n monahism. a=a cum le spune anchetatorilor s[i. t`rnosit[ =i ret`rnosit[ de opt genera\ii de preo\i din familia noastr[ =i cine =tie c`\i al\ii dintre postelnicii Leu pomeni\i ]n uricul de la 1392.. dup[ care fiul ]n od[jdii a ]ngenuncheat s[rut`nd m`na tat[lui. ]n r[spunderea cu care ]l ]nc[rcase tat[l s[u =i <Ceilal\i>.> Iar acum s[ revenim la convertirea cre=tin[ ce luminez[ sufletul omului. spun`ndu-i <Ava> . Ceilal\i fra\i =i veri care erau mireni. \[ranii. ]=i luau lumea-n cap duc`ndu-se pe =antiere.Era biserica slujit[. care ne aduna pe toate rubedeniile la hramul bisericii din |u\cani. tot a=a cum.. genera\ie dup[ genera\ie. Consider comunismul ca du=man principal al cre=tinismului =i de aceea fac totul indiferent de mine!. Iar a doua zi. deoarece cititorul cunoa=te acum str[dania mea de a le descifra numele. }n noaptea aceea am dormit cu el.a=a cum se spune doar ierarhiilor monahice=ti. }n anul acela. ]ns[. Oamenii erau ]ngrijora\i. ]n cele ce avea el de f[cut de atunci ]nainte. Vorbesc despre ea ca despre un proces ]ndelungat care ne ]ncarc[ suflete=te =i nu ca un moment unic ce este al op\iunii. ca un simbol numai de ei =tiut. s-a petrecut mai solemn. Dar discu\iile noastre au fost sobre =i grave. lumea a pl`ns c`nd Vl[dica Grigorie a oficiat liturghia doar ]mpreun[ cu fiul s[u =i cu arhimandritul. impresionat[. despre studiile lui. +i nu numai stabilind. stabilind de aici prin alegerea pe care o f[cuser[. 1948. }n timpul praznicului s-au adunat rudele ]n marele cerdac al casei str[mo=e=ti. s-a rostit discret numele de Victor. conferindu-i tot mai puternice revela\ii. respect`ndu-se discre\ia capului familiei care era Vl[dica Grigorie. ]ngrijit[. Dou[-trei s[pt[m`ni mai t`rziu. au c`ntat la stran[. despre vremurile grele c[rora trebuia s[ le facem fa\[ cu sprijin de Sus =i cu renun\are la c`t mai multe lucruri lume=ti. iar schimbarea aceasta era esen\ial[ ]n via\a lui. ei hot[r`ser[ trimiterea lui. un consiliu de familie la care au participat doar fra\ii. chiar dac[ vorbe=te pentru cei asurzi\i de ]ndoparea cu lozincile anticristului: <Am dus aceast[ activitate pentru c[ regimul comunist este o c[ma=[ de for\[ pe sufletul =i fiin\a neamului rom`nesc. Pun <ceilal\i> ]n ghilimele. Predica a fost scurt[. dar =i comunic`nd aceasta prin leg[turile ecumenice pe care le aveau =i cer`nd ajutor de solidaritate cre=tin[ ]n lupta cu anticristul de la r[s[rit. despre armata ]n care a slujit cu pl[cere =i r[nile pe care le-a c[p[tat. s[rb[toarea Sf`ntului Ilie. sub troi\a ce str[juia piatra de morm`nt a lui Mihail Blagocinul =i a urma=ilor s[i cu inscrip\ia <}ntru pomenirea b[rba\ilor Leu> . a secetei =i a cotelor obligatorii c[tre stat (pentru care erau teroriza\i cu sadism s[ cumpere gr`ul din alt[ parte spre a-l da la colectare). El mi-a vorbit despre tinere\ile lui.. dar dorit a se petrece tocmai ]n biserica str[mo=easc[ din satul familiei 288 noastre.mai conta.. Ea era dedicat[ misiunii pe care =i-o asumase convertindu-se tot mai mult ]ntru aceasta. c[ el va fi ierarhul diasporei rom`ne=ti. At`t: scurt. tat[l meu se jucase =i ]l ocrotise pe el. dar nu s-a vorbit nimic altceva. prin modul 289 . dup[ anii de trecere a frontului. lui pl[c`ndu-i s[ se joace cu mine =i s[ m[ ocroteasc[. Nu sunt iresponsabil =i-mi dau seama exact de sus\inerile mele. +i mi-a m[rturisit c[ se c[lug[rise pentru c[ a=a ]=i sim\ea rostul. adic[ confund`ndu-se cu ea =i nemaiexist`nd el. r`ndui\i. Seara din preziua praznicuui a avut loc ]n salonul cu tavan de lemn traforat al casei nostre b[tr`ne=ti ce domina de pe o colin[ peisajul satului. cu toate c[-i era nepot mai t`n[r. dar mai restr`ns dec`t de obicei. proprietarii mo=iilor din jur erau ]ngr[di\i de lupta de clas[. vremurile erau tulburi.a fost ]mbr[\i=at v[rul meu pe r`nd de c[tre to\i. la altarul c[reia slujiser[ to\i ]nainta=ii no=tri. la v`rst[ mic[. dar totul era ca o concluzie sau ca o renun\are sau ca o schimbare total[. desigur. despre avia\ie. Fapt care s-a =i adeverit. c`nd a venit ]n august la Medgidia. cu toate c[ avea un sobor de preo\i. cum se ]nt`mpla de c`nd eram copil. v[rul meu a fost primit de tata cu un anume ceremonial.

f[r[ alte persoane implicate. anchetatorul care-mi lua interogatoriul ]mi spunea: <s[ nu te dai mare =i s[ te crezi cine =tie ce rezistent. e=ti un biet favorizator =i n-am nevoie nici m[car de lege ca s[ te pedepsesc. ceea ce demonstreaz[ c[ valoarea cre=tin[ se cap[t[ mereu =i tot mai ad`nc de c[tre sufletul omenesc. era ]nc[rcat de greutatea r[spunderii sale. el c[z`nd prad[ crimei anticristului. Se vedea c[ nu-i fusese u=or s[ ia decizia trecerii la monahism. Episcopia Romanului =i Hu=ilor pomene=te pe cel ]ntre ierarhi de vrednic[ cinstire Grigorie Leu. S-a n[scut ]n 2. a slujit ca preot de mir ]n comuna Oancea. Ceilal\i am fost aresta\i ]n diverse etape. du=manul recurgea la r[zbunarea criminal[ fa\[ de el. sper`ndu-se c[ ]n acest fel tic[lo=ii nu-i vor face vreun r[u . dasc[li.mi-a spus el lu`ndu-ne r[mas bun . ]nc[ se mai petrece. trece ca director al Seminarului Teologic din Ismail =i e ]mputernicit guvernamental 291 . Era chiar 290 cuv`ntul de ordine: <V[ dezice\i c`t mai mult de mine.> Poate c[ avea dreptate: convertirea mea s-a petrecut mai t`rziu.l-am pus la punct rapid. pe care n-a mai dezmin\it-o niciodat[. unde el =i-a pus alte haine. cu ]ntregul s[u prestigiu na\ional. ad[ug[m aici r`ndurile scrise de c[tre P[rintele Galeriu despre martiriul s[u: <}n a dou[zeci=iopta zi a lunii iulie. cu piatr[ de morm`nt datat[ 1507>. +i. ]nc[rc`nd-o de spiritualitatea de care avea nevoie gestul s[u grav =i plin de responsabilitate. el ]n deplin[ maturitate =i la moment de mare r[scruce. dac[ planul pe care l-am f[cut pentru a doua zi: s[ dau o telegram[ prin care s[ existe un alibi de neimplicare a Episcopului Grigorie. nu pentru c[ n-ar fi vrut. cea mai valoroas[ \int[ episcopul Grigorie. comunic`nd c[ <B[dia Vasile probabil ]necat>. ]i spui tu!. prin documentele ei autentice. }n zilele urm[toare =i tat[l meu d[dea telegrame =i trimitea scrisori. Se cuvine mai ]nt`i o mic[ schi\[ biografic[: A urmat seminarul la Roman =i Ia=i.1881 dintr-o familie de preo\i cu mai multe genera\ii atestate ]n comunele |u\cani. M[lu=teni. nu a putut fi salvat. Este ziua ]n care a fost a=ezat ca arhip[stor al istoricei Eparhii a Hu=ilor. Paginile dramatice ale acestei c[r\i o certific[ din plin. Era o convertire puternic[ ]n el. <pop[ de tab[r[ al lui +tefan cel Mare. Sau. teologia la Kiev =i Bucure=ti. Am dat telegrama =i la adresa lui din Bucure=ti =i la Episcopia din Hu=i. ca s[ putem salva ceva>. ]n a=a fel ]nc`t totul s[ par[ un gest unilateral al v[rului meu. de vreme ce clipa convertirii are loc ]n minutul dulce al acestei ]ntregi vie\i p[m`nte=ti. f[r[ grab[. ci pentru c[ dorea s[ o fac[ cu toat[ r[spunderea. p`n[ la ]nainta=ul Mihai Leu . ca s[-l ]ncredin\ez ]nc[ o dat[ c[ a=a va fi! Dar iat[ c[ n-am s[-l mai v[d. l[s`ndu-le pe cele vechi ]n cuierul de acolo pentru ca la sf`r=itul zilei de plaj[ ele s[ fie remarcate =i s[ se dea alarma ca pentru un om ne]ntors din ap[.> +i s-a dep[rtat cu pas egal.05. +i.. pe aproape. pentru c[ ]ncercarea nostr[ de a feri pozi\ia de conduc[tor spiritual al unei asemenea mi=c[ri de salvare na\ional[ a Episcopului Grigorie Leu nu a reu=it. ca =i cum s-ar fi dus undeva pe aici. <}\i mul\umesc .ai ]n\eles c[ am o misiune care nu e deloc u=oar[! S[-i spui tatei c[ o voi ]ndeplini. ]ntin=i ]n ]ntuneric. eu adolescent cu zeci de ]ntreb[ri.blagocinul. ]nv[\[tori. }n c`teva luni. S[r[\eni.. C`nd voia s[ m[ umileasc[. Sf`r=indu-se r[zboiul. am luat o cabin[ la plaja <Modern>. Era plin ]n seara aceea. A doua zi am plecat ]mpreun[ la Constan\a. Intr[ ]n r`ndurile clerului militar organiz`nd protopopiate militare ]n timpul primului r[zboi mondial. jud. Cele ce-am vorbit cu tine asear[ i le aveam de spus lui. schimb`ndu-=i complet via\a. devenind apoi spiritual =i profesor la Seminarul Central din Bucure=ti. a durat mult ]n noapte. Covurlui (ast[zi Gala\i) ca parohi. apoi sfatul de tain[. Din p[cate. Hirotonit.cum a fost primit de prima dat[ ]n str[in[tate.

istoric[. toate pentru subordonarea \[rilor mai mici. despre <Confesiuni =i secte>. Aceast[ hot[r`re. }ntrez[rea el oare. despre <Biserica Ortodox[ Rom`n[ . trec`nd pe cel[lalt t[r`m al existen\ei. Personalitatea sa mi s-a ]ntip[rit =i mai profund ]n prim[vara anului 1940. jertfa pe care avea s[ o ofere ?!^ Pentru c[. iradiind de harul divin l[untric. ]n spiritul autentic al revela\iei. cultural[. volume de predici. Se s[v`r=e=te prin moarte martiric[ ]n anul 1949.pentru sudul Basarabiei. l-am privit ]n fa\[ de dou[ ori . Personal. se pune ]ntrebarea: Biserica e deasupra neamului. din ]ntuneric la lumin[. Din nefericire. i 292 s-a cerut atunci de guvernul comunist aservit Uniunii Sovietice. imperialismul a ]nsumat diverse forme: politic[.situa\ia actual[ =i preg[tirea clerului>. de a conduce sec\ia misionar[ cuprinz`nd =i parohiile Ortodoxe ale rom`nilor din emigra\ia ce sporea mereu. Biserica odr[slit[ din s`ngele lui Hristos pe Cruce se na=te =i intr[ vizibil ]n istorie. }n istorie. ]n limba =i sufletul fiec[rui neam. Episcopul Grigorie Leu anticipa spiritual-canonic un act devenit ast[zi at`t de prezent prin reactualizarea Mitropoliei Basarabiei. ]n har. L-a ]nvrednicit Dumnezeu s[ slujeasc[ jertfelnic ]n at`tea plaiuri ale \[rii. fundamental. Episcopul Grigorie a ap[rat. iar ]n 1936 este ales Episcop de Arge=. cuv`nt[ri =i altele. i-a oferit cununa martiriului. Episcop Lucian. Ioan Damaschin. ]n ]nt`mpinarea Domnului vie\ii. ca Arhiereu Vicar al Ia=ilor. Alegerile se f[ceau pe acea vreme ]n Parlamentul \[rii. Se las[ ea atras[ ]n cursa unei asemenea atitudini str[ine de adev[rul divin revelat ? Pentru c[. Fiecare neam fiind chemat ]naintea lui Dumnezeu la judecat[ <s[-=i aduc[ cinstea =i slava lui>. =i-a ]mplinit misiunea prin slujb[ divin[. }n numai c`teva zile se mistuia sub asasine ac\iuni <tainice>. }ntre multiplele lucr[ri pomenim studiile despre Sf.m[car p`n[ la drumul arz[tor al apostolatului zilnic?^C[ci de-o ]ncoronare cu spini =i ]ntinsul m`inilor pe cruce e prea greu s[ mai vorbim noi. Sinod. pe l`ng[ ]ntreaga lui \inut[ jertfelnic[. social[. (Apoc. Am mers c`\iva studen\i teologi s[ asist[m la un asemenea eveniment. c`nd a trecut ca episcop la Hu=i. o dreapt[ cauz[ =i bisericeasc[ =i na\ional[ =i n-a acceptat s[ semneze un asemenea act. a venit ]n vizit[ la Roman invitat de P. }n sf`r=it este chemat de Colegiul Electoral ca Episcop de Hu=i ]n 1940.]n 1936 c`nd. Lucr[rile publicate pe o arie de peste treizeci de ani ]ncep`nd cu 1916. }n anul 1925 este sfin\it Arhiereu Vicar al Mitropoliei Moldovei. Ce tragic[ metamorfoz[ ! }n loc ca biserica dintr-un stat imperialist s[ dea o m[rturie spiritual[ ]n Hristos. cu ad`nc[ presim\ire a spiritului. Slujirea sa ]n aceast[ chemare sacr[ era esen\ializat[ ]nc[ din 1925 prin m[rturia de la hirotonia sa ca Arhiereu: <Putea-voi duce austeritatea persoanei mele dup[ pilda Prototipului nostru . prin cuv`ntul rostit. ]n Duhul Sf`nt prin limbile de foc ale Apostolilor. pastoral[. }n sarcina =i calitatea pe care o avea ]n Sf. se impune tema fundamental[ a rela\iei Bisericii cu neamul. Am =i acum ]n imagine chipul luminos. 21. muritorii de ast[zi>. eram seminarist. real. ea suport[ acte de teroare. pentru a se trimite de acolo <misionari>. Semnificativ. ]l sfin\e=te ]n limba =i sufletul lui ? }n ziua Cincizecimii. martiriul s[u s-a s[v`r=it ]n 1949. lucr`nd cu zel pentru ]ntregirea spiritual[ a neamului. iar ]n Sf`ntul Sinod prime=te sarcina de a conduce comisia sinodal[ pentru misiunea Bisericii ]n \ar[ =i a Parohiilor Ortodoxe Rom`ne din str[in[tate. despre M[rturisirea Ortodox[ de la 1642. sau se conjug[ firesc =i armonios cu neamul pe care ]l sluje=te. economic[. deopotriv[. precum martiriul acestui prelat.26) P[rintele Galeriu .S. ]mpotriva oric[ror tendin\e =i forme de subjugare =i asuprire totalitar[ imperialist[.}n Rom`nia Liber[ 1993 293 . Pentru c[. cuprind teologie misionar[. s[ consimt[ la intrarea acestor parohii sub jurisdic\ia canonic[ a Patriarhiei Moscovei. ca =i prin cuv`ntul scris. printr-un fel de contagiune politic[. au ap[rut =i forme de imperialism bisericesc.

Velicu Niculae Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul LEU VASILE ]n camera Nr. Petrescu M.1954. Un guler preot Asupra de\inutului au mai r[mas urm[toarele: 1.A. un maieu 4. 41. III Tov. Grozavu Vasile. Penitenciare. ochelari cu toc de carton ro=u 2. Drept pentru care am emis prezenta adeverin\[. Anton Tudor ]ns[rcina\i cu perchezi\ionarea de\inu\ilor noui sosi\i pentru ]ncarcerare. fiul lui Gheroghe =i Lucre\ia. Radu Ioan. pe penit.XI.Capitolul XV S{ NU AI DREPTUL NICI LA MOARTE ! Penitenciarul Jilava ADEVERNI|{ nr. 0123/E. Un cearceaf 3. Jilava Semn[tura Data 17. Ministerul Afacerilor Interne Dir. 17303 22 . SEFUL SEC|IEI REGIM. una flanel[ 4. (ss) Lt. Dou[ obiele 8. /+EFUL SERVICIULUI (ss) Lt. dou[ ismene 2. 3291/1954 pe prevenitul LEU VASILE ]n baza mandatului de arestare nr.1954 C[tre PENITENCIARUL JILAVA. Una traist[ p`nz[ 7. Un p.VI. una c[ma=[ flanelat[ 5. de serv. 1423 din 2 iulie 1954 emis de Proc.954 PROCES VERBAL Nr.XI. 294 (N. Colonel Bruc[r Jean. una batist[ 3. Ofi\er de serviciu al Penit.1957 Anul 1954 luna noem. Maj. Teritorial[ Buc. asistat de cap. }nainta\i ]n termen de 24 ore o procur[ ce o ve\i lua de la de\inutul LEU VASILE.1903. sub nr. Jilava ]mpreun[ cu plut. Una p. r[mase de la data re\inerii sale. of. GR/503777 din 30.un fel de testament: cine ridic[ obiectele r[mase.M. ziua 17 Noi. Una cravat[ dou[ basmale 5.XI. Milit. ]n care va indica persoana cu domiciliul exact c[reia s[-i fie predate obiectele ce se afl[ la magazia U. Lag[re =i Colonii Serviciul Paz[ =i Regim Nr. am procedat la perchezi\ia de\inutului LEU VASILE la care am g[sit asupra sa urm[toarele: 1. dou[ c[m[=i. n[scut la 13. lt.XI. 3291 Ast[zi 17. am primit =i ]nmatriculat la acest penitenciar. Directorul Penitenciarului Jilava asistat de secretarul de gref[.) ORDIN DE REPARTIZARE C[tre +eful Sec\iei Nr.1954 Noi. m[nu=i stof[ 6. un pantalon cu hain[ 295 . adeverim c[ ast[zi 17. plut. Acesta este protocolul condamn[rilor la moarte .03.

1429 din 2 iulie 1954. 1 la dosarul de\inutului Am primit toate obiectele De\inut TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Dosar nr. 0123/0 Nr. 1872/1954 Nr. 1 la magazia de obiect a de\. 296 }i confisc[ ]ntreaga avere =i-l oblig[ =i la 200 (dou[ sute) lei cheltuieli de judecat[. de art. ]n prezent de\inut ]n acel penitenciar la MOARTE pentru crima de tr[dare de patrie prev. a condamnat pe LEU VASILE.(ss) indescifrabil De\inut (ss) V. 101 C. ]n ora=ul Gala\i. 5l Penitenciarul Jilava V[ rug[m s[ permite\i delega\ilor no=tri tov. va executa pedeapsa cea mai grav[. +eful U. corec\ional[ pentru delictul de trecre frauduloas[ a frontierei prev. 226 din 22 noiembrie 1954 C[tre PENITENCIARUL JILAVA V[ facem cunoscut c[ acest Tribunal prin sentin\a nr. Leu Confirm primirea obiectelor conform prezentului proces verbal Magazioner (ss) indescifrabil Data ____ }ntocmit ]n ___ ex. }n cazul c`nd acesta renun\[ a face cerere de gra\iere. ci numai cerere de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale ]n termen de 5 (cinci) zile de la ]n=tiin\are.M. maior Marinache Dumitru =i lt. =i pedep. 0123/0 MAI Penitenciarul Jilava Bir. =i pedep. obiectele g[site asupra de\inutului au fost predate la magazia de obiecte a de\inu\ilor Of.P. de art. 1 lit.6. pantofi 7. 2417 din 20 noiembrie 1954. Conform art. adic[ moartea.P. }i comut[ preven\ia de la 20 august 1952. }n consecin\[ urmeaz[ de ]ndat[ a-i face cunoscut susnumitului condamnarea dat[ =i a i se pune ]n vedere c[ ]mpotriva sentin\ei de condamnare nu are dreptul de a declara recurs. un pardesiu. Se afl[ de\inut ]n baza mandatului de arestare preventiv[ nr. una p. 1954 Strict Secret Ex.M. 17780 din 25 nov. (ss) indescifrabil Asistent. Eviden\[ Cazier Nr. ne ve\i comunica de ]ndat[ rezultatul. 0082657 24 nov. b =i c din Decretul 199/1950 =i la 10 (zece) ani ]nchis. n[scut la 13 martie 1903. Dumitrasconiu Nicolae. de serviciu. 267 C. a. pentru a lua contact cu de\inutul Leu Vasile ]n interesul unor cercet[ri. PRE+EDINTELE TRIBUNALULUI MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Maior de Justi\ie (ss) indescifrabil Grefier (ss) indescifrabil Ministerul Afacerilor Interne U. una basc[ Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces verbal semnat =i de de\inut. fiul lui Grigore =i Lucre\ia. Nr. 1954 C[tre Tribunalul Militar Teritorial Bucure=rti 297 .

Rog a dispune. am fost adus prin for\[ ]n RPR. care a \inut s[ vin[ 299 .]n schimb eu am fost mutat ]ntr-o celul[ a fortului Jilava. pe o rogojin[. }n ziua de 20 noiembrie 1954. unde ]n plin[ iarn[ sunt \inut f[r[ foc. Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia Penitenciare. am parcurs ]n Viena. Lag[re =i Colonii Nr. neomenos =i ]ndeosebi am`narea execu\iei mele unuia din cei 21 de< anchetatori> pe care i-am avut ]n \ar[ . Moscova. Au trecut zece zile de la pronun\are =i cinci zile de la comunicare =i sentin\a mea nu a fost ]nc[ executat[ . legat ]n lan\uri de m[rime =i form[ medieval[. Leu V. nu-mi permit s[ mai fac nici m[car mi=c[rile strict necesare pentru necesit[\ile fizice. Deoarece eu atribui acest regim barbar. Colonel B[dic[ Ilie Episcopul V. Tribunalul mi-a anun\at sentin\a condamn[rii la moarte. lan\uri care din cauza r[nilor din r[zboi =i a reumatismului. Aici am constatat o serie de st[ri revolu\ionare. ]n vreme ce m[ aflam ]n exerci\iul misiunii mele. Prim Loc\iitor +ef Direc\ie Locot. Confesor =ef. am demonstrat pe temeiuri juridice c[ ]n cazul meu. toat[ gama sistemelor de anchet[ comuniste.La adresa dv. ]n contra voin\ei mele de cet[\ean apatrid. de c`nd am fost capturat. al grupului de unit[\i militare ortodoxe din Armata Atlanticului 298 am fost capturat de trupele sovietice pe teritoriul Austriei. S/1589 4 decembrie 1954 C[tre Cabinetul Loc\iitorului Ministrului Afacerilor Interne General Maior Adi Ladislau V[ ]naint[m anexat protestul de\inutului Leu V.=i anume ultimului meu anchetator un domn maior din Securitate. RPR Protest Subsemnatul Episcop ortodox rom`n. nr. 1954 pronun\at[ de c[re dv. Odesa =i Bucure=ti. ]n care este condamnat la pedeapsa cu moartea. }n conformitate cu uzan\ele ]n procedurile anterioare. f[r[ geamuri. General de Divizie. 2417 din 20 noe. De la Moscova. Leu Prizonier de r[zboi c[tre Procuratura Gl. iar ]n ziua de 25 curent mi s-a comunicat =i oficial sentin\a c`nd mi s-a precizat c[ nu am dreptul la recurs c[ singurul drept ce-l mai am este numai formularea unei cereri de gra\iere la Prezidiul RPR. o sentin\[ f[r[ drept de recurs care are la dosar =i declara\ia condamnatului de renun\are la cererea de gra\iere trebuia s[ fie executat[ ]n 24 de ore de la pronun\are =i comunicare. Maior +ef Bir. Timp de doi ani jum[tate. a semnat =i totodat[ a dat al[turata declara\ie prin care refuz[ s[ fac[ cerere de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale. care ]n prezent se g[se=te ]n penitenciarul Jilava. Eviden\[ Slt. Victor. am protestat =i fiind for\at am acceptat s[ fiu judecat. printre care =i creiarea timp de pace a unui Tribunal Militar al Reg. suferind mari torturi morale =i fizice. ce ni s-a agravat f. Comandant. 22603 din 22 noiembrie 1954 v[ trimitem odat[ cu prezenta dovad[ semnat[ de de\inutul Leu Vasile. al Europei Apusene =i Orientului apropiat. Bucure=ti ]n fa\a c[ruia am fost trimis spre judecat[. tare. care dup[ ce a luat la cuno=tin\[ de cuprinsul sentin\ei nr. instan\a este ilegal[. Am refuzat cu oroare formula cererii de gra\iere =i ]n acest sens am dat =i o declara\ie scris[. }n fa\a acestei instan\e. Victor.

1954 (ss) Episcop V. Leu TOVAR{+E PRE+EDINTE. BUCURE+TI Maior de Justi\ie (ss) Brancovici Ioan Grefier +ef 301 DECLARA|IE 06. ]n rezumat . 2417 din 20 noiembrie 1954. PRE+EDINTELE TRIB. 2417/954.XI. Leu }n acela=i timp precizez c[ nici nu deleg pe nimeni s[ fac[ cererea ]n numele meu (ss) Episcop V. TERIT.]n celula mea dup[ ce mi se comunicase sentin\a =i dup[ ce mi se puseser[ lan\urile. din pedeapsa cu moartea ]n munc[ silnic[ pe via\[.12. Dat[ ast[zi 6 dec. ap[r[tor din oficiu al numitului LeuVasile. Post Scriptum pe spatele paginii: 300 . }n fa\a acestei cruzimi =i la o astfel de neomenie am r[spuns c[ eu sunt un om sf`r=it. desprins de orice leg[tur[ p[m`nteas[ =i pu\inele clipe ce le mai am de tr[it le-am ]nchinat exclusiv medita\iilor mele religioase pentru purificarea =i m`ntuirea sufletului =i ]n consecin\[ eu nu spun =i nu mai am nimic de vorb[. Apoi mi-a cerut s[ vorbesc despre anumite capitole de care nu am vrut s[ vorbesc ]n timpul anchetei. Subsemnatul. reamintindu-mi c[ am promis c[ voi vorbi dup[ sentin\[. V. MIL. Pentru executarea acestei pedepse. a Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti.protestez .]n numele tuturor principiilor Umanit[\ii =i Civiliza\iei (din care se sus\ine c[ fac parte =i Principiile Civiliza\iei Comuniste) =i cer ca s[ ]nceteze aceast[ culmin`nd[ barbarie .s[ se execute sentin\a dat[. .totu=i a avut ferocitatea ca ]n ironie s[ m[ ]ntrebe . Jurist Subsemnatul Episcop Vasile Leu declar c[ am luat cuno=tin\[ de sentin\a nr. 2828 din 24 ianuarie 1955 C[tre PENITENCIARUL JILAVA Facem cunoscut c[ dup[ cum rezult[ din ordinul Nr. 2417/20. 1872 din 04 ianuarie 1955. Rug[m a-l ]ncuno=tiin\a =i pe de\inutul condamnat despre aceast[ situa\iune sub luare =i ]naintare de dovad[. Pe temeiul celor ar[tate mai sus. condamnat la pedeapsa capital[ prin sentin\a Nr. Pentru Leu Vasile Av. din oficiu Leon Horovitz TOVAR{+ULUI PRE+EDINTE AL PREZIDIULUI MARII ADUN{RI NA|IONALE TRIBUNALUL TERITORIAL BUCURE+TI Nr. extenuat de anii grei de pu=c[rie moscovit[.954 a Tribunalului Militar Terit. prin sentin\a acestui tribunal Nr. 004527 din 09 decembrie 1954. avocat Leon Horovitz.54 Dat[ ]n fa\a noastr[ Cpt. bolnav. prin care am fost condamnat la moarte =i declar c[ nu fac cerere de gra\iere. dobor`t de lan\uri etc. Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale a RPR i-a comutat pedeapsa aplicat[ de\inutului LEU VASILE. al Direc\iei Tribunalelor Militare. Am remarcat c[ r[spunsul l-a enervat =i demonstrativ a p[r[sit celula. Leu. care de=i vedea c[ ast[zi are ]n fa\a sa numai un om b[tr`n. v[ rog a-i comuta pedeapsa ]ntr-una privativ[ de liberatate pe care o ve\i aprecia. vi se trimite al[turat mandatul de executarea pedepsei Nr.<Ce fac? Cum m[ simt?> I-am r[spuns c[ cu ajutorul lui Dumnezeu m[ simt foarte bine. Buc.

Stan Marian Ve\i primi pe de\inutul LEU VASILE din camera nr.) RPR TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Dosar nr. Ordon[m tuturor agen\ilor for\ei publice s[ aresteze =i s[ conduc[ pe susnumitul condamnat la Penitenciarul Jilava. v[z`nd sentin\a nr. 22603 din 20. Nr. nr. I Tov./ Eviden\[ Slt. a fost condamnat la munc[ silnic[ pe via\[ prin comutare din pedeapsa cu moartea conform Decretului Prezidiului Marii Adun[ri Na\ionale.. ]n a c[rei durat[ se va socoti =i timpul c`t a stat ]n deten\iune preventiv[ de la 2 decembrie 953 p`n[ la conform mand. confiscarea averii personale =i 200 (dou[) sute lei cheltuieli de judecat[ pentru crim[ de tr[dare de patrie prev. 1872 din 4 ianuarie 1955 Noi maior de justi\ie Brancovici Ion Pre=edintele Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti..1955 C[tre Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti Rug[m verifica\i dv. preciza\i c[ pedeapsa ]ncepe la data de 20 august 1952.XI. =i comunica\i c`t mai urgent acestui penitenciar care este adev[rata dat[ a ]nceperii pedepsei privind pe de\inutul Leu Vasile. 1 S conform ordinului Comd.I. Comandant Maior (ss) indescifrabil +ef Bir.1953. Ofi\er de serviciu al Penitenciarului Jilava Semn[tura (ss) indescifrabil Data 26. (iar[=i confuzie cu r[pirea din 1952 =i a=a zisa arestare din 1953 n. a.(ss) Bors Gheorghe (N. 4342/1954 MANDAT DE EXECUTAREA PEDEPSEI Nr. 6698/1953 =i 1429/54 ale Procuraturii Militare Teritoriale Bucure=ti. iar ]n mandatul de executarea pedepsei nr. Ordon[m directorului penitenciarului men\ioant s[ primeasc[ pe condamnat.) 302 Pre=edintele Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti Maior de justi\ie (ss) Brancovici I. 2417 din 20 noiembrie 1954 a Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti prin care numitul Leu Vasile. Cerem aceste date deoarece dv. 1 lit. c`nd va fi pus ]n libertate dac[ nu va fi re\inut pentru alte fapte. s[-l re\in[ =i s[-l fac[ s[ execute pedeapsa mai sus ar[tat[. Executarea pedepsei ]ncepe la 2 decembrie 1953 data arest[rii preventive =i expir[ la . (ss) indescifrabil 303 . nr. 1872/1954 Pozi\ia reg. Eviden\[ =i Cazier Nr. 1300 din 27. deci acest penitenciar nu poate face nici o form[ de imatriculare ]n dosarul personal =i nici procesul verbal de ]ncarcerare nu v[ poate trimite p`n[ c`nd nu primim rezultatul acestei adrese.XII. 1872/1955.A: aceast[ ]ncuno=tiin\are nu s-a f[cut. sg. preciza\i c[ pedeapsa ]ncepe la data de 2.I. Grefier (ss) indescifrabil ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr.955 MAI Penitenciarul Jilava Bir. =i ped.1903 ]n comuna Oancea raionul Regiunea Bucure=ti de profesiune preot de apartenen\[ social[ de origin[ social[ burghez[ fiul lui Grigore =i al Lucre\ia. 0 ]n camera Nr. ]n adresa nr.1954.03. exec. n[scut la data de 13. b =i c din Decretul 199/1950 V[z`nd c[ hot[r`rea a r[mas definitiv[ de la data de 10 decembrie 1954 la acest Tribunal.a. 1872/954. maj..

Aceast[ foaie de transferare se lipe=te pe plicul cu dosarul de\inutului. 3291 1954 de profesiune episcop condamnat MSV pentru faptul de crim[ de ]nalt[ tr[dare.III 1955 Consultat =i g[sit s[n[tos Deparazitat Medic (ss) indescifrabil FOAIE DE TRANSFERARE 304 (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul Leu Vasile Mtr. Spr`ncenele cast. Terit.02. Sandu Ilie Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul LEU VASILE ]n camera Nr. 28780/955 Gradul de periculozitate: Periculos Semnalmente: V`rsta 52 ani talia 1. Urechea mijl. plicului Data 18. Barba rade. Vasile matricola . conform ordinului Comandantului. I Tov. prezenta adres[ urmeaz[ s[ fie anexat[ la mandatul de arestare ca o justificare pentru dvs. C[p. 4094 din 21. ORDIN DE REPARTIZARE C[tre +eful Sec\iei Nr. 1300 din 27 ianuarie 1955. asistat de Miro= Movil[ din partea biroului inspec\ii de Pimen Gh. Comandantul Penit. 305 . 47.955 Proces-Verbal nr.III. sergent Hudului Mihai Ve\i muta pe de\inutul LEU VASILE din camera nr.XI. 334 Ast[zi 20. Bucure=ti Maior de Justi\ie Brancovici Ioan Grefier (ss) indescifrabil Penitenciarul Jilava C[tre +eful Sec\iei Nr. ]n caz de lips[ sau av`nd datele cerute incomplete. portar. DPHC Nr. nr. nr. fruntea smead[ nasul mij. acte =i numerar.B.inmatriculat azi. plut. =eful de vagon va refuza primirea de\inu\ilor. cicatrice. 1 ]n camera Nr. Comandantul g[rzii =i de mili\ianul Radu Nicolae. 26. cum din eroare a fost men\ionat ]n mandatul de arestare.74 m. 1872/1954 Nr. }n consecin\[.Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti Dosar nr. 5. =i nu 2 decembrie 1953.1955 Noi. Musta\a poart[ Semne particulare (Semne. Ofi\er de serviciu al Penit. data arest[rii preventive.III. Pre=edintele Trib. tatuaje etc. pedeapsa expir[ la MSV 195/ se transfer[ la penitenciarul Pite=ti pentru munc[ conf. constat[m c[ la ]ncarcerarea de\inutujui Leu G. ]n ce prive=te data execut[rii pedepsei.955 C[tre Penitenciarul Jilava La adresa dvs. B[rbia oval[ Fa\a smead[ Ochii c[prui P[rul c[runt. Pite=ti. Gura mijl.954 Penitenciarul Jilava Nr.) n-are I s-a dat hran[ rece pentru zilele: +eful Biroului de Eviden\[ =i Cazier N. 1 Tov. v[ facem cunoscut c[ executarea pedepsei de\inutului Leu Vasile ]ncepe la data de 20 august 1952. Pite=ti Semn[tura Data 19. valori obiecte. Mil. depus pentru ]nalt[ tr[dare MSV a declarat =i depus urm[toarele efecte. ord. M`ndra=i Petre.II/955 Semn[tura Data 17.

1955. Obiecte de valoare:^ III. v[ facem cunoscut c[ se aprob[ transferarea cu primul vagon penitenciar la penitenciarul V[c[re=ti a de\inutului Leu Vasile fi=a nr. 110040/1955 pe care le anex[m ]n copie v[ transfer[m prin ambulan\a penitenciar ]mpreun[ cu dosarele personale pe de\inu\ii nota\i mai jos. 3291/ 954 pentru a fi internat ]n spitalul acelui penitenciar. precum =i raportul medicului. Din partea biroului inspec\ii Mili\ian portar Transferare Restituire De\inut: V. 8931 din 20 noembrie 1955 C[tre Penitenciarul V[c[re=ti Conform ordinelor DPLC Sec\ia Sanitar[ cu nr.1955 C[tre Penitenciarul Pite=ti Ca urmare la raportul dvs. la Pite=ti sub nr.11.10. Leu Asistent la perchezi\ie^ Copie de pe Ordinul MAI DPLC Sec\ia Sanitar[ nr. lag[re =i colonii Sec\ia sanitar[ nr.I. dup[ cum urmeaz[: 307 . Comandantul Comandantul G[rzii.955 Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia penitenciare. 110034 din 14. iar unul r[m`ne la cotor. nr. Leu Efecte r[mase la de\inut Potcapi preo\esc trei c[m[=i trei ismene trei batiste dou[ prosoape trei perechi ciorapi un maieu un cear=af un pulover cu m`neci una hain[ una pereche pantaloni un pardesiu negru una pereche pantofi 306 una pereche ochelari un toc port ochelari De\inut V. 110044 =i nr. +eful direc\iei (ss) indescifrabil +eful Sec\iei sanitare Doctor (ss) indescifrabil Pentru conformitate Plutonier^ Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti Nr. Efecte:^ 1) dou[ c[m[=i 2) Una pereche ismene 3) Una cravat[ preo\easc[ 4) Una traist[ p`nz[ Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces-verbal ]n trei exemplare. Numerar :^ II. unul la magazie. 110034/ 955 ]nreg.11. 8508 din 29. Acte:^ IV. din care unul merge la casierie. 110034. }n actele de transferare ve\i anexa ]n copie prezentul ordin. 8931 din 18.

Tudor Grigori Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Vasile ]n camera Nr. V[c[re=ti +ef Bir. Ajut.^ Penitenciarul Pite=ti Nr.XI. ord. plicului 8931 Data 20 nov. dup[ cum urmeaz[ 1.) cicatrice pe frunte I s-a dat hran[ rece pentru zilele: 21 nov. V[c. MSV Semnalmente: V`rsta 52 ani talia 1. 1955 Consultat =i g[sit s[n[tos Deparazitat Medic FOAIE DE TRANSFERARE (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul Leu Vasile Mtr. plut. fiul lui Grigore =i Lucre\ia. fruntea ]nalt[ nasul potrivit Gura potrivit[ B[rbia oval[ Fa\a smead[ Ochii c[prui P[rul c[runt. cicatrice. al cdt. Va rug[m a ne confirma primirea. 110034/955 Gradul de periculozitate: foarte periculos are cond. fiul lui Marin =i Maria. Leu Gr. Ioan 2. Spr`ncenele castanii Barba rade. Aceast[ foaie de transferare se lipe=te pe plicul cu 308 dosarul de\inutului. Nr. Nicolescu Alexandru. Eviden\[^ Am primit pe de\inutul Leu Vasile =i repartizat ]n camera nr. Semn[tura^ Data 21.IV. Urechea potrivite Musta\a poart[ Semne particulare (Semne. DPLC Direc\ia sanit. Leu Vasile.74 m.se transfer[ la penitenciarul V[c[re=ti pentru spitalizare conf. Rotaru I. 14 la data de 2.S. ]n caz de lips[ sau av`nd datele cerute incomplete. condamnat 7 ani TG pentru activitate contra clasei muncitoare. ORDIN DE REPARTIZARE C[tre +eful Sec\iei Nr. pentru crim[ de tr[dare. pedeapsa expir[ . 1955 Comandant +eful Biroului de Eviden\[ =i Cazier N. Comandantul Penit.V. 1956 C[tre Penitenciarul Jilava V[ transfer[m pe cale administrativ[ pe de\inu\ii CR. Semn[tura^ 309 .1956 ora +eful Sec\iei nr. Vasile Conform ordinelor de mai sus de\inu\ii CR men\iona\i mai sus urmeaz[ s[ fie interna\i ]n spitalul acelui penitenciar. Popescu Ioan Pera 3.B. Confirm primirea susnumi\ilor =i a dosarelor Comandantul Unit[\ii C[pitan^ +eful biroului eviden\[ Slt. de serv. 36 1955 de profesiune episcop condamnat MSV pentru faptul de crim[ de ]nalt[ tr[dare.1. =eful de vagon va refuza primirea de\inu\ilor. Spital 28 Tov. Sus\inu\ii au terminat spitalizarea conform fi=elor medicale de la dosare. 2. nr. 16138 / 2 apr. tatuaje etc.955 Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul V[c[re=ti Biroul eviden\[ Nr. condamnat M.

nr..B.Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia penitenciare. cicatrice. c[m[=i 2 purtate 6.04. DPLC Direc\ia 310 sanit. 3677 din06. Anexe Comandantul unit[\ii^ Referent-=ef^ Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti 311 . Copie RPR Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti Nr. Spr`ncenele cast. fruntea ]nalt[.903 ]n baza art. Urechile potr. plicului Data 4. Semnalmente: V`rsta 53 ani talia 1. ismene 2 p. lag[re =i colonii Penitenciarul Jilava Inventar nr. ]mpreun[ cu dosarele a urm[torilor de\inu\i: 1. P[rul c[runt. =eful de vagon va refuza primirea de\inu\ilor. pedepsei.74 m. Ochii c[prui..IV 1956 Comandant^ +eful Biroului de Eviden\[ =i Cazier^ N. ]n caz de lips[ sau av`nd datele cerute incomplete. Nr.04 1956 Consultat =i g[sit s[n[tos Deparazitat Medic FOAIE DE TRANSFERARE (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul Leu Vasile Mtr. 5240/956 confirm[m primirea la acest penit.024210/55 Gradul de periculozitate: f. ciorapi l`n[ 2 p. B[rbia ov. Musta\a poart[ Semne particulare (Semne. Etem Hagi Akmet 4.1956 de obiectele =i lucrurile de ]mbr[c[minte luate spre p[strare de la de\inutul Leu Vasile data na=terii 13.IV. pedeapsa expir[ MSV. 3291/1954 de profesiune episcop condamnat MSV pentru faptul de cr. valiz[ sc`ndur[ 1 uzat 2.. Al[vescu Ioan 3. nasul potr. purta\i 5. Leu Primit spre p[strare de c[tre resp.956 C[tre Penitenciarul Jilava La adresa dvs. Leu Vasile 2. 489 din 2..) n-are I s-a dat hran[ rece pentru zilele: 5. se transfer[ la penitenciarul Pite=ti pentru ex. pantofi negri piele vechi 3. curea p`nz[ 1 vechi 4.III. Gura potr.. fular l`n[ negru 1 purtat Ajutor de serviciu al comandantului (semn[tura)^ Asistent la perchezi\ie(semn[tura)^ De\inut: V. purtate 7. tatuaje etc. 17 paz[ =i regim: 1. periculos. ord. conf. Fa\a =aten[. Aceast[ foaie de transferare se lipe=te pe plicul cu dosarul de\inutului. camerii de p[strare (semn[tura)^ Penitenciarul Jilava Nr. tr[dare. Barba rade. nr. Repezeanu Nicolae Rug`ndu-v[ s[ binevoi\i a dispune.

(Deci la doi ani dup[ aceast[ sentin\[. men\ionat mai sus a b[tut ]n u=[. de\inut ]n penitenciarul Pite=ti Condamnat prin sentin\a nr. am constatat urm[toarele: 313 . ]nc[ nu i se comunicase comutarea ei n. Men\ion[m: c[ susnumitul prin sentin\a de mai sus a fost condamnat la moarte iar conf.M. lt. proced`nd la perchezi\ionarea de\inutului Leu Vasile. Nr. Am introdus de\inu\ii de la veceu ]n camer[ =i am ]ntrebat care e de\inutul Leu =i de unde are aceste obiecte el mi-a r[spuns ca s[ m[ duc[ ]n eroare c[ci am aprobare de la Moscova de la DSPLM =i de la Procuratura General[ =i =tie =i domnul Comandant c[ port aceste obiecte ]n camer[. 1956 V[zut Comandantul Penit. la moarte. 506/953 susnumitul este repus ]n dreptul de a face recurs. am dreptul a declara recurs ]n termenul legal de 3 zile.Reg.a.) am luat cuno=tin\[ ast[zi 29 luna decembrie anul 1956 ora 8 c[ ]n conformitate cu dispozi\iile Decretului nr. Vasile. 506/953 nu a beneficiat de dreptul de a face recurs. 363/956. 11488 din 30 decembrie 1956 C[tre T. Terit. Propun confiscarea obiectelor g[site =i pedepsirea lui cu 5 zile izolare pentru purtare necuviincioas[ fa\[ de personalul penit.954 a Trib. ]mpotriva sentin\ei sus men\ionate.II. orele 13. Teritorial Buc. 363 din 26 noembrie 1956 abrog`ndu-se art. Conform dec. Pribeagu Ion. Bucure=ti.a.. art.1957 Noi. =i acum ]ntrebuin\ez torturi ]mpotriva lui. ajutor de serviciu al comandantului =i plut. =i de ce am zis eu lui Leu. (ss) indescifrabil Ministrul Afacerilor Interne Direc\ia penitenciare.. Milit.) Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti Nr.XI.1957. condamnat MSV pentru ]nalt[ tr[dare din camera 82. 2417 din 20 noembrie 1954 a Trib. Comandantul unit[\ii Maior^ +eful biroului eviden\[^ 312 Unitatea 0669 Pite=ti Raport din 28. c[ci el e un om sf`nt =i nu mi-e mie ru=ine s[ vorbesc cu un episcop ]n felul aceta. ]n cadrul perchezi\iei. lag[r =i colonii Penitenciarul Pite=ti Proces-verbal ast[zi 01.00 De\inutul Leu Vasile. Pite=ti^ Dovad[ de }ncuno=tiin\are Subsemnatul Leu Gr. Dragomir Ghe.Data 29 decemb. de servici s[ se rezolve aceast[ problem[ cu obiectele.III. Milit. Plt. supraveghetor. ]mpotriva sentin\ei nr. Aceste obiecte interzise de regulament au fost ridicate imediat. Peste pu\in timp de\. 4 din dec. II Militar[ V[ trimitem al[turat dovada de incuno=tiin\are precum =i recursul declarat de de\inutul Leu Vasile. s[ chem of. sec\ia nr. 2417 din 20. 4 din dec. de la data prezentei ]n=tiin\[ri. beneficiind numai de dreptul de a face cerere de gra\iere comut`ndu-i-se pedeapsa de la moarte la munc[ silnic[ pe via\[. ce el a p[zit porci cu mine. Semn[tura condamnatului^ (P`n[ acum s-a =tiut condamnat la moarte! n. 6 a comis urm[toarele: Am scos de\inu\ii din aceast[ camer[ la veceu am controlat camera 82 =i am g[sit la patul de\inutului men\ionat mai sus 1 (un) s[cule\ de c`rp[ cu 1 (un) pieptene de p[r =i 1 (una) perie mic[ rotund[ de haine =i 1 (un) ac confec\ionat de el.

e ]n\olit ]n straie mi\oase de baci la o st`n[ de munte ]nalt) sunt interoga\i pe ]ndelete de gardienii care. Leu ]ns[ blestema cu m`inile ridicate duhovnice=te ]n aer. a iert[rii gre=elilor. umbla ]n c`rje. I-au f[cut ]ntr-adev[r propuneri de colaborare ]n numele salv[rii patriei. Pite=ti.=i s[-i fac[ eventuale propuneri de colaborare ]n cazul c[ ]n\elegerea de la Geneva devenea . insulta\i. din care unul la comandant. PIte=ti V[ ]naint[m al[turat o declara\ie de ]ncepere a grevei foamei 1 martie 1957 ce prive=te pe de\inutul Leu Vasile tichet nr^prin care solicit[^ rug`ndu-v[ s[ binevoi\i a dispune Comandantul unit[\ii^ Referent +ef^ Declara\ie Subsemnatul Episcop V. ]njura\i =i porc[i\i. Dacia 1991. Dar episcopul Leu a refuzat cu demnitate... c[ am parte de at`ta binecuv`ntat noroc. ]ntruc`t mi s-a dat posibilitatea ca s[ raportez verbal Domnului Porcuror ceea ce am cerut ]nt`i pe cale ierarhic[ ]n cadrul Penitenciarului =i apoi pe calea grevei. Nu-mi vine s[ cred c[ totul poate fi at`t de complet. Sandu. }n aceast[ scurt[ periaod[ de timp. al doilea ]mpreun[ cu obiectele g[site a fost predat la magazia la Roibu al treilea Biroului de eviden\[. st`nd pe sofale. }ncep s[ presimt ca Hristos e prezent ]n pu=c[rie.De\inutul . a fr[\iei cre=tine. Am`ndoi sunt batjocori\i. a uit[rii trecutului. dar ]n van.. era vorba s[ se fac[ o vizit[ bilateral[ ]ntre cele dou[ lumi ale globului (de\inu\ii sperau un regim mai bl`nd). care se afla =i el acolo ]nchis . 58-59) <. sensibil[. Ed. dar cu mare senin[tate pe fa\[.. (apoi) Voiculescu.... declar c[ ]ncetez greva foamei =i a apei. Steinhardt .. Leu.<Jurnalul fericirii>. 315 .. Aceste obiecte au fost ascunse ]n.. probabil. de\inut politic ]n Pen. ]nalt[ tr[dare. Leu. Streinu. 2114 din C[tre Procuratura Mil.. =i-a f[cut apari\ia ]n birourile ]nchisorii dl. cu scopul de a sta de vorb[ cu episcopul Leu. Ceilal\i scap[ mai u=or. 2.. se plictisesc. De\inu\ii au r`s.din nenorocire pentru ei . =asii de la Codlea au plecat. Doctorul Voiculescu =i episcopul Leu (tare d[r`mat. Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces-verbal ]n trei exemplare. ]nceput[ ]n ziua de 18/II. }ntors ]n celul[ a povestit minunea ce i s-a ]nt`mplat.realitate. Pite=ti Nr. Se cunosc ]n aceast[ privin\[ talentele de orator ale lui Mihai Ralea. condamnat MSV p. gestica =i perora\ia.. al\ii s-au c[tr[nit. 2. Leu Ministerul Afacerilor Interne Unitatea Penit.. un piepten frez[ corn galben. Dup[ =i mai ales ]n cursul conferin\ei la nivel ]nalt la Geneva din 1954 ne-am schimbat din <Bandi\i> ]n <Domnule de\inut>. Ralea =i-a sporit argumentele. Leul a r[mas Leu. be=teli\i.. legionarii de la Aiud. pentru a fi anexat la dosarul personal al de\inutului Ajutor de serviciu al comandantului pentienciarului (semn[tura) Supraveghetor (semn[tura) De\inut V. de zor. }n cadrul ]n\elegerii de la Geneva.. a binelui ob=tesc. Mihai Ralea ]nso\it de al\i tovar[=i. c[ domnii tovar[=i ]n frunte cu conu Mi=u Ralea.> (N.. 314 DIN JURNALELE CELOR PEREGRINA|I PRIN }NCHISORI <. una perie barb[ .pag.

nimeni nu f[cea m[rturisiri complete nim[nui.> (Teohar Mihada= . 2417 din 20. a 317 . +i iat[ c[. Am stat de vorb[ cu p[rintele Vasile. =i ne mai vizitam. ]n pofida behaviorismului lui Pavlov. Uneori se l[sau deschise celulele.pedeaps[ comutat[ de Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale din pedeapsa la moarte .1903 ]n comuna Oancea regiunea Gala\i. refuz`nd tartinele. dac[ nu m[ ]n=el.pentru tr[dare pp. Cred c[ a purtat c[ma=a cu el peste tot. Spunea c[ a fost arestat la Viena. devenit apoi monahul Gamaliel.. v[z`nd hot[r`rea nr. Nu =tiu dac[ prin bandaj m-a v[zut. trec`nd fraudulos frontiera s-a ]ncadrat ]n serviciul de spionaj str[in. C`t am stat la m[n[stirea Slatina din Moldova. b. Leu s-a ]ntors la gamel[. }n 1954 am fost prins =i dus la Ia=i.S. p[rintele Gamaliel a ajuns prin Muntele Athos.> Dintr-o scrisoare a I. art.1957 Noi colonel de justi\ie Casandra Aurel Pre=edintele Tribunalului Militar al Reg. 1872/1954 al TMT Buc. <Bat[-i Doamne!>. Nu mai =tiu pe unde va fi fiind acum. Grigorie. care fusese ucenic de chilie la P.) ^V[ felicit ipentru ideea de a ]ntemeia o funda\ie care s[ poarte numele episcopului martir Grigorie Leu. art. la ]nchisoarea V[c[re=ti. Probabil ca ]nfulecatul tartinelor f[cea parte dintr-o anumit[ strategie. 9 bis etaj apart. din D. Nu i-am pus ]ntreb[ri =i el mi-a spus c`t a vrut. 199/50. f[r[ a-l pofti =i pe el la o ]mbuc[t[ur[ m[car. I-am spus c[ eram monah la Slatina. 10 (zece) ani ]nchisoare corec\ional[ pentru trecerea frontierei pp. 101cp execut[ munc[ silnic[ pe via\[ (din anul 1950.11. Gala\i. a. apoi predat Securit[\ii rom`ne. Cum V[c[re=tii erau =i ]nchisoare-spital pentru de\inu\i. Nu eram ]n aceea=i celul[-spital. dar nu foarte mult. <Clusium> 1990. ]n vremea martiriului s[u. ar putea s[ dea Funda\iei unele m[rturii importante. dac[ nu.. apoi dus ]n Rusia. Eu auzisem despre el la Jilava =i am fost bucuros s[-l ]nt`lnesc la V[c[re=ti.1954 a Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti prin care numitul Leu Gr.. c..]nfulecau de zor din ni=te tartine delicioase... a fost condamnat la munc[ silnic[ pe via\[ . potrivit obiceiului din ]nchisori. B[lcescu regiunea Bucure=ti de profesie preot de apartenen\[ social[. atunci s[ pofteasc[ la gamela cu zeam[ de arpaca=. Vasile. Mai apoi. Prin 1955 sau 1956.S. domiciliat ]n comuna Bucure=ti str. Antonie Pl[m[deal[ Mitropolitul Ardealului RPR Tribunalul Militar al Reg. Colaborarea era una. Era ]n grup =i pastorul Wurmbrand. cred c[ p[rintele Vasile venea la spital. N-a ]mbr[cat-o niciodat[. Eram prea t`n[r =i m[ aflam mai ]nt`i student ]n Bucure=ti ]n 1947-1948. Bucure=ti Dosar nr. P[stra de la el o c[ma=[ pe care o \inea ca pe o relicv[ sf`nt[. pentru conf.04. de a-i dovedi c[ dac[ se d[ pe m`na lor va m`nca =i el ca lumea. era la st[re\ie un frate Gheorghe Boboc. 205/56 din 03. m-am ]nt`lnit cu p[rintele Vasile Leu..<Pe muntele Ebal>.P. Sunt sigur c[ a tr[it drama al[turi de cel c[ruia i-a fost ucenic p`n[ la moarte. Mandat de executare a pedepsei Nr. Mai spunea c[ ar fi fost hirotonisit episcop dar. Descoperit. 283-285. 267 cp. Jilava. era o tactic[ de al aduce pe Leu ]n ispit[. El era cu ochii bandaja\i =i spunea c[ nu vede. fiind spital. Acesta e =i motivul pentru care v-am pomenit de el. art.. fiul P.. 1 lit. de undeva de la Aiud sau Gherla. II-a Milit. iar tartinele alta. II-a Milit. S-a bucurat. prin 1951. fiul lui Grigore =i al Lucre\ia. dar 316 ne ]nt`lneam la plimbare. De aceea ceruse s[ fie adus la spital. n[scut la data de 13. Ed. pag. raionul N. =i apoi fugar prin \ar[ cu o condamnare ]n contumacie (1948-1954). Gramont nr. de origin[ social[.S.03. Grigorie Leu la Hu=i. V[c[re=ti =i bine]n\eles la Interne pentru anchete.

Buc.I. adm Teodorescu Ovidiu. Raport C[tre Pentienciarul Pite=ti Comandant Raportez la prechezi\ia din 21. Ordon[m tuturor agen\ilor for\ei publice s[ aresteze =i s[ conduc[ pe susnumitul condamnat la Pentenciarul Pite=ti.. Plt. 10999 din 15. Suprem-Colegiul Militar prin care i s-a respins recursul. Leu Gr. . Pre=edintele Tribunalului Militar al Reg. Leu Victor 1 (un) cu\it confec\ionat de el =i una pereche de zaruri.07. II-a Milit. Propun pedepsirea lui cu 3 (trei) zile regim sever. Executarea pedepsei ]ncepe la 20 august 1952 =i expir[ la ***** c`nd va fi pus ]n libertate dac[ nu va fi re\inut pentru alte fapte. Colonel de justi\ie (ss) Casandra Aurel Grefier (ss) Ref.1958 am g[sit asupra de\.furnizat acestuia informa\ii =i a dus ac\iuni du=m[noase contra RPR. conf. C. (ss) indescifrabil Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti Nr.R.el la aliniere nu se scoal[ . prin care declar[ greva foamei pentru motivele ar[tate ]n con\inutul declara\iei. Pite=ti Ve\i transfera cu duba dvs. ]n a c[rei durat[ se va socoti =i timpul c`t a stat ]n deten\iune preventiv[ la.02. de urgen\[ la Pentenciarul Jilava pe 319 .1958 C[tre Procuratura Militar[ Pite=ti V[ trimitem al[turat declara\ia de\inutului cond. s[-l re\in[ =i s[-l fac[ s[ execute pedeapsa mai sus ar[tat[. Leu Vasile. Se anuleaz[ mandatul preventiv nr.01.^ Adeverin\[ Telegrama Nr. Comandantul Unit[\ii Maior^ +eful Biroului eviden\[ A.am g[sit un ac de cusut asupra lui mare c`t o andrea la bae i-am dat ordin s[ se ]mbrace cu c[ma=a =i pantaloni pe el el a f[cut invers s-a dezbr[cat de toate =i a luat mantaua pe el =i a plecat spun`ndu-mi c[ este c[ldur[ mare. Milit.C. maj. 102 din 27. 6 cu dou[ sfori legate una de alta =i le 318 d[duse drumul pe geam ]n jos .1957 a Trib. Ordon[m directorului penitenciarului men\ionat s[ primeasc[ pe condamnat. (ss) indescifrabil Raport C[tre Tovar[=u Comandant ]n ziua mai sus ar[tat[ fiind de serviciu am prins pe de\. 224 127 15/10 2055 Transmis[ Forma\iunea 0951 C[tre MAI Regiunea Pite=ti Penit. Nr. V[z`nd c[ hot[r`rea a r[mas definitiv[ prin decizia nr.la de=teptare la fel V[ rog lua\i m[suri de pedepsire asupra lui eu propun s[ fie pedepsit cu 7 zile de izolator Serg. ora 21 m. 1429/54 emis de Trib. Vasile de la CBS nr. V[ rug[m a lua m[surile necesare.10 Semn[tura primitorului (ss) S]rbu Augustin Telegram[ Prezentat[ Bucure=ti M. Terit. 224 din Bucure=ti S-a primit ]n ziua de 15 oct.A.

Leu Primit spre p[strare de c[tre resp. major Tudorache Dtru Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Gr. cauciuc 1 una 3. III ]n camera Nr. ochelari toc cu garnitur[ galben[. II Tov. hain[ bleumarin 1 una 5.Penitenciarul Jilava Inventar 1718 din anul 1958 luna octombrie ziua 17 de obiectele =i lucrurile de ]nbr[c[minte luate spre p[strare dela de\inutul Leu Gr. al cdt. regulamentului: 320 1. fiul lui Grigore =i Lucre\ia. batiste 3 trei 4 ciorapi 3 trei 5. de serv.M. fular de l`n[ vechi 1 una 6. Raporta\i telefonic de executare. 93 cl. =i lasate la el (2) conf. Vasile data na=terii 1903 martie 3 ]n baza (1) conf. n[scut la data de 13/3/1903. basmale 2 dou[ 13. lag[re =i colonii. 3/55. c[ciul[ neagr[ 1 una 9. ciorapi l`n[ 4 patru 8. c[m[=i 1 una 2. T. pantaloni gri 1 una 4. III Tov. br`u improvizat 1 una 7. Ungureanu Nicolae Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Vasile din camera nr. ismene 1 una 3. 145552 din 15/10 1958 Col. camerei de p[strare (semn[tura) ORDIN DE REPARTIZARE C[tre +eful Sec\iei Nr.M.serg. La primire penitenciarul Jilava ]l va \ine ]n condi\ii perfecte de izolare de restul de\inu\ilor =i va raporta conducerii Direc\iei pentru a primi ordine ]n privin\a regimului de de\inere. cravat[ neagr[ 1 una 12. Director general Colonel LixandruVasile Nr. m. c[pitan Alix[ndrescu Ofi\er de serviciu al Penitenciarului Pit (Semn[tura)^ Data 1 noeimbrie 1958 321 . valiz[ lemn 1 una 2. prosoape 2 dou[ Ajutor de serviciu al comandantului (semn[tura)^ Asistent ]n perchezi\ie (semn[tura)^ De\inut V.de\inutul CR Leu Vasile. 1958 ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr. ismene 3 trei 11. c[m[=i diferite 3 trei 10. s. Vasile ]n camera Nr. prosop 2 dou[ 14. regulamentului 1. 13/ 3/1903 T. 20 Ajut. curea pant. 145552 15/10 1958 Pentru conformitate^ Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia penitenciare. maieu 1 una 15. batiste 2 dou[ 16. (Semn[tura) Data 17 oct. conform ordinului tov.

5.07.58 Unitatea Jilava De acord Ofi\er de serviciu Aprob Comandantul V[zut Medicul unit[\ii Executat Raport }n ziua de 25. Director ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr.1903 ]n com. Supraveghetor S. Oancea Gala\i la Penitenciarul Jilava. de asemnea discut[ probleme interna\ionale spun`nd c[ cur`nd cele patru puteri se va ]nt`lni =i vor hot[r] retragerea ru=ilor =i totodat[ va c[dea regimul. I Tov. Spital Tov. mj. Vasile din camera nr. Alx.ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr.VI.1959 C[tre 323 . Cpt. m. m.06. Spital Tov.. Vasile din camera nr.1959 ora 21 de\inutul Leu Vasile condamnat la MSV pentru din sec\ia Spital camera 48 a comis urm[toarele: La perchezi\ia f[cut[ s-a g[sit 2 cruci din lemn cu care ]n fiecare zi \ine slujbe religioase cu de\inu\ii din camer[.59 ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr.. 5 ]n camera nr. s. Ofi\er de serviciu Jilava (Semn[tura) Data 20.. Ministerul Afacerilor Interne Data 28. n[scut la 13. 47. 174. 48 ]n camera nr. 48. cpt.59 Intrare nr. Niculescu Constantin spre a merge ]n interes de serviciu pentru anchetarea numitului Leu Vasile.. 8/55 ]n camera nr. conform ordinului cdt. s. conform ordinului tov. 36214 din 29. Pedeapsa ]ncepe la . Ofi\er de serviciu al Penitenciarului (Semn[tura)^ Data 20.05.M. Vasile din camera nr. Tebe=an Ion Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Gr. Pedeapsa expir[ la . Florea Ion Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Gr.959 322 Delega\ie Se deleag[ de noi prin prezenta tov.III. Donciu Marin Ve\i muta pe de\inutul Leu Gr. Ofi\er de serviciu al Penitenciarului Jilava (Semn[tura)^ Data 22.529 Anul 1959 luna VII ziua 3 Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia general[ a penitenciarelor =i coloniilor de munc[ Sec\ia sanitar[ Nr. Serg. conform ordinului comand.XII. Propun a fi pedepsit cu 5 zile de izolare sau e=irea din infermelie deoarece se face in stiga\ie ]n camer[.V.

conform ord. Dr[ghici Nr.MAI UM 0123/U Bucure=ti Ca urmare la raportul dvs.1959 C[tre Penitenciarul Jilava V[ retransfer[m pe cale administrativ[ pe de\inu\ii CR. dup[ cum urmeaz[: 1/ Leu Vasile. Nr. 174048 din 25.conform avizelor medicale i se face ie=irea din spital la data de 22 oct. Medic director (ss) Dr. aprov. fiul lui Grigore =i Lucre\ia. +eful Serviciului (ss) Maior Tache Petrache +eful Sec\iei sanitare (ss) Dr./4046/959. 1959. Lua\i m[suri urgente de internare ]n spitalul V[c[re=ti a de\inutului =i raporta\i de executare. 9117 din 01 sept. Popescu Niculae Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul V[c[re=ti Biroul Eviden\[ Nr.R.1959. Eviden\[ Nr. De\inutul vine de la penit. Dr[ghici cu ord. Leu Vasile fiul lui Gheorghe Lucre\ia . Ministru Al. 2/ Popa +tefan fiul ui Stan =i Dobra. c. 228 din 24. v[ facem cunoscut c[ se aprob[ transferarea cu primul vagon penitenciar la penitenciarul V[c[re=ti a de\inutului Leu Vasile pentru a fi interna\i ]n spitalul acelui penitenciar. pentru a fi internat ]n spitalul dvs. 1959 C[tre Penitenciarul V[c[re=ti 324 Spital }nso\it de dosarul personal. Mihaly Zoltan Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Jilava Bir. Jilava f[r[ adres[ de trimitere.M. din 22 oct. C.1959 C[tre Penitenciarul Jilava V[ trimitem al[turat aprobarea de internare ]n spital nr. nr.VI. DGPCM Serv. 0123/U Bucure=ti =i aprobat[ de tov. Rug[m confirma\i de primire. }n actele de transferare ve\i anexa ]n copie prezentul ordin precum =i raportul medicului. 0036214 din 29 august 1959. Jilava +eful Bir. n[scut la 22 octombrie 1900. 36214/ 959 pentru de\inutul Leu Vasile din unitatea dvs. 0036214 din 29. condamnat la MSV pentru t[rdare. Leu Gr./4046/959. Ministru Al.R. condamnat ]n prim[ instan\[ la 7 ani corec\ie prin sentin\a 325 . v[ transfer[m odat[ cu prezenta pe de\inutul C.VIII. aprobarea ]n spital este solicitat[ de U..10. =i gospod[rire nr. Comandantul penit. Eviden\[ Spital Nr. n[scut la 13 martie 1903. 1959 C[tre Tovar[=ul Comandant V[ raport[m: de\inutul C. Aprov. aprobare solicitat[ de UM 0123/U Bucure=ti =i aprobat[ de tov. Vasile. =i Gospod[rire Nr. Director general +eful Sec\iei sanitare Doctor^ Republica Popular[ Rom`n[ Ministerul Afacerilor Interne DGPCM Serv.

R. Susnumi\ii au terminat spitalizarea conform fi=ei medicale anexate la dosar. Militar Bucure=ti. valiz[ sc`ndur[ uzat[ 1 palton 1 hain[ 1 c[ciul[ 1 p.X. pe care vi-l anex[m ]n copie v[ transfer[m prin duba noastr[ pe de\inutul C. Vasile din camera nr. Vasile data na=terii 1891 III 13 Gheorghe-Lucre\ia Proces verbal despre rezutlatul perchezi\iei sau ]n baza ordinului comandantului Mag. Leu Primit spre p[strare Casierul unit[\ii (semn[tura)^ Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti Nr. conform ordinului Ofi\er de serviciu (Semn[tura)^ Data 26. Spital Tov. s. Tebe=an Ion Ve\i muta pe de\inutul Leu Gr.101958. ]mpreun[ cu dosarele cu actele de de\inere =i obiectele ce le apar\in. bocanci 3 c[m[=i 3 ismene 3 batiste 3 ciorapi 1 flanel[ Ofi\er de serviciu (semn[tura)^ Asistent ]n perchezi\ie (semn[tura)^ De\inut V. Eviden\[^ ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr. 1. Ve\i anun\a DGPCM pentru a primi ordin ]n privin\a regimului de de\inere. Rug[m confirma\i primirea Comandantul Penitenciarului Colonel^ +ef Bir.1958 C[tre Penitenciarul Jilava Conform ordinului DGPCM nr. 36 compus din 49 file. La primirea de\inutului CR rug[m a fi \inut ]n condi\ii perfecte de izolare de restul de\inu\ilor. 901/959 a Trib.59 Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia general[ a penitenciarelor =i coloniilor de munc[ Penitenciarul Jilava Inventar 2888 din anul 1959 luna octombrie ziua 26 de obiectele =i lucrurile de valoare ridicate spre p[strare de\inutul Leu Gr. m. 16236 din 16. ]mpreun[ cu dosarul personal nr. 224127 din 15. chilo\i 1 p.nr. ochelari 1 p[tur[ personal[ 1 p. 48 ]n camera -. ciorapi 1 p. 327 . pantalon 1 c[ma=[ 326 3 p. Leu Vasile.10.

Raft nr.ultimul domiciliu ]n Londra str. a mai fost arestat/nu a mai fost arestat de . Proces verbal nr. 50.1903 ]n comuna Oancea raionul Gala\i regiunea Gala\i fiul lui Grigore =i Lucre\ia de profesie episcop c[s[torit cu . de serviciu^ 5.^ Unicat Unitatea B. +eful unit[\ii militare Lt. col. un s[cule\ mic. 00843153/7.04. Dumitrescu de\inutul Leu Vasile se mut[ de la cl.la data .959 adus de la Jilava din . dou[ buc. 0123/H Nr. 771 de depunere =i perchezi\ie corporal[ F[cut ast[zi 7 noiembrie 1959 ora 15. Of. adresa nr. nr. obiectele men\ionate ]n prezentul proces verbal =i dosarul personal nr. Semn[tura arestatului de primirea obiectelor Data^ Not[ Din ordinul tov.45 ]n Bucure=ti Noi Boac[ Ctin din MAI.J.1960 C[tre Ministerul Afacerilor Interne 329 .21 Sef nr. ciorapi.C. 21 la cl. un s[cule\ cu diferite c`rpe =i medicamente.pentru Proced`nd la perchezi\ia corporal[ s-a g[sit asupra lui urm[toarele obiecte: una traist[. C. . c`rpe. C[tre Penitenciarul Jilava V[ trimitem prin delega\ii no=tri.1959 Republica Popular[ Rom`n[ Ministerul Afacerilor Interne U. arestatul Leu Vasile n[scut la 13.cf.^ MAI Penitenciarul Jilava Biroul eviden\[ Nr. nr. un pantalon pijama. ]mpreun[ cu dosarul =i obiectele ce-i apar\in pe de\inutul Leu Vasile. dou[ ismene. trei c[m[=i. s[pun rufe.XII. una pijama complet[. col^ Secretar Plut. Comandantul unit[\ii Maior^ +ef birou eviden\[ A. la locul de deten\ie de unde a fost adus. dou[ per. una p[tur[. dou[ batiste. 3981 din 8. dou[ buc.III. ordinului nr. 00240609 din 5 martie 1960 Dosar nr.din Am predat arestatul Ofi\er de serviciu^ Am predat obiectele 328 Magaziner^ Am primit arestatul.se ]ncarcereaz[ ]n ]nchisoare ]n interesul cercet[rilor.XI.Rug[m confirma\i primirea de\inutului =i a dosarului personal.M. pentru a fi transferat de c[tre dvs. Drept care am ]ncheiat prezentul proces verbal Ofi\er de serviciu^ Am primit obiectele Magaziner^ Perchezi\ionat Transferat la .

locul na=terii Oancea. originea social[ burghez. tatuaje etc. ord.Dir. pentru cercet[ri. nr. Men\ion[m c[ susnumitul a fost primit prin transferare de la Penit. c`nd =i de ce instan\[ a fost condamnat Trib. plicului Data 16.C. fiul lui Grigore =i Lucre\ia ce este condamnat definitiv la MSV pentru tr[dare prin sentin\a nr. 331 . Ev. general[ a penit. col. nr. =i MAI cu adresa nr. plicului Data 08 februarie 1961Consultat =i g[sit s[n[tos Deparazitat Medic^ Foaie de transferare (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul CR Leu Gr. 167255/961) Gradul de periculozitate: f periculos CR de supravegheat Numele p[rin\ilor numele tat[lui Grigore numele mamei Lucre\ia I s-a dat hran[ rece pentru zilele: 08-09 februarie 1961 Comandant +eful biroului de evid. ord. nr. 00840609 din 5 martie 1960. 2417/ 1954 de Trib.1960 Consultat =i g[sit s[n[tos Deparazitat Medic^ Foaie de transferare (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul Leu Gr. Militar Teritorial Buc. Comandantul unit[\ii Lt.comportare rea fa\[ de personalul penitenciarulu 7 =i 3 zile izolare Comandantul Penitenciarului Semn[tura^ Penitenciarul Dej Nr. n[scut la 13 martie 1903. Vasile mtr. Militar Bucure=ti ]n baza c[rui art. DGPCM serv. tr[dare pe termen MSV Pe timpul de\inerii ]n penitenciare a avut o comportare rea av`nd la dosar rapoarte de pedepsire . DGPCM nr. lag[re =i colonii Penitenciarul Pite=ti Adeverin\[-Caracterizare De\inutul Leu Gr. cicatrice.) nu are I s-a dat hran[ rece pentru zilele: Comandant^ 330 +eful biroului de eviden\[ =i cazier^ Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia penitenciare. Penitenciarul Jilava Nr.04. anul na=terii 1903. pedeapsa expir[ la MSV. +eful Bir. eviden\[ A. =i coloniilor de munc[ Serviciul eviden\[ Rug[m s[ binevoi\i a ne da aprobare de a transfera la penitenciarul de executarea pedepsei pe de\inutul CR Leu Vasile. 3291/1954 de profesiune episcop condamnat MSV pentru faptul tr[dare. 3291/1954 de profesiune episcop condamnat MSV pentru faptul tr[dare pedeapsa expir[ se transfer[ la Penitenciarul pentru spitalizare conf. ]l depune ]n acest penitenciar cu men\iunea s[ fie transferat la locul de de\inere de unde a fost transferat. se transfer[ la Penitenciarul Pite=ti (pentru executarea pedepsei conf. Pite=ti pentru a fi pus la dispozi\ia MAI 0123/h. 33388/60) Gradul de periculozitate : periculos CR Semnalmente: v`rsta 13 martie 1903 Grigore =i Lucre\ia Semne particulare (semne. Vasile. Vasile mtr.

}n ziua de 30. Procuraturii Militare Cluj. Leu Republica Popular[ Rom`n[ Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Dej Nr. Duma Emilian Declara\ie 333 Republica Popular[ Rom`n[ Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Dej Nr. Vasile tichet nr.1962 cu ocazia perchezi\iei generale a fost scos din camer[ ]n timpul c`t s-a efectuat perchezi\ia general[ ]n cadrul sec\iei. Oancea jud. Nr.1962 de\inutul a renun\at la refuzul hranei pe considerentul c[ ]=i d[ seama c[ nu este persecutat de c[tre cadrele din paz[. C[tre Forma\iunea 0951 Bucure=ti Serviciul Paz[ =i Regim Conform Ord.1962 s-a ]naintat declara\ia de ]ncetarea refuzului de hran[. 01967 din 27.07. Cu raportul Nr. prin patru dovezi concrete am constatat c[ ]n contra mea se duce o ac\iune de exterminare camuflat[ de c[tre persoane din administra\ia Penitenciarului Dej.07. Acstea sunt motivele pentru care declar refuzul hranei azi.07. 01967 din 27 VII 1962 Dosar nr.1962 de\inutul CR Leu Vasile. 0047500/962 referitor la cazurile de refuzul hranei de c[tre de\inu\i. 01967 din 30 VII 1962 Dosar nr. Raport[m: }n ziua de 25.07.07. Dej (ss) Cpt.Ministerul Afacerilor Interne Unitatea Penitenciarul Dej Nr. Comandantul Penit. Men\ionez c[ ]n ziua de 20 iulie am raportat c[ intru ]n refuzul 332 . de ]nceperea refuzului de hran[ iar cu raportul Nr. condamnat MSV Fa\[ de aceasta rug[m a se lua m[surile cuvenite Comandantul Penit. 1351 din 03 VI 1961 C[tre Pentenciarul V[c[re=ti V[ ]naint[m al[turat cererea de\inutului CR Leu Gh. 27/7. Duma Emilian Declara\ie Subsemnatul Leu Vasile n[scut ]n com. fiindc[.1962 s-a ]naintat declara\ia de\inutului. Dv. Dej Cpt. prin care solicit[ una pereche ochelari rug`ndu-v[ s[ binevoi\i a dispune Comandantul unit[\ii Referent =ef =i greva foamei =i am cerut s[ fiu izolat =i s[ mi se dea h`rtie ceea ce mi s-a refuzat. Covurlui ]n 13 martie 1893 fiul Grigore =i Lucre\ia de\inut CR condamnat MSV declar refuzul hranei. condamnat MSV a declarat refuzul hranei pentru motivul c[ este persecutat de c[tre o parte din personalul de paz[ pe considerentul c[ ]n ziua de 20. 1990 din 30. C[tre Procuratura Regiunii III-a Militare Cluj }naint[m al[turat copia declara\iei de refuzul hranei a de\iunutului CR Leu Vasile.1962 V.

V.]n ziua de 25 iulie am fost scos la raportul conf.1962 Vasile Leu Pt. c[ nu exist[ o ac\iune de exterminare oficial[ ]n contra mea . a or. }. jud.IX. Tr. Vasile a fost mutat din camera nr. condamnat MSV p. Vasile Leu 29. Ast[zi 30 iulie pe temeiul angajamentului =i cuv`ntului de onoare a D-lui. III (Semn[tura)^ Penitenciarul Dej Nr.C. condamnat MSV p. Comd.1962 oraz 10 +eful Sec\iei nr. declar: Nu primesc s[ fiu hr[nit artificial =i refuz asisten\a =i alimenta\ia medical[. declar: nu primesc s[ fiu hr[nit artificial =i refuz asisten\a =i alimenta\ia medical[. }.1962 Copie Declara\ie Subsemnatul de\inut Vasile Leu. Covurlui. Aceasta ]mi este declara\ia pe care o dau o sus\in =i o semnez. conformitate cu originalul (ss) Secretar A. a. la 13 martie 1893.declar c[ renun\ la greva foamei. Comandantul Penit.C. P[una Vasile Penitenciarul Dej 335 . }.1962 Rug[m dispune\i.Subsemnatul Vasile Leu de\inut CR cond. MSV p. n[scut ]n com.1962 Procuratura Regiunii Militare Cluj }naint[m al[turat copia declara\iei de refuzul hranei dat[ de de\inutul CR Vasile Leu ]n data de 27. Tr. Vasile Leu 27 sept.IX. care mi-a dat h`rtie =i m-a izolat. 1962 Copie 334 Declara\ie Subsemnatul Vasile Leu de\inut CR ]n penitenciarul Dej. 58. n[scut ]n com. Dej Maior Duma Emilian Declara\ie Subsemnatul Vasile Leu de\inut CR condamnat MSV p. 29. 1962 Vasile Leu Pt.09. Dej (ss) A. Tr. Leu Dej 30 iulie 1962 De\inutul Leu GH. declar refuzul hranei. jud. Oancea. condamnat MSV p.09 . la 13 martie 1893 declar refuzul hranei deoarece am constatat =i verificat c[ ]n penitenciarul Dej ]n care m[ aflu se duce o ac\iune camuflat[ de exterminare a mea fizic[ =i moral[. Tr. care ]n ziua de 20 iul. 02547/28. Aceasta ]mi este declara\ia pe care o dau o sus\in =i o semnez. deoarece am constatat =i verificat c[ ]n penitenciarul Dej ]n care m[ aflu se duce o ac\iune camuflat[ de exterminarea mea fizic[ =i moral[. cer`nd s[ se procedeze la cele legale . Covurlui. P[una Vasile Declara\ie Subsemnatul de\inut Vasile Leu. 27 sept. comd. }.c. }.Tr. 64 ]n camera nr. la data de 27. Oancea.IX. conformitate cu originalul Secretarul Penit. am declarat greva foamei.

Mure=an Gavril[ de la Procuratura Militar[ de Regiune Militar[ Cluj. Raport[m: Le data de 03. Scrisul nu este al s[u. Leu 19. 02576 din 01 octombrie 1962. maj. 2622/05.10.09. Domocos Iosif delegatul Raionului MAI Gherla. declarat ]n data de 27. Vasile condamnat la MSV pentru tr[dare conform art. sub supravegherea direct[ a tov.10. Militar Teritorial Bucure=ti.09. verific`nd dosarul numitului Leu Gr.1962 am raportat =i Procuraturii Regiunii a III-a Militare Cluj. ceea ce ]nseamn[ c[ a fost fie obligat. a declarat refuzul hranei. 2619 din 05.1962. Rug[m dispune\i Comandantul Penit.X.) Penitenciarul Dej Nr. 02547 din 28. 2417/ 1954 a Trib. comandantul forma\iunii 0606 Gherla. fie foarte sl[bit dup[ foame.1962 (N. de\inutul CR Leu Vasile matr. 199/50 prin sentin\a nr. 2576/01. 0404344 din 337 . Comandantul Forma\iunii 0606 Gherla (ss) Maior Alexandrescu Dumitru Delegat Raion MAI (ss) Lt. 3291/54 condamnat MSV pentru ]nalt[ tr[dare de patrie.01. ci numai semn[tura. pentru motivul c[ conducerea unit[\ii nu a aprobat mutarea lui din camera 58 ]n camera 47 unde s-a cerut s[ fie mutat. dec.10 1962. Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces verbal ]ntr-un exemplar ce se va anexa la dosarul de penitenciar al condamnatului. Maj Domocos Iosif Luat la cuno=tin\[ (ss) V. 205/1956. constat[m prin prezentul proces verbal c[ susnumitul beneficiaz[ de dispozi\iile art.A. Cu raportul nostru nr. Dej (ss) Maior Duma Emilian Declara\ie Subsemnatul Leu Gh.X. pe baza c[ruia s-a emis mandatul de executarea pedepsei nr. de\inutul CR Leu Vasile a renun\at la refuzul de hran[.Nr. 7 din Decretul 5/1963 =i urmeaz[ a se transforma pedeapsa ]n 25 ani MS. Dej (ss) Maior Duma Emilian Ministerul Afacerilor Interne Forma\iunea 0606 Gherla Verificat Procuror militar: (ss) Maior de justi\ie Mure=an Gavril[ Proces verbal }ncheiat azi 18 ianuarie 1963 Noi maior Alexandrescu Dumitru.1963 Republica Popular[ Rom`n[ Ministerul Afacerilor Eviden\[ SE NR. Vasile de\inut ]n Penitenciarul Dej condamnat MSV pentru ]nalt[ tr[dare Renun\ la refuzul de hran[ ce l-am declarat ]n ziua de 27. ]n prezen\a lt.1962 Forma\iunea 0951 Bucure=ti Serviciul Paz[ =i Regim Raport[m: Pe data de 27 septembrie 1962.1962 am raportat =i Procuraturii Militare Cluj care supravegheaz[ unitatea noastr[.1962 Forma\iunea 0951 Bucure=ti Serviciul Paz[ =i Regim Urmare raportului nr.1962 03. 336 Comandantul Penit.09. Cu raportul nostru nr.

cicatrice. 9622 Aiud pentru conform Ordinului DGPCM nr. =eful de vagon va refuza primirea de\inu\ilor. Gradul de periculozitate: s[ fie supravegheat Semnalmente: V`rsta nsc. Aceast[ foaie de transferare se lipe=te pe plicul cu dosarul de\inutului. la data de 21. la 13.la^ .1957 a fost pedepsit cu 5 338 zile izolare pentru p[strarea de obiecte nepermise.02.B.1903 ]n localitatea Oancea.03.) I s-a dat hran[ rece pentru zilele: 27 martie 1964 Comandant^ +eful Biroului de Eviden\[ =i Cazier^ N. SE 040344/1964.05. fiul lui Grigore =i Lucre\ia.a ]nceput s[ execute pedespsa la data de^ .1959 a fost pedepsit cu 5 zile izolare pentru nerespectarea regulamentului. fiul lui: Grigore Lucre\ia Talia.1903. Manoliu Petru Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia g-ral[ a peniten.prin sentin\a penal[ nr. 1792 din 26 martie 1964 C[tre Forma\iune 0622 Aiud }n conformitate cu Ordinul DGPCM SE 040344 din 25.^ .1964 Penit. 32911954 de profesiune episcop condamnat la 25 ani pentru faptul de tr[dare.c.emis de^ Pe timpul de\inerii La data de 29. v[ transfer[m ]mpreun[ cu dosarul s[u personal pe de\inutul CR Leu Vasile nsc.]n baza art. se transfer[ la penitenciarul Form.pentru^ . =i a colon. Vasile. nr.03. originea social[ burghez[. de munc[ Locul de de\inere Gherla Adeverin\[-Caracterizare De\inut Leu Gr. 113 C[tre Forma\iunea 0606 Gherla Conform adresei 00520800/14-03-1964 a MAI . plicului 1792 Data 26 martie 1964 Consultat Deparazitat Medic^ FOAIE DE TRANSFERARE (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul Leu Vasile Mtr. tatuaje etc.Dosar nr. la 25. 13. ]n caz de lips[ sau av`nd datele cerute incomplete.1903. Comandantul Forma\iunii (ss) Trocaru Petru +eful Biroului eviden\[ (ss) a.03.03. Rug[m confirma\i primirea. cr Leu Vasile nsc.1964.^ . n[scut la 13. Comandant^ Data 26.=i expir[ la data de^ Execut[ pedeapsa ]n baza mandatului nr.03. 339 .1958 a fost pedepsit cu 4 zile izolare pentru p[strarea de obiecte nepermise. pedeapsa expir[ la 13 august 1977.UM 0123/0 Bucure=ti. pe de\.03. Gherla Nr.1903 fiul lui Grigore =i Lucre\ia. Fruntea Nasul Gura^ B[rbia Fa\a Ochii^ P[rul Spr`ncenele Barba^ Urechea Musta\a^ Semne particulare (Semne.^ . condamnat de^ . ve\i transfera ]n forma\iunea 9622 Aiud. 13.06. Loc\iitor director general^ +eful serviciului^ Secret Ministerul Afacerilor Interne Forma\iunea 0606 Gherla Nr.

08. D. 340 raionul N. B[lcescu comuna/ora=ul Bucure=ti. Comandant^ Data 15. Gramont nr. domiciliat ]n Bucure=ti raion N. pentru tr[dare art.1964 C[tre . luna. S/a eliberat fiind gra\iat conf. ziua) 13.raionul^ .la^ ..08. 0622 Aiud Nr. Vasile. 9 bis La punerea mea ]n libertate din penit. }n cazul c[ nu voi respecta cele ar[tate mai sus. B[lcescu.]n baza articolului^ Pedeapsa ]ncepe la data de^ .pentru^ . de Stat al RPR A declarat c[-=i va stabili domiciliul ]n regiunea Bucure=ti. 2517/954 a Tribunalului MT Buc. 411/954 al Cons. Vasile. 5 Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia g-ral[ a peniten. strada Gramont nr. n[scut ]n anul 1903 luna 03 ziua 13 ]n comuna Oancea raionul Gala\i. am luat la cuno=tin\[ de faptul c[ nu am voie s[ divulg nimic din cele v[zute =i auzite de mine ]n leg[tur[ cu locurile de de\inere pe unde am trecut =i nici despre de\inu\ii r[ma=i ]n locurile de de\inere. De asemeni nu voi comunica nimic scris sau verbal rudelor sau altor persoane despre de\inu\ii r[ma=i ]n locurile de de\inere.^ . fiind condamnat la 25 ani MS prin sentin\a/decizia penal[ nr. n[scut la data (anul.BUc. Aiud. p[strare de obiecte nepermise.08.. 5948 din 01. str. fiul lui Grigore =i al Lucre\ia. Semn[tura: V.1952 ]n baza mandatului de arestare nr.03.din^ . Leu Data 1 august 1964 341 .condamnat la 25 ani MS prin hot[r`rea penal[ nr. profesia episcop A fost depus la data de 20. nerespectarea programului.din^ . de munc[ Locul de de\inere Aiud Adeverin\[-Caracterizare De\inutul Leu Gr. D.1964 Form.=i expir[ la data de^ Execut[ pedeapsa ]n baza mandatului nr.emis de^ A mai fost condamnat pentru^ Con\inutul caracteriz[rii: Pe timpul de\inerii a avut o comportare rea fiind pedepsit ]n total cu 24 zile izolare cu regim sever ptr. =i a col. revolte la adresa cadrelor.Formular nr. regiunea Gala\i.^ . am luat la cuno=tin\[ de faptul c[ sun pasibil a suporta rigorile legilor RPR. (Eviden\a Operativ[) V[ facem cunsocut c[ ]n ziua de 01.1964 a fost pus ]n libertate numitul Leu Vasile.07.regiunea^ .ocupa\ia^ originea^ .1903 ]n comuna^ . 205/956 emis de TMR 2 M. 9 bis Comandant^ +eful Eviden\ei^ Forma\iunea 0622 Aiud Declara\ie Subsemnatul Leu Gr. 199/950.

el este adus pe parcursul deten\iei la mai multe <interogatorii> care. I se propun diferite func\ii ierarhice dar.]n care sluje=te f[r[ dependen\[ de ierarhiile vremii. cuv`ntul lui put`nd avea greutate ]n tratatativele cu Ocidentul. unde ]ndeplinindu-i-se ultima sa dorin\[ p[m`nteasc[. dup[ o via\[ tumultoas[ de 73 ani. cu voie sau f[r[ de voie. Pop[ de Tab[r[ al lui +tefan cel Mare>. Familia Leu. Dar tot dup[ aceste acte. dup[ datele lor calendaristice ar putea corespunde unor ac\iuni diplomatice ale guvern[rii. pagin[ intrat[ ]n patrimoniul Istoriei. 343 . dar demn =i sigur pe mi=carea sa ]n fa\a altarului. Aceast[ confesiune ortodox[ ]l alege ]nt`ist[t[tor al ei . Singuraticul str[nepot al lui <Mihail Leu. ca simplu =i resemnat Monah. p[streaz[ senin[ =i neprih[nit[ mintea cu care l-a d[ruit Duhul. cel trecut prin totalitatea calvarului organizat cu cinism de p[g`nismul modern. Acesta apare cu urm[toarele cuvinte: <Credincio=ii. ]ncheie lan\ul celor nou[ genera\ii de slujitori ai Altarului Rom`nesc. ]=i alege o mic[ biseric[ autonom[ de cea oficial[ Biserica Rom`nilor Ortodoc=i Tradi\ionali=ti . Protoereul Militar Leu al Cavaleriei Rom`ne. A=a cum s-a putut vedea =i din aceste acte publicate mai la urm[. cel ce a fost Arhip[stor al Rom`nilor de peste hotare =i al Rom`nilor Ortodoc=i Tradi\ionali=ti din \ar[. re`ntoarcerea lui la regimul sever de deten\ie. prin cuv`ntul de la Dumnezeu adresat p`n[ ]n ultima clip[ credincio=ilor. care sunt o pagin[ din via\a =i luptele glorioase ale poporului Rom`n. a fost ]nmorm`ntat cu toate slujbele =i datinile Ortodoxiei Rom`ne=ti.CAPITOLUL ULTIM C{TRE CITITOR Eliberat astfel din temni\[ c`nd ajunsese la ruinarea trupeasc[ =i pierderea vederii. 342 Trece la Domnul ]n 1978 scriindu-=i sobru =i convins de sine ultimul anun\. Retras ]n lini=tea unei M`n[stiri Dreptcredincioase Rom`ne. spre a nu avea datoria ascult[rii fa\[ de cei care. Acela=i refuz categoric pentru orice colaborare ]l demonstreaz[ =i dup[ ie=irea din ]nchisoare. multele zile de izolare total[ la care este supercondamnat =i gradul de <mare periculozitate> la care este catalogat ]ntotdeauna. m`r=[viile care ]l fac s[ intre de mai multe ori ]n greva foamei.chiriarh b[tr`n =i orb. au fost martorii t[cu\i ai martiriului tat[lui s[u =i ai ponegririi sale. anun\[ decesul Arhiepiscopului Victor Leu. demonstreaz[ limpede c[ el a perseverat ]n a refuza orice colaborare.

ISBN 973-9025-14-5 Casa de Editur[ =i Tipografie REALITATEA anul 2001 . Vlad Leu le-a a=ezat pe calculator =i a f[cut pagina\ia. Corneliu Leu a extras din arhive =i a ordonat aceste texte. Dacia nr. 126. ]n Bucure=ti. Bucure=ti 7026.11. la anul M`ntuirii 1998. s[ le trimit[ la adresa ei din Bd. noi.APEL COLOFON DE FAMILIE Am lucrat cu pio=enie la aceast[ carte de familie. cei trei urma=i b[rb[te=ti ai episcopilor-martiri. iar Tudor Leu a realizat coperta =i forma definitiv[ a c[r\ii.54. Funda\ia Episcopul Grigorie Leu face apel pe aceast[ cale la to\i cititorii din \ar[ =i str[in[tate care consider[ c[ pot furniza date sau documente ]n plus privind subiectul acestei c[r\i. pentru a fi alc[tuit[ ]n ]ntregime prin munca =i spiritul nostru. fax 40 -1-210. Astfel.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful