Corneliu Leu CARTEA EPISCOPILOR CRUCIA|I

CORNELIU LEU

Mul\umim Conducerii SRI care ne-a aprobat accesul la aceste documente, mul\umim Conducerii Arhivelor MAI =i doamnei arhivar Frusinica Moraru pentru asisten\a tehnic[ =i preciz[m c[ aceast[ carte apare abia acum doar datorit[ unor promisiuni electorale neonorate la Uniunea Scriitorilor: cererea pentru ob\inerea accesului am adresat-o cu mul\i ani ]n urm[ prin aceast[ institu\ie ai c[rei lideri au promis la un congres c[ se vor ocupa de asemenea cazuri. Vota\i, ei =i-au uitat promisiunea; apoi, situa\ia s-a mutat =i la case mai mari care au t[r[g[nat legea Ticu Dumitrescu, iar noi am a=teptat ani de zile. Facem aceast[ precizare pentru a pre]nt`mpina ]ntreb[ri de genul: <De ce venim de abia acum cu asemenea dezv[luiri, c`nd ele ar fi fost necesare mult ]nainte ?> Nu putem r[spunde dec`t c[ a=a s-au ]nt`mplat lucrurile =i doar demagogia electoral[ despre care am vorbit a produs ]nt`rzierea. (C.L.)

CARTEA CRUCIATI EPISCOPILOR CRUCIATI

© Corneliu Leu Editura REALITATEA 2001 ISBN - 973 - 9025-14-5

Editura REALITATEA 2001

<^Putea-voi duce austeritatea persoanei mele dup[ pilda Prototipului nostru, m[car p`n[ la drumul arz[tor al apostolatului zilnic, cu resemnare la auzirea vorbelor de ocar[ =i chiar la primirea de lovituri =i scuip[ri pentru ]nv[\[tura Evangheliei ?^ C[ci de o ]ncoronare cu spini =i de ]ntinsul m`inilor pe cruce^ e prea greu s[ mai vorbim noi, muritorii de ast[zi !^>

Episcopul Grigorie Leu
(Revista <Biserica Ortodox[ Rom`n[> nr.3(538) martie 1925 - <Cu ce n[dejdi intr[ un nou arhiereu ]n Sf`ntul Sinod> discurs de recep\ie la 4 februarie 1925). Rostit[ atunci doar ca un act de con=tiin\[ misionar[, aceast[ dorin\[ avea s[-=i demonstreze retorica premoni\iei cu un sfert de veac mai t`rziu, prin ]ntinderea pe cruce nu numai a m`inilor sale, ci =i ale m`inilor fiului s[u, prin ]ncoronarea cu spini a martiriului lor de episcopi crucia\i.

Eu am spus =i repet c[ nu am f[cut nici un fel de spionaj pentru nimeni^ Sunt un adversar al acestui regim din Rom`nia care a transformat \ara ]ntr-o ]nchisoare ^Am dus aceast[ activitate pentru c[ regimul comunist este o c[ma=[ de for\[ pe sufletul =i fiin\a neamului rom`nesc. Singura sentin\[ care m-ar onora pe mine =i tribunalul ar fi condamnarea mea la moarte.<^ }mi dau seama c[ urm[ri\i s[ afla\i amestecul meu ]n serviciul englez de informa\ii.> Arhiepiscopul Victor Leu (proces verbal de interogator ]n =edin\a public[ a Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti din 16 noiembrie 1954) .

9 . de art. va executa pedeapsa cea mai grav[.P.Capitolul I JILAVA. 267 C. fiul lui Grigorie =i Lucre\ia. 1429 din 2 iulie 1954. CELULA ZERO <^ Va executa pedeapsa cea mai grav[.}i comut[ preven\ia de la 20 august 1952.}n cazul c]nd acesta renun\[ a face cerere de gra\iere ne ve\i comunica de ]ndat[ rezultatul. 1 lit. ci numai cerere de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri na\ionale ]n termen de 5 (cinci) zile de la ]n=tiin\are. =i pedep.1 C.b =i c din Decretul 199/ 1950 =i la 10 (zece) ani ]nchisoare corec\ional[ pentru delictul de trecere frauduloas[ a frontierei prev[zut =i pedepsit de art.}i confisc[ ]ntreaga avere =i-l oblig[ =i la 200 (doua sute) lei cheltuieli de judecat[. adic[ moartea. 22603 din 22 noiembrie 1954. 1872/1954 Nr. a condamnat pe Leu Vasile.}n consecin\[ urmeaz[ de ]ndat[ a-i face cunoscut susnumitului condamnarea dat[ =i a i se pune ]n vedere c[ ]mpotriva sentin\ei de condamnare nu are dreptul de a declara recurs. adic[ moartea^> TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Dosar nr. n[scut la 13 martie 1903 ]n ora=ul Gala\i. 2417 din 20 noiembrie 1954. ]n prezent de\inut ]n acel penitenciar. Se afl[ de\inut ]n baza mandatului de arestare preventiv[ nr. a.P.V[ facem cunoscut c[ acest Tribunal prin sentin\a nr. la MOARTE pentru crima de tr[dare de patrie prev.C[tre PENITENCIARUL JILAVA.Conform art.

Dat[ ast[zi 6 dec. }n ziua de 20 noiembrie 1954 Tribunalul a pronun\at sentin\a 11 C[tre TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI La adresa Dvs. 2417 din 20 Noe.12. a semnat =i totodat[ a dat al[turata declara\ie prin care refuz[ s[ fac[ cerere de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale. Slt. suferind mari torturi morale =i fizice. Bir.'54 Dat[ ]n fa\a noastr[. Penitenciarul Jilava Bir. Moscova. 2417/20 XI '954 a Tribunalului Militar Terit. Aici am constatat o serie de st[ri revolu\ionare. Buc. am parcurs ]n Viena.22603 din 22 Noiembrie 1954 v[ trimitem odat[ cu prezenta dovada semnat[ de de\inutul LEU VASILE. care ]n prezent se g[se=te ]n penitenciarul Jilava. De la Moscova ]n contra voin\ii mele de cet[\ean Apatrid. pe temeiuri juridice c[. M.R. COMANDANT. Eviden\[. instan\a este ilegal[. S/1589 4 decembrie 1954 C[tre CABINETUL LOCTIITORULUI MINISTRULUI AFACERILOR INTERNE General Maior Adi Ladislau V[ ]naint[m anexat protestul de\inutului LEU.A.R. Leu Prizonier de r[zboi c[tre Procuratura General[ R. prin care am fost condamnat la moarte =i declar c[ nu fac cerere de gra\iere. General de Divizie al grupului de unit[\i militare ortodoxe din Armata Atlanticului am fost capturat de trupele Sovietice pe teritoriul Austriei. M. am protestat =i fiind for\at am acceptat s[ fiu judecat. Timp de doi ani jum[tate. toat[ gama sistemelor de anchet[ Comuniste. Odesa =i Bucure=ti. Buc. nr.P.P. Leu V. Leu 10 .17780 din 25 Noe. VICTOR.A. Maior Sef. ]n cazul meu. ]n fa\a c[ruia am fost trimis spre judecat[. printre care =i creiarea ]n timp de pace a unui Tribunal Militar al Reg. 1954 (ss) Episcop V. am fost adus prin for\[ ]n R.Pre=edintele Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti Maior de Justi\ie (ss) Branovici I. ]n vreme ce m[ aflam ]n exerci\iul misiunii mele. 1696/21 XII 1954 Episcopul V.PRIM LOCTIITOR SEF DIRECTIE Locotenent Colonel. Confesor +ef. 1954 pronun\at[ de c[tre Dvs. Just (ss) indescifrabil Declara\ie Subsemnatu Episcop Vasile Leu declar c[ am luat la cuno=tin\[ de sentin\a No. 1954 Grefier (ss) indescifrabil MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DIRECTIA PENITENCIARE LAG{RE +I COLONII Nr. V. Protest Subsemnatul Episcop Ortodox Rom`n. Cabinet Ministru nr. Victor al Europei Apusene =i Orientului Apropiat. }n fa\a acestei instan\e am demonstrat. Rog a dispune. (ss) B[dic[ Ilie. ]n care este condamnat la pedeapsa cu moartea. Cpt. (ss) indescifrabil (ss) indescifrabil 06. care dup[ ce a luat la cuno=tin\[ de cuprinsul sentin\ei nr. Eviden\[ Cazier Nr.I. de c`nd am fost capturat.I.

) ast[zi 16 noiembrie 1954. extenuat de anii grei de pu=c[rie Moscovit[ dobor`t de lan\uri. Au trecut zece zile de la pronun\are =i cinci zile de la comunicare =i sentin\a mea nu a fost ]nc[ executat[ . ]n rezumat: Protestez . eu nu spun =i 12 nu mai am nimic de vorbit. (de ce? n. nu-mi permit s[ mai fac nici m[car mi=c[rile strict necesare pentru necesit[\ile fizice. Lalyer Iosif -Ases. legat ]n lan\uri de m[rime =i form[ medieval[.J.Proc.) ]n baza art. ]n consecin\[. 267 C. Gala\i fiul lui Grigorie =i Lucre\ia cu ultimul domiciliu ]n Bucure=ti str.a. lan\uri care din cauza r[nilor din r[zboi =i a reumatismului. Maj. pe o rogojin[.) Av`nd ]n vedere c[ problemele ce se vor dezbate ]n instan\[ intereseaz[ securitatea statului. care maior. reamintindu-mi c[ am promis c[ voi vorbi dup[ sentin\[. de art.]n schimb eu am fost mutat ]ntr-o celul[ a fortului Jilava. Am remarcat c[ r[spunsul meu l-a enervat =i demonstrativ a p[r[sit celula.a. n[scut la 13 martie 1903 ]n Comuna Oancea Reg. iar ]n ziua de 25 curent mi s-a comunicat =i oficial sentin\a. tare. Tribunalul dispune evacuarea s[lii declar]nd =edin\[ secret[ (aten\ie! n.252 C. Lt. maj. Popular. George Pre=edinte.<Ce fac? Cum m[ simt?>^ I-am r[spuns c[. 2417 Ast[zi 16 Noiembrie 1954 Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti compus conform art. }nainte de a i se lua interogatoriul. ]nvinuit pentru crima de ]nalt[ tr[dare pp. ce mi sa agravat f. 184 c. }n conformitate cu uzan\ele =i procedurile anterioare. Gramont No. Apoi mi-a cerut s[ vorbesc despre anumite capitole de care nu am vrut s[ vorbesc ]n timpul anchetei. cu ajutorul Lui Dumnezeu m[ simt foarte bine. Deoarece eu.=i anume ultimului meu anchetator un domn maior din Securitate. de=i vedea c[ ast[zi are ]n fa\a sa un om b[tr`n. (ss) V. o sentin\[ f[r[ drept de recurs care are la dosar =i declara\ia condamnatului de renun\are la cererea de gra\iere trebuia s[ fie executat[ ]n 24 de ore de la pronun\are =i comunicare. bolnav. f[r[ geamuri. La apelul nominal f[cut ]n =edin\[ public[ s-a prezentat acuzatul asistat de avocatul L. Popular.condamn[rii mele la moarte. acuzatul solicit[ instan\ei 13 .P. 7/1952 din: Lt. de justi\ie Lavrov V. 9 bis. Procedura complect[. Leu TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURESTI Dos. Pre=edintele a stabilit identitatea inculpatului. No. =i pentru delictul de trecere frauduloas[ a frontierei pp. 1872/54 Sentin\a No. Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n. =i c[ singurul drept ce-l mai am este numai formularea unei cereri de gra\iere la Prezidiul RPR. Martori nu au fost propu=i de nici una din p[r\i.s[ se execute Sentin\a dat[. S-au ]ntrunit ]n =edin\[ public[ ]n scopul judec[rii cauzei privind pe LEU VASILE.totu=i a avut ferocitatea ca ]n ironie s[ m[ ]ntrebe .p. etc^. Militar. desprins de orice leg[tur[ p[m`ntean[ =i pu\inele clipe ce le mai am de tr[it le-am rezervat exclusiv medita\iilor mele religioase pentru purificarea =i m`ntuirea sufletului =i. de art. care a \inut s[ vin[ ]n celula mea dup[ ce mi se comunicase sentin\a =i dup[ ce mi se puseser[ lan\urile. Maj de justi\ie Oprea Ilie . Horovitz. atribui acest regim barbar =i neomenos =i-n deosebi am`narea execu\iei sentin\ei mele unuia din cei 21 de <anchetatori> pe care-i am avut ]n \ar[ .a. Pe temeiul celor ar[tate mai sus.]n numele tuturor Principiilor Umanit[\ii =i Civiliza\iei (din care se sus\ine c[ fac parte =i Principiile Civiliza\iei Comuniste) =i cer ca s[ ]nceteze aceast[ culmin`nd[ barbarie . Petre Zeciu Grefier. Am refuzat cu oroare formula cererii de gra\iere =i ]n acest sens am dat =i o declara\ie scris[.M. unde ]n plin[ iarn[ sun \inut f[r[ foc. }n fa\a acestei cruzimi =i la o astfel de neomenie am r[spuns c[ eu sunt un om sf`r=it. c`nd mi s-a precizat c[ nu am dreptul la recurs. Locot. care este men\ionat[ ]n interogatoriul anexat la dosar. Lt. Solomon Iosi -Ases.

1 D. b. de Justi\ie aceste rela\ii ]ntruc]t ele nu s]nt concludente ]n cauz[. Urmeaz[ a se vedea c[ sus\inerile acuzatului =i excep\iunile 14 invocate de el nu sunt ]ntemeiate =i ca atare instan\a le respinge. 267 c. 1 D. deoarece a fost acordat acuzatului. ]ntruc]t fapele acuzatului reprezint[ con\inutul acestei infrac\iuni. 1952 =i a regulamentului pentru aplicarea acestui decret se stabile=te c[ renun\area la cet[\enia rom]n[ se aprob[ de c[tre Prezidiumul Marii Adun[ri Na\ionale la propunerea M. Procurorul Militar av]nd cuv]ntul ]n fond.a. Procurorul militar av]nd cuv]ntul sus\ine c[ ambele afirma\ii ale acuzatului sunt ne]ntemeiate deoarece contravin legilor \[rii noastre =i ca atare cere respingerea lor. 1 lit.p. de art. 199/50 prin schimbarea calific[rii din crim[ pp. pentru l[murirea situa\iei cet[\eniei acuzatului. cere s[ fie judecat de un complet av]nd gradul de general maior. Av]nd cuv]ntul acuzatul a sus\inut c[: a.A. 15 . Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n.P.) azi 16 noiembrie 1954.a.p. Asupra incidentului unit cu fondul. 199/50. pp.N. prin uzurparea adev[ratelor drepturi suverane ale statului nostru de c[tre o clic[ de fugari. Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n.R.-lui de care se prevaleaz[ acuzatul. c[ el nu a recunoscut niciodat[ regimul democrat popular de la noi =i c[ ]n str[in[tate a ob\inut printr-o hot[r]re a O. Tribunalul deliber]nd ]n secret asupra excep\iunilor ridicate de acuzat: Av]nd ]n vedere c[ potrivit art.lui calitatea de cet[\ean apatrid. s[ se cear[ de la Ministerul Justi\iei rela\ii asupra faptului dac[ acuzatului i s-a ridicat cet[\enia rom]n[. 199/ 50 cu aplicarea de circ. arat[ c[ faptele acuzatului sunt foarte grave. 1.U. cet[\ean rom]n. Tribunalul une=te incidentul cu fondul =i dispune continuarea dezbaterilor. D. fiind recunoscute de el at]t la primele cercet[ri c]t =i ]n fa\a instan\ei. ]ntruc]t a=a cum s-a mai ar[tat ]nainte. cer]nd condamnarea lui pentru crim[ pp. de c[tre ex. azi 16 noiembrie 1954.37 lit. Tribunalul deliber]nd ]n secret. 184 c. c[ deasemeni calitatea de apatrid ob\inut[ prin aprobarea O.N. acuzatul nu a ob\inut aprobarea pentru renun\area la cet[\enia rom]n[.33/ 24 Ian.. ]ntruc]t ]n str[in[tate i s-a conferit. consider[ inutil[ interven\ia la Ministerul de Justi\ie. Av]nd ]n vedere c[ potrivit legilor \[rii noastre =i anume D. arunca\i de mult peste grani\[ de c[tre poporul nostru =i cari au pierdut de mult dreptul de a vorbi ]n numele poporului rom]n.c.) ast[zi 16 noiembrie 1954. numai Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale are calitatea s[ atribiue gradele militare ]n \ara noastr[.N.. de art. nu i se va mai putea re\ine crima pp.I.). regele Mihai =i R[descu nu are nici-o valabilitate potrivit legilor \[rii noastre. Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n. regele Mihai =i R[descu. De asemeni Procurorul Militar cere condamnarea acuzatului =i pentru del. h din Constitu\ia R. aprobare care lipse=te ]n spe\[. de art. Procurorul militar arat[ c[ nu este nevoie a se mai cere de la Min.-lui iar autorit[\ile noastre competente nu au recunoscut acesat[ calitate. Av]nd cuv]ntul ap[r[torul acuzatului arat[ c[ ]n cazul c]nd se va constata c[ este nevoie. S-a procedat apoi ]n continuare la luarea interogatoriului acuzatului iar cele declarate de acesta s]nt consemnate ]n procesul verbal ata=at la dosar. Ca atare respinge cererea ap[r[rii. de art. renun\]nd la cet[\enia rom]n[.U. nu este opozabil[ organelor noastre de stat ]ntruc]t \ara noastr[ nu este membr[ a O. atenuante. ]n caz de r[spuns negativ este de acord cu condamnarea acuzatului potrivit art. Ap[rarea av]nd cuv]ntul arat[ c[ ]n cazul c]nd se va constata c[ acuzatul nu mai era cet[\ean rom]n.a.b.U. deoarece acuzatul a recunoscut sincer faptele =i este la prima abatere. c[ gradul de general al a=a zisei armate a atlanticului conferit acuzatului de c[tre ex.permisiunea de a ridica excep\iune asupra competen\ei tribunalului. gradul de general al a=a zisei armate a Atlanticului.

odat[ cu alungarea monarhiei dela c]rma \[rii noastre se hot[r[=te s[ p[r[seasc[ clandestin \ara ]mpreun[ cu preotul G]ld[u Florian. Av]nd ]n vedere c[ din instruc\ia oral[ urmat[ ]n cauz[ ]n =edin\[ public[ c]t =i din actele dosarului. care au fost puse ]n discu\ia p[r\ilor ]n =edin\[ public[ se constat[ urm[toarele: }N FAPT Acuzatul Leu Vasile.}ntreaga activitate a acuzatului ]n aceast[ perioad[ era dirijat[ de serviciul de spionaj englez.}n urma acestei hot[r]ri. la Salzburg. ]n numeroasele articole publicate ]n presa str[in[ acuzatul s-a ar[tat ca un ]nver=unat du=man al \[rii noastre =i al URSS. de art. }n discursurile pe care le \inea. Azi 20 noiembrie 1954.R se va reinstaura vechiul regim. de art. am]n[ pronun\area pentru 20 noiembrie 1954. prin intermediul acuzatului. care urm[reau s[-l foloseasc[ pe acuzat ca un pion important ]n lupta lor ]mpotriva lag[rului socialismului. care ]l =i subven\iona ]n scopul recrut[rii. emisiune ]n care se aduceau injurii la adresa regimului nostru. acuzatul p[r[se=te fraudulos \ara. s-au \inut o serie de discursuri relev]ndu-se meritele acuzatului =i du=m[nia lui s[lbatec[ fa\[ de regimul de democra\ie popular[. 267 c. ]n anul 1947.) azi 16 noiembrie 1954. =i delictul de trecere frauduloas[ a frontierei pp.Dup[ acest act. englezul Atkinson.}n anul 1949 afl]ndu-se la Londra acuzatul vorbe=te la postul de radio B.p. de elemente tr[d[toare din r]ndurile fugarilor rom]ni pentru misiuni de spionaj. c]t =i pentru alte ac\iuni du=m[noase ale serviciului de spionaj englez. ]n aceia=i compunere ca ]n =edin\a precedent[: TRIBUNALUL Deliber]nd ]n secret asupra ac\iunii penale deschis[ prin ]ncheierea =edin\ei preg[titoare din 6 Oct.P.}n toamna anului 1949. Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n. acuzatul se ]nt]lne=te la Paris cu R[descu 17 . la care acesta a declarat c[ singura sentin\[ care ar onora deopotriv[ pe el =i Tribunalul ar fi numai condamnarea sa la moarte. fa\[ de Uniunea Sovietic[.C. inaugur]nd emisiunea religioas[ ]n limba rom]n[.p. acuzatul este ales episcop al rom]nilor din Europa Apusean[. acuzatul ]n calitate de episcop.B.Cu ocazia alegerei acuzatului ca episcop. fugari din \[rile de democra\ie popular[. 184 c. de unde au trecut ]n Jugoslavia. =i c[ el moare pentru ideile sale. de fa\[ fiind delegatul general ecumenic al Austriei.Dup[ ce ap[rarea a avut ultimul cuv]nt Pre=edintele a ]ntrebat pe acuzat dac[ mai are ceva de ad[ugat ]n ap[rarea sa. ]nfiin\eaz[ 3 parohii rom]ne=ti lu]nd contact cu fugarii rom]ni din Austria =i din celelalte \[ri capitaliste.Vizit]nd \[rile capitaliste acuzatul a luat leg[tur[ cu o serie de personalit[\i conduc[toare din aceste \[ri cer]ndu-le s[ suprime buletinele publicate de reprezentan\ele diplomatice ale \[rii noastre ]ntruc]t spunea el.}n urma interven\iei autorit[\ilor engleze. Av]nd ]n vedere concluziunile orale ale Procurorului Militar precum =i sus\inerile acuzatului f[cute personal =i prin ap[r[torul s[u ]n fa\a instan\ei ]n =edin\[ public[. 1954 ]n cauza privitoare pe LEU VASILE ]nvinuit pentru crim[ de ]nalt[ tr[dare pp. nefiind de acord cu aceast[ ac\iune a poporului rom]n. Tribunalul a declarat dezbaterile ]nchise =i s-a retras ]n camera de consiliu spre a delibera asupra culpabilit[\ii =i aplica\iunii pedepsei ]n cauz[. s[rind din trenul de Timi=oara ]n dreptul sta\iei Isanova. la 21 august 1948. aceste buletine sl[besc eficacitatea propagandei dus[ ]mpotriva \[rii noastre.Din Jugoslavia acuzatul a plecat ]n Austria unde ia leg[tura cu 16 autorit[\ile engleze =i americane care se ocupau de problema refugia\ilor.a. Av]nd nevoie de timp pentru studierea dosarului =i a lucr[rilor ]n cauz[.}n activitatea sa acuzatul a ]ncercat s[ ridice moralul fugarilor spun]ndu-le c[ ]n cur]nd va izbucni r[zboiul ]ntre americani =i Uniunea Sovietic[ =i ]n R.

Sarcina acuzatului era nu numai de recrutare a acestor elemente. pentru Mo\a =i Marin. recruta\i ]n armata atlanticului =i accept[ propunerea acestuia de a folosi ferma fostului rege Carol. ]n frunte cu Vi=oianu partid care a luat fiin\[ ]n Italia.Acuzatul declar[ c[ a primit misiunea din partea fostului rege Mihai =i din partea lui R[descu de a se ocupa de preg[tirea moral[ a celor ce urmau s[ fie ]ncadra\i ]n aceast[ armat[ =i care urma s[ fie constituit[ din refugia\ii afla\i ]n \[rile capitaliste =i din cet[\enii americani de origine rom]n[.Acuzatul declar[ c[ a organizat ]n \[rile capitaliste a=a numitele s[pt[m]ni albe.}n acest timp acuzatul ia leg[tura =i cu serviciul de spionaj american.=i fostul rege Mihai.}n timpul c]t a stat la Londra. perioade ]n care presa capitalist[ ducea o campanie ]nver=unat[ ]mpotriva \[rii noastre. acuzatul declar[ c[ =i-a ]nceput activitatea anticomunist[ ]nc[ din perioada c]t a fost student.}n acest scop acuzatul a vizitat toate lag[rele de refugia\i din \[rile occidentale. situat[ ]n Fran\a. iar conduc[torii \[rilor capitaliste f[ceau declara\ii ]mpotriva comunismului. prin intermediul preo\ilor pe care-i avea ]n subordine ]n calitate de episcop.Acuzatul recunoa=te c[ a avut informa\ii permanente asupra situa\iei din \ar[ prin refugia\ii fugi\i din RPR.Acuzatul declar[ c[ aprecia mai mult serviciul de spionaj american.Acuzatul a mai f[cut vizite ]n diferite \[ri capitaliste =i ]n Orientul apropiat duc]nd tratative cu diferite personalit[\i politice =i clericale.. cu care discut[ problema caz[rii ofi\erilor rom]ni dela Paris. serviciilor de spionaj. iar elementele capabile s[ dea informa\ii pre\ioase. a fugarilor =i chiar prin aducerea vechilor coloni=ti rom]ni din America. au stabilit c[ odat[ cu dobor]rea regimului de democra\ie popular[. d]nd informa\ii despre \ara noastr[ =i stabile=te cu ace=tia ca pe viitor ei s[ subven\ioneze activitatea acuzatului =i a cadrelor recrutate pentru a=a zisa armata atlanticului. pentru c[minul ofi\erilor rom]ni.Asupra activit[\ii sale din trecut. c[ ]n anul 1929-1930 a colaborat cu inspectorul de siguran\[ Maimuca. a \inut leg[tura cu organele de pres[ ale rom]nilor refugia\i ]n \[rile capitaliste public]nd articole calomnioase la adresa regimului nostru =i ]ndemn]nd pe refugia\i s[ treac[ ]n slujba puterilor imperialiste pentru folosirea lor ]ntrun viitor r[zboi mondial.Acuzatul recunoa=te c[ din discu\iile avute cu personalit[\ile conduc[toare. erau cercetate personal de acuzat care trimitea informa\iile ob\inute. unde este primit de dictatorul Franco =i oficiaz[ un parastas la morm]ntul eroului necunoscut spaniol. refugia\i care erau tria\i prin preo\ii afla\i ]n subordinea acuzatului. partidul cre=tin. menite s[ gr[beasc[ desl[n\uirea unui nou r[zboi 18 mondial ]mpotriva \[rii noastre. dar =i de educare a lor ]n spiritul urei fa\[ de \ara noastr[ =i fa\[ de URSS. =i a organizat o intens[ re\ea de informa\ii =i de recrutare a refugia\ilor. care preg[tea cadre pentru misiuni de spionaj ]n \ara noastr[. 19 .}n anul 1950 acuzatul viziteaz[ Spania. este mult mai vast[ dec]t cea ar[tat[ ]n rechizitor.}n anul 1950.De asemeni acuzatul recunoa=te c[ a plecat fraudulos din \ar[ =i c[ ]n Austria erau a=tepta\i de autorit[\ile engleze. acuzatul a \inut c]teva conferin\e despre \ara noastr[ la o =coal[ a serviciului de informa\ii englez. deoarece se purta mai loial cu el.Aceast[ ini\iativ[ pornea din partea serviciului de spionaj american.Interogat ]n instan\[ acuzatul a declarat c[ activitatea sa ]ndreptat[ ]mpotriva regimului nostru.Acuzatul recunoa=te c[ a \inut c]teva lec\ii la =coala de spionaj englez a lui Nandre=. se va restaura monarhia =i sistemul parlamentar burghez av]nd ca partid de baz[. care ]i confer[ gradul de general al a=a ziselor for\e armate rom]ne din cadrul armatei atlanticului =i prime=te misiunea de a contribui ]mpreun[ cu generalul Petrescu Puiu la crearea for\elor armate rom]ne din r]ndul tr[d[torilor. acuzatul se ]nt]lne=te cu fostul rege Carol.

a. D.p. D. de art. a. lec\ii asupra mi=c[rii comuniste =i dup[ recunoa=terea sa.p.296).p. aceste fapte ]ncadr]ndu-se ]n dispozi\iunile art.1 lit. instan\a potrivit art. 20 292 CJM.b. iar mai t]rziu a \inut str]nse leg[turi cu mi=carea legionar[ prin Mo\a Ion.p.267 c. ]ntrune=te toate elementele delictului de trecere frauduloas[ a frontierei p. art.341) =i Magos Olariu Constan\a (f. faptul c[ este imposibil[ reeducarea lui. ele fiind s[v]r=ite de acuzat uzurp]nd calitatea de episcop =i folosind influen\a sa religioas[ ]n scopul dezl[n\uirii unui nou r[zboi ]mpotriva \[rii noastre =i a \[rilor socialismului.267 al. ]nvinuit pentru crim[ de tr[dare de patrie p. astfel cum este ar[tat ]n disp.344). 304 =i 463 C. Pentru cheltuieli de judecat[ se va face aplica\iunea art.Activitatea anticomunist[ m[rturisit[ de acuzat culmineaz[ cu lec\iile care le-a predat la =coala de ofi\eri de jandarmi din Bucure=ti. care au fost judeca\i =i condamna\i ]n urma acestei activit[\i a acuzatului. Silviu Cr[ciuna= (f. f[c]nd aplica\iune art. acuzatul vechi =i ]nfocat du=man al comunismului =i al \[rii noastre a s[v]r=it faptele d]ndu-=i seama c[ prin aceste fapte unelte=te ]mpotriva patriei sale =i a urm[rit producerea rezultatului criminal =i anume. apreciaz[ c[ nu s]nt circumstan\e atenuante ]n favoarea sa. instan\a re\ine ca dovedite faptele puse ]n sarcina sa.p. 184 c.199/950.c. =i c[ nu sunt circumsatan\e atenuante ]n favoarea inculpatului. prejudicierea securit[\ii externe a statului =i ]nrobirea \[rii noastre capitali=tilor str[ini.1 lit.p.b.Pentru aceste motive.}n spe\[ exist[ =i elementul inten\ional al acestei crime. prin schimb.J.p. Cu unanimitate de voturi ]l condamn[ pe LEU VASILE la 21 .304 CJM. lit.p.184 c. de art.1 lit. urmeaz[ s[ schimbe calificarea faptelor ]n aceast[ crim[. a.287).Astfel fiind Tribunalul consider[ c[ s]nt ]ntrunite elementele crimei de tr[dare de patrie sanc\ionate de art. de art. din crim[ p. Av]nd ]n vedere c[ ne afl[m ]n fa\a unui cumul real de infrac\iuni instan\a urmeaz[ s[ fac[ =i aplica\iunea art.199/950. B[leanu Alexandru (f. care confirm[ activitatea criminal[ a acuzatului at]t ]n \ar[ c]t =i ]n str[in[tate. propaganda sa du=m[noas[ ]mpotriva \[rii noastre.. reprezint[ ac\iuni deosebit de periculoase pentru \ara noastr[. a=a cum a cerut procurorul militar. =tiind c[ acest fapt este pedepsit de lege =i prev[z]nd urm[rile faptei sale.p. culpabil pentru delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p. se consider[ ca singurul autor moral =i responsabil <al tuturor crimelor pentru care au fost judeca\i =i condamna\i. de art.c. Leu (f.463 CJM.}n consecin\[: TRIBUNALUL }N NUMELE POPORULUI HOT{R{+TE: Cu unanimitate de voturi.p. computarea preven\iei se va face potrivit art.p.1.Av]nd ]n vedere c[ faptele s[v]r=ite de acuzat =i anume ]nrolarea sa ]n solda serviciilor de spionaj american =i englez. a.J. a fost sfin\it[ ]n biserica unde slujea el.pentru descoperirea activit[\ii comuniste dus[ de ConstantinescuIa=i =i a celorlal\i comuni=ti.b.La dosar se afl[ depozi\iile martorilor Ion C..M. Tribunalul ]n unire cu concluziunile Procurorului Militar cu unanimitate de voturi declar[ culpabil pe Leu Vasile. crime s[v]r=ite ]mpotriva comuni=tilor> de c[tre fo=tii lui elevi.M.c.Inculpatul declar[ c[ era de acord cu activitatea legionar[ =i era considerat de c[tre ace=tia ca un fel de protector =i consilier.199/950. D. at]t ]n \ar[ c]t =i mai t]rziu ]n str[in[tate.. dep[=esc elementul material al crimei de ]nalt[ tr[dare.Acuzatul mai declar[ c[ icoana care a devenit patron al legionarilor.}N DREPT Acuzatul a fost trimis ]n judecat[ pentru crima de ]nalt[ tr[dare =i delictul de tercere frauduloas[ a frontierei. calific.Av]nd ]n vedere probele de la dosar coroborate cu recunoa=terile acuzatului. art. 101 c.p. c]t =i activitatea sa ]n cadrul armatei atlanticului.184 c.199/ 950 =i av]nd ]n vedere periculozitatea excep\ional[ a acuzatului. 267 c. din crim[ de ]nalt[ tr[dare p.c. 292 C. D.1 c.Faptul acuzatului de a fi trecut frontiera prin alte locuri dec]t cele destinate trecerii. urm]nd s[ sufere pedeapsa capital[ pentru aceste fapte.. de art.b.

Cu drept de recurs. m[ adresez cititorului care va ]n\elege c[ r[m`n totu=i un scriitor. sau va lua din considera\iunile mele numai ceea ce i se va p[rea ]ntr-adev[r ]ntemeiat. reintr]nd apoi ]n =edin\[ public[. Conf.1 lit.a.declara\ii de interogator ale unui om ]mpins cu preconcep\ie bol=evic[ =i cinism tehnic spre plutonul de execu\ie . Sentin\a de fa\[ s-a citit condamnatului de noi.) Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ ast[zi 20 noiembrie 1954. maj. Solomon Iosi (ss) Lt. (aten\ie! n. sunt =i subiectiv =i supus st[rilor emo\ionale provocate de surpriza ]nt`lnirii foarte recente cu cele declarate de v[rul meu ]n fa\a anchetei de acum patruzeci =i =ase de ani.p. dar un scriitor ]n m`inile c[ruia a ajuns dosarul propriei sale familii.I.moarte pentru crima de tr[dare de patrie p.a. Istoriei unui personaj al rezisten\ei ]nc[ necunoscut. El m[ va corecta acolo unde va g[si vreo urm[ de literatur[. de art. prea e de tot c`nd Hot[r`rea d[ drept de recurs. Confisc[ ]ntreaga avere. istoriei acelei f[r`me din spiritualitatea rom`n[ care a reu=it ]ntr-un fel sau altul s[ se salveze. Aspectul 23 22 . ]n termen de 4 zile. de art. p.Tribunalul. D.c. Prezenta sentin\[ s-a semnat de noi: Pre=edinte Asesori populari (ss) Lt. (nesemnat) (ss) Petre Zeciu Capitolul II C{TRE CITITOR Cu aceste pagini prin care ]ncerc s[ completez informa\ia. m[ adresez cititorului. Cer`ndu-mi iertare pentru impulsul de a pune paranteze cu aten\ion[ri ]n note de autor. deoarece restul. PROCUROR MILITAR. Lalyer Iosif Grefier (ss) Petre Zeciu PROCES-VERBAL Ast[zi 20 luna noiembrie 1954. }l condamn[ la 10 (zece) ani ]nchisoare corec\ional[. M.b.(dar prea e de tot c`nd sala e evacuat[ dar =edin\a e declarat[ <public[>. cele extrase din arhivele securit[\ii . }l oblig[ la 200 (doua sute) lei cheltuieli de judecat[. art. grefierul Tribunalului. ]n prezen\a Procurorului Militar care l-a ]ncuno=tiin\at c[ are drept de recurs la Tribunalul Militar pentru unit. va executa pedeapsa cea mai grav[. Comput[ preven\ia de la 20 august 1954. conform dispozi\iunilor Codului de Procedur[ Penal[. Lavrov (ss) Lt.p. Eu. 101 c. cel care m[ adresez cititorului.A. Pre=edintele a dat citire dispozitivului de mai sus. pentru del. iar comunicarea oficial[ men\ioneaz[ lipsa acestui drept). istoriei convulsiilor la care ne-a fost supus neamul ]n acest secol.cap[t[ obiectivitatea de a se adresa direct istoriei.. p. 267 c. Grefier.199/950.p. Singurul lucru pe care-l pot promite este s[ nu fac literatur[ =i s[ relatez c`t mai sec.

a c[zut el fiind torturat apoi la Moscova =i la Bucure=ti pentru a se afla tocmai firele cruciadei pe care o pornise. El ]ns[. din clipa ]n care. 24 colonelul B[dic[ Ilie . De c[tre cine ? De c[tre o putere aservit[ Moscovei p`n[ la a acuza soldatul rom`n c[ lupt[ pentru p[m`ntul str[mo=esc =i pe duhovnicul acestuia c[ ]l ]mb[rb[teaz[. din clipa ]n care a avut revela\ia rostului s[u ]n salvarea na\ional[ prin Biseric[. Butyka. ne ferindu-se cu nimic. Se pot cita din interogatorii multe refuzuri precum:< }n cele spuse sub patrafir. Dup[ cum se va vedea. ca dovad[ a faptului c[ idealul comunist al acestuia se ]nf[ptuise. Ia totul asupra sa. cea mai mare crim[ omeneasc[>. e drept. Pintilie> .asesori. Cruciad[ prin care devenise at`t de periculos ]nc`t sovieticii au riscat chiar scndalul interna\ional al actului pirateresc prin care l-au r[pit. Pentru c[ ei ]l anchetau pe marele duhovnic al ]ntregii emigra\ii rom`ne =i vroiau de la el date prin care s[ poat[ distruge rezisten\a acestei emigra\ii. Sunt refuzuri fa\[ de tot ce aveau mai mult[ nevoie anchetatorii . cu ranga.general maior Adi Ladislau. Horovitz. s[rmanul personaj de mult[ vreme martirizat =i-a spus ce avea de spus sub forma terorizat[ a declara\iilor la interogatorii. Solomon Iosi =i Lalyer Iosif . refuz[ s[ dea am[nunte =i salveaz[ orice persoan[ =i 25 . despre sine. opozi\ia sa f[\i=[ la comunism =i sovietizare nu o ascunde =i nu =i-o scuz[ nici o clip[. ci este doar demonstra\ia desna\ionaliz[rii ca procedeu curent al imperialismului moscovit care trimisese =i promova ]n \[rile satelite o armat[ de mercenari funciarmente incapabil[ de patriotism =i sim\ire na\ional[. =eful de import al securit[\ii venit aici ]n 1945 cu grad sovietic spre a-l omor` pe fostul secretar general comunist Fori=. Dar. adic[ tocmai oxigenul exterior de care avea nevoie rezisten\a rom`neasc[. George . R[pit de KGB din scaunul s[u episcopal tocmai pentru c[ reu=ise s[ coaguleze ]n jurul acestuia v`rfurile exilului rom`nesc =i chiar al celui din alte \[ri supuse de armata ro=ie. care-l ancheteaz[ este colonel Fr. ]ntotdeauna con=tient de r[spunderea sa. dac[ spun. unicul document aflat p`n[ acum despre cruciada pe care o pornise =i doar asupra acestuia ne putem apleca cu sfin\enie. Avocatul numit din oficiu este L. Promi\`nd din nou cititorului c[ m[ voi ab\ine c`t voi putea de la comentarii. precizez c[ ]n=irarea tuturor acestor nume str[ine care au judecat tr[darea na\ional[ a v[rului meu nu are nici cea mai mic[ inten\ie xenofob[. =eful Direc\iei a VIII-a a securit[\ii. nu mai face nici o concesie.romanesc ]l voi puncta doar prin titluri. El trimite dramaticul protest pe care l-am publicat mai ]nainte loc\iitorului Ministrului de Interne . el spune tot la anchet[. se proclam[ singur du=man al regimului comunist =i ]=i recunoa=te toate p[catele omene=ti prin care tinere\ea sa n-a fost de sf`nt. Apare. A refuzat s[ le spun[ =i le-a dus cu el ]n lumea cea dreapt[. Pentru c[.=i cei de la Moscova =i acoli\ii lor de aici. ]l rog s[-mi permit[ aici doar o constatare: cine sunt cei care ancheteaz[ =i judec[ acest proces de tr[dare na\ional[ ? Completul de judecat[ este format din Lavrov V. Acesta este unicul s[u mesaj r[mas. ]n acea=i perioad[ ]l ]mpu=c[ ]n ceaf[ pe P[tr[=canu. iar acesta pune rezolu\ia <Tov.care nu e altul dec`t celebrul Pantiu=a. el este stors ]n anchet[. din simplu slujitor cu p[catele lui lume=ti a tr[it totala convertire devenind misionarul decis s[-=i sacrifice via\a. nu pot declara nimic fiind considerat[. }n lupta cu asemenea mercenari ai unei armate infecte care l-a capturat piratere=te ca s[-=i arate puterea ]n spatele frontului =i nu pe teren deschis. Spre a nu fi ]n\eles gre=it. el a refuzat s[ declare tot ceea ce credeea c[ ar putea face prea mari servicii anticristului. respinge ideea de a fi agent al cuiva.acesta fiind chiar cel care. ca loc\iitor al Direc\iei Penitenciarelor lt. Pre=edintele Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti este maior Branovici I^.pre=edinte. Pe oamenii ]nt`lni\i ]i men\ioneaz[.

om r[mas f[r[ \ar[ dar plin de con=tiin\a Neamului s[u 26 =i de misiunea na\ional[ a Bisericii sale. }ngem[nare insolit[ pentru secolul =i lumea noastr[ pragmatic[. cer`nd a fi executat conform sentin\ei pronun\ate>. ]nainte de execu\ie <s[ vorbeasc[ despre anumite capitole de care nu am vrut s[ vorbesc ]n timpul anchetei>. S[-l descifr[m chiar =i din caracteriz[rile cele mai ostile =i mai potrivnice. }nvins ]n cruciada ]n care a c[zut tat[l s[u. nu se consider[ un de\inut ci un prizonier ]n r[zboiul la care s-a ]nregimentat voluntar ]n numele crucii =i preg[tit s[-=i duc[ crucea. scriindu-=i cutremur[torul protest de om c[ruia nu i se d[ nici dreptul la moartea pentru care a c[p[tat sentin\a el precizeaz[ du=manilor s[i c[ li se adreseaz[ ]n calitatea de: <Episcopul V. Nu e de\inut. }ntreb`ndu-ne cine este acest om care se zbate pentru singurul drept pe care-l mai are. ]n plin secol douazeci. =i c[ el moare pentru ideile sale. dar nu disperat. +i totu=i. dar nu un condamnat. ]n numele <omeniei comuniste>. (Dosar I. m-a lovit cu cnutul sensurilor dramatice ale acestor pagini peste care am dat ]n dosar: In celula zero a Jilavei. f[r[ geamuri. f[r[ foc. <]n plin[ iarn[. i se poate ignora chiar =i acest drept.orice stare creat[ care ar putea duce mai departe rezisten\a ]n care el a crezut. Acelea sunt treburile de rutin[ poli\ieneasc[ a epocii demagogice. Nu numai c[ refuz[ cererea de gra\iere dar. asupra c[rora insistau securi=tii ]n dorin\a lor de demascare a <capitalismului putred> =i care. Leu . ]n lan\urile sale <de form[ =i m[rime medieval[ >. adic[ general cu misiunea de duhovnic-p[stor =i episcop-strateg al unei cruciade moderne. Iar. Lozinci pr[fuite de genul c[: <e vinovat pentru c[ a ]mb[rb[tat solda\ii rom`ni ]mpotriva puterii sovietice> sau c[ <a slujit interesele bisericii care este o agentur[ imperialist[>. el e prizonierul =i nu condamnatul lor. Astfel. constat[m c[.sentin\a nr. Pre=edintele a ]ntrebat pe acuzat dac[ mai are ceva de ad[ugat ]n ap[rarea sa.Prizonier de r[zboi> Este deci un ]nvins. interzice oricui altcuiva de a o face ]n numele s[u. dar trebuie s-o continue al\ii. oric`t de grave acuze p[reau atunci. aleg`nd ceea ce descrie fapta lui care e singura important[ pentru cititor =i l[s`nd pentru arhiv[ doar unele gre=eli gramaticale =i pasajele de rutin[ poli\ieneasc[ prin care anchetatul e r[st[lm[cit. la care acesta a declarat c[ singura sentin\[ care ar onora deopotriv[ pe el =i Tribunalul ar fi numai condamnarea sa la moarte. s[ pornim de la asemenea referate-rechizitoriu ca s[ vedem cine este acest om ce-=i strig[ ]n celula zero a Jilavei dreptul cre=tin al sacrificiului suprem. dup[ cum se va vedea din documente.2417 a Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti ]n dosarul 1872/54) 27 . A=a se explic[ apelul lui vehement. Acest lucru \ine ierarhul ortodox s[-l precizeze du=manilor s[i: chiar dac[ ei sunt c[l[i =i nu adversari. el nu mai are alt[ cale de a-=i descrie personalitatea dec`t ]n paginile triste ale interogatoriilor. Caligrafia seniorial[ a scrisului s[u pe care-l cuno=team prea bine. episcop =i general ]n acela=i timp. A=a se explic[ ilegalitatea celor care ]l \ineau ]n via\[ =i ]n celula zero pretinz`ndu-i ca. fila 384 . cade acum el. un ]nalt prelat al Bisericii =i un om de seam[ al Neamului se zbate pentru singurul drept pe care-l mai are: acela de a i se executa pedeapsa cu moartea. pe o rogojin[. Dar el lupt[ chiar =i-n aceast[ situa\ie. din celula num[rul zero a ]nchisorii Jilava. Aceste pagini le prezent[m nealterate ]n cronologia tehnicii securiste de a stoarce totul. a=a cum se vede =i ]n referatele concluzive pe care le-am reprodus integral. ast[zi devin plictisitoare =i rizibile. s[ vedem c`teva dintre caracteriz[rile consemnate de instan\ele cele mai ostile =i oamenii cei mai potrivnici lui: <Dup[ ce ap[rarea a avut ultimul cuv`nt. legat ]n lan\uri de m[rime =i form[ medieval[. acela de a i se executa sentin\a cu moartea =i a nu mai fi chinuit ]n plus.

atacam du=m[nos comunismul. El afirm[ c[. Lipsa de probe ne-a cauzat greut[\i ]n anchet[>. dup[ ce a luat leg[tura cu fostul rege Mihai ]n Elve\ia. ^De acea eu m[ consider cel mai mare du=man al regimului din \ar[.privind rezultatele cercet[rilor asupra arestatului Leu Vasile din 9 aprilie 1954) <Este hirotonisit ca episcop al fugarilor rom]ni din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat.Referatul direc\iei MAI condus[ de col.fila 186) <F[r[ a de\ine probe ]n aceast[ direc\ie. }n afar[ de postul de radio Londra.A: =i ce este acuzator ]n asta de vreme ce el declar[ r[spicat: <Din toat[ aceast[ propagand[ a mea ziaristic[ =i la radio.filele 179-180) <}n 1940 a devenit profesor ]nfiin\]nd catedra de <secte 28 religioase =i curente subversive> la +coala de Ofi\eri de Jandarmi din Bucure=ti unde. sau de chinurile fizice la care ar fi supus. prin cursurile pe care le-a predat.]n calitatea mea de episcop. urm]nd s[ lucreze sub masca activit[\ii religioase ]n cadrul Consiliului ecumenic>. Crucea de fier german[ =i Serviciul Credincios cu spade ob\inute ]n perioada 1941-1944) (Dosar I . a s[dit ]n mintea ofi\erilor ura ]mpotriva PCR^ Prin faptele sale prin care a sprijinit efectiv r[zboiul fascist de jaf =i cotropire a Patriei Sovietice. Medalia r[zboiului din r[s[rit. Beyruth etc^ Tot ]n 1949. <Via\a p[m`nteasc[ . Fr. 19A/14 mai 1953) <Leu Vasile n-a recunoscut ]n declara\iile sale nici o activitate direct[ pe linia unui serviciu de spionaj. Atena. ancheta noastr[ a urm[rit s[ afle dac[ arestatul a fost agent al Serviciului de informa\ii englez sau a altor servicii de informa\ii imperialiste. Butyka . Steaua Rom`niei.> (interogatoriul din ziua de 12 februarie 1954) <Leu Vasile a stabilit ]nfiin\area unei ore religioase morale ]n cadrul emisiunilor radio BBC. ci numai simple afirma\ii. cu scopul de a discredita ]n fa\a ascult[torilor t]n[rul nostru stat. Istambul. (idem) N. ]n general. de=i i s-au prezentat argumente din propriile sale declara\ii^> (N. din momentul ]n care a fost <r[pit din lumea liber[> ]i este indiferent ce se va face cu el.fila 178 . (idem fila 387) <Anchetatul caut[ s[ impresioneze Organele anchetatoare afirm]nd c[ nu-i este team[ de moarte. .fila 183) <Anchetatul ]ncearc[ s[ ]n=ele Organele anchetatoare d]nd declara\ii reale numai pentru faptele care oficial s]nt cunoscute =i neg]nd adev[rata sa activitate de spionaj sub masca misiunilor religioase^> (idem . acuzatul a declarat c[ activitatea sa ]ndreptat[ ]mpotriva regimului nostru este mult mai vast[ dec]t cea ar[tat[ ]n rechizitoriu>. a primit misiunea de la acesta de a convinge pe ofi\erii fugari rom]ni s[ nu emigreze din Europa Occidental[ ]n alte continente ]ntruc]t se va ]nfiin\a armata european[^Leu Vasile a adunat o parte din ace=ti ofi\eri la Paris pentru a putea lua parte ca asisten\i la +coala 29 .Direc\ia III-a . Munchen. Leu Vasile a vorbit ]mpotriva RPR de la posturile de radio Paris. ordinul Mihai Viteazul. Leu Vasile a fost de mai multe ori decorat cu decora\ii fascisto-antisovietice> ( astea erau Crucea Rom`niei. (N.nr.A:=tim noi ce argumente erau!) (Idem . Roma.A: =tim noi cum se dep[=eau aceste greut[\i!) (idem .Referat al Serviciului III al Securit[\ii (probabil extern) privind rezultatul anchetei lui Leu Vasile . din toate \[rile democratice ]n frunte cu URSS. Aceste discursuri le f[ceam din proprie ini\iativ[.fila 402 .nu mai exist[ pentru mine>^ (Dosar II . Salzburg.<Interogat ]n instan\[. (N.A: pesemne c[ anchetatorul ]l ]ndemna s[ dea vina pe cine =tie ce agentur[!) .spune Leu V.

}mi amintesc faptul c[ o ]ntrunire ]n acest sens a avut loc ]n casa noastr[ de la Medgidia la ]nceputul verii lui 1948. a func\ionat ca profesor =i confesor la Corpul de Jandarmi. 16 noiembrie 1954. plecau ]n str[in[tate pentru a atrage sprijinul diasporei rom`ne=ti. ]n acest sens av`nd leg[turi str`nse de ascultare cu bisericile rom`ne=ti din diaspor[. unindu-se astfel eforturile din \ar[ =i din str[in[tate =i folosindu-se leg[turile cu Consiliul Interna\ional Ecumenic.pop[ de tab[r[ al lui +tefan cel Mare care este ascendentul direct ]ntr-un arbore genealogic ce se deschide cu Costea Leu. ]n iunie 1941. Tata trebuie s[ r[m]n[ de neatins pentru a putea rezista ]n \ar[ =i a-i ajuta pe ceilal\i> . teolog ortodox recunoscut pentru contribu\ia la consolidarea Bisericii Na\ionale ]n Rom`nia Mare. }n 1945 a fost preot la Parohia <Jianu> =i confesor al familiei regale>. a ]nfiin\at o organiza\ie studen\easc[ numit[ <Rom`nia Mare> care avea un caracter anti-comunist. pun[ndu-l ]n leg[tur[ pe fostul amiral Dumitrescu cu o serie de marinari ce se aflau ]n special ]n Grecia. fapt pentru care a fost decorat cu <Serviciul Credincios>.fila 358 . confesor militar =i Florian G`ld[u .Superioar[ de R[zboi din Fran\a^ Amiralul Dumitrescu i-a explicat lui Leu Vasile c[ englezii i-au pus la dispozi\ie un vas de r[zboi care urmeaz[ s[ fie dotat cu echipaj complet din r]ndurile fugarilor rom]ni^ Leu Vasile a dus la ]ndeplinire aceast[ misiune. organizator al ]nv[\[m`ntului telogic ]n Basarabia. o binecunoscut[ personalitate c[rtur[reasc[. ]n anul 1951.]nceputul rechizitoriului nr. ]n vreme ce doi preo\i tineri . }n iulie 1942 a fost repartizat ]n calitate de confesor militar la batalionul 991 format din de\inu\i. }n condi\iile aservirii Bisericii dup[ modelul \[rii ]nchinate Moscovei. men\ionat ]n hrisoavele divanului lui Alexandru cel Bun ]ncep`nd cu 30 martie 1392. organizator . Gusti. tat[l .Proces verbal Interogator de inculpat. 31 . urma= a opt genera\ii de preo\i ]ncep`nd cu blagocinul Mihail Leu . }n acest[ calitate a ]mb[rb[tat solda\ii pentru a lupta ]mpotriva armatelor eliberatoare Sovietice. a fost decorat cu <Coroana Rom`niei>. ve\i da toat[ vina pe mine =i mi se vor atribui mie toat[ r[spunderile.doctor ]n teologie la Londra.El era.Episcopul Grigorie . iar la data de 4 martie 1953 a fost predat organelor MAI> (idem: Ref. Petrovici. fost ]nainte Episcop de Arge=. pentru faptul c[ a intervenit ]n momente critice ]mb[rb[t]nd solda\ii =i fiind r[nit. de asemenea. ierarh intransigent ]n afirmarea ideilor de credin\[ na\ional[ pe care superficialitatea noului regim ]l cataloga doar pur =i simplu na\ionalist.Acesta era cuv`ntul de ordine l[sat de v[rul meu =i ]nsu=it de familie. arhip[stor cu voca\ie misionar[ =i atribu\ii ecumenice date de Sf`ntul Sinod. la Gratz. prieten cu Iorga. lupt]nd ]n linia I a frontului ]n sectorul cotul Donului. Mai t]rziu s-a ]ncadrat ca voluntar ]n Reg.186/2 iulie 1954 al Procuraturii Militare Bucure=ti) 30 <Dac[ se ]nt`mpl[ ceva =i ve\i ajunge la anchete =i cercet[ri m[ ve\i ponegri pe mine. Italia =i Liban^ }n Austria.fila 379 . Crainic. Numitul Leu Vasile a desf[=urat toat[ aceast[ activitate criminal[ ]mpotriva RPR p]n[ ]n august 1952 c]nd a fost arestat de organele de stat ale unei \[ri prietene.colonel. Tat[l men\ionat. ata=at pe l]ng[ Divizia 14 infanterie. }n timpul r[zboiului Antonescian.fiul Vasile Leu . (Dosar 1 . cel care trebuia s[ r[m`n[ de neatins.6 Mihai Viteazu =i. ]mpreun[ cu patriarhul Miron Cristea al serviciilor religioase ale armatei. fost vicar =i locotenent al Mitropoliei Moldovei. era Episcopul Grigorie Leu al Hu=ilor. Direc\ia a VIII-a) <Inculpatul recunoa=te c[ a dus aceast[ activitate anticomunist[ pentru c[ regimul comunist este o c[ma=[ de for\[ pe sufletul =i fiin\a neamului rom]nesc> (Dosar 1.r[m`nea ]n \ar[ str[duind ca din scaunul s[u sinodal s[ men\in[ pe c`t posibil echilibrul unei neat`rn[ri biserice=ti.Dosar 1872/1954) <}n tot timpul activit[\ii sale ]nvinuitul a dus o activitate ]mpotriva clasei muncitoare fiind un du=man al acesteia.

Petrec`ndu-mi vacan\ele anilor anteriori la palatul episcopal din Hu=i unde locuia unchiul meu, eu mai participasem la asemenea ]nt`lniri cu personalit[\i de seam[, care discutau stringentele probleme politice =i la care, ]n loc de personalul obi=nuit serveam noi, nepo\ii din familie, pentru a se evita, pesemne, vreo ureche neavenit[. }ntruniri de familie mai aveam, de obicei, la casa p[rinteasc[ din comuna |u\cani - Covurlui, de Sf`ntul Ilie c`nd era hramul bisericii la care slujiser[ to\i bunicii =i str[bunicii mei. Dar acolo, cu toate c[ datorit[ unchiului meu Nil Leu, ofi\er din regimentul de ro=iori de gard[ trecut ]n rezerv[, se discutau mai abitir problemele politice, participarea era larg[ venind neamuri multe =i oaspe\i ca la hram, familia noastr[ fiind compus[ ]n special din ]nv[\[tori, profesori =i preo\i din toat[ |ara de Jos. }n condi\iile de alungare a regelui, de na\ionalizare =i de sovietizare riguroas[ a guvern[rii ]mp`nzite cu consilierii lui Vi=inski, poli\ia politic[ proceda mai dur iar, la Hu=i, Episcopului Grigorie ]i fuseser[ aresta\i o serie de c[lug[ri =i preo\i basarabeni c[rora le d[duse ad[post =i care duceau ]nc[ pastoralele ]n satele de peste Prut, binecuv`nt`nd ]n secret cu c`te o slijb[ oamenii ai c[ror preo\i fuseser[ deporta\i =i reu=ind s[ treac[ ]napoi prin vaduri numai de ei =tiute. Aflat[ chiar pe grani\[, Episcopia Hu=ilor a facilitat ]n primii ani asemenea leg[turi spirituale, martiriul de mai t`rziu al Episcopului Grigorie venind =i din acest motiv.}n 1947 la =edin\a Adun[rii Deputa\ilor din 13 august, deputatul comunist Al. Popescu-Ciorani vine ]n plen cu documente de <demascare> a ac\iunilor antisovietice de la Hu=i pornite din ]ndemnul episcopului, ]l declar[ pe acesta du=man al noului regim =i exprim[ cererea expres[ ca Episcopul Grigorie Leu s[ fie judecat pentru crima de a fi na\ionalist =i a se opune sovietiz[rii. Era, deci ]ndeaproape urm[rit, deputatul cer`nd deferirea lui la Curtea Criminal[. Concomitent vine =i o sesizare de la serviciul de siguran\[ a jandarmeriei jude\ene care arat[ unele fapte din eparhie men\ion`nd c] <ac\iunea de urm[rire a episcopului continu[>. 32

Acum suntem ]n iunie sau iulie 1948 c`nd, dup[ o ]ntrunire sau discu\ie la Bucure=ti, la Patriarhie =i Guvern, Episcopul Grigorie a preferat s[ vin[ la tat[l meu, la Medgidia, folosind casa noastr[ care era mai pu\in probabil s[ fi fost luat[ ]n obiectiv. Se recuno=tea =i de data aceasta spiritul combinator al v[rului meu care =tia s[ g[seasc[ asemenea solu\ii. Episcopul Grigorie a poposit la Medgidia, el s-a dus la Constan\a de unde a venit a doua zi cu episcopul Chesarie al Tomisului, care-=i f[cuse studii ]n Italia =i avea bune rela\ii =i cu o rud[ a lui Horia Grigorescu, fostul ambasador la Paris r[mas ]n Fran\a odat[ cu ]ndep[rtarea regelui Mihai. A mai participat =i un avocat sau un fost judec[tor Puiu, coleg de-al tatei care st[tuse la noi ]n timpul refugiului, pesemne rud[ a mitropolitului Visarion Puiu cu care \inea leg[tura ]n str[in[tate =i, tot o astfel de rud[ a altcuiva din str[in[tate droghistul Tana=oca. Episcopul Grigorie le-a relatat celorlal\i faptul c[, dup[ ce la cabinetul lui Emil Bodn[ra= care a controlat mult[ vreme guvernul Groza ca Secretar general al Consiliului de Mini=tri, au fost cerute =i centralizate toate listele cu toate parohiile =i m[n[stirile rom`ne=ti din str[in[tate precum =i tabelele cu monahi =i slujitori rom`ni de pe l`ng[ alte l[ca=uri ortodoxe. Dup[ o atent[ clasificare a lor, pesemne la Moscova sau de c[tre consilierii sovietici, Petru Groza a transmis Sinodului ucazul de a se indica acestor preo\i s[ se supun[ ierarhic episcopiilor ortodoxe ruse din str[in[tate. +i nu acelora independente, care-i reprezentau pe ru=ii albi, ci s[ devin[ sufragane ale acelor episcopii care \ineau de Patriarhia Moscovei ]nfiin\at[ de Stalin ]n 1943. Prin aceasta, orice episcopie rom`neasc[ din str[in[tate urma s[ se desfiin\eze; =i nu era nici greu pentru c[ ierarhi nu prea r[m[seser[, iar Mitropolitul Visarion Puiu, fugit din \ar[ din pricina condamn[rii la moarte, nu avea putere de a-i aduna pe to\i ]n jurul s[u fiind bolnav grav ]ntr-un sanatoriu elve\ian unde i se cerea s[ treac[ la catolicism. A=adar, rom`ni =i de limb[ rom`n[ puteau r[m`ne doar preo\i 33

simpli, cei care aveau contactul direct cu enoria=ii din diaspor[. Ierarhia superioar[ fiind asigurat[ de moscovi\i, era limpede c[ puterea sovietic[, experimentat[ ]n a-=i infiltra oamenii ]n coloniile emigra\ilor, dorea s[ pun[ m`n` ]n acest mod =i pe emigra\ia din \[rile pe care le cucerise, asigur`nduse astfel c[ va putea s[ anihileze reac\iile din occident ]mpotriva guvernelor promoscovite pe care le instalase ]n statele satelite. Dup[ aservirea \[rii, se urm[rea =i aservirea diasporei sau cel pu\in anihilarea reac\iilor ei prin acest control asupra bisericilor na\ionale ]n jurul c[rora este =tiut c[ se str`nge diaspora. Planul era perfid. Episcopul Grigorie, ca unul dintre cei mai vechi membrii ai Sf`ntului Sinod la ora aceea ]l demontase bucat[ cu bucat[ ]ntr-o discu\ie sincer[ avut[ cu Petru Groza =i apelase la sim\[mintele de fiu de preot ale aceluia de a nu l[sa s[ se instaureze o <Sovrompatriarhie>. Cum promisiunile lui Groza erau evazive, trebuia avertizat[ de urgen\[ rom`nimea din str[in[tate de pericolul care o pa=te, trebuiau g[si\i episcopi activi =i dedica\i independen\ei Bisericii rom`ne=ti din emigra\ie =i trebuiau organiza\i enoria=ii diasporei spre a nu se l[sa ]nregimenta\i ]n e=alonul ortodox moscovit. Trebuiau c`t mai mul\i oameni one=ti =i instrui\i. Apoi cei instrui\i trebuiau s[ avertizeze mai departe fiecare pe calea lor. Cei doi episcopi Grigorie =i Chesarie urmau s[ ]ncerce leg[tura cu Consiliul Ecumenic unde reprezentantul rom`n fusese colegul lor arhimandritul Scriban, iar emisari de aici trebuiau s[ ajung[ c`t mai repede ]n occident. Cu un tren de sear[ a sosit la noi acas[ =i preotul G`ld[u care aducea o veste sau o relatare despre un contact avut recent, apoi cei doi episcopi au plecat la m[n[stirea de la Techirghiol, cred, unde se aflau ]n sezonul balnear =i al\i ierarhi cu care aveau s[ decid[ am[nuntele acestei taine. Unii dintre cei cu care am vorbit mai t`rziu, ]nclin[ s[ cread[ c[ nici Patriarhul Iustinian, om al lui Gheorghiu Dej, totu=i nu era str[in de aceste demersuri, 34

Episcopul Grigorie, ca mai vechi arhiereu, fiindu-i =i duhovnic ]n perioada Ia=ilor. Nu =tiu ]n ce m[sur[ patriarhul a cunoscut =i a ]ncurajat, sau a =tiut =i a t[cut, ori dac[ =i-a f[cut datoria fa\[ de Dumnezeu mai presus dec`t fa\[ de protectorii s[i atei, pentru c[ documente nu exist[. Singurul fapt incontestabil este c[ aceast[ m[sur[ de salvare a fost dorit[ =i conlucrat[ de mai mul\i ierarhi, de toate capetele luminate =i ]nsufle\ite de sim\ire na\ional[ ale Sf`ntului Sinod. De pl[tit ca martir pentru acest act temerar a pl[tit doar Episcopul Grigorie pentru c[ fapta lui de demnitate cre=tin[ fusese public[ =i ]n fa\a lui Groza =i prin ac\iunile fiului s[u - personajul prezentei c[r\i. Datorit[ t[cerii acestuia nu s-a aflat ]ns[ nimic despre celelalte caractere tari =i luminate de Duh care au ajutat aceast[ ac\iune. Dar ]ntru lauda ortodoxiei noastre =tim ast[zi c[ mul\i dintre ierarhii vremii au consim\it =i au ]ncurajat ]ntro form[ sau alta, de aici, din \ar[, aceast[ str[danie de a nu l[sa ]n m`inile anticristului Biserica diasporei noastre. Cei doi tineri preo\i care urmau s[ plece cu aceast[ grav[ misiune, au avut o ]ncurajare =i o recomandare prin glasuri ]nalte de aici c[tre Consiliul Ecumenic, de vreme ce au putut face fa\[ tuturor ]ncerc[rilor. Cu ace=tia doi -Vasile Leu =i Florian G`ld[u =i cu rudele care aveau s[ transmit[ ]n str[in[tate ambasadorului Horia Grigorescu =i mitropolitului Visarion Puiu, eu am r[mas la vinul bun pe care tata ]l lua din viile domnului B`rsan de pe o coast[ ]nsorit[ a Medgidiei. Dup[ ce episcopii au plecat cu acela=i g`nd la fra\ii lor de Sinod afla\i la Techirghiol, mai ]n glum[, mai ]n serios, ceilal\i m-au avertizat c[ voi avea =i eu un mic rol de jucat =i aceasta s-a ]nt`mplat cam peste o lun[, cum este relatat ]n documente. Un lucru ]mi confirm[ citirea acestor documente dup[ 46 de ani de la proces =i dup[ 53 de ani de la cele ]nt`mplate: c[ toat[ lumea s-a \inut de cuv`nt ]ntr-o moral[ mai presus de frica anchetei. C[ s-a spus numai ceea ce se stabilise c[ se 35

putea spune. +i nu numai pentru salvarea unor oameni, sau a unor posibilit[\i de moment, ci =i pentru salvarea acelor c[i prin care cele hot[r`te cu deplin[ con=tiin\[ cre=tin[ - ferirea de ru=i =i de anticrist a unei p[r\i a spiritualit[\ii noastre - s[ se poat[ ]ndeplini. Astfel: pentru a nu l[sa s[ fie anihilat =i a fi f[cut[ c`t mai eficient[ prezen\a ]n mijlocul lucrurilor a Episcopului Grigorie care se dovedise a fi elementul de stimulare a valorilor na\ionalcre=tine printre ierarhii vremii, a fost ponegrit fiul s[u =i s-a vorbit chiar de ruperea rela\iilor dintre ei. Pentru a se deruta ancheta de la leg[turile ecumenice pe care Biserica noastr[ =i le-a p[strat cu lumea civiliza\iei cre=tine, au fost ]ncurajate sloganurile cu agenturile imperialiste care conveneau semidoctismului anchetatorilor =i erau singura satisfac\ie pentru incultura =efilor lor. Pentru a salva =i a nu furniza date despre alte persoane care ar putea ajuta sau continua lupta, acuzatul principal nu a avut dec`t \elul execu\iei sale c`t mai rapide^ Etc, etc, etc^ Refuz s[ comentez ]n[l\imea moral[ a unei ]n\elegeri at`t de omene=ti a lucrurilor: c[ om e=ti =i m`ine po\i spune ceea ce azi ai t[cut. V[rul meu =tia asta ]n celula sa num[rul zero de la Jilava, a=a c[ prefera mai degrab[ s[ se duc[ el la Domnul, spre salvarea celorlal\i care r[m`neau p[m`nteni. }n ceea ce m[ prive=te, a=a am sc[pat: am stabilit c[, ]n caz de arestare vom spune am`ndoi c[ eu nu =tiam dec`t c[ el f[cea gesturi disperate ca s[ se ]mpace cu tat[l s[u cu care era certat. Dup[ =ase ani, la anchet[, cu toate c[ lucrurile erau evidente =i Episcopul Grigorie, tocmai pentru conlucrarea lor ]ntru acest ideal fusese omor`t, el n-a schimbat o vorb[ din ceea ce stabilise cu mine =i a obstinat, v[d ]n declara\ii, p`n[ c`nd m-a salvat =i am ie=it din ]nchisoare. Acela=i lucru, nu la scara unei griji de familie, ci la cea a importan\ei na\ionale a unei speran\e, a f[cut-o nedivulg`nd nume =i situa\ii cu care s-ar fi putut ap[ra. Singura lui ap[rare, ]ns[, ]i era limpede ]n revela\ia sa arhiereasc[ - era con=tiin\a c[, 36

dac[ el a c[zut, r[m`nem liberi ceilal\i prin a c[ror con=tiin\[ se va putea salva ceva. +i, prin asta, ]mp[cat, sufletul lui cere cu vehemen\[ c[l[ilor s[ execute actul final al trecerii sale Dincolo. O face cu sinceritate =i senin[tate, deoarece, a=a cum reiese din rechizitoriu, ]n pu\inii ani ai activit[\ii sale ]n str[in[tate, reu=ise lucruri de importan\[ crucial[ pentru soarta \[rii sale: 1) Mobilizase un puternic e=alon de rom`ni emigra\i impulsion`nd formarea de c[tre occident a acelei <Armate a Atlanticului> despre care ]nc[ nu s-a scris suficient, dar a constituit ]n epoc[ o mare speran\[ pentru toate popoarele subjugate =i rezisten\a lor. 2) A ]nfiin\at cu Vi=oianu =i al\ii Partidul Cre=tin care s[ asigure guvernul din exil =i s[ conduc[ Rom`nia dup[ eliberare. 3) A inaugurat, pentru ]ntre\inerea sufleteasc[ a celor din \ar[, emisiunile religioase rom`ne=ti la posturile str[ine. 4) A g[sit locuri ]n lume unde i-a ]ndrumat pe emigran\i =i datorit[ recomand[rilor lui c[tre statele respective s-au format colonii rom`ne=ti temeinice. 5) A f[cut vizite la importan\i =efi de state demasc`nd bol=evizarea estului Europei, ]ndep[rt`ndu-i pe ace=tia de alian\ele cu Moscova. 6) A coagulat leg[turile dintre liderii emigra\iei rom`ne, chiar =i la nivelul capetelor ]ncoronate. I-a atras pe cei care se deziceau unii de al\ii pe o cale foarte concret[ a solidarit[\ii cre=tine rom`ne=ti, adic[ ac\iunile diverse de eliberare: de la cea spiritual[ prin slujbele =i predicile rom`ne=ti instaurate de el la majoritatea posturilor de radio, p`n[ la acea Armat[ Atlantic[ de eliberare a Estului, c[reia i-a devenit generalspiritual =i despre care istoria va mai avea de aflat multe ca imbold la rezisten\a celor subjuga\i la Yalta. 7) I-a adunat pe studen\ii rom`ni din emigra\ie ]nfiin\`nd organiza\ia <Rom`nia Mare> care avea s[ cultive patriotismul =i anticomunismul la genera\ia t`n[r[. 37

9Bis primit conform ordinului Nr. Capitolul III DOMICILIUL: EUROPA Not[ . Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces verbal OFI|ER DE SERVICIU Slt. sau puteau transmite. 3 iunie 1953 ora 2430 ]n Bucure=ti Noi. +i iat[ c[. una basma de cap. Gramond Nr. dispunem depunerea ]n arest ]n interesul cercet[rilor a numitului Leu G.Dosar 71 . Dumitr[=coniu Unitatea MSS Sef Nr. Hni\cu Constantin din MSS ]n virtutea drepturilor ce ne sunt acordate. a=a cum ne apare ea . nici securitatea nu au mai reu=it s-o dezbine. dou[ cruciuli\e. am g[sit asupra lui urm[toarele obiecte =i valori: una pereche ochelari vedere cu toc.) un portofel piele. 03. Slt. ci convingerea cre=tin[ c[ poate trece senin la Domnul f[r[ a da du=manilor am[nunte prin care ei s[ ]ncerce a distruge ceea ce to\i cei p[stra\i ]n taini\a sufletului s[u puteau construi mai departe. Gala\i fiul lui Grigorie =i Lucre\ia de profesiune Episcop c[s[torit cu -.458 DE DEPUNERE SI PERCHEZITIE CORPORALA F[cut ast[zi. Vasile n[scut la 13 mart 1953 ]n comuna Oancea Reg. ne-au supus la mai multe decenii de ]mp[g`nare. insisten\a lui de a fi executat nu este o ambi\ie.domiciliat ]n Bucure=ti str.8) A pus ]n fiin\[ marea sa oper[: Arhiepiscopia diasporei rom`ne=ti pe care nici KGB-ul. V. un stilou f[r[ peni\[. N. s-a adeverit: Dac[ e vorba de o rena=tere a noastr[ ast[zi.) ne av`nd domiciliu ]n RPR. una pereche m[nu=i. de la martiriul s[u de atunci. Perchezi\ionat.02.a. aceea=i cu care murise =i Episcopul Grigorie.chiar greu. Constantin H. Leu REPUBLICA POPULARA ROMANA PROCURATURA MILITARA TERITORIALA BUCURESTI 39 38 . una curea pantaloni p`nz[. apoi aceasta se ]ntemeiaz[ . con=tiin\a lui. un m[r\i=or f[r[ lan\. una cravat[.a.7/A La arestatul Leu Vasile nu este proces verbal de perchizi\ie domiciliar[ =i a propriet[\ilor celui arestat ]ntruc`t ne-a fost adus arestat de c[tre o \ar[ prieten[ (? n. sau un orgoliu cavaleresc.(au luato ru=ii? n.tot pe ceea ce a p[strat mai sf`nt Biserica din sufletul poporului nostru. una pereche bran\uri. ]n ciuda tuturor vicisitudinilor care.82 PROCES VERBAL Nr. din Proced`nd la perchezi\ia corporal[ a susnumitului.'54 Lt. Astfel.

Activitatea politic[ p`n[ ]n 1947 Ne]ncadrat. Consider`nd c[ din cercet[rile f[cute rezult[ probe suficiente de culpabilitate contra susnumitului inculpat LEU VASILE. PENTRU ACESTE MOTIVE Ordon[m tuturor agen\ilor for\ei publice ca. Michael. Dat ]n cabinetul nostru. 8. Punem ]n vedere administratorului penitenciarului s[-l primeasc[ =i s[-l re\in[ dela data de 1 ianuarie (emis pe 9 ianuarie) =i p`n[ la data de 31 ianuarie 1954. 7. 11. Noi. iar cl.9 din Codul de Procedur[ Penal[. p`n[ ]n 1928. ne-am retras ]n Moldova la diferite rude ale mele =i nu am mai urmat nici o =coal[ p`n[ la terminarea r[zboiului. Apartenen\a politic[ ne]ncadrat. m-am ]nscris la cursul inferior al seminarului din Ismail. V. 12 Situa\ia familiar[ V[duv. luna =i ziua na=terii 1903 martie 13. student[ la Facultatea de litere.MANDAT DE ARESTARE Nr.2. locotenent Dumitr[=coniu Nicolae am interogat ]n calitate de anchetator pe arestatul 1. }ntre 1923-1924 am urmat un an cl. LEU VASILE . conform`nduse legii s[ aresteze =i s[ conduc[ la Penitenciarul Jilava pe LEU VASILE. Episcop ortodox la Hu=i decedat a avut 5 ha vie =i a fost donat[ episcopiei Hu=i ]n 1949. 8-a am urmat-o la seminarul din Gala\i.Profesia cleric ortodox. 13. Origina social[ Tat[l. av`nd ocupa\ia func\ionar. Eu. 6. Interogatoriul s-a terminat la 40 ora 19 =i 30 minute. Maior de Justi\ie SS indescifrabil REPUBLICA POPULARA ROMANA MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DIRECTIUNEA GENERALA A SECURITATII STATULUI PROCES VERBAL DE INTEROGATOR 20 ianuarie 1954 ora=ul Bucure=ti Inerogatoriul a ]nceput la ora 16 . St. c`nd m-am 41 . Av`nd ]n vedere actele de procedur[ ]ncheiate ]n contra numit. Locul na=terii ]n Comuna Oancea Jud. v[z`nd =i dispozi\iunile art. 6698/1953 Data 9 ianuarie 1954 }n numele legii =i al Poporului. ]ntruc`t fapta comis[ este grav[. Studii Facultatea de Teologie =i Doctoratu. Am o fat[ Leu Florica ]n etate de 22 ani. participare ]n alegeri Am participat p`n[ ]n 1948. n[scut ]n anul 1905. p`n[ ]n 1931. 218 din Codul de Procedur[ Penal[. ora= Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8. 4. Maior N. }mboln[vindu-m[ am ]ntrerupt cursurile =i am stat acas[ p`n[ ]n anul 1925 }n 1925 m-am ]nscris ]n cl. Ultimul loc de munc[ =i func\ia Europa Apusean[ Episcop. p`n[ ]n 1923. Covurlui. Prenumele Vasile. pentru trecere frauduloas[ a frontierei =i Uneltire contra ordinei sociale. ]n comuna Oancea.}ntrebare: Care a fost activitataea Dtale. 5. 10.}n 1929 m-am ]nscris la Facultatea de Teologie din Bucure=ti.}n anul 1919. 253 C. Na\ionalitatea Rom`n[. unde am f[cut 4 cl. V[z`nd c[ inculpatul se g[se=te ]n situa\iunea prev[zut[ de art. 5-a la seminarul din Constan\a. unde am luat =i diploma. profesional[ de la terminarea =colii primare =i p`n[ la 23 august 1944 ? R[spuns: Am terminat 4 cl. 14. Cet[\enia apatrit. luna martie. 3. Pr. unde am urmat 3 cl. Anul. 20 apt. nu-i cunosc domiciliul actual. ziua 13. Pen. 267 =i 209 cp cu ]nchisoare de la mai mare de un an. 5 la liceul militar din Chi=in[u. interogatoriul s-a terminat la ora 14. fiul lui Grigore =i Lucre\ia urm[rit potrivit art. dup[ care fiind perioada de r[zboi. 9. Leu 21 ianuarie. Ultimul domiciliu Paris Bul. Procuror Militar. Dumitrescu Procuror Militar al Procuraturii Militare Teritoriale Bucure=ti. unde am urmat 2 ani. primare ]n Bucure=ti ]n anul 1916. Numele LEU . Av`nd ]n vedere c[ aceste fapte sunt prev[zute =i pedepsite de art. Semn[tura.

C`nd a venit la putere ]n conducerea statului.C`nd au venit legionarii la putere.^ Bucure=ti 26 ianuarie 1954 Inerogatoriul a ]nceput la ora 9. iar eu aveam foarte bune rela\ii cu el. am trecut la regimentul 6 Mihai Viteazul de pe linia I-a. interogatoriul s-a terminat la ora 14. eu l-am popularizat. pentru activitatea lor legionar[ p`n[ ]n 1940 au fost ]mpu=ca\i. unde am urmat =i Facultatea de Teologie ]n complectare. pentru urm[torul lucru: Am avut doi veri pe nume Clime.1 care a fost frunta= ]n activitatea politic[ a acestui partid.}n ce prive=te Partidele istorice. ]ns[ acest lucru nu mi s-a aprobat. dup[ ce am trecut Prutul ]n urma frontului la |iganca. am fost trecut ca inspector la Serviciul Social Bucure=ti. ]ntruc`t fusese r[nit preotul regimentului.Ace=tia. Pe acest lucru cred c[ este intemeiat[ afirma\ia ce mi s-a f[cut la Moscova de c[tre anchetatorii mei. ]ns[ la venirea lor la putere. cu care hot[r`sem s[ fugim din \ar[ ]n Anglia. Arat[ cum a fost preg[tit[ fuga d-tale din \ar[ ? R[spuns: Preg[tirea fugii mele din \ar[ a constat ]n diferite consf[tuiri pe care le-am avut cu G`ld[u Florian. ]ntruc`t am auzit de la diver=i cet[\eni c[ este mai sigur[ fuga prin 43 . Br`ncoveanu nr.. deoarece pe Antonescu l-am cunoscut la Pite=ti. vizit`ndu-ne des. ca profesor =i confesorul corpului de jandarmi. eu ]ns[ nu am fost. din proprie ini\iativ[. am fost repartizat la Ministerul de Interne care m-a repartizat la +coala de Ofi\eri de Jandarmi. unde am func\ionat timp de doi ani.c[s[torit =i am fost trecut diacon la catedrala din Chi=in[u. care au fost mari legionari.Regimul Antonescian a fost sus\inut de mine. adic[ a intr[rii Rom`niei ]n r[zboi.}n 1934 am ]ntrerupt doctoratul =i am fost f[cut preot =i numit ]n Ia=i la biserica Sf. pentru combaterea stilismului. deci p`n[ ]n 1933.Deasemenea l-am sprijinit ]n activitatea mea de confesor militar pe front a=a cum am ar[tat. nu m-au influen\at. eu eram confesor al Corpului de Jandarmi =i majoritatea comandan\ilor au fost aresta\i =i persecuta\i de legionari. Aici \in s[ men\ionez c[ la Moscova mi s-au ar[tat diferite declara\ii din care rezulta c[ eu am fost ]n PN| Precizez c[ eu nu am fost ]n PN| ]ns[ eu am avut un unchi Leu Ion din Medgidia Str.}ntrebare: }n procesele verbale de interogatoriu date anterior.Aceasta se nume=te Matita Clime. ai ar[tat activitatea d-tale p`n[ la fuga din \ar[.Aici am func\ionat p`n[ la declararea r[zboiului. }n cadrul acestor consf[tuiri eu am \inut s[ fugim prin Ungaria. ]n iunie 1941. cu care am fost ]n 42 bune rela\ii. eu am f[cut o cerere voluntar s[ fiu martor al ap[r[rii ]n procesul lui. dup[ care am fost f[cut protopop misionar al Mitropoliei Moldovei. unde m-am ocupat de probleme religioase. a mers la un general al c[rui nume nu-l re\in c[ruia i-a explicat situa\ia =i a cerut s[ nu se ating[ nimeni de mine.}n ce prive=te legionarii eu nu am fost contra lor. c`nd afl`ndu-m[ ]n inspec\ie la batalioanele de jandarmi pentru interven\ie ce erau aliniate dealungul Prutului. p`n[ ]n 1937.Termin`ndu-se campania antistilist[.C`nd a fost procesul lui Antonescu. Spiridon. Atunci mama lor a r[mas singur[ =i pe care o ajutam eu.Dup[ un an de zile desfiin\`ndu-se serviciul social. lucru care s-a =i f[cut. ar[t`nd chiar elevilor de la =coala de ofi\eri de jandarmerie pozi\ia de anti-comunist a lui Antonescu. unde era comandant de Divizie =i venea ]n vizit[ pe la tat[l meu (care era Episcop de Arge=) =i astfel mi-am f[cut o impresie bun[ despre el. ca mam[ a doi legionari mor\i. }n acest an m-am ]nscris la Doctorat ]n teologie =i eram diacon la catedral[.

G`ld[u Florian pentru a-mi demonstra seriozitatea indica\iilor date de englez. De la gara Bazia=i s[ mergem cu trenul spre Timi=oara. Eu m-am dus la Medgidia la Leu C. unde s[ vorbesc cu <nepotul meu> . ]n dos pe o limb[ de p[m`nt unde el m[ a=tepta cu hainele. De acolo s[ mergem cu vaporul la Bazia=i. ]ns[ nu mi-am respectat angajamentul. Trebuia s[ s[rim pe fereastr[ ]ntruc`t a=a cum explica G`ld[u Florian. Nu pot preciza de la cine anume am auzit c[ este mai sigur[ fuga prin Ungaria. prin Jugoslavia.satul nu-l re\in cum ]i spunea . Mai t`rziu.Un certificat c[ am urmat doctoratul . stabilind =i ora.Diploma de licen\[ . u=ile sunt ]ncuiate ]n timpul c`t trenul se afl[ pe teritoriul jugoslav. Eu i-am spus lui Ionescu Hareta.a=a ]i spunea lui Leu Cornel ca acesta s[ r[m`n[ pe mal cu hainele mele =i s[ spun[ c[ eu m-am ]necat. Pentru aceast[ fug[ aveam nevoie de o c[l[uz[ pe care ]n momentul acela nu o aveam =i trebuia c[utat[. r[m`n`nd s[-l punem ]n 44 aplicare^ Atunci eu i-am dat urm[toarele acte: . }n urma expunerii am[nun\ite a planului de fug[ din \ar[ de c[tre G`ld[u eu am accepta acest plan. unde trebuia. G`ld[u a plecat la ni=te rude ale so\iei la Techirghiol . Ion. c[ am s[ fug din \ar[ ]n str[in[tate. G`ld[u a venit cu un alt plan.Un crisov vechi (un act) din care rezulta c[ sunt urma=ul a nou[ genera\ii de preo\i =i fiu de episcop. ]ntruc`t =tiam c[ are rela\ii printre func\ionarii lega\iei britanice din Bucure=ti pe care i-am v[zut dese ori ]n casa lui. G`ld[u Florian nu a fost de acord cu planul meu. dep[rtare de Iosanova . am plecat la Constan\a. Pe teritoriul jugoslav era desenat[ pe acea schi\[ sta\ia Iosanova. Planul era urm[torul. care ne vor lua =i ne vor trece ]n Austria mai departe. Am luat masa ]mpreun[ =i le-am spus c[ m[ duc s[ fac baie =i s[ lase pe Cornel cu mine. Pe baza celor discutate cu G`ld[u pe 19 august 1948. Eu am ]ntrebat de unde poate s[ cunoasc[ acel englez a=a de bine situa\ia. 1. care trece o por\iune de circa 40-50 km. student domiciliat ]n Medgidia. Dela Iosanova explica s[ mergem ]ntr-un sat de rom`ni la 2 km.Diploma de seminar . }n ce prive=te englezul eu nu l-am ]ntrebat cine este acesta.Certificatul de na=tere . ]nainte de a-=i lua trenul vitez[. unchiul meu =i am ajuns seara. Br`ncoveanu nr. lucru pe care eu l-am f[cut. iar pentru aceasta s[ mergem la Constan\a. c[ este bine ca eu s[ simulez un ]nec. str.Diploma de protopop militar . explic`ndu-mi c[ s-au mai ]nt`mplat asemenea cazuri.Ungaria. femeia mea de serviciu =i lui Leu Cornel. r[m`n`nd s[ m[ ]nt`lnesc cu el a doua zi. spun`nd c[ un prieten englez de al lui i-a spus c[ cea mai reu=it[ cale pentru fuga din \ar[ este Jugoslavia. ]ntr-o cas[ mare. spun`nd c[ ]n c[utarea c[l[uzei o s[ d[m peste un agent de siguran\[ care o s[ denun\e. G`ld[u Florian explica faptul c[ ]n Jugoslavia se afl[ americani =i englezi.Un act de preo\ie . ca dup[ ce trenul pleac[ din sta\ie s[ s[rim jos pe fereastr[. la =trand. a venit la mine cu o schi\[ (hart[) f[cut[ de m`n[ ]n care era tot planul fugii. de unde s[ lu[m o c[ru\[ p`n[ la gara Bazia=i. +i plec[m de la Bucure=ti cu trenul la Or=ova. Actele cred c[ au fost trimise la Londra prin valiza diplomatic[ a Lega\iei engleze. }ntrebare: Cui i-ai dest[inuit c[ vrei s[ fugi din \ar[ ? R[spuns: G`ld[u Florian m-a pus s[ jur faptul c[ nu am s[ spun la nimeni c[ fug din \ar[. Lui Leu Cornel i-am spus cu o zi ]nainte de a fugi din \ar[ ]n urm[toarele ]mprejur[ri: G`ld[u Florian care sus\inea c[ eu sunt urm[rit a precizat ]nc[ atunci c`nd am c[zut de acord asupra planului de fug[ expus de el.unde s[ ne prezent[m la p[rintele satului care domiciliaz[ l`ng[ biseric[. 45 .

}n Or=ova am stat ]n timpul nop\ii la birjarul care ne-a luat de la gar[. care ]ns[ nu a stat de vorb[ cu G`ld[u =i i-a =optit ]n mod discret c[ sunt trei comisari de poli\ie =i c[ este urm[rit. unde am stat p`n[ a doua zi =i am dormit la hotelul Bratu de pe Cal. unde am luat dou[ cabine. La Bazia= ni s-a f[cut control. Una pentru mine =i una Leu Cornel cu care am stabilit ca peste o or[ dou[. m-am ]mbr[cat =i am plecat am`ndoi la gar[. pentru a avea grije de noi =i pentru a ne facilita plecarea ]n str[in[tate. Deasemeni. de unde am plecat cu vaporul la Bazia=. acesta ne-a dus la Patriarhul Gavril care ne-a primit =i s-a ]ntre\inut cu noi. ^}n ziua =i ora fixat[ ]ntre mine =i G`ld[u. un poli\ist rom`n ne-a luat buletinul de identitate =i ne-a spus c[ ni-l d[ la Timi=oara. iar eu voi trece dup[ un d`mb. Dup[ ce am stat doua zile la preotul b[tr`n am plecat cu trenul pe care l-am luat din comun[ =i am ajuns la Belgrad. unde am ajuns noaptea. Am intrat ]n ap[ =i am ie=it dup[ un d`mb. s[ ]nceap[ s[ m[ caute =i s[ spun[ c[ m-am ]necat. unde m[ a=tepta un prieten cu haine =i cu care voi fugi. Acolo am vorbit cu un episcop vicar Visarion Popovici care cuno=tea bine limba rom`n[. iar pentru a nu se petrece acest lucru. Acest comandor este singura persoan[ cunoscut[ cu care neam ]nt`lnit dup[ plecarea noastr[ de la Constan\a. Acum era ]n ziua de 23 august 1948 seara.organele de stat. am luat o c[ru\[ p`n[ la gara Bazia=. unde s[ simulez un ]nec.Jugoslavia. Rucsacul l-am l[sat ]n gar[ =i eu cu G`ld[u am plecat la patriarhie. Protopopul se numea Smelanovici sau Smilanovici. ]n ziua de 21 august am plecat cu trenul din Bucure=ti la Or=ova. Buletinul Popula\iei l-am luat =i l-am pus ]n hainele de la G`ld[u. Nu pot preciza dac[ i-am spus c[ acest prieten este G`ld[u Florian. ]ns[ era un om de circa 60 ani =i st[tea ]ntr-o margine de ora=. Conform planului stabilit am[nun\it dinainte. Ajuns cu vaporul ]n portul Bazia=. unde m[ a=tepta G`ld[u Florian cu alte haine. }n timpul c`nd mergeam cu vaporul. A doua zi ne-am dus ]n port la Or=ova. un portvizit ce au r[mas ]n haine. Acolo i-am explicat lui Cornel c[ mi s-a anulat reabilitarea =i c[ va trebui s[ fiu din nou arestat. interogatoriul s-a terminat la ora 14. Grivi\ei. am hot[r`t s[ mergem la mare. Birjarul nu =tiu cum ]l chiam[. Bucure=ti 27 ianuarie 1954 Interogatoriul a ]nceput la ora 8. Lui Leu Cornel =tiu c[ i-am spus s[ dea o telegram[ la femeia mea de serviciu Ionescu Hareta =i s[-i spun[ c[ m-am ]necat aceasta pentru a putea ar[ta la cei care ]ntreab[ despre mine. care trece prin Jugoslavia. Ajuns pe d`mb la G`ld[u. dup[ un timp de 1-2 ore. de unde am luat trenul spre Timi=oara. lui Cornel i-am spus c[ pentru a nu alarma dispari\ia mea . 47 . am luat o hot[r`re mai ]nainte. dup[ ce intru ]n ap[. am s[rit pe geam. Dup[ ce i-am spus scopul venirii noastre am fost prezenta\i unui protopop ministru ]n guvernul lui Tito. am luat trenul =i am venit la Bucure=ti. rug`ndu-l pe el s[ r[m`n[ =i s[ fac[ propagand[ c[ m-am ]necat. am fost ]ntreba\i unde mergem =i am spus c[ mergem ]n excursie la Timi=oara. eu cu G`ld[u dup[ ce trenul a plecat din sta\ia Isanova. banii. 46 A doua zi. eu m-am dus la =trand la o plaje improvizat[ din marginea ora=ului Constan\a. Deasemeni u=ile au fost ]nchise cu paz[ la ele. }nainte de a ajunge pe teritoriul jugoslav cu trenul. Iar pentru a confirma cele afirmate de el s[ arate cet[\enilor dinprejurul lui hainele mele din cabin[ =i actele. de a fugi din \ar[.Seara am dormit cu Cornel ]n aceia=i camer[. G`ld[u a v[zut un comandor prieten al lui. ]ntruc`t la hotel nu am g[sit locuri. Am omis s[ adaug c[ lui Leu Cornel sau lui Ionescu Hareta le-am spus s[ dea telefon la p[rin\ii mei =i s[ le spun[ c[ m-am ]necat. este vorba de comandor.

numit[ Spielfeld. Ajung`nd ]n lag[r. am mai g[sit =i al\i rom`ni. Noi =tiam c[ mergem ]ntr-un lag[r de l`ng[ frontiera italian[. eram 9 persoane. Atunci noi ne-am strecurat ]ntr-un restaurant. spun`ndu-mi c[ a primit sarcina dela preotul lui. iar cu el ]mpreun[ a ie=it =i locotenentul. }n acest lag[r am stat dou[ sau trei s[pt[m`ni timp necesar pentru a ne face injec\ii de carantin[. Astfel am plecat cu o ma=in[ englez[ la lag[rul Strasse unde era un lag[r de refugia\i =i unde se f[cea o anchet[ am[nun\it[. =eful UDBului care ne-a fost prezentat de protopop. am mers la o sta\ie c. iar pentru aceasta o s[ m[ cheme el ]n camera comandantului. aci am fost du=i ]n cabinetul comandantului ]nchisorii Kovaci\a. }ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu anterior. iar pe G`ld[u =i B`rsan i-a trecut ]n dormitoare comune. Locotenentul a chemat un plutonier =i ne-a dus la etaj ]ntr-o celul[. ne-am ]ndreptat ]ntr-un sat spre frontiera Austriei. f[r[ a ne face perchezi\ie. Dup[ c`tva timp colonelul ne-a invitat ]n ma=in[ spun`nd c[ plec[m. un etaj era f[cut tip vechi. de unde o s[ fugim clandestin. la un etaj. mi se adreseaz[ ]n limba rom`n[. }n tren am avut un control de bilete =i un control militar. ai ar[tat c[ ai trecut frontiera din Jugoslavia ]n Austria. Bucure=ti29 ianuarie 1954 Interogatoriul a ]nceput la ora 8. c`nd acesta este plecat. ]ns[ cu locotenentul am vorbit ]n limba rom`n[. mi-a spus =i numele. Atunci ne-am dat seama c[ nu o s[ plec[m ]n noaptea aceia. R[spuns: Dup[ ce am trecut ]n Austria. }nchisoarea era numai pentru rom`ni. cred c[ era =ef de schimb. apoi B~RSAN care cuno=tea ora=ul. de=i p`n[ atunci eu credeam c[ nu =tie rom`ne=te. La Zagreb am fost la un restaurant p`n[ la plecarea trenului spre Maribor. Colonelul ne-a urat voiaj bun ]n str[in[tate =i a plecat. Dup[ ce am plecat din Zagreb la Maribor. plutonierul a fost de acord =i mi-a dat detalii de felul cum putem fugi. Eu =i G`ld[u tr[iam cu impresia c[ noaptea o s[ fim trecu\i peste grani\[. La Kovaci\a nu am ]ntrebat nimic pe colonel. ci o s[ mai st[m. ne-a scos la marginea ora=ului f[r[ s[ fim controla\i. originar din Banat. care spuneau c[ stau mai demult. Nou[ ]ns[ nu ni s-a f[cut anchet[. cu circa 12 celule =i doua camere mari. C`nd suiam sc[rile. La hotel am fost vizita\i de un colonel de Siguran\[. cu inten\ia de a pleca cu trenul la Gratz ]ntruc`t G`ld[u =tia c[ acolo ne a=teapt[ un maior Montgomery. la parter ]n dou[ camere mari st[teau femeile. Dela marginea ora=ului. Am plecat cu trenul spre Zagreb. dela camera locotenentului ]n celul[. ]ns[ nu-l re\in =i acesta dela Patriarhie.f. acolo am v[zut gara ]mpresurat[ de UDB-i=ti. unde am trecut frontiera ]n cursul nop\ii. ]ntruc`t am fost du=i la ]nchisoarea Kovaci\a. iar sus la etaj b[rba\ii. eram dus de un UDB-ist. ]n timpul c[ruia ne-am urcat pe vagon. care a revenit peste c`teva minute. Eu am stat ]n infirmerie unde am fost vizitat de G`ld[u =i 49 . care cuno=tea locurile =i limba s`rb[. Prezentarea ca =i ancheta p`n[ aci toat[ a fost f[cut[ ]n limba francez[.Dup[ discu\ie. 48 Eu atunci v[z`nd a=a am cerut ca s[ mearg[ cu noi =i unul B`rsan Ion. }ntr-o zi din luna februarie. Arat[ am[nun\it ce ai f[cut dup[ ce ai ajuns ]n Austria. s[ se ocupe de evadarea mea. interogatoriul s-a terminat la ora 14. am fost repartiza\i s[ dormim la un hotel din Belgrad numit <Moscova>. O ]nchisoare veche. am fost vizita\i de un medic care ]n urma vizitei f[cute m-a internat la infirmerie. Acolo la etaj. Aici am avut alt[ deziluzie. c[ruia colonelul ne-a prezentat ca pe ni=te prieteni. un locotenent. La ]nceput nu eram multe persoane ]n celul[.

mi-a spus c[ a luat leg[tura cu Delegatul general al Consiliului Ecumenic pe ]ntreaga Austrie.poporul englez se simte legat =i consider[ un frate pe poporul rom`n =i a vrut s[ arate prin discursul lui c[ venirea mea ]n Salzburg =i Europa Apusean[. numit Planchenvort. cas[ ce fusese ]nchiriat[ de Atkinson pentru g[zduirea delega\ilor rom`ni ce urmau s[ vin[ din alte localit[\i pentru s[rb[torile pa=telui la Salzburg. }ntrebare: Arat[ mai departe am[nun\it activitatea d-tale ? R[spuns: }n gar[ la Salzburg am fost ]nt`mpinat de G`ld[u. }nc[ din lag[rul Strasse eu i-am spus lui G`ld[u s[-i spun[ lui Montgomery c[ situa\ia s[n[t[\ii mele este =ubred[ =i s[ se intereseze el pentru a-mi recomanda medici buni. Atkinson i-a comunicat lui G`ld[u cu aceast[ ocazie c[ a primit instruc\iuni dela Geneva din partea Consiliului Ecumenic. G`ld[u mi-a r[spuns afirmativ. }n acela= sens le-am vorbit =i eu ]n discursul de r[spuns. pre=edintele comitetului rom`n din Salzburg. dup[ ce a plecat delegatul Caroman-ului a venit un delegat din partea Consiliului Ecumenic (organiza\ie interna\ional[ bisericeasc[ cu sediul la Geneva. Astfel. Cu acest prilej. care mi-a spus c[ mai sunt c`\iva rom`ni din cei care au fost ]n Jugoslavia. G`ld[u Florian mi-a spus felul cum a luat ]n primire biserica rom`n[ dela Salzburg. s[ aleag[ un episcop al rom`nilor refugia\i. Dr. fiind trimis de Dr. dela preotul rom`n care a plecat ]n Argentina. pe care baz[ eu am refuzat s[ m[ internez ]ntr-un spital de refugia\i. Acest delegat a venit special pentru mine =i mi-a dat o mie de =ilingi =i s-a interesat de s[n[tatea mea. deoarece lipsea preotul de acolo. a hot[r`t c[ ]n ziua ]nt`i de pa=ti s[ fie aduna\i la Salzburg delega\i ai tuturor coloniilor =i comunit[\ilor religioase rom`ne. La gar[ a mai fost =i un maior ]n armata american[. =i avea o sucursal[ la Salzburg). unde am stat circa trei luni de zile. a venit medicul oculist Beok =i un doctor internist Klein care m-au vizitat =i m-au consultat chiar la cabinetul lor la circa o s[pt[m`n[. dup[ care am fost internat ]n sanatoriul de l`ng[ Gratz.B`rsan. Acesat[ adunare general[ a rom`nilor refugia\i. printre persoane refugia\i rom`ni. Cam acela=i con\inut l-au avut =i discursurile celorlal\i doi care speculau participarea mea la r[zboiul din R[s[rit =i decorarea mea cu <Crucea de Fier>. Teodoru era directorul Caroman-ului la Salzburg =i care se ocupa de refugia\ii rom`ni din Austria. va fi un pas ]nainte spre urmarea de c[tre rom`ni =i sus\inerea politicii engleze. c[ sunt bolnav. Astfel. Nu =tiu cum de a ajuns svonul repede ]ns[ s-a auzit p`n[ =i la Paris. }n acest scop. Teodoru pentru a vizita lag[rul =i a se interesa de refugia\i. ca s[ ia parte la adunarea rom`nilor mai sus ar[tat[. la infirmerie eu am fost vizitat de un delegat al org. Atkinson. <Caroman>. Dup[ plecarea lui B`rsan. ca s[ sus\in[ candidatura mea la episcopat =i s[ fac[ toate demersurile necesare pentru a fi sigur ales ca episcop. G`ld[u a luat iar[=i leg[tura cu Montgomery =i i-a cerut s[-mi trimit[ ni=te medici buni. G`ld[u a fost ]ns[rcinat de Atkinson s[ preg[teasc[ la consiliul Caroman-ului c`t =i ]ntr-o cas[ particular[ ce se afla l`ng[ biserica rom`n[ din Salzburg. Deasemeni. a \inut s[-mi vorbeasc[ =i Atkinson care a ar[tat c[ . aduc`ndu-mi =i unele alimente. 50 Acest delegat i-a comunicat lui G`ld[u c[ a primit instruc\iuni dela Consiliul Ecumenic pentru organizarea bisericii rom`ne din afara hotarelor \[rii. G`ld[u la fel a fost internat ]n acela= sanatoriu unde a stat circa una lun[ de zile. Acest delegat v[z`nd c[ sunt bolnav mi-a dat 3 sau 400 =ilingi. Atkinson =i un grup de rom`ni din colonia rom`n[ din Salzburg. La cererea mea. ]ns[ nu re\ine cine sunt ace=tia. din toate \[rile din Europa Apusean[. pe l`ng[ discursurile lui G`ld[u =i ale unui fost maior Croitoru. apoi a plecat la Salzburg pentru a face slujba de pa=ti. a=a cum ]mi f[cuser[ medicii din lag[rul Strasse formele. de origin[ 51 . fiindc[ b[tr`nul mitropolit Visarion Puiu era bolnav =i paralizat ]ntr-un sanatoriu din Elve\ia.

+efii serviciilor sunt: Prin\ul Alexandru Liven refugiat rus alb. Am fost la München ]nso\it fiind de G`ld[u =i Virgil Pop legionar. teologul T[nase =i preotul Surtucan din Italia. un cehoslovac. Atkinson s-a dus personal cu aceste acte la Viena =i a adus recunoa=terea celor trei guverne. agent francez. s[ m[ duc ]n Germania pentru a discuta personal cu ei. Acolo m-am prezentat celor trei arhierei. unde am locuit ]mpreun[ cu G`ld[u ]n tot timpul c`t am stat ]n Salzburg. luna Iunie. ]mpreun[ cu G`ld[u am f[cut prima vizit[ la birourile lui Atkinson. Primul act al adun[rii eparhiale mai sus ar[tate a fost ]nfiin\area episcopiei ortodoxe rom`ne autonome din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. Teodoru din partea Caroman-ului. fost ofi\er de avia\ie ]n \ar[. acolo unde erau rom`ni. aici au ]nceput slujbele preg[titoare pentru pa=ti. ]ntruc`t eu fusesem numai ales ]ns[ nu sfin\it. s-a procedat ]n biseric[ la constituirea adun[rii eparhiale a Episcopiei ortodoxe rom`ne autonome din Europa Apusean[. Cu acest prilej mi-au fost prezenta\i =efii serviciilor Consiliului Ecumenic din Austria =i am discutat =i am hot[r`t ]nfiin\area celor trei parohii din Austria. ca episcop. reprezentantul legionarilor papanaci=ti pentru Austria. lu]nd contact cu rom`ni =i primarul localit[\ii respective c`t =i reprezentantul bisericii catolice. Dup[ aceste evenimente. pentru a discuta cu ace=tia ]n vederea sfin\irii mele de c[tre ei. fost arhiepiscop al Basarabiei |ariste. }ntre timp au sosit delega\i rom`ni dela diferite colonii din str[in[tate. ]n 1951 a plecat ]n Canada. =i anume: Gratz. pe ]ntreaga Austrie. unul din frunta=ii coloniei rom`ne din Austria. Acum intervine o perioad[ de una lun[ zile. Avocatul Nicolae Baciu de care am vorbit ]n perioada din Jugoslavia. Aceste acte au fost trimise prin Atkinson la Viena. fost profesor universitar ]n Cehoslovacia al c[rui nume nu-l re\in =i ]nc[ trei pe care nu-i re\in =i cu care nu am avut nici un fel de leg[turi ]n afar[ de Liven cu care m[ ]mprietenisem. Lintz =i Insbruk. prin care se ]nfiin\a episcopia 53 . Dr. celor trei reprezentan\i ai guvernului american englez =i francez pentru recunoa=tre. vorbea perfect rom`ne=te. ]n afar[ de Salzburg care le gira ]n acea parte. fost arhiepiscop ]n Rusia \arist[ =i Filip. episcop vicar al Mitropolitului Serafim al Germaniei. Dela gar[ am plecat cu ma=ina maiorului Neagoe ]mpreun[ cu G`ld[u =i Atkinson la apartamentul ce mi-l preg[tise l`ng[ biserica rom`nesc[. Ambele acte au fost redactate ]n form[ juridic[ de c[tre 52 avocatul Nicolae Baciu =i ]n form[ canonic[ de c[tre preotul G`ld[u. profesorul Sanjoj care venea din Germania. originar din Constan\a. }n acest timp G`ld[u =i cu Atkinson au plecat la München ]n Germania occidental[ unde se aflau trei mitropoli\i ru=i albi. care purta numele de Petre Bogdan. comandant legionar al legionarilor din Austria. Al doilea act a fost alegerea mea ca episcop al susmen\ionatei episcopii. Titi Constantinescu. }n ziua de Pa=ti. de profesie inginer. Puiu Traian. secretarul comitetului rom`n la München. le-am ar[tat actele originale semnate de to\i rom`nii. mare nazist c`t =i al\ii pe care nu mi-i reamintesc. fost profesor universitar ]n Bucure=ti. maiorul Croitoru. lucra pentru serviciul de spionaj american. fost Maior de Cavalerie Florescu. Deoarece ne aflam ]n s[pt[m`na mare. actualmente cet[\ean american care era =eful serviciului de spionaj american sec\ia rom`n[. T`nase teolog. anume Neagoe. c`nd eu am umblat ]n calitate de episcop ]n toat[ Austria pentru ]nfiin\area celor trei parohii =i ]nfiin\area de biserici rom`ne. cu care eu m-am ]ntre\inut =i am luat cun=tin\[ pentru prima oar[ de existen\a acestor grupuri de rom`ni din str[in[tate. dup[ terminarea slujbei. S-a format un prezidium al adun[rii ]n care a intrat G`ld[u. lucra la Insbruk. Serafim. de via\a =i preocup[rile lor. Aceasta a f[cut ca la cererea celor trei arhierei Anastase.rom`n.

]n care Pre=edintele Consiliului Ecumenic ]=i exprima dorin\a c[ voie=te s[ m[ cunoasc[ personal. Ace=tia ne-au a=teptat la gar[. s-a ivit un obstacol. s[ discute problema refugia\ilor rom`ni cu mine sub toate aspectele ei (cazare. Bucure=ti 1 februarie 1954 Interogatoriul a ]nceput la ora 8. semnat de cei trei 54 ]nal\i comisari ai puterilor de ocupa\ie. Pentru aceste motive. pe care era aplicat iar un timbru sec. dup[ care ne-a invitat la un ceai. cu care puteam s[ trec ]n toate zonele =i Europa Apusean[. a=a cum am ar[tat ]n alt proces verbal de interogatoriu. Bossi =i de un delegat al Consiliului Ecumenic fost coleg cu G`ld[u la Universitatea din Londra. unde au fost mai mul\i =efi de servicii din Centrala Consiliului Ecumenic pe care nu le re\in numele lor dec`t pe secretarul general al Consiliului Ecumenic Makie. care era vis-a-vis de biserica rus[. Delegatul se numea Makie. }n discu\iile avute. }ntrebare: Ce formalit[\i ai f[cut c`nd ai trecut grani\a din Austria =i Germania ? R[spuns: Atkinson a avut grije ca atunci c`nd a fost la Viena pentru a lua recunoa=terea de c[tre cele trei guverne . pl[\ile f[c`ndu-se de Atkinson. ]mpreun[ cu G`ld[u =i cu Bossi am f[cut prima vizit[ pre=edintelui Consiliului Ecumenic Wiesertuft. care mi-a f[cut haine preo\e=ti. |in s[ adaug c[ Atkinson c`nd a fost cu G`ld[u la München. Ei mi-au cerut s[ le prezint ]n original diploma de licen\[ ]n teologie =i un act prin care s[ dovedesc c[ so\ia mea este moart[. Seara am luat masa la Bossi. Acest certificat era pe o coal[ dubl[ de h`rtie groas[. principial ei au c[zut de acord =i au aprobat s[-mi fac[ hirotonia. folosind pa=aportul provizoriu eliberat dela Viena. Am mai stat ]n Salzburg circa 3-4 zile ]n care timp am r`nduit la biserica =i parohia rom`neasc[ s[ fie suplinit[ ]n lipsa lui G`ld[u de un preot ucrainean care =tia =i rom`ne=te. Anglia =i Fran\a. pun`nd viza. a luat =i un fel de pa=aport provizoriu sau certificat de c[l[torie. Bossi mi-a f[cut un referat general asupra 55 .=i prin care eu am fost ales episcop =i am discutat cu ei modalitatea slujbei ]n care eu trebuia s[ fiu sfin\it episcop. interogatoriul s-a terminat la ora 1530 Atkinson ne-a cetit o adres[ venit[ dela Consiliul Ecumenic din Geneva. cu noua titulatur[ a mea de episcop al rom`nilor din Europa Apusean[. a dat c`te 1000 dolari la fiecare arhiereu pentru sfin\irea mea. Anglia =i Fran\a . Arat[ cine a suportat cheltuielile ]ntre\inerii d-tale ]n sanatoriu =i mai departe ]n activitatea pe care ai dus-o de cine ai fost ]ntre\inut materialice=te ]n facerea c[l[toriilor de care ai ar[tat. Dela gar[ ne-a condus la un hotel al Cosiliului Ecumenic. cu un timbru sec pe ea cu fotografia mea ]n col\ul drept.a mea ca episcop al rom`nilor fugi\i din \ar[. emigrare etc. Dup[ mas[ la orele 17. Acest pa=aport provizoriu ]l foloseam c`nd treceam dintr-o \ar[ ]n alta =i c`nd treceam dintr-o zon[ ]n alta de ocupa\ie. Dup[ mas[. R[spuns: Toate cheltuielile mele au fost suportate de Consiliul Ecumenic. iar eu aceste acte le aveam la Londra. Am plecat ]mpreun[ cu G`ld[u. al c[rui nume nu-l re\in =i apoi am plecat la Geneva cu trenul. r[m`n`d ca ziua sfin\irii s[ fie fixat[ dup[ ce eu le voi aduce actele originale de la Londra. Pre=edintele la prima ]ntrevedere cu noi s-a interesat de peripe\iile suferite de noi dup[ fuga din \ar[ (perioada jugoslav[) de starea s[n[t[\ii mele. }ntrebare: Ai ar[tat c[ ai fost internat ]ntr-un sanatoriu =i ]ngrijit de medici speciali=ti. de care am ar[tat. fiind specificat pe el =i subliniat c[ ]n afar[ de zona rus[. cu toate datele mele biografice.America.) ]nainte de a se ]ntruni conferin\a delega\ilor Consiliului Ecumenic mai sus ar[ta\i. pentru care nu s-a putut fixa data sfin\irii mele. Aici nu s-a discutat nimic important. America. jum[tate pe fotografie =i jum[tate pe coal[. La Geneva am fost primit de fostul ministru al Rom`niei monarhice ]n Elve\ia. haine negre pentru a m[ putea deplasa =i cu c`te eram ]mbr[cat =i mi-a comandat =i haine de episcop.

Acest lucru avea o mare importan\[ pentru Makie. Dup[ aceea delega\ii au ]nceput s[ dea rapoarte ar[t`nd situa\ia caz[rii. a=a cum sunt toate episcopiile refugia\ilor din \[rile de democra\ie popular[. rom`nii s[ fie sub influen\a englez[. am fost prezentat tuturor cei prezen\i care m-au rugat ca nou venit. ]ntruc`t Visarion Puiu avea influen\[ ]ntre ei mai ales ]n r`ndul legionarilor. care era internat ]ntr-un sanatoriu catolic din Elve\ia =i s[-l sf[tuiesc ca s[ nu mai stea acolo ci s[ treac[ la un sanatoriu protestant din Elve\ia unde-l va ]ngriji Consiliul Ecumenic. A treia zi am fost invitat la mas[ la Makie care era secretarul general al Consiliului Ecumenic =i cel mai activ ]n consiliu. El nu mi-a spus unde s-a stabilit ca rom`nii s[ fie sub influen\a englez[. }n leg[tur[ cu stabilirea sediului episcopiei pre=edintele =i Makie au spus c[ eu va trebui s[ merg la Londra =i numai acolo s[-mi stabilesc sediul episcopiei.anglicane. ]ntre\inerii =i emigr[rilor refugia\ilor =i datele sau 57 .istoricului =i st[rii Consiliului Ecumenic din punct de vedere al activit[\ii lui.]n afar[ de Uniunea Sovietic[ . ]ntruc`t el era un mare du=man al catolicismului =i vroia ca Visarion Puiu s[ nu treac[ la catolicism a=a cum se auzea acolo. insist`nd mult asupra stabilirii mele la Londra. adventi=ti =i bapti=ti din America. P`n[ la ]nceperea adun[rii cu delega\ii Consiliului Ecumenic care s-a \inut peset 2-3 zile. deoarece s-a stabilit c[ ]n viitor Rom`nia s[ fie sub influen\[ englez[ =i eu s[ merg la Londra unde s[ caut s[ fac cuno=tin\e printre oamenii de stat pentru a putea s[ ajut =i s[ servesc cauza rom`nilor. }n acest expozeu am ar[tat ]n special pozi\ia statului fa\[ de biseric[. afirm`nd c[ de acolo pot s[ am pa=aport pentru oriunde =i c[ numai ]n acest fel voi putea fi de folos emigran\ilor rom`ni. Deoarece odat[ cu el va trece =i o parte din rom`nii fugari. Dup[ venirea delega\ilor a ]nceput conferin\a. acela= lucru l-am spus =i despre biserica rus[. Eu nu am fost de acord la ]nceput ci dup[ aceea c`nd am discutat aceast[ problem[ cu regele Mihai =i mitropolitul Visarion Puiu de care am s[ ar[t la timp. Deasemeni. d`nd exemple din perioada r[zboiului c`nd am fost pe teritoriul Uniunii Sovietice =i am luat contact cu cet[\eni. un expozeu al situa\iei bisericii rom`ne din RPR. catolice vechi (nu biserica Vaticanului). Ziua a trecut f[r[ nici o chestiune mai important[ ci merg`nd eu cu G`ld[u prin ora= ]n vizit[. Makie mi-a mai spus c[ este bine s[ m[ duc s[-l vizitez pe mitropolitul Visarion Puiu. deoarece Parisul nu mai este un centru de educa\ie =i c[ a dec[zut. Makie a ar[tat c[ funda\ia regal[ (c[minul studen\esc pentru rom`ni) s[ se stabileasc[ la Londra sau NewYork nu la Paris. Scopul ini\ial =i oficial al Consiliului Ecumenic a fost apropierea dintre toate aceste biserici ar[tate mai sus =i preg[tirea viitoarei uniri a tuturor bisericilor cre=tine din lume. ]mpreun[ cu G`ld[u. colonii de munte pentru copii =i problema emigr[rilor. a=a cum se stabilise ]nainte =i spun`nd c[ dac[ 56 voi sta de vorb[ cu regele s[ sus\in acest punct de vedere. Acum suntem ]n Iulie 1949. o adev[rat[ atmosfer[ s[n[toas[ va fi la Londra sau New-York. am discutat cu Bossi =i G`ld[u despre cerin\ele noastre ]n leg[tur[ cu situa\ia rom`nilor. unde prima dat[ venind vorba despre delegatul permanent al rom`nilor ]n Consiliul Ecumenic. luterane. Consiliul Ecumenic a luat fiin\[ odat[ cu Liga N\iunilor =i se compune din delega\ii tuturor bisericilor ortodoxe . Acesta mi-a spus c[ biserica rom`n[ va fi sub influen\a englez[. el voia ca s[ primeasc[ chiar o educa\ie filo-englez[. La deschiderea conferin\ei. Adev[rul era c[ Makie nu vedea cu ochi buni leg[turile rom`nilor cu francezii =i c[ a=a cum se stabilise. s[ le prezint o situa\ie. care erau ]n colonii separate. }n continuare. Deasemeni. Eu atunci am ar[tat ]n mare cu date concrete situa\ia bisericii din RPR din punctul de vedere al concep\iei mele. i-am spus c[ p[rerea mea ar fi ca s[ r[m`n[ pentru un an de zile Bossi la care pre=edintele a fost de acord. calvine. A doua zi m-am dus la Wiesertuft pre=edintele Consiliului Ecumenic. am vizitat ora=ul Geneva.

militar[. i-am spovedit pe to\i iar a doua zi i-am ]mp[rt[=it. }n salonul apartamentului. 58 At`t regele c`t =i mama lui. nu pot preciza. au dat =i rapoarte referitoare la probleme strict biserice=ti.) m-a ]ntrebat ce s-a f[cut cu palatul lor dup[ ce ei au plecat. Dup[ toate cele ar[tate mai sus. cultural[ =i social[ din Rom`nia. ex regina Elena =i aghiotantul ei Vergoty. despre situa\ia politic[. adic[ Bulgaria. la care noi i-am r[spuns absolut tot ce am cunoscut. Atkinson a ar[tat c[ are informa\ii ]n leg[tur[ cu Colonelul U\[. iar dup[ mas[. pentru ca ace=tia s[ fie folosi\i ]n coloniile rom`ne=ti =i bulgare. ]n ]nchisori =i ]n general despre to\i refugia\ii rom`ni din Jugoslavia =i dac[ ]n ultimul timp au mai venit refugia\i rom`ni din Rom`nia ]n Jugoslavia. ar[t`nd date concrete ]n acest sens. fiind considerat[ dac[ spun. c`nd am luat masa acolo. Mihai regele era interesat dac[ eu am leg[turi cu legionarii =i i-am spus c[ special nu. 59 .informa\iile culese dela ultimii refugia\i despre situa\ia din \[rile democratice. Eu iam spus c[ ]nt`mpl[tor am trecut pe acolo =i am v[zut cum un plutonier le vorbea osta=ilor c[ acel palat de l`ng[ lac este unul din multele palate ale familiei regale. La slujba oficial[ au fost de fa\[ circa 12 rom`ni din ]mprejurimi. Apoi s-au interesat dela mine =i G`ld[u. precum =i alte propuneri referitoare la or`nduirea vie\ii biserice=ti. Elena. despre situa\ia bisericii din Rom`nia.a. ar[t`ndu-le jaful pe care l-a f[cut familia regal[ \[rii. sau alte informa\ii de acest fel. prezent`ndu-l ca erou care a murit ]n lupt[ cu organele statului din RPR =i cer`nd s[ se fac[ o slujb[ religioas[. sau la a doua ]nt`lnire. a fost asupra peripe\iilor suferite ]n Jugoslavia. Rom`nia. ]mpreun[ cu so\ia lui Ana. ci de principiul monarhic. nu a mai fost lovit acest regim. cu biserici noi. pentru c[ nu este vorba de el ca persoan[. Am discutat chestiuni de acest fel p`n[ seara. care aveau to\i sediul la Londra. primul lucru de care ne-a ]ntrebat. Dup[ conferin\[. se aflau regele MihaiI so\ia. a doua zi am plecat la ex regele Mihai la Lauzane la circa 70 km. Atunci el m-a rugat dac[ m[ ]nt`lnesc cu Horia Sima s[ insist pentru a nu mai face propagand[ ]mpotriva lui prin legionari =i ziarul legionar <Curentul>. Eu i-am r[spuns tot ce am =tiut la ]ntreb[rile pe care ei mi leau pus fiind complectat de G`ld[u.IRINEU al s`rbilor fugari . }n leg[tur[ cu cele spuse sub patrafir.GHERMANOS al grecilor =i SAVA al polonezilor ortodoxi fugari.IOAN la bulgarilor fugari . (e vorba de Palatul Elisabeta . o feti\[ a lui =i generalul Laz[r care era ajutant regal. propun`nd ]nfiin\area de noi parohii. Delegatul din Italia al Consiliului Ecumenic. iar ]n conferin\ele ulterioare.n. nu pot declara nimic. Fiindc[ regina ]=i reamintea c[ parohia mea din Bucure=ti cuprindea =i palatul ei regal. Ungaria etc. La acest[ conferin\[ am cunoscut episcopii . ]ns[ la alegerea mea ca episcop au fost =i legionari. eu =i G`ld[u am fost invita\i ]ntr-o camer[ =i peste pu\in timp am fost condu=i de generalul Laz[r ]n apartamentul lui Mihai. scoaterea preo\ilor rom`ni din jugoslavia =i cei bulgari. a ar[tat ]n leg[tur[ cu Jugoslavia c[ acolo nu este comunism ]ns[ este o band[ de c[l[i la conducere care subjug[ poporul jugoslav. Mihai st[tea la un mare hotel Borivac. ca la acea conferin\[ a Consiliului Ecumenic. La sosirea noastr[. economic[. de Geneva. Paralel cu rapoartele administrative. Eu m-am dus cu G`ld[u =i ]nc[ un t`n[r de origin[ ardelean numit Toni pe care-l foloseam c`nt[re\ la slujbele biserice=ti. ]ncep`nd cu regele Mihai =i termin`nd cu ajutan\ii. I-am promis c[ la prima ]nt`lnire am s[-i spun lui Sima. unde deasemeni am vorbit. ca cea mai mare crim[ omeneasc[. Men\ionez c[ aceasta a fost ultima dat[ c`nd regimul din jugoslavia a fost atacat.

A doua zi am plecat la Lugano la Mitropolitul Visarion Puiu. for\`ndu-l s[ treac[ la catolicism. Eu am fost de acord cu punctul lui de vedere =i i-am promis c[ voi face tot ]n leg[tur[ cu r[m`nera ofi\erilor ]n Europa. Explic`ndu-mi c[ eset bine s[ r[m`n[ ]n Europa pentru viitoarea armat[ rom`n[ care el spera s-o fac[ =i pentru acest lucru este bine ca eu s[ duc munc[ de l[murire printre ofi\erii fugari s[ nu se emigreze =i s[ m[ interesez de situa\ia lor de existen\[. Acolo. Apoi m-a ]ntrebat c[ ce p[rere am eu ]n ce prive=te ofi\erii fugari. la Lugano am g[sit pe Visarion ]n sanatoriu bolnav. Cu aceasta ]ncepem capitolul Londra. fapt care l-a indispus. =antaj`ndu-l pentru a ar[ta c[ legionarii sunt factori reprezentativi ai emigra\iei rom`ne=ti =i m-a rugat s[ fac tot ce-i posibil s[-l mut ]n Anglia la un sanatoriu. rom`nii studen\i ]ntotdeauna au fost bine v[zu\i =i ajuta\i de profesori =i ]n Fran\a educa\ia ]n Facult[\i se face pur =tiin\ific[ ci nu ]mpotriva monarhiei. Dup[ ce am discutat toate acestea am plecat ]mpreun[ cu G`ld[u la Geneva =i am fost iar la Makie c[ruia i-am spus c[ regele nu este de p[rere ca funda\ia regal[ s[ r[m`n[ la Londra ci la Paris. ]ntruc`t aceasta depindea numai de anglezi. Anchetator prim. dac[ nu este bine s[ r[m`n[ ]n Europa sau emigra\i ]n alte continente.(ss) Lt. am discutat problema funda\iei regale. Prezentul proces verbal de interogatoriu a fost cetit de mine cuv`nt cu cuv`nt =i el corespunde ]ntru totul cu cele declarate de mine. circa 1000 franci eleve\ieni =i un pachet cu m`ncare. DUMITRASCONIU Anchetat (ss) LEU VASILE 61 . i-am adus ni=te bani. Aici am plecat singur f[r[ G`ld[u. acestea le aveam de la Consiliul Ecumenic. S-a pl`ns de legionari (Horia Sima) c[-i cer tot felul de semn[turi. }ntrebare: Arat[ mai departe felul cum s-au petrecut lucrurile ]n ce prive=te activitatea d-tale ? R[spuns: Regele mi-a spus c[ este bine s[ m[ stabilesc la Londra cu re=edin\a episcopiei. Am discutat cu el mutarea ]ntr-un sanatoriu protestant =i el a spus c[ vrea ]ns[ nu ]n Eleve\ia. a doua zi am plecat la Londra cu un avion de pasageri englez. Dup[ aceasta i-am cerut =i lui p[rerea ]n leg[tur[ cu sediul episcopiei =i el mi-a spus c[ este bine ca sediul s[ fie la Londra. c[rora leam spus c[ m-am decis s[ plec la Londra. =i nu ]n Anglia unde este monarhie ? R[spuns: La Paris. }ntrebare: Cum se explic[ faptul c[ ex Regele Mihai ca monarh \inea ca studen\ii s[ primeasc[ educa\ie republican[. cer`nd c[ vrea ]ns[ ]ntrun sanatoriu la Londra.Deasemeni. deoarece e mai mult[ siguran\[. deoarece catolicii ]i pun sula ]n coast[. Astfel. Am discutat cu el problema episcopiei =i a 60 spus c[ este bolnav =i nu poate veni la sfin\irea mea. |in s[ adaug c[ lui Makie i-am comunicat dorin\a lui Visarion Puiu ]n leg[tur[ cu mutarea lui la Londra =i a r[mas ca eu ]mpreun[ cu G`ld[u s[ m[ interesez la Londra de acest lucru. deoarece ]i era fric[ c[ vor ajunge acolo comuni=tii =i el ]n \ar[ fusese condamnat la moarte. Apoi am plecat la Geneva unde am avut iar[=i o ]nt`lnire cu pre=edintele Consiliului Ecumenic =i cu Makie. ]mpreun[ cu G`ld[u. propus[ de Makie de care am ar[tat =i Mihai a fost de p[rere c[ funda\ia regal[ s[ r[m`n[ la Paris.

Capitolul IV
Sovrompatriarhia sau: Doar cei ce nu se pot desprinde de propria lor existen\[ spioan[ =i aservit[ denigreaz[ misionarismul =i solidaritatea cre=tin[. }ntrebare: C[l[torea\i des de la Gratz, de cine era\i trimis, cu cine lua\i leg[tura =i ce realiza\i ? R[spuns: La Gratz veneam cam de doua ori pe an pentru a vizita biserica =i colonia rom`n[. Locuiam la hotel =i luam contact ]n primul r`nd cu preotul Dumitra=cu de la Biserica Rom`n[ din Gratz. La Gratz nu eram trimis de nimeni, ci veneam din proprie ini\iativ[ pentru scopurile pe care le-am ar[tat mai sus, adic[ pentru scopuri biserice=ti. R[m`neam uneori ]n Gratz, doua trei s[pt[m`ni, alteori 2-3 zile =i de c`te ori veneam luam leg[tura cu maiorul englez Montgomery, pentru a primi de la el pachetele cu ajutoare din partea englezilor. Maiorul Montgomery era nepotul mare=alului Montgomery. El m[ primea foarte politicos, protocolar. Avea o polite\[ exagerat[. Cu G`ld[u Florian am fost primi\i numai la sosirea noastr[ la Gratz. Discu\iile noastre (]ntre mine =i Montgomery) erau banale. Montgomery n-a ]ncercat s[ m[ folosesc[, s[ m[ recruteze =i nici al\i militari din cdt. lui sau al\i civili din Gratz.Nu cunosc care era +eful Serv. de Inf. american la Gratz. }ntrebare: Ce agen\i americani din r`ndul fugarilor rom`ni, ai cunoscut la Istambul ? R[spuns: Decei =i Abeles, ambii ]n Serviciul americanilor. Al\i rom`ni ]n Serviciul americanilor, nu mai cunosc. }ntrebare: }n ce const[ activitatea acestor agen\i ? R[spuns: Nu am nici un element concret care s[-mi arate 62

activitatea acestor agen\i =i nici din alt[ parte nu am auzit nimic ]n leg[tur[ cu activitate lor. }ntrebare: Ce agen\i rom`ni cuno=ti ]n Serviciul turc ? R[spuns: }n Serviciul turc cunosc pe fostul Director al ]nchisorii din Constan\a, ]n perioada 1935. Este turc sau t[tar de origin[, avocat de meserie - ]mi scap[ numele acestuia. El a format un Comitet al refugia\ilor turci din Rom`nia. Este o figur[ proeminent[ a serviciului turc. Este prezent la toate anchetele care se fac rom`nilor fugari =i se ded[ la o serie de schingiuiri cu ocazia acestor anchete. }ntrebare: Care a fost activitatea d-tale ]n Serviciul de Informa\ii englez ? R[spuns: N-am avut nici un fel de activitate informativ[. V[ promit c[ m[ voi g`ndi dac[ nu am avut vre-o activitate informativ[ incon=tient[.}ntrebare: Din ce Consiliu ai f[cut parte ? R[spuns: Am f[cut parte din Consiliul bisericilor ortodoxe refugiate. Din acest Consiliu f[ceau parte: episcopul SAVA al polonezilor, IRINEU al s`rbilor, GHERMANOS al grecilor. Activitatea acestui Consiliu, consta ]n ]mp[r\irea ajutoarelor pentru refugia\i =i ajutorarea pentru acordarea vizelor de emigrare.}ntrebare: Cu cine dintre fugarii rom`ni ai avut leg[turi ? R[spuns: Cu Gafencu, cu R[descu, Vi=oianu, Cre\eanu =i al\ii. }ntrebare: Dar cu Horia Sima n-ai vorbit ? R[spuns: Da, am vorbit ]n 1949 la Paris. Primisem mandat din partea lui Mihai de a vorbi cu Sima =i a-l determina s[ ordone legionarilor de a ]nceta campania ]mpotriva lui Mihai =i de a rupe leg[turile cu Nicolae.Horia Sima a acceptat ]n principiu cele cerute de Mihai, ]ns[ a pus o condi\ie ca Mihai s[ accepte intrarea legionarilor ]n Comitetul Na\ional dela Washington, s[ dea un act de amnistie pentru legionarii condamna\i.}ntrebare: Ce ai f[cut ]n Spania ? 63

R[spuns: }n Spania se g[sesec toate v`rfurile simiste. +i generalul Chirnoag[ este la Madrid, dar face dese c[l[torii la Paris. Nu =tiu ce interese are el la Paris. Cu Platon Chirnoag[ am discutat la Paris, sf[tuindu-l s[ vorbeasc[ cu Sima pentru a ]nceta certurile ]ntre refugia\i. Chirnoag[ p[rea ]ns[ mai intransigent ca Horia Sima.Nicolae st[ la Madrid ]ntr-un palat somptuos. Pe acesta nu l-am v[zut niciodat[. Pe Mihai l-am v[zut de doua ori. Cel mai apropiat =i cel mai intim om al s[u este Generalulu Petre Laz[r.^ Regele mi-a spus c[ Visarion Puiu se afl[ la Lugano, sf[tuindu-m[ s[-l vizitez =i s[-l ajut, fiind internat ]ntr-un azil de b[tr`ni. Regele m-a rugat s[-l sf[tuiesc pe Visarion Puiu s[ rup[ rela\iile cu legionarii. La Lugano, am mai ]nt`lnit pe preotul Vasilovschi, pe M. R[utu =i c`\iva al\i tineri interna\i ]n Sanatoriul de Stat de acolo. }ntrebare: Unde v-a\i deplasat din Elve\ia ? R[spuns: Am plecat cu avionul la Londra pentruc[ se stabilise de c[tre Consiliul ecumenic, ca vizita (pesemne <investirea> n.a) mea oficial[ s[ se fac[ la Londra. Aici urma s[ fie =i sediul meu stabil. De=i eu eram de p[rere s[ r[m`n cu re=edin\a la Geneva, unde era =i regele, c[ la Paris biserica era ]nchis[ fiindc[ luptau dou[ tabere. To\i cu care am luat contact, m-au sf[tuit s[ plec ]n Anglia. Printre ace=tia care m-au sf[tuit s[ plec la Londra, au fost: regele, Bossi, Visarion Puiu. Visarion Puiu sus\inea c[ dac[ am posibilitatea s[ ob\in un pa=aport, ar fi foarte bine, pentruc[ ]narmat cu un astfel de pa=aport, nu po\i fi niciodat[ b[nuit a fi agent comunist. Punctul de vedere al Consiliului ecumenic, era hot[r`tor =i categoric - ]n m[sur[ civilizat[ - pentru plecarea mea la Londra. Atkinson, delegat pentru cele patru zone de ocupa\ie din Austria, al Consiliului ecumenic, era pentru plecarea mea la Londra. Lungile discu\ii pe care le avusesem cu Visarion Puiu, m[ convinseser[ c[ nu voi putea realiza nimic pe t[r`m bisericesc, 64

dac[ nu voi accepta propunerea de plecare =i de a deveni rezident al Angliei (adic[ stabil ]n Anglia). Am plecat ]mpreun[ cu G`ld[u, cu avionul pe la ]nceputul anului 1949. Am fost a=teptat la aeroport de Maiorul Iliescu, Gogu Constantinescu, Laptiev, un arhiereu vicar englez cu un mic grup de ofi\eri englezi care fuseser[ la misiunea englez[ din Bucure=ti. Nu le =tiu numele acestor ofi\eri, dar unul din ei era c[s[torit (un maior) cu Ada, fiica scriitorului Jean Bart. Un alt ofi\er englez, un c[pitan, era c[s[torit cu o sor[ a so\iei lui Camil B[rbulescu. Maiorul =i c[pitanul englez vorbeau rom`ne=te. La aeroport se mai g[sea episcopul Gibraltarului, vreo 6-7 rom`ni de la BBC printre care ]mi amintesc de Cristea apoi Bercu =i Bischof, Iancu, Ra\iu, Radu Tilea.Arhiereul vicar englez mi-a urat bun sosit ]n numele arhiepiscopului Londrei, iar Iliescu ]n numele emigra\iei. Vizita noastr[ la Londra era anun\at[ de c[tre Consiliul ecumenic. Dup[ sosirea la Londra, am fost condus la familia Iliescu, so\ia fostului general-medic Iliescu, deci nu la maiorul Iliescu. De g[zduirea mea =i a lui G`ld[u, se ]ngrijise maiorul Iliescu care nu era rud[ cu familia generalului Iliescu, ci numai o simpl[ potrivire de nume. Aici am stat vreo trei luni de zile ]n care timp am fost vizitat de maiorul Iliescu. }nso\it de Iliescu =i G`ld[u plus arhiepiscopul Gibraltarului, am fost prezentat arhiepiscopului Londrei. Am mai f[cut vizite la Minist. de Externe, la mare=alul cur\ii regale. Ministrului de Externe Eden am fost prezentat ca episcop al rom`nilor din Europa de Vestic[. Acesta m-a primit foarte bine. G`ld[u m[ asista ]n calitate de translator. Arhiepiscopul de Canterbury, cuno=tea activitatea bisericeasc[ a lui G`ld[u =i i-a adus mul\umiri pentru activitatea depus[ ]n folosul bisericii anglicane. 65

Au mai fost prezen\i vre-o =ase episcopi englezi, c[rora pe r`nd le-am f[cut vizite oficiale. La domiciliul meu de la Dna Iliescu, am fost pe r`nd vizitat de cei =ase episcopi =i am primit c[r\i de vizit[ de gratulare dela curtea regal[ =i din partea episcopului de Canterbury. Bucure=ti 2 Februarie 1954. Interogatoriul a ]nceput la ora 8; interogatoriul s-a terminat la ora 17. }ntrebare: }n continuarea procesului verbal de interogatoriu din 1 Februarie, arat[ am[nun\it activitatea d-tale dup[ plecarea dela Geneva la Londra ? R[spuns: Am plecat cu avionul dela Geneva la Londra =i pe drum nu s-a ]nt`mplat nimic, ajung`nd bine. La Londra, la aerodrom, am fost ]nt`mpina\i de secretarul particular (func\ie ]n ierarhia bisericii anglicane) care se numea Deiken. Deasemeni, erau veni\i la aerodrom maiorul Iliescu pre=edintele comitetului anglo-rom`n, profesorul Nandri=, fost profesor la universitatea din Cern[u\i =i actualmente profesor la universitatea din Londra, Puiu Cristea avocat dela emisiunea de radio Londra BBC, iar ei spun BBS, doctorul Iliescu, fiul generalului doctor ILIESCU din Bucure=ti, a f[cut studiile ]n Anglia =i este medicul coloniei rom`ne la Londra, Florin Bercu =i Hugo Bisov, fo=ti directori la Astra-Rom`n[ Bucure=ti =i Adina Iliescu, doctor ]n teologie dela Oxford, secretara parohiei rom`ne din Londra, sor[ cu dr. Iliescu, fiica generalului doctor Iliescu din Bucure=ti. Sosirea noastr[ fusese anun\at[ din timp dela Consiliul Ecumenic. Deiken mi-a adresat un cuv`nt de bun sosit ]n numele arhiepiscopului Londrei, Maiorul Gh. Iliescu ]n numele comitetului anglo-rom`n =i Adina Iliescu ]n numele parohiei rom`ne din Londra. Tuturor le-am r[spuns, aduc`ndu-le mul\umiri pentru dragostea cu care m-au primit =i consider`ndu-m[ eu un trimis al 66

poporului rom`n, le-am spus c[ le aduc salutul din partea poporului rom`n r[mas drept credincios. Dela aerodrom am mers la casa familiei doctorului Iliescu. Deoarece dintre to\i rom`nii afla\i la Londra, doctorul Iliescu avea cea mai mare cas[ de locuit, ne-a pus mie =i lui G`ld[u, un apartament la dispozi\ie, ]n casa sa. A doua zi am ]nceput =irul vizitelor protocolare ]nso\it de G`ld[u =i Adina Iliescu, prima vizit[ am f[cut-o maiorului Gheorghe Iliescu pre=edintele comitetului anglo-rom`n. Aici se aflau aduna\i majoritatea frunta=ilor coloniei rom`ne din Londra, fiind ]n vizit[ la Iliescu. Seara am fost re\inu\i cu to\ii la mas[ =i cu acest prilej am cunoscut pe ace=ti frunta=i =i totodat[ am cunoscut primele aspecte rom`ne=ti - este vorba de rom`ni fugi\i - =i engleze=ti, din Londra. La mas[ au luat parte profesorul universitar Nandri=, profesorul doctor Alexandru Ionescu, originar din Ia=i, unde a f[cut facultatea de medicin[, venit la Londra pentru studii de specializare, devenit unul din cei mai renumi\i cardiologi din Londra, fapt care ]n mod excep\ional i s-a aprobat - fiind singurul str[in - dreptul de a practica medicina ]n Anglia, Florin Bercu =i Hugo Bi=ov, directori ]n compania Schell (O companie interna\ional[ unde intra =i fosta Astra-Rom`n[) Fostul director al uzinelor Re=i\a Ing. ........ unul din cei mai mari speciali=ti ]n problema o\elului care a fost angajat de trustul fabricelor de o\el din Anglia ]n postul de consilier tehnic, Doctorul =i Adina Iliescu, fra\i am`ndoi, Avocat Puiu Cristea, profesorul Podea, prof. Iancu Ra\iu, fostul secretar al Lega\iei rom`ne la Bruxelles =i Ing. Gacevici (to\i de la BBC), Viorel Tilea, fostul ministru al rom`niei monarhice ]n Anglia cu nepotul lui avocatul Radu Tilea care lucreaz[ la Ministerul de Interne ca func\ionar, fostul ministru monarhic Gh. Constantinescu, fostul ministru monarhic Loptev =i au mai venit trei rom`nce c[s[torite cu ofi\eri englezi: Coca Devis, cu so\ul ei c[p. Devis^ 5 ianuarie 1954, Bucure=ti 67

Cre\eanu. adic[ aveau fonduri mari puse la dispozi\ie.Scopul pentru care s-au stabilit acolo este clar pentru oricine. C`nd el se afla la Paris. ]n care scop a f[cut =i invita\ii conform celor ce i s-au comunicat dela New-York de a invita to\i diploma\ii \[rilor capitaliste afla\i la Paris =i autorit[\ile franceze. Buze=ti. Sec\iei rom`ne=ti dela BBC tot englez. General al BBC-ului. precum =i a tuturor episcopilor noi ale=i sub regimul democrat din \ar[..Comitetul rom`n al refugia\ilor compus din R[descu. s[ organizeze funda\ia regal[ studen\easc[ la Paris =i s[ dea la aprobare. al c[rui nume nu-l re\in ]ns[ era englez. de c[tre regele Mihai a bugetului comitetului. care de fapt era ca un fel de subdirector conduc`nd toate ac\iunile sec\iei rom`ne dela radio BBC. se aflau la New-York =i toate comitetele fugarilor din toate \[rile democrat populare. am vorbit pentru prima dat[ la postul de radio BBC inaugur`nd emisiunea religioas[ moral[ rom`n[ dela BBC.}ntrebare: Continu[ mai departe cu activitatea d-tale ? R[spuns: }ninte de a trece la activitatea mea. care i-a dat pe to\i afar[ 69 . s[ organizeze un comandament al ofi\erilor rom`ni refugia\i afla\i ]n Europa. spun`nd c[ din acest material pe care-l vom avea la dispozi\ie tot timpul eu =i G`ld[u trebuie s[ extragem toate informa\iile ]n leg[tur[ cu subiectele religioase sau morale pe care apoi trebuie s[ la prelucr[m sco\`nd ]n eviden\[ c`t mai mult posibil persecu\ia bisericii ]n RPR a=a cum eu =i cei dela BBC o vedeam.. Bianu. ea vorbea =i pu\in rom`ne=te. la sf`r=itul lunei Septembrie 1949. Mihai aproba numai fondurile depuse de Antonescu. a murit la New-York Niculescu Buze=ti =i i s-a comunicat de c[tre Comitetul rom`n dela New-York s[ fac[ un parastas lui Buze=ti la Paris care s[ fie transformat ]ntr-o manifesta\ie a rom`nilor fugari din \ar[ ]mpotriva regimului actual al RPR. interogatoriul s-a terminat la ora 14.Dar ]ntr-o duminic[ un grup de legionari au intrat ]n timpul slujbei ]n biserica rom`n[ din Paris =i dup[ ce ]n fa\a celor prezen\i au citit decizia de caterisire a preotului care f[cea slujba.}n acea ]nv[lm[=eal[ a ap[rut poli\ia francez[.Directorul a cerut ca eu s[ vorbesc ]ntruc`t eu eram episcop =i ]n calitatea mea. =i SUA este \ara care ]nv`rte=te toate lucrurile ]n lag[rul \[rilor capitaliste. General al BBC-ului mi-a spus =i mi-a ar[tat un buletin s[pt[m`nal cu tot felul de informa\ii din \ar[ precum =i ziare mai principale ce apar ]n RPR. Caranfil.}ntorc`ndu-m[ de la Stockholm am fost ]mpreun[ cu G`ld[u =i maiorul Iliescu la BBC unde am cunoscut pe Dir. R[utu =i ]nc[ doua persoane pe care nu mi le amintesc. Zisu Visarion.R[descu apoi a hot[r`t ca parastasul s[ aib[ loc la biserica ortodox[ rom`n[ dela Paris. trebuie s[ ar[t 68 anumite st[ri de lucruri pentru a se ]n\elege felul cum am plecat eu dela Londra la Paris. iar fondurile date de americani nu mai trebuiau aprobate de rege.Cu to\i cei ar[ta\i mai sus am avut o consf[tuire asupra emisiunilor religioase morale pe care noi trebuia s[ le organiz[m.Astfel ]n una din duminici. pe Dir.Interogatoriul a ]nceput la ora 8. al c[rui nume deasemeni nu-l re\in =i pe asistenta acestuia. au t[b[r`t asupra lui s[-l dezechipeze =i s[-l dea afar[. Crihan.Pela sf`r=itul lunei Septembrie 1949 R[descu care era pre=edintele comitetului rom`n a plecat la Paris pentru a recruta alte elemente ]n comitet care era descomplectat. amestecul bisericii ruse ]n via\a bisericii rom`ne. Gafencu. aveam mai mare influen\[ ]n r`ndurile ascult[torilor.Deasemeni ne-a cerut s[ scoatem ]n eviden\[ incultura =i imoralitatea actualului patriarh Marina Justinian. r[m`n`nd ca G`ld[u s[ vorbeasc[ ]n mod regulat ]n fiecare duminic[ c`nd nu vorbesc eu. Directorul a cerut ca la prima emisiune s[ vorbesc =i de c`te ori voi fi la Londra atunci la ora emisiunii religioase s[ vorbesc eu.Cu acest prilej Dir. o englezoaic[.Deasemeni R[descu urma s[ aib[ o consf[tuire cu pre=edin\ii comitetelor rom`ne=ti ale refugia\ilor rom`ni din Europa.

}n urma discu\iei avute a r[mas s[ deschid[ biserica =i pentru a evita scandalul p`n[ se va lua hot[r`rea definitiv[ asupra c[ruia va r[m`ne biserica. iar la 11 dup[ ce au sosit to\i invita\ii am oficiat parastasul.}ntrebare: }n continuarea procesului verbal de interogatoriu din 5 Febr. mi-a cerut informa\ii asupra lui Visarion Puiu =i asupra lui Boldeanu pe care-i cuno=team din \ar[. eu i-am r[spuns c[ problemele bisericii rom`ne=ti au cerut s[ m[ stabilesc la Londra. am ]nchis biserica =i am ]nceput s[ m[ interesez de ]mp[carea celor doua tabere de care am ar[tat. c[ autorit[\ile franceze mi-au ]ncredin\at cheia bisericii. profesorul Herescu.A vorbit apoi R[descu =i profesorul universitar Veniamin..Acolo secretarul general mi-a f[cut repro=uri c[ dece m-am stabilit la Londra.Dup[ aceea am ]ns[rcinat-o pe Sanda St[tescu s[ duc[ aceste adrese la cei indica\i. mitropolitului Visarion Puiu =i consiliului parohial al bisericii. era un om de 50 ani.Mi-a dat cheia bisericii =i mi-a precizat c[ a doua zi la ora 1030 va veni comisarul circumscrip\iei de poli\ie care va rupe sigiliile depe u=a bisericii =i c[ acela= comisar dup[ terminarea serviciului religios va pune sigiliu =i eu s[-i dau cheia lui. care mi-a spus c[ a doua zi la orele 11 s[ m[ duc la Ministerul de Interne.Dup[ mas[ am stat de vorb[ cu Sanda St[tescu cer`ndu-i s[mi fac[ un expozeu mai larg asupra celor ]nt`mplate la Paris cu biserica rom`n[.Astfel R[descu m-a chemat pe mine la Paris. f[r[ a-i da alte detalii. s[ m[ prezinte secretarului general care urma s[-mi predea cheia bisericii. ]ndem`ndui pe to\i refugia\ii rom`ni s[ stea ]n jurul lui Mihai =i a comitetului rom`n =i s[ lupte p`n[ la victorie ]mpotriva comunismului. =i i-am dat s[-mi scrie la ma=in[ c`teva adrese prin care aduceam la cun=tin\[ celor doua tabere..10 februarie 1954. R[descu urma ca la prima duminic[ s[ fac[ parastasul lui Buze=ti =i c`nd a auzit cele petrecute la biseric[ a mers la guvernul francez s[ deschid[ biserica. sl[bu\ =i brunet.La sf`r=itul slujbei am rostit c`teva cuvinte. c[ a doua zi la orele 11 voi oficia un parastas pentru Niculescu Buze=ti =i ]i invitam pe to\i s[ participe la aceast[ slujb[ care era o manifestare a rom`nilor fugari ]mpotriva regimului din RPR.A doua zi la 1030 am fost la biseric[ =i am deschis biserica. R[descu.Cu aceasta a fost terminat[ slujba. s[ caute alt preot.}nainte de a se da explica\ii celor discutate cu R[descu. la participarea diferitelor vizite f[cute ]mpreun[ cu R[descu autorit[\ilor franceze.=i a ]nchis biserica.}n prima zi nu am discutat cu R[descu dec`t am[nunte ]n leg[tur[ cu parastasul. arat[ ce alt[ activitate ai mai avut d-ta la Paris ? R[spuns: Dup[ ce m-am ocupat de problema deschiderii bisericii cu care nu am putut face nimic =i a r[mas tot ]nchis[. adic[ legionarilor 70 =i preotului Ivanovici. organiza\iilor rom`ne=ti =i frunta=ilor politici rom`ni existen\i la Paris. adic[ cei care sunt ]mpotriva regimului din \ar[. consider`ndu-l ca un lupt[tor care cade pe frontul luptei ]mpotriva comunismului. pentru 71 . interogatoriul s-a terminat la ora 16. ora=ul Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8.La repro=urile f[cute de secretarul general c[ dece m-am stabilit la Londra..Dup[ mas[ am avut prima ]ntrevedere cu R[descu. ar[t`nd personalitatea lui Niculescu Buze=ti. =i mi-a cerut s[ caut un preot neutru pentru biserica rom`n[. format din vechii coloni=ti rom`ni. ]nalt. Aici am cunoscut un general al c[rui nume nu-l re\in.-}n ziua aceia am luat masa cu R[descu =i cu secretarul lui. toat[ activitatea mea din Paris pentru un timp s-a rezumat la consf[tuirile pe care le-am avut cu Gen.. R[descu a vorbit ]n numele comitetului rom`n =i Veniamin ]n numele PN| din care f[cea parte Buze=ti. timp ]n care ei m-au pus la curent cu toate cele ]nt`mplate la Paris cu biserica rom`n[ =i scopul venirii lor ]n Europa.A doua zi am fost cu R[descu la Ministerul de Interne ]n apropiere de Opera din Paris.

. i-am ar[tat pe de-oparte nemul\umirea lui Mihai contraatacurilor ce i se aduc de c[tre legionari.To\i legionarii care au fost condamna\i ]n \ar[ s[ fie amnestia\i. politic[ =i militar[ a \[riiTrec`nd la subiectul propriuzis al misiunii mele.Re]ntorc`ndu-m[ la Paris nu l-am mai g[sit pe H. asupra atitudinii pe care legionarii au adoptat-o ]n ultimul timp fa\[ de rege.. prin care se pot ]n\elege mult mai bine explica\iile pe care le voi da asupra discu\iunilor mele cu R[descu.Mihai a r[spuns c[ ]n nici un caz H. Totu=i el va ]nceta propaganda de ponegrire a regelui prin ziarul Chemarea =i verbal dac[ Mihai ]n caz c[ se va ]ntoarce ]n \ar[ ca rege.}ntrevederea a fost fixat[ ]ntr-o zi dup[ amiaz[ la hotel Opera. Sima =i i-am cerut lui Com[niciu s[ comunice el lui H.Horia Sima dup[ ce i-am fost prezentat m-a rugat s[-i povestesc despre cele ce am v[zut ]n \ar[ la plecarea mea =i despre peripe\iile rom`nilor ]n Jugoslavia.}n acest timp la Paris. ]ns[ numai c`nd se va ]ntoarce ]n \ar[.Eu am spus tot ce am v[zut ]n \ar[ privind situa\ia economic[. am rugat pe Hora\iu Com[nici fost legionar. el s-a dep[rtat de rom`ni..Mihai mi-a spus s[ caut s[ men\in rela\iile cu H. timp ]n care am discutat cu Mihai r[spunsul lui Horia Sima =i alte lucruri f[r[ importan\[. R[descu ]ntrunise pe pre=edin\ii comitetelor rom`ne=ti din diferite \[ri din Europa. at`t prin presa legionar[ din apus c`t =i prin propaganda verbal[ dus[ de legionari contra sa. }n caz c[ Mihai va accepta aceste trei condi\iuni el (Horia Sima) va da ordine s[ fie ]ncetat[ propaganda da ponegrire =i va ]ncepe treptat o propagand[ de ]n[l\are a lui Mihai de c[tre legionari. Sima =i s[-l conving s[ renun\e la aceste condi\iuni =i s[ ]nceteze propaganda ]mpotriva lui. va \ine cont de trei chestiuni: 1.S[ se respecte decora\iile =i gradele legionarilor care fac parte din divizia (forma\iunea lui Chirnoag[ Platon sau cei care au f[cut parte din armata german[ sub Hitler). c[s[torindu-se =i cu o filo-american[ =i este mai bine ca rege ]n viitor s[ fie Prin\ul Nicolae care este c[s[torit cu o rom`nc[ =i am face atunci ]n \ar[ o monarhie semirom`neasc[.ca aceste explica\ii s[ fie c`t mai complecte. Sima r[spunsul =i rug[mintea regelui Mihai.. a=a cum este considerat de rom`nii fugi\i din \ar[.2. care sub pre=edin\ia lui R[descu urma s[ discute toate problemele fugarilor rom`ni privitoare la emigrare =i la propaganda anticomunist[ ]mpotriva regimului din \ar[. dup[ preg[tirea fiec[ruia ]n parte. nu poate face parte din comitetul na\ional dela New-York.La toate acestea Horia Sima mi-a r[spuns urm[toarele: Regele Mihai a v`ndut pe Antonescu. \in s[ ar[t un alt punct din activitatea mea dela Paris. pre=edintele tineretului \[r[nesc al rom`nilor fugari s[-mi organizeze o ]ntrevedere cu Horia Sima.El (Horia Sima) s[ fie primit ]n Comitetul Na\ional Rom`n din Apus. MihaiI a r[spuns c[ =i aceast[ problem[ se va rezolva dela caz la caz.Pentru a-mi ]ndeplini misiunea dat[ de regele Mihai =i pe care am ar[tat-o ]n alt proces verbal de interogatoriu.Dup[ c`teva zile am plecat la Lausane la regele Mihai pentru a-i comunica cele discutate cu Horia Sima. ]ns[ aceasta numai atunci c`nd se va ]ntoarec ]n \ar[.}n ce prive=te cererea a doua a lui Horia Sima. unde am r[mas numai o zi. de care aflasem c[ a venit la Paris.La acesat[ conferin\[ am participat =i eu ]n calitate de episcop 73 . Sima care a instigat la radio Viena ]n timpul lui Hitler armata rom`n[ =i poporul rom`n contra monarhiei =i anglo-americanilor.72 3. ]ntruc`t el =i-a luat angajamentul fa\[ de americani c[ nu va face niciun act de guvern[m`nt ]n afara de \ar[.Referitor la a treia cerere a lui Sima. iar pe de alt[ parte i-am ar[tat nemul\umirea tuturor frunta=ilor rom`ni din str[in[tate cu care am stat de vorb[. Mihai a promis c[ va da o amnistie general[ pentru to\i legionarii.

}ntrebare: Ce \i-a spus R[descu cu privire la organizarea \[rii a=a cum spunea el ]n viitor ? R[spuns: R[descu mi-a spus c[ din c`te a observat el se duce o lupt[ ]ntre Anglia =i America cu privire la \[rile balcanice. ]n Octombrie 1949 Regele Mihai plecase la Floren\a ]n Italia. Lt.R[descu singur a recunoscut c[ ]n viitorul r[zboi pe care-l vor desl[n\ui americanii. dac[ nu s-ar fi na\ionalizat industria. Lu`nd cuv`ntul am ar[tat importan\a bisericii =i importan\a unirii tuturor rom`nilor fugi\i din \ar[ ]n jurul bisericii. iar dup[ r[zboi pe care ei sunt siguri c[-l vor c`=tiga. col. dac[ ele .}ntrebare: Alt[ activitate pe care ai desf[=urat-o d-ta la Paris ? R[spuns: Tot ]n acest timp. s[ dea la Curtea Interna\ional[ dela Haga s[ statorniceasc[ pierderile englezilor.}n consf[tuirile avute s-a hot[r`t ]nfiin\area acestei armate unde s[ se dea leaf[ de cheltuieli zilnice. sub zona lor de influen\[. vor c[uta s[ distrug[ ]ntrega industrie din RPR pentru a se putea astfel infiltra mai bine ]n via\a intern[ a Rom`niei.Astfel Truman ]ntr-o consf[tuire secret[ avut[ cu Churchill ar fi promis c[ Rom`nia =i Ungaria vor r[m`ne sub influen\a englez[. Ivanovici fost ata=at militar la Paris. calcul`nd pe baza vechilor contracte dintre societ[\ile lor =i societ[\ile rom`ne.75 . acest lucru a rezultat =i din cele ce mi-a spus el privitor la organizarea de viitor a \[rii dup[ c[derea regimului actual din \ar[ care dup[ p[rerea nostr[ se va produce ]n urma unui r[zboi dezl[n\uit de anglo-americani ]mpotriva Uniunii Sovietice =i \[rilor de democra\ie popular[.Formarea unui corp de comandament dintre ofi\erii rom`ni din Europa apusean[ =i s[ se aduc[ trup[ din vechii coloni=ti rom`ni din america care s[ fie ]ncadra\i voluntar precum =i din refugia\ii politici din \ar[.al rom`nilor din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. etc.}ntrebare: Arat[ acum ce ai discutat concret cu R[descu ? R[spuns: R[descu era filo american. Neferu. f[cuse un alt plan cu americanii printr-un subsecretar de stat dela externe. care este singurul organ rom`n acceptat de c[tre cele trei guverne Anglia. sub forma ajutorului economic.Pe baza acestui lucru englezii caut[ ca to\i rom`nii afla\i ]n str[in[tate s[ fie preg[ti\i pentru a fi buni prieteni lor =i s[ lucreze pentru ei. unde s[ fie comandamentul.ar fi func\ionat c`t ar fi avut englezii de c`=tigat. col. Petrescu Puiu. vr`nd s[ r[m`n[ aceste \[ri ca Rom`nia. ]ntruc`t se adunau mai mul\i refugia\i rom`ni =i puneau ]n discu\ie diferite chestiuni du=m[noase regimului democrat popular din RPR deci aveau caracter anticomunist. SUA =i Fran\a =i ]n cadrul bisericii se poate duce lupta ]mpotriva comunismului.R[descu cunosc`nd c[ la alegerile din SUA va c[dea Truman =i deci aceast[ conven\ie dintre Truman =i Churchill nu va mai fi valabil[. colect[rile. iar capitalul ]ntrebuin\at pentru refacerea \[rii s[ fie cel american introdus sub o form[ mai ascuns[. unde avea castel regal.aceste contracte . Acest plan prevedea ca dup[ r[zboi s[ devin[ ]n Rom`nia un guvern de <tehnicieni> care s[ se prezinte drept neutri.R[descu a mers la Mihai pentru a discuta problema organiz[rii armatei =i au hot[r`t s[ numeasc[ pe Gen.Armata urma s[ aib[ un c[min la Paris. El spunea c[ Truman nu mai are popularitate ]n 74 SUA. Gherghel =i Generalul Ion Gheorghe..La aceste discu\ii ca nou venit am contribuit =i eu ar[t`ndu-mi ura mea ]mpotriva regimului din RPR.}n acest scop au avut loc unele consf[tuiri ]ntre mine. care se ocup[ cu centralizarea tuturor veniturilor pe care ei le-ar fi avut din RPR. comandorul Udri\chi... Ungaria.. col.Astfel se discuta sub aspectul ar[tat mai sus planul de electrificare.}ntrebare: }n ce au constat vizitele pe care le-ai f[cut cu R[descu la diferi\i fugari rom`ni din Fran\a ? R[spuns: Aceste vizite aveau un caracter politic. Bulgaria etc. ]mpotriva regimului actual din \ar[.Deasemeni ei au birouri speciale. Petrescu Puiu ]n fruntea armatei pe care ei o preg[teau. adic[ pe baza unor contracte ]ntre un grup de financiari americani =i guvernul rom`n.

s[ renun\e la emigrare =i s[ vin[ la Paris la c[minul ofi\erilor rom`ni.Pentru a evita ca ]n facultate =i cu drept de burs[ s[ se strecoare rom`ni studen\i agen\i comuni=ti a r[mas ca la to\i studen\ii s[ se fac[ un certificat despre comportarea lui. ora=ul Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8.. eu am fost de acord cu el. botez.Deasemeni am f[cut diferite acte de na\ionalitate. c[s[torie. }n prezent nu mai re\in nici un nume de studen\i.Tot la Paris m-am ocupat de funda\ia regal[ studen\easc[ discut`nd cu R[descu =i hot[r`nd ca studen\ii s[ urmeze studiile la Paris =i s[ le d[m burs[ la fiecare. Aceasta la ]nceputul lui Noiembrie 1949.La refugia\ii care-i cuno=team eu personal le f[ceam direct.. ar[t`nd personalitatea lui politic[ =i ca un mare anticomunist. ]n care va intra =i forma\iunea rom`n[ =i vor lua atunci comanda acestei forma\iuni.76 Din Paris am plecat la sf`r=itul lui Octombrie 1949 la Londra.Eu aveam calitatea de a duce propagand[ printre ofi\erii pe care-i ]nt`lnesc pe unde m[ voi duce. Deasemeni cele doua discursuri nu-mi amintesc precis temele lor ]ns[ erau discursuri ]ndreptate ]mpotriva regimului din RPR. Nu pot s[ redau toate localit[\ile ]ntruc`t au ni=te nume engleze=ti pe care nu le re\in. care s-a autodizolvat ]mp[r\indu-se ]n doua. pe cei care nu-i cuno=team.Alt[ activitate la Paris nu am avut. ]ntruc`t e mai greu de format =i ]ntre\inut un c[min.}ntrebare: Arat[ altceva din cele discutate cu R{DESCU ]n afar[ de cele ce ai ar[tat ? R[spuns: }n general am ar[tat tot.Formarea armatei rom`ne ]n apus nu a avut loc ]ntruc`t a intervenit o ceart[ ]n s`nul comitetului rom`n dela New-York.|in minte c[ am fost la dou[ campuri l`ng[ un ora= Mancester un campus l`ng[ Dublin la dou[ lag[re ]n nordul Sco\iei ]n alte localit[\i unde erau rom`ni ]ns[ mai pu\in dela unul de 20 persoane..}n acest sens eu am f[cut 30-40 de certificate asupra unor studen\i pe care i-am avut ]n Jugoslavia.Ofi\erii urmau s[ ia parte ca asisten\i la cursurile superioare de r[zboi din Paris p`n[ ]n momentul form[rii armatei atlantice..De aceste acte la Paris am eliberat foarte multe =i apoi am dat dispozi\iuni la preo\i s[ fac[ =i ei acela= lucru.Certficatele s[ fie f[cute de oameni de vaz[ din r`ndul refugia\ilor rom`ni =i de c[tre profesori. pentru to\i refugia\ii rom`ni. le spuneam s[-mi aduc[ doi martori care-l cunosc. care nu aveau acte asupra lor.11 februarie 1954. Austria =i care sc[paser[ din Jugoslavia.77 ..Pentru aceast[ opera\ie am avut mandat din partea lui Mihai =i R[descu. etc. din aceast[ cauz[ nu s-au dat fondurile necesare pentru ]ntre\inerea ofi\erilor..}n ce prive=te tot planul lui =i cele explicate de el privitor la viitoarea organizare politic[ =i economic[ a Rom`niei.Buletin de Informa\ii al Rom`nilor din Exil). na=tere. eu s[ fiu ales patriarh. Am plecat ]mpreun[ cu Deviss ]n multe localit[\i din Anglia unde erau rom`ni. ]ndemn`nd poporul din \ar[ s[ lupte ]mpotriva regimului democrat popular din \ar[ =i ]mpotriva Uniuniii Sovietice =i am ar[tat c[ ]n cur`nd le vom veni ]n ajutor deci s[ aib[ curaj ]n lupta lor c[ vor fi sprijini\i de noi cei din str[in[tate =i de marile puteri.Pe ace=tia ]i puneam s[ jure c[-l cunosc =i pe baza datelor spuse de ei le complectam acte de care aveau nevoe.Mai \in s[ adaog c[ R[descu mi-a spus c[ Comitetul Rom`n dela New-York este de acord ca la re]ntoarcerea ]n \ar[.Asemenea propagand[ ]mpotriva RPR =i Uniunii Sovietice am f[cut =i prin pres[ scriind c`teva articole la ziarele (Nation Roumaine) Na\iunea Rom`n[ =i cred c[ =i ]n <Bire> (era un buletin de =tiri .Primul discurs s-a referit la comemorarea lui Niculescu Buze=ti.. interogatoriul s-a terminat la ora 1330 }n timp de o lun[ c`t am stat la Paris am vorbit de 3 ori la radio Paris la sec\ia rom`n[.

Neput`nd emigra. pe fiica lui Nicolae Iorga c[s[torit[ cu un italian care vorbe=te perfect rom`ne=te. Mih[ilescu dela Freiburg. Am mai plecat pentru a mul\umi Consiliului Ecumenic pentru cheltuielile care le f[cuse pentru hirotonirea mea. La interven\ia lui Englezis.Pentru aceasta to\i rom`nii vroiau s[ se ]ntoarc[ ]n \ar[ dup[ ce va c[dea regimul actual. =tia bine rom`ne=te. reprezentantul Consiliului Ecumenic pentru Germania. La München. pentru scoaterea din lag[r a preotului Surtucanu. cerute de rom`ni. de al\ii nu-mi mai amintesc. Deyken. pentru a rezolva cerin\ele rom`nilor. Dup[ Floren\a am mers la Roma.C`nd am venit la Londra am fost la Oadams. am plecat ]n Italia. maiorul Ciorba. la cererea lui Atkinson. Dup[ hirotonire. c[ruia dup[ ce iam f[cut un expozeu asupra celor ce am constatat =i v[zut ]n coloniile rom`ne. iar el care a fost consul ]n Rom`nia. legionarul Virgil Popa. reprezentatntul Consiliului Ecumenic ]n Germania. macedonean de origin[. Aici am avut concursul consulului englez Englezis. Din Fran\a m-am ]ntors la Londra =i apoi am plecat la München ]n Decembrie 1949. A mai vorbit mitropolitul Serafim =i arhiepiscopul +tefan. Scopul c[l[toriei mele la Roma a fost vizitarea lag[relor din jurul Romei =i ajutorarea fugarilor rom`ni. 78 delegat al Caromanu-ului pentru Germania =i Austria. delegat general al Consiliului Ecumenic pentru Austria. elemente f[r[ suprafa\[. generalul Ion Gheorghe. arhiepiscopul +tefan al Austriei =i episcopul Filip al Münchenului vicar al mitropolitului Serafim. La lag[re am mers cu Papanace.}n urma interven\iei mele ace=tia au fost muta\i fiecare la locul unde avea specialitatea. }n aceast[ perioad[. Hirotonirea s-a f[cut ]n biserica rus[ din München. i-am mul\umit pentru unele m[suri luate asupra celor solicitate de mine. La Floren\a am locuit la hotel.Eu am c[utata s[ le ]nt[resc moralul spun`ndu-le c[ ]n cur`nd ne vom ]ntoarce ]n \ar[.. legionarul Titi Constantinescu. Aici era profesorul Caragata. s-au stabilit la Floren\a. prima dat[ cum am sosit. rom`ni din Salzburg. pe l`ng[ faptul c[ nu era niciun interes din partea autorit[\ilor engleze de a se ocupa de via\a rom`nilor. maiorul Florescu. avea un depozit de vinuri. Ei duceau o via\[ grea ]n Anglia. la Bucure=ti. }ntrebare: Ce ai f[cut la Geneva ]n aceast[ perioad[ ? R[spuns: Am plecat la Geneva la ]nceputul anului 1950. Au asistat rom`ni din München. maiorul Croitoru.Oadams mi-a dat actele mele =i mi-a spus ca s[ m[ duc pentru sfin\ire la München s[ dau pe la Geneva s[ iau bani dela Consiliul Ecumenic.To\i rom`nii erau ]ncarcera\i ]n diferite munci. So\ia acestui Englezis este rom`nc[. La Roma am v[zut pe inginerul Sl[vescu. 79 .. =eful legionarilor dun München. m-am interesat de via\a lor ]n general =i luam m[suri sau interveneam la autorit[\i acolo unde era cazul. unde am oficiat o slujb[ pentru pu\inii rom`ni afl[tori ]n Milano. ]n loc s[ fie trecu\i fiecare la specialitatea lui. pentru a aranja plecarea unui grup de rom`ni prin ajutorul IRO. cu Ghi\ea =i preotul Surtucanu. La Milano am amenajat o capel[. avocatul Paraschivescu =i un grup de fo=ti marinari rom`ni care r[m[seser[ la Passau ]n Germania =i de aici veniser[ la Floren\a pentru emigrare. legionarul Lasinski. numit Serafim.Hirotonirea mea s-a f[cut de c[tre mitropolitul Serafim. un oarecare Bujin..Spre exemplu: la o min[ am g[sit circa 9 (nou[) rom`ni printre care studen\i =i de alte meserii care erau \inu\i la munca de min[ foarte grea. unde am fost hirotonisit episcop de c[tre mitropolitul ortodox al Germaniei. preotul Surtucanu a fost eliberat din lag[r =i m-a ]nso\it apoi tot timpul. Interven\iile le f[ceam la Oadams. din partea rom`nilor a vorbit maiorul Croitoru. era ]ntreaga via\[ grea =i plin[ de lipsuri =i greut[\i ]n Anglia. De aici am plecat la Floren\a. am luat leg[tura cu Deyken. la Milano. unde am luat leg[tura cu grupul Papanace.

cu scopuri biserice=ti. }n Roma n-am mai cunoscut al\i rom`ni. m-am dus la acela= hotel. Tot atunci mi-au adus la cuno=tin\[ c[ IRO (International Refugees Organisation . Papanace sus\ine c[ Sima a fost agentul =i omul de cas[ al lui Armand C[linescu.Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 16 }ntrebare: }n procesul verbal din ziua de 12 Februarie 1954. c[ dac[ se mai 81 . Papanace are un ziar numit <BALCANICA> care apare lunar. are o serie de lucr[ri. Dela acesta primeam ajutoare pentru rom`nii refugia\i. Acest preot plecase apoi ]n Brazilia. c[s[torit[ cu un italian care =tie perfect rom`ne=te. Acesta ma pus la curent cu lucr[rile sec\iei rom`ne din consiliul ecumenic =i c[ dup[ mas[ la orele 17 mi s-a fixat ]ntrevederea cu pre=edintele consiliului ecumenic Wiesertuft. Rferitor la Papanace. 12 Februarie 1954 . Italia. Chiar ]n lucr[rile sale. vinovat de moartea lui Codreanu =i a celorlalte v`rfuri legionare. Ei mi-au cerut ca imediat dup[ sfin\ire (hirotonie). a avut o atitudine foarte necamaradereasc[.) El se ocup[ mult cu scrisul. deoarece dup[ s[rb[torile de iarn[ (Cr[ciun) urmeaz[ s[ avem o conferin\[. s[ vizitez toate lag[rele unde se aflau noii refugia\i =i s[ caut pe c`t posibil s[-i cunosc pe to\i ]ndeaproape. cult. unde se afla =i Machie. Papanace arat[ c[ Sima ]n timpul r[zboiului fiind ]n Germania. am fost la Wiesertuft. El era nemul\umit de legionarii din grupul s[u. ]l vizitam pe englezul Deyken. De cele mai multe ori am fost ]n Germania la München. Toate aceste guverne au avertizat IRO.De c`te ori veneam la München. La acest ziar scriu to\i balcanicii fugari. ]ntruc`t mai to\i emigraser[ ]n Brazilia sau Australia. care trecuser[ la catolicism.conduc[torul coloniei rom`ne din München. }n timpul acestei ]ntrevederi. Cred c[ este ]n Serviciul de Informa\ii al americanilor. instrument al regelui Carol.fiica lui Trancu-Ia=i.n. Dup[ mas[ la ora 17. deoarece majoritatea guvernelor \[rilor unde au emigran\i diferi\i.dar =tiu c[ era avocat.a. legionar. Spania. care scriu la ziarul <BALCANICA>. Acolo slujea preotul Stegaru originar din Bucovina.prin 1950 =i 1951 . Papanace arat[ c[ gruparea simist[ a dec[zut datorit[ conducerii ei. Cu Papanace am discutat mai mult ]n leg[tur[ cu luptele lui cu Sima pe care ]l socotea un intrus. Arat[ activitatea d-tale am[nun\it[ =i toate leg[turile d-tale dup[ ce ai ajuns la Geneva ? R[spuns: La Geneva. refugia\ii au comunicat =i protestat pentru faptul c[ printre refugia\i sunt unii agen\i comuni=ti =i unii care erau recalcitran\i =i le f[ceau greut[\i.nu-mi amintesc numele . (Constantin Papanace fusese subsecretar de stat la Externe ]n 1940 =i conducea ]n str[in[tate un grup disident fa\[ de Horia Sima . iar ]n locul lui r[m[sese s[ slujeasc[ un preot ucrainean.nu-mi amintesc numele hotelului. =eful Consiliului Ecumenic din München.Organiza\ia Interna\ional[ de ajutorare a refugia\ilor politici) se afl[ ]ntr-o situa\ie foarte critic[. era ginerele preotului Tincoca . La data c`nd am fost eu la München . unde am avut o prim[ ]ntrevedere cu Bossi. }ntrebare: Ce alte centre din Europa ai mai vizitat ]n afar[ de cele declarate ? R[spuns: Am mai fost ]n Germania. Dup[ aceasta ei mi-au adus la cuno=tin\[ c[ ]n ultimul an au venit noi refugia\i =i majoritatea intelectuali. un tip negricios. i-am f[cut un expozeu general asupra activit[\ii mele din ultimele luni. ]n v`rst[ de 40 de 80 ani. al consiliului ecumenic. ai ar[tat c[ ai plecat la Geneva. La München am fost de 3-4 ori =i locuiam la un hotel l`ng[ gar[ . pot spune c[ el este =eful grupului legionar antisimist. numai a episcopilor ortodoc=i la Geneva. Nu cunosc nume de fugari rom`ni sau al\i fugari din Balcani. conferin\[ ]n care se vor discuta =i rezolva toate problemele emigran\ilor =i eu s[ fiu ]n deplin[ cuno=tin\[ de cauz[ a tuturor emigran\ilor. Portugalia.}n München r[m[seser[ pu\ini rom`ni.

am fost ]n scopul ]ndeplinirii misiunii mai sus ar[tate. F[c`ndu-se sfin\irea canonic[. pentru a participa la conferin\a episcopilor. mai ales noii veni\i. 82 La aceste lag[re. Machie ne-a citit o adres[ trimis[ dela IRO Consiliului Ecumenic. ]ns[ individul este cunoscut de trei persoane. s[ se fac[ de reprezentan\ii bisericilor respective. nu avem suspiciuni =i nu ne putem asuma r[spunderea de emigrare. se vor da dup[ s[rb[tori. fiind un om de ]ncredere al englezilor. am cunoscut pe noii fugari rom`ni. =i am trecut fugitiv. cu avionul. etc. Boboteaza. Anul Nou. }n acest timp. Arhiepiscopul polonez Sava. Aici am luat leg[tura cu delega\ii consiliului ecumenic din zona respectiv[ =i cu comandan\ii legionarilor. ]naintea Cr[ciunului 1949. pe to\i refugia\ii. Instruc\iunile precise. care s[ cerceteze dela caz la caz pe refugia\i. c`nd am avut conferin\a la Geneva. Pentru aceste considerente IRO studiaz[ posibilitatea ]ngr[dirii verific[rii =i responsabilit[\ii. ca pe viitor s-o fac[ birourile respective prin reprezentan\ii lor. La München am luat primul contact cu Deyken. ]ntr-un or= mai mic. iar celor ce nu suntem de acord =i avem suspiciuni. Verificarea am[nun\it[ =i m[surile ]mpotriva lor. lag[rul de l`ng[ Baden-Baden (zona francez[). episcopul s`rb Irineu. pentru a vedea dac[ printre ei sunt agen\i comuni=ti. pentru a lua m[suri de arestare a individului respectiv. D`nd instruc\iuni precise c[ celor ce credeam de cuviin\[ noi =i ne asum[m r[spunderea lor. c`nd eu trebuiam s[ fac slujbe religioase. dup[ care se va elibera un certificat de cre=tin practicant. am vizitat ]ncontinuu =i am oficiat slujbele na=terii. mi s-a eliberat actul de hirotonie. =i mai mul\i din Banat. Salzburg =i Strosel l`ng[ Gratz. la conferin\[/ }ntrebare: }n mod concret care era misiunea d-tale ? R[spuns: Misiunea mea era de a verifica ]n linii mari. anun\`nd comandantul lag[rului. am plecat la München singur. c[rora le eliber[m certificatul de emigrare (cre=tin practicant) ace=tia dau c`te o declara\ie c[-l 83 . unde am avut prilej. ]n ziua de 10 Ianuarie. }n Austria lag[rul dela Insbruk. s-a fixat ziua de sfin\ire mai apropiat[. indiferent cine ar fi. prin care aducea la cuno=tin\[ c[ pe viitor verific[rile tuturor refugia\ilor ce urmeaz[ s[ emigreze. Roma =i Neapole. Dup[ aceasta. unul dintre cele mai mari lag[re. }n Italia lag[rul din Triest. care cunosc importan\a misiunii =i lucr[rile consiliului ecumenic. am trecut prin urm[toarele lag[re: }n Germania Occidental[ lag[rul München. Pentru rom`ni a participat Bossi. un episcop protestant ungur. Dela Roma am plecat direct la Geneva.repet[ aceste cazuri pe viitor va refuza viza de intrare a oric[rui refugiat. La conferin\[ a participat grecul mitropolit Ghermanos dela Londra care a prezidat conferin\a. nu-i =tiu numele. pela diferite lag[re. care ]ns[ nu erau intelectuali prea mul\i cum se spusese la Geneva. pentru a-mi da seama de noii refugia\i veni\i. mitropolitul Ghermanos mi-a salutat venirea mea ca nou episcop sfin\it recomand`ndu-mi s[ iau exemplu de activitate dela episcopii b[tr`ni. }ntrebare: Arat[ ]n continuare cum s-au petrecut lucrurile ? R[spuns: Dup[ ce am primit dela casieria consiliului suma de 6000 dolari pentru cheltuieli. lag[rul de l`ng[ Frankfurt =i ]nc[ un lag[r din zona Francez[. s[ le eliber[m certificate de emigrare. episcopul protestant cehoslovac. Deoarece se apropiau s[rb[torile Cr[ciunului. dup[ cum g[sesc eu de cuviin\[. episcopul bulgar Ioan. s[ nu le d[m certificat. delegatul consiliului ecumenic pe ]ntreaga Germanie Occidental[ =i ]mpreun[ cu el am fost la mitropoli\ii ru=i albi. dela 25 Decembrie =i p`n[ la 10 ianuarie 1950. trebuiau s[ se fac[ pe baza instruc\iunilor ce le vom primi la conferin\[. num[rul lor =i cine sunt ei. pentru fixarea zilei de sfin\ire. La conferin\[ au participat deasemeni pre=edintele consiliului ecumenic Wiwsertuft scretarul general al consiliului ecumenic Machie =i func\ionarii permanen\i ai diferitelor na\ionalit[\i din consiliul ecumenic. ]n triplu exemplar dup[ care am plecat ]n lag[rele din Germania pentru a vedea pe noii veni\i =i apoi ]n lag[rele din Austria =i Italia. sau dac[ noi nu cunoa=tem pe un individ. Lintz. f[r[ de care nu se va mai da pe viitor nici o viz[ de intrare ]n diferitele \[ri de emigrare. Tot acest timp. La deschiderea =edin\ei.

. certific[m prin prezentul c[ domnul ....... cu ce anume te-ai mai ocupat ]n aceast[ periad[ ? R[spuns : M-am mai ocupat de activitatea bisericeasc[. Drept care i-am eliberat prezentul certificat... din toate \[rile democrate ]n frunte cu URSS.. n[scut . }ntrebare: Arat[ concret ce anume ai f[cut ? R[spuns: Am scris la ziarul PATRIA dela München organ al rom`nilor din Germania. spre a-i servi la viza de emigrare. dau urm[torul r[spuns: ]n calitatea mea de episcop al bisericii ortodoxe rom`ne din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. Certific[m c[ domnia sa nu este un agent comunist trimis pentru propagand[ sau instigare ci numai un refugiat real. Este un bun cre=tin pe baza declara\iilor date =i temeiul jur[m`ntului f[cut. Data .. anul .... 84 }ntrebare: }n afar[ de activitatea acesta de eliberare a certificatelor. Cam la c`\iva centimetri. episcopii vechi au semnalat diferite lucruri pentru refugia\ii lor........ scria <Europa Apusean[>. fugit din \ar[ de ordin politic.. numele =i de fat[. ]n scopul de a influen\a pe rom`ni =i cititori ]mpotriva regimului din \ar[... Dup[ conferin\[.. s-au nec[s[torit cu d-ra ... =i al . fiind editat de gen.. care deasemeni era al rom`nilor din Italia.. eu m-am re]ntors la Salzburg =i am ]nceput s[ trec prin lag[re.. Dup[ aceasta..... adic[ organizarea episcopiei.. ne-a recomandat ca s[ p[str[m str`nse leg[turi de colaborare cu delega\ii consiliului ecumenic....... este de origin[ .. din \[rile respective.. ]n general.. Discursurile erau ]n limba rom`n[ =i adresate poporului rom`n. Ion Gheorghe. deasemeni am mai avut activitatea ziaristic[ =i am vorbit la radio. Pe scurt din toat[ aceast[ propagand[ a mea ziaristic[ =i la radio.. La Lintz am scris la ziarul VESTITORUL. semn[tura . copii ..... Eu nu am semnalat nimic atunci la conferin\[.. organ al rom`nilor din Austria.. jude\ul ..... Machie..... Arhiepiscopul VICTOR LEU al Europei Apusene =i Orientului Apropiat... Dedesupt era scris: <Noi. atacam du=m[nos comunismul.. desenat[ stema \[rii Rom`niei monarhice =i sub stem[. Totodat[ ni s-a adus la cuno=tin\[ ca s[ fim mai aten\i asupra refugia\ilor care au p[r[sit religia na\ional[ =i au devenit sectan\i... ziua . }ntrebare: Cum explici d-ta leg[tura dintre calitatea d-tale de episcop =i misiunea de a cerceta pe rom`nii din lag[r ? R[spuns: La ]ntrebarea Dvs.. n[scut sau nu n[scut ortodox. comuna .. la postul englez de radio din Gratz =i la postul de radio francez din Insbruk... atunci ]i eliber[m =i respectivului certificat de cre=tin practicant (bun cre=tin).. deoarece ei cunosc mai bine ca noi st[rile legale =i ne vor fi de mult ajutor.. Articolele se refereau la combaterea ]n mod du=m[nos a RPR =i URSS =i combaterea comunismului ]n general.... Aceste discursuri le f[ceam din proprie ini\iativ[ ]n calitatea mea de episcop... am scris la ziarul VATRA....... iar la Roma.. cu acest prilej..... dup[ ce ]nainte m-am ocupat cu diferite probleme de ordin bisericesc... prin care ]ndemnam poporul s[ lupte sub toate aspectele ]mpotriva regimului din \ar[ =i f[c`nd propagand[ de calomniere =i ponegrire a conduc[torilor din RPR =i a realiz[rilor din \ar[. }n col\ul din st`nga erau trei culori care t[iau col\ul =i era scris EPISCOPIA ORTODOX{ AUTONOM{ ROM~N{... toate datele lor... prima sarcin[ era activitatea religioas[ sac85 . era scris ]n latul coalei CERTIFICAT....... }ntrebare: F[ o descriere a certificatelor de bun cre=tin ? R[spuns: Certificatele erau pe coal[ de h`rtie alb[... Totodat[ am vorbit la posturile americane de radio din Salzburg =i München. Acest ziar era subven\ionat de americani =i ap[rea ]n condi\iuni tehnice din cele mai bune.. Deoarece ]n r`ndurile lor s-au dovedit c[ s-au ascuns cei mai mul\i agen\i comuni=ti. c[s[torit.cunosc..... Articolele erau scrise la cererea diferi\ilor ziari=ti.. fiul lui .

LOCOTENENT. caut[ c[ut[rile credin\ei tale. Aceasta este explica\ia. ci cu disperarea produs[ de cizma str[in[. nevoia de a =ti c[ po\i apela la cineva =i te po\i sim\i solidar cu cineva ]=i afl[ chemare mai puternic[ spre Biserica neamului t[u. un duhovnic din neamul t[u. Pentru c[ lipsa mediului cu care te-ai obi=nuit.) LEU VASILE ANCHETATOR PRIM.) N. dramele exilului . rezult[ c[ hot[r`rile org. erau valabile pentru toate guvernele \[rilor ]n care se g[seau rom`ni refugia\i. a=a cum am vrut eu. }ntrebare : Din felul cum ai explicat d-ta problema eliber[rii certificatelor pentru emigrare. Dar o asemenea nevoie exist[ chiar =i pentru cei care pleac[ din \ar[ ]n condi\ii normale =i se duc ]n anumite locuri unde au o primire preg[tit[ dinainte. alunga\i de instaurarea unei puteri a anticristului. ea consta =i ]n felul ar[tat mai sus de cercetare a refugia\ilor =i la fiecare pas =i ori cu cine discutam ar[tam ]n culori c`t se poate de negre =i exagerat uneori. situa\ia din RPR deaceia eu m[ consider cel mai mare du=man al regimului din \ar[. Aceast[ lupt[ a mea anticomunist[ nu consta numai ]n propagand[. Prezentul proces verbal de interogatoriu a fost citit de mine cuv`nt cu cuv`nt =i corespunde ]ntru totul ce cele declarate de mine. ]\i ]n\elege soarta care este ca =i a lui =i are t[ria de a vorbi cu cei de care ]\i depinde de acum ]nainte aceast[ soart[ ajut`ndu-te s[-\i faci 87 86 .ramental[. Capitolul V C{TRE CITITOR Pentru cei care cunosc. retr[ie=ti datinile neamului de departe. ci m-am ocupat numai de problema refugia\ilor rom`ni. din Apus. erau recunoscute de toate guvernele \[rilor apusene. chiar ]n condi\iile cele mai prospere. (ss. cu speran\a oarb[ a sor\ii necunoscute =i cu riscurile imense a vagabond[rii ]ntr-o lume ]n care nu te cunoa=te nimeni =i nimeni nu are obliga\ia s[ te ajute. Eu nu m-am amestecat ]n treburile interne ale \[rii respective. Consiliul Ecumenic =i alte organiza\ii interna\ionale. Dumitr[=coniu. sub binecuv`ntarea Hristosului ]ntru care te-ai botezat. pentru a putea emigra acolo unde ei voiau. Dar s[ ne g`ndim ce ]nseamn[ aceasta pentru o mul\ime de oameni teroriza\i. iar ]n al doilea r`nd combaterea =i lupta sub toate aspectele ]mpotriva comunismului. ]n adunarea c[reia g[se=ti spiritualitatea pe care a-i l[sat-o acas[ iar. +i deodat[ apare un prelat. sub amenin\area unei r[zbun[ri <de clas[> sau a deposed[rii de drepturile lor. IRO =i consiliului ecumenic. care au fugit cum au putut din \ara ocupat[ =i au luat drumul bejeniei nu din vreun calcul =i cu o preg[tire f[cut[ mai ]nainte. (ss. lucru care a fost stabilit la o conferin\[ a mini=trilor de externe ai tuturor \[rilor capitaliste din Europa c`t =i Orientul apropiat. O mul\ime de oameni pentru care singurul \el era s[ ajung[ <dincolo>. c[utarea de noi prieteni =i semeni cu care s[ ai ceva comun. Aceasta este chemarea care d[ t[rie coloniilor de emigran\i ]n jurul bisericilor lor. care vorbe=te limba ta. Av`nd delega\ie dela aceste organiza\ii. Cum se explic[ acest lucru ? R[spuns: IRO. doar at`t. este u=or de ]n\eles ce ]nseamn[ pentru o turm[ s[-=i g[seasc[ p[storul. m[car teoretic. am putut s[ ]ndeplinesc misiunea fiind nestingherit de nimeni din organele statului respectiv.ale ]ndep[rt[rii de matc[ =i ale dezr[d[cin[rii indiferent ]n ce condi\ii s-ar petrece ele.

unii lipsi\i =i de acte. e posibil. la modul propriu. oriunde s-ar afla ace=tia. La fel au g`ndit =i au ac\ionat acei membrii ai Sinodului Bisericii Autocefale Ortodoxe Rom`ne ]n situa\ia disperat[ ]n 89 . p[stra ]n sinodul ei con=tiin\a cre=tin[ a ]ndatoririlor fa\[ de to\i fii s[i. ale c[ror unice speran\e erau firavele informa\ii despre unele zone ]ndep[rtate ale lumii unde =i-ar putea reface via\a mai repede: o Argentin[. la neaplecarea dinspre lumina cre=tin[ a capetelor Br`ncovenilor dec`t sub securea c[l[ului. mai presus dec`t ambi\iile puterii trec[toare. tocmai spre a fi sigur[ c[ se poate salva. aceasta era cerin\a misionar[ ce st[tea ]n fa\a Bisericii Neamului care. 88 Din sutele =i miile de oameni sorti\i bejeniei str[in[t[\ii de <instaurarea regimului de democra\ie popular[> doar doi sunt men\iona\i a nu fi primit certificatul Episcopiei Ortodoxe Autonome Rom`ne din Europa Apusean[. Iar la temelia multor colonii rom`ne=ti ale diasporei care-=i p[streaz[ =i ast[zi spiritualitatea. fiecare cu nevoile lui =i cu capacit[\ile sau incapacit[\ile lui de a se adapta str[in[t[\ii. C[ or fi fost =i al\ii pe care mila cre=tin[ ia crezut capabili de a ie=i din ispit[. episcopul nou ales =i uns ]=i cunoa=te enoria=ii. ]ntr-o lume din care nu s-au =ters urmele r[zboiului.un rost. s-a facilitat r[pirea care l-a dus pe Episcop. S[ ne g`ndim la testamentul lui +tefan cel Mare. Ni=te oameni f[r[ o matc[ na\ional[ ]n str[in[tate care s[-i poat[ primi =i ]ndruma. la ]n\elepciunea celor care-=i deziceau rangurile personale c`nd g[seau calea ]nt[ririi doar prin domn str[in =i la refuzul lui Antonescu de a-=i aresta adversarii politici prin celebra rezolu\ie pe referatul Siguran\ei prin care recunoa=te c[ nu el este singura solu\ie. S[ ne g`ndim c[ emigra\ia de atunci era o mas[ necunoscut[ de oameni necunoscu\i ]ntre ei. pentru ni=te rom`ni =i le d[dea astfel posibilitatea s[-=i fac[ coloniile lor rom`ne=ti ]n care s[ nu se ]ndep[rteze de sim\irea fa\[ de \ar[ =i s[ nu intre ]n jocul perfid prin care Moscova voia s[-=i introduc[ agen\ii distructivi ]n ]ntreaga lume. ]n ciuda interzicerii de atribu\ii prin care guvernarea. care nu =i-a aflat precis reorganizarea =i care te adun[ la un loc cu al\ii doar pe criteriul c[ vorbe=ti aceea=i limb[ sau c[ fugi de aceea=i du=mani. Exist[. ]n fibra constitutiv[ a marilor oameni ai neamului sensul ]ndatoririi lor fa\[ de \ar[ =i popula\ie. +i a r[spunderii fa\[ de p[strarea con=tiin\ei lor. s[ ne g`ndim ce ar fi ]nsemnat pentru ace=ti oameni care b`jb`iau ]ntr-o lume necunoscut[. Acesta era \elul principal cu care plecase din \ar[. mai ales c[ prin ace=tia. Nu este aceasta o binecuv`ntare pentru fiecare n[p[stuit al sor\ii care a luat drumul exilului ? Ca s[ nu mai spunem ce ]nseamn[ pentru o grupare ]ntreag[ de oameni aduna\i care cum s-a nimerit. desigur. Cum ar mai fi fost <tria\i> =i <]ndruma\i> bie\ii rom`ni care tocmai de frica aceleia=i puteri fugiser[ din \ar[ ?! Ce mi=care prosovietic[. ]i ajut[ s[ ]=i ob\in[ actele de identitate =i garanteaz[ pentru ei ]n fa\a statelor care voiau s[-i primeasc[.. ci a \[rii. la <pohta ce-am pohtit> care nu numai pohta lui Mihai Viteazul era. ace=tia fiind cazuri evidente de infiltra\ie. Garanta ca rom`n. ]n m`inile Moscovei. s[ fie p[stori\i de o episcopie care ]n mod subtil =i cu o finan\are bun[ ar fi urmat ordinele Moscovei. ]n locul germenilor de rezisten\[ na\ional[ pe carei puteau purta nealtera\i doar cei care reu=eau s[ fug[ din \ar[ ? B[t`nd lag[rele de rom`ni. la care recurge omul doar din disperare. ]ndrept[\it[ a te suspecta pentru c[ vii de dup[ cortina de fier. ]n ]nsu=i interiorul <capitalismului putred> ar fi clocit acolo. +i. o Canad[ sau o Australie. de ce n-am spune-o. ]n ciuda ciop`r\irilor teritoriale =i a dihoniei luptei de clas[ adus[ de anticrist. At`t. au primit ajutorul Bisericii lor. ne put`nd s-o distrug[. se afl[ acele Certificate semnate de Arhiepiscopul Ortodox Rom`n al Europei Apusene.. Dar fapt este c[ to\i rom`nii afla\i ]n deriva emigra\iei f[r[ perspectiv[. fiecare cu fuga lui =i cu dramele lui. o ]ngr[dea. dar nepreg[tit[ s[ te asimileze =i. sau foarte pu\in cunosc`ndu-se fiecare ca persoan[. ci \ara trebuie s[ aib[ mai multe c[i.

dar ]ncerca acela=i lucru =i cu diaspora. a ac\iunilor politicienilor importan\i =i a Casei Regale. ia toat[ r[spunderea acestui foarte important act na\ional asupra sa =i cel mult asupra tat[lui s[u al c[rui rol de ini\iator =i de principal exponent al mi=c[rii de ap[rare na\ional[ prin Biseric[ era =i a=a bine cunoscut. iar ancheta continu[ inuman =i antijuridic. el spune tot ceea ce =tie sau se poate afla de la al\ii.care du=manul ne ocupa nu numai \ara. pntru ca ei s[ poat[ duce mai departe lupta. Aceasta este toat[ grija: La ]ndemnul tat[lui s[u Grigorie Leu =i a celorlal\i arhierei rom`ni care l-au ]ncurajat. care a fost angrenat[ ]n misiunea sa =i ar putea-o continua dup[ anihilarea lui. pomene=te locuri. derut`nd astfel aten\ia de la to\i ceilal\i care trebuiau s[ r[m`n[ liberi ca s[ poat[ continua. ci =i de credin\a c[ Dumnezeu ]i va p[stra pe cei care pot continua acest misionarism 91 . nu s-a aflat niciodat[ din gura anchetatului cu toate c[. a aprins-o destul de bine ]n lumea liber[ ]nc`t s[ nu mai poat[ fi deturnat[. din \ar[ sau din str[in[tate. fiindc[ o ]ncercare prin Biseric[. P[streaz[ realitatea de acolo c`t mai departe de =tiin\a celor de aici ca s[ nu le dea arme prin care s[ se infiltreze. din tot ce spune despre o lume a c[rei realitate poate fi cunoscut[ la fel din ziare sau document[ri publice. ba chiar se bucur[ de c`te ori are prilejul s[=i agraveze vina. T[cerea lui asupra acestui subiect ca =i asupra secretelor de organizare a diasporei. ce e necesar =i trece mai departe spre a nu servi anchetei nimic ]n plus. semneaz[ procesele verbale de interogator l[s`nd toate epitetele puse de =colirea prosovietic[ =i limbajul <antiimperialist> al semidoctismului anchetatorilor. Am confirmarea acestui fapt chiar prin exemplul m[runt pe care ]l reprezint personal: Nimic despre ceea ce =tiam eu. nici din \ar[. ortodoxia rom`n[ a ]ncercat salvarea prin ]ndatorirea misionar[ pe care Episcopul Grigorie a dat-o celor doi preo\i trimi\`ndu-i la rom`nii din lumea liber[.Nici m[car despre biserica rom`n[ din Paris care ]n acea perioad[ era disputat[ ]ntre legionari =i modera\ii refugiului. adic[ lucruri de care e sigur c[ pot fi confruntate devenind c[i ]nchise pentru anchetator =i l[s`ndu-i ]n libertate de ac\iune pe cei care =tiu mai multe despre eforturile lui. conflictul fiind at`t de grav ]nc`t guvernul francez ia m[sura de a o ]nchide. Tocmai spre a ]nt[ri suflete=te acolo rezisten\a. chiar =i dup[ ce e dat[ sentin\a capital[. nu d[ am[nunte. a creat pentru rezisten\a rom`n[ forul spiritual al Episcopiei Europei Apusene =i a Orientului Apropiat care ]i poate =i cataliza =i coagula eforturile. iar refuzul lui este declarat pe fa\[ tocmai ca o provocare la pedeapsa suprem[ pentru a se asigura c`t mai repede c[ nu vor scoate de la el nici o informa\ie prin care s[ fie periclitat[ continuarea rezisten\ei. }i ap[r[ pe to\i =i nu spune dec`t cele stabilite ]nainte de plecare. recunosc`nd cu satisfac\ie c[ a fost cel mai mare du=man al comunismului =i asum`ndu-=i toate actele posibile ]ntru aceasta. Acesta este sensul refuzului s[u categoric =i al insisten\ei ]n executarea pedepsei: Nu e vorba numai de cavalerismul celui care ia totul asupra sa. chiar =i execu\ia ]i este am`nat[ pentru aceasta. doar. nici din str[in[tate s[ nu mai pot[ fi aflate acele persoane care ar putea continua ideea =i dup[ dispari\ia lui. +i. vreo for\[ 90 personal[ sau colectiv[. }ncolo. iar din celula sa de os`ndit. }=i asum[ totul. Dar. ]nainte ca cel r[u s[ se poat[ infiltra. sau mai ales tat[l meu. Pomene=te. Cine au fost ei ? Care dintre ]nal\ii prela\i au consim\it la aceast[ tain[ pe care le-o propunea fratele lor ]ntru hirotonire. are grij[ ca. Pomene=te nume. pomene=te institu\ii =i personalit[\i str[ine l[s`nd anchetatorilor satisfac\ia func\ion[reasc[ de a se l[uda fa\[ de =efii moscovi\i c[ au smuls secrete ale capitalismului ]n putrefac\ie. totul ]n limitele a ceea ce ne ]n\elesesem dinainte s[ spunem. prin supunerea parohiilor rom`ne=ti tocmai for\elor oculte cu care du=manul ]=i regiza provoc[rile ]n lumea liber[ =i crea agenturi comuniste printre emigran\i. Episcopul Grigorie al Hu=ilor. +i p[streaz[ secret asupra celor care l-au ajutat aici. el a pornit o idee. nu transpare nici o dat[ nimic despre vreo direc\ie. este consemnat[ cu eviden\[. am v[zut.

pe toat[ extinderea ei. inaugur`nd primele emisiuni liturgice =i de cult ortodoxe la posturile de radio care se adresau rom`nilor =i predic`nd adev[ruri pe care preo\ii din \ar[ nu =i le-ar fi putut permite. nu s-a putut s[ nu cad[ pe g`nduri =i s[ nu reac\ioneze ]n forul lor intim ]n sprijinul ideii de p[strare a fiin\ei na\ionale. asculta. printrun asemenea sacrificiu. Ca senator de drept. putem constata c[ speran\a i s-a ]ndeplinit. au dat impuls =i viabilitate ]nd`rjirii de a continua asemenea idei de afirmare na\ional[. ceea ce a garantat aceast[ salvare. a apelat la to\i cei apropia\i =i a devenit sufletul unei mi=c[ri de ap[rare a identit[\ii autocefaliei noastre. c`t[ vreme a mai avut cuv`ntul. posibilitatea misionar[ chiar =i pentru cei mul\i. con=tientizat[ atunci. Iar acesta. chiar dac[ a cerut ajutorul altor ierarhii ortodoxe. li se ]nchisese pentru totdeauna calea c[tre sim\irea rom`neasc[. prin mijloacele moderne ale mass-mediei . le treceau prin vadurile Prutului duc`ndu-le fra\ilor lor din Basarabia ai c[ror preo\i fuseser[ deporta\i. chiar dac[ p[trundeau provocatori de-ai no=tri. Bine ]n\eles la temelia acestuia st[ personalitatea puternic[ a tat[lui s[u. Acestora. toat[ popula\ia \[rii. Iar c`nd =i-a dat seama de for\a str[in[ prin care se ]ncerca deturnarea bisericilor din emigra\ie. el a luptat cu guvernarea ]mpotriva cotelor puse \[ranilor =i ]mpotriva pension[rii preo\ilor. preluase replica grav[ prin care Episcopul Grigorie f[cuse apel la sentimentele de fiu de preot ale lui Petru Groza 93 . A= ]ndr[zni s[ afirm c[ ]ns[=i oficialit[\ile vremii care au =tiut despre proces =i con\inutul s[u. angaj`ndu-=i chiar fiul ]n aceast[ misiune riscant[. Deoarece. care nu avea cum s[ limiteze drepturile spirituale ale Bisericii Na\ionale. s-o spunem 92 cinstit. ]n fond. aceast[ diaspor[. Dar ceea ce este chiar mai important dec`t cele de mai sus. Dar =i activitatea lui =i procesul lui =i lini=tea acelora care =i-au dat seama c[ nu au c[zut =i ei ]n urma acestui proces.Pentru c[ v[rul meu. Prin acei patru ani (c[ doar at`\ia au fost !) ai misionarismului s[u arhieresc. Episcopul Grigorie al c[rui rol de mentor na\ional al unor asemenea idei de rezisten\[ prin Biseric[ era bine cunoscut. din \ar[. sim\irea patriotic[ av`nd ]nt`ietate =i Biserica fiind l[sat[ s[ aib[ grij[ de nevoile diasporei ]n a=a fel ]nc`t. cel pu\in ]n sensul de a nu mai admite asemena ucazuri de supunere necondi\ionat[ fa\[ de interese strict str[ine. sau eram prezentat ca membru al familiei Leu. odat[ cu timpul. nu a cedat nici o dat[ presiunilor f[cute de ierarhia moscovit[ =i nu s-a supus acesteia. se constituie ]n crearea unui curent de opinie asem[n[tor chiar ]n interiorul \[rii. ]n \ar[ =i str[in[tate. rar om s[ nu simt[ nevoia de a m[ ]ntreba intim =i discret: <e=ti rud[ cu cel care vorbe=te despre sovrompatriarhie?> . }mi amintesc de impactul fascinant al acelor emisiuni ]n epoc[ =i de reac\ia celor care ascultau posturi str[ine. Ca dovad[ c[. El nu recuno=tea limitarea eparhiei sale la Prut consider`nd-o o form[ administrativ[ ]ntre state. chiar dac[ a avut de trecut prin multe convulsii. C`nd ]i spuneam cuiva numele meu. tot era mai bine dec`t provocatorii unor interese str[ine. Iar rezultatul este c[ dup[ aprope o jum[tate de veac. }n tiparni\a sa de la Hu=i el scotea pastorale. Realit[\ile diasporei rom`ne=ti o arat[. ]mplinit[ prin cei binecuv`nta\i de el cu certificatele care le-au dat identitate ]n fa\a autorit[\ilor din locurile unde s-au stabilit. modalitate prin care Guvernul Groza voia s[ scape de liderii spirituali pe care-i aveau satele. organiz`ndu-i pe rom`nii din diaspor[ =i-a aflat.]n slujba ideii de salvare na\ional[. chiar pozi\ia oficial[ fa\[ de ideea sus\inerii unor rela\ii de natur[ na\ional[ cu emigra\ia s-a modificat ]n ]ns[=i mijlocul guvern[rii comuniste. dac[ nu ]ntr-o ac\iune direct[. practic. dac[ au avut c`t de c`t sim\ire cre=tin[. ]nsemna la modul perfid chiar distrugerea esen\ei cre=tine =i intrarea noastr[ sub zodia anticristului. Episcopul Grigorie al Hu=ilor str[duise mereu pentru aceasta. ]ndemnuri =i c[r\i de rug[ciune pe care c[lug[rii basarabeni ad[posti\i de el dup[ refugiu. emigra\ia rom`n[ a fost decontaminat[ pentru totdeauna de pericolul sovietiz[rii care.

Gogu Constantinescu. Hora\iu Com[niciu N.Tilea. Mitropolit Visarion Puiu. totu=i. Mitropolitul Nifon Criveanu obligat =i el s[ se retrag[ din scaunul de ]nt`ist[t[tor al Olteniei =i chiar urma=ul acestuia. To\i rom`nii de pretutindeni i-au sus\inut lupta =i sunt ast[zi cunoscu\i. radio Istambul. avuseser[ leg[turi =i ]n \ar[ =i au re]nnodat conlucrarea ]n str[in[tate. radio München (ce con\inea germenii Europei Libere). c`nd Curtea s-a mutat la Palatul Elisabeta de la +osea. Grigore Gafencu. generalul Nicolae R[descu. ambii. radio Salzburg. radio Roma. dup[ cum relateaz[.Br[tianu. titlul de prelat al Bucovinei 95 . Lista este lung[ =i ]ncepe cu fra\ii ]ntru ierarhie arhiereasc[ ai Episcopului Grigorie: Patriarhul Nicodim care a tr[it p`n[ la ]nceputul lui 1948. D[rv[rescu B`rlea. rela\iile se restabilesc =i el. care cu perseveren\[ =i riscuri mari au permanentizat apoi. tocmai ca s[ verifice prin confruntarea propriilor tale declara\ii dac[ ascunzi sau nu ceva. Mihai R[utu. Dar sprijinitorii =i ]ncurajatorii episcopului Grigorie.N.cer`ndu-i ca. }n exil. ]n toat[ perioada guvern[rii comuniste apelul la emanciparea de interesele str[ine. Mitropolitul Tit Simedrea p[str`ndu-=i simbolic. dac[ a f[cut <sovrompetrol>. confesorul reginei Elena. Radu Constantinescu. La fel s-au petrecut lucrurile =i cu Familia Regal[ deoarece. intrau deschis =i pe fa\[ ]n lupta lor cruciat[. constituind focarul ini\iativei de rezisten\[ =i salvare na\ional[ prin Biseric[. cine erau =i celelelte personalit[\i ]mplicate. general Puiu Petrescu. Mircea Eliade. preo\ii Surtucanu Stegaru. s[ nu cumva s[-=i permit[ a face =i o sovrompatriarhie. din documentele existente. ]n \ar[. general Ulea. avocat Puiu Cristea. Virgil Veniamin.Constantin Papanace. apoi. V. Aceasta o spusese public unchiul meu. Dumitra=cu. avocat Nicolae Baciu. trebuie c[uta\i aici. Carol =i Mihai. Dintre cei din str[in[tate. Boldeanu. Tana=oca. Ilie G`rnea\[. mai docilul mitropolit Firmilian. Vasiliu-Cluj.V. Amiral Constantin Dumitrescu. Mitropolitul Irineu Mih[lcescu al Moldovei . =i avea s[-l coste!^ Iar fiul lui a preluat termenul =i ]ncheia fiecare predic[ de la sf`r=itul serviciului religios pe care-l prezenta duminica la BBC sau la alte posturi de radio unde-l duceau drumurile sale arhiere=ti: radio Paris. generalul Ion Gheorghe.c`t[ vreme a vie\uit ]n retragerea pe care i-o impusese Gheorghiu Dej ]nlocuindu-l cu omul s[u care l-a g[zduit la V`lcea. Go=tinaru. Pe unii dintre ace=tia ]i cuno=tea dianainte. ]n \ar[. Toate slujbele se terminau cu:<fere=te-ne Doamne de sovrompatriarhie!> Prin aceasta. Horia Sima. ]naltul prelat recunoscut de ambii ex regi. Nimeni dintre capii emigra\iei nu l-a contestat. }ntreaga emigra\ie ]n frunte cu Casa regal[ Rom`n[ ]l recunosc drept ]nt`ist[t[tor duhovnicesc al rom`nilor. comandorul Udri\chi. a devenit ]n ultima perioad[ a regalit[\ii. dar =i ]n \ara care ]n taina ei asculta aceste posturi. printre credincio=ii din mijlocul c[rora au fost trimi=i cei doi preo\i. * S[ ]ncerc[m. spre nepl[cerea ocupan\ilor. Prof. G`ld[u. radio Atena =i altele. Ernest Urd[reanu. Iar activitatea sa asidu[ la zeci de ziare =i la dou[sprezece posturi de radio ]l fac cunoscut =i ]n lume. +i putem descifra acest focar extr[g`nd numele men\ionate ]n diverse relat[ri banale sau ]n listele de prieteni =i cuno=tin\e apropiate pe care ancheta te obliga s[ \i le reaminte=ti c`t mai des =i c`nd nu te a=teptai. s[ vedem pe c`t posibil. Radu Tilea. devine chiar un foarte activ mediator al intereselor casei Regale cu diferite grupuri ale emigra\iei =i chiar cu familia tutelar[ de Hohenzollern-Sigmaringen. Ivanovici Ursache. general Platon Chirnoag[. este clar: el pomene=te ]nt`lniri =i conlucr[ri permanente cu toate numele de rezonana\[ ale exilului: Constantin Vi=oianu. ]n calitate sa de 94 paroh al Parcului Jianu. tat[ =i fiu. general Petru Laz[r.<sovromconstruc\ii> =i tot felul de sovromuri prin care ne era spoliat[ industria. Stelian Popescu. Grigore Nandri=.

arhimandritul Ambrozie Filiu\[. preotul Gh. iar Stanciu Stoian cu preotul G`ld[u. Ion Pillat. Vintilescu director-consilier al Sinodului. Gala Galaction. Ilie Gheorghi\[ directorul seminarului din Ia=i. problema identit[\ii noastre spirituale ]=i f[cea loc indiferent de sloganurile prosovietice =i. Pan Halipa. mini=trii liberali t[t[r[scani Radu Ro=cule\. episcopul armean Vasile Boldian. ]ngr[dirii drepturilor ei spirituale asupra \[rii =i neamului. dar numele prietenilor lui. Popoiu =i Bl[naru din B`rlad. Lucian Blaga. Gh. nerecunoa=terii jurisdic\iei ei canonice asupra rom`nilor din afara grani\elor. Ion Popovici =i Vasile Vasiliu protopopi de Neam\. Spiridon . avea rela\ii cu v[rul meu Vasile. a tr[it ]n ultimii ani un fel de autoclaustrare ]n re=edin\a metropolitan[ de la Sibiu unde unchiul meu ]l vizita.Al. preotul Ion Sm[rescu de la biserica Sf. dar rangul arhieresc p[str`ndu-le locul ]n Sf`ntul Sinod. puteau fi ]nt`lni\i deseori la Hu=i sau la m[n[stirile eparhiale ca oaspe\i de tain[ ai Episcopului Grigorie iar. preotul Pavel Ginaru din Rm. Pentru c[. Constantin Bobescu. +tef[nescu. preofesorii de teologie Nichifor Crainic. Mircea Vulc[nescu.erau prietenii c[rturari ai Episcopului Grigorie . Ion Ag`rbiceanu. nu =tiu de ce . Ralea. I. Dimitrie Cuclin. preo\ii Dima. Bujoiu. Ace=ti prela\i r[ma=i f[r[ eparhie. George Gregorian. L`ng[ ace=tia apar cu caracter dubitativ numele unor mini=trii ai cultelor din guvernul Groza: Stanciu Stoian =i Mihai Ralea. plus doi episcopi basarabeni ale c[ror nume nu mi-le amintesc. cred c[ s-au putut discuta unele aspecte ale problemei. Mina. preo\ii Victor Popescu =i Ionel Boboca de la biserica Radu Vod[. Ion G[l[\eanu biserica Domenii. recunoscut de ei din trecut ca lider de ini\iativ[ na\ional[. Gheorghe . ca profesori universitari apar\in[tori de cultura rom`n[. Ion Solomei =i diaconul Gh. care se afla chiar ]n preajma Patriarhiei. Dr. cu episcopul Chesarie al Tomisului. V`lcea. arhimandritul Lauren\iu Busuioc. Paulescu. ]n ciuda interdic\iei moscovite. I.Dimitrie Gusti. ca dovad[ c[ momentele pe care le evoc[m noi aici au avut =i rezonan\[ dar au avut =i f[clieri printre cei pomeni\i mai ]nainte =i printre 97 .=i episcopul Partenie Ciopron mutat din Alba Iulia unde nu mai putea func\iona o episcopie a armatei. chiar dac[ el refuz[ categoric s[-i implice cu ceva. Br[tescu-Voine=ti. preotul dumitru Ve=temeanu director ]n ministerul Cultelor. Pantiru de la biserica Sf. uneori ]n preajma sinoadelor. Episcopul Grigorie a devenit pionul principal al curentului care se opunea modific[rii statutului Bisericii. Tot asemenea oaspe\i de care ]mi amintesc .desigur ]n perioadele c`nd nu erau aresta\i vreunii .Pite=ti. locotenent ]n sacunul de la Curtea de Arge= dup[ plecarea unchiului meu la Hu=i =i episcopul Nicolae al Oradiei scos abuziv din scaun. episcopul Valerie Moglan al Clujului. cunoscut fiind din Hu=i. P[storel =i Ionel Teodoreanu.D. fost vicar =i ieromonahii Partenie.Ia=i. Ion Constantin S`rbu din Parcul C[l[ra=i. George V`ntu. }nchei aceast[ list[ cu Mitropolitul Nicolae B[lan al Ardealului care. preotul Ion Raven\a. Congener al lor r[mas ]n func\ie. episcopul Policarp Moru=ca al Maramure=ului. sunt smulse meticulos de anchetator: vin ]nt`i prela\ii din genera\ia sa. Emil G`rleanu. pe care l-am pomenit la ]ntrevederea de la Medgidia. P`n[ aici am reconstituit din memorie =i din men\ion[ri f[r[ 96 leg[tur[ cu anchetatul. avocatul Ion Leu din Medgidia. Ion S`n Giorgiu. Dar =i cu ei. Silvan =i diaconul Drago= Alexandrescu de la Hu=i. totu=i. Cezar Petrescu. care i-au fost colegi de seminar ori de teologie: Mitropolitul Vasile L[z[rescu al Banatului. se ]nt`lneau la casa din Bucure=ti a v[rului meu Vasile. arhiereul +arpe. Ace=tia erau cei care fuseser[ deja izola\i de administra\ia bisericeasc[ lu`nduli-se eparhiile. preotul Ion M[rculescu din Cuza Vod[. Ion Hagiu de la biserica Cu\itul de Argint. =i preotul Dumitru Chiril[. Constantin Pistol de la biserica Icoanei. episcopul Antim Nica al Dun[rii de Jos. preotul Constantin Nonea directorul-consilier al Mitropoliei Moldovei. preotul Teodor Voineagu =i tat[l meu. Constantin Silvestri. ]ncheindu-=i apoi via\a p[m`nteasc[ ]ntro m`n[stire de domiciliu obligatoriu. Nicolae Lungu. Ion Marin Sadoveanu. Gheorghiu de la biserica Uspenia din Boto=ani.

flac[ra rezisten\ei nu trebuia l[sat[ s[ se sting[. I se smulge ]n primul r`nd scaunul de arhip[stor ad[ug`nduse ]n Decretul c[ruia i se opusese men\iunea desfiin\[rii 99 . Cine sunt ]ns[ ei este mai greu de aflat de vreme ce anchetatul refuz[ categoric s[ spun[ vreo vorb[ ]n leg[tur[ cu aceasta. Iar asta. precum Apostolul zice despre p[g`nii cei f[r[ lege. clar. se ]ncearc[ =i se reu=e=ete ]n mod criminal anihilarea lui ca lider de opozi\ie ]n Sf`ntul Sinod =i ]n ]ntreaga lume bisericeasc[. cum spunea un ]nalt ierarh. anul hirotonisirii ]n arhiereu a lui Vasile . c`rja episcopal[ trece de la o genera\ie la alta: Anul 1949. da. ca entitate colectiv[ de oameni ai unei ]nalte con=tiin\e ei sunt. iar ceea ce era considerat act de tr[dare conduc`nd la martiriul Episcopului Grigorie Leu =i a fiului s[u Vasile Victor Leu. deci. salv`nd =i continuitatea ideii.XXV-1973. categoric lucru. ajungem la acel mod dramatic ]n care . afl`ndu-=i slujitori care au dus destinul rom`nesc mai departe. dar le-a adus =i dezavantajul de a nu putea fi cunoscu\i ast[zi.Victor Leu. Se schimba. ]ns[.cu toate c[ am promis a nu face literatur[. Ca animator al lor. vreau s[ spun. dac[ uit[m crimele ce le-au generat. Dar sim\[mintele cu adev[rat patriotice r`nduite atuncea ]n tain[ de c`\iva b[rba\i de con=tiin\[ 98 care s-au sim\it datori a ac\iona au dat t[rie =i rezisten\[ Bisericii ]n ]ndatorirea ei fa\[ de neam =i au condus la posibilitatea de re]nnodare a celor mai sfinte tradi\ii chiar sub ap[sarea vechii or`nduiri. Cunoscu\i nominal. r[m`ne cunoscut Episcopul Grigorie care. ]n revista <Studii Teologice> nr. ca f[clier al lor. Etichetele barbar-semidocte care abund[ ]n aceste documente confund`nd ]n mod r[uvoitor misionarismul cre=tin de valoare na\ional[ cu <tr[darea de patrie =i uneltire ]mpotriva statului sovietic> (]ns[=i apropierea acestor doua ]nvinuiri calific[ cu eviden\[ <patriotismul> acuzatorilor) =i confund`nd ]nalta solidaritate cre=tin[ a Consiliului Interna\ional Ecumenic pe care omenirea modern[ tocmai pentru asemenea principii evanghelice a sim\it nevoia s[-l ]nfiin\eze. este =i anul ]n care ura atee se r[zbun[ ]n \ar[ anihil`nd =i scaunul episcopal al Hu=ilor =i pe ]naltul slujitor care st[ ]n el =i distrug`nd apoi ]ntreaga eparhie spre a nu mai putea r[m`ne nici o urm[. chiar dac[ ne aflam tot sub guvernare comunist[. cu <momeala unei agenturi capitaliste>. este faptul c[. Prin actul s[u el i-a salvat =i de la pedeaps[. douazeci de ani mai t`rziu. deoarece.al\ii care le-au urmat. ca ]n vremurile c`nd barbarii arau pe locurile arselor cet[\i. cu orice chip. adic[ preg[tirea terenului de a se aduce la sate prop[v[duitori tineri forma\i pentru colectivizare. studiul <Principiul Sinodalit[\ii ]n via\a Bisericii Ortodoxe Rom`ne> al academicianului disp[rut Nestor. printre alte dureroase ]ngr[diri ateiste prevedea scoaterea la pensie a preo\ilor de peste 55 de ani. Pentru c[. =i chiar de salvare na\ional[ ]n acel moment c`nd. a avut de pl[tit cu via\a p[m`nteasc[ pentru aceast[ notorietate public[. s-a dovedit act de ]nalt[ demnitate =i de moral[ cer=tin[. c`nd regimul era ]nc[ puternic. ca dovad[ c[ s[m`n\a a ]ncol\it la noua genera\ie de prela\i. n-am cum s[ nu-l subliniez . s-au spulberat r[m`n`nd doar aspectele lor rizibile. Mitropolitul Olteniei putea vorbi despre <temeluirea credin\ei ortodoxe ]n inimile tuturor credincio=ilor Bisericii> =i despre <reorganizarea sau organizarea sub jurisdic\ia Patriarhiei Rom`ne a unor comunit[\i ortodoxe rom`ne de peste hotare> afirm`nd nestingherit faptul c[ <Sf`ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom`ne a ]ncredin\at c`rja episcopal[ p[rintelui spiritual al rom`nilor ortodoc=i din America> =i <a primit sub jurisdic\ia Patriarhiei Rom`ne pe Prea Sfin\itul Teofil Ionescu de la Paris>.prin crim[ p[g`n[. unii dintre cei cita\i mai ]nainte. ceva chiar ]n oficialitatea acelui regim. Opun`ndu-se cu vehemen\[ Regulamentului de func\ionare impus de comuni=ti prin acel <Decret privind aprobarea statutului pentru organizarea =i func\ionarea Bisericii ortodoxe rom`ne din 23 februarie 1949> care. Ea a avut ecou chiar la genera\ia urm[tore.

de la r[s[rit =i de la apus. chiar dac[ tehnica s-a modificat de la otrav[ la iradiere. Petru Groza. cu toate c[. cu acela=i cinism. el a protestat la ace=tia. dup[ cum relateaz[ to\i sinodalii. e posibil s[ se fi folosit acest termen doar pentru c[ ]n 1949 101 . (I. ca avocat a fost mereu cu el la Hu=i =i Bucure=ti spre a fi consilier ]n toate formul[rile juridice.1975 p. }n cazul lui Gheorghiu Dej a fost un puternic bombardament cu radia\ii la o =edin\[ a Pactului de la Var=ovia. dar l[sa\i Episcopia>. c[ruia Episcopul i se opusese =i ]n 1947 cer`nd public guvernului s[ nu ia cote de cereale de la \[ranii pe care politica comunist[ ]ncerca s[-i aduc[ la sap[ de lemn =i proclam`nd ca un p[cat pedepsit de Biseric[ faptul c[ satele Moldovei care sufereau de pe urma marii secete s[ mai fie supuse =i la cote . care prin fiul s[u se puteau ]ntinde =i ]n str[in[tate. cu argumente care se adresau =i lumii interna\ionale.]n <Mitropolia Olteniei> XXVII . pe ziua de 25 februarie Episcopul Grigorie Leu a fost invitat la guvern pentru o discu\ie pe marginea a ceea ce solicitau demersurile sale. pentru m[suri de docilizare. dac[ nu ar fi fost vorba de vreun cinic scenariu premeditat ]n manier[ kaghebist[. se presupune c[ ceea ce s-a folosit la ]nt`lnirea protocolar[ cu primul ministru a fost otr[virea.Petru Groza. pe ziua de 24 februarie s-a primit ultimul protest din partea Episcopiei Hu=ilor. urm`nd protestelor =i apelurilor publice lansate prin Sinodul din care. pe care serviciile secrete moscovite l-au practicat de la Maxim Gorki p`n[ la Gheorghiu Dej. }n cazul lui Gorki a fost clar otrav[ pus[ ]n zugr[veala camerei lui din care tot a inhalat p`n[ a ajuns la funeralii na\ionale. El trebuia desfiin\at. iar Sf`nta Episcopie a Hu=ilor fiind ]nt[rit[ ]n ]ntinderea scaunului ei (cf. tocmai acest scaun episcopal ]i st[tea ]n coast[ lui Stalin =i planurilor lui de desna\ionalizare. 821-851 . r[mas mai singur Episcopul Grigorie a f[cut totu=i mari demersuri =i nu a cedat o clip[ ]n eforturile de a ]mpiedica promulgarea acelor prevederi ]nrobitoare din Decret. Atunci pesemne. deci. de teama unor proteste mai mari. aceea ]n care MAN-ul prezidat din p[cate de Parhon =i Sadoveanu. Casa ]nc[ neconfiscat[ a lui Vasile de la Bucure=ti a devenit sediu pentru cei care mai ]ndr[zneau s[ se ]ntruneasc[. fuseser[ sco=i unii dintre ierarhii pomeni\i mai ]nainte. acest prim ministru al comuni=tilor provenit dintr-o familie preo\easc[. anul fiind 1949 =i durata de trei zile p`n[ la efect fiind semnificativ[ =i altor cazuri.<programe simultane pentru ]nfiin\area Patriarhatului de la Bucure=ti . Episcopul Grigorie. =ters de pe suprafa\a \[rii iar.S. Nestor Vornicescu . tocmai acest <scaun ]nt[rit ]n ]ntinderea sa> asupra teritoriilor unde vie\uiesc rom`ni ortodoc=i.catedrala din Hu=i fiind ctitorit[ ca Biseric[ Domneasc[ de +tefan cel Mare. Nicolae Iorga) de Alexandru L[pu=neanu pentru a p[stori |ara de Jos a Moldovei =i |ara de Jos a Basarabiei>. ca personalitate bine cunoscut[ pe plan na\ional =i ]n lumea cre=tin[. }n perioada aceea de la ]nceputul anului 1949. trebuia =i el anihilat. cum ]nt`ist[t[torul s[u. }n cazul de fa\[. la Patriarh =i la Primul Ministru sfid`nd acuzele c[ are fiul plecat ]n str[in[tate =i propun`nd ultima solu\ie:<}ndep[rta\i-m[ pe mine. Pe ziua de 23 februarie a fost promulgat Decretul. p[str`ndu-=i drepturile spirituale perene indiferent de trec[toarele schimb[ri administrative pe care ]ntotdeauna n[v[litorii le-au adus ]n aceste p[r\i ale teritoriului rom`nesc. avea ]nc[ destul[ autoritate ca s[ se opun[. s-a hot[r`t =i anihilarea sa fizic[.dificilei Episcopii a Hu=ilor prin care el ]=i pretindea jurisdic\ia istoric[ a p[storirii =i ]n st`nga Prutului . a votat Decretul. Aici s-a aplicat acela=i tratament de asasinare a adversarilor ce nu pot fi adu=i ]n fa\a plutonului de execu\ie.P. Ei bine. a acceptat sau a fost obligat s[ fie complice la crim[. =i indirect prin Episcopiile Hu=ilor =i R[d[u\ilor>.lucru evident =i chiar consemnat ]n literatura de mai t`rziu:<^drept m[ritorii cre=tini din Basarabia apar\in`nd biserice=te de Mitropolia Moldovei de la Ia=i direct. Iar ]n ultima s[pt[m`n[ a lui 100 februarie. colaboratorii =i membrii familiei: Tat[l meu.

Conform ceasornicului metodei necru\[toare prin care fusese executat de puterea ateist[. ]mpreun[ cu ea. C[lug[rul fusese frate t`n[r.medicul director al spitalului din Hu=i doctorul G[itulescu care. ea ]i trimitea acum probe de laborator . p`n[ la am[nuntele ve=mintelor =i a slujbei sale de trecere ]ntru Domnul. cele care i-au apar\inut urm`nd a fi transmise fiului s[u. oblig`ndu-se la luciditate ]n momentele c`nd durerea nu-l dobora prea tare =i r`nduindu-=i toate cele ale marii plec[ri ]n ordine des[v`r=it[ de la lega\iile testamentare materiale =i mai ales morale. Episcopului Grigorie nu numai c[ i s-a f[cut r[u. Iar. ca un simbol de continuitate a celor noua genera\ii de slujitori ai ortodoxiei na\ionale care se ]ncununau ]n familia noastr[ prin rangul ierarhic care-l transmitea acum. a doua zi. i-a spus mamei mele c[ vrea s[ o aib[ pe ea la c[p[t`i ca neam. Era adresat[ colegului ei . c`nd ea a ajuns. s[ vin[ de urgen\[. Tat[l meu era legat cu ]ndeplinirea acestei voin\e ultime =i ]mi amintesc cum a str[duit p`n[ la sf`r=itul vie\ii sale. }n leg[tur[ cu aceasta }nalt Pra Sfin\itul Antonie ]nt`ist[t[torul Transilvaniei relateaz[ ]ntr-o scrisoare pe care o includ printre aceste documente. Episcopul Grigorie a ]nchis ochii ]n zorii primei zile de martie 1949 ]n mijlocul rudelor =i a tuturor slujitorilor episcopiei.evident pentru confirmarea b[nuielilor de diagnostic pe care . ]ntr-o m`n[stire. Avea aceast[ 102 grij[ a continu[rii luptei spun to\i cei care au fost l`ng[ el ]n ultimele clipe din acea zi de ]nt`i martie. m[n[stireasc[). ]n sta\ia Crasna a cerut =efului de gar[ s[ telegrafieze mamei mele care era medic. s[ fie unele noi =i lipsite de valoare material[. p`n[ la venirea ei =i apoi. nu i-a cerut s[-l trateze ci doar s[-i spun[ cum evolueaz[ sistemul de ucidere la care fusese supus =i c`t mai avea de tr[it. cu \es[tur[ alb[ aspr[. Fapt este c[. ca s[-l \in[ lucid p`n[ ]n ultima clip[ pentru a se putea despov[ra de toate problemele familiei =i ale bisericii. * Date mai ample =i documente despre via\a. }ntruc`t ]n ultimile ore r[m[sese doar mama. ]l ]ngrijise pe Episcop. subliniindu-le mereu speran\a c[ omenirea cre=tin[ nu ne va l[sa pentru mult[ vreme ]n m`inile anticristului =i c[ sacrificiul s[u nu trebuie pl`ns ci doar urmat. desigur c[ le discutaser[ 103 . Din trenul care-l aducea de la protocolul cinic al execu\iei sale. opera =i trecerea lumeasc[ a Episcopului Grigorie se pot g[si ]n cartea recent editat[ la Episcopia Hu=ilor: <Omul =i fapta: Episcop Grigorie Leu> de preot-doctor Nicolae Hurjui. dar a =tiut clar c[ va muri. lu`nd trenul spre Hu=i dup[ ultima sa ]nt`lnire oficial[. a ]nt`lnit un c[lug[r tuns ]ntru monahism cu numele de Gamaliel. ungerii =i ]mbr[c[rii vl[dice=ti. vorbindu-le =i ]mb[rb[t`ndu-i el pe d`n=ii. lucru pe care l-a eviden\iat tot timpul cu senin[tate cre=tin[ vreme de trei zile. chiar ]nfrunt`nd unele disensiuni din familie pentru aceasta. c[m[ra= la palatul episcopal din Hu=i -palat ridicat drept curte domneasc[ de +tefan cel Mare. El s-a aflat printre cei care. dup[ ]nchiderea ochilor. pomenesc o scrisoare-adres[ pe care mama mea a scris-o cu m`n[ tremur`nd[ =i caligrafie precipitat[ ]n ]nc[perea al[turat[ celor unde se ]mplinea ritualul sp[l[rii. profesional. i-au ]ndeplinit ]ntregul serviciu religios al ]mbr[c[rii Vl[dic[i Grigorie ]n hainele arhiere=ti cu care trecea ]n via\a ve=nic[ =i a p[strat cu sine c[ma=a ultimelor lui suferin\e lume=ti. faptul cum t`rziu. Dac[ va c[dea aceast[ carte ]n m`inile lui sau ale altora care de\in ast[zi c[ma=a ]i rog s[ o a=eze undeva cu aceste r`nduri de mai sus ca o inscrip\ie pentru muzeul neamului. Cerea ]n mod expres ca ]nsemnele arhiere=ti cu care ritualul prevedea ]nmorm`ntarea. }n leg[tur[ cu documentele pe care le includ la acest capitol. care p[stra cu sfin\enie o c[ma=[ veche (pesemne precum acelea pe care le =tiu prea bine din copil[ria mea.]nc[ nu devenise notoriu procedeul de iradiere secret[. p[r[sind aceast[ lume cu ele clarificate. Con=tient de termenul scurt.

]nseamn[ c[ directorul spitalului i-a fost mamei confidentul c[ruia ]i ]ncredin\a acum =i probele de laborator. oficialii guvernamentali au 104 permis venirea reprezentan\ilor Bisericii. pivniceri. episcopul Antim Nica de la Gala\i. a fost oficiat de prietenul =i. sculptori ]n lemn. doar unul singur: . episcopul Tomisului (care nu s-a sfiit s[ vin[ cu toate c[. Ion C. faptul c[ Vl[dica (acesta era apelativul pe care-l foloseam ]n familie f[r[ a ad[uga numele. dar =i tipografi. deci aceasta nu poate avea loc. fusese sf[tuit s[ plece. tocmai pentru a nu parafa o asemenea confirmare. Abia dup[ acest accept. Acest serviciu religios ]n care rezona durerea situa\iei grele a ]ntregii Biserici. confidentul s[u Chesarie P[unescu. au venit imediat de la Bucure=ti pentru organizarea funeraliilor. el fiind ierarhul. buc[tari conform nevoilor domeniului.]mpreun[. mai degrab[. 454. Leu. p`n[ la zvonul c[ s-ar fi sinucis =i c[ din acest motiv. Ei l-au convocat pe tata =i pe fra\ii s[i =i le-au cerut s[ nu strice ceremonia oficial[ pe care guvernul avusese bun[voin\a s[ o stabileasc[ prin demersul de la procuratur[ care o putea ]nt`rzia.a fost trimis cu probele =i scrisoarea respectiv[ la spital. Ca s[ nu mai vorbim de etichete ca <agent imperialist>. Promi\`ndu-li-se chiar sprijinul ulterior. avocat din Medgidia. pesemne. Procedeul a fost delicat =i perfid: Un personaj important de la guvern =i un reprezentatnt al Ministerului Cultelor (tata ]=i aminte=te c[ pe unul dintre ace=tia ]l chema F`r=erotu). a fost condamnat la 105 . Argumentul era c[ nici Biserica nu permite autopsierea trupului unui prelat. dar oficializat ca un avertisment. C[lug[rul Partenie care ]ndeplinea slujba de =ofer (]n or`nduirea palatului episcopal erau o serie de monahi cu profesii precise: mecanici. cum =tim. deoarece el era. compozitori =i chiar ni=te mari c`nt[re\i refugia\i de la Opera din Chi=in[u. singurii care nu au avut team[ s[ se al[ture marelui sobor al preo\ilor =i monahilor din eparhia proasp[t condamnat[ la desfiin\are pentru pl[cerea ocupantului. <tr[d[tor al regimului> =i <du=man al colectiviz[rii> a c[ror semnifica\ie este. pictori. pentru c[ un lucru asem[n[tor s-a petrecut =i cu o sesizare pe care tat[l meu ]n calitate de avocat =i ]mpreun[ cu fra\ii =i cumna\ii s[i. ei cereau o anchet[ ]n cazul motivelor suspecte ale mor\ii Episcopului.=i lui i s-a atras aten\ia ca =i episcopului Antim de la Buz[u care a fost ]ntors din drum). vieri. iar cercet[rile asupra altor probe se pot efectua =i dup[ ]nmorm`ntare. Tat[l meu. au vrut s[ o depun[ la procuratura jude\ului care ulterior s-a desfiin\at. dar vrea s[ cunoasc[ din diagnosticul de care ]nsu=i era sigur evolu\ia urm[toarelor ore. arhimandritul Teoctist Ar[pa=u . at`t tat[l meu c`t =i unchii mei. c`nd toat[ lumea ]l v[zuse p`n[ atunci ]n plin[ for\[ =i s[n[tate la cei doar 68 de ani ]nc[ ne]mplini\i. }mi permit aceast[ b[nuial[. ele au fost lini=tite c`t se poate de simplu: au fost aresta\i sub diverse pretexte sau chair fapte incriminabile pe atunci. }n sesizarea al c[rui text ]l public de asemenea. b[tu\i bine =i trimi=i ]n lag[re ]n a=a fel ]nc`t preocuparea de a se salva pe ei ]n=i=i s[ nu le mai dea vreme pentru demersuri ]ntru aflarea adev[rului mor\ii Episcopului. episcopia trebuia desfiin\at[. Astfel a avut loc slujba de desp[r\ire a prelatului de enoria=ii care se adunaser[ nu ca la plecarea unui muritor ci cu drama vremurilor =i mai triste pe care le prefa\a acest eveniment zguduitor oficializat de prezen\ele =i cuv`nt[rile reprezentan\ilor guvernamentali. de fapt. opinia public[ a fost otr[vit[ cu informa\ii false de la cea naiv[ c[ era b[tr`n =i bolnav.actualul Prea Fericit Patriarh. pentru noi. cu totul alta dec`t cea din limbajul pomenit. Dup[ epuizarea unui asemenea act oficial. Mai ales c[ mama mea mi-a confirmat clar ca medic. dar s-a ]ntors cu ele ]napoi: medicul plecase brusc din ora= sau. C`t despre insisten\ele ]n materie de justi\ie ale familiei. pe atunci vicar al Mitropoliei Moldovei =i cunoscutul preot c[rturar Constantin Nonea din Ia=i. rudele au acceptat.Vl[dica) i-a spus c[ se =tie de nevindecat. pe care unchiul meu ]i aduna conform preocup[rilor sale culturale) . cu dosarul aflat ast[zi ]n Arhiva de Fond Penal cu nr.

Unchiul meu. Bl[naru. ]n slujba ideii lui de unitate rom`neasc[ prin ortodoxie. fost ofi\er de ro=iori. iar reac\ia a fost prompt[. }n schimb sanatoriul. Ea a fost l[sat[ ]n pace locuind ]n alt sat =i numindu-se.cinci ani deten\ie administrativ[ . La Hu=i. El nu =i-ar fi permis s[ se apropie de catafalc . mai ]nt`i.205 tot din Arhiva de Fond Penal. a fost =i el vreme de vreo patru ani urm[rit ca <chiabur> =i \inut prin lag[re. Aceast[ metod[ a condamn[rii administrative fiind culmea abuzului totalitar f[r[ nici o leg[tur[ cu justi\ia ]ntruc`t securi=tii care te anchetau ]\i hot[rau =i pedeapsa f[r[ a mai cere avizul cuiva. ceea ce ]nsemna Vl[dica Grigorie. fratele ei. din primele zile. ceea ce ]nseamn[ c[ vestea a ajuns foarte repede. at`t con=tiin\ele din \ar[ c`t =i cele din str[in[tate s-au unit pentru prima dat[ chiar deasupra proasp[tului morm`nt. prima veste din str[in[tate a venit pe adresa ei. dintre cei c[rora nu li s-a permis sau care nu =iau permis s[ ia parte la funeralii mi-au declarat ]n decursul vremii c[ ei. iar ]nceputul emisiunilor sale la BBC ]n sptembrie 1949. dup[ c[s[torie. Singura iertat[ de batjocura securit[\ii prin v`rsta ei. ceea ce ]nsemna Consiliul Mondial Ecumenic. deoarece locuia ]n comuna natal[ |u\cani . ]n slujbele de tain[. ancheta de la Moscova o conducea un maior Panov care vorbea fluent fran\uze=te =i se ajuta cu unii ofi\eri cu accent basarabean: V[rul meu le spune acestora c[ semneaz[ orice declara\ie =i recunoa=te orice vin[ ]mpotriva Uniunii Sovietice deoarece este du=manul declarat al acesteia =i vrea s[ aib[ c`t mai repede soarta tat[lui s[u. conform dosarului 104. Astfel. l-au pomenit ]n slujbele lor printre martirii Bisericii. a fost condamnat 12 ani la temni\[ grea =i a z[cut ]n ]nchisoarea din Gala\i =ase ani =i jum[tate. Dac[ ne g`ndim la similitudinea dintre aceast[ situa\ie =i filmul execu\iei lui Antonescu pe care l-a cerut Stalin drept confirmare. Iar. prin martiriul Episcopului Grigorie =i martiriul la care avea s[ se supun[ =i el. numele acestora a fost salvat de la dezv[luire. fiind capul unei numeroase genera\ii ]n care Episcopul Grigorie era al doilea. a=a explic`ndu-se marea diferen\[ de v`rst[ ]ntre mine =i v[rul meu. }nseamn[ aceasta c[.chiar ]n acel martie 1949 prin =tirea difuzat[ de BBC-Londra =i agen\ia de pres[ <Cortina de Fier> din Paris. iar unchiul meu +erban Onose.Covurlui =i avea ]n jurul s[u opinia ]ntregului sat. Noua nu ne r[m`ne dec`t s[-i c[ut[m pe cei din conclavul sprijinitor printre cei din listele anterioare. ]n ]nchisorile unde se aflau fo=tii lui c[lug[ri aresta\i. Mul\i ierarhi. pe care o de\in printre documente: Aceast[ fotografie i-a fost adus[ mul\i ani mai t`rziu tat[lui meu de c[tre un b[tr`n evreu care fusese fotograf la Hu=i. dar l-au adus acolo <organele> care i-au cerut s[ developeze repede =i s[ le dea fotografia care trebuia trimis[ de urgen\[ undeva. conform relat[rii lui. Dar. dat afar[ din func\ia de revizor =colar. nu mai era ]n via\[.i-a m[rturisit. Foarte posibil ca aceast[ fotografie s[-i fi fost ar[tat[ fiului s[u ]n primele interogatorii de dup[ r[pire. fiul acestuia. ]i acorda ajutorul cerut de conclavul celor ce-l sprijineau de aici. un am[nunt de substan\[ ]n leg[tur[ cu 106 fotografia Episcopului Grigorie pe catafalc. a fost sora lor cea mai mare pe care o numeam cu to\ii Mama Zoi\a =i dep[=ea 70 de ani.neexist`nd probe pentru o condamnare penal[ =i fiind de\inut doi ani ]n lag[rele Peninsula =i Capul Midia. Dar spre durerea expeditorului. ]nseamn[ c[ exista o practic[ curent[ a Moscovei de a se pune la dosarul adversarilor =i documentul final. c`nd. iar ]n bisericile din str[in[tate. tot din primele zile s-au ridicat slujbe pentru martiriul s[u. lucru nepermis ]n nici un sistem judiciar din lume. a=a cum am spus mai ]nainte. spre bucuria noastr[. la m`n[stirea Cernica 107 . Constantin Nil Leu. iar tat[l meu al optulea. adic[ ]nainte ca v[rul meu s[ fi intrat ]n leg[tur[ cu emigra\ia rom`n[ din Fran\a =i Angliaprima lui prezen\[ oficial[ la Londra fiind datat[ dup[ Sfintele Pa=ti ale anului 1949. Era o carte po=tal[ ilustrat[ care nu atr[gea aten\ia =i con\inea un text banal care numai nou[ ne spunea ceva recunosc`nd scrisul v[rului meu:<Salut[ri dumneavoastr[ =i fratelui dumneavoastr[ din sanatoriul unde acum m[ simt ajutat s[ pornesc tratamentul>.

=i mi-a ]ncredin\at un text de epitaf pentru piatra de morm`nt a Vl[dic[i spun`ndumi c[ str[in[tatea =tie tot =i se fac slujbe. apare la 1650 =i la 1659.<nepo\ii Leului> care-=i ]mpart ]ntre d`n=ii satele sunt pomeni\i de un uric de la 26 iunie 7054 (1546). pop[ de tab[r[ al lui +tefan cel Mare. iar din 1907 ]l g[sim la Bucure=ti ca preot Spiritual al Seminarului Central unde ]ncepe s[ publice lucr[ri privind problemele sociale ale Bisericii precum <M[surile administrative =i obiceiurile tradi\ionale>. +i tot ]n leg[tur[ cu Vod[ Cuza ]l g[sim pe Ion Leu-sin Postelnicu la Dobrov[\ pentru secularizarea averii m[n[stire=ti. de dup[ Mihai Blagocinul: Gorie Leu (Leoag) c`nd postelnic =i c`nd vornic de poart[ =i =[trar. <Preg[tirea de ast[zi a clerului>. c[tre prezidentul judec[toriei Covurlui care nu este altul dec`t Alexandru Ioan Cuza.fii lui Leu. ]n 1458. la 1402 =i ]n 30 iunie 1392. ca =i la Arge= =i la Sf`ntul Spiridon al Ia=ilor unde fusese egumen. glasurile celor care l-au cunoscut =i l-au urmat au f[cut slujbe pentru pomenirea =i m[rirea martiriului s[u. cu binecuv`ntarea mitropolitului Partenie pleac[ la Kiev s[ studieze teologia. Ion Leu sin ot Postelnicu fiind dasc[l al =colii =i bisericii din comuna |u\cani face un ]nscris privind ni=te brani=ti ale locuitorilor de pe valea Horincei ]n leg[tur[ =i cu propriile lui mo=teniri de la <r[sbunicul nostru de demult Mihail Blagocinu>. Numele de Leu conjugat cu Postelnicu apare =i la genera\ii mai noi. Ceea ce ]nseamn[ c[ suntem ]n anii 1849-1850. preo\ii =i c[lug[rii tineri cuno=teau cu to\ii sensurile =i idealul cre=tin al martiriului s[u. viitorul episcopmartir face =coala primar[ cu neamurile sale care erau dasc[li. p`n[ la str[bunicul blagocin Mihail Leu. se afl[ la Cameni\a ]n bejenie cu Petru Aron. Valorile cre=tine =i na\ionale prop[v[duite de Episcopul Grigorie Leu ]=i f[cea loc chiar sub obrocul dictaturii ateiste. ]n <anul de la facere 6929>. 24 februarie 1437. <Sistemul sanitar =i organizarea bisericeasc[>.ale c[rei chilii ]i adunau pe arhiereii sco=i din func\ie ]nainte sau o dat[ cu el. 23 mai 1436. la 10 februarie. care-l apropie =i-l leag[ c[rtur[re=te de Dimitrie Gusti. cu sprijinul viitorului patriarh. +tefan cel Mare d[ un uric la 24 noiembri 1492 lui Ivancu =i Vascu . ca =i via\a sa cu adev[rat exemplar[: S-a n[scut la 2 mai 1881 ]n familia preotului Sachelar Constantin Leu. Al\i ascenden\i ai familiei . }n timpul lui Grigorie Ghica =i al lui Constantin Mihai Racovi\[. iar ]n divanele lui Alexandru cel Bun =i Ilia=. hrisoavele ]i pomenesc pe postelnicii Leu la 20 iunie 1438. ceea ce ]l va duce mai t`rziu la proiectul unui curs la grani\a dintre doua discipline. jude\ul Covurlui. este uns preot =i p[store=te parohia Oancea unde este =i director de =coal[. Chiar dac[ nu se pomenea asasinatul.ierodiaconul Teodosie Brani=te. la ]ncheierea p[cii transform[ un spital militar ]n ]nalt[ =coal[ teologic[ =i. adic[ 1421.scris Vasco Leu dup[ grafia polonez[. Se ]ntoarce la Cancelaria Episcopiei de Gala\i. Botezat cu numele Gheorghe de c[tre tat[l s[u. preo\i pentru numeroasele parohii care 109 . Avea ]n linie direct[ numai ascenden\i preo\i =i dasc[li de \ar[. proasp[t ]ntors din r[zboiul de la 1877 =i uns parohul bisericii cu hramul Sf`ntul Ilie din comuna |u\cani. episcopul Chesarie al Tomisului m-a chemat la el c`nd episcopia desfiin\at[ i se muta la Gala\i . R[zboiul mondial ]l aduce confesor militar =i protopop organizator al serviciilor religioase ale armatei iar. alte documente sunt din vremea lui Alexandru L[pu=neanu =i a domniilor fanariote.deci tot ]n 1949 . sub 108 binecuv`ntarea mitropolitului Nichifor. apare ]n leg[tur[ cu ]nscrisurile m`n[stirii Adam un Grigore Postelnicu Leu. cu piatra de morm`nt datat[ 1507. ajunge la seminarul de la Roman =i termin[ cursul superior al seminarului din Ia=i de unde. episcopul de Caransebe= Elie Miron Cristea =i al Mitropolitului Pimen Georgescu preg[te=te dintre fo=tii rezervi=ti cu care s-a ajutat ]n confesionatele armatei. lucru insolit pe atunci: <sociologia teologic[>. la 15 aprilie =i 16 februarie 1428. iar sub Grigore Ghica. este luat la m[n[stirea Neam\ de c[tre un neam al nostru care era stare\ . acest Vascu . 3 iunie =i 1 septembrie 1429.

N. dar teologii r[ma=i de pe urma lui confundau riturile. TzigaraSamurca=. Preg[te=te aici promo\iile care aveau s[ asigure imediat spiritualitatea na\ional[ pe ]ntreg teritoriul Rom`niei Mari. Br[tescu . Nichifor Crainic. prin ]ntinderea pe cruce nu numai a m`inilor sale. uns vicar al Mitropoliei Moldovei cu numele de Grigorie LeuBoto=[neanul =i devenea membru al Sf`ntului Sinod. I. George Top`rceanu. un R[dulescuMotru. aceast[ dorin\[ avea s[-=i demonstreze retorica premoni\iei cu un sfert de veac mai t`rziu.Arhiereul Grigorie Leu: <Cu ce n[dejdi intr[ un nou arhiereu ]n Sf`ntul Sinod> . chiar la c`rmele Mitropoliei. George Murnu. Vasile P`rvan. str[danii culmin`nd cu ]nfiin\area Mitropoliei Basarabiei. Const. La acel ceas. Este meritul arhiereului Grigorie Leu c[ a f[cut-o. Scarlat Stru\eanu. Marea Unire.]l rea=eaz[ =i la preocup[rile sale c[rtur[re=ti. Basarabia de Jos am pierdut-o =i opera trebuie luat[ de la cap[t.Torou\iu. cu resemnare la auzirea vorbelor de ocar[ =i chiar la primirea de lovituri =i scuip[ri pentru ]nv[\[tura evangheliei?^ C[ci de o ]ncoronare cu spini =i de ]ntinsul m`inilor pe cruce^ e prea greu s[ mai vorbim noi. George Lesnea.Voine=ti. I. l-au f[cut pe Atanasie s[-i aib[ sufragani doar pe ru=ii albi =i s[ mearg[ dup[ ei ]n occident. Lapedatu. S-a mutat apoi ]n Basarabia. de teologii de la Chi=in[u la a c[ror facultate a str[duit =i de cei mai importan\i politicieni . muritorii de ast[zi!^> (Revista<Biserica Ortodox[ Rom`n[> nr. cu nevoile de preo\i pe care el a trebuit s[-i formeze.discurs de recep\ie la 4 februarie 1925). sunt =i cei mai rodnici pentru opera sa preferat[. Ion Ag`rbiceanu. l-au \inut str`ns de munca misionar[. Geoge Voievidca. T[sl[oanu.de la Duca. prin ]ncoronarea cu spini a martiriului lor de episcopi crucia\i. Ierarhii care \ineau de fosta Patriarhie \arist[ aveau ]nclina\iile lor care. un Gusti. ca vicar iar dup[ trecerea lui Pimen Georgescu. preotul Gheorghe Leu.D. R[zboiul cu nevoile spirituale ale oastei. l-a ajutat din plin pe acesta s[ introduc[ canoanele sinodului autocefaliei rom`ne =i a organizat ]nv[\[m`ntul teologic rom`nesc dovenind chiar el rectorul Seminarului teologic din Ismail ceea ce ]l face pe Nicolae Iorga s[ scrie:<}n vechiul Ismail rom`nesc. George Br[tianu. arhieria . ca s[ nu mai vorbim de universitarii ie=eni. Iuliu Valaori. un Petrovici. iar ]n 1926 Iorga ]i recuno=tea prin aceste cuvinte succesul unei str[danii de =ase ani. ci =i ale fiului s[u. C. convulsiile amenin\au Biserica =i preotul misionar avea nevoie de mult[ ]n\elepciune.> +i nu fusese u=or. Acum. cu conlucrare =i admira\ie prieteneasc[ un Iorga. Multe dintre lucr[ri au chiar asemenea titluri iar cauzele sociale sunt ad`nc =i modern analizate ceea ce atrage ]n jurul ideilor promovate de el. p`n[ la urm[. Studiul teologico-social ]l ]ndeamn[ spre opere nenum[rate ]ntrunite ]ntr-un mare ciclu de studii cu o singur[ direc\ie: }nt[rirea Bisericii =i prosperitatea na\ional[ prin Ea. ca o m`n[ t`n[r[ pe care se sprijin[ ]n ultimii s[i ani de via\[ ]n\eleptul Mitropolit Pimen pe care-l ajutase ]n actele Marii Uniri a Bisericii Ortodoxe rom`ne odat[ cu \ara . Tonitza. Radu Gyr. Basarabia av`nd o ierarahie bisericeasc[ pe care \arismul ]ncercase s[ o ]nstr[ineze iar bol=evismul o molipsise cu secte anarhice. Eugen Boureanul. Gala Galaction. m[car p`n[ la drumul arz[tor al apostolatului zilnic. episcopul Melchisedec a adus grija ]ntoarcerii la rom`nism a acelui mal dun[rean. unde arhiepiscop al locului era ]nc[ ierarhul uns de Patriarhia \arist[Atanasie. fusese hirotonisit ]n arhiereu. Radu Rosseti. Titulescu =i Mihalache p`n[ la Octavian Goga care <pentru verbul s[u de sim\ire na\ional[ ]i exprim[ admira\ia nu doar ca scriitor ci ca smerit fiu de preot care a ]nv[\at s[-i iubeasc[ pe prela\ii ]nt[ritori 111 . Au venit ]n jurul lui mul\i tineri c[rturari deveni\i apoi bine cunoscu\i ]n via\a public[. +tef[nescu. didactic[ =i profesoral[.3(358) martie 1925 .E. cu care prilej rostea un cuv`nt plin de premoni\ia destinului s[u:<Putea-voi duce austeritatea persoanei mele dup[ pilda Prototipului nostru. 110 Rostit[ atunci doar ca un act de con=tiin\[ misionar[. Anii de la Ia=i.prin aducerea lui la Ia=i ca vicar =i egumen al Spiridoniei.au nevoie de ei ]n Provinciile Alipite.

fiind instalat ]n scaun la 28 iulie. Legat de p[tura de credincio=i de la sate. valori de mare ]nsemn[tate. buni. mai ales. Pe ]n\elesul lor de a cunoa=te adev[rurile de credin\[ =i de a le ap[ra de multele curente care dezbinau credin\a. la Hu=i. numai ]n aceste p[r\i ]nc[ se p[streaz[ p`n[ ]n ziua de azi. de acei credincio=i bl`nzi. laolalt[ liberalii Br[tieni. acel duh de slujire a semenilor =i. acest vrednic. pentru c[ aceasta ]nsemneaz[ =i <o dezbinare a ]ns[=i fiin\ei na\ionale>. ]l fac s[ cear[ a fi ]nsc[unat la Hu=i. Din acest motiv. El nu ]nceta a face apel la sim\[mintele de unitate na\ional[ pretutindeni. ]mpreun[ cu \[r[ni=tii lui Mihalache. Doar episcopul Aradului. A fost. ]n 1940. Ajuns mai ]nt`i arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei =i Sucevei. Aflarea lui ]n fruntea ]ntregii lucr[ri misionare a Sinodului este bine meritat[. a adus ]n c`mpul misionarismului nostru ortodox. Pe l`ng[ exegeza teologic[. el a mo=tenit din neamul s[u acel duh de apropiere. ]l readucem ]n Moldova de a c[rei popula\ie este at`t de legat =i. s[rb[toare de s[rb[toare =i chiar zi de zi. ]n istoria at`t de vitreg[ a neamului nostru rom`nesc. A ajuns apoi episcop de Arge= iar. }n aceste condi\ii. ca s[ ilustreze =i din aceast[ pozi\ie. dup[ cum scrie Prea Fericitul Teoctist pe care vrem s[-l cit[m al[turi de ceilal\i capi ai Bisericii noastre cita\i mai ]nainte: <}n soborul ierarhilor Bisericii noastre str[mo=e=ti. poate. de slujire a Bisericii. cum foarte deseori sublinia Vl[dica Grigorie Leu. dar =i cu casa Regal[ a c[rei cript[ este m`n[stirea lui Manole. a urcat ]n ultimul scaun episcopal. ]ndeosebi. Patriarhul Nicodim spune:<Cu credin\[. ]i pl[cea s[ fie ]n mijlocul credincio=ilor. adapt`nd-o la epoca modern[ c`nd diaspora noastr[ avea nevoie de p[stori ]n multe colonii din lume =i a ob\inut de la Palat.ai neamului precum Episcopul Grigorie>. cum Dumnezeu i-a ]nzestrat pe marii ierarhi ai neamului nostru rom`nesc. Provenind dintr-o familie de slujitori ai sfintelor altare. Grigorie Leu a tip[rit numeroase bro=uri de ]ndrumare a credincio=ilor. mai era ]nzestrat cu o asemenea voca\ie Dumnezeiasc[. c`nd devine vacant scaunul de episcop al Arge=ului. ]n Moldova ca vicar. =i apoi ierarh. Episcopul Grigorie a continuat aceast[ tradi\ie misionar[.la seminariile =i =colile ei preg[tinduse ]n secolele trecute preo\ii =i c`nt[re\ii de limb[ rom`n[ pentru parohiile ortodoxe din Transilvania. Grigore Com=a. de la Patriarhie =i de la Guvern burse =i ]nt`lniri pastorale de var[ pentru ace=tia. Episcopul Grigorie a slujit =i p[storit ]n trei provincii istorice ale rom`nilor: ]n Basarabia ca misionar. c`nd dragostea de Moldova =i de zonele de dincolo de Prut pe care le-a p[storit. acel duh de comunicare cu mo=ii =i str[mo=ii no=tri. ]n Muntenia ca Episcop de Arge=. +i astfel a venit la Hu=i <]n anul 1940 c`nd pe lume nu era pace> dup[ cum arat[ inscrip\ia sa din pronaosul Catedralei Domne=ti. care. +i e dureros faptul. al culturii =i al cuno=terii trecutului nostru. ]n vremea aceea. atunci c`nd dezbinarea se ]ndreapt[ asupra credin\ei neamului nostru. pot spune c[ ]l venereaz[ =i ]i ascult[ cuv`ntul>. era singurul dintre cei care. legat de latura din st`nga a Moldovei. ]i cer s[ vin[ aici ]nt`ist[t[tor =i ]l instaleaz[ cu mantie liliachie ]n 1936. devenind ]nt`ist[t[torul lor duhovnicesc. la 28 iulie 1940. preot mai ]nt`i. se g[se=te =i chipul de vrednic prelat al episcopului Grigorie Leu. ]n istoria culturii noastre. pentru pomenirea martirului ei. Numele episcopului Grigorie Leu r[m`ne ad`nc ]nscris ]n istoria Bisericii noastre. el a desf[=urat o mare activitate misionar[. martirizat prin crim[ p[g`n[ a anului 1949. cel care a avut parte de un sf`r=it at`t 112 de dureros. desigur. B[l[ceni =i alte familii celebre din zon[. Episcopia Arge=ului ]n afara marii ei importan\e istorice o avea =i pe cea misionar[ . Acum. zi ]nscris[ ]n calendar de c[tre Episcopia de ast[zi. aici venind s[ se formeze cu duh na\ional tinerii slujitori ardeleni. Nu ]nceta a-=i exprima durerea atunci c`nd puhoiul necredin\ei =i ]ntunericului 113 . aceea=i misiune sf`nt[ de unitate na\ional[. ascult[tori =i p[str[tori de tradi\ie cum. prin ]nsc[unarea la Hu=i.

care l-am cunoscut la v`rst[ mai t`n[r[ =i din legendele unei vie\i zburdalnice. plin[ de curaj abnega\ie =i sacrificiu ]ntru Hristos al lui VasileVictor Leu. episcop ortodox de München =i vicar al mitropolitului Serafim. afl`ndu-se ]n Europa de uciderea sa. Atunci c`nd se ridic[ spre o asemenea chemare. pe l`ng[ cele ale Mitropolitului Visarion Puiu c[ruia neputin\ele b[tr`ne=ti (=i poate teama de a veni de la Lugano la 114 München. el a trebuit s[ pl[teasc[. prin anihilarea unui mare prop[v[duitor al adev[rurilor na\ionale rom`ne=ti>. simt deasupra paginii reci =i terifiante a documentului penal pe care ]l descifrez. Este exact sentimentul despre care vorbe=te revela\ia cre=tin[ cea atotbiruitoare =i capabil[ de convertirea oric[rui p[c[tos. iar la acea vreme mitropolitul ortodox al Germaniei. a fost printre primii care a protestat. cel ]ngenuncheat pentru a primi stiharul arhieresc. }n leg[tur[ cu cel de al doilea. ar mai fi de precizat un am[nunt: La prima vizit[ pe care o face ]n prim[var[. Patriarhul Nicodim a murit ]ntr-un mod total misterios ca =i al\i doi demnitari ortodoc=i disp[ru\i. celor trei arhierei ce urmeaz[ s[-l hirotoneasc[. el. p[c[tosul ]ngenunchiat astfel ]nal\[ cu el toat[ cur[\enia pe care i-o poate da Revela\ia. din punct de vedere istoriografic. el vorbe=te despre Serafim .care oficiau slujba. dup[ =tirea agen\iei <Cortina de Fier>. Paris 1987: <La 28 februarie 1948. care era mai apropae de zona unde el era un condamnat la moarte) nu i-au permis s[ ia parte la ceremonie. }ncheiem aceast[ scurt[ ]ncercare biografic[ mai cit`nd din: <Calvarul rom`niei cre=tine> de Sergiu Grosu . episcopul Grigorie. Anastase fost arhiepiscop al Basarabiei \ariste =i Filip. simte cum Duhul se coboar[ asupra lui =i la rug[ciunile de pe patul de suferin\[ ale lui Visarion =i la cele ale martiriului tat[lui s[u Grigorie. ca episcop ales dar nu uns. ]n 1918. Eu. }n acest groaznic v`rtej moral. Printre primii. prin martiriul unui ]nalt prelat ortodox. }mi este foarte limpede astfel. Am avut bucuria s[-l cunosc =i i-am sorbit cu admira\ie cuv`ntul =i chipul s[u care a r[mas =i-n sufletul meu =i-n sufletele altora dintre cei care slujim Biserica nostr[ str[mo=easc[>.a ocupat \ara nostr[ dinspre r[s[rit. Se simte ]n toate faptele lui aceast[ schimbare.Edition France Empire. la proclamarea dreptului 115 . arhiepiscopul +tefan al Austriei =i episcopul Filip al Münchenului . momentul de cre=tin[ tain[ reformatoare a slujbei de iarn[ din preajma cr[ciunului Münchenez. la mari distan\e desp[r\ite de o neiert[toare cortin[ de fier. acest v`rtej care a ajuns apoi s[ d[r`me =i biserici =i credin\a ]n Dumnezeu. ]n acel ]nceput de p[trundere a comunismului ]n \ara nostr[. Aici. dar =i moral[. ]nc[rcarea de r[spundere pe care o tr[ie=te ]n vicisitudinile sale personajul. ]n afara celor trei ierarhi ortodoc=i: Mitropolitul Serafim al Germaniei.arhiepiscopul Atanasie pe care.fost arhiepiscop ]n Rusia \arist[. care a =i suferit !^ Pentru c[. c`nd. Pe l`ng[ rug[ciunile celor trei arhierei care l-au sfin\it =i uns cu taina lor. ]ns[. este aproape sigur vorba de aceea=i persoan[ . Este vrednic[ cinstirea care i se aduce acestui mare ierarh al Bisericii Ortodoxe Rom`ne. Vasile Leu a avut-o =i pe cea f[cut[ chiar pe patul de moarte de tat[l =i ]nt`iul s[u ierarh. * }n acest mod tragic. trecerea ]n nefiin\[ a Episcopului Grigorie Leu subliniaz[ opiniei publice interna\ionale o dubl[ crim[: +i fizic[. scaun ]nt[rit =i a=ezat acolo de +tefan cel Mare =i Sf`nt. a fost transmis[ c`rja episcopal[ de la tat[ la fiu. Avem ca dovad[ toat[ fapta ulterioar[. ca urmare a actelor de teroare comunist[: fostul mitropolit al Moldovei Irineu Mih[lcescu =i episcopul Grigorie Leu al Hu=ilor>^ Iar. postul de radio BBC din Londra lua atitudine anun\`nd ]n 1949: <Urmare a terorii comuniste. S[ pl[teasc[ =i personal =i cu desfiin\area scaunului episcopal de la Hu=i. atunci c`nd a a fost hirotonisit arhiereul Victor.

deci. aceast[ treime fizic[ de arhierei care-l hirotonisiser[ pe fratele lor Victor Leu ca ]nalt prelat ortodox la München. str. C. ]nso\it spre ajutor de arhimandritul Iuliu Scriban =i preotul Gheorghe Leu . cu care =i tat[l s[u colaborase sub auspiciile Sinodului Ortodoxiei Rom`ne.V.III. problema autopsiei. dup[ cum vom vedea. ]n locul arhiepiscopului Anastase care ]l binecuv`ntase prima dat[. 117 .Basarabiei de a-=i hot[r` singur[ soarta. v[ trimit aceste probe. Leu. Convins[ fiind c[ doar o analiz[ de laborator competent ne poate ajuta. cu destule reac\ii fiziologice provocate de factori necunoscu\i. este dublat[ de veghea dep[rtat[ adus[ prin Sf`ntul Duh a ]nc[ trei arhierei trecu\i prin ierarhii de p[storire a Sfintei Moldove: Anastase. ADDENDA la acest capitol. A=a cum v-am comunicat =i c`nd a\i venit s[ constata\i decesul P. Am discutat. Ar fi fost emo\ionanat pentru preotul Vasile Leu. iar p[rintele consilier econom stavrofor Leu celor |[rii de Jos. Br`ncoveanu nr. peste mai multe luni. ]mpreun[ cu vicarul Gavriil de la Cetatea Alb[ =i 26 de arhimandri\i =i preo\i. Fapt care m[ face s[ suspectez cazul. Leu 2. avocat ]n ora=ul Medgidia. Atunci arhimandritul Scriban s-a dedicat parohiilor |[rii de Sus a Basarabiei. Episcop Grigorie. de Sf`ntul Cr[ciun al lui 1949. apare +tefan .doctor Valentina Leu: Domnule coleg. Violen\a ultimei hemoragii din care am recoltat probe. cont`nd pe sprijinul dumneavoastr[ colegial =i voi mai ]ncerca s[ iau =i altele. 1. ]l g[sim invitat la Sf`ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom`ne de unde pleac[. ]mplinind treimea arhiereasc[ ce-l hirotonise=te. s[ fie hirotonisit ]n arhiereu de fostul ei ierarh. toate cap[t[ un simbol. Dar lipsa de informa\ie (pe care sper[m s[ o complet[m la o alt[ edi\ie) nu ne las[ s[ =tim de ce ]n decembrie. ]l afl[m ]n fruntea slujbei de la catedrala din Chi=in[u.'49 Pl`ngerea depus[ de familie la procuratura F[lciu: Domnule procuror. ]n care v`rsta ]naintat[ conteaz[.viitorul episcop Grigorie . A=adar. Subsemna\ii Ioan C. Constan\a. Constantin-Nil C. S[ medit[m la acest 116 simbol ! }n dep[rtarea fa\[ de \ar[.purt`nd cu ele =i semnifica\ia implic[rii sfinte a Bisericii ]n afirmarea na\ional[. Dar simbolul cel mai important al acestui moment r[m`ne transmiterea ]nsemnelor arhiere=ti de la tat[ la fiu .arhiepiscopul ortodox al Austriei. mai ales c[ sunt anun\ate oficialit[\i pentru ]nmorm`ntarea de m`ine. Din sputa recoltat[ rezult[ la observa\ie urme de arsenic.) Dr. cum mi-a\i sugerat. Leu. dar nu se poate face din punct de vedere religios. jud. c`teva documente l[muritoare Scrisoarea mamei mele .S. care-=i d[duse doctoratul ]n teologie cu Nichifor Crainic la acesat[ facultate de la Chi=in[u. ca medic ce l-am ]ngrijit ]n ultimile dou[ zile am constatat o evolu\ie anormal[.pentru a ]ndeplini ]n Basarabia prevederile <C[r\ii pastorale a Sf`ntului Sinod a Bisericii Autocefale Ortodoxe Rom`ne dreptsl[vitoare de R[s[rit>. confirm[. Cu mul\umiri (ss. Visarion =i ]nsu=i tat[l Grigorie. Am luat o prob[ pe care v[ rog s[ m[ ajuta\i s[ o supunem unei analize da laborator. dar f[r[ autopsie. am`ndoi conlucr`nd pentru problemele arhiepiscopiei din Chi=in[u =i ]nfiin\area Facult[\ii de Teologie la care au transferat organizarea didactic[ universitar[ pe care p[rintele Leu o ]nfiin\ase =i omologase ]nc[ dinainte pentru perfec\ionarea teologic[ a celor ce primeau parohii ]n Provinciile Alipite. +i tot ]n 1918. decesul put`nd s[ nu aib[ la baz[ factori naturali.

Zoe Bl[naru. Leu Vasile a fost preot la diverse parohii din Moldova =i ]n ultimul timp.locotenent de rezerv[. Scurt[ prezentare a anchetatului Leu Vasile fost preot. proprietar[ ]n comuna Schineni.* Caracterul strict secret. Capitolul VI <Lucrurile trebuie s[ stea a=a chiar dac[ n-avem probe> Strict secret. falsificarea numelui tat[lui s[u. ambii deceda\i. Prea Sfin\itul Episcop Grigorie. ]nso\it de G`ld[u F. delapidare de fonduri publice. care s-au soldat prin dou[ condamn[ri. proprietar ]n comuna |u\cani. care l-a asistat ]n ultimile clipe. Tutova ]n calitate de fra\i =i surori ai decedatului Episcop Grigorie Leu al Hu=ilor. solicit[m respectuos Parchetului deschiderea unei anchete privind decesul acestuia din ziua de 1 Martie 1949. ]n decurs de mai pu\in de 36 (treizeci =i =ase) de ore. ordon`nd anchet[. excrocherii. de informare c[tre cine =tie ce v`rfuri din \ar[ sau de la Moscova. Leu. }nc[ din timpul =colii =i mai t`rziu ca preot. rug[m respectuos Parchetul s[ ia ]n considera\iune prezenta.)parohia Jianu. Parchetul Tribunalului Hu=i. Fapt pentru care semn[m ast[zi 2 Martie 1949. 118 119 . (Muzeul Satului n. Reabilit`ndu-se a fost f[cut confesor militar =i ]ntors ]n \ar[ a fost repartizat la Inspectoratul General al Jandarmeriei =i numit profesor la +coala de Ofi\eri de Jandarmi. Covurlui =i Elisaveta Onose. Trece prin Jugoslavia. Referat prive=te: rezultatele anchetei lui Leu Vasile* I. }n timpul regimului antonescian. Leu Vasile simul`nd un ]nnec. }n august 1948. rud[.. Elisaveta Onose Domniei Sale Domnului Procuror. Covurlui. a fost trimis pe front pentru reabilitare cu gradul de soldat. este ]n v`rst[ de 48 ani. fuge din \ar[.a. jud.serviciul III. era stabilit ]n Bucure=ti ca preot la biserica din Satul Rom`nesc. Pun`ndu-ne la dispozi\iunea Dumneavostr[ pentru toate celelalte rela\iuni. s-a ]ntors de la Bucure=ti unde fusese chemat pentru rezolvarea unui conflict. Este fiul lui Grigore fost Episcop al Hu=ilor =i al Lucre\iei. a c[rui s[n[tate nu a avut nici un simptom maladiv. Austria. n[scut ]n comuna Oancea Regiunea Gala\i. Cazul a fost constatat de domnul Doctor G[itulescu de la Spitalul Ora= Hu=i =i Doctor Valentina Leu. 14 mai 1953. Elve\ia =i de aici la Londra. Ioan C. care au constat ]n ]n=elarea colegilor s[i. ]n condi\ii =i ]mprejur[ri neclare. jud. ]n 1948. a decedat. a comis o serie de excrocherii mai mari sau mai mici. Zoe Bl[naru. precum =i de Ieromonahul Ciprian de la Sf`nta Episcopie a Hu=ilor. se vede =i dup[ modul redact[rii: Textul e dactilografiat dar numele proprii sunt trecute de m`n[ de c[tre autorul referatului ]n a=a fel ]nc`t s[ nu se produc[ vreo scurgere de informa\ie la dactilografiere. jud. acuz`nd grave dureri abdominale =i inghinale care i-au declan=at o hemoragie acut[ ]n urma c[reia. proprietar[ ]n comuna M[lu=teni. Constantin-Nil Leu.

c[ a avut sarcina de a organiza Serviciul de Informa\ii englez ]n Orientul Apropiat =i alte afirma\ii pe care el le socote=te <inven\ii> dar a f[cut acestea cu scopul de a accelera ancheta =i a-=i primi pedeapsa.Ancheta noastr[ s-a desf[=urat dup[ un plan.Men\ion[m. iar pe de alt[ parte.II. ]nlesnindu-le drumul spre Vest. el este foarte fr[m`ntat. cu ]ntreruperi.Ancheta a fost dus[ pe baz[ de ]ntreb[ri =i r[spunsuri f[r[ a se folosi intimidarea. av`nd re=edin\a la Londra. . a f[cut mult r[u \[rii noastre. }n aceast[ calitate. aresatul a afirmat c[ este un adversar al regimului nostru =i un du=man al Republicii =i c[ nu a=teapt[ mil[ din partea nim[nui. 1952. anchetatul a nutrit g`ndul de a se sinucide.}n timpul anchetei =i ]n celul[. ]n Austria. de al nostru. }n acest timp.Pentru activitatea sa ]mpotriva Republicii noastre. 120 }nc[ din primele zile ale anchetei. a fost anchetat ]ncep`nd dela data de 16 Martie 1953 p`n[ la data de 8 Mai a. se g`nde=te mereu =i face rug[ciuni. vorbind la posturile de radio =i ]ndemn`nd pe fugari s[ nu se ]ntoarc[ ]n \ar[. ]ntocmind rapoarte negative. zona englez[ la 16 August 1952. de necesitatea studierii declara\iilor sale. Leu Vasile a fost anchetat la Moscova. pe linia Direc\iei noastre.al[turi de un t`n[r. Arestatul afirm[ c[ Organele anchetatoare Sovietice au trimis ofi\eri care s[ verifice afirma\iile sale la fa\a locului =i c[ ace=tia s-au ]nnapoiat.}n prim[vara anului 1949. ci numai simple afirma\ii. declara\iile sale au fost scrise de c[tre un tov. }ntreruperile au fost cauzate pe deoparte de boala arestatului. amenin\area sau bruscarea. anchetatul a afirmat c[ ]=i a=teapt[ pedeapsa =i c[ ar fi mul\umit dac[ ]ntr-o zi ar fi scos din camera de anchet[ =i ]mpu=cat.afirm[ aresatul .c. care cuprinde activitatea arestatului pe etape.}ntruc`t din materialul aflat la dosarul s[u.Aceste deplas[ri. El afirm[ c[ dup[ ce a fost <r[pit> la Bruk. scriind articole ]n ziarele fugarilor. dup[ declara\iile sale.A. c`nd <s-a pomenit> ]n casa unei b[tr`ne croitorese din Viena .* N. el a colindat aproape ]ntreaga Europ[ Vestic[ precum =i centre din Orientul Apropiat =i Mijlociu.sectorul sovietic . Ancheta Arestatul Leu Vasile. rezult[ c[ arestatul a fost agent al Serviciului englez de Informa\ii f[r[ a de\ine probe ]n aceast[ direc\ie*.este <c[ma=a de for\[ a poporului rom`n>.}n august 1952 p`n[-n martie 1953 .afirm[ arestatul .La data de 18 Martie 1953 a declarat greva foamei spun`nd c[ este hot[r`t s[ termine aceast[ <via\[ p[m`nteasc[>. Nu mai coment[m l[s`nd cititorul s[ deduc[ singur actul de <justi\ie>.El adaug[ c[ ]n calitatea pe care a avut-o ]n str[in[tate.Dela 16 martie 1953.Leu Vasile n-a recunoscut cele declarate la Moscova ]n leg[tur[ cu activitatea sa de spionaj =i anume: -el afirm[ c[ la Moscova a declarat c[ a urmat o =coal[ de informa\ii la Dublin. a ]nceput ancheta lui Leu V. c[ =i ]n arestul Ministerului. Arestatul nu recunoa=te c[ a ]ncercat un atentat ]n sectorul sovietic al Vienei. dovedindu-se .Republica .Deoarece anchetatul a declarat ]nc[ de la primul contact c[ nu poate scrie. citite ]n fa\a anchetatului =i semnate de acesta.: Specific[ formulare <rezult[^f[r[ a de\ine probe>.nevinov[\ia sa pe aceast[ linie. Leu Vasile cu ajutorul englezilor este numit episcop al rom`nilor fugari din Vestul Europei.i s-a t[iat barba =i i s-a 121 . i s-a f[cut o injec\ie care l-a \inut adormit p`n[ la 18 Aug. ancheta noastr[ a urm[rit s[ afle dac[ aresatul a fost agent al Seviciului de Informa\ii englez sau a altor servicii de informa\ii imperialiste. fiind suferind de ochi.Lipsa de probe ne-a cauzat greut[\i ]n anchet[. apoi b[tute la ma=in[. sunt motivate de Leu Vasile prin activitatea sa religios-misionar[.spune el .

Leu V..Declara\iile arestatutului.vopsit p[rul. treceerea lor spre Vest =i ]nfiin\area episcopiei lui Leu V. =i pentru a ascunde anumite etape din via\a sa de ex. f[cut[ sub masca hainei sale preo\e=ti =i a pozi\iei pe care a avut-o ]n r`ndul fugarilor. el a avut =i o activitate de spionaj. care l-au adormit =i nu s-a trezit definitiv dec`t la Baden. Concluzii a/ Arestatul Leu Vasile este un v`rf al fugarilor rom`ni.Cobor`nd. au fost * N. =i anume c[ la locuin\a lui Leu V. B se mai adaug[ =i faptul c[ anchetatul este destul de familiarizat cu termeni specifici muncii informative. faptului c[ Leu V. * N. }=i aminte=te doar.Pe de alt[ parte. sub nume fals. folosind cu u=urin\[ no\iunile: investiga\ie. rezident. |in`nd seama c[ femeia de serviciu era trimis[ <dup[ cump[r[turi> atunci c`nd veneau ace=ti <domni> nu este exclus ca Leu V. se preface c[ =i-a pierdut memoria ]n urma =ocurilor nervoase pe care le-a avut ]n timpul arest[rii la Bruck. cu care nu se ]n\elegea. unde a avut un traduc[tor. Consider[m c[ aceasta se datore=te pe deoparte faptului c[ a mai fost anchetat =i ]n timpul regimului trecut.T`n[rul l-a ]ndemnat s[ coboare repede din cas[. prin cuv`nt[ri la radio. venea adesea G`ld[u ]nso\it de patru-cinci <domni> care ]n unele cazuri nu vorbeau rom`ne=te. munc[ conspirativ[. a desf[=urat deschis o activitate multilateral[ ]mpotriva \[rii noastre. etc. de a nu se ]ntoarce ]n \ar[. care ar duce la demascarea sa.-* Noi consider[m c[ Leu V. sau ]n timpul anchetei la Viena-Baden =i Moscova. filaj. ]n afar[ de argumentele prezentate la cap.. o descrie vag =i confuz. a fost instruit de englezi pentru eventualitatea unei c[deri. iar pe de alt[ parte.Dealtfel. pozi\ie ob\inut[ prin sprijinul imperiali=tilor. verific[ o parte din materialul Serviciului nostru.. ajuns la Londra.-* III.b/ Arestatul este foarte calculat ]n darea r[spunsurilor ]n timpul anchetei. Unicul scop real. motiv`nd c[ nu-=i poate aminti cuprinsul interogatoriilor care i-au fost luate =i declara\iile care le-a dat.A. perioada Bruk-Viena-Baden.. ]ntruc`t vine poli\ia s[-i aresteze.Asupra perioadei Moscova. a avut o activitate de spionaj. ]n leg[tur[ cu problema emigra\iei =i complecteaz[ materialul aflat la dosarele noastre. de unde a plecat la Moscova. ]ndemnat =i sf[tuit de G`ld[u s[ fi lucrat pentru englezi =i pe timpul c`t era ]n \ar[.Pentru a acoperi unele persoane din interior cu care a corespondat.P[rerea noastr[ este c[ fuga lui G`ld[u =i a lui Leu Vasile. probabil la Baden.: Acesta era =i scopul.A. deoarece scenariul vinov[\iei =i al condamn[rii fusese gata preconceput. organizate =i sprijinite din timp de englezi. (a avut dou[ condamn[ri =i mai multe ]nf[\i=[ri la Instan\ele Judec[tore=ti) deci are o experien\[ ]n ceea ce prive=te comportarea ]n anchet[. care ajuns ]n str[in[tate. pentru motivele pe care leam ar[tat mai sus. ]ns[ afirm[ c[ n-a spus adev[rul =i c[ a inventat mult ]n declara\iile sale. supraveghere.: Formulare asem[n[toare cu cea din procesul intentat nun\iaturii Apostolice ]n aceea=i perioad[. a v[zut uniforme militare austriece =i sovietice =i d`ndu-=i seama c[ se afl[ ]n sectorul sovietic.}ntreaga perioad[ Bruk-Viena-Baden. de un interogator luat.|in`nd seama de afirma\iile fostei femei de serviciu a lui Leu V. a intrat efectiv ]n slujba englezilor =i sub masca misiunilor religioase a f[cut o serie de c[l[torii activ`nd pe t[r`m informativ ]n folosul englezilor. 122 123 . a ]ncercat s[ se sinucid[ ]nghi\ind 20 pastile somnalin. declar[ c[ a fost tratat foarte civilizat =i demn. p[blica\ii ]n presa fugarilor =i ]ndemnuri f[cute fugarilor rom`ni.ceea ce ne face s[ credem c[ Leu V.

d/ Anchetatul ]ncearc[ s[ ]n=ele Organele anchetatore d`nd declara\ii reale numai pentru faptele care oficial sunt cunoscute =i neg`nd adev[rata sa activitate de spionaj pe care a desf[=urato sub masca misiunilor religioase. Pentru informare =i documentare ]n problema Leu Vasile Serviciul nostru va acorda tot sprijinul Organelor de anchet[. am fost ]mpreun[ cu Bossi la sediul central al Crucii Ro=ii din Geneva unde ]mi spusese Bossi c[ se discut[ tocmai acum problema pe care Crucea Ro=ie Rom`n[ .Crucea ro=ie din \ar[ =i Caromanul din str[in[tate . Dup[ ce am r[spuns la ]ntrebarea lor cu lux de am[nunte d`nd date din buletinul informativ de la Londra =i cu ce mai cuno=team eu.Men\ion[m c[. de a ]nainta la timp materialul informativ rezultat din ancheta lui Leu Vasile privind aspectul extern al muncii Serviciului nostru. .2.<Via\a p[m`nteasc[ .s[ o recunoasc[ ca legal[ =i s[ o subven\ioneze cu fonduri.Eu am f[cut referatul de care ei au fost foarte mul\umi\i =i astfel nu au recunoscut Crucea ro=ie din \ar[ ci Caromanul. ai ar[tat c[ dela Nissa te-ai re]ntors la Geneva =i ai f[cut cunoscut membrilor Consiliului Ecumenic situa\ia rom`nilor refugia\i.spune Leu V.954.Tot la Geneva. activitatae d-tale dup[ re]ntoarcerea dela Geneva ? R[spuns: La Geneva m-am re]ntors la jum[tatea lunei Februarie 1950 =i dup[ ce am comunicat lui Wiesertuft =i Makie situa\ia refugia\ilor rom`ni. ]n special. +i ]n aceast[ privin\[ minte. el se consider[ un <strigoi> printre noi. c[rora Serviciul nostru le va ]nainta c`te un exemplar din declara\iile arestatului =i un exemplar din prezenta sintez[.13 Februarie 1954. toate ziarele au publicat un comentariu pe baza datelor spuse de mine ]n care erau diferite calomnii la adresa regimului din RPR..La sediul central al Crucii Ro=ii am luat contact cu secretarul general al Crucii ro=ii. termin`ndu-se lucr[rile la Consiliul Ecumenic.c/ Anchetatul caut[ s[ impresioneze Organele anchetataore afirm`nd c[ nu-i este team[ de moarte. ]i este indiferent ce se va face cu el. alimentele =i hainele ce se trimit ]n Rom`nia nu sunt ]mp[r\ite dup[ principiile de baz[ ale Crucii Ro=ii popula\iei b[=tina=e. PROPUNEM ca arestatul Leu Vasile. Ancheta lui Leu Vasile trebuie continuat[. 124 }ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu din data de 12.Acestora le-am demonstrat c[ fondurile. s[ existe o str`ns[ colaborare ]ntre Organele interne =i Serviciul nostru. Pe l`ng[ toate acestea m-am ocupat de probleme strict biserice=ti. care vrea s[ se <desprind[ de p[m`nt>. Arat[ ]n continuare am[nun\it. Bossi organiz`nd un ceai cu ni=te ziari=ti de dreapta. ci sunt ]mp[r\ite membrilor de partid =i ]n majoritataea cazurilor nu se dau popula\iei. =i un cunosc[tor al vie\ii fugarilor rom`ni =i al activit[\ii acestora. sau de chinurile fizice la care ar fi supus. ace=tia (ziari=tii) mi-au luat un interwiew ]n leg[tur[ cu amestecul evreilor ]n statul democrat din RPR. arestatul Leu Vasile este un v`rf al fugarilor rom`ni. s[ fie predat Organelor interne. s-a terminat la ora 13. ca ]n tot timpul anchetei. Ora=ul Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8. Pentru continuarea =i ad`ncirea ei. alimente =i ]mbr[c[minte. c`t =i o preocupare din partea Organelor anchetatoare. ]ntruc`t de=i afirm[ c[ nu mai \ine la <via\a p[m`nteasc[>. c[ din momentul ]n care a fost <r[pit din lumea liber[>. El afirm[. Propunem deasemeni. un cunosc[tor al st[rilor de lucruri din \[rile lag[rului imperialist ]n general. un elve\ian al c[rui nume nu-l reamintesc =i cu un consilier american pentru toate \[rile balcanice.nu mai exist[ pentru mine.Mi-am amintit c[ tot la Geneva Bossi mi-a f[cut cuno=tin\[ cu un ameriacn pre=edintele Federa\iei Universale baptiste =i adventiste care auzind c[ eu episcopul bisericii rom`ne din exil 125 . dup[ ce c[zuse de acord cu mine. m[n`nc[ cu mult[ poft[ =i se ]ngrije=te de corpul s[u.

Dela Geneva am plecat la Paris unde am r[mas c`teva zile. urm`nd ca preot al bisericii s[ r[m`n[ tot Ivanovici. Anglia =i Germania dintre refugia\ii rom`ni. pentru a demonstra mai bine faptul c[ sectele religioase nu au libertate ]n RPR. amenin\`ndu-m[ c[ ]n caz contrar vor ]ncepe o campanie ]mpotriva mea.. pe baza celor spuse de mine au venit la Paris pentru a intra ]n acel comandament rom`n.Ace=tia erau circa 11 la care le-am ]mp[r\it 1500 dolari ]ntruc`t primisem dela Geneva ]nc[ 2000 de dolari =i am intervenit la Caroman pentru a li se da imbr[c[minte =i c`te 126 un pachet american KER ]n care erau provizii cam pentru una lun[ zile. lucru pe care l-am f[cut. timp ]n care am avut c`teva ]ntrevederi cu consiliul parohial al bisericii. Francez a r[mas biserica tot ]nchis[ p`n[ la venirea unui preot neutru.}n urma acestor informa\ii =i invita\ii. Acest material eu i l-am dat.Dup[ ce am vorbit la radio Paris ca =i p`n[ acum ]mpotriva regimului din \ar[.Ren`torc`ndu-m[ la Londra am comunicat lui Iliescu cele ]nt`mplate =i i-am cerut sfatul lui ce-i de f[cut.. deci acest material era ]ndreptat ]mpotriva regimului din RPR.Aici am ajuns la ]nceputul lunii Martie 1950.De data aceasta am fost pus ]ntr-o situa\ie foarte delicat[ deoarece majoritatea rom`nilor din Anglia intraser[ ]n leg[tur[ prin coresponden\[ cu rom`nii refugia\i ]n Canada =i ace=tia le ar[tase condi\iunile de trai mai bune din Canada incomparabile cu condi\iile de trai din Anglia =i-i sf[tuiau s[ vin[ =i ei ]n Canada deoarece r[zboiul mult a=teptat va mai ]nt`rzia.Eu nu am retras avizul pe care l-am dat =i se hot[r`se deschiderea bisericii.Eu cunosc`nd punctul de vedere al oficialit[\ilor engleze care considerau o adev[rat[ ofens[ plecarea unui refugiat din Anglia ]n alt[ \ar[.Afl`nd legionarii de avizul dat. totu=i pentru faptul c[ aveam un singur du=man comunismul m-a rugat s[-i spun unele lucruri ce cunosc eu despre persecu\ia sectelor religioase din RPR. care prin pre=edintele consiliului parohial avocatul R[utu mi-a cerut s[ dau aviz pentru redeschiderea bisericii. ]nt`i mi-au trimis un ultimatum prin preotul Boldeanu pentru ca eu s[ revin asupra acestui aviz.Aici am avut o situa\ie foarte delicat[ ]ntruc`t o serie de ofi\eri din Italia. rom`nii din Anglia miau cerut s[ le ob\in aprobarea de plecare ]n Canada. a \inut s[ m[ cunoasc[. care nu luase fiin\[ din cauza certurilor survenite ]ntre R[descu =i Vi=oianu pentru care ace=tia erau muritori de foame.Propaganda o va face verbal =i prin presa lor. pentru c[ ]n var[ are s[ ia fiin\[ armata atlanticului de nord =i are s[ intre acolo. f[c`ndu-m[ cu ou =i cu o\et pentru a m[ desconsidera. ]ns[ la interven\ia generalului De Gaulle la Guv. am plecat la Londra. ]ntruc`t materialul urma s[ fie prelucrat la ONU =i probat cu declara\ia mea =i alte declara\ii. am c[utat s[-i conving c[ r[zboiul este totu=i foarte aproape =i nu mai este cazul ca pentru c`teva luni sau maximum un an s[ se trambaleze prin Canada.Mul\i din ei ]ns[ au insistat. Fiind o aniversare a unirii Rom`niei cu Basarabia am vorbit la o serbare care s-a f[cut la Londra unde am atacat ]n primul r`nd Uniunea sovietic[ ar[t`nd planurile de acaparare a Basarabiei.. dup[ care am f[cut =i o declara\ie a mea personal[.sunt acolo. cer`ndu-mi s[ le ob\in aprobarea deoarece ei vor s[ plece indiferent c`nd va fi r[zboiul. Aceste persoane au r[mas acolo ]ntruc`t generalul Puiu Petrescu a sus\inut ca ofi\erii s[ r[m`n[ pe loc deoarece a primit instruc\iuni dela regele Mihai s[ fac[ ceva cu ]ntre\inerea ofi\erilor..^Plec`nd pe la campusuri am ]mp[r\it bibliile date.Maiorul Iliescu 127 . Acela= subiect l-am vorbit =i la BBC radio Londra..Aceasta dup[ o introducere ]n care a ar[tat c[ ortodoxia este ]mpotriva sectelor religioase =i c[ nu m[ consider[ un prieten al lui.De Gaulle sus\inea pe legionari. am oficiat diferite servicii religioase =i am ascultat diferite dolean\e ale rom`nilor refugia\i.

dup[ sfaturile mitropolitului grec Ghermanos s[ m[ duc ]n Grecia la Atena =i Sft.Prezentul proces verbal de interogatoriu a fost citit de mine cuv`nt cu cuv`nt =i el corespunde ]ntrutotul cu cele declarate de mine. spun`ndu-mi ca cu o zi sau dou[ ]nainte de plecare s[ trec pela el pentru a-mi da c`teva recomanda\iuni la ni=te profesori greci =i c[ totodat[ ]mi va da anumite indica\ii de felul cum trebuie s[ m[ comport eu ]n Grecia.s. (ss)Lt. adic[ s[ nu li se aprobe plecarea rom`nilor ]n Canada. sub 128 ]nvinuirea c[ au participat =i ajutat trupele lui Marcos. Plantelor nr.Tot acum el mi-a adus la cuno=tin\[ c[ ]n Grecia luptele dintre partizanii lui Marcos =i trupele grece=ti au avut loc ]n majoritatea cazurilor ]n regiunile locuite de arom`ni (macedoneni).}ntrebare: Dela plecarea d-tale la Geneva =i la sfin\ire =i p`n[ la plecarea ]n Atena cum ai \inut leg[tura din \ar[ ? R[spuns: }n aceast[ perioad[ am trimis dela Geneva.. ast[zi sunt aresta\i.mi-a spus c[ de cerut aprobarea de plecare nici nu poate fi vorba =i c[ dac[ eu voi face aceast[ cerere voi sup[ra foarte mult pe englezi. Confirm[rile erau pe o carte po=tal[. Gratz =i Londra. pe care ]i primeam lunar. deoarece Grecia ]n ultimul timp a devenit o aren[ politic[ foarte important[ =i foarte periculoas[ pentru refugia\i politici rom`ni. etc =i mi se va cere s[ intervin pentru salvarea cazului lor. grec. una c[tre un profesor universitar grec nu-i re\in numele =i una c[tre generalul Tiganis =eful postului de emisiuni radio. iar adresa pe numele Magdei +tef[nescu dat[ pe alt nume fals sau fictiv.}n consecin\[ eu trebuie s[ fiu foarte atent ca ]n vizitele ce le voi face pe la arom`nii din Grecia. adic[ cererea rom`nilor de a pleca ]n Canada. c`te un pachet pentru fica mea cu alimente =i ]mbr[c[minte pe adresa Magda +tef[nescu Bucure=ti str.}nainte de a pleca am trecut pe la Oadams =i cu acest prilej el mi-a dat dou[ scrisori de recomanda\ie. Iar ]n Anglia am primit dela G`ld[u cei 30-40 de l. Acest lucru eu l-am f[cut =i dup[ c`teva am`n[ri de termene. ]ns[ el este de p[rere ca totu=i s[ folosesc acest prilej.El mi-a cerut s[-i precizez data c`nd inten\ionez s[ plec. venind vorba despre doctoratul meu cu subiectul <R[zboi =i Pace>. b[rba\i. Dumitr[=coniu N. 10.}ntrebare: Ne oprim la acest capitol =i f[ unele preciz[ri. 3000 dolari.Iar eu am primit dela fica mea confirmarea c[ a primit. dar s[ li se aprobe dreptul de a p[r[si localitatea =i ]ntreprinderea unde se afl[ =i posibilitatea s[ se stabileasc[ ]n orice alt[ localitate din cuprinsul Angliei unde ei vor crede c[ traiul este mai favorabil. c[s[torit cu o rom`nc[ =i vorbea rom`ne=te. Pe alt[ cale nu am avut leg[tur[ ]n \ar[ cu nimeni altul. Munte unde voi g[si ]n bibliotecile teologiei =i m`n[stirilor scrieri =i material foarte important pentru teza mea de doctorat.Ai ar[tat c[ dela Geneva ai luat 2000 de dolari =i 1500 dolari i-ai dat la rom`nii ofi\eri din Paris. Arat[ de unde ai luat banii pentru vizitele f[cute ]n Anglia =i plecarea la Atena ? R[spuns: Bani aveam ]nc[ dinainte dela Consiliul Ecumenic c`nd am luat 6000 dolari. pe care trebuia s[-l sus\in ]n luna Iunie la Paris. eu i-am spus c[ inten\ionez.Deci bani mai aveam asupra mea cca. (ss) Leu Vasile 129 . ]n deosebi cu vreo promisiune sau interven\iune la autorit[\ile grece=ti. n[scut ]n Rom`nia. deoarece aceast[ problem[ este foarte spinoas[ =i ]n deosebi s[ nu cumva ca ]n mod indirect folosind faptul c[ vin dela Londra s[ angajez ]ntr-o form[ oarecare biserica anglican[ sau guvernul englez.. C`nd am fost ultima dat[ la Oadams.Majoritatea acestor arom`ni. cerere pe care eu so comunic lui Oadams =i s[ propun ca un compromis. iar c`nd nu eram ]n Anglia se v[rsau ]n cheltuielile biserice=ti. s[ fiu foarte prudent =i s[ nu m[ angajez cu nimic. c`nd desigur mi se va comunica faptul c[ mul\i arom`ni sunt aresta\i. a celor cerute de mine s-a aprobat cererea f[cut[.

26 Februarie 1954. ne afl[m ]n fa\a unei probleme excep\ionale c`nd ne`n\elegerile locale dintre greci =i rom`ni trebuiesc 130 suspendate pentru un timp =i trebuie=te f[cut un front unic contra celui mai mare inamic comun. trupele grece=ti nu pot s[-i prind[ =i ei provoac[ continui turbur[ri ]n aceast[ regiune. care nu-mi dau seama ce vorbesc. ]nt`i de toate niciodat[ nu va uita lupta secular[ dintre arom`ni =i greci =i ]ntotdeauna va r[m`ne un lupt[tor pentru drepturile rom`nilor mecedoneni ]n contra Greciei.El (Papanace) mi-a cerut s[ fac un drum special p`n[ la Smirna s[ predau o scrisoare a lui adresat[ lui Hagigogu =i cel conspirativ de Hristu care este cunoscut ca o parol[ de frunta=ii macedonenirom`ni. care din cauza ascunzi=urilor muntoase =i alimentarea ce le-o fac satele rom`ne=ti din apropiere. am fost la Smirna. vreau s[ declar urm[toarele: C`nd am plecat spre Grecia. Eu i-am ar[tat cele ce am discutat cu Oadams la Londra =i ]ndeosebi asupra recomanda\iunilor ce mi le-a f[cut el de a nu m[ amesteca ]n fr[m`nt[rile politice din Grecia. proclama\iune pe care el deja a semnat-o =i care ]nainte de a fi r[sp`ndit[ ]n regiunea rom`neasc[ din mun\ii Pindului. Hagigogu mi-a semnat proclama\iunea cu ambele sale nume. Pentru a dovedi c[ eu nu am f[cut-o pentru a m[ umfla ]n pene sau pentru c[ sunt bolnav mintal. proclama\iune pe care eu am adus-o =i predat-o la ]ntoarcere lui Papanace. am predat scrisoarea =i manuscrisul proclama\iei lui Hagigogu =i dup[ ce am avut cu Hagigogu o lung[ discu\ie. Papanace ]ns[ m-a convins c[ mai presus de toate leg[turile =i instruc\iunile date de englezi.Cu Papanace pe l`ng[ problemele discutate despre care am vorbit ]n cursul anchetei. eu s[ fac uz de presiunea turc[ =i american[. am f[cut o escal[ de o zi =i o noapte la Roma.131 . f[r[ a mai fi nevioe s[ mai recurg la presiunea autorit[\ilor turce=ti =i americane locale. Papanace mi-a cerut c[ dac[ voi vedea c[ Hagigogu ezit[ =i refuz[ de a semna aceast[ proclama\iune pentru motivul c[ prin aceast[ proclama\iune el ar vinde =i tr[da pe partizanii rom`ni din mun\i care au luptat sub conducerea lui. at`t grecilor c`t =i arom`nilor comunismul.El mi-a ar[tat c[ fiind macedonean. amenin\`ndu-l c[ nu i se va mai acorda dreptul de azil politic =i va fi predat autorit[\ilor monarhice grece=ti.}n consecin\[ el mi-a spus =i mi-a ar[tat c[ a preg[tit =i redactat o proclama\iune scris[ ]n dialectul macedo-rom`n.}ntrebare: Ai ar[tat verbal c[ vrei s[ faci unele comunic[ri. Papanace mi-a explicat c[ pentru a fi mai sigur efectul moral asupra rom`nilor macedoneni. pentru l[murirea arom`nilor din Gercia =i ruperea lor din lag[rul =i influen\a comunist[ pe care Generalul Marcos a reu=it prin comportarea sa cu rom`nii.D`ndu-mi seama c[ pe l`ng[ faptele ar[tate =i vorbite despre ele ]n anchet[ p`n[ ]n prezent ]n care se confirm[ afirma\ia mea c[ eu m[ consider unul care am f[cut cel mai mare r[u RPR pot confirma =i prin alte fapte despre care nu s-a vorbit p`n[ ]n prezent ]n anchet[. aici m[ a=tepta Papanace pe care-l anun\asem cu o scrisoare din vreme c[ trec prin Roma spre Grecia. Arat[ tot ce ai de comunicat ? R[spuns: }n timpul anchetei am ar[tat c[ am f[cut cel mai mare r[u RPR prin activitatea mea. s[ isc[lesc =i eu aceast[ proclama\iune. este de datoria mea de anticomunist =i ]n consecin\[ m-a convins =i am semnat aceast[ proclama\iune. ]n Roma. el mi-a ar[tat c[ ]n mun\ii Macedoniei dup[ informa\iile lui se afl[ cca. s-a terminat la ora 17. ora=ul Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8.. el mi-a pus problema necesit[\ii unei ac\iuni rapide =i de m`n[ forte.Deasemeni. trebuie=te s[ fie semnat[ mai ]nt`i de =eful rom`nilor macedoneni Hagigogu care a evadat din ]nchisorile grece=ti =i se afl[ momentan ]n Turcia ]n ora=ul Smirna.Ast[zi ]ns[. ci am declarat cele de mai sus ]n deplin[ con=tiin\[. 300 de partizani arom`ni.

Arhiepiscopul Spiridon v[dit impresionat de aceast[ aten\ie. verbal de interogatoriu din 31. Precizeaz[ dac[ este una =i aceea=i persoan[. pentru tot sprijinul =i ajutorul dat bisericii Greciei. Pe aeroportul dela Atena am fost a=teptat de fostul consul Bezi care a fost cu mine ]n ]nchisoare ]n Jugoslavia. ai ar[tat c[ ai vorbit cu un Hagigogu la Salonic.15 Februarie 1954 .=i-au schimbat atitudinea.Spiridon.Astfel. r[sp`ndit[. a ]ntrerupt orice leg[turi canonice cu biserica =i sinodul rom`n. sau dac[ nu.Bucure=ti. totu=i el a aflat dela diferi\i refugia\i greci care au venit din rom`nia c[ nici biserica ortodox[ nu este scutit[ de atacurile diferi\ilor agitatori politici care vin la \ar[ =i arat[ cet[\enilor c[ omul este provenit din maimu\[ =i c[ provenien\a lui nu mai este ceva necunoscut.B[tr`nul Hagigogu de care am ar[tat. am fost la palatul regal unde m-am ]nscris ]n registrul protocolar. care conducea lupta lor pentru drepturile lor legitime. al c[ror nume nu le re\in. unde am g[zduit tot timpul c`t am stat la Atena.Aceast[ proclama\iune a fost multiplicat[. am plecat direct la re=edin\a arhiepiscopului Greciei . =i totodat[ s[ asigur pe arhiepiscopul Londrei de sentimentele de recuno=tin\[ fa\[ de biserica anglican[. Mi-a ar[tat ultimele lui informa\ii date de ultimii greci veni\i din Rom`nia. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. cine este Hagigogu despre care ai ar[tat ]n prezentul proces verbal de interogatoriu ? R[spuns: Arom`nii din Grecia au avut ]n fruntea lor pe un b[tr`n Hagigogu. pre=edintele comitetului refugia\ilor rom`ni din Grecia. Dup[ salut[rile protocolare arhiere=ti. informa\ii care de=i guvernul din RPR nu a luat m[suri contra bisericii ortodoxe. c[ el nu recunoa=te ca legal pe actualul patriarh Justinian al Rom`niei =i este foarte fericit c[ are prilejul s[ salute prin persoana mea pe adev[ratul =i singurul reprezentant al bisericii rom`ne. pentruc[ drepturile arom`nilor au fost rezolvate.}ntrebare: }n pr. pe artera principal[ a ora=ului. C`nd au venit trupele generalului Marcos. care are girul =i ocrotirea bisericii anglicane. care avea o pozi\ie mai neutr[ =i unul ]n ora=ul Bitolia ]n Macedonia jugoslav[ care a fost un ajutor al b[tr`nului Hagigogu. mi-a mul\umit =i m-a rugat ca la ]ntoarcerea mea la Londra. deoarece ]n tinere\e fusese =i el ]n Rom`nia. ]n toate satele rom`ne=ti ]n regiunea ar[tat[ =i rezultatul a fost c[ majoritatea arom`nilor care simpatizau trupele lui Marcos l-au p[r[sit d`ndu-=i seama c[ lupta pentru du=manul lor comun comunismul . 133 . Arat[ am[nun\it activitatea d-tale din Grecia ? R[spuns: Dela Londra am plecat cu un avion englez de pasageri 132 la Atena. Dela palatul regal. Arion. fost ministru al Rom`niei monarhice la Atena. un mare num[r de partizani au fost tr[da\i =i preda\i armatelor monarhiste grece=ti. Cu arhiepiscopul Spiridon m-am ]ntre\inut mult[ vreme.1954 ai ar[tat c[ ai plecat ]n Grecia. am transmis arhiepiscopului Spiridon salut[rile arhiepiscopului Londrei. mai avea rude cu numele de Hagigogu: unul la Salonic de care am ar[tat. El a \inut s[ m[ informeze c[ sinodul bisericii grece=ti dup[ expulzarea preotului grec Moroitache din Bucure=ti. ci numai contra bisericii catolice. l`ng[ pia\[. }mpreun[ cu Arion =i Bezi. cu ]nc[ c`\iva refugia\i rom`ni =i greci din \ar[.}ntrebare: }ntr-un proces verbal de interogatoriu dat anterior. ultimul nucleu al mi=c[rii comuniste din Grecia a fost lichidat =i prin contribu\ia mea. =i dela refugia\ii greci veni\i de cur`nd din Rom`nia cuno=tea situa\ia din RPR.Acest b[tr`n s-a refugiat la Smirna ]n Turcia dup[ ]nfr`ngerea lui Marcos. f[c`nd o noapte escal[ la Roma. iar ceilal\i ne mai av`nd ajutorul =i acoperirea arom`nilor din acea regiune s-au refugiat ]n Macedonia jugoslav[. acest Hagigogu care era simpatizat de arom`ni a trecut de partea lui Marcos cu majoritatea arom`nilor. am fost dus la un hotel ]n centrul Atenei.02. s[ transmit acelea=i salut[ri. Dela aeroport.

Acest rom`n se numea Hagigogu. Eu le-am spus c[ s[ nu se ]ntoarc[ =i s[ mai stea. acolo unde popula\ia era ]n majoritate rom`n[. De=i gen. Dela Salonic am plecat la Sf. }ntrebare: Continu[ mai departe cu activitatea d-tale ? R[spuns : }mpreun[ cu delegatul patriarhului Spiridon am cercetat =i studiat biblioteca facult[\ii de teologie din Atena =i apoi peste dou[ zile am plecat spre Salonic. unde s[ ar[t suferin\ele nedrepte ale rom`nilor. cer`nd sistarea lor =i totodat[ s[ cer =i arhiepiscopului Spiridon . care se afl[ aresta\i. RPB =i RPR. =i le-am folosit ]n facerea unor articole la ziarele <Nation Roumainne> =i <Patria>. }nainte de a pleca la Salonic. Pe baza celor spuse de Oadams i-am spus lui Hagigogu c[ nu m[ pot amesteca ]n chestiunile politice. deoarece vizita mea ]n Atena era anun\at[ prin ziarele grece=ti. au fost complectate cu alte informa\ii dela refugia\ii rom`ni =i greci. a rom`nilor este urm[torul: Atunci c`nd trupele generalului Markos intrau ]n satele rom`ne=ti. deoarece ]n scurt timp va ]ncepe r[zboiul =i va c[dea regimul din RPR. unde am stat la m`n[stirea rom`neasc[ Protrom =i unde am g[sit refugia\i c[lug[ri din toate \[rile: ru=i albi. veni\i din \ar[. social =i cultural =i am discutat =i alte lucruri personale de ordin bisericesc.=eful legal al celor patru rom`ni preo\i aresta\i s[ intervin[ =i s[-i elibereze. etc. Dup[ ce am ajuns la Salonic. care ie=ise de cur`nd din ]nchisoare. Markos a ]nfiin\at c[mine culturale rom`ne=ti. f[c`ndu-le procese colective de necredin\[. Dup[ aceia mi-a dat un delegat care s[ m[ ]nso\easc[ rug`ndu-m[ ca ]nainte de plecare s[ mai trec pela el. politic. generalul 134 Markos primul lucru care-l face dup[ ce intr[ ]ntr-o regiune rom`neasc[. }ntrebare: Informa\iile date de Spiridon d-tale ce anume ai f[cut cu ele ? R[spuns: Informa\iile date de Spiridon. ]nfiin\au =coli rom`ne=ti. persecutau pe preo\ii rom`ni care slujeau ]n bisericile lor ]n limba rom`n[. =i interziceau orice manifestare cultural[ rom`neasc[. unguri. rom`ni. Din c[lug[ri =apte persoane aveau vize de intrare ]n \ar[. Ministrul de interne era cunoscut ca un mare du=man al rom`nilor =i cel dela Externe era mai aproape de rom`ni. dup[ care se vor ]ntoarce ]n \ar[. ]ns[ ]n ce-i prive=te pe cei patru preo\i =i chestiunile religioase. veni\i proaspe\i din Rom`nia. cu delegatul dat de Spiridon. Dintre refugia\i nu \in minte numele lor =i =tiu c[ era un ziarist care a fost expulzat din \ar[. care ]n ultimii ani ]nchiseser[ toate =colile rom`ne=ti. a=a cum de fapt este datoria lui s[ o fac[. spre deosebire de autorit[\ile grece=ti. care sunt acuza\i de comunism. date de consulul RPR dela 135 . am cunoscut pe unul din frun\a=ii arom`nilor din Salonic. ]ns[ nu-i re\in numele. au venit la mine la hotel mai mul\i refugia\i rom`ni =i greci. El mi-a cerut s[ intervin la Atena s[ cer o audien\[ la Ministrul de externe. Munte Atos. aduc`nd profesori rom`ni. Markos era comunist. El mi-a ar[tat c[ ]nchisorile grece=ti sunt pline de rom`ni. Acesta mi-a comunicat suferin\ele rom`nilor din Grecia. am ob\inut informa\ii din RPR de ordin militar.Dup[ ce i-am spus scopul vizitei mele. Acesta este adev[rul cu acuza\ia unanim[ pe care autorit[\ile grece=ti le-o aduc rom`nilor. printr-o dispozi\ie public[ autoriza pe to\i preo\ii rom`ni s[ slujeasc[ numai ]n limba rom`n[. munte Atos. Toate aceste ac\iuni cum era =i firesc au creiat un sentiment de simpatie a rom`nilor ]n trupele generalului Markos =i au re]nviat vechea du=m[nie ]ntre rom`ni =i greci. Din discu\iile pe care le-am avut cu ace=tia. articole prelucrate ]n mod du=m[nos la adresa RPR =i le-am comunicat lui Oadams. Adev[rul asupra zisei acuza\iuni de comunism. ]ntre care se afl[ =i patru preo\i rom`ni. am s[ vorbesc cu arhiepiscopul Spiridon. Deasemeni gen. C[lug[rii rom`ni =i bulgari m-au ]ntrebat dac[ este bine s[ se ]ntoarc[ ]n \ar[. era s[ redeschid[ =colile rom`ne=ti =i ]n satele cele mai mici unde nu erau =coli. economic. fiind de originea lui str[mo=easc[ rom`n. Ei au ascultat de mine =i nu au mai plecat. bulgari. b[i populare =i cre=e pentru copii. am cerut permisiunea de a cerceta biblioteca din m`n[stirea Atos. ]ntruc`t acolo o duceau foarte prost cu alimenta\ia. la Sf.

Din Grecia am plecat la Paris. Cu acest prilej. pentru tot ce a f[cut biserica anglican[. ori o colaborare loial[ =i exact[ cu politica englez[. 136 Dup[ Sf. cu gen. ]ndemn`ndu-l s[ lupte ]mpotriva RPR. Oadams pentru prima dat[ interveni foarte politicos =i mi-a spus c[ pe viitor dac[ se mai ]nt`mpl[ un astfel de caz. a treia zi m-am dus la Oadams. Pa=te. cu toat[ p[rerea de r[u. unde am stat circa vreo zece zile. at`t pentru mine personal c`t =i pentru biserica rom`n[ din exil. Pa=ti din 1950 s[ le fac la Londra. Ace=tia aveau pa=apoarte turce=ti =i pe ele erau puse viza de intrare ]n \ar[. Cu toat[ polite\ea =i ab\inerea lui specific englezeasc[. I-am ar[tat lui Oadams c[ eu ]n\eleg s[ fiu recunosc[tor. am dat un interview ziari=tilor greci. eu am depus un jur[m`nt acela c[ voi sluji. totu=i eu nu am \inut cont de raporturile lui =i prin amestecul meu ]n fr[m`nt[rile rom`no-grece=ti dela Atena. am plecat dela Paris la Londra. pentru faptul c[ eu de=i veneam dela Londra. cu vaporul. La radio am vorbit tot ce am cunoscut dela refugia\i =i ce am =tiut eu despre RPR prelucr`nd acest material ]n mod du=m[nos la adresa regimului din RPR ]n scopul de a influen\a pe ascult[tori =i ]n special poporul rom`n. cu foarte mult[ pruden\[. m-am re]ntors din Salonic la Atena. pe unde trec. cu timp =i f[r[ timp =i ]naintea oric[rei alte ac\iuni numai pe Hristos =i duhul neamului rom`nesc. }n aceia=i zi seara. timp ]n care mi-am preg[tit materialul pentru teza de doctorat. i-am comunicat suferin\ele rom`nilor ce locuiesc ]n Grecia. aflat ]n Grecia. ]ntruc`t ]nc[ mai demult mi se adusese acuza\ia de Oadams c[ stau mai mult pe continent =i de refugia\ii din Anglia nu m[ ocup. c[ruia i-am relatat ceea ce f[cusem ]n Grecia =i Paris. pentru a nu indispune pe Oadams la Londra. am provocat nemul\umiri =i repro=uri ce s-au f[cut de c[tre prietenii lor din Grecia. am hot[r`t ca slujbele arhiere=ti de Sf. ori activitate independent[ de politic[ bisericeasc[ rom`neasc[ din exil. precum =i arestarea celor patru preo\i rom`ni. de data aceasta Oadams nu s-a putut re\ine ca s[ nu-mi arate nemul\umirile lui.Istambul. Pentru aceste considerente. Arhiepiscopul s-a ar[tat foarte surprins =i voia s[ m[ conving[ c[ el nu =tie nimic de aceasta =i a promis c[ va face tot ceea ce va putea =i totodat[ m-a rugat ca despre aceste lucruri regretabile s[ nu mai vorbesc =i prin alte \[ri. s[ se uneasc[ ]n lupta contra singurului lor du=man care este comunismul. unde se presupune c[ am fost ]ncun=tiin\at de tensiunea politic[ intern[ a Greciei =i capacitat pentru sus\inerea politicii vechi anglo-grece=ti. dar c[ ]nainte de toate la alegerea =i sfin\irea mea ca episcop. Termin`nd lucr[rile mele dela muntele Atos. V[z`nd c[ pentru prima dat[ se ]ncearc[ ca ]n mod oficial =i concret s[ mi se ]ngr[deasc[ drepturile =i activitatea mea episcopal[. care ]ns[ nu va avea nimic comun cu biserica anglican[. Mi-am dat seama imediat ]ns[ c[ Oadams cuno=tea ]ntreaga mea activitate. asupra bisericei rom`ne=ti din trecut =i prezent =i am f[cut un apel la poprul grec =i rom`n. am vorbit la radio a=a cum stabilisem prima dat[ la venirea mea ]n Atena. rug`ndu-l s[ intervin[ pentru eliberarea preo\ilor =i ]ncetarea persecu\iilor. at`t din Grecia c`t =i din Paris. de=i Londra este re=edin\a episcopiei. am luat =i eu pentru prima dat[ ]n mod oficial =i concret pozi\ie de adev[rat misionar cre=tin =i refugiat rom`n. dup[ ce i-am mul\umit pentru concursul dat. sau cu politica general[ anglican[. Dup[ ce am fost pela Bezi +tefan =i la Arion la mas[. pentru a nu ar[ta politica real[ a regimului monarhist din Grecia. conform ]n\elegerii avute cu Spiridon. Re`ntorc`ndu-m[ la Atena. totu=i am c[lcat cuv`ntul dat la Londra =i s[ sus\in cauza minorit[\ii rom`ne din Grecia. }n consecin\[. trebuie s[ m[ g`ndesc bine la ceeace fac =i s[ aleg una din dou[. pentru faptul c[ de=i el m-a prevenit =i mi-a explicat pentru ce nu trebuie s[ m[ amestec ]n treburile interne politice ale Greciei. La sf`r=itul lunei Martie. Tiganis directorul radiodifuziunii grece=ti. \iu s[ aduc la cuno=tin\[ c[ indiferent 137 . m-am dus pela el.

men\ion`nd c[ Mihai a abdicat =i a devenit impopular prin arestarea lui Antonescu. Ex regele Carol. cu obliga\ia ca ace=ti ofi\eri. principelui de Hohenzollern. al refugia\ilor polonezi. pentru a se face acolo un c[min al ofi\erilor rom`ni refugia\i. ]n calitatea sa de =ef al familiei Hohenzollern c[ viitorul rege al Rom`niei s[ fie prin\ul Nicolae. ]ns[ s[ iau act c[ dac[ totu=i englezii nu ]mi vor mai da fondurile necesare pentru activitatea bisericeasc[. ca apoi s[ v[d ce fac. eu singur. 138 Tot ]n acest timp. care ast[zi trebuie 139 . Totodat[ am discutat cu Carol problema ofi\erilor rom`ni afla\i ]n Paris care erau amenin\a\i de spectrul foamei =i mizeriei. r[m`ne. deoarece ]nfiin\area armatei Atlanticului =i forma\iunii rom`ne=ti se tot am`na. }ntre timp se produce venirea ex regelui Carol la Londra. at`t eu c`t =i preo\ii din exil =i i-am cerut sfatul =i ajutorul lui material. i-am povestit situa\ia critic[ ]n care m[ aflam. pe care el mi l-a solicitat. care la acea vreme sus\inea al[turi de Horia Sima. el ia asupra lui ]ntreg bugetul episcopiei ortodoxe rom`ne din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. ar[t`nd c[ prin aceast[ =efie nu se =tirbe=te cu nimic drepturile =i activitatea regal[ a regelui Mihai =i c[ din contr[. tot ce am discutat cu Oadams =i ace=tia au fost de acord cu mine. am discutat cu el problema viitoarei monarhii rom`ne=ti. situat la o distan\[ de 120 km de Paris. timp care a coincis cu ]n[sprirea raporturilor mele cu englezii. }n aceast[ atmosfer[ reciproc d`rz[. atunci c`nd ne vom ]ntoarce ]n \ar[. }n prima zi de Pa=te. acesta mi-a spus c[ nu am f[cut bine =i c[ trebuie s[ g[sim o formul[ s[ m[ duc la Oadams =i s[-i explic sub alt[ form[ pozi\ia mea. El m-a rugat ca la prima ocazie c`nd trec prin Germania s[ fac o vizit[ la Singmaringen. El mi-a ar[tat satisfac\ia sa c[ eu nu m-am pretat la jocul lui Horia Sima. sf[tuindu-m[ ]ndeosebi s[ m[ apropii de regina Ana. s[-l vizitez. adic[ Carol cu experien\a =i rela\iile sale externe va consolida pozi\ia regelui Mihai. care fusese stabilit de =eful sec\iei rom`ne de la radio. eu nu m[ voi ]ndep[rta de jur[m`ntul depus. impresionat de ceea ce eu ]i ar[tam spontan. Totodat[ ex regele Carol mi-a explicat ce a determinat ]nfiin\area =efiei casei regale rom`ne. Eu am r[mas s[ judec toate cele petrecute. pe tot timpul c`t vor locui acolo s[ administreze =i s[ lucreze ]n muncile compatibile cu situa\ia lor ferm[ de la acel castel. eu am relatat lui Bercu Bi=of =i episcopul Sava. care-l decretase pe prin\ul Nicolae drept viitorul rege al rom`nilor. a stat ]n Londra una lun[ de zile. neam desp[r\it. =eful casei de Hohenzollern Singmaringen. =i dac[ voi avea ceva de ad[ugat la cele ce am spus ast[zi. care va fi pentru destinele neamului rom`nesc exact ceea ce a fost regina Maria pentru ]nf[ptuirea Rom`niei Mari. Cu prilejul unui serviciu religios. Dup[ ce m-am apropiat suflete=te de el. s[ recunosc =i s[ sus\in pe regele Mihai ]n cercurile rom`ne=ti emigrante. ]nc[ din ianuarie se stabilise s[ transmit un mesaj special semi-conferin\[ =i semi-deslegare arhiepiscopal[. Ex regele Carol. Ar[t`ndu-i maiorului Iliescu. eu am luat leg[tura cu el. ajung`nd cu timpul la o apropiere sufleteasc[ =i la o str`ns[ colaborare. mi-a cerut s[-i ar[t acestuia c[ biserica rom`neasc[ din exil niciodat[ nu va accepta ]nl[turarea lui Mihai de la tronul Rom`niei =i totodat[ s[ ar[t impopularitatea =i r[ul mare de care se bucur[ prin\ul Nicolae ]n \ar[. ]ntruc`t nu va fi bine dac[ englezii ]=i vor schimba atitudinea fa\[ de refugia\ii rom`ni. El m-a sf[tuit s[ r[m`n pe linia mea monarhic[ mai departe.care vor fi urm[rile =i mijloacele mele personale. Dup[ discu\ia avut[ cu Oadams. a oferit castelul s[u =i ferma din Fran\a. Carol m-a rugat ca s[ nu for\ez deocamdat[ nota. c[tre poporul rom`n din RPR. Ex regele Carol. Eu am f[cut acest mesaj. s[ las ca timpul s[ niveleze =i s[ clarifice asperit[\ile. el prin calitatea sa de =ef al casei regale. Oadams se vede c[ a r[mas nepl[cut surprins =i impresionat de panta pe care apucasem discu\iile noastre =i motiv`nd c[ la ora aceea trebuie s[ se duc[ cu ni=te lucr[ri la semnat la arhiepiscop s-a scuzat c[ nu poate s[ mai stea de vorb[ cu mine =i mi-a spus s[ reflectez mai profund cele discutate cu el ast[zi.

}ntrebare: Alt[ activitate a d-ta ]nainte de a pleca ]n Germania. Dup[ ce am sus\inut teza de doctorat m-am ]ntors la Londra.02. mi-am dat seama c[ invita\ia era mai mult un pretext =i c[ ]n realitate el m[ chemase ca s[ m[ prezinte lui Churchill Junior. v[z`nd c[ eu nu m[ duc la el. ]ntr-una din zile.Portugalia. ]n urma celor auzite c[ ex regele Carol a promis ajutor material bisericii rom`ne. Sovietice =i a \[rilor de democra\ie popular[. unde am stat p`n[ prin 10 iunie. am plecat ]n Germania. care urmau s[ ia conducerea forma\iei rom`ne din armata Atlanticului.000 de dolari. }ntrebare: }n continuarea procesului verbal din 15. }ntrebare: }n Londra ce alt[ activitate ai avut ? R[spuns: Am mai vorbit de mai multe ori la Radio Londra. unde a luat parte =i Oadams. i-am comunicat lui Mihai c[ a fost Carol la Londra =i c[ am discutat cu el. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. Totodat[. desf[=urat[ la Londra ? R[spuns: }n timpul ]n care era ex regele Carol la Londra. ocup`ndu-m[ de activitatea pur religioas[ =i am preg[tit teza pentru doctorat. la care eu i-am r[spuns ]n acela=i ton. am fost invitat de maiorul Iliescu la un ceai. care ]n ultimul timp agravaser[ atacurile contra lui Mihai. A r[mas ca pe viitor s[ p[strez leg[tura cu el. fiind provocat s[ 141 . s[-l \in la curent cu toate probleme refugia\ilor rom`ni =i s[ m[ duc neap[rat s[-l vizitez la locuin\a lui din Estoryal .de la delegatul Consiliului ecumenic 2.c`nd am fost la Paris . adic[ atacuri du=m[noase regimului din RPR. timp ]n care am sus\inut teza de doctorat. pentru a lupta ]mpotriva RPR ? R[spuns: Da. }ntrebare: Din cele spuse de d-ta despre acest punct rezult[ c[ d-ta te ocupai de formarea acestei forma\iuni rom`ne ]n cadrul armatei atlantice. Arat[ care era scopul acestei armate ai Atlantice ? R[spuns: Scopul acestei armate. Prezentul proces verbal a fost citit cuv`nt cu cuv`nt de c[tre mine =i corespunde ]ntru totul cu cele declarate. ea avea scopul de a ]ncepe un nou r[zboi ]mpotriva U. ce se afla la el. pentru faptul c[ am luat doctoratul ]n teologie. cu care am discutat 140 chestiunea legionarilor. Astfel c[ la sf`r=itul lunii iunie. Oadams cred c[ a ]ntins aceast[ m`n[. dup[ ce luasem . }ntrebare: Ai ar[tat c[ d-ta te ocupai cu ]ntre\inerea ofi\erilor rom`ni. Anchetator prim (ss) Lt. de=i c[ i se spunea c[ este o armat[ de autoap[rare =i defensiv[. }ntrebare: Continu[ mai departe cu activitatea dumitale ? R[spuns: La sf`r=itul lunii mai 1950 am plecat la Paris.Bucure=ti. fiul premierului englez =i sub=ef al Inteligence Service. }ntrebare: Ce altceva ai mai f[cut la Londra ? R[spuns: Am continuat s[ m[ ocup cu activitatea bisericeasc[ ]n Anglia =i am f[cut un program pentru turneul de var[ pe continent. sub comanda instructorilor americani. care a \inut s[ m[ felicite rostind un cuv`nt de prietenie. Cu acest prilej am fost supus iar[=i unui examen camuflat. a=a cum r[m[sese stabilit. }ntrebare: Alt[ activitate ]n afar[ de aceasta ? R[spuns: }n acest interval ]n luna mai 1950. am fost pentru o zi la Bruxelles fiind chemat de ex regele Mihai. aici maiorul Iliescu a organizat o mas[. chipurile ]n cinstea mea. motiv`nd c[ vrea s[ mai discut[m chestiunile ce trebuiesc spuse lui Carol.s[ recunoa=tem cu durere c[ este =ubred[.1954 arat[ care a fost activitatea d-tale dup[ discu\iile avute cu ex regele Carol ? R[spuns: Dup[ discu\iile avute cu ex regele Carol. Duc`ndu-m[ la Iliescu. Dumitr[=coniu Nicolae (ss) Leu Vasile 16 februarie 1954 . eu am luat parte efectiv[ la formarea acestei forma\iuni pentru a lupta ]mpotriva RPR. iar discursurile aveau acela=i caracter. ca din cadrul armatei atlantice s[ lupte pentru desrobirea RPR =i ]nfiin\area unei or`nduiri monarhice. am r[mas la Londra.

La sec\ia rom`n[ ]n acea vreme erau 15 elevi ofi\eri englezi care se preg[teau. Dintre ace=tia cunosc pe Müller =i un c[pitan Tape. Peste c`teva zile duc`ndu-m[ la profesorul Nandri= am g[sit la el pe maiorul Müller de care am mai ar[tat. Din felul ]n care mi-au fost puse ]ntreb[rile =i din rug[mintea ce mi-a f[cut la urm[ mi-am dat seama c[ ceea ce discutam eu cu Churchill Jr. Churchill. dac[ eu sunt pentru Carol sau Mihai. am ar[tat: ]n orice caz. Churchill a \inut s[ afle care este p[rerea mea despre monarhie. vor s[ abandoneze pe Mihai =i s[ pun[ pe Carol rege. pe l`ng[ toate celelalte locuri pe care ei 143 . fi\i siguri c[ este cel mai bun loc de para=utare. la urm[. Acesta mi-a spus c[ intereseaz[ am[nun\it toate lucrurile.discut[m o serie ]ntreag[ de probleme rom`ne=ti =i interna\ionale =i ]ndeosebi s[ le povestesc impresiile mele asupra soldatului rus ca lupt[tor =i diferite aspecte din r[zboiul din r[s[rit. sunt nemul\umi\i de politica englez[ sus\in`nd c[ avia\ia refugia\ilor polonezi ]n timpul r[zboiului a f[cut acte de bravur[ ap[r`nd Londra. }n ce prive=te problemele interna\ionale. drumurile spre Basarabia. Fiind la sf`r=itul cursurilor. dac[ aceste partide vor mai avea vreun rol ]n \ar[ dup[ r[zboi. Churchill Jr. ar fi foarte mul\umi\i dac[ ar accepta s[ le \in =i eu dou[ conferin\e cu urm[toarele subiecte: <Amintiri =i aspecte din lupta soldatului rom`n contra Rusiei> =i <Descrierea Gala\iului =i ]mprejurimile lui din toate punctele de vedere>. Peste c`teva zile am predat prima conferin\[. Elevii au pus o serie de ]ntreb[ri am[nun\ite. }ntrebare: Concretizeaz[ ce anume probleme rom`ne=ti =i interna\ionale a-\i discutat ? R[spuns: J. Eu i-am spus punctul meu de vedere =i c[ ]nsu=i Carol nu vrea s[ fie rege. ocupa\ia lor principal[ =i ce alt[ ocupa\ie au. care a \inut o or[. unde am ar[tat a=ezarea pitoreasc[ a Gala\iului =i ]mprejurimile lui. portul lor. unde era profesorul Nandri=. Profesorul Nandri= pe l`ng[ catedra lui pe care o are la Universitatea din Londra este =i profesor la sec\ia rom`n[ a =colii care preg[te=te cadre pentru I. ]mprejurimi. 142 de Londra. Eu am promis c[ voi face acest lucru. ci el vrea s[ consolideze pozi\ia lui Mihai ca rege. accentul popula\ieie. drumuri. dac[ oamenii sunt primitori. locuri unde duce fiecare drum.S. din care mi-am dat seama c[ vor s[ afle absolut totul de acolo. Altceva important nu am discutat cu J. ce m[n`nc[. manifest[rile lor. ]ntruc`t ]n cercurile din str[in[tate se svonise c[ fugarii rom`ni. etc. Deasemeni Churchill m-a ]ntrebat care este p[rerea mea despre toate partidele politice istorice. La acesat[ ]ntrebare eu i-am f[cut un expozeu asupra fiec[rui partid ]n parte ar[t`nd c[ aceste partide s-au compromis =i c[ va trebui ]n viitor s[ se g[seasc[ noi formule politice de guvernare cu oameni noi necompromi=i. Am ar[tat c[ polonezii din c`te am constatat eu venind ]n contact cu ei. }n ce prive=te al doilea subiect mie nu mi-a fost prea clar =i iam cerut lui Nandri= unele l[muriri. el cuno=tea deja. felul lor de via\[. elevi ai profesorului se preg[tesc pentru cadrele viitorului corp diplomatic civil =i militar. la Iliescu ]n cas[. Pentru c[ mie mi se spusese c[ ]i intereseaz[ leg[turi economice. dup[ ]ntreb[rile puse de elevi. maiorul Müller a provocat o discu\ie ]n leg[tur[ cu fostul r[zboi din Rusia pun`ndu-mi =i mie o serie ]ntreag[ de ]ntreb[ri. Pe c`nd m[ aflam la profesorul Nandri=. s[ fie trata\i cu ingratitudine de c[tre englezi. a=ezarea ora=ului. Ei =tiau c[ sunt de la Gala\i originar. s-a interesat de politica englez[ ]n \[rile satelit =i de p[rerea fugarilor polonezi asupra comport[rii engleze fa\[ de ei. din care noi credeam c[ regimul actual RPR va c[dea. lucru pe care l-am aflat dup[ timpul ma=inii. Aceast[ =coal[ se afl[ la circa 40-50 de km. apoi am \inut a doua conferin\[ ]n acela=i local. }mpreun[ cu profesorul Nandri= mi-au spus c[ un grup de 15 ofi\eri englezi. ca dup[ r[zboi. suger`nd Partidul Cre=tin pe care l-au format. Conferin\a a avut loc ]ntr-o camer[ din Londra.

adic[ sta\ion`nd c`nd ]n apele turce=ti ]n marea Neagr[. fondurile promise pentru realizarea lor nu au mai fost trimise din America din cauza certei dintre R[descu =i Vi=oianu. p`n[ la declan=area r[zboilui. pentru eliberarea Rom`niei.le =tiau. Amiralul Dumitrescu mi-a ar[tat c[ el a intrat deja ]n leg[turi de coresponden\[ cu majoritatea ofi\erilor de marin[ rom`ni fugari =i c[. s-a luat hot[r`rea de c[tre englezi ca s[ se instaleze un puternic post de emisiune pe acest distrug[tor. to\i ace=ti ofi\eri au acceptat s[ se ]mbarce pe acest distrug[tor cu gradul =i pozi\ia lor respectiv[. =i s[-i conving ca s[ se ]mbarce pe acest distrug[tor. La cele spuse de mine. Pentru aceste considerente. voi vorbi cu d`n=ii principial. care s[ retransmit[ emisiunile BBC-ului. pe care i-am adus la Paris pe baza spuselor generalului R[descu =i a generalului Puiu Petrescu. ]ns[ nu sunt suficien\i. 144 Deasemeni el a reu=it s[ recruteze =i c`\iva simpli marinari. Eu i-am ar[tat lui Dumitrescu ce am p[\it cu ceilal\i ofi\eri rom`ni. }ntrebare: Continu[ =i arat[ alt[ activitate a d-tale ]n Londra ? R[spuns: Cu o zi ]nainte de plecarea din Londra a fost la mine acas[ Amiralul Dumitrescu. care se deosebea de serviciul simplului agent. pentru a deruta pe comuni=tii care bruiaz[ emisiunile BBC-ului. pe ace=ti ofi\eri. ]n schimb. deoarece c[minul proiectat nu a luat fiin\[. tip ca distrug[toarele rom`ne=ti pe care el ]ns[ trebuie s[-l doteze cu un echipaj complet rom`nesc. Amiralul Dumitrescu mi-a atras aten\ia. el mi-a comunicat c[ englezii i-au promis c[-i vor pune la dispozi\ie un vas de r[zboi. ca apoi s[ fiu obligat s[ ]ntre\in eu personal din banii Consiliului Ecumenic =i cu pachetele KER de la Crucea Ro=ie. Deoarece ]n ultimul timp coresponden\ii =i informatorii lui Carol arat[ c[ emisiunile de radio din Apus sunt din ce ]n ce mai bruiate =i nu se aud aprope deloc. schimb`ndu-=i locul mereu. ei au b[tut din palme. El =tia de la Ionescu c[ eu trebuie s[ plec ]n turneul de var[ ]n \[rile de pe continent. fugari. 145 . Acest distrug[tor. cer`nd ]nrolarea lor =i totodat[ ]i voi trimite =i amiralului Dumitrescu toate adresele marinarilor afla\i de mine. (1950) s[ m[ interesez pe unde se afl[ marinari refugia\i =i s[ stau de vorb[ cu ei. ]n \[rile apusene. Distrug[torul =i postul de emisiune urma s[ intre ]n func\iune ]n cursul lunii octombrie 1950. fost ultimul ata=at al Rom`niei monarhice ]n Anglia. }ntrebare: Din cele spuse de d-ta rezult[ c[ ai fost con=tient de faptul c[ faci un serviciu pentru Inteligence Service ? R[spuns: Da eu am =tiut c[ acesta este un serviciu al meu pe care-l fac pentru serviciul de informa\ii britanic. ]ns[. ]ns[ m[ voi interesa ]n toate p[r\ile pe unde voi trece de marinarii care se afl[ acolo. ceea ce m-a f[cut s[ ]n\eleg c[ acesta era scopul. ]n principiu. c`nd ]n marea Adriatic[. Acest angajament mi l-am ]ndeplinit cu ocazia c[l[toriilor mele misionare ]n \[rile europene =i Orientul Apropiat. va face parte din viitoarea flot[ a armatei Atlanticului =i p`n[ la declan=area r[zboiului. P`n[ la ]mbarcare toat[ lumea trebuia s[ =tie c[ ei se ]mbarc[ pe un vapor ce face parte din armata Atlanticului. acest distrug[tor va avea o misiune special[. el m-a rugat ca ]n drumurile mele ce urmeaz[ s[ le fac ]n vara aceasta. nimic despre instalarea postului de emisiune =i despre misiunea acestui distrug[tor. distrug[tor care urmeaz[ s[ fac[ o serie de manevre ]n m[rile apropiate de RPR ]n vederea luptelor viitoare. c[ sub nici un motiv s[ nu vorbesc cu ace=ti marinari indiferent dac[ sunt ofi\eri sau solda\i simpli. =i deci eram ]ndrept[\it s[ fac acest serviciu. explic`ndu-le proiectul acestui distrug[tor =i ]i voi sf[tui s[ se adreseze ]n scris amiralului Dumitrescu. care a fost cu mine ]n Jugoslavia. tot dintre fugarii rom`ni. ]ntruc`t eu consideram pe acei ofi\eri ca ni=te lupt[tori. Pentru aceste considerente i-am spus c[ eu nu pot s[-mi mai iau angajamentul cum mi l-am luat r`ndul trecut fa\[ de ceilala\i ofi\eri. Cu caracter de mare confiden\[.

Anchetator prim (ss) lt. Dup[ fuga legionarilor ]n str[in[tate =i dup[ cearta dintre Horia Sima =i Papanace. ]n care scop s[ arate c[ nu to\i legionarii sunt ]mpotriva lui de a fi rege =i numai frac\iunea lui Horia Sima. iar dup[ moartea lui Codreanu a r[mas ca ]ntreaga conducere s[ nu mai fie dat[ unei singure persoane ci unui colectiv numit <Cavalerii bunei vestiri>. Dumitr[=coniu Nicolae (ss) Leu Vasile 147 . fost prefect de poli\ie ]n timpul legionarilor. c[ el este retras ]n mun\i. pentru care motiv Antonescu nu l-a arestat =i nu a plecat din \ar[. Alte date nu mai cunosc despre Radu Mironovici. mie mi-a spus 146 Papanace. f[r[ a-mi preciza ]n care mun\i. }ntrebare: }n frac\iunea papanacist[ cine era ]n forul legionar ? Numi\i <cavalerii bunei vestiri>. care sunt ni=te mercenari =i sunt ]mpotriva lui.}ntrebare: }n ce scop ai fost chemat de Mihai a=a cum ai ar[tat d-ta cu privire la atacurile legionarilor ]mpotriva lui ? R[spuns: Ex regele Mihai mi-a cerut mie ca s[ stau de vorb[ cu forul legionar papanacist compus din <cavalerii bunei vestiri>. care este ]n RPR. ]ns[ comandorul Abeles de la Constantinopol mi-a spus c[ este arestat. a fost unul din apropia\ii C[pitanului =i f[cut cavaler al bunei vestiri. deoarece este =eful unei bande din mun\i =i conduce pe legionarii care mai sunt ]n \ar[. pentru a face ace=tia propagand[ pentru el. care se nume=te frac\iunea forist[. }n str[in[tate se spunea printre legionari. G`rnea\[ Ilie =i Lefter Emil. R[spuns: <Cavalerii bunei vestiri> este forul suprem legionar. Deasemeni mi-a cerut ca =i eu ]n discursurile mele s[ ar[t acest lucru =i cu toate ocaziile pentru a \ine mereu treaz[ ideea monarhic[ pentru regele Mihai. Emil Lefter deasemeni este ]n Argentina =i Radu Mironovici. ]l sus\in =i semnez. prezentul proces verbal de interogatoriu a fost citit de mine cuv`nt cu cuv`nt =i el corespunde ]ntru totul cu cele declarate de mine. deorece este condus[ de un for =i anume: Papanace care este la Roma. originar din Moldova. ace=tia trei au f[cut o frac\iune aparte legionar[. r[m`n`nd tot timpul ca drept conduc[tor al legionarilor din RPR. nu a participat la rebeliune. Ei sus\ineau c[ Mironovici este ]n \ar[ =i cu acesta au leg[turi. }ntrebare: Arat[ tot ce cuno=ti d-ta despre Radu Mironovici ? R[spuns: Radu Mironovici a f[cut facultate de drept la Ia=i odat[ cu Codreanu. Ilie G`rnea\[ care este ]n Argentina. numit de Codreanu.

. recte a regelui Mihai I.. c[ nu a cunoscut p`n[ acum adev[rata 149 . era preot ]n biserica rom`n[ din Berlin. termin`nd lucr[rile. ]n care am ar[tat c[ to\i au datoria s[ lupte pentru eliberarea \[rii lor. Aici m-am ocupat de eliberarea certificatelor de cre=tin practicant.Capitolul VII PRELUAREA EPARHIEI: DE LA GIBRALTAR LA MAREA RO+IE 17 februarie 1954 Bucure=ti. ci unire ]n lupta ]mpotriva comunismului. pentru emigrare. ci =i prin p[r[sirea \[rii rom`ne=ti de c[tre prin\ul Nicolae. unde am g[sit un lot care urma s[ plece a doua zi pentru emigrare la Bremen. Aici am avut un preot Emilian Vasilovschi. al[turi =i devota\i regelui Mihai. =i c[ ]ntre ei nu trebuie s[ fie divergen\e. ca =i ]n toate celelelalte emigra\ii. pe timpul regimului hitlerist. care nu poate avea nici un fel de mandat de a vorbi ]n numele intereselor rom`ne=ti. at`t ]n \ar[ prin certurile avute cu diferi\i rom`ni. c[rora le-am f[cut ni=te servicii religioase. Eu fiind un devotat monarhist . cas[ regal[ care ]=i are ob`r=ia la Sigmaringen. am vizitata cele dou[ lag[re. Lotul era compus din circa 300 de persoane.. am plecat la Sigmaringen. Aici am participat la o serbare cu caracter anticomunist =i unde am \inut =i eu o predic[. Persoana prin\ului Nicolae. care nu reprezint[ nici m[car majoritatea masei legionare. majoritate care a r[mas sub ordinele forului. sunt turbur[ri vremelnice. eu l-am rugat pe prin\. va r[m`ne totdeauna devotat[ =i ap[r[toare a monarhiei rom`ne=ti. Vizita ne-a fost numai de form[. =eful casei de Hohenzolern. de unde a venit ]ntemeietorul statului rom`n. interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. provocate de mici grupuri de elemente anarhice. Prin\ul la toate acestea mi-a r[spuns c[ ]ntr-adev[r el este surprins la tot cele ce aude. zona englez[. unde se aflau rom`ni. }ntrebare: Arat[ activitatea d-tale dup[ plecarea de la Londra ]n Germania Occidental[ ? R[spuns: De la Londra. s[ nu se lase influen\at de o minoritate mercenar legionar[.. am g[sit c[ este de datoria mea s[ viu s[ salut pe =eful casei de Hohenzolern =i s[-l asigur c[ biserica rom`n[ din exil. de toate na\ionalit[\ile. }mpreun[ cu acest preot. am fost ]n Germania Occidental[.. ]n jurul c[ruia se aflau mai multe lag[re de fugari =i era a=ezat ]n dreptul provinciei belgiene. }n acest or[=el am stat 3-4 zile. fapt care se datore=te. este absolut imposibil[... dup[ care am plecat la Frankfurt pe Mein (]n zona american[). ]nc[ de acum 20 de ani. ardelean de origine.i-am spus prin\ului . prin comportarea lui Nicolae.. Frac\iunea legionar[ simist[. marele rege Carol I. care ]ns[ niciodat[ nu vor putea reprezenta =i vorbi ]n numele maselor de emigran\i. unde am fost ]nso\it de maiorul Ra\iu. pretext`nd c[ ]n aceast[ regiune am avut c`\iva refugia\i rom`ni. ]ntruc`t toate celelalte erau f[cute de preotul Vasilovschi. Acestuia iam motivat vizita mea.. sau ]n numele \[rilor respective. pe care frac\iunea simist[ ]ncearc[ s-o lanseze drept viitor rege al Rom`niei.. unde am stat circa 10 zile. iar de aci urma s[ plece ]n Australia. =ef al Casei de Hohenzolern... unde am fost ]nso\it de Dr[ghici. }n numele bisericii rom`ne=ti din exil. am fost primi\i de prin\ul care era un b[tr`n de 70 de ani.. I-am vorbit apoi prin\ului c[ ]n emigra\ia rom`neasc[. aceast[ frac\iune simist[ nu poate vorbi ]n numele mi=c[rii legionare =i cu at`t mai mult nu poate vorbi ]n numele poporului rom`n. port german. ]n ora=ul.=i slujitor al case regale rom`ne. 148 De la Frankfurt. ]n r`ndurile rom`ne=ti. at`t ]n \ar[ c`t =i ]n str[in[tate. fost preot ]n Bucure=ti =i stabilit la Berlin.

originari din Bucovina. el nu se poate amesteca ]n via\a politic[ a unui stat str[in. ]n care timp am preg[tit anumite lucr[ri de ordin bisericesc. al c[rui nume ]mi scap[. ]n calitatea lui =i ]n limitele prerogativelor lui. le faciliteaz[ tot felul de interven\ii la autorit[\ile germane. la preotul de acolo Stefart. semiortodoxe. ]n condi\ii tehnice foarte bune. consult`ndu-l =i pe el. care aveau toate formalit[\ile f[cute de emigrare ]n Anglia. ]mparte daruri trimise de Vatican pentru refugia\i =i duce o propagand[ activ[ de trecere a ortodoc=ilor la catolicism. Termin`ndu-se misiunea la Sigmaringen. El frecventeaz[ lag[rele unde sunt rom`ni. ]ntr-o m[sur[ oarecare cartea tip[rit[ de B`rlea. Cu ace=tia c[utam prin discu\ii a afla informa\ii importante din \ar[ pentru a-mi ]mprosp[ta cu nou material discursurile mele la radio =i articolele din ziare. spun`nd c[ el este un simplu montator (?) =i c[ are ordin =i directive de la americani s[ nu se amestece ]n luptele religioase. pe care le f[ceam ]mpotriva regimului din RPR.situa\ie politic[ dintre fugarii rom`ni. La München am fost ]mpreun[ cu Galin. pentru ca prin ziarul lui <Patria> s[ ]ncepem o propagand[ ]mpotriva catolicismului. c[s[torit cu o nem\oaic[ bogat[ din München. Pe doi studen\i. chiar dac[ pe t[r`mul acestui stat se afl[ un membru al Casei de Hohenzolern. Men\ionez c[ ]n acest lag[r erau rom`ni veni\i de mult. De la München am plecat la Baden-Baden. Aici m-am ocupat de eliberarea de certificate pentru noii fugari veni\i din \ar[. =i c[. Deyken mi-a adus la cuno=tin\[ c[ misiunea Vaticanului folose=te ]n ultimul timp pe un asistent rom`n. cer`ndu-i p[rerea ]n leg[tur[ cu ultimile ac\iuni ale misiunii Vaticanului la München. ori ]ntre frac\iunile rom`nilor fugari. ci s[ duc[ numai o propagand[ anticominist[. originar din Ardeal. care ]ns[ nu a acceptat. conform principiilor Casei de Hohenzolern. care s[ fie r[sp`ndite =i s[ poat[ ]nlocui. al c[ror nume ]mi scap[. b[g`ndu-i ]n c[minul studen\ilor germani =i trec`ndu-i de la ortodoxism la catolicism. Am vizitat pe rom`nii care erau ]n lag[r. acest asistent. Aici am stat numai dou[ zile. care de\ine postul de asistent universitar la Politehnica din München. odat[ ortodoxe. pentru atragera rom`nilor ortodoc=i la catolicism. pe regele Mihai I. ]ntruc`t misiunea Vaticanului c[uta s[ atrag[ rom`nii de la ortodoxie la catolicism. prima carte de slujbe biserice=ti semicatolice.000 de exemplare =i r[sp`ndit[ gratuit ]n toate 150 col\urile lumii pe unde se aflau emigran\i rom`ni. am c[utat s[ iau biserica din m`na catolicilor numai pentru ortodoxie. Aceast[ carte a provocat multe dezorient[ri chiar preo\ilor ortodoc=i rom`ni. iar Dr[ghici a plecat ]napoi. El mi-a spus c[ a primit deja r[spuns de la Oadams =i c[ zilele acestea (]nceputul lunii iunie 1950). Astfel aici am vorbit de c`teva ori la radio Salzburg discursuri cu caracter anticomunist. dup[ care am plecat. Deasemeni. el va sus\ine pe regele dorit de poporul rom`n. ]ntruc`t se f[ceau slujbe religioase ]n biserica rom`n[ din Salzburg laolalt[. De la Baden-Baden am plecat la Salzburg. adic[ odat[ catolice. urmeaz[ s[ le primeasc[ =i mi le va pune mie la dispozi\ie s[ le ]mpart. Tot la Salzburg m-am ocupat de 151 . care fusese ]mpreun[ cu mine la Sigmaringen. le-a ob\inut ]nscrierea la anii lor respectivi ]n Politehnica din München. Deyken mia comunicat c[ a cerut lui Oadams s[-i trimit[ urgent c`teva sute de biblii rom`ne=ti. Eu am vorbit cu Ioan Gheorghe. originar din Basarabia. La München am stat circa dou[ s[pt[m`ni. i-a determinat s[ refuze de a mai pleca ]n Anglia. }n München am luat imediat leg[tura cu Deyken. Ea a fost tip[rit[ ]n 10. am dus propagand[ printre rom`ni pentru a nu trece la catolicism =i. Preotul B`rlea cu fondurile Vaticanului =i cu concursul bisericii catolice locale germane a reu=it s[ tip[reasc[ ]n limba rom`n[. Deasemeni Deyken mi-a spus s[ vorbesc cu generalul Ioan Gheorghe. c[ ]=i d[ seama c[ a fost indus ]n eroare. dar dac[ acesta este adev[rul. am plecat la München.

c[ nu este bine. va scoate =i pe preotul Darvarescu. care a spus c[ va face el. cu cine ai luat leg[tura =i ]ntreaga d-tale activitate ? R[spuns: Cu Montgomery am discutat mai multe probleme privind fugari rom`ni nou veni\i. so\ia lui l-a p[r[sit pe el =i cei doi copii. dup[ care a fost utilizat la unele din fabricile jugoslave. unde a stat pu\in timp ]n lag[r. ]nc[ dinainte. am dus o contrapropagand[ printre rom`ni ca s[ nu se ]ntoarc[ ]n \ar[. bulgari =i jugoslavi.1954 arat[ ]n continuare activitatea d-tale dup[ ce ai plecat din Gratz la Triest ? R[spuns: Din Gratz am plecat la Triest ]n prima jum[tate a lunii august 1950. Pentru aceasta. a fost ]n Ministerul Industriei la Bucure=ti. originar din Rm V`lcea. la frontiera italian[.02. ]ntruc`t are =i el un aviator Popescu Boto=ani pe care voia s[-l scoat[ pentru a-l folosi la ei ca inginer =i odat[ cu aceasta. Deoarece a doua zi vaporul pleca drept spre New York am profitat de ocazie =i am trimis o 153 . }n toamna anului 1948 a fugit =i el ]n Jugoslavia. am cerut =i lui Mongomery. Acesta este originar din Basarabia. acesta m-a anun\at c[ unul Nöghi. care ]ns[ erau semicomuniste. azi ofi\er american numit Vasca. }n ce prive=te pe V[c[rescu. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 1730. ]ntruc`t s`rbii =i bulgarii aveau organiza\ia lor. originar din Tulcea. ]mpreun[ cu V[c[rescu. care erau mai apropia\i de studen\ii rom`ni. Necesitatea acestei organiza\ii era acut[. Deasemeni am discutat ]n leg[tur[ cu preotul D[rv[rescu care era ]nchis ]n Jugoslavia =i pentru care intervenisem s[ fie adus pentru a fi pus preot la Paris. ]ndreptat ]mpotriva regimului din RPR. articol ce avea scop de propagare a ideii anticomuniste printre refugia\i. emigrarea lor. Atkinson mi-a promis c[ va face acest lucru =i pentru c[ problema se tot am`na. c`nd eram la Salzburg. de unde a fugit. }ntrebare: Arat[ la Gratz ce ai f[cut. Deasemeni am fost pentru dou[ zile la Insbruck. }ntre timp. Am stat de vorb[ cu el interes`ndu-m[ despre preotul Darvarescu =i ceilal\i fugari care mai sunt ]n Jugoslavia =i apoi inginerului Chiril[ =i la trei-patru fugari le-am eliberat certificate de buni cre=tini. am luat leg[tura tot cu vechile persoane. Neagoie etc. La Salzburg. vine la Gratz =i duce activitate propagandistic[ pentru ca rom`nii s[ se re`ntoarc[ ]n \ar[. care s[ aib[ un caracter anticomunist. Cu ace=tia am format s`mburele organiza\iei rom`ne pe care am ]nfiin\at-o ]n 1951. tot pentru eliberarea de certificate fugarilor rom`ni =i am scris un articol ]n ziarul <Vestitorul>. pentru emigrare f[r[ a le mai face anchet[. 18 februarie 1954. to\i fugi\i din \ar[.organizarea c[minului Caroman-ului. fugind cu un legionar ]n Germania Occidental[. iar un amiral a luat aprobarea de la Tito. Gratz-ul fiind un centru universitar mare =i unde erau mul\i studen\i rom`ni. ]ntr-o zi am fost la Lintz. care fusese cu mine ]n Jugoslavia. adic[ eliberarea certificatelor de buni cre=tini pentru fugarii rom`ni care voiau s[ emigreze. }ntrebare: Urmare a procesului verbal de interogatoriu din 17. unde am f[cut acela=i lucru. care spune c[ este consul al lega\ieie RPR la Viena. Preotul a fost scos mai t`rziu tot de Atkinson prin amiralitatea englez[. La ]nceputul lunii august 1950 am plecat la Gratz. care s[ fie folosit numai de ortodoc=i. Bucure=ti. ]mbr[c[minte etc. adic[ Atkinson. am organizat o excursie (pelerinaj) la o cruce pe un munte ]ntre Gratz =i Salzburg cu studen\ii rom`ni =i o mic[ parte din studen\ii unguri. ]nc[ mai demult. Eu c`nd am venit la Gratz. Dup[ aceea afl`nd de la Chiril[ c[ ]n port se afl[ un vapor american al c[rui c[pitan este rom`n. am fost ]mpreun[ cu Chiril[ =i am vizitat acest vapor =i pe c[pitanul Vasca. m-am g`ndit pentru ]nfiin\area unei organiza\ii 152 studen\e=ti <Rom`nia Mare>. atunci c`nd ni=te vase engleze au f[cut o vizit[ ]n Jugoslavia. }n Triest am stat o zi =i jum[tate ]n care timp am vizitat lag[rul cu fugari rom`ni unde am g[sit pe inginerul Chiril[.

de=i catolic. unde se afla =i preotul Surtucanu. Cardinalul Montini este un fel de prim ministru al guvernului Papal =i unul din favori\ii Papei. deci ini\iativa de atunci a avut rezultat n. ]ntreb`ndu-ne unul pe altul ce mai =tim din \ar[. anun\`ndu-m[ c[ ]ntrevederea s-a fixat pentru a doua zi la ora 17. La acesat[ ]ntrebare eu i-am r[spuns: <mai mult ca oric`nd acest[ problem[ se pune ast[zi =i nu ]ntr-un viitor prea ]ndep[rtat. veni\i tot din Jugoslavia. Marie Mare). Am rugat s[ se revizuiasc[ instruc\iunile date acestor misiuni. este o crim[ moral[ de a provoca =i a alimenta continuu discu\ii =i certuri ]n lag[rul cre=tinilor din Apus. ia atitudine public[ ]mpotriva comunismului =i interven\ia mea ]n leg[tur[ cu certurile dintre ortodoc=i =i catolici este tocmai pentru a st[vili aceste discu\ii ]ntre cre=tini =i a-i urni ]mpotriva comunismului.a. Obiectivul ]ntrevederii noastre a fost cazul misiunilor Vaticanului din Germania Occidental[ =i Austria.) Deasemeni am discutat chestiuni la ordinea zilei privind RPR. deorece salvarea omenirii din ghiarele comunismului nu se va putea face dec`t numai printr-o unire fr[\easc[ =i loial[ a tuturor for\elor spirituale cre=tine =i contra for\elor materialiste p[g`ne>. c[ le trebuiesc eliberate certificate de cre=tini practican\i pentru emigrare.secretarul de stat al Vaticanului. dintre care re\in numele cpt. A doua zi diminea\[ am plecat spre Roma. deoarece scoaterea preotului Darvarescu din Jugoslavia se prelungea la infinit. fa\[ de preo\ii catolici =i de to\i credincio=ii catolici. Epuiz`nd obiectivul principal. ce se afla ]n New York. Am plecat de la Neapole venind la Roma. c`nd lumea este ]mp[r\it[ ]n dou[ tabere (apus =i r[s[rit). Aici am g[sit patru ofi\eri aviatori.scrisoare generalului R[descu. Deoarece din ultimile comport[ri s[v`r=ite de episcopii rom`ni ortodoc=i fa\[ de episcopii greco-catolici =i catolici. ]l afl[m pe Teofil Ionescu episcop la Paris. at`t bisericii catolice c`t =i bisericii ortodoxe. unde condi\iunile de via\[ sunt mai bune. foarte bine preg[tit =i este considerat ca un prieten =i protector al rom`nilor catolici. am primit o telegarm[ de la preotul greco-catolic Tocan care ]mi aranjase o ]ntrevedere cu Montini . a unirii tuturor bisericilor ]ntr-o singur[ turm[ cu un singur p[stor. Vasca =i-a luat angajamentul c[ va lua aceast[ scrisoare. ]n care ]i comunicam activitatea mea din ultimele luni =i ]l rugam s[-l determine pe arhimandritul Teofil Ionescu.(ulterior. Eu am rugat =i am ar[tat c[ ]n momentul de fa\[. . De=i inten\ionam s[ r[m`n mai mult timp la Neapole pentru a vizita Vezuviu =i ]mprejurimile. Montini a \inut 155 . misiuni care prin activitatea lor au provocat mari turbur[ri rom`nilor fugari =i comentarii interna\ionale nefavorabile. unde a doua zi ]ntr-o vil[ din apropierea Romei. care f[cuse deja pentru acest lag[r certificatele pentru emigrare. ci s[ plece ]n Argentina. La cele spuse de Montini eu i-am r[spuns c[ acestea nu sunt ac\iuni ale bisericii. Cardinalul Montini. conform Mitropolitului Nestor. Astfel am fost ]n lag[rul de l`ng[ Roma. Am luat parte la slujba religioas[ de la biserica din Roma cu ocazia zilei de 15 august (Sf. Le-am f[cut certificatele necesare. nu se ]ntrez[re=te nici cea mai mic[ preocupare sau m[car o dorin\[ de apropiere etc. dup[ care am plecat ]mpreun[ cu preotul Surtucanu la lag[rul de l`ng[ Neapole. a avut loc 154 ]ntrevederea ar[tat[ mai sus. de origin[ italian[. ci ale unor personalit[\i interesate =i i-am ar[tat c[ biserica ]n frunte cu mine. Montini m-a provocat ]ntreb`ndu-m[ care este dovada =i aportul bisericii cre=tine ortodoxe rom`ne la acest mare act. unde voiau s[ plece =i i-am convins s[ renun\e la emigrarea ]n Australia. Montini m-a ]ntrebat ce cred eu =i cum privesc problema viitoare. am stat de vorb[ cu ei asupra locului de emigrare. s[ vin[ la Paris ca preot la biserica rom`n[. ]ns[ Teofil Ionescu nu a vrut s[ vin[ la Paris. fo=ti cu mine ]n lag[rul din Covaci\a. unde era re=edin\a de var[ a cardinalului Montini. S[l[jan =i ]nc[ c`\iva refugia\i rom`ni. a recunoscut =i a fost de acord. Aici am luat leg[tura cu delegatul Consiliului Ecumenic din Italia care ma informat despre lag[rele unde sunt rom`ni.

s-a f[cut un consiliu parohial ]n Londra. Dar. C`nd am ajuns la Londra. 157 . Scopul meu era ca p`n[ atunci s[ vorbesc cu Carol pentru a-mi da el fondurile pentru ]ntre\inerea bisericii ca s[ r[m`n[ autonom[. care fuseser[ respin=i la emigrare. pe care l-am informat asupra tuturor celor ce am f[cut ]n ultimul timp =i ]ndeosebi asupra celor discutate cu Montini. la care el a fost de acord. ]n care m[ anun\a c[ a primit dou[ telegrame de la Londra pentru mine. }ntruc`t preotul Darvarescu sosise din Jugoslavia am plecat la Paris pentru deschiderea bisericii =i instalarea lui acolo ca preot. Peste c`teva zile am fost vizitat de Devis. }n urma refuzului meu. M-am dus la Oadams la ]ntrevedere. Am plecat cu trenul spre Londra. }ns[ mi-am amintit c[ la Paris. P[rinte ]nc[ de atunci a ]nfiin\at o academie teologic[ greco-catolic[ ]n limba rus[. una de la preotul G`ld[u =i una de la maiorul Iliescu care ]mi cere ca. ]ntruc`t acolo era o ceart[ mare ]ntre biserica catolic[ =i cea anglican[ . dup[ ce voi sta de vorb[ cu preo\ii de pe continent ]i voi da r[spunsul. Pe c`nd eu m[ aflam la Englesis. Eu am explicat tuturor ce anume am discutat. Spania. cu primul tren s[ plec la Londra. Fran\a. Papa a declarat c[ adev[ratul r[zboi sf`nt este r[zboiul viitor care va distruge comunismul. armata lui alb[ va realiza recre=tinarea lumii =i unirea tuturor bisericilor. oprindu-m[ o zi la Paris pentru probleme biserice=ti. ]nc[ de acum 30 de ani c`nd a v[zut ]ncol\ind s[m`n\a otr[vii comuniste ]n Rusia a ]nceput s[ ia m[suri =i s[ preg[teasc[ recre=tinarea Rusiei =i umplerea golurilor spirituale ]n toate col\urile lumii. am vorbit la radio =i am f[cut un articol la <Nation Roumaine>. Acestea au fost ]ndreptate ]mpotriva regimului din \ar[.am ob\inut viza pentru Australia. a spus c[-i pare r[u de ce sa ]nt`mplat ]ntre mine =i G`ld[u =i pentru a se drege acest lucru este bine s[ m[ mai g`ndesc ce voi face. De la Floren\a am plecat la Milano unde era un lag[r ]n care erau doi fo=ti cismari din Giurgiu. am primit un telefon de la Roma. am f[cut o vizit[ la Floren\a ex reginei Elena =i lui Mihai. cu ocazia deschiderii bisericii. P[rinte Papa. pentru a influen\a pe fugarii rom`ni ]n lupta anticomunist[. ce vom face. Sf. G`ld[u mi-a spus c[ va trebui s[ fac o declara\ie public[. Anglia. r[zboi viitor s[ ]nceap[ opera lor misionar[. De asemeni m-a ]ntrebat ]n leg[tur[ cu ]ntrevederea cu Montini despre care iam relatat a=a cum s-au petrecut lucrurile. Eu i-am spus c[ prin ianuarie 1951. Dup[ discu\ie ne-am desp[r\it ]n bune raporturi. care a scos ]ntre timp sute de preo\i =i c[lug[ri ce formeaz[ armata alb[ a Papei =i care stau gata dup[ Sf. care mi-a comunicat c[ Oadams ar vrea s[ stea de vorb[ cu mine.s[-mi spun[ c[ biserica catolic[ =i ]ndeosebi Sf. pentru care fapt G`ld[u mi-a f[cut propunerea acestei unific[ri. sprijinind =i aliment`nd prin to\i preo\ii catolici afla\i prin toate col\urile p[m`ntului. Dup[ acest r[zboi. Astfel la Roma. Am stat cu ei de vorb[ =i dup[ ce am v[zut c[ nu sunt comuni=ti.se ducea ac\iunea de unificare a bisericii anglicane cu biserica ortodox[. De asemeni. pe unde focul distrug[tor pustie=te p[m`ntul. care era secretarul meu dat de Oadams. }ntrebare: Arat[ ]n continuare activitatea d-tale dup[ discu\iile avute cu Montini ? R[spuns: Dup[ discu\iile cu Montini.care are mai mare influen\[ . cu ajutorul lui Englesis . propunere pe care eu am refuzat-o. iar G`ld[u cu o parte din fugarii rom`ni a declarat c[ iese de sub parohia mea =i trece la episcopul Trifa din SUA. de la delegatul Consiliului Ecumenic.un consul englez la Milano . ]ntruc`t Oadams =i 156 superiorii lui sunt foarte intriga\i de ac\iunea mea ]n leg[tur[ cu tratativele duse cu Montini ]n numele bisericii ortodoxe rom`ne. adic[ dac[ trec =i eu cu ceilal\i preo\i rom`ni la biserica anglicano-rom`n[. Papa =i-a luat angajamentul fa\[ de guvernul SUA. America Latin[ c[ p`n[ la declan=area r[zboiului pe toate c[ile de propagand[ s[ \in[ treaz[ lupta anticomunist[. }ntrebare: Cum se explic[ faptul c[ ]n aceast[ perioad[ nu ai ]ntreprins nici o ac\iune anticomunist[ ? R[spuns: Acum ]n majoritatea timpului eram preocupat de problema mea =i a preo\ilor pe care ]i aveam ]n subordine.

eu ]mi manifestam atitudinea mea du=m[noas[ regimului din RPR. pe tot timpul c`t \ara va fi sub regimul comunist. etc. Cu acest act. ci dup[ ce m[ voi consulta cu consilierii mei. Men\ionez c[ R[utu era membru ]n consiliul parohial.pe care el o cuno=tea de la mine dintr-o scrisoare . ]n care s[ m[ recunoasc[ pe mine ca pe arhiepiscop =ef al bisericii ortodoxe rom`ne din exil cu dreptul de a reprezenta ]ntreaga biseric[ ortodox[ rom`n[ din \ar[. La Roma am vorbit cu preotul Surtucan =i am f[cut un serviciu religios ]ntr-un lag[r de l`ng[ Roma. Italia =i Turcia pentru a sta de vorb[ cu preo\ii fugari rom`ni care vor r[m`ne cu mine sau vor trece de partea lui G`ld[u. cu ex regele Carol. Austria. care mi-au cerut s[ m[ duc s[ le oficiez c`teva slujbe religioase^ Am revenit la Istambul unde am mai r[mas circa o s[pt[m`n[. ]n care timp am f[cut un serviciu religios de Anul Nou 1951 =i apoi am plecat la Roma. unde am stat dou[-trei zile la Mihai R[utu. Aici am vorbit la radio. militare. Cu acestea am terminat activitatea mea la Istambul =i am plecat iar[=i ]n Italia. Astfel. unguri. De la Roma am plecat cu avionul la Isatmbul. c[ruia i-am spus chestiunea cu G`ld[u =i c[ am fost pe continent =i to\i preo\ii au r[mas de partea mea. pentru a m[ informa de felul lor de via\[ =i eventuala mea stabilire ]n Turcia. }n acest timp am fost primit ]n audien\[ de c[tre Franco. politice. urma ca eu s[ m[ prezint autorit[\ilor respective turce=ti sau Transiordaniene =i s[ ]ncasez toate veniturile propriet[\ilor bisericii rom`ne=ti at`t din Turcia c`t =i din Transiordania (Ierusalim). a=a cum au luptat ]n Coreia. }nso\it de preotul ortodox rom`n Teofil Luca plecat din \ar[ de 30-40 de ani .at`t eu c`t =i preo\ii din eparhia mea suntem amenin\a\i s[ ne pierdem autonomia pentru ]ndeplinirea asisten\ei religioase ortodoxe. de unde am plecat ]n Austria la Salzburg.]n discu\iile neorganizate =i personale. Aici am f[cut iar[=i o slujb[ =i am luat declara\ia preotului Corobeanu. fiind dus 159 . De la Monte Carlo am plecat spre Spania la Barcelona unde am r[mas o zi vizit`nd c`teva familii de rom`ni stabili\i de mult[ vreme acolo. sociale =i culturale din \ar[. Din Salzburg am plecat la Gratz unde am r[mas 2-3 zile. La Istambul m-am prezentat patriarhului ecumenic al Istambulului Atenagora. la München unde am f[cut o slujb[ religioas[. c[ruia i-am ar[tat situa\ia critic[ material[ ]n care se afl[ biserica ortodox[ rom`n[ din exil =i totodat[ i-am ar[tat c[ ]n urma ac\iunii preotului G`ld[u . timp ]n care am vizitat pe to\i rom`nii =i am luat contact cu autorit[\ile turce=ti. despre motivele care m-au determinat s[ fug din \ar[ =i despre organiza\iile anticomuniste compuse din fugarii rom`ni din str[in[tate. ]ntrun or[=el din Germania Occidental[ zona englez[. Deasemeni am f[cut slujbe biserice=ti ]n diferite centre unde erau rom`ni. }ntrebare: Continu[ =i arat[ ce ai f[cut la Londra ? R[spuns: De la Londra am plecat ]n Germania Occidental[. care deservea ca preot al bisericii rom`ne. d[ndu-mi cuv`ntul R[utu. Eu am spus c[ momentan nu pot s[ dau nici un r[spuns. apoi la BadenBaden la preotul Stefart. De la Barcelona am plecat la Madrid unde am r[mas circa o s[pt[m`n[. Pre=edintele asocia\iei turcilor n[scu\i ]n Rom`nia. c`t =i frunta=ii fugarilor bulgari. Patriarhul Atenagora mi-a cerut s[ mut re=edin\a episcopiei din Londra ]ntr-un centru realmente 158 ortodox. }n consecin\[ i-am cerut s[-mi dea un act oficial din partea patriarhiei. Homdi mi-a adus ziari=ti turci la hotel unde le-am dat un interviu asupra situa\iei economice. }ntrebare: Arat[ ]n continuare activitatea d-tale ]n Italia =i mai departe ? R[spuns: De la Istambul am venit cu avionul p`n[ la Roma de unde am luat trenul spre Fran\a la Monte Carlo. prima dat[ m-am dus la preotul Vasilovschi. Discursul a avut acela=i caracter ]mpotriva regimului din RPR.am plecat la Smirna unde se afla un grup de fugari macedoneni rom`ni (arom`ni) fugi\i din Grecia. Deasemeni am f[cut un apel c[tre poporul turc ca s[ sprijine pe fugarii rom`ni =i s[ lupte pentru <eliberarea> |[rii Rom`ne=ti.

probleme rom`ne=ti. Boroborra. prin\ul Sturdza cu so\ia lui. iar el este un mare anticomunist. care este cel mai feroce ]n propaganda lui anticomunist[. care este singurul din fo=tii mini=tri monarhi=ti care =i-a p[strat toate prerogativele diplomatice. pe care o cunoscusem ]n casa avocatului R[utu la Paris. prin\ul Nicolae =i to\i frunta=ii legionari simi=ti (Horia Sima. ]ntr-un palat foarte frumos care este proprietatea lui. adic[ eu. ultimul ministru al Spaniei din Bucure=ti. c[ruia 160 vrea s[-i cear[ permisiunea ca ]n cadrul societ[\ii s[ oficiez eu la morm`ntul eroului necunoscut spaniol un parastas ortodox pentru Mo\a =i Marin. Al doilea aspect: Carol urm[rea ca eu s[ ar[t lui Mihai prestigiul de care se bucur[ Carol al II-lea. Carol are o foarte bun[ situa\ie material[ pe care =i-a f[cut-o ]n special ]n timpul r[zboiului. nepl[ceri care au dus la caterisirea lui de c[tre mitropolitul Visarion Puiu. }n Portugalia am r[mas cam o s[pt[m`n[. palatul lui Carol este cel mai frumos. din care rezult[ c[ este foarte bine informat. Aici. am venit a discuta cu =eful Casei Domnitoare rom`ne. a \inut un discurs anticomunist ]n care arat[ diferite date privind situa\ia economic[ din \ar[. Carol voia prin aceast[ recep\ie s[ arate invita\ilor c[ =eful Bisericii rom`ne. Sturza. care a fost cu mine ]n ]nchisoarea din Jugoslavia. Eu am vizitat pe mai mul\i cu care am avut un schimb de cuvinte f[r[ importan\[. Ia=inschi. Am fost ]n Portugalia. asigur`ndu-l c[ to\i cei care au m`ncat o p`ine spaniol[ nu vor uita acest lucru. Cu acesta am discutat problemele religioase respective =i mi-a spus c[ a doua zi are audien\[ la Franco. Acesta a fost un aspect al recep\iei. La Franco a fost mai mult o vizit[ protocolar[ cu prilejul c[reia eu i-am mul\umit pentru sprijinul ce-l acord[ fugarilor rom`ni. apoi perioada din Jugoslavia precum =i lupta anticomunist[ pe care o desf[=uram eu ]n prezent ]n r`ndurile emigran\ilor rom`ni. fostul consilier al Cur\ii de Apel Bucure=ti Criv[\.de ministrul Dumitrescu.pre=edintele societ[\ii Hispano-Rom`ne. care este c[s[torit[ cu =eful protocolului de la pre=edin\ie. omul legionarilor. prin 1950 sau 1951. la Lisabona. la care au participat to\i fo=tii regi stabili\i la Estoryl =i mai mul\i diploma\i invita\i de Carol. Franco men\ion`nd c[ face o prim[ excep\ie. El este bun prieten cu 161 . am f[cut un expozeu general asupra Rom`niei privind situa\ia din toate punctele de vedere ast[zi. Dup[ aceia am fost la Stelian Petrescu . Dintre toate palatele acestor fo=ti regi. Acesta a organizat ora de radio de la Madrid. adic[ cu fostul rege Carol. Carol locuie=te la Lisabona. care era =i consilierul =i referentul juridic al episcopiei mele. care au murit pentru =i pe p[m`ntul spaniol. ]i recunoa=te actele =i pa=apoartele ce le elibereaz[. Pe Carol ]l interesa soarta fiului s[u =i soarta arhimandritului Martinian Ivanovici. ]ntruc`t preo\ii catolici nu acceptaser[ s[ participe la aceast[ ]nmorm`ntare. se afl[ fostul director al ziarului <Universul> Stelian Popescu. a aprobat ca s[ se fac[ acest parastas ortodox la care au participat to\i rom`nii =i reprezentan\ii autorit[\ilor spaniole. deoarece Franco ]i subven\ioneaz[ ]ntreaga rela\ie a=a cum a fost ea ]n timpul monarhiei. fostul director al ziarului <Curentul> Pamfil +eicaru. C`t am stat la Carol acesta a dat o recep\ie ]n palatul s[u. la Estoryl. aici am participat la o mas[. ]n afar[ de legionarii simi=ti. Cu acest prilej. am ar[tat motivele fugii mele din \ar[. La Estoryl este o mic[ colonie regeasc[ compus[ din regi care=i a=teapt[ tronurile. unde erau invita\i majoritatea diploma\ilor ai \[rilor apusene din Madrid. Fiind rugat de gazd[. pentru a face o slujb[ a ]nmorm`nt[rii lui Pangal. fostul ministru de externe). Am fost la fica lui Franco. a c[rui fic[ este c[s[torit[ cu un inginer rom`n ]n Madrid. care celebrase la Paris c[s[toria lui Carol cu Elena Lupescu =i avusese din aceast[ cauz[ nepl[ceri cu legionarii. care murise =i fusese ]ngropat f[r[ preot. fiind g[zduit la fostul rege Carol II. generalul Chirnoag[. la Madrid.

Revenind la Estoryl. A doua zi ]mpreun[ cu Carol. 162 numai dac[ mut re=edin\a episcopiei din Londra.comunic`ndu-i hot[r`rea acestuia ca pe viitor s[-l abandoneze pe Nicolae =i-l va sus\ine pe regele Mihai. 163 . f[r[ a mai pomeni pe regina mam[ Elena =i Nicolae.pre=edintele Portugaliei =i cu ambasadorul american la Lisabona. Cu acest prilej s-a hot[r`t ca to\i rom`nii s[ se ]ntrunesc[ a treia zi la Carol. el a spus c[ este de acord s[ mut re=edin\a deocamdat[ la Paris. Mi-a mai precizat iar[=i. aici am fost a=teptat de ministrul Casei Regale a lui Carol. p`n[ la ]nfiin\area armatei Atlanticului. Mi-a cerut s[-i comunic cele discutate cu ceilal\i preo\i =i consilieri care nu se duc la anglicani. s[ le cer s[-mi fac[ lunar un raport detaliat de activitate strict religioas[ =i de activitate a lor anticomunist[. I-am ar[tat apoi c[. Carol mi-a cerut s[ fac un expozeu detaliat asupra stadiului popularit[\ii regelui Mihai. s[ poat[ trimite bani preo\ilor. el mi-a cerut s[-i fac c`t stau la el un proiect de buget. profesorul Busuioceanu. La cele relatate de mine. era bine dispus =i era ]mbr[cat ]n uniforma de general de gard[ al fostei armate rom`ne. cu caracter provizoriu deoarece el crede c[ este bine ca re=edin\a permanent[ a episcopiei s[ fie pe l`ng[ una dintre cele dou[ patriarhii ortodoxe Istambul sau Ierusalim. c[ el cere ca la toate slujbele biserice=ti oficiale. al c[ror nume nu-l re\in. 24 ianuarie. care era acuzat c[ este omul guvernului Groza.s-a produs. La Estoryl am fost g[zduit timp de o s[pt[m`n[ la ex regele Carol. Continu[ =i arat[ activitatea d-tale mai departe ? R[spuns: De la Madrid am plecat cu trenul la Lisabona. la toate serb[rile rom`nilor fugari. consulul Dumitrescu =i cu ]nc[ c`\iva rom`ni fugari. }ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu din 18 februarie 1954 ai ar[tat c[ ai plecat ]n Portugalia. I-am relatat pe larg ]ntrevederea avut[ cu prin\ul . Urd[reanu. Urd[reanu care m-a luat cu ma=ina p`n[ la Estoryl. preo\ii s[ pomeneasc[ ]nt`i numele lui. Asupra mut[rii episcopiei din Londra. pentru tote cheltuielile episcopiei mele ca s[ pot[ da dispozi\ie lui Urd[reanu. comentariile rom`nilor fugari ce se fac pe seama comitetului na\ional rom`n rupt ]n dou[: R[descu =i Vi=oianu =i ce cred eu despre zisa vinov[\ie a generalului Laz[r. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. ceea ce prevenisem: ruptura cu consiliul anglican. Totodat[ Carol mi-a precizat ca pe viitor to\i preo\ii rom`ni. prin fixarea soldelor ce urmeaz[ s[ le primeasc[ ]n mod regulat de la misiunea militar[ american[. care vor primi salariu din bugetul lui.=eful Casei de Hohenzolern . Carol ar[ta foarte bine. am ]nceput discu\iile cu Carol asupra urm[toarelor subiecte: }nt`i i-am f[cut un expozeu general asupra activit[\ii mele de la plecarea lui din Londra. la re=edin\a ex regelui Carol II. tedeumurile rug[ciunile care se fac la diferite anivers[ri ca 10 mai. generalul Ulea. patriarhul Atenagora de la Istambul mi-a condi\ionat recunoa=terea mea ca episcop =ef al bisericii ortodoxe rom`ne din exil =i p`n[ la <eliberarea> \[rii. }n discu\iile avute cu Carol. etc. =i c[ ]n general de la 1 februarie 1951 at`t eu c`t =i preo\ii mei am r[mas f[r[ salarii =i f[r[ fonduri de asisten\[ religioas[. unde am f[cut o liturghie. 19 februarie 1954. Mi-a spus iar[=i c[ ]l trimite pe generalul Ulea la Paris s[ rezolve situa\ia ofi\erilor rom`ni fugari. cu calitatea sa de =ef al Casei Regale rom`ne =i apoi numele cu titlu de rege legal al Rom`niei Mihai I =i regina Ana. d`nd toate informa\iile pe care ei eventual le vor culege de la noii rom`ni fugi\i din \ar[. La recep\ia pe care a dat-o. Bucure=ti. I-am ar[tat c[ pe l`ng[ motivele locale care m[ detremin[ s[ mut re=edin\a episcopiei de la Londra la Paris. acesta a \inut s[-mi recomande ]n deosebi s[ m[ apropii c`t mai mult de regina Ana =i s-o \in ]n curent cu toate problemele fugarilor rom`ni c`t =i din \ar[. am fost la Lisabona ]n cimitirul central =i am oficiat ]nmorm`ntarea fostului ministru Pangal. ca reprezentant legal al ]ntregii biserici ortodoxe rom`ne.

}ntrebare: Ce cuno=ti d-ta despre fabrica de armament a lui Carol ? R[spuns: Din spusele lui Carol. care a=teapt[ de un an de zile ]nfiin\area armatei Atlanticului =i a cerut ca p`n[ la ]nfiin\area misiunii militare americane de la Paris. de la acea dat[ aceste rapoarte. nu face nici a zecea parte din ceea ce a reu=it s[ c`=tige cu aceast[ fabric[ ]n acele campanii de lucru ale r[zboiului trecut =i a r[zboiului ce vine. }ntrebare: Clarific[ acum felul cum s-au ]ndeplinit cele cerute de Carol cu privire la acele rapoarte pe care trebuiau s[ le fac[ preo\ii ? R[spuns: C`nd am trecut prima oar[ pe la fiecare preot. El a spus c[ acolo se fac tot felul de arme. trimi\`ndule fonduri =i un buletin informativ tip[rit la New York =i instruc\iuni pentru organizarea manifest[rilor =i propagandei anticomuniste. cu aprobarea =i concursul moral =i material al americanilor. prin induceri ]n eroare =i sfaturi gre=ite s[ fac[ pe regele Mihai s[-=i piard[ popularitatea =i s[ fac[ desordine ]n r`ndul fugarilor. pentru a-=i cosolida situa\ia.. ajung`nd ]n ultimul timp s[ fac[ din ea una din cele mai mari fabrici de armament din America. Dup[ verificare s-a constatat c[ nu a fost adev[rat =i a r[mas mai departe aghiotantul lui Mihai. Discut`nd cu Carol asupra datei ]nceperii r[zboiului. nu =tiu locul precis. Acest[ asocia\ie =i-a ]nfiin\at filialele ]n toate \[rile unde se aflau de la 12 fugari rom`ni ]n sus. cu doi-trei ani ]nainte de a intra America ]n cel de-al doilea r[zboi mondial el a cump[rat o mic[ fabric[ de armament ]n apropiere de New York. s[ dea solde acestor ofi\eri. deoarece la acea vreme toate comenzile de armament. el mi-a spus c[ din toate informa\iile =i discu\iile avute cu SUA. Frac\iunea R[descu. }ntrebare: Cu cine a aranjat Carol ca ofi\erii fugari rom`ni s[ primeasc[ sold[ de la misiunea american[ =i ce altceva \i-a mai spus el cu privire la acest lucru ? R[spuns: Carol mi-a povestit c[ atunci c`nd a fost ]n America. frac\iunile R[descu =i Vi=oianu. generalul Laz[r =i cearta dintre R[descu =i Vii=oianu ? R[spuns: Eu am ar[tat lui Carol c[ Mihai se bucur[ de mare polpularitate ]n r`ndurile fugarilor rom`ni =i propaganda simist[ nu a avut nici un efect. }ntrebare: Arat[ alte discu\ii pe care le-ai avut cu Carol ? R[spuns: Momentan nu-mi amintesc discu\ii pe care s[ le fi 165 . treptat a m[rit-o. provizie. el crede c[ r[zboiul se va declan=a sigur ]n prim[vara anului 1954. El nu mi-a precizat cu cine anume a vorbit. c[ ]n 1950 =i-a scos sora din \ar[. etc. c[ so\ia lui =i fica primesc ]n mod regulat pensia ]n \ar[. Asupra generalului Laz[r i-am comunicat tot ceea ce aflasem =i eu de la Mihai R[utu. sunt ]ndeplinite. pentru predarea armamentului lucrat ]n fabrica sa =i c[ ]ntre timp a fost =i pe la departamentul de stat american. prin tot felul de intrigi. pe care treptat. unde a ar[tat situa\ia critic[ a ofi\erilor rom`ni de la Paris. p[str`nd o permanent[ leg[tur[. Asupra Comitetului Na\ional Rom`n rupt ]n dou[. f[r[ a-mi specifica ce anume. a ]nfiin\at <asocia\ia rom`nilor fugari>.}ntrebare: Arat[ ce ai r[spuns d-ta la cele crezute de Carol cu privire la ex regele Mihai. majoritatea frunta=ilor politici rom`ni fugari sunt de partea lui R[descu =i consider[ c[ Mihai a f[cut o mare gre=eal[ c`nd a recunoscut ca legal[ frac\iunea lui Vi=oianu. majoritatea timpului a fost ocupat cu delega\ii ministerului de r[zboi american. Se sus\ine c[ generalul Laz[r a plecat din \ar[ cu ]nvoirea guvernului rom`n. 164 }ntrebare: Ce f[cea Carol cu informa\iile date de preo\i ? R[spuns: Carol organiza diferite ceaiuri cu diploma\ii str[ini =i voia s[ le arate acestora c[ el este informat =i \ine leg[tura cu Rom`nia. c[ este la Paris =i c[ toate aceste favoruri li s-au f[cut numai ca el. dup[ ce ei primiser[ deja ultimul salariu de la Carol le-am explicat fiec[ruia cele cerute de Carol =i astfel ei au ]nceput s[ fac[. cu pa=aport legal RPR. El mi-a spus c[ tot ce a agonisit o via\[ ]ntreag[ la un loc.

Au fost invita\i to\i mini=trii diploma\i din Lisabona. +tiu doar c[ acuma trebuia s[ trec pe la fiecare preot ]n parte. L-am g[sit bolnav ]n pat =i m-a 167 . rezult[ c[ eu i-am anun\at^ Se poate s[-i fi anun\at prin coresponden\[. Stelian Popescu. eu nu pot preciza ce preo\i am anun\at. contele de Paris al Fran\ei. pun`nd ca director al cancelariei pe Nicu Baciu.1954 ai ar[tat c[ ai plecat de la Londra la Paris. La un astfel de ceai am participat =i eu. Din interogatoriile mai vechi: 9 aprilie 1953. 20 februarie 1954. autorit[\ile portugheze. ]ns[ nu pot preciza c`t am stat ]n fiecare loc =i ce anume am mai f[cut ]n acest timp. c[ a primit rapoarte de la to\i preo\ii. (Nu este nici unul deplasat din lag[rul comunist. Am f[cut c`te o adres[ lui Oadams =i Arhiepiscopului Londrei ]n care le-am mul\umit de ajutorul dat =i le-am spus c[ interesele episcopiei cer s[ mut re=edin\a la Paris. +tiu c[ am f[cut acest lucru. }ntrebare: Ce preo\i ai anun\at ]n acest interval de cele discutate cu Carol ? R[spuns: Ca s[ fiu corect. care se compunea din: maior Iliescu. }mi amintesc de un singur caz doar. Bucure=ti. Juan Carlos pretendentul la tronul Spaniei. g[sind pe b-dul Michel l`ng[ Sena. De la Paris am plecat la Londra unde am avut o consf[tuire cu membrii consiliului eparhial c[rora le-am f[cut cunoscut[ problema hot[r`rii luate de a muta sediul episcopiei de la Londra la Paris. unul din fii Kaizerului.02. O camer[ am f[cut-o locuin\a mea. care 166 avea misiunea de a se ocupa cu rezolvarea coresponden\ei venit[ la episcopie =i trimeas[. Bercu. ]n afar[ de cele ar[tate. }ntrebare: Asupra acestui capitol o s[ mai revenim. ]n frunte cu pre=edintele Salazar =i to\i ex regii stabili\i la Estoryl. (Regele Umberto al Italiei. c`t =i cu centralizarea rapoartelor religioase =i informative f[cute de preo\i pentru ex regele Carol II. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. colonel Neferu. ]ns[. luat aparte. Bischof. Ioan al Bulgariei. inginer Traian Ni\escu. mai departe ? R[spuns: Dup[ ce am ajuns la Paris am dus toate actele episcopiei =i bagajul la locuin\a lui R[utu =i timp de o s[pt[m`n[. unde le-am dus la avocatul R[utu. ]ns[ cu Vasilovschi am vorbit sau la Paris sau la el acolo ]n Germania. zona englez[. maior Croitoru. Cu comandorul Vasilescu m-am dus ]mpreun[ s[-l vizitez pe Visarion Puiu. 21 februarie 1954. }ntrebare: Continu[ =i arat[ activitatea d-tale mai departe ? R[spuns: De la Estoryl am plecat cu trenul spre Paris unde am r[mas o zi. ]ns[ nu pot preciza c`t anume. avocat Nicolae Baciu. regele Leopold al Belgiei =i membrii casei lui Carol. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14.avut cu Carol. Papanace.aprilie. Bucure=ti. ]ns[ din cele ce mi-a comunicat av. Gogu Constantinescu. \in s[ men\ionez c[ odat[ pe lun[ ]n palatul lui Carol din Estoryl se organizeaz[ un ceai diplomatic. Otto al Austro-Ungariei. R[utu. Acest ceai nu a avut un caracter de festivitate ci numai o reuniune prieteneasc[. care se afla abandonat de to\i fugarii ]ntr-un azil de b[tr`ni catolici de l`ng[ Cannes. Astfel am plecat cu tot bagajul =i actele episcopiei la Paris. Acum intervine o perioad[ neclar[ pentru mine. Arat[ activitatea d-tale dup[ ce ai ajuns la Paris. Nicu Baciu. am c[utat locuin\[. de preotul Vasilovschi care avea fata bolnav[ =i de care m-am ocupat mai mult. perioada martie . Raul Bossy. ]n care timp m-am ocupat de probleme strict biserice=ti. }ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu din 19. iar ]ntr-una am instalat cancelaria episcopiei. La Istambul am plecat ]n urma unei consf[tuiri cu consiliul parohial al episcopiei. dou[. }n prezent memoria nu m[ ajut[ s[ le clarific cu certitudine. pentru a-i pune la curent cu cele discutate cu Carol.) To\i ata=a\ii militari.

fostul consul al Rom`niei monarhice. El mi-a declarat c[ de=i dore=te s[ r[m`n[ ]n legea lui str[mo=easc[. care l-au abandonat. catolicii special l-au l[sat ]n aceast[ mizerie. declara\ie ]n care eu s[ ar[t c[ recunosc dreptul de proprietate al patriarhiei ecumenice asupra tuturor p[durilor =i mo=iilor avute ]n \ar[. f[r[ actul patriarhiei s[ intru ]n posesia bunurilor ar[tate. ]nainte de a intra ]n posesia bunurilor rom`ne=ti din Turcia. ]n care s[ men\ionez calitatea mea recunoscut[ de patriarhie. Pe l`ng[ lupta pe care am dus-o pentru c`=tigarea bunurilor mai sus ar[tate ]n acest interval. ]i voi trimite lunar banii necesari. Dup[ aceasta am plecat cu vaporul la Istambul. voi desp[gubi patriarhia ecumenic[ pentru toate aceste bunuri. Am participat la o reuniune a asocia\ilor turci n[scu\i ]n Rom`nia de sub pre=edin\ia lui Suphi. }ntrebare: Continu[ cu activitatea d-tale ? R[spuns: }mpreun[ cu Aurel Decei =i cu Abeles am fost la patriarhul Atenagora. c[ruia i-am adus la cuno=tin\[ c[ mi-am mutat re=edin\a din Londra a=a cum dorise el. ]n frunte cu ministrul. pentru faptul c[ inten\ionam s[ stau mai mult timp. Aceast[ ac\iune juridic[ a durat c`teva luni. la care am luat cuv`ntul. nu-mi amintesc c`t.rugat s[-i dau o m`n[ de ajutor s[ poat[ ie=i din acel azil s[-=i ]ngrijeasc[ s[n[tatea =i s[ tr[iasc[ mai omene=te. al c[rui nume nu-l mai re\in. eu trebuie s[ rezolv vechea problem[ a bunurilor patriarhiei ecumenice. ]n care ]mi manifestam atitudinea mea du=m[noas[ fa\[ de RPR. Aci Decei a \inut s[ m[ prezinte ca pe un mare anticomunist. ]n aceast[ calitate. am acordat diferite interviuri la ziari=tii turci. men\ion`nd c[. care p`n[ la urm[ s-a soldat cu o nereu=it[ din cauza patriarhului care urm[rea aceast[ chestiune. discurs ]ndreptat impotriva RPR. Iorgulescu. bunuri aflate ]n Rom`nia. spun`ndu-i s[ aib[ ]n vedere. Am vorbit de c`teva ori la radio ]mpotriva regimului din RPR. c[ dup[ ce voi rezolva problema propriet[\ilor din Orient. El mi-a spus c[ dac[ vreau =i m[ simt ]n stare s[ preiau asupra mea ]ntreaga r[spundere de reprezentant al bisericii ortodoxe rom`ne. unde eram ]nt`mpinat de profesorul Decei Aurel de la comitetul rom`n. care a avut loc la Istambul cu to\i fugarii rom`ni. dup[ care ministrul american a cerut s[ le povestesc 169 . La Decei acas[ a avut loc un ceai. venit de cur`nd din \ar[ care ]mi venea ca un fel de secretar. comandorul Abeles. deoarece ei au crezut c[ mi-am mutat complect sediul la Istambul. care p`n[ ast[zi nu au fost r[scump[rate. eu m-am ocupat de ]ntreaga situa\ie a fugarilor rom`ni cu care am stat de vorb[ =i pe care am c[utat s[-i plasez la lucru prin interven\iile fostului ambasador turc Suphi Tanrioer. Malioglu. unde am fost =i eu invitat g[sind acolo toat[ lega\ia american[ din Turcia. La acest hotel am r[mas o s[pt[m`n[. am angajat un mare avocat turc. unde m-am mutat lu`nd cu mine =i pe t`n[rul Ion Bodea. discurs care era ]ndreptat ]mpotriva RPR. Impresionat de toate acestea. De asemeni am vorbit la s[rb[torirea de 10 mai. Pus ]n fa\a acestei noi probleme ridicate de patriarhul Atenagora. El mi-a cerut s[ dau o declara\ie. Am g[sit un apartament de trei camere. =i ca =ef al bisericii rom`ne=ti. fostul comisar de siguran\[ Mircea Vasilache. Hamdi Nusuret =i al\ii pe care nu-i re\in. Dup[ ce mi-au f[cut o primire festiv[. totu=i simte c[ este la cap[tul puterilor =i nu mai poate duce lupta =i responsabili de trecerea lui la catolicism vor fi mai to\i rom`nii fugari. V[z`nd c[ pe cale legal[ nu pot intra ]n posesia bunurilor rom`ne=ti. timp ]n care mi-am c[utat o locuin\[. am plecat ]n ora= =i am luat o camer[ la hotelul central din Istambul. aceia de 168 reprezentant legal al ]ntregii biserici rom`ne=ti. i-am dat un costum de haine de al meu =i o sum[ de bani. pentru a ]ncerca pe calea juridic[. care s-a ocupat =i cu alte probleme juridice. }n Istambul am stat p`n[ ]n septembrie 1951. asigur`ndu-i pe cei prezen\i c[ ]n cur`nd se vor ]ntoarce ]n \ara ]n care s-au n[scut. ei i-am spus c[ momentan nu pot s[-i dau astfel de declara\ie =i c[ urmeaz[ s[ m[ consult cu consilierii episcopiei mele asupra acestei probleme. f[c`ndu-m[ s[ cheltuiesc mari sume de bani =i tot felul de interven\ii. s[-l for\eze s[ treac[ la catolicism.

circa 3-4 ha. Cu procesul de care am ar[tat. spre deosebire de patriarhul Constantinopolului a fost foarte bine voitor =i loial fa\[ de mine. Aici fiind stabilit comandorul Udrischi. care puteau fi ]nchiriate. am ]ncercat s[ repar[m motorul pompei =i ]ntreaga instala\ie. am r[mas la el pentru un timp. care era deservit[ de preotul grec Moraitache. era c[minul rom`nesc. Aici am venit ]nt`i pentru chestiuni biserice=ti =i al doilea pentru a trata cu patriarhul ortodox al Ierusalimului luarea ]n posesie a bunurilor biserice=ti rom`ne din Transiordania. Totodat[ ]n Beiruth am g[sit o serie de conduc[tori biserice=ti.. sub regimul comunist =i ]ndeosebi impresiile formate din spusele ultimilor fugari rom`ni cu care eu am stat de vorb[. earu numai dou[ din Ierusalim. c`nd a venit valul mare de refugia\i din Palestina Israelit[ au fost 171 . Al doilea bun important se afla pe malul Iordanului. cu privire la unele m[suri luate de regimul actual din RPR =i alte lucruri ]mpotriva RPR =i scopul de a ad[uga =i eu ceva la toate cele cunoscute chiar exagerate =i impresionate pentru a-i face s[ dezl[n\uiasc[ c`t mai cur`nd r[zboiul. nu am putut rezolva nimic =i atunci m-am hot[r`t s[ plec din Istambul spre Ierusalim pentru a ]ncerca s[ intru ]n posesia bunurilor din Transiordania. destul de mare. expulzat din \ar[. Patriarhul Ierusalimului. 170 El mi-a eliberat imediat actul prin care m[ recunoa=te ca episcop. Aceast[ livad[ nu ar fi putut aduce venit dec`t dup[ 2-3 ani de func\ionare a pompei. ast[zi devenit preot rom`n =i mare anticomunist. pomii ne uda\i artificial se uscau. }mpreun[ cu stare\ul m`n[stirii. acest c[min a fost bombardat =i c`nd m-am dus s[-l iau ]n primire am constatat c[ era nelocuibil. foarte importan\i. plecat din \ar[ de vreo 20 de ani. reprezentate prin c`teva case particulare l[sate mo=tenire de ni=te foste c[lug[ri\e rom`nce ce muriser[ la Ierusalim. act cu care m-am prezentat la autorit[\ile Transiordaniene pentru a fi pus ]n posesia bunurilor mai sus men\ionate. livad[ care a produs numai at`ta timp c`t o pomp[ mecanic[ a func\ionat. }n timpul r[zboiului arabo-israelit. Vi=oianu a promis c[ va trimite. iar pentru repara\ii necesita o sum[ foarte mare. ]ns[ p`n[ la r[pirea mea nu a trimis nimic. pentru problemele interne ale bisericii cre=tine. deoarece ]n acea regiune lipsit[ de ploi. cl[dire nou[ f[cut[ ]n Ierusalim de patriarhul Miron. o m[n[stire cl[dit[ tot sub patriarhul Miron. cer`ndu-i s[ ne trimit[ din fondurile comitetului o pomp[ =i instala\iile necesare din America. Dintre toate bunurile rom`ne=ti din Transiordania cel care valora mai mult =i putea aduce un venit serios. Arat[ unde anume te-ai deplasat =i pentru ce ? R[spuns: Primul drum pe care l-am f[cut din Beiruth a fost la Ierusalim (jum[tatea ora=ului din Transiordania). Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. care are o mare livad[ cu pomi.impresiile mele din \ar[. fost ajutant regal. ]nainte de a trece la Ierusalim. =ef al bisericii ortodoxe rom`ne din exil. a=a cum jum[tate din livada m`n[stirii s-a =i uscat. De aici am f[cut o adres[ oficial[ pre=edintelui comitetului rom`n de la New York Vi=oianu. fost c[lug[r la m`n[stirea Neam\. Alte lucruri rom`ne=ti erau ]n ora=ele Ierihon =i Bethleem. Dintre toate aceste case singurele care se prezentau ]n stare bun[. care-mi era un vechi prieten din \ar[. Eu am ar[tat unele date chiar cu exager[ri. Din Istambul am plecat cu vaporul la Beiruth. care fusese la biserica greac[ din Bucure=ti ]n 1946. originar din Bucovina. ]ns[ la atelierul mecanic din Ierusalim mi-a spus c[ at`t motorul c`t =i instala\ia sunt vechi =i uzate =i nu se mai poate face nimic cu ele. }n Beiruth am descoperit o adev[rat[ colonie de rom`ni fugari. 22 februarie 1954. }ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu din 20 februarie 1954 ai ar[tat c[ din Beiruth te-ai deplasat ]n mai multe \[ri din orient. Bucure=ti. azi angajat ca pilot la compania de avia\ie libanez[. Acestea ]ns[.

timp de c`teva zile. patriarhul Antiohiei s-a oprit ]n Bucure=ti. patriarhul Justinian l-a ]nc[rcat cu tot felul de daruri (od[jdii biserice=ti. Toate aceste daruri. Spiridon din pia\a Senatului din Bucure=ti. }ntrebare: Pentru ce ai fost acolo =i arat[ activitatea d-tale ]n aceste localit[\i ? R[spuns: }n Damasc am fost sf[tuit de grupul de rom`ni din Beiruth (Udrischi. s-au dat 500 mii de ruble pentru sus\inerea cheltuielilor Patriarhiei Damascului. La plecare. }n vara anului 1951. pe care patriarhul Antiohiei le-a v[zut ]n plin[ func\iune. libertate care nici sub regimul \arist n-a avut-o. Pe de alt[ parte. ci din contr[ o sus\ine. haine biserice=ti. Vasiu Decebal =i Spuza Nicolae =i ]n deosebi de Knezovici. s[ participe la un congres bisericesc. acord`ndu-i toat[ libertatea misiunii religioase. care =i-a f[cut studiile teologice ]n Rusia \arist[. patriarhul Antiohiei a fost dus ]n c`teva ora=e mai mari din Uniunea Sovietic[. at`t rus[ c`t =i rom`n[. el a fost invitat de patriarhul Alexei s[ vin[ la Moscova. poate s[ declare ast[zi. progresiste =i democrate din lumea ]ntreag[. Iar to\i episcopii ortodoc=i din Apus. la care au participat foarte mul\i cet[\eni sovietici. Papa cu to\i episcopii s[i =i toate guvernele din Apus care combat aceast[ ac\iune. ]ninte de r[zboi =i ]ninte de revolu\ia din1917. acesta ]nainte de a pleca din Bucure=ti a dat un mare =i detaliat interviu agen\iei TASS ]n care ar[ta c[ el. Patriarhul Antiohiei. =ia f[cut studiile ]n Rusia \arist[ =i a fost coleg de facultate cu actualul patriarh al Uniunii Sovietice Alexei. at`t din Uniunea Sovietic[ c`t =i din RPR nu persecut[ biserica. Tot acum el arat[ c[ marea ac\iune =i lupt[ deschis[ de Generalisimul Stalin pentru semnarea apelului Consiliului Mondial al P[cii pentru un pact al p[cii. provoc`nd foarte multe comentarii =i multe induceri ]n eroare. cu care eu speram s[-mi echilibrez bugetul episcopiei s-au dovedit inexistente. Bucure=ti. La re]ntoarcere. primite at`t la Moscova c`t =i la Bucure=ti. sub pretext c[ i se desp[gubesc propriet[\ile patriarhiei sale avute ]n Rusia \arist[ (propriet[\i na\ionalizate dup[ revolu\ie). bani) =i totdat[ i-a d[ruit ca proprietate dreptul de a trimite un preot al s[u =i de a ]ncasa toate veniturile bisericii Sf. ]n urma celor auzite =i v[zute de patriarhul Antiohiei. }n consecin\[ toate sursele de venit din Transiordania. care 173 . c[ el care a cunoscut toat[ via\a bisericeasc[. }n RPR deasemeni a fost dus s[ viziteze o serie de biserici =i m`n[stiri. 23 februarie 1954. evanghelie. cruce. capitala Siriei =i ]n Alexandria Egipt. }n acesat[ atmosfer[ =i tensiune m[ aflam eu la Beiruth. un b[tr`n de 75 de ani. c[ regimul comunist. Cu acesst[ ocazie. care nu mi-a ascuns c[ americanii ar fi foarte mul\umi\i dac[ eu m-a= duce la Damasc s[ conving pe patriarhul ortodox al Antiohiei =i Damascului de libertatea religioas[ =i libert[\ile regimului din \[rile democrate (comuniste) =i totodat[ s[ stau de vorb[ cu episcopii care au fost indu=i ]n eroare de propaganda comunist[. etc.rechizi\ionate pentru refugia\ii arabi =i toate ]ncerc[rile mele de a le elibera au fost zadarnice. 172 unde a fost ]nt`mpinat de patriarhul Justinian al RPR. }ntrebare: }nainte de a pleca din Orientul apropiat arat[ ]n ce alte localit[\i ai fost ? R[spuns: Am fost la Damasc. ]n urma celor v[zute =i tr[ite de d`nsul personal. unde se regizaser[ din vreme c`teva slujbe religioase. sunt adev[ra\i du=mani ai p[cii cre=tine =i tr[d[torii legii ]nv[\[turii lui Hristos. Acest interviu a fost tip[rit cu lux de am[nunte cu fotografii ale patriarhului Antiohiei ]n toate ziarele comuniste. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. nu este altceva dec`t ]ndeplinirea ]nv[\[turii cre=tine=ti ce se concretizeaz[ prin cuvintele <Pace Vou[>.

Dup[ ce am terminat turneul f[cut pe la to\i episcopii. ]n care s[ arate c[ regret[ interviul dat agen\iei TASS. I-am ar[tat declara\iile ob\inute de la episcopii s[i =i am ]ncercat s[-l determin s[ dea el singur un comunicat presei. unde prin cursurile ce le-am predat. eu am adus =i am f[cut un mare r[u partidului comunist rom`n care era ]n ilegalitate. Patriarhul Antiohiei =i Damascului a promis c[ va face acest lucru. mai ales aceea cu caracter poli\ienesc. Eu am fost primul =i singurul preot militar care din proprie ini\iativ[ am transformat postul de simplu confesor al corpului de jandarmi. Declara\iile le-am ar[tat lui Knezovici =i celorlal\i fugari rom`ni. av`nd responsabilitatea sec\iei pentru \[rile balcanice. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 17. am s[dit ]n mintea =i inima tinerilor ofi\eri de jandarmi. independent. Vreau s[ dovedesc c[ ]nc[ =i ]n \ar[. 175 . ]n a c[rui slujb[ era Knezovici. Aici am f[cut o prim[ vizit[ patriarhului Antiohiei cu care am avut ]n prima zi un schimb de vederi generale contradictorii cu el. }ntrebare: Pe ce te-ai bazat d-ta c`nd ai spus episcopilor sinodului Damascului c[ ]n cur`nd Siria va fi ocupat[ de trupele americane =i c[ va ]ncepe r[zboiul pentru a-i intimida ? R[spuns: Eu am spus cele de mai sus episcopilor sirieni pe 174 baza credin\ei mele c[ va ]ncepe r[zboiul ]n cur`nd. cu care am avut iar[=i unele discu\ii. care ar avea o explica\ie prin faptul c[. c`nd eram absolut liber. Bucure=ti. nu este acesta adev[rul. Majoritatea lor s-au gr[bit s[ ofere =i declara\ii scrise c[ nu au cunoscut realitatea =i c[ astfel. ei regret[ faptul c[ au fost indu=i ]n eroare de patriarhul lor =i se desolidarizeaz[ pentru totdeauna de astfel de ac\iuni. ura contra comunismului =i convingerea c[ trebuie s[ lupte p`n[ la moarte contra comunismului. }ntotdeauna atunci c`nd convingerile mele anticomuniste coincideau cu interesele unui serviciu de informa\ii eu f[ceam acea ac\iune. c[ d-ta ai ]ndeplinit o misiune de la serviciul de informa\ii american ? R[spuns: Da. de=i =tiam c[ este un aport adus serviciului de informa\ii respectiv. asupra problemei religioase din regimurile comuniste. iar pe baza acestor declara\ii am f[cut ni=te interviuri la ziari=tii de dreapta din Beiruth =i Roma. 26 februarie 1954. le-am spus c[ ]n cur`nd Siria va fi ocupat[ de trupele americane. dar ]n cazul meu. ]nfiin\`nd catedra de secte religioase =i curente subversive. membrii ai sinodului. de cele ce mi-au spus rom`nii ar[ta\i mai sus =i ]ndeosebi cele spuse de Kenzovici am plecat la Damasc. c`nd adev[rata =i prima mea misiune era de simplu preot =i am r[mas str[in de orice activitate politic[. Aceasta am avut de declarat cu privire la activitatea mea contra RPR-ului ]n str[in[tate. Dup[ aceasta am vizitat pe r`nd pe cei 12 episcopi. }ntrebare: Rezult[ atunci. c[ ]n cur`nd va ]ncepe r[zboiul =i c[ securitatea lor personal[ =i situa\ia general[ a bisericilor este foarte grav[. }ntrebare: Despre ce americani a spus Knezovici c[ ar fi foarte mul\umi\i dac[ te-ai duce la Damasc ? R[spuns: Despre serviciul de informa\ii american. ]ns[ p`n[ la arestarea mea acest comunicat nu a ap[rut. am revenit la patriarhul Damascului. ]n cadrul acestui serviciu de informa\ii. dup[ ce un episcop rom`n le arat[ adev[rata realitate din regimurile comuniste. ]n care ar[tam c[ ace=ti episcopi se desolidarizeaz[ de patriarh.era foarte aproape de Damasc =i motivat: ]nt`i de revolta =i convingerile mele anticomuniste. pe care l-am g[sit la venirea mea la aceast[ unitate militar[. Ace=ti episcopi cuno=teau c[ eu am fost ales =i sfin\it episcop ]n refugiu =i c[ ]n \ar[ am fost numai preot militar care am participat la r[zboiul antisovietic. c`nd ]nc[ nici nu se punea problema existen\ei. afl`ndu-m[ ]n str[in[tate am fost prins =i eu de valul propagandei =i al luptei pentru existen\[. c[rora le-am ar[tat marea gre=eal[ pe care au f[cuto leg`nd soarta bisericii lor de regimul comunist.

dup[ marele r[stimp de o jum[tate de veac ce impune de la sine obiectivitatea. venit[ nu doar din incultur[ ci =i 176 177 . pagin[ de pagin[ =i anchet[ cu anchet[ iar el nu s-a opus o clip[ la altceva dec`t la ceea ce-i leza demnitatea =i credin\a. Capitolul VIII C{TRE CITITOR Este limpede faptul c[ anchetatul nu vrea nici o clip[ s[ se disculpe tocmai pentru c[ nu-l ]ncearc[ nici un regret =i nici o ru=ine pentru faptele sale ci le consider[ fireasca misiune cre=tin[ pe care =i-a asumat-o. El subliniaz[ mereu tot ce este mai incriminatoriu ]n defavoarea sa ca probe oferite acuzatorilor s[i. Iar ]nnegrirea anchetelor =i rechizitoriilor nu e ]nc[ nimic pe l`ng[ cele ce afirm[ propriul s[u glas. Ca studiu psihologic f[cut asupra textului care ne ajunge ]n m`ini ast[zi. Singurul lucru pe care-l respinge este tenta\ia m`r=av[.au un singur responsabil moral =i acesta sunt eu. schingiuirile.]n fa\a c[rora. din dou[ motive: acela c[ ancheta este singurul loc unde misionarul din el are putin\a exprim[rii adev[rului care i s-a revelat =i dorin\a categoric[ de a ajunge c`t mai repede la cap[tul martiriului s[u. c[ toate prigoanele.Iat[ deci. adic[ la pedeapsa capital[. Pentru c[ ]nnegrire s-a c[utat tot timpul. pentru a-l condamna mai repede ]=i ]nsu=e=te at`tea delicte ]nc`t nici ei nu-l cred =i ]=i trimit spionii s[ verifice.]n care acuzatul nu face nici m[car o ]ncercare s[ se apere ci le arat[ ]n permanen\[ c[l[ilor s[i c[ este mai ]nver=unat =i mai vinovat dec`t faptele cu care ]l acuz[ ei. s[v`r=ite de ofi\erii de jandarmi ]n contra comuni=tilor din ultimul timp perioada r[zboiului =i a preg[tirii lui . Dorin\[ care nu e prima dat[ c`nd =io manifest[. fiind consemnat[ =i de anchetatorii de aici (care au cinismul s[ remarce c[ m[n`nc[ =i ]=i ]ngrije=te trupul. precum cererea Sf`ntului Petru de a fi r[stignit cu capul ]n jos . ca =i cum mintea lui lucid[ ar trebui s[ se lase dinainte condamnat[ la starea de prostra\ie) =i de cei de la Moscova . ajungem la concluzia c[ este unul dintre cazurile real-schimnice sau chiar apostolice a= ]ndr[zni s[ spun. etc.

dar =i-n r[t[cirea patriarhului Antiohiei =i p`n[ la formarea grupului de studen\i <Rom`nia Mare>. el recunoa=te mai multe acuze dec`t ]i pot aduce acuzatorii =i afirm[ valabilitatea ]n fa\a Marii Judec[\i a tuturor metodelor de a se opune anticristului. de la organizarea unor parohii pentru diaspora din Austria =i Germania la medierea rela\iilor 178 Casei Regale cu diverse grup[ri =i chiar ]n interiorul ei. Faptul c[ ac\iunile sale at`t de eficiente direc\ionate =i ]n ajutorarea celor proasp[t fugi\i de a se stabili ]n diferite \[ri f[c`ndu-=i colonii. sau kagebi=tii infiltra\i ]n lumea ortodox[ occidental[. la Lausanne. p`n[ la arom`nii ce trebuiesc salva\i de moscovitul Marcos. la mica noastr[ colonie din Beiruth. la Floren\a. la grija pentru soarta ofi\erilor rom`ni stabili\i la Paris. ajung cunoscute ]n \ar[ pozi\ia ]nalt[ =i activ[ pe care el o cap[t[ ]n mijlocul emigra\iei. de la ajutoarele cuvenite =i pachetele pe care le duce ]n lag[re =i p`n[ la organizarea marinarilor rom`ni din flota Atlanticului sub amiralul Dumitrescu.atunci c`nd. de la ]mbun[t[\irea st[rii emigran\ilor rom`ni din Anglia la eforturi pentru mijloacele de trai ale bisericilor din Orientul Apropiat. cum a fost cazul cu grupul de ofi\eri de la Paris. du=manii i-au pus g`ndul r[u al r[pirii. de la str`ngerea de pachete pentru emigran\ii s[raci. la Alexandria.faptul c[ aceste ac\iuni subminau inten\iile <lag[rului socialist> . p`n[ la ]naltele consilii episcopale ale Consiliului Ecumenic. de la emisiunile de radio adresate \[rii. cu toat[ vehemen\a. dar =i ]n apropierea v`rfurilor emigra\iei spre aplanarea conflictelor dintre ele =i conjugarea eforturilor pentru a se crea o adev[rat[ guvernare unic[ a exilului rom`nesc . de la grupul de rom`ni ce se ]mbarc[ la Bremen. din Grecia la Gratz =i Salzburg. nu ]ncepe odat[ cu ancheta. drumurile la Geneva pentru ca. ca =i prin informa\iile provenite de la agen\ii infiltra\i ]n colectivit[\ile rom`ne=ti. =i ]n con=tientizarea colectivit[\ilor deja existente ale diasporei de a-=i spori eficacitatea rezisten\ei fa\[ de comunismul din \ar[. la Ierusalim =i Beiruth. de la generalul Franco la ministrul de externe englez Eden.din totalitatea de oameni v`ndu\i sovietelor. de la Londra ]n Grecia. de fapt. la Stocholm. S[ ne g`ndim numai la drumurile sale descrise ]n paginile de mai ]nainte: de la lag[rele de refugia\i rom`ni pe care-i ajut[ s[ fie primi\i de diferite \[ri ]n care-=i g[sesc un rost. al aducerii lui ]n genunchi prin orice mijloc. Prin emisiunile sale de radio. de la str[dania scoaterii unor preo\i din lag[rele jugoslave =i p`n[ la capacitarea ]n favoarea cauzei rom`ne=ti a =efului casei princare Hohenzolern-Sigmaringen. de aici la Paris.devine evident. la aplanarea conflictelor de la biserica din Paris. }nnegrirea . de la generalul R[descu =i guvernul ]n exil din New York. la Madrid. la Istambul. care reprezentau. ]ns[=i sim\irea de credin\[ na\ional[ ]n momentul trimiterii sale. =i.denigrarea personalit[\ii lui. la Escoryl printre capete ]ncoronate =i la Pireu ]n port la marinarii fugi\i de regimul 179 . din micimea sufleteasc[ a anchetatorilor de a-i confunda misionarismul revelat =i asumat prin propria-i con=tiin\[ =i prin ]ndatorirea pe care i-au ]ncredin\at-o tat[l s[u =i ceilal\i oameni de ]nalt[ moral[ din jurul aceluia. de la c[utarea unui mic grup de rom`ni pe coasta Africii. de la str[dania consecvent[ de a demasca comunismul =i-n ziare. pe l`ng[ toate acestea c[l[toriile lui misionare pentru servicii religioase =i predici de la München la Londra. Iar primul mijloc a fost compromiterea. a-i confunda aceste comandamente ]nalte cu lipsa de scrupule a agentului ]nregimentat. din sprijinul cre=tinesc acordat de Consiliul Mondial Ecumenic s[ fac[ rost de fonduri =i pentru nevoile eparhiei sale ortodoxe =i pentru ajutorarea direct[ a credincio=ilor din lag[re sau. de la preten\iile englezilor care l-au g[zduit =i p`n[ la preten\iile lui Atenagoras privind actul seculariz[rii pentru care de mult[ vreme suferise =i Cuza. }n colo. Ci mai ]nainte. mult mai ]nainte ]nc[ . d`ndu-=i seama de pericolul pe care ]l reprezint[. }n plus. p`n[ la convingerea marelui cardinal Montini c[ e necesar[ unirea anticomunist[ a emigra\iei =i nu ruperea ei ]n mai multe confesiuni.

motorul se mi=c[ greu dar m[surile lui sunt lipsite de orice scrupul. cam t`rziu e drept. a p[r[sit \ara =i ]n ce condi\iuni. nici cu procesul.a. mai presus de toate.din \ar[. 118/61529 21. sf[tuindu-i pe bie\ii refugia\i unde s[-=i stabileasc[ exilul. cu toate c[. ordinul 118/61529 din 21. Grigore Leu a fost episcopul Hu=ilor. Doamna Oltea nr. 2. 1 DIREC|IUNEA GENERAL{ A SECURIT{|II POPORULUI Nr. a anexat la dosar c`teva documente care nu au leg[tur[ nici cu ancheta. invoc[ amnezii. ]n virtutea unui asemenea scop. anchetatul este foarte zg`rcit cu am[nuntele =i chiar.este absolut necunoscut[ p`n[ la descoperirea prezentului document. cu o perseveren\[ perfid[ =i obscur[. t[cerea lui era pecetluit[ cu o for\[ venit[ de Sus. ca ]n una dintre paginile de mai ]nainte. pesemne s[-=i cunoasc[ victima. Beiruth. dar face notificarea de rigoare: <Asupra acestui capitol o s[ mai revenim> . ]n termeni civiliza\i ]=i ]nf[=ura m`r=[viile ]n conceptul pudic de <contraspionaj>. Doamna Oltea > din dou[ motive: 1) la 21 decmbrie 1948 (ce coinciden\[: e =i ziua lui Stalin !) doar ]n cercuri oficiale se poate cunoa=te inten\ia de a se face din Episcopul Grigorie un <fost episcop al Hu=ilor> deoarece Decretul pe care l-am pomenit s-a votat de-abia la 23 februarie 1949. ]nafara liturghiilor =i predicilor pe care le-a ]nfiin\at =i le-a permanentizat ca emisiuni s[pt[m`nale la BBC. Colonel de securitate (ss) indescifrabil Maior de securitate (ss) Negreanu I. Doamna Oltea nr. la reuniuni de ]nalt[ clas[ mediind ]ntre fo=ti mini=tri =i oameni politici pentru a-i uni ]n lupta anticomunist[. Din fericire un arhivar meticulos. 2) Men\ionata parohie din str. ceea ce 181 . dar =i de otr[virea lent[ prin infiltrarea de diversioni=ti. care nu mai avea cum s[ nu 180 atrag[ ura guvernan\ilor din \ar[ =i mai ales. pentru ca ideea s[ poat[ ]ncol\i. dar ne sugereaz[ pornirea =i desf[=urarea celeilalte activit[\i: cea de diversiune =i contracarare care. Ceea ce apare ciudat ]n acest ordin este men\iunea privindu-l pe Episcopul Grigorie Leu ca <fost episcop al Hu=ilor> cu <ultima parohie ]n Bucure=ti str. a celor v`ndu\i ideii de integrare a noastr[ la interesele sovietice. sau chiar salvate total. din p[cate s-a mai ]nt`mplat.12 pentru investiga\ii.+i. la radio München =i radio Salzburg. din relat[rile colaterale rezult[ cu eviden\[ un ]ntreg e=alon al acestora. Salvate =i de distrugerea direct[ pe care o putea face du=manul dac[ i se d[dea \inta. a revenit p`n[ ]n ultima clip[ . Confiden\ial DIREC|IUNEI SECURIT{|II CAPITALEI Cu onoare v[ rug[m s[ dispune\i s[ se fac[ investiga\ii pentru a stabili dac[ numitul Vasile Leu. mai trebuie s[ ad[ug[m o categorie de fapte: ]nfiin\area de noi biserici =i parohii. cum. elemente de scandal care s[ rup[ unitatea. fiul episcopului Grigore Leu. Dar condamnatul tace tot p`n[-n ultima clip[. Mai mult birocratic dec`t inteligent. O imens[ munc[ misionar[ deci. la ]ntruniri ale militarilor rom`ni pe care ]ncearc[ s[-i organizeze pentru armata Atlanticului =i ]n porturile de la Marea Nordului. iar ultima Parohie o are ]n Bucure=ti str. Ele trebuiau s[ cad[ c`t mai greu =i c`t mai t`rziu ]n m`na du=manului. La toat[ aceast[ sfor\are peste puterile umane pe care o g[sim decisiv[ ]n interogatorii.la Atena.) Direc\ia General[ a Securit[\ii Poporului din MAI d[. anchetatorul nu insist[. Aici. organizarea =i consolidarea celor existente. Ajung`nd.p`n[ la inumanul asalt asupra celui care-=i a=tepta execu\ia ]n celula zero de la Jilava. Paris sau Roma ]nc[ un post de radio prin care s[ adreseze ]ncuraj[ri =i binecuv`nt[ri celor din \ar[. aceste parohii din str[in[tate erau locul principal al ]ns[m`n\[rii ei. +i. desigur. 1948. c[ut`nd oriunde ajunge . De ce ? Ca =i oamenii din \ar[ care puteau continua r[sp`ndirea ideii de rezisten\[.2 . Iat[-le: La plecarea sa din \ar[ (fuga . adun`nd ajutoare b[ne=ti. spioni moscovi\i. dec. Iar.]n termeni securi=ti n. Istambul.

nr.01. Nicolaescu Gh. parohia din <Doamna Oltea nr. fiul Episcopului Grigore Leu. Lt. }n urma informa\iilor efectuate. (ss) G. ord. a p[r[sit \ara ]n mod fraudulos. deoarece se vorbe=te despre faptul c[ <]n r`ndul clerului se vorbea^> =i se face confuzie cu preotul Burducea care a plecat din \ar[ ]n alte condi\ii. opiniem a se raporta DGSP ]n ref. de securitate (ss) T. Se presupune c[ ace=tia au plecat prin Constan\a. Cu acestea. 13/31812 din 17 ianuarie 1949. 13/31812 17. Sepeanu Cpt. care s-a gr[bit s[ dea securit[\ii informa\ii ]n leg[tur[ cu ceea ce se preg[tea ]n viitor. iar la un moment dat.ne face s[ b[nuim c[ informa\iile au fost luate de la un func\ionar . de securitate (ss) V. G`ld[u prin luna septembrie 1948.1949 DIREC|IUNEA GENERAL{ A SECURIT{|II POPORULUI La ordinul dvs. iar la un moment dat ]n r`ndurile clerului se afirma c[ Leu Vasile s-ar fi ]nnecat ]n mare. referat pe care se pune rezolu\ia de a se face fi=e 182 de securitate Episcopului Grigorie Leu. fie de un informator introdus la Patriarhie. Dar. Fenesan Spuneam <pentru pu\in[ vreme> deoarece dou[ luni mai t`rziu Episcopul avea s[ fie asasinat ]n scaunul s[u episcopal pe care nu-l p[r[se=te dec`t pentru via\a de apoi. Uciderea lui pare s[-i mul\umeasc[ pe cei interesa\i ]n rezolvarea cazului =i dosarul se ]nchide. G`ld[u. s-ar fi ]nnecat ]n Marea Neagr[. Nicolaescu. avem onoarea a raporta urm[toarele: }n urma informa\iilor efectuate. 3 RPR MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DIREC|IUNEA SECURIT{|II CAPITALEI Nr. 118/61529 din 21.XII. 2 DIREC|IUNEA SECURIT{|II CAPITALEI Nr. 13/31812 17. prin luna septembrie 1948.1949 Referat Lt. Nu s-a putut stabili ]n ce condi\iuni a p[r[sit \ara.01. Fa\[ de cele de mai sus expuse.fiind astfel un loc unde primeau domiciliu obligatoriu fo=tii ierarhi biserice=ti. dispune investiga\ii pentru a se stabili dac[ numitul Vasile Leu. de mai sus. ]n r`ndurile clerului se afirma c[ numitul Leu Vasile. s-a stabilit c[ numitul Leu Vasile. el constituie unica baz[ a raportului care se ]nainteaz[ cu nr. privitor pe numitul Leu Vasile.evident dup[ indica\ia ca tocmai lui s[ i se fac[ fi=[ =i s[ fie urm[rit. birocra\ia securist[ claseaz[ evenimentul. care ap[rea drept principalul autor . 183 . a p[r[sit \ara =i ]n ce condi\iuni.XII. Col. odat[ cu preotul Burducea =i preotul F. s-a stabilit c[ numitul Leu Vasile. Direc\iunea Securit[\ii Capitalei face referatul semnat de locotenentul Nicolaescu Gh.probabil al fi=ei cu care episcopul avea s[ intre pentru pu\in[ vreme ]n fi=ierele securit[\ii.pus cu num[rul 21692 .sau ]nalt func\ionar de stat. a p[r[sit \ara ]n mod fraudulos odat[ cu preotul Burducea =i preotul F. iar locul de surghiun la Parohia Doamna Oltea r[m`ne doar o propunere ]n h`r\oagele celor care-l condamnaser[ mai dinainte. }n acest referat se sub]n\elege sursa informa\iei \in`nd fie de Departamentul Cultelor. DGSP cu ordinul nr. Lt. 118/61529 din 21. Nu s-a putut stabili prin ce mijloc au p[r[sit \ara. Se presupune c[ ace=tia au plecat prin Constan\a. 2> . fiul Episcopului Grigore Leu. consider`ndu-l pesemne ]ncheiat odat[ cu suprimarea Episcopului Grigorie Leu. ap[r`nd de asemenea men\iunile <F[cut fi=e> =i <operat din 23 ianuarie 1949> .1948.1948. de securitate. La acest ordin.

Raionul N. cuprinz`nd rezultatele ob\inute dela A. Regiunea Gala\i. 313/41578 din 22. B[lcescu sec\ia 21. unde distribuia ajutoare b[ne=ti din fonduri engleze rom`nilor afla\i acolo. Leu din Regimentul 3 Ro=iori s-a pretat la afaceri cu evreii evacua\i la Moghilev. 4 DIREC|IUNEA SECURIT{|II STATULUI CONFIDEN|IAL Nr. activ`nd totdeauna cu mare precau\ie. urm`nd ca un exemplar al dosarului s[ fie ]nnaintat acestei Direc\iuni Generale. Date biografice Leu Vasile este fiul lui Leu Grigore fost episcop la Hu=i (decedat). fost cu ultimul domiciliu ]n str. Iar la urm[: 3) date recente primite. 9A. preotul Leu Vasile este semnalat c[ a fost f[cut episcop ]n str[in[tate de c[tre Visarion Puiu. iar Direc\iunea General[ a Securit[\ii Statului comunic[ unit[\ilor ]n subordine prin circulara nr. Pentru u=urin\a muncii informative. lu`nd numele de episcopul Victor>. sau: <}n noiembrie 1950 este semnalat Leu Vasile c[ se g[se=te la Gratz. preot.XI. zona de ocupa\ie anglo american[ din Austria. cu nr. lt.Covurlui^ fiul fostului episcop^ domiciliat ]n^ etc.IX. sau <}n 1944 a defraudat de la Liceul de Fete din Ia=i mai multe vagoane de lemne cu concursul so\iei sale. Cu nr. men\ioneaz[ =i locuri comune de genul: <N[scut la 13 martie 1905 ]n comuna Oancea . 313/41578 din 16. <a fost simpatizant legionar. Gramond nr. directoarea liceului. ]n urma c[rui fapt a fost condamnat la mai mul\i ani ]nchisoare> sau. 1951 se ordon[ alte investiga\ii asupra <numitului Leu Vasile> care se vede c[ ]ncepe a deveni inamicul public nr.1951 C[tre DRSS Bucure=ti Obiectul: investiga\ii asupra numitului Leu Vasile cerute cu nr. l[s`nd s[ se ]n\eleag[ c[ este independent>. (numele mamei nu a putut fi stabilit) n[scut la 13 martie 1905 ]n comuna Oancea.1951 urm[toarele date biografice ale celui care trebuie fi=at cu c`t mai mare vigilen\[.1951 1.S. sau: <}n prima zi de Pa=te 184 a transmis la radio Londra o pastoral[ c[tre ortodoc=ii din RPR>. Birta= Acest <AS> care pesemne ]nseamn[ <arhivele secrete>. cel care a ]nceput a avea faim[ printre sutele de mii de ascult[tori clandestini ai posturilor de radio str[ine care de abia a=teptau emisiunile religioase de duminic[ pentru a putea rosti ]mpreun[ cu ]naltul prelat a c[rui voce o ascultau: <^=i fere=te-ne Doamne de Sovrompatriarhie>. 313/81572 C[tre: regiunea Bucure=ti Dispune\i m[suri pentru ]ntocmirea dosarului personal al legionarului fugit ]n str[in[tate Leu Vasile. conform instruc\iunilor primite ]n aceast[ problem[. Direc\ia General[ a Securit[\ii Statului ordon[ regionalei de securitate Bucure=ti ]ntocmirea dosarului personal al <legionarului fugit ]n str[in[tate Leu Vasile>. s-a iscat un conflict asupra modului cum trebuie servite interesele imperiali=tilor>^ Ca dovad[ c[ <opera\iunea> s-a pornit intens este faptul c[ din mai multe direc\ii ]ncep s[ curg[ at`t informa\iile c`t =i am[nuntele denigratoare cu care s[ poat[ fi compromis prin zvonuri =i <explica\ii> lansate ]n \ar[. 5 DIREC|IUNEA GENERAL{ A SECURIT{|II STATULUI Nr. la 24 septembrie 1951.spion legionar ]n slujba imperiali=tilor. . desigur de la informatorii infiltra\i precum: <}n 1949 a fost semnalat c[ se g[sea ]nchis ]n lag[rele de la Kovaci\a (Jugoslavia)> sau: <}n ianuarie 1950. 425/827092 din 2. doi ani mai t`rziu. f[c`nd oficiul de leg[tur[ ]ntre cercurile conduc[tore evree=ti din \ar[ =i cei evacua\i>. se anexeaz[ o fi=[ personal[.11. }ntre ace=tia =i Emilian Ioan . Colonel de securitate (ss) G.Iat[ ]ns[ c[.1. 313/81572.apoi informa\ii care pot folosi la compromitere de genul : <Este semnalat c[ ]mpreun[ cu v[rul s[u.10. 185 .425/ 827092 din 02.

So\ia numitului este decedat[ din timpul bombardamentelor. era vorba de dou[ elemente na\ionale: de politica na\ional[ a exilului rom`nesc. a rezultat c[ ]n prezent susnumitul se afl[ la Londra de unde face propagand[ prin postul de radio ]mpotriva Bisericei din RPR.false desigur .c[ < ]n 1944 a aderat la PN|>. 9A rezult[ urm[toarele: Numitul a fost preot din 1935 la Parohia Parcul Domeniilor Bucure=ti unde a func\ionat p`n[ ]n anul 1948-1949. nu =i a deciziei care. Lt.1951. flagrant delict de adulter =i excrocherii. O decizie foarte rar[. Tocmai pentru c[ pericolul era aici =i mai mare. limpede. Olimpiu Cu ajutorul. Lerescu Maior de securitate (ss) A. al unor cadri=ti de la Patriarhie care sunt pe ascuns =i membrii PMR. al spionilor introdu=i printre emigran\i. pe care el o 187 .]n dublu exemplar. v[ ]naint[m al[turat fi=a personal[ a numitului Leu Vasile . P`rli\i-B[l\i-URSS pensionar cu domiciliul ]n str. Modoran Ioan membru PMR. at`ta se reu=e=te s[ se str`ng[ pentru lansarea zvonurilor de compromitere ]n \ar[ =i str[in[tate a celui care devenise una dintre principalele voci de con=tientizare a sutelor de mii de ascult[tori din \ar[. }n Bucure=ti a fost proprietarul unui imobil. dar =i de Biserica na\ional[ a exilului rom`nesc. pre=edintele sindicatului Administra\ia Patriarhal[ din str. Gramond nr. ]n 1948 a fugit din \ar[ ]mpreun[ cu preo\ii Burducea Constantin =i G`ld[u Florian>. Susnumitul a avut mai multe procese la Ia=i pentru cazuri de imoralitate.acela de organiza r[pirea acestui element periculos din mijlocul celor a c[ror lupt[ ]ncerca s[ o unifice.313/41587. Mai mult nu se reu=e=te =i se aplic[ rezolu\ia <Lucrarea se va clasa la dosar>. 313/41578 din 30 noembrie 1951 DIREC|IUNEA GENERAL{ A SECURIT{|II STATULUI La ordinul dvs. Stancu C[pitan de securitate (ss) a. cu nr. Din anul 1948 numitul este disp[rut =i simul`nd c[ este ]nnecat la Constan\a lans`nd acest svon printre cuno=tin\e. Horea Petre n[scut ]n anul 1891 la 12 iunie ]n Basarabia. com. de\ineri de arme =i a culminat ]n afacerile de Devize =i aur. }n Bucure=ti nu are nici un fel de rude. director la cadre =i cabinet la Patriarhie. cea exprimat[ mai sus. de un rom`n la 4. Col. iar <]n 1946 s-a ]nscris ]n PSD> =i c[ <a fost implicat ]ntr-un proces de escrocherii ]n leg[tur[ cu ni=te materiale de construc\ii ]n urma c[rui fapt. 186 6 REGIUNEA BUCURE+TI Nr. e. al arhivelor =i b`rfelor din cartier. }n 1942-1943 a fost descoperit =i arestat ]n acceleratul de Ia=i la Gara de Nord de numitul Tomi\[. Colonel de securitate (ss) A. fost colonel =i procuror la Curtea Mar\ial[ (decedat). O decizie cum nu se mai luase cu nici unul dintre v`rfurile emigra\iei politice. ]n prezent na\ionalizat ]n str. }n leg[tur[ cu aceast[ rezolu\ie pus[. prin consilierii sovietici c[rora le-a fost pus pe mas[ dosarul ? Precizez c[ dubiile sunt numai impotriva datei. Men\ion[m c[ din discu\iile avute cu cei de mai sus. 9A. Ciupagea Iar la 30 noiembrie 1951.Din investiga\iile efectuate =i din discu\iile avute cu Verzea Nicolae n[scut ]n anul 1907 ]n Br[ila. 313/81572 din 21 septembrie 1951. Gramond nr. Susnumitul are rude ]n com.12. transmite fi=a completat[ cu informa\ii . Susnumitul a fost =i ministrul Cultelor. m[ ]ntreb dac[ ea era concomitent[ =i cu concluziile dosarului . de securitate (ss) Gh. deci. Covurlui-Moldova. pe care o reprezentau =i ceilal\i.pentru care fapt nu i s-a deschis dosar de ac\iune. nr. totu=i. dar =i unul dintre cei mai eficien\i factori determinan\i de unitate =i de ac\iune conjugate ]n str[in[tate pentru ideea de rezisten\[ rom`nesc[ =i de ]mpotrivire la comunizarea \[rii. sau ideea a venit mai t`rziu. Men\ion[m c[ susnumitul nu are nici un fel de rude =i prieteni ]n Bucure=ti . care presupunea mult risc =i scandaluri interna\ionale. Antim. 29. cu domiciliul ]n acea=i strad[ nr.

]n str[in[tate sunt pu=i pe urmele lui agen\i n[imi\i din \ar[ sau direct de la Moscova. iar el o f[cuse cu toate puterile sale. acuzatul nu a avut dec`t a z`mbi: unele le folosise chiar el pentru a se demonstra oficial c[ nu era apropiat de tat[l s[u =i fuga lui nu putea s[ ]mpieteze asupra aceluia . el a emigrat spre a g[si sprijin ca s[ d[r`me anticristul comunist. ci un simplu c[lug[r^> Dar. c`nd elementele de compromitere au devenit =i acuze la dosarul din proces. zvonurile cu diferite rele f[cute tat[lui s[u. el le d[ dreptate acuzatorilor ]n m[sura ]n care 188 ei pot ]n\elege c[in\a cre=tin[: <Este adev[rat c[ am fost afemeiat p`n[ la moartea so\iei mele>. Se caut[ martori. C`t despre procesele anterioare: cel din 1944 ]n care se spune c[ <a fost implicat cu so\ia sa =i condamnat la ani grei> pentru ni=te vagoane de lemne. este drept c[. se caut[ ]n r`ndurile cinului preo\esc guri care s[-l denigreze. ]n \ar[ se lanseaz[ tot felul de zvonuri numai ca oamenii s[ nu mai asculte emisiunile: De la zvonul c[ ar fi fost r[spopit ca legionar. astfel. Diversiunea nu mai cunoa=te margini. a defraudat ni=te lemne de foc. lucru care. Nu speram s[ devin Patriarh ]n Rom`nia dup[ d[r`marea regimului. }ntruc`t \elul pentru care pornise el. venea ]n virtutea unei ]nalte tradi\ii. ]n vremea men\ionatelor afaceri cu evreii. El =i le accentua =i le definea caracterul acuzator. Cu mul\i ani ]n urm[. ci dimpotriv[ a fost promovat confesorul trupelor de jandarmi. o f[cuse chiar cu riscul de a-=i 189 . este inexistent deoarece ]n 1944 so\ia ]i murise. <Serviciul Credincios>. care. la batalioanele disciplinare. Iar. la minciuna c[ nu poate fi episcop pentru c[ ar fi avut so\ie evreic[. Activitatea mea este mult mai vast[ dec`t cea ar[tat[ ]n rechizitoriu.reprezenta cu adev[rat =i la modul foarte activ. vorba nefericitului anchetator: <Asupra acestui capitol vom mai reveni>. cump[r`nd aparate de radio ruse=ti. dar i s-a recunoscut nevinov[\ia =i. iar restul. se caut[ documente ale p[catelor sale trecute. Dar. recunoa=te c[ s-ar fi dorit mai degrab[ aviator dec`t preot =i. Reac\ia a fost furibund[. ce mai contau chiar dac[ erau adev[rate. altele erau contraf[cute grosolan. ]nadins au fost lansate^ Pentru a conchide ]n fa\a completului de judecat[ cu: <Recunosc ]n ]ntregime faptele cuprinse ]n rechizitoriu. p`n[ la disperata decizie de r[pire. este la fel de periculos prin marea audien\[ prin care o are la to\i acei oameni. se ]ncearc[ presiuni spre a-i fi negat rangul ierarhic. Acum suntem ]n momentul str`ngerii de documente compromi\[toare =i a preg[tirii dosarului. c`nd aceasta s-a ]ndeplinit. ]n epoc[. d[r`marea regimului o spera!^ Alungarea influen\ei str[ine ]l implicase ]n lupt[ =i nici nu-i p[sa dac[ faptele lui deveneau la du=mani elemente de acuzare. chiar mai mult dec`t le puteau concepe ei. pentru suprimare. el s-a prezentat la proces asum`ndu-=i toat[ r[spunderea spre a nu-=i l[sa so\ia ]n situa\ia penibil[ de complice. la distan\[. printre acuza\iile de ]nalt[ tr[dare =i ur[ ]mpotriva comunismului. nu numai c[ nu a avut de executat nici o condamnare. Pentru aceasta el trebuia r[pit =i dus la Moscova. de vreme ce el tr[ise marea convertire de la cele lume=ti care-i b`ntuiser[ tinere\ile =i devenise altul prin toat[ credin\a sa =i prin jur[m`ntul prin care se angajase fa\[ de tat[l s[u =i de to\i ]nainta=ii s[-=i duc[ la ]ndeplinire misiunea ?! Nu d[ ]napoi. recunoa=te c[ nu a fost u=[ de biseric[. ]=i ]nchideau bine ferestrele spre a asculta posturile occidentale. s-a =i ]nt`mplat. ca dovad[ c[ =i aici. dar s-a ]ntors de acolo cu <Crucea Rom`niei>. datorit[ conflictelor cu generalul Piki Vasiliu a fost trimis ]n linia ]nt`i. Iar povestea c[ a fugit ]n str[in[tate fiindc[ a v`ndut ni=te tabl[ e cusut[ cu a\[ alb[. Tat[l s[u ]l trimisese ]n str[in[tate tocmai ca s[ salveze Biserica Na\ional[ de infiltrare str[in[. c`nd administratorul liceului unde so\ia ]i era directoare. <Mihai Viteazul> =i chiar <Crucea de Fier>. foarte agresiv la adresa anticristului de inspira\ie moscovit[. }n ceea ce prive=te trimiterea lui pe front.

pentru a se mai teme de meschina b`rf[ asupra unor p[cate ale tinere\iilor sau de pedeapsa capital[ pe care nu avea cum s[ nu i-o dea anticristul. Iat[ documentul: <Hot[r`rea soborului \inut la Mitropolia din Ia=i deschide m[re\ =irul argument[rilor cuvenite ]n sprijinirea =i ap[rarea ideii de a nu mai fi ale=i ierarhi str[ini de neam ]n fruntea eparhiilor. dar nu putea altfel. Mitropolit al Moldovei =i Sucevei: <}n slujba ortodoxiei rom`ne=ti <Mitropolitul Iacob Putneanul> . c`t =i ]n cele viitoare a urma=ilor no=tri. chiar sub cenzura ceau=ist[. iar el. tocmai pentru a nu se mai putea pune interese str[ine ]n fruntea Bisericii noastre. frunta=i ai \[rii. ]mpreun[ cu soborul din jurul s[u. dup[ cum =i Sf`ntul P[rinte porunce=te =i ]nt[re=te asupra obiceiului \[rii a se urma =i a se p[zi. <}n =tiin\[ d[m tuturor cum se cade a =ti. Cuvine-se dar nu numai a p[zi oricine obiceiul \[rii =i al patriei sale. alt[dat[ s[ nu se mai calce. a deschis c[ile sim\irii na\ionale chiar sub ap[sarea regimului adus de armata ro=ie. Premoni\ia existen\ei unui duh al viitoarelor genera\ii care 191 . dar =i pentru a ar[ta cum. mitropoli\i =i episcopi din streini s[ nu se fac[. ci oric`nd va avea trebuin\[ \ara de p[stori la vreo eparhie s[ urmeze obiceiul \[rii. nici s[ se str[mute.> (Teoctist.Tipografia m[n[stirii Neam\ 1978). Ierotei al Hu=ilor. altul strein nu s-au ]nt`mplat s[ fi fost primit la p[storiu vreunui scaun>^ Izvorul <bunului obicei al p[m`ntului> este cel at`t de bine cunoscut ]nceput al istoriei noastre din desc[lec[tura \[rii. ca s[ steie ne`ncetat =i nec[lcat. for\`nd prin sacrificiul s[u c[tu=ele ideologiei str[ine. egumenii vestitelor m`n[stiri ne]nchinate. de vreme ce fi=tecare \ar[ are osebite obiceiuri =i se \ine =i se p[zesc cu obiceiurile sale. ca nicidecum obiceiul \[rii =i al sfintelor scaune a eparhiilor \[rii. c[rturari =i ]ntregul popor. putea astfel s[ apar[ ]nc[ din anul 1978. gl[suie=te adunarea. straj[ neadormit[ s[ fac[ din ad`nca sa con=tiin\[ de neam =i de Pravil[ sf`nt[^ Iat[ pentru ce: <hot[r`m =i leg[m ca fi=te care. Convertirea sa la acest Adev[r era prea mare =i prea categoric[. acuzatul. Pentru misiunea pe care a primito de la to\i cei str`n=i ]n jurul simbolului de rezisten\[ pe care ]l reprezenta Episcopul Grigorie. pentru c[ jurase s[ nu aib[ dec`t un scop: cauza turmei de rom`ni pe care o p[storiser[ =i ]nainta=ii s[i. care obicei din desc[lic[tur[ \[rii =i p`n[ acum. a=a s-a urmat =i s-au p[zit =i niciodat[. condamnatul la moarte Leu Vasile Victor. at`t ]n vremile ce le vom tr[i noi. Acest legat al ]nainta=ilor Episcopului Grigorie avea dou[ veacuri vechime =i venea din experien\a altor multe veacuri. semnat de un ]nalt ierarh rom`n. Se ]mplineau de la sinodul care l-a proclamat la Ia=i 196 de ani atunci c`nd v[rul meu lua drumul str[in[t[\ii s[-i ]ndeplineasc[ Pravila. =i din p[m`nteni s[ se aleag[ mitropoli\i sau episcopi>^190 (la 1752 sub domnie fanariot[)^ Sufletul acestui istoric sobor al Bisericii din Moldova era ]nsu=i Mitropolitul (Iacov Putneanul). asupra potrivnicilor ce ]ncearc[ a c[lca obiceiul cel bun =i de folos \[rii. venea ]nc[ din veacul de demult al sinodului de la Ia=i convocat de Mitropolitul Iacov Putneanul la 1752. Dositei al R[d[u\iului. rezistase =i preten\iilor mercantile ale patriarhului Atenagoras. Fiind dar obiceiu =i ]ntru aceasta de Dumnezeu p[zit[ \ar[. Misiunea de a nu l[sa drept cap al Bisericii unul aservit intereselor str[ine. Mitropolitul Moldovei. }n virtiutea lui ]=i atribuise dreptul nu numai de a-i ]mpiedica pe moscovi\i s[ pun[ m`na pe emigra\ia noastr[. ce ]nc[ ap[r[tori cu toat[ t[ria s[ se \ie. f[r[ numai din p[m`nteni. Pentru c[ acest studiu na\ionalist ]n sensul cel mai nobil al cuv`ntului. Am citat din volumul al c[rui autor este Prea Fericitul Patriarh Teoctist =i pentru marea valoare documentar[ de simbol ecleziastic rom`nesc a textului sinodal de la Ia=i.sup[ra protectorii. anchetatul. Vrednic de subliniat este faptul c[ al[turi de el se aflau ]n acela=i cuget episcopii s[i sufragani: Ioachimie al Romanului. dar rezistase =i unor avansuri f[cute la Londra de acoli\ii s[i.

Pe cine anume am auzit nu pot preciza. duc`ndu-m[ la tipografia patriarhiei. deoarece to\i ace=tia au fost caterisi\i de Sinod^ }ntr-o =edin\[ oficial[ =tiu c[ actualul Patriarh Marina Justinian a ar[tat c[ Leu Vasile ]mpreun[ cu G`ld[u Florian ponegresc \ara noastr[ =i biserica de la posturile de radio str[ine.6 martie 1954 ]ntre orele 8 =i 15). apoi. declara\iile de anchet[ ale unor rom`ni transfugi afla\i ]n stare de arest (nu se =tie unde!) apar la Moscova =i ]i sunt ar[tate v[rului meu. cu atitudinea <du=m[noas[> =i chiar unele elemente ale scenariului KGB . Sunt limpezi etichetele vremii cu serviciile de informa\ii imperialiste. am citit ]ntr-un ziar de limba german[ c[ Leu Vasile a fost arestat ]n Viena ]ntruc`t a fost prins c[ voia s[ fure o caset[ cu documente =i bijuterii de la ni=te b[tr`ni.trebuie p[zite pentru p[strarea Valorilor Na\ionale ale Bisericii se adevere=te astfel doar la un sfert de veac dup[ refuzul anchetatului de a da vreun nume de p[rta= dintre cei pe care bine ]i =tia c[ ar putea s[-l continue pe el =i pe Episcopul Grigorie. S-a ]ncercat <demascarea> ]n \ar[ prin mijloacele pe care le-am v[zut sau. fiind trimis de serviciul de informa\ii englez. Iat[ ce spune el =i. ]ns[ cred c[ pe la sinod. cum apar la dosar: Declara\ii din 13. Capitolul IX <MARTORII> S-a declan=at astfel mecanismul de anihilare al aparatului securit[\ii RPR ]mpotriva celui mai eficient inamic pe care-l avea ]n epoc[ regimul bol=evic ]n tendin\ele sale de dominare a ]ntregului <lag[r>.adic[ f[cut cu <ajutor sovietic>-.14 =i 15 aprilie 1953 192 193 . cum declar[ ]n depozi\ia sa martorul preot Ioan Hagiu: <^ am auzit c[ ar fi fugit ]mpreun[ din \ar[ =i cu preotul Burducea. }n atingerea acestui scop. textul declara\iilor. Leu Vasile =i-a tuns =i ras barba>^(interogatoriu . Pentru c[. }n 1952.

l-am cunoscut personal pe Leu Vasile ]n oct. sunt sigur c[ la anul poate tot ]n aceast[ camer[. 195 . mi-a vorbit de faptul c[ a fost trimis la Moscova ]n 1948 cu delega\ia bisericii ortodoxe rom`ne. Olaru. unde domne=te foametea =i teroarea. urm[rind prin aceasta s[-mi u=urez vina =i s[-mi ]mbun[t[\esc traiul. Triest ]n Austria. La Moscova mi s-a spus c[ sunt ]n ]nchisoarea Liubianka din Moscova. Nu cer mila nim[nui. pe care nici nu l-am cunoscut vreodat[. prin mijlocirea colonelului Iliescu . =i c[ apoi a fugit cu popa Florian G`ld[u peste Jugoslavia. Vasile Leu mi-a vorbit personal despre faptul c[ ]n timpul regimului antonescian a fost arestat =i condamnat la ]nchisoare. care a vizitat ]n acel an Uniunea Sovietic[. a dat =i el o declara\ie pe care am citit-o.> <Am ajuns ]n ]nchisoarea din Baden. mi-a spus c[ pentru a i se pierde urmele a simulat o sinucidere la Constan\a. am putut afla c[ ]n 1954. }n urma acestui r[zboi eu cred c[ vor c`=tiga americanii =i mai cred c[ dac[ va fi s[ fiu judecat de ei sau de englezi. la mare. un avion m-a trimis la Moscova. indescifrabil. 1949.<^ Tot la Moscova. unde au continuat cercet[rile^> <^La Moscova am stat cu un ziarist francez c[ruia i-am spus peripe\iile mele. DECLARA|IE Subsemnatul Silviu Cr[ciuna= declar urm[toarele despre Leu Vasile: }n \ar[ nu am =tiut nimic despre acesta. zona englez[. }n str[in[tate la Paris. v-a ]ncepe r[zboiul =i c[ regimul din Rom`nia se va pr[bu=i =i odat[ cu el se va pr[bu=i =i regimul capitalist =i ]n lume se va introduce un socialism cre=tin care se va sprijini pe biseric[. plin[ de inven\ii =i de lucruri care nu-mi apar\in. eu nu v[ fac nici un fel de t[m`ieri sau s[ ]ncep a recunoa=te binefacerile acestui regim. A doua zi. de Securitate. }ntrebare: Dar ce te face s[ te g`nde=ti tocmai la englezi ? R[spuns: Din c`te citeam din ziarele din Vest =i din discu\iile pe care le-am avut cu diver=i oameni. Eu nu am crezut =i nu cred ]n stabilitatea regimului din Rom`nia. Dat[ ]n fa\a noastr[. voi fi anchetat de c[tre englezi. la Gratz. urm[ri\i s[ afla\i amestecul meu ]n Serviciul englez de Informa\ii. cu aviatoru Vasiliu Cluj =i cu al\i reac\ionari rom`ni. El mi-a spus c[ acolo unde am fost. S[ nu crede\i ]ns[ <domnilor> c[ eu a=tept eliberarea din partea americanilor sau a englezilor. c[rora le-a furnizat arme =i muni\iuni. Lt. mi-a spus c[ a avut ]n \ar[ leg[turi cu grupurile de rezisten\[ din mun\ii jude\ului Neam\. reabilitat dup[ ce a fost r[nit grav pe front. De=i dup[ cum am mai afirmat... Din avion am remarcat chiar =i Kremlinul^ }n leg[tur[ cu acest capitol. este Baden. De aici a plecat ]n Germania unde a avut o ]ntrevedere cu H. a= vrea s[ mai spun c[ eu ]mi dau seama c[ dvs.Londra. Cr[ciuna= spunea ]n acea declara\ie c[ eu a= fi ad[postit ni=te material =i muni\ii ]n \ar[ =i alte inven\ii de ale sale. mi-a vorbit f[r[ s[-mi dea date precise. apoi a plecat ]n zona englez[ din Germania. despre marile leg[turi pe care le-a avut ]n \ar[ la palatul regal. sunt un adversar al acestui regim din Rom`nia care a transformat \ara ]ntr-o ]nchisoare =i de=i m[ aflu ]n m`inile dvs. De aici a plecat ]n Italia unde a luat leg[tura cu generalul Puiu Petrescu. Eu am spus =i repet c[ nu am f[cut nici un fel de spionaj pentru nimeni =i c[ dac[ voi mai tr[i. trimis pe front ]n deta=amente de pedeaps[. De aici am plecat la Moscova. Acolo am fost cercetat de c[tre un colonel rus care a f[cut anchet[ asupra identit[\ii mele. voi fi f[r[ ]ndoial[ acuzat de 194 comunism. adic[ ]n localitatea de la 30 km de Viena. la Bucure=ti =i ]n \ar[ ]n general. unde s-au prezentat autorit[\ilor engleze de ocupa\ie. Sima. am citit o declara\ie dat[ de Cr[ciuna= recunosc`ndu-i scrisul. =i o declara\ie dat[ de un oarecare Olaru.

la Paris. cu aprobarea guvernului englez. ca secretar[ personal[. ]n octombrie 1949. Vasile Leu mi-a spus c[ a f[cut o leg[tur[ cu francmasoneria englez[. Nu cunosc altceva despre via\a particular[ murdar[. Magos Olariu Constan\a. unde episcopia este f[r[ episcop. }ntrebare: Cine era ]n conducerea bisericii ortodoxe pentru fugarii rom`ni ]n acest timp din Europa ? 197 . Ben Dekin. Horn Adelina Proces verbal de interogatoriu Arestata. L-au convins. 35. Prin mijlocirea acestei episcopii. De la inginerul Titi Constantinescu. sau la episcopia vacant[ din Statele 196 Unite. cu care au intrat ]n contrazicere de interese. au organizat o adev[rat[ r[pire. acela=i Petric[ Bogdan. Aici voia Vasile Leu s[ se ]napoieze pentru a relua leg[tura cu grupurile de partizani din mun\ii Neam\ului. Biserica englez[ a acceptat acest plan de ac\iune. c[ Vasile Leu a f[cut excrocherii ]n \ar[. Vasile Leu a ar[tat bisericii engleze c[ acest episcopat ortodox rom`n din Londra. agent american la Salzburg. =i cu cea francez[ prin Vintil[ Betala. ]n imprejur[rile actuale. pe care vroia s[ o duc[ cu el ]n Anglia. s[ devin[ episcop la proectata episcopie ortodox[ rom`n[ din Paris.unde a ]nfiin\at <episcopia rom`nilor ortodoc=i din Europa de Apus>. ss/ Silviu Cr[ciuna= Pentru conformitate. fapt pentru care a fost condamnat la ]nchisoare ]n timpul regimului antonescian. ]n leg[tur[ cu conducerea bisericii engleze. americani. }ntrebare: }n ce perioad[ ai fost ]n str[in[tate ? R[spuns: Am stat ]n Fran\a din anii 1948 p`n[ ]n vara anului 1951. fuga lui clandestin[ fiind f[cut[ cu ajutorul autorit[\ilor din RPR. Pentru acest scop era necesar ca sfin\irea s[ fie f[cut[ de un mitropolit. asupra bisericii rom`ne ortodoxe din Ierusalim. prin care a reu=it s[ ob\in[ sprijinul francmasoneriei ]n favoarea bisericii ortodoxe. singurul mitropolit ortodox rom`n existent ]n str[in[tate. va fi ]n viitor trambulina pentru ocuparea locului de patriarh al bisericii ortodoxe din Rom`nia. c[reia i-a propus s[-l sprijine ]n planul s[u de ]nfiin\are a unei episcopii ortodoxe rom`ne la Londra. cu ultimul domiciliu ]n Paris. ]n spa\iul dominat de englezi. La Londra. de aici a plecat ]n Anglia. str. c`nd aceasta ar reveni ]n sfera de influen\[ imperialist englez-american[. secretarul bisericii anglicane =i Vasile Leu. Colonelul Iliescu. =i pentru ]nfiin\area episcopatului proectat. am aflat c[ Vasile Leu i-a cerut s[-i mijloceasc[ leg[tura cu \ara. despre activitatea =i leg[turile lui Vasile Leu. Vasile Leu a ]ncercat s[-l determine pe generalul R[descu cu care a intrat direct ]n leg[tur[ la Paris. l-a acuzat pe Vasile Leu c[ este agent comunist. francezi. fica lui Dumitru =i Sofia. De la popa Boldeanu am aflat ]n septembrie 1949. Vasile Leu a intrat cu ajutorul lui Iliescu =i Florin G`ld[u. Vasile Leu a ar[tat bisericii engleze c[ astfel guvernul englez =i biserica englez[ pot dispune de un factor de influen\[ foarte important. fost paroh al bisericii anglicane din Bucure=ti. Chiar de la Vasile Leu am aflat la Paris c[ tr[ie=te ]n concubinaj cu Sanda St[tescu. s[-l sus\in[ pe el pe Vasile Leu. grupul simist av`nd planuri proprii de ]nfiin\are a unui episcopat ortodox rom`n la Paris. au venit la Paris pentru a convinge pe Visarion Puiu s[ plece ]n Anglia. era Visarion Puiu la Paris. Lubek nr. Pentru realizarea planului era nevoie esen\ial[ ca Vasile Leu s[ fie sfin\it ca episcop. dar nu au reu=it s[ o realizeze din cauza interven\iei grupului simist. iar ]n viitor =i ]n Rom`nia. colonelul Iliescu l-a luat sub protec\ia lui. asupra bisericii ortodoxe rom`ne din Paris. Vasile Leu urm[rea s[-=i asigure o influen\[ dominant[ asupra rom`nilor emigran\i sau stabili\i ]n Europa de Vest =i ]n alte p[r\i. asupra chiar a rom`nilor ortodoc=i din Statele Unite. n[scut[ la 11 martie 1909 ]n comuna Cubin-Jugoslavia. Interven\ia nu a reu=it =i Vasile Leu s-a ]napoiat ]n Anglia f[r[ nici un rezultat practic.

R[spuns: }n Europa era Leu Vasile, un preot originar din Moldova, fugit din \ar[ ]n 1948. }ntrebare: Arat[ c`nd =i ]n ce ]mprejur[ri ai cunoscut pe Leu Vasile ? R[spuns: Pe Leu Vasile nu l-am cunoscut personal, ]ns[ am auzit despre el prima dat[ ]n 1949, la ]nceputul anului c`nd ]mpreun[ cu G`ld[u Florian au sosit ]n Austria. }ntrebare: Arat[ tot ce cuno=ti despre Leu Vasile =i de la cine anume cuno=ti fiecare lucru ]n parte ? R[spuns: La ]nceputul anului 1949, prin februarie, c`nd a venit din \ar[ cu pa=aport legal, Beguin Coca, la Paris, a ]ntrebat pe Boil[ Romulus, la care st[team eu, directorul ziarului Nation Roumaine =i secretar al PN| din Paris, dac[ acesta cunoa=te de G`ld[u unde este, c[ a plecat de acas[ =i familia nu =tie nimic unde este. Boil[ i-a spus c[ a auzit pe unul G`ld[u c[ a vorbit la un post de radio ]n Austria =i c[ din discursul lui a rezultat c[ atunci sosie ]n Austria ]mpreun[ cu Leu Vasile fost preot militar. Dup[ ce m-am ]mprietenit cu Coca Beiguin, am aflat de la aceasta, c`t =i de la Boil[ Romulus =i so\ia acestuia c[ Leu Vasile a fost pe la Paris ]n septembrie 1949 =i c[ a fost la Geneva la Consiliul Ecumenic, pentru ce anume nu =tiu. La Paris, a fost la Lupoaia Ion, fost maior de administra\ie PN|-ist =i se ocupa cu vinderea vinurilor ]n Fran\a. Aici a fost g[sit de Beguin Coca. }n 1949 era prieten cu legionarii, av`nd leg[turi cu preo\ii legionari din Paris ca: Boldeanu Vasile, Blaga Lucaci +tefan =i Gra\ian. Mai t`rziu s-a certat cu ace=tia, pentru ce anume nu =tiu =i a trecut de partea lui R[utu Mihai, Comaniciu Hora\iu. Nu cunosc altceva din leg[turile lui Leu cu persoanele ar[tate mai sus. Dup[ ce am luat leg[tura cu Titi Constantinescu, de la Salzburg prin Opran Mihai, am aflat de la acesta despre Leu Vasile urm[toarele: Leu Vasile a plecat din \ar[ ]mpreun[ cu G`ld[u Florian cu sprijinul Inteligence Service. Cum =i ]n ce ]mprejur[ri nu 198

cunosc, ]ns[ ]n 1949 a venit ]n Austria la Gratz =i s-a stabilit apoi la Salzburg. C`nd a fost recrutat pentru Inteligence Service, iar nu =tiu. Din Salzburg, a plecat la Geneva =i apoi la Londra, unde s-a stabilit, f[cea colect[ri prin Geneva, Salzburg, Gratz, Paris, Londra, ]ntruc`t fusese ales episcop al fugarilor rom`ni din Europa, =i \inea leg[tura cu Consiliul Ecumenic. }n Austria luau contact cu noii fugari veni\i din \ar[ =i culegea informa\ii pentru Inteligence Service, totodat[ se ocupa cu ]mp[r\irea de ajutoare de la americani pentru fugarii rom`ni din lag[rele din Austria. }n activitatea sa pentru serviciul de informa\ii englez, \inea leg[tura cu Iliescu =i unii reprezentan\i ai bisericii anglicane, de care a fost primit cu mare fast la Londra c`nd s-a dus ]mpreun[ cu G`ld[u. La Londra =tiu c[ a vorbit la postul de radio BBC ]mpotriva regimului din \ar[ =i pe l`ng[ aceasta, \inea predici ]n biserici pe unde mergea, pentru fugarii rom`ni ]mpotriva regimului din \ar[. Totodat[ scria articole la ziarele din Apus cu con\inut du=m[nos RPR. }ntrebare: Ar[ta\i alt[ activitate desf[=urat[ de Leu Vasile ]mpotriva RPR ? R[spuns: }n afar[ de cele ar[tate nu cunosc. }ntrebare: Cu ce persoane avea Leu Vasile leg[turi ]n str[in[tate ? R[spuns: Cunosc tot de la persoanele pe care le-am ar[tat, c[ Leu Vasile la Paris cu Sanda St[tescu, agent[ a Inteligence Service-ului, maiorul Iliescu de la Londra, avocatul Cristea de la BBC =i celelalte persoane ar[tate. De la biserica anglican[, nu =tiu cu cine a avut Leu Vasile leg[turi. }ntrebare: Ce alt[ activitate cuno=ti desf[=urat[ de Leu Vasile la Paris ? R[spuns: Nu cunosc alt[ activitate ]n afar[ de cea ar[tat[. }ntrebare: Cuno=ti o persoan[ cu numele Keti Gavrilescu =i ]n caz afirmativ c`nd =i ]n ce ]mprejur[ri ai cunoscut-o ? R[spuns: Pe Keti Gavrilescu nu am cunoscut-o personal, ]ns[ 199

de la Coca Beguim, cunosc c[ aceasta este o inginer[ chimist[, care p`n[ prin 1949-1950 a stat la Paris =i apoi a plecat ]n Anglia =i lucra la un laborator chimist. }ntrebare: Ce cuno=ti despre felul cum a ajuns Keti Gavrilescu la Paris =i ]n ce ]mprejur[ri a plecat ]n Anglia ? R[spuns: Nu =tiu cum a ajuns la Paris =i nici cum =i de ce a plecat din Paris la Londra. }ntrebare: Ce cuno=ti despre formarea unei forma\ii militare dintre fugarii rom`ni ]n Europa Apusean[ ? R[spuns: Cunosc faptul c[ ]n 1949, fostul rege Mihai, a ]ns[rcinat pe generalul Petrescu Puiu =i amiralul Dumitrescu Gheorghe, s[ formeze din coloni=tii rom`ni =i persoanele fugite din \ar[, o forma\iune militar[ care s[ lupte ]mpotriva RPR. Aceste persoane, ]mpreun[ cu al\i fo=ti ofi\eri din \ar[, fugi\i ]n Fran\a, au format la Paris <Asocia\ia fo=tilor militari rom`ni>. }n aceast[ asocia\ie se f[ceau ]nscrieri ale fo=tilor ofi\eri =i fugari rom`ni care impliniser[ v`rsta stagiului militar, cu scopul - a=a cum era scris =i ]n statutul lor - <form[rii unei eventuale armate rom`ne, ]n cadrul armatei europene>. }ntrebare: Ce rol a avut Leu Vasile ]n formarea acestei asocia\ii ? R[spuns: Nu cunosc dac[ Leu Vasile a avut vreun rol ]n aceast[ asocia\ie. |in s[ men\ionez c[ eu cunosc numai via\a rom`nilor din Fran\a =i pe ceilal\i din alte \[ri numai din auzite, anumite fr`nturi din activitatea lor a=a cum am cunoscut despre Leu Vasile. Prezentul proces verbal de interogatoriu a fost citit de mine cuv`nt cu cuv`nt =i el corespunde ]n totul cu cele declarate de mine. ss. Magos Constan\a Olariu Va s[ zic[ dosarul ]ncepe a se alc[tui la Moscova. Episcopul emigra\iei rom`ne este r[pit =i dus la Moscova, cum vom vedea am[nunte ]n documentele de mai t`rziu, dar =i martorii, sau m[rturiile (i se arat[ texte olografe a c[ror grafie o recunoa=te) ajung tot acolo. Nu am g[sit la dosar declara\ia celui numit 200

Neam\u; ]n leg[tur[ cu cei doi - Silviu Cr[ciuna= =i Mago= Olariu Constan\a, rezult[ clar c[ au fost ]n occident o vreme, dar au reajuns prizonieri la comuni=ti unde, la presiunile anchetatorilor fac unele concesii, cu toate c[ se simt obliga\i s[ declare ]n special, lucruri oneste. Astfel, ]n declara\ia lui Cr[ciuna= se insinueaz[ lucruri compromi\[toare cum ar fi participarea v[rului meu ]n 1948 ]ntr-o delega\ie la Moscova, lucru absolut neadev[rat dar =i neverosimil, dar pus pentru a da verosimilitate celorlalte insinu[ri: c[ ar fi agent al RPR trimis ]n str[in[tate; se mai trece apoi prin concubinaj =i antecedente dubioase pentru a se ajunge la leg[turi cu francmasoneria. Va s[ zic[ un prelat rom`n, care ajut[ partizanii din mun\i dar face parte din delega\ia oficial[ la Moscova =i cultiv[ intens francmasoneria. Conexiuni at`t de grosolane ]nc`t nu pot fi crezute nici de magistratura cea mai totalitarist[. Cealalt[ depozi\ie, a Constan\ei Olariu, barem re cunoa=te de la ]nceput c[ nici <nu l-a cunoscut personal pe Leu Vasile> =i c[ <nu =tie c`nd a fost recrutat pentru Inteligence Service >. +i, cu toate acestea, astfel de depozi\ii au fost men\ionate =i ]n dosarul procesului, instan\a consider`ndu-le valabile =i chiar hot[r`nd c[ nu mai este necesar[ audierea sau confruntarea martorilor. Desigur - Pentru ca totul se <organiza> cu urm[torul scop: Declara\ie din 15 aparilie 1953 La Zurich, m-am oprit vreo dou[ zile la familia Saposnic pentru a o vedea =i pentru a-mi completa jurnalul meu de zi. Jos, la familia Saposnic am cunoscut un consilier de Lega\ie elve\ian, cu serviciul la Belgrad. }ntre\in`ndu-m[ cu el, vremea a trecut f[r[ s[-mi dau seama. Gr[bindu-m[, mi-am uitat jurnalul de zi ]n noptier[ la familia Saposnic. Am telefonat din Insbruck d-nei Saposnic spun`ndu-i s[-mi trimit[ jurnalul de zi prin consilierul elve\ian care a doua zi urma s[ treac[ spre Belgrad. Convorbirea mea cu d-na Saposnic fusese interceptat[. D-na Saposnic mi-a spus c[-mi va trimete jurnalul, asigur`ndu-m[ c[ 201

va lua m[suri ca jurnalul de zi s[-mi ajung[ la timp. Duc`ndu-m[ la gara Insbruck pentru a-l a=tepta pe consilierul elve\ian, pe peronul g[rii care nu era aglomerat, ]nainte de sosirea trenului, am fost tr`ntit de un hamal care ducea un c[rucior. Numai printr-un miracol am sc[pat de a nu fi c[lcat de trenul care intra ]n gar[. La anchet[ s-a stabilit - dup[ declara\iile hamalului - c[ hamalul nu f[cuse acest gest ]nt`mpl[tor, ci la anchet[ sa stabilit c[ el fusese pl[tit cu 2500 shilingi pentru a face aceasta. Hamalul declarase c[ fusese pl[tit de un domn care vorbea prost nem\e=te - era probabil englez - care ]i promisese c[ dac[ va s[v`r=i faptul, va primi ]nc[ 2500 shilingi. Dup anchet[, hamalul, care era localnic =i c[s[torit ]n Insbruck, a disp[rut din localitate. Am istorisit aceast[ ]ncercare de atentat lui R[descu, R[utu, Udri\chi, Bercu =i Biscoff.

Capitolul X
C{TRE CITITOR Rareori ]n via\a aceasta se atinge sublimul =i nu multor oameni dintre miliardele care vie\uim le este dat[ o asemenea binecuv`ntare. Credin\a cre=tin[, prin toat[ experien\a biblic[ =i prin Adev[rul adus de Domnul Isus este convins[ c[, printre oamenii pe care Dumnezeu i-a f[cut s[ se ]nmul\easc[ =i s[ st[p`neasc[ p[m`ntul, exist[ doar unii care sunt ale=i ai Lui. Fiin\e ale vie\ii fiind, ]n general condamn[rile la moarte ne zguduie, iar =tirea unor execu\ii ne terifiaz[ con=tiin\a indiferent de ce specie de subcon=tiin\[ uman[ ar fi vorba. Dar mi te c`nd omuciderea are loc ]n cazul unei puternice personalit[\i care ar mai putea face multe pentru omenire! M[ obsedeaz[, din copil[rie, capul a=ezat ]n \[r`n[ al lui Nicolae Iorga, cu barba r[v[=it[ dup[ asasinat, dintr-o fotografie de ziar care mi-a c[zut ]n m`n[. Mi-l amintesc pe tat[l meu unul dintre pu\inii oameni care votase cu <Nu> la referendumul f[cut de Ion Antonescu explic`nd c[-l accept[ ca militar, dar nu-i place dictatura - cum, ]n diminea\a lui iunie 1946 c`nd a auzit la radio vestea execut[rii mare=alului a pl`ns =i a spus: <tic[lo=ii>^ Deseori, ]n mod cu totul necontrolat, ]mi revine ]n memorie chipul unui prim-ministru dintr-o \ar[ important[ cu care am avut conversa\ii de foarte pl[cut[ eleva\ie intelectual[ ]n c`teva seri ale unui mare festival cultural =i c[ruia i-am v[zut apoi ]n <Paris Match> secven\ele sp`nzur[rii de poarta unui stadion, urcat pe-o lad[ de bere care i se lua de sub picioare. Ca om, te cuprinde o r[scolire ]n fa\a oric[rei execu\ii, tocmai pentru c[ e terifiant g`ndul distrugerii unei con=tiin\e. Ce s[ mai spunem, dar, despre o con=tiin\[ care, spre deosebire de noi, muritorii de r`nd, a atins sublimul ! Din acest motiv, din toate paginile dosarelor - pagini ce 203

202

]nt`i i-a dat onorul ]n semn de profund respect pentru ceea ce reprezentase ea =i abia apoi a comandat foc. unele m-au cutremurat. V`ndu\i con=tient. Un cinism strict animalic. Lalyerii. dar dac[ ar 204 fi fost oameni. golit[ de morala cre=tin[ =i de ]n\elegerea aspira\iilor superioare. oric`t de importan\i s-ar fi considerat. chiar dac[ ele sunt de neputin\[. comandantul plutonului care o punea la zid. Celor c[rora. ]n ciuda studiilor juridice pe care ar fi trebuit s[ le aib[. Branovicii. sau poate =i mai r[u ]n materie de desumanizare pe care a adus-o glorioasa putere sovietic[ . dar nu po\i s[ nu respec\i sublimul la care un om a ajuns ]n credin\a lui ! La execu\ia lui Mata Hari.Dumnezeu s[-i ierte . ci a avut o singur[ credin\[ misionar[: turma al c[rei p[stor era. Pantiu=ii =i Panovii care i-au dirijat din umbr[. po\i chiar s[ te consideri adversarul unor asemenea convingeri sau chiar jandarmul care trebuie s[ le distrug[. ]n fa\a lor. Dar e numai cinism. de un lucru asupra c[ruia trebuie meditat cu grij[ oric`t de p[g`n ai fi !^ Nu le pretind asta. spre divin. =i tot =iar fi dat seama c[. Ei decid c[ nu e nevoie s[ fie audiat vreun martor =i nu le pas[ c[ depozi\iile de la dosar au fost luate unor aresta\i sub cine =tie ce presiuni sau promisiuni.mi-a fost dat s[ le citesc la v`rst[ ]naintat[ despre fapte petrecute ]n adolescen\a mea. aceast[ fraz[ li se pare corect[ m[car din punctul de vedere a formei juridice.v`ndu\i. +i ]nc[ una care a atins cotele maxime din ce poate atinge o con=tiin\[ omeneasc[: un om c[ruia nu-i e team[ s[-=i recunoasc[ absolut toate faptele. r[m`ne doar o g[unoas[ form[ de dresare a fiin\elor pentru interesele unei dictaturi. adic[ u=ur`ndu-le moartea =i abia apoi aprinz`ndu-le rugul. indiferent de credin\a lor. faptul c[ este imposibil[ reeducarea lui. at`ta tic[lo=ie animalic[ =i lips[ de sim\ire uman[ ?! >^ Poate c[ voi g[si loc s[ vorbesc =i despre celelalte. Cu toate c[. nici la Patriarhia Ecumenic[. dar c`nd a constatat c[ acela a r[mas f[r[ muni\ie. altele m-au f[cut s[ l[crimez. \in de ni=te legi morale pe care Lavrovii. ba chiar s[ =i le agraveze. ca =i pe Franciscii Butyka. R[bd[torule. te oblig[ s[ g[se=ti animalul =i s[ te ]ntreci cu el doar c`nd are o =ans[ dintr-o sut[ ca s[ se salveze prin fug[. legile morale ale v`natului. este cea din textul sentin\ei: <^av`nd ]n vedere periculozitatea excep\ional[ a acuzatului.<fiin\e cu con=tiin\[ superior organizat[> . m[car oameni . evacueaz[ 205 . Nu le poate pretinde nimeni s[ aib[ vreun sentiment fa\[ de sintagma: <Biserica Rom`n[>. po\i avea convingeri contradictorii cu aceast[ credin\[ misionar[ a celui ]nc[tu=at din fa\a ta. ]ns[. Solomonii. Dumnezeu s[-i ierte pe Lavrovii. Chiar =i la v`n[toarea de animale. care m[ chinuie at`t de mult ]nc`t a= fi fericit dac[ a= putea s[ nu mi-o mai amintesc. Lalyerii care-au semnat o asemenea sentin\[. le explic faptul c[ indignarea mea izbucne=te doar la ]nt`lnirea unui cuv`nt: <reeducare>. Educa\ie care. dar c`teva fraze m-au umplut de revolt[ p`n[ la Dumnezeu. doar Ceau=escu tr[gea ]n ur=ii ]nfometa\i =i apoi ademeni\i cu m`ncare. C[l[ii rugurilor inchizi\iei g[seau calea de a-=i ar[ta respectul pentru sfin\enia celor sacrifica\i d`ndu-le ]nt`i lovitura de gra\ie. Tocmai pentru c[ sun[ foarte uman =i vrea s[-=i aroge sim\[minte omene=ti. venit din partea unor . Dar toate acestea.cum spune chiar =i t[tucul lor materialist. dar cea mai grav[ dintre acestea. ar fi avut m[car intui\ia c[ se apropie de ceva sf`nt. Solomonii.v`ndu\i incon=tient tocmai prin educa\ia la care ei se refer[ c`nd vorbesc de reeducare. unele m-au f[cut s[ fiu m`ndru de neamul meu. urm`nd s[ sufere pedeapsa capital[ pentru aceste fapte>. un om pe care l-au putut prinde =i r[pi tocmai pentru c[ nu a cedat tenta\iilor nici la Londra. dac[ ar fi fost oameni normali. Eroul aviator Agarici s-a luptat ]n aer ]ncerc`nd s[-=i doboare adversarul rus. f[c`ndum[ s[ exclam disperat: <Cum ai putut r[bda. lipsit de orice fior al sim\irii umane. Ei bine. Tribunalul apreciaz[ c[ nu sunt circumstan\e atenuante ]n favoarea sa. le ignor[ sau chiar ]=i arog[ dreptul bol=evic de a le c[lca ]n picioare. l-a salutat =i =i-a luat zborul ]n alt[ direc\ie. se afl[ o con=tiin\[.

comunismul d[ na=tere la asemenea profesioni=ti =i semidoc\i lipsi\i de con=tiin\a profesiei lor. avem dreptul s[ acuz[m prin ei neprofesionalismul regimului care =i-a probat incompeten\a social[. Dar iat[ c[ soarta n-a vrut s[ fie a=a. de pedeapsa capital[ =i executarea unui om . Batjocorindu-=i propria clas[ conduc[toare =i f[c`nd-o sluga unei nomenklaturi. de o condamnare la moarte. pe care le subliniem prin eviden\a acestui act ce reprezint[ mult mai mult dec`t o eroare judiciar[: reprezint[ un fals judiciar ]n sprijinul crimei de desna\ionalizare a Rom`niei. c[ <prevede de\inerea ]ntre 1 =i 31 ianuarie 1954>. Ca s[ nu mai vorbim de paragraful din Hot[r`rea Judec[toreasc[ ce precizeaz[ c[ <Executarea pedepsei ]ncepe la 28 august 1952. ]n milioane de cazuri banale care n-au avut cum s[ fie remarcate dec`t global. parvenitului. apoi. =i-au arogat titluri f[r[ studii. ]=i spune cuv`ntul. El execut[ ce-i spun =efii =i se simte tare av`ndu-i pe ace=tia ]n spate. crez`nd c[ dictatura va dura o ve=nicie =i nimeni nu-i va trage la r[spundere pentru incompeten\a lor. un fals prost f[cut de ni=te simbria=i de Comintern c[rora.al justi\iei. ci o sentin\[ de condamnare la moarte. 207 . pe care o pot aprecia alte instan\e prezente sau viitoare. m[runte. +i. Ca s[ nu mai vorbim de con=tiin\a pe care ar trebui s[ o aib[ ni=te oameni ai justi\iei c`nd semneaz[ un act oficial ]n numele legii. care se ]nchidea odat[ cu cazul =i nimeni nu-l mai scormonea. Dar. dac[ ne uit[m la mandatele de arestare de care e plin dosarul. r[m`n ]n ]nc[pere singuri cu victima lor =i. Nici m[car grija pentru a =terge urmele actului de r[pire la care au procedat patronii lor sovietici. Gre=elile grave de legalitate. precum sentin\a despre care vorbim. marionetei care mimeaz[ doar profesionalismul 206 func\iei =tiind c[ e un simplu mecanism al aparatului monstruos pe care-l are ]n spate. avea doar rostul birocratic al unui dosar hot[r`t dinainte. +i.sala de judecat[ (=i. de economie socialist[. f[r[ s[-=i ia m[surile de prevedere a legalit[\ii lui. Dar semidoctului. ca orice slug[. dac[ nu le pretindem s[ fi avut con=tiin\[ na\ional[. mai ales c[ acolo este ]ns[=i m[rea\a Uniune Sovietic[. ]nc[. pentru o persoan[ pe care actul de judecat[ o consemneaz[ arestat[ la 20 august 1952. ]nc`t ace=ti m[run\i executan\i rom`ni nici nu-=i pun problema dac[ au sau nu dreptul de a parafa o condamnare pe teritoriul altui stat. oare cine alticeneva dec`t proprii lor oameni putuser[ intra acolo !?). a unei competen\e =i a conduitei sale profesionale nu-=i pune semn[tura pe un act. Iar. De unde vine aceasta ? Din sfidare. nu-i este team[ de gre=elile inculturii =i ale neprofesionalismului s[u. dar este emis la 9 ianuarie 1954. trebuie s[-i fac[ s[ se ru=ineze pe to\i cei care. Cazuri neobservate. nu o au slugile lor de aici. dac[ dup[ o jum[tate de veac vorbesc despre aceste semn[turi incompetente. +i asta. prin falimentul ideii de stat socialist. din pofta unor salarii grase.o fac doar spre a sublinia cititorului prezent care ar mai putea avea nostalgia unor avantaje ale bol=evismului. ne pun`ndu=i problema dac[ va fi la r`ndu-i judecat de al\ii. constat[m la toate ca la cel pe care-l reproducem de prob[ la ]nceputul c[r\ii. indiferent ]n slujba cui o pui. dar date la modul retroactiv. chiar de teroare. Nep[sarea fa\[ de erorile judiciare este at`t de mare ]n aceast[ concep\ie totalitarist[ asupra actului . mai greu de comentat.chiar formal . s-au mul\umit cu diploma ]n locul ]nv[\[turii. ca =i cursurile superficiale serale sau muncitore=ti pentru formarea unor robo\i c[rora li s-a smuls din suflet morala cre=tin[. Sentin\a despre care e vorba. Pentru c[ un magistrat care a str[duit ani de zile pentru ]nv[\area legilor. de ideologie bol=evic[. c`nd data de luare ]n primire ]n \ar[ a arestatului este consemnat[ de actele de la dosar la 16 martie 1953. c`t de fals[ =i de periculoas[ pentru societate era metoda ]nlocuirii speciali=tilor profesioni=ti cu <activi=tii> fabrica\i la gr[mad[. redactarea cu suficien\[ =i superficialitate a unui act legal care nu este o adeverin\[ oarecare. }n asta const[ con=tiin\a profesional[. ]n mii. dau sentin\a <]n =edin\a public[ a Tribunalului>. mimarea simpl[ a rolului ]n completul de judecat[. este doar datorit[ faptului c[ fiind vorba de un caz foarte grav.

<Periculozitatea excep\ional[ a acuzatului> (formulare prin care. se agraveaz[ prin <faptul c[ este imposibil[ reeducarea> ]nsemn`nd pentru mintea lor acceptul arestatului de a se vinde a=a cum s-au v`ndut ei. ]ns[. a ajunge s[ te sim\i iubit ]n credin\a ta de c[tre Cel Care Este Numai Iubire. ca ]n nici un alt caz dintre v`rfurile emigra\iei. ]nseamn[ c[ omitem. Procesul public f[cut Bisericii Neamului =i marii ei tradi\ii na\ionale nu-i interesa ! 208 }n schimb.}=i p[zeau pielea lor cam groas[ =i foarte bine hr[nit[ . un asemenea proces. tocmai pentru c[ nu-i pas[ de judecata lui Dumnezeu =i a istoriei. nu-i interesa. executau doar ordinele: V[rul meu fusese adus de la Moscova cu anchet[ gata f[cut[ =i condamnarea hot[r`t[ dinainte. care devenise at`t de important ]n organizarea rezisten\ei dinafar[ ]nc`t. A=a c[ degeaba ne ]ntreb[m ce p[zeau un Ralea sau un Sadoveanu . Nu sunt de vin[ Lavrovii. tot ce se f[cea aici era o formalitate din punctul de vedere al <justi\iei> pe care o putea face orice absolvent de =coal[ de ucenici diplomat la un curs seral de trei luni pentru a ]nlocui <intelectualitatea ]n care nu po\i avea ]ncredere fiindc[ nu are sim\ de clas[> . un Sadoveanu. Pentru un neavizat s-ar putea pune ]ntrebarea: ce mai e de convertit la o persoan[ care a ajuns la cre=tinism. de la cele culpabile =i chiar nedemne de familia noastr[ =i de ]naltul prestigiu duhovnicesc. ci chiar pentru omul obi=nuit a raporta convertirea doar la sensul de a crede. c[l[ii dovedesc a intui totu=i ceva din starea de excep\ie a sublimului intelectual =i cre=tin pe care ]l tr[ie=te victima lor). este chiar un ]nalt prelat ? }n toate aceste cazuri.at`ta tot.un Groza. un Ghelmegeanu. na\ional =i cultural care-l caracteriza pe tat[l s[u. dac[ acesta n-ar fi at`t de ]nver=unat. a ajunge s[ crezi ceea ce nu credeai. s-ar mai putea pune ]ntrebarea dac[ nu pare tautologic s[ vorbim de convertirea unui om care este preot. a ajunge s[ iube=ti Dumnezeirea pe care n-o iubeai =i. coment`nd diverse st[ri sau situa\ii anchetate prin interogatoriile luate v[rului meu. cutremura\i =i ei de adev[rurile anchetei. Oare Gheorghiu-Dej =i ceilal\i <Politbirou> nu aveau interesul unei argument[ri juridice credibile ]ntr-un proces ce putea provoca discu\ii pe plan extern ? Sau. De aici provine indignarea mea. mai ales. Dar nu numai pentru neavizat. de la cele aventuroase =i egoiste. Lalyerii ridica\i din mediile cele mai promiscue pentru a servi drept magistra\i regimului de incultur[ =i imoralitate. de a se murd[ri a=a cum s-au murd[rit ei. este slujitor al Domnului. ci st[p`nii care nici m[car nu s-au sesizat ce triptic pun s[ judece un proces de <tr[dare na\ional[> Caz de incompeten\[ p`n[ =i ]n actul criminal ! Oare. intelectualii de fa\ad[ care tot se compromiseser[ cu regimul . Terorismul agresiv =i totalitarist ar vrea s[ se ]mp[uneze cu idei umaniste vehiculate de propaganda ]nv[\[m`ntului seral =i s[-=i aroge rolul de a se g`ndi la <reeducarea> condamnatului.Sfidarea dictatorului care \i-a pus botul cizmei pe piept =i are convingerea c[ poate face ce vrea pe lumea asta. dac[ la nivelul lor de cultur[ nu-=i d[deau seama de anvergura interna\ional[. de a se lep[da de tot ce ]nseamn[ frumuse\e moral[.cum se ]nva\[ tot la acele cursuri. ]n care era judecat[ ]ns[=i Biserica Na\ional[ =i un asemenea Acuzat. nu ar fi cerut mai mult[ aten\ie din partea oficialilor. s-a pus la cale r[pirea lui. la con=tiin\a misionar[ pe care i-o ceruse acesta trimi\`ndu-l ]n str[in[tate. c[ nu \inem seama de acea permanent[ convertire a f[pturii 209 . pe care nu m-am putut ab\ine s[ nu i-o m[rturisesc cititorului =i recunosc ]n fa\a lui urm[toarele: Am folosit de mai multe ori. nu puteau atrage aten\ia s[ se angajeze un jurist ca lumea care s[ dea o formulare competent[ m[car ca aspect formal ?! Aceasta deosebe=te mentalitatea de slugi a tuturor celor angaja\i ]n stratificatul regim dictatorial: nu se b[gau. termenul de <convertire> =i chiar mi-am permis s[ dezvolt uneori teza convertirii lui de la cele meschine =i lume=ti. Solomonii. demagogia func\ioneaz[ din plin. un Ralea. a=a cum s-au lep[dat ei devenind biete slugi ale ]ntunericului.

care s[-i ]mb[rb[teze moral =i s[-i ajute material s[-=i fac[ un rost ? Ce s-ar fi ales din spiritualitatea diasporei rom`ne=ti dac[ ar fi fost p[storit[ spre altfel de interese dec`t cele na\ionale ? Cum ar fi ajuns bejenarii rom`ni la ajutoarele date de Consiliul Mondial Ecumenic dac[ acestea ar fi trecut prin m`inile unui om str[in de ei =i de aspira\iile lor ? Nu ar fi fost asimila\i emigran\ii rom`ni de diaspora slav[ dac[ ar fi devenit sufragani episcopilor acelora ? +i nu s-ar fi infiltrat mai u=or astfel diversiunea comunist[ ?!^ Aceasta. urm`nd un asemenea drum al lumin[rii cre=tine prin Duh Sf`nt =i aprofund[rii Credin\ei sale. Dar. le va spune tainele marii sale credin\e. ]mpotriva sovietiz[rii. ]n cronologia interogatoriului ]=i reconstituie devenirea ]n credin\a misionar[ de la p[catul p[m`ntesc =i de la luarea ]n u=or a moralei =i p`n[ la apostolatul care ]l aduce ]n pragul execu\iei. dar =tiindu-l pe el ajuns ]n str[in[tatea civilizat[ unde putea ]mpiedica aservirea Bisericii rom`ne=ti la ierarhii str[ine. ]ns[. acolo. ]n celula zero a Jilavei care are ie=irea doar spre valea cu piersici a execu\iilor. Pentru c[. nu-l impresioneaz[ ]n fa\a con=tiin\ei de sine care-l apropie tot mai mult de apostolat. tot mai nezdruncinat ]n credin\a a ceea ce are de f[cut. dac[ ne g`ndim doar la situa\ia dinafara grani\elor. tot mai ]mp[cat cu destinul s[u. De la portretul pe care i-l fac du=manii =i p`n[ la sacrificiul pe care el ]l accept[ cu convingerea c[ semnul credin\ei sale va ]nvinge. Lui ]i sunt limpezi toate acestea =i ]ncercarea etal[rii unor fapte denigratoare. s[-i num[r[m pe cei de zece ori sau de o sut[ de ori mai mul\i a c[ror mic[ m`ng`iere ]n \ar[ era ascultarea posturilor str[ine de radio. se cuprinde un ]ntreg simbol al Schimb[rii la Fa\[. =i Ioan pe muntele Taborului =i cum M`ntuitorul nu i-a l[sat s[ fac[ acolo cele trei corturi ci a cobor`t cu ei ]n mijlocul lumii care trebuie schimbat[ la fa\[ ]n ]ntregul ei ! Nu =tiu nimic =i cred c[. tot mai perseverent ]n unicitatea misiunii de salvare na\ional[ prin Biserica a c[rei corabie trebuie s[ o \in[ drept. pe m[sura precipit[rii rosturilor ierarhice pe care =i le asum[. impactul cu sufletul ascult[torului de liturghie ]n semiclandestinitate ar fi fost mult mai mic =i efectul de sus\inere a moralului credincio=ilor din \ar[ mult mai mic ! }n acest fel. adic[ a avut revela\ia convertirii . de acel ideal cre=tin de a tinde s[ fii c`t mai mult dup[ chipul =i asem[narea Creatorului ! }n acest sens.prin credin\[. prin ]nt[rirea unei mentalit[\i mai proprii. Ce efect ar fi avut predica unui Vl[dic[ str[in =i ]n ce limb[ ar fi vorbit acesta ? Ca s[ nu ne mai ]ntreb[m ce apel ar fi putut face un str[in la sentimentele noastre na\ionale =i dac[ ar fi avut inima sau c[derea s[ o fac[. }n orice caz. dar chiar =i la cei din interiorul statului comunizat. Iacov. Con=tientizarea se pornise =i la cei dinafara \[rii care se-nt[reau printr-o anumit[ organizare pe criterii na\ionale. tot a=a cum a avut-o =i tat[l s[u pl[tind cu via\a. f[r[ un duhovnic de-al lor. ce s-ar fi f[cut miile de emigran\i rom`ni fugi\i de comunism.el apare. prin trimiterea lui din \ar[ de c[tre cei care mai putuser[ ]nc[ g`ndi aceast[ fapt[ ]nainte de a fi anihila\i. indiferent de convulsiile rela\iilor lui lume=ti de p`n[ la clipa c`nd =i-a asumat purtarea crucii. indiferent de c[derile ]n p[cat spovedite cu r[bdare. pe l`ng[ miile de rom`ni din emigra\ie. reale sau nereale. 211 . Indiferent de cedarea la ispitele tinere\ilor. p`n[ la consecin\ele moderne ale p[storirii prin undele radio care aduc predica cea dreapt[) dar se salvase ]nsu=i segmentul spiritual al ideii de rezisten\[ la comunizare prin desna\ionalizare. acest om ajuns la sublimul dep[=irii propriei sale fiin\e prin ad`ncimile convertirii. Dar ce =tiu bie\ii lui anchetatori despre Lumina Taboric[ =i simbolul pe care-l reprezint[ ea pentru transfigurarea ]ntregii lumi ?! Ce =tiu ei despre ce au v[zut Petru. f[r[ a se mai l[sa prad[ intereselor care l-ar fi putut ispiti la modul personal. se ]ndeplinise =i canonul sinodului de la 1752 al Mitropolitului Iacob (]n mod fericit. se ilustreaz[ permanenta convertire spre bine =i mai bine a celui care. C`nd ? 210 C`nd el are acum convingerea clar[ c[ s[m`n\a va rodi.

Racovi\[. pentru c[ el le oferea de zece ori mai multe. ci spre cea ecumenic[. de a nu da =anse du=manului ca s[ g[seasc[ vreo cale de distrugere. Partenie Ciopron. ceea ce mocnise ]ncepu s[ apar[ f[\i= ]n lucr[ri de studiu asupra rostului Na\ional al Bisericii. aceste con=tiin\e au existat =i au ac\ionat de vreme ce. Ag`rbiceanu =i de c`\iva politicieni precum ultimii mini=tri \[r[ni=ti =i liberali. Policarp Moru=ca =i. colegi de-ai v[rului meu sau chiar proaspe\i membri ai Sinodului care se dorea <]nviat> . aceasta a fost o mi=care . Cahu. Paulescu. dar p[str`nd ]n sufletele lor con=tiin\a de teologi ai Bisericii Neamului =i de duhovnici ai sufletului rom`nesc. =i nici probele cu care ]l amenin\au. este vorba despre unii din cercul mai larg pe care l-am enumerat. cunoscut sigur de mine. Reac\ia lui e divers[: de la sofism la amnezie =i de la schimbarea direc\iei declara\iei la refuzul f[\i= de a r[spunde. r[ma=i ]nc[ ]n scaunele lor. Popoiu. cu un sfert de veac mai t`rziu. Petrovici. ]n \ar[ chiar sub regimul cel vechi.Misiunea lui aceasta fusese =i. episcopul Nicolae al Oradiei. Ajun=i ]n acest punct al t[cerii lui solemne asupra celor sfinte . Mitropolitul Nicolae B[lan al Ardealului. prin ]ndeplinirea ei. }nafara tainei de jur[m`nt eclezial prin care avea garan\ia continuit[\ii. totu=i. Desigur c[ e vorba de to\i marii c[rturari: Gusti.o mi=care de 213 . s[ afl[m =i s[ cinstim ast[zi m[car unele dintre numele celor care lau ]ncurajat =i l-au sus\inut pe animatorul acestei idei. condamnatul . R[dulescu Motru. el f[cuse to\i pa=ii posibili spre convertirea deplin[ indentific`ndu-se cu Credin\a sa ]n fa\a c[reia nu mai contau nici condamnarea nici denigr[rile.este foarte grijuliu s[ nu transapar[ din declara\iile sale vreun indiciu care s[ dea du=manului posibilitatea de a distruge asemenea ml[di\e. ca =i preo\ii din str[in[tate care p[zeau acolo puritatea rom`neasc[ a Bisericii. at`ta vreme c`t n-au sim\it recluziunea regimului. Iar rom`nii din str[in[tate au p[strat rela\ii tot mai str`nse cu Biserica Mam[. +i. au fost =i al\ii mai tineri. la dosar. a=a cum ]i ]ndrumase ]ntotdeauna cel fa\[ de care aveau ascultare . Pentru c[. 212 }nafara lor. cei din familiile Bl[naru. Acuzatul. totu=i.sau cum vrem s[-i spunem . un ]ntreg curent de opinie antibol=evic[. Ursu. a=a cum am demonstrat mai ]nainte. ce nu se amestec[ ]n problemele tradi\iei Na\ionale. nu se poate g[si nici un document ]n aceast[ privin\[. Galaction. fratele mezin Constantin-Nil Leu. Vrabie. episcopul Chesarie al Tomisului. Desigur c[ erau fra\ii sinodali ai Episcopului Grigorie. interogatul. intelectuali de \ar[ cu verticalitate =i sim\ire na\ional[ reprezent`nd prin leg[turile lor. Crainic. Unii: Desigur. Zugravu. cumnatul +erban Onose. episcopul Valerie Moglan al Clujului. Nifon Criveanu. Ace=ti oameni au existat.slujitori biserice=ti poate t[cu\i. Filiu\[.Episcopul Grigorie Leu. prela\ii cei mai prestigio=i precum cei izola\i sau chiar ]ndep[rta\i din Sinod: Tit Simedrea. +i le-a= fi recunosc[tor tuturor celor care ne vor ajuta s[ facem publice lucrurile pe care le =tiu. Vicol. colonii rom`ne=ti sufragane unor ierarhi str[ini fiind pu\ine =i ]ndreptate nu spre ortodoxia slav[. Ca s[-i afl[m =i s[-i cinstim cum se cuvine. deci=i ]n rostul lor misionar de a-=i ajuta credincio=ii s[ reziste asaltului la care ]i supunea anticristul. trebuie continuat[ cercetarea istoric[. Dar scopul lui este unul: De a p[zi tot ceea ce a construit tat[l s[u aici =i el ]n str[in[tate. Modiga. pe Episcopul Grigorie Leu. Tot ]n mod sigur erau rudele: tat[l meu Ioan Leu. Patriarhul Nicodim =i Mitropolitul Irineu Mih[lcescu .pentru c[ sf`nt[ se dovede=te pentru el ]ndatorirea misionar[ pe care o ]mp[rt[=ise cu al\ii . ca orice martiriu cre=tin.sigur c[ ne-ar interesa. precau\i din pricina terorii. Ar=ic.at`ta vreme c`t au tr[it. cumnatul Nicolae G`lea. spre cinstirea Bisericii. ace=ti oameni. prin ei ideea a rezistat iar martiriul celor doi episcopi despre care vorbesc ]n aceast[ carte a dat rod spiritual intens. poate mai pu\in activi. A=a c[. Cu certitudine. ]ns[.

Gheorghiu a fost g[zduit de preotul Ion Marina la seminarul din R`mnicu V`lcea 215 . printr-un salt rapid cu avans[ri for\ate la care l-a ajutat Gheorghiu-Dej al c[rui om era. aveau o stereotipie a r[spunsurilor cu care se obi=nuiser[ ]n anchetele la care au fost supu=i acum aproape cinzeci de ani. a avut o evolu\ie asem[n[toare. mila Domnului f[c`nd s[ supravie\uiasc[ ]nc[ arhimandritul Mina Dobzeu. el s[ fi ]ntreprins ceva. s-a refugiat la Hu=i devenind protosul tuturor preo\ilor =i c[lug[rilor basarabeni pe care Episcopul Grigorie ]i ad[postea ]n eparhia sa. i-a fost coleg de facultate Episcopului Victor Leu. Dup[ o jum[tate de veac. a fost printre cei pe care Grigorie Leu ]i ajuta cu burse din propriul s[u salariu de arhiereu vicar la Mitropolia Ia=ilor =i epitrop la marele a=ez[m`nt al Spiridoniei. a uitat totul =i s-a dezis de tot p[str`nduse ]n ierarhie p`n[ la aproximativ recenta sa trecere ]ntru Domnul. Din str[in[tate. am str`ns destule de la rudele noastre preo\i =i de la c[lug[rii care-au suferit odat[ cu ierarhul. O variant[ greu de crezut. de la care speram s[ aflu mai multe pentru c[ fuseser[ ]n rela\ie direct[ =i cu Grigorie =i cu Victor Leu. cel instalat de puterea atee. 214 Nu cred c[. el f[c`ndu-i =i sumbra slujb[ de ]nmorm`ntare sub ochii vigilentei securit[\i =i ai reprezentan\ilor guvernamentali. a avut o replic[ pentru care. ale ]ncuraj[rii \[ranilor care credeau ]n el =i ale trimiterii peste Prut a c[lug[rilor basarabeni pentru slujbe clandestine sau r[sp`ndirea cuv`ntului pastoral. dar nu imposibil[ dac[ \inem seama de posibilitatea cre=tin[ a convertirii oric[rui p[c[tos. *** Am ]ncercat s[ stau de vorb[ cu unii dintre ei. l-a supus pe Antim Nica unor suspiciuni =i unor anchete datorit[ c[rora. Alte date. mai multe adev[ruri put`ndu-se reconstitui cu timpul. Doi. put`nd chiar s[ produc[ reac\ii defavorabile la unii. stereotipie pe care jum[tatea de veac de tain[ (=i team[ de oficialitate. Era prieten al v[rului meu =i discipol intim al unchiului meu. dar un cunosc[tor al ansamblului problemei n-am mai g[sit. scuzat fiind de faptul c[ ]nsu=i v[rul meu ne-a l[sat ]n familie cuv`nt de ordine c`nd a plecat: s[-l ponegrim c`t mai mult ca s[ ne salv[m dovedindu-ne rup\i de el. Dar sunt date unilaterale ale ac\iunilor Episcopului Grigorie ]n zon[. Cel de-al doilea. ar fi =i cea a cunoa=terii par\iale de cauz[. lu`ndu-=i astfel doctoratul ]n teologie la Strassbourg =i a ajuns arhiereu ]n Basarabia. la v`rsta foarte ]naintat[ a am`ndurora. desigur. mi-au ]mpiedicat aproape orice posibilitate de comunicare. ceea ce. r[posatul arhiepiscop Antim Nica. sau m[car a acordului tacit pe care =i l-ar fi dat ]nsu=i patriarhul Justinian. care m-au ajutat la reconstituirea faptelor ]n am[nuntele lor. fiindu-ne rud[ =i lui l[s`ndu-i-se engolpionul prin care Episcopul Grigorie ]i transmitea fiului s[u ]nsemnele arhiere=ti. n-am fost implicat> omene=te explicabil. Iar cei doi episcopi care prin drama suferin\ei devin azi cunoscu\i. ]n tainele m`n[stire=ti. La evadarea sa din lag[rul de la T`rgu Jiu. dar ]l repetau ]nc[ timora\i. nerealiz`nd c[ trecuser[ aproape cinzeci de ani. acel <nu =tiu. dup[ aceea mi-a cerut iertare: <Dar de ce vrei s[ dezgropi lucrurile astea dup[ at`ta vreme ]n care to\i le-am uitat ?!> Antim Nica i-a fost elev Episcopului Grigorie la seminarul teologic de la Ismail. au fost exponen\ii unei asemenea mi=c[ri na\ionale =i nu doar ni=te ini\iatori de unii singuri. ]n aceste condi\ii spirituale. mul\umind lui Dumnezeu c[ a sc[pat. poate) le-o osificase ]ntr-un asemenea hal ]nc`t unul dintre ei. =i mai apropiat al nostru. Am aflat =i alte ]ncumet[ri asem[n[toare pentru care c[lug[rii aveau binecuv`ntarea =i ]ndemnul Episcopului =i au suferit ]mpreun[ cu el. Sper totu=i c[. ]n date foarte concrete =i de eviden\[ pentru diverse aspecte.mare con=tiin\[ na\ional[. C`nd aceasta a fost ocupat[. v[rul meu i-a transmis o scrisoare mul\umindu-i pentru aceast[ devo\iune fa\[ de tat[l s[u p`n[ la drumul final. pe care-l luaser[ ]n bra\e la anchet[. circumscrise la eparhia Hu=ilor. alte amintiri s-au mai p[strat. ]nafar[ de acordul pasiv. unde c[lug[rii comunic[ cu fra\ii lor mai tineri.

}n sf`r=it. care. Prestigiul acestuia era necontestat. cu numele Justinian el fiind impus Arhiereu-Vicar la Ia=i. venea ]n acele modeste a=ez[ri 217 . se spune. Toat[ lumea c[rtur[reasc[ a Ia=ilor ]l aprecia pe Vl[dica Grigorie =i-l considera ca pe unul de-al lor ]nc[ din perioada c`nd. fusese unul dintre st`lpii vie\ii spirituale moldovene=ti. omul lui Gheorghiu pus ]n fruntea Bisericii. toat[ \[r[nimea Moldovei ]l cuno=tea ca pe ap[r[torul drepturilor ei pentru c[. lumea important[ a Ia=ilor a venit la catedral[. Duhovnicul. el colinda satele duminic[ de duminic[ slujind ]n c`te o biseric[ modest[ de \ar[. Toat[ lumea clerical[ =i monahiceasc[ ]l =tia ca pe un p[rinte sufletesc drept =i cump[tat. public`ndu-=i tocmai ]n acea perioad[ lucr[rile de baz[ ale operei sale teologicosociale. El nu era doar un vl[dic[ de palat episcopal =i de slujbe la catedral[. f[r[ jocurile politice. ]n calitate de vicar aici.a uitat de insurec\ie (dac[ cumva o fi =tiut ceva !) ajung`nd la Bucure=ti de-abia pe 26-27 august. ]l servea cu \uic[ la ghea\[. dup[ cum se =tie. Justinian Marina a fost s[ltat peste r`nd fiind ]nsc[unat mitropolit ]n calitate de vicepre=edinte al Frontului Plugarilor. func\ie politic[ incompatibil[ cu cea bisericeasc[. dar =i material . a putut s[ existe. de la cuv`ntarea direct[ pe care o adresa fiec[rui credincios. dar ]l cuno=tea =i fizic. aleg`nd astfel drumul preo\iei. p[str[nd pentru aceasta doar s[rb[torile mari. chef> ]mpreun[ cu Chivu Stoica =i Ion Gheorghe Maurer . s[ accepte =i calea ei dreapt[ ? +i deoarece cre=tinismul ne ]nva\[ c[ drumul dreptcredin\ei se arat[ oric[rui p[c[tos. conduc[torul comunist s-a a=ezat pe trai la preotul oltean =i . le-ar fi urmat ]n scaun lui Irineu Mih[lcescu la Ia=i =i lui Nicodim Munteanu la Bucure=ti.unde nici acolo. maici.<m[n[stire. la instalarea ca mitropolit a lui Justinian Marina la Ia=i. a fost trimis la m`n[stire =i a murit ]ntr-un mod destul de neclar. de cele mai multe ori. Dar totalitarismul poate orice =i. R[splata pentru preot a fost mare. Nu exista hram de biseric[ la care s[ nu sfin\easc[ bucatele de pe masa ob=tilor s[te=ti =i. drept cel mai vechi =i mai de prestigiu ierarh din eparhia mitropolitan[. o 216 influen\[ ]n bine de la austerul vl[dic[ Grogorie la proasp[tul vl[dic[ sus\inut de regim. conform canonului monahal a trebuit s[-=i ia un duhovnic =i acesta a fost Episcopul Grigorie. pentru a participa la ceremonie =i a face slujb[ Episcopul Grigorie. s[ vedem argumentele ]ntru aceasta: Indiferent de cameleonismul s[u politic. st`nd de vorb[ cu enoria=ii. Se pune ]ntrebarea: a putut oare. el fiind =i cel care. ]n acei ani de secet[ se opusese de a se lua cotele la care erau supu=i \[ranii =i ceruse guvernului o lege pentru ap[rarea plugarilor din toat[ Moldova. ]n coasta marelui c[rturar na\ionalist Irineu Mih[lcescu care. fiindui un soi de valet. ]n numai trei-patru ani de c[lug[rie Justinian ajunge patriarh. dup[ moartea la fel cu semn de ]ntrebare a patriarhului Nicodim. ]n asemenea condi\ii. ajut`ndu-i moral. P[rintele Patriarh Teoctist relateaz[ cum. printr-o viziune conduc[toare clar[ f[cuse ordine ]n via\a curent[ bisericeasc[ aduc`nd multe foloase prin modernizarea =i dinamizarea administr[rii parohiilor =i m[n[stirilor =i valorific`nd resursele ]n special pentru sus\inerea la studii ]nalte a sute de tineri mireni sau monahi. la rangul lui =i la calitatea de locotenent metropolitan pe care o mai avusese. la modul firesc.pe care acesta ]l administra. Pentru a doua oar[. cu sfatul. peste capul multor prela\i b[tr`ni. predic`ndu-le. preotul Ion Marina era format ]n =coala teologic[ clasic[ a Bisericii noastre. teologi na\ionali=ti care trebuiau f[cu\i inofensivi. iar personalit[\ile Moldovei ocoleau palatul mitropolitan. lumea era foarte rezervat[ =i chiar ostil[ celui impus de guvernare. deoarece ]n via\a sa arhieresc[ el introdusese stilul misionar pe care al\ii nu-l aveau. ulterior. La Ia=i c`nd a venit.din sate drumurile sale trec`nd pe la prefecturi unde intervenea pentru necazurile oamenilor. trebuie considerat p[rinte sufletesc =i prim sf[tuitor al celui care i se spovede=te a=a c[. Sc[pat din lag[r la 15 august . De abia c`nd a sosit. n-o ducea prea r[u fiindc[ Ceau=escu.

ca s[ cinstim aici cele curate din om crez`nd chiar =i ]n convertirea unui asemenea p[c[tos.moldovene=ti ]nso\it de soborul s[u de preo\i =i cu ]ntregul cor al episcopiei. Deci Moldova intra ]n 219 .preotul Florian G`ld[u ]mi sugereaz[ s[ merg =i pe aceast[ cale de cercetare subliniind c[ Vl[dica Grigorie i-a fost duhovnic fostului om al lui GheorghiuDej. de a ]ncerca s[-i une=ti pe to\i fii ei =i de a-i aduce chiar pe cei r[i la ascultarea celor sfinte ! +i atunci. vertical =i deschis. a putut s[ nu se lumineze la cuv`ntul lui. preotul v`lcean care uzurpase cu ajutorul comunist. el ar fi fost. ]n ]ngrijorarea pe care a avut-o f[r[ s[ =i-o ascund[. venirea lui acolo spre a sluji la instalarea propriului adversar. }ns[=i tradi\ia ultimului veac ar[ta limpede cum. care venea din profunda sa credin\[ =i onestitate.=i nu doar trecut pe la Moldova. de pe sacunul episcopal de la Hu=i. un teolog care a trecut prin hirotonisirea ]n preot =i prin hirotonisirea ]n arhiereu. chiar s[-=i dea seama c[ un asemenea gest l-ar putea face iertat de alte p[cate ale conlucr[rii cu anticristul. Cunosc`nd for\a de persuasiune a unchiului meu. armata rom`n[ r[m[sese descoperit[. =tiind c[. s[ r[m`n[ insensibil ]ntr-un asemenea moment =i s[ nu se apropie de porunca lui Dumnezeu !^ Din acest motiv =i. dac[ nu ar fi fost presiunile politice ale unui guvern detestat. ar fi sim\it nevoia s[-=i manifeste c`t mai evident dezaprobarea fa\[ de intrusul impus de guvernarea comunist[. +i e imposibil ca cel trecut prin scaunul mitropolitan de la Ia=i ]n care =ezuse Iacob Putneanul c`nd a prezidat sinodul de la 1752 afurisind suirea str[inilor ]n scaun arhieresc rom`nesc. ]nafar[ de aceast[ frumuse\e a gestului f[cut de un ierarh pentru care nu orgoliile ci doar destinul sf`nt al unit[\ii Bisericii sale conteaz[. pun eu ]ntrebarea: cel r[u. nu a avut =i el o lic[rire a celor bune din suflet ? Oare atunci c`nd a ]ngenunchiat ]n mijlocul catedralei s[rut`nd m`na duhovnicului s[u. ]n ultimul s[u an de via\[ la Mount Vernon ]n SUA . cum s-au l[rgit lucrurile ]n practic[.cea mai apropiat[ posibilitate de regrupare a armatelor noastre. frontul aliniat la Ia=i vreme de c`teva luni era spart de armata ro=ie ]naint`nd spre linia Foc=aniN[moloasa-Gala\i . ceea ce este tot un triumf al puterii credin\ei. Ar[mescu =i Sofronie Miclescu =i Nicodim patriarhul. Gestul Episcopului Grigorie Leu de a nu \ine seam[ de afrontul care i se aducea prin avansarea ]n locul s[u a omului regimului =i de a veni s[ slujeasc[ chiar el ]n catedrala ie=ean[ a fost cel ce a adus la ceremonie ]naltele personalit[\i ale ora=ului care. Lumea ]l cuno=tea bine. Nem\ii ]=i retr[seser[ c`teva unit[\i de blindate duc`ndu-le pe frontul de vest. oricine l-ar sus\ine. ]n plus. s[ nu-i fi spus lui Justinian g`ndul s[u de a pre]nt`mpina acest pericol. ]mi mai permit aici divaga\ia unei amintiri ]n leg[tur[ cu unchiul meu. d[ o =ans[ de reabilitare sufletului acestuia suger`ndu-mi s[ cercetez influen\a benefic[ a duhovniciei exercitate de Episcopul Grigorie. cel ponegrit =i blasfemat de Justinian Marina. a aprobat tacit. slujirea lui trebuie s[ fie pentru aceast[ Biseric[ =i c[ numai ei ]i apar\ine ?! Imposibil lucru ca un om care cuno=te c[r\ile sfinte. Florian G`ld[u. trebuie s[ men\ionez fapta unui suflet curat: }ntr-o scrisoare din 1992. avea =i simbolul de a sluji Biserica \in`ndu-i drumul drept indiferent de vicisitudinile sor\ii. cunosc`ndu-mi bine unchiul ]n 218 toate manifest[rile lui de caracter drept. +i. m[car din canon dac[ nu din convingere. Episcopul Grigorie Leu. de drept. s[ nu ]n\eleag[ valoarea patriotic[ a unui asemenea g`nd. Ba. nu pot s[ cred c[. ajunseser[ prima\i ai Rom`niei =i C. +i. drept duhovnic. altfel. }n leg[tur[ cu triumful puterii credin\ei. nu pot crede c[ cel care-l luase. atunci c`nd a auzit c[ Moscova vrea s[ pun[ m`na pe bisericile diasporei noastre. chiar dac[ n-a ac\ionat. deoarece condi\ia la Unirea Principatelor pentru acceptarea Capitalei la Bucure=ti fusese: <cap al Bisericii moldovean> . nu =i-a dat seama c[. cel care trebuia instalat ]n scaunul mitropolitan al Ia=ilor. c`nd a v[zut at`ta ]n\elegere cre=tin[. Era ]n august 1944 ]n timpul ofensivei ruse=ti pe linia Ia=i-Chi=in[u. Dar.

]ntregime ]n m`na du=manului. Comandamentul militar care se retr[gea a f[cut apel la retragerea general[ pun`nd un tren la dispozi\ia administra\iilor jude\ene =i a institu\iilor importante pentru a le duce ]n spatele frontului. Episcopia Hu=ilor a primit =i ea loc, dar Episcopul a trimis doar odoarele refuz`nd compartimentul care i se rezervase. +i a explicat: comandamentul nu avea posibilitatea s[ pun[ trenuri la dispozi\ia ]ntregii popula\ii care era astfel obligat[ s[ r[m`n[ sub ocupa\ie. P[storul avea datoria s[ r[m`n[ cu turma - iar el era p[storul. Atunci, \[rani din zeci de sate moldovene pornite ]n bejenie cu carele lor s-au str`ns ]n jurul lui =i au f[cut o mare tab[r[ pe dealurile B`rladului ]n care preo\ii deveneau popi de tab[r[ ca pe vremea lui +tefan cel Mare, iar Episcopul lua rostul str[mo=ului nostru Mihail Leu Blagocinul. C`nd, pe drumurile dinspre Prut au ap[rut avang[rzile armatei ro=ii, Episcopul a str`ns ]n jurul s[u ]ntregul sobor de preo\i, a a=ezat c`nt[re\ii ]n =iruri pentru a duce cuv`ntul printre mul\imea de oameni =i c`nd au ie=it la iveal[ tancurile a ]nceput o slujb[ solemn[ de ]ncredin\are a zecilor de mii de suflete str`nse pe dealurile din jururi ]n grija Domnului. Mul\imea ocupa un spa\iu imens p[r`nd du=manului o ]ntreag[ armat[. Dar nev[z`ndu-se armament au fost trimi=i cerceta=i s[ constate despre ce era vorba. Iar cerceta=ii, oric`t de <educa\i> la Comsomol, c`nd au v[zut imensa slujb[ la care se rugau preo\ii =i oamenii de r`nd au ]ngenunchiat =i sau trezit ]n ei sim\urile pravoslavnice. Acela= lucru s-a ]nt`mplat =i cu batalioanele =i regimentele care au venit ulterior. Au ]ngenunchiat cu to\ii =i au ascultat slujba: De-o parte a altarului sub cerul liber miile de \[rani moldoveni, de partea cealalt[ miile de ocupan\i din armata anticristului, ]mp[ca\i pentru o clip[ sub slujirea divin[. Reveni\i la sufletele lor curate, solda\ii ru=i alungau diavolul leninist ]ngenunchind =i f[c`ndu-=i semnul crucii. }naintarea sovietic[ s-a oprit acolo, pe dealurile B`rladului, evenimente grave s-au produs ]n toat[ \ara a c[rei istorie avea s[ ia un alt mers. Dar imaginea aceea cu mul\imea 220

]n bejenie pe dealuri moldave, av`nd ]n mijloc un episcop ]n od[jdii ce sluje=te cu soborul s[u iar armata ocupant[ ce ]nainteaz[ pe v[ile Prutului, oprindu-se =i ]ngenunchind ]n str[fulgerarea amintirilor curate din sufletul ei pervertit, r[m`ne ]n memoria cre=tin[ a lucrurilor. Am relatat aceasta tot ca argument: T[ria credin\ei care d[dea o hot[r`re aspr[ =i ne]nduplecat[ tuturor gesturilor acelui om cu suflet bun =i duios de adev[rat p[rinte, cel ce avea s[ fie, din nefericire, ultimul vl[star din spi\a marilor Vl[dici a c[ror personalitate marcheaz[ istoria Moldovei. T[ria sa perseverent[ =i sincer[, cu vorba deschis[ care, dac[ a putut ]ngenunchea o armat[ ]ntreag[ ]n fa\a simbolurilor Bisericii sale, oare, c`nd a strigat anun\`nd pericolul bol=eviz[rii ortodoxiei noastre, nu a g[sit ascultare la fra\ii s[i ierarhi, inclusiv la prosp[tul patriarh ?! Nu-mi vine s[ cred =i, tocmai din acest motiv, ]nclin a considera c[ str[dania =i martiriul lui au fost lucrarea Domnului asupra unui ]ntreg Sf`nt Sinod care a putut s[ aib[ ]n s`nul s[u =i un Toma Necredinciosul =i un Iuda pe care propria-i c[in\[ s[-l duc[ la =treang =i chiar un Petru al clipelor de lep[dare, pentru c[ scriptura nu ne va sfin\i dintr-o dat[, dar, ]n ]ntregul ecleziastic pe care-l reprezint[, nu a putut dec`t s[ aprobe =i s[ ]ncurajeze rezisten\a pe canoanele noastre proprii, pentru care Episcopul Grigorie ]=i trimitea fiul ]n str[in[tate. Trebuia prea mult[ m`r=[vie =i necredin\[, ca s[ nu ]n\elegi =i s[ nu aprobi spiritul de tradi\ie al luptei lor, chiar dac[ propaganda comunist[ punea etichetele ei cu invective caracteristice. Sau mai mult: tocmai pentru c[ anticristul pune asemenea etichete cum ar fi <tr[darea de \ar[> sau <periculozitatea maxim[>, ]nseamn[ c[ lucrurile stau exact invers =i con=tiin\a cre=tin[ te oblig[ s[ le ]n\elegi ca atare. C[ au existat Iude, e firesc. Dar nu pe acelea vrem s[ le dezv[luim deoarece ]n fa\a Marii Judec[\i nu au cum se ascunde. Dar sufletele curate sau ajunse la cur[\enie careau g`ndit ]ntr-un ]ntreg rom`nesc ]ncurajarea unei asemenea 221

ac\iuni de rezisten\[, ar merita s[ fie =tiute. Ca =i cele care au aprobat tacit, cum ar putea fi cazul Justinian Marina asupra p[catelor c[ruia ar fi nedrept dac[ n-am l[sa s[ se vad[ =i momentele de iluminare cu care Dumnezeu ]l d[ruie=te pe orice p[c[tos, iar Biserica ]l ajut[ s[ se ridice deasupra. Apoi, din acest punct de vedere, alte dou[ indicii: Cu toate c[ v[rul meu nu pomene=te niciodat[ ]n anchet[ numele patriarhului ]n func\ie =i cu toate c[, ]n cuv`nt[rile sale anterioare transmise prin emisiunea pe care a ]nfiin\at-o la BBC =i radio München l-a acuzat pe acesta de complicitate ]n uciderea Episcopului Grigorie Leu, =i niciodat[ nu =i-a schimbat aceast[ p[rere, depozi\ia unuia sau, poate, chiar a doi dintre martori, men\ionaser[ de mai multe ori cu insisten\[, prezen\a lui Justinian Marina ]n diverse ]nt`lniri de dinaintea fugii lui Vasile Leu, vorbind =i de faptul c[ de c`te ori venea din Ia=i la Bucure=ti era g[zduit ]n casa acestuia (am vorbit de casa de l`ng[ Patriarhie, str. Gramond nr. 9 A unde tr[gea =i Episcopul Grigorie =i unde locuia ]n permanen\[ v[rul meu). Sunt ar[tate de asemenea str`nsele rela\ii dintre ei c`t[ vreme v[rul meu fusese consilier ministerial la Culte - rang de demnitar pe care ]l avea el =i un alt preot - Constantin Burducea subliniat ]n epoc[ de rima lui P[storel: <La Cr[ciun popa Burducea/C`nd cu steaua, c`nd cu crucea>. Anchetatorul insist[ asupra acestor am[nunte, dar depozi\iile martorului, (care e posibil s[ fie un arestat, speriat de ]nchisoare) nu g[sesc nici o confirmare ]n depozi\iile v[rului meu care ]n mod perseverent refuz[, dup[ cum am spus, a da asemenea am[nunte ferindu-ne pe to\i, chiar =i pe mine, care n-am avut dec`t rol episodic, lipsit de aspecte doctrinare. }n cazul acesta sunt dou[ variante: Fie exist[ o doz[ de adev[r dar care nu se poate dovedi, fie ancheta, dorind s[ afle c`t mai mult provoac[ asemenea declara\ii cu care, apoi s[-i zmulg[ anchetatului alte am[nunte =i s[ ajung[ la un nou dosar. Fie valabil[ una sau alta dintre variantele cu patriarhul Marina, 222

anchetatul nu se las[ impresionat, nu-i pas[ de amenin\[ri =i torturi, iar anchetatorii se v[d nevoi\i s[ p[r[seasc[ pista. Al doilea indiciu este ]n leg[tur[ cu preotul Burducea: Dup[ cum am v[zut, rapoartele din teritoriu ale securit[\ii alarmate de fuga v[rului meu =i informa\ii culese de la institu\ii =i agen\i men\ioneaz[ trei nume de preo\i care au p[r[sit \ara c[ut`nd azil ]n str[in[tate: Vasile Leu, Florian G`ld[u =i Constantin Burducea. Cert lucru c[ =i preotul Burducea f[cuse acela=i gest poate concomitent, dar ]n nici un caz ]mpreun[ cu cei doi. Interogat ]n leg[tur[ cu Burducea, v[rul meu declar[ scurt c[, ]n c[l[toriile sale misionare a auzit de prezen\a aceluia ]ntr-un lag[r de rom`ni din Italia, dar nu a luat leg[tura cu el. +i trece foarte repede peste acest subiect ceea ce, ]n\eleg`ndu-i acum stilul, poate ]nsemna c[ vrea s[ fereasc[ ]nc[ o pist[ pe care ar putea-o folosi provoc[rile du=manului. }l fere=te pe Burducea ca =i pe to\i ceilal\i preo\i rom`ni din str[in[tate, prin c`t mai pu\ine am[nunte despre parohiile lor =i despre enoria=ii lor, tocmai ca informa\iile s[ nu intre ]n m`na celor care vor s[ pun[ st[p`nire pe Biserica noastr[ spre a dispune de sufletele credincio=ilor ei. De ce, ]ns[, eu consider important am[nuntul Burducea?^ Pentru c[, plecarea acestuia din \ar[ fiind la fel de evident[ ca =i a v[rului meu, conjug`ndu-se cu faptul c[ au de\inut am`ndoi demnit[\i la Ministerul Cultelor sub ultimul guvern care mai avea demnitari din partide istorice, duce la concluzia c[ ]n s`nul acelui minister care cuno=tea, desigur, ca organ de specialitate al administra\iei de stat, inten\iile pe care Moscova le avea cu Biserica noastr[, s-a creat un curent de opinie patriotic[ =i de rezisten\[ care - firesc, de vreme ce era vorba de Vasile Leu ca demnitar acolo - s[ se uneasc[, sau chiar s[ porneasc[ din harul grupului sinodal na\ionalist al c[rui lider era Episcopul Grigorie Leu. +i, astfel, avem imaginea unei reale mi=c[ri de rezisten\[ na\ional[ pornit[ din miezul spiritualit[\ii ei tocmai ]n momentul ]n care pro-moscovi\ii dau loviturile lor cele mai 223

grave: alungarea regelui, procesul =i ]ntemni\area frunta=ilor na\ional \[r[ni=ti =i a altora, scoaterea reperezentan\ilor ultimelor frac\iuni de partide burgheze din coali\ia guvernamental[. }n acest fel se demonstreaz[ c[ decapitarea politic[ f[cut[ cu o brutalitate care a v[duvit de personalit[\i reale cel pu\in trei genera\ii rom`ne=ti, a condus la o resurec\ie ]n lumea moral[ =i intelectual[ pentru p[strarea valorilor na\ionale prin spiritualitatea cea larg[, ]n special a Bisericii, cea care se adreseaz[ tuturor sufletelor - va s[ zic[ unei mul\imi ce nu poate fi distrus[ precum v`rfurile politice. Acesta era idealul Episcopului Grigorie, pe acesta l-a continuat fiul s[u declar`nd ca atare ]n anchet[ c[ scopul s[u misionar ]n str[in[tate a avut dou[ direc\ii - una religioas[, de p[strare a ortodoxiei rom`ne=ti =i una politic[, de ]nt[rire a acelui partid rom`nesc-cre=tin format ]n Italia =i America sub conducerea lui Constantin Vi=oianu, cu scopul de a organiza rezisten\a rom`neasc[ unindu-i toate for\ele sub ideal cre=tin. Cu durere filial[ subiectiv[, dar =i cu obiectivitatea unei posibilit[\i de ra\ionament ]n plus, regret mult faptul c[ tat[l meu - implicat ]n aceast[ mi=care cu ]ndelunga sa experien\[ politic[ de =ef al unor forma\iuni importante =i suferind de pe urma ei ani de deten\ie, nu mai tr[ie=te acum c`nd m[ aflu ]n posesia unor asemenea documente. Cu toate c[ el ar fi fost categoric ]mpotriva oric[ror circumstan\e atenuante pentru patriarhul Justinian, c[ruia i-a atribuit tot timpul o vin[ ]n moartea fratelui s[u - Episcopul Grigorie, aceste date ]n leg[tur[ cu preotul Burducea, cu Ministerul Cultelor, cu ultimii politicieni liberali ca V`ntu, Bujoiu, Ro=cule\ =i chiar Gu\[ T[t[r[scu =i rolul lor de tampon al[turi de compromisul pe care l-au f[cut, ar fi putut c[p[ta coeren\[ prin clarific[ri f[cute de tat[l meu. Lucrurile st`nd ]ns[ altfel, documentele ap[r`nd de abia acum, eu r[m`n doar cu regretul c[ nu le pot comenta cu el =i cu datele pe care el mi le-a dat sau le-a 224

ad[ugat pentru precizarea amintirilor mele din adolescen\[. La Ministerul Cultelor, ]nafar[ de personalitatea mai =tears[ a lui Stanciu Stoian, (dar despre care aflu din anchet[ c[ era prieten cu G`ld[u, deci ar fi putut avea confiden\e cu acesta fiind cumva atras sprea a ap[ra ]n vreun fel biserica) s-au perindat oameni ca Radu Ro=cule\ (care f[cuse ]nainte de r[zboi politic[ ]n Dobrogea ]mpreun[ cu tat[l meu), Mihai Ralea (care era din Hu=i), oameni cu care, pe l`ng[ aceste aprecieri men\ionate, se putea avea dialog intelectual. Ca s[ nu mai vorbim de ceilal\i doi demnitari - de v[rul meu =i de preotul Burducea, pe care, acum, ]i =tim prea bine. Poate c[ Ralea era mai aservit puterii, cu el put`ndu-se pune probleme doar de ordin filosofic p`n[ a nu fi devenit marxist; dar Radu Ro=cule\ era un liberal integru care, la pu\in timp dup[ ministeriat a intrat direct ]n pu=c[rie unde a =i murit. Mai mult dec`t at`t: la ]ntrunirea de la Medgidia, pe care am relatat-o mai ]nainte, a participat un avocat rud[ care urma s[-i transmit[ ceva la Paris lui Horia Grigorescu. Or, Horia Grigorescu era prieten bun =i coleg de partid cu Radu Ro=cule\. Ajungem astfel la o demonstra\ie prin care, chiar dac[ gestul =i martiriul celor dou[ rude ale mele se minimalizeaz[ prin faptul c[ vin s[ fac[ parte dintr-o adev[rat[ tab[r[ de con=tiin\e care au ]ncercat salvarea \[rii prin Biserica na\ional[, semnifica\ia unei voin\e mult mai largi vine spun`nd un cuv`nt istoric. +i chiar dac[ ei, din protagoni=ti unici- cunoscu\i datorit[ celor ce au avut de suferit, r[m`n doar exponen\ii unei voin\e mai largi, care a animat mult mai mult intelect na\ional, va trebui s[ ne facem datoria fa\[ de to\i ace=tia, afl`ndu-le cu timpul numele =i a=ez`ndu-l ]n panteonul pe care-l merit[, fie c[ au ]ncurajat prin fapt[, fie c[ au consim\it numai prin t[cere la aceast[ lucrare care privea Biserica =i neamul apar\in`ndu-le deopotriv[. S-ar putea ca, prin aceasta, s[-i dezam[gesc pe unii care, mai pu\in cre=tine=te, ar dori doar s[ acuze. Dar eu ]mi pun ]ntrebarea: de ce s[ nu-l a=ez[m ]n lumina Taboric[ =i pe tic[los ? De vreme ce M`ntuitorul - care e al tuturor tocmai fiindc[ e M`ntuitor 225

slujitori =i enoria=i ce i-au p[strat fiin\a nealterat[ de cel r[u. care =i-a avut miezul moral ]n Sinodul Bisericii Ortodoxe Rom`ne nel[s`nd. tocmai prin puterea de schimbare =i de luminare interioar[. doi preo\i rom`ni. ci a unei ]ntregi Biserici cu prela\i. El diversific[ la infinit persoana ]n ]mplinirea ce =i-o poate produce dup[ minunea continu[ a Dumnezeului ei =i nu-=i permite s[ o bage ]ntr-un tipar sau ]ntr-un num[r de ordine. ]n caz de nereu=it[ a unuia s[ nu fie ]n pericol =i cel[lalt. a fugit ]n str[in[tate ]nso\it de Burducea =i G`ld[u> . de vreme ce trimisul ]nafar[. rostul lui primordial. tocmai pentru c[. dar s[ medit[m o clip[ ]n plus la ce ]nseamn[ acest mod grosolan de g`ndire a securi=tilor. dovedind =efilor s[i c[ are studii psihologice pentru studierea cu fine\e a ancheta\ilor. decis ]nc[ de aici. desigur. ]n care sunt men\ionate cele trei nume de preo\i laolalt[. Domnul a ajutat ca lucrarea acestuia s[ nu se piard[. }n raportul final de la prima anchet[. Ce-au folosit c[l[ii care au sperat ]n compromiterea lui Vasile-Victor Leu scormonind trecutul victimei lor. Personalismul cre=tin consider[ adev[rul reprezentat de fiecare persoan[ precum un pivot al convie\uirii spre bine ]n fa\a revela\iilor pe care le are. preotul Vasile Leu. s[ fie alterat[ misiunea na\ional[ a acestuia. de vreme ce opozi\ia ]n \ar[ a Episcopului Grigorie =i a altora din jurul lui fa\[ de un asemenea pericol este bine cunoscut[ av`nd pentru el chiar consecin\e fatale. cu preg[tiri =i lu[ri de m[suri pe linie de solidaritate ecumenic[ =i nu cum v[d securi=tii la modul lor grosolan: pe linie de spionaj imperialist^ *** Nu vreau s[ fac aici un proces al ]ntregului semidoctism vulgarizator proletcultist =i ]njositor pentru fiin\a uman[ ca g`ndire. +i. astfel. dac[ am g[si doar vinova\i de martiriul celor dou[ rude ]nainta=e ale noastre ?! Ce ne-ar folosi vorbind despre latura tic[loas[ a fostului patriarh =i nu despre posibilele sale momente de iluminare ?!^ Important este c[ Grigorie Leu =i Vasile Victor Leu. deci.ca schimb[rile produse de o asemenea lumin[ s[ cracterizeze ]ntreaga lume. Mut`nd lucrurile pe planul faptelor. au avut ]n jur sprijin =i ]ncurajare.reflect[ aceast[ lumin[ c[tre to\i. probe prin m[rturie sau de orice 227 . ]n mod concomitent. ajuns episcop al diasporei devine at`t de periculos ]nc`t trebuie anihilat prin r[pirea de c[tre KGB. dar nu se =tia dac[ plecaser[ ]mpreun[ sau separat. dup[ cum s-a dovedit =i mai ]nainte =i mai t`rziu =i ]ntotdeauna. de a fi pus ]n fruntea episcopiei diasporei prin eforturile =i rela\iile celorlal\i doi. putem spune c[: de vreme ce. ]nseamn[ c[ El vrea . cert lucru c[ toate acestea au reprezentat o mi=care destul de ampl[ de rezisten\[ spiritual[. un securist care se pl`nge c[ nu a reu=it s[ aib[ probe materiale. din interior. ci ca o for\[ interioar[ ce se poate schimba mereu d`nd roade nea=teptat de multe din partea unuia singur c`t din partea a mii al\ii. au sim\it idea de solidaritate cre=tin[ =i au triumfat astfel ]ntr-o lucrare care nu este doar a lor. care voia s[ pun[ m`na pe ea. +i acest lucru este mai important dec`t orice persoan[ ]n parte ! }n informa\iile adunate de agen\i dup[ fug[.fost ministru la culte. A fost un adev[rat sinod secret care s-a \inut ]n sufletele celor care au participat la el prin fapt[ sau prin g`nd bun.doar de asta a venit ! . transpare faptul c[ ele provin de la cineva care spionase sau primise dela\iuni de la o foarte important[ surs[ de decizie: Formularea este c[:< Leu Vasile .ne fiind singuri. fo=ti ambii demnitari la culte pleac[ ]n str[in[tatea ]n contextul ]n care Moscova face presiuni pentru preluarea autorit[\ii spirituale asupra tuturor 226 emigran\ilor din \[rile devenite satelite. a pornit de aici.era cunoscut sau b[nuit. dac[ ei nu ]n\elegeau sublimul pe care el ]l atinsese f[c`ndu-=i misionar ]ntreaga datorie dat[ de Dumnezeul lui ?! Ce-am folosi noi. O asemenea strategie presupune o mi=care organizat[ care. Persoana uman[ a fost creat[ nu ca un mecanism fix =i imobil ale c[rui rezultate s[ se ]nmul\easc[ doar ]n func\ie de num[r.

a avut o activitate de spionaj^> Prin aceasta Sherlok Holmesul de ocazie c[lit la =coala lozincilor sovietice care-i ]nlocuiesc cultura. =i aici. supraveghere. din p[cate. sau sunt martori inventa\i dintre aresta\ii care vor s[ scape mai u=or ! Dar aceasta nu conteaz[. nici o tres[rire la ideea de ]ndatorire na\ional[ sau comandament moral. m[car pentru a-i confrunta cu acuzatul =i a se vedea dac[ au avut vre-o leg[tur[ cu el. =tia prea multe !> S[rmanul Dumitr[=coniu ! Acum. m[ cuprinde mila pentru modul primitiv ]n care fusese ]nv[\at s[ duc[ ancheta!^ Nu era prost. cu func\ii ministeriale =i canonice importante. etc. Exact c-an glumele macabre cu Stalin: < De ce l-a\i ]mpu=cat ?> <P[i. din ridicole. ci le ia ca atare. avea =i un bun sim\ omenos care-l f[cea s[ m[ c[ineze pentru faptul c[. rezident. La fel =i anchetatorul nostru anonim de la Serviciul III.alt[ natur[ pentru acuza\ia de spionaj =i de conlucrare cu agenturi str[ine. filaj. consider[ drept prob[ ]n acuza\ia de spionaj faptul c[ anchetatul =tie cei acela filaj sau filier[ sau rezident. Totul era la el provocare imperialist[ sau miere sovietic[. c[ =tiu numele acesta chisnovat al anchetatorului care m-a supus =i pe mine la interogatorii privindu-m[ pe sub spr`ncenele \ig[noase. at`t de t`n[r fiind intrasem ]n ]ncurc[turile familiei mele. adic[ cei lipsi\i de-o cultur[ elementar[ care au ]nv[\at la un curs rapid de calificare primii =i ultimii termeni cu care manevreaz[. Nici o nuan\[. era doar ]nr[it ]ntr-o asemenea concep\ie care i se inoculase muiat[ ]n serul luptei de clas[.patriarhia 229 . la fanatismul prosovietiz[rii =i. a num[rat p`n[ la dou[zeci. altfel dec`t o provocare la adresa m[re\iei Uniunii Sovietice ?! Cum s[ dep[=easc[ el eticheta de <agent imperialist periculos> care i se pusese ]nc[ de la Moscova anchetatului principal =i s[ ]n\eleag[ c[ v[rul meu se poate delimita =i de Vatican =i de Biserica Anglican[ =i de alte mari for\e biserice=ti . copila=ii crescu\i sub ]nv[\[tura lui d[inuie p[str`nd obiceiurile dictaturii. Dar. Iar faptul c[ un om cu doctoratul luat ]n \ar[ =i la Paris. folosind cu u=urin\[ no\iunile: investiga\ie. cum a f[cut =i cu martorii c[rora le-a luat drept bune declara\iile smulse de securi=ti =i nici nu i-a mai adus ]n fa\a instan\ei. Ca =i ]n cazul cu fotograful evreu din Hu=i c[ruia i s-a cerut fotografia Episcopului Grigorie pe catafalc pentru a fi trimis[ drept prob[ de executare a ucazului stalinist. nici o ]n\elegere omeneas[ mai diferen\iat[. admitea din c`nd ]n c`nd =i unele considera\ii logice pe care le f[ceam ]n leg[tur[ cu conceptul de libertate. cu toate c[ suntem ]n 1954. Ca =i cum un intelectual normal. ]ncearc[ s[ le compenseze pe acestea cu <observa\iile sale psihologice> =i scrie: <Dealtfel. c[ un asemenea om =tia ce ]nseamn[ cuv`ntul <re\ea> era cea mai temeinic[ prob[ ]n acuza\ia de spionaj. ceea ce face s[ credem c[ Leu V. care erau to\i ni=te <strica\i exploatatori pl[ti\i ca s[ adoarm[ \[r[nimea> =i c`nd era vorba de <provoc[rile spionajului imperialist la care se dedase familia mea>. poate aduce un argument foarte temeinic pentru cei de-o teap[ cu el. care a mai citit =i ceva c[r\i poli\iste. cu cultur[ medie. n-ar =ti asemenea lucruri. tot a=a cum muncitorii lui Ford ]nv[\au doar o singur[ opera\ie pe care o repetau la infinit ca un mecanism. munc[ conspirativ[. totul se raporteaz[ la trogloditismul regimului de <democra\ie popular[>. S[rmanul Dumitr[=coniu ! Cum s[ ]n\eleag[ el nevoia unei Biserici libere care a str[duit prin secole pentru libertatea na\ional[ ?!^ Cum s[ ]n\eleag[ el un partid patriotic de moral[ cre=tin[ al rom`nilor. dar ]n dou[ situa\ii reac\iona furibund amenin\`nd cu vehemen\[: c`nd era vorba de preo\i. ]n afar[ de argumentele prezentate la capitolul B se mai adaug[ =i faptul c[ anchetatul este destul de familiarizat cu termeni specifici muncii informative. dup[ moartea lui Stalin. +i nu era deloc prost. cu practic[ academic[ de =ef de catedr[. asemenea acuza\ii pot ajunge chiar probe =i pot fi luate ]n serios de un complet de judecat[ total incompetent care nici nu le mai judec[. Lor le trebuie doar dosarul formal care s[ confirme condamnarea la moarte cu care acuzatul venise de la 228 Moscova.sau chiar de simbolul ortodoxiei .

a devenit profesor la +coala de ofi\eri de Jandarmi din Bucure=ti.afl`nduse ]n inspec\ie la batalioanele de jandarmi pentru interven\ie. furt =i condamnat de fiecare dat[. cet[\ean al RPR. are un copil. s[rmanul Dumitr[=coniu ?! El era mecanismul construit special spre a ajunge la urm[toarele concluzii ca s[ plac[ Moscovei. pe undele cerului. ]n[l\at[ din predici =i slujbe patriotice pe toate posturile de radio care aveau emisiuni rom`ne=ti ! De. Dumitr[=coniu Nicolae din Direc\ia de Anchete a MAI a RPR. unde. }n 1940. numai pentru a-=i face datoria fa\[ de rom`ni . la Bucure=ti. activitatea lui criminal[ =i-a ]nceput-o ]nc[ ]nainte de r[zboiul antisovietic. a-i salva pe cei din str[in[tate de ocupa\ia spiritual[ moscovit[.iunie 1941 . Capitolul XI SIMULACRELE LOGICII TOTALITARE 12 aprilie 1954 Proces verbal de constatarea infrac\iunii Eu. iar ]n str[in[tate la Paris B-dul Saint Michel. am stabilit urm[toarele: Leu Vasile. o Biseric[ unic[ de limb[ rom`n[. fapt pentru care a fost decorat 231 230 . de profesie preot. unde prin cursurile ce le-a predat a dus o propagand[ de def[imare a PCR. a-i ajuta pe basarabeni s[ spere realipirea =i a construi pentru to\i .Constantinopolelui c`nd aceasta ]i cere s[ nu recunoasc[ secularizarea lui Cuza. ce erau aliniate de-alungul Prutului a trecut ]n linia I. ]n=el[ciune. ]ncheind cercet[rile ]n problema arestatului Leu Vasile. a fost arestat ]n august 1952. fiul lui Grigore =i Lucre\ia. lt. studii: licen\iat ]n Teologie. ]nfiin\`nd catedra de secte religioase =i curente subversive.a-i salva pe cei din \ar[ de influen\a stalinist[. La declan=area r[zboiului antisovietic . ]n comuna Oancea regiunea Gala\i. v[duv. originea social[: tat[l fost episcop. ]ndemn`ndu-i pe ace=tia s[ lupte cu orice pre\ p`n[ la moarte ]mpotriva comuni=tilor. cu ultimul domiciliu ]n \ar[. Numitul Leu Vasile este un vechi du=man ]nver=unat al RPR. n[scut la 13 martie 1903. a mai fost judecat ]n mai multe r`nduri pentru escrocherii. de na\ionalitate rom`n[. 9 bis. lupt`nd ]n cadrul Regimentului 6 Mihai Viteazu. s[dind ]n inima =i mintea ofi\erilor de jandarmi ura contra comunismului. a-i sc[pa pe macedoneni de influen\a nefast[ a unui Marcos pl[tit de Cominform. dup[ acte 1905. Gramont nr. fiind confesor militar la Inspectoratul de jandarmi. str.

cu sprijinul serviciului de informa\ii englez. a fost condamnat. amiralul Dumitrescu. a fost hirotonisit ca episcop al fugarilor rom`ni din Europa 232 Apusean[ =i Orientul Apropiat. c[ nu mai poate s[ ]ntreprind[ nici o ac\iune. a luat leg[tura cu conduc[torii serviciilor de informa\ii engleze. }n vara anului1949. Leu Vasile. de a submina regimul nostru ]n mod liber. privind ac\iunile acestora ]ndreptate ]mpotriva t`n[rului nostru stat democrat popular =i lu`nd leg[tura cu fugarii reac\ionari rom`ni fugi\i din RPR. unde prin intermediul patriarhului Gavril al Jugoslaviei.cu <Coroana Rom`niei>. Pe front a ]nceput din nou activitatea lui fascist[. <Medalia r[zboiul din R[s[rit>. f[c`ndu-se astfel vinovat de crima de }nalt[ Tr[dare. Hugo Bi=ov =i al\ii.III> =i decora\ia <Crucea de fier german[>. care era =i delegatul organului interna\ional bisericesc . a adunat o parte din ace=ti ofi\eri. III>. fostul general R[descu. aviator Puiu Cristea. F[c`nd diferite escrocherii. zona englez[. Revenind ]n Bucure=ti la Inspectoratul de Jandarmi. ]n scopul de a schimba prin for\[ or`nduirea nostr[ de stat =i s[ instaureze ]n RPR regimul capitalist. pe care ca =i pe ceilal\i ]nt`lni\i p`n[ la Londra. politice =i sociale din RPR. unde prin G`ld[u Florian. ]n septembrie 1949. i-a informat asupra situa\iei militare. c[rora le-a furnizat o serie de informa\ii militare.Consiliul Ecumenic . Leu Vasile a plecat la Londra. Nandri=. <Serviciul credincios cu spad[ cl. De la ]nchisoare. Leu Vasile se face vinovat de mai multe crime penale pedepsite de legile RPR. v[z`nd c[ statul nostru democrat popular se ]nt[re=te din zi ]n zi. care-i d[dea posibilitatea s[ umble dintr-o \ar[ capitalist[ ]n alta. a dus la ]ndeplinire aceast[ misiune =i. Leu Vasile ]n c[l[toriile sale pe care le-a f[cut ]n Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. Sub masca activit[\ii religioase. Aceast[ misiune i-a fost amintit[ (confirmat[) =i de tr[d[torul de patrie. ]ntruc`t fusese r[nit. a ]ncercat s[ corup[ =i s[ compromit[ pe un lupt[tor progresist. maiorul Montgomery =i Atkinson. confesor militar. Leu Vasile a cerut s[ fie trimis pe frontul antisovietic ca. politice =i sociale. s[ nu emigreze ]n alte continente =i s[ r[m`n[ ]n Europa Apusean[. contribuind astfel la formarea unei unit[\i militare compacte care s[ lupte ]mpotriva statului nostru. economice. sprijinind efectiv r[zboiul de jaf =i cotropire a Patriei Sovietice. ]ntrebuin\`nd tot felul de =iretlicuri. a dus o multipl[ activitate criminal[ ]mpotriva RPR. Dup[ 23 august v[z`nd c[ activitatea fascist[ i-a fost ]ngr[dit[. Astfel ]n august 1948. deoarece avea pa=aport englez. ]n Jugoslavia. Tot cu sprijinul patriarhului Jugoslaviei. pentru a-=i continua activitatea sa criminal[ a hot[r`t s[ fug[ ]n str[in[tate. fapt pentru care a fost decorat cu: <Steaua Rom`niei>. de la care a primit misiunea de a convinge pe ofi\erii reac\ionari rom`ni. de unde s[ activeze mai intens ]mpotriva t`n[rului nostru stat. a plecat ]n Austria. fugi\i din \ar[. }n prim[vara anului 1949. Florin Bercu. <Mihai Viteazu cl. a luat leg[tura cu fostul rege Mihai. ]ntruc`t se va ]nfiin\a armata European[ ]n care va intra =i o forma\iune compus[ din fugari rom`ni care s[ lupte ]mpotriva RPR. }ndeplinind toate misiunile date de c[tre serviciul de informa\ii englez. ]n 1942. Leu Vasile ]ncep`nd de la aceast[ dat[ =i p`n[ la arestarea sa. privind RPR. }n anul 1949 ]n Elve\ia la Lauzane. ]mpreun[ cu G`ld[u Florian a fugit din \ar[. la Paris. mai mult. a luat contact cu organele UDB. economice. ca p`n[ la formarea armatei europene s[ ia parte ca asisten\i la cursurile =coalei superioare de r[zboi din Paris. prof. 233 . minciuni =i =antaj. unde a luat contact cu frunta=ii fugarilor rom`ni agen\i ai IS (Inteligence Service) ca: fostul maior Iliescu Gheorghe.agent al Inteligence Service-ului. pentru a da tot concursul regimului antonescian ]n ac\iunea lui de lichidare a mi=c[rii comuniste =i progresiste.

Amintiri =i aspecte din lupta soldatului rom`n contra Rusiei =i 2.agent al IS . Turcia =i Liban. englezii au hot[r`t ca acest distrug[tor s[ fie dotat cu un aparat puternic de radio-emisie. a f[cut presiuni morale asupra ei. Nandri= .de a-l pune ]n leg[tur[ pe acesta cu marinarii fugari din RPR afla\i ]n Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. Salzburg. cu starea de spirit a fugarilor rom`ni din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat fa\[ de politica englez[ =i i-a furnizat informa\ii privind RPR. Atena. ce se aflau ]n special ]n Grecia. }n acela= timp a scris articole ]n ziarele fugarilor rom`ni din str[in[tate =i anume: ]n ziarul F[clia de la Londra. etc. deoarece a avut misiunea de la Consiliul Ecumenic de a cerceta pe ace=tia sub masca eliber[rii unor certificate de cre=tini practican\i. a aflat de la Sanda St[tescu . Tot la cererea lui Oadams. unde s[ pun[ ]n practic[ descoperirile pe care ea le f[cuse ]n domeniul energiei hidrogenului. care s[ sta\ioneze ]n apele turce=ti. Vestitorul din Austria. Istambul. pe care Leu Vasile le afla de la fugarii rom`ni veni\i din \ar[ cu care a venit ]n contact. +i ]n 1950 Leu Vasile pe c`nd se afla ]n Grecia a corupt mai mul\i cet[\eni ai RPR de a nu se re]ntoarce ]n \ar[.Leu Vasile a \inut dou[ conferin\e la o =coal[ a Intelgence Srvice-ului. Leu Vasile fiind la Paris. cu urm[toarele subiecte: 1. Leu Vasile deplas`ndu-se ]n Grecia a f[cut o noapte escal[ la Roma. Leu Vasile a dus la ]ndeplinire =i aceast[ misiune. Leu Vasile ]n septembrie 1949 a ]nfiin\at la postul de radio BBC din Londra emisiunea religioasomoral[ ]n limba rom`n[. Leu Vasile a \inut leg[tura cu Oadams p`n[ ]n vara anului 1950. pun`nd ]n leg[tur[ pe fostul amiral Dumitrescu cu o serie de marinari rom`ni.Prin maiorul Iliescu a luat leg[tura cu Oadams. prin pres[ =i la radio. Gratz. chimist[ Keti Gavrilescu se afla la Paris pentru specializare =i urma s[ se re`ntoarc[ ]n RPR. }n anul 1950. ]n fiecare duminic[. tot ]n 1950. Insbruc. Aceast[ activitate criminal[ ]mpotriva RPR. }n afar[ de postul de radio Londra. a primit misiunea de la fostul amiral Dumitrescu . Deasemeni.agent IS . Nation Roumaine =i Bire din Paris. München. Acest vas de r[zboi va face parte din flota armatei europene. Vatra din Roma. Patria din Germania Occidental[.c[ prof. 234 }n anul 1949. secretarul general al bisericii anglicane =i conduc[torul IS pe linie bisericeasc[. calomniind astfel conduc[torii =i regimul nostru democrat popular. etc. Tot ]n anul 1950. pe care Leu Vasile ]l nume=te <conduc[torul de fapt =i nev[zut al Consiliului Ecumenic>. f[c`nd presiuni morale asupra lor. Leu Vasile a dus-o p`n[ la arestarea sa.agent al IS . Italia. la Londra. Amiralul Dumitrescu i-a explicat lui Leu Vasile c[ englezii i-au pus la dispozi\ie un vas de r[zboi care urmeaz[ s[ fie dotat cu echipaj complet din r`ndurile fugarilor rom`ni. la propunerea profesorului universitar din Londra. Roma. Leu Vasile a vorbit ]mpotriva RPR la postul de radio Paris. A luat leg[tura cu aceasta. ]n care timp a ]ndeplinit o serie ]ntreag[ de misiuni date de acesta =i l-a \inut la curent cu ]ntreaga lui activitate. folosind intimidarea =i =antajul p`n[ a determinat-o s[ se instaleze ]n Anglia. iar p`n[ la declan=area r[zboiului. Pe acesta l-a informat am[nun\it cu privire la situa\ia din RPR din toate punctele de vedere =i asupra impresiilor =i constat[rilor sale ]n urma vizitelor f[cute ]n lag[rele de rom`ni din Austria =i Germania Occidental[. de unde s[ transmit[ emisiunile BBC-ului pentru a nu mai putea fi bruiate. unde a luat leg[tura cu 235 . calomnii pe care Leu Vasile lea folosit =i ]n presa reac\ionar[ a fugarilor rom`ni din str[in[tate prin scrierea diferitelor articole ]mpotriva RPR. unde Leu Vasile a \inut discursuri ]mpotriva RPR pe baza unor informa\ii denaturate ]n mod tenden\ios date de IS. Descrierea ora=ului Gala\i =i ]mprejurimile lui din toate punctele de vedere. f[r[ de care nu puteau s[ emigreze ]n alte \[ri capitaliste.

care a semnat proclama\ia. ]n urma c[rui fapt grupul de partizani arom`ni a fost lichidat. Ioan. Papanace i-a f[cut cunoscut lui Leu Vasile c[ ]n mun\ii Macedoniei se afl[ circa 300 de partizani rom`ni. cu care a luat contact ]n Elve\ia.'54 REFERAT Privind rezultatul cercet[rilor asupra arestatului: Leu Vasile MOTIVUL AREST{RII: Leu Vasile a fost arestat de c[tre organele unei \[ri prietene =i predat organelor MAI din RPR la data de 4 martie 1953. }n 1951. la Gratz. Dumitr[=coniu STRICT SECRET Exemplarul nr. p`n[ la capitolul: CE REZULT{ DIN DECLARA|IILE ALTORA: B[leanu Alexandru . coroborate cu declara\iile martorilor: Leu Florica. Mai =tie c[ a vorbit la radio Londra ]mpotriva RPR. Cr[ciuna= Silviu =i Magos Olariu Constan\a. ministrului de externe al Angliei Eden.arestat. c[ acesta vorbea la posturile de radio str[ine ]mpotriva RPR. Ioan . Teodoru Iosif. ce a trecut fraudulos frontiera ]n Jugoslavia ]n august 1948 =i care ]n str[in[tate a desf[=urat o activitate du=m[noas[ ]mpotriva RPR. f[c`nd presiuni morale asupra lui Hagigogu. Leu Vasile a primit misiunea s[ mearg[ ]n ora=ul Smirna . Hagiu Ioan. ]nainte de a fugi din \ar[ l-a chemat =i pe el. Deasemeni arat[ c[ ]n 1948. (fila 287) Ionescu Hareta .nearestat. cu care a luat contact la Londra ]n 1949 =i altor persoane din conducerea \[rilor imperialiste.(fila 302) 237 . Ionescu Hareta. conduc[torul rom`nilor macedoneni din Grecia =i s[-l determine pe acesta s[ semneze proclama\ia. ]n scopul de a fi prelucrat la ONU. frunta= legionar macedonean. prin care.04. }n acest scop. Leu Vasile s-a achitat =i de aceast[ misiune.^ Strict secret 9 aprilie 1954 SE APROB{ ss indescifrabil (loc\iitor de ministru) 19. d`nd material denaturat cu caracter calomnios ]n mod tenden\ios ]mpotriva RPR. declar[ c[ a cunoscut de la fica lui Leu Vasile. trupele grece=ti nu pot s[-i prind[.Turcia. spun`ndu-i c[ el pleac[ ]mpreun[ cu G`ld[u ]n str[in[tate. confirm[ cele spuse de B[leanu Alexandru =i arat[ c[ ]n str[in[tate Leu Vasile a fost episcop. Faptele mai sus ar[tate sunt dovedite prin recunoa=terile ]nvinuitului. ]ns[ ]nainte de a fi r[sp`ndit[ ]n aceast[ regiune. proclama\ia va trebui s[ fie semnat[ de conduc[torul arom`nilor. care din cauza ascunzi=urilor muntoase =i alimentarea ce le-o fac satele rom`ne=ti din apropiere. fiind ]n Austria. ca macedonean. ca cet[\ean rom`n. Leu C. Pe l`ng[ alte fapte criminale desf[=urate de Leu Vasile ]mpotriva RPR. declar[ c[ Leu Vasile a fost profesor la +coala de Ofi\eri de jandarmi =i confesor al Inspectoratului de Jandarmi.nearestat[. Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces verbal. }n continuare referatul cuprinde acelea=i date ca =i procesul verbal anterior. unde s[ ia contactul cu Hagigogu. acesta a uneltit contra bunelor rela\ii interna\ionale ale RPR cu alte state. (fila 296-297) Leu C. Asemenea material a dat Pre=edintelui Federa\iei Universale Baptiste din America.Papanace. Locotenent: (ss) N. din armata generalului Markos. B[leanu Alexandru. spre 236 cele legale. cu scopul de a duce ac\iuni du=m[noase ]mpotriva RPR. Leu Vasile a ]nfiin\at o organiza\ie studen\easc[ numit[ Rom`nia Mare. ce se afl[ ]n Turcia. le cere s[ se predea autorit[\ilor grece=ti. El a preg[tit o proclama\ie.

O parte din declara\iile f[cute de Leu Vasile sunt confirmate prin verific[rile f[cute la D. Germania Occidental[. dup[ ce a fugit din \ar[ ]n str[in[tate a fost ales episcop =i f[cea propagand[ ]mpotriva RPR. A f[cut c[l[torii ]n Italia. fiind un element fascistantonescian. ]n declara\iile sale confirm[ cele declarate de Leu Vasile ]n ce prive=te activitatea lui ]n \ar[. I-a. Turcia. Leu Vasile. Anglia. fiind cercetat[ cu privire la Leu Vasile. care ]l sprijinea pe Leu Vasile ]n toate ac\iunile sale ]mpotriva Statului Rom`n. func\ion`nd la Inspectoratul de Jandarmi. de la care culegea informa\ii pentru IS. }n Austria a luat contact cu fugarii rom`ni nou veni\i din \ar[. pentru care a fost condamnat.condamnat[. a declarat c[ cunoa=te despre acesta c[ a plecat din \ar[ ]mpreun[ cu G`ld[u Florian cu sprijinul Inteligence Service-ului.Austria. Grecia.nearestat. Iliescu Gheorghe.arestat. Puiu Petrescu. cu 238 con\inut du=m[nos la adresa RPR. +tie c[ Leu Vasile a \inut discursuri la radio BBC. unde a ]ndplinit diferite misiuni ale serviciului de informa\ii englez =i american. 239 . =i s-au pus ]n slujba serviciului de informa\ii englez. este ar[tat c[ a f[cut o serie de escrocherii. lu`nd leg[tura cu fugarii reac\ionari din RPR ca: generalul R[descu. pentru a i se pierde urma. A dus o propagand[ de=[n\at[ =i a ]ntreprins tot felul de ac\iuni m`r=ave ]mpotriva Statului Sovietic. Deasemeni. A fost episcop al fugarilor rom`ni din Europa Apusean[ =i \inea leg[tura cu Consiliul Ecumenic. (fila 338-340) Magos Olariu Constan\a . zona englez[.nearestat[. dup[ care a fugit ]n Jugoslavia . Totodat[ a luat leg[tura cu fugarii rom`ni cu care a ]ntreprins o serie de ac\iuni ]mpotriva t`n[rului nostru stat democrat popular. la Londra ]mpotriva regimului din RPR =i a scris articole ]n ziarele reac\ionarilor din Apus. arat[ c[ la Paris s-a ]nt`lnit cu Leu Vasile =i a aflat de la acesta c[ ]n anul 1948 a fugit din \ar[. Fran\a. fost ]n Fran\a. CONCLUZII: Din cele ar[tate mai sus. REZULTATUL DE LA FI+E: La fi=e este cunoscut c[ av`nd leg[turi cu organiza\ia legionar[. dup[ care s-a dus la Londra. fica lui Leu Vasile. (fila 316-317) Leu Florica .au fugit din \ar[. Leu Vasile. c[ a fost episcop =i a f[cut c[l[torii ]n Anglia. Dup[ 23 august 1944. a dus o activitate criminal[ ]mpotriva lupt[torilor progresi=ti =i a PCR. ]n cercet[ri nu a recunoscut acest lucru. etc. rezult[ c[ Leu Vasile ]nainte de ]nceperea r[zboiului antisovietic. pentru a-=i continua activitatea sa criminal[ ]mpotriva t`n[rului stat. apoi la Londra unde =i-a stabilit sediul. etc. unde s-a prezentat la autorit[\ile de ocupa\ie englez[. pentru a ]ntreprinde cu ace=tia ac\iuni ]mpotriva RPR. sprijinind efectiv r[zboiul de jaf =i cotropire al Patriei Sovietice. A ]nfiin\at episcopia ortodox[-rom`n[ din Europa Apusean[. ajuns ]n Austria. trec`nd ]n Jugoslavia. etc. lu`nd leg[tura cu biserica anglican[. }n perioada r[zboiului antisovietic. ]mp[r\ea ajutoare americane pentru fugarii rom`ni din Austria =i lua contact cu diferi\i fugari reac\ionari rom`ni. Liban. iar ]n str[in[tate arat[ c[ Leu Vasile a dus o activitate ]mpotriva RPR. Horia Sima.agent englez . pe front. Acolo a furnizat diferite informa\ii cu caracter de spionaj organelor UDB. de acolo a plecat la Geneva la Consiliul Ecumenic. (fila 330-332) Cr[ciuna= Silviu . Leu Vasile a trecut dintr-o \ar[ capitalist[ ]n alta. sub masca activit[\ii religioase. Av`nd pa=aport englez.Hagiu Ioan . dup[ care a trecut ]n Austria. Austria. venit din Fran\a. Jerusalim. a simulat un ]nec la Constan\a. ]n declara\ia sa arat[ c[ Leu Vasile. }n 1949. ]mpreun[ cu G`ld[u Florian . pentru care a fost de mai multe ori decorat cu decora\ii fascistoantonesciene. cu ajutorul c[ruia Leu Vasile a fost ales episcop al fugarilor rom`ni din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. s-a dedat la tot felul de ac\iuni ]mpotriva armatei sovietice care-=i ap[rau p[m`ntul Patriei lor. Leu Vasile ]n anul 1948.

. spre deosebire de celelalte documente. la 16 august 1952) =i predat organelor MAI din RPR la data de 4 martie 1953>.. la instan\a de judecat[. cine a contribuit la ]nf[ptuirea ei.. Dup[ ce am ie=it din spital mi-am f[cut programul de a pleca ]n Genova la o c[s[torie a unui rom`n fost mecanic ]n marina 241 . 1954 240 Capitolul XII R{PIREA Referitor la precizarea pe care. De acord +eful serviciului. iar ca urmare dispunem ]ncheierea cercet[rilor din dosarul de fa\[ =i transmiterea dosarului de acuzare al arestatului Leu Vasile prin Procuror. Dumitr[=coniu De acord +eful direc\iei. referatul Direc\iei a 8-a a MAI ]l face confirm`nd c[ <Leu Vasile a fost arestat de c[tre organele unei \[ri prietene (n. Proces-Verbal de interogator 1 martie 1954 Ora=ul Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i . data 22 apr.n. min }ntrebare: Arat[ activitatea d-tale dup[ ce ai plecat din Orientul Apropiat? R[spuns: Am plecat din Beyruth la Roma. Leu. Semn[tura arestatului: V. min > s-a terminat la ora 12 =i . cu alte cuvinte s[ vedem cum rezult[ din documente <marele ajutor sovietic> dat <tinerei RPR> ]n elaborarea =i realizarea scenariului prin care spiritualitatea noastr[ . mai ales. Butyka. Leu Vasile nu s-a dat ]n l[turi de la nici o ac\iune ]ndreptat[ ]mpotriva RPR =i a URSS. Beck =i m-am internat ]n spital unde am stat p`n[ ]n august 1952. ca =i mentalitatea totalitarist[ a autorilor s[i. Cuprinsul prezentului referat va fi adus la cuno=tin\[ arestatului. 71 deschis ]mpotriva arestatului Leu Vasile am constatat c[ activitatea criminal[ a aresatatului Leu Vasile este dovedit[ prin materialul rezultat din cercet[rile preliminare.adic[ exact ceea ce conteaz[ mai mult =i este mai obligatoriu de respectat ]n omenirea contemporan[ trebuia anihilat[ sau st`lcit[ dup[ model sovietic. STRICT SECRET REFERAT (de ]ncheiere a cercet[rilor) Data 15 aprilie 1954 }n urma studierii dosarului de anchet[ nr. Din aceste documente. plin[ de calomnii ]mpotriva Statului nostru la posturile de radio din \[rile pe unde a umblat =i ]n presa reac\ionar[ a fugarilor rom`ni din str[in[tate. scenariul apare grosolan =i lipsit de subtilit[\i.. (ss) colonel Fr. c`t de m`r=av[ ar fi fost ea. Fa\[ de cele de mai sus PROPUNEM: Ca arestatul Leu Vasile s[ fie deferit Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti. fapt ce rezult[ din ]ns[=i declara\iile sale. unde m-am ocupat de ]ngrijirea s[n[t[\ii mele ]ns[ neav`nd condi\iuni de tratament optime am plecat la Gratz la clinica prof. Marinache Anchetator prim. (ss) c[pitan D. Semn[tura Organului de anchet[ ss indescifrabil Am luat cuno=tin\[ de con\inutul prezentului referat.(ss) locotenent N.A f[cut o propagand[ de=[n\at[. s[ vedem cum s-a f[cut aceast[ <arestare> =i. Semn[tura anchetatorului ss indescifrabil <DE ACORD>.

Colonelul mi s-a adresat ]ntr-o fran\uzeasc[ impecabil[. }n curte. Eu am luat biletul =i am plecat la Bruk unde a=teptam trenul de Viena-Roma. arhiva episcopiei =i un geamantan mare cu ve=mintele =i obiectele de slujb[ pe care le-am dat la colet[rie pentru Genova. S-a fr[m`ntat apoi Orientul Mijlociu. de poli\ie. Mi-a spus c[ suntem ]n Viena sectorul rus. ]nconjurat de c`\iva medici. mi-a 243 . lengerie. }nt`i mi s-au cerut date asupra persoanei mele. care a f[cut ancheta asupra identit[\ii mele. S-au trimis oameni la fa\a locului pentru verific[ri. pe grec ]l chema Alexandri. Pe urm[ a ]nceput seria anchetelor. c[ a= fi f[cut declara\ii pe care le-a= fi semnat. unde era Rautu. Mi s-a explicat c[ ]nt`i am fost dus la o Circ. El a fugit =i m-a p[r[sit. Probabil c[ pe strad[ era scandal. Pentru mine nu este clar dac[ acolo la Bruk am fost arestat sau am plecat eu ]ntre timp la Viena de unde am fost arestat. R[spuns: +tiu c[ ]n ziua de 15 august 1952 am fost la biseric[ ]n Gratz. care au cules probe. Eu am plecat din Gratz cu bagajele =i am venit p`n[ la Bruk pentru a lua expresul care trecea pe la orele 24. La jum[tatea bulevardului ]n apropierea g[rii.militar[ rom`n[ Mih[ilescu =i apoi s[ m[ duc la Paris unde hot[r`sem s[ fixez sediul episcopiei. c[ aceast[ pl[nuire era pus[ la cale de mai demult. am avut 3 geamantane mici ]n care aveam haine curate =i biserice=ti. Am intrat la a doua poart[ ]n[untru ]ntr-un subsol. mi-am dat seama c[ sunt ]n Viena. doream ca s[ m[ fixez definitiv la R[utu ]n Sudul Fran\ei. Am depozitat bagajele la Bruk ]n gar[ =i am luat cu mine 242 doar servieta de nylon. c[r\i. Iar cele trei le-am luat cu mine =i la Bruk le-am pus la bagajele de m`n[. unde au continuat cercet[rile. unde mi s-a f[cut o injec\ie =i apoi m-am trezit ]ntr-un apartament necunoscut. }ntrebare: C`nd ai ajuns la Bruk? R[spuns: Am ajuns ]n aceea=i zi seara =i am stat 2-3 ore a=tept`nd expresul de la Viena. Acolo am fost cercetat de c[tre un colonel rus. iar a doua zi dup[ mas[ am luat bilet de voiaj p`n[ la Cannes ]n Fran\a. c[ a= fi avut misiunea din partea I. Din ora= m[ ]ntorceam ]n gar[ pe la orele 10-11 1/2. confrunt[ri de date. }ntrebare: Cu ce trebuia s[ mergi ]n Italia? R[spuns: }n Italia trebuia s[ merg cu trenul pe traseul GratzBruk-Roma. pentru a m`nca ceva ]n ora=.S. Atunci aveam impresia c[ ]n Rusia se termin[ u=or. de unde sunt. Am plecat din Gratz ]mbr[cat ]n haine civile. c[ am f[cut preparative. cum am ajuns la Viena. M-au l[murit c`nd am ajuns la ]nchisoarea din Baden. am fost dobor`t. Arat[ am[nun\it c`nd ai plecat din Gratz. precum c[ a= fi avut inten\ia de a fura ni=te documente =i valori. C`nd am ie=it pe strad[. de=i eu nu =tiu cum. }ntrebare: Pentru ce ai fost d-ta la Viena sau pentru ce trebuia s[ mergi? R[spuns: Nu ]mi este clar acest capitol =i nu pot s[ dau nici un r[spuns clar. }ntrebare: D-ta ai ar[tat c[ trebuia s[ mergi ]n Italia. Mi s-a pus ]n fa\[ c[ a= fi fost ]n Finlanda. ba chiar am inventat despre =coala de la Oxford. La Moscova eram a=a de ]ncurcat p`n[ c`nd au venit cei trei ofi\eri. Pe urm[ m-am trezit ]ntr-un spital austriac. unde o persoan[ m[ zg`l\`ia =i-mi spunea c[ trebuie s[ fugim c[ vine poli\ia. Am aprobat cele spuse de grec. cu barb[ mare. A doua zi. am ]nceput s[ m[ dezmeticesc. c[ procesul =i celelalte se termin[ repede. Din Gratz am plecat singur. un avion m-a trimis la Moscova. Declara\ia din 13 aprilie 1953 De la Gratz m-am preg[tit pentru plecarea ]n Fran\a. dar s-a adeverit c[ nu. Disperat am ]nghi\it somniferele pe care le de\ineam asupra mea. Mi-au pus ]n fa\[ declara\iile unui grec. introdus ]ntr-o ma=in[. S-au ]nceput verific[ri. dar pe urm[ m-am trezit la Moscova.

Nu i-am citit toate declara\iile. i-am dat arvun[. reiese c[ eu l-am angajat pe el ca s[ lucreze. le-am citit cu lupa. Aceste pastile le foloseam pentru somn. unde am stat o s[pt[m`n[. M-am ]mboln[vit. Pastilele le \ineam ]n buzunarul de la ceas (pantalon). Vasiu. a sus\inut c[ m[ cunoa=te. Nu s-a oprit p`n[ la Bucure=ti. m-am trezit f[r[ barb[ =i cu p[rul vopsit ro=-castaniu. era tuns. adic[ la 20 august. Nu =tiu de cine am fost arestat. }n Austria am fost anchetat prima dat[ de un ofi\er rus civil (ei 245 . dar era prea t`rziu. am fost trimis spre Rom`nia. nu m[ a=teptam la a=a ceva. Declara\iile date de Cr[ciuna= =i Neam\u. }ntre 18 =i 19 august. nu =tiu ce s-a ]nt`mplat cu mine. Acolo l-am putut fixa mai bine la mas[ (masa se lua ]ntr-o singur[ sal[ comun[). El sus\inea c[ m[ cunoa=te bine. scopurile. P`n[ a lua pastilele (cele 20 de somnifere) am trecut ]ntr-un gang. eu poate sc[pam de ei. pentru c[ el le-a dat ]n dou[ r`nduri. ]ntr-un vagon-dub[. }n fa\a Tribunalului nu am mai ap[rut. La 244 spitalul din Viena. c[ la Viena am cump[rat instrumente pentru spart case de fier. fiindu-mi anterior prezentat de c[tre un macedonean ]ntr-un mic or[=el de l`ng[ Salzburg. Din ]ntregul dosar care trebuia s[ intre ]n justi\ie au c[zut (multe date) r[m`n`nd numai despre activitatea mea du=m[noas[. c[ i-a= fi dat ni=te acte false =i c[ am mers ]mpreun[ de la Gratz la Bruk. La Bruk era s`mb[t[ seara ]n 16 august 1952. am venit ]ntr-un jeep. ]nc[ cu doi ani ]nainte. Deasemeni sus\inea c[ la Bruk am stat ]mpreun[ la un hotel. faptul c[ am cunoscut pe Knezovici. Glasul acestui grec nu l-am mai auzit. apoi peste Prut. De al Prut p`n[ la Bucure=ti.spus c[ este ceea ce am declarat eu c[ sunt du=man al regimului comunist. Nu am avut posibilitatea de a vorbi cu el. pentru a verifica afirma\iile mele. p`n[ la Odesa unde am stat 2 zile. am citit mai mult declara\iile lui Neam\u. unde mi-am tuns barba =i vopsit p[rul. luni sear[ 18 august 1952. altul ]n Extremul Orient =i altul ]n Rom`nia. c`t =i contra durerilor de cap. c[ eu am fost ini\iatorul tuturor ac\iunilor. a trimis trei ofi\eri care au plecat unul la Viena. apoi ]n curte =i apoi la ]nchisoarea Comandamentului rus. Chi=in[u. }ntrebare: Cum era\i ]mbr[cat c`nd a\i plecat s[ m`nca\i la restaurantul din Bruk? R[spuns: }n negru. Cred c[ la Viena am ajuns la aproximativ dou[ zile. la o ]nchisoare. iar la Viena. Nu-mi dau seama cum am ajuns ]n acea ma=in[. El dorea s[ arate c[ a fost doar o simpl[ victim[. Procurorul. un angajat. Aceste date le-am cunoscut. Cred c[ unele au fost f[cute la Viena =i altele la Baden. }n Austria. trecerea frontierei ]n Viena. am fost tot timpul singur. Din declara\iile lui Alexandri. Grecul Alexandri. reiese c[ am fost arestat de austrieci. A doua oar[ m-am trezit peste dou[ zile. sus\inea c[ l-am angajat. La Moscova am cerut o confruntare cu Alexandri. care era ofi\er de justi\ie. Ultima dat[ lam v[zut la Baden pe sc[ri. c[ acolo i-a= fi fixat ziua =i ora c`nd s[ vin[ la Gratz. Din declara\iile lui. Finlanda. cineva din \ar[ =i un maior Panov. }n declara\iile lui. care cuno=tea limba rom`n[. dar nu mi s-a acceptat aceast[ dorin\[. c[ i-am ar[tat casa b[tr`nei croitorese (nu =tiu numele). Neam\u. Pe acolo nu era lume. Dac[ nu-mi f[ceau injec\ia ]n picior. iar de acolo cu ma=ina p`n[ la Reni. apoi la Ismail. Nu-mi mai amintesc dar =tiu c[ a dat o serie de detalii. Eu l-am v[zut prima dat[ ]n cas[ c`nd m-am trezit. c`nd am fost predat autorit[\ilor rom`ne. }n ma=in[ am strigat. c[ am fost la el ]n ora=ul unde locuia l`ng[ Salzburg. Mi s-a prezentat un dosar gros. }n loc s[ m[ duc spre judecat[. dar c[ nu am nici un amestec ]n problema Orientului Mijlociu. pentru c[ peste tot unde intram ]ntr-o ]nchisoare se semnau ni=te acte. Ancheta a fost dirijat[ de un colonel. de la Gratz la Bruk.

El mi-a spus c[ acolo unde am fost. A doua zi un colonel a venit =i m-a anchetat. care ]n acea vreme era condus de Dr. Acest +tef[nescu este un legionar simist. De aici am plecat la Moscova. rug`ndu-l s[ vin[ pe la mine pentru a-mi ajuta s[ fac unele cump[r[turi. ]ntreb`ndu-m[ c[ de unde =tiu c[ fiica mea care este cet[\ean[ rom`nc[ a fost ]n Rusia. ]ntruc`t risc[ s[-=i pierd[ p`inea. zona englez[. Teodoru. Din avion am remarcat chiar Kremlinul. Zaborodnic =i alte persoane.a furat de la Salsburg actele Caroman-ului. Manoilof. Dup[ ruperea 246 raporturilor mele cu englezii. }n 1948 . nu s-a mai f[cut nici hirotonirea lui.m-a ]ntrebat r`z`nd dac[ nu am vreo dorin\[ =i atunci mi-am amintit de fiica mea. Eu am v[zut-o ]n tren. vine V[c[rescu la mine =i scuz`ndu-se pentru ]nt`rziere. Din 1946. ci mi-a confirmat.nu utilizeaz[ sistemul ochelarilor). Aici. }ntrebare: Cu ce persoane ai luat contact ]nainte de a pleca din Graz spre Bruck? R[spuns: Voitek. A doua confirmare a fost la Ismail ]n discu\ia avut[ cu un maior. era Ioachim V[c[rescu ]mpreun[ cu unul numit +tef[nescu. Beck. adic[ ]n localitatea de la 30 km. Am f[cut ]mpreun[ cump[r[turile necesare dup[ care voiam s[ ne oprim la o cofet[rie ]n centrul Graz-ului. A doua oar[ am v[zut-o la ]nchisoare la Odesa.mi se pare . }ntruc`t c[s[toria nu a mai avut loc. ]ntruc`t era vorba s[ se c[s[toreasc[ cu o rom`nc[. Din alimentele pe care le primisem de la Moscova. La Moscova mi s-a spus c[ sunt ]n ]nchisoarea Lublianka din Moscova.]nainte de redactarea ordonan\ei . nu mi-am revenit dec`t la Baden. la o mas[. ]mi spune c[ el suflete=te este al[turi de mine. am apelat la un alt rom`n anume Manoilov. ]n momentul c`nd ]mi aduceau masa. V[c[rescu singur mi-a spus c[ nu mai poate ie=i cu mine ]n ora=. care m-au vizitat la Clinica Dr. Ultima dat[ c`nd am fost la Graz am vorbit cu V[c[rescu. c`nd plecasem din Moscova spre Odesa =i a trecut prin fa\a cabinei mele. ]ntruc`t risc[ s[-=i piard[ p`inea pe care o are la Graz. =i cu toate acestea la ]nceput am fost ]n foarte bune raporturi cu d`nsul. Declara\ia din 15 aprilie 1953 }ntrebare: +tiai c[ Ioachim V[c[rescu este agent englez? R[spuns: Da. Dup[ o lun[ sau o lun[ jum[tate. el este stabilit la Klagenfurt. La Moscova am dedus c[ fiica mea este acolo. c`nd maiorul Panov. care m-a vizitat la clinic[. de Viena. Am spus c[ poate nici fiicei mele nu i-ar face pl[cere s[ m[ vad[. L-am folosit pe linie de biseric[ =i m-a ]nso\it la diferite slujbe ca dasc[l. Eu nu am fost clar.. este Baden. De pe urma acestui furt. centru militar englez. Din felul cum se duceau discu\iile dintre V[c[rescu =i Plopeanu. S-a discutat c`ndva cu d`nsul problema hirotonirii sale ca preot pentru Graz.. Acestui maior i-am spus acela=i lucru ca s[ dea m`ncarea mea fiicei mele. Teodoru a avut multe nepl[ceri =i numai datorit[ faptului c[ avea unele cuno=tin\e la Paris. am trimis printr-un om de serviciu de la clinic[ o scrisoare lui Ioachim V[c[rescu. 247 . c[ruia i-am spus peripe\iile mele. El este cunoascut ]n Austria sub numele de Plopeanu. dar nu mai poate apare cu mine ]n public. un ora= din Austria. Dup[ refuzul lui V[c[rescu de a m[ ajuta ]n ceea ce prive=te cump[r[turile. La Moscova am stat cu un ziarist francez. Ofi\erul nu a negat. am cerut ofi\erului care m[ ]nso\ea ]n trenul de la Odesa la Ismail. deoarece eu nu cuno=team limba german[. Nici acest ofi\er nu a negat acest lucru. s-a putut stabili ]n Fran\a. Am verificat acest lucru ]n tren de la Odesa p`n[ la Ismail. Declara\ia din 24 mai 1953 Un alt fapt semnificativ: Afl`ndu-m[ tot ]n clinic[ la Graz. I-am spus c[ este liber s[ fac[ cum crede c[ este mai bine =i ne-am desp[r\it. s[ le dea fetei mele care se afla ]n tren.

de care nu voia s[ se dep[rteze. a existat 248 la Istanbul un consul rom`n de orign[ armean. care are un magazin de ]nc[l\[minte ]n Viena.Bukarest . Am profitat de aceast[ ocazie =i i-am dat vreo 2-3000 de shilingi ca s[ cumpere ceva lucruri de ]mbr[c[minte =i s[ le trimit[ fiicei mele la Bucure=ti. eu repet rug[mintea mea ca dv. Nu m-am dus la Badhall atunci. ]mpreun[ cu Bercu =i Bi=of. ]ntruc`t avea un magazin de ]nc[l\[minte la Viena =i fiind sezon de cump[rare. o rugasem pe dna. c[s[torit[ cu un austriac. am rugat pe Bercu =i Bi=of s[ vad[ ce este cu aceast[ vil[. Hatter c[ ar vrea s[ se mute din Viena =i pentru c[ eu nu aveam preot la Salzburg. Ajung`nd ]n dreptul vilei <Bukarest>. pentru a m[ ]nt`lni cu Bercu =i Bi=of. care se aflau ]n aceast[ localitate. ]ntruc`t urma s[ plec ]n Italia. f[c`ndu-se c[ nu m[ v[d. ]n Austria. Aceasta. Ea mi-a vorbit c[ la Badhall exist[ o vil[ care are un nume rom`nesc . au ]ntors imediat capul. Hatter s[ discute aceast[ problem[ cu Racocea. Pe aceast[ Eugenia Hatter am cunoscut-o ]n 1950 la Salzburg. printre care =i o pereche de pantofi =i nu =tiu dac[ ea a trimis acest pachet fiicei mele. Pe V[c[rescu ]mpreun[ cu +tef[nescu. ea ]=i scosese un pa=aport pentru a veni ]n \ar[ spre a-=i vedea rudele. Discu\iile pe aceast[ tem[ au durat vreo jum[tate de an =i ]n cele din urm[ dna. un or[=el ]n Austria ]n apropierea zonei ruse. Acesta s-a interesat la cass[ s[ vad[ pentru ce localitae am scos eu bilet. N-am mai putut urm[ri aceast[ chestiune. am g[sit o scrisoare trimis[ de Eugenia Hatter. i-am spus c[ ]mi pare cam suspect faptul c[ Racocea nu mai pleac[ din Viena. Re]ntorc`ndu-m[ la Londra. prin care m[ anun\a c[ nu mai poate pleca ]n RPR. pentru mutarea preotului de la Viena la Salzburg. Localitatea Badhall ]mi era cunoscut[ din auzite de la Eugenia Hatter. La acea vreme. }n alt[ ordine de idei. i-am r[spuns spun`ndu-i ca s[ trimit[ pachetul pentru fiica mea pe numele Magda +tef[nescu.nu-mi amintesc num[rul. 249 . ]n 1951. Verificarea acestor lucruri m[ vor l[muri asupra unor probleme la care g`ndesc =i pe care vreau s[ le l[muresc. z[rindu-m[. urm`nd ca ]n locul lui la biserica din Viena s[ vin[ preotul Vasilovschi. Amintindu-mi c[ Eugenia Hatter ]mi spusese c[ la aceast[ vil[ are ni=te prieteni. La aceast[ scrisoare. v[ rog s[ verifica\i dac[. ]mi scrisese o scrisoare ]n care ]mi spunea s[ ne ]nt`lnim la Badhall. Plantelor . Ea alesese acest or[=el. o ardeleanc[. Racocea f[cuse afirma\ii fa\[ de dna.Fran\a .unde mi-am scos bilet pentru Cannes . Mai relatez un fapt care arat[ c[ +tef[nescu era pe urmele mele: }n august 1952. C`nd am rev[zut-o pe dna.mi-am dat seama c[ ]ntre ei existau bune rela\ii de prietenie. fiind la biroul de voiaj din Graz . ]n august 1952. i-am mai ]nt`lnit la Badhall. Declara\ia din 14 aprilie 1953: A doua persoan[ este Eugenia Hatter.am v[zut la ghi=eu pe +tef[nescu. ]n iarna anului 1951. s[ verifica\i dac[ preotul Racocea a dus ]n 1951 tratative cu Eugenia Hatter. Am plecat la Badhall ]n august 1952. Pentru l[murirea altor probleme. Hatter la Graz. ]ntruc`t a intervenit r[pirea mea. l-am v[zut pe V[c[rescu ]nso\it de +tef[nescu. deoarece era mai aproape de Viena. recomandat[ de maiorul Florescu. Hatter mi-a comunicat c[ Racocea nu mai dorea s[ se mute la Salzburg. str. nu putea lipsi de la magazin prea mult timp. Ace=tia.=i c[ ]n aceast[ vil[ ea are multe cuno=tin\e. }mi amintesc c[ o rugasem pe Eugenia Hatter s[ cumpere pentru fiica mea unele lucruri de ]mbr[c[minte. sectorul rus. Hatter am mai discutat ]n leg[tur[ cu mutarea preotului Racocea de la Viena la Salzburg. Cu dna. Bucure=ti.

era internat ]ntrun spital. a f[cut o curs[ la Paris. dac[ voi mai fi ]n situa\ii materiale grele. Hatter? R[spuns: C`nd am cunoscut-o. ]n v`rst[ de aproximativ 50 ani. duc`ndu-se la clinica indicat[ de so\ia sa. o femeie care f[cuse r[zboiul ca ofi\er ]n armata american[. C`nd eram ]n clinic[ la Graz. s-a ]nt`lnit acolo cu regina Ana. pentru c[ nu doream s[ agravez situa\ia acestei fiin\e nenorocite. Hatter este o rom`nc[ originar[ din Ardeal. dup[ ce m[ voi ]ns[n[to=i. Era c[s[torit[ cu un austriac care era proprietarul unui magazin de ]nc[l\[minte =i care. am trimis =i nu am spus acest lucru de la ]nceput. Pe plic era conturul Rom`niei =i avea emblema lui Mihai. Nu am urm[rit alte obiective cu dna. Hatter. Ea m[ sf[tuia ca. Fiind ]n clinic[. ajuns la Paris. Scrisoarea avea dou[ p[r\i: ]n prima parte se putea vedea clar influen\a bigotismului catolic asupra acestei femei culte. Hatter =i cum arat[ aceasta? R[spuns: Dna. cu care a discutat =i c[reia i-a spus c[ eu m[ g[sesc la Beyruth. Aceast[ scrisoare am citit-o aproape de o sut[ de ori =i am ar[tat-o =i altora. s[ se intereseze la o clinic[ ginecologic[ despre tratarea unei boli femeie=ti. 250 So\ia sa ]l rugase ca. indic`ndu-mi Fran\a sau Italia. pentru faptul c[ trecuse la ortodoxism prin c[s[torie =i m[ ruga ]n scrisoare ca s[ fac rug[ciuni pentru iertarea p[catelor ei. capitolul Viena ]mi apare clar =i anume: Pe c`nd m[ aflam la clinic[ la Beyruth. fiind alcoolic. bolnav =i f[r[ bani. am avut raporturi obi=nuite ca =i cu to\i emigran\ii rom`ni. Hatter s[-\i u=ureze coresponden\a cu fiica d-tale? R[spuns: Da. s[ m[ stabilesc ]ntr-o \ar[ de sector american. problema ajutor[rii fiicei mele. pe care o consideram mai aproape pentru c[ ]mi f[cuse unele servicii. deoarece acolo mi-am dat seama c[ a coresponda cu \ara =i a trimite bani ]nseamn[ o culp[. so\ia lui Mihai. Declara\ie din 24 mai 1953: Vreau s[ aduc unele l[muriri asupra capitolului VIENA cu ]ntreaga aventur[ care a avut loc. stabilit[ de mai mult[ vreme ]n Austria. aceste scrisori mi-au disp[rut. }n timp ce Eugenia Hatter se afla ]n camera mea. legat de aceasta. 251 . Hatter? R[spuns: }n total vreo 5-6 scrisori. ]n care am discutat problema preotului Racocea =i problema ajutor[rii fiicei mele. dup[ o lung[ g`ndire =i meditare. Ast[zi. de=i nici ea nu st[ prea str[lucit materialice=te. Regina ]mi mai spunea ]n scrisoare c[.Declara\ia din 15 apriie 1953: }ntrebare: C`te scrisori a\i scris dnei.000 dolari. Alt serviciu a fost acela ]n leg[tur[ cu preotul Racocea. Iat[ ]mprejur[rile: La clinica din Graz. Ea se temea s[ nu fie blestemat[ de Dumnezeu =i de Pap[. }ntrebare: Cine este dna. P[stram scrisoarea ]n portmoneul meu. }n aceast[ camer[ nu intra dec`t o b[tr`n[ c[lug[ri\[ care f[cea cur[\enie. a fost problema plec[rii ei ]n \ar[ =i. }ntrebare: Pentru ce servicii ai utilizat-o pe dna. am fost chemat de doctor pentru a-mi face tratamentul medical. care este aviator la o societate aerian[ libanez[. am fost vizitat de Eugenia Hatter. Cu aceast[ doamn[. unde st[team singur. cu o experien\[ de via\[. unde a dus ni=te negustori arabi. Portmoneul cu actele mele =i cele dou[ scrisori erau ]n sertarul noptierei. Camera avea o singur[ comunicare =i era desp[r\it[ de restul camerelor printr-un mic coridor. aveam o camer[ de clasa I. Regina mi-a trimis prin Udri\chi o scrisoare =i 1. am rugat-o verbal c`nd trebuia s[ plece ]n \ar[. }ntrebare: Recuno=ti c[ ai cerut dnei. Aceast[ pozi\ie am adoptat-o ]nc[ la Moscova. Udri\chi. }ntrebare: Ai trimis bani fiicei d-tale ]n \ar[? R[spuns: Da. s[ m[ adresez ei direct =i. m[ va ajuta. comandorul Udri\chi. cu care tratam problema aducerii preotului Racocea de la Viena la Salzburg. ]mpreun[ cu ultima scrisoare pe care o aveam de la tata.

. dar nu leam mai g[sit. Hatter a trimis pachetul cu haine =i pantofi fiicei mele =i dac[ ]n 1950. }n fa\a acestei situa\ii. Cr[ciuna= spunea ]n acea declara\ie c[ eu a= fi ad[postit ni=te material =i muni\ii ]n \ar[ =i alte inven\ii de ale sale. Nu este vorba nici m[car de un scenariu palpitant. }n aceste declara\ii. Hatter . Urmeaz[ ca dv. }n leg[tur[ cu t`n[rul despre care am mai vorbit. apar\inea sau era domiciliul unei b[tr`ne croitorese prieten[ cu dna. Camera ]n care m-am trezit ]mpreun[ cu grecul. Declara\ia din 15 aprilie 1953 }ntrebare: C`nd te-ai mai ]nt`lnit cu grecul. a reie=it c[ dna. Tot la Moscova. Ce altceva s-ar putea remarca ]n ]ncheierea acestui capitol dec`t leg[turile grosolane. El era de statur[ mijlocie. Cu toate cercet[rile care s-au f[cut la clinic[.Am lipsit din camer[ circa 15-20 minute. am citit o declara\ie dat[ de un oarecare Olaru. }n orice caz. ]ntruc`t t`n[rul fugise =i atunci eu am intrat ]ntr-o ]nc[pere vecin[ printr-un gang de unde observam strada =i militarii austriaci =i ru=i care erau pe acolo. dac[ vre\i s[ verifica\i =i pe dna. a= avea o rug[minte: s[ verifica\i dac[ dna. l[s`nd-o pe Eugenia Hatter singur[. adic[ cu acel t`n[r de care ai mai vorbit? R[spuns: L-am v[zut o dat[ la Viena sau la Baden. t`n[rul de care am vorbit mai sus. a dat =i el o declara\ie pe care am citit-o plin[ de inven\ii =i de lucruri care nu-mi apar\in. la Viena. Ce inven\ie mai stu253 . Seara. Am citit ]ns[ la Moscova declara\iile lui ]n rom`ne=te. Declara\ia din 14 aprilie 1953: Revenind la perioada Viena. Pe de alt[ parte. c`nd eram ]n ]nchisoare. Pentru l[murirea acestui capitol. vreau s[ ar[t c[ atunci c`nd mam trezit. Hatter a declarat c[ eu sunt un dement =i un iresponsabil =i c[ eu am fost la acea b[tr`n[ pentru a s[v`r=i un furt. A= vrea s[ adaug c[ ]n ]nchisoare la Moscova. Am continuat discu\iile cu ea. cu p[rul =aten dat peste cap. +tiu c[ atunci era tuns. care ]n acela=i timp era unul din v`rfurile serviciului de spionaj francez pentru 252 Polonia =i cu care. am c[utat cele dou[ scrisori pentru a le reciti. Eugenia Hatter se g[sea ]n fundul camerei citind un ziar. for\ate evident =i neplauzibile ]n fa\a oric[rui act de justi\ie adev[rat. m[ aflam ]ntr-o camer[ ]mpreun[ cu un t`n[r care m[ zg`l\`ia spun`ndu-mi s[ cobor`m ]ntruc`t vine poli\ia s[ ne aresteze.]n instruc\ia care s-a f[cut atunci. Hatter. acest t`n[r spunea c[ m-a cunoscut mai de mult. nu sa putut da de urma scrisorilor. De atunci nu l-am mai v[zut. am observat uniforme militare austriace =i ruse=ti =i mi-am dat seama c[ m[ aflu ]n Sectorul Sovietic al Vienei. am luat masa ]mpreun[ =i apoi ea a plecat. Cobor`nd ]n strad[. a dus timp de c`teva luni tratative cu preotul Racocea (pentru mutarea de la Viena la Salzburg). am stat ]mpreun[ cu un ziarist francez. c`t =i pentru englezi =i c[ ea a fost pus[ la cale s[ m[ atrag[ pe mine ]n curs[ spun`ndu-mi c[ pleac[ ]n Rom`nia. a= vrea s[ spun c[ nu mi-i cunoscut =i nu l-am mai v[zut niciodat[ ]n via\a mea. Voind s[ mai cer unele explica\ii de la t`n[rul care cobor`se cu mine. pentru a vedea ce este cu aceast[ femeie. capitolul Viena pentru mine r[m`ne o problem[ pe care nu o pot descurca. c[ iam propus s[ comitem o crim[ pentru care i-a= fi dat o sum[ de bani drept avans. ci de o crim[ prin act pirateresc. am ]ncercat s[ m[ sinucid lu`nd 20 de pastile de somnalin pe care le aveam ]n buzunarul unde-mi \ineam ceasul. dar practicate cu nep[sarea de meseria= prost pe care-l acoper[ for\a tancurilor. C`nd m-am ]ntors de la tratament. nu am putut face acest lucru. discut`nd capitolul Bruck-Viena. pus[ la cale cu agen\i tic[lo=i\i. acesta mi-a spus c[ Eugenia Hatter ar fi un agent dublu care ar lucra =i pentru ru=i sau pentru rom`ni. slab. neput`nd adormi. Olaru pe care nici nu l-am cunoscut niciodat[. cred c[ nici Racocea nu este ostil ru=ilor. urm`nd ca dup[ s[v`r=irea faptului s[-i dau restul =i alte lucruri pe care nu mi le mai amintesc.

pl[titorul se duce cu el ]n sectorul sovietic =i intr[ chiar ]n casa croitoresei ca =i cum i-ar fi ho\ului tovar[= =i nu patron !. dar ancheta nu se ocup[ deloc de mobilul <arest[rii> adic[ a=a zisul jaf de la casa croitoresei din sectorul sovietic unde el fusese transportat sub anestezie. a fost necesar[ r[pirea v[rului meu pentru anihilarea personalit[\i salei care devenea marcant[ prin coagularea de for\e pe care o oferea lumii libere ]n opozi\ia ei la comunism. bie\ii de ei. ci este suit repede ]n avion =i trimis la Moscova. +i cu c`t[ lips[ de logic[? Pentru c[. le joac[ festa tentativa v[rului meu care ia puternicele somnifere =i nu se mai treze=te c`nd au calculat ei. Dar pot s[ constat =i aici precaritatea ]nv[\[m`ntului sovietic.. nu cred nici m[car ]n necesitatea aspectelor formale ale actului de justi\ie. din ma=ina ]n care l-au adormit. Aici. ]ntr-adev[r. nici m[car pentru vreo concluzie a legisla\iei de pe teritoriul pe care s-ar fi produs culpa. Cert lucru c[ a existat o mic[ jen[ fa\[ de poli\ia austriac[ la m[rturia c[reia trebuia apelat. nu am starea de a m[ amuza. poate intimidarea organelor austriece) ajunge la Baden ]n incinta comandamentului sovietic unde nu mai trebuie dat socoteal[ 254 nim[nui. iar lor nu le mai r[m`nea dec`t s[-=i ]mpu=te victima. Nu vreau s[ continui demontarea unui scenariu at`t de prost imaginat pentru c[. Cert lucru c[ s-au pus ]n mi=care ni=te tr[d[tori de profesie =i mijlocul clasic al adormirii celui r[pit pentru a-l duce ]ntr-un loc unde s[ po\i oficializa r[pirea printr-o arestare. Este dus la un spital din care (nu avem date cum: . poate. datorit[ accentelor grave ale acestei c[r\i. ]n loc de a-l a=tepta ]ntr-un spa\iu lipsit de risc pe cel pl[tit care ]=i are de luat r[splata dac[ aduce lucrul cerut. Datele din acest capitol dezv[luie o at`t de josnic[ =i radical[ condi\ie uman[ ]nc`t te ]ntrebi de ce le-or fi trebuit toat[ mascarada =i de ce. cu ]nc[lc[ri grosolane ale oric[ror reguli. e prieten[ cu urm[ritoarea lui?! +i unde? }n sectorul sovietic al Vienei unde el n-a c[lcat nici o dat[ =tiind c[-i e fatal. pe care. Matri\at astfel. Pentru ca nu cumva s[ fie trimis la Moscova vreun altul =i r[pitorii s[ fie siguri c[ nu vor fi be=teli\i de =efii lor.. fac singurul lor act de inteligen\[ b[rbierindu-l =i vopsind p[rul celui adormit. fiind ei ]n=i=i lipsi\i de moral[. cu ]ng`mfarea barbariei lui. ci are un unic scop: identificarea lui.. +i nu =i-au pus. ea nefiind chiar subaltern[ ]n condi\iile de ocupa\ie din 1952.poate ]nc[ o r[pire. slugilor din Rom`nia ner[m`n`ndu-le dec`t executarea. Iar autorii acestui scenariu =i-au justificat leafa =i prin aspectul provocator-propagandistic ]n fa\a occidentalilor: a\i ad[postit un tic[los.. Atunci r[pitorii. +i cum? Angaj`nd un sp[rg[tor =i cump[r`ndu-i acestuia scule specializate ca =i cum era vorba de o banc[ =i nu de ceva ce putea fi luat de la o biat[ croitoreas[ b[tr`n[. Imediat dup[ anchet[ (nota bene: anchetarea unuia surprins ]ntr-o cas[ vienez[ ]n care se presupunea c[ vrea s[ atace ni=te cet[\eni austrieci) el nu este predat autorit[\ilor austriece nici m[car pentru o cercetare formal[. o =i cuno=teau din mediatizarea la care ajunsese din bel=ug. de c[tre oameni care. Din p[cate. nu l-au dus direct cum ar fi f[cut ni=te r[pitori cumsecade?. nici m[car ]ntrebarea dac[ cineva va putea crede c[ un episcop al emigra\iei ostile comunismului ar c[lca de bun[ voie ]ntr-un sector controlat de sovietici. dac[ =i aparatul de provocare are oameni preg[ti\i tot la curs seral ! Cert lucru c[. Paradoxul const[ ]n psihologia ]ng`mf[rii ocupantului care te spoliaz[ dar zice c[ te ajut[ =i te pune s[-l ridici ]n slav[. omul sovietic se credea dator s[ dea =i lec\ii omenirii. fiindu-le team[ de austrieci. v[z`nd figura de preot. Totul este f[cut la modul terorist.pid[ dec`t de a spune c[ un om cu preocup[rile politice =i spirituale pe care le-am v[zut pune la cale o spargere la o croitoreas[ care. Executarea ordinelor 255 . este adus =i un translator spre a fi anchetat. cu condamnarea capital[ gata hot[r`t[. vi l-am compromis =i nu mai ave\i cum folosi influen\a lui. Nu s-a ob\inut nici un ecou. de fapt. L-au stors la Moscova de tot ce credeau c[ pot scoate de la el =i l-au trimis la Bucure=ti cu rechizitoriul gata f[cut.

prin cinismul cultiv[rii intereselor meschine. dup[ ajungerea lui ]n str[in[tate. f[r[ fractura dorit[ de du=man. dup[ primele demersuri. P`n[ la a avea aceast[ informa\ie. p`n[ la a face omul incapabil de spiritualitate. a avut vreme s[-i =i scrie =i s[-l ]mb[rb[teze pe mai departe. Am[nunte triste =i degradante pentru condi\ia uman[. am tr[it ]n sinea mea ]ntotdeauna durerea g`ndului c[ unchiul meu a murit f[r[ s[ =tie dac[ demersul s[u patriotic avea =anse de reu=it[. deci. raza de lumin[ dintre r`ndurile acestui capitol este relatarea ]n leg[tur[ cu cele dou[ scrisori dragi pe care v[rul meu le recitea ]n clipele tr[irilor sale cele mai intime. V[rul meu plecase. s[ comunice! E o =tire impresionant[ din punctul de vedere al sentimentelor mele: Vl[dica Grigorie nu a murit ]nainte de a =ti c[ fiul s[u ]=i ]ncepuse cu temeinicie misiunea! A avut vreme s[ afle. Ceea ce ]nseamn[ c[ unchiul meu nu s-a stins ]nainte de a =ti c[ \inta ]ncepea s[ fie atins[ =i a avut totu=i r[gazul de a da ultimele ]ndrum[ri. Acesta este un lucru foarte important pentru continuitatea spiritual[ a familiei noastre: n-au reu=it s-o fractureze nici m[car prin asasinarea Vl[dic[i Grigorie. Printre toate nimicniciile. dar ]ncurc[turile din Iugoslavia ]l re\inuser[ acolo p`n[ ]n iarn[. 257 . Negarea firescului reac\iei de logic[ uman[ ]n fa\a unui adversar a c[rui pregnan\[ este indubitabil[! Toate acestea le-a adus ateismul prin golirea de moral[ a sufletului omenesc. Despre scrisoarea reginei au comentat chiar vorbele lui. lipsite de orice zv`cnire de con=tiin\[ a evolu\iei sentimentelor umane chiar =i fa\[ de cei ]nvin=i!. Cele spirituale s-au desf[=urat firesc. prin lipsa troglodit[ a oric[rui cavalerism fa\[ de un adversar de importan\[ pe care-l po\i ]nvinge fizic dar.. ]n cazul ]n care e=ti om. episcopul Grigorie murea fiind posibil s[ nu fi primit ]nc[ ve=ti de la el. Dar iat[ c[ acum mi se confirm[ a fi primit =i chiar c[ au 256 corespondat. au mai apucat. La ]nt`i martie.. Strig[tul pe care l-am auzit ]n sine-mi s-a petrecut c`nd am citit c[ s-a aflat =i o scrisoare de la tat[l s[u: Vas[zic[.=i executarea os`nditului. te chinuie totu=i ]ntrebarea dac[ nu cumva te va ]nvinge el ideatic! Comportamente animalice.

Rechizitoriul f[cut de un procuror mai profesionalizat ]ncearc[ s[ fie mai ]n litera legii. Dar. f[r[ a invoca prevederile unei legi oragnice? Dar asupra actului judec[toresc formal nici nu mai are rost 259 . conform luptei de clas[. <articole du=m[noase regimului nostru =i URSS prin care comb[tea comunismul>. Depozi\ia acuzatului este mult mai dur[. pe l`ng[ meticulozitatea unora dintre interogatoriile anchetei. nel[s`nd anticristului posibilitatea s[-i ]mpiedice. ei execut[ doar ordinul de a condamna un du=man al regimului.conduc spre ideea de culp[: <a ]mb[rb[tat solda\ii pentru a lupta ]mpotriva armatelor eliberatoare sovietice> sau <a dus o activitate ]mpotriva clasei muncitoare fiind un du=man al acesteia>. ca un comentariu la milioanele de abuzuri judiciare ale regimului totalitarist. unde securi=tii =tiau c[ au de stors date necesare informa\iei lor =i fi=[rii tuturor elementelor diasporei. rechizitoriul e mai bl`nd dec`t cele ce spune acuzatul despre lupta sa ]mpotriva guvern[rii comuniste ]n ultimul interogator dat ]n fa\a instan\ei. cum am spus. Astfel.ast[zi dep[=ite. Pe l`ng[ rechizitoriu. Numai sensurile din epoc[ . Deoarece ei nu au sim\ul justi\iei. dovedind faptul c[ completul func\iona strict decorativ. grefierul de =edin\[ a=terne pe h`rtie (cu toate c[ are caligrafia mai evoluat[ dec`t a celorlal\i) ni=te rezum[ri f[cute neatent. ei nu au sentimentul c[ stau ]n acele scaune ale legii pentru a face dreptate unui inculpat. deoarece el vrea s[ ob\in[ c`t mai repede executarea acestei pedepse pentru a fi sigur c[ taina celor care-l pot continua o va duce cu el dincolo. ]ns[. rechizitoriul are miza sa peste care nu trece. d`nd la o parte unele etichete grosolansecuriste =i folosind termeni mai calmi precum <injurii Partidului =i Guvernului Rom`n>. ci. chiar. b[lm[jind con\inutul. Din acest punct de vedere. l[s`nd goluri =i complet`ndu-le dup[ ureche. +i m[ ]ndoiesc chiar de valabilitatea schimb[rii ]ncadr[rii din <crima de ]nalt[ tr[dare prev[zut[ de art. lectura lui ast[zi te face s[ te ]ntrebi dac[ cele incriminate nu constituie mai degrab[ elementele unui elogiu. constat`nd c[ o ob\ine. confund`nd termenii =i nere\in`ndu-i ideile.Capitolul XIII RECHIZITORIUL MAI BL~ND DEC~T AUTOACUZAREA Da. <du=m[nie fa\[ de statul nostru democrat>. f[r[ s[-i fie team[ de condamnare =i dorind ca ele s[ fie c`t mai publice. nemaicitindu-l. pentru c[ nu-l intereseaz[ dec`t s[ ajung[ la suma faptelor prev[zute de articolul 184 al Codului Penal pentru a justifica condamnarea la moarte. av`nd clar[ convingerea c[ face o formalitate. dup[ unele accente ale sale. nu are nevoie de documentul depozi\iei nici m[car pentru a-=i justifica hot[r`rea =i las[ la dosar textul s[rit. avem documentele de instan\[ ale 258 judec[\ii propriu zise care sunt jalnice. pentru o minte curat[ care-l cite=te ast[zi s[ trezeasc[ doar admira\ia fa\[ de cel incriminat. Subliniez aceasta pentru con=tiin\a viitorului privind elementele transcendente ale actului de justi\ie. ]ns[. instan\a se poate prevala doar de un simplu decret. nu supraliciteaz[ ]n stil lozincard ceea ce face ca. El vrea condamnarea la moarte =i. l[s`nd mai mult faptele s[ vorbeasc[. ceea ce face foarte greu utilizabil acest document care ar fi fost de mare valoare deoarece. Completul. doarece totul este o formalitate spre a-l putea ]mpu=ca pe du=manul din fa\a lor. care este cel mai grav act de justi\ie posibil. Rechizitoriul e mai bl`nd. 184 Cod penal> ]n <crim[ de tr[dare de patrie prev[zut de Decretul 199 pe anul 1950> pun`ndu-mi ]ntrebarea dac[ ]n cazul unei condamn[ri capitale. marcat de rostul s[u formal. poate. ciuntit =i cu termeni falsifica\i dup[ ureche. se vede clar c[ acuzatul =i-a folosit ultimul cuv`nt spre a face unele considera\ii =i afirma\ii esen\iale pentru soarta \[rii. rezum`nd c`t de multe a putut el s[ fac[ pentru \ara sa ]ntr-un timp at`t de scurt =i cu mari piedici ivite la tot pasul.

de Justi\ie Examin`nd actele dosarului privind pe: LEU VASILE CONSTAT{M URM{TOARELE: }n fapt. a fost repartizat ]n calitate de confesor militar la Batalionul 991 format din de\inu\i. este paralizat =i c[ Leu Vasile va fi ales Episcop. Potrivit indica\iilor primite. lucru pe care ]nvinuitul Leu Vasile la aflat mai t`rziu. Planul de fug[ a fost discutat de c[tre ]nvinuit ]mpreun[ cu G`ld[u Florian. }n aceast[ calitate a ]mb[rb[tat solda\ii pentru a lupta ]mpotriva armatelor eliberatoare sovietice. Leu Vasile i-a promis lui G`ld[u c[ ]l va lua ca preot la Parohia <Jianu>. s-a hot[r`t ca ]mpreun[ s[ fug[ din \ar[ prin Ungaria. Pe l`ng[ aceast[ calitate. ]nvinuitul a dus o activitate ]mpotriva clasei muncitoare fiind un du=man al acesteia. G`ld[u Florian a venit cu schi\a ]n care era ]ntocmit planul de fug[. 186 din 2 iunie 1954 Noi. la o plaj[. Dup[ ce au stabilit modalit[\ile fugii din \ar[. Mai t`rziu s-a ]ncadrat ca voluntar la Rgt. 6 Mihai Viteazu =i pentru faptul c[ a intervenit ]n momente critice ]mb[rb[t`nd solda\ii =i fiind r[nit. dup[ ce el va intra ]n ap[. sus\in`nd c[ Episcopul Visarion Puiu. care ]n acel timp era destul de precar[. odat[ cu alungarea monarhiei de la c`rma \[rii. a venit la inculpat Preotul G`ld[u Florian. a fost preot la Parohia <Jianu> =i confesor al familiei regale. Pe baza celor discutate cu G`ld[u Florian la 19 august 1948. ]n iunie 1941. au plecat ]mpreun[ la Constan\a. G`ld[u Florian a func\ionat ca preot la Biserica 260 Anglican[ =i la Lega\ia Englez[. ]n toamna anului 1947-1948. 186/954 RECHIZITORIU nr. ata=at pe l`ng[ Divizia 14 infanterie. care ]ndeplinea func\iunea de Episcop al Rom`nilor din Europa Apusean[. G`ld[u Florian a fost recrutat pentru serviciul de spionaj englez. Mai t`rziu. a fost decorat cu <Coroana Rom`niei>. }n iulie 1942. Din declara\ia ]nvinuitului (vezi fila 38 dosar) reiese totu=i c[ acesta i-a spus numitei Ionescu Hareta =i lui Leu Cornel despre fuga sa din \ar[. Leu Cornel a simulat faptul c[ 261 . Leu Vasile l-a luat =i pe numitul Leu Cornel. Leu Vasile s-a ]nt`lnit cu G`ld[u la marginea ora=ului Constan\a. s[ ]nceap[ s[-l caute =i s[ spun[ c[ s-a ]necat. Leu Vasile s-a oprit la Medgidia de unde l-a luat pe Leu Cornel ]n scopul de a-i acoperi plecarea din \ar[. pe care-l cuno=tea mai de ]nainte =i i-a expus situa\ia sa material[. }n timpul r[zboiului antonescian. }n 1945. }ntre timp. fapt pentru care a fost decorat cu Medalia <Serviciul Credincios>. G`ld[u Florian l-a pus pe ]nvinuit s[ jure c[ nu va divulga la nimeni acest lucru. }n tot timpul activit[\ii sale. Mai t`rziu. Lt. ]mpreun[ cu Leu Vasile s-au ]n\eles s[ p[r[seasc[ \ara =i s[ plece ]n Anglia. lupt`nd ]n linia I-a a frontului ]n sectorul Cotul Donului. }n ziua =i ora fixat[. La plaj[. }n anul 1946. G`ld[u Florian. iar mai am[nun\it ]n iarna anului 1948. pentru ca apoi s[-=i schimbe planul de fug[ prin Iugoslavia. cu care a stabilit c[ peste o or[ sau dou[. G`ld[u Florian a f[cut aceast[ propunere lui Vasile Leu. La sf`r=itul anului 1947. afl`nd de la G`ld[u c[ se preg[te=te arestarea lui.Maj.s[ discut[m. Iat[ documentele: PROCURATURA MILITAR{ TERITORIAL{ BUCURE+TI Dosar nr. a func\ionat ca profesor =i confesor la Corpul de Jandarmi.

care era directorul organiza\iei din Salzburg =i care se ocupa de refugia\ii rom`ni din Austria. au evadat =i au trecut frontiera ]n Austria. Cu ocazia alegerii ]nvinuitului ca episcop. dup[ ce trenul a plecat din sta\ia Isanova . care era un lag[r de refugia\i. iar de acolo au luat trenul spre Timi=oara. De la Or=ova au plecat cu vaporul la Bazia=. }n lag[r. G`ld[u Florian a luat leg[tura cu delgatul general al Consiliului Ecumenic pentru ]ntreaga Austrie. }n ]nt`mpinarea ]nvinuitului. A doua zi au plecat la Belgrad unde au luat leg[tura cu Patriarhul Gavril[ -=i au fost repartiza\i la hotelul Moscova din Belgrad. care de\ine func\ia de =ef al serv. Dup[ c`teva zile. unde a stat timp de aproximativ 3 luni. ]nvinuitul ]mpreun[ cu G`ld[u. s-au ]napoiat ]n Bucure=ti. cu ajutorul unui plutonier. au s[rit pe geam ]n noaptea de 23 august 1948. Leu Vasile a fost ]nt`mpinat de c[tre G`ld[u. sec\ia rom`n[ din Austria. a fost vizitat de un delegat al organiza\iei <Caroman>. unde erau ]nchi=i numai rom`ni. }n acest scop au hot[r`t ca ]n ziua I-a de Pa=ti s[ fie aduna\i la Salzburg delega\i ai tuturor coloniilor =i comunit[\ilor religioase rom`ne din \[rile din Europa Apusean[ ]n vederea alegerii episcopului. unde au g[zduit la preotul ortodox Cornel. at`t ]nvinuitul c`t =i G`ld[u au fost du=i la ]nchisoarea <Covaci\a>. Teodoru. G`ld[u cuno=tea c[ este a=teptat de c[tre maiorul Montgomery =i ]n acest scop s-au deplasat cu to\ii la Gratz. La hotel. care fusese trimis de c[tre dr. rug`ndu-l s[-l interneze ]ntr-un spital. s-au \inut o serie de discursuri ]n care se ar[ta personalitatea lui spun`ndu-se c[ a luat parte la r[zboiul din R[s[rit =i c[ a fost decorat cu <Crucea de Fier>. Astfel ]nvinuitul a fost internat ]ntr-un sanatoriu de l`ng[ Gratz. Tot ]n acest lag[r a mai fost vizitat =i de c[tre un delegat din partea Consiliului Ecumenic (organiza\ia interna\ional[ 262 bisericeasc[ cu sediul la Geneva).]nvinuitul s-a ]necat =i ]n acest scop i-a trimis o telegram[ lui Ionescu Hareta. care s-a interesat de s[n[tatea lui aduc`ndu-i alimente =i d`ndu-i suma de 1000 =ilingi. ]n calitate de 263 . c[ruia i-a dat o declara\ie. Dup[ terminarea slujbei religioase s-a procedat la ]nfiin\area Episcopiei Ortodoxe Rom`ne Autonome din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat =i apoi la alegerea lui Leu Vasile. Atkinson =i un grup de rom`ni din Colonia de la Salzburg. au plecat din Bucure=ti la Or=ova. Dup[ 2-3 s[pt[m`ni au plecat la Gratz. G`ld[u i-a comunicat ]nvinuitului c[ a primit instruc\iuni din partea lui Atkinson ca s[ su\in[ candidatura lui Leu Vasile ca episcop al rom`nilor refugia\i. De la acest delegat a primit 3-400 =ilingi. Din februarie 1949. englezul Atkinson. iar a doua zi. adic[ ]n ziua de 21 august 1948. }n acela=i sanatoriu a fost internat =i G`ld[u Florian care a stat internat p`n[ ]n ajunul s[rb[torilor de Pa=te. plec`nd ]mpreun[ ]ntr-un sat la dep[rtare de 2 km la Isanova. care f[cea serviciul la ]nchisoarea <Covaci\a>. }n ziua sosirii sale la Salzburg. Conform planului stabilit. actualmente cet[\ean american. de spionaj american. la Gara din Salzburg a fost =i maiorul Neagoe. iar ]nvinuitul a fost internat la infirmerie deoarece era suferind. au fost vizita\i de un colonel de la UDB. c`nd a plecat la Salzburg.Iugoslavia. ]mpreun[ cu G`ld[u. unde au ajuns noaptea. deoarece lipsea preotul de acolo. unde G`ld[u a luat leg[tura cu Montgomery =i i-a explciat situa\ia s[n[t[\ii ]nvinuitului care era =ubred[. fost cet[\ean rom`n. De acolo au plecat cu o ma=in[ la lag[rul Strasse. }n Austria. ar[t`ndu-i c[ este ]mpotriva regimului actual din RPR =i c[ vrea s[ fug[ ]n Austria =i apoi ]n Anglia. }n aceea=i sear[.]nvinuitul ]mpreun[ cu G`ld[u Florian =i B`rsan Ion. }n timpul c`t ]nvinutul se afla ]n sanatoriu.

Acestuia i-a dat o serie de informa\ii din \ar[. Spania =i Portugalia. Leu Vasile a ob\inut =i un pa=aport provizoriu cu care putea s[ treac[ ]n toate zonele din Europa Apusean[. Tot prin Atkinson. inculpatul LEU VASILE l-a cunoscut pe maiorul Gheorghe Iliescu care era ]n slujba <Intelligence Service>. poporul rom`n va fi al[turi de politica englez[. spun`nd mini=trilor de externe s[ suprime buletinele lega\iilor rom`ne din acele \[ri pentru a nu influen\a popula\ia din \ara respectiv[ asupra realiz[rilor din RPR. pe care l-a vizitat ]n mai multe r`nduri. ]n scopul de a discredita statul rom`n fa\[ de \[rile apusene. }n acest material ponegrea situa\ia religioas[ din RPR. Folosindu-se de cuno=tin\ele pe care le-a avut ]n \ar[. De asemenea a mai vizitat =i Palatul Arhiepiscopiei din Londra unde au fost primi\i cu mare fast de c[tre Arhiepiscopul Ficher. Datorit[ acestui fapt. public`nd acest material du=m[nos. Acela=i lucru l-a f[cut ]nvinuitul =i atunci a fost ]n Grecia. ministrul de externe al Angliei. }n acest scop. }n jum[tatea lunii februarie 1950. spun`ndu-i c[ nu este libertate. care cuprindea date eronate =i calomnii ]mpotriva regimului nostru. =i a ]ntre\inut un curent de du=m[nie fa\[ de statul nostru democrat c[ut`nd s[ ]mpiedice rela\iile dintre RPR =i celelalte \[ri capitaliste. =i baz`ndu-se pe un buletin informativ de la Londra folosit de radioul BBC =i dat de c[tre Intelligence Service. unde a luat masa ]mpreun[ =i unde inculpatul a \inut discursuri pentru s[n[tatea regelui Mihai =i pentru eliberarea Rom`niei. Actele de ]nfiin\are a episcopiei =i alegerea lui Leu Vasile ca episcop au fost ]nm`nate lui Atkinson care le-a predat la Viena reprezentan\ilor guvernelor americane. }n 1949. +eful Serviciului Religios al Angliei. ]n articolele pe care le publica ]n presa str[in[ =i ]n cuv`nt[rile pe care le rostea la radio a adus injurii la adresa regimului din RPR. a vizitat o serie de colonii rom`ne=ti din str[in[tate =i ]n diferite ocazii care se iveau a c[utat s[ ]nt[reasc[ moralul refugia\ilor spun`ndu-le c[ ]n cur`nd va izbucni r[zboiul =i c[ americanii =i englezii vor restaura ]n RPR vechile regimuri de exploatare burghezo-mo=iere=ti.episcop al acestei episcopii. Tot la Londra ]mpreun[ cu G~LD{U =i cu maiorul Iliescu au fost la Palatul Regal unde a isc[lit ]n registrul oaspe\ilor oficiali. Crucea Ro=ie din Geneva. a cunoscut pe Eden. ci pe cea din str[in[tate <Caroman>. }ncep`nd de la sfin\irea sa ca episcop. engleze =i franceze. De fa\[ mai erau =i ]nal\ii 265 . a recunoscut organiza\ia <Caroman>. c`nd s-a aflat la Geneva a dat material Pre=edintelui Federalei Universale Baptiste din America care avea un con\inut du=m[nos RPR. de multe ori denaturat. Tot lui Eden i-a cerut s[ se suprime buletinul lega\iei rom`ne din Londra ]n limba englez[. a luat leg[tura cu fugarul Bossi =i ]mpreun[ s-au dus la sediul Crucii Ro=ii din Geneva ]n scopul de a nu se recunoa=te organiza\ia Crucea Ro=ie din \ar[. pl[\ile f[c`ndu-se de c[tre Atkinson. c`t =i de cele ce auzise ]n str[in[tate de la fugarii rom`ni a c[utat s[ foloseasc[ aceste informa\ii ]mpotriva RPR. pe c`nd ]nvinuitul se afla la Geneva. pentru recunoa=tere. La Londra. c[ poporul nu agreeaz[ RPR =i l-a asigurat c[ dac[ se va desl[n\ui un r[zboi ]mpotriva \[rilor de democra\ie popular[ =i a URSS. 264 prin numitul Bercu de la radio BBC. pentru a ]nfiin\a 3 parohii rom`ne=ti lu`nd ]n acest scop contact cu diferi\i refugia\i rom`ni. Crucea Ro=ie din \ar[ nu a ]mp[r\it ajutoarele date popula\iei =i c[ <Caromanul> ar fi dat ajutoare refugia\ilor fugi\i din \ar[. Dup[ aceast[ dat[ ]nvinuitul a umblat ]n calitate de episcop ]n toat[ Austria. ]ntruc`t influen\eaz[ de cet[\eni londonezi =i sl[be=te eficacitatea politicii anglicane dus[ ]mpotriva RPR. }n urma sus\inerilor sale ]n sensul c[. ar[t`nd c[ nu exist[ libertate religioas[ at`t pentru secte c`t =i pentru ortodoc=i. }n discursurile pe care le \inea. toate cheltuielile au fost suportate de c[tre Consiliul Ecumenic.

Inculpatul a primit misiunea de a duce propagand[ printre ofi\eri s[ renun\e la emigrarea din Fran\a =i s[ vin[ la Paris la c[minul ofi\erilor rom`ni ]n scopul constituirii acestei armate. +i la Paris a dus aceea=i activitate de def[imare a regimului nostru democrat popular. Secretarul General al Bisericii Anglicane. inculpatul a vorbit pentru prima oar[ la postul de radio BBC. adic[ formarea unui corp de comandament dintre ofi\erii rom`ni din Europa Apusean[ =i s[ se aduc[ trup[ din vechii coloni=ti rom`ni din America care s[ fie ]ncadra\i voluntari.Col. organ al rom`nilor refugia\i din Germania. to\i fugari =i tr[d[tori de patrie. ]ndemn`nd poporul din \ar[ s[ lupte ]mpotriva regimului nostru =i ]mpotriva Uniunii Sovietice. inaugur`nd emisiunea religioas[ rom`n[. IVANOVICI. Lt. Inculpatul a mai f[cut o serie de c[l[torii at`t ]n Europa Occidental[ c`t =i ]n Extremul Orient: Cairo. Cu aceast[ ocazie i-a dat detalii am[nun\ite la ]ntreb[rile pe care i le pusese OADAMS =i =i-a exprimat p[rerea c[ majoritatea preo\ilor rom`ni din \ar[ pot fi folosi\i de c[tre englezi ]ntr-un eventual r[zboi. prin intermediul Maiorului ILIESCU l-a cunoscut pe directorul general al BBC =i de la care a primit ca sarcin[ s[ extrag[ toate informa\iunile din Buletinul S[pt[m`nal pe care ]l redacta aceast[ agen\ie privitor la \ara noastr[ =i s[ scoat[ ]n eviden\[ persecu\ia bisericii din RPR. Asemenea propagand[ ]mpotriva RPR =i Uniunii Sovietice a mai f[cut =i prin pres[ scriind c`teva articole ]n ziarul <Na\iunea Rom`n[> c`t =i printr-un buletin de =tiri. La ]ndemnul inculpatului. Sec\ia Rom`n[. Col. unde s-a ]nt`lnit cu tr[d[torul R{DESCU =i cu fostul rege Mihai care discutau problema particip[rii rom`nilor refugia\i ]n a=a zisa <armata Atlanticului>. vorbind de 3 ori la radio Paris. +i cu aceast[ ocazie s-au \inut diferite discursuri potrivnice regimului nostru. organ al rom`nilor din Austria =i ]n ziarul <Vatra>. articole du=m[noase regimului nostru =i URSS. }n 1950 se ]napoiaz[ la Londra unde ]l ]nt`lne=te pe fostul rege Carol cu care ia leg[tura =i discut[ problema ofi\erilor rom`ni afla\i ]n Paris care o duceau foarte prost deoarece ]nfiin\area <armatei Atlanticului> ]nt`rzia. 266 PETRESCU PUIU. fostul rege Carol a fost de acord s[ ofere castelul s[u =i ferma sa din Fran\a. discursuri care erau ]ndreptate ]mpotriva regimului din RPR.demnitari ai bisericii engleze precum =i OADAMS. =i prin care comb[tea comunismul. Ofi\erii urmau s[ ia parte ca asisten\i la cursurile superioare de r[zboi din Paris p`n[ ]n momentul form[rii <armatei Atlanticului>. }n toamna anului 1949. At`t LEU VASILE c`t =i G~LD{U FLORIAN au luat acest material =i l-au prelucrat ]n spiritul instruc\iunilor primite. GHERGHEL =i G-ralul ION GHEORGHE. Astfel a scris ]n ziarul <Patria>. situat[ la 120 km de 267 . Comandorul Udri\chi. }n septembrie 1949. NEFERU. Abisinia. ]n ziarul <Vestitorul>. pentru c[ ]n cur`nd vor veni ]n ajutor puterile imperialiste. Armata urma s[ aib[ un c[min la Paris unde s[ fie =i Comandamentul. Propaganda ]mpotrvia regimului nostru inculpatul a mai duso =i ]n alte ziare din localit[\ile pe care le vizita. Mai t`rziu. Tot ]n acest scop au avut loc unele consf[tuiri ]ntre inculpat. precum =i din refugia\ii politici din \ar[. Mai t`rziu inculpatul a vizitat pe OADAMS c[ruia i-a f[cut un expozeu asupra st[rii bisericii rom`ne=ti =i RPR. Sec\ia rom`n[. numind ]n acest scop pe Generalul PETRESCU PUIU ]n fruntea armatei pe care ei o preg[teau. emisiune ]n care se aduceau injurii Partidului =i Guvernului Rom`n. inculpatul a plecat de la Londra la Paris. iar apoi l-au predat BBC. Col. iar ]ntre\inerea sa a fost suportat[ de c[tre guvernul englez care a=a dup[ cum i-a explicat Maiorul Iliescu era din fondurile <Intelligence Service> vezi fila 118 dosar. organ al rom`nilor din Italia. La acele consf[tuiri s-a hot[r`t ]nfiin\area acestei armate.

fostul director al ziarului <Curentul>. inculpatul viziteaz[ Spania. apoi ]n Grecia. 269 . 267 al. deoarece a trecut frontiera din RPR ]n Iugoslavia f[r[ a poseda acte legale =i prin alte locuri dec`t cele destinate c[l[torilor. 268 }n vizitele pe care le-a f[cut diferitelor personalit[\i din Spania.. iar din ]ntreb[rile puse de elevi c`t =i din faptul c[ cei care o conduceau f[ceau parte din Serviciul de Informa\ii Englez. fostul Director al ziarului <Universul>. }n aceast[ =coal[ care era condus[ de profesorul NANDRES. pentru a se face acolo un c[min al ofi\erilor rom`ni refugia\i. Cu CAROL a discutat problema mut[rii Episcopiei din Londra la Paris =i de asemenea au luat hot[r`rea de a-l trimite pe fostul General ULEA la Paris s[ rezolve situa\ia ofi\erilor rom`ni fugari. . Tot ]n timpul c`t a stat la Londra a mai \inut c`teva conferin\e la o =coal[ a Serviciului de Informa\ii Englez. La aceast[ ]nt`lnire inculpatul a dat o serie de rela\ii =i informa\iuni lui JUNIOR CHURCHILL privitor la partidele istorice =i rolul lor dup[ un eventual r[zboi mondial. C. unde ]mpreun[ au discutat du=m[nos ]mpotriva comunismului =i necesitatea unui nou r[zboi din partea \[rilor imperialiste pentru a=a-zisa eliberare de sub comunism. Din declara\iile inculpatului / vezi fila 187 dosar / rezult[ c[ acesta a cunoscut c[ aceast[ <armat[ a Atlanticului> avea drept scop de a ]ncepe un nou r[zboi ]mpotriva URSS =i a \[rilor de democra\ie popular[ sub comanda instructorilor americani. 184 C.Pen. la Beyruth. ]n calitatea sa de cet[\ean rom`n. pct. }n drept: }n sarcina inculpatului urmeaz[ a se re\ine: . V[z`nd dispoz. }n timpul c`t se afla la Paris a fost invitat de c[tre Maiorul ILIESCU ]n casa c[ruia l-a cunoscut pe JUNIOR CHURCHILL. 1.P..P. 218.. Ierusalim =i alte localit[\i unde a luat leg[tura cu diferite personalit[\i clericale =i au discutat du=m[nos ]mpotriva regimurilor de democra\ie popular[ a Uniunii Sovietice c`t a comunismului. Tot ]n anul 1950. de art. de art. =i-a putut da seama c[ este o =coal[ de spionaj ai c[ror elevi. }n 1950. Ambii au ajuns la concluzia c[ p`n[ la declan=area r[zboiului trebuie s[ se \in[ treaz[ lupta anticomunist[ sprijinind =i aliment`nd aceast[ lupt[.Crim[ de ]nalt[ tr[dare p. LEU VASILE a \inut dou[ conferin\e. Tot ]n Spania a mai oficiat un parastas la morm`ntul eroului necunoscut spaniol pentru MO|A =i MARIN. De la Paris inculpatul a plecat la Marsilia. }n anul 1951 se ]napoiaz[ la Paris unde s-a stabilit acolo trec`nd din slujba Serviciului de Spionaj Englez ]n slujba ex Regelui Carol al II-a. ]n scopul de a-=i =tirbi independen\a Statului nostru de democra\ie popular[. ]l g[sim pe inculpat ]n Italia unde a luat leg[tura cu Cardinalul MONTINI. c`t =i pe PAMFIL +EICARU.Paris. de acolo la Istanbul. 1 C.p.Pr. dup[ absolvirea =colii. care l-a condus la re=edin\a ex Regelui CAROL al II-lea. s-a pus ]n slujba diferi\ilor agen\i ai spionajului englez. Inculpatul ]=i recunoa=te faptele care i se pun ]n sarcin[ =i ele se coroboreaz[ cu declara\iile martorilor aflate la dosarul cauzei. deoarece. inculpatul a plecat la Lisabona unde a fost primit de c[tre URD{REANU. art. fiul premierului englez CHURCHILL =i sub=ef al <Intelligence Service>. care preg[tea cadre ]n acest scop pentru diferite misiuni de spionaj ]n Rom`nia. De la Madrid.p. prin fixarea soldelor ce urmeaz[ s[ le primeasc[ ]n mod regulat de la Misiunea Militar[ American[ p`n[ la ]nfiin\area <Armatei Atlanticului>.Delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p. fiind primit de c[tre dictatorul FRANCO =i cu care prilej i-a cunoscut pe STELIAN POPESCU. francez =i american. deoarece PAPA a declarat c[ adev[ratul r[zboi sf`nt este r[zboiul viitor care va distruge comunismul. urmeaz[ s[ fie trimi=i ]n diferite misiuni de spionaj ]n \[rile de democra\ie popular[. inculpatul a discutat ]n mod du=m[nos regimul nostru democrat popular.

P. aresta\i. spre a fi judecat ca inculpat ]n dosarul nr. de art. =i delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p. 1872 din 9 oct. (ss) indescifrabil Grefier: (nesemnat) Pre=edinte: (ss) indescifrabil TERMEN DE JUDECAT{ LA 01.p. Maior de Just..V[z`nd =i dispoz. (ss) Branovici I. de art. DISPUNE Trimiterea ]n judecat[ ]n stare de arest a inculpatului LEU VASILE pentru crima de ]nalt[ tr[dare p. 184 C. 1954. Maj. fiul lui Grigore =i Lucre\ia pentru studierea dosarului spre a se face formele cerute de art. PROCUROR MILITAR AJUTOR Lt.. =i delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p.54 REPUBLICA POPULAR{ ROM~N{ Treibunalul Militar Terit.Pen. pct. Se vor cita martorii acuz[rii prev[zu\i ]n rechizitor precum =i martorii ap[r[rii ce vor fi propu=i. nr. n[scut ]n anul 1903. Bucure=ti Dos. Jilava. de art. 269 =i urm.Bucure=ti. =i delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p. TRIBUNALUL Deliber`nd ]n secret asupra faptului dac[ ]n cauza privitoare pe LEU VASILE ]nvinuit pentru crima de ]nalt[ tr[dare p.1 C. Inculpatul se afl[ re\inut la Penit. cu termen 271 . 267 al. (ss) indescifrabil Locot. 267 al. ora 8 diminea\a. 184 C. 1878/954 }NCHEIERE Astzi 6 octombrie 1954 S-au ]ntrunit ]n =edin\[ preg[titoare pentru a examina dac[ ]n cauza privitoare pe LEU VASILE ]nvinuit pentru crim[ de ]nalt[ tr[dare p. suficiente =i legal adminsitrate. de art. 954 C[tre PENITENCIARUL JILAVA Trimite\i sub excort[ la acest Tribunal MIlitar ]n ziua de 18 oct.P. sunt probe necesare.Pr. 9 C.M. 236 C.1 C.. 1872/1954. DISPUNEM: Sesizarea Tribunalului Militar Teritorial . 1872 din 9 oct.P.avoca\i care s[ pun[ concluziuni ca ap[r[tori din oficiu ]n dosarele privit oare pe urm[torii . 267 al . de Justi\ie (ss) indescifrabil PRE+EDINTE. Danielopol nr. 270 RPR TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL Bucure=ti Str.p. (n-au fost cita\i n. art.) Judecata va avea loc ]n Bucure=ti. Teritorial:^ Grefier +ef^ RPR Tribunalul Militar Terit.M. art.a. Pre=edintele Tribunalului Mil.. C. de art. Asesori populari: Locot.PR.p. 1954 C[tre COLEGIUL AVOCA|ILOR CAPITALEI Rug[m a delega .Pen..p. pe de\inut Leu Vasile.1 C. Av`nd ]n vedere =i dispoz.P.P. 2 Nr.Maj. Bucure=ti Nr.P. 184 C. 200.. cu judecarea cauzei privitor pe inculpatul LEU VASILE ]n stare de arest.11. de art.p.p.

PROCURORUL PROCURATURII MILT.(uratura) prin termen inc. 9 bis et. 272 RPR Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti Dosar Nr. 112421/774 Avocat L. c[s[torit. str.. apart^ Raionul^ Regiunea^ cet[\enia^ ocupa\ia ]n prezent episcop ]n trecut Buletinul Popula\iei Nr^. Biroul colectiv de avocatur[ Din oficiu DELEGATIA nr. Terit. este delegat a sus\ine interesele Leu Vasile. Dosarele pot fi studiate la grefa acestui tribunal p`n[ ]n ziua termenului. Col. la dispozi\ia dv. 0063720 din 1 oct. prezenta delega\ie \ine locul oric[rei procuri generale sau speciale Data 18 oct. p`n[ la judecarea cauzei. 186 din 9 oct. 1954 pentru a lua leg[tura cu ap[r[torul numit din oficiu.de judecat[ la 1 noiembrie 1954 Dos. 39/1950. Dos. Lt. cu care v-am trimis spre judecare dosarul privind pe inculpatul LEU VASILE. nr. eliberat de^ Starea civil[ (nec[s[torit. Buc. 1872/1954 PROCES-VERBAL +edin\a public[ din ziua de 16 noiembrie 1954 INTEROGATOR DE INCULPAT Numele de familie Leu prenumele Vasile data na=terii: anul 1903 luna martie ziua 13 locul na=terii: comuna (ora=ul) Oancea Raionul ( Regiunea) Gala\i Numele p[rin\ilor: tat[l Grigore mama Lucre\ia domiciliul: comuna (ora=ul) Bucure=ti str. de Justi\ie:^ Secretarul procuraturii:^ Dos. BUC. 0123/E cu adresa Nr. Teritorial:^ Grefier +ef^ v[ facem cunoscut c[ U. domicliat ]n str^ nr^ .M. num[rul copiilor) da un copil 273 . dat[ p`n[ la care se pot depune =i motivele scrise. 1954.(ulpatul) (cuvinte neinteligibile) nu sunt martori Grefier (ss) indescifrabil (=i rezolu\ia:) Pr. 25. 1954 c[tre TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Urmare adresei noastre nr.. 186 din 23 sept. Dobrogeanu Gherea nr. 1872/1954 Conform art.I. RPR COLEGIUL AVOCA|ILOR Reg. 23 Decret nr. 1954. Pre=edintele Tribunalului Mil. 1872/54 privind pe Leu Vasile Inculpatul va fi prezent la Grefa Tribunalului ]n ziua de 18 oct. ci va r[m`ne ]n arestul M. TERIT.A. 1954 Director: (ss) indescifrabil RPR Procuratura Militar[ Teritorial[ Bucure=ti Nr. Gramont nr. c[ susnumitul inculpat nu poate fi depus la Penitenciarul Jilava din motive ce intereseaz[ securitatea Statului. Horovits din Bucure=ti. 1872/54 REFERAT Proc. Buc. ]n fa\a Trib. nr.(ocuror) asistent de vorbit inculpat Leu Vasile.

ca partid de baz[ ]n \ar[ urma s[ fie partidul cre=tin ]n frunte cu Vi=oianu. c`t =i la arestarea =i condamnarea altor comuni=ti care activau la Chi=in[u. Ideologia acestui partid era vechiul socialism de dreapta ]n jurul bisericii. ci un simplu c[lug[r. a=a cum era preconizat[ de Mo\a. G`rnea\[ =i Lefter). Activitatea mea este mult mai vast[ dec`t cea ar[tat[ ]n rechizitor. }n acest partid socialist cre=tin. Este adev[rat c[ am fost un mare afemeiat p`n[ ]n 1944. Horia Sima cu partizanii s[i ]n colaborare cu s[ge\ile de foc =i cu Franco sperau s[ formeze un guvern ]n viitoarea form[. acest[ organizare ]nsemna restaurarea monarhiei. G`rnea\[ =i^ Eram de acord cu mi=carea legionar[. ]n \ar[ la fel =i ]n str[in[tate cu excep\ia lui Horia Sima. f[r[ omor =i cu amprenta spiritualit[\ii cre=tine. aceasta dup[ ce Horia Sima nu a fost primit ]n Comitetul Rom`nilor.).Averea personal[ una cas[. unitatea de avia\ie C. Statele majore ale acestor grupuri erau formate =i un batalion de osta=i de asemenea erau preg[tite =i schemele de recrutare a lor. ]n filozofie (pesemne teologie n. }n problemele militare ]n grupul trupelor Armata Atlanticului se ocupau ofi\eri de carier[ militar[. constribuind la procesul acestuia. Activitatea mea anticomunist[ a ]nceput ]n Basarabia ]n anii 1928-29 =i 1930. faptul. ci comunismul. nesatisf[cut) da ctg. dac[ poporul va 274 dori s[ vin[ regele ]n \ar[.a. 275 . c`nd so\ia a fost omor`t[ de bombardamentul rusesc. Acest grup urma s[ se constituie din cet[\eni americani de origin[ rom`n[ =i din refugia\i din RPR. reu=ind s[ determin congresul studen\esc de la Oradea ca s[ adopte ca linie ]n activitatea sa ideea c[ nu antisemitismul este pericolul Rom`niei Mari. eu am primit misiunea din partea regelui Mihai =i a lui R[descu s[ m[ ocup de preg[tirea moral[ a celor care urmau s[ fie ]ncadra\i. Nu speram s[ devin patriarh ]n RPR dup[ d[r`marea regimului. ocupa\ia =i averea p[rin\ilor nu Dup[ ce Pre=edintele i-a pus ]n vedere infrac\iunea pentru care este dat judec[\ii. La acest partid aderaser[ mul\i membri ai partidului liberal =i \[r[nist. de siguran\[ Maimuca. ]n frunte cu Mihai. care a =i luat fiin\[ ]n Italia. de care apar\ine Condamnat ]n trecut (instan\a. deoarece eram episcop. dovezile faptelor =i i-a cerut s[ spun[ ceea ce este util ap[r[rii sale. Activitatea mea anticomunist[ a ]nceput ]nc[ din anii studen\iei. iar ]n caz negativ urma s[ se ]nfiin\eze o republic[ burghez[. conduc`nd Cercul Studen\esc Teleologic. Am dus aceast[ activitate pentru c[ regimul comunist este o c[ma=[ de for\[ pe sufletul =i fiin\a neamului rom`nesc. colabora =i urma s[ colaboreze =i pe viitor cu ramura legionar[ papan[cist[ (Papanace. urma s[ se fac[ un plebiscit. averea so\iei^ Situa\ia militar[ (satisf[cut. urm`nd ca Carol s[ r[m`n[ =ef al casei regale rom`ne cu sediul ]n Spania. Nu am acceptat niciodat[ s[ devin un simplu agent la aceste servicii. am demascat activitatea comunist[ a lui ConstantinescuIa=i. Membrii marcan\i ai mi=c[rii legionare au fost salva\i de mine cum sunt: Papanace. }n aceast[ armat[ se ]ncadrau de bun[ voie =i erau salaria\i dup[ modelul american.T. }n \ar[ eram considerat ca un protector =i consilier. inculpatul a dat r[spunsurile reproduse ]n rezumat de c[tre grefier dup[ cum urmeaz[: Recunosc ]n ]ntregime faptele cuprinse ]n rechizitor. unde colaboram cu insp. pedeapsa =i c`nd) da =i achitat Preg[tirea =colar[: Dr. noi scontam c[ poporul rom`n din informa\ii va accepta. Noi am discutat viitoarea form[ de organizare a Rom`niei =i cum s[ lupt[m ]mpotriva regimului actual ]n urma unui r[zboi mondial. la Chi=in[u.

. art 1 lit.c D. V[ facem cunoscut c[ acest Tribunal. 277 . 184 C. Asemenea cu unanimitate de voturi declar[ c[ nu sunt circumstan\e atenuante ]n favoarea sa. 1 lit. de art.P. confisc[ ]ntreaga avere. c D. de art. 267 C.el a devenit principala mea preocupare. va executa pedeapsea cea mai grav[. cu 304 =i 463 c. =i pedep. pentru del. de trecere frauduloas[ a frontierei p. F[c`nd aplica\iunea art. =i pedep. justi\ie (ss) indescifrabil Grefier (ss) indescifrabil Episcop V. ]n prezent de\inut ]n acel penitenciar la MOARTE pentru crima de tr[dare de patrie prev.c.P. 1 lit. 199/ 50. corect. 199/50 prin schimbarea calific[rii din crim[ de ]nalt[ tr[dare pp de art. Lalyer Iosif asesori populari deliber`nd ]n secret asupra culpabilit[\ii =i aplica\iunii pedepsei ]n cauza penal[ privitoare pe: Leu Vasile. 2417 Ast[zi. Conf.j. 101 C. maj. de trecere frauduloas[ a frontierei pp.P. ]nvinuit pentru crim[ de ]nalt[ tr[dare =i del. unde m[ ocupam de secte =i org.P.P. de voturi ]l condamn[ pe Leu Vasile la moarte pentru crima de tr[dare de patrie pp.P. de art. }n acest curs m[ ocupam ]n mod special de comunism =i m[ consider ca singur autor moral responsabil al tuturor crimelor pentru care au fost judeca\i mul\i din elevii mei =i condamna\i. crime s[v`r=ite ]mpotriva comuni=tilor.b. 184 C. 101 C. 292 c. de art. Pre=edinte: lt. a.mj de Just.Activitatea mea anticomunist[ a culminat cu lec\iile pe care le-am predat la =coala de ofi\eri de jandarmi din Bucure=ti. 267 C. a.m.199/50. pp. Lavrov George Pre=edinte Lt. culpabil pentru del. b. anul 1954. Consider comunismul ca du=man principal al cre=tinismului =i de aceea fac totul -indiferent de mine . a.p. Pentru motivele se se vor vedea ]n corpul sentin\ei =i ]n unire cu concluziile Procurorului Militar. 267 C. 267 C. 22603 din 11 noiembrie 1954 C[tre Penitenciarul Jilava =i U. fiul lui Grigore =i Lucre\ia. }l oblig[ la 200 (dou[ sute) lei cheltuieli de judecat[. Dec.1 C.m. ]l condamn[ la 10 (zece) ani ]nchis.M. luna noiembrie ziua 20 Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti compus din Lt. Nu sunt iresponsabil =i-mi dau seama perfect de sus\inerile mele. 267 al. b. p.j. }n numele poporului hot[r[=te 276 Cu unanimitate de voturi declar[ culpabil pe Leu Vasile pentru crima de tr[dare de patrie pp de art.mj Solomon Iosi. 1872/1954 PROCES-VERBAL (MINUT{) Nr. 1872/1954 Nr. 2417 din 20 noiembrie 1954. . b =i c din Decretul 199/950 =i la 10 (zece) ani ]nchis.. subversive.p. ]n ora=ul Gala\i. 1 lit. a condamnat pe LEU VASILE. prin sentin\a nr. n[scut la 13 martie 1903. Comut[ preven\ia de la 20 august 1952 Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ ast[zi 20 noiembrie 1954 PRE+EDINTE (ss) Lavrov GREFIER (ss) Zeciu ASESORI POPULARI (ss) Solomon (ss) Lalyer Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti Dosar Nr. a. 0123/0 Buc. Lt.P. Leu RPR Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti Dosar Nr.P.P. de art. corec\ional[ pentru delictul de trecere frauduloas[ a frontierei prev.

asistat de grefierul =ef D. ci numai cerere de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale ]n termen de 5 (cinci) zile de la ]n=tiin\are. potrivit legii. 1429 din 2 iulie 1954. i s-a pus ]n vedere c[ fiind condamnat la moarte. prin care sunt condamnat la ped.. Drept care am ]ncheiat prezentul proces verbal spre cele legale. Procuror Militar (ss) Alexandru Condamnat (ss) Episop V. am luat cuno=tin\[ de Sentin\a nr.11. Terit. dar c[ poate s[ fac[ cerere de gra\iere sau de comutare a pedepsei la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale. justi\ie Alexandru Gheorghe. adic[ moartea. }n cazul c`nd acesta renun\[ a face cerere de gra\iere ne ve\i comunica de ]ndat[ rezultatul. 1427 din 20 noiembrie 1954 pronun\at[ de Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti 278 condamnatului LEU VASILE =i proced`nd la comunicare. Leu Azi 25.1954 a Tr. Buc. condamnatul LEU VASILE ne-a declarat c[ nu ]n\elege s[ fac[ cerere de gra\iere sau de comutare a pedepsei =i nu a delegat nici o persoan[ care s[ fac[ o asemenea cerere ]n numele s[u. procuror militar la Procuratura Militar[ Terit. Buc. }i comut[ preven\ia de la 20 august 1952. ne-am deplasat la Penitenciarul Jilava pentru a comunica sentin\a de condamnare la moarte nr. De\inut (ss) Episcop V. Dup[ ce i s-a f[cut aceste comunic[ri. Milit. cu Moarte. }n consecin\[ urmeaz[ de ]ndat[ a-i face cunoscut susnumitului condamnarea dat[ =i a i se pune ]n vedere c[ ]mpotriva sentin\ei de condamnare nu are dreptul de a declara recurs.P. nu are cale de atac. 101 C. de\inut ]n Penitenciarul Jilava. Petrescu Joi\eanu. Se afl[ de\inut ]n baza mandatului de arestare preventiv[ nr. cpt. PRE+EDINTELE TRIBUNALULUI MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Maior de Justi\ie (ss) Branovici Grefier (ss) Zeciu PENITENCIARUL JILAVA Subsemnatul LEU VASILE. }i confisc[ ]ntreaga avere =i-l oblig[ =i la 200 (dou[ sute) lei cheltuieli de judecat[.1954 Proces-Verbal Ast[zi 6 decembrie 1954 Noi.Conform art. Leu Grefier =ef (ss) Petrescu Ji\eanu 279 . 2417/20.XI. va executa pedeapsea cea mai grav[.

cel mult zonale. cum s-a ]nt`mplat =i-n Grecia =i-n Italia. a=a cum tradi\ia ne ]nva\[ prin pildele ei nescrise. c`nd n[v[lea du=manul. Iar popa de tab[r[ al lui +tefan cel Mare. Ai lui. ci prin ]ns[=i fapta lor. au cl[dit bisericile oamenilor ]n care au intrat apoi domnitorii. vin s[ ne evanghelizeze pe noi care neam n[scut chiar ]n timpul c`nd se scriau evangheliile =i am avut apostoli care ne-au ales pe noi dintre neamuri. poate chiar dinainte de desc[lecat. ]nainta=ii mei nu au avut cum s[ nu ia ]n serios rostul de lideri pe care li l-a recunoscut ob=tea =i au transmis tradi\ia nu doar prin predic[. rostul moral al oamenilor cu ]nv[\[tur[ de carte. la r`ndu-le. fiind astfel mai mare printre =colari =i enoria=i. de moral[ =i de fapt[ dat celor al[turi de care vie\uie=ti =i celor care te urmeaz[. iar. prezent`nd interes =i pentru familia mai mare. care au ajuns a tr[i dup[ inven\ia lui Daguerre urmau a fi multiplicate =i legate ]n c`teva exemplare pentru urma=ii care mai exist[m =i pentru episcopiile unde a slujit Vl[dica Grigorie.asemenea fapte de botezare colectiv[ a unor popoare sau petrecut mai t`rziu. devenea =i conduc[tor militar ]n numele sfintei cruci. Feudalii no=tri vin din s`nul Bisericii. Pentru c[ apostolii nu s-au adresat ]mp[ra\ilor cer`ndu-le s[-=i cre=tineze supu=ii . av`nd puterea. s[-=i converteasc[ supu=ii. care a ]ntemeiat ramura aceasta a familiei Leu.]mpreun[ cu altele cuprinz`nd acte de familie de la str[mo=i =i fotografii ale celor mai noi. cre=tini t`rzii. bie\ii de ei. Iar precizarea care trebuie neap[rat f[cut[ este c[ apostolii ne-au ales ca popor =i nu ca stat. ]ns[. Drumul ei la tipar a necesitat astfel unele clarific[ri =i explica\ii pentru cei care nu cunosc am[nuntele din familie. pentru oficierea =i citirea celor scrise. cartea a c[p[tat de la sine o adres[ mai larg[. Organiza\i ]n mici ob=ti s[te=ti. 281 . Pe parcursul alc[tuirii. =i nu au convertit capetele ]ncoronate care. oamenii locului aveau un conduc[tor spiritual care ]i ]nv[\a adev[rurile evangheliei. Asta nu ]n\eleg =i nu-=i dau seama c[ trebuie s[ ne respecte predicatorii de ocazie care.Capitolul XIV C{TRE CITITOR C`nd am intrat ]n posesia dosarelor =i am pornit s[ alc[tuiesc aceast[ carte. au condus ob=tile mici ]n structura c[rora se afirma statornic fiin\a neamului daco-roman pe care n[v[lirile barbare ]l f[r`mi\aser[ dar ]i ]nt[riser[ s[m`n\a pe aceste locuri. ci este =i unul de model uman. cum au fost cele nou[ genera\ii de preo\i =i dasc[li ce se trag ]n spi\[ dreapt[ din blagocinul Mihail Leu. p[str`nd cel mai bine tradi\ia apostolic[. nu m-am g`ndit la cititor ]n sensul publicului larg ci. documentele de fa\[ . venea dintr-o asemenea tradi\ie. deoarece acolo unde adev[rul moral se trage =i din scriptur[ =i din tradi\ie. ca ]n cazul na\iunilor cre=tinate de conduc[torii lor care. Cre=tinismul se dezvolta ]n atari ob=ti mici. faptele =i mai ales ]nv[\[mintele pentru un viitor de oameni toleran\i ]ntr-o societate cu g`ndul la Dumnezeu =i veghe asupra tradi\iilor care ne definesc ]n lume. ci doar transmise ca exemplu de g`ndire. a neamului. c`t =i din tradi\ie. din mijlocul unor asemenea slujitori care au devenit lideri de tradi\ie. rostul slujitorului nu este numai unul liturgic. Forma\i fiind astfel ]ntr-un asemenea creuzet ortodox a c[rui flac[r[ a fost ]ntre\inut[ de intelectualitatea satelor ca p[str[toare a tradi\iei =i surs[ de ]mbog[\ire a culturii 280 na\ionale. au adus credin\a. au ales sufletele =i nu organizarea administrativ[ sau militar[. asem[n[toare celor ]n care propov[duiser[ apostolii =i. puterea lor s-a bazat pe credin\a comun[ cu a celor din jur =i nu invers. cei dinainte. c`nd cre=tinismul triumfase tocmai prin str[dania lumin[rii de la suflet la suflet. din motive de structur[ asem[n[toare. Pio=enie care vine at`t din scriptur[.nu cunosc tradi\ia cultural[ autohton[ pe care au slujit-o ]nainta=ii mei =i unele elemente specifice ale pio=eniei ortodoxe.

<Bizan\ul dup[ Bizan\> este iar[=i o realitate a noastr[. dup[ o jum[tate de veac de distrugere ateist[. adic[ ocupan\ii erau cre=tina\i de noi prelu`ndu-ne credin\a. iar Sf`ntul Sava Gotul este martirul nostru. vorbind fiec[ruia =i lumin`ndu-l. adic[ a credin\ei mai presus de via\[ =i ecumenismul nostru apare ca o sincer[ problem[ de credin\[ . spre a ne ap[ra de pericolul calviniz[rii. indiferent de presiunile dinafar[. ]n forma ei paleografic[. adic[ 282 de cump[rare a sufletelor cu alte mijloace dec`t cele ale credin\ei drepte =i ale moralei care spune c[ trebuie respectat[ credin\a fiec[ruia. Credin\a fusese a popula\iei. ob=tea de r[ze=i av`ndu-=i organizarea ei ]ntr-un democratic mod cre=tinesc p[strat prin tradi\ie =i supun`ndu-se feudalului care. dar a ]nsemnat =i prima tendin\[ de secularizare a problemelor ce \in de spirit =i credin\[ ve=nic[. Aici nu s-a cunoscut acel principiu t`rziu de <cuius regio ejus religio> . a ]nsemnat implicarea unor interese statale =i. veneau din satele lor. Printr-o asemenea explica\ie. tot prin cea mai perseverent[ tradi\ie era de credin\a lor. barbarii se cre=tinau. Nu este aceasta doar o demonstra\ie a faptului c[ Ortodoxia noastr[ reprezint[ ramura care niciodat[ nu s-a rupt. S-a p[strat la trunchiul tradi\iei apostolice =i a fost a popula\iei ]nainte de a fi a domnitorilor.care a fost pesemne necesar ]n alte \[ri. nu este a vreunor interese lume=ti. direct. s-a g[sit la noi. ]nc[ din timpul n[v[lirilor. adic[ am avut grij[. Ast[zi. s-a ajuns la schismele care au m[cinat unitatea Bisericii. Astfel. +i. ci demonstreaz[ faptul c[ ]ntotdeauna s-a p[strat.care nu este a statului trec[tor. intrau ]n templele cultelor lor =i aduceau lumina ]nv[\[turii celei noi de la inim[ la inim[ =i de la con=tiin\[ la con=tiin\[. iar vizigo\ii boteza\i aici au ajuns ]n Spania duc`nd obiceiurile noastre cre=tine. Noi nu ne. iar domnitorul o ]mp[rt[=ea cu popula\ia. Ideea ecumenismului este fireasc[ la noi. Cu at`t mai pu\in ne-am schimbat dup[ ocupan\i. cel mult. slujit[ de p[stori suflete=ti care erau =i conduc[tori fire=ti ai ob=tei hot[r`nd treburile administrative ]n vremuri de pace =i devenind popii de tab[r[ ]n vremuri de lupt[. ne este fireasc[ dorin\a de a ne p[stra ]n acest[ tradi\ie unde biserica a fost a popula\iei. cu c[pitanii lor =i tot a=a se desp[r\eau c`nd se ]ntorceau de la lupt[ c[tre cas[. ci dimpotriv[. Chiar mai t`rziu. am vegheat =i chiar am luptat ca spiritualitatea pogor`t[ asupra noastr[ at`t prin scriptur[ c`t =i prin tradi\ie s[ nu se piard[. credin\a noastr[ ]nflore=te demonstr`nd c[ =i-a p[strat r[d[cinile la fel de puternice. ci este a permanen\ei Dumnezeirii ]n via\a noastr[.am schimbat niciodat[ confesiunea ]n func\ie de domnitor ci. iar uniatismul. poate cea mai distins[ tr[s[tur[ a feudalismului rom`nesc. pe meleagurile noastre din cea mai str[veche vreme a credin\ei care aduce lumii iertarea. am fost ostili ]ntotdeauna ideii de prozelitism. am cerut ]ntotdeauna s[ nu se fac[ prozelitism. adic[ ob=tile s[te=ti chemate la lupt[. din pricina aceasta. cei care niciodat[ nu ne-am rupt de ceva. aduc`nd botezul ]n familii =i ]n mici ob=ti unde propov[duiser[ =i nu prin intermediul mai marilor cet[\ii sau ai statului.Apostolii opreau ]n mijlocul oamenilor. noi avem ca simbol na\ional martiriul Br`ncovenilor. s[ zicem ]n vremea lui +tefan cel Mare. a ap[rut doar ca o form[ de ra\iune na\ional[ pentru p[strarea c`t mai multora dintre tradi\iile noastre. deci. Acesta este sensul apostolic al ]ncre=tin[rii =i pe acesta l-am mo=tenit =i l-am permanentizat noi. Biblia lui Ulfilla care marcheaz[ =i prima scriitur[ german[ =i ]ncre=tinarea go\ilor a fost scris[ aici. 283 . ]n cel mai adev[rat mod apostolic. Respect`nd credin\a altora. Metodiu =i Chiril au propov[duit la slavi folosind o scriere care. am schimbat confesiunea domnitorului c`nd a fost nevoie s[-l alegem dintr-o alta. Osmanl`ii au fost obliga\i s[ ne respecte credin\a =i nu au schimbat la noi nici o biseric[ ]n moschee. de aici. care ar fi produs o ]ndep[rtare =i mai mare ]ntre fra\i. ajung`nd pe p[m`ntul nostru. oastea cea mare a \[rii.

=i prin g[zduirea de refugiu pe care o ofer[ Biserica Anglican[ =i prin marea ]n\elegere pe care o arat[ cardinalul Montini c`nd cel acuzat aici ca arhiepiscop al emigra\iei rom`ne ]i subliniaz[ faptul c[ diaspora noastr[ are nevoie de unitate pentru a lupta ]mpotriva comunismului =i nu tocmai acum de divergen\e ]n interesele confesionale. descifr`nd ]n toat[ ]nv[\[tura sa o str[danie nemai]nt`lnit[ pentru ]mpiedicarea tuturor for\elor care ]ncercau de pe atunci s[ ]nving[ proasp[ta Biseric[ a lui Hristos provoc`nd ruperi ]ntre fra\i =i schisme ]ntre interese m[runte. nel[s`ndu-se ispitit de interese care nu erau ale acestei spiritualit[\i. nu putem scoate din ecua\ia schismei setea de putere lumeasc[ =i. Toate sunt acte de solidaritate cre=tin[. o rupe de tradi\ie =i produce ]n sufletul omului acea fractur[ pe care. Este apelul la ]n\elegere interuman[ prin respect =i grij[ reciproc[. toleran\[. este prefigurarea condi\iei constitu\ionale a lumii moderne pentru candidatul care trebuie s[ fie un nativ al locului. Pravila pe care am pomenit-o aici a sinodului convocat de Iacob Putneanul la Ia=i ]n 1752. Nevoia lor de ripost[ dar =i veghea de-a nu se ]ndep[rta de la trunchiul credin\ei pe care au mo=tenit-o =i o au ]n p[strare. se traduce prin democra\ie. Iar faptul c[ toate bisericile epocii noastre moderne au recunoscut pericolul prozelitismului =i s-au angajat s[ nu-l practice. Pentru c[ nici un p[stor str[in nu ar fi avut aceea=i comunicare cu turma =i nici un prelat de alt neam nu ar fi putut aduna laolalt[ at`ta spiritualitate rom`neasc[ dinl[untrul =i dinafara grani\elor. aceasta este o realitate secular[ pe care ]n loc s-o coment[m. din p[cate. convie\uire. tocmai 285 . sunt consecin\ele unei atari convingeri venite prin str[mo=easc[ spiritualitate. este. respectarea semenului. ca ]n cazul de fa\[. n[scut pe p[m`ntul \[rii.o. Dorin\a acelor oameni de con=tiin\[ na\ional[ care l-au trimis pe v[rul meu s[ ocupe locul episcopal ]n diaspor[ se dovede=te astfel a fi =i fireasc[ ]n tradi\ie =i modern[ ]n logic[. consecin\ele fiind corup\ia rapid generalizat[ ]n tot spa\iul geopolitic preg[tit temeinic pentru aceasta prin golirea de morala la care a atentat jum[tatea de veac de ateism profit`nd de sl[birea Bisericii sau. la sl[birea Bisericii. noi am tr[it-o din plin. de ]n\elegere a comandamentului superior al luptei ]mpotriva anticristului care face at`t de sim\it[ nevoia de unitate a Bisericii =i. Nu coment[m pentru c[. a= numi-o ]ntr-un termen contemporan =i nu numai . Am scris ]n acest sens un roman despre via\a Apostolului Pavel. Iar toat[ dragostea rev[rsat[ din el asupra lui Petru este liantul care trebuie s[ lege biserica f[c`nd din ]ntreaga 284 lume mireasa lui Hristos. am prefera s[ str[duim pentru a o remedia. de fapt prev[zut[ de constitu\iile multora dintre statele cele mai moderne. este recunoa=terea nevoii cre=tine de apropiere. Ecumenismul este pasul esen\ial al ]n\elegerii moderne a Dumnezeului unic =i a nevoii cre=tine=ti de revenire la unitatea Bisericii. cu mijloacele cele mai tic[loase. Biserica s-a rupt prin schism[.}n acest sens trebuie ]n\elese str[daniile =i vicisitudinile prin care trec personajele din cartea de fa\[. de aici tendin\a -<imperialist[>. Str[dania de remediere respir[ ]ns[ ]n paginile acestei c[r\i =i prin ajutorul dat de Consiliul Mondial Ecumenic celor care l-au cerut pentru salvarea Ortodoxiei rom`ne =i prin sprijinul de fug[ ]n grele condi\ii KGB-iste dat de Patriarhia Iugoslaviei. oricum am ]ntoarce. cum dorea =i anticristul din scenariile cominterniste. proced`nd chiar.]n limbaj modern.]nspre prozelitism. Cerin\a de atunci de a nu se mai alege ]nt`ist[t[tor dec`t din s`nge na\ional. Toat[ invoca\ia sa despre dragostea personal[ =i dragostea universal[ este un mesaj misionar pentru unitatea Bisericii. ceea ce. Deturnarea propov[duirii ]n alt[ direc\ie. Adic[ toate solu\iile moderne nu sunt altceva dec`t traducerea ]n limbaj contemporan a iubirii de aproape propov[duit[ =i profesat[ tradi\ional de cre=tinism.

chiar dac[ anchetatul arat[ ra\iunile sale na\ionale pentru care a vizitat Vaticanul fiind admonestat astfel de Anglicani. ]n epoc[. Antiprozelitismul nu este un simplu pact politic. Sau. se realizeaz[ numai prin respectul fa\[ de ceea ce este deosebit la semenul t[u. ca un prim pas al ]n\elegerii ]ntru idealul de unire cre=tin[. care-i devenea astfel =i p[rinte sufletesc. Ea nu 287 .de aceea. confesiunile ajung la concluzia c[ nu au cum s[ fie una mai bun[ =i alta mai rea. Ideea ecumenic[ luminat[ prin Duh este de a se apropia fiecare =terg`nd urmele schismatice din suflete tocmai prin respectul =i ]n\elegerea pentru formele proprii prin care fiecare ne manifest[m spiritualitatea. Pentru c[. P`n[ atunci. ci este vorba. Fiecare persoan[ uman[ e deosebit[. iar \elul credin\ei de a o face mai bun[. ]n cazul condamn[rii generale a tendin\elor de prozelitism nu este vorba doar de un respect reciproc al domeniului fiec[rei confesiuni. Ce altceva simbolizeaz[ ast[zi ideea de Uniune European[. Nu putem nici m[car comenta din punctul nostru de vedere preten\iile patriarhului Athenagoras de la Constantinopol deoarece. ]n primul r`nd. ]ns[. bazate pe respectarea specificului cultural? Sunt traduceri laice. la simplul mod de ]n\elegere feudal[ =i pact ]ntre cet[\i. este futurologia ecleziastic[ a ecumenismului. Din pricina aceasta r[d[cina credin\ei =i a moralei cre=tine nu se poate ]nt[ri smulg`ndu-se unii din ea spre a fi transplanta\i pentru interesele altora. mai aproape 286 de asem[narea cu Hristosul care e unic pentru to\i. de =ansa principal[ a revenirii prin respect =i solidaritate la Biserica unic[. ]n acela=i timp. De vreme ce sunt cre=tine ]ntru Hristos. s[ revenim la ecumenicul jur[m`nt de a nu se face prozelitism. s[-=i impun[ propriile canoane. }n virtutea unor asemenea convingeri. a=a c[ le voi relata chiar ]n finalul acestui capitol. ]n termenii politologiei moderne. din \ar[ =i pentru care se primiser[. tundere monahic[ ]ndeplinit[ tocmai ]n scopul trimiterii lui ]n misiunea grea care i se preg[tise de aici. +i. nu ne permitem s[ coment[m noi competi\ia Bisericii Anglicane fa\[ de Catolicismul de care s-a emancipat av`nd anumite probleme tradi\ionale cu acesta =i ]ncerc`nd. ]n acest sens. secularizarea averilor m[n[stire=ti de c[tre Cuza i-a creat un mare dezavantaj. dac[ privim Europa drept continentul integral al cre=tinismului. a ideii ecumenice de ]nt[rire a unit[\ii prin renun\area la prozelitism. tendin\ele de prozelitism explicabile ]n intersele politice ale confesiunilor =i ]n p[catele lume=ti ale unor slujitori. Dar. Am avut norocul ca v[rul meu s[-mi ]mp[rt[=easc[ exact la timpul respectiv emo\iile lui ]n leg[tur[ cu evenimentul crucial pe care ]l tr[ia. iar el a putut crede c[-=i face misiunea rec`=tig`nd acele prerogative nefire=ti din punctul nostru de vedere. nu pot s[ nu admir integritatea v[rului meu care nu a dorit nimic altceva dec`t ceea ce impune tradi\ia noastr[ drept canon bisericesc =i a rezistat oric[rei tenta\ii ne\in`nd seama de interesele sale personale. sensibilizeaz[ at`t de mult sufletul v[rului meu f[c`ndu-l mai degrab[ s[ renun\e la ajutor dec`t s[ cedeze. ]n autocefalia ortodox[. Acest lucru ]l jurase ]n taina tunderii lui ]n c[lug[rie de c[tre propriul s[u tat[. tocmai ]n spiritul respect[rii fiec[rei persoane =i a personalit[\ii fiec[rei colectivit[\i. ci e o mare filozofie pentru viitorul omenirii. din punctul de vedere al Patriarhiei sale. ci pot reprezenta cel mult nuan\e dup[ sufletul =i tradi\ia etniilor sau locurilor din lume pe care le reprezint[. mai bine zis: nemai\in`nd seama de persoana sa. ecumenicele promisiuni de sprijin. cu o spiritualitate ]ntemeiat[ pe g`ndire cre=tin[ =i cu o moral[ identificat[ prin cea cre=tin[? Ce altceva ]nseamn[ comunitarismul ]n decizia economic[ =i cooperarea ]n decizia politic[. pesemne. =i nu poate fi vorba de biserici puternice dac[ Biserica nu este puternic[. e bine s[ respect[m tradi\ia fiec[ruia =i s[ nu ]ncerc[m a o schimba impun`nd-o pe a noastr[ pentru c[ aceasta nu ]nseamn[ dec`t sl[birea r[d[cinii comune. dup[ cum am v[zut.

]=i luau lumea-n cap duc`ndu-se pe =antiere. }n timpul praznicului s-au adunat rudele ]n marele cerdac al casei str[mo=e=ti. lumea a pl`ns c`nd Vl[dica Grigorie a oficiat liturghia doar ]mpreun[ cu fiul s[u =i cu arhimandritul. stabilind de aici prin alegerea pe care o f[cuser[. conferindu-i tot mai puternice revela\ii. ]ngrijit[. lui pl[c`ndu-i s[ se joace cu mine =i s[ m[ ocroteasc[. genera\ie dup[ genera\ie. cu toate c[ avea un sobor de preo\i.mai conta. ]ns[. dar dorit a se petrece tocmai ]n biserica str[mo=easc[ din satul familiei 288 noastre. despre avia\ie. a=a cum le spune anchetatorilor s[i. Ceilal\i fra\i =i veri care erau mireni. Oamenii erau ]ngrijora\i. impresionat[. At`t: scurt. dar mai restr`ns dec`t de obicei. tat[l meu se jucase =i ]l ocrotise pe el. c[ el va fi ierarhul diasporei rom`ne=ti. Ea era dedicat[ misiunii pe care =i-o asumase convertindu-se tot mai mult ]ntru aceasta. spun`ndu-i <Ava> . r`ndui\i. proprietarii mo=iilor din jur erau ]ngr[di\i de lupta de clas[. despre studiile lui.. Vorbesc despre ea ca despre un proces ]ndelungat care ne ]ncarc[ suflete=te =i nu ca un moment unic ce este al op\iunii. cu toate c[-i era nepot mai t`n[r. v[rul meu a fost primit de tata cu un anume ceremonial. ei hot[r`ser[ trimiterea lui. deoarece cititorul cunoa=te acum str[dania mea de a le descifra numele.> Iar acum s[ revenim la convertirea cre=tin[ ce luminez[ sufletul omului. care ne aduna pe toate rubedeniile la hramul bisericii din |u\cani. t`rnosit[ =i ret`rnosit[ de opt genera\ii de preo\i din familia noastr[ =i cine =tie c`\i al\ii dintre postelnicii Leu pomeni\i ]n uricul de la 1392. s-a petrecut mai solemn. Dar discu\iile noastre au fost sobre =i grave. a secetei =i a cotelor obligatorii c[tre stat (pentru care erau teroriza\i cu sadism s[ cumpere gr`ul din alt[ parte spre a-l da la colectare). dar totul era ca o concluzie sau ca o renun\are sau ca o schimbare total[. au c`ntat la stran[. tot a=a cum. Ei hot[r`ser[ intrarea lui ]n monahism. Consider comunismul ca du=man principal al cre=tinismului =i de aceea fac totul indiferent de mine!. despre armata ]n care a slujit cu pl[cere =i r[nile pe care le-a c[p[tat. Fapt care s-a =i adeverit. ]n cele ce avea el de f[cut de atunci ]nainte. Seara din preziua praznicuui a avut loc ]n salonul cu tavan de lemn traforat al casei nostre b[tr`ne=ti ce domina de pe o colin[ peisajul satului. dar nu s-a vorbit nimic altceva. s[rb[toarea Sf`ntului Ilie. \[ranii. desigur. Iar a doua zi. +i nu numai stabilind. El mi-a vorbit despre tinere\ile lui. chiar dac[ vorbe=te pentru cei asurzi\i de ]ndoparea cu lozincile anticristului: <Am dus aceast[ activitate pentru c[ regimul comunist este o c[ma=[ de for\[ pe sufletul =i fiin\a neamului rom`nesc. Predica a fost scurt[. Nu sunt iresponsabil =i-mi dau seama exact de sus\inerile mele.a fost ]mbr[\i=at v[rul meu pe r`nd de c[tre to\i. s-a rostit discret numele de Victor. ]n r[spunderea cu care ]l ]nc[rcase tat[l s[u =i <Ceilal\i>. adic[ confund`ndu-se cu ea =i nemaiexist`nd el. prin modul 289 .a=a cum se spune doar ierarhiilor monahice=ti. la altarul c[reia slujiser[ to\i ]nainta=ii no=tri. 1948. +i mi-a m[rturisit c[ se c[lug[rise pentru c[ a=a ]=i sim\ea rostul. la v`rst[ mic[.Era biserica slujit[. Dou[-trei s[pt[m`ni mai t`rziu. Pun <ceilal\i> ]n ghilimele. cum se ]nt`mpla de c`nd eram copil. vremurile erau tulburi. un consiliu de familie la care au participat doar fra\ii. ca un simbol numai de ei =tiut. despre vremurile grele c[rora trebuia s[ le facem fa\[ cu sprijin de Sus =i cu renun\are la c`t mai multe lucruri lume=ti.. }n noaptea aceea am dormit cu el. dar =i comunic`nd aceasta prin leg[turile ecumenice pe care le aveau =i cer`nd ajutor de solidaritate cre=tin[ ]n lupta cu anticristul de la r[s[rit.. iar schimbarea aceasta era esen\ial[ ]n via\a lui. }n anul acela. sub troi\a ce str[juia piatra de morm`nt a lui Mihail Blagocinul =i a urma=ilor s[i cu inscrip\ia <}ntru pomenirea b[rba\ilor Leu> . dup[ care fiul ]n od[jdii a ]ngenuncheat s[rut`nd m`na tat[lui. dup[ anii de trecere a frontului.. c`nd a venit ]n august la Medgidia. respect`ndu-se discre\ia capului familiei care era Vl[dica Grigorie.

A doua zi am plecat ]mpreun[ la Constan\a.> Poate c[ avea dreptate: convertirea mea s-a petrecut mai t`rziu. M[lu=teni. pe care n-a mai dezmin\it-o niciodat[. ]nc[ se mai petrece. f[r[ grab[. Am dat telegrama =i la adresa lui din Bucure=ti =i la Episcopia din Hu=i. +i. Paginile dramatice ale acestei c[r\i o certific[ din plin.cum a fost primit de prima dat[ ]n str[in[tate. trece ca director al Seminarului Teologic din Ismail =i e ]mputernicit guvernamental 291 .ai ]n\eles c[ am o misiune care nu e deloc u=oar[! S[-i spui tatei c[ o voi ]ndeplini. cea mai valoroas[ \int[ episcopul Grigorie. am luat o cabin[ la plaja <Modern>. Se cuvine mai ]nt`i o mic[ schi\[ biografic[: A urmat seminarul la Roman =i Ia=i. Cele ce-am vorbit cu tine asear[ i le aveam de spus lui. era ]nc[rcat de greutatea r[spunderii sale. Sau.. Episcopia Romanului =i Hu=ilor pomene=te pe cel ]ntre ierarhi de vrednic[ cinstire Grigorie Leu. Covurlui (ast[zi Gala\i) ca parohi. pe aproape. a durat mult ]n noapte. ]i spui tu!. unde el =i-a pus alte haine. Este ziua ]n care a fost a=ezat ca arhip[stor al istoricei Eparhii a Hu=ilor. ad[ug[m aici r`ndurile scrise de c[tre P[rintele Galeriu despre martiriul s[u: <}n a dou[zeci=iopta zi a lunii iulie. apoi sfatul de tain[. sper`ndu-se c[ ]n acest fel tic[lo=ii nu-i vor face vreun r[u . Se vedea c[ nu-i fusese u=or s[ ia decizia trecerii la monahism. ci pentru c[ dorea s[ o fac[ cu toat[ r[spunderea. Intr[ ]n r`ndurile clerului militar organiz`nd protopopiate militare ]n timpul primului r[zboi mondial. +i. f[r[ alte persoane implicate. du=manul recurgea la r[zbunarea criminal[ fa\[ de el. schimb`ndu-=i complet via\a. l[s`ndu-le pe cele vechi ]n cuierul de acolo pentru ca la sf`r=itul zilei de plaj[ ele s[ fie remarcate =i s[ se dea alarma ca pentru un om ne]ntors din ap[. ca s[-l ]ncredin\ez ]nc[ o dat[ c[ a=a va fi! Dar iat[ c[ n-am s[-l mai v[d. Hirotonit.05.blagocinul. devenind apoi spiritual =i profesor la Seminarul Central din Bucure=ti.l-am pus la punct rapid. <pop[ de tab[r[ al lui +tefan cel Mare. Ceilal\i am fost aresta\i ]n diverse etape. el ]n deplin[ maturitate =i la moment de mare r[scruce. el c[z`nd prad[ crimei anticristului. jud. prin documentele ei autentice. ca =i cum s-ar fi dus undeva pe aici. Sf`r=indu-se r[zboiul. teologia la Kiev =i Bucure=ti.. comunic`nd c[ <B[dia Vasile probabil ]necat>. }n c`teva luni. ]nc[rc`nd-o de spiritualitatea de care avea nevoie gestul s[u grav =i plin de responsabilitate.> +i s-a dep[rtat cu pas egal.1881 dintr-o familie de preo\i cu mai multe genera\ii atestate ]n comunele |u\cani. cu piatr[ de morm`nt datat[ 1507>. <}\i mul\umesc . cu ]ntregul s[u prestigiu na\ional. Era chiar 290 cuv`ntul de ordine: <V[ dezice\i c`t mai mult de mine. p`n[ la ]nainta=ul Mihai Leu . e=ti un biet favorizator =i n-am nevoie nici m[car de lege ca s[ te pedepsesc. S-a n[scut ]n 2. Din p[cate. nu pentru c[ n-ar fi vrut. }n zilele urm[toare =i tat[l meu d[dea telegrame =i trimitea scrisori. Era o convertire puternic[ ]n el. S[r[\eni. ca s[ putem salva ceva>. nu a putut fi salvat. a slujit ca preot de mir ]n comuna Oancea. ceea ce demonstreaz[ c[ valoarea cre=tin[ se cap[t[ mereu =i tot mai ad`nc de c[tre sufletul omenesc. ]nv[\[tori. eu adolescent cu zeci de ]ntreb[ri. Era plin ]n seara aceea. ]ntin=i ]n ]ntuneric. de vreme ce clipa convertirii are loc ]n minutul dulce al acestei ]ntregi vie\i p[m`nte=ti. anchetatorul care-mi lua interogatoriul ]mi spunea: <s[ nu te dai mare =i s[ te crezi cine =tie ce rezistent. C`nd voia s[ m[ umileasc[. pentru c[ ]ncercarea nostr[ de a feri pozi\ia de conduc[tor spiritual al unei asemenea mi=c[ri de salvare na\ional[ a Episcopului Grigorie Leu nu a reu=it. dasc[li. dac[ planul pe care l-am f[cut pentru a doua zi: s[ dau o telegram[ prin care s[ existe un alibi de neimplicare a Episcopului Grigorie. ]n a=a fel ]nc`t totul s[ par[ un gest unilateral al v[rului meu.mi-a spus el lu`ndu-ne r[mas bun .

]n 1936 c`nd. Ce tragic[ metamorfoz[ ! }n loc ca biserica dintr-un stat imperialist s[ dea o m[rturie spiritual[ ]n Hristos. Biserica odr[slit[ din s`ngele lui Hristos pe Cruce se na=te =i intr[ vizibil ]n istorie. imperialismul a ]nsumat diverse forme: politic[. ]n har. precum martiriul acestui prelat. se pune ]ntrebarea: Biserica e deasupra neamului. toate pentru subordonarea \[rilor mai mici. Ioan Damaschin. Aceast[ hot[r`re. real. i 292 s-a cerut atunci de guvernul comunist aservit Uniunii Sovietice. s[ consimt[ la intrarea acestor parohii sub jurisdic\ia canonic[ a Patriarhiei Moscovei. ]mpotriva oric[ror tendin\e =i forme de subjugare =i asuprire totalitar[ imperialist[. printr-un fel de contagiune politic[. Pentru c[. deopotriv[. iar ]n Sf`ntul Sinod prime=te sarcina de a conduce comisia sinodal[ pentru misiunea Bisericii ]n \ar[ =i a Parohiilor Ortodoxe Rom`ne din str[in[tate. }ntre multiplele lucr[ri pomenim studiile despre Sf.pentru sudul Basarabiei. au ap[rut =i forme de imperialism bisericesc. Slujirea sa ]n aceast[ chemare sacr[ era esen\ializat[ ]nc[ din 1925 prin m[rturia de la hirotonia sa ca Arhiereu: <Putea-voi duce austeritatea persoanei mele dup[ pilda Prototipului nostru . despre M[rturisirea Ortodox[ de la 1642. social[. Se las[ ea atras[ ]n cursa unei asemenea atitudini str[ine de adev[rul divin revelat ? Pentru c[. Alegerile se f[ceau pe acea vreme ]n Parlamentul \[rii. }n sf`r=it este chemat de Colegiul Electoral ca Episcop de Hu=i ]n 1940. despre <Biserica Ortodox[ Rom`n[ . ]n limba =i sufletul fiec[rui neam. Episcop Lucian. ]l sfin\e=te ]n limba =i sufletul lui ? }n ziua Cincizecimii. ]n spiritul autentic al revela\iei. ca =i prin cuv`ntul scris. c`nd a trecut ca episcop la Hu=i. cuprind teologie misionar[. cu ad`nc[ presim\ire a spiritului. fundamental.S. 21. volume de predici. din ]ntuneric la lumin[. Personal. }ntrez[rea el oare. pastoral[. Episcopul Grigorie a ap[rat. i-a oferit cununa martiriului. iradiind de harul divin l[untric. ea suport[ acte de teroare. sau se conjug[ firesc =i armonios cu neamul pe care ]l sluje=te. despre <Confesiuni =i secte>. istoric[. lucr`nd cu zel pentru ]ntregirea spiritual[ a neamului. o dreapt[ cauz[ =i bisericeasc[ =i na\ional[ =i n-a acceptat s[ semneze un asemenea act. Am mers c`\iva studen\i teologi s[ asist[m la un asemenea eveniment. muritorii de ast[zi>. Personalitatea sa mi s-a ]ntip[rit =i mai profund ]n prim[vara anului 1940. a venit ]n vizit[ la Roman invitat de P. martiriul s[u s-a s[v`r=it ]n 1949.}n Rom`nia Liber[ 1993 293 . se impune tema fundamental[ a rela\iei Bisericii cu neamul. cuv`nt[ri =i altele. ]n Duhul Sf`nt prin limbile de foc ale Apostolilor. jertfa pe care avea s[ o ofere ?!^ Pentru c[. Episcopul Grigorie Leu anticipa spiritual-canonic un act devenit ast[zi at`t de prezent prin reactualizarea Mitropoliei Basarabiei. }n istorie. (Apoc. Se s[v`r=e=te prin moarte martiric[ ]n anul 1949. de a conduce sec\ia misionar[ cuprinz`nd =i parohiile Ortodoxe ale rom`nilor din emigra\ia ce sporea mereu.26) P[rintele Galeriu . Lucr[rile publicate pe o arie de peste treizeci de ani ]ncep`nd cu 1916. pe l`ng[ ]ntreaga lui \inut[ jertfelnic[. prin cuv`ntul rostit. Semnificativ. l-am privit ]n fa\[ de dou[ ori . Din nefericire. Fiecare neam fiind chemat ]naintea lui Dumnezeu la judecat[ <s[-=i aduc[ cinstea =i slava lui>. iar ]n 1936 este ales Episcop de Arge=. cultural[. ca Arhiereu Vicar al Ia=ilor. }n numai c`teva zile se mistuia sub asasine ac\iuni <tainice>. =i-a ]mplinit misiunea prin slujb[ divin[.m[car p`n[ la drumul arz[tor al apostolatului zilnic?^C[ci de-o ]ncoronare cu spini =i ]ntinsul m`inilor pe cruce e prea greu s[ mai vorbim noi. pentru a se trimite de acolo <misionari>. }n anul 1925 este sfin\it Arhiereu Vicar al Mitropoliei Moldovei. Am =i acum ]n imagine chipul luminos. eram seminarist. L-a ]nvrednicit Dumnezeu s[ slujeasc[ jertfelnic ]n at`tea plaiuri ale \[rii. Sinod. ]n ]nt`mpinarea Domnului vie\ii. }n sarcina =i calitatea pe care o avea ]n Sf.situa\ia actual[ =i preg[tirea clerului>. trec`nd pe cel[lalt t[r`m al existen\ei. economic[.

of. 1423 din 2 iulie 1954 emis de Proc. Penitenciare.un fel de testament: cine ridic[ obiectele r[mase. una batist[ 3. Una p.M. 3291/1954 pe prevenitul LEU VASILE ]n baza mandatului de arestare nr. Una cravat[ dou[ basmale 5.A. Grozavu Vasile. fiul lui Gheroghe =i Lucre\ia. pe penit. Teritorial[ Buc. un pantalon cu hain[ 295 .1903. un maieu 4. 17303 22 . Dou[ obiele 8. Jilava Semn[tura Data 17. 3291 Ast[zi 17. Anton Tudor ]ns[rcina\i cu perchezi\ionarea de\inu\ilor noui sosi\i pentru ]ncarcerare. lt. asistat de cap. ]n care va indica persoana cu domiciliul exact c[reia s[-i fie predate obiectele ce se afl[ la magazia U. Lag[re =i Colonii Serviciul Paz[ =i Regim Nr. Un guler preot Asupra de\inutului au mai r[mas urm[toarele: 1. dou[ ismene 2. una flanel[ 4. am primit =i ]nmatriculat la acest penitenciar.XI. r[mase de la data re\inerii sale. n[scut la 13. Drept pentru care am emis prezenta adeverin\[.VI.1954.XI. ziua 17 Noi.Capitolul XV S{ NU AI DREPTUL NICI LA MOARTE ! Penitenciarul Jilava ADEVERNI|{ nr. Colonel Bruc[r Jean.1954 C[tre PENITENCIARUL JILAVA. 41. Ministerul Afacerilor Interne Dir.954 PROCES VERBAL Nr.) ORDIN DE REPARTIZARE C[tre +eful Sec\iei Nr. Petrescu M.1957 Anul 1954 luna noem. Radu Ioan. plut. Maj.03. Velicu Niculae Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul LEU VASILE ]n camera Nr. 294 (N. una c[ma=[ flanelat[ 5. ochelari cu toc de carton ro=u 2. Un cearceaf 3. Milit. SEFUL SEC|IEI REGIM. /+EFUL SERVICIULUI (ss) Lt. Acesta este protocolul condamn[rilor la moarte . }nainta\i ]n termen de 24 ore o procur[ ce o ve\i lua de la de\inutul LEU VASILE. 0123/E. III Tov.XI.XI. m[nu=i stof[ 6. Ofi\er de serviciu al Penit. GR/503777 din 30. Una traist[ p`nz[ 7. Un p. dou[ c[m[=i. sub nr. Jilava ]mpreun[ cu plut. Directorul Penitenciarului Jilava asistat de secretarul de gref[. adeverim c[ ast[zi 17. de serv.1954 Noi. (ss) Lt. am procedat la perchezi\ia de\inutului LEU VASILE la care am g[sit asupra sa urm[toarele: 1.

1954 C[tre Tribunalul Militar Teritorial Bucure=rti 297 . 0082657 24 nov. =i pedep. a condamnat pe LEU VASILE. de art.P. 1 lit. }i comut[ preven\ia de la 20 august 1952. ]n prezent de\inut ]n acel penitenciar la MOARTE pentru crima de tr[dare de patrie prev. una basc[ Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces verbal semnat =i de de\inut. maior Marinache Dumitru =i lt. Leu Confirm primirea obiectelor conform prezentului proces verbal Magazioner (ss) indescifrabil Data ____ }ntocmit ]n ___ ex. fiul lui Grigore =i Lucre\ia. 1429 din 2 iulie 1954. una p. 101 C. 17780 din 25 nov. va executa pedeapsa cea mai grav[. corec\ional[ pentru delictul de trecre frauduloas[ a frontierei prev.(ss) indescifrabil De\inut (ss) V.M. pentru a lua contact cu de\inutul Leu Vasile ]n interesul unor cercet[ri. (ss) indescifrabil Asistent. Eviden\[ Cazier Nr. adic[ moartea. Dumitrasconiu Nicolae. un pardesiu. pantofi 7. Conform art. 5l Penitenciarul Jilava V[ rug[m s[ permite\i delega\ilor no=tri tov. 226 din 22 noiembrie 1954 C[tre PENITENCIARUL JILAVA V[ facem cunoscut c[ acest Tribunal prin sentin\a nr. obiectele g[site asupra de\inutului au fost predate la magazia de obiecte a de\inu\ilor Of. ne ve\i comunica de ]ndat[ rezultatul. a. n[scut la 13 martie 1903. de art. =i pedep. 267 C. PRE+EDINTELE TRIBUNALULUI MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Maior de Justi\ie (ss) indescifrabil Grefier (ss) indescifrabil Ministerul Afacerilor Interne U. 0123/0 MAI Penitenciarul Jilava Bir. +eful U. 1 la dosarul de\inutului Am primit toate obiectele De\inut TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Dosar nr. de serviciu.6. Se afl[ de\inut ]n baza mandatului de arestare preventiv[ nr. ci numai cerere de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale ]n termen de 5 (cinci) zile de la ]n=tiin\are.M. 1872/1954 Nr. 0123/0 Nr. b =i c din Decretul 199/1950 =i la 10 (zece) ani ]nchis. 1 la magazia de obiect a de\. }n cazul c`nd acesta renun\[ a face cerere de gra\iere. Nr. 1954 Strict Secret Ex. ]n ora=ul Gala\i. 296 }i confisc[ ]ntreaga avere =i-l oblig[ =i la 200 (dou[ sute) lei cheltuieli de judecat[. }n consecin\[ urmeaz[ de ]ndat[ a-i face cunoscut susnumitului condamnarea dat[ =i a i se pune ]n vedere c[ ]mpotriva sentin\ei de condamnare nu are dreptul de a declara recurs. 2417 din 20 noiembrie 1954.P.

Confesor =ef. General de Divizie. ]n vreme ce m[ aflam ]n exerci\iul misiunii mele. Lag[re =i Colonii Nr. am fost adus prin for\[ ]n RPR. Maior +ef Bir. instan\a este ilegal[. a semnat =i totodat[ a dat al[turata declara\ie prin care refuz[ s[ fac[ cerere de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale. lan\uri care din cauza r[nilor din r[zboi =i a reumatismului. o sentin\[ f[r[ drept de recurs care are la dosar =i declara\ia condamnatului de renun\are la cererea de gra\iere trebuia s[ fie executat[ ]n 24 de ore de la pronun\are =i comunicare. f[r[ geamuri. Timp de doi ani jum[tate. }n conformitate cu uzan\ele ]n procedurile anterioare. suferind mari torturi morale =i fizice. Victor. am protestat =i fiind for\at am acceptat s[ fiu judecat. Colonel B[dic[ Ilie Episcopul V. Victor. am parcurs ]n Viena. Leu V. legat ]n lan\uri de m[rime =i form[ medieval[. printre care =i creiarea timp de pace a unui Tribunal Militar al Reg. S/1589 4 decembrie 1954 C[tre Cabinetul Loc\iitorului Ministrului Afacerilor Interne General Maior Adi Ladislau V[ ]naint[m anexat protestul de\inutului Leu V. Prim Loc\iitor +ef Direc\ie Locot. Aici am constatat o serie de st[ri revolu\ionare.La adresa dv. De la Moscova. ]n care este condamnat la pedeapsa cu moartea. 2417 din 20 noe. ce ni s-a agravat f. Odesa =i Bucure=ti. Am refuzat cu oroare formula cererii de gra\iere =i ]n acest sens am dat =i o declara\ie scris[. unde ]n plin[ iarn[ sunt \inut f[r[ foc.]n schimb eu am fost mutat ]ntr-o celul[ a fortului Jilava. nr. al Europei Apusene =i Orientului apropiat. care dup[ ce a luat la cuno=tin\[ de cuprinsul sentin\ei nr. tare. Deoarece eu atribui acest regim barbar. Bucure=ti ]n fa\a c[ruia am fost trimis spre judecat[. pe o rogojin[. Rog a dispune. }n ziua de 20 noiembrie 1954. neomenos =i ]ndeosebi am`narea execu\iei mele unuia din cei 21 de< anchetatori> pe care i-am avut ]n \ar[ . 1954 pronun\at[ de c[re dv. Eviden\[ Slt. RPR Protest Subsemnatul Episcop ortodox rom`n. am demonstrat pe temeiuri juridice c[ ]n cazul meu. al grupului de unit[\i militare ortodoxe din Armata Atlanticului 298 am fost capturat de trupele sovietice pe teritoriul Austriei. }n fa\a acestei instan\e.=i anume ultimului meu anchetator un domn maior din Securitate. Moscova. care a \inut s[ vin[ 299 . de c`nd am fost capturat. nu-mi permit s[ mai fac nici m[car mi=c[rile strict necesare pentru necesit[\ile fizice. Tribunalul mi-a anun\at sentin\a condamn[rii la moarte. Comandant. 22603 din 22 noiembrie 1954 v[ trimitem odat[ cu prezenta dovad[ semnat[ de de\inutul Leu Vasile. care ]n prezent se g[se=te ]n penitenciarul Jilava. Au trecut zece zile de la pronun\are =i cinci zile de la comunicare =i sentin\a mea nu a fost ]nc[ executat[ . toat[ gama sistemelor de anchet[ comuniste. ]n contra voin\ei mele de cet[\ean apatrid. Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia Penitenciare. Leu Prizonier de r[zboi c[tre Procuratura Gl. iar ]n ziua de 25 curent mi s-a comunicat =i oficial sentin\a c`nd mi s-a precizat c[ nu am dreptul la recurs c[ singurul drept ce-l mai am este numai formularea unei cereri de gra\iere la Prezidiul RPR.

Am remarcat c[ r[spunsul l-a enervat =i demonstrativ a p[r[sit celula. extenuat de anii grei de pu=c[rie moscovit[. reamintindu-mi c[ am promis c[ voi vorbi dup[ sentin\[. MIL. prin care am fost condamnat la moarte =i declar c[ nu fac cerere de gra\iere. din pedeapsa cu moartea ]n munc[ silnic[ pe via\[.totu=i a avut ferocitatea ca ]n ironie s[ m[ ]ntrebe .12. Jurist Subsemnatul Episcop Vasile Leu declar c[ am luat cuno=tin\[ de sentin\a nr. v[ rog a-i comuta pedeapsa ]ntr-una privativ[ de liberatate pe care o ve\i aprecia. Dat[ ast[zi 6 dec. care de=i vedea c[ ast[zi are ]n fa\a sa numai un om b[tr`n. al Direc\iei Tribunalelor Militare. Leu }n acela=i timp precizez c[ nici nu deleg pe nimeni s[ fac[ cererea ]n numele meu (ss) Episcop V. ap[r[tor din oficiu al numitului LeuVasile.]n numele tuturor principiilor Umanit[\ii =i Civiliza\iei (din care se sus\ine c[ fac parte =i Principiile Civiliza\iei Comuniste) =i cer ca s[ ]nceteze aceast[ culmin`nd[ barbarie . Leu. 2417/954. 2828 din 24 ianuarie 1955 C[tre PENITENCIARUL JILAVA Facem cunoscut c[ dup[ cum rezult[ din ordinul Nr. Buc. 2417/20. Pentru executarea acestei pedepse. prin sentin\a acestui tribunal Nr. vi se trimite al[turat mandatul de executarea pedepsei Nr. 1954 (ss) Episcop V. Leu TOVAR{+E PRE+EDINTE.]n celula mea dup[ ce mi se comunicase sentin\a =i dup[ ce mi se puseser[ lan\urile.protestez . avocat Leon Horovitz. dobor`t de lan\uri etc.954 a Tribunalului Militar Terit. Rug[m a-l ]ncuno=tiin\a =i pe de\inutul condamnat despre aceast[ situa\iune sub luare =i ]naintare de dovad[. desprins de orice leg[tur[ p[m`nteas[ =i pu\inele clipe ce le mai am de tr[it le-am ]nchinat exclusiv medita\iilor mele religioase pentru purificarea =i m`ntuirea sufletului =i ]n consecin\[ eu nu spun =i nu mai am nimic de vorb[. a Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti. Subsemnatul. 004527 din 09 decembrie 1954. 1872 din 04 ianuarie 1955. ]n rezumat . 2417 din 20 noiembrie 1954. Apoi mi-a cerut s[ vorbesc despre anumite capitole de care nu am vrut s[ vorbesc ]n timpul anchetei.<Ce fac? Cum m[ simt?> I-am r[spuns c[ cu ajutorul lui Dumnezeu m[ simt foarte bine. PRE+EDINTELE TRIB. Pe temeiul celor ar[tate mai sus. V.54 Dat[ ]n fa\a noastr[ Cpt.s[ se execute sentin\a dat[. Pentru Leu Vasile Av. Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale a RPR i-a comutat pedeapsa aplicat[ de\inutului LEU VASILE. TERIT. }n fa\a acestei cruzimi =i la o astfel de neomenie am r[spuns c[ eu sunt un om sf`r=it. condamnat la pedeapsa capital[ prin sentin\a Nr. BUCURE+TI Maior de Justi\ie (ss) Brancovici Ioan Grefier +ef 301 DECLARA|IE 06. bolnav. Post Scriptum pe spatele paginii: 300 . din oficiu Leon Horovitz TOVAR{+ULUI PRE+EDINTE AL PREZIDIULUI MARII ADUN{RI NA|IONALE TRIBUNALUL TERITORIAL BUCURE+TI Nr.XI. .

XI. nr. nr. a fost condamnat la munc[ silnic[ pe via\[ prin comutare din pedeapsa cu moartea conform Decretului Prezidiului Marii Adun[ri Na\ionale.. deci acest penitenciar nu poate face nici o form[ de imatriculare ]n dosarul personal =i nici procesul verbal de ]ncarcerare nu v[ poate trimite p`n[ c`nd nu primim rezultatul acestei adrese.1953. Nr. Comandant Maior (ss) indescifrabil +ef Bir. 1872/1954 Pozi\ia reg. 2417 din 20 noiembrie 1954 a Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti prin care numitul Leu Vasile./ Eviden\[ Slt.1955 C[tre Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti Rug[m verifica\i dv.03. 1872 din 4 ianuarie 1955 Noi maior de justi\ie Brancovici Ion Pre=edintele Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti. 1300 din 27. ]n a c[rei durat[ se va socoti =i timpul c`t a stat ]n deten\iune preventiv[ de la 2 decembrie 953 p`n[ la conform mand. 1872/954. Grefier (ss) indescifrabil ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr. (ss) indescifrabil 303 .(ss) Bors Gheorghe (N. s[-l re\in[ =i s[-l fac[ s[ execute pedeapsa mai sus ar[tat[. ]n adresa nr. sg.A: aceast[ ]ncuno=tiin\are nu s-a f[cut.955 MAI Penitenciarul Jilava Bir. maj.) 302 Pre=edintele Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti Maior de justi\ie (ss) Brancovici I. n[scut la data de 13. Ordon[m directorului penitenciarului men\ioant s[ primeasc[ pe condamnat. 22603 din 20. c`nd va fi pus ]n libertate dac[ nu va fi re\inut pentru alte fapte.. 6698/1953 =i 1429/54 ale Procuraturii Militare Teritoriale Bucure=ti. I Tov. 1 S conform ordinului Comd. v[z`nd sentin\a nr. preciza\i c[ pedeapsa ]ncepe la data de 2. b =i c din Decretul 199/1950 V[z`nd c[ hot[r`rea a r[mas definitiv[ de la data de 10 decembrie 1954 la acest Tribunal. 1 lit.a. Cerem aceste date deoarece dv.XII. Eviden\[ =i Cazier Nr. Executarea pedepsei ]ncepe la 2 decembrie 1953 data arest[rii preventive =i expir[ la . a. Ordon[m tuturor agen\ilor for\ei publice s[ aresteze =i s[ conduc[ pe susnumitul condamnat la Penitenciarul Jilava. exec. =i comunica\i c`t mai urgent acestui penitenciar care este adev[rata dat[ a ]nceperii pedepsei privind pe de\inutul Leu Vasile. Stan Marian Ve\i primi pe de\inutul LEU VASILE din camera nr. iar ]n mandatul de executarea pedepsei nr.1903 ]n comuna Oancea raionul Regiunea Bucure=ti de profesiune preot de apartenen\[ social[ de origin[ social[ burghez[ fiul lui Grigore =i al Lucre\ia.1954. 0 ]n camera Nr. preciza\i c[ pedeapsa ]ncepe la data de 20 august 1952.I. (iar[=i confuzie cu r[pirea din 1952 =i a=a zisa arestare din 1953 n.) RPR TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Dosar nr. confiscarea averii personale =i 200 (dou[) sute lei cheltuieli de judecat[ pentru crim[ de tr[dare de patrie prev. 1872/1955.I. 4342/1954 MANDAT DE EXECUTAREA PEDEPSEI Nr. Ofi\er de serviciu al Penitenciarului Jilava Semn[tura (ss) indescifrabil Data 26.. =i ped.

constat[m c[ la ]ncarcerarea de\inutujui Leu G. 1 ]n camera Nr. ]n caz de lips[ sau av`nd datele cerute incomplete. nr. valori obiecte. acte =i numerar. conform ordinului Comandantului. Bucure=ti Maior de Justi\ie Brancovici Ioan Grefier (ss) indescifrabil Penitenciarul Jilava C[tre +eful Sec\iei Nr. nr.1955 Noi. 1300 din 27 ianuarie 1955. depus pentru ]nalt[ tr[dare MSV a declarat =i depus urm[toarele efecte. plicului Data 18.III. 3291 1954 de profesiune episcop condamnat MSV pentru faptul de crim[ de ]nalt[ tr[dare. Spr`ncenele cast.955 Proces-Verbal nr.02. 5.XI.954 Penitenciarul Jilava Nr. =eful de vagon va refuza primirea de\inu\ilor. Pite=ti. Barba rade. 1872/1954 Nr. fruntea smead[ nasul mij.Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti Dosar nr. portar. plut. ORDIN DE REPARTIZARE C[tre +eful Sec\iei Nr. tatuaje etc. pedeapsa expir[ la MSV 195/ se transfer[ la penitenciarul Pite=ti pentru munc[ conf.B. 47. =i nu 2 decembrie 1953. 305 . I Tov. cicatrice. 1 Tov. Aceast[ foaie de transferare se lipe=te pe plicul cu dosarul de\inutului. 28780/955 Gradul de periculozitate: Periculos Semnalmente: V`rsta 52 ani talia 1. Mil. Vasile matricola . Musta\a poart[ Semne particulare (Semne. C[p. }n consecin\[.) n-are I s-a dat hran[ rece pentru zilele: +eful Biroului de Eviden\[ =i Cazier N. data arest[rii preventive. asistat de Miro= Movil[ din partea biroului inspec\ii de Pimen Gh. Gura mijl. sergent Hudului Mihai Ve\i muta pe de\inutul LEU VASILE din camera nr. Urechea mijl.955 C[tre Penitenciarul Jilava La adresa dvs. ord. v[ facem cunoscut c[ executarea pedepsei de\inutului Leu Vasile ]ncepe la data de 20 august 1952.III 1955 Consultat =i g[sit s[n[tos Deparazitat Medic (ss) indescifrabil FOAIE DE TRANSFERARE 304 (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul Leu Vasile Mtr.III. M`ndra=i Petre. prezenta adres[ urmeaz[ s[ fie anexat[ la mandatul de arestare ca o justificare pentru dvs. cum din eroare a fost men\ionat ]n mandatul de arestare. 4094 din 21.II/955 Semn[tura Data 17. B[rbia oval[ Fa\a smead[ Ochii c[prui P[rul c[runt. Pite=ti Semn[tura Data 19. Terit. ]n ce prive=te data execut[rii pedepsei. Ofi\er de serviciu al Penit. Comandantul Penit. Sandu Ilie Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul LEU VASILE ]n camera Nr.inmatriculat azi. 334 Ast[zi 20. Comandantul g[rzii =i de mili\ianul Radu Nicolae. DPHC Nr.74 m. 26. Pre=edintele Trib.

nr. 110034/ 955 ]nreg. 110040/1955 pe care le anex[m ]n copie v[ transfer[m prin ambulan\a penitenciar ]mpreun[ cu dosarele personale pe de\inu\ii nota\i mai jos. Efecte:^ 1) dou[ c[m[=i 2) Una pereche ismene 3) Una cravat[ preo\easc[ 4) Una traist[ p`nz[ Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces-verbal ]n trei exemplare. 110034. lag[re =i colonii Sec\ia sanitar[ nr. la Pite=ti sub nr.1955 C[tre Penitenciarul Pite=ti Ca urmare la raportul dvs. 110044 =i nr. 110034 din 14. Comandantul Comandantul G[rzii. 8508 din 29. Acte:^ IV. Leu Asistent la perchezi\ie^ Copie de pe Ordinul MAI DPLC Sec\ia Sanitar[ nr. precum =i raportul medicului. v[ facem cunoscut c[ se aprob[ transferarea cu primul vagon penitenciar la penitenciarul V[c[re=ti a de\inutului Leu Vasile fi=a nr. din care unul merge la casierie.I. iar unul r[m`ne la cotor. dup[ cum urmeaz[: 307 . }n actele de transferare ve\i anexa ]n copie prezentul ordin. Numerar :^ II.10.1955. 8931 din 18. Din partea biroului inspec\ii Mili\ian portar Transferare Restituire De\inut: V. 8931 din 20 noembrie 1955 C[tre Penitenciarul V[c[re=ti Conform ordinelor DPLC Sec\ia Sanitar[ cu nr. +eful direc\iei (ss) indescifrabil +eful Sec\iei sanitare Doctor (ss) indescifrabil Pentru conformitate Plutonier^ Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti Nr.11.11. Obiecte de valoare:^ III.955 Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia penitenciare. 3291/ 954 pentru a fi internat ]n spitalul acelui penitenciar. Leu Efecte r[mase la de\inut Potcapi preo\esc trei c[m[=i trei ismene trei batiste dou[ prosoape trei perechi ciorapi un maieu un cear=af un pulover cu m`neci una hain[ una pereche pantaloni un pardesiu negru una pereche pantofi 306 una pereche ochelari un toc port ochelari De\inut V. unul la magazie.

^ Penitenciarul Pite=ti Nr. MSV Semnalmente: V`rsta 52 ani talia 1. condamnat M.) cicatrice pe frunte I s-a dat hran[ rece pentru zilele: 21 nov. al cdt. Vasile Conform ordinelor de mai sus de\inu\ii CR men\iona\i mai sus urmeaz[ s[ fie interna\i ]n spitalul acelui penitenciar. fiul lui Grigore =i Lucre\ia. Ajut. 1956 C[tre Penitenciarul Jilava V[ transfer[m pe cale administrativ[ pe de\inu\ii CR.V. 110034/955 Gradul de periculozitate: foarte periculos are cond. nr. Tudor Grigori Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Vasile ]n camera Nr. dup[ cum urmeaz[ 1. Confirm primirea susnumi\ilor =i a dosarelor Comandantul Unit[\ii C[pitan^ +eful biroului eviden\[ Slt. cicatrice. pedeapsa expir[ .1. condamnat 7 ani TG pentru activitate contra clasei muncitoare.74 m. Semn[tura^ Data 21. de serv. ]n caz de lips[ sau av`nd datele cerute incomplete.955 Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul V[c[re=ti Biroul eviden\[ Nr. Va rug[m a ne confirma primirea.1956 ora +eful Sec\iei nr. 1955 Comandant +eful Biroului de Eviden\[ =i Cazier N. Aceast[ foaie de transferare se lipe=te pe plicul cu 308 dosarul de\inutului. DPLC Direc\ia sanit. Spital 28 Tov. Spr`ncenele castanii Barba rade.XI.se transfer[ la penitenciarul V[c[re=ti pentru spitalizare conf. fruntea ]nalt[ nasul potrivit Gura potrivit[ B[rbia oval[ Fa\a smead[ Ochii c[prui P[rul c[runt. tatuaje etc. 16138 / 2 apr.B. 36 1955 de profesiune episcop condamnat MSV pentru faptul de crim[ de ]nalt[ tr[dare. ORDIN DE REPARTIZARE C[tre +eful Sec\iei Nr. Leu Vasile. Nicolescu Alexandru. Leu Gr. Rotaru I. Semn[tura^ 309 . Popescu Ioan Pera 3. ord. fiul lui Marin =i Maria. Comandantul Penit. Ioan 2. Nr. V[c[re=ti +ef Bir. Eviden\[^ Am primit pe de\inutul Leu Vasile =i repartizat ]n camera nr. plut. pentru crim[ de tr[dare. =eful de vagon va refuza primirea de\inu\ilor. 1955 Consultat =i g[sit s[n[tos Deparazitat Medic FOAIE DE TRANSFERARE (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul Leu Vasile Mtr. plicului 8931 Data 20 nov.S. 2. V[c. Sus\inu\ii au terminat spitalizarea conform fi=elor medicale de la dosare. 14 la data de 2.IV. Urechea potrivite Musta\a poart[ Semne particulare (Semne.

IV.Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia penitenciare. pedeapsa expir[ MSV.B. Aceast[ foaie de transferare se lipe=te pe plicul cu dosarul de\inutului. Leu Vasile 2. camerii de p[strare (semn[tura)^ Penitenciarul Jilava Nr. Fa\a =aten[. ciorapi l`n[ 2 p. ismene 2 p.903 ]n baza art. Anexe Comandantul unit[\ii^ Referent-=ef^ Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti 311 . P[rul c[runt. periculos. Copie RPR Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti Nr. Leu Primit spre p[strare de c[tre resp. pedepsei. B[rbia ov. Barba rade. 3677 din06.III. 3291/1954 de profesiune episcop condamnat MSV pentru faptul de cr. DPLC Direc\ia 310 sanit. Al[vescu Ioan 3. nasul potr. purtate 7. ]n caz de lips[ sau av`nd datele cerute incomplete. tr[dare. fruntea ]nalt[. valiz[ sc`ndur[ 1 uzat 2. se transfer[ la penitenciarul Pite=ti pentru ex.IV 1956 Comandant^ +eful Biroului de Eviden\[ =i Cazier^ N. Repezeanu Nicolae Rug`ndu-v[ s[ binevoi\i a dispune. plicului Data 4. Spr`ncenele cast. Gura potr.956 C[tre Penitenciarul Jilava La adresa dvs. cicatrice. purta\i 5.) n-are I s-a dat hran[ rece pentru zilele: 5. Semnalmente: V`rsta 53 ani talia 1..04. tatuaje etc. lag[re =i colonii Penitenciarul Jilava Inventar nr. nr. pantofi negri piele vechi 3. Ochii c[prui. Nr. Musta\a poart[ Semne particulare (Semne. 489 din 2. conf. curea p`nz[ 1 vechi 4. c[m[=i 2 purtate 6. fular l`n[ negru 1 purtat Ajutor de serviciu al comandantului (semn[tura)^ Asistent la perchezi\ie(semn[tura)^ De\inut: V... ord. ]mpreun[ cu dosarele a urm[torilor de\inu\i: 1. 5240/956 confirm[m primirea la acest penit. nr. =eful de vagon va refuza primirea de\inu\ilor.1956 de obiectele =i lucrurile de ]mbr[c[minte luate spre p[strare de la de\inutul Leu Vasile data na=terii 13.74 m.. Etem Hagi Akmet 4.04 1956 Consultat =i g[sit s[n[tos Deparazitat Medic FOAIE DE TRANSFERARE (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul Leu Vasile Mtr.024210/55 Gradul de periculozitate: f. 17 paz[ =i regim: 1.. Urechile potr.

954 a Trib. Aceste obiecte interzise de regulament au fost ridicate imediat. II Militar[ V[ trimitem al[turat dovada de incuno=tiin\are precum =i recursul declarat de de\inutul Leu Vasile. 363/956..II. condamnat MSV pentru ]nalt[ tr[dare din camera 82.M. ]mpotriva sentin\ei nr.) am luat cuno=tin\[ ast[zi 29 luna decembrie anul 1956 ora 8 c[ ]n conformitate cu dispozi\iile Decretului nr. de servici s[ se rezolve aceast[ problem[ cu obiectele. 506/953 nu a beneficiat de dreptul de a face recurs.00 De\inutul Leu Vasile. proced`nd la perchezi\ionarea de\inutului Leu Vasile. de\inut ]n penitenciarul Pite=ti Condamnat prin sentin\a nr. Bucure=ti. 6 a comis urm[toarele: Am scos de\inu\ii din aceast[ camer[ la veceu am controlat camera 82 =i am g[sit la patul de\inutului men\ionat mai sus 1 (un) s[cule\ de c`rp[ cu 1 (un) pieptene de p[r =i 1 (una) perie mic[ rotund[ de haine =i 1 (un) ac confec\ionat de el. (ss) indescifrabil Ministrul Afacerilor Interne Direc\ia penitenciare.1957 Noi. ce el a p[zit porci cu mine. ]mpotriva sentin\ei sus men\ionate.a. Vasile.Data 29 decemb. lag[r =i colonii Penitenciarul Pite=ti Proces-verbal ast[zi 01.1957. sec\ia nr.Reg. c[ci el e un om sf`nt =i nu mi-e mie ru=ine s[ vorbesc cu un episcop ]n felul aceta.) Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti Nr. 11488 din 30 decembrie 1956 C[tre T. (Deci la doi ani dup[ aceast[ sentin\[. Men\ion[m: c[ susnumitul prin sentin\a de mai sus a fost condamnat la moarte iar conf. Comandantul unit[\ii Maior^ +eful biroului eviden\[^ 312 Unitatea 0669 Pite=ti Raport din 28.III. Milit. Am introdus de\inu\ii de la veceu ]n camer[ =i am ]ntrebat care e de\inutul Leu =i de unde are aceste obiecte el mi-a r[spuns ca s[ m[ duc[ ]n eroare c[ci am aprobare de la Moscova de la DSPLM =i de la Procuratura General[ =i =tie =i domnul Comandant c[ port aceste obiecte ]n camer[. Plt. am dreptul a declara recurs ]n termenul legal de 3 zile. ]nc[ nu i se comunicase comutarea ei n. 2417 din 20 noembrie 1954 a Trib. orele 13. 4 din dec. Pribeagu Ion. ajutor de serviciu al comandantului =i plut. la moarte. supraveghetor. 1956 V[zut Comandantul Penit. 4 din dec. beneficiind numai de dreptul de a face cerere de gra\iere comut`ndu-i-se pedeapsa de la moarte la munc[ silnic[ pe via\[. Dragomir Ghe.XI. lt. 506/953 susnumitul este repus ]n dreptul de a face recurs. ]n cadrul perchezi\iei. Conform dec. Milit. Pite=ti^ Dovad[ de }ncuno=tiin\are Subsemnatul Leu Gr. Propun confiscarea obiectelor g[site =i pedepsirea lui cu 5 zile izolare pentru purtare necuviincioas[ fa\[ de personalul penit. 2417 din 20. art. Semn[tura condamnatului^ (P`n[ acum s-a =tiut condamnat la moarte! n.a. de la data prezentei ]n=tiin\[ri. Nr. Terit. am constatat urm[toarele: 313 . 363 din 26 noembrie 1956 abrog`ndu-se art. men\ionat mai sus a b[tut ]n u=[. =i de ce am zis eu lui Leu.. Peste pu\in timp de\. =i acum ]ntrebuin\ez torturi ]mpotriva lui. s[ chem of. Teritorial Buc.

. 58-59) <. =i-a f[cut apari\ia ]n birourile ]nchisorii dl. se plictisesc. din care unul la comandant. cu scopul de a sta de vorb[ cu episcopul Leu. De\inu\ii au r`s. Leu.. probabil. c[ am parte de at`ta binecuv`ntat noroc... Leu Ministerul Afacerilor Interne Unitatea Penit. Ed.. Dup[ =i mai ales ]n cursul conferin\ei la nivel ]nalt la Geneva din 1954 ne-am schimbat din <Bandi\i> ]n <Domnule de\inut>. dar cu mare senin[tate pe fa\[. care se afla =i el acolo ]nchis . Dacia 1991. a binelui ob=tesc.. 2. sensibil[.pag. era vorba s[ se fac[ o vizit[ bilateral[ ]ntre cele dou[ lumi ale globului (de\inu\ii sperau un regim mai bl`nd).. 314 DIN JURNALELE CELOR PEREGRINA|I PRIN }NCHISORI <. }n aceast[ scurt[ periaod[ de timp. e ]n\olit ]n straie mi\oase de baci la o st`n[ de munte ]nalt) sunt interoga\i pe ]ndelete de gardienii care. ]nceput[ ]n ziua de 18/II. Dar episcopul Leu a refuzat cu demnitate. Steinhardt . Streinu. PIte=ti V[ ]naint[m al[turat o declara\ie de ]ncepere a grevei foamei 1 martie 1957 ce prive=te pe de\inutul Leu Vasile tichet nr^prin care solicit[^ rug`ndu-v[ s[ binevoi\i a dispune Comandantul unit[\ii^ Referent +ef^ Declara\ie Subsemnatul Episcop V. Pite=ti Nr. Pite=ti.. Nu-mi vine s[ cred c[ totul poate fi at`t de complet. dar ]n van.. una perie barb[ . 315 .. al\ii s-au c[tr[nit. a iert[rii gre=elilor. Se cunosc ]n aceast[ privin\[ talentele de orator ale lui Mihai Ralea.. Aceste obiecte au fost ascunse ]n.din nenorocire pentru ei . (apoi) Voiculescu. insulta\i.. condamnat MSV p. pentru a fi anexat la dosarul personal al de\inutului Ajutor de serviciu al comandantului pentienciarului (semn[tura) Supraveghetor (semn[tura) De\inut V. Ceilal\i scap[ mai u=or. umbla ]n c`rje. }n cadrul ]n\elegerii de la Geneva. 2114 din C[tre Procuratura Mil. }ncep s[ presimt ca Hristos e prezent ]n pu=c[rie. a fr[\iei cre=tine. 2. Mihai Ralea ]nso\it de al\i tovar[=i.<Jurnalul fericirii>.. Am`ndoi sunt batjocori\i. declar c[ ]ncetez greva foamei =i a apei. c[ domnii tovar[=i ]n frunte cu conu Mi=u Ralea.=i s[-i fac[ eventuale propuneri de colaborare ]n cazul c[ ]n\elegerea de la Geneva devenea .> (N. de\inut politic ]n Pen. ]ntruc`t mi s-a dat posibilitatea ca s[ raportez verbal Domnului Porcuror ceea ce am cerut ]nt`i pe cale ierarhic[ ]n cadrul Penitenciarului =i apoi pe calea grevei. Sandu. Leu ]ns[ blestema cu m`inile ridicate duhovnice=te ]n aer.. I-au f[cut ]ntr-adev[r propuneri de colaborare ]n numele salv[rii patriei. de zor..De\inutul . st`nd pe sofale. Leu. Doctorul Voiculescu =i episcopul Leu (tare d[r`mat. al doilea ]mpreun[ cu obiectele g[site a fost predat la magazia la Roibu al treilea Biroului de eviden\[. =asii de la Codlea au plecat. legionarii de la Aiud. Leul a r[mas Leu.realitate.. ]njura\i =i porc[i\i. gestica =i perora\ia. Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces-verbal ]n trei exemplare.. a uit[rii trecutului. }ntors ]n celul[ a povestit minunea ce i s-a ]nt`mplat. Ralea =i-a sporit argumentele. be=teli\i. un piepten frez[ corn galben. ]nalt[ tr[dare.

Mandat de executare a pedepsei Nr. dac[ nu. de origin[ social[. domiciliat ]n comuna Bucure=ti str. pag.S. Jilava. m-am ]nt`lnit cu p[rintele Vasile Leu. art. de a-i dovedi c[ dac[ se d[ pe m`na lor va m`nca =i el ca lumea. }n 1954 am fost prins =i dus la Ia=i. 1872/1954 al TMT Buc. =i ne mai vizitam. iar tartinele alta. prin 1951. refuz`nd tartinele.04. De aceea ceruse s[ fie adus la spital. Cred c[ a purtat c[ma=a cu el peste tot. B[lcescu regiunea Bucure=ti de profesie preot de apartenen\[ social[. +i iat[ c[. 10 (zece) ani ]nchisoare corec\ional[ pentru trecerea frontierei pp. Prin 1955 sau 1956. fiul lui Grigore =i al Lucre\ia. fiind spital. trec`nd fraudulos frontiera s-a ]ncadrat ]n serviciul de spionaj str[in. p[rintele Gamaliel a ajuns prin Muntele Athos. 1 lit. art.) ^V[ felicit ipentru ideea de a ]ntemeia o funda\ie care s[ poarte numele episcopului martir Grigorie Leu. a fost condamnat la munc[ silnic[ pe via\[ . dar nu foarte mult. Acesta e =i motivul pentru care v-am pomenit de el. potrivit obiceiului din ]nchisori. ]n pofida behaviorismului lui Pavlov..<Pe muntele Ebal>.pedeaps[ comutat[ de Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale din pedeapsa la moarte . Colaborarea era una. c. Grigorie.1957 Noi colonel de justi\ie Casandra Aurel Pre=edintele Tribunalului Militar al Reg.11. n[scut la data de 13. ar putea s[ dea Funda\iei unele m[rturii importante. 283-285. apoi predat Securit[\ii rom`ne.03. dar 316 ne ]nt`lneam la plimbare. Uneori se l[sau deschise celulele.. nimeni nu f[cea m[rturisiri complete nim[nui. pentru conf. din D. Eu auzisem despre el la Jilava =i am fost bucuros s[-l ]nt`lnesc la V[c[re=ti. <Bat[-i Doamne!>. era la st[re\ie un frate Gheorghe Boboc.. Am stat de vorb[ cu p[rintele Vasile. 205/56 din 03.1903 ]n comuna Oancea regiunea Gala\i. II-a Milit.S. era o tactic[ de al aduce pe Leu ]n ispit[.> Dintr-o scrisoare a I. 2417 din 20. Sunt sigur c[ a tr[it drama al[turi de cel c[ruia i-a fost ucenic p`n[ la moarte.]nfulecau de zor din ni=te tartine delicioase. Spunea c[ a fost arestat la Viena. Eram prea t`n[r =i m[ aflam mai ]nt`i student ]n Bucure=ti ]n 1947-1948.. dac[ nu m[ ]n=el. Descoperit. Cum V[c[re=tii erau =i ]nchisoare-spital pentru de\inu\i. fiul P. Leu s-a ]ntors la gamel[. 199/50.. de undeva de la Aiud sau Gherla.S. atunci s[ pofteasc[ la gamela cu zeam[ de arpaca=. Bucure=ti Dosar nr. Nu mai =tiu pe unde va fi fiind acum. 267 cp. II-a Milit. cred c[ p[rintele Vasile venea la spital. Ed. C`t am stat la m[n[stirea Slatina din Moldova. 101cp execut[ munc[ silnic[ pe via\[ (din anul 1950. 9 bis etaj apart. P[stra de la el o c[ma=[ pe care o \inea ca pe o relicv[ sf`nt[. devenit apoi monahul Gamaliel. Mai apoi. Grigorie Leu la Hu=i.. Nu i-am pus ]ntreb[ri =i el mi-a spus c`t a vrut.. care fusese ucenic de chilie la P.pentru tr[dare pp.. ]n vremea martiriului s[u. a 317 . S-a bucurat. =i apoi fugar prin \ar[ cu o condamnare ]n contumacie (1948-1954). Vasile. a..P. Gramont nr. Mai spunea c[ ar fi fost hirotonisit episcop dar. I-am spus c[ eram monah la Slatina. f[r[ a-l pofti =i pe el la o ]mbuc[t[ur[ m[car. apoi dus ]n Rusia. v[z`nd hot[r`rea nr.1954 a Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti prin care numitul Leu Gr. N-a ]mbr[cat-o niciodat[.> (Teohar Mihada= . <Clusium> 1990. V[c[re=ti =i bine]n\eles la Interne pentru anchete. Nu eram ]n aceea=i celul[-spital. Nu =tiu dac[ prin bandaj m-a v[zut. b. art. Probabil ca ]nfulecatul tartinelor f[cea parte dintr-o anumit[ strategie. raionul N. la ]nchisoarea V[c[re=ti. Gala\i. Era ]n grup =i pastorul Wurmbrand. Antonie Pl[m[deal[ Mitropolitul Ardealului RPR Tribunalul Militar al Reg. El era cu ochii bandaja\i =i spunea c[ nu vede.

Leu Vasile. adm Teodorescu Ovidiu. Terit. 6 cu dou[ sfori legate una de alta =i le 318 d[duse drumul pe geam ]n jos . Se anuleaz[ mandatul preventiv nr. conf. de urgen\[ la Pentenciarul Jilava pe 319 .furnizat acestuia informa\ii =i a dus ac\iuni du=m[noase contra RPR.A. Ordon[m tuturor agen\ilor for\ei publice s[ aresteze =i s[ conduc[ pe susnumitul condamnat la Pentenciarul Pite=ti. Buc. Propun pedepsirea lui cu 3 (trei) zile regim sever. Leu Victor 1 (un) cu\it confec\ionat de el =i una pereche de zaruri. Pite=ti Ve\i transfera cu duba dvs. prin care declar[ greva foamei pentru motivele ar[tate ]n con\inutul declara\iei. Vasile de la CBS nr. Plt.02.el la aliniere nu se scoal[ . s[-l re\in[ =i s[-l fac[ s[ execute pedeapsa mai sus ar[tat[. Milit.R. Ordon[m directorului penitenciarului men\ionat s[ primeasc[ pe condamnat.I. 102 din 27.la de=teptare la fel V[ rog lua\i m[suri de pedepsire asupra lui eu propun s[ fie pedepsit cu 7 zile de izolator Serg. Comandantul Unit[\ii Maior^ +eful Biroului eviden\[ A.10 Semn[tura primitorului (ss) S]rbu Augustin Telegram[ Prezentat[ Bucure=ti M. Nr. Executarea pedepsei ]ncepe la 20 august 1952 =i expir[ la ***** c`nd va fi pus ]n libertate dac[ nu va fi re\inut pentru alte fapte. II-a Milit. Pre=edintele Tribunalului Militar al Reg. ]n a c[rei durat[ se va socoti =i timpul c`t a stat ]n deten\iune preventiv[ la.1958 am g[sit asupra de\.07. 1429/54 emis de Trib. 224 din Bucure=ti S-a primit ]n ziua de 15 oct.1958 C[tre Procuratura Militar[ Pite=ti V[ trimitem al[turat declara\ia de\inutului cond. 10999 din 15. Suprem-Colegiul Militar prin care i s-a respins recursul.1957 a Trib.C.01. Leu Gr. maj.^ Adeverin\[ Telegrama Nr. Raport C[tre Pentienciarul Pite=ti Comandant Raportez la prechezi\ia din 21.am g[sit un ac de cusut asupra lui mare c`t o andrea la bae i-am dat ordin s[ se ]mbrace cu c[ma=a =i pantaloni pe el el a f[cut invers s-a dezbr[cat de toate =i a luat mantaua pe el =i a plecat spun`ndu-mi c[ este c[ldur[ mare. . C. V[ rug[m a lua m[surile necesare. ora 21 m. 224 127 15/10 2055 Transmis[ Forma\iunea 0951 C[tre MAI Regiunea Pite=ti Penit.. (ss) indescifrabil Raport C[tre Tovar[=u Comandant ]n ziua mai sus ar[tat[ fiind de serviciu am prins pe de\. (ss) indescifrabil Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti Nr. Colonel de justi\ie (ss) Casandra Aurel Grefier (ss) Ref. V[z`nd c[ hot[r`rea a r[mas definitiv[ prin decizia nr.

Penitenciarul Jilava Inventar 1718 din anul 1958 luna octombrie ziua 17 de obiectele =i lucrurile de ]nbr[c[minte luate spre p[strare dela de\inutul Leu Gr. c[m[=i 1 una 2. II Tov. fular de l`n[ vechi 1 una 6. n[scut la data de 13/3/1903. regulamentului 1. 1958 ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr. ochelari toc cu garnitur[ galben[. ismene 3 trei 11. basmale 2 dou[ 13. Leu Primit spre p[strare de c[tre resp. (Semn[tura) Data 17 oct. conform ordinului tov. c[m[=i diferite 3 trei 10. de serv.serg. T. curea pant.M. ciorapi l`n[ 4 patru 8. 13/ 3/1903 T. Vasile data na=terii 1903 martie 3 ]n baza (1) conf. 3/55. major Tudorache Dtru Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Gr. batiste 3 trei 4 ciorapi 3 trei 5. III ]n camera Nr. fiul lui Grigore =i Lucre\ia. cauciuc 1 una 3. Ungureanu Nicolae Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Vasile din camera nr. 20 Ajut.M. 145552 15/10 1958 Pentru conformitate^ Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia penitenciare. =i lasate la el (2) conf. 145552 din 15/10 1958 Col. s. Raporta\i telefonic de executare. c[pitan Alix[ndrescu Ofi\er de serviciu al Penitenciarului Pit (Semn[tura)^ Data 1 noeimbrie 1958 321 . prosoape 2 dou[ Ajutor de serviciu al comandantului (semn[tura)^ Asistent ]n perchezi\ie (semn[tura)^ De\inut V. Director general Colonel LixandruVasile Nr. Vasile ]n camera Nr. hain[ bleumarin 1 una 5. pantaloni gri 1 una 4. camerei de p[strare (semn[tura) ORDIN DE REPARTIZARE C[tre +eful Sec\iei Nr. La primire penitenciarul Jilava ]l va \ine ]n condi\ii perfecte de izolare de restul de\inu\ilor =i va raporta conducerii Direc\iei pentru a primi ordine ]n privin\a regimului de de\inere. br`u improvizat 1 una 7. batiste 2 dou[ 16. prosop 2 dou[ 14. maieu 1 una 15. al cdt. 93 cl. III Tov. ismene 1 una 3. m. valiz[ lemn 1 una 2. lag[re =i colonii.de\inutul CR Leu Vasile. cravat[ neagr[ 1 una 12. c[ciul[ neagr[ 1 una 9. regulamentului: 320 1.

m.III. Pedeapsa expir[ la . Ofi\er de serviciu al Penitenciarului Jilava (Semn[tura)^ Data 22. Alx.ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr. 48.1959 ora 21 de\inutul Leu Vasile condamnat la MSV pentru din sec\ia Spital camera 48 a comis urm[toarele: La perchezi\ia f[cut[ s-a g[sit 2 cruci din lemn cu care ]n fiecare zi \ine slujbe religioase cu de\inu\ii din camer[. Spital Tov.59 ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr. Spital Tov. Pedeapsa ]ncepe la .07. n[scut la 13. Propun a fi pedepsit cu 5 zile de izolare sau e=irea din infermelie deoarece se face in stiga\ie ]n camer[. 47.05.58 Unitatea Jilava De acord Ofi\er de serviciu Aprob Comandantul V[zut Medicul unit[\ii Executat Raport }n ziua de 25.. s. Vasile din camera nr. conform ordinului cdt.V. m.M. Donciu Marin Ve\i muta pe de\inutul Leu Gr. I Tov.XII. Niculescu Constantin spre a merge ]n interes de serviciu pentru anchetarea numitului Leu Vasile. Florea Ion Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Gr.VI. 174. Oancea Gala\i la Penitenciarul Jilava. Ofi\er de serviciu al Penitenciarului (Semn[tura)^ Data 20. Cpt. 5. Vasile din camera nr. Supraveghetor S. mj. Tebe=an Ion Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Gr. cpt.. Director ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr. Ofi\er de serviciu Jilava (Semn[tura) Data 20. 8/55 ]n camera nr.. Ministerul Afacerilor Interne Data 28.1959 C[tre 323 . 36214 din 29. s.06.529 Anul 1959 luna VII ziua 3 Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia general[ a penitenciarelor =i coloniilor de munc[ Sec\ia sanitar[ Nr. 5 ]n camera nr. de asemnea discut[ probleme interna\ionale spun`nd c[ cur`nd cele patru puteri se va ]nt`lni =i vor hot[r] retragerea ru=ilor =i totodat[ va c[dea regimul. conform ordinului tov.959 322 Delega\ie Se deleag[ de noi prin prezenta tov.. 48 ]n camera nr.1903 ]n com.59 Intrare nr. conform ordinului comand. Serg. Vasile din camera nr.

De\inutul vine de la penit.VIII. Mihaly Zoltan Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Jilava Bir. =i Gospod[rire Nr. 2/ Popa +tefan fiul ui Stan =i Dobra./4046/959. Leu Vasile fiul lui Gheorghe Lucre\ia . =i gospod[rire nr. 1959. +eful Serviciului (ss) Maior Tache Petrache +eful Sec\iei sanitare (ss) Dr. Aprov. Lua\i m[suri urgente de internare ]n spitalul V[c[re=ti a de\inutului =i raporta\i de executare.1959.R.VI. dup[ cum urmeaz[: 1/ Leu Vasile. n[scut la 22 octombrie 1900. DGPCM Serv. 0036214 din 29 august 1959. 174048 din 25.R. 0123/U Bucure=ti =i aprobat[ de tov. conform ord. Jilava +eful Bir. Dr[ghici Nr. condamnat la MSV pentru t[rdare.1959 C[tre Penitenciarul Jilava V[ trimitem al[turat aprobarea de internare ]n spital nr. pentru a fi internat ]n spitalul dvs. din 22 oct.M. Rug[m confirma\i de primire. v[ facem cunoscut c[ se aprob[ transferarea cu primul vagon penitenciar la penitenciarul V[c[re=ti a de\inutului Leu Vasile pentru a fi interna\i ]n spitalul acelui penitenciar. 9117 din 01 sept. Medic director (ss) Dr.10.MAI UM 0123/U Bucure=ti Ca urmare la raportul dvs. 36214/ 959 pentru de\inutul Leu Vasile din unitatea dvs. Eviden\[ Nr. Dr[ghici cu ord. n[scut la 13 martie 1903. 1959 C[tre Penitenciarul V[c[re=ti 324 Spital }nso\it de dosarul personal. }n actele de transferare ve\i anexa ]n copie prezentul ordin precum =i raportul medicului. c. v[ transfer[m odat[ cu prezenta pe de\inutul C. C. Comandantul penit. Ministru Al. condamnat ]n prim[ instan\[ la 7 ani corec\ie prin sentin\a 325 . Ministru Al.conform avizelor medicale i se face ie=irea din spital la data de 22 oct. aprov.1959 C[tre Penitenciarul Jilava V[ retransfer[m pe cale administrativ[ pe de\inu\ii CR. nr. aprobarea ]n spital este solicitat[ de U.. 0036214 din 29. 1959 C[tre Tovar[=ul Comandant V[ raport[m: de\inutul C. Eviden\[ Spital Nr. aprobare solicitat[ de UM 0123/U Bucure=ti =i aprobat[ de tov. 228 din 24. Director general +eful Sec\iei sanitare Doctor^ Republica Popular[ Rom`n[ Ministerul Afacerilor Interne DGPCM Serv. Jilava f[r[ adres[ de trimitere./4046/959. Leu Gr. Vasile. Popescu Niculae Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul V[c[re=ti Biroul Eviden\[ Nr. fiul lui Grigore =i Lucre\ia. Nr.

s. La primirea de\inutului CR rug[m a fi \inut ]n condi\ii perfecte de izolare de restul de\inu\ilor. Tebe=an Ion Ve\i muta pe de\inutul Leu Gr. Spital Tov. ochelari 1 p[tur[ personal[ 1 p.R. conform ordinului Ofi\er de serviciu (Semn[tura)^ Data 26. 901/959 a Trib. chilo\i 1 p.101958. 327 . bocanci 3 c[m[=i 3 ismene 3 batiste 3 ciorapi 1 flanel[ Ofi\er de serviciu (semn[tura)^ Asistent ]n perchezi\ie (semn[tura)^ De\inut V.nr. Rug[m confirma\i primirea Comandantul Penitenciarului Colonel^ +ef Bir. Ve\i anun\a DGPCM pentru a primi ordin ]n privin\a regimului de de\inere. ciorapi 1 p. pantalon 1 c[ma=[ 326 3 p.1958 C[tre Penitenciarul Jilava Conform ordinului DGPCM nr. m. 36 compus din 49 file. Vasile din camera nr.10. 1. pe care vi-l anex[m ]n copie v[ transfer[m prin duba noastr[ pe de\inutul C. Militar Bucure=ti. 48 ]n camera -. ]mpreun[ cu dosarul personal nr. Susnumi\ii au terminat spitalizarea conform fi=ei medicale anexate la dosar. 224127 din 15. ]mpreun[ cu dosarele cu actele de de\inere =i obiectele ce le apar\in. 16236 din 16. Eviden\[^ ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr.59 Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia general[ a penitenciarelor =i coloniilor de munc[ Penitenciarul Jilava Inventar 2888 din anul 1959 luna octombrie ziua 26 de obiectele =i lucrurile de valoare ridicate spre p[strare de\inutul Leu Gr. Vasile data na=terii 1891 III 13 Gheorghe-Lucre\ia Proces verbal despre rezutlatul perchezi\iei sau ]n baza ordinului comandantului Mag. Leu Vasile.X. valiz[ sc`ndur[ uzat[ 1 palton 1 hain[ 1 c[ciul[ 1 p. Leu Primit spre p[strare Casierul unit[\ii (semn[tura)^ Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti Nr.

s[pun rufe. 3981 din 8. adresa nr. col^ Secretar Plut.III.la data .959 adus de la Jilava din . dou[ buc. 00843153/7. obiectele men\ionate ]n prezentul proces verbal =i dosarul personal nr. trei c[m[=i. dou[ per.04. la locul de deten\ie de unde a fost adus. +eful unit[\ii militare Lt.45 ]n Bucure=ti Noi Boac[ Ctin din MAI.^ MAI Penitenciarul Jilava Biroul eviden\[ Nr.pentru Proced`nd la perchezi\ia corporal[ s-a g[sit asupra lui urm[toarele obiecte: una traist[. 21 la cl.Rug[m confirma\i primirea de\inutului =i a dosarului personal.XI. Dumitrescu de\inutul Leu Vasile se mut[ de la cl. Proces verbal nr.din Am predat arestatul Ofi\er de serviciu^ Am predat obiectele 328 Magaziner^ Am primit arestatul. a mai fost arestat/nu a mai fost arestat de . de serviciu^ 5. dou[ ismene. una p[tur[. c`rpe. col. 0123/H Nr. ciorapi. C[tre Penitenciarul Jilava V[ trimitem prin delega\ii no=tri. un s[cule\ cu diferite c`rpe =i medicamente. dou[ buc.XII. . arestatul Leu Vasile n[scut la 13. Drept care am ]ncheiat prezentul proces verbal Ofi\er de serviciu^ Am primit obiectele Magaziner^ Perchezi\ionat Transferat la . pentru a fi transferat de c[tre dvs.1903 ]n comuna Oancea raionul Gala\i regiunea Gala\i fiul lui Grigore =i Lucre\ia de profesie episcop c[s[torit cu .21 Sef nr.1959 Republica Popular[ Rom`n[ Ministerul Afacerilor Interne U. Raft nr.ultimul domiciliu ]n Londra str.J. Of.se ]ncarcereaz[ ]n ]nchisoare ]n interesul cercet[rilor.^ Unicat Unitatea B.C. Comandantul unit[\ii Maior^ +ef birou eviden\[ A. dou[ batiste. Semn[tura arestatului de primirea obiectelor Data^ Not[ Din ordinul tov. nr. C.M. 50. un s[cule\ mic. una pijama complet[. un pantalon pijama.1960 C[tre Ministerul Afacerilor Interne 329 . 771 de depunere =i perchezi\ie corporal[ F[cut ast[zi 7 noiembrie 1959 ora 15. 00240609 din 5 martie 1960 Dosar nr. ordinului nr. ]mpreun[ cu dosarul =i obiectele ce-i apar\in pe de\inutul Leu Vasile.cf. nr.

DGPCM nr. ]l depune ]n acest penitenciar cu men\iunea s[ fie transferat la locul de de\inere de unde a fost transferat. Vasile. ord. cicatrice. se transfer[ la Penitenciarul Pite=ti (pentru executarea pedepsei conf. 331 . 3291/1954 de profesiune episcop condamnat MSV pentru faptul tr[dare pedeapsa expir[ se transfer[ la Penitenciarul pentru spitalizare conf. Pite=ti pentru a fi pus la dispozi\ia MAI 0123/h. Militar Teritorial Buc.) nu are I s-a dat hran[ rece pentru zilele: Comandant^ 330 +eful biroului de eviden\[ =i cazier^ Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia penitenciare. ord. general[ a penit.1960 Consultat =i g[sit s[n[tos Deparazitat Medic^ Foaie de transferare (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul Leu Gr. 3291/1954 de profesiune episcop condamnat MSV pentru faptul tr[dare. Penitenciarul Jilava Nr. 33388/60) Gradul de periculozitate : periculos CR Semnalmente: v`rsta 13 martie 1903 Grigore =i Lucre\ia Semne particulare (semne. fiul lui Grigore =i Lucre\ia ce este condamnat definitiv la MSV pentru tr[dare prin sentin\a nr. plicului Data 08 februarie 1961Consultat =i g[sit s[n[tos Deparazitat Medic^ Foaie de transferare (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul CR Leu Gr.comportare rea fa\[ de personalul penitenciarulu 7 =i 3 zile izolare Comandantul Penitenciarului Semn[tura^ Penitenciarul Dej Nr. =i coloniilor de munc[ Serviciul eviden\[ Rug[m s[ binevoi\i a ne da aprobare de a transfera la penitenciarul de executarea pedepsei pe de\inutul CR Leu Vasile. originea social[ burghez.04. pentru cercet[ri. DGPCM serv. tatuaje etc. nr.Dir. Vasile mtr. Comandantul unit[\ii Lt. n[scut la 13 martie 1903. anul na=terii 1903. Militar Bucure=ti ]n baza c[rui art. =i MAI cu adresa nr. 2417/ 1954 de Trib. c`nd =i de ce instan\[ a fost condamnat Trib. Ev. nr. tr[dare pe termen MSV Pe timpul de\inerii ]n penitenciare a avut o comportare rea av`nd la dosar rapoarte de pedepsire . pedeapsa expir[ la MSV. plicului Data 16. eviden\[ A. Men\ion[m c[ susnumitul a fost primit prin transferare de la Penit. 00840609 din 5 martie 1960. 167255/961) Gradul de periculozitate: f periculos CR de supravegheat Numele p[rin\ilor numele tat[lui Grigore numele mamei Lucre\ia I s-a dat hran[ rece pentru zilele: 08-09 februarie 1961 Comandant +eful biroului de evid. lag[re =i colonii Penitenciarul Pite=ti Adeverin\[-Caracterizare De\inutul Leu Gr. +eful Bir. Vasile mtr. col.C. locul na=terii Oancea. nr.

prin care solicit[ una pereche ochelari rug`ndu-v[ s[ binevoi\i a dispune Comandantul unit[\ii Referent =ef =i greva foamei =i am cerut s[ fiu izolat =i s[ mi se dea h`rtie ceea ce mi s-a refuzat.1962 V. Cu raportul Nr. 1351 din 03 VI 1961 C[tre Pentenciarul V[c[re=ti V[ ]naint[m al[turat cererea de\inutului CR Leu Gh. Comandantul Penit. Dv. 1990 din 30.1962 s-a ]naintat declara\ia de ]ncetarea refuzului de hran[. Duma Emilian Declara\ie 333 Republica Popular[ Rom`n[ Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Dej Nr. 01967 din 27 VII 1962 Dosar nr. 27/7. condamnat MSV Fa\[ de aceasta rug[m a se lua m[surile cuvenite Comandantul Penit. 0047500/962 referitor la cazurile de refuzul hranei de c[tre de\inu\i.07. fiindc[. Leu Republica Popular[ Rom`n[ Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Dej Nr.07. }n ziua de 30.07.1962 de\inutul CR Leu Vasile. C[tre Procuratura Regiunii III-a Militare Cluj }naint[m al[turat copia declara\iei de refuzul hranei a de\iunutului CR Leu Vasile. Dej (ss) Cpt.07.1962 s-a ]naintat declara\ia de\inutului.07. prin patru dovezi concrete am constatat c[ ]n contra mea se duce o ac\iune de exterminare camuflat[ de c[tre persoane din administra\ia Penitenciarului Dej. 01967 din 27. Nr.Ministerul Afacerilor Interne Unitatea Penitenciarul Dej Nr.1962 cu ocazia perchezi\iei generale a fost scos din camer[ ]n timpul c`t s-a efectuat perchezi\ia general[ ]n cadrul sec\iei. de ]nceperea refuzului de hran[ iar cu raportul Nr. Duma Emilian Declara\ie Subsemnatul Leu Vasile n[scut ]n com. Raport[m: }n ziua de 25. Vasile tichet nr. C[tre Forma\iunea 0951 Bucure=ti Serviciul Paz[ =i Regim Conform Ord. Covurlui ]n 13 martie 1893 fiul Grigore =i Lucre\ia de\inut CR condamnat MSV declar refuzul hranei. 01967 din 30 VII 1962 Dosar nr. Procuraturii Militare Cluj. Men\ionez c[ ]n ziua de 20 iulie am raportat c[ intru ]n refuzul 332 . Dej Cpt. Acstea sunt motivele pentru care declar refuzul hranei azi.1962 de\inutul a renun\at la refuzul hranei pe considerentul c[ ]=i d[ seama c[ nu este persecutat de c[tre cadrele din paz[. Oancea jud. condamnat MSV a declarat refuzul hranei pentru motivul c[ este persecutat de c[tre o parte din personalul de paz[ pe considerentul c[ ]n ziua de 20.

cer`nd s[ se procedeze la cele legale . a or. condamnat MSV p. Tr. 29. Ast[zi 30 iulie pe temeiul angajamentului =i cuv`ntului de onoare a D-lui. Tr. }.c. condamnat MSV p. 27 sept. 64 ]n camera nr.Subsemnatul Vasile Leu de\inut CR cond.1962 Procuratura Regiunii Militare Cluj }naint[m al[turat copia declara\iei de refuzul hranei dat[ de de\inutul CR Vasile Leu ]n data de 27. n[scut ]n com. P[una Vasile Penitenciarul Dej 335 . Tr. conformitate cu originalul Secretarul Penit.IX.]n ziua de 25 iulie am fost scos la raportul conf. Covurlui. 1962 Copie 334 Declara\ie Subsemnatul Vasile Leu de\inut CR ]n penitenciarul Dej. }. 02547/28. a. V. care ]n ziua de 20 iul. }. declar: Nu primesc s[ fiu hr[nit artificial =i refuz asisten\a =i alimenta\ia medical[.C. }. Oancea. declar: nu primesc s[ fiu hr[nit artificial =i refuz asisten\a =i alimenta\ia medical[.Tr. declar refuzul hranei. Aceasta ]mi este declara\ia pe care o dau o sus\in =i o semnez. Dej Maior Duma Emilian Declara\ie Subsemnatul Vasile Leu de\inut CR condamnat MSV p. am declarat greva foamei. Comandantul Penit.1962 Rug[m dispune\i. MSV p. Vasile Leu 29. Comd. la 13 martie 1893. condamnat MSV p. Vasile Leu 27 sept.09 . la data de 27. care mi-a dat h`rtie =i m-a izolat. Oancea.IX. la 13 martie 1893 declar refuzul hranei deoarece am constatat =i verificat c[ ]n penitenciarul Dej ]n care m[ aflu se duce o ac\iune camuflat[ de exterminare a mea fizic[ =i moral[.C. jud. Tr. 1962 Vasile Leu Pt. conformitate cu originalul (ss) Secretar A.IX. Aceasta ]mi este declara\ia pe care o dau o sus\in =i o semnez. 58. comd. III (Semn[tura)^ Penitenciarul Dej Nr.declar c[ renun\ la greva foamei. Covurlui. n[scut ]n com. deoarece am constatat =i verificat c[ ]n penitenciarul Dej ]n care m[ aflu se duce o ac\iune camuflat[ de exterminarea mea fizic[ =i moral[. c[ nu exist[ o ac\iune de exterminare oficial[ ]n contra mea . }.1962 oraz 10 +eful Sec\iei nr. Dej (ss) A. Leu Dej 30 iulie 1962 De\inutul Leu GH. P[una Vasile Declara\ie Subsemnatul de\inut Vasile Leu.1962 Vasile Leu Pt. Vasile a fost mutat din camera nr.09. jud.1962 Copie Declara\ie Subsemnatul de\inut Vasile Leu.

comandantul forma\iunii 0606 Gherla. pe baza c[ruia s-a emis mandatul de executarea pedepsei nr. verific`nd dosarul numitului Leu Gr. declarat ]n data de 27. 0404344 din 337 . ci numai semn[tura. dec. sub supravegherea direct[ a tov. Cu raportul nostru nr.09. Maj Domocos Iosif Luat la cuno=tin\[ (ss) V. 2622/05. Rug[m dispune\i Comandantul Penit.X.01. de\inutul CR Leu Vasile matr.1962 03. maj.1962 Forma\iunea 0951 Bucure=ti Serviciul Paz[ =i Regim Urmare raportului nr. ceea ce ]nseamn[ c[ a fost fie obligat. constat[m prin prezentul proces verbal c[ susnumitul beneficiaz[ de dispozi\iile art. pentru motivul c[ conducerea unit[\ii nu a aprobat mutarea lui din camera 58 ]n camera 47 unde s-a cerut s[ fie mutat. fie foarte sl[bit dup[ foame. 2619 din 05.X. 2576/01.10 1962.1962 am raportat =i Procuraturii Militare Cluj care supravegheaz[ unitatea noastr[. 2417/ 1954 a Trib. 336 Comandantul Penit. 02576 din 01 octombrie 1962. Raport[m: Le data de 03. Dej (ss) Maior Duma Emilian Declara\ie Subsemnatul Leu Gh. ]n prezen\a lt. Mure=an Gavril[ de la Procuratura Militar[ de Regiune Militar[ Cluj. Vasile de\inut ]n Penitenciarul Dej condamnat MSV pentru ]nalt[ tr[dare Renun\ la refuzul de hran[ ce l-am declarat ]n ziua de 27.A.1963 Republica Popular[ Rom`n[ Ministerul Afacerilor Eviden\[ SE NR. Leu 19. Vasile condamnat la MSV pentru tr[dare conform art. Cu raportul nostru nr.) Penitenciarul Dej Nr. 199/50 prin sentin\a nr.1962. Scrisul nu este al s[u. de\inutul CR Leu Vasile a renun\at la refuzul de hran[. 205/1956. a declarat refuzul hranei.10.Nr.1962 (N. Comandantul Forma\iunii 0606 Gherla (ss) Maior Alexandrescu Dumitru Delegat Raion MAI (ss) Lt.09. Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces verbal ]ntr-un exemplar ce se va anexa la dosarul de penitenciar al condamnatului.1962 Forma\iunea 0951 Bucure=ti Serviciul Paz[ =i Regim Raport[m: Pe data de 27 septembrie 1962. Domocos Iosif delegatul Raionului MAI Gherla. Militar Teritorial Bucure=ti. 02547 din 28. 3291/54 condamnat MSV pentru ]nalt[ tr[dare de patrie.10. Dej (ss) Maior Duma Emilian Ministerul Afacerilor Interne Forma\iunea 0606 Gherla Verificat Procuror militar: (ss) Maior de justi\ie Mure=an Gavril[ Proces verbal }ncheiat azi 18 ianuarie 1963 Noi maior Alexandrescu Dumitru. 7 din Decretul 5/1963 =i urmeaz[ a se transforma pedeapsa ]n 25 ani MS.09.1962 am raportat =i Procuraturii Regiunii a III-a Militare Cluj.

nr.a ]nceput s[ execute pedespsa la data de^ .B.03. ]n caz de lips[ sau av`nd datele cerute incomplete. =eful de vagon va refuza primirea de\inu\ilor. 9622 Aiud pentru conform Ordinului DGPCM nr.1903 fiul lui Grigore =i Lucre\ia. 32911954 de profesiune episcop condamnat la 25 ani pentru faptul de tr[dare. SE 040344/1964.1957 a fost pedepsit cu 5 338 zile izolare pentru p[strarea de obiecte nepermise.Dosar nr. la data de 21. tatuaje etc. cicatrice. Vasile.]n baza art. v[ transfer[m ]mpreun[ cu dosarul s[u personal pe de\inutul CR Leu Vasile nsc.1903 ]n localitatea Oancea. fiul lui Grigore =i Lucre\ia.06.emis de^ Pe timpul de\inerii La data de 29.) I s-a dat hran[ rece pentru zilele: 27 martie 1964 Comandant^ +eful Biroului de Eviden\[ =i Cazier^ N.^ . fiul lui: Grigore Lucre\ia Talia. 339 . 113 C[tre Forma\iunea 0606 Gherla Conform adresei 00520800/14-03-1964 a MAI . n[scut la 13. de munc[ Locul de de\inere Gherla Adeverin\[-Caracterizare De\inut Leu Gr. Comandant^ Data 26. Gherla Nr. condamnat de^ .c. Aceast[ foaie de transferare se lipe=te pe plicul cu dosarul de\inutului.^ .03.05. Loc\iitor director general^ +eful serviciului^ Secret Ministerul Afacerilor Interne Forma\iunea 0606 Gherla Nr. =i a colon. 13.la^ .03.pentru^ . Gradul de periculozitate: s[ fie supravegheat Semnalmente: V`rsta nsc.1903.1964 Penit. originea social[ burghez[.03. cr Leu Vasile nsc. Manoliu Petru Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia g-ral[ a peniten. Fruntea Nasul Gura^ B[rbia Fa\a Ochii^ P[rul Spr`ncenele Barba^ Urechea Musta\a^ Semne particulare (Semne. Comandantul Forma\iunii (ss) Trocaru Petru +eful Biroului eviden\[ (ss) a.1964. 1792 din 26 martie 1964 C[tre Forma\iune 0622 Aiud }n conformitate cu Ordinul DGPCM SE 040344 din 25. plicului 1792 Data 26 martie 1964 Consultat Deparazitat Medic^ FOAIE DE TRANSFERARE (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul Leu Vasile Mtr.^ . la 13. pedeapsa expir[ la 13 august 1977. 13.03. pe de\.=i expir[ la data de^ Execut[ pedeapsa ]n baza mandatului nr.03. Rug[m confirma\i primirea. se transfer[ la penitenciarul Form. ve\i transfera ]n forma\iunea 9622 Aiud.prin sentin\a penal[ nr.1958 a fost pedepsit cu 4 zile izolare pentru p[strarea de obiecte nepermise.UM 0123/0 Bucure=ti.02.1959 a fost pedepsit cu 5 zile izolare pentru nerespectarea regulamentului. la 25.1903.

ziua) 13.raionul^ .1964 Form. str. 199/950.07.^ . Comandant^ Data 15. am luat la cuno=tin\[ de faptul c[ nu am voie s[ divulg nimic din cele v[zute =i auzite de mine ]n leg[tur[ cu locurile de de\inere pe unde am trecut =i nici despre de\inu\ii r[ma=i ]n locurile de de\inere. regiunea Gala\i. p[strare de obiecte nepermise.1903 ]n comuna^ . strada Gramont nr.ocupa\ia^ originea^ . B[lcescu. n[scut ]n anul 1903 luna 03 ziua 13 ]n comuna Oancea raionul Gala\i. B[lcescu comuna/ora=ul Bucure=ti. 5 Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia g-ral[ a peniten.03. D.1964 a fost pus ]n libertate numitul Leu Vasile.08. profesia episcop A fost depus la data de 20. pentru tr[dare art. n[scut la data (anul. domiciliat ]n Bucure=ti raion N. luna. 9 bis Comandant^ +eful Eviden\ei^ Forma\iunea 0622 Aiud Declara\ie Subsemnatul Leu Gr.^ .]n baza articolului^ Pedeapsa ]ncepe la data de^ . D. Leu Data 1 august 1964 341 . 205/956 emis de TMR 2 M. fiind condamnat la 25 ani MS prin sentin\a/decizia penal[ nr. 411/954 al Cons.condamnat la 25 ani MS prin hot[r`rea penal[ nr. 9 bis La punerea mea ]n libertate din penit.emis de^ A mai fost condamnat pentru^ Con\inutul caracteriz[rii: Pe timpul de\inerii a avut o comportare rea fiind pedepsit ]n total cu 24 zile izolare cu regim sever ptr. am luat la cuno=tin\[ de faptul c[ sun pasibil a suporta rigorile legilor RPR. Gramont nr.din^ . 2517/954 a Tribunalului MT Buc.la^ . De asemeni nu voi comunica nimic scris sau verbal rudelor sau altor persoane despre de\inu\ii r[ma=i ]n locurile de de\inere. 340 raionul N.=i expir[ la data de^ Execut[ pedeapsa ]n baza mandatului nr. de munc[ Locul de de\inere Aiud Adeverin\[-Caracterizare De\inutul Leu Gr. Vasile. 5948 din 01.din^ . revolte la adresa cadrelor.pentru^ . Semn[tura: V. =i a col.regiunea^ ..08. nerespectarea programului. Aiud. Vasile. fiul lui Grigore =i al Lucre\ia.08.BUc. }n cazul c[ nu voi respecta cele ar[tate mai sus. de Stat al RPR A declarat c[-=i va stabili domiciliul ]n regiunea Bucure=ti. S/a eliberat fiind gra\iat conf. 0622 Aiud Nr.Formular nr.1952 ]n baza mandatului de arestare nr..1964 C[tre . (Eviden\a Operativ[) V[ facem cunsocut c[ ]n ziua de 01.

spre a nu avea datoria ascult[rii fa\[ de cei care. demonstreaz[ limpede c[ el a perseverat ]n a refuza orice colaborare. cuv`ntul lui put`nd avea greutate ]n tratatativele cu Ocidentul. ]ncheie lan\ul celor nou[ genera\ii de slujitori ai Altarului Rom`nesc. cel ce a fost Arhip[stor al Rom`nilor de peste hotare =i al Rom`nilor Ortodoc=i Tradi\ionali=ti din \ar[. el este adus pe parcursul deten\iei la mai multe <interogatorii> care. anun\[ decesul Arhiepiscopului Victor Leu. pagin[ intrat[ ]n patrimoniul Istoriei. unde ]ndeplinindu-i-se ultima sa dorin\[ p[m`nteasc[. au fost martorii t[cu\i ai martiriului tat[lui s[u =i ai ponegririi sale. Acesta apare cu urm[toarele cuvinte: <Credincio=ii. ]=i alege o mic[ biseric[ autonom[ de cea oficial[ Biserica Rom`nilor Ortodoc=i Tradi\ionali=ti . A=a cum s-a putut vedea =i din aceste acte publicate mai la urm[. Familia Leu. Retras ]n lini=tea unei M`n[stiri Dreptcredincioase Rom`ne. m`r=[viile care ]l fac s[ intre de mai multe ori ]n greva foamei. I se propun diferite func\ii ierarhice dar. Pop[ de Tab[r[ al lui +tefan cel Mare>. a fost ]nmorm`ntat cu toate slujbele =i datinile Ortodoxiei Rom`ne=ti. ca simplu =i resemnat Monah. dup[ datele lor calendaristice ar putea corespunde unor ac\iuni diplomatice ale guvern[rii. 342 Trece la Domnul ]n 1978 scriindu-=i sobru =i convins de sine ultimul anun\. Acela=i refuz categoric pentru orice colaborare ]l demonstreaz[ =i dup[ ie=irea din ]nchisoare. dar demn =i sigur pe mi=carea sa ]n fa\a altarului. multele zile de izolare total[ la care este supercondamnat =i gradul de <mare periculozitate> la care este catalogat ]ntotdeauna. Protoereul Militar Leu al Cavaleriei Rom`ne. dup[ o via\[ tumultoas[ de 73 ani. cu voie sau f[r[ de voie. prin cuv`ntul de la Dumnezeu adresat p`n[ ]n ultima clip[ credincio=ilor. Singuraticul str[nepot al lui <Mihail Leu. Dar tot dup[ aceste acte.]n care sluje=te f[r[ dependen\[ de ierarhiile vremii. p[streaz[ senin[ =i neprih[nit[ mintea cu care l-a d[ruit Duhul. care sunt o pagin[ din via\a =i luptele glorioase ale poporului Rom`n. 343 . Aceast[ confesiune ortodox[ ]l alege ]nt`ist[t[tor al ei .CAPITOLUL ULTIM C{TRE CITITOR Eliberat astfel din temni\[ c`nd ajunsese la ruinarea trupeasc[ =i pierderea vederii.chiriarh b[tr`n =i orb. cel trecut prin totalitatea calvarului organizat cu cinism de p[g`nismul modern. re`ntoarcerea lui la regimul sever de deten\ie.

cei trei urma=i b[rb[te=ti ai episcopilor-martiri. Vlad Leu le-a a=ezat pe calculator =i a f[cut pagina\ia. Astfel. iar Tudor Leu a realizat coperta =i forma definitiv[ a c[r\ii. Corneliu Leu a extras din arhive =i a ordonat aceste texte.APEL COLOFON DE FAMILIE Am lucrat cu pio=enie la aceast[ carte de familie.54. 126. pentru a fi alc[tuit[ ]n ]ntregime prin munca =i spiritul nostru. ISBN 973-9025-14-5 Casa de Editur[ =i Tipografie REALITATEA anul 2001 . fax 40 -1-210. Funda\ia Episcopul Grigorie Leu face apel pe aceast[ cale la to\i cititorii din \ar[ =i str[in[tate care consider[ c[ pot furniza date sau documente ]n plus privind subiectul acestei c[r\i. noi. Dacia nr. la anul M`ntuirii 1998. s[ le trimit[ la adresa ei din Bd. ]n Bucure=ti. Bucure=ti 7026.11.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful