Corneliu Leu CARTEA EPISCOPILOR CRUCIA|I

CORNELIU LEU

Mul\umim Conducerii SRI care ne-a aprobat accesul la aceste documente, mul\umim Conducerii Arhivelor MAI =i doamnei arhivar Frusinica Moraru pentru asisten\a tehnic[ =i preciz[m c[ aceast[ carte apare abia acum doar datorit[ unor promisiuni electorale neonorate la Uniunea Scriitorilor: cererea pentru ob\inerea accesului am adresat-o cu mul\i ani ]n urm[ prin aceast[ institu\ie ai c[rei lideri au promis la un congres c[ se vor ocupa de asemenea cazuri. Vota\i, ei =i-au uitat promisiunea; apoi, situa\ia s-a mutat =i la case mai mari care au t[r[g[nat legea Ticu Dumitrescu, iar noi am a=teptat ani de zile. Facem aceast[ precizare pentru a pre]nt`mpina ]ntreb[ri de genul: <De ce venim de abia acum cu asemenea dezv[luiri, c`nd ele ar fi fost necesare mult ]nainte ?> Nu putem r[spunde dec`t c[ a=a s-au ]nt`mplat lucrurile =i doar demagogia electoral[ despre care am vorbit a produs ]nt`rzierea. (C.L.)

CARTEA CRUCIATI EPISCOPILOR CRUCIATI

© Corneliu Leu Editura REALITATEA 2001 ISBN - 973 - 9025-14-5

Editura REALITATEA 2001

<^Putea-voi duce austeritatea persoanei mele dup[ pilda Prototipului nostru, m[car p`n[ la drumul arz[tor al apostolatului zilnic, cu resemnare la auzirea vorbelor de ocar[ =i chiar la primirea de lovituri =i scuip[ri pentru ]nv[\[tura Evangheliei ?^ C[ci de o ]ncoronare cu spini =i de ]ntinsul m`inilor pe cruce^ e prea greu s[ mai vorbim noi, muritorii de ast[zi !^>

Episcopul Grigorie Leu
(Revista <Biserica Ortodox[ Rom`n[> nr.3(538) martie 1925 - <Cu ce n[dejdi intr[ un nou arhiereu ]n Sf`ntul Sinod> discurs de recep\ie la 4 februarie 1925). Rostit[ atunci doar ca un act de con=tiin\[ misionar[, aceast[ dorin\[ avea s[-=i demonstreze retorica premoni\iei cu un sfert de veac mai t`rziu, prin ]ntinderea pe cruce nu numai a m`inilor sale, ci =i ale m`inilor fiului s[u, prin ]ncoronarea cu spini a martiriului lor de episcopi crucia\i.

Singura sentin\[ care m-ar onora pe mine =i tribunalul ar fi condamnarea mea la moarte.<^ }mi dau seama c[ urm[ri\i s[ afla\i amestecul meu ]n serviciul englez de informa\ii. Eu am spus =i repet c[ nu am f[cut nici un fel de spionaj pentru nimeni^ Sunt un adversar al acestui regim din Rom`nia care a transformat \ara ]ntr-o ]nchisoare ^Am dus aceast[ activitate pentru c[ regimul comunist este o c[ma=[ de for\[ pe sufletul =i fiin\a neamului rom`nesc.> Arhiepiscopul Victor Leu (proces verbal de interogator ]n =edin\a public[ a Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti din 16 noiembrie 1954) .

adic[ moartea^> TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Dosar nr. a. Se afl[ de\inut ]n baza mandatului de arestare preventiv[ nr.9 .Capitolul I JILAVA.}n cazul c]nd acesta renun\[ a face cerere de gra\iere ne ve\i comunica de ]ndat[ rezultatul. ]n prezent de\inut ]n acel penitenciar. 1872/1954 Nr. 22603 din 22 noiembrie 1954. 1429 din 2 iulie 1954. n[scut la 13 martie 1903 ]n ora=ul Gala\i. la MOARTE pentru crima de tr[dare de patrie prev. CELULA ZERO <^ Va executa pedeapsa cea mai grav[. adic[ moartea. 1 lit.}i comut[ preven\ia de la 20 august 1952.Conform art.P. a condamnat pe Leu Vasile.P.1 C.C[tre PENITENCIARUL JILAVA. 2417 din 20 noiembrie 1954.}i confisc[ ]ntreaga avere =i-l oblig[ =i la 200 (doua sute) lei cheltuieli de judecat[. =i pedep. ci numai cerere de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri na\ionale ]n termen de 5 (cinci) zile de la ]n=tiin\are.}n consecin\[ urmeaz[ de ]ndat[ a-i face cunoscut susnumitului condamnarea dat[ =i a i se pune ]n vedere c[ ]mpotriva sentin\ei de condamnare nu are dreptul de a declara recurs. fiul lui Grigorie =i Lucre\ia.V[ facem cunoscut c[ acest Tribunal prin sentin\a nr.b =i c din Decretul 199/ 1950 =i la 10 (zece) ani ]nchisoare corec\ional[ pentru delictul de trecere frauduloas[ a frontierei prev[zut =i pedepsit de art. va executa pedeapsa cea mai grav[. de art. 267 C.

Moscova. Slt. Eviden\[ Cazier Nr. printre care =i creiarea ]n timp de pace a unui Tribunal Militar al Reg. M.'54 Dat[ ]n fa\a noastr[. General de Divizie al grupului de unit[\i militare ortodoxe din Armata Atlanticului am fost capturat de trupele Sovietice pe teritoriul Austriei. ]n care este condamnat la pedeapsa cu moartea. suferind mari torturi morale =i fizice. De la Moscova ]n contra voin\ii mele de cet[\ean Apatrid. am protestat =i fiind for\at am acceptat s[ fiu judecat. M. Leu 10 . ]n fa\a c[ruia am fost trimis spre judecat[. 1954 Grefier (ss) indescifrabil MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DIRECTIA PENITENCIARE LAG{RE +I COLONII Nr. }n ziua de 20 noiembrie 1954 Tribunalul a pronun\at sentin\a 11 C[tre TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI La adresa Dvs. Maior Sef.17780 din 25 Noe.A. Just (ss) indescifrabil Declara\ie Subsemnatu Episcop Vasile Leu declar c[ am luat la cuno=tin\[ de sentin\a No. Penitenciarul Jilava Bir.P. Dat[ ast[zi 6 dec. Protest Subsemnatul Episcop Ortodox Rom`n. toat[ gama sistemelor de anchet[ Comuniste.P. care ]n prezent se g[se=te ]n penitenciarul Jilava. a semnat =i totodat[ a dat al[turata declara\ie prin care refuz[ s[ fac[ cerere de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale. Leu Prizonier de r[zboi c[tre Procuratura General[ R. Confesor +ef. ]n cazul meu. Leu V.I. am parcurs ]n Viena. am fost adus prin for\[ ]n R.A. 1954 pronun\at[ de c[tre Dvs. Bir. S/1589 4 decembrie 1954 C[tre CABINETUL LOCTIITORULUI MINISTRULUI AFACERILOR INTERNE General Maior Adi Ladislau V[ ]naint[m anexat protestul de\inutului LEU. Buc. VICTOR. Aici am constatat o serie de st[ri revolu\ionare. (ss) B[dic[ Ilie. de c`nd am fost capturat. Odesa =i Bucure=ti.R. 2417 din 20 Noe. ]n vreme ce m[ aflam ]n exerci\iul misiunii mele.22603 din 22 Noiembrie 1954 v[ trimitem odat[ cu prezenta dovada semnat[ de de\inutul LEU VASILE.I. }n fa\a acestei instan\e am demonstrat.12. Victor al Europei Apusene =i Orientului Apropiat. Eviden\[.R. V.Pre=edintele Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti Maior de Justi\ie (ss) Branovici I. Buc. Cabinet Ministru nr. (ss) indescifrabil (ss) indescifrabil 06. COMANDANT. instan\a este ilegal[. Timp de doi ani jum[tate. nr. 1954 (ss) Episcop V. care dup[ ce a luat la cuno=tin\[ de cuprinsul sentin\ei nr. prin care am fost condamnat la moarte =i declar c[ nu fac cerere de gra\iere.PRIM LOCTIITOR SEF DIRECTIE Locotenent Colonel. Cpt. 2417/20 XI '954 a Tribunalului Militar Terit. pe temeiuri juridice c[. 1696/21 XII 1954 Episcopul V. Rog a dispune.

cu ajutorul Lui Dumnezeu m[ simt foarte bine.M.a.totu=i a avut ferocitatea ca ]n ironie s[ m[ ]ntrebe . ce mi sa agravat f. Am remarcat c[ r[spunsul meu l-a enervat =i demonstrativ a p[r[sit celula. atribui acest regim barbar =i neomenos =i-n deosebi am`narea execu\iei sentin\ei mele unuia din cei 21 de <anchetatori> pe care-i am avut ]n \ar[ . extenuat de anii grei de pu=c[rie Moscovit[ dobor`t de lan\uri. iar ]n ziua de 25 curent mi s-a comunicat =i oficial sentin\a. n[scut la 13 martie 1903 ]n Comuna Oancea Reg.p. Horovitz.condamn[rii mele la moarte. George Pre=edinte. Tribunalul dispune evacuarea s[lii declar]nd =edin\[ secret[ (aten\ie! n. Popular. Petre Zeciu Grefier. lan\uri care din cauza r[nilor din r[zboi =i a reumatismului.J. (ss) V.<Ce fac? Cum m[ simt?>^ I-am r[spuns c[. etc^.a.s[ se execute Sentin\a dat[.]n numele tuturor Principiilor Umanit[\ii =i Civiliza\iei (din care se sus\ine c[ fac parte =i Principiile Civiliza\iei Comuniste) =i cer ca s[ ]nceteze aceast[ culmin`nd[ barbarie . ]nvinuit pentru crima de ]nalt[ tr[dare pp. Maj de justi\ie Oprea Ilie .a.]n schimb eu am fost mutat ]ntr-o celul[ a fortului Jilava. }n conformitate cu uzan\ele =i procedurile anterioare. eu nu spun =i 12 nu mai am nimic de vorbit. nu-mi permit s[ mai fac nici m[car mi=c[rile strict necesare pentru necesit[\ile fizice. Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n. }nainte de a i se lua interogatoriul. 9 bis.Proc. Apoi mi-a cerut s[ vorbesc despre anumite capitole de care nu am vrut s[ vorbesc ]n timpul anchetei. de art. (de ce? n. Popular. pe o rogojin[. desprins de orice leg[tur[ p[m`ntean[ =i pu\inele clipe ce le mai am de tr[it le-am rezervat exclusiv medita\iilor mele religioase pentru purificarea =i m`ntuirea sufletului =i. Pre=edintele a stabilit identitatea inculpatului. Gramont No.252 C. 2417 Ast[zi 16 Noiembrie 1954 Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti compus conform art. =i c[ singurul drept ce-l mai am este numai formularea unei cereri de gra\iere la Prezidiul RPR. maj.) ast[zi 16 noiembrie 1954. S-au ]ntrunit ]n =edin\[ public[ ]n scopul judec[rii cauzei privind pe LEU VASILE. Procedura complect[. 267 C. de justi\ie Lavrov V. care este men\ionat[ ]n interogatoriul anexat la dosar. Martori nu au fost propu=i de nici una din p[r\i. Gala\i fiul lui Grigorie =i Lucre\ia cu ultimul domiciliu ]n Bucure=ti str. de art. La apelul nominal f[cut ]n =edin\[ public[ s-a prezentat acuzatul asistat de avocatul L. Lalyer Iosif -Ases. f[r[ geamuri. Militar. Solomon Iosi -Ases. =i pentru delictul de trecere frauduloas[ a frontierei pp.P. care maior. tare. Locot.) Av`nd ]n vedere c[ problemele ce se vor dezbate ]n instan\[ intereseaz[ securitatea statului. Pe temeiul celor ar[tate mai sus. ]n consecin\[. Am refuzat cu oroare formula cererii de gra\iere =i ]n acest sens am dat =i o declara\ie scris[. c`nd mi s-a precizat c[ nu am dreptul la recurs. care a \inut s[ vin[ ]n celula mea dup[ ce mi se comunicase sentin\a =i dup[ ce mi se puseser[ lan\urile. }n fa\a acestei cruzimi =i la o astfel de neomenie am r[spuns c[ eu sunt un om sf`r=it. Deoarece eu. Leu TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURESTI Dos. Lt. unde ]n plin[ iarn[ sun \inut f[r[ foc. reamintindu-mi c[ am promis c[ voi vorbi dup[ sentin\[. 7/1952 din: Lt. Lt.) ]n baza art. de=i vedea c[ ast[zi are ]n fa\a sa un om b[tr`n. o sentin\[ f[r[ drept de recurs care are la dosar =i declara\ia condamnatului de renun\are la cererea de gra\iere trebuia s[ fie executat[ ]n 24 de ore de la pronun\are =i comunicare. ]n rezumat: Protestez . Maj. Au trecut zece zile de la pronun\are =i cinci zile de la comunicare =i sentin\a mea nu a fost ]nc[ executat[ . 184 c. No. bolnav. acuzatul solicit[ instan\ei 13 .=i anume ultimului meu anchetator un domn maior din Securitate. 1872/54 Sentin\a No. legat ]n lan\uri de m[rime =i form[ medieval[.

gradul de general al a=a zisei armate a Atlanticului.a. Av]nd cuv]ntul acuzatul a sus\inut c[: a. Av]nd cuv]ntul ap[r[torul acuzatului arat[ c[ ]n cazul c]nd se va constata c[ este nevoie. nu i se va mai putea re\ine crima pp.N.p.a. Tribunalul deliber]nd ]n secret..).a. Urmeaz[ a se vedea c[ sus\inerile acuzatului =i excep\iunile 14 invocate de el nu sunt ]ntemeiate =i ca atare instan\a le respinge. regele Mihai =i R[descu. ]ntruc]t ]n str[in[tate i s-a conferit. Asupra incidentului unit cu fondul. De asemeni Procurorul Militar cere condamnarea acuzatului =i pentru del. de art.33/ 24 Ian. D. ]n caz de r[spuns negativ este de acord cu condamnarea acuzatului potrivit art. 1. c[ deasemeni calitatea de apatrid ob\inut[ prin aprobarea O. arunca\i de mult peste grani\[ de c[tre poporul nostru =i cari au pierdut de mult dreptul de a vorbi ]n numele poporului rom]n. c[ el nu a recunoscut niciodat[ regimul democrat popular de la noi =i c[ ]n str[in[tate a ob\inut printr-o hot[r]re a O. 1 D. 1 D. 15 . 1952 =i a regulamentului pentru aplicarea acestui decret se stabile=te c[ renun\area la cet[\enia rom]n[ se aprob[ de c[tre Prezidiumul Marii Adun[ri Na\ionale la propunerea M. s[ se cear[ de la Ministerul Justi\iei rela\ii asupra faptului dac[ acuzatului i s-a ridicat cet[\enia rom]n[. Ap[rarea av]nd cuv]ntul arat[ c[ ]n cazul c]nd se va constata c[ acuzatul nu mai era cet[\ean rom]n. c[ gradul de general al a=a zisei armate a atlanticului conferit acuzatului de c[tre ex. Procurorul militar arat[ c[ nu este nevoie a se mai cere de la Min.I.p. 267 c.lui calitatea de cet[\ean apatrid. pentru l[murirea situa\iei cet[\eniei acuzatului. 1 lit.) azi 16 noiembrie 1954. consider[ inutil[ interven\ia la Ministerul de Justi\ie. ]ntruc]t fapele acuzatului reprezint[ con\inutul acestei infrac\iuni.37 lit. nu este opozabil[ organelor noastre de stat ]ntruc]t \ara noastr[ nu este membr[ a O. 184 c.b. de art. acuzatul nu a ob\inut aprobarea pentru renun\area la cet[\enia rom]n[. Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n.A. azi 16 noiembrie 1954. h din Constitu\ia R. Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n.N. renun\]nd la cet[\enia rom]n[. Tribunalul une=te incidentul cu fondul =i dispune continuarea dezbaterilor.U. deoarece acuzatul a recunoscut sincer faptele =i este la prima abatere. de c[tre ex. 199/ 50 cu aplicarea de circ.-lui de care se prevaleaz[ acuzatul. pp. 199/50 prin schimbarea calific[rii din crim[ pp..) ast[zi 16 noiembrie 1954. deoarece a fost acordat acuzatului. de art. 199/50. Tribunalul deliber]nd ]n secret asupra excep\iunilor ridicate de acuzat: Av]nd ]n vedere c[ potrivit art. b. Procurorul militar av]nd cuv]ntul sus\ine c[ ambele afirma\ii ale acuzatului sunt ne]ntemeiate deoarece contravin legilor \[rii noastre =i ca atare cere respingerea lor. aprobare care lipse=te ]n spe\[. cere s[ fie judecat de un complet av]nd gradul de general maior.U. numai Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale are calitatea s[ atribiue gradele militare ]n \ara noastr[.U.N. cer]nd condamnarea lui pentru crim[ pp.-lui iar autorit[\ile noastre competente nu au recunoscut acesat[ calitate. atenuante. Ca atare respinge cererea ap[r[rii. fiind recunoscute de el at]t la primele cercet[ri c]t =i ]n fa\a instan\ei. arat[ c[ faptele acuzatului sunt foarte grave.P. S-a procedat apoi ]n continuare la luarea interogatoriului acuzatului iar cele declarate de acesta s]nt consemnate ]n procesul verbal ata=at la dosar. regele Mihai =i R[descu nu are nici-o valabilitate potrivit legilor \[rii noastre. Av]nd ]n vedere c[ potrivit legilor \[rii noastre =i anume D. de Justi\ie aceste rela\ii ]ntruc]t ele nu s]nt concludente ]n cauz[. de art. ]ntruc]t a=a cum s-a mai ar[tat ]nainte. cet[\ean rom]n.permisiunea de a ridica excep\iune asupra competen\ei tribunalului.c. prin uzurparea adev[ratelor drepturi suverane ale statului nostru de c[tre o clic[ de fugari. Procurorul Militar av]nd cuv]ntul ]n fond.R. Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n.

}n discursurile pe care le \inea.}n activitatea sa acuzatul a ]ncercat s[ ridice moralul fugarilor spun]ndu-le c[ ]n cur]nd va izbucni r[zboiul ]ntre americani =i Uniunea Sovietic[ =i ]n R.Vizit]nd \[rile capitaliste acuzatul a luat leg[tur[ cu o serie de personalit[\i conduc[toare din aceste \[ri cer]ndu-le s[ suprime buletinele publicate de reprezentan\ele diplomatice ale \[rii noastre ]ntruc]t spunea el. la Salzburg. =i c[ el moare pentru ideile sale. acuzatul p[r[se=te fraudulos \ara. ]n aceia=i compunere ca ]n =edin\a precedent[: TRIBUNALUL Deliber]nd ]n secret asupra ac\iunii penale deschis[ prin ]ncheierea =edin\ei preg[titoare din 6 Oct. de unde au trecut ]n Jugoslavia.R se va reinstaura vechiul regim. 1954 ]n cauza privitoare pe LEU VASILE ]nvinuit pentru crim[ de ]nalt[ tr[dare pp. Tribunalul a declarat dezbaterile ]nchise =i s-a retras ]n camera de consiliu spre a delibera asupra culpabilit[\ii =i aplica\iunii pedepsei ]n cauz[. emisiune ]n care se aduceau injurii la adresa regimului nostru.p. Av]nd ]n vedere concluziunile orale ale Procurorului Militar precum =i sus\inerile acuzatului f[cute personal =i prin ap[r[torul s[u ]n fa\a instan\ei ]n =edin\[ public[. la 21 august 1948. ]n numeroasele articole publicate ]n presa str[in[ acuzatul s-a ar[tat ca un ]nver=unat du=man al \[rii noastre =i al URSS. de art.C. care au fost puse ]n discu\ia p[r\ilor ]n =edin\[ public[ se constat[ urm[toarele: }N FAPT Acuzatul Leu Vasile. acuzatul se ]nt]lne=te la Paris cu R[descu 17 . de fa\[ fiind delegatul general ecumenic al Austriei. care urm[reau s[-l foloseasc[ pe acuzat ca un pion important ]n lupta lor ]mpotriva lag[rului socialismului. odat[ cu alungarea monarhiei dela c]rma \[rii noastre se hot[r[=te s[ p[r[seasc[ clandestin \ara ]mpreun[ cu preotul G]ld[u Florian.B. acuzatul este ales episcop al rom]nilor din Europa Apusean[. aceste buletine sl[besc eficacitatea propagandei dus[ ]mpotriva \[rii noastre. 267 c. am]n[ pronun\area pentru 20 noiembrie 1954. nefiind de acord cu aceast[ ac\iune a poporului rom]n. =i delictul de trecere frauduloas[ a frontierei pp. c]t =i pentru alte ac\iuni du=m[noase ale serviciului de spionaj englez.}n urma interven\iei autorit[\ilor engleze.Dup[ acest act.}n toamna anului 1949. care ]l =i subven\iona ]n scopul recrut[rii. Av]nd ]n vedere c[ din instruc\ia oral[ urmat[ ]n cauz[ ]n =edin\[ public[ c]t =i din actele dosarului. prin intermediul acuzatului.}ntreaga activitate a acuzatului ]n aceast[ perioad[ era dirijat[ de serviciul de spionaj englez.}n urma acestei hot[r]ri. de art. ]nfiin\eaz[ 3 parohii rom]ne=ti lu]nd contact cu fugarii rom]ni din Austria =i din celelalte \[ri capitaliste. s[rind din trenul de Timi=oara ]n dreptul sta\iei Isanova. Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n.Dup[ ce ap[rarea a avut ultimul cuv]nt Pre=edintele a ]ntrebat pe acuzat dac[ mai are ceva de ad[ugat ]n ap[rarea sa. ]n anul 1947.P. 184 c. inaugur]nd emisiunea religioas[ ]n limba rom]n[. fugari din \[rile de democra\ie popular[. fa\[ de Uniunea Sovietic[. de elemente tr[d[toare din r]ndurile fugarilor rom]ni pentru misiuni de spionaj.p. la care acesta a declarat c[ singura sentin\[ care ar onora deopotriv[ pe el =i Tribunalul ar fi numai condamnarea sa la moarte. englezul Atkinson.) azi 16 noiembrie 1954.}n anul 1949 afl]ndu-se la Londra acuzatul vorbe=te la postul de radio B. acuzatul ]n calitate de episcop.Din Jugoslavia acuzatul a plecat ]n Austria unde ia leg[tura cu 16 autorit[\ile engleze =i americane care se ocupau de problema refugia\ilor. s-au \inut o serie de discursuri relev]ndu-se meritele acuzatului =i du=m[nia lui s[lbatec[ fa\[ de regimul de democra\ie popular[. Av]nd nevoie de timp pentru studierea dosarului =i a lucr[rilor ]n cauz[.Cu ocazia alegerei acuzatului ca episcop.a. Azi 20 noiembrie 1954.

cu care discut[ problema caz[rii ofi\erilor rom]ni dela Paris.Acuzatul declar[ c[ a primit misiunea din partea fostului rege Mihai =i din partea lui R[descu de a se ocupa de preg[tirea moral[ a celor ce urmau s[ fie ]ncadra\i ]n aceast[ armat[ =i care urma s[ fie constituit[ din refugia\ii afla\i ]n \[rile capitaliste =i din cet[\enii americani de origine rom]n[. iar elementele capabile s[ dea informa\ii pre\ioase. au stabilit c[ odat[ cu dobor]rea regimului de democra\ie popular[. care preg[tea cadre pentru misiuni de spionaj ]n \ara noastr[. care ]i confer[ gradul de general al a=a ziselor for\e armate rom]ne din cadrul armatei atlanticului =i prime=te misiunea de a contribui ]mpreun[ cu generalul Petrescu Puiu la crearea for\elor armate rom]ne din r]ndul tr[d[torilor. partidul cre=tin. erau cercetate personal de acuzat care trimitea informa\iile ob\inute. dar =i de educare a lor ]n spiritul urei fa\[ de \ara noastr[ =i fa\[ de URSS. perioade ]n care presa capitalist[ ducea o campanie ]nver=unat[ ]mpotriva \[rii noastre. acuzatul a \inut c]teva conferin\e despre \ara noastr[ la o =coal[ a serviciului de informa\ii englez..Sarcina acuzatului era nu numai de recrutare a acestor elemente.=i fostul rege Mihai. este mult mai vast[ dec]t cea ar[tat[ ]n rechizitor. pentru c[minul ofi\erilor rom]ni.}n timpul c]t a stat la Londra. pentru Mo\a =i Marin. unde este primit de dictatorul Franco =i oficiaz[ un parastas la morm]ntul eroului necunoscut spaniol. iar conduc[torii \[rilor capitaliste f[ceau declara\ii ]mpotriva comunismului.Interogat ]n instan\[ acuzatul a declarat c[ activitatea sa ]ndreptat[ ]mpotriva regimului nostru. acuzatul se ]nt]lne=te cu fostul rege Carol.}n acest scop acuzatul a vizitat toate lag[rele de refugia\i din \[rile occidentale.Acuzatul declar[ c[ a organizat ]n \[rile capitaliste a=a numitele s[pt[m]ni albe.}n anul 1950 acuzatul viziteaz[ Spania.}n acest timp acuzatul ia leg[tura =i cu serviciul de spionaj american.Aceast[ ini\iativ[ pornea din partea serviciului de spionaj american.Acuzatul recunoa=te c[ a \inut c]teva lec\ii la =coala de spionaj englez a lui Nandre=.Acuzatul declar[ c[ aprecia mai mult serviciul de spionaj american. 19 . acuzatul declar[ c[ =i-a ]nceput activitatea anticomunist[ ]nc[ din perioada c]t a fost student. ]n frunte cu Vi=oianu partid care a luat fiin\[ ]n Italia. refugia\i care erau tria\i prin preo\ii afla\i ]n subordinea acuzatului.De asemeni acuzatul recunoa=te c[ a plecat fraudulos din \ar[ =i c[ ]n Austria erau a=tepta\i de autorit[\ile engleze.Acuzatul recunoa=te c[ din discu\iile avute cu personalit[\ile conduc[toare. prin intermediul preo\ilor pe care-i avea ]n subordine ]n calitate de episcop. d]nd informa\ii despre \ara noastr[ =i stabile=te cu ace=tia ca pe viitor ei s[ subven\ioneze activitatea acuzatului =i a cadrelor recrutate pentru a=a zisa armata atlanticului. se va restaura monarhia =i sistemul parlamentar burghez av]nd ca partid de baz[. menite s[ gr[beasc[ desl[n\uirea unui nou r[zboi 18 mondial ]mpotriva \[rii noastre. recruta\i ]n armata atlanticului =i accept[ propunerea acestuia de a folosi ferma fostului rege Carol.Acuzatul recunoa=te c[ a avut informa\ii permanente asupra situa\iei din \ar[ prin refugia\ii fugi\i din RPR. a fugarilor =i chiar prin aducerea vechilor coloni=ti rom]ni din America. serviciilor de spionaj.}n anul 1950. c[ ]n anul 1929-1930 a colaborat cu inspectorul de siguran\[ Maimuca.Asupra activit[\ii sale din trecut. situat[ ]n Fran\a. deoarece se purta mai loial cu el. a \inut leg[tura cu organele de pres[ ale rom]nilor refugia\i ]n \[rile capitaliste public]nd articole calomnioase la adresa regimului nostru =i ]ndemn]nd pe refugia\i s[ treac[ ]n slujba puterilor imperialiste pentru folosirea lor ]ntrun viitor r[zboi mondial.Acuzatul a mai f[cut vizite ]n diferite \[ri capitaliste =i ]n Orientul apropiat duc]nd tratative cu diferite personalit[\i politice =i clericale. =i a organizat o intens[ re\ea de informa\ii =i de recrutare a refugia\ilor.

p. crime s[v]r=ite ]mpotriva comuni=tilor> de c[tre fo=tii lui elevi. art.c.Inculpatul declar[ c[ era de acord cu activitatea legionar[ =i era considerat de c[tre ace=tia ca un fel de protector =i consilier. computarea preven\iei se va face potrivit art. acuzatul vechi =i ]nfocat du=man al comunismului =i al \[rii noastre a s[v]r=it faptele d]ndu-=i seama c[ prin aceste fapte unelte=te ]mpotriva patriei sale =i a urm[rit producerea rezultatului criminal =i anume. Av]nd ]n vedere c[ ne afl[m ]n fa\a unui cumul real de infrac\iuni instan\a urmeaz[ s[ fac[ =i aplica\iunea art. astfel cum este ar[tat ]n disp. a=a cum a cerut procurorul militar.. prejudicierea securit[\ii externe a statului =i ]nrobirea \[rii noastre capitali=tilor str[ini.p. D. din crim[ p. D. D.199/950. Tribunalul ]n unire cu concluziunile Procurorului Militar cu unanimitate de voturi declar[ culpabil pe Leu Vasile.184 c..1.Astfel fiind Tribunalul consider[ c[ s]nt ]ntrunite elementele crimei de tr[dare de patrie sanc\ionate de art. aceste fapte ]ncadr]ndu-se ]n dispozi\iunile art.199/ 950 =i av]nd ]n vedere periculozitatea excep\ional[ a acuzatului.287).p. urm]nd s[ sufere pedeapsa capital[ pentru aceste fapte..pentru descoperirea activit[\ii comuniste dus[ de ConstantinescuIa=i =i a celorlal\i comuni=ti.p. a fost sfin\it[ ]n biserica unde slujea el. care confirm[ activitatea criminal[ a acuzatului at]t ]n \ar[ c]t =i ]n str[in[tate.Activitatea anticomunist[ m[rturisit[ de acuzat culmineaz[ cu lec\iile care le-a predat la =coala de ofi\eri de jandarmi din Bucure=ti. a. =tiind c[ acest fapt este pedepsit de lege =i prev[z]nd urm[rile faptei sale. B[leanu Alexandru (f.p.1 lit. =i c[ nu sunt circumsatan\e atenuante ]n favoarea inculpatului. D.J.p. de art. se consider[ ca singurul autor moral =i responsabil <al tuturor crimelor pentru care au fost judeca\i =i condamna\i. din crim[ de ]nalt[ tr[dare p.p. propaganda sa du=m[noas[ ]mpotriva \[rii noastre. instan\a re\ine ca dovedite faptele puse ]n sarcina sa.c. Pentru cheltuieli de judecat[ se va face aplica\iunea art. urmeaz[ s[ schimbe calificarea faptelor ]n aceast[ crim[.341) =i Magos Olariu Constan\a (f.b.}n spe\[ exist[ =i elementul inten\ional al acestei crime.267 c. at]t ]n \ar[ c]t =i mai t]rziu ]n str[in[tate. calific.b. instan\a potrivit art.p.}n consecin\[: TRIBUNALUL }N NUMELE POPORULUI HOT{R{+TE: Cu unanimitate de voturi.c.1 lit.Faptul acuzatului de a fi trecut frontiera prin alte locuri dec]t cele destinate trecerii.184 c. de art.}N DREPT Acuzatul a fost trimis ]n judecat[ pentru crima de ]nalt[ tr[dare =i delictul de tercere frauduloas[ a frontierei. lit.199/950.J. de art.p.1 lit.b. faptul c[ este imposibil[ reeducarea lui. 20 292 CJM. ]nvinuit pentru crim[ de tr[dare de patrie p.296). a. reprezint[ ac\iuni deosebit de periculoase pentru \ara noastr[. 101 c.Acuzatul mai declar[ c[ icoana care a devenit patron al legionarilor.199/950. 292 C.Pentru aceste motive. Silviu Cr[ciuna= (f.463 CJM. prin schimb. lec\ii asupra mi=c[rii comuniste =i dup[ recunoa=terea sa. de art. f[c]nd aplica\iune art.p. 184 c. a. culpabil pentru delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p.b.M. dep[=esc elementul material al crimei de ]nalt[ tr[dare. Cu unanimitate de voturi ]l condamn[ pe LEU VASILE la 21 .344). ]ntrune=te toate elementele delictului de trecere frauduloas[ a frontierei p. 304 =i 463 C. care au fost judeca\i =i condamna\i ]n urma acestei activit[\i a acuzatului. Leu (f. art. apreciaz[ c[ nu s]nt circumstan\e atenuante ]n favoarea sa. ele fiind s[v]r=ite de acuzat uzurp]nd calitatea de episcop =i folosind influen\a sa religioas[ ]n scopul dezl[n\uirii unui nou r[zboi ]mpotriva \[rii noastre =i a \[rilor socialismului. de art.c.1 c. c]t =i activitatea sa ]n cadrul armatei atlanticului.La dosar se afl[ depozi\iile martorilor Ion C.Av]nd ]n vedere probele de la dosar coroborate cu recunoa=terile acuzatului. 267 c.304 CJM. iar mai t]rziu a \inut str]nse leg[turi cu mi=carea legionar[ prin Mo\a Ion.M.p. a.267 al..p.Av]nd ]n vedere c[ faptele s[v]r=ite de acuzat =i anume ]nrolarea sa ]n solda serviciilor de spionaj american =i englez.

Pre=edintele a dat citire dispozitivului de mai sus. reintr]nd apoi ]n =edin\[ public[. (nesemnat) (ss) Petre Zeciu Capitolul II C{TRE CITITOR Cu aceste pagini prin care ]ncerc s[ completez informa\ia.(dar prea e de tot c`nd sala e evacuat[ dar =edin\a e declarat[ <public[>. Cer`ndu-mi iertare pentru impulsul de a pune paranteze cu aten\ion[ri ]n note de autor. iar comunicarea oficial[ men\ioneaz[ lipsa acestui drept). cel care m[ adresez cititorului. prea e de tot c`nd Hot[r`rea d[ drept de recurs.I. cele extrase din arhivele securit[\ii . Cu drept de recurs. Sentin\a de fa\[ s-a citit condamnatului de noi. m[ adresez cititorului. M. Comput[ preven\ia de la 20 august 1954.p.moarte pentru crima de tr[dare de patrie p. Singurul lucru pe care-l pot promite este s[ nu fac literatur[ =i s[ relatez c`t mai sec.A. de art. de art. maj. sunt =i subiectiv =i supus st[rilor emo\ionale provocate de surpriza ]nt`lnirii foarte recente cu cele declarate de v[rul meu ]n fa\a anchetei de acum patruzeci =i =ase de ani. }l condamn[ la 10 (zece) ani ]nchisoare corec\ional[. pentru del. 267 c. El m[ va corecta acolo unde va g[si vreo urm[ de literatur[. istoriei acelei f[r`me din spiritualitatea rom`n[ care a reu=it ]ntr-un fel sau altul s[ se salveze. Grefier. dar un scriitor ]n m`inile c[ruia a ajuns dosarul propriei sale familii.cap[t[ obiectivitatea de a se adresa direct istoriei. conform dispozi\iunilor Codului de Procedur[ Penal[. ]n termen de 4 zile. Conf. grefierul Tribunalului. Aspectul 23 22 . Lavrov (ss) Lt.a. Eu.p.1 lit.) Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ ast[zi 20 noiembrie 1954.b.c. va executa pedeapsa cea mai grav[. 101 c. Prezenta sentin\[ s-a semnat de noi: Pre=edinte Asesori populari (ss) Lt. p. art. deoarece restul.p.199/950. Istoriei unui personaj al rezisten\ei ]nc[ necunoscut. sau va lua din considera\iunile mele numai ceea ce i se va p[rea ]ntr-adev[r ]ntemeiat. p.Tribunalul. Lalyer Iosif Grefier (ss) Petre Zeciu PROCES-VERBAL Ast[zi 20 luna noiembrie 1954. }l oblig[ la 200 (doua sute) lei cheltuieli de judecat[. PROCUROR MILITAR.declara\ii de interogator ale unui om ]mpins cu preconcep\ie bol=evic[ =i cinism tehnic spre plutonul de execu\ie ..a. D. Confisc[ ]ntreaga avere. ]n prezen\a Procurorului Militar care l-a ]ncuno=tiin\at c[ are drept de recurs la Tribunalul Militar pentru unit. Solomon Iosi (ss) Lt. (aten\ie! n. istoriei convulsiilor la care ne-a fost supus neamul ]n acest secol. m[ adresez cititorului care va ]n\elege c[ r[m`n totu=i un scriitor.

]l rog s[-mi permit[ aici doar o constatare: cine sunt cei care ancheteaz[ =i judec[ acest proces de tr[dare na\ional[ ? Completul de judecat[ este format din Lavrov V. Pintilie> . din simplu slujitor cu p[catele lui lume=ti a tr[it totala convertire devenind misionarul decis s[-=i sacrifice via\a.acesta fiind chiar cel care.care nu e altul dec`t celebrul Pantiu=a. se proclam[ singur du=man al regimului comunist =i ]=i recunoa=te toate p[catele omene=ti prin care tinere\ea sa n-a fost de sf`nt. cu ranga. Pentru c[ ei ]l anchetau pe marele duhovnic al ]ntregii emigra\ii rom`ne =i vroiau de la el date prin care s[ poat[ distruge rezisten\a acestei emigra\ii. Promi\`nd din nou cititorului c[ m[ voi ab\ine c`t voi putea de la comentarii. Avocatul numit din oficiu este L. A refuzat s[ le spun[ =i le-a dus cu el ]n lumea cea dreapt[. El trimite dramaticul protest pe care l-am publicat mai ]nainte loc\iitorului Ministrului de Interne . =eful Direc\iei a VIII-a a securit[\ii. De c[tre cine ? De c[tre o putere aservit[ Moscovei p`n[ la a acuza soldatul rom`n c[ lupt[ pentru p[m`ntul str[mo=esc =i pe duhovnicul acestuia c[ ]l ]mb[rb[teaz[. Ia totul asupra sa. Pre=edintele Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti este maior Branovici I^. 24 colonelul B[dic[ Ilie . iar acesta pune rezolu\ia <Tov. Spre a nu fi ]n\eles gre=it. el este stors ]n anchet[. Acesta este unicul s[u mesaj r[mas.pre=edinte. Se pot cita din interogatorii multe refuzuri precum:< }n cele spuse sub patrafir. Dar. ]n acea=i perioad[ ]l ]mpu=c[ ]n ceaf[ pe P[tr[=canu. ]ntotdeauna con=tient de r[spunderea sa. refuz[ s[ dea am[nunte =i salveaz[ orice persoan[ =i 25 . ca dovad[ a faptului c[ idealul comunist al acestuia se ]nf[ptuise. care-l ancheteaz[ este colonel Fr. Butyka. ca loc\iitor al Direc\iei Penitenciarelor lt. nu pot declara nimic fiind considerat[. a c[zut el fiind torturat apoi la Moscova =i la Bucure=ti pentru a se afla tocmai firele cruciadei pe care o pornise. ne ferindu-se cu nimic.=i cei de la Moscova =i acoli\ii lor de aici. ci este doar demonstra\ia desna\ionaliz[rii ca procedeu curent al imperialismului moscovit care trimisese =i promova ]n \[rile satelite o armat[ de mercenari funciarmente incapabil[ de patriotism =i sim\ire na\ional[. precizez c[ ]n=irarea tuturor acestor nume str[ine care au judecat tr[darea na\ional[ a v[rului meu nu are nici cea mai mic[ inten\ie xenofob[. respinge ideea de a fi agent al cuiva. cea mai mare crim[ omeneasc[>. George . Horovitz. Solomon Iosi =i Lalyer Iosif . el spune tot la anchet[. din clipa ]n care a avut revela\ia rostului s[u ]n salvarea na\ional[ prin Biseric[. El ]ns[. }n lupta cu asemenea mercenari ai unei armate infecte care l-a capturat piratere=te ca s[-=i arate puterea ]n spatele frontului =i nu pe teren deschis. e drept. opozi\ia sa f[\i=[ la comunism =i sovietizare nu o ascunde =i nu =i-o scuz[ nici o clip[. el a refuzat s[ declare tot ceea ce credeea c[ ar putea face prea mari servicii anticristului. s[rmanul personaj de mult[ vreme martirizat =i-a spus ce avea de spus sub forma terorizat[ a declara\iilor la interogatorii. nu mai face nici o concesie. din clipa ]n care. Sunt refuzuri fa\[ de tot ce aveau mai mult[ nevoie anchetatorii . adic[ tocmai oxigenul exterior de care avea nevoie rezisten\a rom`neasc[. R[pit de KGB din scaunul s[u episcopal tocmai pentru c[ reu=ise s[ coaguleze ]n jurul acestuia v`rfurile exilului rom`nesc =i chiar al celui din alte \[ri supuse de armata ro=ie. =eful de import al securit[\ii venit aici ]n 1945 cu grad sovietic spre a-l omor` pe fostul secretar general comunist Fori=.general maior Adi Ladislau. Pentru c[. dac[ spun.romanesc ]l voi puncta doar prin titluri.asesori. Pe oamenii ]nt`lni\i ]i men\ioneaz[. despre sine. unicul document aflat p`n[ acum despre cruciada pe care o pornise =i doar asupra acestuia ne putem apleca cu sfin\enie. Cruciad[ prin care devenise at`t de periculos ]nc`t sovieticii au riscat chiar scndalul interna\ional al actului pirateresc prin care l-au r[pit. Apare. Dup[ cum se va vedea.

m-a lovit cu cnutul sensurilor dramatice ale acestor pagini peste care am dat ]n dosar: In celula zero a Jilavei. =i c[ el moare pentru ideile sale. dup[ cum se va vedea din documente. om r[mas f[r[ \ar[ dar plin de con=tiin\a Neamului s[u 26 =i de misiunea na\ional[ a Bisericii sale. ast[zi devin plictisitoare =i rizibile. cade acum el. A=a se explic[ apelul lui vehement. aleg`nd ceea ce descrie fapta lui care e singura important[ pentru cititor =i l[s`nd pentru arhiv[ doar unele gre=eli gramaticale =i pasajele de rutin[ poli\ieneasc[ prin care anchetatul e r[st[lm[cit. oric`t de grave acuze p[reau atunci. i se poate ignora chiar =i acest drept. cer`nd a fi executat conform sentin\ei pronun\ate>. s[ vedem c`teva dintre caracteriz[rile consemnate de instan\ele cele mai ostile =i oamenii cei mai potrivnici lui: <Dup[ ce ap[rarea a avut ultimul cuv`nt. Pre=edintele a ]ntrebat pe acuzat dac[ mai are ceva de ad[ugat ]n ap[rarea sa. dar trebuie s-o continue al\ii. Caligrafia seniorial[ a scrisului s[u pe care-l cuno=team prea bine. dar nu disperat. Acelea sunt treburile de rutin[ poli\ieneasc[ a epocii demagogice. Acest lucru \ine ierarhul ortodox s[-l precizeze du=manilor s[i: chiar dac[ ei sunt c[l[i =i nu adversari. a=a cum se vede =i ]n referatele concluzive pe care le-am reprodus integral. +i totu=i. Nu numai c[ refuz[ cererea de gra\iere dar. Leu . pe o rogojin[. (Dosar I. Iar. Astfel. ]n lan\urile sale <de form[ =i m[rime medieval[ >. fila 384 . un ]nalt prelat al Bisericii =i un om de seam[ al Neamului se zbate pentru singurul drept pe care-l mai are: acela de a i se executa pedeapsa cu moartea. Dar el lupt[ chiar =i-n aceast[ situa\ie. A=a se explic[ ilegalitatea celor care ]l \ineau ]n via\[ =i ]n celula zero pretinz`ndu-i ca. S[-l descifr[m chiar =i din caracteriz[rile cele mai ostile =i mai potrivnice.orice stare creat[ care ar putea duce mai departe rezisten\a ]n care el a crezut. el e prizonierul =i nu condamnatul lor. la care acesta a declarat c[ singura sentin\[ care ar onora deopotriv[ pe el =i Tribunalul ar fi numai condamnarea sa la moarte. el nu mai are alt[ cale de a-=i descrie personalitatea dec`t ]n paginile triste ale interogatoriilor. ]n plin secol douazeci. constat[m c[. ]n numele <omeniei comuniste>. }nvins ]n cruciada ]n care a c[zut tat[l s[u. ]nainte de execu\ie <s[ vorbeasc[ despre anumite capitole de care nu am vrut s[ vorbesc ]n timpul anchetei>. Aceste pagini le prezent[m nealterate ]n cronologia tehnicii securiste de a stoarce totul. s[ pornim de la asemenea referate-rechizitoriu ca s[ vedem cine este acest om ce-=i strig[ ]n celula zero a Jilavei dreptul cre=tin al sacrificiului suprem. acela de a i se executa sentin\a cu moartea =i a nu mai fi chinuit ]n plus. asupra c[rora insistau securi=tii ]n dorin\a lor de demascare a <capitalismului putred> =i care. f[r[ geamuri. adic[ general cu misiunea de duhovnic-p[stor =i episcop-strateg al unei cruciade moderne.Prizonier de r[zboi> Este deci un ]nvins. nu se consider[ un de\inut ci un prizonier ]n r[zboiul la care s-a ]nregimentat voluntar ]n numele crucii =i preg[tit s[-=i duc[ crucea. <]n plin[ iarn[. episcop =i general ]n acela=i timp. }ngem[nare insolit[ pentru secolul =i lumea noastr[ pragmatic[. }ntreb`ndu-ne cine este acest om care se zbate pentru singurul drept pe care-l mai are. f[r[ foc.sentin\a nr. interzice oricui altcuiva de a o face ]n numele s[u.2417 a Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti ]n dosarul 1872/54) 27 . scriindu-=i cutremur[torul protest de om c[ruia nu i se d[ nici dreptul la moartea pentru care a c[p[tat sentin\a el precizeaz[ du=manilor s[i c[ li se adreseaz[ ]n calitatea de: <Episcopul V. legat ]n lan\uri de m[rime =i form[ medieval[. Lozinci pr[fuite de genul c[: <e vinovat pentru c[ a ]mb[rb[tat solda\ii rom`ni ]mpotriva puterii sovietice> sau c[ <a slujit interesele bisericii care este o agentur[ imperialist[>. din celula num[rul zero a ]nchisorii Jilava. dar nu un condamnat. Nu e de\inut.

cu scopul de a discredita ]n fa\a ascult[torilor t]n[rul nostru stat. Leu Vasile a vorbit ]mpotriva RPR de la posturile de radio Paris.nu mai exist[ pentru mine>^ (Dosar II . Crucea de fier german[ =i Serviciul Credincios cu spade ob\inute ]n perioada 1941-1944) (Dosar I . Beyruth etc^ Tot ]n 1949. Leu Vasile a fost de mai multe ori decorat cu decora\ii fascisto-antisovietice> ( astea erau Crucea Rom`niei. Munchen.<Interogat ]n instan\[. (idem fila 387) <Anchetatul caut[ s[ impresioneze Organele anchetatoare afirm]nd c[ nu-i este team[ de moarte.privind rezultatele cercet[rilor asupra arestatului Leu Vasile din 9 aprilie 1954) <Este hirotonisit ca episcop al fugarilor rom]ni din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. de=i i s-au prezentat argumente din propriile sale declara\ii^> (N. Atena.A: =i ce este acuzator ]n asta de vreme ce el declar[ r[spicat: <Din toat[ aceast[ propagand[ a mea ziaristic[ =i la radio. a s[dit ]n mintea ofi\erilor ura ]mpotriva PCR^ Prin faptele sale prin care a sprijinit efectiv r[zboiul fascist de jaf =i cotropire a Patriei Sovietice. (idem) N. 19A/14 mai 1953) <Leu Vasile n-a recunoscut ]n declara\iile sale nici o activitate direct[ pe linia unui serviciu de spionaj.fila 186) <F[r[ a de\ine probe ]n aceast[ direc\ie. din momentul ]n care a fost <r[pit din lumea liber[> ]i este indiferent ce se va face cu el.Referatul direc\iei MAI condus[ de col. ci numai simple afirma\ii. . Aceste discursuri le f[ceam din proprie ini\iativ[. dup[ ce a luat leg[tura cu fostul rege Mihai ]n Elve\ia.fila 402 . Salzburg. ancheta noastr[ a urm[rit s[ afle dac[ arestatul a fost agent al Serviciului de informa\ii englez sau a altor servicii de informa\ii imperialiste. Istambul.> (interogatoriul din ziua de 12 februarie 1954) <Leu Vasile a stabilit ]nfiin\area unei ore religioase morale ]n cadrul emisiunilor radio BBC. a primit misiunea de la acesta de a convinge pe ofi\erii fugari rom]ni s[ nu emigreze din Europa Occidental[ ]n alte continente ]ntruc]t se va ]nfiin\a armata european[^Leu Vasile a adunat o parte din ace=ti ofi\eri la Paris pentru a putea lua parte ca asisten\i la +coala 29 . (N.fila 183) <Anchetatul ]ncearc[ s[ ]n=ele Organele anchetatoare d]nd declara\ii reale numai pentru faptele care oficial s]nt cunoscute =i neg]nd adev[rata sa activitate de spionaj sub masca misiunilor religioase^> (idem . Butyka .nr. Steaua Rom`niei.]n calitatea mea de episcop.Direc\ia III-a . acuzatul a declarat c[ activitatea sa ]ndreptat[ ]mpotriva regimului nostru este mult mai vast[ dec]t cea ar[tat[ ]n rechizitoriu>.filele 179-180) <}n 1940 a devenit profesor ]nfiin\]nd catedra de <secte 28 religioase =i curente subversive> la +coala de Ofi\eri de Jandarmi din Bucure=ti unde. din toate \[rile democratice ]n frunte cu URSS.A: =tim noi cum se dep[=eau aceste greut[\i!) (idem . prin cursurile pe care le-a predat. sau de chinurile fizice la care ar fi supus. ordinul Mihai Viteazul. Lipsa de probe ne-a cauzat greut[\i ]n anchet[>.A:=tim noi ce argumente erau!) (Idem .Referat al Serviciului III al Securit[\ii (probabil extern) privind rezultatul anchetei lui Leu Vasile . urm]nd s[ lucreze sub masca activit[\ii religioase ]n cadrul Consiliului ecumenic>. El afirm[ c[.A: pesemne c[ anchetatorul ]l ]ndemna s[ dea vina pe cine =tie ce agentur[!) . }n afar[ de postul de radio Londra. Fr. ^De acea eu m[ consider cel mai mare du=man al regimului din \ar[. <Via\a p[m`nteasc[ . atacam du=m[nos comunismul. (N.spune Leu V. ]n general.fila 178 . Medalia r[zboiului din r[s[rit. Roma.

cel care trebuia s[ r[m`n[ de neatins.doctor ]n teologie la Londra. 16 noiembrie 1954. 31 . pentru faptul c[ a intervenit ]n momente critice ]mb[rb[t]nd solda\ii =i fiind r[nit. a fost decorat cu <Coroana Rom`niei>.Acesta era cuv`ntul de ordine l[sat de v[rul meu =i ]nsu=it de familie. Petrovici. teolog ortodox recunoscut pentru contribu\ia la consolidarea Bisericii Na\ionale ]n Rom`nia Mare. }n 1945 a fost preot la Parohia <Jianu> =i confesor al familiei regale>. ierarh intransigent ]n afirmarea ideilor de credin\[ na\ional[ pe care superficialitatea noului regim ]l cataloga doar pur =i simplu na\ionalist. ]n iunie 1941. ]n acest sens av`nd leg[turi str`nse de ascultare cu bisericile rom`ne=ti din diaspor[. Mai t]rziu s-a ]ncadrat ca voluntar ]n Reg. ve\i da toat[ vina pe mine =i mi se vor atribui mie toat[ r[spunderile. Crainic. Direc\ia a VIII-a) <Inculpatul recunoa=te c[ a dus aceast[ activitate anticomunist[ pentru c[ regimul comunist este o c[ma=[ de for\[ pe sufletul =i fiin\a neamului rom]nesc> (Dosar 1.Proces verbal Interogator de inculpat.colonel. men\ionat ]n hrisoavele divanului lui Alexandru cel Bun ]ncep`nd cu 30 martie 1392.186/2 iulie 1954 al Procuraturii Militare Bucure=ti) 30 <Dac[ se ]nt`mpl[ ceva =i ve\i ajunge la anchete =i cercet[ri m[ ve\i ponegri pe mine. ata=at pe l]ng[ Divizia 14 infanterie.Dosar 1872/1954) <}n tot timpul activit[\ii sale ]nvinuitul a dus o activitate ]mpotriva clasei muncitoare fiind un du=man al acesteia. tat[l . fost ]nainte Episcop de Arge=. ]n vreme ce doi preo\i tineri . }mi amintesc faptul c[ o ]ntrunire ]n acest sens a avut loc ]n casa noastr[ de la Medgidia la ]nceputul verii lui 1948. }n iulie 1942 a fost repartizat ]n calitate de confesor militar la batalionul 991 format din de\inu\i. Gusti.fila 379 .Episcopul Grigorie .fiul Vasile Leu . ]mpreun[ cu patriarhul Miron Cristea al serviciilor religioase ale armatei. (Dosar 1 . o binecunoscut[ personalitate c[rtur[reasc[. }n timpul r[zboiului Antonescian. unindu-se astfel eforturile din \ar[ =i din str[in[tate =i folosindu-se leg[turile cu Consiliul Interna\ional Ecumenic. prieten cu Iorga. }n acest[ calitate a ]mb[rb[tat solda\ii pentru a lupta ]mpotriva armatelor eliberatoare Sovietice.fila 358 . arhip[stor cu voca\ie misionar[ =i atribu\ii ecumenice date de Sf`ntul Sinod. a ]nfiin\at o organiza\ie studen\easc[ numit[ <Rom`nia Mare> care avea un caracter anti-comunist. fost vicar =i locotenent al Mitropoliei Moldovei. }n condi\iile aservirii Bisericii dup[ modelul \[rii ]nchinate Moscovei. Numitul Leu Vasile a desf[=urat toat[ aceast[ activitate criminal[ ]mpotriva RPR p]n[ ]n august 1952 c]nd a fost arestat de organele de stat ale unei \[ri prietene. era Episcopul Grigorie Leu al Hu=ilor. Tat[l men\ionat. la Gratz. organizator al ]nv[\[m`ntului telogic ]n Basarabia. Tata trebuie s[ r[m]n[ de neatins pentru a putea rezista ]n \ar[ =i a-i ajuta pe ceilal\i> . fapt pentru care a fost decorat cu <Serviciul Credincios>. lupt]nd ]n linia I a frontului ]n sectorul cotul Donului. Italia =i Liban^ }n Austria. ]n anul 1951.]nceputul rechizitoriului nr.6 Mihai Viteazu =i. confesor militar =i Florian G`ld[u . organizator .pop[ de tab[r[ al lui +tefan cel Mare care este ascendentul direct ]ntr-un arbore genealogic ce se deschide cu Costea Leu. urma= a opt genera\ii de preo\i ]ncep`nd cu blagocinul Mihail Leu . iar la data de 4 martie 1953 a fost predat organelor MAI> (idem: Ref.Superioar[ de R[zboi din Fran\a^ Amiralul Dumitrescu i-a explicat lui Leu Vasile c[ englezii i-au pus la dispozi\ie un vas de r[zboi care urmeaz[ s[ fie dotat cu echipaj complet din r]ndurile fugarilor rom]ni^ Leu Vasile a dus la ]ndeplinire aceast[ misiune.El era. pun[ndu-l ]n leg[tur[ pe fostul amiral Dumitrescu cu o serie de marinari ce se aflau ]n special ]n Grecia.r[m`nea ]n \ar[ str[duind ca din scaunul s[u sinodal s[ men\in[ pe c`t posibil echilibrul unei neat`rn[ri biserice=ti. plecau ]n str[in[tate pentru a atrage sprijinul diasporei rom`ne=ti. de asemenea. a func\ionat ca profesor =i confesor la Corpul de Jandarmi.

Petrec`ndu-mi vacan\ele anilor anteriori la palatul episcopal din Hu=i unde locuia unchiul meu, eu mai participasem la asemenea ]nt`lniri cu personalit[\i de seam[, care discutau stringentele probleme politice =i la care, ]n loc de personalul obi=nuit serveam noi, nepo\ii din familie, pentru a se evita, pesemne, vreo ureche neavenit[. }ntruniri de familie mai aveam, de obicei, la casa p[rinteasc[ din comuna |u\cani - Covurlui, de Sf`ntul Ilie c`nd era hramul bisericii la care slujiser[ to\i bunicii =i str[bunicii mei. Dar acolo, cu toate c[ datorit[ unchiului meu Nil Leu, ofi\er din regimentul de ro=iori de gard[ trecut ]n rezerv[, se discutau mai abitir problemele politice, participarea era larg[ venind neamuri multe =i oaspe\i ca la hram, familia noastr[ fiind compus[ ]n special din ]nv[\[tori, profesori =i preo\i din toat[ |ara de Jos. }n condi\iile de alungare a regelui, de na\ionalizare =i de sovietizare riguroas[ a guvern[rii ]mp`nzite cu consilierii lui Vi=inski, poli\ia politic[ proceda mai dur iar, la Hu=i, Episcopului Grigorie ]i fuseser[ aresta\i o serie de c[lug[ri =i preo\i basarabeni c[rora le d[duse ad[post =i care duceau ]nc[ pastoralele ]n satele de peste Prut, binecuv`nt`nd ]n secret cu c`te o slijb[ oamenii ai c[ror preo\i fuseser[ deporta\i =i reu=ind s[ treac[ ]napoi prin vaduri numai de ei =tiute. Aflat[ chiar pe grani\[, Episcopia Hu=ilor a facilitat ]n primii ani asemenea leg[turi spirituale, martiriul de mai t`rziu al Episcopului Grigorie venind =i din acest motiv.}n 1947 la =edin\a Adun[rii Deputa\ilor din 13 august, deputatul comunist Al. Popescu-Ciorani vine ]n plen cu documente de <demascare> a ac\iunilor antisovietice de la Hu=i pornite din ]ndemnul episcopului, ]l declar[ pe acesta du=man al noului regim =i exprim[ cererea expres[ ca Episcopul Grigorie Leu s[ fie judecat pentru crima de a fi na\ionalist =i a se opune sovietiz[rii. Era, deci ]ndeaproape urm[rit, deputatul cer`nd deferirea lui la Curtea Criminal[. Concomitent vine =i o sesizare de la serviciul de siguran\[ a jandarmeriei jude\ene care arat[ unele fapte din eparhie men\ion`nd c] <ac\iunea de urm[rire a episcopului continu[>. 32

Acum suntem ]n iunie sau iulie 1948 c`nd, dup[ o ]ntrunire sau discu\ie la Bucure=ti, la Patriarhie =i Guvern, Episcopul Grigorie a preferat s[ vin[ la tat[l meu, la Medgidia, folosind casa noastr[ care era mai pu\in probabil s[ fi fost luat[ ]n obiectiv. Se recuno=tea =i de data aceasta spiritul combinator al v[rului meu care =tia s[ g[seasc[ asemenea solu\ii. Episcopul Grigorie a poposit la Medgidia, el s-a dus la Constan\a de unde a venit a doua zi cu episcopul Chesarie al Tomisului, care-=i f[cuse studii ]n Italia =i avea bune rela\ii =i cu o rud[ a lui Horia Grigorescu, fostul ambasador la Paris r[mas ]n Fran\a odat[ cu ]ndep[rtarea regelui Mihai. A mai participat =i un avocat sau un fost judec[tor Puiu, coleg de-al tatei care st[tuse la noi ]n timpul refugiului, pesemne rud[ a mitropolitului Visarion Puiu cu care \inea leg[tura ]n str[in[tate =i, tot o astfel de rud[ a altcuiva din str[in[tate droghistul Tana=oca. Episcopul Grigorie le-a relatat celorlal\i faptul c[, dup[ ce la cabinetul lui Emil Bodn[ra= care a controlat mult[ vreme guvernul Groza ca Secretar general al Consiliului de Mini=tri, au fost cerute =i centralizate toate listele cu toate parohiile =i m[n[stirile rom`ne=ti din str[in[tate precum =i tabelele cu monahi =i slujitori rom`ni de pe l`ng[ alte l[ca=uri ortodoxe. Dup[ o atent[ clasificare a lor, pesemne la Moscova sau de c[tre consilierii sovietici, Petru Groza a transmis Sinodului ucazul de a se indica acestor preo\i s[ se supun[ ierarhic episcopiilor ortodoxe ruse din str[in[tate. +i nu acelora independente, care-i reprezentau pe ru=ii albi, ci s[ devin[ sufragane ale acelor episcopii care \ineau de Patriarhia Moscovei ]nfiin\at[ de Stalin ]n 1943. Prin aceasta, orice episcopie rom`neasc[ din str[in[tate urma s[ se desfiin\eze; =i nu era nici greu pentru c[ ierarhi nu prea r[m[seser[, iar Mitropolitul Visarion Puiu, fugit din \ar[ din pricina condamn[rii la moarte, nu avea putere de a-i aduna pe to\i ]n jurul s[u fiind bolnav grav ]ntr-un sanatoriu elve\ian unde i se cerea s[ treac[ la catolicism. A=adar, rom`ni =i de limb[ rom`n[ puteau r[m`ne doar preo\i 33

simpli, cei care aveau contactul direct cu enoria=ii din diaspor[. Ierarhia superioar[ fiind asigurat[ de moscovi\i, era limpede c[ puterea sovietic[, experimentat[ ]n a-=i infiltra oamenii ]n coloniile emigra\ilor, dorea s[ pun[ m`n` ]n acest mod =i pe emigra\ia din \[rile pe care le cucerise, asigur`nduse astfel c[ va putea s[ anihileze reac\iile din occident ]mpotriva guvernelor promoscovite pe care le instalase ]n statele satelite. Dup[ aservirea \[rii, se urm[rea =i aservirea diasporei sau cel pu\in anihilarea reac\iilor ei prin acest control asupra bisericilor na\ionale ]n jurul c[rora este =tiut c[ se str`nge diaspora. Planul era perfid. Episcopul Grigorie, ca unul dintre cei mai vechi membrii ai Sf`ntului Sinod la ora aceea ]l demontase bucat[ cu bucat[ ]ntr-o discu\ie sincer[ avut[ cu Petru Groza =i apelase la sim\[mintele de fiu de preot ale aceluia de a nu l[sa s[ se instaureze o <Sovrompatriarhie>. Cum promisiunile lui Groza erau evazive, trebuia avertizat[ de urgen\[ rom`nimea din str[in[tate de pericolul care o pa=te, trebuiau g[si\i episcopi activi =i dedica\i independen\ei Bisericii rom`ne=ti din emigra\ie =i trebuiau organiza\i enoria=ii diasporei spre a nu se l[sa ]nregimenta\i ]n e=alonul ortodox moscovit. Trebuiau c`t mai mul\i oameni one=ti =i instrui\i. Apoi cei instrui\i trebuiau s[ avertizeze mai departe fiecare pe calea lor. Cei doi episcopi Grigorie =i Chesarie urmau s[ ]ncerce leg[tura cu Consiliul Ecumenic unde reprezentantul rom`n fusese colegul lor arhimandritul Scriban, iar emisari de aici trebuiau s[ ajung[ c`t mai repede ]n occident. Cu un tren de sear[ a sosit la noi acas[ =i preotul G`ld[u care aducea o veste sau o relatare despre un contact avut recent, apoi cei doi episcopi au plecat la m[n[stirea de la Techirghiol, cred, unde se aflau ]n sezonul balnear =i al\i ierarhi cu care aveau s[ decid[ am[nuntele acestei taine. Unii dintre cei cu care am vorbit mai t`rziu, ]nclin[ s[ cread[ c[ nici Patriarhul Iustinian, om al lui Gheorghiu Dej, totu=i nu era str[in de aceste demersuri, 34

Episcopul Grigorie, ca mai vechi arhiereu, fiindu-i =i duhovnic ]n perioada Ia=ilor. Nu =tiu ]n ce m[sur[ patriarhul a cunoscut =i a ]ncurajat, sau a =tiut =i a t[cut, ori dac[ =i-a f[cut datoria fa\[ de Dumnezeu mai presus dec`t fa\[ de protectorii s[i atei, pentru c[ documente nu exist[. Singurul fapt incontestabil este c[ aceast[ m[sur[ de salvare a fost dorit[ =i conlucrat[ de mai mul\i ierarhi, de toate capetele luminate =i ]nsufle\ite de sim\ire na\ional[ ale Sf`ntului Sinod. De pl[tit ca martir pentru acest act temerar a pl[tit doar Episcopul Grigorie pentru c[ fapta lui de demnitate cre=tin[ fusese public[ =i ]n fa\a lui Groza =i prin ac\iunile fiului s[u - personajul prezentei c[r\i. Datorit[ t[cerii acestuia nu s-a aflat ]ns[ nimic despre celelalte caractere tari =i luminate de Duh care au ajutat aceast[ ac\iune. Dar ]ntru lauda ortodoxiei noastre =tim ast[zi c[ mul\i dintre ierarhii vremii au consim\it =i au ]ncurajat ]ntro form[ sau alta, de aici, din \ar[, aceast[ str[danie de a nu l[sa ]n m`inile anticristului Biserica diasporei noastre. Cei doi tineri preo\i care urmau s[ plece cu aceast[ grav[ misiune, au avut o ]ncurajare =i o recomandare prin glasuri ]nalte de aici c[tre Consiliul Ecumenic, de vreme ce au putut face fa\[ tuturor ]ncerc[rilor. Cu ace=tia doi -Vasile Leu =i Florian G`ld[u =i cu rudele care aveau s[ transmit[ ]n str[in[tate ambasadorului Horia Grigorescu =i mitropolitului Visarion Puiu, eu am r[mas la vinul bun pe care tata ]l lua din viile domnului B`rsan de pe o coast[ ]nsorit[ a Medgidiei. Dup[ ce episcopii au plecat cu acela=i g`nd la fra\ii lor de Sinod afla\i la Techirghiol, mai ]n glum[, mai ]n serios, ceilal\i m-au avertizat c[ voi avea =i eu un mic rol de jucat =i aceasta s-a ]nt`mplat cam peste o lun[, cum este relatat ]n documente. Un lucru ]mi confirm[ citirea acestor documente dup[ 46 de ani de la proces =i dup[ 53 de ani de la cele ]nt`mplate: c[ toat[ lumea s-a \inut de cuv`nt ]ntr-o moral[ mai presus de frica anchetei. C[ s-a spus numai ceea ce se stabilise c[ se 35

putea spune. +i nu numai pentru salvarea unor oameni, sau a unor posibilit[\i de moment, ci =i pentru salvarea acelor c[i prin care cele hot[r`te cu deplin[ con=tiin\[ cre=tin[ - ferirea de ru=i =i de anticrist a unei p[r\i a spiritualit[\ii noastre - s[ se poat[ ]ndeplini. Astfel: pentru a nu l[sa s[ fie anihilat =i a fi f[cut[ c`t mai eficient[ prezen\a ]n mijlocul lucrurilor a Episcopului Grigorie care se dovedise a fi elementul de stimulare a valorilor na\ionalcre=tine printre ierarhii vremii, a fost ponegrit fiul s[u =i s-a vorbit chiar de ruperea rela\iilor dintre ei. Pentru a se deruta ancheta de la leg[turile ecumenice pe care Biserica noastr[ =i le-a p[strat cu lumea civiliza\iei cre=tine, au fost ]ncurajate sloganurile cu agenturile imperialiste care conveneau semidoctismului anchetatorilor =i erau singura satisfac\ie pentru incultura =efilor lor. Pentru a salva =i a nu furniza date despre alte persoane care ar putea ajuta sau continua lupta, acuzatul principal nu a avut dec`t \elul execu\iei sale c`t mai rapide^ Etc, etc, etc^ Refuz s[ comentez ]n[l\imea moral[ a unei ]n\elegeri at`t de omene=ti a lucrurilor: c[ om e=ti =i m`ine po\i spune ceea ce azi ai t[cut. V[rul meu =tia asta ]n celula sa num[rul zero de la Jilava, a=a c[ prefera mai degrab[ s[ se duc[ el la Domnul, spre salvarea celorlal\i care r[m`neau p[m`nteni. }n ceea ce m[ prive=te, a=a am sc[pat: am stabilit c[, ]n caz de arestare vom spune am`ndoi c[ eu nu =tiam dec`t c[ el f[cea gesturi disperate ca s[ se ]mpace cu tat[l s[u cu care era certat. Dup[ =ase ani, la anchet[, cu toate c[ lucrurile erau evidente =i Episcopul Grigorie, tocmai pentru conlucrarea lor ]ntru acest ideal fusese omor`t, el n-a schimbat o vorb[ din ceea ce stabilise cu mine =i a obstinat, v[d ]n declara\ii, p`n[ c`nd m-a salvat =i am ie=it din ]nchisoare. Acela=i lucru, nu la scara unei griji de familie, ci la cea a importan\ei na\ionale a unei speran\e, a f[cut-o nedivulg`nd nume =i situa\ii cu care s-ar fi putut ap[ra. Singura lui ap[rare, ]ns[, ]i era limpede ]n revela\ia sa arhiereasc[ - era con=tiin\a c[, 36

dac[ el a c[zut, r[m`nem liberi ceilal\i prin a c[ror con=tiin\[ se va putea salva ceva. +i, prin asta, ]mp[cat, sufletul lui cere cu vehemen\[ c[l[ilor s[ execute actul final al trecerii sale Dincolo. O face cu sinceritate =i senin[tate, deoarece, a=a cum reiese din rechizitoriu, ]n pu\inii ani ai activit[\ii sale ]n str[in[tate, reu=ise lucruri de importan\[ crucial[ pentru soarta \[rii sale: 1) Mobilizase un puternic e=alon de rom`ni emigra\i impulsion`nd formarea de c[tre occident a acelei <Armate a Atlanticului> despre care ]nc[ nu s-a scris suficient, dar a constituit ]n epoc[ o mare speran\[ pentru toate popoarele subjugate =i rezisten\a lor. 2) A ]nfiin\at cu Vi=oianu =i al\ii Partidul Cre=tin care s[ asigure guvernul din exil =i s[ conduc[ Rom`nia dup[ eliberare. 3) A inaugurat, pentru ]ntre\inerea sufleteasc[ a celor din \ar[, emisiunile religioase rom`ne=ti la posturile str[ine. 4) A g[sit locuri ]n lume unde i-a ]ndrumat pe emigran\i =i datorit[ recomand[rilor lui c[tre statele respective s-au format colonii rom`ne=ti temeinice. 5) A f[cut vizite la importan\i =efi de state demasc`nd bol=evizarea estului Europei, ]ndep[rt`ndu-i pe ace=tia de alian\ele cu Moscova. 6) A coagulat leg[turile dintre liderii emigra\iei rom`ne, chiar =i la nivelul capetelor ]ncoronate. I-a atras pe cei care se deziceau unii de al\ii pe o cale foarte concret[ a solidarit[\ii cre=tine rom`ne=ti, adic[ ac\iunile diverse de eliberare: de la cea spiritual[ prin slujbele =i predicile rom`ne=ti instaurate de el la majoritatea posturilor de radio, p`n[ la acea Armat[ Atlantic[ de eliberare a Estului, c[reia i-a devenit generalspiritual =i despre care istoria va mai avea de aflat multe ca imbold la rezisten\a celor subjuga\i la Yalta. 7) I-a adunat pe studen\ii rom`ni din emigra\ie ]nfiin\`nd organiza\ia <Rom`nia Mare> care avea s[ cultive patriotismul =i anticomunismul la genera\ia t`n[r[. 37

Leu REPUBLICA POPULARA ROMANA PROCURATURA MILITARA TERITORIALA BUCURESTI 39 38 .8) A pus ]n fiin\[ marea sa oper[: Arhiepiscopia diasporei rom`ne=ti pe care nici KGB-ul. aceea=i cu care murise =i Episcopul Grigorie. Astfel.02. sau puteau transmite. un m[r\i=or f[r[ lan\. Gramond Nr.458 DE DEPUNERE SI PERCHEZITIE CORPORALA F[cut ast[zi. Slt. apoi aceasta se ]ntemeiaz[ .7/A La arestatul Leu Vasile nu este proces verbal de perchizi\ie domiciliar[ =i a propriet[\ilor celui arestat ]ntruc`t ne-a fost adus arestat de c[tre o \ar[ prieten[ (? n. 9Bis primit conform ordinului Nr.a. una pereche bran\uri. dou[ cruciuli\e. Vasile n[scut la 13 mart 1953 ]n comuna Oancea Reg. Dumitr[=coniu Unitatea MSS Sef Nr.domiciliat ]n Bucure=ti str. sau un orgoliu cavaleresc. ]n ciuda tuturor vicisitudinilor care. una cravat[. Capitolul III DOMICILIUL: EUROPA Not[ . Hni\cu Constantin din MSS ]n virtutea drepturilor ce ne sunt acordate. una basma de cap.chiar greu. insisten\a lui de a fi executat nu este o ambi\ie.) ne av`nd domiciliu ]n RPR. Perchezi\ionat. Constantin H. 03. dispunem depunerea ]n arest ]n interesul cercet[rilor a numitului Leu G. Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces verbal OFI|ER DE SERVICIU Slt. ne-au supus la mai multe decenii de ]mp[g`nare. un stilou f[r[ peni\[.tot pe ceea ce a p[strat mai sf`nt Biserica din sufletul poporului nostru. una curea pantaloni p`nz[. +i iat[ c[. una pereche m[nu=i. ci convingerea cre=tin[ c[ poate trece senin la Domnul f[r[ a da du=manilor am[nunte prin care ei s[ ]ncerce a distruge ceea ce to\i cei p[stra\i ]n taini\a sufletului s[u puteau construi mai departe.) un portofel piele.'54 Lt. a=a cum ne apare ea .(au luato ru=ii? n. de la martiriul s[u de atunci. con=tiin\a lui. Gala\i fiul lui Grigorie =i Lucre\ia de profesiune Episcop c[s[torit cu -. V.a. nici securitatea nu au mai reu=it s-o dezbine. am g[sit asupra lui urm[toarele obiecte =i valori: una pereche ochelari vedere cu toc. din Proced`nd la perchezi\ia corporal[ a susnumitului.Dosar 71 .82 PROCES VERBAL Nr. s-a adeverit: Dac[ e vorba de o rena=tere a noastr[ ast[zi. N. 3 iunie 1953 ora 2430 ]n Bucure=ti Noi.

14. Dumitrescu Procuror Militar al Procuraturii Militare Teritoriale Bucure=ti. 10. Procuror Militar. Na\ionalitatea Rom`n[. 11. fiul lui Grigore =i Lucre\ia urm[rit potrivit art. Punem ]n vedere administratorului penitenciarului s[-l primeasc[ =i s[-l re\in[ dela data de 1 ianuarie (emis pe 9 ianuarie) =i p`n[ la data de 31 ianuarie 1954. luna martie. 267 =i 209 cp cu ]nchisoare de la mai mare de un an. Interogatoriul s-a terminat la 40 ora 19 =i 30 minute. 12 Situa\ia familiar[ V[duv. n[scut ]n anul 1905. 253 C. 20 apt.}n 1929 m-am ]nscris la Facultatea de Teologie din Bucure=ti. LEU VASILE . 8-a am urmat-o la seminarul din Gala\i.2. conform`nduse legii s[ aresteze =i s[ conduc[ la Penitenciarul Jilava pe LEU VASILE. ne-am retras ]n Moldova la diferite rude ale mele =i nu am mai urmat nici o =coal[ p`n[ la terminarea r[zboiului. Cet[\enia apatrit. 3. 8. Anul. St. Dat ]n cabinetul nostru. ]ntruc`t fapta comis[ este grav[. Av`nd ]n vedere actele de procedur[ ]ncheiate ]n contra numit. pentru trecere frauduloas[ a frontierei =i Uneltire contra ordinei sociale. ]n comuna Oancea. Prenumele Vasile. iar cl. luna =i ziua na=terii 1903 martie 13. Episcop ortodox la Hu=i decedat a avut 5 ha vie =i a fost donat[ episcopiei Hu=i ]n 1949. Ultimul domiciliu Paris Bul. unde am urmat 2 ani. Am o fat[ Leu Florica ]n etate de 22 ani. c`nd m-am 41 . ora= Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8. Consider`nd c[ din cercet[rile f[cute rezult[ probe suficiente de culpabilitate contra susnumitului inculpat LEU VASILE.Profesia cleric ortodox. dup[ care fiind perioada de r[zboi. Eu. 9. unde am luat =i diploma.}ntrebare: Care a fost activitataea Dtale. Maior N. 5-a la seminarul din Constan\a. Pr. Numele LEU . 13. }mboln[vindu-m[ am ]ntrerupt cursurile =i am stat acas[ p`n[ ]n anul 1925 }n 1925 m-am ]nscris ]n cl. Noi. 6698/1953 Data 9 ianuarie 1954 }n numele legii =i al Poporului. participare ]n alegeri Am participat p`n[ ]n 1948. }ntre 1923-1924 am urmat un an cl. ziua 13. primare ]n Bucure=ti ]n anul 1916. Michael. p`n[ ]n 1931. v[z`nd =i dispozi\iunile art. Maior de Justi\ie SS indescifrabil REPUBLICA POPULARA ROMANA MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DIRECTIUNEA GENERALA A SECURITATII STATULUI PROCES VERBAL DE INTEROGATOR 20 ianuarie 1954 ora=ul Bucure=ti Inerogatoriul a ]nceput la ora 16 . nu-i cunosc domiciliul actual. 7. V[z`nd c[ inculpatul se g[se=te ]n situa\iunea prev[zut[ de art. Av`nd ]n vedere c[ aceste fapte sunt prev[zute =i pedepsite de art. p`n[ ]n 1923. profesional[ de la terminarea =colii primare =i p`n[ la 23 august 1944 ? R[spuns: Am terminat 4 cl. Locul na=terii ]n Comuna Oancea Jud. locotenent Dumitr[=coniu Nicolae am interogat ]n calitate de anchetator pe arestatul 1. av`nd ocupa\ia func\ionar. 218 din Codul de Procedur[ Penal[. unde am f[cut 4 cl.}n anul 1919. 5 la liceul militar din Chi=in[u. Leu 21 ianuarie. PENTRU ACESTE MOTIVE Ordon[m tuturor agen\ilor for\ei publice ca. Apartenen\a politic[ ne]ncadrat. m-am ]nscris la cursul inferior al seminarului din Ismail. V. unde am urmat 3 cl. p`n[ ]n 1928. 4. student[ la Facultatea de litere. 5. Covurlui.MANDAT DE ARESTARE Nr.9 din Codul de Procedur[ Penal[. Origina social[ Tat[l. Semn[tura. Ultimul loc de munc[ =i func\ia Europa Apusean[ Episcop. interogatoriul s-a terminat la ora 14. Pen. 6. Activitatea politic[ p`n[ ]n 1947 Ne]ncadrat. Studii Facultatea de Teologie =i Doctoratu.

pentru combaterea stilismului. pentru activitatea lor legionar[ p`n[ ]n 1940 au fost ]mpu=ca\i. unde era comandant de Divizie =i venea ]n vizit[ pe la tat[l meu (care era Episcop de Arge=) =i astfel mi-am f[cut o impresie bun[ despre el. Br`ncoveanu nr. Spiridon.Termin`ndu-se campania antistilist[. ]ns[ acest lucru nu mi s-a aprobat. eu l-am popularizat. cu care hot[r`sem s[ fugim din \ar[ ]n Anglia. am trecut la regimentul 6 Mihai Viteazul de pe linia I-a. a mers la un general al c[rui nume nu-l re\in c[ruia i-a explicat situa\ia =i a cerut s[ nu se ating[ nimeni de mine. ca profesor =i confesorul corpului de jandarmi. p`n[ ]n 1937.}n ce prive=te Partidele istorice.Ace=tia. unde m-am ocupat de probleme religioase. ar[t`nd chiar elevilor de la =coala de ofi\eri de jandarmerie pozi\ia de anti-comunist a lui Antonescu. am fost repartizat la Ministerul de Interne care m-a repartizat la +coala de Ofi\eri de Jandarmi. adic[ a intr[rii Rom`niei ]n r[zboi. Aici \in s[ men\ionez c[ la Moscova mi s-au ar[tat diferite declara\ii din care rezulta c[ eu am fost ]n PN| Precizez c[ eu nu am fost ]n PN| ]ns[ eu am avut un unchi Leu Ion din Medgidia Str. eu eram confesor al Corpului de Jandarmi =i majoritatea comandan\ilor au fost aresta\i =i persecuta\i de legionari.C`nd au venit legionarii la putere.Regimul Antonescian a fost sus\inut de mine.C`nd a venit la putere ]n conducerea statului. eu ]ns[ nu am fost. vizit`ndu-ne des.Dup[ un an de zile desfiin\`ndu-se serviciul social.1 care a fost frunta= ]n activitatea politic[ a acestui partid.Deasemenea l-am sprijinit ]n activitatea mea de confesor militar pe front a=a cum am ar[tat. ]n iunie 1941. ]ntruc`t am auzit de la diver=i cet[\eni c[ este mai sigur[ fuga prin 43 . interogatoriul s-a terminat la ora 14.}n 1934 am ]ntrerupt doctoratul =i am fost f[cut preot =i numit ]n Ia=i la biserica Sf.. deci p`n[ ]n 1933. deoarece pe Antonescu l-am cunoscut la Pite=ti. am fost trecut ca inspector la Serviciul Social Bucure=ti.}ntrebare: }n procesele verbale de interogatoriu date anterior.Aici am func\ionat p`n[ la declararea r[zboiului. c`nd afl`ndu-m[ ]n inspec\ie la batalioanele de jandarmi pentru interven\ie ce erau aliniate dealungul Prutului. lucru care s-a =i f[cut. care au fost mari legionari. cu care am fost ]n 42 bune rela\ii. }n acest an m-am ]nscris la Doctorat ]n teologie =i eram diacon la catedral[. unde am func\ionat timp de doi ani. iar eu aveam foarte bune rela\ii cu el.c[s[torit =i am fost trecut diacon la catedrala din Chi=in[u. ]ntruc`t fusese r[nit preotul regimentului. nu m-au influen\at. ]ns[ la venirea lor la putere. pentru urm[torul lucru: Am avut doi veri pe nume Clime. Arat[ cum a fost preg[tit[ fuga d-tale din \ar[ ? R[spuns: Preg[tirea fugii mele din \ar[ a constat ]n diferite consf[tuiri pe care le-am avut cu G`ld[u Florian.^ Bucure=ti 26 ianuarie 1954 Inerogatoriul a ]nceput la ora 9. eu am f[cut o cerere voluntar s[ fiu martor al ap[r[rii ]n procesul lui.C`nd a fost procesul lui Antonescu. ca mam[ a doi legionari mor\i.}n ce prive=te legionarii eu nu am fost contra lor. Pe acest lucru cred c[ este intemeiat[ afirma\ia ce mi s-a f[cut la Moscova de c[tre anchetatorii mei.Aceasta se nume=te Matita Clime. din proprie ini\iativ[. Atunci mama lor a r[mas singur[ =i pe care o ajutam eu. }n cadrul acestor consf[tuiri eu am \inut s[ fugim prin Ungaria. ai ar[tat activitatea d-tale p`n[ la fuga din \ar[. unde am urmat =i Facultatea de Teologie ]n complectare. dup[ ce am trecut Prutul ]n urma frontului la |iganca. dup[ care am fost f[cut protopop misionar al Mitropoliei Moldovei.

am plecat la Constan\a. Planul era urm[torul. prin Jugoslavia. unchiul meu =i am ajuns seara. Eu i-am spus lui Ionescu Hareta. iar pentru aceasta s[ mergem la Constan\a. c[ este bine ca eu s[ simulez un ]nec. 1. G`ld[u Florian explica faptul c[ ]n Jugoslavia se afl[ americani =i englezi. c[ am s[ fug din \ar[ ]n str[in[tate.Un crisov vechi (un act) din care rezulta c[ sunt urma=ul a nou[ genera\ii de preo\i =i fiu de episcop.a=a ]i spunea lui Leu Cornel ca acesta s[ r[m`n[ pe mal cu hainele mele =i s[ spun[ c[ eu m-am ]necat. ]nainte de a-=i lua trenul vitez[. Eu am ]ntrebat de unde poate s[ cunoasc[ acel englez a=a de bine situa\ia. spun`nd c[ ]n c[utarea c[l[uzei o s[ d[m peste un agent de siguran\[ care o s[ denun\e. r[m`n`nd s[-l punem ]n 44 aplicare^ Atunci eu i-am dat urm[toarele acte: . 45 . De acolo s[ mergem cu vaporul la Bazia=i. G`ld[u Florian nu a fost de acord cu planul meu. a venit la mine cu o schi\[ (hart[) f[cut[ de m`n[ ]n care era tot planul fugii. student domiciliat ]n Medgidia. spun`nd c[ un prieten englez de al lui i-a spus c[ cea mai reu=it[ cale pentru fuga din \ar[ este Jugoslavia.satul nu-l re\in cum ]i spunea . Nu pot preciza de la cine anume am auzit c[ este mai sigur[ fuga prin Ungaria. care trece o por\iune de circa 40-50 km. }ntrebare: Cui i-ai dest[inuit c[ vrei s[ fugi din \ar[ ? R[spuns: G`ld[u Florian m-a pus s[ jur faptul c[ nu am s[ spun la nimeni c[ fug din \ar[. Pentru aceast[ fug[ aveam nevoie de o c[l[uz[ pe care ]n momentul acela nu o aveam =i trebuia c[utat[. G`ld[u a venit cu un alt plan. G`ld[u Florian pentru a-mi demonstra seriozitatea indica\iilor date de englez. ]ntr-o cas[ mare.Diploma de protopop militar . unde trebuia. femeia mea de serviciu =i lui Leu Cornel. ]n dos pe o limb[ de p[m`nt unde el m[ a=tepta cu hainele. De la gara Bazia=i s[ mergem cu trenul spre Timi=oara. Pe baza celor discutate cu G`ld[u pe 19 august 1948. explic`ndu-mi c[ s-au mai ]nt`mplat asemenea cazuri. Br`ncoveanu nr.unde s[ ne prezent[m la p[rintele satului care domiciliaz[ l`ng[ biseric[.Un act de preo\ie . Ion. ]ntruc`t =tiam c[ are rela\ii printre func\ionarii lega\iei britanice din Bucure=ti pe care i-am v[zut dese ori ]n casa lui. Actele cred c[ au fost trimise la Londra prin valiza diplomatic[ a Lega\iei engleze. care ne vor lua =i ne vor trece ]n Austria mai departe. +i plec[m de la Bucure=ti cu trenul la Or=ova. Mai t`rziu. u=ile sunt ]ncuiate ]n timpul c`t trenul se afl[ pe teritoriul jugoslav. de unde s[ lu[m o c[ru\[ p`n[ la gara Bazia=i.Diploma de seminar . r[m`n`nd s[ m[ ]nt`lnesc cu el a doua zi. ]ns[ nu mi-am respectat angajamentul.Un certificat c[ am urmat doctoratul . Lui Leu Cornel i-am spus cu o zi ]nainte de a fugi din \ar[ ]n urm[toarele ]mprejur[ri: G`ld[u Florian care sus\inea c[ eu sunt urm[rit a precizat ]nc[ atunci c`nd am c[zut de acord asupra planului de fug[ expus de el.Ungaria. }n urma expunerii am[nun\ite a planului de fug[ din \ar[ de c[tre G`ld[u eu am accepta acest plan. G`ld[u a plecat la ni=te rude ale so\iei la Techirghiol .Certificatul de na=tere .Diploma de licen\[ . Trebuia s[ s[rim pe fereastr[ ]ntruc`t a=a cum explica G`ld[u Florian. }n ce prive=te englezul eu nu l-am ]ntrebat cine este acesta. lucru pe care eu l-am f[cut. Pe teritoriul jugoslav era desenat[ pe acea schi\[ sta\ia Iosanova. Eu m-am dus la Medgidia la Leu C. Am luat masa ]mpreun[ =i le-am spus c[ m[ duc s[ fac baie =i s[ lase pe Cornel cu mine. Dela Iosanova explica s[ mergem ]ntr-un sat de rom`ni la 2 km. stabilind =i ora. ca dup[ ce trenul pleac[ din sta\ie s[ s[rim jos pe fereastr[. str. unde s[ vorbesc cu <nepotul meu> . dep[rtare de Iosanova . la =trand.

iar pentru a nu se petrece acest lucru. 47 . Rucsacul l-am l[sat ]n gar[ =i eu cu G`ld[u am plecat la patriarhie. banii. unde s[ simulez un ]nec. am s[rit pe geam. am fost ]ntreba\i unde mergem =i am spus c[ mergem ]n excursie la Timi=oara. de unde am plecat cu vaporul la Bazia=. am hot[r`t s[ mergem la mare. unde m[ a=tepta un prieten cu haine =i cu care voi fugi. este vorba de comandor. Acest comandor este singura persoan[ cunoscut[ cu care neam ]nt`lnit dup[ plecarea noastr[ de la Constan\a. Am omis s[ adaug c[ lui Leu Cornel sau lui Ionescu Hareta le-am spus s[ dea telefon la p[rin\ii mei =i s[ le spun[ c[ m-am ]necat. A doua zi ne-am dus ]n port la Or=ova. Acolo am vorbit cu un episcop vicar Visarion Popovici care cuno=tea bine limba rom`n[. lui Cornel i-am spus c[ pentru a nu alarma dispari\ia mea . interogatoriul s-a terminat la ora 14. Deasemeni u=ile au fost ]nchise cu paz[ la ele. unde m[ a=tepta G`ld[u Florian cu alte haine. dup[ ce intru ]n ap[. dup[ un timp de 1-2 ore. Acum era ]n ziua de 23 august 1948 seara. rug`ndu-l pe el s[ r[m`n[ =i s[ fac[ propagand[ c[ m-am ]necat. ]n ziua de 21 august am plecat cu trenul din Bucure=ti la Or=ova. }nainte de a ajunge pe teritoriul jugoslav cu trenul. Ajuns pe d`mb la G`ld[u. care trece prin Jugoslavia. ]ns[ era un om de circa 60 ani =i st[tea ]ntr-o margine de ora=. Grivi\ei. un portvizit ce au r[mas ]n haine. Dup[ ce i-am spus scopul venirii noastre am fost prezenta\i unui protopop ministru ]n guvernul lui Tito. }n timpul c`nd mergeam cu vaporul. de a fugi din \ar[. Iar pentru a confirma cele afirmate de el s[ arate cet[\enilor dinprejurul lui hainele mele din cabin[ =i actele. am luat trenul =i am venit la Bucure=ti. am luat o c[ru\[ p`n[ la gara Bazia=. eu cu G`ld[u dup[ ce trenul a plecat din sta\ia Isanova. Nu pot preciza dac[ i-am spus c[ acest prieten este G`ld[u Florian. eu m-am dus la =trand la o plaje improvizat[ din marginea ora=ului Constan\a. am luat o hot[r`re mai ]nainte. Una pentru mine =i una Leu Cornel cu care am stabilit ca peste o or[ dou[. Bucure=ti 27 ianuarie 1954 Interogatoriul a ]nceput la ora 8. 46 A doua zi. care ]ns[ nu a stat de vorb[ cu G`ld[u =i i-a =optit ]n mod discret c[ sunt trei comisari de poli\ie =i c[ este urm[rit. Ajuns cu vaporul ]n portul Bazia=. Am intrat ]n ap[ =i am ie=it dup[ un d`mb. pentru a avea grije de noi =i pentru a ne facilita plecarea ]n str[in[tate. G`ld[u a v[zut un comandor prieten al lui. La Bazia= ni s-a f[cut control. ]ntruc`t la hotel nu am g[sit locuri. Lui Leu Cornel =tiu c[ i-am spus s[ dea o telegram[ la femeia mea de serviciu Ionescu Hareta =i s[-i spun[ c[ m-am ]necat aceasta pentru a putea ar[ta la cei care ]ntreab[ despre mine.Seara am dormit cu Cornel ]n aceia=i camer[. Conform planului stabilit am[nun\it dinainte. Dup[ ce am stat doua zile la preotul b[tr`n am plecat cu trenul pe care l-am luat din comun[ =i am ajuns la Belgrad. ^}n ziua =i ora fixat[ ]ntre mine =i G`ld[u. Birjarul nu =tiu cum ]l chiam[. iar eu voi trece dup[ un d`mb. unde am stat p`n[ a doua zi =i am dormit la hotelul Bratu de pe Cal. unde am luat dou[ cabine.Jugoslavia. s[ ]nceap[ s[ m[ caute =i s[ spun[ c[ m-am ]necat. unde am ajuns noaptea. Deasemeni. Protopopul se numea Smelanovici sau Smilanovici.organele de stat. un poli\ist rom`n ne-a luat buletinul de identitate =i ne-a spus c[ ni-l d[ la Timi=oara. }n Or=ova am stat ]n timpul nop\ii la birjarul care ne-a luat de la gar[. Acolo i-am explicat lui Cornel c[ mi s-a anulat reabilitarea =i c[ va trebui s[ fiu din nou arestat. m-am ]mbr[cat =i am plecat am`ndoi la gar[. Buletinul Popula\iei l-am luat =i l-am pus ]n hainele de la G`ld[u. acesta ne-a dus la Patriarhul Gavril care ne-a primit =i s-a ]ntre\inut cu noi. de unde am luat trenul spre Timi=oara.

}n acest lag[r am stat dou[ sau trei s[pt[m`ni timp necesar pentru a ne face injec\ii de carantin[. C`nd suiam sc[rile. Atunci noi ne-am strecurat ]ntr-un restaurant. La Zagreb am fost la un restaurant p`n[ la plecarea trenului spre Maribor. Noi =tiam c[ mergem ]ntr-un lag[r de l`ng[ frontiera italian[. f[r[ a ne face perchezi\ie. Am plecat cu trenul spre Zagreb. unde am trecut frontiera ]n cursul nop\ii. de unde o s[ fugim clandestin. care cuno=tea locurile =i limba s`rb[. la parter ]n dou[ camere mari st[teau femeile. dela camera locotenentului ]n celul[. Aici am avut alt[ deziluzie. interogatoriul s-a terminat la ora 14. am mers la o sta\ie c. La hotel am fost vizita\i de un colonel de Siguran\[. ne-am ]ndreptat ]ntr-un sat spre frontiera Austriei. }ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu anterior. Bucure=ti29 ianuarie 1954 Interogatoriul a ]nceput la ora 8. Dela marginea ora=ului. Ajung`nd ]n lag[r. un locotenent. eram dus de un UDB-ist. Astfel am plecat cu o ma=in[ englez[ la lag[rul Strasse unde era un lag[r de refugia\i =i unde se f[cea o anchet[ am[nun\it[. s[ se ocupe de evadarea mea. care spuneau c[ stau mai demult. La Kovaci\a nu am ]ntrebat nimic pe colonel. R[spuns: Dup[ ce am trecut ]n Austria. ]ns[ nu-l re\in =i acesta dela Patriarhie. iar pe G`ld[u =i B`rsan i-a trecut ]n dormitoare comune. 48 Eu atunci v[z`nd a=a am cerut ca s[ mearg[ cu noi =i unul B`rsan Ion. ]ns[ cu locotenentul am vorbit ]n limba rom`n[. Acolo la etaj.f. Atunci ne-am dat seama c[ nu o s[ plec[m ]n noaptea aceia. La ]nceput nu eram multe persoane ]n celul[. Locotenentul a chemat un plutonier =i ne-a dus la etaj ]ntr-o celul[. Dup[ c`tva timp colonelul ne-a invitat ]n ma=in[ spun`nd c[ plec[m. am fost repartiza\i s[ dormim la un hotel din Belgrad numit <Moscova>. care a revenit peste c`teva minute. ]n timpul c[ruia ne-am urcat pe vagon. cred c[ era =ef de schimb.Dup[ discu\ie. iar pentru aceasta o s[ m[ cheme el ]n camera comandantului. la un etaj. cu inten\ia de a pleca cu trenul la Gratz ]ntruc`t G`ld[u =tia c[ acolo ne a=teapt[ un maior Montgomery. ci o s[ mai st[m. eram 9 persoane. ne-a scos la marginea ora=ului f[r[ s[ fim controla\i. numit[ Spielfeld. }nchisoarea era numai pentru rom`ni. c[ruia colonelul ne-a prezentat ca pe ni=te prieteni. aci am fost du=i ]n cabinetul comandantului ]nchisorii Kovaci\a. Arat[ am[nun\it ce ai f[cut dup[ ce ai ajuns ]n Austria. plutonierul a fost de acord =i mi-a dat detalii de felul cum putem fugi. originar din Banat. }ntr-o zi din luna februarie. ai ar[tat c[ ai trecut frontiera din Jugoslavia ]n Austria. mi-a spus =i numele. ]ntruc`t am fost du=i la ]nchisoarea Kovaci\a. Dup[ ce am plecat din Zagreb la Maribor. am mai g[sit =i al\i rom`ni. Prezentarea ca =i ancheta p`n[ aci toat[ a fost f[cut[ ]n limba francez[. apoi B~RSAN care cuno=tea ora=ul. iar cu el ]mpreun[ a ie=it =i locotenentul. de=i p`n[ atunci eu credeam c[ nu =tie rom`ne=te. acolo am v[zut gara ]mpresurat[ de UDB-i=ti. c`nd acesta este plecat. un etaj era f[cut tip vechi. iar sus la etaj b[rba\ii. Eu =i G`ld[u tr[iam cu impresia c[ noaptea o s[ fim trecu\i peste grani\[. =eful UDBului care ne-a fost prezentat de protopop. }n tren am avut un control de bilete =i un control militar. cu circa 12 celule =i doua camere mari. spun`ndu-mi c[ a primit sarcina dela preotul lui. Colonelul ne-a urat voiaj bun ]n str[in[tate =i a plecat. mi se adreseaz[ ]n limba rom`n[. am fost vizita\i de un medic care ]n urma vizitei f[cute m-a internat la infirmerie. Eu am stat ]n infirmerie unde am fost vizitat de G`ld[u =i 49 . Nou[ ]ns[ nu ni s-a f[cut anchet[. O ]nchisoare veche.

unde am stat circa trei luni de zile. de origin[ 51 . a \inut s[-mi vorbeasc[ =i Atkinson care a ar[tat c[ . Atkinson i-a comunicat lui G`ld[u cu aceast[ ocazie c[ a primit instruc\iuni dela Geneva din partea Consiliului Ecumenic. =i avea o sucursal[ la Salzburg). numit Planchenvort. cas[ ce fusese ]nchiriat[ de Atkinson pentru g[zduirea delega\ilor rom`ni ce urmau s[ vin[ din alte localit[\i pentru s[rb[torile pa=telui la Salzburg. Nu =tiu cum de a ajuns svonul repede ]ns[ s-a auzit p`n[ =i la Paris. printre persoane refugia\i rom`ni. }ntrebare: Arat[ mai departe am[nun\it activitatea d-tale ? R[spuns: }n gar[ la Salzburg am fost ]nt`mpinat de G`ld[u. a venit medicul oculist Beok =i un doctor internist Klein care m-au vizitat =i m-au consultat chiar la cabinetul lor la circa o s[pt[m`n[. }nc[ din lag[rul Strasse eu i-am spus lui G`ld[u s[-i spun[ lui Montgomery c[ situa\ia s[n[t[\ii mele este =ubred[ =i s[ se intereseze el pentru a-mi recomanda medici buni. Atkinson =i un grup de rom`ni din colonia rom`n[ din Salzburg. dup[ care am fost internat ]n sanatoriul de l`ng[ Gratz. Cam acela=i con\inut l-au avut =i discursurile celorlal\i doi care speculau participarea mea la r[zboiul din R[s[rit =i decorarea mea cu <Crucea de Fier>. La gar[ a mai fost =i un maior ]n armata american[. pe care baz[ eu am refuzat s[ m[ internez ]ntr-un spital de refugia\i.B`rsan. Deasemeni.poporul englez se simte legat =i consider[ un frate pe poporul rom`n =i a vrut s[ arate prin discursul lui c[ venirea mea ]n Salzburg =i Europa Apusean[. mi-a spus c[ a luat leg[tura cu Delegatul general al Consiliului Ecumenic pe ]ntreaga Austrie. Teodoru pentru a vizita lag[rul =i a se interesa de refugia\i. }n acest scop. Teodoru era directorul Caroman-ului la Salzburg =i care se ocupa de refugia\ii rom`ni din Austria. G`ld[u la fel a fost internat ]n acela= sanatoriu unde a stat circa una lun[ de zile. Atkinson. La cererea mea. la infirmerie eu am fost vizitat de un delegat al org. Astfel. fiindc[ b[tr`nul mitropolit Visarion Puiu era bolnav =i paralizat ]ntr-un sanatoriu din Elve\ia. care mi-a spus c[ mai sunt c`\iva rom`ni din cei care au fost ]n Jugoslavia. a hot[r`t c[ ]n ziua ]nt`i de pa=ti s[ fie aduna\i la Salzburg delega\i ai tuturor coloniilor =i comunit[\ilor religioase rom`ne. Cu acest prilej. G`ld[u a luat iar[=i leg[tura cu Montgomery =i i-a cerut s[-mi trimit[ ni=te medici buni. aduc`ndu-mi =i unele alimente. dela preotul rom`n care a plecat ]n Argentina. c[ sunt bolnav. pre=edintele comitetului rom`n din Salzburg. G`ld[u Florian mi-a spus felul cum a luat ]n primire biserica rom`n[ dela Salzburg. va fi un pas ]nainte spre urmarea de c[tre rom`ni =i sus\inerea politicii engleze. pe l`ng[ discursurile lui G`ld[u =i ale unui fost maior Croitoru. <Caroman>. dup[ ce a plecat delegatul Caroman-ului a venit un delegat din partea Consiliului Ecumenic (organiza\ie interna\ional[ bisericeasc[ cu sediul la Geneva. Acest delegat a venit special pentru mine =i mi-a dat o mie de =ilingi =i s-a interesat de s[n[tatea mea. Dr. a=a cum ]mi f[cuser[ medicii din lag[rul Strasse formele. }n acela= sens le-am vorbit =i eu ]n discursul de r[spuns. Acesat[ adunare general[ a rom`nilor refugia\i. apoi a plecat la Salzburg pentru a face slujba de pa=ti. ca s[ sus\in[ candidatura mea la episcopat =i s[ fac[ toate demersurile necesare pentru a fi sigur ales ca episcop. din toate \[rile din Europa Apusean[. 50 Acest delegat i-a comunicat lui G`ld[u c[ a primit instruc\iuni dela Consiliul Ecumenic pentru organizarea bisericii rom`ne din afara hotarelor \[rii. Acest delegat v[z`nd c[ sunt bolnav mi-a dat 3 sau 400 =ilingi. Astfel. G`ld[u a fost ]ns[rcinat de Atkinson s[ preg[teasc[ la consiliul Caroman-ului c`t =i ]ntr-o cas[ particular[ ce se afla l`ng[ biserica rom`n[ din Salzburg. ca s[ ia parte la adunarea rom`nilor mai sus ar[tat[. deoarece lipsea preotul de acolo. G`ld[u mi-a r[spuns afirmativ. fiind trimis de Dr. Dup[ plecarea lui B`rsan. ]ns[ nu re\ine cine sunt ace=tia. s[ aleag[ un episcop al rom`nilor refugia\i.

rom`n. pentru a discuta cu ace=tia ]n vederea sfin\irii mele de c[tre ei. Aceasta a f[cut ca la cererea celor trei arhierei Anastase. lu]nd contact cu rom`ni =i primarul localit[\ii respective c`t =i reprezentantul bisericii catolice. le-am ar[tat actele originale semnate de to\i rom`nii. Acum intervine o perioad[ de una lun[ zile. fost arhiepiscop al Basarabiei |ariste. anume Neagoe. Dela gar[ am plecat cu ma=ina maiorului Neagoe ]mpreun[ cu G`ld[u =i Atkinson la apartamentul ce mi-l preg[tise l`ng[ biserica rom`nesc[. ]n 1951 a plecat ]n Canada. care purta numele de Petre Bogdan. teologul T[nase =i preotul Surtucan din Italia. Al doilea act a fost alegerea mea ca episcop al susmen\ionatei episcopii. vorbea perfect rom`ne=te. reprezentantul legionarilor papanaci=ti pentru Austria. S-a format un prezidium al adun[rii ]n care a intrat G`ld[u. de via\a =i preocup[rile lor. lucra pentru serviciul de spionaj american. +efii serviciilor sunt: Prin\ul Alexandru Liven refugiat rus alb. comandant legionar al legionarilor din Austria. luna Iunie. agent francez. Aceste acte au fost trimise prin Atkinson la Viena. Dr. fost profesor universitar ]n Bucure=ti. acolo unde erau rom`ni. actualmente cet[\ean american care era =eful serviciului de spionaj american sec\ia rom`n[. fost profesor universitar ]n Cehoslovacia al c[rui nume nu-l re\in =i ]nc[ trei pe care nu-i re\in =i cu care nu am avut nici un fel de leg[turi ]n afar[ de Liven cu care m[ ]mprietenisem. Cu acest prilej mi-au fost prezenta\i =efii serviciilor Consiliului Ecumenic din Austria =i am discutat =i am hot[r`t ]nfiin\area celor trei parohii din Austria. ]mpreun[ cu G`ld[u am f[cut prima vizit[ la birourile lui Atkinson. }ntre timp au sosit delega\i rom`ni dela diferite colonii din str[in[tate. maiorul Croitoru. aici au ]nceput slujbele preg[titoare pentru pa=ti. fost Maior de Cavalerie Florescu. Lintz =i Insbruk. celor trei reprezentan\i ai guvernului american englez =i francez pentru recunoa=tre. pe ]ntreaga Austrie. Ambele acte au fost redactate ]n form[ juridic[ de c[tre 52 avocatul Nicolae Baciu =i ]n form[ canonic[ de c[tre preotul G`ld[u. c`nd eu am umblat ]n calitate de episcop ]n toat[ Austria pentru ]nfiin\area celor trei parohii =i ]nfiin\area de biserici rom`ne. Acolo m-am prezentat celor trei arhierei. T`nase teolog. prin care se ]nfiin\a episcopia 53 . secretarul comitetului rom`n la München. fost ofi\er de avia\ie ]n \ar[. cu care eu m-am ]ntre\inut =i am luat cun=tin\[ pentru prima oar[ de existen\a acestor grupuri de rom`ni din str[in[tate. s[ m[ duc ]n Germania pentru a discuta personal cu ei. }n acest timp G`ld[u =i cu Atkinson au plecat la München ]n Germania occidental[ unde se aflau trei mitropoli\i ru=i albi. Primul act al adun[rii eparhiale mai sus ar[tate a fost ]nfiin\area episcopiei ortodoxe rom`ne autonome din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. Teodoru din partea Caroman-ului. Am fost la München ]nso\it fiind de G`ld[u =i Virgil Pop legionar. }n ziua de Pa=ti. fost arhiepiscop ]n Rusia \arist[ =i Filip. dup[ terminarea slujbei. ca episcop. profesorul Sanjoj care venea din Germania. =i anume: Gratz. ]ntruc`t eu fusesem numai ales ]ns[ nu sfin\it. lucra la Insbruk. Titi Constantinescu. Deoarece ne aflam ]n s[pt[m`na mare. un cehoslovac. episcop vicar al Mitropolitului Serafim al Germaniei. originar din Constan\a. Atkinson s-a dus personal cu aceste acte la Viena =i a adus recunoa=terea celor trei guverne. de profesie inginer. Puiu Traian. unul din frunta=ii coloniei rom`ne din Austria. unde am locuit ]mpreun[ cu G`ld[u ]n tot timpul c`t am stat ]n Salzburg. Dup[ aceste evenimente. mare nazist c`t =i al\ii pe care nu mi-i reamintesc. ]n afar[ de Salzburg care le gira ]n acea parte. Serafim. Avocatul Nicolae Baciu de care am vorbit ]n perioada din Jugoslavia. s-a procedat ]n biseric[ la constituirea adun[rii eparhiale a Episcopiei ortodoxe rom`ne autonome din Europa Apusean[.

cu noua titulatur[ a mea de episcop al rom`nilor din Europa Apusean[. Bossi =i de un delegat al Consiliului Ecumenic fost coleg cu G`ld[u la Universitatea din Londra. pun`nd viza. Anglia =i Fran\a . Arat[ cine a suportat cheltuielile ]ntre\inerii d-tale ]n sanatoriu =i mai departe ]n activitatea pe care ai dus-o de cine ai fost ]ntre\inut materialice=te ]n facerea c[l[toriilor de care ai ar[tat. Ei mi-au cerut s[ le prezint ]n original diploma de licen\[ ]n teologie =i un act prin care s[ dovedesc c[ so\ia mea este moart[. cu care puteam s[ trec ]n toate zonele =i Europa Apusean[.) ]nainte de a se ]ntruni conferin\a delega\ilor Consiliului Ecumenic mai sus ar[ta\i. principial ei au c[zut de acord =i au aprobat s[-mi fac[ hirotonia. care era vis-a-vis de biserica rus[. unde au fost mai mul\i =efi de servicii din Centrala Consiliului Ecumenic pe care nu le re\in numele lor dec`t pe secretarul general al Consiliului Ecumenic Makie. cu un timbru sec pe ea cu fotografia mea ]n col\ul drept. }ntrebare: Ce formalit[\i ai f[cut c`nd ai trecut grani\a din Austria =i Germania ? R[spuns: Atkinson a avut grije ca atunci c`nd a fost la Viena pentru a lua recunoa=terea de c[tre cele trei guverne . Bossi mi-a f[cut un referat general asupra 55 . Am plecat ]mpreun[ cu G`ld[u. semnat de cei trei 54 ]nal\i comisari ai puterilor de ocupa\ie. al c[rui nume nu-l re\in =i apoi am plecat la Geneva cu trenul. a=a cum am ar[tat ]n alt proces verbal de interogatoriu. |in s[ adaug c[ Atkinson c`nd a fost cu G`ld[u la München. a luat =i un fel de pa=aport provizoriu sau certificat de c[l[torie. ]mpreun[ cu G`ld[u =i cu Bossi am f[cut prima vizit[ pre=edintelui Consiliului Ecumenic Wiesertuft. }ntrebare: Ai ar[tat c[ ai fost internat ]ntr-un sanatoriu =i ]ngrijit de medici speciali=ti. folosind pa=aportul provizoriu eliberat dela Viena. America. fiind specificat pe el =i subliniat c[ ]n afar[ de zona rus[. care mi-a f[cut haine preo\e=ti.America. dup[ care ne-a invitat la un ceai. Dup[ mas[ la orele 17. haine negre pentru a m[ putea deplasa =i cu c`te eram ]mbr[cat =i mi-a comandat =i haine de episcop. s-a ivit un obstacol.a mea ca episcop al rom`nilor fugi\i din \ar[.=i prin care eu am fost ales episcop =i am discutat cu ei modalitatea slujbei ]n care eu trebuia s[ fiu sfin\it episcop. a dat c`te 1000 dolari la fiecare arhiereu pentru sfin\irea mea. pe care era aplicat iar un timbru sec. Pentru aceste motive. interogatoriul s-a terminat la ora 1530 Atkinson ne-a cetit o adres[ venit[ dela Consiliul Ecumenic din Geneva. Anglia =i Fran\a. s[ discute problema refugia\ilor rom`ni cu mine sub toate aspectele ei (cazare. iar eu aceste acte le aveam la Londra. Ace=tia ne-au a=teptat la gar[. Bucure=ti 1 februarie 1954 Interogatoriul a ]nceput la ora 8. Pre=edintele la prima ]ntrevedere cu noi s-a interesat de peripe\iile suferite de noi dup[ fuga din \ar[ (perioada jugoslav[) de starea s[n[t[\ii mele. pentru care nu s-a putut fixa data sfin\irii mele. Acest certificat era pe o coal[ dubl[ de h`rtie groas[. Acest pa=aport provizoriu ]l foloseam c`nd treceam dintr-o \ar[ ]n alta =i c`nd treceam dintr-o zon[ ]n alta de ocupa\ie. R[spuns: Toate cheltuielile mele au fost suportate de Consiliul Ecumenic. r[m`n`d ca ziua sfin\irii s[ fie fixat[ dup[ ce eu le voi aduce actele originale de la Londra. Dela gar[ ne-a condus la un hotel al Cosiliului Ecumenic. La Geneva am fost primit de fostul ministru al Rom`niei monarhice ]n Elve\ia. Seara am luat masa la Bossi. }n discu\iile avute. de care am ar[tat. Dup[ mas[. pl[\ile f[c`ndu-se de Atkinson. ]n care Pre=edintele Consiliului Ecumenic ]=i exprima dorin\a c[ voie=te s[ m[ cunoasc[ personal. Am mai stat ]n Salzburg circa 3-4 zile ]n care timp am r`nduit la biserica =i parohia rom`neasc[ s[ fie suplinit[ ]n lipsa lui G`ld[u de un preot ucrainean care =tia =i rom`ne=te. jum[tate pe fotografie =i jum[tate pe coal[. Aici nu s-a discutat nimic important. Delegatul se numea Makie. cu toate datele mele biografice. emigrare etc.

]n afar[ de Uniunea Sovietic[ . luterane. Makie a ar[tat c[ funda\ia regal[ (c[minul studen\esc pentru rom`ni) s[ se stabileasc[ la Londra sau NewYork nu la Paris. Makie mi-a mai spus c[ este bine s[ m[ duc s[-l vizitez pe mitropolitul Visarion Puiu. am vizitat ora=ul Geneva. Eu atunci am ar[tat ]n mare cu date concrete situa\ia bisericii din RPR din punctul de vedere al concep\iei mele. acela= lucru l-am spus =i despre biserica rus[. ]ntruc`t el era un mare du=man al catolicismului =i vroia ca Visarion Puiu s[ nu treac[ la catolicism a=a cum se auzea acolo. deoarece s-a stabilit c[ ]n viitor Rom`nia s[ fie sub influen\[ englez[ =i eu s[ merg la Londra unde s[ caut s[ fac cuno=tin\e printre oamenii de stat pentru a putea s[ ajut =i s[ servesc cauza rom`nilor.anglicane. La deschiderea conferin\ei. }n continuare. insist`nd mult asupra stabilirii mele la Londra. Deasemeni. Eu nu am fost de acord la ]nceput ci dup[ aceea c`nd am discutat aceast[ problem[ cu regele Mihai =i mitropolitul Visarion Puiu de care am s[ ar[t la timp.istoricului =i st[rii Consiliului Ecumenic din punct de vedere al activit[\ii lui. colonii de munte pentru copii =i problema emigr[rilor. A treia zi am fost invitat la mas[ la Makie care era secretarul general al Consiliului Ecumenic =i cel mai activ ]n consiliu. un expozeu al situa\iei bisericii rom`ne din RPR. Ziua a trecut f[r[ nici o chestiune mai important[ ci merg`nd eu cu G`ld[u prin ora= ]n vizit[. catolice vechi (nu biserica Vaticanului). s[ le prezint o situa\ie. Consiliul Ecumenic a luat fiin\[ odat[ cu Liga N\iunilor =i se compune din delega\ii tuturor bisericilor ortodoxe . el voia ca s[ primeasc[ chiar o educa\ie filo-englez[. ]ntre\inerii =i emigr[rilor refugia\ilor =i datele sau 57 . ]ntruc`t Visarion Puiu avea influen\[ ]ntre ei mai ales ]n r`ndul legionarilor. Scopul ini\ial =i oficial al Consiliului Ecumenic a fost apropierea dintre toate aceste biserici ar[tate mai sus =i preg[tirea viitoarei uniri a tuturor bisericilor cre=tine din lume. Acest lucru avea o mare importan\[ pentru Makie. calvine. o adev[rat[ atmosfer[ s[n[toas[ va fi la Londra sau New-York. A doua zi m-am dus la Wiesertuft pre=edintele Consiliului Ecumenic. Deasemeni. rom`nii s[ fie sub influen\a englez[. Acesta mi-a spus c[ biserica rom`n[ va fi sub influen\a englez[. a=a cum se stabilise ]nainte =i spun`nd c[ dac[ 56 voi sta de vorb[ cu regele s[ sus\in acest punct de vedere. Deoarece odat[ cu el va trece =i o parte din rom`nii fugari. Dup[ venirea delega\ilor a ]nceput conferin\a. afirm`nd c[ de acolo pot s[ am pa=aport pentru oriunde =i c[ numai ]n acest fel voi putea fi de folos emigran\ilor rom`ni. am discutat cu Bossi =i G`ld[u despre cerin\ele noastre ]n leg[tur[ cu situa\ia rom`nilor. am fost prezentat tuturor cei prezen\i care m-au rugat ca nou venit. deoarece Parisul nu mai este un centru de educa\ie =i c[ a dec[zut. d`nd exemple din perioada r[zboiului c`nd am fost pe teritoriul Uniunii Sovietice =i am luat contact cu cet[\eni. adventi=ti =i bapti=ti din America. i-am spus c[ p[rerea mea ar fi ca s[ r[m`n[ pentru un an de zile Bossi la care pre=edintele a fost de acord. Dup[ aceea delega\ii au ]nceput s[ dea rapoarte ar[t`nd situa\ia caz[rii. }n acest expozeu am ar[tat ]n special pozi\ia statului fa\[ de biseric[. Adev[rul era c[ Makie nu vedea cu ochi buni leg[turile rom`nilor cu francezii =i c[ a=a cum se stabilise. El nu mi-a spus unde s-a stabilit ca rom`nii s[ fie sub influen\a englez[. unde prima dat[ venind vorba despre delegatul permanent al rom`nilor ]n Consiliul Ecumenic. ]mpreun[ cu G`ld[u. a=a cum sunt toate episcopiile refugia\ilor din \[rile de democra\ie popular[. Acum suntem ]n Iulie 1949. P`n[ la ]nceperea adun[rii cu delega\ii Consiliului Ecumenic care s-a \inut peset 2-3 zile. care erau ]n colonii separate. care era internat ]ntr-un sanatoriu catolic din Elve\ia =i s[-l sf[tuiesc ca s[ nu mai stea acolo ci s[ treac[ la un sanatoriu protestant din Elve\ia unde-l va ]ngriji Consiliul Ecumenic. }n leg[tur[ cu stabilirea sediului episcopiei pre=edintele =i Makie au spus c[ eu va trebui s[ merg la Londra =i numai acolo s[-mi stabilesc sediul episcopiei.

informa\iile culese dela ultimii refugia\i despre situa\ia din \[rile democratice. i-am spovedit pe to\i iar a doua zi i-am ]mp[rt[=it. eu =i G`ld[u am fost invita\i ]ntr-o camer[ =i peste pu\in timp am fost condu=i de generalul Laz[r ]n apartamentul lui Mihai. precum =i alte propuneri referitoare la or`nduirea vie\ii biserice=ti. Am discutat chestiuni de acest fel p`n[ seara. iar dup[ mas[. Men\ionez c[ aceasta a fost ultima dat[ c`nd regimul din jugoslavia a fost atacat. se aflau regele MihaiI so\ia. Eu iam spus c[ ]nt`mpl[tor am trecut pe acolo =i am v[zut cum un plutonier le vorbea osta=ilor c[ acel palat de l`ng[ lac este unul din multele palate ale familiei regale.a. militar[. scoaterea preo\ilor rom`ni din jugoslavia =i cei bulgari. nu pot declara nimic. nu a mai fost lovit acest regim. ]mpreun[ cu so\ia lui Ana. 59 . Delegatul din Italia al Consiliului Ecumenic. sau alte informa\ii de acest fel. Fiindc[ regina ]=i reamintea c[ parohia mea din Bucure=ti cuprindea =i palatul ei regal. ]n ]nchisori =i ]n general despre to\i refugia\ii rom`ni din Jugoslavia =i dac[ ]n ultimul timp au mai venit refugia\i rom`ni din Rom`nia ]n Jugoslavia. ca cea mai mare crim[ omeneasc[. ca la acea conferin\[ a Consiliului Ecumenic.) m-a ]ntrebat ce s-a f[cut cu palatul lor dup[ ce ei au plecat. Eu m-am dus cu G`ld[u =i ]nc[ un t`n[r de origin[ ardelean numit Toni pe care-l foloseam c`nt[re\ la slujbele biserice=ti. Ungaria etc. }n leg[tur[ cu cele spuse sub patrafir. Dup[ toate cele ar[tate mai sus. a doua zi am plecat la ex regele Mihai la Lauzane la circa 70 km. }n salonul apartamentului. nu pot preciza. iar ]n conferin\ele ulterioare. despre situa\ia politic[. Apoi s-au interesat dela mine =i G`ld[u. o feti\[ a lui =i generalul Laz[r care era ajutant regal. unde deasemeni am vorbit. Mihai regele era interesat dac[ eu am leg[turi cu legionarii =i i-am spus c[ special nu. Rom`nia.n. Paralel cu rapoartele administrative. ]ncep`nd cu regele Mihai =i termin`nd cu ajutan\ii. primul lucru de care ne-a ]ntrebat.IOAN la bulgarilor fugari . Dup[ conferin\[. propun`nd ]nfiin\area de noi parohii. a ar[tat ]n leg[tur[ cu Jugoslavia c[ acolo nu este comunism ]ns[ este o band[ de c[l[i la conducere care subjug[ poporul jugoslav. Elena. Atunci el m-a rugat dac[ m[ ]nt`lnesc cu Horia Sima s[ insist pentru a nu mai face propagand[ ]mpotriva lui prin legionari =i ziarul legionar <Curentul>. ex regina Elena =i aghiotantul ei Vergoty. ]ns[ la alegerea mea ca episcop au fost =i legionari. pentru c[ nu este vorba de el ca persoan[.IRINEU al s`rbilor fugari . Eu i-am r[spuns tot ce am =tiut la ]ntreb[rile pe care ei mi leau pus fiind complectat de G`ld[u. adic[ Bulgaria. ar[t`ndu-le jaful pe care l-a f[cut familia regal[ \[rii. prezent`ndu-l ca erou care a murit ]n lupt[ cu organele statului din RPR =i cer`nd s[ se fac[ o slujb[ religioas[. Atkinson a ar[tat c[ are informa\ii ]n leg[tur[ cu Colonelul U\[. (e vorba de Palatul Elisabeta . au dat =i rapoarte referitoare la probleme strict biserice=ti. ar[t`nd date concrete ]n acest sens. cu biserici noi. c`nd am luat masa acolo. sau la a doua ]nt`lnire. care aveau to\i sediul la Londra.GHERMANOS al grecilor =i SAVA al polonezilor ortodoxi fugari. a fost asupra peripe\iilor suferite ]n Jugoslavia. La acest[ conferin\[ am cunoscut episcopii . la care noi i-am r[spuns absolut tot ce am cunoscut. pentru ca ace=tia s[ fie folosi\i ]n coloniile rom`ne=ti =i bulgare. I-am promis c[ la prima ]nt`lnire am s[-i spun lui Sima. 58 At`t regele c`t =i mama lui. de Geneva. fiind considerat[ dac[ spun. economic[. Mihai st[tea la un mare hotel Borivac. ci de principiul monarhic. La slujba oficial[ au fost de fa\[ circa 12 rom`ni din ]mprejurimi. cultural[ =i social[ din Rom`nia. despre situa\ia bisericii din Rom`nia. La sosirea noastr[.

circa 1000 franci eleve\ieni =i un pachet cu m`ncare. la Lugano am g[sit pe Visarion ]n sanatoriu bolnav. deoarece catolicii ]i pun sula ]n coast[. Dup[ aceasta i-am cerut =i lui p[rerea ]n leg[tur[ cu sediul episcopiei =i el mi-a spus c[ este bine ca sediul s[ fie la Londra. S-a pl`ns de legionari (Horia Sima) c[-i cer tot felul de semn[turi. Astfel. rom`nii studen\i ]ntotdeauna au fost bine v[zu\i =i ajuta\i de profesori =i ]n Fran\a educa\ia ]n Facult[\i se face pur =tiin\ific[ ci nu ]mpotriva monarhiei. }ntrebare: Arat[ mai departe felul cum s-au petrecut lucrurile ]n ce prive=te activitatea d-tale ? R[spuns: Regele mi-a spus c[ este bine s[ m[ stabilesc la Londra cu re=edin\a episcopiei. DUMITRASCONIU Anchetat (ss) LEU VASILE 61 . Eu am fost de acord cu punctul lui de vedere =i i-am promis c[ voi face tot ]n leg[tur[ cu r[m`nera ofi\erilor ]n Europa. =antaj`ndu-l pentru a ar[ta c[ legionarii sunt factori reprezentativi ai emigra\iei rom`ne=ti =i m-a rugat s[ fac tot ce-i posibil s[-l mut ]n Anglia la un sanatoriu. Aici am plecat singur f[r[ G`ld[u. for\`ndu-l s[ treac[ la catolicism. fapt care l-a indispus. Apoi am plecat la Geneva unde am avut iar[=i o ]nt`lnire cu pre=edintele Consiliului Ecumenic =i cu Makie. Anchetator prim. am discutat problema funda\iei regale. dac[ nu este bine s[ r[m`n[ ]n Europa sau emigra\i ]n alte continente. Apoi m-a ]ntrebat c[ ce p[rere am eu ]n ce prive=te ofi\erii fugari. |in s[ adaug c[ lui Makie i-am comunicat dorin\a lui Visarion Puiu ]n leg[tur[ cu mutarea lui la Londra =i a r[mas ca eu ]mpreun[ cu G`ld[u s[ m[ interesez la Londra de acest lucru. acestea le aveam de la Consiliul Ecumenic. Am discutat cu el mutarea ]ntr-un sanatoriu protestant =i el a spus c[ vrea ]ns[ nu ]n Eleve\ia. Prezentul proces verbal de interogatoriu a fost cetit de mine cuv`nt cu cuv`nt =i el corespunde ]ntru totul cu cele declarate de mine. deoarece ]i era fric[ c[ vor ajunge acolo comuni=tii =i el ]n \ar[ fusese condamnat la moarte. i-am adus ni=te bani. ]mpreun[ cu G`ld[u. a doua zi am plecat la Londra cu un avion de pasageri englez. =i nu ]n Anglia unde este monarhie ? R[spuns: La Paris.Deasemeni. ]ntruc`t aceasta depindea numai de anglezi. Dup[ ce am discutat toate acestea am plecat ]mpreun[ cu G`ld[u la Geneva =i am fost iar la Makie c[ruia i-am spus c[ regele nu este de p[rere ca funda\ia regal[ s[ r[m`n[ la Londra ci la Paris. A doua zi am plecat la Lugano la Mitropolitul Visarion Puiu. c[rora leam spus c[ m-am decis s[ plec la Londra. Am discutat cu el problema episcopiei =i a 60 spus c[ este bolnav =i nu poate veni la sfin\irea mea. }ntrebare: Cum se explic[ faptul c[ ex Regele Mihai ca monarh \inea ca studen\ii s[ primeasc[ educa\ie republican[. propus[ de Makie de care am ar[tat =i Mihai a fost de p[rere c[ funda\ia regal[ s[ r[m`n[ la Paris. Acolo. Explic`ndu-mi c[ eset bine s[ r[m`n[ ]n Europa pentru viitoarea armat[ rom`n[ care el spera s-o fac[ =i pentru acest lucru este bine ca eu s[ duc munc[ de l[murire printre ofi\erii fugari s[ nu se emigreze =i s[ m[ interesez de situa\ia lor de existen\[. Cu aceasta ]ncepem capitolul Londra. cer`nd c[ vrea ]ns[ ]ntrun sanatoriu la Londra.(ss) Lt. deoarece e mai mult[ siguran\[.

Capitolul IV
Sovrompatriarhia sau: Doar cei ce nu se pot desprinde de propria lor existen\[ spioan[ =i aservit[ denigreaz[ misionarismul =i solidaritatea cre=tin[. }ntrebare: C[l[torea\i des de la Gratz, de cine era\i trimis, cu cine lua\i leg[tura =i ce realiza\i ? R[spuns: La Gratz veneam cam de doua ori pe an pentru a vizita biserica =i colonia rom`n[. Locuiam la hotel =i luam contact ]n primul r`nd cu preotul Dumitra=cu de la Biserica Rom`n[ din Gratz. La Gratz nu eram trimis de nimeni, ci veneam din proprie ini\iativ[ pentru scopurile pe care le-am ar[tat mai sus, adic[ pentru scopuri biserice=ti. R[m`neam uneori ]n Gratz, doua trei s[pt[m`ni, alteori 2-3 zile =i de c`te ori veneam luam leg[tura cu maiorul englez Montgomery, pentru a primi de la el pachetele cu ajutoare din partea englezilor. Maiorul Montgomery era nepotul mare=alului Montgomery. El m[ primea foarte politicos, protocolar. Avea o polite\[ exagerat[. Cu G`ld[u Florian am fost primi\i numai la sosirea noastr[ la Gratz. Discu\iile noastre (]ntre mine =i Montgomery) erau banale. Montgomery n-a ]ncercat s[ m[ folosesc[, s[ m[ recruteze =i nici al\i militari din cdt. lui sau al\i civili din Gratz.Nu cunosc care era +eful Serv. de Inf. american la Gratz. }ntrebare: Ce agen\i americani din r`ndul fugarilor rom`ni, ai cunoscut la Istambul ? R[spuns: Decei =i Abeles, ambii ]n Serviciul americanilor. Al\i rom`ni ]n Serviciul americanilor, nu mai cunosc. }ntrebare: }n ce const[ activitatea acestor agen\i ? R[spuns: Nu am nici un element concret care s[-mi arate 62

activitatea acestor agen\i =i nici din alt[ parte nu am auzit nimic ]n leg[tur[ cu activitate lor. }ntrebare: Ce agen\i rom`ni cuno=ti ]n Serviciul turc ? R[spuns: }n Serviciul turc cunosc pe fostul Director al ]nchisorii din Constan\a, ]n perioada 1935. Este turc sau t[tar de origin[, avocat de meserie - ]mi scap[ numele acestuia. El a format un Comitet al refugia\ilor turci din Rom`nia. Este o figur[ proeminent[ a serviciului turc. Este prezent la toate anchetele care se fac rom`nilor fugari =i se ded[ la o serie de schingiuiri cu ocazia acestor anchete. }ntrebare: Care a fost activitatea d-tale ]n Serviciul de Informa\ii englez ? R[spuns: N-am avut nici un fel de activitate informativ[. V[ promit c[ m[ voi g`ndi dac[ nu am avut vre-o activitate informativ[ incon=tient[.}ntrebare: Din ce Consiliu ai f[cut parte ? R[spuns: Am f[cut parte din Consiliul bisericilor ortodoxe refugiate. Din acest Consiliu f[ceau parte: episcopul SAVA al polonezilor, IRINEU al s`rbilor, GHERMANOS al grecilor. Activitatea acestui Consiliu, consta ]n ]mp[r\irea ajutoarelor pentru refugia\i =i ajutorarea pentru acordarea vizelor de emigrare.}ntrebare: Cu cine dintre fugarii rom`ni ai avut leg[turi ? R[spuns: Cu Gafencu, cu R[descu, Vi=oianu, Cre\eanu =i al\ii. }ntrebare: Dar cu Horia Sima n-ai vorbit ? R[spuns: Da, am vorbit ]n 1949 la Paris. Primisem mandat din partea lui Mihai de a vorbi cu Sima =i a-l determina s[ ordone legionarilor de a ]nceta campania ]mpotriva lui Mihai =i de a rupe leg[turile cu Nicolae.Horia Sima a acceptat ]n principiu cele cerute de Mihai, ]ns[ a pus o condi\ie ca Mihai s[ accepte intrarea legionarilor ]n Comitetul Na\ional dela Washington, s[ dea un act de amnistie pentru legionarii condamna\i.}ntrebare: Ce ai f[cut ]n Spania ? 63

R[spuns: }n Spania se g[sesec toate v`rfurile simiste. +i generalul Chirnoag[ este la Madrid, dar face dese c[l[torii la Paris. Nu =tiu ce interese are el la Paris. Cu Platon Chirnoag[ am discutat la Paris, sf[tuindu-l s[ vorbeasc[ cu Sima pentru a ]nceta certurile ]ntre refugia\i. Chirnoag[ p[rea ]ns[ mai intransigent ca Horia Sima.Nicolae st[ la Madrid ]ntr-un palat somptuos. Pe acesta nu l-am v[zut niciodat[. Pe Mihai l-am v[zut de doua ori. Cel mai apropiat =i cel mai intim om al s[u este Generalulu Petre Laz[r.^ Regele mi-a spus c[ Visarion Puiu se afl[ la Lugano, sf[tuindu-m[ s[-l vizitez =i s[-l ajut, fiind internat ]ntr-un azil de b[tr`ni. Regele m-a rugat s[-l sf[tuiesc pe Visarion Puiu s[ rup[ rela\iile cu legionarii. La Lugano, am mai ]nt`lnit pe preotul Vasilovschi, pe M. R[utu =i c`\iva al\i tineri interna\i ]n Sanatoriul de Stat de acolo. }ntrebare: Unde v-a\i deplasat din Elve\ia ? R[spuns: Am plecat cu avionul la Londra pentruc[ se stabilise de c[tre Consiliul ecumenic, ca vizita (pesemne <investirea> n.a) mea oficial[ s[ se fac[ la Londra. Aici urma s[ fie =i sediul meu stabil. De=i eu eram de p[rere s[ r[m`n cu re=edin\a la Geneva, unde era =i regele, c[ la Paris biserica era ]nchis[ fiindc[ luptau dou[ tabere. To\i cu care am luat contact, m-au sf[tuit s[ plec ]n Anglia. Printre ace=tia care m-au sf[tuit s[ plec la Londra, au fost: regele, Bossi, Visarion Puiu. Visarion Puiu sus\inea c[ dac[ am posibilitatea s[ ob\in un pa=aport, ar fi foarte bine, pentruc[ ]narmat cu un astfel de pa=aport, nu po\i fi niciodat[ b[nuit a fi agent comunist. Punctul de vedere al Consiliului ecumenic, era hot[r`tor =i categoric - ]n m[sur[ civilizat[ - pentru plecarea mea la Londra. Atkinson, delegat pentru cele patru zone de ocupa\ie din Austria, al Consiliului ecumenic, era pentru plecarea mea la Londra. Lungile discu\ii pe care le avusesem cu Visarion Puiu, m[ convinseser[ c[ nu voi putea realiza nimic pe t[r`m bisericesc, 64

dac[ nu voi accepta propunerea de plecare =i de a deveni rezident al Angliei (adic[ stabil ]n Anglia). Am plecat ]mpreun[ cu G`ld[u, cu avionul pe la ]nceputul anului 1949. Am fost a=teptat la aeroport de Maiorul Iliescu, Gogu Constantinescu, Laptiev, un arhiereu vicar englez cu un mic grup de ofi\eri englezi care fuseser[ la misiunea englez[ din Bucure=ti. Nu le =tiu numele acestor ofi\eri, dar unul din ei era c[s[torit (un maior) cu Ada, fiica scriitorului Jean Bart. Un alt ofi\er englez, un c[pitan, era c[s[torit cu o sor[ a so\iei lui Camil B[rbulescu. Maiorul =i c[pitanul englez vorbeau rom`ne=te. La aeroport se mai g[sea episcopul Gibraltarului, vreo 6-7 rom`ni de la BBC printre care ]mi amintesc de Cristea apoi Bercu =i Bischof, Iancu, Ra\iu, Radu Tilea.Arhiereul vicar englez mi-a urat bun sosit ]n numele arhiepiscopului Londrei, iar Iliescu ]n numele emigra\iei. Vizita noastr[ la Londra era anun\at[ de c[tre Consiliul ecumenic. Dup[ sosirea la Londra, am fost condus la familia Iliescu, so\ia fostului general-medic Iliescu, deci nu la maiorul Iliescu. De g[zduirea mea =i a lui G`ld[u, se ]ngrijise maiorul Iliescu care nu era rud[ cu familia generalului Iliescu, ci numai o simpl[ potrivire de nume. Aici am stat vreo trei luni de zile ]n care timp am fost vizitat de maiorul Iliescu. }nso\it de Iliescu =i G`ld[u plus arhiepiscopul Gibraltarului, am fost prezentat arhiepiscopului Londrei. Am mai f[cut vizite la Minist. de Externe, la mare=alul cur\ii regale. Ministrului de Externe Eden am fost prezentat ca episcop al rom`nilor din Europa de Vestic[. Acesta m-a primit foarte bine. G`ld[u m[ asista ]n calitate de translator. Arhiepiscopul de Canterbury, cuno=tea activitatea bisericeasc[ a lui G`ld[u =i i-a adus mul\umiri pentru activitatea depus[ ]n folosul bisericii anglicane. 65

Au mai fost prezen\i vre-o =ase episcopi englezi, c[rora pe r`nd le-am f[cut vizite oficiale. La domiciliul meu de la Dna Iliescu, am fost pe r`nd vizitat de cei =ase episcopi =i am primit c[r\i de vizit[ de gratulare dela curtea regal[ =i din partea episcopului de Canterbury. Bucure=ti 2 Februarie 1954. Interogatoriul a ]nceput la ora 8; interogatoriul s-a terminat la ora 17. }ntrebare: }n continuarea procesului verbal de interogatoriu din 1 Februarie, arat[ am[nun\it activitatea d-tale dup[ plecarea dela Geneva la Londra ? R[spuns: Am plecat cu avionul dela Geneva la Londra =i pe drum nu s-a ]nt`mplat nimic, ajung`nd bine. La Londra, la aerodrom, am fost ]nt`mpina\i de secretarul particular (func\ie ]n ierarhia bisericii anglicane) care se numea Deiken. Deasemeni, erau veni\i la aerodrom maiorul Iliescu pre=edintele comitetului anglo-rom`n, profesorul Nandri=, fost profesor la universitatea din Cern[u\i =i actualmente profesor la universitatea din Londra, Puiu Cristea avocat dela emisiunea de radio Londra BBC, iar ei spun BBS, doctorul Iliescu, fiul generalului doctor ILIESCU din Bucure=ti, a f[cut studiile ]n Anglia =i este medicul coloniei rom`ne la Londra, Florin Bercu =i Hugo Bisov, fo=ti directori la Astra-Rom`n[ Bucure=ti =i Adina Iliescu, doctor ]n teologie dela Oxford, secretara parohiei rom`ne din Londra, sor[ cu dr. Iliescu, fiica generalului doctor Iliescu din Bucure=ti. Sosirea noastr[ fusese anun\at[ din timp dela Consiliul Ecumenic. Deiken mi-a adresat un cuv`nt de bun sosit ]n numele arhiepiscopului Londrei, Maiorul Gh. Iliescu ]n numele comitetului anglo-rom`n =i Adina Iliescu ]n numele parohiei rom`ne din Londra. Tuturor le-am r[spuns, aduc`ndu-le mul\umiri pentru dragostea cu care m-au primit =i consider`ndu-m[ eu un trimis al 66

poporului rom`n, le-am spus c[ le aduc salutul din partea poporului rom`n r[mas drept credincios. Dela aerodrom am mers la casa familiei doctorului Iliescu. Deoarece dintre to\i rom`nii afla\i la Londra, doctorul Iliescu avea cea mai mare cas[ de locuit, ne-a pus mie =i lui G`ld[u, un apartament la dispozi\ie, ]n casa sa. A doua zi am ]nceput =irul vizitelor protocolare ]nso\it de G`ld[u =i Adina Iliescu, prima vizit[ am f[cut-o maiorului Gheorghe Iliescu pre=edintele comitetului anglo-rom`n. Aici se aflau aduna\i majoritatea frunta=ilor coloniei rom`ne din Londra, fiind ]n vizit[ la Iliescu. Seara am fost re\inu\i cu to\ii la mas[ =i cu acest prilej am cunoscut pe ace=ti frunta=i =i totodat[ am cunoscut primele aspecte rom`ne=ti - este vorba de rom`ni fugi\i - =i engleze=ti, din Londra. La mas[ au luat parte profesorul universitar Nandri=, profesorul doctor Alexandru Ionescu, originar din Ia=i, unde a f[cut facultatea de medicin[, venit la Londra pentru studii de specializare, devenit unul din cei mai renumi\i cardiologi din Londra, fapt care ]n mod excep\ional i s-a aprobat - fiind singurul str[in - dreptul de a practica medicina ]n Anglia, Florin Bercu =i Hugo Bi=ov, directori ]n compania Schell (O companie interna\ional[ unde intra =i fosta Astra-Rom`n[) Fostul director al uzinelor Re=i\a Ing. ........ unul din cei mai mari speciali=ti ]n problema o\elului care a fost angajat de trustul fabricelor de o\el din Anglia ]n postul de consilier tehnic, Doctorul =i Adina Iliescu, fra\i am`ndoi, Avocat Puiu Cristea, profesorul Podea, prof. Iancu Ra\iu, fostul secretar al Lega\iei rom`ne la Bruxelles =i Ing. Gacevici (to\i de la BBC), Viorel Tilea, fostul ministru al rom`niei monarhice ]n Anglia cu nepotul lui avocatul Radu Tilea care lucreaz[ la Ministerul de Interne ca func\ionar, fostul ministru monarhic Gh. Constantinescu, fostul ministru monarhic Loptev =i au mai venit trei rom`nce c[s[torite cu ofi\eri englezi: Coca Devis, cu so\ul ei c[p. Devis^ 5 ianuarie 1954, Bucure=ti 67

. de c[tre regele Mihai a bugetului comitetului. Cre\eanu. care de fapt era ca un fel de subdirector conduc`nd toate ac\iunile sec\iei rom`ne dela radio BBC. ]n care scop a f[cut =i invita\ii conform celor ce i s-au comunicat dela New-York de a invita to\i diploma\ii \[rilor capitaliste afla\i la Paris =i autorit[\ile franceze.. Bianu. amestecul bisericii ruse ]n via\a bisericii rom`ne.Cu to\i cei ar[ta\i mai sus am avut o consf[tuire asupra emisiunilor religioase morale pe care noi trebuia s[ le organiz[m. r[m`n`nd ca G`ld[u s[ vorbeasc[ ]n mod regulat ]n fiecare duminic[ c`nd nu vorbesc eu. General al BBC-ului.Pela sf`r=itul lunei Septembrie 1949 R[descu care era pre=edintele comitetului rom`n a plecat la Paris pentru a recruta alte elemente ]n comitet care era descomplectat. Buze=ti. Gafencu. iar fondurile date de americani nu mai trebuiau aprobate de rege.}n acea ]nv[lm[=eal[ a ap[rut poli\ia francez[.Deasemeni R[descu urma s[ aib[ o consf[tuire cu pre=edin\ii comitetelor rom`ne=ti ale refugia\ilor rom`ni din Europa. Mihai aproba numai fondurile depuse de Antonescu.Comitetul rom`n al refugia\ilor compus din R[descu. se aflau la New-York =i toate comitetele fugarilor din toate \[rile democrat populare. ea vorbea =i pu\in rom`ne=te. precum =i a tuturor episcopilor noi ale=i sub regimul democrat din \ar[.Directorul a cerut ca eu s[ vorbesc ]ntruc`t eu eram episcop =i ]n calitatea mea. a murit la New-York Niculescu Buze=ti =i i s-a comunicat de c[tre Comitetul rom`n dela New-York s[ fac[ un parastas lui Buze=ti la Paris care s[ fie transformat ]ntr-o manifesta\ie a rom`nilor fugari din \ar[ ]mpotriva regimului actual al RPR. R[utu =i ]nc[ doua persoane pe care nu mi le amintesc. Caranfil. Sec\iei rom`ne=ti dela BBC tot englez. C`nd el se afla la Paris.Dar ]ntr-o duminic[ un grup de legionari au intrat ]n timpul slujbei ]n biserica rom`n[ din Paris =i dup[ ce ]n fa\a celor prezen\i au citit decizia de caterisire a preotului care f[cea slujba. adic[ aveau fonduri mari puse la dispozi\ie.Deasemeni ne-a cerut s[ scoatem ]n eviden\[ incultura =i imoralitatea actualului patriarh Marina Justinian. au t[b[r`t asupra lui s[-l dezechipeze =i s[-l dea afar[. care i-a dat pe to\i afar[ 69 . s[ organizeze un comandament al ofi\erilor rom`ni refugia\i afla\i ]n Europa. al c[rui nume deasemeni nu-l re\in =i pe asistenta acestuia. Directorul a cerut ca la prima emisiune s[ vorbesc =i de c`te ori voi fi la Londra atunci la ora emisiunii religioase s[ vorbesc eu. =i SUA este \ara care ]nv`rte=te toate lucrurile ]n lag[rul \[rilor capitaliste. o englezoaic[. General al BBC-ului mi-a spus =i mi-a ar[tat un buletin s[pt[m`nal cu tot felul de informa\ii din \ar[ precum =i ziare mai principale ce apar ]n RPR.}ntorc`ndu-m[ de la Stockholm am fost ]mpreun[ cu G`ld[u =i maiorul Iliescu la BBC unde am cunoscut pe Dir.}ntrebare: Continu[ mai departe cu activitatea d-tale ? R[spuns: }ninte de a trece la activitatea mea. interogatoriul s-a terminat la ora 14. trebuie s[ ar[t 68 anumite st[ri de lucruri pentru a se ]n\elege felul cum am plecat eu dela Londra la Paris.Interogatoriul a ]nceput la ora 8. pe Dir.Scopul pentru care s-au stabilit acolo este clar pentru oricine. s[ organizeze funda\ia regal[ studen\easc[ la Paris =i s[ dea la aprobare.Astfel ]n una din duminici. spun`nd c[ din acest material pe care-l vom avea la dispozi\ie tot timpul eu =i G`ld[u trebuie s[ extragem toate informa\iile ]n leg[tur[ cu subiectele religioase sau morale pe care apoi trebuie s[ la prelucr[m sco\`nd ]n eviden\[ c`t mai mult posibil persecu\ia bisericii ]n RPR a=a cum eu =i cei dela BBC o vedeam. Zisu Visarion.Cu acest prilej Dir. la sf`r=itul lunei Septembrie 1949. am vorbit pentru prima dat[ la postul de radio BBC inaugur`nd emisiunea religioas[ moral[ rom`n[ dela BBC. al c[rui nume nu-l re\in ]ns[ era englez.R[descu apoi a hot[r`t ca parastasul s[ aib[ loc la biserica ortodox[ rom`n[ dela Paris. Crihan. aveam mai mare influen\[ ]n r`ndurile ascult[torilor.

arat[ ce alt[ activitate ai mai avut d-ta la Paris ? R[spuns: Dup[ ce m-am ocupat de problema deschiderii bisericii cu care nu am putut face nimic =i a r[mas tot ]nchis[. R[descu. adic[ cei care sunt ]mpotriva regimului din \ar[. eu i-am r[spuns c[ problemele bisericii rom`ne=ti au cerut s[ m[ stabilesc la Londra.La repro=urile f[cute de secretarul general c[ dece m-am stabilit la Londra. interogatoriul s-a terminat la ora 16. mitropolitului Visarion Puiu =i consiliului parohial al bisericii.Dup[ mas[ am avut prima ]ntrevedere cu R[descu.A vorbit apoi R[descu =i profesorul universitar Veniamin. adic[ legionarilor 70 =i preotului Ivanovici. ]nalt. ar[t`nd personalitatea lui Niculescu Buze=ti. pentru 71 .Dup[ aceea am ]ns[rcinat-o pe Sanda St[tescu s[ duc[ aceste adrese la cei indica\i.}n prima zi nu am discutat cu R[descu dec`t am[nunte ]n leg[tur[ cu parastasul.La sf`r=itul slujbei am rostit c`teva cuvinte.10 februarie 1954.A doua zi am fost cu R[descu la Ministerul de Interne ]n apropiere de Opera din Paris. R[descu a vorbit ]n numele comitetului rom`n =i Veniamin ]n numele PN| din care f[cea parte Buze=ti. profesorul Herescu. Aici am cunoscut un general al c[rui nume nu-l re\in. format din vechii coloni=ti rom`ni.Astfel R[descu m-a chemat pe mine la Paris. organiza\iilor rom`ne=ti =i frunta=ilor politici rom`ni existen\i la Paris.-}n ziua aceia am luat masa cu R[descu =i cu secretarul lui.. f[r[ a-i da alte detalii. c[ a doua zi la orele 11 voi oficia un parastas pentru Niculescu Buze=ti =i ]i invitam pe to\i s[ participe la aceast[ slujb[ care era o manifestare a rom`nilor fugari ]mpotriva regimului din RPR.Acolo secretarul general mi-a f[cut repro=uri c[ dece m-am stabilit la Londra. toat[ activitatea mea din Paris pentru un timp s-a rezumat la consf[tuirile pe care le-am avut cu Gen. ]ndem`ndui pe to\i refugia\ii rom`ni s[ stea ]n jurul lui Mihai =i a comitetului rom`n =i s[ lupte p`n[ la victorie ]mpotriva comunismului.}n urma discu\iei avute a r[mas s[ deschid[ biserica =i pentru a evita scandalul p`n[ se va lua hot[r`rea definitiv[ asupra c[ruia va r[m`ne biserica. iar la 11 dup[ ce au sosit to\i invita\ii am oficiat parastasul. =i i-am dat s[-mi scrie la ma=in[ c`teva adrese prin care aduceam la cun=tin\[ celor doua tabere. consider`ndu-l ca un lupt[tor care cade pe frontul luptei ]mpotriva comunismului.A doua zi la 1030 am fost la biseric[ =i am deschis biserica. mi-a cerut informa\ii asupra lui Visarion Puiu =i asupra lui Boldeanu pe care-i cuno=team din \ar[. sl[bu\ =i brunet.. am ]nchis biserica =i am ]nceput s[ m[ interesez de ]mp[carea celor doua tabere de care am ar[tat. s[ m[ prezinte secretarului general care urma s[-mi predea cheia bisericii. ora=ul Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8..Mi-a dat cheia bisericii =i mi-a precizat c[ a doua zi la ora 1030 va veni comisarul circumscrip\iei de poli\ie care va rupe sigiliile depe u=a bisericii =i c[ acela= comisar dup[ terminarea serviciului religios va pune sigiliu =i eu s[-i dau cheia lui. era un om de 50 ani. timp ]n care ei m-au pus la curent cu toate cele ]nt`mplate la Paris cu biserica rom`n[ =i scopul venirii lor ]n Europa.Cu aceasta a fost terminat[ slujba. s[ caute alt preot.}nainte de a se da explica\ii celor discutate cu R[descu. care mi-a spus c[ a doua zi la orele 11 s[ m[ duc la Ministerul de Interne. c[ autorit[\ile franceze mi-au ]ncredin\at cheia bisericii.Dup[ mas[ am stat de vorb[ cu Sanda St[tescu cer`ndu-i s[mi fac[ un expozeu mai larg asupra celor ]nt`mplate la Paris cu biserica rom`n[.=i a ]nchis biserica. =i mi-a cerut s[ caut un preot neutru pentru biserica rom`n[.. la participarea diferitelor vizite f[cute ]mpreun[ cu R[descu autorit[\ilor franceze.}ntrebare: }n continuarea procesului verbal de interogatoriu din 5 Febr. R[descu urma ca la prima duminic[ s[ fac[ parastasul lui Buze=ti =i c`nd a auzit cele petrecute la biseric[ a mers la guvernul francez s[ deschid[ biserica.

at`t prin presa legionar[ din apus c`t =i prin propaganda verbal[ dus[ de legionari contra sa. Mihai a promis c[ va da o amnistie general[ pentru to\i legionarii. pre=edintele tineretului \[r[nesc al rom`nilor fugari s[-mi organizeze o ]ntrevedere cu Horia Sima. Sima r[spunsul =i rug[mintea regelui Mihai. ]ntruc`t el =i-a luat angajamentul fa\[ de americani c[ nu va face niciun act de guvern[m`nt ]n afara de \ar[.}n acest timp la Paris. asupra atitudinii pe care legionarii au adoptat-o ]n ultimul timp fa\[ de rege. care sub pre=edin\ia lui R[descu urma s[ discute toate problemele fugarilor rom`ni privitoare la emigrare =i la propaganda anticomunist[ ]mpotriva regimului din \ar[. va \ine cont de trei chestiuni: 1. Sima =i i-am cerut lui Com[niciu s[ comunice el lui H.Dup[ c`teva zile am plecat la Lausane la regele Mihai pentru a-i comunica cele discutate cu Horia Sima.El (Horia Sima) s[ fie primit ]n Comitetul Na\ional Rom`n din Apus.Mihai mi-a spus s[ caut s[ men\in rela\iile cu H. timp ]n care am discutat cu Mihai r[spunsul lui Horia Sima =i alte lucruri f[r[ importan\[.. MihaiI a r[spuns c[ =i aceast[ problem[ se va rezolva dela caz la caz. prin care se pot ]n\elege mult mai bine explica\iile pe care le voi da asupra discu\iunilor mele cu R[descu.2. Sima =i s[-l conving s[ renun\e la aceste condi\iuni =i s[ ]nceteze propaganda ]mpotriva lui.Horia Sima dup[ ce i-am fost prezentat m-a rugat s[-i povestesc despre cele ce am v[zut ]n \ar[ la plecarea mea =i despre peripe\iile rom`nilor ]n Jugoslavia. Sima care a instigat la radio Viena ]n timpul lui Hitler armata rom`n[ =i poporul rom`n contra monarhiei =i anglo-americanilor.. \in s[ ar[t un alt punct din activitatea mea dela Paris.To\i legionarii care au fost condamna\i ]n \ar[ s[ fie amnestia\i.ca aceste explica\ii s[ fie c`t mai complecte.}ntrevederea a fost fixat[ ]ntr-o zi dup[ amiaz[ la hotel Opera. politic[ =i militar[ a \[riiTrec`nd la subiectul propriuzis al misiunii mele.La toate acestea Horia Sima mi-a r[spuns urm[toarele: Regele Mihai a v`ndut pe Antonescu.. am rugat pe Hora\iu Com[nici fost legionar. c[s[torindu-se =i cu o filo-american[ =i este mai bine ca rege ]n viitor s[ fie Prin\ul Nicolae care este c[s[torit cu o rom`nc[ =i am face atunci ]n \ar[ o monarhie semirom`neasc[.Re]ntorc`ndu-m[ la Paris nu l-am mai g[sit pe H. nu poate face parte din comitetul na\ional dela New-York.72 3. el s-a dep[rtat de rom`ni. iar pe de alt[ parte i-am ar[tat nemul\umirea tuturor frunta=ilor rom`ni din str[in[tate cu care am stat de vorb[.La acesat[ conferin\[ am participat =i eu ]n calitate de episcop 73 .Pentru a-mi ]ndeplini misiunea dat[ de regele Mihai =i pe care am ar[tat-o ]n alt proces verbal de interogatoriu.}n ce prive=te cererea a doua a lui Horia Sima. i-am ar[tat pe de-oparte nemul\umirea lui Mihai contraatacurilor ce i se aduc de c[tre legionari.Referitor la a treia cerere a lui Sima. de care aflasem c[ a venit la Paris. }n caz c[ Mihai va accepta aceste trei condi\iuni el (Horia Sima) va da ordine s[ fie ]ncetat[ propaganda da ponegrire =i va ]ncepe treptat o propagand[ de ]n[l\are a lui Mihai de c[tre legionari. ]ns[ aceasta numai atunci c`nd se va ]ntoarec ]n \ar[. a=a cum este considerat de rom`nii fugi\i din \ar[. ]ns[ numai c`nd se va ]ntoarce ]n \ar[. Totu=i el va ]nceta propaganda de ponegrire a regelui prin ziarul Chemarea =i verbal dac[ Mihai ]n caz c[ se va ]ntoarce ]n \ar[ ca rege.. unde am r[mas numai o zi.Eu am spus tot ce am v[zut ]n \ar[ privind situa\ia economic[.Mihai a r[spuns c[ ]n nici un caz H.S[ se respecte decora\iile =i gradele legionarilor care fac parte din divizia (forma\iunea lui Chirnoag[ Platon sau cei care au f[cut parte din armata german[ sub Hitler). dup[ preg[tirea fiec[ruia ]n parte. R[descu ]ntrunise pe pre=edin\ii comitetelor rom`ne=ti din diferite \[ri din Europa.

acest lucru a rezultat =i din cele ce mi-a spus el privitor la organizarea de viitor a \[rii dup[ c[derea regimului actual din \ar[ care dup[ p[rerea nostr[ se va produce ]n urma unui r[zboi dezl[n\uit de anglo-americani ]mpotriva Uniunii Sovietice =i \[rilor de democra\ie popular[. col. s[ dea la Curtea Interna\ional[ dela Haga s[ statorniceasc[ pierderile englezilor. Lu`nd cuv`ntul am ar[tat importan\a bisericii =i importan\a unirii tuturor rom`nilor fugi\i din \ar[ ]n jurul bisericii.}n consf[tuirile avute s-a hot[r`t ]nfiin\area acestei armate unde s[ se dea leaf[ de cheltuieli zilnice..R[descu singur a recunoscut c[ ]n viitorul r[zboi pe care-l vor desl[n\ui americanii.Deasemeni ei au birouri speciale.aceste contracte . Acest plan prevedea ca dup[ r[zboi s[ devin[ ]n Rom`nia un guvern de <tehnicieni> care s[ se prezinte drept neutri. col. dac[ nu s-ar fi na\ionalizat industria.. comandorul Udri\chi.}ntrebare: Arat[ acum ce ai discutat concret cu R[descu ? R[spuns: R[descu era filo american. adic[ pe baza unor contracte ]ntre un grup de financiari americani =i guvernul rom`n. ]n Octombrie 1949 Regele Mihai plecase la Floren\a ]n Italia. iar capitalul ]ntrebuin\at pentru refacerea \[rii s[ fie cel american introdus sub o form[ mai ascuns[. dac[ ele .}ntrebare: }n ce au constat vizitele pe care le-ai f[cut cu R[descu la diferi\i fugari rom`ni din Fran\a ? R[spuns: Aceste vizite aveau un caracter politic.al rom`nilor din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat.}ntrebare: Ce \i-a spus R[descu cu privire la organizarea \[rii a=a cum spunea el ]n viitor ? R[spuns: R[descu mi-a spus c[ din c`te a observat el se duce o lupt[ ]ntre Anglia =i America cu privire la \[rile balcanice. f[cuse un alt plan cu americanii printr-un subsecretar de stat dela externe.La aceste discu\ii ca nou venit am contribuit =i eu ar[t`ndu-mi ura mea ]mpotriva regimului din RPR.}n acest scop au avut loc unele consf[tuiri ]ntre mine.Pe baza acestui lucru englezii caut[ ca to\i rom`nii afla\i ]n str[in[tate s[ fie preg[ti\i pentru a fi buni prieteni lor =i s[ lucreze pentru ei.ar fi func\ionat c`t ar fi avut englezii de c`=tigat.. Petrescu Puiu. unde s[ fie comandamentul. Bulgaria etc.R[descu cunosc`nd c[ la alegerile din SUA va c[dea Truman =i deci aceast[ conven\ie dintre Truman =i Churchill nu va mai fi valabil[. ]ntruc`t se adunau mai mul\i refugia\i rom`ni =i puneau ]n discu\ie diferite chestiuni du=m[noase regimului democrat popular din RPR deci aveau caracter anticomunist. El spunea c[ Truman nu mai are popularitate ]n 74 SUA.Armata urma s[ aib[ un c[min la Paris.Formarea unui corp de comandament dintre ofi\erii rom`ni din Europa apusean[ =i s[ se aduc[ trup[ din vechii coloni=ti rom`ni din america care s[ fie ]ncadra\i voluntar precum =i din refugia\ii politici din \ar[.75 . Neferu. iar dup[ r[zboi pe care ei sunt siguri c[-l vor c`=tiga. calcul`nd pe baza vechilor contracte dintre societ[\ile lor =i societ[\ile rom`ne. vor c[uta s[ distrug[ ]ntrega industrie din RPR pentru a se putea astfel infiltra mai bine ]n via\a intern[ a Rom`niei.Astfel Truman ]ntr-o consf[tuire secret[ avut[ cu Churchill ar fi promis c[ Rom`nia =i Ungaria vor r[m`ne sub influen\a englez[. SUA =i Fran\a =i ]n cadrul bisericii se poate duce lupta ]mpotriva comunismului. etc. unde avea castel regal.Astfel se discuta sub aspectul ar[tat mai sus planul de electrificare. Gherghel =i Generalul Ion Gheorghe. sub zona lor de influen\[. Petrescu Puiu ]n fruntea armatei pe care ei o preg[teau.}ntrebare: Alt[ activitate pe care ai desf[=urat-o d-ta la Paris ? R[spuns: Tot ]n acest timp. Lt.. Ungaria. ]mpotriva regimului actual din \ar[. sub forma ajutorului economic. vr`nd s[ r[m`n[ aceste \[ri ca Rom`nia. colect[rile. Ivanovici fost ata=at militar la Paris.R[descu a mers la Mihai pentru a discuta problema organiz[rii armatei =i au hot[r`t s[ numeasc[ pe Gen. col. care se ocup[ cu centralizarea tuturor veniturilor pe care ei le-ar fi avut din RPR. care este singurul organ rom`n acceptat de c[tre cele trei guverne Anglia.

}n prezent nu mai re\in nici un nume de studen\i.. ora=ul Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8.Alt[ activitate la Paris nu am avut. s[ renun\e la emigrare =i s[ vin[ la Paris la c[minul ofi\erilor rom`ni.Buletin de Informa\ii al Rom`nilor din Exil). ]ndemn`nd poporul din \ar[ s[ lupte ]mpotriva regimului democrat popular din \ar[ =i ]mpotriva Uniuniii Sovietice =i am ar[tat c[ ]n cur`nd le vom veni ]n ajutor deci s[ aib[ curaj ]n lupta lor c[ vor fi sprijini\i de noi cei din str[in[tate =i de marile puteri.Primul discurs s-a referit la comemorarea lui Niculescu Buze=ti. le spuneam s[-mi aduc[ doi martori care-l cunosc. care s-a autodizolvat ]mp[r\indu-se ]n doua. Austria =i care sc[paser[ din Jugoslavia. eu s[ fiu ales patriarh. pentru to\i refugia\ii rom`ni.Formarea armatei rom`ne ]n apus nu a avut loc ]ntruc`t a intervenit o ceart[ ]n s`nul comitetului rom`n dela New-York. care nu aveau acte asupra lor.11 februarie 1954.Eu aveam calitatea de a duce propagand[ printre ofi\erii pe care-i ]nt`lnesc pe unde m[ voi duce.Pentru aceast[ opera\ie am avut mandat din partea lui Mihai =i R[descu. ]ntruc`t e mai greu de format =i ]ntre\inut un c[min. din aceast[ cauz[ nu s-au dat fondurile necesare pentru ]ntre\inerea ofi\erilor. etc. c[s[torie. pe cei care nu-i cuno=team. botez. interogatoriul s-a terminat la ora 1330 }n timp de o lun[ c`t am stat la Paris am vorbit de 3 ori la radio Paris la sec\ia rom`n[..De aceste acte la Paris am eliberat foarte multe =i apoi am dat dispozi\iuni la preo\i s[ fac[ =i ei acela= lucru.Pentru a evita ca ]n facultate =i cu drept de burs[ s[ se strecoare rom`ni studen\i agen\i comuni=ti a r[mas ca la to\i studen\ii s[ se fac[ un certificat despre comportarea lui. Aceasta la ]nceputul lui Noiembrie 1949..}n ce prive=te tot planul lui =i cele explicate de el privitor la viitoarea organizare politic[ =i economic[ a Rom`niei. ]n care va intra =i forma\iunea rom`n[ =i vor lua atunci comanda acestei forma\iuni.|in minte c[ am fost la dou[ campuri l`ng[ un ora= Mancester un campus l`ng[ Dublin la dou[ lag[re ]n nordul Sco\iei ]n alte localit[\i unde erau rom`ni ]ns[ mai pu\in dela unul de 20 persoane..La refugia\ii care-i cuno=team eu personal le f[ceam direct.Pe ace=tia ]i puneam s[ jure c[-l cunosc =i pe baza datelor spuse de ei le complectam acte de care aveau nevoe.. Deasemeni cele doua discursuri nu-mi amintesc precis temele lor ]ns[ erau discursuri ]ndreptate ]mpotriva regimului din RPR.76 Din Paris am plecat la sf`r=itul lui Octombrie 1949 la Londra.. Nu pot s[ redau toate localit[\ile ]ntruc`t au ni=te nume engleze=ti pe care nu le re\in.Mai \in s[ adaog c[ R[descu mi-a spus c[ Comitetul Rom`n dela New-York este de acord ca la re]ntoarcerea ]n \ar[. ar[t`nd personalitatea lui politic[ =i ca un mare anticomunist. eu am fost de acord cu el.Tot la Paris m-am ocupat de funda\ia regal[ studen\easc[ discut`nd cu R[descu =i hot[r`nd ca studen\ii s[ urmeze studiile la Paris =i s[ le d[m burs[ la fiecare.}n acest sens eu am f[cut 30-40 de certificate asupra unor studen\i pe care i-am avut ]n Jugoslavia.Ofi\erii urmau s[ ia parte ca asisten\i la cursurile superioare de r[zboi din Paris p`n[ ]n momentul form[rii armatei atlantice.Deasemeni am f[cut diferite acte de na\ionalitate.77 . na=tere.Certficatele s[ fie f[cute de oameni de vaz[ din r`ndul refugia\ilor rom`ni =i de c[tre profesori.}ntrebare: Arat[ altceva din cele discutate cu R{DESCU ]n afar[ de cele ce ai ar[tat ? R[spuns: }n general am ar[tat tot..Asemenea propagand[ ]mpotriva RPR =i Uniunii Sovietice am f[cut =i prin pres[ scriind c`teva articole la ziarele (Nation Roumaine) Na\iunea Rom`n[ =i cred c[ =i ]n <Bire> (era un buletin de =tiri . Am plecat ]mpreun[ cu Deviss ]n multe localit[\i din Anglia unde erau rom`ni.

m-am interesat de via\a lor ]n general =i luam m[suri sau interveneam la autorit[\i acolo unde era cazul. s-au stabilit la Floren\a. =tia bine rom`ne=te. pentru a rezolva cerin\ele rom`nilor. Interven\iile le f[ceam la Oadams. din partea rom`nilor a vorbit maiorul Croitoru. maiorul Croitoru. La interven\ia lui Englezis. delegat general al Consiliului Ecumenic pentru Austria. Deyken. arhiepiscopul +tefan al Austriei =i episcopul Filip al Münchenului vicar al mitropolitului Serafim. la Bucure=ti.To\i rom`nii erau ]ncarcera\i ]n diferite munci. la Milano. pentru a aranja plecarea unui grup de rom`ni prin ajutorul IRO. cu Ghi\ea =i preotul Surtucanu. Hirotonirea s-a f[cut ]n biserica rus[ din München. avea un depozit de vinuri.}n urma interven\iei mele ace=tia au fost muta\i fiecare la locul unde avea specialitatea. cerute de rom`ni. generalul Ion Gheorghe. elemente f[r[ suprafa\[. 79 . rom`ni din Salzburg. c[ruia dup[ ce iam f[cut un expozeu asupra celor ce am constatat =i v[zut ]n coloniile rom`ne. =eful legionarilor dun München. unde am luat leg[tura cu grupul Papanace. reprezentantul Consiliului Ecumenic pentru Germania. un oarecare Bujin. pe l`ng[ faptul c[ nu era niciun interes din partea autorit[\ilor engleze de a se ocupa de via\a rom`nilor. Din Fran\a m-am ]ntors la Londra =i apoi am plecat la München ]n Decembrie 1949. numit Serafim. am plecat ]n Italia. legionarul Titi Constantinescu. De aici am plecat la Floren\a. unde am oficiat o slujb[ pentru pu\inii rom`ni afl[tori ]n Milano. Mih[ilescu dela Freiburg.Hirotonirea mea s-a f[cut de c[tre mitropolitul Serafim.. La Roma am v[zut pe inginerul Sl[vescu.C`nd am venit la Londra am fost la Oadams. iar el care a fost consul ]n Rom`nia.Eu am c[utata s[ le ]nt[resc moralul spun`ndu-le c[ ]n cur`nd ne vom ]ntoarce ]n \ar[. A mai vorbit mitropolitul Serafim =i arhiepiscopul +tefan. era ]ntreaga via\[ grea =i plin[ de lipsuri =i greut[\i ]n Anglia. La München. Am mai plecat pentru a mul\umi Consiliului Ecumenic pentru cheltuielile care le f[cuse pentru hirotonirea mea. de al\ii nu-mi mai amintesc. 78 delegat al Caromanu-ului pentru Germania =i Austria. legionarul Virgil Popa.Spre exemplu: la o min[ am g[sit circa 9 (nou[) rom`ni printre care studen\i =i de alte meserii care erau \inu\i la munca de min[ foarte grea. Dup[ Floren\a am mers la Roma. reprezentatntul Consiliului Ecumenic ]n Germania. pe fiica lui Nicolae Iorga c[s[torit[ cu un italian care vorbe=te perfect rom`ne=te. Scopul c[l[toriei mele la Roma a fost vizitarea lag[relor din jurul Romei =i ajutorarea fugarilor rom`ni. avocatul Paraschivescu =i un grup de fo=ti marinari rom`ni care r[m[seser[ la Passau ]n Germania =i de aici veniser[ la Floren\a pentru emigrare. legionarul Lasinski. Aici era profesorul Caragata.. unde am fost hirotonisit episcop de c[tre mitropolitul ortodox al Germaniei. }ntrebare: Ce ai f[cut la Geneva ]n aceast[ perioad[ ? R[spuns: Am plecat la Geneva la ]nceputul anului 1950. La Milano am amenajat o capel[. Ei duceau o via\[ grea ]n Anglia. la cererea lui Atkinson. So\ia acestui Englezis este rom`nc[. maiorul Florescu.Pentru aceasta to\i rom`nii vroiau s[ se ]ntoarc[ ]n \ar[ dup[ ce va c[dea regimul actual. macedonean de origin[.Oadams mi-a dat actele mele =i mi-a spus ca s[ m[ duc pentru sfin\ire la München s[ dau pe la Geneva s[ iau bani dela Consiliul Ecumenic. Au asistat rom`ni din München. Dup[ hirotonire. i-am mul\umit pentru unele m[suri luate asupra celor solicitate de mine. }n aceast[ perioad[. prima dat[ cum am sosit. maiorul Ciorba.Neput`nd emigra. ]n loc s[ fie trecu\i fiecare la specialitatea lui. am luat leg[tura cu Deyken. La lag[re am mers cu Papanace. preotul Surtucanu a fost eliberat din lag[r =i m-a ]nso\it apoi tot timpul. pentru scoaterea din lag[r a preotului Surtucanu.. Aici am avut concursul consulului englez Englezis. La Floren\a am locuit la hotel.

}n München r[m[seser[ pu\ini rom`ni. 12 Februarie 1954 . =eful Consiliului Ecumenic din München. Acolo slujea preotul Stegaru originar din Bucovina. Cred c[ este ]n Serviciul de Informa\ii al americanilor. }n Roma n-am mai cunoscut al\i rom`ni. a avut o atitudine foarte necamaradereasc[.) El se ocup[ mult cu scrisul. pot spune c[ el este =eful grupului legionar antisimist. Spania. cult. (Constantin Papanace fusese subsecretar de stat la Externe ]n 1940 =i conducea ]n str[in[tate un grup disident fa\[ de Horia Sima .n. al consiliului ecumenic. care trecuser[ la catolicism. La acest ziar scriu to\i balcanicii fugari.nu-mi amintesc numele . am fost la Wiesertuft. ]n v`rst[ de 40 de 80 ani. instrument al regelui Carol. Papanace arat[ c[ gruparea simist[ a dec[zut datorit[ conducerii ei.De c`te ori veneam la München. ]ntruc`t mai to\i emigraser[ ]n Brazilia sau Australia. Chiar ]n lucr[rile sale.conduc[torul coloniei rom`ne din München. ai ar[tat c[ ai plecat la Geneva. cu scopuri biserice=ti. Arat[ activitatea d-tale am[nun\it[ =i toate leg[turile d-tale dup[ ce ai ajuns la Geneva ? R[spuns: La Geneva. Papanace sus\ine c[ Sima a fost agentul =i omul de cas[ al lui Armand C[linescu. Dup[ mas[ la ora 17. legionar. De cele mai multe ori am fost ]n Germania la München. Dup[ aceasta ei mi-au adus la cuno=tin\[ c[ ]n ultimul an au venit noi refugia\i =i majoritatea intelectuali. i-am f[cut un expozeu general asupra activit[\ii mele din ultimele luni. Dela acesta primeam ajutoare pentru rom`nii refugia\i.dar =tiu c[ era avocat. La München am fost de 3-4 ori =i locuiam la un hotel l`ng[ gar[ . deoarece majoritatea guvernelor \[rilor unde au emigran\i diferi\i. Rferitor la Papanace. numai a episcopilor ortodoc=i la Geneva. Papanace are un ziar numit <BALCANICA> care apare lunar. iar ]n locul lui r[m[sese s[ slujeasc[ un preot ucrainean. Acest preot plecase apoi ]n Brazilia. deoarece dup[ s[rb[torile de iarn[ (Cr[ciun) urmeaz[ s[ avem o conferin\[. m-am dus la acela= hotel.Organiza\ia Interna\ional[ de ajutorare a refugia\ilor politici) se afl[ ]ntr-o situa\ie foarte critic[. c[ dac[ se mai 81 . Papanace arat[ c[ Sima ]n timpul r[zboiului fiind ]n Germania. Italia. }n timpul acestei ]ntrevederi. El era nemul\umit de legionarii din grupul s[u. care scriu la ziarul <BALCANICA>. un tip negricios. unde se afla =i Machie.prin 1950 =i 1951 . }ntrebare: Ce alte centre din Europa ai mai vizitat ]n afar[ de cele declarate ? R[spuns: Am mai fost ]n Germania. Nu cunosc nume de fugari rom`ni sau al\i fugari din Balcani.nu-mi amintesc numele hotelului. are o serie de lucr[ri.Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 16 }ntrebare: }n procesul verbal din ziua de 12 Februarie 1954. s[ vizitez toate lag[rele unde se aflau noii refugia\i =i s[ caut pe c`t posibil s[-i cunosc pe to\i ]ndeaproape. era ginerele preotului Tincoca . Tot atunci mi-au adus la cuno=tin\[ c[ IRO (International Refugees Organisation .a. Portugalia. ]l vizitam pe englezul Deyken. Acesta ma pus la curent cu lucr[rile sec\iei rom`ne din consiliul ecumenic =i c[ dup[ mas[ la orele 17 mi s-a fixat ]ntrevederea cu pre=edintele consiliului ecumenic Wiesertuft. Cu Papanace am discutat mai mult ]n leg[tur[ cu luptele lui cu Sima pe care ]l socotea un intrus. Toate aceste guverne au avertizat IRO. La data c`nd am fost eu la München . refugia\ii au comunicat =i protestat pentru faptul c[ printre refugia\i sunt unii agen\i comuni=ti =i unii care erau recalcitran\i =i le f[ceau greut[\i. unde am avut o prim[ ]ntrevedere cu Bossi. Ei mi-au cerut ca imediat dup[ sfin\ire (hirotonie).fiica lui Trancu-Ia=i. conferin\[ ]n care se vor discuta =i rezolva toate problemele emigran\ilor =i eu s[ fiu ]n deplin[ cuno=tin\[ de cauz[ a tuturor emigran\ilor. vinovat de moartea lui Codreanu =i a celorlalte v`rfuri legionare. c[s[torit[ cu un italian care =tie perfect rom`ne=te.

Anul Nou. care ]ns[ nu erau intelectuali prea mul\i cum se spusese la Geneva. c`nd eu trebuiam s[ fac slujbe religioase. iar celor ce nu suntem de acord =i avem suspiciuni. pentru fixarea zilei de sfin\ire. }n Austria lag[rul dela Insbruk. ]n ziua de 10 Ianuarie. La conferin\[ a participat grecul mitropolit Ghermanos dela Londra care a prezidat conferin\a. nu avem suspiciuni =i nu ne putem asuma r[spunderea de emigrare. c[rora le eliber[m certificatul de emigrare (cre=tin practicant) ace=tia dau c`te o declara\ie c[-l 83 . Dela Roma am plecat direct la Geneva. am fost ]n scopul ]ndeplinirii misiunii mai sus ar[tate. nu-i =tiu numele. dela 25 Decembrie =i p`n[ la 10 ianuarie 1950. am plecat la München singur. mai ales noii veni\i. }ntrebare: Arat[ ]n continuare cum s-au petrecut lucrurile ? R[spuns: Dup[ ce am primit dela casieria consiliului suma de 6000 dolari pentru cheltuieli. pe to\i refugia\ii. Instruc\iunile precise. episcopul bulgar Ioan. pela diferite lag[re. etc. s-a fixat ziua de sfin\ire mai apropiat[. ]ns[ individul este cunoscut de trei persoane. Tot acest timp. num[rul lor =i cine sunt ei. anun\`nd comandantul lag[rului. =i mai mul\i din Banat. Roma =i Neapole. care cunosc importan\a misiunii =i lucr[rile consiliului ecumenic. cu avionul. prin care aducea la cuno=tin\[ c[ pe viitor verific[rile tuturor refugia\ilor ce urmeaz[ s[ emigreze. s[ le eliber[m certificate de emigrare. pentru a lua m[suri de arestare a individului respectiv. lag[rul de l`ng[ Baden-Baden (zona francez[). Deoarece se apropiau s[rb[torile Cr[ciunului. care s[ cerceteze dela caz la caz pe refugia\i. pentru a participa la conferin\a episcopilor. sau dac[ noi nu cunoa=tem pe un individ. episcopul protestant cehoslovac. am cunoscut pe noii fugari rom`ni. ]ntr-un or= mai mic. ca pe viitor s-o fac[ birourile respective prin reprezentan\ii lor. pentru a-mi da seama de noii refugia\i veni\i. mi s-a eliberat actul de hirotonie. Boboteaza. pentru a vedea dac[ printre ei sunt agen\i comuni=ti. unde am avut prilej. indiferent cine ar fi. am trecut prin urm[toarele lag[re: }n Germania Occidental[ lag[rul München. F[c`ndu-se sfin\irea canonic[. =i am trecut fugitiv. s[ se fac[ de reprezentan\ii bisericilor respective. un episcop protestant ungur. lag[rul de l`ng[ Frankfurt =i ]nc[ un lag[r din zona Francez[. ]naintea Cr[ciunului 1949. ]n triplu exemplar dup[ care am plecat ]n lag[rele din Germania pentru a vedea pe noii veni\i =i apoi ]n lag[rele din Austria =i Italia. am vizitat ]ncontinuu =i am oficiat slujbele na=terii. episcopul s`rb Irineu. dup[ cum g[sesc eu de cuviin\[. se vor da dup[ s[rb[tori. delegatul consiliului ecumenic pe ]ntreaga Germanie Occidental[ =i ]mpreun[ cu el am fost la mitropoli\ii ru=i albi. mitropolitul Ghermanos mi-a salutat venirea mea ca nou episcop sfin\it recomand`ndu-mi s[ iau exemplu de activitate dela episcopii b[tr`ni. La München am luat primul contact cu Deyken. Verificarea am[nun\it[ =i m[surile ]mpotriva lor. unul dintre cele mai mari lag[re. La deschiderea =edin\ei. Pentru aceste considerente IRO studiaz[ posibilitatea ]ngr[dirii verific[rii =i responsabilit[\ii. Arhiepiscopul polonez Sava. fiind un om de ]ncredere al englezilor. La conferin\[ au participat deasemeni pre=edintele consiliului ecumenic Wiwsertuft scretarul general al consiliului ecumenic Machie =i func\ionarii permanen\i ai diferitelor na\ionalit[\i din consiliul ecumenic. c`nd am avut conferin\a la Geneva. }n Italia lag[rul din Triest. D`nd instruc\iuni precise c[ celor ce credeam de cuviin\[ noi =i ne asum[m r[spunderea lor. Dup[ aceasta. dup[ care se va elibera un certificat de cre=tin practicant. Lintz. s[ nu le d[m certificat. trebuiau s[ se fac[ pe baza instruc\iunilor ce le vom primi la conferin\[.repet[ aceste cazuri pe viitor va refuza viza de intrare a oric[rui refugiat. la conferin\[/ }ntrebare: }n mod concret care era misiunea d-tale ? R[spuns: Misiunea mea era de a verifica ]n linii mari. Aici am luat leg[tura cu delega\ii consiliului ecumenic din zona respectiv[ =i cu comandan\ii legionarilor. }n acest timp. f[r[ de care nu se va mai da pe viitor nici o viz[ de intrare ]n diferitele \[ri de emigrare. Salzburg =i Strosel l`ng[ Gratz. 82 La aceste lag[re. Pentru rom`ni a participat Bossi. Machie ne-a citit o adres[ trimis[ dela IRO Consiliului Ecumenic.

... Data . Ion Gheorghe. deasemeni am mai avut activitatea ziaristic[ =i am vorbit la radio. prima sarcin[ era activitatea religioas[ sac85 . Aceste discursuri le f[ceam din proprie ini\iativ[ ]n calitatea mea de episcop. cu ce anume te-ai mai ocupat ]n aceast[ periad[ ? R[spuns : M-am mai ocupat de activitatea bisericeasc[. Este un bun cre=tin pe baza declara\iilor date =i temeiul jur[m`ntului f[cut. fiul lui .... 84 }ntrebare: }n afar[ de activitatea acesta de eliberare a certificatelor.. }ntrebare: Arat[ concret ce anume ai f[cut ? R[spuns: Am scris la ziarul PATRIA dela München organ al rom`nilor din Germania...... }n col\ul din st`nga erau trei culori care t[iau col\ul =i era scris EPISCOPIA ORTODOX{ AUTONOM{ ROM~N{.. numele =i de fat[...... fiind editat de gen..... Acest ziar era subven\ionat de americani =i ap[rea ]n condi\iuni tehnice din cele mai bune...... La Lintz am scris la ziarul VESTITORUL.... scria <Europa Apusean[>........ Totodat[ am vorbit la posturile americane de radio din Salzburg =i München. desenat[ stema \[rii Rom`niei monarhice =i sub stem[...... Arhiepiscopul VICTOR LEU al Europei Apusene =i Orientului Apropiat. }ntrebare: F[ o descriere a certificatelor de bun cre=tin ? R[spuns: Certificatele erau pe coal[ de h`rtie alb[.. s-au nec[s[torit cu d-ra ... atacam du=m[nos comunismul.... Articolele erau scrise la cererea diferi\ilor ziari=ti... Dedesupt era scris: <Noi.. ne-a recomandat ca s[ p[str[m str`nse leg[turi de colaborare cu delega\ii consiliului ecumenic. semn[tura .. Deoarece ]n r`ndurile lor s-au dovedit c[ s-au ascuns cei mai mul\i agen\i comuni=ti. atunci ]i eliber[m =i respectivului certificat de cre=tin practicant (bun cre=tin). organ al rom`nilor din Austria.. prin care ]ndemnam poporul s[ lupte sub toate aspectele ]mpotriva regimului din \ar[ =i f[c`nd propagand[ de calomniere =i ponegrire a conduc[torilor din RPR =i a realiz[rilor din \ar[. n[scut . Eu nu am semnalat nimic atunci la conferin\[. Dup[ conferin\[.. la postul englez de radio din Gratz =i la postul de radio francez din Insbruk. c[s[torit.. era scris ]n latul coalei CERTIFICAT. anul . iar la Roma.. deoarece ei cunosc mai bine ca noi st[rile legale =i ne vor fi de mult ajutor. ]n general.. Articolele se refereau la combaterea ]n mod du=m[nos a RPR =i URSS =i combaterea comunismului ]n general..... certific[m prin prezentul c[ domnul . care deasemeni era al rom`nilor din Italia. din \[rile respective... fugit din \ar[ de ordin politic. din toate \[rile democrate ]n frunte cu URSS. ziua .. adic[ organizarea episcopiei... eu m-am re]ntors la Salzburg =i am ]nceput s[ trec prin lag[re...cunosc.. Cam la c`\iva centimetri.. jude\ul ..... n[scut sau nu n[scut ortodox... este de origin[ . copii . Discursurile erau ]n limba rom`n[ =i adresate poporului rom`n.. episcopii vechi au semnalat diferite lucruri pentru refugia\ii lor... ]n scopul de a influen\a pe rom`ni =i cititori ]mpotriva regimului din \ar[....... dau urm[torul r[spuns: ]n calitatea mea de episcop al bisericii ortodoxe rom`ne din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat...... dup[ ce ]nainte m-am ocupat cu diferite probleme de ordin bisericesc.... am scris la ziarul VATRA. }ntrebare: Cum explici d-ta leg[tura dintre calitatea d-tale de episcop =i misiunea de a cerceta pe rom`nii din lag[r ? R[spuns: La ]ntrebarea Dvs. Drept care i-am eliberat prezentul certificat.. cu acest prilej. Pe scurt din toat[ aceast[ propagand[ a mea ziaristic[ =i la radio...... =i al .. Machie... spre a-i servi la viza de emigrare.. comuna . Dup[ aceasta. toate datele lor... Certific[m c[ domnia sa nu este un agent comunist trimis pentru propagand[ sau instigare ci numai un refugiat real. Totodat[ ni s-a adus la cuno=tin\[ ca s[ fim mai aten\i asupra refugia\ilor care au p[r[sit religia na\ional[ =i au devenit sectan\i..

Aceast[ lupt[ a mea anticomunist[ nu consta numai ]n propagand[. sub amenin\area unei r[zbun[ri <de clas[> sau a deposed[rii de drepturile lor. erau recunoscute de toate guvernele \[rilor apusene. sub binecuv`ntarea Hristosului ]ntru care te-ai botezat. Capitolul V C{TRE CITITOR Pentru cei care cunosc. chiar ]n condi\iile cele mai prospere. LOCOTENENT. +i deodat[ apare un prelat. ]\i ]n\elege soarta care este ca =i a lui =i are t[ria de a vorbi cu cei de care ]\i depinde de acum ]nainte aceast[ soart[ ajut`ndu-te s[-\i faci 87 86 . Cum se explic[ acest lucru ? R[spuns: IRO. Pentru c[ lipsa mediului cu care te-ai obi=nuit. Dar o asemenea nevoie exist[ chiar =i pentru cei care pleac[ din \ar[ ]n condi\ii normale =i se duc ]n anumite locuri unde au o primire preg[tit[ dinainte. lucru care a fost stabilit la o conferin\[ a mini=trilor de externe ai tuturor \[rilor capitaliste din Europa c`t =i Orientul apropiat.) LEU VASILE ANCHETATOR PRIM. ci m-am ocupat numai de problema refugia\ilor rom`ni. care vorbe=te limba ta. ea consta =i ]n felul ar[tat mai sus de cercetare a refugia\ilor =i la fiecare pas =i ori cu cine discutam ar[tam ]n culori c`t se poate de negre =i exagerat uneori. nevoia de a =ti c[ po\i apela la cineva =i te po\i sim\i solidar cu cineva ]=i afl[ chemare mai puternic[ spre Biserica neamului t[u.ramental[. IRO =i consiliului ecumenic. (ss. caut[ c[ut[rile credin\ei tale. Aceasta este chemarea care d[ t[rie coloniilor de emigran\i ]n jurul bisericilor lor. Consiliul Ecumenic =i alte organiza\ii interna\ionale. }ntrebare : Din felul cum ai explicat d-ta problema eliber[rii certificatelor pentru emigrare. alunga\i de instaurarea unei puteri a anticristului. Dar s[ ne g`ndim ce ]nseamn[ aceasta pentru o mul\ime de oameni teroriza\i. situa\ia din RPR deaceia eu m[ consider cel mai mare du=man al regimului din \ar[. Aceasta este explica\ia. Av`nd delega\ie dela aceste organiza\ii. pentru a putea emigra acolo unde ei voiau. erau valabile pentru toate guvernele \[rilor ]n care se g[seau rom`ni refugia\i. este u=or de ]n\eles ce ]nseamn[ pentru o turm[ s[-=i g[seasc[ p[storul. ]n adunarea c[reia g[se=ti spiritualitatea pe care a-i l[sat-o acas[ iar. retr[ie=ti datinile neamului de departe. m[car teoretic.) N. Prezentul proces verbal de interogatoriu a fost citit de mine cuv`nt cu cuv`nt =i corespunde ]ntru totul ce cele declarate de mine. ci cu disperarea produs[ de cizma str[in[. Dumitr[=coniu. rezult[ c[ hot[r`rile org.ale ]ndep[rt[rii de matc[ =i ale dezr[d[cin[rii indiferent ]n ce condi\ii s-ar petrece ele. a=a cum am vrut eu. care au fugit cum au putut din \ara ocupat[ =i au luat drumul bejeniei nu din vreun calcul =i cu o preg[tire f[cut[ mai ]nainte. doar at`t. iar ]n al doilea r`nd combaterea =i lupta sub toate aspectele ]mpotriva comunismului. un duhovnic din neamul t[u. (ss. am putut s[ ]ndeplinesc misiunea fiind nestingherit de nimeni din organele statului respectiv. c[utarea de noi prieteni =i semeni cu care s[ ai ceva comun. dramele exilului . cu speran\a oarb[ a sor\ii necunoscute =i cu riscurile imense a vagabond[rii ]ntr-o lume ]n care nu te cunoa=te nimeni =i nimeni nu are obliga\ia s[ te ajute. O mul\ime de oameni pentru care singurul \el era s[ ajung[ <dincolo>. din Apus. Eu nu m-am amestecat ]n treburile interne ale \[rii respective.

s-a facilitat r[pirea care l-a dus pe Episcop. pentru ni=te rom`ni =i le d[dea astfel posibilitatea s[-=i fac[ coloniile lor rom`ne=ti ]n care s[ nu se ]ndep[rteze de sim\irea fa\[ de \ar[ =i s[ nu intre ]n jocul perfid prin care Moscova voia s[-=i introduc[ agen\ii distructivi ]n ]ntreaga lume. ]n ]nsu=i interiorul <capitalismului putred> ar fi clocit acolo. ]n fibra constitutiv[ a marilor oameni ai neamului sensul ]ndatoririi lor fa\[ de \ar[ =i popula\ie. la neaplecarea dinspre lumina cre=tin[ a capetelor Br`ncovenilor dec`t sub securea c[l[ului. desigur. aceasta era cerin\a misionar[ ce st[tea ]n fa\a Bisericii Neamului care. ale c[ror unice speran\e erau firavele informa\ii despre unele zone ]ndep[rtate ale lumii unde =i-ar putea reface via\a mai repede: o Argentin[. la <pohta ce-am pohtit> care nu numai pohta lui Mihai Viteazul era. ]n m`inile Moscovei. e posibil. la care recurge omul doar din disperare. ace=tia fiind cazuri evidente de infiltra\ie. Ni=te oameni f[r[ o matc[ na\ional[ ]n str[in[tate care s[-i poat[ primi =i ]ndruma. de ce n-am spune-o. S[ ne g`ndim c[ emigra\ia de atunci era o mas[ necunoscut[ de oameni necunoscu\i ]ntre ei. At`t.. la modul propriu. ]ntr-o lume din care nu s-au =ters urmele r[zboiului. La fel au g`ndit =i au ac\ionat acei membrii ai Sinodului Bisericii Autocefale Ortodoxe Rom`ne ]n situa\ia disperat[ ]n 89 . se afl[ acele Certificate semnate de Arhiepiscopul Ortodox Rom`n al Europei Apusene. 88 Din sutele =i miile de oameni sorti\i bejeniei str[in[t[\ii de <instaurarea regimului de democra\ie popular[> doar doi sunt men\iona\i a nu fi primit certificatul Episcopiei Ortodoxe Autonome Rom`ne din Europa Apusean[. sau foarte pu\in cunosc`ndu-se fiecare ca persoan[. oriunde s-ar afla ace=tia. o Canad[ sau o Australie. ci a \[rii. dar nepreg[tit[ s[ te asimileze =i. s[ fie p[stori\i de o episcopie care ]n mod subtil =i cu o finan\are bun[ ar fi urmat ordinele Moscovei. Nu este aceasta o binecuv`ntare pentru fiecare n[p[stuit al sor\ii care a luat drumul exilului ? Ca s[ nu mai spunem ce ]nseamn[ pentru o grupare ]ntreag[ de oameni aduna\i care cum s-a nimerit.un rost. tocmai spre a fi sigur[ c[ se poate salva. ci \ara trebuie s[ aib[ mai multe c[i. ]n ciuda interzicerii de atribu\ii prin care guvernarea. fiecare cu fuga lui =i cu dramele lui. unii lipsi\i =i de acte. ne put`nd s-o distrug[. ]n locul germenilor de rezisten\[ na\ional[ pe carei puteau purta nealtera\i doar cei care reu=eau s[ fug[ din \ar[ ? B[t`nd lag[rele de rom`ni. ]n ciuda ciop`r\irilor teritoriale =i a dihoniei luptei de clas[ adus[ de anticrist. C[ or fi fost =i al\ii pe care mila cre=tin[ ia crezut capabili de a ie=i din ispit[. o ]ngr[dea. mai ales c[ prin ace=tia. Iar la temelia multor colonii rom`ne=ti ale diasporei care-=i p[streaz[ =i ast[zi spiritualitatea. +i. care nu =i-a aflat precis reorganizarea =i care te adun[ la un loc cu al\ii doar pe criteriul c[ vorbe=ti aceea=i limb[ sau c[ fugi de aceea=i du=mani. +i a r[spunderii fa\[ de p[strarea con=tiin\ei lor. S[ ne g`ndim la testamentul lui +tefan cel Mare. Cum ar mai fi fost <tria\i> =i <]ndruma\i> bie\ii rom`ni care tocmai de frica aceleia=i puteri fugiser[ din \ar[ ?! Ce mi=care prosovietic[.. mai presus dec`t ambi\iile puterii trec[toare. ]ndrept[\it[ a te suspecta pentru c[ vii de dup[ cortina de fier. episcopul nou ales =i uns ]=i cunoa=te enoria=ii. la ]n\elepciunea celor care-=i deziceau rangurile personale c`nd g[seau calea ]nt[ririi doar prin domn str[in =i la refuzul lui Antonescu de a-=i aresta adversarii politici prin celebra rezolu\ie pe referatul Siguran\ei prin care recunoa=te c[ nu el este singura solu\ie. s[ ne g`ndim ce ar fi ]nsemnat pentru ace=ti oameni care b`jb`iau ]ntr-o lume necunoscut[. au primit ajutorul Bisericii lor. ]i ajut[ s[ ]=i ob\in[ actele de identitate =i garanteaz[ pentru ei ]n fa\a statelor care voiau s[-i primeasc[. Exist[. fiecare cu nevoile lui =i cu capacit[\ile sau incapacit[\ile lui de a se adapta str[in[t[\ii. Acesta era \elul principal cu care plecase din \ar[. Garanta ca rom`n. Dar fapt este c[ to\i rom`nii afla\i ]n deriva emigra\iei f[r[ perspectiv[. p[stra ]n sinodul ei con=tiin\a cre=tin[ a ]ndatoririlor fa\[ de to\i fii s[i.

am v[zut. din tot ce spune despre o lume a c[rei realitate poate fi cunoscut[ la fel din ziare sau document[ri publice. ]nainte ca cel r[u s[ se poat[ infiltra. Episcopul Grigorie al Hu=ilor.care du=manul ne ocupa nu numai \ara. iar refuzul lui este declarat pe fa\[ tocmai ca o provocare la pedeapsa suprem[ pentru a se asigura c`t mai repede c[ nu vor scoate de la el nici o informa\ie prin care s[ fie periclitat[ continuarea rezisten\ei. T[cerea lui asupra acestui subiect ca =i asupra secretelor de organizare a diasporei. +i. derut`nd astfel aten\ia de la to\i ceilal\i care trebuiau s[ r[m`n[ liberi ca s[ poat[ continua. P[streaz[ realitatea de acolo c`t mai departe de =tiin\a celor de aici ca s[ nu le dea arme prin care s[ se infiltreze. vreo for\[ 90 personal[ sau colectiv[. pomene=te locuri. el spune tot ceea ce =tie sau se poate afla de la al\ii. iar din celula sa de os`ndit. Pomene=te nume. chiar =i dup[ ce e dat[ sentin\a capital[. care a fost angrenat[ ]n misiunea sa =i ar putea-o continua dup[ anihilarea lui. ce e necesar =i trece mai departe spre a nu servi anchetei nimic ]n plus. a creat pentru rezisten\a rom`n[ forul spiritual al Episcopiei Europei Apusene =i a Orientului Apropiat care ]i poate =i cataliza =i coagula eforturile. fiindc[ o ]ncercare prin Biseric[. chiar =i execu\ia ]i este am`nat[ pentru aceasta. a ac\iunilor politicienilor importan\i =i a Casei Regale. Pomene=te. ia toat[ r[spunderea acestui foarte important act na\ional asupra sa =i cel mult asupra tat[lui s[u al c[rui rol de ini\iator =i de principal exponent al mi=c[rii de ap[rare na\ional[ prin Biseric[ era =i a=a bine cunoscut. nici din \ar[. ci =i de credin\a c[ Dumnezeu ]i va p[stra pe cei care pot continua acest misionarism 91 . Am confirmarea acestui fapt chiar prin exemplul m[runt pe care ]l reprezint personal: Nimic despre ceea ce =tiam eu. }=i asum[ totul. Acesta este sensul refuzului s[u categoric =i al insisten\ei ]n executarea pedepsei: Nu e vorba numai de cavalerismul celui care ia totul asupra sa. el a pornit o idee. Dar. adic[ lucruri de care e sigur c[ pot fi confruntate devenind c[i ]nchise pentru anchetator =i l[s`ndu-i ]n libertate de ac\iune pe cei care =tiu mai multe despre eforturile lui. iar ancheta continu[ inuman =i antijuridic. ba chiar se bucur[ de c`te ori are prilejul s[=i agraveze vina. nici din str[in[tate s[ nu mai pot[ fi aflate acele persoane care ar putea continua ideea =i dup[ dispari\ia lui. Cine au fost ei ? Care dintre ]nal\ii prela\i au consim\it la aceast[ tain[ pe care le-o propunea fratele lor ]ntru hirotonire. }ncolo. nu transpare nici o dat[ nimic despre vreo direc\ie. dar ]ncerca acela=i lucru =i cu diaspora. }i ap[r[ pe to\i =i nu spune dec`t cele stabilite ]nainte de plecare. recunosc`nd cu satisfac\ie c[ a fost cel mai mare du=man al comunismului =i asum`ndu-=i toate actele posibile ]ntru aceasta. totul ]n limitele a ceea ce ne ]n\elesesem dinainte s[ spunem. este consemnat[ cu eviden\[. Tocmai spre a ]nt[ri suflete=te acolo rezisten\a. +i p[streaz[ secret asupra celor care l-au ajutat aici. ortodoxia rom`n[ a ]ncercat salvarea prin ]ndatorirea misionar[ pe care Episcopul Grigorie a dat-o celor doi preo\i trimi\`ndu-i la rom`nii din lumea liber[. a aprins-o destul de bine ]n lumea liber[ ]nc`t s[ nu mai poat[ fi deturnat[. conflictul fiind at`t de grav ]nc`t guvernul francez ia m[sura de a o ]nchide. pomene=te institu\ii =i personalit[\i str[ine l[s`nd anchetatorilor satisfac\ia func\ion[reasc[ de a se l[uda fa\[ de =efii moscovi\i c[ au smuls secrete ale capitalismului ]n putrefac\ie. are grij[ ca. pntru ca ei s[ poat[ duce mai departe lupta. nu d[ am[nunte. nu s-a aflat niciodat[ din gura anchetatului cu toate c[.Nici m[car despre biserica rom`n[ din Paris care ]n acea perioad[ era disputat[ ]ntre legionari =i modera\ii refugiului. prin supunerea parohiilor rom`ne=ti tocmai for\elor oculte cu care du=manul ]=i regiza provoc[rile ]n lumea liber[ =i crea agenturi comuniste printre emigran\i. sau mai ales tat[l meu. din \ar[ sau din str[in[tate. doar. Aceasta este toat[ grija: La ]ndemnul tat[lui s[u Grigorie Leu =i a celorlal\i arhierei rom`ni care l-au ]ncurajat. semneaz[ procesele verbale de interogator l[s`nd toate epitetele puse de =colirea prosovietic[ =i limbajul <antiimperialist> al semidoctismului anchetatorilor.

au dat impuls =i viabilitate ]nd`rjirii de a continua asemenea idei de afirmare na\ional[. Dar ceea ce este chiar mai important dec`t cele de mai sus. el a luptat cu guvernarea ]mpotriva cotelor puse \[ranilor =i ]mpotriva pension[rii preo\ilor. toat[ popula\ia \[rii. C`nd ]i spuneam cuiva numele meu. li se ]nchisese pentru totdeauna calea c[tre sim\irea rom`neasc[. Prin acei patru ani (c[ doar at`\ia au fost !) ai misionarismului s[u arhieresc. angaj`ndu-=i chiar fiul ]n aceast[ misiune riscant[. nu s-a putut s[ nu cad[ pe g`nduri =i s[ nu reac\ioneze ]n forul lor intim ]n sprijinul ideii de p[strare a fiin\ei na\ionale. chiar dac[ p[trundeau provocatori de-ai no=tri. Iar acesta. con=tientizat[ atunci. din \ar[. modalitate prin care Guvernul Groza voia s[ scape de liderii spirituali pe care-i aveau satele. pe toat[ extinderea ei. Ca dovad[ c[. cel pu\in ]n sensul de a nu mai admite asemena ucazuri de supunere necondi\ionat[ fa\[ de interese strict str[ine. Ca senator de drept. odat[ cu timpul. inaugur`nd primele emisiuni liturgice =i de cult ortodoxe la posturile de radio care se adresau rom`nilor =i predic`nd adev[ruri pe care preo\ii din \ar[ nu =i le-ar fi putut permite. nu a cedat nici o dat[ presiunilor f[cute de ierarhia moscovit[ =i nu s-a supus acesteia. Iar rezultatul este c[ dup[ aprope o jum[tate de veac. sim\irea patriotic[ av`nd ]nt`ietate =i Biserica fiind l[sat[ s[ aib[ grij[ de nevoile diasporei ]n a=a fel ]nc`t. Iar c`nd =i-a dat seama de for\a str[in[ prin care se ]ncerca deturnarea bisericilor din emigra\ie. chiar pozi\ia oficial[ fa\[ de ideea sus\inerii unor rela\ii de natur[ na\ional[ cu emigra\ia s-a modificat ]n ]ns[=i mijlocul guvern[rii comuniste. }mi amintesc de impactul fascinant al acelor emisiuni ]n epoc[ =i de reac\ia celor care ascultau posturi str[ine. s-o spunem 92 cinstit. preluase replica grav[ prin care Episcopul Grigorie f[cuse apel la sentimentele de fiu de preot ale lui Petru Groza 93 . aceast[ diaspor[. posibilitatea misionar[ chiar =i pentru cei mul\i. organiz`ndu-i pe rom`nii din diaspor[ =i-a aflat. printrun asemenea sacrificiu.]n slujba ideii de salvare na\ional[. se constituie ]n crearea unui curent de opinie asem[n[tor chiar ]n interiorul \[rii. a apelat la to\i cei apropia\i =i a devenit sufletul unei mi=c[ri de ap[rare a identit[\ii autocefaliei noastre. }n tiparni\a sa de la Hu=i el scotea pastorale. ]n fond. ]ndemnuri =i c[r\i de rug[ciune pe care c[lug[rii basarabeni ad[posti\i de el dup[ refugiu. tot era mai bine dec`t provocatorii unor interese str[ine. practic. dac[ nu ]ntr-o ac\iune direct[. dac[ au avut c`t de c`t sim\ire cre=tin[. ]mplinit[ prin cei binecuv`nta\i de el cu certificatele care le-au dat identitate ]n fa\a autorit[\ilor din locurile unde s-au stabilit.Pentru c[ v[rul meu. sau eram prezentat ca membru al familiei Leu. putem constata c[ speran\a i s-a ]ndeplinit. rar om s[ nu simt[ nevoia de a m[ ]ntreba intim =i discret: <e=ti rud[ cu cel care vorbe=te despre sovrompatriarhie?> . A= ]ndr[zni s[ afirm c[ ]ns[=i oficialit[\ile vremii care au =tiut despre proces =i con\inutul s[u. care nu avea cum s[ limiteze drepturile spirituale ale Bisericii Na\ionale. Bine ]n\eles la temelia acestuia st[ personalitatea puternic[ a tat[lui s[u. Realit[\ile diasporei rom`ne=ti o arat[. Deoarece. Dar =i activitatea lui =i procesul lui =i lini=tea acelora care =i-au dat seama c[ nu au c[zut =i ei ]n urma acestui proces. c`t[ vreme a mai avut cuv`ntul. El nu recuno=tea limitarea eparhiei sale la Prut consider`nd-o o form[ administrativ[ ]ntre state. prin mijloacele moderne ale mass-mediei . emigra\ia rom`n[ a fost decontaminat[ pentru totdeauna de pericolul sovietiz[rii care. ]nsemna la modul perfid chiar distrugerea esen\ei cre=tine =i intrarea noastr[ sub zodia anticristului. ]n \ar[ =i str[in[tate. le treceau prin vadurile Prutului duc`ndu-le fra\ilor lor din Basarabia ai c[ror preo\i fuseser[ deporta\i. Episcopul Grigorie al Hu=ilor str[duise mereu pentru aceasta. chiar dac[ a avut de trecut prin multe convulsii. ceea ce a garantat aceast[ salvare. asculta. Acestora. Episcopul Grigorie al c[rui rol de mentor na\ional al unor asemenea idei de rezisten\[ prin Biseric[ era bine cunoscut. chiar dac[ a cerut ajutorul altor ierarhii ortodoxe.

radio Roma. avuseser[ leg[turi =i ]n \ar[ =i au re]nnodat conlucrarea ]n str[in[tate. +i putem descifra acest focar extr[g`nd numele men\ionate ]n diverse relat[ri banale sau ]n listele de prieteni =i cuno=tin\e apropiate pe care ancheta te obliga s[ \i le reaminte=ti c`t mai des =i c`nd nu te a=teptai. cine erau =i celelelte personalit[\i ]mplicate. confesorul reginei Elena. avocat Puiu Cristea. * S[ ]ncerc[m. La fel s-au petrecut lucrurile =i cu Familia Regal[ deoarece. D[rv[rescu B`rlea. comandorul Udri\chi. Grigore Gafencu. V. Radu Tilea.cer`ndu-i ca. general Puiu Petrescu.Br[tianu. tat[ =i fiu. a devenit ]n ultima perioad[ a regalit[\ii. totu=i. printre credincio=ii din mijlocul c[rora au fost trimi=i cei doi preo\i. apoi. Mircea Eliade. mai docilul mitropolit Firmilian. Mitropolitul Irineu Mih[lcescu al Moldovei . radio Atena =i altele. general Ulea.N. Ernest Urd[reanu. Ivanovici Ursache. Aceasta o spusese public unchiul meu. ]n calitate sa de 94 paroh al Parcului Jianu. ]n toat[ perioada guvern[rii comuniste apelul la emanciparea de interesele str[ine. Mitropolitul Nifon Criveanu obligat =i el s[ se retrag[ din scaunul de ]nt`ist[t[tor al Olteniei =i chiar urma=ul acestuia. dup[ cum relateaz[.c`t[ vreme a vie\uit ]n retragerea pe care i-o impusese Gheorghiu Dej ]nlocuindu-l cu omul s[u care l-a g[zduit la V`lcea. devine chiar un foarte activ mediator al intereselor casei Regale cu diferite grupuri ale emigra\iei =i chiar cu familia tutelar[ de Hohenzollern-Sigmaringen. dac[ a f[cut <sovrompetrol>. Virgil Veniamin. trebuie c[uta\i aici. Tana=oca. ]n \ar[. Boldeanu. Grigore Nandri=. tocmai ca s[ verifice prin confruntarea propriilor tale declara\ii dac[ ascunzi sau nu ceva.V. Vasiliu-Cluj.Constantin Papanace. Stelian Popescu. generalul Ion Gheorghe. Nimeni dintre capii emigra\iei nu l-a contestat. Gogu Constantinescu. }ntreaga emigra\ie ]n frunte cu Casa regal[ Rom`n[ ]l recunosc drept ]nt`ist[t[tor duhovnicesc al rom`nilor. care cu perseveren\[ =i riscuri mari au permanentizat apoi. radio Salzburg.Tilea. Ilie G`rnea\[. titlul de prelat al Bucovinei 95 . Iar activitatea sa asidu[ la zeci de ziare =i la dou[sprezece posturi de radio ]l fac cunoscut =i ]n lume. Dumitra=cu. general Petru Laz[r. Horia Sima. din documentele existente. G`ld[u. Prof. Hora\iu Com[niciu N. =i avea s[-l coste!^ Iar fiul lui a preluat termenul =i ]ncheia fiecare predic[ de la sf`r=itul serviciului religios pe care-l prezenta duminica la BBC sau la alte posturi de radio unde-l duceau drumurile sale arhiere=ti: radio Paris. radio München (ce con\inea germenii Europei Libere). avocat Nicolae Baciu. este clar: el pomene=te ]nt`lniri =i conlucr[ri permanente cu toate numele de rezonana\[ ale exilului: Constantin Vi=oianu. Dintre cei din str[in[tate. Dar sprijinitorii =i ]ncurajatorii episcopului Grigorie. Mitropolit Visarion Puiu. spre nepl[cerea ocupan\ilor. To\i rom`nii de pretutindeni i-au sus\inut lupta =i sunt ast[zi cunoscu\i. constituind focarul ini\iativei de rezisten\[ =i salvare na\ional[ prin Biseric[. ]naltul prelat recunoscut de ambii ex regi. s[ nu cumva s[-=i permit[ a face =i o sovrompatriarhie. preo\ii Surtucanu Stegaru. c`nd Curtea s-a mutat la Palatul Elisabeta de la +osea. radio Istambul. }n exil. s[ vedem pe c`t posibil. Mitropolitul Tit Simedrea p[str`ndu-=i simbolic. Lista este lung[ =i ]ncepe cu fra\ii ]ntru ierarhie arhiereasc[ ai Episcopului Grigorie: Patriarhul Nicodim care a tr[it p`n[ la ]nceputul lui 1948. Radu Constantinescu. Mihai R[utu. Pe unii dintre ace=tia ]i cuno=tea dianainte.<sovromconstruc\ii> =i tot felul de sovromuri prin care ne era spoliat[ industria. Amiral Constantin Dumitrescu. Go=tinaru. intrau deschis =i pe fa\[ ]n lupta lor cruciat[. general Platon Chirnoag[. ambii. rela\iile se restabilesc =i el. Toate slujbele se terminau cu:<fere=te-ne Doamne de sovrompatriarhie!> Prin aceasta. Carol =i Mihai. dar =i ]n \ara care ]n taina ei asculta aceste posturi. ]n \ar[. generalul Nicolae R[descu.

Paulescu. Dr. ca profesori universitari apar\in[tori de cultura rom`n[. Mina. episcopul Valerie Moglan al Clujului. cu episcopul Chesarie al Tomisului. Gh.desigur ]n perioadele c`nd nu erau aresta\i vreunii . Ion Solomei =i diaconul Gh. dar rangul arhieresc p[str`ndu-le locul ]n Sf`ntul Sinod. preotul Teodor Voineagu =i tat[l meu. Gheorghiu de la biserica Uspenia din Boto=ani. problema identit[\ii noastre spirituale ]=i f[cea loc indiferent de sloganurile prosovietice =i. Ion Hagiu de la biserica Cu\itul de Argint. Silvan =i diaconul Drago= Alexandrescu de la Hu=i. episcopul armean Vasile Boldian. preotul Ion M[rculescu din Cuza Vod[. ]ngr[dirii drepturilor ei spirituale asupra \[rii =i neamului.Ia=i. P[storel =i Ionel Teodoreanu. Constantin Pistol de la biserica Icoanei. uneori ]n preajma sinoadelor. Emil G`rleanu. Mircea Vulc[nescu. ]ncheindu-=i apoi via\a p[m`nteasc[ ]ntro m`n[stire de domiciliu obligatoriu. sunt smulse meticulos de anchetator: vin ]nt`i prela\ii din genera\ia sa. +tef[nescu. se ]nt`lneau la casa din Bucure=ti a v[rului meu Vasile. P`n[ aici am reconstituit din memorie =i din men\ion[ri f[r[ 96 leg[tur[ cu anchetatul. puteau fi ]nt`lni\i deseori la Hu=i sau la m[n[stirile eparhiale ca oaspe\i de tain[ ai Episcopului Grigorie iar. cunoscut fiind din Hu=i. Congener al lor r[mas ]n func\ie. preo\ii Victor Popescu =i Ionel Boboca de la biserica Radu Vod[. I. Br[tescu-Voine=ti. Pentru c[. fost vicar =i ieromonahii Partenie. Bujoiu.D. mini=trii liberali t[t[r[scani Radu Ro=cule\. =i preotul Dumitru Chiril[. Constantin Silvestri. Ion Marin Sadoveanu. ca dovad[ c[ momentele pe care le evoc[m noi aici au avut =i rezonan\[ dar au avut =i f[clieri printre cei pomeni\i mai ]nainte =i printre 97 . preotul Gh. preofesorii de teologie Nichifor Crainic. Ion Ag`rbiceanu. V`lcea. cred c[ s-au putut discuta unele aspecte ale problemei. Constantin Bobescu. preotul dumitru Ve=temeanu director ]n ministerul Cultelor. Nicolae Lungu. Ilie Gheorghi\[ directorul seminarului din Ia=i.Dimitrie Gusti. Tot asemenea oaspe\i de care ]mi amintesc . nerecunoa=terii jurisdic\iei ei canonice asupra rom`nilor din afara grani\elor. Ace=ti prela\i r[ma=i f[r[ eparhie. nu =tiu de ce . plus doi episcopi basarabeni ale c[ror nume nu mi-le amintesc. preotul Constantin Nonea directorul-consilier al Mitropoliei Moldovei.erau prietenii c[rturari ai Episcopului Grigorie . Ace=tia erau cei care fuseser[ deja izola\i de administra\ia bisericeasc[ lu`nduli-se eparhiile. pe care l-am pomenit la ]ntrevederea de la Medgidia. chiar dac[ el refuz[ categoric s[-i implice cu ceva. Dar =i cu ei. Ion S`n Giorgiu. Ion Constantin S`rbu din Parcul C[l[ra=i. iar Stanciu Stoian cu preotul G`ld[u. Lucian Blaga.Al.Pite=ti. a tr[it ]n ultimii ani un fel de autoclaustrare ]n re=edin\a metropolitan[ de la Sibiu unde unchiul meu ]l vizita. George Gregorian. Pantiru de la biserica Sf. Vintilescu director-consilier al Sinodului. ]n ciuda interdic\iei moscovite. Dimitrie Cuclin. Popoiu =i Bl[naru din B`rlad. arhiereul +arpe. care i-au fost colegi de seminar ori de teologie: Mitropolitul Vasile L[z[rescu al Banatului. Pan Halipa. recunoscut de ei din trecut ca lider de ini\iativ[ na\ional[. Ralea. Spiridon . Cezar Petrescu. George V`ntu. Ion Popovici =i Vasile Vasiliu protopopi de Neam\. preotul Ion Sm[rescu de la biserica Sf. locotenent ]n sacunul de la Curtea de Arge= dup[ plecarea unchiului meu la Hu=i =i episcopul Nicolae al Oradiei scos abuziv din scaun. Ion Pillat. Episcopul Grigorie a devenit pionul principal al curentului care se opunea modific[rii statutului Bisericii.=i episcopul Partenie Ciopron mutat din Alba Iulia unde nu mai putea func\iona o episcopie a armatei. episcopul Antim Nica al Dun[rii de Jos. arhimandritul Ambrozie Filiu\[. Ion G[l[\eanu biserica Domenii. preotul Pavel Ginaru din Rm. avea rela\ii cu v[rul meu Vasile. preo\ii Dima. }nchei aceast[ list[ cu Mitropolitul Nicolae B[lan al Ardealului care. L`ng[ ace=tia apar cu caracter dubitativ numele unor mini=trii ai cultelor din guvernul Groza: Stanciu Stoian =i Mihai Ralea. avocatul Ion Leu din Medgidia. Gheorghe . arhimandritul Lauren\iu Busuioc. totu=i. care se afla chiar ]n preajma Patriarhiei. preotul Ion Raven\a. Gala Galaction. episcopul Policarp Moru=ca al Maramure=ului. I. dar numele prietenilor lui.

se ]ncearc[ =i se reu=e=ete ]n mod criminal anihilarea lui ca lider de opozi\ie ]n Sf`ntul Sinod =i ]n ]ntreaga lume bisericeasc[. s-au spulberat r[m`n`nd doar aspectele lor rizibile. ]n revista <Studii Teologice> nr.cu toate c[ am promis a nu face literatur[. s-a dovedit act de ]nalt[ demnitate =i de moral[ cer=tin[. unii dintre cei cita\i mai ]nainte. precum Apostolul zice despre p[g`nii cei f[r[ lege. chiar dac[ ne aflam tot sub guvernare comunist[. cu <momeala unei agenturi capitaliste>. clar. cu orice chip. cum spunea un ]nalt ierarh. c`nd regimul era ]nc[ puternic. ]ns[. ca f[clier al lor.Victor Leu. studiul <Principiul Sinodalit[\ii ]n via\a Bisericii Ortodoxe Rom`ne> al academicianului disp[rut Nestor. Pentru c[. Iar asta. r[m`ne cunoscut Episcopul Grigorie care. douazeci de ani mai t`rziu. Ca animator al lor. printre alte dureroase ]ngr[diri ateiste prevedea scoaterea la pensie a preo\ilor de peste 55 de ani. anul hirotonisirii ]n arhiereu a lui Vasile . dac[ uit[m crimele ce le-au generat. adic[ preg[tirea terenului de a se aduce la sate prop[v[duitori tineri forma\i pentru colectivizare. ca dovad[ c[ s[m`n\a a ]ncol\it la noua genera\ie de prela\i. Mitropolitul Olteniei putea vorbi despre <temeluirea credin\ei ortodoxe ]n inimile tuturor credincio=ilor Bisericii> =i despre <reorganizarea sau organizarea sub jurisdic\ia Patriarhiei Rom`ne a unor comunit[\i ortodoxe rom`ne de peste hotare> afirm`nd nestingherit faptul c[ <Sf`ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom`ne a ]ncredin\at c`rja episcopal[ p[rintelui spiritual al rom`nilor ortodoc=i din America> =i <a primit sub jurisdic\ia Patriarhiei Rom`ne pe Prea Sfin\itul Teofil Ionescu de la Paris>. este =i anul ]n care ura atee se r[zbun[ ]n \ar[ anihil`nd =i scaunul episcopal al Hu=ilor =i pe ]naltul slujitor care st[ ]n el =i distrug`nd apoi ]ntreaga eparhie spre a nu mai putea r[m`ne nici o urm[. I se smulge ]n primul r`nd scaunul de arhip[stor ad[ug`nduse ]n Decretul c[ruia i se opusese men\iunea desfiin\[rii 99 .al\ii care le-au urmat. a avut de pl[tit cu via\a p[m`nteasc[ pentru aceast[ notorietate public[. ca ]n vremurile c`nd barbarii arau pe locurile arselor cet[\i. vreau s[ spun. ceva chiar ]n oficialitatea acelui regim. Opun`ndu-se cu vehemen\[ Regulamentului de func\ionare impus de comuni=ti prin acel <Decret privind aprobarea statutului pentru organizarea =i func\ionarea Bisericii ortodoxe rom`ne din 23 februarie 1949> care. Ea a avut ecou chiar la genera\ia urm[tore. Cine sunt ]ns[ ei este mai greu de aflat de vreme ce anchetatul refuz[ categoric s[ spun[ vreo vorb[ ]n leg[tur[ cu aceasta. categoric lucru. da. ca entitate colectiv[ de oameni ai unei ]nalte con=tiin\e ei sunt. Se schimba. c`rja episcopal[ trece de la o genera\ie la alta: Anul 1949. =i chiar de salvare na\ional[ ]n acel moment c`nd. n-am cum s[ nu-l subliniez . Dar sim\[mintele cu adev[rat patriotice r`nduite atuncea ]n tain[ de c`\iva b[rba\i de con=tiin\[ 98 care s-au sim\it datori a ac\iona au dat t[rie =i rezisten\[ Bisericii ]n ]ndatorirea ei fa\[ de neam =i au condus la posibilitatea de re]nnodare a celor mai sfinte tradi\ii chiar sub ap[sarea vechii or`nduiri. Prin actul s[u el i-a salvat =i de la pedeaps[. este faptul c[. afl`ndu-=i slujitori care au dus destinul rom`nesc mai departe. deci.XXV-1973. flac[ra rezisten\ei nu trebuia l[sat[ s[ se sting[. ajungem la acel mod dramatic ]n care . Etichetele barbar-semidocte care abund[ ]n aceste documente confund`nd ]n mod r[uvoitor misionarismul cre=tin de valoare na\ional[ cu <tr[darea de patrie =i uneltire ]mpotriva statului sovietic> (]ns[=i apropierea acestor doua ]nvinuiri calific[ cu eviden\[ <patriotismul> acuzatorilor) =i confund`nd ]nalta solidaritate cre=tin[ a Consiliului Interna\ional Ecumenic pe care omenirea modern[ tocmai pentru asemenea principii evanghelice a sim\it nevoia s[-l ]nfiin\eze. deoarece.prin crim[ p[g`n[. dar le-a adus =i dezavantajul de a nu putea fi cunoscu\i ast[zi. salv`nd =i continuitatea ideii. Cunoscu\i nominal. iar ceea ce era considerat act de tr[dare conduc`nd la martiriul Episcopului Grigorie Leu =i a fiului s[u Vasile Victor Leu.

cu toate c[. c[ruia Episcopul i se opusese =i ]n 1947 cer`nd public guvernului s[ nu ia cote de cereale de la \[ranii pe care politica comunist[ ]ncerca s[-i aduc[ la sap[ de lemn =i proclam`nd ca un p[cat pedepsit de Biseric[ faptul c[ satele Moldovei care sufereau de pe urma marii secete s[ mai fie supuse =i la cote . r[mas mai singur Episcopul Grigorie a f[cut totu=i mari demersuri =i nu a cedat o clip[ ]n eforturile de a ]mpiedica promulgarea acelor prevederi ]nrobitoare din Decret.catedrala din Hu=i fiind ctitorit[ ca Biseric[ Domneasc[ de +tefan cel Mare. pentru m[suri de docilizare. se presupune c[ ceea ce s-a folosit la ]nt`lnirea protocolar[ cu primul ministru a fost otr[virea. Atunci pesemne. a acceptat sau a fost obligat s[ fie complice la crim[. Casa ]nc[ neconfiscat[ a lui Vasile de la Bucure=ti a devenit sediu pentru cei care mai ]ndr[zneau s[ se ]ntruneasc[. =i indirect prin Episcopiile Hu=ilor =i R[d[u\ilor>. ca personalitate bine cunoscut[ pe plan na\ional =i ]n lumea cre=tin[. Aici s-a aplicat acela=i tratament de asasinare a adversarilor ce nu pot fi adu=i ]n fa\a plutonului de execu\ie. s-a hot[r`t =i anihilarea sa fizic[. a votat Decretul. 821-851 . cu acela=i cinism. e posibil s[ se fi folosit acest termen doar pentru c[ ]n 1949 101 . cum ]nt`ist[t[torul s[u. pe ziua de 24 februarie s-a primit ultimul protest din partea Episcopiei Hu=ilor. p[str`ndu-=i drepturile spirituale perene indiferent de trec[toarele schimb[ri administrative pe care ]ntotdeauna n[v[litorii le-au adus ]n aceste p[r\i ale teritoriului rom`nesc.<programe simultane pentru ]nfiin\area Patriarhatului de la Bucure=ti . aceea ]n care MAN-ul prezidat din p[cate de Parhon =i Sadoveanu. el a protestat la ace=tia. }n perioada aceea de la ]nceputul anului 1949. de teama unor proteste mai mari. Petru Groza. }n cazul lui Gheorghiu Dej a fost un puternic bombardament cu radia\ii la o =edin\[ a Pactului de la Var=ovia. ca avocat a fost mereu cu el la Hu=i =i Bucure=ti spre a fi consilier ]n toate formul[rile juridice. iar Sf`nta Episcopie a Hu=ilor fiind ]nt[rit[ ]n ]ntinderea scaunului ei (cf. fuseser[ sco=i unii dintre ierarhii pomeni\i mai ]nainte. Ei bine. dar l[sa\i Episcopia>.Petru Groza. Nicolae Iorga) de Alexandru L[pu=neanu pentru a p[stori |ara de Jos a Moldovei =i |ara de Jos a Basarabiei>.dificilei Episcopii a Hu=ilor prin care el ]=i pretindea jurisdic\ia istoric[ a p[storirii =i ]n st`nga Prutului . pe ziua de 25 februarie Episcopul Grigorie Leu a fost invitat la guvern pentru o discu\ie pe marginea a ceea ce solicitau demersurile sale.1975 p. }n cazul lui Gorki a fost clar otrav[ pus[ ]n zugr[veala camerei lui din care tot a inhalat p`n[ a ajuns la funeralii na\ionale. dac[ nu ar fi fost vorba de vreun cinic scenariu premeditat ]n manier[ kaghebist[. tocmai acest <scaun ]nt[rit ]n ]ntinderea sa> asupra teritoriilor unde vie\uiesc rom`ni ortodoc=i. Episcopul Grigorie.P. acest prim ministru al comuni=tilor provenit dintr-o familie preo\easc[. Nestor Vornicescu . urm`nd protestelor =i apelurilor publice lansate prin Sinodul din care.S. trebuia =i el anihilat. dup[ cum relateaz[ to\i sinodalii. cu argumente care se adresau =i lumii interna\ionale. deci. Iar ]n ultima s[pt[m`n[ a lui 100 februarie. }n cazul de fa\[. avea ]nc[ destul[ autoritate ca s[ se opun[. tocmai acest scaun episcopal ]i st[tea ]n coast[ lui Stalin =i planurilor lui de desna\ionalizare. pe care serviciile secrete moscovite l-au practicat de la Maxim Gorki p`n[ la Gheorghiu Dej. de la r[s[rit =i de la apus. (I. care prin fiul s[u se puteau ]ntinde =i ]n str[in[tate. chiar dac[ tehnica s-a modificat de la otrav[ la iradiere.]n <Mitropolia Olteniei> XXVII . El trebuia desfiin\at.lucru evident =i chiar consemnat ]n literatura de mai t`rziu:<^drept m[ritorii cre=tini din Basarabia apar\in`nd biserice=te de Mitropolia Moldovei de la Ia=i direct. =ters de pe suprafa\a \[rii iar. colaboratorii =i membrii familiei: Tat[l meu. anul fiind 1949 =i durata de trei zile p`n[ la efect fiind semnificativ[ =i altor cazuri. Pe ziua de 23 februarie a fost promulgat Decretul. la Patriarh =i la Primul Ministru sfid`nd acuzele c[ are fiul plecat ]n str[in[tate =i propun`nd ultima solu\ie:<}ndep[rta\i-m[ pe mine.

evident pentru confirmarea b[nuielilor de diagnostic pe care . c`nd ea a ajuns. dup[ ]nchiderea ochilor. El s-a aflat printre cei care. Cerea ]n mod expres ca ]nsemnele arhiere=ti cu care ritualul prevedea ]nmorm`ntarea. p[r[sind aceast[ lume cu ele clarificate. nu i-a cerut s[-l trateze ci doar s[-i spun[ cum evolueaz[ sistemul de ucidere la care fusese supus =i c`t mai avea de tr[it. }ntruc`t ]n ultimile ore r[m[sese doar mama. * Date mai ample =i documente despre via\a. faptul cum t`rziu. }n leg[tur[ cu aceasta }nalt Pra Sfin\itul Antonie ]nt`ist[t[torul Transilvaniei relateaz[ ]ntr-o scrisoare pe care o includ printre aceste documente. m[n[stireasc[). Iar. opera =i trecerea lumeasc[ a Episcopului Grigorie se pot g[si ]n cartea recent editat[ la Episcopia Hu=ilor: <Omul =i fapta: Episcop Grigorie Leu> de preot-doctor Nicolae Hurjui. ea ]i trimitea acum probe de laborator . a ]nt`lnit un c[lug[r tuns ]ntru monahism cu numele de Gamaliel.medicul director al spitalului din Hu=i doctorul G[itulescu care. chiar ]nfrunt`nd unele disensiuni din familie pentru aceasta. lu`nd trenul spre Hu=i dup[ ultima sa ]nt`lnire oficial[. pomenesc o scrisoare-adres[ pe care mama mea a scris-o cu m`n[ tremur`nd[ =i caligrafie precipitat[ ]n ]nc[perea al[turat[ celor unde se ]mplinea ritualul sp[l[rii. care p[stra cu sfin\enie o c[ma=[ veche (pesemne precum acelea pe care le =tiu prea bine din copil[ria mea. Fapt este c[. Con=tient de termenul scurt. cu \es[tur[ alb[ aspr[. Din trenul care-l aducea de la protocolul cinic al execu\iei sale. s[ vin[ de urgen\[. ungerii =i ]mbr[c[rii vl[dice=ti. Episcopul Grigorie a ]nchis ochii ]n zorii primei zile de martie 1949 ]n mijlocul rudelor =i a tuturor slujitorilor episcopiei. Episcopului Grigorie nu numai c[ i s-a f[cut r[u.]nc[ nu devenise notoriu procedeul de iradiere secret[. ca s[-l \in[ lucid p`n[ ]n ultima clip[ pentru a se putea despov[ra de toate problemele familiei =i ale bisericii. Era adresat[ colegului ei . s[ fie unele noi =i lipsite de valoare material[. Dac[ va c[dea aceast[ carte ]n m`inile lui sau ale altora care de\in ast[zi c[ma=a ]i rog s[ o a=eze undeva cu aceste r`nduri de mai sus ca o inscrip\ie pentru muzeul neamului. i-au ]ndeplinit ]ntregul serviciu religios al ]mbr[c[rii Vl[dic[i Grigorie ]n hainele arhiere=ti cu care trecea ]n via\a ve=nic[ =i a p[strat cu sine c[ma=a ultimelor lui suferin\e lume=ti. ca un simbol de continuitate a celor noua genera\ii de slujitori ai ortodoxiei na\ionale care se ]ncununau ]n familia noastr[ prin rangul ierarhic care-l transmitea acum. ]mpreun[ cu ea. dar a =tiut clar c[ va muri. i-a spus mamei mele c[ vrea s[ o aib[ pe ea la c[p[t`i ca neam. oblig`ndu-se la luciditate ]n momentele c`nd durerea nu-l dobora prea tare =i r`nduindu-=i toate cele ale marii plec[ri ]n ordine des[v`r=it[ de la lega\iile testamentare materiale =i mai ales morale. C[lug[rul fusese frate t`n[r. }n leg[tur[ cu documentele pe care le includ la acest capitol. ]ntr-o m`n[stire. c[m[ra= la palatul episcopal din Hu=i -palat ridicat drept curte domneasc[ de +tefan cel Mare. p`n[ la venirea ei =i apoi. ]n sta\ia Crasna a cerut =efului de gar[ s[ telegrafieze mamei mele care era medic. Avea aceast[ 102 grij[ a continu[rii luptei spun to\i cei care au fost l`ng[ el ]n ultimele clipe din acea zi de ]nt`i martie. Tat[l meu era legat cu ]ndeplinirea acestei voin\e ultime =i ]mi amintesc cum a str[duit p`n[ la sf`r=itul vie\ii sale. subliniindu-le mereu speran\a c[ omenirea cre=tin[ nu ne va l[sa pentru mult[ vreme ]n m`inile anticristului =i c[ sacrificiul s[u nu trebuie pl`ns ci doar urmat. ]l ]ngrijise pe Episcop. profesional. cele care i-au apar\inut urm`nd a fi transmise fiului s[u. lucru pe care l-a eviden\iat tot timpul cu senin[tate cre=tin[ vreme de trei zile. a doua zi. desigur c[ le discutaser[ 103 . p`n[ la am[nuntele ve=mintelor =i a slujbei sale de trecere ]ntru Domnul. Conform ceasornicului metodei necru\[toare prin care fusese executat de puterea ateist[. vorbindu-le =i ]mb[rb[t`ndu-i el pe d`n=ii.

confidentul s[u Chesarie P[unescu. opinia public[ a fost otr[vit[ cu informa\ii false de la cea naiv[ c[ era b[tr`n =i bolnav. cum =tim. oficialii guvernamentali au 104 permis venirea reprezentan\ilor Bisericii. pivniceri. fusese sf[tuit s[ plece. compozitori =i chiar ni=te mari c`nt[re\i refugia\i de la Opera din Chi=in[u.]mpreun[. c`nd toat[ lumea ]l v[zuse p`n[ atunci ]n plin[ for\[ =i s[n[tate la cei doar 68 de ani ]nc[ ne]mplini\i. p`n[ la zvonul c[ s-ar fi sinucis =i c[ din acest motiv. Ca s[ nu mai vorbim de etichete ca <agent imperialist>. au vrut s[ o depun[ la procuratura jude\ului care ulterior s-a desfiin\at. Abia dup[ acest accept. a fost oficiat de prietenul =i. mai degrab[. Astfel a avut loc slujba de desp[r\ire a prelatului de enoria=ii care se adunaser[ nu ca la plecarea unui muritor ci cu drama vremurilor =i mai triste pe care le prefa\a acest eveniment zguduitor oficializat de prezen\ele =i cuv`nt[rile reprezentan\ilor guvernamentali. pentru c[ un lucru asem[n[tor s-a petrecut =i cu o sesizare pe care tat[l meu ]n calitate de avocat =i ]mpreun[ cu fra\ii =i cumna\ii s[i. pe care unchiul meu ]i aduna conform preocup[rilor sale culturale) . dar vrea s[ cunoasc[ din diagnosticul de care ]nsu=i era sigur evolu\ia urm[toarelor ore. <tr[d[tor al regimului> =i <du=man al colectiviz[rii> a c[ror semnifica\ie este. faptul c[ Vl[dica (acesta era apelativul pe care-l foloseam ]n familie f[r[ a ad[uga numele. deci aceasta nu poate avea loc. de fapt. Acest serviciu religios ]n care rezona durerea situa\iei grele a ]ntregii Biserici. rudele au acceptat. b[tu\i bine =i trimi=i ]n lag[re ]n a=a fel ]nc`t preocuparea de a se salva pe ei ]n=i=i s[ nu le mai dea vreme pentru demersuri ]ntru aflarea adev[rului mor\ii Episcopului. dar =i tipografi.actualul Prea Fericit Patriarh. pesemne. Procedeul a fost delicat =i perfid: Un personaj important de la guvern =i un reprezentatnt al Ministerului Cultelor (tata ]=i aminte=te c[ pe unul dintre ace=tia ]l chema F`r=erotu). a fost condamnat la 105 . Argumentul era c[ nici Biserica nu permite autopsierea trupului unui prelat. vieri. C`t despre insisten\ele ]n materie de justi\ie ale familiei. episcopul Tomisului (care nu s-a sfiit s[ vin[ cu toate c[. }mi permit aceast[ b[nuial[. pe atunci vicar al Mitropoliei Moldovei =i cunoscutul preot c[rturar Constantin Nonea din Ia=i. buc[tari conform nevoilor domeniului. ei cereau o anchet[ ]n cazul motivelor suspecte ale mor\ii Episcopului. ]nseamn[ c[ directorul spitalului i-a fost mamei confidentul c[ruia ]i ]ncredin\a acum =i probele de laborator. cu dosarul aflat ast[zi ]n Arhiva de Fond Penal cu nr. dar s-a ]ntors cu ele ]napoi: medicul plecase brusc din ora= sau. }n sesizarea al c[rui text ]l public de asemenea. iar cercet[rile asupra altor probe se pot efectua =i dup[ ]nmorm`ntare. Promi\`ndu-li-se chiar sprijinul ulterior. sculptori ]n lemn. singurii care nu au avut team[ s[ se al[ture marelui sobor al preo\ilor =i monahilor din eparhia proasp[t condamnat[ la desfiin\are pentru pl[cerea ocupantului. dar oficializat ca un avertisment. episcopul Antim Nica de la Gala\i.a fost trimis cu probele =i scrisoarea respectiv[ la spital. doar unul singur: . ele au fost lini=tite c`t se poate de simplu: au fost aresta\i sub diverse pretexte sau chair fapte incriminabile pe atunci. Leu. cu totul alta dec`t cea din limbajul pomenit. tocmai pentru a nu parafa o asemenea confirmare. deoarece el era. pictori. Mai ales c[ mama mea mi-a confirmat clar ca medic. 454. pentru noi. at`t tat[l meu c`t =i unchii mei. avocat din Medgidia. Ion C. Tat[l meu.=i lui i s-a atras aten\ia ca =i episcopului Antim de la Buz[u care a fost ]ntors din drum). arhimandritul Teoctist Ar[pa=u . episcopia trebuia desfiin\at[. Ei l-au convocat pe tata =i pe fra\ii s[i =i le-au cerut s[ nu strice ceremonia oficial[ pe care guvernul avusese bun[voin\a s[ o stabileasc[ prin demersul de la procuratur[ care o putea ]nt`rzia. el fiind ierarhul.Vl[dica) i-a spus c[ se =tie de nevindecat. Dup[ epuizarea unui asemenea act oficial. C[lug[rul Partenie care ]ndeplinea slujba de =ofer (]n or`nduirea palatului episcopal erau o serie de monahi cu profesii precise: mecanici. au venit imediat de la Bucure=ti pentru organizarea funeraliilor.

Mul\i ierarhi. numele acestora a fost salvat de la dezv[luire. l-au pomenit ]n slujbele lor printre martirii Bisericii. adic[ ]nainte ca v[rul meu s[ fi intrat ]n leg[tur[ cu emigra\ia rom`n[ din Fran\a =i Angliaprima lui prezen\[ oficial[ la Londra fiind datat[ dup[ Sfintele Pa=ti ale anului 1949. Unchiul meu. Era o carte po=tal[ ilustrat[ care nu atr[gea aten\ia =i con\inea un text banal care numai nou[ ne spunea ceva recunosc`nd scrisul v[rului meu:<Salut[ri dumneavoastr[ =i fratelui dumneavoastr[ din sanatoriul unde acum m[ simt ajutat s[ pornesc tratamentul>. Iar. El nu =i-ar fi permis s[ se apropie de catafalc . ceea ce ]nsemna Vl[dica Grigorie. a fost =i el vreme de vreo patru ani urm[rit ca <chiabur> =i \inut prin lag[re. ]n ]nchisorile unde se aflau fo=tii lui c[lug[ri aresta\i. c`nd. deoarece locuia ]n comuna natal[ |u\cani . iar tat[l meu al optulea. Singura iertat[ de batjocura securit[\ii prin v`rsta ei. Foarte posibil ca aceast[ fotografie s[-i fi fost ar[tat[ fiului s[u ]n primele interogatorii de dup[ r[pire. ancheta de la Moscova o conducea un maior Panov care vorbea fluent fran\uze=te =i se ajuta cu unii ofi\eri cu accent basarabean: V[rul meu le spune acestora c[ semneaz[ orice declara\ie =i recunoa=te orice vin[ ]mpotriva Uniunii Sovietice deoarece este du=manul declarat al acesteia =i vrea s[ aib[ c`t mai repede soarta tat[lui s[u. Aceast[ metod[ a condamn[rii administrative fiind culmea abuzului totalitar f[r[ nici o leg[tur[ cu justi\ia ]ntruc`t securi=tii care te anchetau ]\i hot[rau =i pedeapsa f[r[ a mai cere avizul cuiva. ]nseamn[ c[ exista o practic[ curent[ a Moscovei de a se pune la dosarul adversarilor =i documentul final.205 tot din Arhiva de Fond Penal. iar reac\ia a fost prompt[. ceea ce ]nsemna Consiliul Mondial Ecumenic. mai ]nt`i. Astfel. ceea ce ]nseamn[ c[ vestea a ajuns foarte repede.neexist`nd probe pentru o condamnare penal[ =i fiind de\inut doi ani ]n lag[rele Peninsula =i Capul Midia. Dar. conform dosarului 104.chiar ]n acel martie 1949 prin =tirea difuzat[ de BBC-Londra =i agen\ia de pres[ <Cortina de Fier> din Paris. dintre cei c[rora nu li s-a permis sau care nu =iau permis s[ ia parte la funeralii mi-au declarat ]n decursul vremii c[ ei. at`t con=tiin\ele din \ar[ c`t =i cele din str[in[tate s-au unit pentru prima dat[ chiar deasupra proasp[tului morm`nt. a=a cum am spus mai ]nainte. a fost sora lor cea mai mare pe care o numeam cu to\ii Mama Zoi\a =i dep[=ea 70 de ani. dup[ c[s[torie. Constantin Nil Leu. din primele zile. }n schimb sanatoriul. fiul acestuia. un am[nunt de substan\[ ]n leg[tur[ cu 106 fotografia Episcopului Grigorie pe catafalc.i-a m[rturisit. prima veste din str[in[tate a venit pe adresa ei. fost ofi\er de ro=iori.cinci ani deten\ie administrativ[ . a fost condamnat 12 ani la temni\[ grea =i a z[cut ]n ]nchisoarea din Gala\i =ase ani =i jum[tate. conform relat[rii lui. Dac[ ne g`ndim la similitudinea dintre aceast[ situa\ie =i filmul execu\iei lui Antonescu pe care l-a cerut Stalin drept confirmare. ]i acorda ajutorul cerut de conclavul celor ce-l sprijineau de aici. lucru nepermis ]n nici un sistem judiciar din lume. fratele ei. spre bucuria noastr[. iar ]nceputul emisiunilor sale la BBC ]n sptembrie 1949.Covurlui =i avea ]n jurul s[u opinia ]ntregului sat. tot din primele zile s-au ridicat slujbe pentru martiriul s[u. Ea a fost l[sat[ ]n pace locuind ]n alt sat =i numindu-se. Noua nu ne r[m`ne dec`t s[-i c[ut[m pe cei din conclavul sprijinitor printre cei din listele anterioare. pe care o de\in printre documente: Aceast[ fotografie i-a fost adus[ mul\i ani mai t`rziu tat[lui meu de c[tre un b[tr`n evreu care fusese fotograf la Hu=i. la m`n[stirea Cernica 107 . nu mai era ]n via\[. iar unchiul meu +erban Onose. fiind capul unei numeroase genera\ii ]n care Episcopul Grigorie era al doilea. dat afar[ din func\ia de revizor =colar. a=a explic`ndu-se marea diferen\[ de v`rst[ ]ntre mine =i v[rul meu. Dar spre durerea expeditorului. ]n slujbele de tain[. }nseamn[ aceasta c[. prin martiriul Episcopului Grigorie =i martiriul la care avea s[ se supun[ =i el. ]n slujba ideii lui de unitate rom`neasc[ prin ortodoxie. Bl[naru. iar ]n bisericile din str[in[tate. La Hu=i. dar l-au adus acolo <organele> care i-au cerut s[ developeze repede =i s[ le dea fotografia care trebuia trimis[ de urgen\[ undeva.

hrisoavele ]i pomenesc pe postelnicii Leu la 20 iunie 1438. }n timpul lui Grigorie Ghica =i al lui Constantin Mihai Racovi\[. pop[ de tab[r[ al lui +tefan cel Mare. p`n[ la str[bunicul blagocin Mihail Leu. la ]ncheierea p[cii transform[ un spital militar ]n ]nalt[ =coal[ teologic[ =i. Al\i ascenden\i ai familiei . Botezat cu numele Gheorghe de c[tre tat[l s[u. iar ]n divanele lui Alexandru cel Bun =i Ilia=. 24 februarie 1437. preo\ii =i c[lug[rii tineri cuno=teau cu to\ii sensurile =i idealul cre=tin al martiriului s[u. ca =i via\a sa cu adev[rat exemplar[: S-a n[scut la 2 mai 1881 ]n familia preotului Sachelar Constantin Leu. jude\ul Covurlui.<nepo\ii Leului> care-=i ]mpart ]ntre d`n=ii satele sunt pomeni\i de un uric de la 26 iunie 7054 (1546). ceea ce ]l va duce mai t`rziu la proiectul unui curs la grani\a dintre doua discipline. <Sistemul sanitar =i organizarea bisericeasc[>. Ion Leu sin ot Postelnicu fiind dasc[l al =colii =i bisericii din comuna |u\cani face un ]nscris privind ni=te brani=ti ale locuitorilor de pe valea Horincei ]n leg[tur[ =i cu propriile lui mo=teniri de la <r[sbunicul nostru de demult Mihail Blagocinu>. Avea ]n linie direct[ numai ascenden\i preo\i =i dasc[li de \ar[. c[tre prezidentul judec[toriei Covurlui care nu este altul dec`t Alexandru Ioan Cuza. viitorul episcopmartir face =coala primar[ cu neamurile sale care erau dasc[li. acest Vascu . este luat la m[n[stirea Neam\ de c[tre un neam al nostru care era stare\ . preo\i pentru numeroasele parohii care 109 . Se ]ntoarce la Cancelaria Episcopiei de Gala\i. Chiar dac[ nu se pomenea asasinatul. la 15 aprilie =i 16 februarie 1428.scris Vasco Leu dup[ grafia polonez[.=i mi-a ]ncredin\at un text de epitaf pentru piatra de morm`nt a Vl[dic[i spun`ndumi c[ str[in[tatea =tie tot =i se fac slujbe. glasurile celor care l-au cunoscut =i l-au urmat au f[cut slujbe pentru pomenirea =i m[rirea martiriului s[u. ca =i la Arge= =i la Sf`ntul Spiridon al Ia=ilor unde fusese egumen. sub 108 binecuv`ntarea mitropolitului Nichifor. +i tot ]n leg[tur[ cu Vod[ Cuza ]l g[sim pe Ion Leu-sin Postelnicu la Dobrov[\ pentru secularizarea averii m[n[stire=ti. R[zboiul mondial ]l aduce confesor militar =i protopop organizator al serviciilor religioase ale armatei iar. adic[ 1421. se afl[ la Cameni\a ]n bejenie cu Petru Aron. iar din 1907 ]l g[sim la Bucure=ti ca preot Spiritual al Seminarului Central unde ]ncepe s[ publice lucr[ri privind problemele sociale ale Bisericii precum <M[surile administrative =i obiceiurile tradi\ionale>. este uns preot =i p[store=te parohia Oancea unde este =i director de =coal[. care-l apropie =i-l leag[ c[rtur[re=te de Dimitrie Gusti.ale c[rei chilii ]i adunau pe arhiereii sco=i din func\ie ]nainte sau o dat[ cu el. Valorile cre=tine =i na\ionale prop[v[duite de Episcopul Grigorie Leu ]=i f[cea loc chiar sub obrocul dictaturii ateiste. cu sprijinul viitorului patriarh. ajunge la seminarul de la Roman =i termin[ cursul superior al seminarului din Ia=i de unde. alte documente sunt din vremea lui Alexandru L[pu=neanu =i a domniilor fanariote. Ceea ce ]nseamn[ c[ suntem ]n anii 1849-1850. episcopul de Caransebe= Elie Miron Cristea =i al Mitropolitului Pimen Georgescu preg[te=te dintre fo=tii rezervi=ti cu care s-a ajutat ]n confesionatele armatei. +tefan cel Mare d[ un uric la 24 noiembri 1492 lui Ivancu =i Vascu . la 1402 =i ]n 30 iunie 1392. la 10 februarie. iar sub Grigore Ghica. 23 mai 1436. cu piatra de morm`nt datat[ 1507. ]n 1458.deci tot ]n 1949 . proasp[t ]ntors din r[zboiul de la 1877 =i uns parohul bisericii cu hramul Sf`ntul Ilie din comuna |u\cani. ]n <anul de la facere 6929>.fii lui Leu. apare la 1650 =i la 1659. Numele de Leu conjugat cu Postelnicu apare =i la genera\ii mai noi. <Preg[tirea de ast[zi a clerului>. episcopul Chesarie al Tomisului m-a chemat la el c`nd episcopia desfiin\at[ i se muta la Gala\i .ierodiaconul Teodosie Brani=te. apare ]n leg[tur[ cu ]nscrisurile m`n[stirii Adam un Grigore Postelnicu Leu. cu binecuv`ntarea mitropolitului Partenie pleac[ la Kiev s[ studieze teologia. 3 iunie =i 1 septembrie 1429. lucru insolit pe atunci: <sociologia teologic[>. de dup[ Mihai Blagocinul: Gorie Leu (Leoag) c`nd postelnic =i c`nd vornic de poart[ =i =[trar.

episcopul Melchisedec a adus grija ]ntoarcerii la rom`nism a acelui mal dun[rean. Iuliu Valaori. ca vicar iar dup[ trecerea lui Pimen Georgescu. Ierarhii care \ineau de fosta Patriarhie \arist[ aveau ]nclina\iile lor care. arhieria . +tef[nescu. Marea Unire. cu care prilej rostea un cuv`nt plin de premoni\ia destinului s[u:<Putea-voi duce austeritatea persoanei mele dup[ pilda Prototipului nostru.Voine=ti.discurs de recep\ie la 4 februarie 1925). prin ]ncoronarea cu spini a martiriului lor de episcopi crucia\i. de teologii de la Chi=in[u la a c[ror facultate a str[duit =i de cei mai importan\i politicieni . Radu Rosseti.3(358) martie 1925 .D. preotul Gheorghe Leu. chiar la c`rmele Mitropoliei. La acel ceas. l-au \inut str`ns de munca misionar[. l-au f[cut pe Atanasie s[-i aib[ sufragani doar pe ru=ii albi =i s[ mearg[ dup[ ei ]n occident. Eugen Boureanul. Este meritul arhiereului Grigorie Leu c[ a f[cut-o. Br[tescu . fusese hirotonisit ]n arhiereu. convulsiile amenin\au Biserica =i preotul misionar avea nevoie de mult[ ]n\elepciune. aceast[ dorin\[ avea s[-=i demonstreze retorica premoni\iei cu un sfert de veac mai t`rziu.prin aducerea lui la Ia=i ca vicar =i egumen al Spiridoniei. R[zboiul cu nevoile spirituale ale oastei. l-a ajutat din plin pe acesta s[ introduc[ canoanele sinodului autocefaliei rom`ne =i a organizat ]nv[\[m`ntul teologic rom`nesc dovenind chiar el rectorul Seminarului teologic din Ismail ceea ce ]l face pe Nicolae Iorga s[ scrie:<}n vechiul Ismail rom`nesc. m[car p`n[ la drumul arz[tor al apostolatului zilnic.E. str[danii culmin`nd cu ]nfiin\area Mitropoliei Basarabiei. cu nevoile de preo\i pe care el a trebuit s[-i formeze. dar teologii r[ma=i de pe urma lui confundau riturile. T[sl[oanu. Au venit ]n jurul lui mul\i tineri c[rturari deveni\i apoi bine cunoscu\i ]n via\a public[. George Lesnea. I. ci =i ale fiului s[u. p`n[ la urm[. Tonitza. Radu Gyr. C. Scarlat Stru\eanu.de la Duca. Acum. S-a mutat apoi ]n Basarabia. George Br[tianu. Studiul teologico-social ]l ]ndeamn[ spre opere nenum[rate ]ntrunite ]ntr-un mare ciclu de studii cu o singur[ direc\ie: }nt[rirea Bisericii =i prosperitatea na\ional[ prin Ea. Basarabia av`nd o ierarahie bisericeasc[ pe care \arismul ]ncercase s[ o ]nstr[ineze iar bol=evismul o molipsise cu secte anarhice. iar ]n 1926 Iorga ]i recuno=tea prin aceste cuvinte succesul unei str[danii de =ase ani. Const. muritorii de ast[zi!^> (Revista<Biserica Ortodox[ Rom`n[> nr. cu conlucrare =i admira\ie prieteneasc[ un Iorga. un Gusti.au nevoie de ei ]n Provinciile Alipite. George Murnu. Nichifor Crainic. ca o m`n[ t`n[r[ pe care se sprijin[ ]n ultimii s[i ani de via\[ ]n\eleptul Mitropolit Pimen pe care-l ajutase ]n actele Marii Uniri a Bisericii Ortodoxe rom`ne odat[ cu \ara .Arhiereul Grigorie Leu: <Cu ce n[dejdi intr[ un nou arhiereu ]n Sf`ntul Sinod> . Multe dintre lucr[ri au chiar asemenea titluri iar cauzele sociale sunt ad`nc =i modern analizate ceea ce atrage ]n jurul ideilor promovate de el. Basarabia de Jos am pierdut-o =i opera trebuie luat[ de la cap[t. Lapedatu. un R[dulescuMotru. 110 Rostit[ atunci doar ca un act de con=tiin\[ misionar[. Ion Ag`rbiceanu. George Top`rceanu. cu resemnare la auzirea vorbelor de ocar[ =i chiar la primirea de lovituri =i scuip[ri pentru ]nv[\[tura evangheliei?^ C[ci de o ]ncoronare cu spini =i de ]ntinsul m`inilor pe cruce^ e prea greu s[ mai vorbim noi.> +i nu fusese u=or.Torou\iu. I. unde arhiepiscop al locului era ]nc[ ierarhul uns de Patriarhia \arist[Atanasie. Preg[te=te aici promo\iile care aveau s[ asigure imediat spiritualitatea na\ional[ pe ]ntreg teritoriul Rom`niei Mari. un Petrovici. Anii de la Ia=i.]l rea=eaz[ =i la preocup[rile sale c[rtur[re=ti. N. Vasile P`rvan. Geoge Voievidca. uns vicar al Mitropoliei Moldovei cu numele de Grigorie LeuBoto=[neanul =i devenea membru al Sf`ntului Sinod. prin ]ntinderea pe cruce nu numai a m`inilor sale. sunt =i cei mai rodnici pentru opera sa preferat[. ca s[ nu mai vorbim de universitarii ie=eni. Titulescu =i Mihalache p`n[ la Octavian Goga care <pentru verbul s[u de sim\ire na\ional[ ]i exprim[ admira\ia nu doar ca scriitor ci ca smerit fiu de preot care a ]nv[\at s[-i iubeasc[ pe prela\ii ]nt[ritori 111 . Gala Galaction. didactic[ =i profesoral[. TzigaraSamurca=.

cel care a avut parte de un sf`r=it at`t 112 de dureros. mai ales. Numele episcopului Grigorie Leu r[m`ne ad`nc ]nscris ]n istoria Bisericii noastre. a adus ]n c`mpul misionarismului nostru ortodox. B[l[ceni =i alte familii celebre din zon[. ]i cer s[ vin[ aici ]nt`ist[t[tor =i ]l instaleaz[ cu mantie liliachie ]n 1936. Aflarea lui ]n fruntea ]ntregii lucr[ri misionare a Sinodului este bine meritat[. Patriarhul Nicodim spune:<Cu credin\[. Grigorie Leu a tip[rit numeroase bro=uri de ]ndrumare a credincio=ilor. aici venind s[ se formeze cu duh na\ional tinerii slujitori ardeleni. zi ]nscris[ ]n calendar de c[tre Episcopia de ast[zi. el a mo=tenit din neamul s[u acel duh de apropiere. Doar episcopul Aradului. al culturii =i al cuno=terii trecutului nostru. legat de latura din st`nga a Moldovei. fiind instalat ]n scaun la 28 iulie. acel duh de slujire a semenilor =i. A ajuns apoi episcop de Arge= iar. ]n Muntenia ca Episcop de Arge=. +i e dureros faptul. acel duh de comunicare cu mo=ii =i str[mo=ii no=tri. Acum. ascult[tori =i p[str[tori de tradi\ie cum. =i apoi ierarh. A fost. pentru pomenirea martirului ei. ]n istoria at`t de vitreg[ a neamului nostru rom`nesc. pentru c[ aceasta ]nsemneaz[ =i <o dezbinare a ]ns[=i fiin\ei na\ionale>. cum foarte deseori sublinia Vl[dica Grigorie Leu. c`nd devine vacant scaunul de episcop al Arge=ului. +i astfel a venit la Hu=i <]n anul 1940 c`nd pe lume nu era pace> dup[ cum arat[ inscrip\ia sa din pronaosul Catedralei Domne=ti.la seminariile =i =colile ei preg[tinduse ]n secolele trecute preo\ii =i c`nt[re\ii de limb[ rom`n[ pentru parohiile ortodoxe din Transilvania. ]l fac s[ cear[ a fi ]nsc[unat la Hu=i. Din acest motiv. ]n Moldova ca vicar. la 28 iulie 1940. cum Dumnezeu i-a ]nzestrat pe marii ierarhi ai neamului nostru rom`nesc. Legat de p[tura de credincio=i de la sate. de slujire a Bisericii. dup[ cum scrie Prea Fericitul Teoctist pe care vrem s[-l cit[m al[turi de ceilal\i capi ai Bisericii noastre cita\i mai ]nainte: <}n soborul ierarhilor Bisericii noastre str[mo=e=ti. laolalt[ liberalii Br[tieni. Nu ]nceta a-=i exprima durerea atunci c`nd puhoiul necredin\ei =i ]ntunericului 113 . Grigore Com=a. s[rb[toare de s[rb[toare =i chiar zi de zi. Episcopul Grigorie a continuat aceast[ tradi\ie misionar[. el a desf[=urat o mare activitate misionar[. era singurul dintre cei care. de acei credincio=i bl`nzi. la Hu=i. dar =i cu casa Regal[ a c[rei cript[ este m`n[stirea lui Manole. Pe l`ng[ exegeza teologic[. ca s[ ilustreze =i din aceast[ pozi\ie. aceea=i misiune sf`nt[ de unitate na\ional[. El nu ]nceta a face apel la sim\[mintele de unitate na\ional[ pretutindeni. ]ndeosebi. preot mai ]nt`i. poate. }n aceste condi\ii. desigur. Provenind dintr-o familie de slujitori ai sfintelor altare. mai era ]nzestrat cu o asemenea voca\ie Dumnezeiasc[. atunci c`nd dezbinarea se ]ndreapt[ asupra credin\ei neamului nostru. Ajuns mai ]nt`i arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei =i Sucevei. numai ]n aceste p[r\i ]nc[ se p[streaz[ p`n[ ]n ziua de azi. ]i pl[cea s[ fie ]n mijlocul credincio=ilor. care. c`nd dragostea de Moldova =i de zonele de dincolo de Prut pe care le-a p[storit.ai neamului precum Episcopul Grigorie>. de la Patriarhie =i de la Guvern burse =i ]nt`lniri pastorale de var[ pentru ace=tia. adapt`nd-o la epoca modern[ c`nd diaspora noastr[ avea nevoie de p[stori ]n multe colonii din lume =i a ob\inut de la Palat. acest vrednic. ]mpreun[ cu \[r[ni=tii lui Mihalache. Episcopul Grigorie a slujit =i p[storit ]n trei provincii istorice ale rom`nilor: ]n Basarabia ca misionar. ]n vremea aceea. devenind ]nt`ist[t[torul lor duhovnicesc. martirizat prin crim[ p[g`n[ a anului 1949. ]n istoria culturii noastre. prin ]nsc[unarea la Hu=i. a urcat ]n ultimul scaun episcopal. Episcopia Arge=ului ]n afara marii ei importan\e istorice o avea =i pe cea misionar[ . buni. ]l readucem ]n Moldova de a c[rei popula\ie este at`t de legat =i. ]n 1940. valori de mare ]nsemn[tate. se g[se=te =i chipul de vrednic prelat al episcopului Grigorie Leu. Pe ]n\elesul lor de a cunoa=te adev[rurile de credin\[ =i de a le ap[ra de multele curente care dezbinau credin\a. pot spune c[ ]l venereaz[ =i ]i ascult[ cuv`ntul>.

afl`ndu-se ]n Europa de uciderea sa.fost arhiepiscop ]n Rusia \arist[. trecerea ]n nefiin\[ a Episcopului Grigorie Leu subliniaz[ opiniei publice interna\ionale o dubl[ crim[: +i fizic[. Avem ca dovad[ toat[ fapta ulterioar[. momentul de cre=tin[ tain[ reformatoare a slujbei de iarn[ din preajma cr[ciunului Münchenez. care era mai apropae de zona unde el era un condamnat la moarte) nu i-au permis s[ ia parte la ceremonie. la proclamarea dreptului 115 . Vasile Leu a avut-o =i pe cea f[cut[ chiar pe patul de moarte de tat[l =i ]nt`iul s[u ierarh. }ncheiem aceast[ scurt[ ]ncercare biografic[ mai cit`nd din: <Calvarul rom`niei cre=tine> de Sergiu Grosu . a fost transmis[ c`rja episcopal[ de la tat[ la fiu. S[ pl[teasc[ =i personal =i cu desfiin\area scaunului episcopal de la Hu=i. episcop ortodox de München =i vicar al mitropolitului Serafim. arhiepiscopul +tefan al Austriei =i episcopul Filip al Münchenului . acest v`rtej care a ajuns apoi s[ d[r`me =i biserici =i credin\a ]n Dumnezeu. el vorbe=te despre Serafim . simt deasupra paginii reci =i terifiante a documentului penal pe care ]l descifrez.Edition France Empire. care a =i suferit !^ Pentru c[. ]nc[rcarea de r[spundere pe care o tr[ie=te ]n vicisitudinile sale personajul. Paris 1987: <La 28 februarie 1948. el a trebuit s[ pl[teasc[. ca episcop ales dar nu uns. Am avut bucuria s[-l cunosc =i i-am sorbit cu admira\ie cuv`ntul =i chipul s[u care a r[mas =i-n sufletul meu =i-n sufletele altora dintre cei care slujim Biserica nostr[ str[mo=easc[>. Pe l`ng[ rug[ciunile celor trei arhierei care l-au sfin\it =i uns cu taina lor. care l-am cunoscut la v`rst[ mai t`n[r[ =i din legendele unei vie\i zburdalnice. postul de radio BBC din Londra lua atitudine anun\`nd ]n 1949: <Urmare a terorii comuniste. * }n acest mod tragic. p[c[tosul ]ngenunchiat astfel ]nal\[ cu el toat[ cur[\enia pe care i-o poate da Revela\ia. }n leg[tur[ cu cel de al doilea. c`nd. ]n acel ]nceput de p[trundere a comunismului ]n \ara nostr[. Anastase fost arhiepiscop al Basarabiei \ariste =i Filip. prin martiriul unui ]nalt prelat ortodox. ]n 1918. el. Este exact sentimentul despre care vorbe=te revela\ia cre=tin[ cea atotbiruitoare =i capabil[ de convertirea oric[rui p[c[tos. Printre primii. scaun ]nt[rit =i a=ezat acolo de +tefan cel Mare =i Sf`nt. Este vrednic[ cinstirea care i se aduce acestui mare ierarh al Bisericii Ortodoxe Rom`ne. plin[ de curaj abnega\ie =i sacrificiu ]ntru Hristos al lui VasileVictor Leu. dup[ =tirea agen\iei <Cortina de Fier>. pe l`ng[ cele ale Mitropolitului Visarion Puiu c[ruia neputin\ele b[tr`ne=ti (=i poate teama de a veni de la Lugano la 114 München. episcopul Grigorie. cel ]ngenuncheat pentru a primi stiharul arhieresc. }n acest groaznic v`rtej moral. Se simte ]n toate faptele lui aceast[ schimbare. prin anihilarea unui mare prop[v[duitor al adev[rurilor na\ionale rom`ne=ti>. Patriarhul Nicodim a murit ]ntr-un mod total misterios ca =i al\i doi demnitari ortodoc=i disp[ru\i. }mi este foarte limpede astfel. Eu. este aproape sigur vorba de aceea=i persoan[ . ]ns[.care oficiau slujba. celor trei arhierei ce urmeaz[ s[-l hirotoneasc[. dar =i moral[. atunci c`nd a a fost hirotonisit arhiereul Victor. simte cum Duhul se coboar[ asupra lui =i la rug[ciunile de pe patul de suferin\[ ale lui Visarion =i la cele ale martiriului tat[lui s[u Grigorie. Aici. Atunci c`nd se ridic[ spre o asemenea chemare. ]n afara celor trei ierarhi ortodoc=i: Mitropolitul Serafim al Germaniei. ar mai fi de precizat un am[nunt: La prima vizit[ pe care o face ]n prim[var[. din punct de vedere istoriografic.a ocupat \ara nostr[ dinspre r[s[rit. iar la acea vreme mitropolitul ortodox al Germaniei. la mari distan\e desp[r\ite de o neiert[toare cortin[ de fier. a fost printre primii care a protestat. ca urmare a actelor de teroare comunist[: fostul mitropolit al Moldovei Irineu Mih[lcescu =i episcopul Grigorie Leu al Hu=ilor>^ Iar.arhiepiscopul Atanasie pe care.

Dar lipsa de informa\ie (pe care sper[m s[ o complet[m la o alt[ edi\ie) nu ne las[ s[ =tim de ce ]n decembrie.III. de Sf`ntul Cr[ciun al lui 1949. deci. C. +i tot ]n 1918. A=a cum v-am comunicat =i c`nd a\i venit s[ constata\i decesul P. A=adar. Convins[ fiind c[ doar o analiz[ de laborator competent ne poate ajuta.pentru a ]ndeplini ]n Basarabia prevederile <C[r\ii pastorale a Sf`ntului Sinod a Bisericii Autocefale Ortodoxe Rom`ne dreptsl[vitoare de R[s[rit>. ADDENDA la acest capitol. este dublat[ de veghea dep[rtat[ adus[ prin Sf`ntul Duh a ]nc[ trei arhierei trecu\i prin ierarhii de p[storire a Sfintei Moldove: Anastase. c`teva documente l[muritoare Scrisoarea mamei mele . cont`nd pe sprijinul dumneavoastr[ colegial =i voi mai ]ncerca s[ iau =i altele. apare +tefan . Leu. Dar simbolul cel mai important al acestui moment r[m`ne transmiterea ]nsemnelor arhiere=ti de la tat[ la fiu . ca medic ce l-am ]ngrijit ]n ultimile dou[ zile am constatat o evolu\ie anormal[. Br`ncoveanu nr. v[ trimit aceste probe. ]n care v`rsta ]naintat[ conteaz[. confirm[.S. Violen\a ultimei hemoragii din care am recoltat probe. ]l g[sim invitat la Sf`ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom`ne de unde pleac[. aceast[ treime fizic[ de arhierei care-l hirotonisiser[ pe fratele lor Victor Leu ca ]nalt prelat ortodox la München. cu destule reac\ii fiziologice provocate de factori necunoscu\i. iar p[rintele consilier econom stavrofor Leu celor |[rii de Jos. Atunci arhimandritul Scriban s-a dedicat parohiilor |[rii de Sus a Basarabiei. Constan\a. problema autopsiei. dar f[r[ autopsie. Am luat o prob[ pe care v[ rog s[ m[ ajuta\i s[ o supunem unei analize da laborator. str.V. dar nu se poate face din punct de vedere religios. Am discutat. Visarion =i ]nsu=i tat[l Grigorie. ]n locul arhiepiscopului Anastase care ]l binecuv`ntase prima dat[. toate cap[t[ un simbol. jud. Fapt care m[ face s[ suspectez cazul.viitorul episcop Grigorie . S[ medit[m la acest 116 simbol ! }n dep[rtarea fa\[ de \ar[. care-=i d[duse doctoratul ]n teologie cu Nichifor Crainic la acesat[ facultate de la Chi=in[u. decesul put`nd s[ nu aib[ la baz[ factori naturali.'49 Pl`ngerea depus[ de familie la procuratura F[lciu: Domnule procuror. ]mplinind treimea arhiereasc[ ce-l hirotonise=te. 1. Leu 2. Episcop Grigorie. peste mai multe luni. Subsemna\ii Ioan C. 117 . ]mpreun[ cu vicarul Gavriil de la Cetatea Alb[ =i 26 de arhimandri\i =i preo\i. Ar fi fost emo\ionanat pentru preotul Vasile Leu. ]nso\it spre ajutor de arhimandritul Iuliu Scriban =i preotul Gheorghe Leu . cu care =i tat[l s[u colaborase sub auspiciile Sinodului Ortodoxiei Rom`ne.doctor Valentina Leu: Domnule coleg.purt`nd cu ele =i semnifica\ia implic[rii sfinte a Bisericii ]n afirmarea na\ional[. Cu mul\umiri (ss. ]l afl[m ]n fruntea slujbei de la catedrala din Chi=in[u. am`ndoi conlucr`nd pentru problemele arhiepiscopiei din Chi=in[u =i ]nfiin\area Facult[\ii de Teologie la care au transferat organizarea didactic[ universitar[ pe care p[rintele Leu o ]nfiin\ase =i omologase ]nc[ dinainte pentru perfec\ionarea teologic[ a celor ce primeau parohii ]n Provinciile Alipite.Basarabiei de a-=i hot[r` singur[ soarta. cum mi-a\i sugerat. avocat ]n ora=ul Medgidia.arhiepiscopul ortodox al Austriei. dup[ cum vom vedea. Constantin-Nil C. s[ fie hirotonisit ]n arhiereu de fostul ei ierarh. Leu. mai ales c[ sunt anun\ate oficialit[\i pentru ]nmorm`ntarea de m`ine. Din sputa recoltat[ rezult[ la observa\ie urme de arsenic.) Dr.

118 119 . este ]n v`rst[ de 48 ani. Zoe Bl[naru. proprietar[ ]n comuna Schineni. Cazul a fost constatat de domnul Doctor G[itulescu de la Spitalul Ora= Hu=i =i Doctor Valentina Leu. 14 mai 1953. Constantin-Nil Leu. Scurt[ prezentare a anchetatului Leu Vasile fost preot. a fost trimis pe front pentru reabilitare cu gradul de soldat. care l-a asistat ]n ultimile clipe. Referat prive=te: rezultatele anchetei lui Leu Vasile* I.locotenent de rezerv[. precum =i de Ieromonahul Ciprian de la Sf`nta Episcopie a Hu=ilor.serviciul III. (Muzeul Satului n. ]n condi\ii =i ]mprejur[ri neclare. n[scut ]n comuna Oancea Regiunea Gala\i. s-a ]ntors de la Bucure=ti unde fusese chemat pentru rezolvarea unui conflict. proprietar ]n comuna |u\cani. Covurlui. a decedat. Covurlui =i Elisaveta Onose. Este fiul lui Grigore fost Episcop al Hu=ilor =i al Lucre\iei. jud. ]n 1948. Leu Vasile simul`nd un ]nnec. Leu Vasile a fost preot la diverse parohii din Moldova =i ]n ultimul timp. Capitolul VI <Lucrurile trebuie s[ stea a=a chiar dac[ n-avem probe> Strict secret. Tutova ]n calitate de fra\i =i surori ai decedatului Episcop Grigorie Leu al Hu=ilor. Reabilit`ndu-se a fost f[cut confesor militar =i ]ntors ]n \ar[ a fost repartizat la Inspectoratul General al Jandarmeriei =i numit profesor la +coala de Ofi\eri de Jandarmi. solicit[m respectuos Parchetului deschiderea unei anchete privind decesul acestuia din ziua de 1 Martie 1949. Leu. Parchetul Tribunalului Hu=i. ordon`nd anchet[. }n timpul regimului antonescian. acuz`nd grave dureri abdominale =i inghinale care i-au declan=at o hemoragie acut[ ]n urma c[reia. rud[. Elisaveta Onose Domniei Sale Domnului Procuror. ]n decurs de mai pu\in de 36 (treizeci =i =ase) de ore. jud. fuge din \ar[. Elve\ia =i de aici la Londra. proprietar[ ]n comuna M[lu=teni. care s-au soldat prin dou[ condamn[ri.* Caracterul strict secret.a. de informare c[tre cine =tie ce v`rfuri din \ar[ sau de la Moscova. delapidare de fonduri publice. rug[m respectuos Parchetul s[ ia ]n considera\iune prezenta. }n august 1948. a comis o serie de excrocherii mai mari sau mai mici. Austria. ]nso\it de G`ld[u F.)parohia Jianu. jud. a c[rui s[n[tate nu a avut nici un simptom maladiv. Zoe Bl[naru. ambii deceda\i. Ioan C.. excrocherii. Fapt pentru care semn[m ast[zi 2 Martie 1949. care au constat ]n ]n=elarea colegilor s[i. }nc[ din timpul =colii =i mai t`rziu ca preot. Prea Sfin\itul Episcop Grigorie. Pun`ndu-ne la dispozi\iunea Dumneavostr[ pentru toate celelalte rela\iuni. era stabilit ]n Bucure=ti ca preot la biserica din Satul Rom`nesc. se vede =i dup[ modul redact[rii: Textul e dactilografiat dar numele proprii sunt trecute de m`n[ de c[tre autorul referatului ]n a=a fel ]nc`t s[ nu se produc[ vreo scurgere de informa\ie la dactilografiere. Trece prin Jugoslavia. falsificarea numelui tat[lui s[u.

afirm[ aresatul . a fost anchetat ]ncep`nd dela data de 16 Martie 1953 p`n[ la data de 8 Mai a. Ancheta Arestatul Leu Vasile. c[ a avut sarcina de a organiza Serviciul de Informa\ii englez ]n Orientul Apropiat =i alte afirma\ii pe care el le socote=te <inven\ii> dar a f[cut acestea cu scopul de a accelera ancheta =i a-=i primi pedeapsa.c.}n prim[vara anului 1949. c`nd <s-a pomenit> ]n casa unei b[tr`ne croitorese din Viena .Ancheta noastr[ s-a desf[=urat dup[ un plan. dup[ declara\iile sale.Lipsa de probe ne-a cauzat greut[\i ]n anchet[.II. El afirm[ c[ dup[ ce a fost <r[pit> la Bruk. de al nostru. av`nd re=edin\a la Londra. }ntreruperile au fost cauzate pe deoparte de boala arestatului.: Specific[ formulare <rezult[^f[r[ a de\ine probe>.* N.El adaug[ c[ ]n calitatea pe care a avut-o ]n str[in[tate. declara\iile sale au fost scrise de c[tre un tov. anchetatul a nutrit g`ndul de a se sinucide.Aceste deplas[ri. 1952. iar pe de alt[ parte.Dela 16 martie 1953.i s-a t[iat barba =i i s-a 121 .al[turi de un t`n[r.Pentru activitatea sa ]mpotriva Republicii noastre. . scriind articole ]n ziarele fugarilor.}n timpul anchetei =i ]n celul[. Arestatul nu recunoa=te c[ a ]ncercat un atentat ]n sectorul sovietic al Vienei. 120 }nc[ din primele zile ale anchetei. rezult[ c[ arestatul a fost agent al Serviciului englez de Informa\ii f[r[ a de\ine probe ]n aceast[ direc\ie*.Republica .sectorul sovietic .spune el . Leu Vasile cu ajutorul englezilor este numit episcop al rom`nilor fugari din Vestul Europei. el a colindat aproape ]ntreaga Europ[ Vestic[ precum =i centre din Orientul Apropiat =i Mijlociu. zona englez[ la 16 August 1952.nevinov[\ia sa pe aceast[ linie. se g`nde=te mereu =i face rug[ciuni. amenin\area sau bruscarea. sunt motivate de Leu Vasile prin activitatea sa religios-misionar[.afirm[ arestatul . fiind suferind de ochi. a ]nceput ancheta lui Leu V. apoi b[tute la ma=in[. anchetatul a afirmat c[ ]=i a=teapt[ pedeapsa =i c[ ar fi mul\umit dac[ ]ntr-o zi ar fi scos din camera de anchet[ =i ]mpu=cat. ancheta noastr[ a urm[rit s[ afle dac[ aresatul a fost agent al Seviciului de Informa\ii englez sau a altor servicii de informa\ii imperialiste. cu ]ntreruperi. vorbind la posturile de radio =i ]ndemn`nd pe fugari s[ nu se ]ntoarc[ ]n \ar[.Ancheta a fost dus[ pe baz[ de ]ntreb[ri =i r[spunsuri f[r[ a se folosi intimidarea. ]nlesnindu-le drumul spre Vest. Nu mai coment[m l[s`nd cititorul s[ deduc[ singur actul de <justi\ie>.A. ]n Austria. }n acest timp. care cuprinde activitatea arestatului pe etape.Deoarece anchetatul a declarat ]nc[ de la primul contact c[ nu poate scrie.La data de 18 Martie 1953 a declarat greva foamei spun`nd c[ este hot[r`t s[ termine aceast[ <via\[ p[m`nteasc[>. }n aceast[ calitate. pe linia Direc\iei noastre. ]ntocmind rapoarte negative. ci numai simple afirma\ii. c[ =i ]n arestul Ministerului. de necesitatea studierii declara\iilor sale. Arestatul afirm[ c[ Organele anchetatoare Sovietice au trimis ofi\eri care s[ verifice afirma\iile sale la fa\a locului =i c[ ace=tia s-au ]nnapoiat. a f[cut mult r[u \[rii noastre. el este foarte fr[m`ntat.Leu Vasile n-a recunoscut cele declarate la Moscova ]n leg[tur[ cu activitatea sa de spionaj =i anume: -el afirm[ c[ la Moscova a declarat c[ a urmat o =coal[ de informa\ii la Dublin. Leu Vasile a fost anchetat la Moscova.}n august 1952 p`n[-n martie 1953 . i s-a f[cut o injec\ie care l-a \inut adormit p`n[ la 18 Aug.}ntruc`t din materialul aflat la dosarul s[u.Men\ion[m. aresatul a afirmat c[ este un adversar al regimului nostru =i un du=man al Republicii =i c[ nu a=teapt[ mil[ din partea nim[nui.este <c[ma=a de for\[ a poporului rom`n>. dovedindu-se . citite ]n fa\a anchetatului =i semnate de acesta.

A. venea adesea G`ld[u ]nso\it de patru-cinci <domni> care ]n unele cazuri nu vorbeau rom`ne=te. declar[ c[ a fost tratat foarte civilizat =i demn. de un interogator luat. ]ndemnat =i sf[tuit de G`ld[u s[ fi lucrat pentru englezi =i pe timpul c`t era ]n \ar[. au fost * N.ceea ce ne face s[ credem c[ Leu V. }=i aminte=te doar. verific[ o parte din materialul Serviciului nostru. unde a avut un traduc[tor. ]n leg[tur[ cu problema emigra\iei =i complecteaz[ materialul aflat la dosarele noastre. ]ntruc`t vine poli\ia s[-i aresteze.-* Noi consider[m c[ Leu V. probabil la Baden. B se mai adaug[ =i faptul c[ anchetatul este destul de familiarizat cu termeni specifici muncii informative. folosind cu u=urin\[ no\iunile: investiga\ie.Pentru a acoperi unele persoane din interior cu care a corespondat.Asupra perioadei Moscova. a desf[=urat deschis o activitate multilateral[ ]mpotriva \[rii noastre. rezident.. organizate =i sprijinite din timp de englezi. a ]ncercat s[ se sinucid[ ]nghi\ind 20 pastile somnalin. p[blica\ii ]n presa fugarilor =i ]ndemnuri f[cute fugarilor rom`ni. prin cuv`nt[ri la radio.Cobor`nd.: Formulare asem[n[toare cu cea din procesul intentat nun\iaturii Apostolice ]n aceea=i perioad[. sub nume fals. Concluzii a/ Arestatul Leu Vasile este un v`rf al fugarilor rom`ni.. se preface c[ =i-a pierdut memoria ]n urma =ocurilor nervoase pe care le-a avut ]n timpul arest[rii la Bruck. deoarece scenariul vinov[\iei =i al condamn[rii fusese gata preconceput.Dealtfel.. a intrat efectiv ]n slujba englezilor =i sub masca misiunilor religioase a f[cut o serie de c[l[torii activ`nd pe t[r`m informativ ]n folosul englezilor..: Acesta era =i scopul. care l-au adormit =i nu s-a trezit definitiv dec`t la Baden.A. Consider[m c[ aceasta se datore=te pe deoparte faptului c[ a mai fost anchetat =i ]n timpul regimului trecut. 122 123 . care ar duce la demascarea sa.}ntreaga perioad[ Bruk-Viena-Baden. ]n afar[ de argumentele prezentate la cap. * N.T`n[rul l-a ]ndemnat s[ coboare repede din cas[. pentru motivele pe care leam ar[tat mai sus. (a avut dou[ condamn[ri =i mai multe ]nf[\i=[ri la Instan\ele Judec[tore=ti) deci are o experien\[ ]n ceea ce prive=te comportarea ]n anchet[. pozi\ie ob\inut[ prin sprijinul imperiali=tilor. motiv`nd c[ nu-=i poate aminti cuprinsul interogatoriilor care i-au fost luate =i declara\iile care le-a dat.-* III.|in`nd seama de afirma\iile fostei femei de serviciu a lui Leu V. de unde a plecat la Moscova.vopsit p[rul.b/ Arestatul este foarte calculat ]n darea r[spunsurilor ]n timpul anchetei. o descrie vag =i confuz. sau ]n timpul anchetei la Viena-Baden =i Moscova. perioada Bruk-Viena-Baden. ]ns[ afirm[ c[ n-a spus adev[rul =i c[ a inventat mult ]n declara\iile sale. =i pentru a ascunde anumite etape din via\a sa de ex. faptului c[ Leu V.P[rerea noastr[ este c[ fuga lui G`ld[u =i a lui Leu Vasile. a fost instruit de englezi pentru eventualitatea unei c[deri. supraveghere.Pe de alt[ parte. Leu V. filaj. care ajuns ]n str[in[tate. f[cut[ sub masca hainei sale preo\e=ti =i a pozi\iei pe care a avut-o ]n r`ndul fugarilor. de a nu se ]ntoarce ]n \ar[. a avut o activitate de spionaj. el a avut =i o activitate de spionaj. etc. treceerea lor spre Vest =i ]nfiin\area episcopiei lui Leu V. a v[zut uniforme militare austriece =i sovietice =i d`ndu-=i seama c[ se afl[ ]n sectorul sovietic. Unicul scop real. iar pe de alt[ parte.Declara\iile arestatutului. |in`nd seama c[ femeia de serviciu era trimis[ <dup[ cump[r[turi> atunci c`nd veneau ace=ti <domni> nu este exclus ca Leu V. munc[ conspirativ[. cu care nu se ]n\elegea. ajuns la Londra. =i anume c[ la locuin\a lui Leu V.

m[n`nc[ cu mult[ poft[ =i se ]ngrije=te de corpul s[u. c[ din momentul ]n care a fost <r[pit din lumea liber[>. toate ziarele au publicat un comentariu pe baza datelor spuse de mine ]n care erau diferite calomnii la adresa regimului din RPR. c[rora Serviciul nostru le va ]nainta c`te un exemplar din declara\iile arestatului =i un exemplar din prezenta sintez[.<Via\a p[m`nteasc[ . ]i este indiferent ce se va face cu el. Propunem deasemeni. care vrea s[ se <desprind[ de p[m`nt>.s[ o recunoasc[ ca legal[ =i s[ o subven\ioneze cu fonduri. Pentru informare =i documentare ]n problema Leu Vasile Serviciul nostru va acorda tot sprijinul Organelor de anchet[.spune Leu V. ca ]n tot timpul anchetei.13 Februarie 1954. =i un cunosc[tor al vie\ii fugarilor rom`ni =i al activit[\ii acestora.Tot la Geneva. ace=tia (ziari=tii) mi-au luat un interwiew ]n leg[tur[ cu amestecul evreilor ]n statul democrat din RPR.Mi-am amintit c[ tot la Geneva Bossi mi-a f[cut cuno=tin\[ cu un ameriacn pre=edintele Federa\iei Universale baptiste =i adventiste care auzind c[ eu episcopul bisericii rom`ne din exil 125 . arestatul Leu Vasile este un v`rf al fugarilor rom`ni. s[ fie predat Organelor interne.. am fost ]mpreun[ cu Bossi la sediul central al Crucii Ro=ii din Geneva unde ]mi spusese Bossi c[ se discut[ tocmai acum problema pe care Crucea Ro=ie Rom`n[ . el se consider[ un <strigoi> printre noi. alimente =i ]mbr[c[minte. ]ntruc`t de=i afirm[ c[ nu mai \ine la <via\a p[m`nteasc[>. El afirm[. de a ]nainta la timp materialul informativ rezultat din ancheta lui Leu Vasile privind aspectul extern al muncii Serviciului nostru. Dup[ ce am r[spuns la ]ntrebarea lor cu lux de am[nunte d`nd date din buletinul informativ de la Londra =i cu ce mai cuno=team eu. c`t =i o preocupare din partea Organelor anchetatoare. s-a terminat la ora 13. ai ar[tat c[ dela Nissa te-ai re]ntors la Geneva =i ai f[cut cunoscut membrilor Consiliului Ecumenic situa\ia rom`nilor refugia\i. Bossi organiz`nd un ceai cu ni=te ziari=ti de dreapta. un cunosc[tor al st[rilor de lucruri din \[rile lag[rului imperialist ]n general. Pentru continuarea =i ad`ncirea ei.c/ Anchetatul caut[ s[ impresioneze Organele anchetataore afirm`nd c[ nu-i este team[ de moarte. Ancheta lui Leu Vasile trebuie continuat[.Crucea ro=ie din \ar[ =i Caromanul din str[in[tate .2. termin`ndu-se lucr[rile la Consiliul Ecumenic. +i ]n aceast[ privin\[ minte. dup[ ce c[zuse de acord cu mine. Pe l`ng[ toate acestea m-am ocupat de probleme strict biserice=ti. .954.Eu am f[cut referatul de care ei au fost foarte mul\umi\i =i astfel nu au recunoscut Crucea ro=ie din \ar[ ci Caromanul.Acestora le-am demonstrat c[ fondurile.d/ Anchetatul ]ncearc[ s[ ]n=ele Organele anchetatore d`nd declara\ii reale numai pentru faptele care oficial sunt cunoscute =i neg`nd adev[rata sa activitate de spionaj pe care a desf[=urato sub masca misiunilor religioase. PROPUNEM ca arestatul Leu Vasile. Arat[ ]n continuare am[nun\it. s[ existe o str`ns[ colaborare ]ntre Organele interne =i Serviciul nostru. alimentele =i hainele ce se trimit ]n Rom`nia nu sunt ]mp[r\ite dup[ principiile de baz[ ale Crucii Ro=ii popula\iei b[=tina=e. un elve\ian al c[rui nume nu-l reamintesc =i cu un consilier american pentru toate \[rile balcanice.Men\ion[m c[. 124 }ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu din data de 12.nu mai exist[ pentru mine. ]n special. sau de chinurile fizice la care ar fi supus. Ora=ul Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8. ci sunt ]mp[r\ite membrilor de partid =i ]n majoritataea cazurilor nu se dau popula\iei. activitatae d-tale dup[ re]ntoarcerea dela Geneva ? R[spuns: La Geneva m-am re]ntors la jum[tatea lunei Februarie 1950 =i dup[ ce am comunicat lui Wiesertuft =i Makie situa\ia refugia\ilor rom`ni.La sediul central al Crucii Ro=ii am luat contact cu secretarul general al Crucii ro=ii.

De Gaulle sus\inea pe legionari.Eu nu am retras avizul pe care l-am dat =i se hot[r`se deschiderea bisericii. pentru c[ ]n var[ are s[ ia fiin\[ armata atlanticului de nord =i are s[ intre acolo.Aici am avut o situa\ie foarte delicat[ ]ntruc`t o serie de ofi\eri din Italia.Dela Geneva am plecat la Paris unde am r[mas c`teva zile. am oficiat diferite servicii religioase =i am ascultat diferite dolean\e ale rom`nilor refugia\i. Aceste persoane au r[mas acolo ]ntruc`t generalul Puiu Petrescu a sus\inut ca ofi\erii s[ r[m`n[ pe loc deoarece a primit instruc\iuni dela regele Mihai s[ fac[ ceva cu ]ntre\inerea ofi\erilor.Aceasta dup[ o introducere ]n care a ar[tat c[ ortodoxia este ]mpotriva sectelor religioase =i c[ nu m[ consider[ un prieten al lui. Francez a r[mas biserica tot ]nchis[ p`n[ la venirea unui preot neutru.De data aceasta am fost pus ]ntr-o situa\ie foarte delicat[ deoarece majoritatea rom`nilor din Anglia intraser[ ]n leg[tur[ prin coresponden\[ cu rom`nii refugia\i ]n Canada =i ace=tia le ar[tase condi\iunile de trai mai bune din Canada incomparabile cu condi\iile de trai din Anglia =i-i sf[tuiau s[ vin[ =i ei ]n Canada deoarece r[zboiul mult a=teptat va mai ]nt`rzia.Aici am ajuns la ]nceputul lunii Martie 1950. Acest material eu i l-am dat. timp ]n care am avut c`teva ]ntrevederi cu consiliul parohial al bisericii... ]ns[ la interven\ia generalului De Gaulle la Guv. Anglia =i Germania dintre refugia\ii rom`ni.Ren`torc`ndu-m[ la Londra am comunicat lui Iliescu cele ]nt`mplate =i i-am cerut sfatul lui ce-i de f[cut. totu=i pentru faptul c[ aveam un singur du=man comunismul m-a rugat s[-i spun unele lucruri ce cunosc eu despre persecu\ia sectelor religioase din RPR. am c[utat s[-i conving c[ r[zboiul este totu=i foarte aproape =i nu mai este cazul ca pentru c`teva luni sau maximum un an s[ se trambaleze prin Canada. pentru a demonstra mai bine faptul c[ sectele religioase nu au libertate ]n RPR. ]ntruc`t materialul urma s[ fie prelucrat la ONU =i probat cu declara\ia mea =i alte declara\ii.Dup[ ce am vorbit la radio Paris ca =i p`n[ acum ]mpotriva regimului din \ar[. a \inut s[ m[ cunoasc[.Maiorul Iliescu 127 . am plecat la Londra.Ace=tia erau circa 11 la care le-am ]mp[r\it 1500 dolari ]ntruc`t primisem dela Geneva ]nc[ 2000 de dolari =i am intervenit la Caroman pentru a li se da imbr[c[minte =i c`te 126 un pachet american KER ]n care erau provizii cam pentru una lun[ zile. rom`nii din Anglia miau cerut s[ le ob\in aprobarea de plecare ]n Canada. urm`nd ca preot al bisericii s[ r[m`n[ tot Ivanovici. lucru pe care l-am f[cut.. dup[ care am f[cut =i o declara\ie a mea personal[.Eu cunosc`nd punctul de vedere al oficialit[\ilor engleze care considerau o adev[rat[ ofens[ plecarea unui refugiat din Anglia ]n alt[ \ar[. Fiind o aniversare a unirii Rom`niei cu Basarabia am vorbit la o serbare care s-a f[cut la Londra unde am atacat ]n primul r`nd Uniunea sovietic[ ar[t`nd planurile de acaparare a Basarabiei. cer`ndu-mi s[ le ob\in aprobarea deoarece ei vor s[ plece indiferent c`nd va fi r[zboiul.sunt acolo.. ]nt`i mi-au trimis un ultimatum prin preotul Boldeanu pentru ca eu s[ revin asupra acestui aviz. care nu luase fiin\[ din cauza certurilor survenite ]ntre R[descu =i Vi=oianu pentru care ace=tia erau muritori de foame. Acela= subiect l-am vorbit =i la BBC radio Londra. pe baza celor spuse de mine au venit la Paris pentru a intra ]n acel comandament rom`n.Mul\i din ei ]ns[ au insistat.^Plec`nd pe la campusuri am ]mp[r\it bibliile date.Propaganda o va face verbal =i prin presa lor. care prin pre=edintele consiliului parohial avocatul R[utu mi-a cerut s[ dau aviz pentru redeschiderea bisericii.Afl`nd legionarii de avizul dat. f[c`ndu-m[ cu ou =i cu o\et pentru a m[ desconsidera.. amenin\`ndu-m[ c[ ]n caz contrar vor ]ncepe o campanie ]mpotriva mea.}n urma acestor informa\ii =i invita\ii. deci acest material era ]ndreptat ]mpotriva regimului din RPR.

grec. spun`ndu-mi ca cu o zi sau dou[ ]nainte de plecare s[ trec pela el pentru a-mi da c`teva recomanda\iuni la ni=te profesori greci =i c[ totodat[ ]mi va da anumite indica\ii de felul cum trebuie s[ m[ comport eu ]n Grecia. 3000 dolari. c`nd desigur mi se va comunica faptul c[ mul\i arom`ni sunt aresta\i. ast[zi sunt aresta\i. iar adresa pe numele Magdei +tef[nescu dat[ pe alt nume fals sau fictiv. iar c`nd nu eram ]n Anglia se v[rsau ]n cheltuielile biserice=ti. deoarece Grecia ]n ultimul timp a devenit o aren[ politic[ foarte important[ =i foarte periculoas[ pentru refugia\i politici rom`ni.Deci bani mai aveam asupra mea cca. eu i-am spus c[ inten\ionez. Pe alt[ cale nu am avut leg[tur[ ]n \ar[ cu nimeni altul. pe care trebuia s[-l sus\in ]n luna Iunie la Paris.}n consecin\[ eu trebuie s[ fiu foarte atent ca ]n vizitele ce le voi face pe la arom`nii din Grecia.Majoritatea acestor arom`ni. adic[ s[ nu li se aprobe plecarea rom`nilor ]n Canada. Acest lucru eu l-am f[cut =i dup[ c`teva am`n[ri de termene.s.}ntrebare: Ne oprim la acest capitol =i f[ unele preciz[ri. ]n deosebi cu vreo promisiune sau interven\iune la autorit[\ile grece=ti. Munte unde voi g[si ]n bibliotecile teologiei =i m`n[stirilor scrieri =i material foarte important pentru teza mea de doctorat. venind vorba despre doctoratul meu cu subiectul <R[zboi =i Pace>. (ss) Leu Vasile 129 . sub 128 ]nvinuirea c[ au participat =i ajutat trupele lui Marcos. n[scut ]n Rom`nia. ]ns[ el este de p[rere ca totu=i s[ folosesc acest prilej. a celor cerute de mine s-a aprobat cererea f[cut[.Tot acum el mi-a adus la cuno=tin\[ c[ ]n Grecia luptele dintre partizanii lui Marcos =i trupele grece=ti au avut loc ]n majoritatea cazurilor ]n regiunile locuite de arom`ni (macedoneni). Arat[ de unde ai luat banii pentru vizitele f[cute ]n Anglia =i plecarea la Atena ? R[spuns: Bani aveam ]nc[ dinainte dela Consiliul Ecumenic c`nd am luat 6000 dolari.}ntrebare: Dela plecarea d-tale la Geneva =i la sfin\ire =i p`n[ la plecarea ]n Atena cum ai \inut leg[tura din \ar[ ? R[spuns: }n aceast[ perioad[ am trimis dela Geneva. (ss)Lt. c[s[torit cu o rom`nc[ =i vorbea rom`ne=te. una c[tre un profesor universitar grec nu-i re\in numele =i una c[tre generalul Tiganis =eful postului de emisiuni radio. b[rba\i. c`te un pachet pentru fica mea cu alimente =i ]mbr[c[minte pe adresa Magda +tef[nescu Bucure=ti str.El mi-a cerut s[-i precizez data c`nd inten\ionez s[ plec.Prezentul proces verbal de interogatoriu a fost citit de mine cuv`nt cu cuv`nt =i el corespunde ]ntrutotul cu cele declarate de mine. adic[ cererea rom`nilor de a pleca ]n Canada.mi-a spus c[ de cerut aprobarea de plecare nici nu poate fi vorba =i c[ dac[ eu voi face aceast[ cerere voi sup[ra foarte mult pe englezi. deoarece aceast[ problem[ este foarte spinoas[ =i ]n deosebi s[ nu cumva ca ]n mod indirect folosind faptul c[ vin dela Londra s[ angajez ]ntr-o form[ oarecare biserica anglican[ sau guvernul englez.Ai ar[tat c[ dela Geneva ai luat 2000 de dolari =i 1500 dolari i-ai dat la rom`nii ofi\eri din Paris. s[ fiu foarte prudent =i s[ nu m[ angajez cu nimic. Iar ]n Anglia am primit dela G`ld[u cei 30-40 de l. Dumitr[=coniu N. cerere pe care eu so comunic lui Oadams =i s[ propun ca un compromis. 10. Confirm[rile erau pe o carte po=tal[. Gratz =i Londra. dar s[ li se aprobe dreptul de a p[r[si localitatea =i ]ntreprinderea unde se afl[ =i posibilitatea s[ se stabileasc[ ]n orice alt[ localitate din cuprinsul Angliei unde ei vor crede c[ traiul este mai favorabil. C`nd am fost ultima dat[ la Oadams.. dup[ sfaturile mitropolitului grec Ghermanos s[ m[ duc ]n Grecia la Atena =i Sft. etc =i mi se va cere s[ intervin pentru salvarea cazului lor.}nainte de a pleca am trecut pe la Oadams =i cu acest prilej el mi-a dat dou[ scrisori de recomanda\ie.Iar eu am primit dela fica mea confirmarea c[ a primit.. Plantelor nr. pe care ]i primeam lunar.

Papanace mi-a explicat c[ pentru a fi mai sigur efectul moral asupra rom`nilor macedoneni. ora=ul Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8. care nu-mi dau seama ce vorbesc. proclama\iune pe care el deja a semnat-o =i care ]nainte de a fi r[sp`ndit[ ]n regiunea rom`neasc[ din mun\ii Pindului. el mi-a ar[tat c[ ]n mun\ii Macedoniei dup[ informa\iile lui se afl[ cca. pentru l[murirea arom`nilor din Gercia =i ruperea lor din lag[rul =i influen\a comunist[ pe care Generalul Marcos a reu=it prin comportarea sa cu rom`nii. Papanace ]ns[ m-a convins c[ mai presus de toate leg[turile =i instruc\iunile date de englezi.}ntrebare: Ai ar[tat verbal c[ vrei s[ faci unele comunic[ri. Arat[ tot ce ai de comunicat ? R[spuns: }n timpul anchetei am ar[tat c[ am f[cut cel mai mare r[u RPR prin activitatea mea. amenin\`ndu-l c[ nu i se va mai acorda dreptul de azil politic =i va fi predat autorit[\ilor monarhice grece=ti. Papanace mi-a cerut c[ dac[ voi vedea c[ Hagigogu ezit[ =i refuz[ de a semna aceast[ proclama\iune pentru motivul c[ prin aceast[ proclama\iune el ar vinde =i tr[da pe partizanii rom`ni din mun\i care au luptat sub conducerea lui. am fost la Smirna. aici m[ a=tepta Papanace pe care-l anun\asem cu o scrisoare din vreme c[ trec prin Roma spre Grecia.26 Februarie 1954.Cu Papanace pe l`ng[ problemele discutate despre care am vorbit ]n cursul anchetei. s-a terminat la ora 17. care din cauza ascunzi=urilor muntoase =i alimentarea ce le-o fac satele rom`ne=ti din apropiere. am predat scrisoarea =i manuscrisul proclama\iei lui Hagigogu =i dup[ ce am avut cu Hagigogu o lung[ discu\ie. 300 de partizani arom`ni.El mi-a ar[tat c[ fiind macedonean. Hagigogu mi-a semnat proclama\iunea cu ambele sale nume. proclama\iune pe care eu am adus-o =i predat-o la ]ntoarcere lui Papanace. vreau s[ declar urm[toarele: C`nd am plecat spre Grecia. ]n Roma. el mi-a pus problema necesit[\ii unei ac\iuni rapide =i de m`n[ forte. f[r[ a mai fi nevioe s[ mai recurg la presiunea autorit[\ilor turce=ti =i americane locale. ne afl[m ]n fa\a unei probleme excep\ionale c`nd ne`n\elegerile locale dintre greci =i rom`ni trebuiesc 130 suspendate pentru un timp =i trebuie=te f[cut un front unic contra celui mai mare inamic comun.El (Papanace) mi-a cerut s[ fac un drum special p`n[ la Smirna s[ predau o scrisoare a lui adresat[ lui Hagigogu =i cel conspirativ de Hristu care este cunoscut ca o parol[ de frunta=ii macedonenirom`ni. ci am declarat cele de mai sus ]n deplin[ con=tiin\[. Eu i-am ar[tat cele ce am discutat cu Oadams la Londra =i ]ndeosebi asupra recomanda\iunilor ce mi le-a f[cut el de a nu m[ amesteca ]n fr[m`nt[rile politice din Grecia. este de datoria mea de anticomunist =i ]n consecin\[ m-a convins =i am semnat aceast[ proclama\iune. ]nt`i de toate niciodat[ nu va uita lupta secular[ dintre arom`ni =i greci =i ]ntotdeauna va r[m`ne un lupt[tor pentru drepturile rom`nilor mecedoneni ]n contra Greciei.D`ndu-mi seama c[ pe l`ng[ faptele ar[tate =i vorbite despre ele ]n anchet[ p`n[ ]n prezent ]n care se confirm[ afirma\ia mea c[ eu m[ consider unul care am f[cut cel mai mare r[u RPR pot confirma =i prin alte fapte despre care nu s-a vorbit p`n[ ]n prezent ]n anchet[. am f[cut o escal[ de o zi =i o noapte la Roma. eu s[ fac uz de presiunea turc[ =i american[..131 . at`t grecilor c`t =i arom`nilor comunismul.Ast[zi ]ns[. trebuie=te s[ fie semnat[ mai ]nt`i de =eful rom`nilor macedoneni Hagigogu care a evadat din ]nchisorile grece=ti =i se afl[ momentan ]n Turcia ]n ora=ul Smirna.}n consecin\[ el mi-a spus =i mi-a ar[tat c[ a preg[tit =i redactat o proclama\iune scris[ ]n dialectul macedo-rom`n.Deasemeni. Pentru a dovedi c[ eu nu am f[cut-o pentru a m[ umfla ]n pene sau pentru c[ sunt bolnav mintal. trupele grece=ti nu pot s[-i prind[ =i ei provoac[ continui turbur[ri ]n aceast[ regiune. s[ isc[lesc =i eu aceast[ proclama\iune.

deoarece ]n tinere\e fusese =i el ]n Rom`nia. verbal de interogatoriu din 31. ultimul nucleu al mi=c[rii comuniste din Grecia a fost lichidat =i prin contribu\ia mea. totu=i el a aflat dela diferi\i refugia\i greci care au venit din rom`nia c[ nici biserica ortodox[ nu este scutit[ de atacurile diferi\ilor agitatori politici care vin la \ar[ =i arat[ cet[\enilor c[ omul este provenit din maimu\[ =i c[ provenien\a lui nu mai este ceva necunoscut. informa\ii care de=i guvernul din RPR nu a luat m[suri contra bisericii ortodoxe. ai ar[tat c[ ai vorbit cu un Hagigogu la Salonic. Arion. Cu arhiepiscopul Spiridon m-am ]ntre\inut mult[ vreme.02.}ntrebare: }ntr-un proces verbal de interogatoriu dat anterior. 133 . sau dac[ nu. Dela palatul regal. }mpreun[ cu Arion =i Bezi. mai avea rude cu numele de Hagigogu: unul la Salonic de care am ar[tat. care conducea lupta lor pentru drepturile lor legitime. ]n toate satele rom`ne=ti ]n regiunea ar[tat[ =i rezultatul a fost c[ majoritatea arom`nilor care simpatizau trupele lui Marcos l-au p[r[sit d`ndu-=i seama c[ lupta pentru du=manul lor comun comunismul . r[sp`ndit[. pe artera principal[ a ora=ului. unde am g[zduit tot timpul c`t am stat la Atena. am fost la palatul regal unde m-am ]nscris ]n registrul protocolar. s[ transmit acelea=i salut[ri. iar ceilal\i ne mai av`nd ajutorul =i acoperirea arom`nilor din acea regiune s-au refugiat ]n Macedonia jugoslav[. acest Hagigogu care era simpatizat de arom`ni a trecut de partea lui Marcos cu majoritatea arom`nilor. Precizeaz[ dac[ este una =i aceea=i persoan[. Dela aeroport. Arhiepiscopul Spiridon v[dit impresionat de aceast[ aten\ie. El a \inut s[ m[ informeze c[ sinodul bisericii grece=ti dup[ expulzarea preotului grec Moroitache din Bucure=ti. cu ]nc[ c`\iva refugia\i rom`ni =i greci din \ar[. =i totodat[ s[ asigur pe arhiepiscopul Londrei de sentimentele de recuno=tin\[ fa\[ de biserica anglican[.}ntrebare: }n pr. pentruc[ drepturile arom`nilor au fost rezolvate. al c[ror nume nu le re\in. am fost dus la un hotel ]n centrul Atenei.Aceast[ proclama\iune a fost multiplicat[. Dup[ salut[rile protocolare arhiere=ti. fost ministru al Rom`niei monarhice la Atena.1954 ai ar[tat c[ ai plecat ]n Grecia.Spiridon. care avea o pozi\ie mai neutr[ =i unul ]n ora=ul Bitolia ]n Macedonia jugoslav[ care a fost un ajutor al b[tr`nului Hagigogu. f[c`nd o noapte escal[ la Roma. =i dela refugia\ii greci veni\i de cur`nd din Rom`nia cuno=tea situa\ia din RPR. am plecat direct la re=edin\a arhiepiscopului Greciei .15 Februarie 1954 .Acest b[tr`n s-a refugiat la Smirna ]n Turcia dup[ ]nfr`ngerea lui Marcos. ci numai contra bisericii catolice. a ]ntrerupt orice leg[turi canonice cu biserica =i sinodul rom`n.Bucure=ti. Arat[ am[nun\it activitatea d-tale din Grecia ? R[spuns: Dela Londra am plecat cu un avion englez de pasageri 132 la Atena. pre=edintele comitetului refugia\ilor rom`ni din Grecia. c[ el nu recunoa=te ca legal pe actualul patriarh Justinian al Rom`niei =i este foarte fericit c[ are prilejul s[ salute prin persoana mea pe adev[ratul =i singurul reprezentant al bisericii rom`ne. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. pentru tot sprijinul =i ajutorul dat bisericii Greciei. am transmis arhiepiscopului Spiridon salut[rile arhiepiscopului Londrei.B[tr`nul Hagigogu de care am ar[tat. un mare num[r de partizani au fost tr[da\i =i preda\i armatelor monarhiste grece=ti. care are girul =i ocrotirea bisericii anglicane.Astfel. Pe aeroportul dela Atena am fost a=teptat de fostul consul Bezi care a fost cu mine ]n ]nchisoare ]n Jugoslavia. mi-a mul\umit =i m-a rugat ca la ]ntoarcerea mea la Londra.=i-au schimbat atitudinea. C`nd au venit trupele generalului Marcos. cine este Hagigogu despre care ai ar[tat ]n prezentul proces verbal de interogatoriu ? R[spuns: Arom`nii din Grecia au avut ]n fruntea lor pe un b[tr`n Hagigogu. Mi-a ar[tat ultimele lui informa\ii date de ultimii greci veni\i din Rom`nia. l`ng[ pia\[.

Markos era comunist. cer`nd sistarea lor =i totodat[ s[ cer =i arhiepiscopului Spiridon . unguri. }ntrebare: Informa\iile date de Spiridon d-tale ce anume ai f[cut cu ele ? R[spuns: Informa\iile date de Spiridon. b[i populare =i cre=e pentru copii. am s[ vorbesc cu arhiepiscopul Spiridon. deoarece ]n scurt timp va ]ncepe r[zboiul =i va c[dea regimul din RPR. ]ns[ ]n ce-i prive=te pe cei patru preo\i =i chestiunile religioase. ]ntruc`t acolo o duceau foarte prost cu alimenta\ia. deoarece vizita mea ]n Atena era anun\at[ prin ziarele grece=ti. El mi-a cerut s[ intervin la Atena s[ cer o audien\[ la Ministrul de externe. Pe baza celor spuse de Oadams i-am spus lui Hagigogu c[ nu m[ pot amesteca ]n chestiunile politice. am ob\inut informa\ii din RPR de ordin militar. Deasemeni gen. dup[ care se vor ]ntoarce ]n \ar[. a=a cum de fapt este datoria lui s[ o fac[. date de consulul RPR dela 135 . care sunt acuza\i de comunism. aduc`nd profesori rom`ni. }nainte de a pleca la Salonic. C[lug[rii rom`ni =i bulgari m-au ]ntrebat dac[ este bine s[ se ]ntoarc[ ]n \ar[. cu delegatul dat de Spiridon. Acesta este adev[rul cu acuza\ia unanim[ pe care autorit[\ile grece=ti le-o aduc rom`nilor. au fost complectate cu alte informa\ii dela refugia\ii rom`ni =i greci. politic. care ie=ise de cur`nd din ]nchisoare. Din discu\iile pe care le-am avut cu ace=tia. Ministrul de interne era cunoscut ca un mare du=man al rom`nilor =i cel dela Externe era mai aproape de rom`ni. =i interziceau orice manifestare cultural[ rom`neasc[. El mi-a ar[tat c[ ]nchisorile grece=ti sunt pline de rom`ni. =i le-am folosit ]n facerea unor articole la ziarele <Nation Roumainne> =i <Patria>. Acest rom`n se numea Hagigogu. a rom`nilor este urm[torul: Atunci c`nd trupele generalului Markos intrau ]n satele rom`ne=ti. f[c`ndu-le procese colective de necredin\[. Munte Atos. Markos a ]nfiin\at c[mine culturale rom`ne=ti. ]nfiin\au =coli rom`ne=ti. fiind de originea lui str[mo=easc[ rom`n. Adev[rul asupra zisei acuza\iuni de comunism. veni\i din \ar[. unde am stat la m`n[stirea rom`neasc[ Protrom =i unde am g[sit refugia\i c[lug[ri din toate \[rile: ru=i albi. Dela Salonic am plecat la Sf. Din c[lug[ri =apte persoane aveau vize de intrare ]n \ar[. Acesta mi-a comunicat suferin\ele rom`nilor din Grecia. persecutau pe preo\ii rom`ni care slujeau ]n bisericile lor ]n limba rom`n[. Dintre refugia\i nu \in minte numele lor =i =tiu c[ era un ziarist care a fost expulzat din \ar[. Toate aceste ac\iuni cum era =i firesc au creiat un sentiment de simpatie a rom`nilor ]n trupele generalului Markos =i au re]nviat vechea du=m[nie ]ntre rom`ni =i greci. Dup[ aceia mi-a dat un delegat care s[ m[ ]nso\easc[ rug`ndu-m[ ca ]nainte de plecare s[ mai trec pela el. care ]n ultimii ani ]nchiseser[ toate =colile rom`ne=ti. printr-o dispozi\ie public[ autoriza pe to\i preo\ii rom`ni s[ slujeasc[ numai ]n limba rom`n[. acolo unde popula\ia era ]n majoritate rom`n[. articole prelucrate ]n mod du=m[nos la adresa RPR =i le-am comunicat lui Oadams. Ei au ascultat de mine =i nu au mai plecat. Eu le-am spus c[ s[ nu se ]ntoarc[ =i s[ mai stea. spre deosebire de autorit[\ile grece=ti. etc. De=i gen. economic. la Sf. am cunoscut pe unul din frun\a=ii arom`nilor din Salonic. au venit la mine la hotel mai mul\i refugia\i rom`ni =i greci.=eful legal al celor patru rom`ni preo\i aresta\i s[ intervin[ =i s[-i elibereze. ]ns[ nu-i re\in numele. social =i cultural =i am discutat =i alte lucruri personale de ordin bisericesc. bulgari. }ntrebare: Continu[ mai departe cu activitatea d-tale ? R[spuns : }mpreun[ cu delegatul patriarhului Spiridon am cercetat =i studiat biblioteca facult[\ii de teologie din Atena =i apoi peste dou[ zile am plecat spre Salonic. rom`ni. veni\i proaspe\i din Rom`nia. ]ntre care se afl[ =i patru preo\i rom`ni. RPB =i RPR. care se afl[ aresta\i. am cerut permisiunea de a cerceta biblioteca din m`n[stirea Atos. Dup[ ce am ajuns la Salonic. generalul 134 Markos primul lucru care-l face dup[ ce intr[ ]ntr-o regiune rom`neasc[. unde s[ ar[t suferin\ele nedrepte ale rom`nilor. era s[ redeschid[ =colile rom`ne=ti =i ]n satele cele mai mici unde nu erau =coli. munte Atos.Dup[ ce i-am spus scopul vizitei mele.

dup[ ce i-am mul\umit pentru concursul dat. Cu acest prilej. Pa=te. sau cu politica general[ anglican[. ori activitate independent[ de politic[ bisericeasc[ rom`neasc[ din exil. cu timp =i f[r[ timp =i ]naintea oric[rei alte ac\iuni numai pe Hristos =i duhul neamului rom`nesc. rug`ndu-l s[ intervin[ pentru eliberarea preo\ilor =i ]ncetarea persecu\iilor. am hot[r`t ca slujbele arhiere=ti de Sf. eu am depus un jur[m`nt acela c[ voi sluji. Re`ntorc`ndu-m[ la Atena. ori o colaborare loial[ =i exact[ cu politica englez[. at`t din Grecia c`t =i din Paris. Tiganis directorul radiodifuziunii grece=ti. Pa=ti din 1950 s[ le fac la Londra. s[ se uneasc[ ]n lupta contra singurului lor du=man care este comunismul. ]ntruc`t ]nc[ mai demult mi se adusese acuza\ia de Oadams c[ stau mai mult pe continent =i de refugia\ii din Anglia nu m[ ocup. de data aceasta Oadams nu s-a putut re\ine ca s[ nu-mi arate nemul\umirile lui. }n aceia=i zi seara. am dat un interview ziari=tilor greci. Pentru aceste considerente. Ace=tia aveau pa=apoarte turce=ti =i pe ele erau puse viza de intrare ]n \ar[. at`t pentru mine personal c`t =i pentru biserica rom`n[ din exil. Cu toat[ polite\ea =i ab\inerea lui specific englezeasc[. totu=i am c[lcat cuv`ntul dat la Londra =i s[ sus\in cauza minorit[\ii rom`ne din Grecia. pentru tot ce a f[cut biserica anglican[. timp ]n care mi-am preg[tit materialul pentru teza de doctorat. \iu s[ aduc la cuno=tin\[ c[ indiferent 137 . trebuie s[ m[ g`ndesc bine la ceeace fac =i s[ aleg una din dou[. La radio am vorbit tot ce am cunoscut dela refugia\i =i ce am =tiut eu despre RPR prelucr`nd acest material ]n mod du=m[nos la adresa regimului din RPR ]n scopul de a influen\a pe ascult[tori =i ]n special poporul rom`n. asupra bisericei rom`ne=ti din trecut =i prezent =i am f[cut un apel la poprul grec =i rom`n. V[z`nd c[ pentru prima dat[ se ]ncearc[ ca ]n mod oficial =i concret s[ mi se ]ngr[deasc[ drepturile =i activitatea mea episcopal[.Istambul. cu gen. ]ndemn`ndu-l s[ lupte ]mpotriva RPR. cu foarte mult[ pruden\[. m-am dus pela el. Oadams pentru prima dat[ interveni foarte politicos =i mi-a spus c[ pe viitor dac[ se mai ]nt`mpl[ un astfel de caz. cu toat[ p[rerea de r[u. unde se presupune c[ am fost ]ncun=tiin\at de tensiunea politic[ intern[ a Greciei =i capacitat pentru sus\inerea politicii vechi anglo-grece=ti. La sf`r=itul lunei Martie. am plecat dela Paris la Londra. Dup[ ce am fost pela Bezi +tefan =i la Arion la mas[. pe unde trec. Din Grecia am plecat la Paris. m-am re]ntors din Salonic la Atena. de=i Londra este re=edin\a episcopiei. Termin`nd lucr[rile mele dela muntele Atos. pentru faptul c[ de=i el m-a prevenit =i mi-a explicat pentru ce nu trebuie s[ m[ amestec ]n treburile interne politice ale Greciei. totu=i eu nu am \inut cont de raporturile lui =i prin amestecul meu ]n fr[m`nt[rile rom`no-grece=ti dela Atena. precum =i arestarea celor patru preo\i rom`ni. a treia zi m-am dus la Oadams. am vorbit la radio a=a cum stabilisem prima dat[ la venirea mea ]n Atena. pentru a nu indispune pe Oadams la Londra. cu vaporul. am luat =i eu pentru prima dat[ ]n mod oficial =i concret pozi\ie de adev[rat misionar cre=tin =i refugiat rom`n. dar c[ ]nainte de toate la alegerea =i sfin\irea mea ca episcop. 136 Dup[ Sf. Arhiepiscopul s-a ar[tat foarte surprins =i voia s[ m[ conving[ c[ el nu =tie nimic de aceasta =i a promis c[ va face tot ceea ce va putea =i totodat[ m-a rugat ca despre aceste lucruri regretabile s[ nu mai vorbesc =i prin alte \[ri. i-am comunicat suferin\ele rom`nilor ce locuiesc ]n Grecia. pentru a nu ar[ta politica real[ a regimului monarhist din Grecia. }n consecin\[. aflat ]n Grecia. I-am ar[tat lui Oadams c[ eu ]n\eleg s[ fiu recunosc[tor. c[ruia i-am relatat ceea ce f[cusem ]n Grecia =i Paris. pentru faptul c[ eu de=i veneam dela Londra. care ]ns[ nu va avea nimic comun cu biserica anglican[. unde am stat circa vreo zece zile. conform ]n\elegerii avute cu Spiridon. Mi-am dat seama imediat ]ns[ c[ Oadams cuno=tea ]ntreaga mea activitate. am provocat nemul\umiri =i repro=uri ce s-au f[cut de c[tre prietenii lor din Grecia.

Cu prilejul unui serviciu religios. neam desp[r\it. men\ion`nd c[ Mihai a abdicat =i a devenit impopular prin arestarea lui Antonescu. care ast[zi trebuie 139 . El m-a sf[tuit s[ r[m`n pe linia mea monarhic[ mai departe. al refugia\ilor polonezi. Dup[ discu\ia avut[ cu Oadams. El m-a rugat ca la prima ocazie c`nd trec prin Germania s[ fac o vizit[ la Singmaringen. Eu am f[cut acest mesaj. eu am relatat lui Bercu Bi=of =i episcopul Sava. mi-a cerut s[-i ar[t acestuia c[ biserica rom`neasc[ din exil niciodat[ nu va accepta ]nl[turarea lui Mihai de la tronul Rom`niei =i totodat[ s[ ar[t impopularitatea =i r[ul mare de care se bucur[ prin\ul Nicolae ]n \ar[. eu singur. ar[t`nd c[ prin aceast[ =efie nu se =tirbe=te cu nimic drepturile =i activitatea regal[ a regelui Mihai =i c[ din contr[. s[ recunosc =i s[ sus\in pe regele Mihai ]n cercurile rom`ne=ti emigrante. sf[tuindu-m[ ]ndeosebi s[ m[ apropii de regina Ana. Ex regele Carol. ajung`nd cu timpul la o apropiere sufleteasc[ =i la o str`ns[ colaborare. pentru a se face acolo un c[min al ofi\erilor rom`ni refugia\i. care la acea vreme sus\inea al[turi de Horia Sima. a stat ]n Londra una lun[ de zile. =i dac[ voi avea ceva de ad[ugat la cele ce am spus ast[zi. am discutat cu el problema viitoarei monarhii rom`ne=ti. i-am povestit situa\ia critic[ ]n care m[ aflam. Dup[ ce m-am apropiat suflete=te de el. Carol m-a rugat ca s[ nu for\ez deocamdat[ nota. eu nu m[ voi ]ndep[rta de jur[m`ntul depus. ]ns[ s[ iau act c[ dac[ totu=i englezii nu ]mi vor mai da fondurile necesare pentru activitatea bisericeasc[. Totodat[ am discutat cu Carol problema ofi\erilor rom`ni afla\i ]n Paris care erau amenin\a\i de spectrul foamei =i mizeriei. timp care a coincis cu ]n[sprirea raporturilor mele cu englezii. adic[ Carol cu experien\a =i rela\iile sale externe va consolida pozi\ia regelui Mihai. Oadams se vede c[ a r[mas nepl[cut surprins =i impresionat de panta pe care apucasem discu\iile noastre =i motiv`nd c[ la ora aceea trebuie s[ se duc[ cu ni=te lucr[ri la semnat la arhiepiscop s-a scuzat c[ nu poate s[ mai stea de vorb[ cu mine =i mi-a spus s[ reflectez mai profund cele discutate cu el ast[zi. s[-l vizitez. pe care el mi l-a solicitat. atunci c`nd ne vom ]ntoarce ]n \ar[. care va fi pentru destinele neamului rom`nesc exact ceea ce a fost regina Maria pentru ]nf[ptuirea Rom`niei Mari. Eu am r[mas s[ judec toate cele petrecute.care vor fi urm[rile =i mijloacele mele personale. ca apoi s[ v[d ce fac. impresionat de ceea ce eu ]i ar[tam spontan. principelui de Hohenzollern. Ex regele Carol. acesta mi-a spus c[ nu am f[cut bine =i c[ trebuie s[ g[sim o formul[ s[ m[ duc la Oadams =i s[-i explic sub alt[ form[ pozi\ia mea. situat la o distan\[ de 120 km de Paris. care-l decretase pe prin\ul Nicolae drept viitorul rege al rom`nilor. Totodat[ ex regele Carol mi-a explicat ce a determinat ]nfiin\area =efiei casei regale rom`ne. eu am luat leg[tura cu el. =eful casei de Hohenzollern Singmaringen. deoarece ]nfiin\area armatei Atlanticului =i forma\iunii rom`ne=ti se tot am`na. pe tot timpul c`t vor locui acolo s[ administreze =i s[ lucreze ]n muncile compatibile cu situa\ia lor ferm[ de la acel castel. el ia asupra lui ]ntreg bugetul episcopiei ortodoxe rom`ne din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. r[m`ne. el prin calitatea sa de =ef al casei regale. at`t eu c`t =i preo\ii din exil =i i-am cerut sfatul =i ajutorul lui material. }n aceast[ atmosfer[ reciproc d`rz[. ]ntruc`t nu va fi bine dac[ englezii ]=i vor schimba atitudinea fa\[ de refugia\ii rom`ni. s[ las ca timpul s[ niveleze =i s[ clarifice asperit[\ile. a oferit castelul s[u =i ferma din Fran\a. cu obliga\ia ca ace=ti ofi\eri. Ar[t`ndu-i maiorului Iliescu. care fusese stabilit de =eful sec\iei rom`ne de la radio. tot ce am discutat cu Oadams =i ace=tia au fost de acord cu mine. }n prima zi de Pa=te. c[tre poporul rom`n din RPR. }ntre timp se produce venirea ex regelui Carol la Londra. ]nc[ din ianuarie se stabilise s[ transmit un mesaj special semi-conferin\[ =i semi-deslegare arhiepiscopal[. 138 Tot ]n acest timp. Ex regele Carol. El mi-a ar[tat satisfac\ia sa c[ eu nu m-am pretat la jocul lui Horia Sima. ]n calitatea sa de =ef al familiei Hohenzollern c[ viitorul rege al Rom`niei s[ fie prin\ul Nicolae.

am fost invitat de maiorul Iliescu la un ceai. v[z`nd c[ eu nu m[ duc la el. fiul premierului englez =i sub=ef al Inteligence Service. desf[=urat[ la Londra ? R[spuns: }n timpul ]n care era ex regele Carol la Londra. adic[ atacuri du=m[noase regimului din RPR.c`nd am fost la Paris . chipurile ]n cinstea mea. care urmau s[ ia conducerea forma\iei rom`ne din armata Atlanticului. la care eu i-am r[spuns ]n acela=i ton. eu am luat parte efectiv[ la formarea acestei forma\iuni pentru a lupta ]mpotriva RPR. A r[mas ca pe viitor s[ p[strez leg[tura cu el. ]n urma celor auzite c[ ex regele Carol a promis ajutor material bisericii rom`ne. pentru a lupta ]mpotriva RPR ? R[spuns: Da. dup[ ce luasem . Anchetator prim (ss) Lt. ocup`ndu-m[ de activitatea pur religioas[ =i am preg[tit teza pentru doctorat. Arat[ care era scopul acestei armate ai Atlantice ? R[spuns: Scopul acestei armate. }ntrebare: }n continuarea procesului verbal din 15. de=i c[ i se spunea c[ este o armat[ de autoap[rare =i defensiv[. Totodat[. }ntrebare: Alt[ activitate a d-ta ]nainte de a pleca ]n Germania. a=a cum r[m[sese stabilit. am fost pentru o zi la Bruxelles fiind chemat de ex regele Mihai. motiv`nd c[ vrea s[ mai discut[m chestiunile ce trebuiesc spuse lui Carol.Bucure=ti. care ]n ultimul timp agravaser[ atacurile contra lui Mihai. cu care am discutat 140 chestiunea legionarilor. timp ]n care am sus\inut teza de doctorat. Duc`ndu-m[ la Iliescu. ca din cadrul armatei atlantice s[ lupte pentru desrobirea RPR =i ]nfiin\area unei or`nduiri monarhice. unde a luat parte =i Oadams. ea avea scopul de a ]ncepe un nou r[zboi ]mpotriva U.s[ recunoa=tem cu durere c[ este =ubred[.02. am plecat ]n Germania. s[-l \in la curent cu toate probleme refugia\ilor rom`ni =i s[ m[ duc neap[rat s[-l vizitez la locuin\a lui din Estoryal . }ntrebare: Alt[ activitate ]n afar[ de aceasta ? R[spuns: }n acest interval ]n luna mai 1950.1954 arat[ care a fost activitatea d-tale dup[ discu\iile avute cu ex regele Carol ? R[spuns: Dup[ discu\iile avute cu ex regele Carol. fiind provocat s[ 141 . }ntrebare: Continu[ mai departe cu activitatea dumitale ? R[spuns: La sf`r=itul lunii mai 1950 am plecat la Paris. unde am stat p`n[ prin 10 iunie. Prezentul proces verbal a fost citit cuv`nt cu cuv`nt de c[tre mine =i corespunde ]ntru totul cu cele declarate. Cu acest prilej am fost supus iar[=i unui examen camuflat. ]ntr-una din zile. mi-am dat seama c[ invita\ia era mai mult un pretext =i c[ ]n realitate el m[ chemase ca s[ m[ prezinte lui Churchill Junior. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. }ntrebare: Din cele spuse de d-ta despre acest punct rezult[ c[ d-ta te ocupai de formarea acestei forma\iuni rom`ne ]n cadrul armatei atlantice. i-am comunicat lui Mihai c[ a fost Carol la Londra =i c[ am discutat cu el. ce se afla la el. Oadams cred c[ a ]ntins aceast[ m`n[. Sovietice =i a \[rilor de democra\ie popular[.000 de dolari. Dumitr[=coniu Nicolae (ss) Leu Vasile 16 februarie 1954 . }ntrebare: Ce altceva ai mai f[cut la Londra ? R[spuns: Am continuat s[ m[ ocup cu activitatea bisericeasc[ ]n Anglia =i am f[cut un program pentru turneul de var[ pe continent. Dup[ ce am sus\inut teza de doctorat m-am ]ntors la Londra. sub comanda instructorilor americani. Astfel c[ la sf`r=itul lunii iunie. pentru faptul c[ am luat doctoratul ]n teologie. aici maiorul Iliescu a organizat o mas[. am r[mas la Londra. }ntrebare: }n Londra ce alt[ activitate ai avut ? R[spuns: Am mai vorbit de mai multe ori la Radio Londra. }ntrebare: Ai ar[tat c[ d-ta te ocupai cu ]ntre\inerea ofi\erilor rom`ni. iar discursurile aveau acela=i caracter.de la delegatul Consiliului ecumenic 2. care a \inut s[ m[ felicite rostind un cuv`nt de prietenie.Portugalia.

ci el vrea s[ consolideze pozi\ia lui Mihai ca rege. maiorul Müller a provocat o discu\ie ]n leg[tur[ cu fostul r[zboi din Rusia pun`ndu-mi =i mie o serie ]ntreag[ de ]ntreb[ri. unde era profesorul Nandri=. ce m[n`nc[. ocupa\ia lor principal[ =i ce alt[ ocupa\ie au. }mpreun[ cu profesorul Nandri= mi-au spus c[ un grup de 15 ofi\eri englezi.discut[m o serie ]ntreag[ de probleme rom`ne=ti =i interna\ionale =i ]ndeosebi s[ le povestesc impresiile mele asupra soldatului rus ca lupt[tor =i diferite aspecte din r[zboiul din r[s[rit. locuri unde duce fiecare drum. s[ fie trata\i cu ingratitudine de c[tre englezi. Altceva important nu am discutat cu J. ]mprejurimi. Pe c`nd m[ aflam la profesorul Nandri=. dup[ ]ntreb[rile puse de elevi. Elevii au pus o serie de ]ntreb[ri am[nun\ite. la urm[. Din felul ]n care mi-au fost puse ]ntreb[rile =i din rug[mintea ce mi-a f[cut la urm[ mi-am dat seama c[ ceea ce discutam eu cu Churchill Jr. }ntrebare: Concretizeaz[ ce anume probleme rom`ne=ti =i interna\ionale a-\i discutat ? R[spuns: J. Ei =tiau c[ sunt de la Gala\i originar. suger`nd Partidul Cre=tin pe care l-au format. la Iliescu ]n cas[. care a \inut o or[. sunt nemul\umi\i de politica englez[ sus\in`nd c[ avia\ia refugia\ilor polonezi ]n timpul r[zboiului a f[cut acte de bravur[ ap[r`nd Londra. manifest[rile lor. Eu am promis c[ voi face acest lucru. }n ce prive=te problemele interna\ionale. Deasemeni Churchill m-a ]ntrebat care este p[rerea mea despre toate partidele politice istorice. s-a interesat de politica englez[ ]n \[rile satelit =i de p[rerea fugarilor polonezi asupra comport[rii engleze fa\[ de ei. accentul popula\ieie. 142 de Londra. }n ce prive=te al doilea subiect mie nu mi-a fost prea clar =i iam cerut lui Nandri= unele l[muriri. Peste c`teva zile duc`ndu-m[ la profesorul Nandri= am g[sit la el pe maiorul Müller de care am mai ar[tat. Profesorul Nandri= pe l`ng[ catedra lui pe care o are la Universitatea din Londra este =i profesor la sec\ia rom`n[ a =colii care preg[te=te cadre pentru I. Fiind la sf`r=itul cursurilor. vor s[ abandoneze pe Mihai =i s[ pun[ pe Carol rege. a=ezarea ora=ului. Aceast[ =coal[ se afl[ la circa 40-50 de km. unde am ar[tat a=ezarea pitoreasc[ a Gala\iului =i ]mprejurimile lui. elevi ai profesorului se preg[tesc pentru cadrele viitorului corp diplomatic civil =i militar. La acesat[ ]ntrebare eu i-am f[cut un expozeu asupra fiec[rui partid ]n parte ar[t`nd c[ aceste partide s-au compromis =i c[ va trebui ]n viitor s[ se g[seasc[ noi formule politice de guvernare cu oameni noi necompromi=i. din care noi credeam c[ regimul actual RPR va c[dea. ]ntruc`t ]n cercurile din str[in[tate se svonise c[ fugarii rom`ni. Churchill a \inut s[ afle care este p[rerea mea despre monarhie. apoi am \inut a doua conferin\[ ]n acela=i local. fi\i siguri c[ este cel mai bun loc de para=utare. Eu i-am spus punctul meu de vedere =i c[ ]nsu=i Carol nu vrea s[ fie rege. Am ar[tat c[ polonezii din c`te am constatat eu venind ]n contact cu ei. Acesta mi-a spus c[ intereseaz[ am[nun\it toate lucrurile. am ar[tat: ]n orice caz.S. drumurile spre Basarabia. pe l`ng[ toate celelalte locuri pe care ei 143 . etc. Pentru c[ mie mi se spusese c[ ]i intereseaz[ leg[turi economice. lucru pe care l-am aflat dup[ timpul ma=inii. felul lor de via\[. dac[ aceste partide vor mai avea vreun rol ]n \ar[ dup[ r[zboi. drumuri. Churchill. Conferin\a a avut loc ]ntr-o camer[ din Londra. din care mi-am dat seama c[ vor s[ afle absolut totul de acolo. Peste c`teva zile am predat prima conferin\[. dac[ oamenii sunt primitori. Churchill Jr. portul lor. dac[ eu sunt pentru Carol sau Mihai. el cuno=tea deja. ar fi foarte mul\umi\i dac[ ar accepta s[ le \in =i eu dou[ conferin\e cu urm[toarele subiecte: <Amintiri =i aspecte din lupta soldatului rom`n contra Rusiei> =i <Descrierea Gala\iului =i ]mprejurimile lui din toate punctele de vedere>. La sec\ia rom`n[ ]n acea vreme erau 15 elevi ofi\eri englezi care se preg[teau. Dintre ace=tia cunosc pe Müller =i un c[pitan Tape. ca dup[ r[zboi.

]n \[rile apusene. =i s[-i conving ca s[ se ]mbarce pe acest distrug[tor. tip ca distrug[toarele rom`ne=ti pe care el ]ns[ trebuie s[-l doteze cu un echipaj complet rom`nesc. Acest angajament mi l-am ]ndeplinit cu ocazia c[l[toriilor mele misionare ]n \[rile europene =i Orientul Apropiat. care s[ retransmit[ emisiunile BBC-ului. deoarece c[minul proiectat nu a luat fiin\[. s-a luat hot[r`rea de c[tre englezi ca s[ se instaleze un puternic post de emisiune pe acest distrug[tor. La cele spuse de mine. Pentru aceste considerente. fondurile promise pentru realizarea lor nu au mai fost trimise din America din cauza certei dintre R[descu =i Vi=oianu. ]n schimb. P`n[ la ]mbarcare toat[ lumea trebuia s[ =tie c[ ei se ]mbarc[ pe un vapor ce face parte din armata Atlanticului. schimb`ndu-=i locul mereu. 144 Deasemeni el a reu=it s[ recruteze =i c`\iva simpli marinari. pentru eliberarea Rom`niei. care a fost cu mine ]n Jugoslavia. pe ace=ti ofi\eri. ca apoi s[ fiu obligat s[ ]ntre\in eu personal din banii Consiliului Ecumenic =i cu pachetele KER de la Crucea Ro=ie. Acest distrug[tor. care se deosebea de serviciul simplului agent. Eu i-am ar[tat lui Dumitrescu ce am p[\it cu ceilal\i ofi\eri rom`ni. acest distrug[tor va avea o misiune special[. explic`ndu-le proiectul acestui distrug[tor =i ]i voi sf[tui s[ se adreseze ]n scris amiralului Dumitrescu. ]ntruc`t eu consideram pe acei ofi\eri ca ni=te lupt[tori. ]ns[ nu sunt suficien\i. ]ns[ m[ voi interesa ]n toate p[r\ile pe unde voi trece de marinarii care se afl[ acolo. fost ultimul ata=at al Rom`niei monarhice ]n Anglia. Pentru aceste considerente i-am spus c[ eu nu pot s[-mi mai iau angajamentul cum mi l-am luat r`ndul trecut fa\[ de ceilala\i ofi\eri. pe care i-am adus la Paris pe baza spuselor generalului R[descu =i a generalului Puiu Petrescu. fugari. Amiralul Dumitrescu mi-a ar[tat c[ el a intrat deja ]n leg[turi de coresponden\[ cu majoritatea ofi\erilor de marin[ rom`ni fugari =i c[. el m-a rugat ca ]n drumurile mele ce urmeaz[ s[ le fac ]n vara aceasta. c[ sub nici un motiv s[ nu vorbesc cu ace=ti marinari indiferent dac[ sunt ofi\eri sau solda\i simpli. distrug[tor care urmeaz[ s[ fac[ o serie de manevre ]n m[rile apropiate de RPR ]n vederea luptelor viitoare. Deoarece ]n ultimul timp coresponden\ii =i informatorii lui Carol arat[ c[ emisiunile de radio din Apus sunt din ce ]n ce mai bruiate =i nu se aud aprope deloc. ei au b[tut din palme. c`nd ]n marea Adriatic[. }ntrebare: Din cele spuse de d-ta rezult[ c[ ai fost con=tient de faptul c[ faci un serviciu pentru Inteligence Service ? R[spuns: Da eu am =tiut c[ acesta este un serviciu al meu pe care-l fac pentru serviciul de informa\ii britanic. nimic despre instalarea postului de emisiune =i despre misiunea acestui distrug[tor. to\i ace=ti ofi\eri au acceptat s[ se ]mbarce pe acest distrug[tor cu gradul =i pozi\ia lor respectiv[. pentru a deruta pe comuni=tii care bruiaz[ emisiunile BBC-ului. =i deci eram ]ndrept[\it s[ fac acest serviciu. ]ns[. }ntrebare: Continu[ =i arat[ alt[ activitate a d-tale ]n Londra ? R[spuns: Cu o zi ]nainte de plecarea din Londra a fost la mine acas[ Amiralul Dumitrescu. 145 . ceea ce m-a f[cut s[ ]n\eleg c[ acesta era scopul. adic[ sta\ion`nd c`nd ]n apele turce=ti ]n marea Neagr[. Amiralul Dumitrescu mi-a atras aten\ia.le =tiau. (1950) s[ m[ interesez pe unde se afl[ marinari refugia\i =i s[ stau de vorb[ cu ei. Distrug[torul =i postul de emisiune urma s[ intre ]n func\iune ]n cursul lunii octombrie 1950. cer`nd ]nrolarea lor =i totodat[ ]i voi trimite =i amiralului Dumitrescu toate adresele marinarilor afla\i de mine. voi vorbi cu d`n=ii principial. p`n[ la declan=area r[zboilui. El =tia de la Ionescu c[ eu trebuie s[ plec ]n turneul de var[ ]n \[rile de pe continent. va face parte din viitoarea flot[ a armatei Atlanticului =i p`n[ la declan=area r[zboiului. ]n principiu. tot dintre fugarii rom`ni. Cu caracter de mare confiden\[. el mi-a comunicat c[ englezii i-au promis c[-i vor pune la dispozi\ie un vas de r[zboi.

mie mi-a spus 146 Papanace. Emil Lefter deasemeni este ]n Argentina =i Radu Mironovici. f[r[ a-mi preciza ]n care mun\i. Alte date nu mai cunosc despre Radu Mironovici. Ilie G`rnea\[ care este ]n Argentina. ]l sus\in =i semnez. fost prefect de poli\ie ]n timpul legionarilor. Ei sus\ineau c[ Mironovici este ]n \ar[ =i cu acesta au leg[turi. Deasemeni mi-a cerut ca =i eu ]n discursurile mele s[ ar[t acest lucru =i cu toate ocaziile pentru a \ine mereu treaz[ ideea monarhic[ pentru regele Mihai. iar dup[ moartea lui Codreanu a r[mas ca ]ntreaga conducere s[ nu mai fie dat[ unei singure persoane ci unui colectiv numit <Cavalerii bunei vestiri>. Anchetator prim (ss) lt. numit de Codreanu. }ntrebare: }n frac\iunea papanacist[ cine era ]n forul legionar ? Numi\i <cavalerii bunei vestiri>. G`rnea\[ Ilie =i Lefter Emil. Dumitr[=coniu Nicolae (ss) Leu Vasile 147 . ]ns[ comandorul Abeles de la Constantinopol mi-a spus c[ este arestat. originar din Moldova. }ntrebare: Arat[ tot ce cuno=ti d-ta despre Radu Mironovici ? R[spuns: Radu Mironovici a f[cut facultate de drept la Ia=i odat[ cu Codreanu. ace=tia trei au f[cut o frac\iune aparte legionar[. Dup[ fuga legionarilor ]n str[in[tate =i dup[ cearta dintre Horia Sima =i Papanace. prezentul proces verbal de interogatoriu a fost citit de mine cuv`nt cu cuv`nt =i el corespunde ]ntru totul cu cele declarate de mine. R[spuns: <Cavalerii bunei vestiri> este forul suprem legionar. deoarece este =eful unei bande din mun\i =i conduce pe legionarii care mai sunt ]n \ar[. nu a participat la rebeliune. a fost unul din apropia\ii C[pitanului =i f[cut cavaler al bunei vestiri. ]n care scop s[ arate c[ nu to\i legionarii sunt ]mpotriva lui de a fi rege =i numai frac\iunea lui Horia Sima. c[ el este retras ]n mun\i. r[m`n`nd tot timpul ca drept conduc[tor al legionarilor din RPR. care sunt ni=te mercenari =i sunt ]mpotriva lui. care se nume=te frac\iunea forist[. deorece este condus[ de un for =i anume: Papanace care este la Roma. care este ]n RPR. pentru care motiv Antonescu nu l-a arestat =i nu a plecat din \ar[.}ntrebare: }n ce scop ai fost chemat de Mihai a=a cum ai ar[tat d-ta cu privire la atacurile legionarilor ]mpotriva lui ? R[spuns: Ex regele Mihai mi-a cerut mie ca s[ stau de vorb[ cu forul legionar papanacist compus din <cavalerii bunei vestiri>. pentru a face ace=tia propagand[ pentru el. }n str[in[tate se spunea printre legionari.

marele rege Carol I. aceast[ frac\iune simist[ nu poate vorbi ]n numele mi=c[rii legionare =i cu at`t mai mult nu poate vorbi ]n numele poporului rom`n. =i c[ ]ntre ei nu trebuie s[ fie divergen\e... }ntrebare: Arat[ activitatea d-tale dup[ plecarea de la Londra ]n Germania Occidental[ ? R[spuns: De la Londra. am g[sit c[ este de datoria mea s[ viu s[ salut pe =eful casei de Hohenzolern =i s[-l asigur c[ biserica rom`n[ din exil. at`t ]n \ar[ prin certurile avute cu diferi\i rom`ni. ardelean de origine. port german. care ]ns[ niciodat[ nu vor putea reprezenta =i vorbi ]n numele maselor de emigran\i.. Persoana prin\ului Nicolae. Aici am participat la o serbare cu caracter anticomunist =i unde am \inut =i eu o predic[. pretext`nd c[ ]n aceast[ regiune am avut c`\iva refugia\i rom`ni. al[turi =i devota\i regelui Mihai.Capitolul VII PRELUAREA EPARHIEI: DE LA GIBRALTAR LA MAREA RO+IE 17 februarie 1954 Bucure=ti.. c[ nu a cunoscut p`n[ acum adev[rata 149 . unde se aflau rom`ni. am vizitata cele dou[ lag[re. Eu fiind un devotat monarhist . va r[m`ne totdeauna devotat[ =i ap[r[toare a monarhiei rom`ne=ti. ]n jurul c[ruia se aflau mai multe lag[re de fugari =i era a=ezat ]n dreptul provinciei belgiene. iar de aci urma s[ plece ]n Australia.=i slujitor al case regale rom`ne. I-am vorbit apoi prin\ului c[ ]n emigra\ia rom`neasc[. sau ]n numele \[rilor respective. Acestuia iam motivat vizita mea. ]n care am ar[tat c[ to\i au datoria s[ lupte pentru eliberarea \[rii lor. cas[ regal[ care ]=i are ob`r=ia la Sigmaringen. termin`nd lucr[rile. majoritate care a r[mas sub ordinele forului. este absolut imposibil[. Vizita ne-a fost numai de form[. unde am g[sit un lot care urma s[ plece a doua zi pentru emigrare la Bremen.. am plecat la Sigmaringen. provocate de mici grupuri de elemente anarhice. Lotul era compus din circa 300 de persoane. prin comportarea lui Nicolae. Prin\ul la toate acestea mi-a r[spuns c[ ]ntr-adev[r el este surprins la tot cele ce aude.... ]ntruc`t toate celelalte erau f[cute de preotul Vasilovschi. Aici m-am ocupat de eliberarea certificatelor de cre=tin practicant. fost preot ]n Bucure=ti =i stabilit la Berlin. ]n r`ndurile rom`ne=ti. unde am fost ]nso\it de Dr[ghici. recte a regelui Mihai I. am fost primi\i de prin\ul care era un b[tr`n de 70 de ani. 148 De la Frankfurt. de unde a venit ]ntemeietorul statului rom`n. s[ nu se lase influen\at de o minoritate mercenar legionar[. fapt care se datore=te. care nu reprezint[ nici m[car majoritatea masei legionare.. eu l-am rugat pe prin\. interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. ]n ora=ul. ]nc[ de acum 20 de ani... ci =i prin p[r[sirea \[rii rom`ne=ti de c[tre prin\ul Nicolae. =eful casei de Hohenzolern.. ci unire ]n lupta ]mpotriva comunismului. =ef al Casei de Hohenzolern. }mpreun[ cu acest preot. ca =i ]n toate celelelalte emigra\ii. de toate na\ionalit[\ile. Frac\iunea legionar[ simist[. zona englez[. era preot ]n biserica rom`n[ din Berlin. care nu poate avea nici un fel de mandat de a vorbi ]n numele intereselor rom`ne=ti. unde am stat circa 10 zile.. unde am fost ]nso\it de maiorul Ra\iu. at`t ]n \ar[ c`t =i ]n str[in[tate. Aici am avut un preot Emilian Vasilovschi. pe timpul regimului hitlerist. sunt turbur[ri vremelnice. c[rora le-am f[cut ni=te servicii religioase. am fost ]n Germania Occidental[. dup[ care am plecat la Frankfurt pe Mein (]n zona american[). }n acest or[=el am stat 3-4 zile. pentru emigrare. pe care frac\iunea simist[ ]ncearc[ s-o lanseze drept viitor rege al Rom`niei.i-am spus prin\ului . }n numele bisericii rom`ne=ti din exil.

Am vizitat pe rom`nii care erau ]n lag[r. Deyken mia comunicat c[ a cerut lui Oadams s[-i trimit[ urgent c`teva sute de biblii rom`ne=ti. ]ntr-o m[sur[ oarecare cartea tip[rit[ de B`rlea. c[ ]=i d[ seama c[ a fost indus ]n eroare. pentru ca prin ziarul lui <Patria> s[ ]ncepem o propagand[ ]mpotriva catolicismului. odat[ ortodoxe. El frecventeaz[ lag[rele unde sunt rom`ni. originar din Ardeal. care s[ fie r[sp`ndite =i s[ poat[ ]nlocui. dup[ care am plecat. al c[rui nume ]mi scap[. le faciliteaz[ tot felul de interven\ii la autorit[\ile germane. Preotul B`rlea cu fondurile Vaticanului =i cu concursul bisericii catolice locale germane a reu=it s[ tip[reasc[ ]n limba rom`n[. Ea a fost tip[rit[ ]n 10. al c[ror nume ]mi scap[. Termin`ndu-se misiunea la Sigmaringen. pentru atragera rom`nilor ortodoc=i la catolicism. De la München am plecat la Baden-Baden. Deyken mi-a adus la cuno=tin\[ c[ misiunea Vaticanului folose=te ]n ultimul timp pe un asistent rom`n. semiortodoxe. pe care le f[ceam ]mpotriva regimului din RPR. i-a determinat s[ refuze de a mai pleca ]n Anglia. chiar dac[ pe t[r`mul acestui stat se afl[ un membru al Casei de Hohenzolern. =i c[. ]ntruc`t se f[ceau slujbe religioase ]n biserica rom`n[ din Salzburg laolalt[. spun`nd c[ el este un simplu montator (?) =i c[ are ordin =i directive de la americani s[ nu se amestece ]n luptele religioase. Aici m-am ocupat de eliberarea de certificate pentru noii fugari veni\i din \ar[. El mi-a spus c[ a primit deja r[spuns de la Oadams =i c[ zilele acestea (]nceputul lunii iunie 1950). ]n care timp am preg[tit anumite lucr[ri de ordin bisericesc. am dus propagand[ printre rom`ni pentru a nu trece la catolicism =i. la preotul de acolo Stefart. ]n condi\ii tehnice foarte bune. el nu se poate amesteca ]n via\a politic[ a unui stat str[in. conform principiilor Casei de Hohenzolern. care aveau toate formalit[\ile f[cute de emigrare ]n Anglia. Aici am stat numai dou[ zile. De la Baden-Baden am plecat la Salzburg. Astfel aici am vorbit de c`teva ori la radio Salzburg discursuri cu caracter anticomunist. ]n calitatea lui =i ]n limitele prerogativelor lui. adic[ odat[ catolice. pe regele Mihai I. acest asistent. originar din Basarabia. ]mparte daruri trimise de Vatican pentru refugia\i =i duce o propagand[ activ[ de trecere a ortodoc=ilor la catolicism.000 de exemplare =i r[sp`ndit[ gratuit ]n toate 150 col\urile lumii pe unde se aflau emigran\i rom`ni.situa\ie politic[ dintre fugarii rom`ni. ]ntruc`t misiunea Vaticanului c[uta s[ atrag[ rom`nii de la ortodoxie la catolicism. La München am fost ]mpreun[ cu Galin. urmeaz[ s[ le primeasc[ =i mi le va pune mie la dispozi\ie s[ le ]mpart. ori ]ntre frac\iunile rom`nilor fugari. care fusese ]mpreun[ cu mine la Sigmaringen. am c[utat s[ iau biserica din m`na catolicilor numai pentru ortodoxie. La München am stat circa dou[ s[pt[m`ni. Deasemeni Deyken mi-a spus s[ vorbesc cu generalul Ioan Gheorghe. consult`ndu-l =i pe el. b[g`ndu-i ]n c[minul studen\ilor germani =i trec`ndu-i de la ortodoxism la catolicism. el va sus\ine pe regele dorit de poporul rom`n. cer`ndu-i p[rerea ]n leg[tur[ cu ultimile ac\iuni ale misiunii Vaticanului la München. originari din Bucovina. am plecat la München. Men\ionez c[ ]n acest lag[r erau rom`ni veni\i de mult. Aceast[ carte a provocat multe dezorient[ri chiar preo\ilor ortodoc=i rom`ni. prima carte de slujbe biserice=ti semicatolice. Tot la Salzburg m-am ocupat de 151 . dar dac[ acesta este adev[rul. Pe doi studen\i. }n München am luat imediat leg[tura cu Deyken. Deasemeni. iar Dr[ghici a plecat ]napoi. ci s[ duc[ numai o propagand[ anticominist[. Cu ace=tia c[utam prin discu\ii a afla informa\ii importante din \ar[ pentru a-mi ]mprosp[ta cu nou material discursurile mele la radio =i articolele din ziare. c[s[torit cu o nem\oaic[ bogat[ din München. care ]ns[ nu a acceptat. care de\ine postul de asistent universitar la Politehnica din München. Eu am vorbit cu Ioan Gheorghe. le-a ob\inut ]nscrierea la anii lor respectivi ]n Politehnica din München.

}ntrebare: Arat[ la Gratz ce ai f[cut. so\ia lui l-a p[r[sit pe el =i cei doi copii. am organizat o excursie (pelerinaj) la o cruce pe un munte ]ntre Gratz =i Salzburg cu studen\ii rom`ni =i o mic[ parte din studen\ii unguri. fugind cu un legionar ]n Germania Occidental[. Acesta este originar din Basarabia. ]ndreptat ]mpotriva regimului din RPR. acesta m-a anun\at c[ unul Nöghi. ]ntr-o zi am fost la Lintz. care s[ aib[ un caracter anticomunist. Cu ace=tia am format s`mburele organiza\iei rom`ne pe care am ]nfiin\at-o ]n 1951. care erau mai apropia\i de studen\ii rom`ni. Eu c`nd am venit la Gratz. am fost ]mpreun[ cu Chiril[ =i am vizitat acest vapor =i pe c[pitanul Vasca. to\i fugi\i din \ar[. care fusese cu mine ]n Jugoslavia. care a spus c[ va face el. vine la Gratz =i duce activitate propagandistic[ pentru ca rom`nii s[ se re`ntoarc[ ]n \ar[. va scoate =i pe preotul Darvarescu. am cerut =i lui Mongomery. care ]ns[ erau semicomuniste. de unde a fugit. emigrarea lor. tot pentru eliberarea de certificate fugarilor rom`ni =i am scris un articol ]n ziarul <Vestitorul>. unde a stat pu\in timp ]n lag[r. 18 februarie 1954. ]nc[ mai demult. adic[ eliberarea certificatelor de buni cre=tini pentru fugarii rom`ni care voiau s[ emigreze. ]mpreun[ cu V[c[rescu. a fost ]n Ministerul Industriei la Bucure=ti. c[ nu este bine. Atkinson mi-a promis c[ va face acest lucru =i pentru c[ problema se tot am`na. care spune c[ este consul al lega\ieie RPR la Viena. ]nc[ dinainte. bulgari =i jugoslavi.1954 arat[ ]n continuare activitatea d-tale dup[ ce ai plecat din Gratz la Triest ? R[spuns: Din Gratz am plecat la Triest ]n prima jum[tate a lunii august 1950. m-am g`ndit pentru ]nfiin\area unei organiza\ii 152 studen\e=ti <Rom`nia Mare>. la frontiera italian[. ]mbr[c[minte etc. Am stat de vorb[ cu el interes`ndu-m[ despre preotul Darvarescu =i ceilal\i fugari care mai sunt ]n Jugoslavia =i apoi inginerului Chiril[ =i la trei-patru fugari le-am eliberat certificate de buni cre=tini. pentru emigrare f[r[ a le mai face anchet[. }ntre timp. articol ce avea scop de propagare a ideii anticomuniste printre refugia\i. Bucure=ti. cu cine ai luat leg[tura =i ]ntreaga d-tale activitate ? R[spuns: Cu Montgomery am discutat mai multe probleme privind fugari rom`ni nou veni\i. Neagoie etc.organizarea c[minului Caroman-ului. Pentru aceasta. am luat leg[tura tot cu vechile persoane. unde am f[cut acela=i lucru. adic[ Atkinson. azi ofi\er american numit Vasca. }n ce prive=te pe V[c[rescu.02. originar din Tulcea. Dup[ aceea afl`nd de la Chiril[ c[ ]n port se afl[ un vapor american al c[rui c[pitan este rom`n. am dus o contrapropagand[ printre rom`ni ca s[ nu se ]ntoarc[ ]n \ar[. Deoarece a doua zi vaporul pleca drept spre New York am profitat de ocazie =i am trimis o 153 . Preotul a fost scos mai t`rziu tot de Atkinson prin amiralitatea englez[. ]ntruc`t are =i el un aviator Popescu Boto=ani pe care voia s[-l scoat[ pentru a-l folosi la ei ca inginer =i odat[ cu aceasta. ]ntruc`t s`rbii =i bulgarii aveau organiza\ia lor. Deasemeni am discutat ]n leg[tur[ cu preotul D[rv[rescu care era ]nchis ]n Jugoslavia =i pentru care intervenisem s[ fie adus pentru a fi pus preot la Paris. care s[ fie folosit numai de ortodoc=i. La ]nceputul lunii august 1950 am plecat la Gratz. La Salzburg. }ntrebare: Urmare a procesului verbal de interogatoriu din 17. }n toamna anului 1948 a fugit =i el ]n Jugoslavia. atunci c`nd ni=te vase engleze au f[cut o vizit[ ]n Jugoslavia. }n Triest am stat o zi =i jum[tate ]n care timp am vizitat lag[rul cu fugari rom`ni unde am g[sit pe inginerul Chiril[. iar un amiral a luat aprobarea de la Tito. Necesitatea acestei organiza\ii era acut[. dup[ care a fost utilizat la unele din fabricile jugoslave. c`nd eram la Salzburg. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 1730. originar din Rm V`lcea. Deasemeni am fost pentru dou[ zile la Insbruck. Gratz-ul fiind un centru universitar mare =i unde erau mul\i studen\i rom`ni.

La cele spuse de Montini eu i-am r[spuns c[ acestea nu sunt ac\iuni ale bisericii. Am rugat s[ se revizuiasc[ instruc\iunile date acestor misiuni. ia atitudine public[ ]mpotriva comunismului =i interven\ia mea ]n leg[tur[ cu certurile dintre ortodoc=i =i catolici este tocmai pentru a st[vili aceste discu\ii ]ntre cre=tini =i a-i urni ]mpotriva comunismului. foarte bine preg[tit =i este considerat ca un prieten =i protector al rom`nilor catolici. Cardinalul Montini. unde a doua zi ]ntr-o vil[ din apropierea Romei. . ci s[ plece ]n Argentina. Montini m-a provocat ]ntreb`ndu-m[ care este dovada =i aportul bisericii cre=tine ortodoxe rom`ne la acest mare act. fo=ti cu mine ]n lag[rul din Covaci\a. Le-am f[cut certificatele necesare. Am luat parte la slujba religioas[ de la biserica din Roma cu ocazia zilei de 15 august (Sf. A doua zi diminea\[ am plecat spre Roma. nu se ]ntrez[re=te nici cea mai mic[ preocupare sau m[car o dorin\[ de apropiere etc. care f[cuse deja pentru acest lag[r certificatele pentru emigrare.) Deasemeni am discutat chestiuni la ordinea zilei privind RPR. dintre care re\in numele cpt. Marie Mare). at`t bisericii catolice c`t =i bisericii ortodoxe. deorece salvarea omenirii din ghiarele comunismului nu se va putea face dec`t numai printr-o unire fr[\easc[ =i loial[ a tuturor for\elor spirituale cre=tine =i contra for\elor materialiste p[g`ne>. fa\[ de preo\ii catolici =i de to\i credincio=ii catolici. Montini m-a ]ntrebat ce cred eu =i cum privesc problema viitoare. ]n care ]i comunicam activitatea mea din ultimele luni =i ]l rugam s[-l determine pe arhimandritul Teofil Ionescu.(ulterior. deoarece scoaterea preotului Darvarescu din Jugoslavia se prelungea la infinit. deci ini\iativa de atunci a avut rezultat n.scrisoare generalului R[descu. misiuni care prin activitatea lor au provocat mari turbur[ri rom`nilor fugari =i comentarii interna\ionale nefavorabile. Deoarece din ultimile comport[ri s[v`r=ite de episcopii rom`ni ortodoc=i fa\[ de episcopii greco-catolici =i catolici. c[ le trebuiesc eliberate certificate de cre=tini practican\i pentru emigrare. ]l afl[m pe Teofil Ionescu episcop la Paris. Obiectivul ]ntrevederii noastre a fost cazul misiunilor Vaticanului din Germania Occidental[ =i Austria. Epuiz`nd obiectivul principal. Montini a \inut 155 . s[ vin[ la Paris ca preot la biserica rom`n[. Cardinalul Montini este un fel de prim ministru al guvernului Papal =i unul din favori\ii Papei. ci ale unor personalit[\i interesate =i i-am ar[tat c[ biserica ]n frunte cu mine. Eu am rugat =i am ar[tat c[ ]n momentul de fa\[. ]ns[ Teofil Ionescu nu a vrut s[ vin[ la Paris. de origin[ italian[. c`nd lumea este ]mp[r\it[ ]n dou[ tabere (apus =i r[s[rit). este o crim[ moral[ de a provoca =i a alimenta continuu discu\ii =i certuri ]n lag[rul cre=tinilor din Apus. ce se afla ]n New York. De=i inten\ionam s[ r[m`n mai mult timp la Neapole pentru a vizita Vezuviu =i ]mprejurimile. Am plecat de la Neapole venind la Roma. conform Mitropolitului Nestor. Aici am g[sit patru ofi\eri aviatori. am stat de vorb[ cu ei asupra locului de emigrare. unde se afla =i preotul Surtucanu. unde condi\iunile de via\[ sunt mai bune. ]ntreb`ndu-ne unul pe altul ce mai =tim din \ar[. dup[ care am plecat ]mpreun[ cu preotul Surtucanu la lag[rul de l`ng[ Neapole. Astfel am fost ]n lag[rul de l`ng[ Roma. a avut loc 154 ]ntrevederea ar[tat[ mai sus. a recunoscut =i a fost de acord. S[l[jan =i ]nc[ c`\iva refugia\i rom`ni. anun\`ndu-m[ c[ ]ntrevederea s-a fixat pentru a doua zi la ora 17. unde era re=edin\a de var[ a cardinalului Montini. a unirii tuturor bisericilor ]ntr-o singur[ turm[ cu un singur p[stor. veni\i tot din Jugoslavia.a. am primit o telegarm[ de la preotul greco-catolic Tocan care ]mi aranjase o ]ntrevedere cu Montini . unde voiau s[ plece =i i-am convins s[ renun\e la emigrarea ]n Australia. de=i catolic. Vasca =i-a luat angajamentul c[ va lua aceast[ scrisoare. Aici am luat leg[tura cu delegatul Consiliului Ecumenic din Italia care ma informat despre lag[rele unde sunt rom`ni. La acesat[ ]ntrebare eu i-am r[spuns: <mai mult ca oric`nd acest[ problem[ se pune ast[zi =i nu ]ntr-un viitor prea ]ndep[rtat.secretarul de stat al Vaticanului.

armata lui alb[ va realiza recre=tinarea lumii =i unirea tuturor bisericilor. Anglia. Eu am explicat tuturor ce anume am discutat.se ducea ac\iunea de unificare a bisericii anglicane cu biserica ortodox[. propunere pe care eu am refuzat-o. am vorbit la radio =i am f[cut un articol la <Nation Roumaine>. a spus c[-i pare r[u de ce sa ]nt`mplat ]ntre mine =i G`ld[u =i pentru a se drege acest lucru este bine s[ m[ mai g`ndesc ce voi face. Peste c`teva zile am fost vizitat de Devis. s-a f[cut un consiliu parohial ]n Londra. ]n care m[ anun\a c[ a primit dou[ telegrame de la Londra pentru mine. ]nc[ de acum 30 de ani c`nd a v[zut ]ncol\ind s[m`n\a otr[vii comuniste ]n Rusia a ]nceput s[ ia m[suri =i s[ preg[teasc[ recre=tinarea Rusiei =i umplerea golurilor spirituale ]n toate col\urile lumii. G`ld[u mi-a spus c[ va trebui s[ fac o declara\ie public[. ]ntruc`t acolo era o ceart[ mare ]ntre biserica catolic[ =i cea anglican[ . care mi-a comunicat c[ Oadams ar vrea s[ stea de vorb[ cu mine. Scopul meu era ca p`n[ atunci s[ vorbesc cu Carol pentru a-mi da el fondurile pentru ]ntre\inerea bisericii ca s[ r[m`n[ autonom[. Dup[ acest r[zboi. una de la preotul G`ld[u =i una de la maiorul Iliescu care ]mi cere ca. C`nd am ajuns la Londra. De la Floren\a am plecat la Milano unde era un lag[r ]n care erau doi fo=ti cismari din Giurgiu.un consul englez la Milano . pe care l-am informat asupra tuturor celor ce am f[cut ]n ultimul timp =i ]ndeosebi asupra celor discutate cu Montini. }ntrebare: Arat[ ]n continuare activitatea d-tale dup[ discu\iile avute cu Montini ? R[spuns: Dup[ discu\iile cu Montini. sprijinind =i aliment`nd prin to\i preo\ii catolici afla\i prin toate col\urile p[m`ntului. iar G`ld[u cu o parte din fugarii rom`ni a declarat c[ iese de sub parohia mea =i trece la episcopul Trifa din SUA. Am stat cu ei de vorb[ =i dup[ ce am v[zut c[ nu sunt comuni=ti. Eu i-am spus c[ prin ianuarie 1951. care era secretarul meu dat de Oadams. pentru a influen\a pe fugarii rom`ni ]n lupta anticomunist[. P[rinte ]nc[ de atunci a ]nfiin\at o academie teologic[ greco-catolic[ ]n limba rus[. }ns[ mi-am amintit c[ la Paris. ]ntruc`t Oadams =i 156 superiorii lui sunt foarte intriga\i de ac\iunea mea ]n leg[tur[ cu tratativele duse cu Montini ]n numele bisericii ortodoxe rom`ne. care a scos ]ntre timp sute de preo\i =i c[lug[ri ce formeaz[ armata alb[ a Papei =i care stau gata dup[ Sf. cu ocazia deschiderii bisericii.care are mai mare influen\[ . Dar. 157 . r[zboi viitor s[ ]nceap[ opera lor misionar[. ce vom face. pentru care fapt G`ld[u mi-a f[cut propunerea acestei unific[ri. }ntrebare: Cum se explic[ faptul c[ ]n aceast[ perioad[ nu ai ]ntreprins nici o ac\iune anticomunist[ ? R[spuns: Acum ]n majoritatea timpului eram preocupat de problema mea =i a preo\ilor pe care ]i aveam ]n subordine. Sf. cu primul tren s[ plec la Londra. }ntruc`t preotul Darvarescu sosise din Jugoslavia am plecat la Paris pentru deschiderea bisericii =i instalarea lui acolo ca preot. Papa =i-a luat angajamentul fa\[ de guvernul SUA. adic[ dac[ trec =i eu cu ceilal\i preo\i rom`ni la biserica anglicano-rom`n[. dup[ ce voi sta de vorb[ cu preo\ii de pe continent ]i voi da r[spunsul. De asemeni.am ob\inut viza pentru Australia. am primit un telefon de la Roma. oprindu-m[ o zi la Paris pentru probleme biserice=ti. P[rinte Papa. Am plecat cu trenul spre Londra. Fran\a.s[-mi spun[ c[ biserica catolic[ =i ]ndeosebi Sf. de la delegatul Consiliului Ecumenic. am f[cut o vizit[ la Floren\a ex reginei Elena =i lui Mihai. }n urma refuzului meu. Astfel la Roma. pe unde focul distrug[tor pustie=te p[m`ntul. De asemeni m-a ]ntrebat ]n leg[tur[ cu ]ntrevederea cu Montini despre care iam relatat a=a cum s-au petrecut lucrurile. Spania. Dup[ discu\ie ne-am desp[r\it ]n bune raporturi. America Latin[ c[ p`n[ la declan=area r[zboiului pe toate c[ile de propagand[ s[ \in[ treaz[ lupta anticomunist[. cu ajutorul lui Englesis . la care el a fost de acord. Acestea au fost ]ndreptate ]mpotriva regimului din \ar[. Pe c`nd eu m[ aflam la Englesis. Papa a declarat c[ adev[ratul r[zboi sf`nt este r[zboiul viitor care va distruge comunismul. care fuseser[ respin=i la emigrare. M-am dus la Oadams la ]ntrevedere.

}n consecin\[ i-am cerut s[-mi dea un act oficial din partea patriarhiei. }nso\it de preotul ortodox rom`n Teofil Luca plecat din \ar[ de 30-40 de ani . pe tot timpul c`t \ara va fi sub regimul comunist. Cu acest act. urma ca eu s[ m[ prezint autorit[\ilor respective turce=ti sau Transiordaniene =i s[ ]ncasez toate veniturile propriet[\ilor bisericii rom`ne=ti at`t din Turcia c`t =i din Transiordania (Ierusalim). etc. Din Salzburg am plecat la Gratz unde am r[mas 2-3 zile. cu ex regele Carol. Homdi mi-a adus ziari=ti turci la hotel unde le-am dat un interviu asupra situa\iei economice. }n acest timp am fost primit ]n audien\[ de c[tre Franco. De la Roma am plecat cu avionul la Isatmbul. c[ruia i-am spus chestiunea cu G`ld[u =i c[ am fost pe continent =i to\i preo\ii au r[mas de partea mea. d[ndu-mi cuv`ntul R[utu. ]n care s[ m[ recunoasc[ pe mine ca pe arhiepiscop =ef al bisericii ortodoxe rom`ne din exil cu dreptul de a reprezenta ]ntreaga biseric[ ortodox[ rom`n[ din \ar[. ]n care timp am f[cut un serviciu religios de Anul Nou 1951 =i apoi am plecat la Roma. care mi-au cerut s[ m[ duc s[ le oficiez c`teva slujbe religioase^ Am revenit la Istambul unde am mai r[mas circa o s[pt[m`n[. pentru a m[ informa de felul lor de via\[ =i eventuala mea stabilire ]n Turcia.am plecat la Smirna unde se afla un grup de fugari macedoneni rom`ni (arom`ni) fugi\i din Grecia. Austria. politice.pe care el o cuno=tea de la mine dintr-o scrisoare . Astfel. care deservea ca preot al bisericii rom`ne. Discursul a avut acela=i caracter ]mpotriva regimului din RPR. la München unde am f[cut o slujb[ religioas[. Eu am spus c[ momentan nu pot s[ dau nici un r[spuns. }ntrebare: Arat[ ]n continuare activitatea d-tale ]n Italia =i mai departe ? R[spuns: De la Istambul am venit cu avionul p`n[ la Roma de unde am luat trenul spre Fran\a la Monte Carlo. prima dat[ m-am dus la preotul Vasilovschi. Deasemeni am f[cut slujbe biserice=ti ]n diferite centre unde erau rom`ni. De la Barcelona am plecat la Madrid unde am r[mas circa o s[pt[m`n[. }ntrebare: Continu[ =i arat[ ce ai f[cut la Londra ? R[spuns: De la Londra am plecat ]n Germania Occidental[. ci dup[ ce m[ voi consulta cu consilierii mei. Cu acestea am terminat activitatea mea la Istambul =i am plecat iar[=i ]n Italia. Italia =i Turcia pentru a sta de vorb[ cu preo\ii fugari rom`ni care vor r[m`ne cu mine sau vor trece de partea lui G`ld[u. eu ]mi manifestam atitudinea mea du=m[noas[ regimului din RPR. La Istambul m-am prezentat patriarhului ecumenic al Istambulului Atenagora. apoi la BadenBaden la preotul Stefart. c`t =i frunta=ii fugarilor bulgari. unguri.]n discu\iile neorganizate =i personale. Men\ionez c[ R[utu era membru ]n consiliul parohial. c[ruia i-am ar[tat situa\ia critic[ material[ ]n care se afl[ biserica ortodox[ rom`n[ din exil =i totodat[ i-am ar[tat c[ ]n urma ac\iunii preotului G`ld[u . sociale =i culturale din \ar[. ]ntrun or[=el din Germania Occidental[ zona englez[.at`t eu c`t =i preo\ii din eparhia mea suntem amenin\a\i s[ ne pierdem autonomia pentru ]ndeplinirea asisten\ei religioase ortodoxe. timp ]n care am vizitat pe to\i rom`nii =i am luat contact cu autorit[\ile turce=ti. Patriarhul Atenagora mi-a cerut s[ mut re=edin\a episcopiei din Londra ]ntr-un centru realmente 158 ortodox. Aici am vorbit la radio. Pre=edintele asocia\iei turcilor n[scu\i ]n Rom`nia. Deasemeni am f[cut un apel c[tre poporul turc ca s[ sprijine pe fugarii rom`ni =i s[ lupte pentru <eliberarea> |[rii Rom`ne=ti. despre motivele care m-au determinat s[ fug din \ar[ =i despre organiza\iile anticomuniste compuse din fugarii rom`ni din str[in[tate. La Roma am vorbit cu preotul Surtucan =i am f[cut un serviciu religios ]ntr-un lag[r de l`ng[ Roma. unde am stat dou[-trei zile la Mihai R[utu. De la Monte Carlo am plecat spre Spania la Barcelona unde am r[mas o zi vizit`nd c`teva familii de rom`ni stabili\i de mult[ vreme acolo. Aici am f[cut iar[=i o slujb[ =i am luat declara\ia preotului Corobeanu. fiind dus 159 . de unde am plecat ]n Austria la Salzburg. militare. a=a cum au luptat ]n Coreia.

palatul lui Carol este cel mai frumos. fostul ministru de externe).de ministrul Dumitrescu. Boroborra. am ar[tat motivele fugii mele din \ar[. fostul consilier al Cur\ii de Apel Bucure=ti Criv[\. C`t am stat la Carol acesta a dat o recep\ie ]n palatul s[u. la Madrid. ]n afar[ de legionarii simi=ti. asigur`ndu-l c[ to\i cei care au m`ncat o p`ine spaniol[ nu vor uita acest lucru. Carol locuie=te la Lisabona. Am fost la fica lui Franco. am venit a discuta cu =eful Casei Domnitoare rom`ne. nepl[ceri care au dus la caterisirea lui de c[tre mitropolitul Visarion Puiu. ]ntr-un palat foarte frumos care este proprietatea lui. generalul Chirnoag[. a aprobat ca s[ se fac[ acest parastas ortodox la care au participat to\i rom`nii =i reprezentan\ii autorit[\ilor spaniole. Cu acesta am discutat problemele religioase respective =i mi-a spus c[ a doua zi are audien\[ la Franco. apoi perioada din Jugoslavia precum =i lupta anticomunist[ pe care o desf[=uram eu ]n prezent ]n r`ndurile emigran\ilor rom`ni. La Franco a fost mai mult o vizit[ protocolar[ cu prilejul c[reia eu i-am mul\umit pentru sprijinul ce-l acord[ fugarilor rom`ni. iar el este un mare anticomunist. se afl[ fostul director al ziarului <Universul> Stelian Popescu. Fiind rugat de gazd[. Carol voia prin aceast[ recep\ie s[ arate invita\ilor c[ =eful Bisericii rom`ne. ]ntruc`t preo\ii catolici nu acceptaser[ s[ participe la aceast[ ]nmorm`ntare. c[ruia 160 vrea s[-i cear[ permisiunea ca ]n cadrul societ[\ii s[ oficiez eu la morm`ntul eroului necunoscut spaniol un parastas ortodox pentru Mo\a =i Marin. Acesta a fost un aspect al recep\iei. Ia=inschi. prin 1950 sau 1951. ultimul ministru al Spaniei din Bucure=ti.pre=edintele societ[\ii Hispano-Rom`ne. deoarece Franco ]i subven\ioneaz[ ]ntreaga rela\ie a=a cum a fost ea ]n timpul monarhiei. a \inut un discurs anticomunist ]n care arat[ diferite date privind situa\ia economic[ din \ar[. Am fost ]n Portugalia. Franco men\ion`nd c[ face o prim[ excep\ie. Cu acest prilej. care este singurul din fo=tii mini=tri monarhi=ti care =i-a p[strat toate prerogativele diplomatice. la Lisabona. care a fost cu mine ]n ]nchisoarea din Jugoslavia. }n Portugalia am r[mas cam o s[pt[m`n[. fiind g[zduit la fostul rege Carol II. pentru a face o slujb[ a ]nmorm`nt[rii lui Pangal. prin\ul Sturdza cu so\ia lui. am f[cut un expozeu general asupra Rom`niei privind situa\ia din toate punctele de vedere ast[zi. aici am participat la o mas[. care era =i consilierul =i referentul juridic al episcopiei mele. La Estoryl este o mic[ colonie regeasc[ compus[ din regi care=i a=teapt[ tronurile. Sturza. care murise =i fusese ]ngropat f[r[ preot. care au murit pentru =i pe p[m`ntul spaniol. Acesta a organizat ora de radio de la Madrid. care celebrase la Paris c[s[toria lui Carol cu Elena Lupescu =i avusese din aceast[ cauz[ nepl[ceri cu legionarii. Aici. unde erau invita\i majoritatea diploma\ilor ai \[rilor apusene din Madrid. prin\ul Nicolae =i to\i frunta=ii legionari simi=ti (Horia Sima. Al doilea aspect: Carol urm[rea ca eu s[ ar[t lui Mihai prestigiul de care se bucur[ Carol al II-lea. a c[rui fic[ este c[s[torit[ cu un inginer rom`n ]n Madrid. Pe Carol ]l interesa soarta fiului s[u =i soarta arhimandritului Martinian Ivanovici. omul legionarilor. fostul director al ziarului <Curentul> Pamfil +eicaru. adic[ cu fostul rege Carol. pe care o cunoscusem ]n casa avocatului R[utu la Paris. adic[ eu. care este cel mai feroce ]n propaganda lui anticomunist[. care este c[s[torit[ cu =eful protocolului de la pre=edin\ie. Dintre toate palatele acestor fo=ti regi. la care au participat to\i fo=tii regi stabili\i la Estoryl =i mai mul\i diploma\i invita\i de Carol. Dup[ aceia am fost la Stelian Petrescu . Eu am vizitat pe mai mul\i cu care am avut un schimb de cuvinte f[r[ importan\[. probleme rom`ne=ti. ]i recunoa=te actele =i pa=apoartele ce le elibereaz[. din care rezult[ c[ este foarte bine informat. Carol are o foarte bun[ situa\ie material[ pe care =i-a f[cut-o ]n special ]n timpul r[zboiului. la Estoryl. El este bun prieten cu 161 .

163 . I-am relatat pe larg ]ntrevederea avut[ cu prin\ul . Bucure=ti.s-a produs. }ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu din 18 februarie 1954 ai ar[tat c[ ai plecat ]n Portugalia. }n discu\iile avute cu Carol. La Estoryl am fost g[zduit timp de o s[pt[m`n[ la ex regele Carol. La recep\ia pe care a dat-o. 162 numai dac[ mut re=edin\a episcopiei din Londra. profesorul Busuioceanu. I-am ar[tat apoi c[. aici am fost a=teptat de ministrul Casei Regale a lui Carol. acesta a \inut s[-mi recomande ]n deosebi s[ m[ apropii c`t mai mult de regina Ana =i s-o \in ]n curent cu toate problemele fugarilor rom`ni c`t =i din \ar[. Mi-a mai precizat iar[=i. Urd[reanu care m-a luat cu ma=ina p`n[ la Estoryl. Carol ar[ta foarte bine. am fost la Lisabona ]n cimitirul central =i am oficiat ]nmorm`ntarea fostului ministru Pangal. Carol mi-a cerut s[ fac un expozeu detaliat asupra stadiului popularit[\ii regelui Mihai. cu caracter provizoriu deoarece el crede c[ este bine ca re=edin\a permanent[ a episcopiei s[ fie pe l`ng[ una dintre cele dou[ patriarhii ortodoxe Istambul sau Ierusalim. I-am ar[tat c[ pe l`ng[ motivele locale care m[ detremin[ s[ mut re=edin\a episcopiei de la Londra la Paris. era bine dispus =i era ]mbr[cat ]n uniforma de general de gard[ al fostei armate rom`ne.comunic`ndu-i hot[r`rea acestuia ca pe viitor s[-l abandoneze pe Nicolae =i-l va sus\ine pe regele Mihai. etc. ceea ce prevenisem: ruptura cu consiliul anglican. Mi-a cerut s[-i comunic cele discutate cu ceilal\i preo\i =i consilieri care nu se duc la anglicani. d`nd toate informa\iile pe care ei eventual le vor culege de la noii rom`ni fugi\i din \ar[. generalul Ulea. p`n[ la ]nfiin\area armatei Atlanticului. Totodat[ Carol mi-a precizat ca pe viitor to\i preo\ii rom`ni. care era acuzat c[ este omul guvernului Groza. la re=edin\a ex regelui Carol II. =i c[ ]n general de la 1 februarie 1951 at`t eu c`t =i preo\ii mei am r[mas f[r[ salarii =i f[r[ fonduri de asisten\[ religioas[. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. ca reprezentant legal al ]ntregii biserici ortodoxe rom`ne. am ]nceput discu\iile cu Carol asupra urm[toarelor subiecte: }nt`i i-am f[cut un expozeu general asupra activit[\ii mele de la plecarea lui din Londra. care vor primi salariu din bugetul lui. Urd[reanu. prin fixarea soldelor ce urmeaz[ s[ le primeasc[ ]n mod regulat de la misiunea militar[ american[. pentru tote cheltuielile episcopiei mele ca s[ pot[ da dispozi\ie lui Urd[reanu. Cu acest prilej s-a hot[r`t ca to\i rom`nii s[ se ]ntrunesc[ a treia zi la Carol. el a spus c[ este de acord s[ mut re=edin\a deocamdat[ la Paris. La cele relatate de mine. la toate serb[rile rom`nilor fugari.pre=edintele Portugaliei =i cu ambasadorul american la Lisabona. unde am f[cut o liturghie. preo\ii s[ pomeneasc[ ]nt`i numele lui. Revenind la Estoryl. patriarhul Atenagora de la Istambul mi-a condi\ionat recunoa=terea mea ca episcop =ef al bisericii ortodoxe rom`ne din exil =i p`n[ la <eliberarea> \[rii. Continu[ =i arat[ activitatea d-tale mai departe ? R[spuns: De la Madrid am plecat cu trenul la Lisabona. Asupra mut[rii episcopiei din Londra.=eful Casei de Hohenzolern . cu calitatea sa de =ef al Casei Regale rom`ne =i apoi numele cu titlu de rege legal al Rom`niei Mihai I =i regina Ana. s[ le cer s[-mi fac[ lunar un raport detaliat de activitate strict religioas[ =i de activitate a lor anticomunist[. f[r[ a mai pomeni pe regina mam[ Elena =i Nicolae. c[ el cere ca la toate slujbele biserice=ti oficiale. Mi-a spus iar[=i c[ ]l trimite pe generalul Ulea la Paris s[ rezolve situa\ia ofi\erilor rom`ni fugari. comentariile rom`nilor fugari ce se fac pe seama comitetului na\ional rom`n rupt ]n dou[: R[descu =i Vi=oianu =i ce cred eu despre zisa vinov[\ie a generalului Laz[r. 24 ianuarie. el mi-a cerut s[-i fac c`t stau la el un proiect de buget. consulul Dumitrescu =i cu ]nc[ c`\iva rom`ni fugari. A doua zi ]mpreun[ cu Carol. 19 februarie 1954. tedeumurile rug[ciunile care se fac la diferite anivers[ri ca 10 mai. s[ poat[ trimite bani preo\ilor. al c[ror nume nu-l re\in.

majoritatea frunta=ilor politici rom`ni fugari sunt de partea lui R[descu =i consider[ c[ Mihai a f[cut o mare gre=eal[ c`nd a recunoscut ca legal[ frac\iunea lui Vi=oianu. generalul Laz[r =i cearta dintre R[descu =i Vii=oianu ? R[spuns: Eu am ar[tat lui Carol c[ Mihai se bucur[ de mare polpularitate ]n r`ndurile fugarilor rom`ni =i propaganda simist[ nu a avut nici un efect. cu aprobarea =i concursul moral =i material al americanilor. El nu mi-a precizat cu cine anume a vorbit. nu face nici a zecea parte din ceea ce a reu=it s[ c`=tige cu aceast[ fabric[ ]n acele campanii de lucru ale r[zboiului trecut =i a r[zboiului ce vine. c[ so\ia lui =i fica primesc ]n mod regulat pensia ]n \ar[. Asupra Comitetului Na\ional Rom`n rupt ]n dou[. cu pa=aport legal RPR. El a spus c[ acolo se fac tot felul de arme. pe care treptat. a ]nfiin\at <asocia\ia rom`nilor fugari>. Discut`nd cu Carol asupra datei ]nceperii r[zboiului. trimi\`ndule fonduri =i un buletin informativ tip[rit la New York =i instruc\iuni pentru organizarea manifest[rilor =i propagandei anticomuniste. }ntrebare: Arat[ alte discu\ii pe care le-ai avut cu Carol ? R[spuns: Momentan nu-mi amintesc discu\ii pe care s[ le fi 165 . provizie. el crede c[ r[zboiul se va declan=a sigur ]n prim[vara anului 1954. f[r[ a-mi specifica ce anume. }ntrebare: Clarific[ acum felul cum s-au ]ndeplinit cele cerute de Carol cu privire la acele rapoarte pe care trebuiau s[ le fac[ preo\ii ? R[spuns: C`nd am trecut prima oar[ pe la fiecare preot. c[ ]n 1950 =i-a scos sora din \ar[. nu =tiu locul precis. Dup[ verificare s-a constatat c[ nu a fost adev[rat =i a r[mas mai departe aghiotantul lui Mihai. Asupra generalului Laz[r i-am comunicat tot ceea ce aflasem =i eu de la Mihai R[utu.}ntrebare: Arat[ ce ai r[spuns d-ta la cele crezute de Carol cu privire la ex regele Mihai. c[ este la Paris =i c[ toate aceste favoruri li s-au f[cut numai ca el. el mi-a spus c[ din toate informa\iile =i discu\iile avute cu SUA. Acest[ asocia\ie =i-a ]nfiin\at filialele ]n toate \[rile unde se aflau de la 12 fugari rom`ni ]n sus. dup[ ce ei primiser[ deja ultimul salariu de la Carol le-am explicat fiec[ruia cele cerute de Carol =i astfel ei au ]nceput s[ fac[. }ntrebare: Cu cine a aranjat Carol ca ofi\erii fugari rom`ni s[ primeasc[ sold[ de la misiunea american[ =i ce altceva \i-a mai spus el cu privire la acest lucru ? R[spuns: Carol mi-a povestit c[ atunci c`nd a fost ]n America. 164 }ntrebare: Ce f[cea Carol cu informa\iile date de preo\i ? R[spuns: Carol organiza diferite ceaiuri cu diploma\ii str[ini =i voia s[ le arate acestora c[ el este informat =i \ine leg[tura cu Rom`nia. majoritatea timpului a fost ocupat cu delega\ii ministerului de r[zboi american. de la acea dat[ aceste rapoarte. Frac\iunea R[descu. s[ dea solde acestor ofi\eri. }ntrebare: Ce cuno=ti d-ta despre fabrica de armament a lui Carol ? R[spuns: Din spusele lui Carol. care a=teapt[ de un an de zile ]nfiin\area armatei Atlanticului =i a cerut ca p`n[ la ]nfiin\area misiunii militare americane de la Paris.. etc. deoarece la acea vreme toate comenzile de armament. pentru predarea armamentului lucrat ]n fabrica sa =i c[ ]ntre timp a fost =i pe la departamentul de stat american. unde a ar[tat situa\ia critic[ a ofi\erilor rom`ni de la Paris. prin induceri ]n eroare =i sfaturi gre=ite s[ fac[ pe regele Mihai s[-=i piard[ popularitatea =i s[ fac[ desordine ]n r`ndul fugarilor. Se sus\ine c[ generalul Laz[r a plecat din \ar[ cu ]nvoirea guvernului rom`n. pentru a-=i cosolida situa\ia. sunt ]ndeplinite. cu doi-trei ani ]nainte de a intra America ]n cel de-al doilea r[zboi mondial el a cump[rat o mic[ fabric[ de armament ]n apropiere de New York. prin tot felul de intrigi. p[str`nd o permanent[ leg[tur[. ajung`nd ]n ultimul timp s[ fac[ din ea una din cele mai mari fabrici de armament din America. frac\iunile R[descu =i Vi=oianu. treptat a m[rit-o. El mi-a spus c[ tot ce a agonisit o via\[ ]ntreag[ la un loc.

autorit[\ile portugheze. Bucure=ti. De la Paris am plecat la Londra unde am avut o consf[tuire cu membrii consiliului eparhial c[rora le-am f[cut cunoscut[ problema hot[r`rii luate de a muta sediul episcopiei de la Londra la Paris. 21 februarie 1954. unul din fii Kaizerului. +tiu doar c[ acuma trebuia s[ trec pe la fiecare preot ]n parte. L-am g[sit bolnav ]n pat =i m-a 167 . Ioan al Bulgariei. ]n frunte cu pre=edintele Salazar =i to\i ex regii stabili\i la Estoryl. de preotul Vasilovschi care avea fata bolnav[ =i de care m-am ocupat mai mult. }n prezent memoria nu m[ ajut[ s[ le clarific cu certitudine. maior Croitoru. O camer[ am f[cut-o locuin\a mea. }mi amintesc de un singur caz doar. }ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu din 19. Otto al Austro-Ungariei. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. care se afla abandonat de to\i fugarii ]ntr-un azil de b[tr`ni catolici de l`ng[ Cannes. Arat[ activitatea d-tale dup[ ce ai ajuns la Paris. eu nu pot preciza ce preo\i am anun\at. perioada martie . (Regele Umberto al Italiei. contele de Paris al Fran\ei. ]ns[ din cele ce mi-a comunicat av. +tiu c[ am f[cut acest lucru. avocat Nicolae Baciu. Juan Carlos pretendentul la tronul Spaniei. La un astfel de ceai am participat =i eu. c[ a primit rapoarte de la to\i preo\ii. care 166 avea misiunea de a se ocupa cu rezolvarea coresponden\ei venit[ la episcopie =i trimeas[. \in s[ men\ionez c[ odat[ pe lun[ ]n palatul lui Carol din Estoryl se organizeaz[ un ceai diplomatic. R[utu. Acum intervine o perioad[ neclar[ pentru mine.avut cu Carol. Acest ceai nu a avut un caracter de festivitate ci numai o reuniune prieteneasc[. }ntrebare: Asupra acestui capitol o s[ mai revenim. ]n afar[ de cele ar[tate. ]ns[. mai departe ? R[spuns: Dup[ ce am ajuns la Paris am dus toate actele episcopiei =i bagajul la locuin\a lui R[utu =i timp de o s[pt[m`n[. rezult[ c[ eu i-am anun\at^ Se poate s[-i fi anun\at prin coresponden\[. regele Leopold al Belgiei =i membrii casei lui Carol. ]ns[ cu Vasilovschi am vorbit sau la Paris sau la el acolo ]n Germania. pun`nd ca director al cancelariei pe Nicu Baciu. Nicu Baciu. Astfel am plecat cu tot bagajul =i actele episcopiei la Paris. Papanace. colonel Neferu. ]ns[ nu pot preciza c`t am stat ]n fiecare loc =i ce anume am mai f[cut ]n acest timp. iar ]ntr-una am instalat cancelaria episcopiei. unde le-am dus la avocatul R[utu. Din interogatoriile mai vechi: 9 aprilie 1953. Bercu.02. (Nu este nici unul deplasat din lag[rul comunist. Am f[cut c`te o adres[ lui Oadams =i Arhiepiscopului Londrei ]n care le-am mul\umit de ajutorul dat =i le-am spus c[ interesele episcopiei cer s[ mut re=edin\a la Paris. Bischof. }ntrebare: Continu[ =i arat[ activitatea d-tale mai departe ? R[spuns: De la Estoryl am plecat cu trenul spre Paris unde am r[mas o zi. inginer Traian Ni\escu. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. Gogu Constantinescu. Raul Bossy. c`t =i cu centralizarea rapoartelor religioase =i informative f[cute de preo\i pentru ex regele Carol II. 20 februarie 1954. dou[. Au fost invita\i to\i mini=trii diploma\i din Lisabona.aprilie. care se compunea din: maior Iliescu. }ntrebare: Ce preo\i ai anun\at ]n acest interval de cele discutate cu Carol ? R[spuns: Ca s[ fiu corect. ]ns[ nu pot preciza c`t anume. Cu comandorul Vasilescu m-am dus ]mpreun[ s[-l vizitez pe Visarion Puiu. g[sind pe b-dul Michel l`ng[ Sena. ]n care timp m-am ocupat de probleme strict biserice=ti. am c[utat locuin\[. luat aparte. pentru a-i pune la curent cu cele discutate cu Carol. Stelian Popescu.1954 ai ar[tat c[ ai plecat de la Londra la Paris. Bucure=ti.) To\i ata=a\ii militari. zona englez[. La Istambul am plecat ]n urma unei consf[tuiri cu consiliul parohial al episcopiei.

aceia de 168 reprezentant legal al ]ntregii biserici rom`ne=ti. pentru faptul c[ inten\ionam s[ stau mai mult timp. care a avut loc la Istambul cu to\i fugarii rom`ni. ]i voi trimite lunar banii necesari. discurs care era ]ndreptat ]mpotriva RPR. pentru a ]ncerca pe calea juridic[. fostul consul al Rom`niei monarhice. care p`n[ la urm[ s-a soldat cu o nereu=it[ din cauza patriarhului care urm[rea aceast[ chestiune. comandorul Abeles. =i ca =ef al bisericii rom`ne=ti. Malioglu. Iorgulescu. ]n frunte cu ministrul. ]nainte de a intra ]n posesia bunurilor rom`ne=ti din Turcia. unde am fost =i eu invitat g[sind acolo toat[ lega\ia american[ din Turcia. Dup[ ce mi-au f[cut o primire festiv[. ]n aceast[ calitate. declara\ie ]n care eu s[ ar[t c[ recunosc dreptul de proprietate al patriarhiei ecumenice asupra tuturor p[durilor =i mo=iilor avute ]n \ar[. eu trebuie s[ rezolv vechea problem[ a bunurilor patriarhiei ecumenice. Aceast[ ac\iune juridic[ a durat c`teva luni. care p`n[ ast[zi nu au fost r[scump[rate. De asemeni am vorbit la s[rb[torirea de 10 mai. Am participat la o reuniune a asocia\ilor turci n[scu\i ]n Rom`nia de sub pre=edin\ia lui Suphi. unde eram ]nt`mpinat de profesorul Decei Aurel de la comitetul rom`n. La acest hotel am r[mas o s[pt[m`n[. Hamdi Nusuret =i al\ii pe care nu-i re\in. totu=i simte c[ este la cap[tul puterilor =i nu mai poate duce lupta =i responsabili de trecerea lui la catolicism vor fi mai to\i rom`nii fugari. El mi-a cerut s[ dau o declara\ie.rugat s[-i dau o m`n[ de ajutor s[ poat[ ie=i din acel azil s[-=i ]ngrijeasc[ s[n[tatea =i s[ tr[iasc[ mai omene=te. care l-au abandonat. timp ]n care mi-am c[utat o locuin\[. c[ dup[ ce voi rezolva problema propriet[\ilor din Orient. Impresionat de toate acestea. bunuri aflate ]n Rom`nia. Pus ]n fa\a acestei noi probleme ridicate de patriarhul Atenagora. f[r[ actul patriarhiei s[ intru ]n posesia bunurilor ar[tate. El mi-a declarat c[ de=i dore=te s[ r[m`n[ ]n legea lui str[mo=easc[. ]n care ]mi manifestam atitudinea mea du=m[noas[ fa\[ de RPR. am acordat diferite interviuri la ziari=tii turci. Pe l`ng[ lupta pe care am dus-o pentru c`=tigarea bunurilor mai sus ar[tate ]n acest interval. }n Istambul am stat p`n[ ]n septembrie 1951. f[c`ndu-m[ s[ cheltuiesc mari sume de bani =i tot felul de interven\ii. dup[ care ministrul american a cerut s[ le povestesc 169 . Aci Decei a \inut s[ m[ prezinte ca pe un mare anticomunist. asigur`ndu-i pe cei prezen\i c[ ]n cur`nd se vor ]ntoarce ]n \ara ]n care s-au n[scut. ei i-am spus c[ momentan nu pot s[-i dau astfel de declara\ie =i c[ urmeaz[ s[ m[ consult cu consilierii episcopiei mele asupra acestei probleme. am angajat un mare avocat turc. nu-mi amintesc c`t. s[-l for\eze s[ treac[ la catolicism. }ntrebare: Continu[ cu activitatea d-tale ? R[spuns: }mpreun[ cu Aurel Decei =i cu Abeles am fost la patriarhul Atenagora. am plecat ]n ora= =i am luat o camer[ la hotelul central din Istambul. Dup[ aceasta am plecat cu vaporul la Istambul. eu m-am ocupat de ]ntreaga situa\ie a fugarilor rom`ni cu care am stat de vorb[ =i pe care am c[utat s[-i plasez la lucru prin interven\iile fostului ambasador turc Suphi Tanrioer. care s-a ocupat =i cu alte probleme juridice. i-am dat un costum de haine de al meu =i o sum[ de bani. Am g[sit un apartament de trei camere. c[ruia i-am adus la cuno=tin\[ c[ mi-am mutat re=edin\a din Londra a=a cum dorise el. la care am luat cuv`ntul. discurs ]ndreptat impotriva RPR. spun`ndu-i s[ aib[ ]n vedere. deoarece ei au crezut c[ mi-am mutat complect sediul la Istambul. catolicii special l-au l[sat ]n aceast[ mizerie. unde m-am mutat lu`nd cu mine =i pe t`n[rul Ion Bodea. al c[rui nume nu-l mai re\in. fostul comisar de siguran\[ Mircea Vasilache. La Decei acas[ a avut loc un ceai. El mi-a spus c[ dac[ vreau =i m[ simt ]n stare s[ preiau asupra mea ]ntreaga r[spundere de reprezentant al bisericii ortodoxe rom`ne. V[z`nd c[ pe cale legal[ nu pot intra ]n posesia bunurilor rom`ne=ti. venit de cur`nd din \ar[ care ]mi venea ca un fel de secretar. men\ion`nd c[. ]n care s[ men\ionez calitatea mea recunoscut[ de patriarhie. voi desp[gubi patriarhia ecumenic[ pentru toate aceste bunuri. Am vorbit de c`teva ori la radio ]mpotriva regimului din RPR.

Aceast[ livad[ nu ar fi putut aduce venit dec`t dup[ 2-3 ani de func\ionare a pompei. care puteau fi ]nchiriate. cu privire la unele m[suri luate de regimul actual din RPR =i alte lucruri ]mpotriva RPR =i scopul de a ad[uga =i eu ceva la toate cele cunoscute chiar exagerate =i impresionate pentru a-i face s[ dezl[n\uiasc[ c`t mai cur`nd r[zboiul. act cu care m-am prezentat la autorit[\ile Transiordaniene pentru a fi pus ]n posesia bunurilor mai sus men\ionate. o m[n[stire cl[dit[ tot sub patriarhul Miron. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. Totodat[ ]n Beiruth am g[sit o serie de conduc[tori biserice=ti. cl[dire nou[ f[cut[ ]n Ierusalim de patriarhul Miron. Bucure=ti. Din Istambul am plecat cu vaporul la Beiruth. acest c[min a fost bombardat =i c`nd m-am dus s[-l iau ]n primire am constatat c[ era nelocuibil. care-mi era un vechi prieten din \ar[. nu am putut rezolva nimic =i atunci m-am hot[r`t s[ plec din Istambul spre Ierusalim pentru a ]ncerca s[ intru ]n posesia bunurilor din Transiordania. cer`ndu-i s[ ne trimit[ din fondurile comitetului o pomp[ =i instala\iile necesare din America. Alte lucruri rom`ne=ti erau ]n ora=ele Ierihon =i Bethleem. am ]ncercat s[ repar[m motorul pompei =i ]ntreaga instala\ie. circa 3-4 ha. fost ajutant regal. 170 El mi-a eliberat imediat actul prin care m[ recunoa=te ca episcop. c`nd a venit valul mare de refugia\i din Palestina Israelit[ au fost 171 . livad[ care a produs numai at`ta timp c`t o pomp[ mecanic[ a func\ionat. Aici fiind stabilit comandorul Udrischi.. care are o mare livad[ cu pomi. ast[zi devenit preot rom`n =i mare anticomunist. ]ns[ p`n[ la r[pirea mea nu a trimis nimic. }mpreun[ cu stare\ul m`n[stirii. Aici am venit ]nt`i pentru chestiuni biserice=ti =i al doilea pentru a trata cu patriarhul ortodox al Ierusalimului luarea ]n posesie a bunurilor biserice=ti rom`ne din Transiordania. ]nainte de a trece la Ierusalim. a=a cum jum[tate din livada m`n[stirii s-a =i uscat. =ef al bisericii ortodoxe rom`ne din exil. earu numai dou[ din Ierusalim.impresiile mele din \ar[. iar pentru repara\ii necesita o sum[ foarte mare. Acestea ]ns[. Vi=oianu a promis c[ va trimite. originar din Bucovina. }n Beiruth am descoperit o adev[rat[ colonie de rom`ni fugari. foarte importan\i. care fusese la biserica greac[ din Bucure=ti ]n 1946. Dintre toate bunurile rom`ne=ti din Transiordania cel care valora mai mult =i putea aduce un venit serios. Al doilea bun important se afla pe malul Iordanului. sub regimul comunist =i ]ndeosebi impresiile formate din spusele ultimilor fugari rom`ni cu care eu am stat de vorb[. destul de mare. azi angajat ca pilot la compania de avia\ie libanez[. }n timpul r[zboiului arabo-israelit. Cu procesul de care am ar[tat. ]ns[ la atelierul mecanic din Ierusalim mi-a spus c[ at`t motorul c`t =i instala\ia sunt vechi =i uzate =i nu se mai poate face nimic cu ele. Eu am ar[tat unele date chiar cu exager[ri. pentru problemele interne ale bisericii cre=tine. reprezentate prin c`teva case particulare l[sate mo=tenire de ni=te foste c[lug[ri\e rom`nce ce muriser[ la Ierusalim. Patriarhul Ierusalimului. plecat din \ar[ de vreo 20 de ani. Arat[ unde anume te-ai deplasat =i pentru ce ? R[spuns: Primul drum pe care l-am f[cut din Beiruth a fost la Ierusalim (jum[tatea ora=ului din Transiordania). 22 februarie 1954. care era deservit[ de preotul grec Moraitache. Dintre toate aceste case singurele care se prezentau ]n stare bun[. era c[minul rom`nesc. fost c[lug[r la m`n[stirea Neam\. spre deosebire de patriarhul Constantinopolului a fost foarte bine voitor =i loial fa\[ de mine. pomii ne uda\i artificial se uscau. deoarece ]n acea regiune lipsit[ de ploi. expulzat din \ar[. De aici am f[cut o adres[ oficial[ pre=edintelui comitetului rom`n de la New York Vi=oianu. }ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu din 20 februarie 1954 ai ar[tat c[ din Beiruth te-ai deplasat ]n mai multe \[ri din orient. am r[mas la el pentru un timp.

}n consecin\[ toate sursele de venit din Transiordania. haine biserice=ti. patriarhul Antiohiei a fost dus ]n c`teva ora=e mai mari din Uniunea Sovietic[. acord`ndu-i toat[ libertatea misiunii religioase.rechizi\ionate pentru refugia\ii arabi =i toate ]ncerc[rile mele de a le elibera au fost zadarnice. Tot acum el arat[ c[ marea ac\iune =i lupt[ deschis[ de Generalisimul Stalin pentru semnarea apelului Consiliului Mondial al P[cii pentru un pact al p[cii. Vasiu Decebal =i Spuza Nicolae =i ]n deosebi de Knezovici. }n RPR deasemeni a fost dus s[ viziteze o serie de biserici =i m`n[stiri. s-au dat 500 mii de ruble pentru sus\inerea cheltuielilor Patriarhiei Damascului. un b[tr`n de 75 de ani. }n acesat[ atmosfer[ =i tensiune m[ aflam eu la Beiruth. Papa cu to\i episcopii s[i =i toate guvernele din Apus care combat aceast[ ac\iune. patriarhul Justinian l-a ]nc[rcat cu tot felul de daruri (od[jdii biserice=ti. patriarhul Antiohiei s-a oprit ]n Bucure=ti. care nu mi-a ascuns c[ americanii ar fi foarte mul\umi\i dac[ eu m-a= duce la Damasc s[ conving pe patriarhul ortodox al Antiohiei =i Damascului de libertatea religioas[ =i libert[\ile regimului din \[rile democrate (comuniste) =i totodat[ s[ stau de vorb[ cu episcopii care au fost indu=i ]n eroare de propaganda comunist[. timp de c`teva zile. ]n urma celor auzite =i v[zute de patriarhul Antiohiei. Cu acesst[ ocazie. bani) =i totdat[ i-a d[ruit ca proprietate dreptul de a trimite un preot al s[u =i de a ]ncasa toate veniturile bisericii Sf. ci din contr[ o sus\ine. primite at`t la Moscova c`t =i la Bucure=ti. sunt adev[ra\i du=mani ai p[cii cre=tine =i tr[d[torii legii ]nv[\[turii lui Hristos. pe care patriarhul Antiohiei le-a v[zut ]n plin[ func\iune. la care au participat foarte mul\i cet[\eni sovietici. ]ninte de r[zboi =i ]ninte de revolu\ia din1917. 172 unde a fost ]nt`mpinat de patriarhul Justinian al RPR. at`t din Uniunea Sovietic[ c`t =i din RPR nu persecut[ biserica. La re]ntoarcere. care 173 . Patriarhul Antiohiei. c[ el care a cunoscut toat[ via\a bisericeasc[. cruce. unde se regizaser[ din vreme c`teva slujbe religioase. progresiste =i democrate din lumea ]ntreag[. ]n urma celor v[zute =i tr[ite de d`nsul personal. at`t rus[ c`t =i rom`n[. }ntrebare: }nainte de a pleca din Orientul apropiat arat[ ]n ce alte localit[\i ai fost ? R[spuns: Am fost la Damasc. 23 februarie 1954. Iar to\i episcopii ortodoc=i din Apus. care =i-a f[cut studiile teologice ]n Rusia \arist[. provoc`nd foarte multe comentarii =i multe induceri ]n eroare. Acest interviu a fost tip[rit cu lux de am[nunte cu fotografii ale patriarhului Antiohiei ]n toate ziarele comuniste. }ntrebare: Pentru ce ai fost acolo =i arat[ activitatea d-tale ]n aceste localit[\i ? R[spuns: }n Damasc am fost sf[tuit de grupul de rom`ni din Beiruth (Udrischi. La plecare. s[ participe la un congres bisericesc. sub pretext c[ i se desp[gubesc propriet[\ile patriarhiei sale avute ]n Rusia \arist[ (propriet[\i na\ionalizate dup[ revolu\ie). Spiridon din pia\a Senatului din Bucure=ti. cu care eu speram s[-mi echilibrez bugetul episcopiei s-au dovedit inexistente. el a fost invitat de patriarhul Alexei s[ vin[ la Moscova. Bucure=ti. =ia f[cut studiile ]n Rusia \arist[ =i a fost coleg de facultate cu actualul patriarh al Uniunii Sovietice Alexei. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. Toate aceste daruri. }n vara anului 1951. capitala Siriei =i ]n Alexandria Egipt. evanghelie. etc. c[ regimul comunist. Pe de alt[ parte. poate s[ declare ast[zi. libertate care nici sub regimul \arist n-a avut-o. nu este altceva dec`t ]ndeplinirea ]nv[\[turii cre=tine=ti ce se concretizeaz[ prin cuvintele <Pace Vou[>. acesta ]nainte de a pleca din Bucure=ti a dat un mare =i detaliat interviu agen\iei TASS ]n care ar[ta c[ el.

de cele ce mi-au spus rom`nii ar[ta\i mai sus =i ]ndeosebi cele spuse de Kenzovici am plecat la Damasc. asupra problemei religioase din regimurile comuniste. }ntrebare: Despre ce americani a spus Knezovici c[ ar fi foarte mul\umi\i dac[ te-ai duce la Damasc ? R[spuns: Despre serviciul de informa\ii american. Declara\iile le-am ar[tat lui Knezovici =i celorlal\i fugari rom`ni. 175 . c`nd adev[rata =i prima mea misiune era de simplu preot =i am r[mas str[in de orice activitate politic[. dup[ ce un episcop rom`n le arat[ adev[rata realitate din regimurile comuniste. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 17. c`nd ]nc[ nici nu se punea problema existen\ei. Dup[ ce am terminat turneul f[cut pe la to\i episcopii. ]ns[ p`n[ la arestarea mea acest comunicat nu a ap[rut. unde prin cursurile ce le-am predat. afl`ndu-m[ ]n str[in[tate am fost prins =i eu de valul propagandei =i al luptei pentru existen\[. I-am ar[tat declara\iile ob\inute de la episcopii s[i =i am ]ncercat s[-l determin s[ dea el singur un comunicat presei. 26 februarie 1954. c[ d-ta ai ]ndeplinit o misiune de la serviciul de informa\ii american ? R[spuns: Da. independent. care ar avea o explica\ie prin faptul c[. le-am spus c[ ]n cur`nd Siria va fi ocupat[ de trupele americane. ]n care s[ arate c[ regret[ interviul dat agen\iei TASS. }ntrebare: Pe ce te-ai bazat d-ta c`nd ai spus episcopilor sinodului Damascului c[ ]n cur`nd Siria va fi ocupat[ de trupele americane =i c[ va ]ncepe r[zboiul pentru a-i intimida ? R[spuns: Eu am spus cele de mai sus episcopilor sirieni pe 174 baza credin\ei mele c[ va ]ncepe r[zboiul ]n cur`nd. iar pe baza acestor declara\ii am f[cut ni=te interviuri la ziari=tii de dreapta din Beiruth =i Roma. Eu am fost primul =i singurul preot militar care din proprie ini\iativ[ am transformat postul de simplu confesor al corpului de jandarmi. Dup[ aceasta am vizitat pe r`nd pe cei 12 episcopi. am revenit la patriarhul Damascului. membrii ai sinodului. cu care am avut iar[=i unele discu\ii. Aceasta am avut de declarat cu privire la activitatea mea contra RPR-ului ]n str[in[tate. Vreau s[ dovedesc c[ ]nc[ =i ]n \ar[. Patriarhul Antiohiei =i Damascului a promis c[ va face acest lucru. ]nfiin\`nd catedra de secte religioase =i curente subversive. Aici am f[cut o prim[ vizit[ patriarhului Antiohiei cu care am avut ]n prima zi un schimb de vederi generale contradictorii cu el. pe care l-am g[sit la venirea mea la aceast[ unitate militar[. c[rora le-am ar[tat marea gre=eal[ pe care au f[cuto leg`nd soarta bisericii lor de regimul comunist.era foarte aproape de Damasc =i motivat: ]nt`i de revolta =i convingerile mele anticomuniste. ]n a c[rui slujb[ era Knezovici. c[ ]n cur`nd va ]ncepe r[zboiul =i c[ securitatea lor personal[ =i situa\ia general[ a bisericilor este foarte grav[. av`nd responsabilitatea sec\iei pentru \[rile balcanice. }ntotdeauna atunci c`nd convingerile mele anticomuniste coincideau cu interesele unui serviciu de informa\ii eu f[ceam acea ac\iune. ]n cadrul acestui serviciu de informa\ii. de=i =tiam c[ este un aport adus serviciului de informa\ii respectiv. Majoritatea lor s-au gr[bit s[ ofere =i declara\ii scrise c[ nu au cunoscut realitatea =i c[ astfel. c`nd eram absolut liber. Bucure=ti. mai ales aceea cu caracter poli\ienesc. am s[dit ]n mintea =i inima tinerilor ofi\eri de jandarmi. eu am adus =i am f[cut un mare r[u partidului comunist rom`n care era ]n ilegalitate. ei regret[ faptul c[ au fost indu=i ]n eroare de patriarhul lor =i se desolidarizeaz[ pentru totdeauna de astfel de ac\iuni. }ntrebare: Rezult[ atunci. nu este acesta adev[rul. ura contra comunismului =i convingerea c[ trebuie s[ lupte p`n[ la moarte contra comunismului. ]n care ar[tam c[ ace=ti episcopi se desolidarizeaz[ de patriarh. dar ]n cazul meu. Ace=ti episcopi cuno=teau c[ eu am fost ales =i sfin\it episcop ]n refugiu =i c[ ]n \ar[ am fost numai preot militar care am participat la r[zboiul antisovietic.

Iat[ deci. Ca studiu psihologic f[cut asupra textului care ne ajunge ]n m`ini ast[zi. s[v`r=ite de ofi\erii de jandarmi ]n contra comuni=tilor din ultimul timp perioada r[zboiului =i a preg[tirii lui . pentru a-l condamna mai repede ]=i ]nsu=e=te at`tea delicte ]nc`t nici ei nu-l cred =i ]=i trimit spionii s[ verifice. Capitolul VIII C{TRE CITITOR Este limpede faptul c[ anchetatul nu vrea nici o clip[ s[ se disculpe tocmai pentru c[ nu-l ]ncearc[ nici un regret =i nici o ru=ine pentru faptele sale ci le consider[ fireasca misiune cre=tin[ pe care =i-a asumat-o. ajungem la concluzia c[ este unul dintre cazurile real-schimnice sau chiar apostolice a= ]ndr[zni s[ spun. dup[ marele r[stimp de o jum[tate de veac ce impune de la sine obiectivitatea. fiind consemnat[ =i de anchetatorii de aici (care au cinismul s[ remarce c[ m[n`nc[ =i ]=i ]ngrije=te trupul. Pentru c[ ]nnegrire s-a c[utat tot timpul.]n care acuzatul nu face nici m[car o ]ncercare s[ se apere ci le arat[ ]n permanen\[ c[l[ilor s[i c[ este mai ]nver=unat =i mai vinovat dec`t faptele cu care ]l acuz[ ei. venit[ nu doar din incultur[ ci =i 176 177 . ca =i cum mintea lui lucid[ ar trebui s[ se lase dinainte condamnat[ la starea de prostra\ie) =i de cei de la Moscova .au un singur responsabil moral =i acesta sunt eu. Singurul lucru pe care-l respinge este tenta\ia m`r=av[. El subliniaz[ mereu tot ce este mai incriminatoriu ]n defavoarea sa ca probe oferite acuzatorilor s[i. precum cererea Sf`ntului Petru de a fi r[stignit cu capul ]n jos . adic[ la pedeapsa capital[. etc. din dou[ motive: acela c[ ancheta este singurul loc unde misionarul din el are putin\a exprim[rii adev[rului care i s-a revelat =i dorin\a categoric[ de a ajunge c`t mai repede la cap[tul martiriului s[u. Dorin\[ care nu e prima dat[ c`nd =io manifest[. Iar ]nnegrirea anchetelor =i rechizitoriilor nu e ]nc[ nimic pe l`ng[ cele ce afirm[ propriul s[u glas. pagin[ de pagin[ =i anchet[ cu anchet[ iar el nu s-a opus o clip[ la altceva dec`t la ceea ce-i leza demnitatea =i credin\a. c[ toate prigoanele. schingiuirile.]n fa\a c[rora.

dar =i-n r[t[cirea patriarhului Antiohiei =i p`n[ la formarea grupului de studen\i <Rom`nia Mare>. }nnegrirea . Iar primul mijloc a fost compromiterea. mult mai ]nainte ]nc[ . de la ajutoarele cuvenite =i pachetele pe care le duce ]n lag[re =i p`n[ la organizarea marinarilor rom`ni din flota Atlanticului sub amiralul Dumitrescu. de la grupul de rom`ni ce se ]mbarc[ la Bremen. pe l`ng[ toate acestea c[l[toriile lui misionare pentru servicii religioase =i predici de la München la Londra. cu toat[ vehemen\a.faptul c[ aceste ac\iuni subminau inten\iile <lag[rului socialist> . de la str[dania scoaterii unor preo\i din lag[rele jugoslave =i p`n[ la capacitarea ]n favoarea cauzei rom`ne=ti a =efului casei princare Hohenzolern-Sigmaringen. din sprijinul cre=tinesc acordat de Consiliul Mondial Ecumenic s[ fac[ rost de fonduri =i pentru nevoile eparhiei sale ortodoxe =i pentru ajutorarea direct[ a credincio=ilor din lag[re sau. ajung cunoscute ]n \ar[ pozi\ia ]nalt[ =i activ[ pe care el o cap[t[ ]n mijlocul emigra\iei. la Madrid. drumurile la Geneva pentru ca. de la str[dania consecvent[ de a demasca comunismul =i-n ziare. de la Londra ]n Grecia. care reprezentau. Prin emisiunile sale de radio. de la emisiunile de radio adresate \[rii.atunci c`nd. la Alexandria. =i. dar =i ]n apropierea v`rfurilor emigra\iei spre aplanarea conflictelor dintre ele =i conjugarea eforturilor pentru a se crea o adev[rat[ guvernare unic[ a exilului rom`nesc . Ci mai ]nainte. din Grecia la Gratz =i Salzburg. S[ ne g`ndim numai la drumurile sale descrise ]n paginile de mai ]nainte: de la lag[rele de refugia\i rom`ni pe care-i ajut[ s[ fie primi\i de diferite \[ri ]n care-=i g[sesc un rost. ca =i prin informa\iile provenite de la agen\ii infiltra\i ]n colectivit[\ile rom`ne=ti. el recunoa=te mai multe acuze dec`t ]i pot aduce acuzatorii =i afirm[ valabilitatea ]n fa\a Marii Judec[\i a tuturor metodelor de a se opune anticristului. }n colo. la Istambul. cum a fost cazul cu grupul de ofi\eri de la Paris. de la generalul R[descu =i guvernul ]n exil din New York. p`n[ la ]naltele consilii episcopale ale Consiliului Ecumenic. Faptul c[ ac\iunile sale at`t de eficiente direc\ionate =i ]n ajutorarea celor proasp[t fugi\i de a se stabili ]n diferite \[ri f[c`ndu-=i colonii. de la str`ngerea de pachete pentru emigran\ii s[raci. d`ndu-=i seama de pericolul pe care ]l reprezint[. p`n[ la convingerea marelui cardinal Montini c[ e necesar[ unirea anticomunist[ a emigra\iei =i nu ruperea ei ]n mai multe confesiuni. la Lausanne. la aplanarea conflictelor de la biserica din Paris. a-i confunda aceste comandamente ]nalte cu lipsa de scrupule a agentului ]nregimentat. nu ]ncepe odat[ cu ancheta. de la preten\iile englezilor care l-au g[zduit =i p`n[ la preten\iile lui Atenagoras privind actul seculariz[rii pentru care de mult[ vreme suferise =i Cuza. ]ns[=i sim\irea de credin\[ na\ional[ ]n momentul trimiterii sale. de aici la Paris. du=manii i-au pus g`ndul r[u al r[pirii. }n plus.devine evident. la Floren\a. de la ]mbun[t[\irea st[rii emigran\ilor rom`ni din Anglia la eforturi pentru mijloacele de trai ale bisericilor din Orientul Apropiat. =i ]n con=tientizarea colectivit[\ilor deja existente ale diasporei de a-=i spori eficacitatea rezisten\ei fa\[ de comunismul din \ar[.denigrarea personalit[\ii lui. la Escoryl printre capete ]ncoronate =i la Pireu ]n port la marinarii fugi\i de regimul 179 . de la generalul Franco la ministrul de externe englez Eden. p`n[ la arom`nii ce trebuiesc salva\i de moscovitul Marcos. de fapt. la grija pentru soarta ofi\erilor rom`ni stabili\i la Paris. la mica noastr[ colonie din Beiruth.din totalitatea de oameni v`ndu\i sovietelor. al aducerii lui ]n genunchi prin orice mijloc. de la organizarea unor parohii pentru diaspora din Austria =i Germania la medierea rela\iilor 178 Casei Regale cu diverse grup[ri =i chiar ]n interiorul ei. la Stocholm. de la c[utarea unui mic grup de rom`ni pe coasta Africii. sau kagebi=tii infiltra\i ]n lumea ortodox[ occidental[. la Ierusalim =i Beiruth. din micimea sufleteasc[ a anchetatorilor de a-i confunda misionarismul revelat =i asumat prin propria-i con=tiin\[ =i prin ]ndatorirea pe care i-au ]ncredin\at-o tat[l s[u =i ceilal\i oameni de ]nalt[ moral[ din jurul aceluia.

]n termeni securi=ti n. Iat[-le: La plecarea sa din \ar[ (fuga . dar =i de otr[virea lent[ prin infiltrarea de diversioni=ti. Ajung`nd. t[cerea lui era pecetluit[ cu o for\[ venit[ de Sus. pentru ca ideea s[ poat[ ]ncol\i. mai trebuie s[ ad[ug[m o categorie de fapte: ]nfiin\area de noi biserici =i parohii. Grigore Leu a fost episcopul Hu=ilor. ]n termeni civiliza\i ]=i ]nf[=ura m`r=[viile ]n conceptul pudic de <contraspionaj>. 118/61529 21. La toat[ aceast[ sfor\are peste puterile umane pe care o g[sim decisiv[ ]n interogatorii. cu toate c[.12 pentru investiga\ii. cu o perseveren\[ perfid[ =i obscur[. care nu mai avea cum s[ nu 180 atrag[ ura guvernan\ilor din \ar[ =i mai ales.este absolut necunoscut[ p`n[ la descoperirea prezentului document. desigur. Salvate =i de distrugerea direct[ pe care o putea face du=manul dac[ i se d[dea \inta.+i. Istambul. Iar. la ]ntruniri ale militarilor rom`ni pe care ]ncearc[ s[-i organizeze pentru armata Atlanticului =i ]n porturile de la Marea Nordului. Aici. dec.) Direc\ia General[ a Securit[\ii Poporului din MAI d[. +i. cum. anchetatul este foarte zg`rcit cu am[nuntele =i chiar. Dar condamnatul tace tot p`n[-n ultima clip[. iar ultima Parohie o are ]n Bucure=ti str. mai presus de toate. 2) Men\ionata parohie din str. elemente de scandal care s[ rup[ unitatea. Ceea ce apare ciudat ]n acest ordin este men\iunea privindu-l pe Episcopul Grigorie Leu ca <fost episcop al Hu=ilor> cu <ultima parohie ]n Bucure=ti str. din relat[rile colaterale rezult[ cu eviden\[ un ]ntreg e=alon al acestora. Doamna Oltea nr. sau chiar salvate total. ceea ce 181 . O imens[ munc[ misionar[ deci. De ce ? Ca =i oamenii din \ar[ care puteau continua r[sp`ndirea ideii de rezisten\[. pesemne s[-=i cunoasc[ victima. Beiruth. a p[r[sit \ara =i ]n ce condi\iuni. Ele trebuiau s[ cad[ c`t mai greu =i c`t mai t`rziu ]n m`na du=manului. c[ut`nd oriunde ajunge . Confiden\ial DIREC|IUNEI SECURIT{|II CAPITALEI Cu onoare v[ rug[m s[ dispune\i s[ se fac[ investiga\ii pentru a stabili dac[ numitul Vasile Leu. fiul episcopului Grigore Leu. Paris sau Roma ]nc[ un post de radio prin care s[ adreseze ]ncuraj[ri =i binecuv`nt[ri celor din \ar[. a celor v`ndu\i ideii de integrare a noastr[ la interesele sovietice. ordinul 118/61529 din 21. dar face notificarea de rigoare: <Asupra acestui capitol o s[ mai revenim> . Doamna Oltea nr.din \ar[.la Atena. 2. dar ne sugereaz[ pornirea =i desf[=urarea celeilalte activit[\i: cea de diversiune =i contracarare care. Doamna Oltea > din dou[ motive: 1) la 21 decmbrie 1948 (ce coinciden\[: e =i ziua lui Stalin !) doar ]n cercuri oficiale se poate cunoa=te inten\ia de a se face din Episcopul Grigorie un <fost episcop al Hu=ilor> deoarece Decretul pe care l-am pomenit s-a votat de-abia la 23 februarie 1949. a anexat la dosar c`teva documente care nu au leg[tur[ nici cu ancheta. 1948. anchetatorul nu insist[. la reuniuni de ]nalt[ clas[ mediind ]ntre fo=ti mini=tri =i oameni politici pentru a-i uni ]n lupta anticomunist[. din p[cate s-a mai ]nt`mplat. Colonel de securitate (ss) indescifrabil Maior de securitate (ss) Negreanu I.p`n[ la inumanul asalt asupra celui care-=i a=tepta execu\ia ]n celula zero de la Jilava. aceste parohii din str[in[tate erau locul principal al ]ns[m`n\[rii ei. a revenit p`n[ ]n ultima clip[ . Mai mult birocratic dec`t inteligent. ]n virtutea unui asemenea scop. spioni moscovi\i. organizarea =i consolidarea celor existente.2 . ca ]n una dintre paginile de mai ]nainte. cam t`rziu e drept. sf[tuindu-i pe bie\ii refugia\i unde s[-=i stabileasc[ exilul.a. la radio München =i radio Salzburg. Din fericire un arhivar meticulos. adun`nd ajutoare b[ne=ti. invoc[ amnezii. 1 DIREC|IUNEA GENERAL{ A SECURIT{|II POPORULUI Nr. nici cu procesul. motorul se mi=c[ greu dar m[surile lui sunt lipsite de orice scrupul. ]nafara liturghiilor =i predicilor pe care le-a ]nfiin\at =i le-a permanentizat ca emisiuni s[pt[m`nale la BBC.

referat pe care se pune rezolu\ia de a se face fi=e 182 de securitate Episcopului Grigorie Leu. avem onoarea a raporta urm[toarele: }n urma informa\iilor efectuate. 183 . s-ar fi ]nnecat ]n Marea Neagr[. Col.probabil al fi=ei cu care episcopul avea s[ intre pentru pu\in[ vreme ]n fi=ierele securit[\ii. parohia din <Doamna Oltea nr.ne face s[ b[nuim c[ informa\iile au fost luate de la un func\ionar . Nu s-a putut stabili ]n ce condi\iuni a p[r[sit \ara. el constituie unica baz[ a raportului care se ]nainteaz[ cu nr. prin luna septembrie 1948. birocra\ia securist[ claseaz[ evenimentul. }n acest referat se sub]n\elege sursa informa\iei \in`nd fie de Departamentul Cultelor. dispune investiga\ii pentru a se stabili dac[ numitul Vasile Leu. (ss) G. Lt.1948. 3 RPR MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DIREC|IUNEA SECURIT{|II CAPITALEI Nr. Cu acestea. 2> .1949 Referat Lt. Fenesan Spuneam <pentru pu\in[ vreme> deoarece dou[ luni mai t`rziu Episcopul avea s[ fie asasinat ]n scaunul s[u episcopal pe care nu-l p[r[se=te dec`t pentru via\a de apoi. Direc\iunea Securit[\ii Capitalei face referatul semnat de locotenentul Nicolaescu Gh. Nicolaescu Gh. G`ld[u prin luna septembrie 1948. 118/61529 din 21. de securitate. s-a stabilit c[ numitul Leu Vasile. Nicolaescu.01. iar locul de surghiun la Parohia Doamna Oltea r[m`ne doar o propunere ]n h`r\oagele celor care-l condamnaser[ mai dinainte.pus cu num[rul 21692 . odat[ cu preotul Burducea =i preotul F. iar la un moment dat. G`ld[u. consider`ndu-l pesemne ]ncheiat odat[ cu suprimarea Episcopului Grigorie Leu. privitor pe numitul Leu Vasile. care ap[rea drept principalul autor .1949 DIREC|IUNEA GENERAL{ A SECURIT{|II POPORULUI La ordinul dvs. Uciderea lui pare s[-i mul\umeasc[ pe cei interesa\i ]n rezolvarea cazului =i dosarul se ]nchide.evident dup[ indica\ia ca tocmai lui s[ i se fac[ fi=[ =i s[ fie urm[rit. a p[r[sit \ara =i ]n ce condi\iuni. 2 DIREC|IUNEA SECURIT{|II CAPITALEI Nr. a p[r[sit \ara ]n mod fraudulos odat[ cu preotul Burducea =i preotul F. de securitate (ss) V. Sepeanu Cpt.fiind astfel un loc unde primeau domiciliu obligatoriu fo=tii ierarhi biserice=ti. Nu s-a putut stabili prin ce mijloc au p[r[sit \ara. ord. opiniem a se raporta DGSP ]n ref. }n urma informa\iilor efectuate. 13/31812 17. DGSP cu ordinul nr. de securitate (ss) T. deoarece se vorbe=te despre faptul c[ <]n r`ndul clerului se vorbea^> =i se face confuzie cu preotul Burducea care a plecat din \ar[ ]n alte condi\ii. La acest ordin. Dar. iar la un moment dat ]n r`ndurile clerului se afirma c[ Leu Vasile s-ar fi ]nnecat ]n mare. Fa\[ de cele de mai sus expuse.XII. fiul Episcopului Grigore Leu. 118/61529 din 21.XII. fiul Episcopului Grigore Leu.sau ]nalt func\ionar de stat.01. Se presupune c[ ace=tia au plecat prin Constan\a. fie de un informator introdus la Patriarhie. ]n r`ndurile clerului se afirma c[ numitul Leu Vasile. Se presupune c[ ace=tia au plecat prin Constan\a. a p[r[sit \ara ]n mod fraudulos. 13/31812 17. care s-a gr[bit s[ dea securit[\ii informa\ii ]n leg[tur[ cu ceea ce se preg[tea ]n viitor. nr. s-a stabilit c[ numitul Leu Vasile. Lt. de mai sus. 13/31812 din 17 ianuarie 1949. ap[r`nd de asemenea men\iunile <F[cut fi=e> =i <operat din 23 ianuarie 1949> .1948.

cel care a ]nceput a avea faim[ printre sutele de mii de ascult[tori clandestini ai posturilor de radio str[ine care de abia a=teptau emisiunile religioase de duminic[ pentru a putea rosti ]mpreun[ cu ]naltul prelat a c[rui voce o ascultau: <^=i fere=te-ne Doamne de Sovrompatriarhie>. zona de ocupa\ie anglo american[ din Austria. 5 DIREC|IUNEA GENERAL{ A SECURIT{|II STATULUI Nr. Date biografice Leu Vasile este fiul lui Leu Grigore fost episcop la Hu=i (decedat). 313/41578 din 22.Covurlui^ fiul fostului episcop^ domiciliat ]n^ etc. preotul Leu Vasile este semnalat c[ a fost f[cut episcop ]n str[in[tate de c[tre Visarion Puiu. 313/81572. iar Direc\iunea General[ a Securit[\ii Statului comunic[ unit[\ilor ]n subordine prin circulara nr.apoi informa\ii care pot folosi la compromitere de genul : <Este semnalat c[ ]mpreun[ cu v[rul s[u. unde distribuia ajutoare b[ne=ti din fonduri engleze rom`nilor afla\i acolo. 425/827092 din 2. 9A. se anexeaz[ o fi=[ personal[. f[c`nd oficiul de leg[tur[ ]ntre cercurile conduc[tore evree=ti din \ar[ =i cei evacua\i>.spion legionar ]n slujba imperiali=tilor.XI. lu`nd numele de episcopul Victor>. Birta= Acest <AS> care pesemne ]nseamn[ <arhivele secrete>. fost cu ultimul domiciliu ]n str. conform instruc\iunilor primite ]n aceast[ problem[.11. 1951 se ordon[ alte investiga\ii asupra <numitului Leu Vasile> care se vede c[ ]ncepe a deveni inamicul public nr.S. Regiunea Gala\i. urm`nd ca un exemplar al dosarului s[ fie ]nnaintat acestei Direc\iuni Generale.10. Cu nr. l[s`nd s[ se ]n\eleag[ c[ este independent>. activ`nd totdeauna cu mare precau\ie.1951 urm[toarele date biografice ale celui care trebuie fi=at cu c`t mai mare vigilen\[.IX. cuprinz`nd rezultatele ob\inute dela A.425/ 827092 din 02. s-a iscat un conflict asupra modului cum trebuie servite interesele imperiali=tilor>^ Ca dovad[ c[ <opera\iunea> s-a pornit intens este faptul c[ din mai multe direc\ii ]ncep s[ curg[ at`t informa\iile c`t =i am[nuntele denigratoare cu care s[ poat[ fi compromis prin zvonuri =i <explica\ii> lansate ]n \ar[. ]n urma c[rui fapt a fost condamnat la mai mul\i ani ]nchisoare> sau. 313/81572 C[tre: regiunea Bucure=ti Dispune\i m[suri pentru ]ntocmirea dosarului personal al legionarului fugit ]n str[in[tate Leu Vasile. 313/41578 din 16. cu nr.1951 1.1951 C[tre DRSS Bucure=ti Obiectul: investiga\ii asupra numitului Leu Vasile cerute cu nr. 185 . 4 DIREC|IUNEA SECURIT{|II STATULUI CONFIDEN|IAL Nr. la 24 septembrie 1951.Iat[ ]ns[ c[. Leu din Regimentul 3 Ro=iori s-a pretat la afaceri cu evreii evacua\i la Moghilev. <a fost simpatizant legionar. sau <}n 1944 a defraudat de la Liceul de Fete din Ia=i mai multe vagoane de lemne cu concursul so\iei sale. directoarea liceului. sau: <}n noiembrie 1950 este semnalat Leu Vasile c[ se g[se=te la Gratz. sau: <}n prima zi de Pa=te 184 a transmis la radio Londra o pastoral[ c[tre ortodoc=ii din RPR>. B[lcescu sec\ia 21. Raionul N. lt. }ntre ace=tia =i Emilian Ioan . Gramond nr. Direc\ia General[ a Securit[\ii Statului ordon[ regionalei de securitate Bucure=ti ]ntocmirea dosarului personal al <legionarului fugit ]n str[in[tate Leu Vasile>. (numele mamei nu a putut fi stabilit) n[scut la 13 martie 1905 ]n comuna Oancea. Colonel de securitate (ss) G. preot. doi ani mai t`rziu. men\ioneaz[ =i locuri comune de genul: <N[scut la 13 martie 1905 ]n comuna Oancea . Pentru u=urin\a muncii informative. Iar la urm[: 3) date recente primite.1. desigur de la informatorii infiltra\i precum: <}n 1949 a fost semnalat c[ se g[sea ]nchis ]n lag[rele de la Kovaci\a (Jugoslavia)> sau: <}n ianuarie 1950. .

pre=edintele sindicatului Administra\ia Patriarhal[ din str. cu nr. e. iar <]n 1946 s-a ]nscris ]n PSD> =i c[ <a fost implicat ]ntr-un proces de escrocherii ]n leg[tur[ cu ni=te materiale de construc\ii ]n urma c[rui fapt. nu =i a deciziei care. al unor cadri=ti de la Patriarhie care sunt pe ascuns =i membrii PMR.1951. }n Bucure=ti nu are nici un fel de rude. Antim. P`rli\i-B[l\i-URSS pensionar cu domiciliul ]n str. com. Gramond nr. de securitate (ss) Gh. pe care el o 187 . director la cadre =i cabinet la Patriarhie. pe care o reprezentau =i ceilal\i. al spionilor introdu=i printre emigran\i. }n Bucure=ti a fost proprietarul unui imobil. O decizie foarte rar[. 9A rezult[ urm[toarele: Numitul a fost preot din 1935 la Parohia Parcul Domeniilor Bucure=ti unde a func\ionat p`n[ ]n anul 1948-1949. Susnumitul a avut mai multe procese la Ia=i pentru cazuri de imoralitate. deci.Din investiga\iile efectuate =i din discu\iile avute cu Verzea Nicolae n[scut ]n anul 1907 ]n Br[ila. care presupunea mult risc =i scandaluri interna\ionale. 186 6 REGIUNEA BUCURE+TI Nr. ]n prezent na\ionalizat ]n str. m[ ]ntreb dac[ ea era concomitent[ =i cu concluziile dosarului . O decizie cum nu se mai luase cu nici unul dintre v`rfurile emigra\iei politice.313/41587. 9A. Modoran Ioan membru PMR. a rezultat c[ ]n prezent susnumitul se afl[ la Londra de unde face propagand[ prin postul de radio ]mpotriva Bisericei din RPR. ]n 1948 a fugit din \ar[ ]mpreun[ cu preo\ii Burducea Constantin =i G`ld[u Florian>. de un rom`n la 4. Olimpiu Cu ajutorul. Lerescu Maior de securitate (ss) A. Susnumitul a fost =i ministrul Cultelor. }n 1942-1943 a fost descoperit =i arestat ]n acceleratul de Ia=i la Gara de Nord de numitul Tomi\[. nr. de\ineri de arme =i a culminat ]n afacerile de Devize =i aur. Mai mult nu se reu=e=te =i se aplic[ rezolu\ia <Lucrarea se va clasa la dosar>. }n leg[tur[ cu aceast[ rezolu\ie pus[. prin consilierii sovietici c[rora le-a fost pus pe mas[ dosarul ? Precizez c[ dubiile sunt numai impotriva datei. cea exprimat[ mai sus. limpede. Tocmai pentru c[ pericolul era aici =i mai mare. 313/41578 din 30 noembrie 1951 DIREC|IUNEA GENERAL{ A SECURIT{|II STATULUI La ordinul dvs. Covurlui-Moldova.c[ < ]n 1944 a aderat la PN|>. Colonel de securitate (ss) A. 313/81572 din 21 septembrie 1951. at`ta se reu=e=te s[ se str`ng[ pentru lansarea zvonurilor de compromitere ]n \ar[ =i str[in[tate a celui care devenise una dintre principalele voci de con=tientizare a sutelor de mii de ascult[tori din \ar[. era vorba de dou[ elemente na\ionale: de politica na\ional[ a exilului rom`nesc. dar =i de Biserica na\ional[ a exilului rom`nesc.]n dublu exemplar. dar =i unul dintre cei mai eficien\i factori determinan\i de unitate =i de ac\iune conjugate ]n str[in[tate pentru ideea de rezisten\[ rom`nesc[ =i de ]mpotrivire la comunizarea \[rii. 29. Men\ion[m c[ susnumitul nu are nici un fel de rude =i prieteni ]n Bucure=ti . Lt. Gramond nr. transmite fi=a completat[ cu informa\ii . fost colonel =i procuror la Curtea Mar\ial[ (decedat). cu domiciliul ]n acea=i strad[ nr. Men\ion[m c[ din discu\iile avute cu cei de mai sus. Ciupagea Iar la 30 noiembrie 1951. al arhivelor =i b`rfelor din cartier. flagrant delict de adulter =i excrocherii. v[ ]naint[m al[turat fi=a personal[ a numitului Leu Vasile . So\ia numitului este decedat[ din timpul bombardamentelor. totu=i. Din anul 1948 numitul este disp[rut =i simul`nd c[ este ]nnecat la Constan\a lans`nd acest svon printre cuno=tin\e.12. Col. Susnumitul are rude ]n com. sau ideea a venit mai t`rziu. Horea Petre n[scut ]n anul 1891 la 12 iunie ]n Basarabia.pentru care fapt nu i s-a deschis dosar de ac\iune. Stancu C[pitan de securitate (ss) a.acela de organiza r[pirea acestui element periculos din mijlocul celor a c[ror lupt[ ]ncerca s[ o unifice.false desigur .

nu numai c[ nu a avut de executat nici o condamnare. la distan\[. este inexistent deoarece ]n 1944 so\ia ]i murise. ci dimpotriv[ a fost promovat confesorul trupelor de jandarmi. C`t despre procesele anterioare: cel din 1944 ]n care se spune c[ <a fost implicat cu so\ia sa =i condamnat la ani grei> pentru ni=te vagoane de lemne. Iar.reprezenta cu adev[rat =i la modul foarte activ. Tat[l s[u ]l trimisese ]n str[in[tate tocmai ca s[ salveze Biserica Na\ional[ de infiltrare str[in[. ce mai contau chiar dac[ erau adev[rate. dar i s-a recunoscut nevinov[\ia =i. care. acuzatul nu a avut dec`t a z`mbi: unele le folosise chiar el pentru a se demonstra oficial c[ nu era apropiat de tat[l s[u =i fuga lui nu putea s[ ]mpieteze asupra aceluia . pentru suprimare. <Mihai Viteazul> =i chiar <Crucea de Fier>. Reac\ia a fost furibund[. El =i le accentua =i le definea caracterul acuzator. ]n \ar[ se lanseaz[ tot felul de zvonuri numai ca oamenii s[ nu mai asculte emisiunile: De la zvonul c[ ar fi fost r[spopit ca legionar. iar el o f[cuse cu toate puterile sale. datorit[ conflictelor cu generalul Piki Vasiliu a fost trimis ]n linia ]nt`i. ci un simplu c[lug[r^> Dar. de vreme ce el tr[ise marea convertire de la cele lume=ti care-i b`ntuiser[ tinere\ile =i devenise altul prin toat[ credin\a sa =i prin jur[m`ntul prin care se angajase fa\[ de tat[l s[u =i de to\i ]nainta=ii s[-=i duc[ la ]ndeplinire misiunea ?! Nu d[ ]napoi. a defraudat ni=te lemne de foc. el a emigrat spre a g[si sprijin ca s[ d[r`me anticristul comunist. ]nadins au fost lansate^ Pentru a conchide ]n fa\a completului de judecat[ cu: <Recunosc ]n ]ntregime faptele cuprinse ]n rechizitoriu. ]n vremea men\ionatelor afaceri cu evreii. }n ceea ce prive=te trimiterea lui pe front. }ntruc`t \elul pentru care pornise el. venea ]n virtutea unei ]nalte tradi\ii. Activitatea mea este mult mai vast[ dec`t cea ar[tat[ ]n rechizitoriu. la minciuna c[ nu poate fi episcop pentru c[ ar fi avut so\ie evreic[. Diversiunea nu mai cunoa=te margini. Dar. c`nd elementele de compromitere au devenit =i acuze la dosarul din proces. recunoa=te c[ s-ar fi dorit mai degrab[ aviator dec`t preot =i. lucru care. s-a =i ]nt`mplat. vorba nefericitului anchetator: <Asupra acestui capitol vom mai reveni>. <Serviciul Credincios>. Iar povestea c[ a fugit ]n str[in[tate fiindc[ a v`ndut ni=te tabl[ e cusut[ cu a\[ alb[. zvonurile cu diferite rele f[cute tat[lui s[u. foarte agresiv la adresa anticristului de inspira\ie moscovit[. chiar mai mult dec`t le puteau concepe ei. recunoa=te c[ nu a fost u=[ de biseric[. ]n epoc[. c`nd aceasta s-a ]ndeplinit. altele erau contraf[cute grosolan. Pentru aceasta el trebuia r[pit =i dus la Moscova. se caut[ documente ale p[catelor sale trecute. el le d[ dreptate acuzatorilor ]n m[sura ]n care 188 ei pot ]n\elege c[in\a cre=tin[: <Este adev[rat c[ am fost afemeiat p`n[ la moartea so\iei mele>. iar restul. cump[r`nd aparate de radio ruse=ti. printre acuza\iile de ]nalt[ tr[dare =i ur[ ]mpotriva comunismului. ]=i ]nchideau bine ferestrele spre a asculta posturile occidentale. p`n[ la disperata decizie de r[pire. Se caut[ martori. c`nd administratorul liceului unde so\ia ]i era directoare. el s-a prezentat la proces asum`ndu-=i toat[ r[spunderea spre a nu-=i l[sa so\ia ]n situa\ia penibil[ de complice. Acum suntem ]n momentul str`ngerii de documente compromi\[toare =i a preg[tirii dosarului. astfel. dar s-a ]ntors de acolo cu <Crucea Rom`niei>. la batalioanele disciplinare. Cu mul\i ani ]n urm[. o f[cuse chiar cu riscul de a-=i 189 . ca dovad[ c[ =i aici. se ]ncearc[ presiuni spre a-i fi negat rangul ierarhic. d[r`marea regimului o spera!^ Alungarea influen\ei str[ine ]l implicase ]n lupt[ =i nici nu-i p[sa dac[ faptele lui deveneau la du=mani elemente de acuzare. este drept c[. este la fel de periculos prin marea audien\[ prin care o are la to\i acei oameni. se caut[ ]n r`ndurile cinului preo\esc guri care s[-l denigreze. ]n str[in[tate sunt pu=i pe urmele lui agen\i n[imi\i din \ar[ sau direct de la Moscova. Nu speram s[ devin Patriarh ]n Rom`nia dup[ d[r`marea regimului.

de vreme ce fi=tecare \ar[ are osebite obiceiuri =i se \ine =i se p[zesc cu obiceiurile sale. ci oric`nd va avea trebuin\[ \ara de p[stori la vreo eparhie s[ urmeze obiceiul \[rii. Acest legat al ]nainta=ilor Episcopului Grigorie avea dou[ veacuri vechime =i venea din experien\a altor multe veacuri. Iat[ documentul: <Hot[r`rea soborului \inut la Mitropolia din Ia=i deschide m[re\ =irul argument[rilor cuvenite ]n sprijinirea =i ap[rarea ideii de a nu mai fi ale=i ierarhi str[ini de neam ]n fruntea eparhiilor. Fiind dar obiceiu =i ]ntru aceasta de Dumnezeu p[zit[ \ar[. ca s[ steie ne`ncetat =i nec[lcat. Se ]mplineau de la sinodul care l-a proclamat la Ia=i 196 de ani atunci c`nd v[rul meu lua drumul str[in[t[\ii s[-i ]ndeplineasc[ Pravila. Pentru c[ acest studiu na\ionalist ]n sensul cel mai nobil al cuv`ntului. egumenii vestitelor m`n[stiri ne]nchinate. asupra potrivnicilor ce ]ncearc[ a c[lca obiceiul cel bun =i de folos \[rii. Am citat din volumul al c[rui autor este Prea Fericitul Patriarh Teoctist =i pentru marea valoare documentar[ de simbol ecleziastic rom`nesc a textului sinodal de la Ia=i. iar el. Pentru misiunea pe care a primito de la to\i cei str`n=i ]n jurul simbolului de rezisten\[ pe care ]l reprezenta Episcopul Grigorie.sup[ra protectorii.Tipografia m[n[stirii Neam\ 1978). Cuvine-se dar nu numai a p[zi oricine obiceiul \[rii =i al patriei sale. venea ]nc[ din veacul de demult al sinodului de la Ia=i convocat de Mitropolitul Iacov Putneanul la 1752. alt[dat[ s[ nu se mai calce. ca nicidecum obiceiul \[rii =i al sfintelor scaune a eparhiilor \[rii. }n virtiutea lui ]=i atribuise dreptul nu numai de a-i ]mpiedica pe moscovi\i s[ pun[ m`na pe emigra\ia noastr[. ]mpreun[ cu soborul din jurul s[u. acuzatul. pentru c[ jurase s[ nu aib[ dec`t un scop: cauza turmei de rom`ni pe care o p[storiser[ =i ]nainta=ii s[i. anchetatul. pentru a se mai teme de meschina b`rf[ asupra unor p[cate ale tinere\iilor sau de pedeapsa capital[ pe care nu avea cum s[ nu i-o dea anticristul. gl[suie=te adunarea.> (Teoctist. <}n =tiin\[ d[m tuturor cum se cade a =ti. putea astfel s[ apar[ ]nc[ din anul 1978. a deschis c[ile sim\irii na\ionale chiar sub ap[sarea regimului adus de armata ro=ie. Dositei al R[d[u\iului. straj[ neadormit[ s[ fac[ din ad`nca sa con=tiin\[ de neam =i de Pravil[ sf`nt[^ Iat[ pentru ce: <hot[r`m =i leg[m ca fi=te care. dup[ cum =i Sf`ntul P[rinte porunce=te =i ]nt[re=te asupra obiceiului \[rii a se urma =i a se p[zi. altul strein nu s-au ]nt`mplat s[ fi fost primit la p[storiu vreunui scaun>^ Izvorul <bunului obicei al p[m`ntului> este cel at`t de bine cunoscut ]nceput al istoriei noastre din desc[lec[tura \[rii. c`t =i ]n cele viitoare a urma=ilor no=tri. Vrednic de subliniat este faptul c[ al[turi de el se aflau ]n acela=i cuget episcopii s[i sufragani: Ioachimie al Romanului. dar rezistase =i unor avansuri f[cute la Londra de acoli\ii s[i. ce ]nc[ ap[r[tori cu toat[ t[ria s[ se \ie. nici s[ se str[mute. Premoni\ia existen\ei unui duh al viitoarelor genera\ii care 191 . Convertirea sa la acest Adev[r era prea mare =i prea categoric[. for\`nd prin sacrificiul s[u c[tu=ele ideologiei str[ine. dar =i pentru a ar[ta cum. rezistase =i preten\iilor mercantile ale patriarhului Atenagoras. c[rturari =i ]ntregul popor. care obicei din desc[lic[tur[ \[rii =i p`n[ acum. Misiunea de a nu l[sa drept cap al Bisericii unul aservit intereselor str[ine. at`t ]n vremile ce le vom tr[i noi. chiar sub cenzura ceau=ist[. Ierotei al Hu=ilor. dar nu putea altfel. Mitropolit al Moldovei =i Sucevei: <}n slujba ortodoxiei rom`ne=ti <Mitropolitul Iacob Putneanul> . mitropoli\i =i episcopi din streini s[ nu se fac[. condamnatul la moarte Leu Vasile Victor. =i din p[m`nteni s[ se aleag[ mitropoli\i sau episcopi>^190 (la 1752 sub domnie fanariot[)^ Sufletul acestui istoric sobor al Bisericii din Moldova era ]nsu=i Mitropolitul (Iacov Putneanul). Mitropolitul Moldovei. f[r[ numai din p[m`nteni. frunta=i ai \[rii. tocmai pentru a nu se mai putea pune interese str[ine ]n fruntea Bisericii noastre. a=a s-a urmat =i s-au p[zit =i niciodat[. semnat de un ]nalt ierarh rom`n.

apoi. Pentru c[. Capitolul IX <MARTORII> S-a declan=at astfel mecanismul de anihilare al aparatului securit[\ii RPR ]mpotriva celui mai eficient inamic pe care-l avea ]n epoc[ regimul bol=evic ]n tendin\ele sale de dominare a ]ntregului <lag[r>. Iat[ ce spune el =i. am citit ]ntr-un ziar de limba german[ c[ Leu Vasile a fost arestat ]n Viena ]ntruc`t a fost prins c[ voia s[ fure o caset[ cu documente =i bijuterii de la ni=te b[tr`ni. }n atingerea acestui scop. ]ns[ cred c[ pe la sinod. }n 1952. deoarece to\i ace=tia au fost caterisi\i de Sinod^ }ntr-o =edin\[ oficial[ =tiu c[ actualul Patriarh Marina Justinian a ar[tat c[ Leu Vasile ]mpreun[ cu G`ld[u Florian ponegresc \ara noastr[ =i biserica de la posturile de radio str[ine.trebuie p[zite pentru p[strarea Valorilor Na\ionale ale Bisericii se adevere=te astfel doar la un sfert de veac dup[ refuzul anchetatului de a da vreun nume de p[rta= dintre cei pe care bine ]i =tia c[ ar putea s[-l continue pe el =i pe Episcopul Grigorie. declara\iile de anchet[ ale unor rom`ni transfugi afla\i ]n stare de arest (nu se =tie unde!) apar la Moscova =i ]i sunt ar[tate v[rului meu. duc`ndu-m[ la tipografia patriarhiei.14 =i 15 aprilie 1953 192 193 . cum declar[ ]n depozi\ia sa martorul preot Ioan Hagiu: <^ am auzit c[ ar fi fugit ]mpreun[ din \ar[ =i cu preotul Burducea. cum apar la dosar: Declara\ii din 13. fiind trimis de serviciul de informa\ii englez. Sunt limpezi etichetele vremii cu serviciile de informa\ii imperialiste.6 martie 1954 ]ntre orele 8 =i 15). Pe cine anume am auzit nu pot preciza. textul declara\iilor. S-a ]ncercat <demascarea> ]n \ar[ prin mijloacele pe care le-am v[zut sau. Leu Vasile =i-a tuns =i ras barba>^(interogatoriu .adic[ f[cut cu <ajutor sovietic>-. cu atitudinea <du=m[noas[> =i chiar unele elemente ale scenariului KGB .

}n urma acestui r[zboi eu cred c[ vor c`=tiga americanii =i mai cred c[ dac[ va fi s[ fiu judecat de ei sau de englezi. De=i dup[ cum am mai afirmat. este Baden. La Moscova mi s-a spus c[ sunt ]n ]nchisoarea Liubianka din Moscova. apoi a plecat ]n zona englez[ din Germania. De aici a plecat ]n Italia unde a luat leg[tura cu generalul Puiu Petrescu. }n str[in[tate la Paris. urm[rind prin aceasta s[-mi u=urez vina =i s[-mi ]mbun[t[\esc traiul. v-a ]ncepe r[zboiul =i c[ regimul din Rom`nia se va pr[bu=i =i odat[ cu el se va pr[bu=i =i regimul capitalist =i ]n lume se va introduce un socialism cre=tin care se va sprijini pe biseric[. Eu nu am crezut =i nu cred ]n stabilitatea regimului din Rom`nia. =i c[ apoi a fugit cu popa Florian G`ld[u peste Jugoslavia.> <Am ajuns ]n ]nchisoarea din Baden. mi-a vorbit f[r[ s[-mi dea date precise. la mare. Olaru. sunt sigur c[ la anul poate tot ]n aceast[ camer[. eu nu v[ fac nici un fel de t[m`ieri sau s[ ]ncep a recunoa=te binefacerile acestui regim. c[rora le-a furnizat arme =i muni\iuni. 1949. S[ nu crede\i ]ns[ <domnilor> c[ eu a=tept eliberarea din partea americanilor sau a englezilor. un avion m-a trimis la Moscova. Eu am spus =i repet c[ nu am f[cut nici un fel de spionaj pentru nimeni =i c[ dac[ voi mai tr[i. Nu cer mila nim[nui. la Bucure=ti =i ]n \ar[ ]n general. Vasile Leu mi-a vorbit personal despre faptul c[ ]n timpul regimului antonescian a fost arestat =i condamnat la ]nchisoare. am putut afla c[ ]n 1954. care a vizitat ]n acel an Uniunea Sovietic[. A doua zi. }ntrebare: Dar ce te face s[ te g`nde=ti tocmai la englezi ? R[spuns: Din c`te citeam din ziarele din Vest =i din discu\iile pe care le-am avut cu diver=i oameni. l-am cunoscut personal pe Leu Vasile ]n oct. Sima. unde au continuat cercet[rile^> <^La Moscova am stat cu un ziarist francez c[ruia i-am spus peripe\iile mele. urm[ri\i s[ afla\i amestecul meu ]n Serviciul englez de Informa\ii. unde domne=te foametea =i teroarea. voi fi anchetat de c[tre englezi. reabilitat dup[ ce a fost r[nit grav pe front. mi-a spus c[ pentru a i se pierde urmele a simulat o sinucidere la Constan\a. adic[ ]n localitatea de la 30 km de Viena. Acolo am fost cercetat de c[tre un colonel rus care a f[cut anchet[ asupra identit[\ii mele. de Securitate.. Triest ]n Austria. la Gratz. De aici am plecat la Moscova. Din avion am remarcat chiar =i Kremlinul^ }n leg[tur[ cu acest capitol. De aici a plecat ]n Germania unde a avut o ]ntrevedere cu H. unde s-au prezentat autorit[\ilor engleze de ocupa\ie.Londra. zona englez[. Lt. a= vrea s[ mai spun c[ eu ]mi dau seama c[ dvs. Cr[ciuna= spunea ]n acea declara\ie c[ eu a= fi ad[postit ni=te material =i muni\ii ]n \ar[ =i alte inven\ii de ale sale. despre marile leg[turi pe care le-a avut ]n \ar[ la palatul regal. a dat =i el o declara\ie pe care am citit-o. voi fi f[r[ ]ndoial[ acuzat de 194 comunism. mi-a vorbit de faptul c[ a fost trimis la Moscova ]n 1948 cu delega\ia bisericii ortodoxe rom`ne. =i o declara\ie dat[ de un oarecare Olaru. El mi-a spus c[ acolo unde am fost. mi-a spus c[ a avut ]n \ar[ leg[turi cu grupurile de rezisten\[ din mun\ii jude\ului Neam\. Dat[ ]n fa\a noastr[. prin mijlocirea colonelului Iliescu . plin[ de inven\ii =i de lucruri care nu-mi apar\in. DECLARA|IE Subsemnatul Silviu Cr[ciuna= declar urm[toarele despre Leu Vasile: }n \ar[ nu am =tiut nimic despre acesta.. 195 . cu aviatoru Vasiliu Cluj =i cu al\i reac\ionari rom`ni. pe care nici nu l-am cunoscut vreodat[. indescifrabil. am citit o declara\ie dat[ de Cr[ciuna= recunosc`ndu-i scrisul.<^ Tot la Moscova. trimis pe front ]n deta=amente de pedeaps[. sunt un adversar al acestui regim din Rom`nia care a transformat \ara ]ntr-o ]nchisoare =i de=i m[ aflu ]n m`inile dvs.

}ntrebare: }n ce perioad[ ai fost ]n str[in[tate ? R[spuns: Am stat ]n Fran\a din anii 1948 p`n[ ]n vara anului 1951. fost paroh al bisericii anglicane din Bucure=ti. agent american la Salzburg. ]n octombrie 1949. grupul simist av`nd planuri proprii de ]nfiin\are a unui episcopat ortodox rom`n la Paris. Vasile Leu mi-a spus c[ a f[cut o leg[tur[ cu francmasoneria englez[. str. Chiar de la Vasile Leu am aflat la Paris c[ tr[ie=te ]n concubinaj cu Sanda St[tescu. La Londra. asupra bisericii ortodoxe rom`ne din Paris. ca secretar[ personal[. Interven\ia nu a reu=it =i Vasile Leu s-a ]napoiat ]n Anglia f[r[ nici un rezultat practic. Horn Adelina Proces verbal de interogatoriu Arestata. secretarul bisericii anglicane =i Vasile Leu. Vasile Leu a intrat cu ajutorul lui Iliescu =i Florin G`ld[u. asupra bisericii rom`ne ortodoxe din Ierusalim. la Paris. =i pentru ]nfiin\area episcopatului proectat. Vasile Leu a ar[tat bisericii engleze c[ astfel guvernul englez =i biserica englez[ pot dispune de un factor de influen\[ foarte important. asupra chiar a rom`nilor ortodoc=i din Statele Unite. n[scut[ la 11 martie 1909 ]n comuna Cubin-Jugoslavia. va fi ]n viitor trambulina pentru ocuparea locului de patriarh al bisericii ortodoxe din Rom`nia. colonelul Iliescu l-a luat sub protec\ia lui. Colonelul Iliescu. Prin mijlocirea acestei episcopii. americani. singurul mitropolit ortodox rom`n existent ]n str[in[tate. au venit la Paris pentru a convinge pe Visarion Puiu s[ plece ]n Anglia. Nu cunosc altceva despre via\a particular[ murdar[. cu aprobarea guvernului englez. francezi. era Visarion Puiu la Paris. De la inginerul Titi Constantinescu. cu ultimul domiciliu ]n Paris. Biserica englez[ a acceptat acest plan de ac\iune. L-au convins. c`nd aceasta ar reveni ]n sfera de influen\[ imperialist englez-american[. prin care a reu=it s[ ob\in[ sprijinul francmasoneriei ]n favoarea bisericii ortodoxe.unde a ]nfiin\at <episcopia rom`nilor ortodoc=i din Europa de Apus>. cu care au intrat ]n contrazicere de interese. 35. ]n spa\iul dominat de englezi. c[ Vasile Leu a f[cut excrocherii ]n \ar[. Vasile Leu a ar[tat bisericii engleze c[ acest episcopat ortodox rom`n din Londra. am aflat c[ Vasile Leu i-a cerut s[-i mijloceasc[ leg[tura cu \ara. Magos Olariu Constan\a. De la popa Boldeanu am aflat ]n septembrie 1949. ]n imprejur[rile actuale. de aici a plecat ]n Anglia. Lubek nr. s[-l sus\in[ pe el pe Vasile Leu. s[ devin[ episcop la proectata episcopie ortodox[ rom`n[ din Paris. }ntrebare: Cine era ]n conducerea bisericii ortodoxe pentru fugarii rom`ni ]n acest timp din Europa ? 197 . Vasile Leu a ]ncercat s[-l determine pe generalul R[descu cu care a intrat direct ]n leg[tur[ la Paris. sau la episcopia vacant[ din Statele 196 Unite. Pentru acest scop era necesar ca sfin\irea s[ fie f[cut[ de un mitropolit. unde episcopia este f[r[ episcop. Pentru realizarea planului era nevoie esen\ial[ ca Vasile Leu s[ fie sfin\it ca episcop. =i cu cea francez[ prin Vintil[ Betala. despre activitatea =i leg[turile lui Vasile Leu. iar ]n viitor =i ]n Rom`nia. l-a acuzat pe Vasile Leu c[ este agent comunist. c[reia i-a propus s[-l sprijine ]n planul s[u de ]nfiin\are a unei episcopii ortodoxe rom`ne la Londra. Vasile Leu urm[rea s[-=i asigure o influen\[ dominant[ asupra rom`nilor emigran\i sau stabili\i ]n Europa de Vest =i ]n alte p[r\i. acela=i Petric[ Bogdan. fapt pentru care a fost condamnat la ]nchisoare ]n timpul regimului antonescian. fica lui Dumitru =i Sofia. pe care vroia s[ o duc[ cu el ]n Anglia. au organizat o adev[rat[ r[pire. fuga lui clandestin[ fiind f[cut[ cu ajutorul autorit[\ilor din RPR. Ben Dekin. ss/ Silviu Cr[ciuna= Pentru conformitate. Aici voia Vasile Leu s[ se ]napoieze pentru a relua leg[tura cu grupurile de partizani din mun\ii Neam\ului. dar nu au reu=it s[ o realizeze din cauza interven\iei grupului simist. ]n leg[tur[ cu conducerea bisericii engleze.

R[spuns: }n Europa era Leu Vasile, un preot originar din Moldova, fugit din \ar[ ]n 1948. }ntrebare: Arat[ c`nd =i ]n ce ]mprejur[ri ai cunoscut pe Leu Vasile ? R[spuns: Pe Leu Vasile nu l-am cunoscut personal, ]ns[ am auzit despre el prima dat[ ]n 1949, la ]nceputul anului c`nd ]mpreun[ cu G`ld[u Florian au sosit ]n Austria. }ntrebare: Arat[ tot ce cuno=ti despre Leu Vasile =i de la cine anume cuno=ti fiecare lucru ]n parte ? R[spuns: La ]nceputul anului 1949, prin februarie, c`nd a venit din \ar[ cu pa=aport legal, Beguin Coca, la Paris, a ]ntrebat pe Boil[ Romulus, la care st[team eu, directorul ziarului Nation Roumaine =i secretar al PN| din Paris, dac[ acesta cunoa=te de G`ld[u unde este, c[ a plecat de acas[ =i familia nu =tie nimic unde este. Boil[ i-a spus c[ a auzit pe unul G`ld[u c[ a vorbit la un post de radio ]n Austria =i c[ din discursul lui a rezultat c[ atunci sosie ]n Austria ]mpreun[ cu Leu Vasile fost preot militar. Dup[ ce m-am ]mprietenit cu Coca Beiguin, am aflat de la aceasta, c`t =i de la Boil[ Romulus =i so\ia acestuia c[ Leu Vasile a fost pe la Paris ]n septembrie 1949 =i c[ a fost la Geneva la Consiliul Ecumenic, pentru ce anume nu =tiu. La Paris, a fost la Lupoaia Ion, fost maior de administra\ie PN|-ist =i se ocupa cu vinderea vinurilor ]n Fran\a. Aici a fost g[sit de Beguin Coca. }n 1949 era prieten cu legionarii, av`nd leg[turi cu preo\ii legionari din Paris ca: Boldeanu Vasile, Blaga Lucaci +tefan =i Gra\ian. Mai t`rziu s-a certat cu ace=tia, pentru ce anume nu =tiu =i a trecut de partea lui R[utu Mihai, Comaniciu Hora\iu. Nu cunosc altceva din leg[turile lui Leu cu persoanele ar[tate mai sus. Dup[ ce am luat leg[tura cu Titi Constantinescu, de la Salzburg prin Opran Mihai, am aflat de la acesta despre Leu Vasile urm[toarele: Leu Vasile a plecat din \ar[ ]mpreun[ cu G`ld[u Florian cu sprijinul Inteligence Service. Cum =i ]n ce ]mprejur[ri nu 198

cunosc, ]ns[ ]n 1949 a venit ]n Austria la Gratz =i s-a stabilit apoi la Salzburg. C`nd a fost recrutat pentru Inteligence Service, iar nu =tiu. Din Salzburg, a plecat la Geneva =i apoi la Londra, unde s-a stabilit, f[cea colect[ri prin Geneva, Salzburg, Gratz, Paris, Londra, ]ntruc`t fusese ales episcop al fugarilor rom`ni din Europa, =i \inea leg[tura cu Consiliul Ecumenic. }n Austria luau contact cu noii fugari veni\i din \ar[ =i culegea informa\ii pentru Inteligence Service, totodat[ se ocupa cu ]mp[r\irea de ajutoare de la americani pentru fugarii rom`ni din lag[rele din Austria. }n activitatea sa pentru serviciul de informa\ii englez, \inea leg[tura cu Iliescu =i unii reprezentan\i ai bisericii anglicane, de care a fost primit cu mare fast la Londra c`nd s-a dus ]mpreun[ cu G`ld[u. La Londra =tiu c[ a vorbit la postul de radio BBC ]mpotriva regimului din \ar[ =i pe l`ng[ aceasta, \inea predici ]n biserici pe unde mergea, pentru fugarii rom`ni ]mpotriva regimului din \ar[. Totodat[ scria articole la ziarele din Apus cu con\inut du=m[nos RPR. }ntrebare: Ar[ta\i alt[ activitate desf[=urat[ de Leu Vasile ]mpotriva RPR ? R[spuns: }n afar[ de cele ar[tate nu cunosc. }ntrebare: Cu ce persoane avea Leu Vasile leg[turi ]n str[in[tate ? R[spuns: Cunosc tot de la persoanele pe care le-am ar[tat, c[ Leu Vasile la Paris cu Sanda St[tescu, agent[ a Inteligence Service-ului, maiorul Iliescu de la Londra, avocatul Cristea de la BBC =i celelalte persoane ar[tate. De la biserica anglican[, nu =tiu cu cine a avut Leu Vasile leg[turi. }ntrebare: Ce alt[ activitate cuno=ti desf[=urat[ de Leu Vasile la Paris ? R[spuns: Nu cunosc alt[ activitate ]n afar[ de cea ar[tat[. }ntrebare: Cuno=ti o persoan[ cu numele Keti Gavrilescu =i ]n caz afirmativ c`nd =i ]n ce ]mprejur[ri ai cunoscut-o ? R[spuns: Pe Keti Gavrilescu nu am cunoscut-o personal, ]ns[ 199

de la Coca Beguim, cunosc c[ aceasta este o inginer[ chimist[, care p`n[ prin 1949-1950 a stat la Paris =i apoi a plecat ]n Anglia =i lucra la un laborator chimist. }ntrebare: Ce cuno=ti despre felul cum a ajuns Keti Gavrilescu la Paris =i ]n ce ]mprejur[ri a plecat ]n Anglia ? R[spuns: Nu =tiu cum a ajuns la Paris =i nici cum =i de ce a plecat din Paris la Londra. }ntrebare: Ce cuno=ti despre formarea unei forma\ii militare dintre fugarii rom`ni ]n Europa Apusean[ ? R[spuns: Cunosc faptul c[ ]n 1949, fostul rege Mihai, a ]ns[rcinat pe generalul Petrescu Puiu =i amiralul Dumitrescu Gheorghe, s[ formeze din coloni=tii rom`ni =i persoanele fugite din \ar[, o forma\iune militar[ care s[ lupte ]mpotriva RPR. Aceste persoane, ]mpreun[ cu al\i fo=ti ofi\eri din \ar[, fugi\i ]n Fran\a, au format la Paris <Asocia\ia fo=tilor militari rom`ni>. }n aceast[ asocia\ie se f[ceau ]nscrieri ale fo=tilor ofi\eri =i fugari rom`ni care impliniser[ v`rsta stagiului militar, cu scopul - a=a cum era scris =i ]n statutul lor - <form[rii unei eventuale armate rom`ne, ]n cadrul armatei europene>. }ntrebare: Ce rol a avut Leu Vasile ]n formarea acestei asocia\ii ? R[spuns: Nu cunosc dac[ Leu Vasile a avut vreun rol ]n aceast[ asocia\ie. |in s[ men\ionez c[ eu cunosc numai via\a rom`nilor din Fran\a =i pe ceilal\i din alte \[ri numai din auzite, anumite fr`nturi din activitatea lor a=a cum am cunoscut despre Leu Vasile. Prezentul proces verbal de interogatoriu a fost citit de mine cuv`nt cu cuv`nt =i el corespunde ]n totul cu cele declarate de mine. ss. Magos Constan\a Olariu Va s[ zic[ dosarul ]ncepe a se alc[tui la Moscova. Episcopul emigra\iei rom`ne este r[pit =i dus la Moscova, cum vom vedea am[nunte ]n documentele de mai t`rziu, dar =i martorii, sau m[rturiile (i se arat[ texte olografe a c[ror grafie o recunoa=te) ajung tot acolo. Nu am g[sit la dosar declara\ia celui numit 200

Neam\u; ]n leg[tur[ cu cei doi - Silviu Cr[ciuna= =i Mago= Olariu Constan\a, rezult[ clar c[ au fost ]n occident o vreme, dar au reajuns prizonieri la comuni=ti unde, la presiunile anchetatorilor fac unele concesii, cu toate c[ se simt obliga\i s[ declare ]n special, lucruri oneste. Astfel, ]n declara\ia lui Cr[ciuna= se insinueaz[ lucruri compromi\[toare cum ar fi participarea v[rului meu ]n 1948 ]ntr-o delega\ie la Moscova, lucru absolut neadev[rat dar =i neverosimil, dar pus pentru a da verosimilitate celorlalte insinu[ri: c[ ar fi agent al RPR trimis ]n str[in[tate; se mai trece apoi prin concubinaj =i antecedente dubioase pentru a se ajunge la leg[turi cu francmasoneria. Va s[ zic[ un prelat rom`n, care ajut[ partizanii din mun\i dar face parte din delega\ia oficial[ la Moscova =i cultiv[ intens francmasoneria. Conexiuni at`t de grosolane ]nc`t nu pot fi crezute nici de magistratura cea mai totalitarist[. Cealalt[ depozi\ie, a Constan\ei Olariu, barem re cunoa=te de la ]nceput c[ nici <nu l-a cunoscut personal pe Leu Vasile> =i c[ <nu =tie c`nd a fost recrutat pentru Inteligence Service >. +i, cu toate acestea, astfel de depozi\ii au fost men\ionate =i ]n dosarul procesului, instan\a consider`ndu-le valabile =i chiar hot[r`nd c[ nu mai este necesar[ audierea sau confruntarea martorilor. Desigur - Pentru ca totul se <organiza> cu urm[torul scop: Declara\ie din 15 aparilie 1953 La Zurich, m-am oprit vreo dou[ zile la familia Saposnic pentru a o vedea =i pentru a-mi completa jurnalul meu de zi. Jos, la familia Saposnic am cunoscut un consilier de Lega\ie elve\ian, cu serviciul la Belgrad. }ntre\in`ndu-m[ cu el, vremea a trecut f[r[ s[-mi dau seama. Gr[bindu-m[, mi-am uitat jurnalul de zi ]n noptier[ la familia Saposnic. Am telefonat din Insbruck d-nei Saposnic spun`ndu-i s[-mi trimit[ jurnalul de zi prin consilierul elve\ian care a doua zi urma s[ treac[ spre Belgrad. Convorbirea mea cu d-na Saposnic fusese interceptat[. D-na Saposnic mi-a spus c[-mi va trimete jurnalul, asigur`ndu-m[ c[ 201

va lua m[suri ca jurnalul de zi s[-mi ajung[ la timp. Duc`ndu-m[ la gara Insbruck pentru a-l a=tepta pe consilierul elve\ian, pe peronul g[rii care nu era aglomerat, ]nainte de sosirea trenului, am fost tr`ntit de un hamal care ducea un c[rucior. Numai printr-un miracol am sc[pat de a nu fi c[lcat de trenul care intra ]n gar[. La anchet[ s-a stabilit - dup[ declara\iile hamalului - c[ hamalul nu f[cuse acest gest ]nt`mpl[tor, ci la anchet[ sa stabilit c[ el fusese pl[tit cu 2500 shilingi pentru a face aceasta. Hamalul declarase c[ fusese pl[tit de un domn care vorbea prost nem\e=te - era probabil englez - care ]i promisese c[ dac[ va s[v`r=i faptul, va primi ]nc[ 2500 shilingi. Dup anchet[, hamalul, care era localnic =i c[s[torit ]n Insbruck, a disp[rut din localitate. Am istorisit aceast[ ]ncercare de atentat lui R[descu, R[utu, Udri\chi, Bercu =i Biscoff.

Capitolul X
C{TRE CITITOR Rareori ]n via\a aceasta se atinge sublimul =i nu multor oameni dintre miliardele care vie\uim le este dat[ o asemenea binecuv`ntare. Credin\a cre=tin[, prin toat[ experien\a biblic[ =i prin Adev[rul adus de Domnul Isus este convins[ c[, printre oamenii pe care Dumnezeu i-a f[cut s[ se ]nmul\easc[ =i s[ st[p`neasc[ p[m`ntul, exist[ doar unii care sunt ale=i ai Lui. Fiin\e ale vie\ii fiind, ]n general condamn[rile la moarte ne zguduie, iar =tirea unor execu\ii ne terifiaz[ con=tiin\a indiferent de ce specie de subcon=tiin\[ uman[ ar fi vorba. Dar mi te c`nd omuciderea are loc ]n cazul unei puternice personalit[\i care ar mai putea face multe pentru omenire! M[ obsedeaz[, din copil[rie, capul a=ezat ]n \[r`n[ al lui Nicolae Iorga, cu barba r[v[=it[ dup[ asasinat, dintr-o fotografie de ziar care mi-a c[zut ]n m`n[. Mi-l amintesc pe tat[l meu unul dintre pu\inii oameni care votase cu <Nu> la referendumul f[cut de Ion Antonescu explic`nd c[-l accept[ ca militar, dar nu-i place dictatura - cum, ]n diminea\a lui iunie 1946 c`nd a auzit la radio vestea execut[rii mare=alului a pl`ns =i a spus: <tic[lo=ii>^ Deseori, ]n mod cu totul necontrolat, ]mi revine ]n memorie chipul unui prim-ministru dintr-o \ar[ important[ cu care am avut conversa\ii de foarte pl[cut[ eleva\ie intelectual[ ]n c`teva seri ale unui mare festival cultural =i c[ruia i-am v[zut apoi ]n <Paris Match> secven\ele sp`nzur[rii de poarta unui stadion, urcat pe-o lad[ de bere care i se lua de sub picioare. Ca om, te cuprinde o r[scolire ]n fa\a oric[rei execu\ii, tocmai pentru c[ e terifiant g`ndul distrugerii unei con=tiin\e. Ce s[ mai spunem, dar, despre o con=tiin\[ care, spre deosebire de noi, muritorii de r`nd, a atins sublimul ! Din acest motiv, din toate paginile dosarelor - pagini ce 203

202

Pantiu=ii =i Panovii care i-au dirijat din umbr[. Solomonii. +i ]nc[ una care a atins cotele maxime din ce poate atinge o con=tiin\[ omeneasc[: un om c[ruia nu-i e team[ s[-=i recunoasc[ absolut toate faptele. Dumnezeu s[-i ierte pe Lavrovii. l-a salutat =i =i-a luat zborul ]n alt[ direc\ie. Un cinism strict animalic. dar dac[ ar 204 fi fost oameni. Dar toate acestea. po\i chiar s[ te consideri adversarul unor asemenea convingeri sau chiar jandarmul care trebuie s[ le distrug[. V`ndu\i con=tient. unele m-au f[cut s[ fiu m`ndru de neamul meu. ]n fa\a lor. Tocmai pentru c[ sun[ foarte uman =i vrea s[-=i aroge sim\[minte omene=ti. Solomonii. nici la Patriarhia Ecumenic[. r[m`ne doar o g[unoas[ form[ de dresare a fiin\elor pentru interesele unei dictaturi. un om pe care l-au putut prinde =i r[pi tocmai pentru c[ nu a cedat tenta\iilor nici la Londra. ca =i pe Franciscii Butyka. Ei decid c[ nu e nevoie s[ fie audiat vreun martor =i nu le pas[ c[ depozi\iile de la dosar au fost luate unor aresta\i sub cine =tie ce presiuni sau promisiuni. Lalyerii care-au semnat o asemenea sentin\[. se afl[ o con=tiin\[. unele m-au cutremurat. chiar dac[ ele sunt de neputin\[.v`ndu\i incon=tient tocmai prin educa\ia la care ei se refer[ c`nd vorbesc de reeducare. venit din partea unor . ]nt`i i-a dat onorul ]n semn de profund respect pentru ceea ce reprezentase ea =i abia apoi a comandat foc. dar c`nd a constatat c[ acela a r[mas f[r[ muni\ie. lipsit de orice fior al sim\irii umane. care m[ chinuie at`t de mult ]nc`t a= fi fericit dac[ a= putea s[ nu mi-o mai amintesc. evacueaz[ 205 . Nu le poate pretinde nimeni s[ aib[ vreun sentiment fa\[ de sintagma: <Biserica Rom`n[>. spre divin. golit[ de morala cre=tin[ =i de ]n\elegerea aspira\iilor superioare. ba chiar s[ =i le agraveze. \in de ni=te legi morale pe care Lavrovii. oric`t de importan\i s-ar fi considerat. dar cea mai grav[ dintre acestea. sau poate =i mai r[u ]n materie de desumanizare pe care a adus-o glorioasa putere sovietic[ . Eroul aviator Agarici s-a luptat ]n aer ]ncerc`nd s[-=i doboare adversarul rus. Branovicii. dar c`teva fraze m-au umplut de revolt[ p`n[ la Dumnezeu.<fiin\e cu con=tiin\[ superior organizat[> . f[c`ndum[ s[ exclam disperat: <Cum ai putut r[bda. Lalyerii. Dar e numai cinism. te oblig[ s[ g[se=ti animalul =i s[ te ]ntreci cu el doar c`nd are o =ans[ dintr-o sut[ ca s[ se salveze prin fug[. Tribunalul apreciaz[ c[ nu sunt circumstan\e atenuante ]n favoarea sa. po\i avea convingeri contradictorii cu aceast[ credin\[ misionar[ a celui ]nc[tu=at din fa\a ta. urm`nd s[ sufere pedeapsa capital[ pentru aceste fapte>. comandantul plutonului care o punea la zid. Ei bine. Cu toate c[. R[bd[torule. le explic faptul c[ indignarea mea izbucne=te doar la ]nt`lnirea unui cuv`nt: <reeducare>. faptul c[ este imposibil[ reeducarea lui. ]ns[. indiferent de credin\a lor.mi-a fost dat s[ le citesc la v`rst[ ]naintat[ despre fapte petrecute ]n adolescen\a mea. dac[ ar fi fost oameni normali. ci a avut o singur[ credin\[ misionar[: turma al c[rei p[stor era. doar Ceau=escu tr[gea ]n ur=ii ]nfometa\i =i apoi ademeni\i cu m`ncare. Celor c[rora.v`ndu\i. dar nu po\i s[ nu respec\i sublimul la care un om a ajuns ]n credin\a lui ! La execu\ia lui Mata Hari. este cea din textul sentin\ei: <^av`nd ]n vedere periculozitatea excep\ional[ a acuzatului. m[car oameni . de un lucru asupra c[ruia trebuie meditat cu grij[ oric`t de p[g`n ai fi !^ Nu le pretind asta.Dumnezeu s[-i ierte . adic[ u=ur`ndu-le moartea =i abia apoi aprinz`ndu-le rugul. Chiar =i la v`n[toarea de animale. Educa\ie care. ]n ciuda studiilor juridice pe care ar fi trebuit s[ le aib[.cum spune chiar =i t[tucul lor materialist. aceast[ fraz[ li se pare corect[ m[car din punctul de vedere a formei juridice. C[l[ii rugurilor inchizi\iei g[seau calea de a-=i ar[ta respectul pentru sfin\enia celor sacrifica\i d`ndu-le ]nt`i lovitura de gra\ie. =i tot =iar fi dat seama c[. altele m-au f[cut s[ l[crimez. ar fi avut m[car intui\ia c[ se apropie de ceva sf`nt. legile morale ale v`natului. le ignor[ sau chiar ]=i arog[ dreptul bol=evic de a le c[lca ]n picioare. at`ta tic[lo=ie animalic[ =i lips[ de sim\ire uman[ ?! >^ Poate c[ voi g[si loc s[ vorbesc =i despre celelalte.

=i-au arogat titluri f[r[ studii. de economie socialist[. mai ales c[ acolo este ]ns[=i m[rea\a Uniune Sovietic[. prin falimentul ideii de stat socialist. de o condamnare la moarte. ]nc[. este doar datorit[ faptului c[ fiind vorba de un caz foarte grav. ]nc`t ace=ti m[run\i executan\i rom`ni nici nu-=i pun problema dac[ au sau nu dreptul de a parafa o condamnare pe teritoriul altui stat. Gre=elile grave de legalitate. mai greu de comentat. chiar de teroare. ]=i spune cuv`ntul. dac[ ne uit[m la mandatele de arestare de care e plin dosarul.o fac doar spre a sublinia cititorului prezent care ar mai putea avea nostalgia unor avantaje ale bol=evismului. +i. dar este emis la 9 ianuarie 1954. nu o au slugile lor de aici. ]n milioane de cazuri banale care n-au avut cum s[ fie remarcate dec`t global. ca =i cursurile superficiale serale sau muncitore=ti pentru formarea unor robo\i c[rora li s-a smuls din suflet morala cre=tin[. dau sentin\a <]n =edin\a public[ a Tribunalului>. pe care le subliniem prin eviden\a acestui act ce reprezint[ mult mai mult dec`t o eroare judiciar[: reprezint[ un fals judiciar ]n sprijinul crimei de desna\ionalizare a Rom`niei. pentru o persoan[ pe care actul de judecat[ o consemneaz[ arestat[ la 20 august 1952. ]n mii. Ca s[ nu mai vorbim de paragraful din Hot[r`rea Judec[toreasc[ ce precizeaz[ c[ <Executarea pedepsei ]ncepe la 28 august 1952.sala de judecat[ (=i. r[m`n ]n ]nc[pere singuri cu victima lor =i. ci o sentin\[ de condamnare la moarte. ca orice slug[. }n asta const[ con=tiin\a profesional[. avea doar rostul birocratic al unui dosar hot[r`t dinainte. a unei competen\e =i a conduitei sale profesionale nu-=i pune semn[tura pe un act. m[runte. Iar. crez`nd c[ dictatura va dura o ve=nicie =i nimeni nu-i va trage la r[spundere pentru incompeten\a lor. oare cine alticeneva dec`t proprii lor oameni putuser[ intra acolo !?). s-au mul\umit cu diploma ]n locul ]nv[\[turii. Pentru c[ un magistrat care a str[duit ani de zile pentru ]nv[\area legilor. +i asta. Batjocorindu-=i propria clas[ conduc[toare =i f[c`nd-o sluga unei nomenklaturi. +i.al justi\iei. de ideologie bol=evic[. un fals prost f[cut de ni=te simbria=i de Comintern c[rora. c[ <prevede de\inerea ]ntre 1 =i 31 ianuarie 1954>. Dar iat[ c[ soarta n-a vrut s[ fie a=a. apoi. De unde vine aceasta ? Din sfidare. marionetei care mimeaz[ doar profesionalismul 206 func\iei =tiind c[ e un simplu mecanism al aparatului monstruos pe care-l are ]n spate. din pofta unor salarii grase. dac[ dup[ o jum[tate de veac vorbesc despre aceste semn[turi incompetente. constat[m la toate ca la cel pe care-l reproducem de prob[ la ]nceputul c[r\ii. Dar.chiar formal . Cazuri neobservate. trebuie s[-i fac[ s[ se ru=ineze pe to\i cei care. Dar semidoctului. Ca s[ nu mai vorbim de con=tiin\a pe care ar trebui s[ o aib[ ni=te oameni ai justi\iei c`nd semneaz[ un act oficial ]n numele legii. indiferent ]n slujba cui o pui. dar date la modul retroactiv. Nici m[car grija pentru a =terge urmele actului de r[pire la care au procedat patronii lor sovietici. El execut[ ce-i spun =efii =i se simte tare av`ndu-i pe ace=tia ]n spate. avem dreptul s[ acuz[m prin ei neprofesionalismul regimului care =i-a probat incompeten\a social[. parvenitului. 207 . dac[ nu le pretindem s[ fi avut con=tiin\[ na\ional[. nu-i este team[ de gre=elile inculturii =i ale neprofesionalismului s[u. ne pun`ndu=i problema dac[ va fi la r`ndu-i judecat de al\ii. mimarea simpl[ a rolului ]n completul de judecat[. pe care o pot aprecia alte instan\e prezente sau viitoare. c`t de fals[ =i de periculoas[ pentru societate era metoda ]nlocuirii speciali=tilor profesioni=ti cu <activi=tii> fabrica\i la gr[mad[. de pedeapsa capital[ =i executarea unui om . c`nd data de luare ]n primire ]n \ar[ a arestatului este consemnat[ de actele de la dosar la 16 martie 1953. Sentin\a despre care e vorba. f[r[ s[-=i ia m[surile de prevedere a legalit[\ii lui. care se ]nchidea odat[ cu cazul =i nimeni nu-l mai scormonea. precum sentin\a despre care vorbim. comunismul d[ na=tere la asemenea profesioni=ti =i semidoc\i lipsi\i de con=tiin\a profesiei lor. redactarea cu suficien\[ =i superficialitate a unui act legal care nu este o adeverin\[ oarecare. Nep[sarea fa\[ de erorile judiciare este at`t de mare ]n aceast[ concep\ie totalitarist[ asupra actului .

s-ar mai putea pune ]ntrebarea dac[ nu pare tautologic s[ vorbim de convertirea unui om care este preot. pe care nu m-am putut ab\ine s[ nu i-o m[rturisesc cititorului =i recunosc ]n fa\a lui urm[toarele: Am folosit de mai multe ori. termenul de <convertire> =i chiar mi-am permis s[ dezvolt uneori teza convertirii lui de la cele meschine =i lume=ti. executau doar ordinele: V[rul meu fusese adus de la Moscova cu anchet[ gata f[cut[ =i condamnarea hot[r`t[ dinainte.cum se ]nva\[ tot la acele cursuri. dac[ la nivelul lor de cultur[ nu-=i d[deau seama de anvergura interna\ional[. nu puteau atrage aten\ia s[ se angajeze un jurist ca lumea care s[ dea o formulare competent[ m[car ca aspect formal ?! Aceasta deosebe=te mentalitatea de slugi a tuturor celor angaja\i ]n stratificatul regim dictatorial: nu se b[gau. a=a cum s-au lep[dat ei devenind biete slugi ale ]ntunericului. este chiar un ]nalt prelat ? }n toate aceste cazuri. Procesul public f[cut Bisericii Neamului =i marii ei tradi\ii na\ionale nu-i interesa ! 208 }n schimb. A=a c[ degeaba ne ]ntreb[m ce p[zeau un Ralea sau un Sadoveanu . se agraveaz[ prin <faptul c[ este imposibil[ reeducarea> ]nsemn`nd pentru mintea lor acceptul arestatului de a se vinde a=a cum s-au v`ndut ei. dac[ acesta n-ar fi at`t de ]nver=unat. care devenise at`t de important ]n organizarea rezisten\ei dinafar[ ]nc`t.un Groza. un Sadoveanu.}=i p[zeau pielea lor cam groas[ =i foarte bine hr[nit[ . ]nseamn[ c[ omitem. cutremura\i =i ei de adev[rurile anchetei. un asemenea proces. a ajunge s[ te sim\i iubit ]n credin\a ta de c[tre Cel Care Este Numai Iubire. tot ce se f[cea aici era o formalitate din punctul de vedere al <justi\iei> pe care o putea face orice absolvent de =coal[ de ucenici diplomat la un curs seral de trei luni pentru a ]nlocui <intelectualitatea ]n care nu po\i avea ]ncredere fiindc[ nu are sim\ de clas[> . nu ar fi cerut mai mult[ aten\ie din partea oficialilor. un Ralea. nu-i interesa. coment`nd diverse st[ri sau situa\ii anchetate prin interogatoriile luate v[rului meu. Dar nu numai pentru neavizat. Pentru un neavizat s-ar putea pune ]ntrebarea: ce mai e de convertit la o persoan[ care a ajuns la cre=tinism. s-a pus la cale r[pirea lui. ]n care era judecat[ ]ns[=i Biserica Na\ional[ =i un asemenea Acuzat. De aici provine indignarea mea. intelectualii de fa\ad[ care tot se compromiseser[ cu regimul . tocmai pentru c[ nu-i pas[ de judecata lui Dumnezeu =i a istoriei. demagogia func\ioneaz[ din plin. Oare Gheorghiu-Dej =i ceilal\i <Politbirou> nu aveau interesul unei argument[ri juridice credibile ]ntr-un proces ce putea provoca discu\ii pe plan extern ? Sau. de la cele culpabile =i chiar nedemne de familia noastr[ =i de ]naltul prestigiu duhovnicesc. Solomonii. este slujitor al Domnului. ci st[p`nii care nici m[car nu s-au sesizat ce triptic pun s[ judece un proces de <tr[dare na\ional[> Caz de incompeten\[ p`n[ =i ]n actul criminal ! Oare. de a se lep[da de tot ce ]nseamn[ frumuse\e moral[. a ajunge s[ crezi ceea ce nu credeai. c[l[ii dovedesc a intui totu=i ceva din starea de excep\ie a sublimului intelectual =i cre=tin pe care ]l tr[ie=te victima lor).at`ta tot. mai ales. <Periculozitatea excep\ional[ a acuzatului> (formulare prin care. a ajunge s[ iube=ti Dumnezeirea pe care n-o iubeai =i. un Ghelmegeanu. Nu sunt de vin[ Lavrovii. de a se murd[ri a=a cum s-au murd[rit ei. c[ nu \inem seama de acea permanent[ convertire a f[pturii 209 . Terorismul agresiv =i totalitarist ar vrea s[ se ]mp[uneze cu idei umaniste vehiculate de propaganda ]nv[\[m`ntului seral =i s[-=i aroge rolul de a se g`ndi la <reeducarea> condamnatului. na\ional =i cultural care-l caracteriza pe tat[l s[u. Lalyerii ridica\i din mediile cele mai promiscue pentru a servi drept magistra\i regimului de incultur[ =i imoralitate. ca ]n nici un alt caz dintre v`rfurile emigra\iei. la con=tiin\a misionar[ pe care i-o ceruse acesta trimi\`ndu-l ]n str[in[tate.Sfidarea dictatorului care \i-a pus botul cizmei pe piept =i are convingerea c[ poate face ce vrea pe lumea asta. de la cele aventuroase =i egoiste. ci chiar pentru omul obi=nuit a raporta convertirea doar la sensul de a crede. ]ns[.

nu-l impresioneaz[ ]n fa\a con=tiin\ei de sine care-l apropie tot mai mult de apostolat. ]ns[. acolo. }n orice caz. prin ]nt[rirea unei mentalit[\i mai proprii. Ce efect ar fi avut predica unui Vl[dic[ str[in =i ]n ce limb[ ar fi vorbit acesta ? Ca s[ nu ne mai ]ntreb[m ce apel ar fi putut face un str[in la sentimentele noastre na\ionale =i dac[ ar fi avut inima sau c[derea s[ o fac[. se cuprinde un ]ntreg simbol al Schimb[rii la Fa\[. dac[ ne g`ndim doar la situa\ia dinafara grani\elor. indiferent de convulsiile rela\iilor lui lume=ti de p`n[ la clipa c`nd =i-a asumat purtarea crucii. impactul cu sufletul ascult[torului de liturghie ]n semiclandestinitate ar fi fost mult mai mic =i efectul de sus\inere a moralului credincio=ilor din \ar[ mult mai mic ! }n acest fel. =i Ioan pe muntele Taborului =i cum M`ntuitorul nu i-a l[sat s[ fac[ acolo cele trei corturi ci a cobor`t cu ei ]n mijlocul lumii care trebuie schimbat[ la fa\[ ]n ]ntregul ei ! Nu =tiu nimic =i cred c[. pe m[sura precipit[rii rosturilor ierarhice pe care =i le asum[. f[r[ a se mai l[sa prad[ intereselor care l-ar fi putut ispiti la modul personal. dar =tiindu-l pe el ajuns ]n str[in[tatea civilizat[ unde putea ]mpiedica aservirea Bisericii rom`ne=ti la ierarhii str[ine. ]mpotriva sovietiz[rii. dar chiar =i la cei din interiorul statului comunizat. f[r[ un duhovnic de-al lor. p`n[ la consecin\ele moderne ale p[storirii prin undele radio care aduc predica cea dreapt[) dar se salvase ]nsu=i segmentul spiritual al ideii de rezisten\[ la comunizare prin desna\ionalizare. Dar ce =tiu bie\ii lui anchetatori despre Lumina Taboric[ =i simbolul pe care-l reprezint[ ea pentru transfigurarea ]ntregii lumi ?! Ce =tiu ei despre ce au v[zut Petru. Indiferent de cedarea la ispitele tinere\ilor. Iacov. adic[ a avut revela\ia convertirii . C`nd ? 210 C`nd el are acum convingerea clar[ c[ s[m`n\a va rodi. Lui ]i sunt limpezi toate acestea =i ]ncercarea etal[rii unor fapte denigratoare. ]n celula zero a Jilavei care are ie=irea doar spre valea cu piersici a execu\iilor. De la portretul pe care i-l fac du=manii =i p`n[ la sacrificiul pe care el ]l accept[ cu convingerea c[ semnul credin\ei sale va ]nvinge. acest om ajuns la sublimul dep[=irii propriei sale fiin\e prin ad`ncimile convertirii.el apare.prin credin\[. ]n cronologia interogatoriului ]=i reconstituie devenirea ]n credin\a misionar[ de la p[catul p[m`ntesc =i de la luarea ]n u=or a moralei =i p`n[ la apostolatul care ]l aduce ]n pragul execu\iei. care s[-i ]mb[rb[teze moral =i s[-i ajute material s[-=i fac[ un rost ? Ce s-ar fi ales din spiritualitatea diasporei rom`ne=ti dac[ ar fi fost p[storit[ spre altfel de interese dec`t cele na\ionale ? Cum ar fi ajuns bejenarii rom`ni la ajutoarele date de Consiliul Mondial Ecumenic dac[ acestea ar fi trecut prin m`inile unui om str[in de ei =i de aspira\iile lor ? Nu ar fi fost asimila\i emigran\ii rom`ni de diaspora slav[ dac[ ar fi devenit sufragani episcopilor acelora ? +i nu s-ar fi infiltrat mai u=or astfel diversiunea comunist[ ?!^ Aceasta. le va spune tainele marii sale credin\e. urm`nd un asemenea drum al lumin[rii cre=tine prin Duh Sf`nt =i aprofund[rii Credin\ei sale. se ilustreaz[ permanenta convertire spre bine =i mai bine a celui care. de acel ideal cre=tin de a tinde s[ fii c`t mai mult dup[ chipul =i asem[narea Creatorului ! }n acest sens. ce s-ar fi f[cut miile de emigran\i rom`ni fugi\i de comunism. indiferent de c[derile ]n p[cat spovedite cu r[bdare. tot a=a cum a avut-o =i tat[l s[u pl[tind cu via\a. Con=tientizarea se pornise =i la cei dinafara \[rii care se-nt[reau printr-o anumit[ organizare pe criterii na\ionale. tot mai perseverent ]n unicitatea misiunii de salvare na\ional[ prin Biserica a c[rei corabie trebuie s[ o \in[ drept. tot mai ]mp[cat cu destinul s[u. pe l`ng[ miile de rom`ni din emigra\ie. s[-i num[r[m pe cei de zece ori sau de o sut[ de ori mai mul\i a c[ror mic[ m`ng`iere ]n \ar[ era ascultarea posturilor str[ine de radio. reale sau nereale. 211 . Pentru c[. se ]ndeplinise =i canonul sinodului de la 1752 al Mitropolitului Iacob (]n mod fericit. Dar. tot mai nezdruncinat ]n credin\a a ceea ce are de f[cut. prin trimiterea lui din \ar[ de c[tre cei care mai putuser[ ]nc[ g`ndi aceast[ fapt[ ]nainte de a fi anihila\i.

Misiunea lui aceasta fusese =i. precau\i din pricina terorii. interogatul. Crainic. Dar scopul lui este unul: De a p[zi tot ceea ce a construit tat[l s[u aici =i el ]n str[in[tate. totu=i. de a nu da =anse du=manului ca s[ g[seasc[ vreo cale de distrugere. cei din familiile Bl[naru. Patriarhul Nicodim =i Mitropolitul Irineu Mih[lcescu . r[ma=i ]nc[ ]n scaunele lor. aceste con=tiin\e au existat =i au ac\ionat de vreme ce. Ag`rbiceanu =i de c`\iva politicieni precum ultimii mini=tri \[r[ni=ti =i liberali. cunoscut sigur de mine. Popoiu. episcopul Nicolae al Oradiei. Iar rom`nii din str[in[tate au p[strat rela\ii tot mai str`nse cu Biserica Mam[.Episcopul Grigorie Leu. Modiga. Partenie Ciopron.at`ta vreme c`t au tr[it. este vorba despre unii din cercul mai larg pe care l-am enumerat. Ar=ic. Cahu. ceea ce mocnise ]ncepu s[ apar[ f[\i= ]n lucr[ri de studiu asupra rostului Na\ional al Bisericii. episcopul Valerie Moglan al Clujului. fratele mezin Constantin-Nil Leu. +i. Reac\ia lui e divers[: de la sofism la amnezie =i de la schimbarea direc\iei declara\iei la refuzul f[\i= de a r[spunde. Ca s[-i afl[m =i s[-i cinstim cum se cuvine. Racovi\[. prin ei ideea a rezistat iar martiriul celor doi episcopi despre care vorbesc ]n aceast[ carte a dat rod spiritual intens. Desigur c[ erau fra\ii sinodali ai Episcopului Grigorie. at`ta vreme c`t n-au sim\it recluziunea regimului. Galaction. ca =i preo\ii din str[in[tate care p[zeau acolo puritatea rom`neasc[ a Bisericii. colonii rom`ne=ti sufragane unor ierarhi str[ini fiind pu\ine =i ]ndreptate nu spre ortodoxia slav[. Ace=ti oameni au existat.sau cum vrem s[-i spunem . Unii: Desigur. ca orice martiriu cre=tin. trebuie continuat[ cercetarea istoric[. Paulescu. Mitropolitul Nicolae B[lan al Ardealului. cu un sfert de veac mai t`rziu. ce nu se amestec[ ]n problemele tradi\iei Na\ionale. Acuzatul. deci=i ]n rostul lor misionar de a-=i ajuta credincio=ii s[ reziste asaltului la care ]i supunea anticristul. condamnatul . Vrabie. 212 }nafara lor. prin ]ndeplinirea ei.slujitori biserice=ti poate t[cu\i. a=a cum ]i ]ndrumase ]ntotdeauna cel fa\[ de care aveau ascultare . cumnatul Nicolae G`lea. au fost =i al\ii mai tineri. aceasta a fost o mi=care .sigur c[ ne-ar interesa. Policarp Moru=ca =i. ci spre cea ecumenic[. Filiu\[. Vicol. ]ns[. ]n \ar[ chiar sub regimul cel vechi. ace=ti oameni. totu=i. R[dulescu Motru. Desigur c[ e vorba de to\i marii c[rturari: Gusti. poate mai pu\in activi. a=a cum am demonstrat mai ]nainte. colegi de-ai v[rului meu sau chiar proaspe\i membri ai Sinodului care se dorea <]nviat> . Tot ]n mod sigur erau rudele: tat[l meu Ioan Leu. Pentru c[. prela\ii cei mai prestigio=i precum cei izola\i sau chiar ]ndep[rta\i din Sinod: Tit Simedrea. la dosar. Ursu. pe Episcopul Grigorie Leu. Nifon Criveanu. episcopul Chesarie al Tomisului. cumnatul +erban Onose. pentru c[ el le oferea de zece ori mai multe. =i nici probele cu care ]l amenin\au.o mi=care de 213 . spre cinstirea Bisericii. }nafara tainei de jur[m`nt eclezial prin care avea garan\ia continuit[\ii. Cu certitudine. Ajun=i ]n acest punct al t[cerii lui solemne asupra celor sfinte . nu se poate g[si nici un document ]n aceast[ privin\[.pentru c[ sf`nt[ se dovede=te pentru el ]ndatorirea misionar[ pe care o ]mp[rt[=ise cu al\ii . el f[cuse to\i pa=ii posibili spre convertirea deplin[ indentific`ndu-se cu Credin\a sa ]n fa\a c[reia nu mai contau nici condamnarea nici denigr[rile. Zugravu.este foarte grijuliu s[ nu transapar[ din declara\iile sale vreun indiciu care s[ dea du=manului posibilitatea de a distruge asemenea ml[di\e. intelectuali de \ar[ cu verticalitate =i sim\ire na\ional[ reprezent`nd prin leg[turile lor. A=a c[. dar p[str`nd ]n sufletele lor con=tiin\a de teologi ai Bisericii Neamului =i de duhovnici ai sufletului rom`nesc. s[ afl[m =i s[ cinstim ast[zi m[car unele dintre numele celor care lau ]ncurajat =i l-au sus\inut pe animatorul acestei idei. +i le-a= fi recunosc[tor tuturor celor care ne vor ajuta s[ facem publice lucrurile pe care le =tiu. Petrovici. un ]ntreg curent de opinie antibol=evic[.

ceea ce. mai multe adev[ruri put`ndu-se reconstitui cu timpul. a avut o evolu\ie asem[n[toare. poate) le-o osificase ]ntr-un asemenea hal ]nc`t unul dintre ei. ]n aceste condi\ii spirituale. Din str[in[tate. Era prieten al v[rului meu =i discipol intim al unchiului meu. ]n date foarte concrete =i de eviden\[ pentru diverse aspecte. la v`rsta foarte ]naintat[ a am`ndurora. dar un cunosc[tor al ansamblului problemei n-am mai g[sit. a uitat totul =i s-a dezis de tot p[str`nduse ]n ierarhie p`n[ la aproximativ recenta sa trecere ]ntru Domnul. La evadarea sa din lag[rul de la T`rgu Jiu. Dar sunt date unilaterale ale ac\iunilor Episcopului Grigorie ]n zon[. lu`ndu-=i astfel doctoratul ]n teologie la Strassbourg =i a ajuns arhiereu ]n Basarabia. desigur. fiindu-ne rud[ =i lui l[s`ndu-i-se engolpionul prin care Episcopul Grigorie ]i transmitea fiului s[u ]nsemnele arhiere=ti. acel <nu =tiu. =i mai apropiat al nostru. pe care-l luaser[ ]n bra\e la anchet[. l-a supus pe Antim Nica unor suspiciuni =i unor anchete datorit[ c[rora. nerealiz`nd c[ trecuser[ aproape cinzeci de ani. 214 Nu cred c[. *** Am ]ncercat s[ stau de vorb[ cu unii dintre ei. ]n tainele m`n[stire=ti. a avut o replic[ pentru care. am str`ns destule de la rudele noastre preo\i =i de la c[lug[rii care-au suferit odat[ cu ierarhul. printr-un salt rapid cu avans[ri for\ate la care l-a ajutat Gheorghiu-Dej al c[rui om era. scuzat fiind de faptul c[ ]nsu=i v[rul meu ne-a l[sat ]n familie cuv`nt de ordine c`nd a plecat: s[-l ponegrim c`t mai mult ca s[ ne salv[m dovedindu-ne rup\i de el. Iar cei doi episcopi care prin drama suferin\ei devin azi cunoscu\i. cel instalat de puterea atee. dar nu imposibil[ dac[ \inem seama de posibilitatea cre=tin[ a convertirii oric[rui p[c[tos. Am aflat =i alte ]ncumet[ri asem[n[toare pentru care c[lug[rii aveau binecuv`ntarea =i ]ndemnul Episcopului =i au suferit ]mpreun[ cu el. circumscrise la eparhia Hu=ilor. r[posatul arhiepiscop Antim Nica. dup[ aceea mi-a cerut iertare: <Dar de ce vrei s[ dezgropi lucrurile astea dup[ at`ta vreme ]n care to\i le-am uitat ?!> Antim Nica i-a fost elev Episcopului Grigorie la seminarul teologic de la Ismail. Dup[ o jum[tate de veac. C`nd aceasta a fost ocupat[. sau m[car a acordului tacit pe care =i l-ar fi dat ]nsu=i patriarhul Justinian. aveau o stereotipie a r[spunsurilor cu care se obi=nuiser[ ]n anchetele la care au fost supu=i acum aproape cinzeci de ani. v[rul meu i-a transmis o scrisoare mul\umindu-i pentru aceast[ devo\iune fa\[ de tat[l s[u p`n[ la drumul final.mare con=tiin\[ na\ional[. Doi. put`nd chiar s[ produc[ reac\ii defavorabile la unii. de la care speram s[ aflu mai multe pentru c[ fuseser[ ]n rela\ie direct[ =i cu Grigorie =i cu Victor Leu. stereotipie pe care jum[tatea de veac de tain[ (=i team[ de oficialitate. mi-au ]mpiedicat aproape orice posibilitate de comunicare. Gheorghiu a fost g[zduit de preotul Ion Marina la seminarul din R`mnicu V`lcea 215 . el s[ fi ]ntreprins ceva. dar ]l repetau ]nc[ timora\i. Cel de-al doilea. ar fi =i cea a cunoa=terii par\iale de cauz[. i-a fost coleg de facultate Episcopului Victor Leu. au fost exponen\ii unei asemenea mi=c[ri na\ionale =i nu doar ni=te ini\iatori de unii singuri. care m-au ajutat la reconstituirea faptelor ]n am[nuntele lor. Alte date. n-am fost implicat> omene=te explicabil. el f[c`ndu-i =i sumbra slujb[ de ]nmorm`ntare sub ochii vigilentei securit[\i =i ai reprezentan\ilor guvernamentali. ale ]ncuraj[rii \[ranilor care credeau ]n el =i ale trimiterii peste Prut a c[lug[rilor basarabeni pentru slujbe clandestine sau r[sp`ndirea cuv`ntului pastoral. s-a refugiat la Hu=i devenind protosul tuturor preo\ilor =i c[lug[rilor basarabeni pe care Episcopul Grigorie ]i ad[postea ]n eparhia sa. a fost printre cei pe care Grigorie Leu ]i ajuta cu burse din propriul s[u salariu de arhiereu vicar la Mitropolia Ia=ilor =i epitrop la marele a=ez[m`nt al Spiridoniei. O variant[ greu de crezut. mul\umind lui Dumnezeu c[ a sc[pat. unde c[lug[rii comunic[ cu fra\ii lor mai tineri. ]nafar[ de acordul pasiv. alte amintiri s-au mai p[strat. Sper totu=i c[. mila Domnului f[c`nd s[ supravie\uiasc[ ]nc[ arhimandritul Mina Dobzeu.

o 216 influen\[ ]n bine de la austerul vl[dic[ Grogorie la proasp[tul vl[dic[ sus\inut de regim. omul lui Gheorghiu pus ]n fruntea Bisericii. Prestigiul acestuia era necontestat. El nu era doar un vl[dic[ de palat episcopal =i de slujbe la catedral[. dup[ moartea la fel cu semn de ]ntrebare a patriarhului Nicodim. public`ndu-=i tocmai ]n acea perioad[ lucr[rile de baz[ ale operei sale teologicosociale. fiindui un soi de valet. se spune. la modul firesc. Toat[ lumea clerical[ =i monahiceasc[ ]l =tia ca pe un p[rinte sufletesc drept =i cump[tat. la rangul lui =i la calitatea de locotenent metropolitan pe care o mai avusese. p[str[nd pentru aceasta doar s[rb[torile mari. iar personalit[\ile Moldovei ocoleau palatul mitropolitan. dar ]l cuno=tea =i fizic. func\ie politic[ incompatibil[ cu cea bisericeasc[. dup[ cum se =tie. conform canonului monahal a trebuit s[-=i ia un duhovnic =i acesta a fost Episcopul Grigorie. La Ia=i c`nd a venit. ]n numai trei-patru ani de c[lug[rie Justinian ajunge patriarh. Pentru a doua oar[. Se pune ]ntrebarea: a putut oare.pe care acesta ]l administra. ]n asemenea condi\ii. la instalarea ca mitropolit a lui Justinian Marina la Ia=i. cu sfatul. chef> ]mpreun[ cu Chivu Stoica =i Ion Gheorghe Maurer . venea ]n acele modeste a=ez[ri 217 . teologi na\ionali=ti care trebuiau f[cu\i inofensivi. Duhovnicul. s[ accepte =i calea ei dreapt[ ? +i deoarece cre=tinismul ne ]nva\[ c[ drumul dreptcredin\ei se arat[ oric[rui p[c[tos. lumea era foarte rezervat[ =i chiar ostil[ celui impus de guvernare. trebuie considerat p[rinte sufletesc =i prim sf[tuitor al celui care i se spovede=te a=a c[. }n sf`r=it.<m[n[stire. de la cuv`ntarea direct[ pe care o adresa fiec[rui credincios. a putut s[ existe. n-o ducea prea r[u fiindc[ Ceau=escu. Dar totalitarismul poate orice =i. de cele mai multe ori. lumea important[ a Ia=ilor a venit la catedral[.unde nici acolo. a fost trimis la m`n[stire =i a murit ]ntr-un mod destul de neclar. s[ vedem argumentele ]ntru aceasta: Indiferent de cameleonismul s[u politic. predic`ndu-le.a uitat de insurec\ie (dac[ cumva o fi =tiut ceva !) ajung`nd la Bucure=ti de-abia pe 26-27 august. Sc[pat din lag[r la 15 august . care. ]n acei ani de secet[ se opusese de a se lua cotele la care erau supu=i \[ranii =i ceruse guvernului o lege pentru ap[rarea plugarilor din toat[ Moldova. fusese unul dintre st`lpii vie\ii spirituale moldovene=ti. dar =i material . R[splata pentru preot a fost mare. Toat[ lumea c[rtur[reasc[ a Ia=ilor ]l aprecia pe Vl[dica Grigorie =i-l considera ca pe unul de-al lor ]nc[ din perioada c`nd. ]n coasta marelui c[rturar na\ionalist Irineu Mih[lcescu care. ajut`ndu-i moral. f[r[ jocurile politice. maici. printr-o viziune conduc[toare clar[ f[cuse ordine ]n via\a curent[ bisericeasc[ aduc`nd multe foloase prin modernizarea =i dinamizarea administr[rii parohiilor =i m[n[stirilor =i valorific`nd resursele ]n special pentru sus\inerea la studii ]nalte a sute de tineri mireni sau monahi. preotul Ion Marina era format ]n =coala teologic[ clasic[ a Bisericii noastre. toat[ \[r[nimea Moldovei ]l cuno=tea ca pe ap[r[torul drepturilor ei pentru c[. cu numele Justinian el fiind impus Arhiereu-Vicar la Ia=i. pentru a participa la ceremonie =i a face slujb[ Episcopul Grigorie. P[rintele Patriarh Teoctist relateaz[ cum. conduc[torul comunist s-a a=ezat pe trai la preotul oltean =i . peste capul multor prela\i b[tr`ni. el colinda satele duminic[ de duminic[ slujind ]n c`te o biseric[ modest[ de \ar[. ulterior. Nu exista hram de biseric[ la care s[ nu sfin\easc[ bucatele de pe masa ob=tilor s[te=ti =i. el fiind =i cel care.din sate drumurile sale trec`nd pe la prefecturi unde intervenea pentru necazurile oamenilor. drept cel mai vechi =i mai de prestigiu ierarh din eparhia mitropolitan[. De abia c`nd a sosit. aleg`nd astfel drumul preo\iei. deoarece ]n via\a sa arhieresc[ el introdusese stilul misionar pe care al\ii nu-l aveau. Justinian Marina a fost s[ltat peste r`nd fiind ]nsc[unat mitropolit ]n calitate de vicepre=edinte al Frontului Plugarilor. st`nd de vorb[ cu enoria=ii. ]l servea cu \uic[ la ghea\[. ]n calitate de vicar aici. le-ar fi urmat ]n scaun lui Irineu Mih[lcescu la Ia=i =i lui Nicodim Munteanu la Bucure=ti.

drept duhovnic. armata rom`n[ r[m[sese descoperit[. Gestul Episcopului Grigorie Leu de a nu \ine seam[ de afrontul care i se aducea prin avansarea ]n locul s[u a omului regimului =i de a veni s[ slujeasc[ chiar el ]n catedrala ie=ean[ a fost cel ce a adus la ceremonie ]naltele personalit[\i ale ora=ului care. Dar. ]nafar[ de aceast[ frumuse\e a gestului f[cut de un ierarh pentru care nu orgoliile ci doar destinul sf`nt al unit[\ii Bisericii sale conteaz[. Ba. slujirea lui trebuie s[ fie pentru aceast[ Biseric[ =i c[ numai ei ]i apar\ine ?! Imposibil lucru ca un om care cuno=te c[r\ile sfinte. preotul v`lcean care uzurpase cu ajutorul comunist. atunci c`nd a auzit c[ Moscova vrea s[ pun[ m`na pe bisericile diasporei noastre. m[car din canon dac[ nu din convingere. ]n ]ngrijorarea pe care a avut-o f[r[ s[ =i-o ascund[. }n leg[tur[ cu triumful puterii credin\ei. +i e imposibil ca cel trecut prin scaunul mitropolitan de la Ia=i ]n care =ezuse Iacob Putneanul c`nd a prezidat sinodul de la 1752 afurisind suirea str[inilor ]n scaun arhieresc rom`nesc.=i nu doar trecut pe la Moldova. Lumea ]l cuno=tea bine. s[ nu ]n\eleag[ valoarea patriotic[ a unui asemenea g`nd. nu a avut =i el o lic[rire a celor bune din suflet ? Oare atunci c`nd a ]ngenunchiat ]n mijlocul catedralei s[rut`nd m`na duhovnicului s[u. altfel. chiar s[-=i dea seama c[ un asemenea gest l-ar putea face iertat de alte p[cate ale conlucr[rii cu anticristul.moldovene=ti ]nso\it de soborul s[u de preo\i =i cu ]ntregul cor al episcopiei. Nem\ii ]=i retr[seser[ c`teva unit[\i de blindate duc`ndu-le pe frontul de vest. cunosc`ndu-mi bine unchiul ]n 218 toate manifest[rile lui de caracter drept. avea =i simbolul de a sluji Biserica \in`ndu-i drumul drept indiferent de vicisitudinile sor\ii. de pe sacunul episcopal de la Hu=i. d[ o =ans[ de reabilitare sufletului acestuia suger`ndu-mi s[ cercetez influen\a benefic[ a duhovniciei exercitate de Episcopul Grigorie. pun eu ]ntrebarea: cel r[u. chiar dac[ n-a ac\ionat. care venea din profunda sa credin\[ =i onestitate. ]n ultimul s[u an de via\[ la Mount Vernon ]n SUA . Deci Moldova intra ]n 219 . +i. oricine l-ar sus\ine. vertical =i deschis. deoarece condi\ia la Unirea Principatelor pentru acceptarea Capitalei la Bucure=ti fusese: <cap al Bisericii moldovean> . venirea lui acolo spre a sluji la instalarea propriului adversar. ar fi sim\it nevoia s[-=i manifeste c`t mai evident dezaprobarea fa\[ de intrusul impus de guvernarea comunist[. Florian G`ld[u. Cunosc`nd for\a de persuasiune a unchiului meu. Ar[mescu =i Sofronie Miclescu =i Nicodim patriarhul. dac[ nu ar fi fost presiunile politice ale unui guvern detestat. cel care trebuia instalat ]n scaunul mitropolitan al Ia=ilor. a putut s[ nu se lumineze la cuv`ntul lui. cel ponegrit =i blasfemat de Justinian Marina. nu pot s[ cred c[. +i.cea mai apropiat[ posibilitate de regrupare a armatelor noastre. ca s[ cinstim aici cele curate din om crez`nd chiar =i ]n convertirea unui asemenea p[c[tos. nu =i-a dat seama c[. =tiind c[. ]n plus. ajunseser[ prima\i ai Rom`niei =i C. nu pot crede c[ cel care-l luase. Episcopul Grigorie Leu. s[ nu-i fi spus lui Justinian g`ndul s[u de a pre]nt`mpina acest pericol. a aprobat tacit. de drept. ceea ce este tot un triumf al puterii credin\ei. c`nd a v[zut at`ta ]n\elegere cre=tin[. de a ]ncerca s[-i une=ti pe to\i fii ei =i de a-i aduce chiar pe cei r[i la ascultarea celor sfinte ! +i atunci. el ar fi fost.preotul Florian G`ld[u ]mi sugereaz[ s[ merg =i pe aceast[ cale de cercetare subliniind c[ Vl[dica Grigorie i-a fost duhovnic fostului om al lui GheorghiuDej. trebuie s[ men\ionez fapta unui suflet curat: }ntr-o scrisoare din 1992. frontul aliniat la Ia=i vreme de c`teva luni era spart de armata ro=ie ]naint`nd spre linia Foc=aniN[moloasa-Gala\i . ]mi mai permit aici divaga\ia unei amintiri ]n leg[tur[ cu unchiul meu. Era ]n august 1944 ]n timpul ofensivei ruse=ti pe linia Ia=i-Chi=in[u. s[ r[m`n[ insensibil ]ntr-un asemenea moment =i s[ nu se apropie de porunca lui Dumnezeu !^ Din acest motiv =i. un teolog care a trecut prin hirotonisirea ]n preot =i prin hirotonisirea ]n arhiereu. cum s-au l[rgit lucrurile ]n practic[. }ns[=i tradi\ia ultimului veac ar[ta limpede cum.

]ntregime ]n m`na du=manului. Comandamentul militar care se retr[gea a f[cut apel la retragerea general[ pun`nd un tren la dispozi\ia administra\iilor jude\ene =i a institu\iilor importante pentru a le duce ]n spatele frontului. Episcopia Hu=ilor a primit =i ea loc, dar Episcopul a trimis doar odoarele refuz`nd compartimentul care i se rezervase. +i a explicat: comandamentul nu avea posibilitatea s[ pun[ trenuri la dispozi\ia ]ntregii popula\ii care era astfel obligat[ s[ r[m`n[ sub ocupa\ie. P[storul avea datoria s[ r[m`n[ cu turma - iar el era p[storul. Atunci, \[rani din zeci de sate moldovene pornite ]n bejenie cu carele lor s-au str`ns ]n jurul lui =i au f[cut o mare tab[r[ pe dealurile B`rladului ]n care preo\ii deveneau popi de tab[r[ ca pe vremea lui +tefan cel Mare, iar Episcopul lua rostul str[mo=ului nostru Mihail Leu Blagocinul. C`nd, pe drumurile dinspre Prut au ap[rut avang[rzile armatei ro=ii, Episcopul a str`ns ]n jurul s[u ]ntregul sobor de preo\i, a a=ezat c`nt[re\ii ]n =iruri pentru a duce cuv`ntul printre mul\imea de oameni =i c`nd au ie=it la iveal[ tancurile a ]nceput o slujb[ solemn[ de ]ncredin\are a zecilor de mii de suflete str`nse pe dealurile din jururi ]n grija Domnului. Mul\imea ocupa un spa\iu imens p[r`nd du=manului o ]ntreag[ armat[. Dar nev[z`ndu-se armament au fost trimi=i cerceta=i s[ constate despre ce era vorba. Iar cerceta=ii, oric`t de <educa\i> la Comsomol, c`nd au v[zut imensa slujb[ la care se rugau preo\ii =i oamenii de r`nd au ]ngenunchiat =i sau trezit ]n ei sim\urile pravoslavnice. Acela= lucru s-a ]nt`mplat =i cu batalioanele =i regimentele care au venit ulterior. Au ]ngenunchiat cu to\ii =i au ascultat slujba: De-o parte a altarului sub cerul liber miile de \[rani moldoveni, de partea cealalt[ miile de ocupan\i din armata anticristului, ]mp[ca\i pentru o clip[ sub slujirea divin[. Reveni\i la sufletele lor curate, solda\ii ru=i alungau diavolul leninist ]ngenunchind =i f[c`ndu-=i semnul crucii. }naintarea sovietic[ s-a oprit acolo, pe dealurile B`rladului, evenimente grave s-au produs ]n toat[ \ara a c[rei istorie avea s[ ia un alt mers. Dar imaginea aceea cu mul\imea 220

]n bejenie pe dealuri moldave, av`nd ]n mijloc un episcop ]n od[jdii ce sluje=te cu soborul s[u iar armata ocupant[ ce ]nainteaz[ pe v[ile Prutului, oprindu-se =i ]ngenunchind ]n str[fulgerarea amintirilor curate din sufletul ei pervertit, r[m`ne ]n memoria cre=tin[ a lucrurilor. Am relatat aceasta tot ca argument: T[ria credin\ei care d[dea o hot[r`re aspr[ =i ne]nduplecat[ tuturor gesturilor acelui om cu suflet bun =i duios de adev[rat p[rinte, cel ce avea s[ fie, din nefericire, ultimul vl[star din spi\a marilor Vl[dici a c[ror personalitate marcheaz[ istoria Moldovei. T[ria sa perseverent[ =i sincer[, cu vorba deschis[ care, dac[ a putut ]ngenunchea o armat[ ]ntreag[ ]n fa\a simbolurilor Bisericii sale, oare, c`nd a strigat anun\`nd pericolul bol=eviz[rii ortodoxiei noastre, nu a g[sit ascultare la fra\ii s[i ierarhi, inclusiv la prosp[tul patriarh ?! Nu-mi vine s[ cred =i, tocmai din acest motiv, ]nclin a considera c[ str[dania =i martiriul lui au fost lucrarea Domnului asupra unui ]ntreg Sf`nt Sinod care a putut s[ aib[ ]n s`nul s[u =i un Toma Necredinciosul =i un Iuda pe care propria-i c[in\[ s[-l duc[ la =treang =i chiar un Petru al clipelor de lep[dare, pentru c[ scriptura nu ne va sfin\i dintr-o dat[, dar, ]n ]ntregul ecleziastic pe care-l reprezint[, nu a putut dec`t s[ aprobe =i s[ ]ncurajeze rezisten\a pe canoanele noastre proprii, pentru care Episcopul Grigorie ]=i trimitea fiul ]n str[in[tate. Trebuia prea mult[ m`r=[vie =i necredin\[, ca s[ nu ]n\elegi =i s[ nu aprobi spiritul de tradi\ie al luptei lor, chiar dac[ propaganda comunist[ punea etichetele ei cu invective caracteristice. Sau mai mult: tocmai pentru c[ anticristul pune asemenea etichete cum ar fi <tr[darea de \ar[> sau <periculozitatea maxim[>, ]nseamn[ c[ lucrurile stau exact invers =i con=tiin\a cre=tin[ te oblig[ s[ le ]n\elegi ca atare. C[ au existat Iude, e firesc. Dar nu pe acelea vrem s[ le dezv[luim deoarece ]n fa\a Marii Judec[\i nu au cum se ascunde. Dar sufletele curate sau ajunse la cur[\enie careau g`ndit ]ntr-un ]ntreg rom`nesc ]ncurajarea unei asemenea 221

ac\iuni de rezisten\[, ar merita s[ fie =tiute. Ca =i cele care au aprobat tacit, cum ar putea fi cazul Justinian Marina asupra p[catelor c[ruia ar fi nedrept dac[ n-am l[sa s[ se vad[ =i momentele de iluminare cu care Dumnezeu ]l d[ruie=te pe orice p[c[tos, iar Biserica ]l ajut[ s[ se ridice deasupra. Apoi, din acest punct de vedere, alte dou[ indicii: Cu toate c[ v[rul meu nu pomene=te niciodat[ ]n anchet[ numele patriarhului ]n func\ie =i cu toate c[, ]n cuv`nt[rile sale anterioare transmise prin emisiunea pe care a ]nfiin\at-o la BBC =i radio München l-a acuzat pe acesta de complicitate ]n uciderea Episcopului Grigorie Leu, =i niciodat[ nu =i-a schimbat aceast[ p[rere, depozi\ia unuia sau, poate, chiar a doi dintre martori, men\ionaser[ de mai multe ori cu insisten\[, prezen\a lui Justinian Marina ]n diverse ]nt`lniri de dinaintea fugii lui Vasile Leu, vorbind =i de faptul c[ de c`te ori venea din Ia=i la Bucure=ti era g[zduit ]n casa acestuia (am vorbit de casa de l`ng[ Patriarhie, str. Gramond nr. 9 A unde tr[gea =i Episcopul Grigorie =i unde locuia ]n permanen\[ v[rul meu). Sunt ar[tate de asemenea str`nsele rela\ii dintre ei c`t[ vreme v[rul meu fusese consilier ministerial la Culte - rang de demnitar pe care ]l avea el =i un alt preot - Constantin Burducea subliniat ]n epoc[ de rima lui P[storel: <La Cr[ciun popa Burducea/C`nd cu steaua, c`nd cu crucea>. Anchetatorul insist[ asupra acestor am[nunte, dar depozi\iile martorului, (care e posibil s[ fie un arestat, speriat de ]nchisoare) nu g[sesc nici o confirmare ]n depozi\iile v[rului meu care ]n mod perseverent refuz[, dup[ cum am spus, a da asemenea am[nunte ferindu-ne pe to\i, chiar =i pe mine, care n-am avut dec`t rol episodic, lipsit de aspecte doctrinare. }n cazul acesta sunt dou[ variante: Fie exist[ o doz[ de adev[r dar care nu se poate dovedi, fie ancheta, dorind s[ afle c`t mai mult provoac[ asemenea declara\ii cu care, apoi s[-i zmulg[ anchetatului alte am[nunte =i s[ ajung[ la un nou dosar. Fie valabil[ una sau alta dintre variantele cu patriarhul Marina, 222

anchetatul nu se las[ impresionat, nu-i pas[ de amenin\[ri =i torturi, iar anchetatorii se v[d nevoi\i s[ p[r[seasc[ pista. Al doilea indiciu este ]n leg[tur[ cu preotul Burducea: Dup[ cum am v[zut, rapoartele din teritoriu ale securit[\ii alarmate de fuga v[rului meu =i informa\ii culese de la institu\ii =i agen\i men\ioneaz[ trei nume de preo\i care au p[r[sit \ara c[ut`nd azil ]n str[in[tate: Vasile Leu, Florian G`ld[u =i Constantin Burducea. Cert lucru c[ =i preotul Burducea f[cuse acela=i gest poate concomitent, dar ]n nici un caz ]mpreun[ cu cei doi. Interogat ]n leg[tur[ cu Burducea, v[rul meu declar[ scurt c[, ]n c[l[toriile sale misionare a auzit de prezen\a aceluia ]ntr-un lag[r de rom`ni din Italia, dar nu a luat leg[tura cu el. +i trece foarte repede peste acest subiect ceea ce, ]n\eleg`ndu-i acum stilul, poate ]nsemna c[ vrea s[ fereasc[ ]nc[ o pist[ pe care ar putea-o folosi provoc[rile du=manului. }l fere=te pe Burducea ca =i pe to\i ceilal\i preo\i rom`ni din str[in[tate, prin c`t mai pu\ine am[nunte despre parohiile lor =i despre enoria=ii lor, tocmai ca informa\iile s[ nu intre ]n m`na celor care vor s[ pun[ st[p`nire pe Biserica noastr[ spre a dispune de sufletele credincio=ilor ei. De ce, ]ns[, eu consider important am[nuntul Burducea?^ Pentru c[, plecarea acestuia din \ar[ fiind la fel de evident[ ca =i a v[rului meu, conjug`ndu-se cu faptul c[ au de\inut am`ndoi demnit[\i la Ministerul Cultelor sub ultimul guvern care mai avea demnitari din partide istorice, duce la concluzia c[ ]n s`nul acelui minister care cuno=tea, desigur, ca organ de specialitate al administra\iei de stat, inten\iile pe care Moscova le avea cu Biserica noastr[, s-a creat un curent de opinie patriotic[ =i de rezisten\[ care - firesc, de vreme ce era vorba de Vasile Leu ca demnitar acolo - s[ se uneasc[, sau chiar s[ porneasc[ din harul grupului sinodal na\ionalist al c[rui lider era Episcopul Grigorie Leu. +i, astfel, avem imaginea unei reale mi=c[ri de rezisten\[ na\ional[ pornit[ din miezul spiritualit[\ii ei tocmai ]n momentul ]n care pro-moscovi\ii dau loviturile lor cele mai 223

grave: alungarea regelui, procesul =i ]ntemni\area frunta=ilor na\ional \[r[ni=ti =i a altora, scoaterea reperezentan\ilor ultimelor frac\iuni de partide burgheze din coali\ia guvernamental[. }n acest fel se demonstreaz[ c[ decapitarea politic[ f[cut[ cu o brutalitate care a v[duvit de personalit[\i reale cel pu\in trei genera\ii rom`ne=ti, a condus la o resurec\ie ]n lumea moral[ =i intelectual[ pentru p[strarea valorilor na\ionale prin spiritualitatea cea larg[, ]n special a Bisericii, cea care se adreseaz[ tuturor sufletelor - va s[ zic[ unei mul\imi ce nu poate fi distrus[ precum v`rfurile politice. Acesta era idealul Episcopului Grigorie, pe acesta l-a continuat fiul s[u declar`nd ca atare ]n anchet[ c[ scopul s[u misionar ]n str[in[tate a avut dou[ direc\ii - una religioas[, de p[strare a ortodoxiei rom`ne=ti =i una politic[, de ]nt[rire a acelui partid rom`nesc-cre=tin format ]n Italia =i America sub conducerea lui Constantin Vi=oianu, cu scopul de a organiza rezisten\a rom`neasc[ unindu-i toate for\ele sub ideal cre=tin. Cu durere filial[ subiectiv[, dar =i cu obiectivitatea unei posibilit[\i de ra\ionament ]n plus, regret mult faptul c[ tat[l meu - implicat ]n aceast[ mi=care cu ]ndelunga sa experien\[ politic[ de =ef al unor forma\iuni importante =i suferind de pe urma ei ani de deten\ie, nu mai tr[ie=te acum c`nd m[ aflu ]n posesia unor asemenea documente. Cu toate c[ el ar fi fost categoric ]mpotriva oric[ror circumstan\e atenuante pentru patriarhul Justinian, c[ruia i-a atribuit tot timpul o vin[ ]n moartea fratelui s[u - Episcopul Grigorie, aceste date ]n leg[tur[ cu preotul Burducea, cu Ministerul Cultelor, cu ultimii politicieni liberali ca V`ntu, Bujoiu, Ro=cule\ =i chiar Gu\[ T[t[r[scu =i rolul lor de tampon al[turi de compromisul pe care l-au f[cut, ar fi putut c[p[ta coeren\[ prin clarific[ri f[cute de tat[l meu. Lucrurile st`nd ]ns[ altfel, documentele ap[r`nd de abia acum, eu r[m`n doar cu regretul c[ nu le pot comenta cu el =i cu datele pe care el mi le-a dat sau le-a 224

ad[ugat pentru precizarea amintirilor mele din adolescen\[. La Ministerul Cultelor, ]nafar[ de personalitatea mai =tears[ a lui Stanciu Stoian, (dar despre care aflu din anchet[ c[ era prieten cu G`ld[u, deci ar fi putut avea confiden\e cu acesta fiind cumva atras sprea a ap[ra ]n vreun fel biserica) s-au perindat oameni ca Radu Ro=cule\ (care f[cuse ]nainte de r[zboi politic[ ]n Dobrogea ]mpreun[ cu tat[l meu), Mihai Ralea (care era din Hu=i), oameni cu care, pe l`ng[ aceste aprecieri men\ionate, se putea avea dialog intelectual. Ca s[ nu mai vorbim de ceilal\i doi demnitari - de v[rul meu =i de preotul Burducea, pe care, acum, ]i =tim prea bine. Poate c[ Ralea era mai aservit puterii, cu el put`ndu-se pune probleme doar de ordin filosofic p`n[ a nu fi devenit marxist; dar Radu Ro=cule\ era un liberal integru care, la pu\in timp dup[ ministeriat a intrat direct ]n pu=c[rie unde a =i murit. Mai mult dec`t at`t: la ]ntrunirea de la Medgidia, pe care am relatat-o mai ]nainte, a participat un avocat rud[ care urma s[-i transmit[ ceva la Paris lui Horia Grigorescu. Or, Horia Grigorescu era prieten bun =i coleg de partid cu Radu Ro=cule\. Ajungem astfel la o demonstra\ie prin care, chiar dac[ gestul =i martiriul celor dou[ rude ale mele se minimalizeaz[ prin faptul c[ vin s[ fac[ parte dintr-o adev[rat[ tab[r[ de con=tiin\e care au ]ncercat salvarea \[rii prin Biserica na\ional[, semnifica\ia unei voin\e mult mai largi vine spun`nd un cuv`nt istoric. +i chiar dac[ ei, din protagoni=ti unici- cunoscu\i datorit[ celor ce au avut de suferit, r[m`n doar exponen\ii unei voin\e mai largi, care a animat mult mai mult intelect na\ional, va trebui s[ ne facem datoria fa\[ de to\i ace=tia, afl`ndu-le cu timpul numele =i a=ez`ndu-l ]n panteonul pe care-l merit[, fie c[ au ]ncurajat prin fapt[, fie c[ au consim\it numai prin t[cere la aceast[ lucrare care privea Biserica =i neamul apar\in`ndu-le deopotriv[. S-ar putea ca, prin aceasta, s[-i dezam[gesc pe unii care, mai pu\in cre=tine=te, ar dori doar s[ acuze. Dar eu ]mi pun ]ntrebarea: de ce s[ nu-l a=ez[m ]n lumina Taboric[ =i pe tic[los ? De vreme ce M`ntuitorul - care e al tuturor tocmai fiindc[ e M`ntuitor 225

rostul lui primordial. A fost un adev[rat sinod secret care s-a \inut ]n sufletele celor care au participat la el prin fapt[ sau prin g`nd bun. Ce-au folosit c[l[ii care au sperat ]n compromiterea lui Vasile-Victor Leu scormonind trecutul victimei lor. dovedind =efilor s[i c[ are studii psihologice pentru studierea cu fine\e a ancheta\ilor. din interior. astfel. ajuns episcop al diasporei devine at`t de periculos ]nc`t trebuie anihilat prin r[pirea de c[tre KGB. a fugit ]n str[in[tate ]nso\it de Burducea =i G`ld[u> . doi preo\i rom`ni. probe prin m[rturie sau de orice 227 . tocmai pentru c[. au avut ]n jur sprijin =i ]ncurajare. putem spune c[: de vreme ce. un securist care se pl`nge c[ nu a reu=it s[ aib[ probe materiale. El diversific[ la infinit persoana ]n ]mplinirea ce =i-o poate produce dup[ minunea continu[ a Dumnezeului ei =i nu-=i permite s[ o bage ]ntr-un tipar sau ]ntr-un num[r de ordine. au sim\it idea de solidaritate cre=tin[ =i au triumfat astfel ]ntr-o lucrare care nu este doar a lor. tocmai prin puterea de schimbare =i de luminare interioar[. a pornit de aici. ci a unei ]ntregi Biserici cu prela\i. dar s[ medit[m o clip[ ]n plus la ce ]nseamn[ acest mod grosolan de g`ndire a securi=tilor. dup[ cum s-a dovedit =i mai ]nainte =i mai t`rziu =i ]ntotdeauna.era cunoscut sau b[nuit. de vreme ce trimisul ]nafar[.ne fiind singuri. slujitori =i enoria=i ce i-au p[strat fiin\a nealterat[ de cel r[u. fo=ti ambii demnitari la culte pleac[ ]n str[in[tatea ]n contextul ]n care Moscova face presiuni pentru preluarea autorit[\ii spirituale asupra tuturor 226 emigran\ilor din \[rile devenite satelite. transpare faptul c[ ele provin de la cineva care spionase sau primise dela\iuni de la o foarte important[ surs[ de decizie: Formularea este c[:< Leu Vasile . +i acest lucru este mai important dec`t orice persoan[ ]n parte ! }n informa\iile adunate de agen\i dup[ fug[. s[ fie alterat[ misiunea na\ional[ a acestuia. cert lucru c[ toate acestea au reprezentat o mi=care destul de ampl[ de rezisten\[ spiritual[. ci ca o for\[ interioar[ ce se poate schimba mereu d`nd roade nea=teptat de multe din partea unuia singur c`t din partea a mii al\ii. Domnul a ajutat ca lucrarea acestuia s[ nu se piard[. dar nu se =tia dac[ plecaser[ ]mpreun[ sau separat. dac[ am g[si doar vinova\i de martiriul celor dou[ rude ]nainta=e ale noastre ?! Ce ne-ar folosi vorbind despre latura tic[loas[ a fostului patriarh =i nu despre posibilele sale momente de iluminare ?!^ Important este c[ Grigorie Leu =i Vasile Victor Leu. de vreme ce opozi\ia ]n \ar[ a Episcopului Grigorie =i a altora din jurul lui fa\[ de un asemenea pericol este bine cunoscut[ av`nd pentru el chiar consecin\e fatale. dac[ ei nu ]n\elegeau sublimul pe care el ]l atinsese f[c`ndu-=i misionar ]ntreaga datorie dat[ de Dumnezeul lui ?! Ce-am folosi noi. ]n care sunt men\ionate cele trei nume de preo\i laolalt[. ]n mod concomitent. preotul Vasile Leu. cu preg[tiri =i lu[ri de m[suri pe linie de solidaritate ecumenic[ =i nu cum v[d securi=tii la modul lor grosolan: pe linie de spionaj imperialist^ *** Nu vreau s[ fac aici un proces al ]ntregului semidoctism vulgarizator proletcultist =i ]njositor pentru fiin\a uman[ ca g`ndire. care voia s[ pun[ m`na pe ea. de a fi pus ]n fruntea episcopiei diasporei prin eforturile =i rela\iile celorlal\i doi.doar de asta a venit ! . care =i-a avut miezul moral ]n Sinodul Bisericii Ortodoxe Rom`ne nel[s`nd. Mut`nd lucrurile pe planul faptelor. ]nseamn[ c[ El vrea . Personalismul cre=tin consider[ adev[rul reprezentat de fiecare persoan[ precum un pivot al convie\uirii spre bine ]n fa\a revela\iilor pe care le are. }n raportul final de la prima anchet[. Persoana uman[ a fost creat[ nu ca un mecanism fix =i imobil ale c[rui rezultate s[ se ]nmul\easc[ doar ]n func\ie de num[r.fost ministru la culte. O asemenea strategie presupune o mi=care organizat[ care. +i.ca schimb[rile produse de o asemenea lumin[ s[ cracterizeze ]ntreaga lume. ]n caz de nereu=it[ a unuia s[ nu fie ]n pericol =i cel[lalt.reflect[ aceast[ lumin[ c[tre to\i. decis ]nc[ de aici. desigur. deci.

Iar faptul c[ un om cu doctoratul luat ]n \ar[ =i la Paris. Totul era la el provocare imperialist[ sau miere sovietic[. poate aduce un argument foarte temeinic pentru cei de-o teap[ cu el. dar ]n dou[ situa\ii reac\iona furibund amenin\`nd cu vehemen\[: c`nd era vorba de preo\i. m[ cuprinde mila pentru modul primitiv ]n care fusese ]nv[\at s[ duc[ ancheta!^ Nu era prost. ci le ia ca atare.patriarhia 229 . la fanatismul prosovietiz[rii =i. Exact c-an glumele macabre cu Stalin: < De ce l-a\i ]mpu=cat ?> <P[i. filaj. Dar. Ca =i cum un intelectual normal. care erau to\i ni=te <strica\i exploatatori pl[ti\i ca s[ adoarm[ \[r[nimea> =i c`nd era vorba de <provoc[rile spionajului imperialist la care se dedase familia mea>. c[ un asemenea om =tia ce ]nseamn[ cuv`ntul <re\ea> era cea mai temeinic[ prob[ ]n acuza\ia de spionaj. +i nu era deloc prost.sau chiar de simbolul ortodoxiei . etc. ]n afar[ de argumentele prezentate la capitolul B se mai adaug[ =i faptul c[ anchetatul este destul de familiarizat cu termeni specifici muncii informative. era doar ]nr[it ]ntr-o asemenea concep\ie care i se inoculase muiat[ ]n serul luptei de clas[. nici o ]n\elegere omeneas[ mai diferen\iat[. S[rmanul Dumitr[=coniu ! Cum s[ ]n\eleag[ el nevoia unei Biserici libere care a str[duit prin secole pentru libertatea na\ional[ ?!^ Cum s[ ]n\eleag[ el un partid patriotic de moral[ cre=tin[ al rom`nilor. tot a=a cum muncitorii lui Ford ]nv[\au doar o singur[ opera\ie pe care o repetau la infinit ca un mecanism. copila=ii crescu\i sub ]nv[\[tura lui d[inuie p[str`nd obiceiurile dictaturii. cu toate c[ suntem ]n 1954. asemenea acuza\ii pot ajunge chiar probe =i pot fi luate ]n serios de un complet de judecat[ total incompetent care nici nu le mai judec[. admitea din c`nd ]n c`nd =i unele considera\ii logice pe care le f[ceam ]n leg[tur[ cu conceptul de libertate. =i aici. ceea ce face s[ credem c[ Leu V. din p[cate. ]ncearc[ s[ le compenseze pe acestea cu <observa\iile sale psihologice> =i scrie: <Dealtfel. supraveghere. consider[ drept prob[ ]n acuza\ia de spionaj faptul c[ anchetatul =tie cei acela filaj sau filier[ sau rezident. folosind cu u=urin\[ no\iunile: investiga\ie. cu cultur[ medie. totul se raporteaz[ la trogloditismul regimului de <democra\ie popular[>. Nici o nuan\[. dup[ moartea lui Stalin. La fel =i anchetatorul nostru anonim de la Serviciul III. cum a f[cut =i cu martorii c[rora le-a luat drept bune declara\iile smulse de securi=ti =i nici nu i-a mai adus ]n fa\a instan\ei.alt[ natur[ pentru acuza\ia de spionaj =i de conlucrare cu agenturi str[ine. rezident. Lor le trebuie doar dosarul formal care s[ confirme condamnarea la moarte cu care acuzatul venise de la 228 Moscova. m[car pentru a-i confrunta cu acuzatul =i a se vedea dac[ au avut vre-o leg[tur[ cu el. cu func\ii ministeriale =i canonice importante. a num[rat p`n[ la dou[zeci. at`t de t`n[r fiind intrasem ]n ]ncurc[turile familiei mele. =tia prea multe !> S[rmanul Dumitr[=coniu ! Acum. sau sunt martori inventa\i dintre aresta\ii care vor s[ scape mai u=or ! Dar aceasta nu conteaz[. din ridicole. Ca =i ]n cazul cu fotograful evreu din Hu=i c[ruia i s-a cerut fotografia Episcopului Grigorie pe catafalc pentru a fi trimis[ drept prob[ de executare a ucazului stalinist. altfel dec`t o provocare la adresa m[re\iei Uniunii Sovietice ?! Cum s[ dep[=easc[ el eticheta de <agent imperialist periculos> care i se pusese ]nc[ de la Moscova anchetatului principal =i s[ ]n\eleag[ c[ v[rul meu se poate delimita =i de Vatican =i de Biserica Anglican[ =i de alte mari for\e biserice=ti . avea =i un bun sim\ omenos care-l f[cea s[ m[ c[ineze pentru faptul c[. nici o tres[rire la ideea de ]ndatorire na\ional[ sau comandament moral. munc[ conspirativ[. cu practic[ academic[ de =ef de catedr[. c[ =tiu numele acesta chisnovat al anchetatorului care m-a supus =i pe mine la interogatorii privindu-m[ pe sub spr`ncenele \ig[noase. adic[ cei lipsi\i de-o cultur[ elementar[ care au ]nv[\at la un curs rapid de calificare primii =i ultimii termeni cu care manevreaz[. n-ar =ti asemenea lucruri. care a mai citit =i ceva c[r\i poli\iste. a avut o activitate de spionaj^> Prin aceasta Sherlok Holmesul de ocazie c[lit la =coala lozincilor sovietice care-i ]nlocuiesc cultura.

a-i salva pe cei din \ar[ de influen\a stalinist[. dup[ acte 1905. am stabilit urm[toarele: Leu Vasile. a devenit profesor la +coala de ofi\eri de Jandarmi din Bucure=ti. o Biseric[ unic[ de limb[ rom`n[. Numitul Leu Vasile este un vechi du=man ]nver=unat al RPR. str. s[dind ]n inima =i mintea ofi\erilor de jandarmi ura contra comunismului. 9 bis. activitatea lui criminal[ =i-a ]nceput-o ]nc[ ]nainte de r[zboiul antisovietic. lt. ce erau aliniate de-alungul Prutului a trecut ]n linia I. s[rmanul Dumitr[=coniu ?! El era mecanismul construit special spre a ajunge la urm[toarele concluzii ca s[ plac[ Moscovei. ]n=el[ciune. a-i ajuta pe basarabeni s[ spere realipirea =i a construi pentru to\i . fiind confesor militar la Inspectoratul de jandarmi.Constantinopolelui c`nd aceasta ]i cere s[ nu recunoasc[ secularizarea lui Cuza. ]nfiin\`nd catedra de secte religioase =i curente subversive. numai pentru a-=i face datoria fa\[ de rom`ni . ]ndemn`ndu-i pe ace=tia s[ lupte cu orice pre\ p`n[ la moarte ]mpotriva comuni=tilor. fapt pentru care a fost decorat 231 230 .iunie 1941 . de profesie preot. }n 1940. La declan=area r[zboiului antisovietic . iar ]n str[in[tate la Paris B-dul Saint Michel. cet[\ean al RPR. Gramont nr. pe undele cerului. cu ultimul domiciliu ]n \ar[. ]n comuna Oancea regiunea Gala\i. fiul lui Grigore =i Lucre\ia. la Bucure=ti. a-i sc[pa pe macedoneni de influen\a nefast[ a unui Marcos pl[tit de Cominform. Capitolul XI SIMULACRELE LOGICII TOTALITARE 12 aprilie 1954 Proces verbal de constatarea infrac\iunii Eu. a-i salva pe cei din str[in[tate de ocupa\ia spiritual[ moscovit[. n[scut la 13 martie 1903. originea social[: tat[l fost episcop. unde. ]n[l\at[ din predici =i slujbe patriotice pe toate posturile de radio care aveau emisiuni rom`ne=ti ! De. a fost arestat ]n august 1952. v[duv. de na\ionalitate rom`n[. are un copil. unde prin cursurile ce le-a predat a dus o propagand[ de def[imare a PCR. a mai fost judecat ]n mai multe r`nduri pentru escrocherii.afl`nduse ]n inspec\ie la batalioanele de jandarmi pentru interven\ie. Dumitr[=coniu Nicolae din Direc\ia de Anchete a MAI a RPR. ]ncheind cercet[rile ]n problema arestatului Leu Vasile. furt =i condamnat de fiecare dat[. studii: licen\iat ]n Teologie. lupt`nd ]n cadrul Regimentului 6 Mihai Viteazu.

]ntruc`t fusese r[nit.III> =i decora\ia <Crucea de fier german[>. ]n scopul de a schimba prin for\[ or`nduirea nostr[ de stat =i s[ instaureze ]n RPR regimul capitalist. }ndeplinind toate misiunile date de c[tre serviciul de informa\ii englez. fugi\i din \ar[. zona englez[. a luat leg[tura cu conduc[torii serviciilor de informa\ii engleze. a luat contact cu organele UDB. unde a luat contact cu frunta=ii fugarilor rom`ni agen\i ai IS (Inteligence Service) ca: fostul maior Iliescu Gheorghe. mai mult. economice.Consiliul Ecumenic . de unde s[ activeze mai intens ]mpotriva t`n[rului nostru stat. 233 . Hugo Bi=ov =i al\ii. }n vara anului1949. Leu Vasile a plecat la Londra. <Serviciul credincios cu spad[ cl. fapt pentru care a fost decorat cu: <Steaua Rom`niei>. Tot cu sprijinul patriarhului Jugoslaviei. a ]ncercat s[ corup[ =i s[ compromit[ pe un lupt[tor progresist. Pe front a ]nceput din nou activitatea lui fascist[. unde prin intermediul patriarhului Gavril al Jugoslaviei. III>. Leu Vasile a cerut s[ fie trimis pe frontul antisovietic ca. ]mpreun[ cu G`ld[u Florian a fugit din \ar[. privind ac\iunile acestora ]ndreptate ]mpotriva t`n[rului nostru stat democrat popular =i lu`nd leg[tura cu fugarii reac\ionari rom`ni fugi\i din RPR. ]ntruc`t se va ]nfiin\a armata European[ ]n care va intra =i o forma\iune compus[ din fugari rom`ni care s[ lupte ]mpotriva RPR. Sub masca activit[\ii religioase. care-i d[dea posibilitatea s[ umble dintr-o \ar[ capitalist[ ]n alta. <Mihai Viteazu cl. v[z`nd c[ statul nostru democrat popular se ]nt[re=te din zi ]n zi. contribuind astfel la formarea unei unit[\i militare compacte care s[ lupte ]mpotriva statului nostru. pentru a-=i continua activitatea sa criminal[ a hot[r`t s[ fug[ ]n str[in[tate. pe care ca =i pe ceilal\i ]nt`lni\i p`n[ la Londra. Revenind ]n Bucure=ti la Inspectoratul de Jandarmi. i-a informat asupra situa\iei militare. Leu Vasile ]ncep`nd de la aceast[ dat[ =i p`n[ la arestarea sa. politice =i sociale din RPR. F[c`nd diferite escrocherii. a fost condamnat. }n prim[vara anului 1949. politice =i sociale. Nandri=. unde prin G`ld[u Florian. Dup[ 23 august v[z`nd c[ activitatea fascist[ i-a fost ]ngr[dit[. a dus la ]ndeplinire aceast[ misiune =i. ]n Jugoslavia. }n anul 1949 ]n Elve\ia la Lauzane. care era =i delegatul organului interna\ional bisericesc . sprijinind efectiv r[zboiul de jaf =i cotropire a Patriei Sovietice. minciuni =i =antaj. Astfel ]n august 1948. a plecat ]n Austria. privind RPR. <Medalia r[zboiul din R[s[rit>. cu sprijinul serviciului de informa\ii englez. c[rora le-a furnizat o serie de informa\ii militare. Aceast[ misiune i-a fost amintit[ (confirmat[) =i de tr[d[torul de patrie. s[ nu emigreze ]n alte continente =i s[ r[m`n[ ]n Europa Apusean[. economice. de la care a primit misiunea de a convinge pe ofi\erii reac\ionari rom`ni. f[c`ndu-se astfel vinovat de crima de }nalt[ Tr[dare. fostul general R[descu. aviator Puiu Cristea. Florin Bercu. ]ntrebuin\`nd tot felul de =iretlicuri. a luat leg[tura cu fostul rege Mihai. deoarece avea pa=aport englez. Leu Vasile. a fost hirotonisit ca episcop al fugarilor rom`ni din Europa 232 Apusean[ =i Orientul Apropiat. maiorul Montgomery =i Atkinson. ]n 1942. prof. ]n septembrie 1949. confesor militar. Leu Vasile ]n c[l[toriile sale pe care le-a f[cut ]n Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat.cu <Coroana Rom`niei>. a adunat o parte din ace=ti ofi\eri. a dus o multipl[ activitate criminal[ ]mpotriva RPR. c[ nu mai poate s[ ]ntreprind[ nici o ac\iune. amiralul Dumitrescu. pentru a da tot concursul regimului antonescian ]n ac\iunea lui de lichidare a mi=c[rii comuniste =i progresiste. la Paris. De la ]nchisoare. ca p`n[ la formarea armatei europene s[ ia parte ca asisten\i la cursurile =coalei superioare de r[zboi din Paris. Leu Vasile se face vinovat de mai multe crime penale pedepsite de legile RPR. de a submina regimul nostru ]n mod liber.agent al Inteligence Service-ului.

Prin maiorul Iliescu a luat leg[tura cu Oadams. Nation Roumaine =i Bire din Paris.de a-l pune ]n leg[tur[ pe acesta cu marinarii fugari din RPR afla\i ]n Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat.Leu Vasile a \inut dou[ conferin\e la o =coal[ a Intelgence Srvice-ului. pe care Leu Vasile le afla de la fugarii rom`ni veni\i din \ar[ cu care a venit ]n contact. calomnii pe care Leu Vasile lea folosit =i ]n presa reac\ionar[ a fugarilor rom`ni din str[in[tate prin scrierea diferitelor articole ]mpotriva RPR. Tot la cererea lui Oadams. }n anul 1950. a primit misiunea de la fostul amiral Dumitrescu . unde s[ pun[ ]n practic[ descoperirile pe care ea le f[cuse ]n domeniul energiei hidrogenului. prin pres[ =i la radio. unde Leu Vasile a \inut discursuri ]mpotriva RPR pe baza unor informa\ii denaturate ]n mod tenden\ios date de IS. chimist[ Keti Gavrilescu se afla la Paris pentru specializare =i urma s[ se re`ntoarc[ ]n RPR. etc. }n afar[ de postul de radio Londra. a aflat de la Sanda St[tescu .agent al IS . Salzburg. Leu Vasile ]n septembrie 1949 a ]nfiin\at la postul de radio BBC din Londra emisiunea religioasomoral[ ]n limba rom`n[. Aceast[ activitate criminal[ ]mpotriva RPR. f[r[ de care nu puteau s[ emigreze ]n alte \[ri capitaliste. Atena. care s[ sta\ioneze ]n apele turce=ti. ]n fiecare duminic[. folosind intimidarea =i =antajul p`n[ a determinat-o s[ se instaleze ]n Anglia. München. A luat leg[tura cu aceasta. Pe acesta l-a informat am[nun\it cu privire la situa\ia din RPR din toate punctele de vedere =i asupra impresiilor =i constat[rilor sale ]n urma vizitelor f[cute ]n lag[rele de rom`ni din Austria =i Germania Occidental[. iar p`n[ la declan=area r[zboiului. Amintiri =i aspecte din lupta soldatului rom`n contra Rusiei =i 2. Leu Vasile a dus la ]ndeplinire =i aceast[ misiune. la Londra. pun`nd ]n leg[tur[ pe fostul amiral Dumitrescu cu o serie de marinari rom`ni. la propunerea profesorului universitar din Londra. calomniind astfel conduc[torii =i regimul nostru democrat popular.agent al IS . Tot ]n anul 1950.c[ prof. Italia. tot ]n 1950. cu urm[toarele subiecte: 1. Istambul.agent IS . Leu Vasile a dus-o p`n[ la arestarea sa. etc. de unde s[ transmit[ emisiunile BBC-ului pentru a nu mai putea fi bruiate. deoarece a avut misiunea de la Consiliul Ecumenic de a cerceta pe ace=tia sub masca eliber[rii unor certificate de cre=tini practican\i. Insbruc. Turcia =i Liban. Gratz. Leu Vasile fiind la Paris. Leu Vasile a \inut leg[tura cu Oadams p`n[ ]n vara anului 1950. pe care Leu Vasile ]l nume=te <conduc[torul de fapt =i nev[zut al Consiliului Ecumenic>. cu starea de spirit a fugarilor rom`ni din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat fa\[ de politica englez[ =i i-a furnizat informa\ii privind RPR. ce se aflau ]n special ]n Grecia. Amiralul Dumitrescu i-a explicat lui Leu Vasile c[ englezii i-au pus la dispozi\ie un vas de r[zboi care urmeaz[ s[ fie dotat cu echipaj complet din r`ndurile fugarilor rom`ni. f[c`nd presiuni morale asupra lor. Deasemeni. Leu Vasile a vorbit ]mpotriva RPR la postul de radio Paris. Patria din Germania Occidental[. Vatra din Roma. +i ]n 1950 Leu Vasile pe c`nd se afla ]n Grecia a corupt mai mul\i cet[\eni ai RPR de a nu se re]ntoarce ]n \ar[. secretarul general al bisericii anglicane =i conduc[torul IS pe linie bisericeasc[. Roma. Vestitorul din Austria. englezii au hot[r`t ca acest distrug[tor s[ fie dotat cu un aparat puternic de radio-emisie. Acest vas de r[zboi va face parte din flota armatei europene. Nandri= . a f[cut presiuni morale asupra ei. 234 }n anul 1949. }n acela= timp a scris articole ]n ziarele fugarilor rom`ni din str[in[tate =i anume: ]n ziarul F[clia de la Londra. ]n care timp a ]ndeplinit o serie ]ntreag[ de misiuni date de acesta =i l-a \inut la curent cu ]ntreaga lui activitate. unde a luat leg[tura cu 235 . Descrierea ora=ului Gala\i =i ]mprejurimile lui din toate punctele de vedere. Leu Vasile deplas`ndu-se ]n Grecia a f[cut o noapte escal[ la Roma.

din armata generalului Markos. Leu C.Papanace. Ionescu Hareta.arestat. declar[ c[ a cunoscut de la fica lui Leu Vasile. prin care.nearestat[. B[leanu Alexandru. care a semnat proclama\ia.'54 REFERAT Privind rezultatul cercet[rilor asupra arestatului: Leu Vasile MOTIVUL AREST{RII: Leu Vasile a fost arestat de c[tre organele unei \[ri prietene =i predat organelor MAI din RPR la data de 4 martie 1953. la Gratz. ]n scopul de a fi prelucrat la ONU. care din cauza ascunzi=urilor muntoase =i alimentarea ce le-o fac satele rom`ne=ti din apropiere. Dumitr[=coniu STRICT SECRET Exemplarul nr. Pe l`ng[ alte fapte criminale desf[=urate de Leu Vasile ]mpotriva RPR. d`nd material denaturat cu caracter calomnios ]n mod tenden\ios ]mpotriva RPR. trupele grece=ti nu pot s[-i prind[. Mai =tie c[ a vorbit la radio Londra ]mpotriva RPR. ]ns[ ]nainte de a fi r[sp`ndit[ ]n aceast[ regiune. (fila 296-297) Leu C. acesta a uneltit contra bunelor rela\ii interna\ionale ale RPR cu alte state. le cere s[ se predea autorit[\ilor grece=ti. (fila 287) Ionescu Hareta . Leu Vasile s-a achitat =i de aceast[ misiune. Deasemeni arat[ c[ ]n 1948. spre 236 cele legale. Asemenea material a dat Pre=edintelui Federa\iei Universale Baptiste din America. frunta= legionar macedonean. cu care a luat contact la Londra ]n 1949 =i altor persoane din conducerea \[rilor imperialiste. Teodoru Iosif. declar[ c[ Leu Vasile a fost profesor la +coala de Ofi\eri de jandarmi =i confesor al Inspectoratului de Jandarmi. proclama\ia va trebui s[ fie semnat[ de conduc[torul arom`nilor. El a preg[tit o proclama\ie. conduc[torul rom`nilor macedoneni din Grecia =i s[-l determine pe acesta s[ semneze proclama\ia. Leu Vasile a primit misiunea s[ mearg[ ]n ora=ul Smirna . ce a trecut fraudulos frontiera ]n Jugoslavia ]n august 1948 =i care ]n str[in[tate a desf[=urat o activitate du=m[noas[ ]mpotriva RPR. unde s[ ia contactul cu Hagigogu. }n acest scop. Ioan. f[c`nd presiuni morale asupra lui Hagigogu.^ Strict secret 9 aprilie 1954 SE APROB{ ss indescifrabil (loc\iitor de ministru) 19.04. Hagiu Ioan.nearestat. }n 1951. cu scopul de a duce ac\iuni du=m[noase ]mpotriva RPR. ]nainte de a fugi din \ar[ l-a chemat =i pe el. ca cet[\ean rom`n. ]n urma c[rui fapt grupul de partizani arom`ni a fost lichidat. p`n[ la capitolul: CE REZULT{ DIN DECLARA|IILE ALTORA: B[leanu Alexandru . ministrului de externe al Angliei Eden. spun`ndu-i c[ el pleac[ ]mpreun[ cu G`ld[u ]n str[in[tate. Locotenent: (ss) N. Faptele mai sus ar[tate sunt dovedite prin recunoa=terile ]nvinuitului. Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces verbal. ce se afl[ ]n Turcia. fiind ]n Austria.Turcia.(fila 302) 237 . Ioan . ca macedonean. confirm[ cele spuse de B[leanu Alexandru =i arat[ c[ ]n str[in[tate Leu Vasile a fost episcop. cu care a luat contact ]n Elve\ia. Cr[ciuna= Silviu =i Magos Olariu Constan\a. Leu Vasile a ]nfiin\at o organiza\ie studen\easc[ numit[ Rom`nia Mare. coroborate cu declara\iile martorilor: Leu Florica. Papanace i-a f[cut cunoscut lui Leu Vasile c[ ]n mun\ii Macedoniei se afl[ circa 300 de partizani rom`ni. }n continuare referatul cuprinde acelea=i date ca =i procesul verbal anterior. c[ acesta vorbea la posturile de radio str[ine ]mpotriva RPR.

(fila 316-317) Leu Florica . cu 238 con\inut du=m[nos la adresa RPR. cu ajutorul c[ruia Leu Vasile a fost ales episcop al fugarilor rom`ni din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. etc. (fila 330-332) Cr[ciuna= Silviu . Iliescu Gheorghe. ]mpreun[ cu G`ld[u Florian . s-a dedat la tot felul de ac\iuni ]mpotriva armatei sovietice care-=i ap[rau p[m`ntul Patriei lor. Leu Vasile a trecut dintr-o \ar[ capitalist[ ]n alta. I-a.arestat. ]n declara\ia sa arat[ c[ Leu Vasile. ]n cercet[ri nu a recunoscut acest lucru. fost ]n Fran\a. dup[ ce a fugit din \ar[ ]n str[in[tate a fost ales episcop =i f[cea propagand[ ]mpotriva RPR. =i s-au pus ]n slujba serviciului de informa\ii englez. zona englez[.nearestat. }n Austria a luat contact cu fugarii rom`ni nou veni\i din \ar[. +tie c[ Leu Vasile a \inut discursuri la radio BBC. ]n declara\iile sale confirm[ cele declarate de Leu Vasile ]n ce prive=te activitatea lui ]n \ar[. fiind un element fascistantonescian. unde a ]ndplinit diferite misiuni ale serviciului de informa\ii englez =i american. Grecia.Hagiu Ioan .nearestat[. iar ]n str[in[tate arat[ c[ Leu Vasile a dus o activitate ]mpotriva RPR. Austria. Germania Occidental[. de acolo a plecat la Geneva la Consiliul Ecumenic. CONCLUZII: Din cele ar[tate mai sus. fiind cercetat[ cu privire la Leu Vasile. REZULTATUL DE LA FI+E: La fi=e este cunoscut c[ av`nd leg[turi cu organiza\ia legionar[. Leu Vasile. sub masca activit[\ii religioase. }n perioada r[zboiului antisovietic. dup[ care a fugit ]n Jugoslavia . pentru a i se pierde urma. Totodat[ a luat leg[tura cu fugarii rom`ni cu care a ]ntreprins o serie de ac\iuni ]mpotriva t`n[rului nostru stat democrat popular. Av`nd pa=aport englez. Leu Vasile. ]mp[r\ea ajutoare americane pentru fugarii rom`ni din Austria =i lua contact cu diferi\i fugari reac\ionari rom`ni. Acolo a furnizat diferite informa\ii cu caracter de spionaj organelor UDB. A fost episcop al fugarilor rom`ni din Europa Apusean[ =i \inea leg[tura cu Consiliul Ecumenic. de la care culegea informa\ii pentru IS. func\ion`nd la Inspectoratul de Jandarmi. a declarat c[ cunoa=te despre acesta c[ a plecat din \ar[ ]mpreun[ cu G`ld[u Florian cu sprijinul Inteligence Service-ului. lu`nd leg[tura cu fugarii reac\ionari din RPR ca: generalul R[descu. la Londra ]mpotriva regimului din RPR =i a scris articole ]n ziarele reac\ionarilor din Apus.condamnat[.au fugit din \ar[. c[ a fost episcop =i a f[cut c[l[torii ]n Anglia. a simulat un ]nec la Constan\a. 239 . fica lui Leu Vasile. arat[ c[ la Paris s-a ]nt`lnit cu Leu Vasile =i a aflat de la acesta c[ ]n anul 1948 a fugit din \ar[. a dus o activitate criminal[ ]mpotriva lupt[torilor progresi=ti =i a PCR. unde s-a prezentat la autorit[\ile de ocupa\ie englez[. lu`nd leg[tura cu biserica anglican[. care ]l sprijinea pe Leu Vasile ]n toate ac\iunile sale ]mpotriva Statului Rom`n. pentru a-=i continua activitatea sa criminal[ ]mpotriva t`n[rului stat. Deasemeni. Turcia. }n 1949. O parte din declara\iile f[cute de Leu Vasile sunt confirmate prin verific[rile f[cute la D. Horia Sima. venit din Fran\a. A ]nfiin\at episcopia ortodox[-rom`n[ din Europa Apusean[. Liban.agent englez . Fran\a. A dus o propagand[ de=[n\at[ =i a ]ntreprins tot felul de ac\iuni m`r=ave ]mpotriva Statului Sovietic. Dup[ 23 august 1944. rezult[ c[ Leu Vasile ]nainte de ]nceperea r[zboiului antisovietic. sprijinind efectiv r[zboiul de jaf =i cotropire al Patriei Sovietice. Jerusalim. ajuns ]n Austria. este ar[tat c[ a f[cut o serie de escrocherii. pe front. pentru care a fost condamnat. apoi la Londra unde =i-a stabilit sediul.Austria. pentru care a fost de mai multe ori decorat cu decora\ii fascistoantonesciene. dup[ care s-a dus la Londra. dup[ care a trecut ]n Austria. (fila 338-340) Magos Olariu Constan\a . Leu Vasile ]n anul 1948. etc. trec`nd ]n Jugoslavia. etc. Anglia. A f[cut c[l[torii ]n Italia. Puiu Petrescu. pentru a ]ntreprinde cu ace=tia ac\iuni ]mpotriva RPR.

adic[ exact ceea ce conteaz[ mai mult =i este mai obligatoriu de respectat ]n omenirea contemporan[ trebuia anihilat[ sau st`lcit[ dup[ model sovietic. Din aceste documente. Beck =i m-am internat ]n spital unde am stat p`n[ ]n august 1952. plin[ de calomnii ]mpotriva Statului nostru la posturile de radio din \[rile pe unde a umblat =i ]n presa reac\ionar[ a fugarilor rom`ni din str[in[tate.A f[cut o propagand[ de=[n\at[. Marinache Anchetator prim. 71 deschis ]mpotriva arestatului Leu Vasile am constatat c[ activitatea criminal[ a aresatatului Leu Vasile este dovedit[ prin materialul rezultat din cercet[rile preliminare. unde m-am ocupat de ]ngrijirea s[n[t[\ii mele ]ns[ neav`nd condi\iuni de tratament optime am plecat la Gratz la clinica prof.. Semn[tura anchetatorului ss indescifrabil <DE ACORD>.. iar ca urmare dispunem ]ncheierea cercet[rilor din dosarul de fa\[ =i transmiterea dosarului de acuzare al arestatului Leu Vasile prin Procuror.n. Dumitr[=coniu De acord +eful direc\iei. Proces-Verbal de interogator 1 martie 1954 Ora=ul Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i . Butyka. Dup[ ce am ie=it din spital mi-am f[cut programul de a pleca ]n Genova la o c[s[torie a unui rom`n fost mecanic ]n marina 241 . cine a contribuit la ]nf[ptuirea ei. data 22 apr. Semn[tura Organului de anchet[ ss indescifrabil Am luat cuno=tin\[ de con\inutul prezentului referat. ca =i mentalitatea totalitarist[ a autorilor s[i. la 16 august 1952) =i predat organelor MAI din RPR la data de 4 martie 1953>. s[ vedem cum s-a f[cut aceast[ <arestare> =i. Leu. Semn[tura arestatului: V. STRICT SECRET REFERAT (de ]ncheiere a cercet[rilor) Data 15 aprilie 1954 }n urma studierii dosarului de anchet[ nr. 1954 240 Capitolul XII R{PIREA Referitor la precizarea pe care. la instan\a de judecat[. spre deosebire de celelalte documente. De acord +eful serviciului. scenariul apare grosolan =i lipsit de subtilit[\i.. referatul Direc\iei a 8-a a MAI ]l face confirm`nd c[ <Leu Vasile a fost arestat de c[tre organele unei \[ri prietene (n. Cuprinsul prezentului referat va fi adus la cuno=tin\[ arestatului. Leu Vasile nu s-a dat ]n l[turi de la nici o ac\iune ]ndreptat[ ]mpotriva RPR =i a URSS. c`t de m`r=av[ ar fi fost ea. (ss) c[pitan D. min > s-a terminat la ora 12 =i . cu alte cuvinte s[ vedem cum rezult[ din documente <marele ajutor sovietic> dat <tinerei RPR> ]n elaborarea =i realizarea scenariului prin care spiritualitatea noastr[ . min }ntrebare: Arat[ activitatea d-tale dup[ ce ai plecat din Orientul Apropiat? R[spuns: Am plecat din Beyruth la Roma.. (ss) colonel Fr. Fa\[ de cele de mai sus PROPUNEM: Ca arestatul Leu Vasile s[ fie deferit Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti. mai ales. fapt ce rezult[ din ]ns[=i declara\iile sale.(ss) locotenent N.

}ntrebare: Pentru ce ai fost d-ta la Viena sau pentru ce trebuia s[ mergi? R[spuns: Nu ]mi este clar acest capitol =i nu pot s[ dau nici un r[spuns clar. un avion m-a trimis la Moscova. Am intrat la a doua poart[ ]n[untru ]ntr-un subsol. pe grec ]l chema Alexandri. c[r\i. c[ a= fi avut misiunea din partea I. Din ora= m[ ]ntorceam ]n gar[ pe la orele 10-11 1/2. mi-am dat seama c[ sunt ]n Viena. lengerie. Colonelul mi s-a adresat ]ntr-o fran\uzeasc[ impecabil[. pentru a m`nca ceva ]n ora=. }ntrebare: C`nd ai ajuns la Bruk? R[spuns: Am ajuns ]n aceea=i zi seara =i am stat 2-3 ore a=tept`nd expresul de la Viena. introdus ]ntr-o ma=in[. Mi s-a explicat c[ ]nt`i am fost dus la o Circ. confrunt[ri de date. am avut 3 geamantane mici ]n care aveam haine curate =i biserice=ti. unde o persoan[ m[ zg`l\`ia =i-mi spunea c[ trebuie s[ fugim c[ vine poli\ia. care a f[cut ancheta asupra identit[\ii mele. am ]nceput s[ m[ dezmeticesc. unde mi s-a f[cut o injec\ie =i apoi m-am trezit ]ntr-un apartament necunoscut. dar s-a adeverit c[ nu. }n curte. Disperat am ]nghi\it somniferele pe care le de\ineam asupra mea. La jum[tatea bulevardului ]n apropierea g[rii. Eu am plecat din Gratz cu bagajele =i am venit p`n[ la Bruk pentru a lua expresul care trecea pe la orele 24. S-au trimis oameni la fa\a locului pentru verific[ri. A doua zi. Am plecat din Gratz ]mbr[cat ]n haine civile. doream ca s[ m[ fixez definitiv la R[utu ]n Sudul Fran\ei. dar pe urm[ m-am trezit la Moscova. Arat[ am[nun\it c`nd ai plecat din Gratz. }nt`i mi s-au cerut date asupra persoanei mele. de unde sunt. La Moscova eram a=a de ]ncurcat p`n[ c`nd au venit cei trei ofi\eri. Declara\ia din 13 aprilie 1953 De la Gratz m-am preg[tit pentru plecarea ]n Fran\a. iar a doua zi dup[ mas[ am luat bilet de voiaj p`n[ la Cannes ]n Fran\a. am fost dobor`t. unde au continuat cercet[rile. }ntrebare: Cu ce trebuia s[ mergi ]n Italia? R[spuns: }n Italia trebuia s[ merg cu trenul pe traseul GratzBruk-Roma. unde era Rautu. de=i eu nu =tiu cum. Mi-au pus ]n fa\[ declara\iile unui grec. Pe urm[ a ]nceput seria anchetelor. Mi-a spus c[ suntem ]n Viena sectorul rus. Am depozitat bagajele la Bruk ]n gar[ =i am luat cu mine 242 doar servieta de nylon.militar[ rom`n[ Mih[ilescu =i apoi s[ m[ duc la Paris unde hot[r`sem s[ fixez sediul episcopiei. El a fugit =i m-a p[r[sit. c[ procesul =i celelalte se termin[ repede. M-au l[murit c`nd am ajuns la ]nchisoarea din Baden.S. Pentru mine nu este clar dac[ acolo la Bruk am fost arestat sau am plecat eu ]ntre timp la Viena de unde am fost arestat. C`nd am ie=it pe strad[. Pe urm[ m-am trezit ]ntr-un spital austriac. care au cules probe. Atunci aveam impresia c[ ]n Rusia se termin[ u=or. S-au ]nceput verific[ri. Iar cele trei le-am luat cu mine =i la Bruk le-am pus la bagajele de m`n[. Am aprobat cele spuse de grec. Eu am luat biletul =i am plecat la Bruk unde a=teptam trenul de Viena-Roma. ba chiar am inventat despre =coala de la Oxford. }ntrebare: D-ta ai ar[tat c[ trebuia s[ mergi ]n Italia. c[ aceast[ pl[nuire era pus[ la cale de mai demult. Din Gratz am plecat singur. arhiva episcopiei =i un geamantan mare cu ve=mintele =i obiectele de slujb[ pe care le-am dat la colet[rie pentru Genova. cum am ajuns la Viena. ]nconjurat de c`\iva medici. Mi s-a pus ]n fa\[ c[ a= fi fost ]n Finlanda. Probabil c[ pe strad[ era scandal. Acolo am fost cercetat de c[tre un colonel rus. precum c[ a= fi avut inten\ia de a fura ni=te documente =i valori. c[ a= fi f[cut declara\ii pe care le-a= fi semnat. S-a fr[m`ntat apoi Orientul Mijlociu. de poli\ie. c[ am f[cut preparative. mi-a 243 . cu barb[ mare. R[spuns: +tiu c[ ]n ziua de 15 august 1952 am fost la biseric[ ]n Gratz.

Acolo l-am putut fixa mai bine la mas[ (masa se lua ]ntr-o singur[ sal[ comun[). De al Prut p`n[ la Bucure=ti. Chi=in[u. am fost trimis spre Rom`nia. c[ eu am fost ini\iatorul tuturor ac\iunilor. Pastilele le \ineam ]n buzunarul de la ceas (pantalon). le-am citit cu lupa. nu =tiu ce s-a ]nt`mplat cu mine. Cred c[ la Viena am ajuns la aproximativ dou[ zile. c[ la Viena am cump[rat instrumente pentru spart case de fier. c`nd am fost predat autorit[\ilor rom`ne. a trimis trei ofi\eri care au plecat unul la Viena. c[ acolo i-a= fi fixat ziua =i ora c`nd s[ vin[ la Gratz. Finlanda. eu poate sc[pam de ei. care cuno=tea limba rom`n[. ]ntr-un vagon-dub[. La Bruk era s`mb[t[ seara ]n 16 august 1952. de la Gratz la Bruk. am citit mai mult declara\iile lui Neam\u. Ultima dat[ lam v[zut la Baden pe sc[ri. am venit ]ntr-un jeep. ]nc[ cu doi ani ]nainte. El sus\inea c[ m[ cunoa=te bine. a sus\inut c[ m[ cunoa=te. c[ i-am ar[tat casa b[tr`nei croitorese (nu =tiu numele). pentru c[ peste tot unde intram ]ntr-o ]nchisoare se semnau ni=te acte. reiese c[ eu l-am angajat pe el ca s[ lucreze. Nu-mi mai amintesc dar =tiu c[ a dat o serie de detalii. La 244 spitalul din Viena. c`t =i contra durerilor de cap. apoi ]n curte =i apoi la ]nchisoarea Comandamentului rus. El dorea s[ arate c[ a fost doar o simpl[ victim[. Deasemeni sus\inea c[ la Bruk am stat ]mpreun[ la un hotel. Cred c[ unele au fost f[cute la Viena =i altele la Baden. Procurorul. adic[ la 20 august. trecerea frontierei ]n Viena. apoi peste Prut. }ntrebare: Cum era\i ]mbr[cat c`nd a\i plecat s[ m`nca\i la restaurantul din Bruk? R[spuns: }n negru. am fost tot timpul singur. }n Austria. nu m[ a=teptam la a=a ceva. Ancheta a fost dirijat[ de un colonel. Neam\u. La Moscova am cerut o confruntare cu Alexandri. P`n[ a lua pastilele (cele 20 de somnifere) am trecut ]ntr-un gang. }n ma=in[ am strigat. pentru a verifica afirma\iile mele. A doua oar[ m-am trezit peste dou[ zile. c[ i-a= fi dat ni=te acte false =i c[ am mers ]mpreun[ de la Gratz la Bruk. pentru c[ el le-a dat ]n dou[ r`nduri. i-am dat arvun[. c[ am fost la el ]n ora=ul unde locuia l`ng[ Salzburg. cineva din \ar[ =i un maior Panov. Pe acolo nu era lume. apoi la Ismail. Nu i-am citit toate declara\iile. Aceste date le-am cunoscut. }n Austria am fost anchetat prima dat[ de un ofi\er rus civil (ei 245 . altul ]n Extremul Orient =i altul ]n Rom`nia. un angajat. Eu l-am v[zut prima dat[ ]n cas[ c`nd m-am trezit. Nu-mi dau seama cum am ajuns ]n acea ma=in[. iar la Viena. Din ]ntregul dosar care trebuia s[ intre ]n justi\ie au c[zut (multe date) r[m`n`nd numai despre activitatea mea du=m[noas[. era tuns. faptul c[ am cunoscut pe Knezovici. Nu am avut posibilitatea de a vorbi cu el.spus c[ este ceea ce am declarat eu c[ sunt du=man al regimului comunist. iar de acolo cu ma=ina p`n[ la Reni. scopurile. Mi s-a prezentat un dosar gros. }n fa\a Tribunalului nu am mai ap[rut. reiese c[ am fost arestat de austrieci. dar c[ nu am nici un amestec ]n problema Orientului Mijlociu. Nu s-a oprit p`n[ la Bucure=ti. dar era prea t`rziu. Dac[ nu-mi f[ceau injec\ia ]n picior. }ntre 18 =i 19 august. care era ofi\er de justi\ie. Din declara\iile lui Alexandri. dar nu mi s-a acceptat aceast[ dorin\[. Nu =tiu de cine am fost arestat. }n loc s[ m[ duc spre judecat[. M-am ]mboln[vit. sus\inea c[ l-am angajat. Vasiu. unde am stat o s[pt[m`n[. }n declara\iile lui. Aceste pastile le foloseam pentru somn. fiindu-mi anterior prezentat de c[tre un macedonean ]ntr-un mic or[=el de l`ng[ Salzburg. la o ]nchisoare. m-am trezit f[r[ barb[ =i cu p[rul vopsit ro=-castaniu. Din declara\iile lui. Grecul Alexandri. Declara\iile date de Cr[ciuna= =i Neam\u. luni sear[ 18 august 1952. Glasul acestui grec nu l-am mai auzit. p`n[ la Odesa unde am stat 2 zile. unde mi-am tuns barba =i vopsit p[rul.

Din felul cum se duceau discu\iile dintre V[c[rescu =i Plopeanu. S-a discutat c`ndva cu d`nsul problema hirotonirii sale ca preot pentru Graz. vine V[c[rescu la mine =i scuz`ndu-se pentru ]nt`rziere. ]ntreb`ndu-m[ c[ de unde =tiu c[ fiica mea care este cet[\ean[ rom`nc[ a fost ]n Rusia.]nainte de redactarea ordonan\ei . centru militar englez. A doua zi un colonel a venit =i m-a anchetat. nu s-a mai f[cut nici hirotonirea lui. Dup[ refuzul lui V[c[rescu de a m[ ajuta ]n ceea ce prive=te cump[r[turile. c`nd plecasem din Moscova spre Odesa =i a trecut prin fa\a cabinei mele. Am spus c[ poate nici fiicei mele nu i-ar face pl[cere s[ m[ vad[. =i cu toate acestea la ]nceput am fost ]n foarte bune raporturi cu d`nsul. }n 1948 . Dup[ ruperea 246 raporturilor mele cu englezii. care ]n acea vreme era condus de Dr. ]mi spune c[ el suflete=te este al[turi de mine. Ofi\erul nu a negat. Eu am v[zut-o ]n tren. Din alimentele pe care le primisem de la Moscova. Am f[cut ]mpreun[ cump[r[turile necesare dup[ care voiam s[ ne oprim la o cofet[rie ]n centrul Graz-ului. adic[ ]n localitatea de la 30 km. }ntruc`t c[s[toria nu a mai avut loc. Beck. am trimis printr-un om de serviciu de la clinic[ o scrisoare lui Ioachim V[c[rescu.. Acest +tef[nescu este un legionar simist. zona englez[. dar nu mai poate apare cu mine ]n public. V[c[rescu singur mi-a spus c[ nu mai poate ie=i cu mine ]n ora=. L-am folosit pe linie de biseric[ =i m-a ]nso\it la diferite slujbe ca dasc[l. Acestui maior i-am spus acela=i lucru ca s[ dea m`ncarea mea fiicei mele. c[ruia i-am spus peripe\iile mele. }ntrebare: Cu ce persoane ai luat contact ]nainte de a pleca din Graz spre Bruck? R[spuns: Voitek.m-a ]ntrebat r`z`nd dac[ nu am vreo dorin\[ =i atunci mi-am amintit de fiica mea. rug`ndu-l s[ vin[ pe la mine pentru a-mi ajuta s[ fac unele cump[r[turi. A doua confirmare a fost la Ismail ]n discu\ia avut[ cu un maior.. La Moscova am dedus c[ fiica mea este acolo. deoarece eu nu cuno=team limba german[. El este cunoascut ]n Austria sub numele de Plopeanu. care m-a vizitat la clinic[. Eu nu am fost clar. Am verificat acest lucru ]n tren de la Odesa p`n[ la Ismail. La Moscova am stat cu un ziarist francez. Dup[ o lun[ sau o lun[ jum[tate. Aici. ci mi-a confirmat. nu mi-am revenit dec`t la Baden. ]n momentul c`nd ]mi aduceau masa. De aici am plecat la Moscova. Manoilof.mi se pare . ]ntruc`t risc[ s[-=i piard[ p`inea pe care o are la Graz. ]ntruc`t risc[ s[-=i pierd[ p`inea. De pe urma acestui furt.nu utilizeaz[ sistemul ochelarilor). Nici acest ofi\er nu a negat acest lucru. Teodoru. A doua oar[ am v[zut-o la ]nchisoare la Odesa. un ora= din Austria. Declara\ia din 15 aprilie 1953 }ntrebare: +tiai c[ Ioachim V[c[rescu este agent englez? R[spuns: Da. de Viena. am apelat la un alt rom`n anume Manoilov. Declara\ia din 24 mai 1953 Un alt fapt semnificativ: Afl`ndu-m[ tot ]n clinic[ la Graz. El mi-a spus c[ acolo unde am fost. s[ le dea fetei mele care se afla ]n tren. Din 1946. Zaborodnic =i alte persoane. c`nd maiorul Panov.a furat de la Salsburg actele Caroman-ului. care m-au vizitat la Clinica Dr. este Baden. Teodoru a avut multe nepl[ceri =i numai datorit[ faptului c[ avea unele cuno=tin\e la Paris. era Ioachim V[c[rescu ]mpreun[ cu unul numit +tef[nescu. am cerut ofi\erului care m[ ]nso\ea ]n trenul de la Odesa la Ismail. ]ntruc`t era vorba s[ se c[s[toreasc[ cu o rom`nc[. la o mas[. Din avion am remarcat chiar Kremlinul. I-am spus c[ este liber s[ fac[ cum crede c[ este mai bine =i ne-am desp[r\it. Ultima dat[ c`nd am fost la Graz am vorbit cu V[c[rescu. el este stabilit la Klagenfurt. 247 . s-a putut stabili ]n Fran\a. La Moscova mi s-a spus c[ sunt ]n ]nchisoarea Lublianka din Moscova.

Mai relatez un fapt care arat[ c[ +tef[nescu era pe urmele mele: }n august 1952. Pe aceast[ Eugenia Hatter am cunoscut-o ]n 1950 la Salzburg. nu putea lipsi de la magazin prea mult timp. Discu\iile pe aceast[ tem[ au durat vreo jum[tate de an =i ]n cele din urm[ dna. care are un magazin de ]nc[l\[minte ]n Viena. Aceasta. ]mi scrisese o scrisoare ]n care ]mi spunea s[ ne ]nt`lnim la Badhall. Re]ntorc`ndu-m[ la Londra. Am profitat de aceast[ ocazie =i i-am dat vreo 2-3000 de shilingi ca s[ cumpere ceva lucruri de ]mbr[c[minte =i s[ le trimit[ fiicei mele la Bucure=ti. o rugasem pe dna.Bukarest . un or[=el ]n Austria ]n apropierea zonei ruse. ea ]=i scosese un pa=aport pentru a veni ]n \ar[ spre a-=i vedea rudele. de care nu voia s[ se dep[rteze. recomandat[ de maiorul Florescu. au ]ntors imediat capul.nu-mi amintesc num[rul. Acesta s-a interesat la cass[ s[ vad[ pentru ce localitae am scos eu bilet. deoarece era mai aproape de Viena. f[c`ndu-se c[ nu m[ v[d. C`nd am rev[zut-o pe dna. v[ rog s[ verifica\i dac[. ]ntruc`t avea un magazin de ]nc[l\[minte la Viena =i fiind sezon de cump[rare. i-am mai ]nt`lnit la Badhall. l-am v[zut pe V[c[rescu ]nso\it de +tef[nescu. Ajung`nd ]n dreptul vilei <Bukarest>.mi-am dat seama c[ ]ntre ei existau bune rela\ii de prietenie. Ea mi-a vorbit c[ la Badhall exist[ o vil[ care are un nume rom`nesc . Pentru l[murirea altor probleme. La aceast[ scrisoare. c[s[torit[ cu un austriac. i-am r[spuns spun`ndu-i ca s[ trimit[ pachetul pentru fiica mea pe numele Magda +tef[nescu. Amintindu-mi c[ Eugenia Hatter ]mi spusese c[ la aceast[ vil[ are ni=te prieteni.Fran\a . La acea vreme. 249 . }n alt[ ordine de idei. str. o ardeleanc[. i-am spus c[ ]mi pare cam suspect faptul c[ Racocea nu mai pleac[ din Viena. Ace=tia. ]n august 1952.unde mi-am scos bilet pentru Cannes . Plantelor . Nu m-am dus la Badhall atunci. Hatter am mai discutat ]n leg[tur[ cu mutarea preotului Racocea de la Viena la Salzburg. printre care =i o pereche de pantofi =i nu =tiu dac[ ea a trimis acest pachet fiicei mele.=i c[ ]n aceast[ vil[ ea are multe cuno=tin\e. ]ntruc`t urma s[ plec ]n Italia. pentru mutarea preotului de la Viena la Salzburg. eu repet rug[mintea mea ca dv. ]mpreun[ cu Bercu =i Bi=of. Localitatea Badhall ]mi era cunoscut[ din auzite de la Eugenia Hatter. Hatter mi-a comunicat c[ Racocea nu mai dorea s[ se mute la Salzburg. Hatter c[ ar vrea s[ se mute din Viena =i pentru c[ eu nu aveam preot la Salzburg. Ea alesese acest or[=el. Hatter la Graz. ]n iarna anului 1951. Cu dna. Declara\ia din 14 aprilie 1953: A doua persoan[ este Eugenia Hatter. Bucure=ti. urm`nd ca ]n locul lui la biserica din Viena s[ vin[ preotul Vasilovschi. Racocea f[cuse afirma\ii fa\[ de dna. fiind la biroul de voiaj din Graz . am g[sit o scrisoare trimis[ de Eugenia Hatter. }mi amintesc c[ o rugasem pe Eugenia Hatter s[ cumpere pentru fiica mea unele lucruri de ]mbr[c[minte. Verificarea acestor lucruri m[ vor l[muri asupra unor probleme la care g`ndesc =i pe care vreau s[ le l[muresc. pentru a m[ ]nt`lni cu Bercu =i Bi=of. Hatter s[ discute aceast[ problem[ cu Racocea. ]ntruc`t a intervenit r[pirea mea. sectorul rus. am rugat pe Bercu =i Bi=of s[ vad[ ce este cu aceast[ vil[. prin care m[ anun\a c[ nu mai poate pleca ]n RPR. Pe V[c[rescu ]mpreun[ cu +tef[nescu. s[ verifica\i dac[ preotul Racocea a dus ]n 1951 tratative cu Eugenia Hatter. ]n 1951. care se aflau ]n aceast[ localitate. z[rindu-m[. N-am mai putut urm[ri aceast[ chestiune.am v[zut la ghi=eu pe +tef[nescu. a existat 248 la Istanbul un consul rom`n de orign[ armean. ]n Austria. Am plecat la Badhall ]n august 1952.

deoarece acolo mi-am dat seama c[ a coresponda cu \ara =i a trimite bani ]nseamn[ o culp[. m[ va ajuta. unde a dus ni=te negustori arabi. }n aceast[ camer[ nu intra dec`t o b[tr`n[ c[lug[ri\[ care f[cea cur[\enie.000 dolari. Fiind ]n clinic[. am avut raporturi obi=nuite ca =i cu to\i emigran\ii rom`ni. dup[ ce m[ voi ]ns[n[to=i. indic`ndu-mi Fran\a sau Italia. Ea m[ sf[tuia ca. legat de aceasta. pentru c[ nu doream s[ agravez situa\ia acestei fiin\e nenorocite. Cu aceast[ doamn[. am trimis =i nu am spus acest lucru de la ]nceput. 250 So\ia sa ]l rugase ca. o femeie care f[cuse r[zboiul ca ofi\er ]n armata american[. era internat ]ntrun spital. Aceast[ pozi\ie am adoptat-o ]nc[ la Moscova. am fost chemat de doctor pentru a-mi face tratamentul medical. Nu am urm[rit alte obiective cu dna. cu care tratam problema aducerii preotului Racocea de la Viena la Salzburg. }ntrebare: Cine este dna. }n timp ce Eugenia Hatter se afla ]n camera mea. }ntrebare: Ai trimis bani fiicei d-tale ]n \ar[? R[spuns: Da. comandorul Udri\chi. Ea se temea s[ nu fie blestemat[ de Dumnezeu =i de Pap[. dac[ voi mai fi ]n situa\ii materiale grele. Alt serviciu a fost acela ]n leg[tur[ cu preotul Racocea. Ast[zi. s[ m[ adresez ei direct =i. pentru faptul c[ trecuse la ortodoxism prin c[s[torie =i m[ ruga ]n scrisoare ca s[ fac rug[ciuni pentru iertarea p[catelor ei.Declara\ia din 15 apriie 1953: }ntrebare: C`te scrisori a\i scris dnei. Scrisoarea avea dou[ p[r\i: ]n prima parte se putea vedea clar influen\a bigotismului catolic asupra acestei femei culte. Pe plic era conturul Rom`niei =i avea emblema lui Mihai. Camera avea o singur[ comunicare =i era desp[r\it[ de restul camerelor printr-un mic coridor. ]n v`rst[ de aproximativ 50 ani. Regina ]mi mai spunea ]n scrisoare c[. Hatter. am rugat-o verbal c`nd trebuia s[ plece ]n \ar[. stabilit[ de mai mult[ vreme ]n Austria. Era c[s[torit[ cu un austriac care era proprietarul unui magazin de ]nc[l\[minte =i care. a fost problema plec[rii ei ]n \ar[ =i. }ntrebare: Pentru ce servicii ai utilizat-o pe dna. bolnav =i f[r[ bani. Udri\chi. ]mpreun[ cu ultima scrisoare pe care o aveam de la tata. Declara\ie din 24 mai 1953: Vreau s[ aduc unele l[muriri asupra capitolului VIENA cu ]ntreaga aventur[ care a avut loc. dup[ o lung[ g`ndire =i meditare. fiind alcoolic. Aceast[ scrisoare am citit-o aproape de o sut[ de ori =i am ar[tat-o =i altora. s[ m[ stabilesc ]ntr-o \ar[ de sector american. Hatter s[-\i u=ureze coresponden\a cu fiica d-tale? R[spuns: Da. so\ia lui Mihai. Hatter =i cum arat[ aceasta? R[spuns: Dna. s[ se intereseze la o clinic[ ginecologic[ despre tratarea unei boli femeie=ti. am fost vizitat de Eugenia Hatter. unde st[team singur. duc`ndu-se la clinica indicat[ de so\ia sa. problema ajutor[rii fiicei mele. Iat[ ]mprejur[rile: La clinica din Graz. capitolul Viena ]mi apare clar =i anume: Pe c`nd m[ aflam la clinic[ la Beyruth. aveam o camer[ de clasa I. care este aviator la o societate aerian[ libanez[. Hatter? R[spuns: C`nd am cunoscut-o. Hatter? R[spuns: }n total vreo 5-6 scrisori. de=i nici ea nu st[ prea str[lucit materialice=te. s-a ]nt`lnit acolo cu regina Ana. Regina mi-a trimis prin Udri\chi o scrisoare =i 1. cu care a discutat =i c[reia i-a spus c[ eu m[ g[sesc la Beyruth. 251 . pe care o consideram mai aproape pentru c[ ]mi f[cuse unele servicii. ]n care am discutat problema preotului Racocea =i problema ajutor[rii fiicei mele. cu o experien\[ de via\[. aceste scrisori mi-au disp[rut. C`nd eram ]n clinic[ la Graz. ajuns la Paris. Portmoneul cu actele mele =i cele dou[ scrisori erau ]n sertarul noptierei. }ntrebare: Recuno=ti c[ ai cerut dnei. P[stram scrisoarea ]n portmoneul meu. a f[cut o curs[ la Paris. Hatter este o rom`nc[ originar[ din Ardeal.

]ntruc`t t`n[rul fugise =i atunci eu am intrat ]ntr-o ]nc[pere vecin[ printr-un gang de unde observam strada =i militarii austriaci =i ru=i care erau pe acolo. C`nd m-am ]ntors de la tratament. }n leg[tur[ cu t`n[rul despre care am mai vorbit. t`n[rul de care am vorbit mai sus. l[s`nd-o pe Eugenia Hatter singur[. la Viena. +tiu c[ atunci era tuns. }n fa\a acestei situa\ii. discut`nd capitolul Bruck-Viena.. Cobor`nd ]n strad[. neput`nd adormi. am observat uniforme militare austriace =i ruse=ti =i mi-am dat seama c[ m[ aflu ]n Sectorul Sovietic al Vienei.Am lipsit din camer[ circa 15-20 minute. A= vrea s[ adaug c[ ]n ]nchisoare la Moscova. Ce inven\ie mai stu253 . a dat =i el o declara\ie pe care am citit-o plin[ de inven\ii =i de lucruri care nu-mi apar\in. pus[ la cale cu agen\i tic[lo=i\i. De atunci nu l-am mai v[zut. a reie=it c[ dna. }n orice caz. c[ iam propus s[ comitem o crim[ pentru care i-a= fi dat o sum[ de bani drept avans. acesta mi-a spus c[ Eugenia Hatter ar fi un agent dublu care ar lucra =i pentru ru=i sau pentru rom`ni. Nu este vorba nici m[car de un scenariu palpitant. care ]n acela=i timp era unul din v`rfurile serviciului de spionaj francez pentru 252 Polonia =i cu care. capitolul Viena pentru mine r[m`ne o problem[ pe care nu o pot descurca. dac[ vre\i s[ verifica\i =i pe dna. urm`nd ca dup[ s[v`r=irea faptului s[-i dau restul =i alte lucruri pe care nu mi le mai amintesc. am luat masa ]mpreun[ =i apoi ea a plecat. slab. Seara. Declara\ia din 14 aprilie 1953: Revenind la perioada Viena. apar\inea sau era domiciliul unei b[tr`ne croitorese prieten[ cu dna. Am citit ]ns[ la Moscova declara\iile lui ]n rom`ne=te. Declara\ia din 15 aprilie 1953 }ntrebare: C`nd te-ai mai ]nt`lnit cu grecul. Hatter. adic[ cu acel t`n[r de care ai mai vorbit? R[spuns: L-am v[zut o dat[ la Viena sau la Baden. nu sa putut da de urma scrisorilor. am c[utat cele dou[ scrisori pentru a le reciti. Voind s[ mai cer unele explica\ii de la t`n[rul care cobor`se cu mine. am citit o declara\ie dat[ de un oarecare Olaru. Pe de alt[ parte. Cu toate cercet[rile care s-au f[cut la clinic[. vreau s[ ar[t c[ atunci c`nd mam trezit. a dus timp de c`teva luni tratative cu preotul Racocea (pentru mutarea de la Viena la Salzburg). cu p[rul =aten dat peste cap.]n instruc\ia care s-a f[cut atunci. c`t =i pentru englezi =i c[ ea a fost pus[ la cale s[ m[ atrag[ pe mine ]n curs[ spun`ndu-mi c[ pleac[ ]n Rom`nia. cred c[ nici Racocea nu este ostil ru=ilor. dar practicate cu nep[sarea de meseria= prost pe care-l acoper[ for\a tancurilor. Eugenia Hatter se g[sea ]n fundul camerei citind un ziar. Ce altceva s-ar putea remarca ]n ]ncheierea acestui capitol dec`t leg[turile grosolane. am ]ncercat s[ m[ sinucid lu`nd 20 de pastile de somnalin pe care le aveam ]n buzunarul unde-mi \ineam ceasul. dar nu leam mai g[sit. pentru a vedea ce este cu aceast[ femeie. }n aceste declara\ii. for\ate evident =i neplauzibile ]n fa\a oric[rui act de justi\ie adev[rat. a= vrea s[ spun c[ nu mi-i cunoscut =i nu l-am mai v[zut niciodat[ ]n via\a mea. nu am putut face acest lucru. Hatter a trimis pachetul cu haine =i pantofi fiicei mele =i dac[ ]n 1950. ci de o crim[ prin act pirateresc. c`nd eram ]n ]nchisoare. Tot la Moscova. Hatter . Olaru pe care nici nu l-am cunoscut niciodat[. acest t`n[r spunea c[ m-a cunoscut mai de mult. Am continuat discu\iile cu ea. Urmeaz[ ca dv. Camera ]n care m-am trezit ]mpreun[ cu grecul. Pentru l[murirea acestui capitol. Cr[ciuna= spunea ]n acea declara\ie c[ eu a= fi ad[postit ni=te material =i muni\ii ]n \ar[ =i alte inven\ii de ale sale. El era de statur[ mijlocie. m[ aflam ]ntr-o camer[ ]mpreun[ cu un t`n[r care m[ zg`l\`ia spun`ndu-mi s[ cobor`m ]ntruc`t vine poli\ia s[ ne aresteze. Hatter a declarat c[ eu sunt un dement =i un iresponsabil =i c[ eu am fost la acea b[tr`n[ pentru a s[v`r=i un furt. a= avea o rug[minte: s[ verifica\i dac[ dna. am stat ]mpreun[ cu un ziarist francez.

este adus =i un translator spre a fi anchetat. nu l-au dus direct cum ar fi f[cut ni=te r[pitori cumsecade?. le joac[ festa tentativa v[rului meu care ia puternicele somnifere =i nu se mai treze=te c`nd au calculat ei. a fost necesar[ r[pirea v[rului meu pentru anihilarea personalit[\i salei care devenea marcant[ prin coagularea de for\e pe care o oferea lumii libere ]n opozi\ia ei la comunism. pl[titorul se duce cu el ]n sectorul sovietic =i intr[ chiar ]n casa croitoresei ca =i cum i-ar fi ho\ului tovar[= =i nu patron !. fiind ei ]n=i=i lipsi\i de moral[.. +i cum? Angaj`nd un sp[rg[tor =i cump[r`ndu-i acestuia scule specializate ca =i cum era vorba de o banc[ =i nu de ceva ce putea fi luat de la o biat[ croitoreas[ b[tr`n[. o =i cuno=teau din mediatizarea la care ajunsese din bel=ug. fiindu-le team[ de austrieci. de c[tre oameni care. poate. Atunci r[pitorii. Nu vreau s[ continui demontarea unui scenariu at`t de prost imaginat pentru c[. Cert lucru c[ a existat o mic[ jen[ fa\[ de poli\ia austriac[ la m[rturia c[reia trebuia apelat. ci are un unic scop: identificarea lui. slugilor din Rom`nia ner[m`n`ndu-le dec`t executarea. Nu s-a ob\inut nici un ecou. de fapt. poate intimidarea organelor austriece) ajunge la Baden ]n incinta comandamentului sovietic unde nu mai trebuie dat socoteal[ 254 nim[nui. Aici. nici m[car ]ntrebarea dac[ cineva va putea crede c[ un episcop al emigra\iei ostile comunismului ar c[lca de bun[ voie ]ntr-un sector controlat de sovietici. iar lor nu le mai r[m`nea dec`t s[-=i ]mpu=te victima.poate ]nc[ o r[pire. +i cu c`t[ lips[ de logic[? Pentru c[. omul sovietic se credea dator s[ dea =i lec\ii omenirii. pe care. nu cred nici m[car ]n necesitatea aspectelor formale ale actului de justi\ie. cu ]ng`mfarea barbariei lui. Pentru ca nu cumva s[ fie trimis la Moscova vreun altul =i r[pitorii s[ fie siguri c[ nu vor fi be=teli\i de =efii lor. Totul este f[cut la modul terorist. Datele din acest capitol dezv[luie o at`t de josnic[ =i radical[ condi\ie uman[ ]nc`t te ]ntrebi de ce le-or fi trebuit toat[ mascarada =i de ce. Executarea ordinelor 255 . ea nefiind chiar subaltern[ ]n condi\iile de ocupa\ie din 1952. Cert lucru c[ s-au pus ]n mi=care ni=te tr[d[tori de profesie =i mijlocul clasic al adormirii celui r[pit pentru a-l duce ]ntr-un loc unde s[ po\i oficializa r[pirea printr-o arestare. datorit[ accentelor grave ale acestei c[r\i. dac[ =i aparatul de provocare are oameni preg[ti\i tot la curs seral ! Cert lucru c[. ]n loc de a-l a=tepta ]ntr-un spa\iu lipsit de risc pe cel pl[tit care ]=i are de luat r[splata dac[ aduce lucrul cerut. cu condamnarea capital[ gata hot[r`t[. cu ]nc[lc[ri grosolane ale oric[ror reguli. dar ancheta nu se ocup[ deloc de mobilul <arest[rii> adic[ a=a zisul jaf de la casa croitoresei din sectorul sovietic unde el fusese transportat sub anestezie. e prieten[ cu urm[ritoarea lui?! +i unde? }n sectorul sovietic al Vienei unde el n-a c[lcat nici o dat[ =tiind c[-i e fatal. vi l-am compromis =i nu mai ave\i cum folosi influen\a lui. ]ntr-adev[r.. bie\ii de ei. fac singurul lor act de inteligen\[ b[rbierindu-l =i vopsind p[rul celui adormit. din ma=ina ]n care l-au adormit. Imediat dup[ anchet[ (nota bene: anchetarea unuia surprins ]ntr-o cas[ vienez[ ]n care se presupunea c[ vrea s[ atace ni=te cet[\eni austrieci) el nu este predat autorit[\ilor austriece nici m[car pentru o cercetare formal[. Paradoxul const[ ]n psihologia ]ng`mf[rii ocupantului care te spoliaz[ dar zice c[ te ajut[ =i te pune s[-l ridici ]n slav[. Din p[cate. Matri\at astfel. v[z`nd figura de preot. nu am starea de a m[ amuza. nici m[car pentru vreo concluzie a legisla\iei de pe teritoriul pe care s-ar fi produs culpa. Este dus la un spital din care (nu avem date cum: .pid[ dec`t de a spune c[ un om cu preocup[rile politice =i spirituale pe care le-am v[zut pune la cale o spargere la o croitoreas[ care.. +i nu =i-au pus. Iar autorii acestui scenariu =i-au justificat leafa =i prin aspectul provocator-propagandistic ]n fa\a occidentalilor: a\i ad[postit un tic[los. Dar pot s[ constat =i aici precaritatea ]nv[\[m`ntului sovietic. L-au stors la Moscova de tot ce credeau c[ pot scoate de la el =i l-au trimis la Bucure=ti cu rechizitoriul gata f[cut. ci este suit repede ]n avion =i trimis la Moscova..

f[r[ fractura dorit[ de du=man. Ceea ce ]nseamn[ c[ unchiul meu nu s-a stins ]nainte de a =ti c[ \inta ]ncepea s[ fie atins[ =i a avut totu=i r[gazul de a da ultimele ]ndrum[ri. a avut vreme s[-i =i scrie =i s[-l ]mb[rb[teze pe mai departe. p`n[ la a face omul incapabil de spiritualitate. raza de lumin[ dintre r`ndurile acestui capitol este relatarea ]n leg[tur[ cu cele dou[ scrisori dragi pe care v[rul meu le recitea ]n clipele tr[irilor sale cele mai intime. dup[ primele demersuri. Dar iat[ c[ acum mi se confirm[ a fi primit =i chiar c[ au 256 corespondat. Cele spirituale s-au desf[=urat firesc. episcopul Grigorie murea fiind posibil s[ nu fi primit ]nc[ ve=ti de la el. au mai apucat. Acesta este un lucru foarte important pentru continuitatea spiritual[ a familiei noastre: n-au reu=it s-o fractureze nici m[car prin asasinarea Vl[dic[i Grigorie.=i executarea os`nditului. s[ comunice! E o =tire impresionant[ din punctul de vedere al sentimentelor mele: Vl[dica Grigorie nu a murit ]nainte de a =ti c[ fiul s[u ]=i ]ncepuse cu temeinicie misiunea! A avut vreme s[ afle. P`n[ la a avea aceast[ informa\ie. prin lipsa troglodit[ a oric[rui cavalerism fa\[ de un adversar de importan\[ pe care-l po\i ]nvinge fizic dar. Am[nunte triste =i degradante pentru condi\ia uman[. V[rul meu plecase. prin cinismul cultiv[rii intereselor meschine. La ]nt`i martie. lipsite de orice zv`cnire de con=tiin\[ a evolu\iei sentimentelor umane chiar =i fa\[ de cei ]nvin=i!. am tr[it ]n sinea mea ]ntotdeauna durerea g`ndului c[ unchiul meu a murit f[r[ s[ =tie dac[ demersul s[u patriotic avea =anse de reu=it[. te chinuie totu=i ]ntrebarea dac[ nu cumva te va ]nvinge el ideatic! Comportamente animalice. Negarea firescului reac\iei de logic[ uman[ ]n fa\a unui adversar a c[rui pregnan\[ este indubitabil[! Toate acestea le-a adus ateismul prin golirea de moral[ a sufletului omenesc. dup[ ajungerea lui ]n str[in[tate. Despre scrisoarea reginei au comentat chiar vorbele lui. 257 . deci... Printre toate nimicniciile. ]n cazul ]n care e=ti om. dar ]ncurc[turile din Iugoslavia ]l re\inuser[ acolo p`n[ ]n iarn[. Strig[tul pe care l-am auzit ]n sine-mi s-a petrecut c`nd am citit c[ s-a aflat =i o scrisoare de la tat[l s[u: Vas[zic[.

se vede clar c[ acuzatul =i-a folosit ultimul cuv`nt spre a face unele considera\ii =i afirma\ii esen\iale pentru soarta \[rii. <articole du=m[noase regimului nostru =i URSS prin care comb[tea comunismul>. avem documentele de instan\[ ale 258 judec[\ii propriu zise care sunt jalnice. Pe l`ng[ rechizitoriu. +i m[ ]ndoiesc chiar de valabilitatea schimb[rii ]ncadr[rii din <crima de ]nalt[ tr[dare prev[zut[ de art. grefierul de =edin\[ a=terne pe h`rtie (cu toate c[ are caligrafia mai evoluat[ dec`t a celorlal\i) ni=te rezum[ri f[cute neatent. Din acest punct de vedere. pentru c[ nu-l intereseaz[ dec`t s[ ajung[ la suma faptelor prev[zute de articolul 184 al Codului Penal pentru a justifica condamnarea la moarte. nu supraliciteaz[ ]n stil lozincard ceea ce face ca. pe l`ng[ meticulozitatea unora dintre interogatoriile anchetei.ast[zi dep[=ite. Astfel. l[s`nd mai mult faptele s[ vorbeasc[. Completul. Rechizitoriul e mai bl`nd. rechizitoriul are miza sa peste care nu trece. nel[s`nd anticristului posibilitatea s[-i ]mpiedice. ca un comentariu la milioanele de abuzuri judiciare ale regimului totalitarist. conform luptei de clas[. Subliniez aceasta pentru con=tiin\a viitorului privind elementele transcendente ale actului de justi\ie. marcat de rostul s[u formal. ei nu au sentimentul c[ stau ]n acele scaune ale legii pentru a face dreptate unui inculpat. Rechizitoriul f[cut de un procuror mai profesionalizat ]ncearc[ s[ fie mai ]n litera legii. ]ns[. El vrea condamnarea la moarte =i. <du=m[nie fa\[ de statul nostru democrat>. ci. constat`nd c[ o ob\ine. confund`nd termenii =i nere\in`ndu-i ideile. Numai sensurile din epoc[ . f[r[ s[-i fie team[ de condamnare =i dorind ca ele s[ fie c`t mai publice. poate. Deoarece ei nu au sim\ul justi\iei. ei execut[ doar ordinul de a condamna un du=man al regimului. nu are nevoie de documentul depozi\iei nici m[car pentru a-=i justifica hot[r`rea =i las[ la dosar textul s[rit. unde securi=tii =tiau c[ au de stors date necesare informa\iei lor =i fi=[rii tuturor elementelor diasporei. Depozi\ia acuzatului este mult mai dur[. rechizitoriul e mai bl`nd dec`t cele ce spune acuzatul despre lupta sa ]mpotriva guvern[rii comuniste ]n ultimul interogator dat ]n fa\a instan\ei. Dar. cum am spus. ]ns[. ceea ce face foarte greu utilizabil acest document care ar fi fost de mare valoare deoarece.Capitolul XIII RECHIZITORIUL MAI BL~ND DEC~T AUTOACUZAREA Da. b[lm[jind con\inutul. d`nd la o parte unele etichete grosolansecuriste =i folosind termeni mai calmi precum <injurii Partidului =i Guvernului Rom`n>.conduc spre ideea de culp[: <a ]mb[rb[tat solda\ii pentru a lupta ]mpotriva armatelor eliberatoare sovietice> sau <a dus o activitate ]mpotriva clasei muncitoare fiind un du=man al acesteia>. deoarece el vrea s[ ob\in[ c`t mai repede executarea acestei pedepse pentru a fi sigur c[ taina celor care-l pot continua o va duce cu el dincolo. ciuntit =i cu termeni falsifica\i dup[ ureche. av`nd clar[ convingerea c[ face o formalitate. care este cel mai grav act de justi\ie posibil. rezum`nd c`t de multe a putut el s[ fac[ pentru \ara sa ]ntr-un timp at`t de scurt =i cu mari piedici ivite la tot pasul. doarece totul este o formalitate spre a-l putea ]mpu=ca pe du=manul din fa\a lor. dup[ unele accente ale sale. dovedind faptul c[ completul func\iona strict decorativ. nemaicitindu-l. 184 Cod penal> ]n <crim[ de tr[dare de patrie prev[zut de Decretul 199 pe anul 1950> pun`ndu-mi ]ntrebarea dac[ ]n cazul unei condamn[ri capitale. l[s`nd goluri =i complet`ndu-le dup[ ureche. chiar. instan\a se poate prevala doar de un simplu decret. pentru o minte curat[ care-l cite=te ast[zi s[ trezeasc[ doar admira\ia fa\[ de cel incriminat. f[r[ a invoca prevederile unei legi oragnice? Dar asupra actului judec[toresc formal nici nu mai are rost 259 . lectura lui ast[zi te face s[ te ]ntrebi dac[ cele incriminate nu constituie mai degrab[ elementele unui elogiu.

este paralizat =i c[ Leu Vasile va fi ales Episcop.Maj. La plaj[. G`ld[u Florian a func\ionat ca preot la Biserica 260 Anglican[ =i la Lega\ia Englez[. Dup[ ce au stabilit modalit[\ile fugii din \ar[. Leu Vasile i-a promis lui G`ld[u c[ ]l va lua ca preot la Parohia <Jianu>. sus\in`nd c[ Episcopul Visarion Puiu. G`ld[u Florian. cu care a stabilit c[ peste o or[ sau dou[. 186/954 RECHIZITORIU nr. lupt`nd ]n linia I-a a frontului ]n sectorul Cotul Donului. a venit la inculpat Preotul G`ld[u Florian. }n timpul r[zboiului antonescian. }n iulie 1942. ]mpreun[ cu Leu Vasile s-au ]n\eles s[ p[r[seasc[ \ara =i s[ plece ]n Anglia. au plecat ]mpreun[ la Constan\a. a fost decorat cu <Coroana Rom`niei>. s[ ]nceap[ s[-l caute =i s[ spun[ c[ s-a ]necat. La sf`r=itul anului 1947. lucru pe care ]nvinuitul Leu Vasile la aflat mai t`rziu. Lt. G`ld[u Florian a fost recrutat pentru serviciul de spionaj englez. Iat[ documentele: PROCURATURA MILITAR{ TERITORIAL{ BUCURE+TI Dosar nr. a fost repartizat ]n calitate de confesor militar la Batalionul 991 format din de\inu\i. s-a hot[r`t ca ]mpreun[ s[ fug[ din \ar[ prin Ungaria. ]n toamna anului 1947-1948. }n ziua =i ora fixat[. pe care-l cuno=tea mai de ]nainte =i i-a expus situa\ia sa material[. Mai t`rziu s-a ]ncadrat ca voluntar la Rgt. 186 din 2 iunie 1954 Noi. la o plaj[. odat[ cu alungarea monarhiei de la c`rma \[rii. Leu Cornel a simulat faptul c[ 261 . Potrivit indica\iilor primite. a func\ionat ca profesor =i confesor la Corpul de Jandarmi. care ]ndeplinea func\iunea de Episcop al Rom`nilor din Europa Apusean[. }n tot timpul activit[\ii sale. G`ld[u Florian a f[cut aceast[ propunere lui Vasile Leu.s[ discut[m. }n anul 1946. afl`nd de la G`ld[u c[ se preg[te=te arestarea lui. Pe baza celor discutate cu G`ld[u Florian la 19 august 1948. }n aceast[ calitate a ]mb[rb[tat solda\ii pentru a lupta ]mpotriva armatelor eliberatoare sovietice. Mai t`rziu. dup[ ce el va intra ]n ap[. fapt pentru care a fost decorat cu Medalia <Serviciul Credincios>. pentru ca apoi s[-=i schimbe planul de fug[ prin Iugoslavia. Din declara\ia ]nvinuitului (vezi fila 38 dosar) reiese totu=i c[ acesta i-a spus numitei Ionescu Hareta =i lui Leu Cornel despre fuga sa din \ar[. }ntre timp. }n 1945. Leu Vasile s-a oprit la Medgidia de unde l-a luat pe Leu Cornel ]n scopul de a-i acoperi plecarea din \ar[. de Justi\ie Examin`nd actele dosarului privind pe: LEU VASILE CONSTAT{M URM{TOARELE: }n fapt. 6 Mihai Viteazu =i pentru faptul c[ a intervenit ]n momente critice ]mb[rb[t`nd solda\ii =i fiind r[nit. Leu Vasile s-a ]nt`lnit cu G`ld[u la marginea ora=ului Constan\a. Planul de fug[ a fost discutat de c[tre ]nvinuit ]mpreun[ cu G`ld[u Florian. a fost preot la Parohia <Jianu> =i confesor al familiei regale. Mai t`rziu. care ]n acel timp era destul de precar[. ]nvinuitul a dus o activitate ]mpotriva clasei muncitoare fiind un du=man al acesteia. G`ld[u Florian a venit cu schi\a ]n care era ]ntocmit planul de fug[. ata=at pe l`ng[ Divizia 14 infanterie. iar mai am[nun\it ]n iarna anului 1948. ]n iunie 1941. Pe l`ng[ aceast[ calitate. Leu Vasile l-a luat =i pe numitul Leu Cornel. G`ld[u Florian l-a pus pe ]nvinuit s[ jure c[ nu va divulga la nimeni acest lucru.

unde au ajuns noaptea. c`nd a plecat la Salzburg. ]mpreun[ cu G`ld[u. a fost vizitat de un delegat al organiza\iei <Caroman>. }n lag[r. Cu ocazia alegerii ]nvinuitului ca episcop. unde G`ld[u a luat leg[tura cu Montgomery =i i-a explciat situa\ia s[n[t[\ii ]nvinuitului care era =ubred[. care s-a interesat de s[n[tatea lui aduc`ndu-i alimente =i d`ndu-i suma de 1000 =ilingi. Tot ]n acest lag[r a mai fost vizitat =i de c[tre un delegat din partea Consiliului Ecumenic (organiza\ia interna\ional[ 262 bisericeasc[ cu sediul la Geneva). }n acest scop au hot[r`t ca ]n ziua I-a de Pa=ti s[ fie aduna\i la Salzburg delega\i ai tuturor coloniilor =i comunit[\ilor religioase rom`ne din \[rile din Europa Apusean[ ]n vederea alegerii episcopului. Conform planului stabilit. }n timpul c`t ]nvinutul se afla ]n sanatoriu. sec\ia rom`n[ din Austria. G`ld[u cuno=tea c[ este a=teptat de c[tre maiorul Montgomery =i ]n acest scop s-au deplasat cu to\ii la Gratz. cu ajutorul unui plutonier. unde erau ]nchi=i numai rom`ni. Leu Vasile a fost ]nt`mpinat de c[tre G`ld[u. Teodoru. care era directorul organiza\iei din Salzburg =i care se ocupa de refugia\ii rom`ni din Austria. Atkinson =i un grup de rom`ni din Colonia de la Salzburg. au plecat din Bucure=ti la Or=ova. care de\ine func\ia de =ef al serv. de spionaj american. A doua zi au plecat la Belgrad unde au luat leg[tura cu Patriarhul Gavril[ -=i au fost repartiza\i la hotelul Moscova din Belgrad. ]nvinuitul ]mpreun[ cu G`ld[u. care era un lag[r de refugia\i. De la Or=ova au plecat cu vaporul la Bazia=. iar ]nvinuitul a fost internat la infirmerie deoarece era suferind. }n aceea=i sear[. plec`nd ]mpreun[ ]ntr-un sat la dep[rtare de 2 km la Isanova. deoarece lipsea preotul de acolo. care fusese trimis de c[tre dr. G`ld[u i-a comunicat ]nvinuitului c[ a primit instruc\iuni din partea lui Atkinson ca s[ su\in[ candidatura lui Leu Vasile ca episcop al rom`nilor refugia\i. care f[cea serviciul la ]nchisoarea <Covaci\a>. }n ]nt`mpinarea ]nvinuitului. Astfel ]nvinuitul a fost internat ]ntr-un sanatoriu de l`ng[ Gratz. s-au ]napoiat ]n Bucure=ti. ]n calitate de 263 .]nvinuitul s-a ]necat =i ]n acest scop i-a trimis o telegram[ lui Ionescu Hareta. Dup[ c`teva zile. dup[ ce trenul a plecat din sta\ia Isanova . unde au g[zduit la preotul ortodox Cornel. unde a stat timp de aproximativ 3 luni. }n acela=i sanatoriu a fost internat =i G`ld[u Florian care a stat internat p`n[ ]n ajunul s[rb[torilor de Pa=te. fost cet[\ean rom`n. at`t ]nvinuitul c`t =i G`ld[u au fost du=i la ]nchisoarea <Covaci\a>.]nvinuitul ]mpreun[ cu G`ld[u Florian =i B`rsan Ion. au s[rit pe geam ]n noaptea de 23 august 1948. La hotel. adic[ ]n ziua de 21 august 1948. Dup[ terminarea slujbei religioase s-a procedat la ]nfiin\area Episcopiei Ortodoxe Rom`ne Autonome din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat =i apoi la alegerea lui Leu Vasile. iar de acolo au luat trenul spre Timi=oara. }n ziua sosirii sale la Salzburg. au fost vizita\i de un colonel de la UDB. De acolo au plecat cu o ma=in[ la lag[rul Strasse. G`ld[u Florian a luat leg[tura cu delgatul general al Consiliului Ecumenic pentru ]ntreaga Austrie. au evadat =i au trecut frontiera ]n Austria.Iugoslavia. s-au \inut o serie de discursuri ]n care se ar[ta personalitatea lui spun`ndu-se c[ a luat parte la r[zboiul din R[s[rit =i c[ a fost decorat cu <Crucea de Fier>. Dup[ 2-3 s[pt[m`ni au plecat la Gratz. actualmente cet[\ean american. }n Austria. c[ruia i-a dat o declara\ie. De la acest delegat a primit 3-400 =ilingi. englezul Atkinson. la Gara din Salzburg a fost =i maiorul Neagoe. Din februarie 1949. iar a doua zi. ar[t`ndu-i c[ este ]mpotriva regimului actual din RPR =i c[ vrea s[ fug[ ]n Austria =i apoi ]n Anglia. rug`ndu-l s[-l interneze ]ntr-un spital.

264 prin numitul Bercu de la radio BBC. Tot lui Eden i-a cerut s[ se suprime buletinul lega\iei rom`ne din Londra ]n limba englez[. Tot la Londra ]mpreun[ cu G~LD{U =i cu maiorul Iliescu au fost la Palatul Regal unde a isc[lit ]n registrul oaspe\ilor oficiali. =i a ]ntre\inut un curent de du=m[nie fa\[ de statul nostru democrat c[ut`nd s[ ]mpiedice rela\iile dintre RPR =i celelalte \[ri capitaliste. spun`nd mini=trilor de externe s[ suprime buletinele lega\iilor rom`ne din acele \[ri pentru a nu influen\a popula\ia din \ara respectiv[ asupra realiz[rilor din RPR. ]n scopul de a discredita statul rom`n fa\[ de \[rile apusene. ]n articolele pe care le publica ]n presa str[in[ =i ]n cuv`nt[rile pe care le rostea la radio a adus injurii la adresa regimului din RPR.episcop al acestei episcopii. engleze =i franceze. +eful Serviciului Religios al Angliei. c`nd s-a aflat la Geneva a dat material Pre=edintelui Federalei Universale Baptiste din America care avea un con\inut du=m[nos RPR. Spania =i Portugalia. public`nd acest material du=m[nos. care cuprindea date eronate =i calomnii ]mpotriva regimului nostru. Dup[ aceast[ dat[ ]nvinuitul a umblat ]n calitate de episcop ]n toat[ Austria. a luat leg[tura cu fugarul Bossi =i ]mpreun[ s-au dus la sediul Crucii Ro=ii din Geneva ]n scopul de a nu se recunoa=te organiza\ia Crucea Ro=ie din \ar[. c`t =i de cele ce auzise ]n str[in[tate de la fugarii rom`ni a c[utat s[ foloseasc[ aceste informa\ii ]mpotriva RPR. }n urma sus\inerilor sale ]n sensul c[. }n jum[tatea lunii februarie 1950. De fa\[ mai erau =i ]nal\ii 265 . Crucea Ro=ie din \ar[ nu a ]mp[r\it ajutoarele date popula\iei =i c[ <Caromanul> ar fi dat ajutoare refugia\ilor fugi\i din \ar[. }n discursurile pe care le \inea. ]ntruc`t influen\eaz[ de cet[\eni londonezi =i sl[be=te eficacitatea politicii anglicane dus[ ]mpotriva RPR. ar[t`nd c[ nu exist[ libertate religioas[ at`t pentru secte c`t =i pentru ortodoc=i. Acestuia i-a dat o serie de informa\ii din \ar[. a cunoscut pe Eden. c[ poporul nu agreeaz[ RPR =i l-a asigurat c[ dac[ se va desl[n\ui un r[zboi ]mpotriva \[rilor de democra\ie popular[ =i a URSS. La Londra. pentru a ]nfiin\a 3 parohii rom`ne=ti lu`nd ]n acest scop contact cu diferi\i refugia\i rom`ni. Tot prin Atkinson. pentru recunoa=tere. a recunoscut organiza\ia <Caroman>. Crucea Ro=ie din Geneva. Actele de ]nfiin\are a episcopiei =i alegerea lui Leu Vasile ca episcop au fost ]nm`nate lui Atkinson care le-a predat la Viena reprezentan\ilor guvernelor americane. }n acest material ponegrea situa\ia religioas[ din RPR. }ncep`nd de la sfin\irea sa ca episcop. de multe ori denaturat. Datorit[ acestui fapt. Leu Vasile a ob\inut =i un pa=aport provizoriu cu care putea s[ treac[ ]n toate zonele din Europa Apusean[. pl[\ile f[c`ndu-se de c[tre Atkinson. ci pe cea din str[in[tate <Caroman>. pe c`nd ]nvinuitul se afla la Geneva. unde a luat masa ]mpreun[ =i unde inculpatul a \inut discursuri pentru s[n[tatea regelui Mihai =i pentru eliberarea Rom`niei. }n 1949. spun`ndu-i c[ nu este libertate. }n acest scop. inculpatul LEU VASILE l-a cunoscut pe maiorul Gheorghe Iliescu care era ]n slujba <Intelligence Service>. Acela=i lucru l-a f[cut ]nvinuitul =i atunci a fost ]n Grecia. De asemenea a mai vizitat =i Palatul Arhiepiscopiei din Londra unde au fost primi\i cu mare fast de c[tre Arhiepiscopul Ficher. poporul rom`n va fi al[turi de politica englez[. =i baz`ndu-se pe un buletin informativ de la Londra folosit de radioul BBC =i dat de c[tre Intelligence Service. Folosindu-se de cuno=tin\ele pe care le-a avut ]n \ar[. toate cheltuielile au fost suportate de c[tre Consiliul Ecumenic. ministrul de externe al Angliei. pe care l-a vizitat ]n mai multe r`nduri. a vizitat o serie de colonii rom`ne=ti din str[in[tate =i ]n diferite ocazii care se iveau a c[utat s[ ]nt[reasc[ moralul refugia\ilor spun`ndu-le c[ ]n cur`nd va izbucni r[zboiul =i c[ americanii =i englezii vor restaura ]n RPR vechile regimuri de exploatare burghezo-mo=iere=ti.

=i prin care comb[tea comunismul. adic[ formarea unui corp de comandament dintre ofi\erii rom`ni din Europa Apusean[ =i s[ se aduc[ trup[ din vechii coloni=ti rom`ni din America care s[ fie ]ncadra\i voluntari. Mai t`rziu inculpatul a vizitat pe OADAMS c[ruia i-a f[cut un expozeu asupra st[rii bisericii rom`ne=ti =i RPR. Col. organ al rom`nilor din Austria =i ]n ziarul <Vatra>. Col. ]n ziarul <Vestitorul>. Propaganda ]mpotrvia regimului nostru inculpatul a mai duso =i ]n alte ziare din localit[\ile pe care le vizita. At`t LEU VASILE c`t =i G~LD{U FLORIAN au luat acest material =i l-au prelucrat ]n spiritul instruc\iunilor primite. Sec\ia Rom`n[. numind ]n acest scop pe Generalul PETRESCU PUIU ]n fruntea armatei pe care ei o preg[teau.demnitari ai bisericii engleze precum =i OADAMS. Sec\ia rom`n[. }n 1950 se ]napoiaz[ la Londra unde ]l ]nt`lne=te pe fostul rege Carol cu care ia leg[tura =i discut[ problema ofi\erilor rom`ni afla\i ]n Paris care o duceau foarte prost deoarece ]nfiin\area <armatei Atlanticului> ]nt`rzia. Abisinia. iar ]ntre\inerea sa a fost suportat[ de c[tre guvernul englez care a=a dup[ cum i-a explicat Maiorul Iliescu era din fondurile <Intelligence Service> vezi fila 118 dosar. Tot ]n acest scop au avut loc unele consf[tuiri ]ntre inculpat. ]ndemn`nd poporul din \ar[ s[ lupte ]mpotriva regimului nostru =i ]mpotriva Uniunii Sovietice. Inculpatul a mai f[cut o serie de c[l[torii at`t ]n Europa Occidental[ c`t =i ]n Extremul Orient: Cairo. Lt. fostul rege Carol a fost de acord s[ ofere castelul s[u =i ferma sa din Fran\a. La acele consf[tuiri s-a hot[r`t ]nfiin\area acestei armate. +i cu aceast[ ocazie s-au \inut diferite discursuri potrivnice regimului nostru. precum =i din refugia\ii politici din \ar[.Col. articole du=m[noase regimului nostru =i URSS. inculpatul a vorbit pentru prima oar[ la postul de radio BBC. iar apoi l-au predat BBC. Ofi\erii urmau s[ ia parte ca asisten\i la cursurile superioare de r[zboi din Paris p`n[ ]n momentul form[rii <armatei Atlanticului>. Astfel a scris ]n ziarul <Patria>. unde s-a ]nt`lnit cu tr[d[torul R{DESCU =i cu fostul rege Mihai care discutau problema particip[rii rom`nilor refugia\i ]n a=a zisa <armata Atlanticului>. vorbind de 3 ori la radio Paris. inculpatul a plecat de la Londra la Paris. situat[ la 120 km de 267 . Inculpatul a primit misiunea de a duce propagand[ printre ofi\eri s[ renun\e la emigrarea din Fran\a =i s[ vin[ la Paris la c[minul ofi\erilor rom`ni ]n scopul constituirii acestei armate. IVANOVICI. Cu aceast[ ocazie i-a dat detalii am[nun\ite la ]ntreb[rile pe care i le pusese OADAMS =i =i-a exprimat p[rerea c[ majoritatea preo\ilor rom`ni din \ar[ pot fi folosi\i de c[tre englezi ]ntr-un eventual r[zboi. Asemenea propagand[ ]mpotriva RPR =i Uniunii Sovietice a mai f[cut =i prin pres[ scriind c`teva articole ]n ziarul <Na\iunea Rom`n[> c`t =i printr-un buletin de =tiri. discursuri care erau ]ndreptate ]mpotriva regimului din RPR. 266 PETRESCU PUIU. emisiune ]n care se aduceau injurii Partidului =i Guvernului Rom`n. Secretarul General al Bisericii Anglicane. Mai t`rziu. }n septembrie 1949. organ al rom`nilor din Italia. prin intermediul Maiorului ILIESCU l-a cunoscut pe directorul general al BBC =i de la care a primit ca sarcin[ s[ extrag[ toate informa\iunile din Buletinul S[pt[m`nal pe care ]l redacta aceast[ agen\ie privitor la \ara noastr[ =i s[ scoat[ ]n eviden\[ persecu\ia bisericii din RPR. to\i fugari =i tr[d[tori de patrie. +i la Paris a dus aceea=i activitate de def[imare a regimului nostru democrat popular. La ]ndemnul inculpatului. }n toamna anului 1949. GHERGHEL =i G-ralul ION GHEORGHE. Armata urma s[ aib[ un c[min la Paris unde s[ fie =i Comandamentul. pentru c[ ]n cur`nd vor veni ]n ajutor puterile imperialiste. Comandorul Udri\chi. inaugur`nd emisiunea religioas[ rom`n[. organ al rom`nilor refugia\i din Germania. NEFERU.

. =i-a putut da seama c[ este o =coal[ de spionaj ai c[ror elevi. fiul premierului englez CHURCHILL =i sub=ef al <Intelligence Service>. pentru a se face acolo un c[min al ofi\erilor rom`ni refugia\i.Pen. iar din ]ntreb[rile puse de elevi c`t =i din faptul c[ cei care o conduceau f[ceau parte din Serviciul de Informa\ii Englez. De la Paris inculpatul a plecat la Marsilia.P. }n drept: }n sarcina inculpatului urmeaz[ a se re\ine: . deoarece.Delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p. fostul director al ziarului <Curentul>. C.Paris. 269 . ]l g[sim pe inculpat ]n Italia unde a luat leg[tura cu Cardinalul MONTINI. inculpatul a discutat ]n mod du=m[nos regimul nostru democrat popular. unde ]mpreun[ au discutat du=m[nos ]mpotriva comunismului =i necesitatea unui nou r[zboi din partea \[rilor imperialiste pentru a=a-zisa eliberare de sub comunism. apoi ]n Grecia. deoarece a trecut frontiera din RPR ]n Iugoslavia f[r[ a poseda acte legale =i prin alte locuri dec`t cele destinate c[l[torilor. . prin fixarea soldelor ce urmeaz[ s[ le primeasc[ ]n mod regulat de la Misiunea Militar[ American[ p`n[ la ]nfiin\area <Armatei Atlanticului>. Inculpatul ]=i recunoa=te faptele care i se pun ]n sarcin[ =i ele se coroboreaz[ cu declara\iile martorilor aflate la dosarul cauzei. 267 al. s-a pus ]n slujba diferi\ilor agen\i ai spionajului englez.. La aceast[ ]nt`lnire inculpatul a dat o serie de rela\ii =i informa\iuni lui JUNIOR CHURCHILL privitor la partidele istorice =i rolul lor dup[ un eventual r[zboi mondial. la Beyruth. V[z`nd dispoz. care l-a condus la re=edin\a ex Regelui CAROL al II-lea.Crim[ de ]nalt[ tr[dare p. de art. 1. De la Madrid. inculpatul a plecat la Lisabona unde a fost primit de c[tre URD{REANU.Pr. care preg[tea cadre ]n acest scop pentru diferite misiuni de spionaj ]n Rom`nia. 184 C.P. Tot ]n timpul c`t a stat la Londra a mai \inut c`teva conferin\e la o =coal[ a Serviciului de Informa\ii Englez. fostul Director al ziarului <Universul>. LEU VASILE a \inut dou[ conferin\e. ]n scopul de a-=i =tirbi independen\a Statului nostru de democra\ie popular[. Tot ]n Spania a mai oficiat un parastas la morm`ntul eroului necunoscut spaniol pentru MO|A =i MARIN. inculpatul viziteaz[ Spania. 218. pct. de art. Din declara\iile inculpatului / vezi fila 187 dosar / rezult[ c[ acesta a cunoscut c[ aceast[ <armat[ a Atlanticului> avea drept scop de a ]ncepe un nou r[zboi ]mpotriva URSS =i a \[rilor de democra\ie popular[ sub comanda instructorilor americani. }n anul 1951 se ]napoiaz[ la Paris unde s-a stabilit acolo trec`nd din slujba Serviciului de Spionaj Englez ]n slujba ex Regelui Carol al II-a. deoarece PAPA a declarat c[ adev[ratul r[zboi sf`nt este r[zboiul viitor care va distruge comunismul. Cu CAROL a discutat problema mut[rii Episcopiei din Londra la Paris =i de asemenea au luat hot[r`rea de a-l trimite pe fostul General ULEA la Paris s[ rezolve situa\ia ofi\erilor rom`ni fugari. dup[ absolvirea =colii.p. fiind primit de c[tre dictatorul FRANCO =i cu care prilej i-a cunoscut pe STELIAN POPESCU. }n aceast[ =coal[ care era condus[ de profesorul NANDRES. Ambii au ajuns la concluzia c[ p`n[ la declan=area r[zboiului trebuie s[ se \in[ treaz[ lupta anticomunist[ sprijinind =i aliment`nd aceast[ lupt[. c`t =i pe PAMFIL +EICARU.. }n timpul c`t se afla la Paris a fost invitat de c[tre Maiorul ILIESCU ]n casa c[ruia l-a cunoscut pe JUNIOR CHURCHILL. francez =i american. Ierusalim =i alte localit[\i unde a luat leg[tura cu diferite personalit[\i clericale =i au discutat du=m[nos ]mpotriva regimurilor de democra\ie popular[ a Uniunii Sovietice c`t a comunismului. }n 1950. 268 }n vizitele pe care le-a f[cut diferitelor personalit[\i din Spania. Tot ]n anul 1950. urmeaz[ s[ fie trimi=i ]n diferite misiuni de spionaj ]n \[rile de democra\ie popular[. de acolo la Istanbul. 1 C. ]n calitatea sa de cet[\ean rom`n.p. art.

1954. 200.P. Bucure=ti Dos.11..M.avoca\i care s[ pun[ concluziuni ca ap[r[tori din oficiu ]n dosarele privit oare pe urm[torii . de art. 267 al.54 REPUBLICA POPULAR{ ROM~N{ Treibunalul Militar Terit. =i delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p. 2 Nr. (n-au fost cita\i n. 270 RPR TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL Bucure=ti Str.Pr.P. Asesori populari: Locot.1 C. sunt probe necesare. cu termen 271 .1 C. TRIBUNALUL Deliber`nd ]n secret asupra faptului dac[ ]n cauza privitoare pe LEU VASILE ]nvinuit pentru crima de ]nalt[ tr[dare p.1 C. Danielopol nr. Pre=edintele Tribunalului Mil. 9 C. de art. spre a fi judecat ca inculpat ]n dosarul nr.P.Pen. cu judecarea cauzei privitor pe inculpatul LEU VASILE ]n stare de arest.p. =i delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p. n[scut ]n anul 1903. Jilava.Pen. art.) Judecata va avea loc ]n Bucure=ti. Maior de Just. aresta\i. C. Inculpatul se afl[ re\inut la Penit.M.P. =i delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p. 1954 C[tre COLEGIUL AVOCA|ILOR CAPITALEI Rug[m a delega .p.p..p.a.P. Bucure=ti Nr. de art. de art. DISPUNE Trimiterea ]n judecat[ ]n stare de arest a inculpatului LEU VASILE pentru crima de ]nalt[ tr[dare p.p. fiul lui Grigore =i Lucre\ia pentru studierea dosarului spre a se face formele cerute de art.. 1872/1954. 267 al . 1872 din 9 oct.Bucure=ti. art.. suficiente =i legal adminsitrate.p... 267 al. pct. PROCUROR MILITAR AJUTOR Lt. 1878/954 }NCHEIERE Astzi 6 octombrie 1954 S-au ]ntrunit ]n =edin\[ preg[titoare pentru a examina dac[ ]n cauza privitoare pe LEU VASILE ]nvinuit pentru crim[ de ]nalt[ tr[dare p. 184 C.Maj. Se vor cita martorii acuz[rii prev[zu\i ]n rechizitor precum =i martorii ap[r[rii ce vor fi propu=i. Maj. de Justi\ie (ss) indescifrabil PRE+EDINTE. Av`nd ]n vedere =i dispoz.PR. 1872 din 9 oct. (ss) indescifrabil Grefier: (nesemnat) Pre=edinte: (ss) indescifrabil TERMEN DE JUDECAT{ LA 01.V[z`nd =i dispoz. pe de\inut Leu Vasile. 184 C. DISPUNEM: Sesizarea Tribunalului Militar Teritorial .P. ora 8 diminea\a. (ss) indescifrabil Locot. (ss) Branovici I. Teritorial:^ Grefier +ef^ RPR Tribunalul Militar Terit. 954 C[tre PENITENCIARUL JILAVA Trimite\i sub excort[ la acest Tribunal MIlitar ]n ziua de 18 oct. 236 C. 184 C. nr. de art. 269 =i urm. de art.

A. Pre=edintele Tribunalului Mil. 1954 Director: (ss) indescifrabil RPR Procuratura Militar[ Teritorial[ Bucure=ti Nr.M.. 1872/1954 PROCES-VERBAL +edin\a public[ din ziua de 16 noiembrie 1954 INTEROGATOR DE INCULPAT Numele de familie Leu prenumele Vasile data na=terii: anul 1903 luna martie ziua 13 locul na=terii: comuna (ora=ul) Oancea Raionul ( Regiunea) Gala\i Numele p[rin\ilor: tat[l Grigore mama Lucre\ia domiciliul: comuna (ora=ul) Bucure=ti str. Biroul colectiv de avocatur[ Din oficiu DELEGATIA nr. nr. Teritorial:^ Grefier +ef^ v[ facem cunoscut c[ U. Gramont nr. 9 bis et. Terit. c[s[torit. cu care v-am trimis spre judecare dosarul privind pe inculpatul LEU VASILE. Dobrogeanu Gherea nr. ci va r[m`ne ]n arestul M. 1954. Dosarele pot fi studiate la grefa acestui tribunal p`n[ ]n ziua termenului. p`n[ la judecarea cauzei. 1872/54 privind pe Leu Vasile Inculpatul va fi prezent la Grefa Tribunalului ]n ziua de 18 oct. num[rul copiilor) da un copil 273 . str. nr. Col. 1872/1954 Conform art. apart^ Raionul^ Regiunea^ cet[\enia^ ocupa\ia ]n prezent episcop ]n trecut Buletinul Popula\iei Nr^.(ocuror) asistent de vorbit inculpat Leu Vasile. BUC. 0123/E cu adresa Nr. Lt. 186 din 23 sept. de Justi\ie:^ Secretarul procuraturii:^ Dos. eliberat de^ Starea civil[ (nec[s[torit. 23 Decret nr. Buc. ]n fa\a Trib. c[ susnumitul inculpat nu poate fi depus la Penitenciarul Jilava din motive ce intereseaz[ securitatea Statului. RPR COLEGIUL AVOCA|ILOR Reg. 1872/54 REFERAT Proc. dat[ p`n[ la care se pot depune =i motivele scrise.de judecat[ la 1 noiembrie 1954 Dos.(ulpatul) (cuvinte neinteligibile) nu sunt martori Grefier (ss) indescifrabil (=i rezolu\ia:) Pr. PROCURORUL PROCURATURII MILT. Horovits din Bucure=ti. 186 din 9 oct. 1954. la dispozi\ia dv.(uratura) prin termen inc. este delegat a sus\ine interesele Leu Vasile. 25. 112421/774 Avocat L.. TERIT. Dos. prezenta delega\ie \ine locul oric[rei procuri generale sau speciale Data 18 oct.I. 0063720 din 1 oct. 1954 pentru a lua leg[tura cu ap[r[torul numit din oficiu. domicliat ]n str^ nr^ . Buc. 39/1950. 1954 c[tre TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Urmare adresei noastre nr. 272 RPR Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti Dosar Nr.

Activitatea mea anticomunist[ a ]nceput ]nc[ din anii studen\iei. a=a cum era preconizat[ de Mo\a.). reu=ind s[ determin congresul studen\esc de la Oradea ca s[ adopte ca linie ]n activitatea sa ideea c[ nu antisemitismul este pericolul Rom`niei Mari. Acest grup urma s[ se constituie din cet[\eni americani de origin[ rom`n[ =i din refugia\i din RPR. ]n frunte cu Mihai. faptul. dac[ poporul va 274 dori s[ vin[ regele ]n \ar[. ci comunismul. unde colaboram cu insp. G`rnea\[ =i Lefter). Horia Sima cu partizanii s[i ]n colaborare cu s[ge\ile de foc =i cu Franco sperau s[ formeze un guvern ]n viitoarea form[. Ideologia acestui partid era vechiul socialism de dreapta ]n jurul bisericii. ]n filozofie (pesemne teologie n. }n acest partid socialist cre=tin. f[r[ omor =i cu amprenta spiritualit[\ii cre=tine. conduc`nd Cercul Studen\esc Teleologic. }n \ar[ eram considerat ca un protector =i consilier. Nu speram s[ devin patriarh ]n RPR dup[ d[r`marea regimului. Este adev[rat c[ am fost un mare afemeiat p`n[ ]n 1944. eu am primit misiunea din partea regelui Mihai =i a lui R[descu s[ m[ ocup de preg[tirea moral[ a celor care urmau s[ fie ]ncadra\i. c`nd so\ia a fost omor`t[ de bombardamentul rusesc. }n problemele militare ]n grupul trupelor Armata Atlanticului se ocupau ofi\eri de carier[ militar[. care a =i luat fiin\[ ]n Italia. Activitatea mea este mult mai vast[ dec`t cea ar[tat[ ]n rechizitor. unitatea de avia\ie C. am demascat activitatea comunist[ a lui ConstantinescuIa=i. c`t =i la arestarea =i condamnarea altor comuni=ti care activau la Chi=in[u. inculpatul a dat r[spunsurile reproduse ]n rezumat de c[tre grefier dup[ cum urmeaz[: Recunosc ]n ]ntregime faptele cuprinse ]n rechizitor. ]n \ar[ la fel =i ]n str[in[tate cu excep\ia lui Horia Sima. Noi am discutat viitoarea form[ de organizare a Rom`niei =i cum s[ lupt[m ]mpotriva regimului actual ]n urma unui r[zboi mondial. urm`nd ca Carol s[ r[m`n[ =ef al casei regale rom`ne cu sediul ]n Spania. ci un simplu c[lug[r.T. La acest partid aderaser[ mul\i membri ai partidului liberal =i \[r[nist. nesatisf[cut) da ctg. }n aceast[ armat[ se ]ncadrau de bun[ voie =i erau salaria\i dup[ modelul american. aceasta dup[ ce Horia Sima nu a fost primit ]n Comitetul Rom`nilor. ocupa\ia =i averea p[rin\ilor nu Dup[ ce Pre=edintele i-a pus ]n vedere infrac\iunea pentru care este dat judec[\ii. Nu am acceptat niciodat[ s[ devin un simplu agent la aceste servicii. la Chi=in[u. colabora =i urma s[ colaboreze =i pe viitor cu ramura legionar[ papan[cist[ (Papanace. averea so\iei^ Situa\ia militar[ (satisf[cut. deoarece eram episcop. G`rnea\[ =i^ Eram de acord cu mi=carea legionar[. noi scontam c[ poporul rom`n din informa\ii va accepta. de siguran\[ Maimuca. dovezile faptelor =i i-a cerut s[ spun[ ceea ce este util ap[r[rii sale. Statele majore ale acestor grupuri erau formate =i un batalion de osta=i de asemenea erau preg[tite =i schemele de recrutare a lor. de care apar\ine Condamnat ]n trecut (instan\a. 275 . pedeapsa =i c`nd) da =i achitat Preg[tirea =colar[: Dr. urma s[ se fac[ un plebiscit. acest[ organizare ]nsemna restaurarea monarhiei. constribuind la procesul acestuia.Averea personal[ una cas[. Membrii marcan\i ai mi=c[rii legionare au fost salva\i de mine cum sunt: Papanace. iar ]n caz negativ urma s[ se ]nfiin\eze o republic[ burghez[.a. ca partid de baz[ ]n \ar[ urma s[ fie partidul cre=tin ]n frunte cu Vi=oianu. Am dus aceast[ activitate pentru c[ regimul comunist este o c[ma=[ de for\[ pe sufletul =i fiin\a neamului rom`nesc. Activitatea mea anticomunist[ a ]nceput ]n Basarabia ]n anii 1928-29 =i 1930.

1872/1954 PROCES-VERBAL (MINUT{) Nr. luna noiembrie ziua 20 Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti compus din Lt.el a devenit principala mea preocupare. =i pedep. 184 C. unde m[ ocupam de secte =i org.P..P. V[ facem cunoscut c[ acest Tribunal. 277 .m. justi\ie (ss) indescifrabil Grefier (ss) indescifrabil Episcop V. 2417 Ast[zi.P. 267 C. F[c`nd aplica\iunea art. 199/50 prin schimbarea calific[rii din crim[ de ]nalt[ tr[dare pp de art. a. va executa pedeapsea cea mai grav[. subversive.m. 1 lit. Nu sunt iresponsabil =i-mi dau seama perfect de sus\inerile mele. 292 c. ]nvinuit pentru crim[ de ]nalt[ tr[dare =i del.P. p.P. 0123/0 Buc.Activitatea mea anticomunist[ a culminat cu lec\iile pe care le-am predat la =coala de ofi\eri de jandarmi din Bucure=ti.c D. 101 C. ]n prezent de\inut ]n acel penitenciar la MOARTE pentru crima de tr[dare de patrie prev. Comut[ preven\ia de la 20 august 1952 Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ ast[zi 20 noiembrie 1954 PRE+EDINTE (ss) Lavrov GREFIER (ss) Zeciu ASESORI POPULARI (ss) Solomon (ss) Lalyer Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti Dosar Nr. Consider comunismul ca du=man principal al cre=tinismului =i de aceea fac totul -indiferent de mine .c. Dec. confisc[ ]ntreaga avere. Lalyer Iosif asesori populari deliber`nd ]n secret asupra culpabilit[\ii =i aplica\iunii pedepsei ]n cauza penal[ privitoare pe: Leu Vasile.. 267 C.P. a.mj Solomon Iosi. de voturi ]l condamn[ pe Leu Vasile la moarte pentru crima de tr[dare de patrie pp. de art. de art.p. b. crime s[v`r=ite ]mpotriva comuni=tilor. Conf. 267 C. Pentru motivele se se vor vedea ]n corpul sentin\ei =i ]n unire cu concluziile Procurorului Militar.1 C. art 1 lit.b. de trecere frauduloas[ a frontierei pp.j.P. 267 al. Pre=edinte: lt. corec\ional[ pentru delictul de trecere frauduloas[ a frontierei prev.j. Leu RPR Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti Dosar Nr. n[scut la 13 martie 1903. }l oblig[ la 200 (dou[ sute) lei cheltuieli de judecat[. fiul lui Grigore =i Lucre\ia. prin sentin\a nr.mj de Just. }n numele poporului hot[r[=te 276 Cu unanimitate de voturi declar[ culpabil pe Leu Vasile pentru crima de tr[dare de patrie pp de art. 184 C. ]l condamn[ la 10 (zece) ani ]nchis. Lavrov George Pre=edinte Lt.199/50.P. de trecere frauduloas[ a frontierei p. culpabil pentru del.p. Lt. a. anul 1954. 1 lit. =i pedep. de art. 2417 din 20 noiembrie 1954. a condamnat pe LEU VASILE. 199/ 50. . b =i c din Decretul 199/950 =i la 10 (zece) ani ]nchis. 101 C. ]n ora=ul Gala\i. 1 lit. c D. maj. b. Asemenea cu unanimitate de voturi declar[ c[ nu sunt circumstan\e atenuante ]n favoarea sa. corect. cu 304 =i 463 c. 1872/1954 Nr. pp. a. 267 C. de art. }n acest curs m[ ocupam ]n mod special de comunism =i m[ consider ca singur autor moral responsabil al tuturor crimelor pentru care au fost judeca\i mul\i din elevii mei =i condamna\i. pentru del. de art. 22603 din 11 noiembrie 1954 C[tre Penitenciarul Jilava =i U.P.M.

101 C. asistat de grefierul =ef D. potrivit legii. }i confisc[ ]ntreaga avere =i-l oblig[ =i la 200 (dou[ sute) lei cheltuieli de judecat[.XI. De\inut (ss) Episcop V. Milit. dar c[ poate s[ fac[ cerere de gra\iere sau de comutare a pedepsei la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale. condamnatul LEU VASILE ne-a declarat c[ nu ]n\elege s[ fac[ cerere de gra\iere sau de comutare a pedepsei =i nu a delegat nici o persoan[ care s[ fac[ o asemenea cerere ]n numele s[u. 1427 din 20 noiembrie 1954 pronun\at[ de Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti 278 condamnatului LEU VASILE =i proced`nd la comunicare. justi\ie Alexandru Gheorghe.P. de\inut ]n Penitenciarul Jilava. }n cazul c`nd acesta renun\[ a face cerere de gra\iere ne ve\i comunica de ]ndat[ rezultatul.Conform art. Buc. }n consecin\[ urmeaz[ de ]ndat[ a-i face cunoscut susnumitului condamnarea dat[ =i a i se pune ]n vedere c[ ]mpotriva sentin\ei de condamnare nu are dreptul de a declara recurs. ci numai cerere de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale ]n termen de 5 (cinci) zile de la ]n=tiin\are. nu are cale de atac. i s-a pus ]n vedere c[ fiind condamnat la moarte.1954 Proces-Verbal Ast[zi 6 decembrie 1954 Noi. 1429 din 2 iulie 1954. am luat cuno=tin\[ de Sentin\a nr. Se afl[ de\inut ]n baza mandatului de arestare preventiv[ nr. adic[ moartea. Procuror Militar (ss) Alexandru Condamnat (ss) Episop V. Terit.1954 a Tr. cpt. procuror militar la Procuratura Militar[ Terit. cu Moarte. Petrescu Joi\eanu. Leu Azi 25. va executa pedeapsea cea mai grav[. prin care sunt condamnat la ped. ne-am deplasat la Penitenciarul Jilava pentru a comunica sentin\a de condamnare la moarte nr. Dup[ ce i s-a f[cut aceste comunic[ri. }i comut[ preven\ia de la 20 august 1952.11. Leu Grefier =ef (ss) Petrescu Ji\eanu 279 .. Buc. PRE+EDINTELE TRIBUNALULUI MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Maior de Justi\ie (ss) Branovici Grefier (ss) Zeciu PENITENCIARUL JILAVA Subsemnatul LEU VASILE. Drept care am ]ncheiat prezentul proces verbal spre cele legale. 2417/20.

Feudalii no=tri vin din s`nul Bisericii. din mijlocul unor asemenea slujitori care au devenit lideri de tradi\ie. au ales sufletele =i nu organizarea administrativ[ sau militar[. ci este =i unul de model uman. documentele de fa\[ . cre=tini t`rzii. rostul moral al oamenilor cu ]nv[\[tur[ de carte. faptele =i mai ales ]nv[\[mintele pentru un viitor de oameni toleran\i ]ntr-o societate cu g`ndul la Dumnezeu =i veghe asupra tradi\iilor care ne definesc ]n lume. s[-=i converteasc[ supu=ii. bie\ii de ei.nu cunosc tradi\ia cultural[ autohton[ pe care au slujit-o ]nainta=ii mei =i unele elemente specifice ale pio=eniei ortodoxe. Forma\i fiind astfel ]ntr-un asemenea creuzet ortodox a c[rui flac[r[ a fost ]ntre\inut[ de intelectualitatea satelor ca p[str[toare a tradi\iei =i surs[ de ]mbog[\ire a culturii 280 na\ionale. au cl[dit bisericile oamenilor ]n care au intrat apoi domnitorii. Pio=enie care vine at`t din scriptur[. Pentru c[ apostolii nu s-au adresat ]mp[ra\ilor cer`ndu-le s[-=i cre=tineze supu=ii . iar. prezent`nd interes =i pentru familia mai mare. nu m-am g`ndit la cititor ]n sensul publicului larg ci. Ai lui. asem[n[toare celor ]n care propov[duiser[ apostolii =i. au adus credin\a. Iar precizarea care trebuie neap[rat f[cut[ este c[ apostolii ne-au ales ca popor =i nu ca stat. Asta nu ]n\eleg =i nu-=i dau seama c[ trebuie s[ ne respecte predicatorii de ocazie care. c`nd n[v[lea du=manul. de moral[ =i de fapt[ dat celor al[turi de care vie\uie=ti =i celor care te urmeaz[. =i nu au convertit capetele ]ncoronate care. Organiza\i ]n mici ob=ti s[te=ti. au condus ob=tile mici ]n structura c[rora se afirma statornic fiin\a neamului daco-roman pe care n[v[lirile barbare ]l f[r`mi\aser[ dar ]i ]nt[riser[ s[m`n\a pe aceste locuri. cum s-a ]nt`mplat =i-n Grecia =i-n Italia. cartea a c[p[tat de la sine o adres[ mai larg[. ci doar transmise ca exemplu de g`ndire. Iar popa de tab[r[ al lui +tefan cel Mare. cum au fost cele nou[ genera\ii de preo\i =i dasc[li ce se trag ]n spi\[ dreapt[ din blagocinul Mihail Leu. c`nd cre=tinismul triumfase tocmai prin str[dania lumin[rii de la suflet la suflet. av`nd puterea. cel mult zonale. vin s[ ne evanghelizeze pe noi care neam n[scut chiar ]n timpul c`nd se scriau evangheliile =i am avut apostoli care ne-au ales pe noi dintre neamuri. care a ]ntemeiat ramura aceasta a familiei Leu. rostul slujitorului nu este numai unul liturgic. a=a cum tradi\ia ne ]nva\[ prin pildele ei nescrise. cei dinainte. ]nainta=ii mei nu au avut cum s[ nu ia ]n serios rostul de lideri pe care li l-a recunoscut ob=tea =i au transmis tradi\ia nu doar prin predic[. pentru oficierea =i citirea celor scrise. a neamului. din motive de structur[ asem[n[toare.]mpreun[ cu altele cuprinz`nd acte de familie de la str[mo=i =i fotografii ale celor mai noi. venea dintr-o asemenea tradi\ie. care au ajuns a tr[i dup[ inven\ia lui Daguerre urmau a fi multiplicate =i legate ]n c`teva exemplare pentru urma=ii care mai exist[m =i pentru episcopiile unde a slujit Vl[dica Grigorie. Cre=tinismul se dezvolta ]n atari ob=ti mici. devenea =i conduc[tor militar ]n numele sfintei cruci. ci prin ]ns[=i fapta lor. poate chiar dinainte de desc[lecat. ]ns[. c`t =i din tradi\ie. 281 . deoarece acolo unde adev[rul moral se trage =i din scriptur[ =i din tradi\ie.asemenea fapte de botezare colectiv[ a unor popoare sau petrecut mai t`rziu. ca ]n cazul na\iunilor cre=tinate de conduc[torii lor care. Drumul ei la tipar a necesitat astfel unele clarific[ri =i explica\ii pentru cei care nu cunosc am[nuntele din familie.Capitolul XIV C{TRE CITITOR C`nd am intrat ]n posesia dosarelor =i am pornit s[ alc[tuiesc aceast[ carte. puterea lor s-a bazat pe credin\a comun[ cu a celor din jur =i nu invers. oamenii locului aveau un conduc[tor spiritual care ]i ]nv[\a adev[rurile evangheliei. Pe parcursul alc[tuirii. la r`ndu-le. fiind astfel mai mare printre =colari =i enoria=i. p[str`nd cel mai bine tradi\ia apostolic[.

adic[ ob=tile s[te=ti chemate la lupt[. Cu at`t mai pu\in ne-am schimbat dup[ ocupan\i. spre a ne ap[ra de pericolul calviniz[rii. adic[ 282 de cump[rare a sufletelor cu alte mijloace dec`t cele ale credin\ei drepte =i ale moralei care spune c[ trebuie respectat[ credin\a fiec[ruia. am vegheat =i chiar am luptat ca spiritualitatea pogor`t[ asupra noastr[ at`t prin scriptur[ c`t =i prin tradi\ie s[ nu se piard[. iar uniatismul. ob=tea de r[ze=i av`ndu-=i organizarea ei ]ntr-un democratic mod cre=tinesc p[strat prin tradi\ie =i supun`ndu-se feudalului care. Printr-o asemenea explica\ie. Metodiu =i Chiril au propov[duit la slavi folosind o scriere care. adic[ a credin\ei mai presus de via\[ =i ecumenismul nostru apare ca o sincer[ problem[ de credin\[ . noi avem ca simbol na\ional martiriul Br`ncovenilor. care ar fi produs o ]ndep[rtare =i mai mare ]ntre fra\i. s[ zicem ]n vremea lui +tefan cel Mare. Ast[zi. cu c[pitanii lor =i tot a=a se desp[r\eau c`nd se ]ntorceau de la lupt[ c[tre cas[. de aici. Chiar mai t`rziu. Noi nu ne. Respect`nd credin\a altora. ]nc[ din timpul n[v[lirilor. pe meleagurile noastre din cea mai str[veche vreme a credin\ei care aduce lumii iertarea. s-a g[sit la noi. Aici nu s-a cunoscut acel principiu t`rziu de <cuius regio ejus religio> . oastea cea mare a \[rii. ci este a permanen\ei Dumnezeirii ]n via\a noastr[. Acesta este sensul apostolic al ]ncre=tin[rii =i pe acesta l-am mo=tenit =i l-am permanentizat noi. 283 . ajung`nd pe p[m`ntul nostru. nu este a vreunor interese lume=ti. intrau ]n templele cultelor lor =i aduceau lumina ]nv[\[turii celei noi de la inim[ la inim[ =i de la con=tiin\[ la con=tiin\[. <Bizan\ul dup[ Bizan\> este iar[=i o realitate a noastr[. barbarii se cre=tinau.care nu este a statului trec[tor. Biblia lui Ulfilla care marcheaz[ =i prima scriitur[ german[ =i ]ncre=tinarea go\ilor a fost scris[ aici. ci dimpotriv[. a ap[rut doar ca o form[ de ra\iune na\ional[ pentru p[strarea c`t mai multora dintre tradi\iile noastre. S-a p[strat la trunchiul tradi\iei apostolice =i a fost a popula\iei ]nainte de a fi a domnitorilor. adic[ ocupan\ii erau cre=tina\i de noi prelu`ndu-ne credin\a. adic[ am avut grij[. Ideea ecumenismului este fireasc[ la noi. vorbind fiec[ruia =i lumin`ndu-l. iar vizigo\ii boteza\i aici au ajuns ]n Spania duc`nd obiceiurile noastre cre=tine.am schimbat niciodat[ confesiunea ]n func\ie de domnitor ci. am schimbat confesiunea domnitorului c`nd a fost nevoie s[-l alegem dintr-o alta.Apostolii opreau ]n mijlocul oamenilor. direct. dar a ]nsemnat =i prima tendin\[ de secularizare a problemelor ce \in de spirit =i credin\[ ve=nic[. ]n forma ei paleografic[. ne este fireasc[ dorin\a de a ne p[stra ]n acest[ tradi\ie unde biserica a fost a popula\iei. a ]nsemnat implicarea unor interese statale =i. slujit[ de p[stori suflete=ti care erau =i conduc[tori fire=ti ai ob=tei hot[r`nd treburile administrative ]n vremuri de pace =i devenind popii de tab[r[ ]n vremuri de lupt[. indiferent de presiunile dinafar[. ]n cel mai adev[rat mod apostolic. Credin\a fusese a popula\iei. iar domnitorul o ]mp[rt[=ea cu popula\ia. am fost ostili ]ntotdeauna ideii de prozelitism. Astfel. cei care niciodat[ nu ne-am rupt de ceva. dup[ o jum[tate de veac de distrugere ateist[. s-a ajuns la schismele care au m[cinat unitatea Bisericii. Nu este aceasta doar o demonstra\ie a faptului c[ Ortodoxia noastr[ reprezint[ ramura care niciodat[ nu s-a rupt. deci. veneau din satele lor. Osmanl`ii au fost obliga\i s[ ne respecte credin\a =i nu au schimbat la noi nici o biseric[ ]n moschee. tot prin cea mai perseverent[ tradi\ie era de credin\a lor. poate cea mai distins[ tr[s[tur[ a feudalismului rom`nesc. ci demonstreaz[ faptul c[ ]ntotdeauna s-a p[strat. din pricina aceasta.care a fost pesemne necesar ]n alte \[ri. aduc`nd botezul ]n familii =i ]n mici ob=ti unde propov[duiser[ =i nu prin intermediul mai marilor cet[\ii sau ai statului. +i. am cerut ]ntotdeauna s[ nu se fac[ prozelitism. credin\a noastr[ ]nflore=te demonstr`nd c[ =i-a p[strat r[d[cinile la fel de puternice. iar Sf`ntul Sava Gotul este martirul nostru. cel mult.

Iar toat[ dragostea rev[rsat[ din el asupra lui Petru este liantul care trebuie s[ lege biserica f[c`nd din ]ntreaga 284 lume mireasa lui Hristos. aceasta este o realitate secular[ pe care ]n loc s-o coment[m. Pravila pe care am pomenit-o aici a sinodului convocat de Iacob Putneanul la Ia=i ]n 1752. de ]n\elegere a comandamentului superior al luptei ]mpotriva anticristului care face at`t de sim\it[ nevoia de unitate a Bisericii =i. este prefigurarea condi\iei constitu\ionale a lumii moderne pentru candidatul care trebuie s[ fie un nativ al locului. =i prin g[zduirea de refugiu pe care o ofer[ Biserica Anglican[ =i prin marea ]n\elegere pe care o arat[ cardinalul Montini c`nd cel acuzat aici ca arhiepiscop al emigra\iei rom`ne ]i subliniaz[ faptul c[ diaspora noastr[ are nevoie de unitate pentru a lupta ]mpotriva comunismului =i nu tocmai acum de divergen\e ]n interesele confesionale. Toat[ invoca\ia sa despre dragostea personal[ =i dragostea universal[ este un mesaj misionar pentru unitatea Bisericii. ca ]n cazul de fa\[. toleran\[. cu mijloacele cele mai tic[loase. Nevoia lor de ripost[ dar =i veghea de-a nu se ]ndep[rta de la trunchiul credin\ei pe care au mo=tenit-o =i o au ]n p[strare. o rupe de tradi\ie =i produce ]n sufletul omului acea fractur[ pe care. Deturnarea propov[duirii ]n alt[ direc\ie. de fapt prev[zut[ de constitu\iile multora dintre statele cele mai moderne. Este apelul la ]n\elegere interuman[ prin respect =i grij[ reciproc[. nu putem scoate din ecua\ia schismei setea de putere lumeasc[ =i. a= numi-o ]ntr-un termen contemporan =i nu numai .}n acest sens trebuie ]n\elese str[daniile =i vicisitudinile prin care trec personajele din cartea de fa\[. am prefera s[ str[duim pentru a o remedia. respectarea semenului. se traduce prin democra\ie. noi am tr[it-o din plin. este recunoa=terea nevoii cre=tine de apropiere. proced`nd chiar. sunt consecin\ele unei atari convingeri venite prin str[mo=easc[ spiritualitate. oricum am ]ntoarce.o. este.]n limbaj modern. ceea ce. cum dorea =i anticristul din scenariile cominterniste. Iar faptul c[ toate bisericile epocii noastre moderne au recunoscut pericolul prozelitismului =i s-au angajat s[ nu-l practice. Nu coment[m pentru c[. de aici tendin\a -<imperialist[>. Toate sunt acte de solidaritate cre=tin[. tocmai 285 . Am scris ]n acest sens un roman despre via\a Apostolului Pavel. descifr`nd ]n toat[ ]nv[\[tura sa o str[danie nemai]nt`lnit[ pentru ]mpiedicarea tuturor for\elor care ]ncercau de pe atunci s[ ]nving[ proasp[ta Biseric[ a lui Hristos provoc`nd ruperi ]ntre fra\i =i schisme ]ntre interese m[runte. nel[s`ndu-se ispitit de interese care nu erau ale acestei spiritualit[\i. Cerin\a de atunci de a nu se mai alege ]nt`ist[t[tor dec`t din s`nge na\ional. Pentru c[ nici un p[stor str[in nu ar fi avut aceea=i comunicare cu turma =i nici un prelat de alt neam nu ar fi putut aduna laolalt[ at`ta spiritualitate rom`neasc[ dinl[untrul =i dinafara grani\elor. consecin\ele fiind corup\ia rapid generalizat[ ]n tot spa\iul geopolitic preg[tit temeinic pentru aceasta prin golirea de morala la care a atentat jum[tatea de veac de ateism profit`nd de sl[birea Bisericii sau. Adic[ toate solu\iile moderne nu sunt altceva dec`t traducerea ]n limbaj contemporan a iubirii de aproape propov[duit[ =i profesat[ tradi\ional de cre=tinism. Dorin\a acelor oameni de con=tiin\[ na\ional[ care l-au trimis pe v[rul meu s[ ocupe locul episcopal ]n diaspor[ se dovede=te astfel a fi =i fireasc[ ]n tradi\ie =i modern[ ]n logic[. Biserica s-a rupt prin schism[. convie\uire. Str[dania de remediere respir[ ]ns[ ]n paginile acestei c[r\i =i prin ajutorul dat de Consiliul Mondial Ecumenic celor care l-au cerut pentru salvarea Ortodoxiei rom`ne =i prin sprijinul de fug[ ]n grele condi\ii KGB-iste dat de Patriarhia Iugoslaviei. Ecumenismul este pasul esen\ial al ]n\elegerii moderne a Dumnezeului unic =i a nevoii cre=tine=ti de revenire la unitatea Bisericii. n[scut pe p[m`ntul \[rii. din p[cate.]nspre prozelitism. la sl[birea Bisericii.

care-i devenea astfel =i p[rinte sufletesc. a=a c[ le voi relata chiar ]n finalul acestui capitol. +i. }n virtutea unor asemenea convingeri. nu pot s[ nu admir integritatea v[rului meu care nu a dorit nimic altceva dec`t ceea ce impune tradi\ia noastr[ drept canon bisericesc =i a rezistat oric[rei tenta\ii ne\in`nd seama de interesele sale personale. ]n autocefalia ortodox[. secularizarea averilor m[n[stire=ti de c[tre Cuza i-a creat un mare dezavantaj. Fiecare persoan[ uman[ e deosebit[. chiar dac[ anchetatul arat[ ra\iunile sale na\ionale pentru care a vizitat Vaticanul fiind admonestat astfel de Anglicani. nu ne permitem s[ coment[m noi competi\ia Bisericii Anglicane fa\[ de Catolicismul de care s-a emancipat av`nd anumite probleme tradi\ionale cu acesta =i ]ncerc`nd. Acest lucru ]l jurase ]n taina tunderii lui ]n c[lug[rie de c[tre propriul s[u tat[. iar \elul credin\ei de a o face mai bun[. la simplul mod de ]n\elegere feudal[ =i pact ]ntre cet[\i. mai bine zis: nemai\in`nd seama de persoana sa. Ideea ecumenic[ luminat[ prin Duh este de a se apropia fiecare =terg`nd urmele schismatice din suflete tocmai prin respectul =i ]n\elegerea pentru formele proprii prin care fiecare ne manifest[m spiritualitatea. a ideii ecumenice de ]nt[rire a unit[\ii prin renun\area la prozelitism. ]ns[. de =ansa principal[ a revenirii prin respect =i solidaritate la Biserica unic[. tendin\ele de prozelitism explicabile ]n intersele politice ale confesiunilor =i ]n p[catele lume=ti ale unor slujitori. Ea nu 287 . =i nu poate fi vorba de biserici puternice dac[ Biserica nu este puternic[. ]n primul r`nd. sensibilizeaz[ at`t de mult sufletul v[rului meu f[c`ndu-l mai degrab[ s[ renun\e la ajutor dec`t s[ cedeze. mai aproape 286 de asem[narea cu Hristosul care e unic pentru to\i. ]n cazul condamn[rii generale a tendin\elor de prozelitism nu este vorba doar de un respect reciproc al domeniului fiec[rei confesiuni. Sau. Antiprozelitismul nu este un simplu pact politic. Pentru c[. ]n termenii politologiei moderne. ]n acest sens. Ce altceva simbolizeaz[ ast[zi ideea de Uniune European[. Am avut norocul ca v[rul meu s[-mi ]mp[rt[=easc[ exact la timpul respectiv emo\iile lui ]n leg[tur[ cu evenimentul crucial pe care ]l tr[ia. tundere monahic[ ]ndeplinit[ tocmai ]n scopul trimiterii lui ]n misiunea grea care i se preg[tise de aici. este futurologia ecleziastic[ a ecumenismului. din punctul de vedere al Patriarhiei sale. P`n[ atunci. s[ revenim la ecumenicul jur[m`nt de a nu se face prozelitism.de aceea. pesemne. din \ar[ =i pentru care se primiser[. confesiunile ajung la concluzia c[ nu au cum s[ fie una mai bun[ =i alta mai rea. Din pricina aceasta r[d[cina credin\ei =i a moralei cre=tine nu se poate ]nt[ri smulg`ndu-se unii din ea spre a fi transplanta\i pentru interesele altora. tocmai ]n spiritul respect[rii fiec[rei persoane =i a personalit[\ii fiec[rei colectivit[\i. cu o spiritualitate ]ntemeiat[ pe g`ndire cre=tin[ =i cu o moral[ identificat[ prin cea cre=tin[? Ce altceva ]nseamn[ comunitarismul ]n decizia economic[ =i cooperarea ]n decizia politic[. e bine s[ respect[m tradi\ia fiec[ruia =i s[ nu ]ncerc[m a o schimba impun`nd-o pe a noastr[ pentru c[ aceasta nu ]nseamn[ dec`t sl[birea r[d[cinii comune. bazate pe respectarea specificului cultural? Sunt traduceri laice. dup[ cum am v[zut. ci e o mare filozofie pentru viitorul omenirii. se realizeaz[ numai prin respectul fa\[ de ceea ce este deosebit la semenul t[u. iar el a putut crede c[-=i face misiunea rec`=tig`nd acele prerogative nefire=ti din punctul nostru de vedere. ]n acela=i timp. Dar. ecumenicele promisiuni de sprijin. ci pot reprezenta cel mult nuan\e dup[ sufletul =i tradi\ia etniilor sau locurilor din lume pe care le reprezint[. ca un prim pas al ]n\elegerii ]ntru idealul de unire cre=tin[. De vreme ce sunt cre=tine ]ntru Hristos. Nu putem nici m[car comenta din punctul nostru de vedere preten\iile patriarhului Athenagoras de la Constantinopol deoarece. s[-=i impun[ propriile canoane. dac[ privim Europa drept continentul integral al cre=tinismului. ci este vorba. ]n epoc[.

c`nd a venit ]n august la Medgidia. \[ranii. ca un simbol numai de ei =tiut. }n anul acela. cu toate c[-i era nepot mai t`n[r. vremurile erau tulburi. Ceilal\i fra\i =i veri care erau mireni. Oamenii erau ]ngrijora\i. despre avia\ie. dar totul era ca o concluzie sau ca o renun\are sau ca o schimbare total[. ei hot[r`ser[ trimiterea lui. Ei hot[r`ser[ intrarea lui ]n monahism.. ]ngrijit[. la v`rst[ mic[. s[rb[toarea Sf`ntului Ilie. dar dorit a se petrece tocmai ]n biserica str[mo=easc[ din satul familiei 288 noastre. a secetei =i a cotelor obligatorii c[tre stat (pentru care erau teroriza\i cu sadism s[ cumpere gr`ul din alt[ parte spre a-l da la colectare). desigur. r`ndui\i. dar =i comunic`nd aceasta prin leg[turile ecumenice pe care le aveau =i cer`nd ajutor de solidaritate cre=tin[ ]n lupta cu anticristul de la r[s[rit. lui pl[c`ndu-i s[ se joace cu mine =i s[ m[ ocroteasc[. s-a petrecut mai solemn. cum se ]nt`mpla de c`nd eram copil. chiar dac[ vorbe=te pentru cei asurzi\i de ]ndoparea cu lozincile anticristului: <Am dus aceast[ activitate pentru c[ regimul comunist este o c[ma=[ de for\[ pe sufletul =i fiin\a neamului rom`nesc. El mi-a vorbit despre tinere\ile lui. ]=i luau lumea-n cap duc`ndu-se pe =antiere. c[ el va fi ierarhul diasporei rom`ne=ti. Dou[-trei s[pt[m`ni mai t`rziu. prin modul 289 ..a fost ]mbr[\i=at v[rul meu pe r`nd de c[tre to\i.. Ea era dedicat[ misiunii pe care =i-o asumase convertindu-se tot mai mult ]ntru aceasta. Nu sunt iresponsabil =i-mi dau seama exact de sus\inerile mele. despre vremurile grele c[rora trebuia s[ le facem fa\[ cu sprijin de Sus =i cu renun\are la c`t mai multe lucruri lume=ti. }n timpul praznicului s-au adunat rudele ]n marele cerdac al casei str[mo=e=ti. dar nu s-a vorbit nimic altceva.> Iar acum s[ revenim la convertirea cre=tin[ ce luminez[ sufletul omului. la altarul c[reia slujiser[ to\i ]nainta=ii no=tri.a=a cum se spune doar ierarhiilor monahice=ti. stabilind de aici prin alegerea pe care o f[cuser[.mai conta. Dar discu\iile noastre au fost sobre =i grave. t`rnosit[ =i ret`rnosit[ de opt genera\ii de preo\i din familia noastr[ =i cine =tie c`\i al\ii dintre postelnicii Leu pomeni\i ]n uricul de la 1392. s-a rostit discret numele de Victor. +i nu numai stabilind. a=a cum le spune anchetatorilor s[i. Predica a fost scurt[. At`t: scurt. +i mi-a m[rturisit c[ se c[lug[rise pentru c[ a=a ]=i sim\ea rostul. dup[ anii de trecere a frontului. }n noaptea aceea am dormit cu el. Seara din preziua praznicuui a avut loc ]n salonul cu tavan de lemn traforat al casei nostre b[tr`ne=ti ce domina de pe o colin[ peisajul satului. sub troi\a ce str[juia piatra de morm`nt a lui Mihail Blagocinul =i a urma=ilor s[i cu inscrip\ia <}ntru pomenirea b[rba\ilor Leu> . cu toate c[ avea un sobor de preo\i. 1948. Consider comunismul ca du=man principal al cre=tinismului =i de aceea fac totul indiferent de mine!. Vorbesc despre ea ca despre un proces ]ndelungat care ne ]ncarc[ suflete=te =i nu ca un moment unic ce este al op\iunii. iar schimbarea aceasta era esen\ial[ ]n via\a lui. care ne aduna pe toate rubedeniile la hramul bisericii din |u\cani. Iar a doua zi. adic[ confund`ndu-se cu ea =i nemaiexist`nd el. genera\ie dup[ genera\ie. un consiliu de familie la care au participat doar fra\ii. ]n cele ce avea el de f[cut de atunci ]nainte.. conferindu-i tot mai puternice revela\ii. despre armata ]n care a slujit cu pl[cere =i r[nile pe care le-a c[p[tat. v[rul meu a fost primit de tata cu un anume ceremonial. spun`ndu-i <Ava> . dar mai restr`ns dec`t de obicei. au c`ntat la stran[.Era biserica slujit[. lumea a pl`ns c`nd Vl[dica Grigorie a oficiat liturghia doar ]mpreun[ cu fiul s[u =i cu arhimandritul. impresionat[. respect`ndu-se discre\ia capului familiei care era Vl[dica Grigorie. ]n r[spunderea cu care ]l ]nc[rcase tat[l s[u =i <Ceilal\i>. despre studiile lui. tat[l meu se jucase =i ]l ocrotise pe el. ]ns[. tot a=a cum. Pun <ceilal\i> ]n ghilimele. Fapt care s-a =i adeverit. dup[ care fiul ]n od[jdii a ]ngenuncheat s[rut`nd m`na tat[lui. deoarece cititorul cunoa=te acum str[dania mea de a le descifra numele. proprietarii mo=iilor din jur erau ]ngr[di\i de lupta de clas[.

S-a n[scut ]n 2. l[s`ndu-le pe cele vechi ]n cuierul de acolo pentru ca la sf`r=itul zilei de plaj[ ele s[ fie remarcate =i s[ se dea alarma ca pentru un om ne]ntors din ap[. ]nc[rc`nd-o de spiritualitatea de care avea nevoie gestul s[u grav =i plin de responsabilitate. apoi sfatul de tain[. jud. ca s[-l ]ncredin\ez ]nc[ o dat[ c[ a=a va fi! Dar iat[ c[ n-am s[-l mai v[d.. comunic`nd c[ <B[dia Vasile probabil ]necat>. <pop[ de tab[r[ al lui +tefan cel Mare. C`nd voia s[ m[ umileasc[. el c[z`nd prad[ crimei anticristului. anchetatorul care-mi lua interogatoriul ]mi spunea: <s[ nu te dai mare =i s[ te crezi cine =tie ce rezistent.cum a fost primit de prima dat[ ]n str[in[tate. ca =i cum s-ar fi dus undeva pe aici. teologia la Kiev =i Bucure=ti. }n zilele urm[toare =i tat[l meu d[dea telegrame =i trimitea scrisori. ]n a=a fel ]nc`t totul s[ par[ un gest unilateral al v[rului meu. }n c`teva luni. Covurlui (ast[zi Gala\i) ca parohi. sper`ndu-se c[ ]n acest fel tic[lo=ii nu-i vor face vreun r[u . ceea ce demonstreaz[ c[ valoarea cre=tin[ se cap[t[ mereu =i tot mai ad`nc de c[tre sufletul omenesc. ]nc[ se mai petrece. pe aproape. <}\i mul\umesc . cea mai valoroas[ \int[ episcopul Grigorie. am luat o cabin[ la plaja <Modern>. p`n[ la ]nainta=ul Mihai Leu . Intr[ ]n r`ndurile clerului militar organiz`nd protopopiate militare ]n timpul primului r[zboi mondial. era ]nc[rcat de greutatea r[spunderii sale. devenind apoi spiritual =i profesor la Seminarul Central din Bucure=ti.> +i s-a dep[rtat cu pas egal.. A doua zi am plecat ]mpreun[ la Constan\a. Ceilal\i am fost aresta\i ]n diverse etape. Am dat telegrama =i la adresa lui din Bucure=ti =i la Episcopia din Hu=i. +i. cu piatr[ de morm`nt datat[ 1507>. nu a putut fi salvat. f[r[ grab[. Era plin ]n seara aceea. f[r[ alte persoane implicate. ci pentru c[ dorea s[ o fac[ cu toat[ r[spunderea. nu pentru c[ n-ar fi vrut. Era o convertire puternic[ ]n el. schimb`ndu-=i complet via\a. ca s[ putem salva ceva>. ]i spui tu!.05. ad[ug[m aici r`ndurile scrise de c[tre P[rintele Galeriu despre martiriul s[u: <}n a dou[zeci=iopta zi a lunii iulie.blagocinul. trece ca director al Seminarului Teologic din Ismail =i e ]mputernicit guvernamental 291 . e=ti un biet favorizator =i n-am nevoie nici m[car de lege ca s[ te pedepsesc. Hirotonit.ai ]n\eles c[ am o misiune care nu e deloc u=oar[! S[-i spui tatei c[ o voi ]ndeplini. Din p[cate. Cele ce-am vorbit cu tine asear[ i le aveam de spus lui. Este ziua ]n care a fost a=ezat ca arhip[stor al istoricei Eparhii a Hu=ilor. Sau. M[lu=teni. Se cuvine mai ]nt`i o mic[ schi\[ biografic[: A urmat seminarul la Roman =i Ia=i. +i. a slujit ca preot de mir ]n comuna Oancea. Sf`r=indu-se r[zboiul. S[r[\eni. pe care n-a mai dezmin\it-o niciodat[. Era chiar 290 cuv`ntul de ordine: <V[ dezice\i c`t mai mult de mine. de vreme ce clipa convertirii are loc ]n minutul dulce al acestei ]ntregi vie\i p[m`nte=ti. dasc[li.mi-a spus el lu`ndu-ne r[mas bun . eu adolescent cu zeci de ]ntreb[ri.1881 dintr-o familie de preo\i cu mai multe genera\ii atestate ]n comunele |u\cani. unde el =i-a pus alte haine.> Poate c[ avea dreptate: convertirea mea s-a petrecut mai t`rziu. Episcopia Romanului =i Hu=ilor pomene=te pe cel ]ntre ierarhi de vrednic[ cinstire Grigorie Leu. du=manul recurgea la r[zbunarea criminal[ fa\[ de el. ]ntin=i ]n ]ntuneric.l-am pus la punct rapid. ]nv[\[tori. a durat mult ]n noapte. pentru c[ ]ncercarea nostr[ de a feri pozi\ia de conduc[tor spiritual al unei asemenea mi=c[ri de salvare na\ional[ a Episcopului Grigorie Leu nu a reu=it. el ]n deplin[ maturitate =i la moment de mare r[scruce. dac[ planul pe care l-am f[cut pentru a doua zi: s[ dau o telegram[ prin care s[ existe un alibi de neimplicare a Episcopului Grigorie. prin documentele ei autentice. Se vedea c[ nu-i fusese u=or s[ ia decizia trecerii la monahism. Paginile dramatice ale acestei c[r\i o certific[ din plin. cu ]ntregul s[u prestigiu na\ional.

Se las[ ea atras[ ]n cursa unei asemenea atitudini str[ine de adev[rul divin revelat ? Pentru c[.}n Rom`nia Liber[ 1993 293 . Am =i acum ]n imagine chipul luminos. ea suport[ acte de teroare. economic[. 21. social[. ca Arhiereu Vicar al Ia=ilor. se impune tema fundamental[ a rela\iei Bisericii cu neamul. jertfa pe care avea s[ o ofere ?!^ Pentru c[. L-a ]nvrednicit Dumnezeu s[ slujeasc[ jertfelnic ]n at`tea plaiuri ale \[rii. Ce tragic[ metamorfoz[ ! }n loc ca biserica dintr-un stat imperialist s[ dea o m[rturie spiritual[ ]n Hristos. a venit ]n vizit[ la Roman invitat de P. printr-un fel de contagiune politic[. trec`nd pe cel[lalt t[r`m al existen\ei. istoric[. iar ]n 1936 este ales Episcop de Arge=. real. Sinod. cultural[. imperialismul a ]nsumat diverse forme: politic[. volume de predici.S. martiriul s[u s-a s[v`r=it ]n 1949. cuv`nt[ri =i altele. ]n ]nt`mpinarea Domnului vie\ii. i 292 s-a cerut atunci de guvernul comunist aservit Uniunii Sovietice. muritorii de ast[zi>. l-am privit ]n fa\[ de dou[ ori . Semnificativ. Ioan Damaschin. Aceast[ hot[r`re.pentru sudul Basarabiei. despre M[rturisirea Ortodox[ de la 1642. ]n har. despre <Confesiuni =i secte>. }n anul 1925 este sfin\it Arhiereu Vicar al Mitropoliei Moldovei. fundamental. deopotriv[. din ]ntuneric la lumin[. iar ]n Sf`ntul Sinod prime=te sarcina de a conduce comisia sinodal[ pentru misiunea Bisericii ]n \ar[ =i a Parohiilor Ortodoxe Rom`ne din str[in[tate. Slujirea sa ]n aceast[ chemare sacr[ era esen\ializat[ ]nc[ din 1925 prin m[rturia de la hirotonia sa ca Arhiereu: <Putea-voi duce austeritatea persoanei mele dup[ pilda Prototipului nostru . pastoral[. ca =i prin cuv`ntul scris. }n sf`r=it este chemat de Colegiul Electoral ca Episcop de Hu=i ]n 1940. i-a oferit cununa martiriului.situa\ia actual[ =i preg[tirea clerului>. Se s[v`r=e=te prin moarte martiric[ ]n anul 1949. Biserica odr[slit[ din s`ngele lui Hristos pe Cruce se na=te =i intr[ vizibil ]n istorie. lucr`nd cu zel pentru ]ntregirea spiritual[ a neamului. }n numai c`teva zile se mistuia sub asasine ac\iuni <tainice>. iradiind de harul divin l[untric. Episcop Lucian. }ntre multiplele lucr[ri pomenim studiile despre Sf. }n sarcina =i calitatea pe care o avea ]n Sf. Lucr[rile publicate pe o arie de peste treizeci de ani ]ncep`nd cu 1916. Fiecare neam fiind chemat ]naintea lui Dumnezeu la judecat[ <s[-=i aduc[ cinstea =i slava lui>.]n 1936 c`nd. Am mers c`\iva studen\i teologi s[ asist[m la un asemenea eveniment. Personal. s[ consimt[ la intrarea acestor parohii sub jurisdic\ia canonic[ a Patriarhiei Moscovei. ]n limba =i sufletul fiec[rui neam. ]n Duhul Sf`nt prin limbile de foc ale Apostolilor. Personalitatea sa mi s-a ]ntip[rit =i mai profund ]n prim[vara anului 1940. toate pentru subordonarea \[rilor mai mici. Alegerile se f[ceau pe acea vreme ]n Parlamentul \[rii. pe l`ng[ ]ntreaga lui \inut[ jertfelnic[. pentru a se trimite de acolo <misionari>. o dreapt[ cauz[ =i bisericeasc[ =i na\ional[ =i n-a acceptat s[ semneze un asemenea act. se pune ]ntrebarea: Biserica e deasupra neamului. Episcopul Grigorie a ap[rat. }ntrez[rea el oare. c`nd a trecut ca episcop la Hu=i. ]l sfin\e=te ]n limba =i sufletul lui ? }n ziua Cincizecimii. de a conduce sec\ia misionar[ cuprinz`nd =i parohiile Ortodoxe ale rom`nilor din emigra\ia ce sporea mereu. sau se conjug[ firesc =i armonios cu neamul pe care ]l sluje=te.m[car p`n[ la drumul arz[tor al apostolatului zilnic?^C[ci de-o ]ncoronare cu spini =i ]ntinsul m`inilor pe cruce e prea greu s[ mai vorbim noi. Din nefericire.26) P[rintele Galeriu . prin cuv`ntul rostit. au ap[rut =i forme de imperialism bisericesc. ]n spiritul autentic al revela\iei. ]mpotriva oric[ror tendin\e =i forme de subjugare =i asuprire totalitar[ imperialist[. Episcopul Grigorie Leu anticipa spiritual-canonic un act devenit ast[zi at`t de prezent prin reactualizarea Mitropoliei Basarabiei. cuprind teologie misionar[. }n istorie. (Apoc. eram seminarist. precum martiriul acestui prelat. Pentru c[. =i-a ]mplinit misiunea prin slujb[ divin[. despre <Biserica Ortodox[ Rom`n[ . cu ad`nc[ presim\ire a spiritului.

Drept pentru care am emis prezenta adeverin\[. sub nr. de serv. 17303 22 . Radu Ioan.1957 Anul 1954 luna noem.1954 C[tre PENITENCIARUL JILAVA. Un cearceaf 3. dou[ c[m[=i. plut.XI.1903. Jilava Semn[tura Data 17.Capitolul XV S{ NU AI DREPTUL NICI LA MOARTE ! Penitenciarul Jilava ADEVERNI|{ nr. 3291/1954 pe prevenitul LEU VASILE ]n baza mandatului de arestare nr. un maieu 4. Teritorial[ Buc. Penitenciare. Directorul Penitenciarului Jilava asistat de secretarul de gref[. Ofi\er de serviciu al Penit. una c[ma=[ flanelat[ 5. ziua 17 Noi. dou[ ismene 2. Lag[re =i Colonii Serviciul Paz[ =i Regim Nr. Velicu Niculae Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul LEU VASILE ]n camera Nr. am procedat la perchezi\ia de\inutului LEU VASILE la care am g[sit asupra sa urm[toarele: 1. m[nu=i stof[ 6. lt.VI. Ministerul Afacerilor Interne Dir. }nainta\i ]n termen de 24 ore o procur[ ce o ve\i lua de la de\inutul LEU VASILE. una flanel[ 4. un pantalon cu hain[ 295 .03. 294 (N. pe penit. n[scut la 13. Milit. Dou[ obiele 8. 41. asistat de cap. Maj. adeverim c[ ast[zi 17.un fel de testament: cine ridic[ obiectele r[mase. (ss) Lt.XI. Una traist[ p`nz[ 7. III Tov. una batist[ 3.1954 Noi. Jilava ]mpreun[ cu plut. r[mase de la data re\inerii sale. 1423 din 2 iulie 1954 emis de Proc.XI. ]n care va indica persoana cu domiciliul exact c[reia s[-i fie predate obiectele ce se afl[ la magazia U. am primit =i ]nmatriculat la acest penitenciar. of.954 PROCES VERBAL Nr. Un guler preot Asupra de\inutului au mai r[mas urm[toarele: 1.) ORDIN DE REPARTIZARE C[tre +eful Sec\iei Nr.1954. Una p. SEFUL SEC|IEI REGIM. Un p. /+EFUL SERVICIULUI (ss) Lt.M. Petrescu M. Grozavu Vasile. 3291 Ast[zi 17. Colonel Bruc[r Jean.A. 0123/E. fiul lui Gheroghe =i Lucre\ia. ochelari cu toc de carton ro=u 2. Una cravat[ dou[ basmale 5. GR/503777 din 30.XI. Acesta este protocolul condamn[rilor la moarte . Anton Tudor ]ns[rcina\i cu perchezi\ionarea de\inu\ilor noui sosi\i pentru ]ncarcerare.

un pardesiu. 267 C. a.M. 1 lit. una basc[ Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces verbal semnat =i de de\inut.(ss) indescifrabil De\inut (ss) V. 1 la magazia de obiect a de\. =i pedep. n[scut la 13 martie 1903. 0123/0 Nr. pantofi 7. }i comut[ preven\ia de la 20 august 1952.P. de serviciu. corec\ional[ pentru delictul de trecre frauduloas[ a frontierei prev. }n cazul c`nd acesta renun\[ a face cerere de gra\iere. (ss) indescifrabil Asistent. 17780 din 25 nov. 1872/1954 Nr. va executa pedeapsa cea mai grav[. de art. a condamnat pe LEU VASILE. 2417 din 20 noiembrie 1954. 296 }i confisc[ ]ntreaga avere =i-l oblig[ =i la 200 (dou[ sute) lei cheltuieli de judecat[. 1954 C[tre Tribunalul Militar Teritorial Bucure=rti 297 . 226 din 22 noiembrie 1954 C[tre PENITENCIARUL JILAVA V[ facem cunoscut c[ acest Tribunal prin sentin\a nr. Dumitrasconiu Nicolae. ci numai cerere de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale ]n termen de 5 (cinci) zile de la ]n=tiin\are. fiul lui Grigore =i Lucre\ia. pentru a lua contact cu de\inutul Leu Vasile ]n interesul unor cercet[ri.M. 0123/0 MAI Penitenciarul Jilava Bir.6. Conform art. obiectele g[site asupra de\inutului au fost predate la magazia de obiecte a de\inu\ilor Of. }n consecin\[ urmeaz[ de ]ndat[ a-i face cunoscut susnumitului condamnarea dat[ =i a i se pune ]n vedere c[ ]mpotriva sentin\ei de condamnare nu are dreptul de a declara recurs. PRE+EDINTELE TRIBUNALULUI MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Maior de Justi\ie (ss) indescifrabil Grefier (ss) indescifrabil Ministerul Afacerilor Interne U. ]n ora=ul Gala\i. 1 la dosarul de\inutului Am primit toate obiectele De\inut TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Dosar nr. maior Marinache Dumitru =i lt. 1954 Strict Secret Ex. b =i c din Decretul 199/1950 =i la 10 (zece) ani ]nchis. una p. Se afl[ de\inut ]n baza mandatului de arestare preventiv[ nr. Nr.P. Leu Confirm primirea obiectelor conform prezentului proces verbal Magazioner (ss) indescifrabil Data ____ }ntocmit ]n ___ ex. 101 C. ]n prezent de\inut ]n acel penitenciar la MOARTE pentru crima de tr[dare de patrie prev. ne ve\i comunica de ]ndat[ rezultatul. 5l Penitenciarul Jilava V[ rug[m s[ permite\i delega\ilor no=tri tov. Eviden\[ Cazier Nr. 0082657 24 nov. de art. adic[ moartea. =i pedep. 1429 din 2 iulie 1954. +eful U.

ce ni s-a agravat f. suferind mari torturi morale =i fizice. Comandant. Timp de doi ani jum[tate. am fost adus prin for\[ ]n RPR. care a \inut s[ vin[ 299 . Victor. Lag[re =i Colonii Nr. ]n care este condamnat la pedeapsa cu moartea. Bucure=ti ]n fa\a c[ruia am fost trimis spre judecat[. legat ]n lan\uri de m[rime =i form[ medieval[. al grupului de unit[\i militare ortodoxe din Armata Atlanticului 298 am fost capturat de trupele sovietice pe teritoriul Austriei. toat[ gama sistemelor de anchet[ comuniste. tare. f[r[ geamuri. Leu V. o sentin\[ f[r[ drept de recurs care are la dosar =i declara\ia condamnatului de renun\are la cererea de gra\iere trebuia s[ fie executat[ ]n 24 de ore de la pronun\are =i comunicare. Victor. am parcurs ]n Viena.]n schimb eu am fost mutat ]ntr-o celul[ a fortului Jilava. am demonstrat pe temeiuri juridice c[ ]n cazul meu. Confesor =ef. printre care =i creiarea timp de pace a unui Tribunal Militar al Reg. instan\a este ilegal[. S/1589 4 decembrie 1954 C[tre Cabinetul Loc\iitorului Ministrului Afacerilor Interne General Maior Adi Ladislau V[ ]naint[m anexat protestul de\inutului Leu V. Moscova. iar ]n ziua de 25 curent mi s-a comunicat =i oficial sentin\a c`nd mi s-a precizat c[ nu am dreptul la recurs c[ singurul drept ce-l mai am este numai formularea unei cereri de gra\iere la Prezidiul RPR. Prim Loc\iitor +ef Direc\ie Locot. ]n contra voin\ei mele de cet[\ean apatrid. care dup[ ce a luat la cuno=tin\[ de cuprinsul sentin\ei nr. }n ziua de 20 noiembrie 1954. neomenos =i ]ndeosebi am`narea execu\iei mele unuia din cei 21 de< anchetatori> pe care i-am avut ]n \ar[ . RPR Protest Subsemnatul Episcop ortodox rom`n. 2417 din 20 noe. Maior +ef Bir. Deoarece eu atribui acest regim barbar. Leu Prizonier de r[zboi c[tre Procuratura Gl. Am refuzat cu oroare formula cererii de gra\iere =i ]n acest sens am dat =i o declara\ie scris[. nr.La adresa dv.=i anume ultimului meu anchetator un domn maior din Securitate. ]n vreme ce m[ aflam ]n exerci\iul misiunii mele. Rog a dispune. care ]n prezent se g[se=te ]n penitenciarul Jilava. De la Moscova. al Europei Apusene =i Orientului apropiat. Au trecut zece zile de la pronun\are =i cinci zile de la comunicare =i sentin\a mea nu a fost ]nc[ executat[ . am protestat =i fiind for\at am acceptat s[ fiu judecat. unde ]n plin[ iarn[ sunt \inut f[r[ foc. General de Divizie. 1954 pronun\at[ de c[re dv. 22603 din 22 noiembrie 1954 v[ trimitem odat[ cu prezenta dovad[ semnat[ de de\inutul Leu Vasile. de c`nd am fost capturat. Tribunalul mi-a anun\at sentin\a condamn[rii la moarte. a semnat =i totodat[ a dat al[turata declara\ie prin care refuz[ s[ fac[ cerere de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale. }n conformitate cu uzan\ele ]n procedurile anterioare. }n fa\a acestei instan\e. Aici am constatat o serie de st[ri revolu\ionare. Eviden\[ Slt. nu-mi permit s[ mai fac nici m[car mi=c[rile strict necesare pentru necesit[\ile fizice. Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia Penitenciare. Colonel B[dic[ Ilie Episcopul V. lan\uri care din cauza r[nilor din r[zboi =i a reumatismului. pe o rogojin[. Odesa =i Bucure=ti.

Leu. PRE+EDINTELE TRIB. din oficiu Leon Horovitz TOVAR{+ULUI PRE+EDINTE AL PREZIDIULUI MARII ADUN{RI NA|IONALE TRIBUNALUL TERITORIAL BUCURE+TI Nr. prin sentin\a acestui tribunal Nr. BUCURE+TI Maior de Justi\ie (ss) Brancovici Ioan Grefier +ef 301 DECLARA|IE 06.s[ se execute sentin\a dat[.<Ce fac? Cum m[ simt?> I-am r[spuns c[ cu ajutorul lui Dumnezeu m[ simt foarte bine. . Leu TOVAR{+E PRE+EDINTE.XI. 2417 din 20 noiembrie 1954. vi se trimite al[turat mandatul de executarea pedepsei Nr. ]n rezumat . v[ rog a-i comuta pedeapsa ]ntr-una privativ[ de liberatate pe care o ve\i aprecia. Pentru Leu Vasile Av. din pedeapsa cu moartea ]n munc[ silnic[ pe via\[. 2828 din 24 ianuarie 1955 C[tre PENITENCIARUL JILAVA Facem cunoscut c[ dup[ cum rezult[ din ordinul Nr. V.totu=i a avut ferocitatea ca ]n ironie s[ m[ ]ntrebe . 2417/20.]n numele tuturor principiilor Umanit[\ii =i Civiliza\iei (din care se sus\ine c[ fac parte =i Principiile Civiliza\iei Comuniste) =i cer ca s[ ]nceteze aceast[ culmin`nd[ barbarie . 1954 (ss) Episcop V. Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale a RPR i-a comutat pedeapsa aplicat[ de\inutului LEU VASILE. Apoi mi-a cerut s[ vorbesc despre anumite capitole de care nu am vrut s[ vorbesc ]n timpul anchetei. bolnav. 004527 din 09 decembrie 1954. Subsemnatul. desprins de orice leg[tur[ p[m`nteas[ =i pu\inele clipe ce le mai am de tr[it le-am ]nchinat exclusiv medita\iilor mele religioase pentru purificarea =i m`ntuirea sufletului =i ]n consecin\[ eu nu spun =i nu mai am nimic de vorb[. condamnat la pedeapsa capital[ prin sentin\a Nr. Rug[m a-l ]ncuno=tiin\a =i pe de\inutul condamnat despre aceast[ situa\iune sub luare =i ]naintare de dovad[. MIL. al Direc\iei Tribunalelor Militare. dobor`t de lan\uri etc. a Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti. Buc.protestez . Pe temeiul celor ar[tate mai sus. Jurist Subsemnatul Episcop Vasile Leu declar c[ am luat cuno=tin\[ de sentin\a nr. extenuat de anii grei de pu=c[rie moscovit[. Dat[ ast[zi 6 dec. Am remarcat c[ r[spunsul l-a enervat =i demonstrativ a p[r[sit celula. reamintindu-mi c[ am promis c[ voi vorbi dup[ sentin\[. Pentru executarea acestei pedepse. TERIT. avocat Leon Horovitz. ap[r[tor din oficiu al numitului LeuVasile.54 Dat[ ]n fa\a noastr[ Cpt. Leu }n acela=i timp precizez c[ nici nu deleg pe nimeni s[ fac[ cererea ]n numele meu (ss) Episcop V. }n fa\a acestei cruzimi =i la o astfel de neomenie am r[spuns c[ eu sunt un om sf`r=it. 2417/954. prin care am fost condamnat la moarte =i declar c[ nu fac cerere de gra\iere.12.]n celula mea dup[ ce mi se comunicase sentin\a =i dup[ ce mi se puseser[ lan\urile.954 a Tribunalului Militar Terit. 1872 din 04 ianuarie 1955. care de=i vedea c[ ast[zi are ]n fa\a sa numai un om b[tr`n. Post Scriptum pe spatele paginii: 300 .

) RPR TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Dosar nr. b =i c din Decretul 199/1950 V[z`nd c[ hot[r`rea a r[mas definitiv[ de la data de 10 decembrie 1954 la acest Tribunal. Eviden\[ =i Cazier Nr. preciza\i c[ pedeapsa ]ncepe la data de 2. Ofi\er de serviciu al Penitenciarului Jilava Semn[tura (ss) indescifrabil Data 26.1955 C[tre Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti Rug[m verifica\i dv.XII. iar ]n mandatul de executarea pedepsei nr.I. deci acest penitenciar nu poate face nici o form[ de imatriculare ]n dosarul personal =i nici procesul verbal de ]ncarcerare nu v[ poate trimite p`n[ c`nd nu primim rezultatul acestei adrese. 1300 din 27.. a fost condamnat la munc[ silnic[ pe via\[ prin comutare din pedeapsa cu moartea conform Decretului Prezidiului Marii Adun[ri Na\ionale. Nr. 1872/1955. 1 lit. (ss) indescifrabil 303 . sg.a. Cerem aceste date deoarece dv./ Eviden\[ Slt.. I Tov.. 4342/1954 MANDAT DE EXECUTAREA PEDEPSEI Nr.I. =i comunica\i c`t mai urgent acestui penitenciar care este adev[rata dat[ a ]nceperii pedepsei privind pe de\inutul Leu Vasile. Stan Marian Ve\i primi pe de\inutul LEU VASILE din camera nr.XI. c`nd va fi pus ]n libertate dac[ nu va fi re\inut pentru alte fapte. 1 S conform ordinului Comd.1903 ]n comuna Oancea raionul Regiunea Bucure=ti de profesiune preot de apartenen\[ social[ de origin[ social[ burghez[ fiul lui Grigore =i al Lucre\ia.1954. 0 ]n camera Nr. (iar[=i confuzie cu r[pirea din 1952 =i a=a zisa arestare din 1953 n.(ss) Bors Gheorghe (N. nr. v[z`nd sentin\a nr. n[scut la data de 13.1953. 2417 din 20 noiembrie 1954 a Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti prin care numitul Leu Vasile. ]n adresa nr. 1872 din 4 ianuarie 1955 Noi maior de justi\ie Brancovici Ion Pre=edintele Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti. =i ped. a. 1872/1954 Pozi\ia reg. exec.955 MAI Penitenciarul Jilava Bir. 1872/954. 6698/1953 =i 1429/54 ale Procuraturii Militare Teritoriale Bucure=ti.03.A: aceast[ ]ncuno=tiin\are nu s-a f[cut.) 302 Pre=edintele Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti Maior de justi\ie (ss) Brancovici I. confiscarea averii personale =i 200 (dou[) sute lei cheltuieli de judecat[ pentru crim[ de tr[dare de patrie prev. preciza\i c[ pedeapsa ]ncepe la data de 20 august 1952. Grefier (ss) indescifrabil ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr. 22603 din 20. Executarea pedepsei ]ncepe la 2 decembrie 1953 data arest[rii preventive =i expir[ la . nr. Ordon[m directorului penitenciarului men\ioant s[ primeasc[ pe condamnat. Comandant Maior (ss) indescifrabil +ef Bir. ]n a c[rei durat[ se va socoti =i timpul c`t a stat ]n deten\iune preventiv[ de la 2 decembrie 953 p`n[ la conform mand. maj. Ordon[m tuturor agen\ilor for\ei publice s[ aresteze =i s[ conduc[ pe susnumitul condamnat la Penitenciarul Jilava. s[-l re\in[ =i s[-l fac[ s[ execute pedeapsa mai sus ar[tat[.

fruntea smead[ nasul mij. portar. 1 ]n camera Nr. tatuaje etc. asistat de Miro= Movil[ din partea biroului inspec\ii de Pimen Gh. Aceast[ foaie de transferare se lipe=te pe plicul cu dosarul de\inutului. cum din eroare a fost men\ionat ]n mandatul de arestare.Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti Dosar nr. nr.XI.02. data arest[rii preventive. 28780/955 Gradul de periculozitate: Periculos Semnalmente: V`rsta 52 ani talia 1.II/955 Semn[tura Data 17. 3291 1954 de profesiune episcop condamnat MSV pentru faptul de crim[ de ]nalt[ tr[dare. I Tov. 47.inmatriculat azi. Mil. conform ordinului Comandantului. valori obiecte. ord. Vasile matricola . B[rbia oval[ Fa\a smead[ Ochii c[prui P[rul c[runt. sergent Hudului Mihai Ve\i muta pe de\inutul LEU VASILE din camera nr.B. Barba rade.) n-are I s-a dat hran[ rece pentru zilele: +eful Biroului de Eviden\[ =i Cazier N. nr. v[ facem cunoscut c[ executarea pedepsei de\inutului Leu Vasile ]ncepe la data de 20 august 1952. Bucure=ti Maior de Justi\ie Brancovici Ioan Grefier (ss) indescifrabil Penitenciarul Jilava C[tre +eful Sec\iei Nr. acte =i numerar. depus pentru ]nalt[ tr[dare MSV a declarat =i depus urm[toarele efecte. Gura mijl. Pite=ti Semn[tura Data 19. 1872/1954 Nr. constat[m c[ la ]ncarcerarea de\inutujui Leu G.955 C[tre Penitenciarul Jilava La adresa dvs. Spr`ncenele cast. pedeapsa expir[ la MSV 195/ se transfer[ la penitenciarul Pite=ti pentru munc[ conf.955 Proces-Verbal nr.954 Penitenciarul Jilava Nr. =eful de vagon va refuza primirea de\inu\ilor. 305 . Comandantul g[rzii =i de mili\ianul Radu Nicolae. 5. Sandu Ilie Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul LEU VASILE ]n camera Nr. 1 Tov. prezenta adres[ urmeaz[ s[ fie anexat[ la mandatul de arestare ca o justificare pentru dvs. 4094 din 21. ]n ce prive=te data execut[rii pedepsei. =i nu 2 decembrie 1953. 26. C[p. Urechea mijl. }n consecin\[. plicului Data 18. Terit. Pre=edintele Trib.III 1955 Consultat =i g[sit s[n[tos Deparazitat Medic (ss) indescifrabil FOAIE DE TRANSFERARE 304 (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul Leu Vasile Mtr. plut. DPHC Nr. 1300 din 27 ianuarie 1955. 334 Ast[zi 20.1955 Noi. Pite=ti. Ofi\er de serviciu al Penit.74 m. Comandantul Penit. cicatrice. M`ndra=i Petre.III. Musta\a poart[ Semne particulare (Semne. ORDIN DE REPARTIZARE C[tre +eful Sec\iei Nr. ]n caz de lips[ sau av`nd datele cerute incomplete.III.

8931 din 18. lag[re =i colonii Sec\ia sanitar[ nr. 8931 din 20 noembrie 1955 C[tre Penitenciarul V[c[re=ti Conform ordinelor DPLC Sec\ia Sanitar[ cu nr. v[ facem cunoscut c[ se aprob[ transferarea cu primul vagon penitenciar la penitenciarul V[c[re=ti a de\inutului Leu Vasile fi=a nr. unul la magazie. Obiecte de valoare:^ III. la Pite=ti sub nr.1955 C[tre Penitenciarul Pite=ti Ca urmare la raportul dvs. }n actele de transferare ve\i anexa ]n copie prezentul ordin. dup[ cum urmeaz[: 307 . 110044 =i nr. Din partea biroului inspec\ii Mili\ian portar Transferare Restituire De\inut: V. iar unul r[m`ne la cotor. +eful direc\iei (ss) indescifrabil +eful Sec\iei sanitare Doctor (ss) indescifrabil Pentru conformitate Plutonier^ Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti Nr.1955. Leu Asistent la perchezi\ie^ Copie de pe Ordinul MAI DPLC Sec\ia Sanitar[ nr. Leu Efecte r[mase la de\inut Potcapi preo\esc trei c[m[=i trei ismene trei batiste dou[ prosoape trei perechi ciorapi un maieu un cear=af un pulover cu m`neci una hain[ una pereche pantaloni un pardesiu negru una pereche pantofi 306 una pereche ochelari un toc port ochelari De\inut V. 110034/ 955 ]nreg. 110034.11. 3291/ 954 pentru a fi internat ]n spitalul acelui penitenciar. Acte:^ IV. nr. Comandantul Comandantul G[rzii.I. precum =i raportul medicului. din care unul merge la casierie. Efecte:^ 1) dou[ c[m[=i 2) Una pereche ismene 3) Una cravat[ preo\easc[ 4) Una traist[ p`nz[ Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces-verbal ]n trei exemplare. 110034 din 14.11. 110040/1955 pe care le anex[m ]n copie v[ transfer[m prin ambulan\a penitenciar ]mpreun[ cu dosarele personale pe de\inu\ii nota\i mai jos. Numerar :^ II. 8508 din 29.10.955 Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia penitenciare.

cicatrice. 2.B. de serv. Ajut.XI. Rotaru I. V[c[re=ti +ef Bir. Popescu Ioan Pera 3. MSV Semnalmente: V`rsta 52 ani talia 1. 14 la data de 2. Va rug[m a ne confirma primirea.955 Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul V[c[re=ti Biroul eviden\[ Nr. V[c. Vasile Conform ordinelor de mai sus de\inu\ii CR men\iona\i mai sus urmeaz[ s[ fie interna\i ]n spitalul acelui penitenciar. Eviden\[^ Am primit pe de\inutul Leu Vasile =i repartizat ]n camera nr.se transfer[ la penitenciarul V[c[re=ti pentru spitalizare conf. 36 1955 de profesiune episcop condamnat MSV pentru faptul de crim[ de ]nalt[ tr[dare. Spr`ncenele castanii Barba rade. 1955 Consultat =i g[sit s[n[tos Deparazitat Medic FOAIE DE TRANSFERARE (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul Leu Vasile Mtr. 16138 / 2 apr. Ioan 2. Comandantul Penit. pentru crim[ de tr[dare.) cicatrice pe frunte I s-a dat hran[ rece pentru zilele: 21 nov. pedeapsa expir[ . plut. fiul lui Grigore =i Lucre\ia. ord. tatuaje etc. plicului 8931 Data 20 nov. Tudor Grigori Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Vasile ]n camera Nr. Urechea potrivite Musta\a poart[ Semne particulare (Semne. Confirm primirea susnumi\ilor =i a dosarelor Comandantul Unit[\ii C[pitan^ +eful biroului eviden\[ Slt. Aceast[ foaie de transferare se lipe=te pe plicul cu 308 dosarul de\inutului. ]n caz de lips[ sau av`nd datele cerute incomplete. DPLC Direc\ia sanit. Nicolescu Alexandru. 1955 Comandant +eful Biroului de Eviden\[ =i Cazier N. dup[ cum urmeaz[ 1. Spital 28 Tov. nr. ORDIN DE REPARTIZARE C[tre +eful Sec\iei Nr.74 m. condamnat 7 ani TG pentru activitate contra clasei muncitoare. Leu Vasile. fiul lui Marin =i Maria. fruntea ]nalt[ nasul potrivit Gura potrivit[ B[rbia oval[ Fa\a smead[ Ochii c[prui P[rul c[runt.^ Penitenciarul Pite=ti Nr. al cdt. 110034/955 Gradul de periculozitate: foarte periculos are cond. Semn[tura^ Data 21.S. Nr.1. Leu Gr. 1956 C[tre Penitenciarul Jilava V[ transfer[m pe cale administrativ[ pe de\inu\ii CR. Sus\inu\ii au terminat spitalizarea conform fi=elor medicale de la dosare. condamnat M.IV.1956 ora +eful Sec\iei nr. =eful de vagon va refuza primirea de\inu\ilor. Semn[tura^ 309 .V.

Barba rade.1956 de obiectele =i lucrurile de ]mbr[c[minte luate spre p[strare de la de\inutul Leu Vasile data na=terii 13.B.III. pedeapsa expir[ MSV...) n-are I s-a dat hran[ rece pentru zilele: 5. Semnalmente: V`rsta 53 ani talia 1. Musta\a poart[ Semne particulare (Semne. P[rul c[runt. lag[re =i colonii Penitenciarul Jilava Inventar nr. c[m[=i 2 purtate 6.IV 1956 Comandant^ +eful Biroului de Eviden\[ =i Cazier^ N. purta\i 5. pedepsei. ciorapi l`n[ 2 p. Spr`ncenele cast. fular l`n[ negru 1 purtat Ajutor de serviciu al comandantului (semn[tura)^ Asistent la perchezi\ie(semn[tura)^ De\inut: V.. Aceast[ foaie de transferare se lipe=te pe plicul cu dosarul de\inutului. conf. curea p`nz[ 1 vechi 4. camerii de p[strare (semn[tura)^ Penitenciarul Jilava Nr.74 m. =eful de vagon va refuza primirea de\inu\ilor. cicatrice. nasul potr. 489 din 2. Etem Hagi Akmet 4. se transfer[ la penitenciarul Pite=ti pentru ex. 3677 din06. DPLC Direc\ia 310 sanit. nr. fruntea ]nalt[.Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia penitenciare. 5240/956 confirm[m primirea la acest penit. ]mpreun[ cu dosarele a urm[torilor de\inu\i: 1.903 ]n baza art. Repezeanu Nicolae Rug`ndu-v[ s[ binevoi\i a dispune. Leu Vasile 2. Fa\a =aten[. purtate 7. Ochii c[prui.956 C[tre Penitenciarul Jilava La adresa dvs.04 1956 Consultat =i g[sit s[n[tos Deparazitat Medic FOAIE DE TRANSFERARE (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul Leu Vasile Mtr. pantofi negri piele vechi 3..024210/55 Gradul de periculozitate: f.IV. plicului Data 4. Copie RPR Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti Nr. Leu Primit spre p[strare de c[tre resp. ord. valiz[ sc`ndur[ 1 uzat 2. 17 paz[ =i regim: 1.04. periculos. 3291/1954 de profesiune episcop condamnat MSV pentru faptul de cr. Urechile potr. Gura potr. nr. Al[vescu Ioan 3. B[rbia ov. Anexe Comandantul unit[\ii^ Referent-=ef^ Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti 311 . tatuaje etc.. Nr. tr[dare. ]n caz de lips[ sau av`nd datele cerute incomplete. ismene 2 p.

proced`nd la perchezi\ionarea de\inutului Leu Vasile. Vasile. lag[r =i colonii Penitenciarul Pite=ti Proces-verbal ast[zi 01.III. 2417 din 20 noembrie 1954 a Trib. Pribeagu Ion. Aceste obiecte interzise de regulament au fost ridicate imediat. Propun confiscarea obiectelor g[site =i pedepsirea lui cu 5 zile izolare pentru purtare necuviincioas[ fa\[ de personalul penit. c[ci el e un om sf`nt =i nu mi-e mie ru=ine s[ vorbesc cu un episcop ]n felul aceta. ]nc[ nu i se comunicase comutarea ei n. Comandantul unit[\ii Maior^ +eful biroului eviden\[^ 312 Unitatea 0669 Pite=ti Raport din 28. Nr.Reg.Data 29 decemb.. supraveghetor. 506/953 susnumitul este repus ]n dreptul de a face recurs. 363 din 26 noembrie 1956 abrog`ndu-se art. orele 13. 11488 din 30 decembrie 1956 C[tre T. am dreptul a declara recurs ]n termenul legal de 3 zile.a. 1956 V[zut Comandantul Penit. la moarte.) Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti Nr. sec\ia nr. art. =i de ce am zis eu lui Leu. Conform dec. (ss) indescifrabil Ministrul Afacerilor Interne Direc\ia penitenciare. am constatat urm[toarele: 313 . ]mpotriva sentin\ei sus men\ionate.XI. Dragomir Ghe. Semn[tura condamnatului^ (P`n[ acum s-a =tiut condamnat la moarte! n.M. ]mpotriva sentin\ei nr. lt. s[ chem of.. de servici s[ se rezolve aceast[ problem[ cu obiectele. ]n cadrul perchezi\iei. 506/953 nu a beneficiat de dreptul de a face recurs.1957 Noi. Terit. beneficiind numai de dreptul de a face cerere de gra\iere comut`ndu-i-se pedeapsa de la moarte la munc[ silnic[ pe via\[. Plt. 6 a comis urm[toarele: Am scos de\inu\ii din aceast[ camer[ la veceu am controlat camera 82 =i am g[sit la patul de\inutului men\ionat mai sus 1 (un) s[cule\ de c`rp[ cu 1 (un) pieptene de p[r =i 1 (una) perie mic[ rotund[ de haine =i 1 (un) ac confec\ionat de el. Peste pu\in timp de\. 4 din dec.00 De\inutul Leu Vasile.954 a Trib. 2417 din 20. men\ionat mai sus a b[tut ]n u=[. Milit. Milit. Am introdus de\inu\ii de la veceu ]n camer[ =i am ]ntrebat care e de\inutul Leu =i de unde are aceste obiecte el mi-a r[spuns ca s[ m[ duc[ ]n eroare c[ci am aprobare de la Moscova de la DSPLM =i de la Procuratura General[ =i =tie =i domnul Comandant c[ port aceste obiecte ]n camer[. Bucure=ti. de la data prezentei ]n=tiin\[ri.) am luat cuno=tin\[ ast[zi 29 luna decembrie anul 1956 ora 8 c[ ]n conformitate cu dispozi\iile Decretului nr.II. de\inut ]n penitenciarul Pite=ti Condamnat prin sentin\a nr.1957. (Deci la doi ani dup[ aceast[ sentin\[. condamnat MSV pentru ]nalt[ tr[dare din camera 82. 4 din dec. Teritorial Buc. Men\ion[m: c[ susnumitul prin sentin\a de mai sus a fost condamnat la moarte iar conf. 363/956.a. ajutor de serviciu al comandantului =i plut. Pite=ti^ Dovad[ de }ncuno=tiin\are Subsemnatul Leu Gr. =i acum ]ntrebuin\ez torturi ]mpotriva lui. II Militar[ V[ trimitem al[turat dovada de incuno=tiin\are precum =i recursul declarat de de\inutul Leu Vasile. ce el a p[zit porci cu mine.

. Dar episcopul Leu a refuzat cu demnitate. st`nd pe sofale. un piepten frez[ corn galben. 314 DIN JURNALELE CELOR PEREGRINA|I PRIN }NCHISORI <. 58-59) <.. Pite=ti Nr. c[ domnii tovar[=i ]n frunte cu conu Mi=u Ralea. al doilea ]mpreun[ cu obiectele g[site a fost predat la magazia la Roibu al treilea Biroului de eviden\[. c[ am parte de at`ta binecuv`ntat noroc. }ntors ]n celul[ a povestit minunea ce i s-a ]nt`mplat... Pite=ti. PIte=ti V[ ]naint[m al[turat o declara\ie de ]ncepere a grevei foamei 1 martie 1957 ce prive=te pe de\inutul Leu Vasile tichet nr^prin care solicit[^ rug`ndu-v[ s[ binevoi\i a dispune Comandantul unit[\ii^ Referent +ef^ Declara\ie Subsemnatul Episcop V.. I-au f[cut ]ntr-adev[r propuneri de colaborare ]n numele salv[rii patriei.realitate. a iert[rii gre=elilor. pentru a fi anexat la dosarul personal al de\inutului Ajutor de serviciu al comandantului pentienciarului (semn[tura) Supraveghetor (semn[tura) De\inut V. 2. }n cadrul ]n\elegerii de la Geneva.De\inutul . 2. 315 . Streinu. Leu.. care se afla =i el acolo ]nchis . Leu ]ns[ blestema cu m`inile ridicate duhovnice=te ]n aer. Ceilal\i scap[ mai u=or. Ralea =i-a sporit argumentele. a binelui ob=tesc..> (N. Am`ndoi sunt batjocori\i. e ]n\olit ]n straie mi\oase de baci la o st`n[ de munte ]nalt) sunt interoga\i pe ]ndelete de gardienii care. Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces-verbal ]n trei exemplare. Dacia 1991. be=teli\i.... ]nalt[ tr[dare. =i-a f[cut apari\ia ]n birourile ]nchisorii dl. sensibil[..<Jurnalul fericirii>. }n aceast[ scurt[ periaod[ de timp. Leu. Leu Ministerul Afacerilor Interne Unitatea Penit. de zor. dar cu mare senin[tate pe fa\[. Doctorul Voiculescu =i episcopul Leu (tare d[r`mat. Mihai Ralea ]nso\it de al\i tovar[=i. Nu-mi vine s[ cred c[ totul poate fi at`t de complet. (apoi) Voiculescu. probabil. cu scopul de a sta de vorb[ cu episcopul Leu.. Aceste obiecte au fost ascunse ]n.din nenorocire pentru ei .=i s[-i fac[ eventuale propuneri de colaborare ]n cazul c[ ]n\elegerea de la Geneva devenea ..pag. era vorba s[ se fac[ o vizit[ bilateral[ ]ntre cele dou[ lumi ale globului (de\inu\ii sperau un regim mai bl`nd). }ncep s[ presimt ca Hristos e prezent ]n pu=c[rie. ]njura\i =i porc[i\i. dar ]n van. a uit[rii trecutului. a fr[\iei cre=tine. condamnat MSV p.. Steinhardt . din care unul la comandant. Ed. ]nceput[ ]n ziua de 18/II. Se cunosc ]n aceast[ privin\[ talentele de orator ale lui Mihai Ralea. de\inut politic ]n Pen. Leul a r[mas Leu. legionarii de la Aiud.. =asii de la Codlea au plecat. insulta\i. se plictisesc. umbla ]n c`rje. 2114 din C[tre Procuratura Mil. Sandu. gestica =i perora\ia. declar c[ ]ncetez greva foamei =i a apei. una perie barb[ . ]ntruc`t mi s-a dat posibilitatea ca s[ raportez verbal Domnului Porcuror ceea ce am cerut ]nt`i pe cale ierarhic[ ]n cadrul Penitenciarului =i apoi pe calea grevei. De\inu\ii au r`s.. al\ii s-au c[tr[nit. Dup[ =i mai ales ]n cursul conferin\ei la nivel ]nalt la Geneva din 1954 ne-am schimbat din <Bandi\i> ]n <Domnule de\inut>..

1 lit. cred c[ p[rintele Vasile venea la spital. raionul N. dac[ nu m[ ]n=el. 10 (zece) ani ]nchisoare corec\ional[ pentru trecerea frontierei pp. Antonie Pl[m[deal[ Mitropolitul Ardealului RPR Tribunalul Militar al Reg. Probabil ca ]nfulecatul tartinelor f[cea parte dintr-o anumit[ strategie. =i apoi fugar prin \ar[ cu o condamnare ]n contumacie (1948-1954). prin 1951. S-a bucurat.pedeaps[ comutat[ de Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale din pedeapsa la moarte .S. pentru conf. II-a Milit. care fusese ucenic de chilie la P.03. a 317 . <Clusium> 1990. Am stat de vorb[ cu p[rintele Vasile. II-a Milit.. v[z`nd hot[r`rea nr. dar 316 ne ]nt`lneam la plimbare.> Dintr-o scrisoare a I. art.11. ar putea s[ dea Funda\iei unele m[rturii importante. 9 bis etaj apart. Nu i-am pus ]ntreb[ri =i el mi-a spus c`t a vrut. dar nu foarte mult. pag. }n 1954 am fost prins =i dus la Ia=i. fiind spital. 205/56 din 03.S. Ed. de undeva de la Aiud sau Gherla.. Cred c[ a purtat c[ma=a cu el peste tot. a. n[scut la data de 13. domiciliat ]n comuna Bucure=ti str. Mai apoi. Bucure=ti Dosar nr. El era cu ochii bandaja\i =i spunea c[ nu vede. devenit apoi monahul Gamaliel. =i ne mai vizitam. N-a ]mbr[cat-o niciodat[. la ]nchisoarea V[c[re=ti. 1872/1954 al TMT Buc. <Bat[-i Doamne!>. Prin 1955 sau 1956. f[r[ a-l pofti =i pe el la o ]mbuc[t[ur[ m[car. 283-285. ]n pofida behaviorismului lui Pavlov. Acesta e =i motivul pentru care v-am pomenit de el. ]n vremea martiriului s[u. I-am spus c[ eram monah la Slatina. fiul lui Grigore =i al Lucre\ia. Leu s-a ]ntors la gamel[. B[lcescu regiunea Bucure=ti de profesie preot de apartenen\[ social[. De aceea ceruse s[ fie adus la spital. b. Mandat de executare a pedepsei Nr. de origin[ social[. Spunea c[ a fost arestat la Viena.P. Uneori se l[sau deschise celulele. dac[ nu. Gramont nr. atunci s[ pofteasc[ la gamela cu zeam[ de arpaca=. Nu eram ]n aceea=i celul[-spital. art... fiul P. era o tactic[ de al aduce pe Leu ]n ispit[. apoi predat Securit[\ii rom`ne. Vasile.. art. Descoperit.S.1954 a Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti prin care numitul Leu Gr.04.<Pe muntele Ebal>. era la st[re\ie un frate Gheorghe Boboc. Grigorie. Cum V[c[re=tii erau =i ]nchisoare-spital pentru de\inu\i. 101cp execut[ munc[ silnic[ pe via\[ (din anul 1950. Gala\i. a fost condamnat la munc[ silnic[ pe via\[ . 2417 din 20. iar tartinele alta. V[c[re=ti =i bine]n\eles la Interne pentru anchete.) ^V[ felicit ipentru ideea de a ]ntemeia o funda\ie care s[ poarte numele episcopului martir Grigorie Leu. Nu mai =tiu pe unde va fi fiind acum. Era ]n grup =i pastorul Wurmbrand. apoi dus ]n Rusia.. p[rintele Gamaliel a ajuns prin Muntele Athos.> (Teohar Mihada= . nimeni nu f[cea m[rturisiri complete nim[nui. de a-i dovedi c[ dac[ se d[ pe m`na lor va m`nca =i el ca lumea. c. Sunt sigur c[ a tr[it drama al[turi de cel c[ruia i-a fost ucenic p`n[ la moarte. Colaborarea era una. P[stra de la el o c[ma=[ pe care o \inea ca pe o relicv[ sf`nt[. trec`nd fraudulos frontiera s-a ]ncadrat ]n serviciul de spionaj str[in.. Grigorie Leu la Hu=i..]nfulecau de zor din ni=te tartine delicioase. din D. m-am ]nt`lnit cu p[rintele Vasile Leu. 199/50. Eu auzisem despre el la Jilava =i am fost bucuros s[-l ]nt`lnesc la V[c[re=ti.1957 Noi colonel de justi\ie Casandra Aurel Pre=edintele Tribunalului Militar al Reg. +i iat[ c[. Nu =tiu dac[ prin bandaj m-a v[zut.. Eram prea t`n[r =i m[ aflam mai ]nt`i student ]n Bucure=ti ]n 1947-1948. potrivit obiceiului din ]nchisori. Jilava.pentru tr[dare pp.1903 ]n comuna Oancea regiunea Gala\i. Mai spunea c[ ar fi fost hirotonisit episcop dar. refuz`nd tartinele. C`t am stat la m[n[stirea Slatina din Moldova. 267 cp.

A. adm Teodorescu Ovidiu. Milit. maj. Pite=ti Ve\i transfera cu duba dvs. de urgen\[ la Pentenciarul Jilava pe 319 .10 Semn[tura primitorului (ss) S]rbu Augustin Telegram[ Prezentat[ Bucure=ti M.^ Adeverin\[ Telegrama Nr.furnizat acestuia informa\ii =i a dus ac\iuni du=m[noase contra RPR. 6 cu dou[ sfori legate una de alta =i le 318 d[duse drumul pe geam ]n jos .1957 a Trib.la de=teptare la fel V[ rog lua\i m[suri de pedepsire asupra lui eu propun s[ fie pedepsit cu 7 zile de izolator Serg.1958 C[tre Procuratura Militar[ Pite=ti V[ trimitem al[turat declara\ia de\inutului cond. (ss) indescifrabil Raport C[tre Tovar[=u Comandant ]n ziua mai sus ar[tat[ fiind de serviciu am prins pe de\. 102 din 27. ora 21 m. Ordon[m directorului penitenciarului men\ionat s[ primeasc[ pe condamnat. conf. 1429/54 emis de Trib. Se anuleaz[ mandatul preventiv nr. Leu Gr. . Plt.01. Nr. s[-l re\in[ =i s[-l fac[ s[ execute pedeapsa mai sus ar[tat[. Raport C[tre Pentienciarul Pite=ti Comandant Raportez la prechezi\ia din 21. Comandantul Unit[\ii Maior^ +eful Biroului eviden\[ A. 10999 din 15. V[ rug[m a lua m[surile necesare.07. Buc. Propun pedepsirea lui cu 3 (trei) zile regim sever.. ]n a c[rei durat[ se va socoti =i timpul c`t a stat ]n deten\iune preventiv[ la. Pre=edintele Tribunalului Militar al Reg. 224 din Bucure=ti S-a primit ]n ziua de 15 oct. Vasile de la CBS nr. Leu Vasile. prin care declar[ greva foamei pentru motivele ar[tate ]n con\inutul declara\iei. (ss) indescifrabil Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti Nr. Suprem-Colegiul Militar prin care i s-a respins recursul. 224 127 15/10 2055 Transmis[ Forma\iunea 0951 C[tre MAI Regiunea Pite=ti Penit. V[z`nd c[ hot[r`rea a r[mas definitiv[ prin decizia nr. Colonel de justi\ie (ss) Casandra Aurel Grefier (ss) Ref.am g[sit un ac de cusut asupra lui mare c`t o andrea la bae i-am dat ordin s[ se ]mbrace cu c[ma=a =i pantaloni pe el el a f[cut invers s-a dezbr[cat de toate =i a luat mantaua pe el =i a plecat spun`ndu-mi c[ este c[ldur[ mare. Terit.el la aliniere nu se scoal[ .R.1958 am g[sit asupra de\. Leu Victor 1 (un) cu\it confec\ionat de el =i una pereche de zaruri.02. Ordon[m tuturor agen\ilor for\ei publice s[ aresteze =i s[ conduc[ pe susnumitul condamnat la Pentenciarul Pite=ti. II-a Milit.I.C. C. Executarea pedepsei ]ncepe la 20 august 1952 =i expir[ la ***** c`nd va fi pus ]n libertate dac[ nu va fi re\inut pentru alte fapte.

ciorapi l`n[ 4 patru 8. 1958 ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr. de serv. br`u improvizat 1 una 7. cauciuc 1 una 3. ochelari toc cu garnitur[ galben[. cravat[ neagr[ 1 una 12.de\inutul CR Leu Vasile. fular de l`n[ vechi 1 una 6. camerei de p[strare (semn[tura) ORDIN DE REPARTIZARE C[tre +eful Sec\iei Nr. valiz[ lemn 1 una 2. basmale 2 dou[ 13. (Semn[tura) Data 17 oct. prosoape 2 dou[ Ajutor de serviciu al comandantului (semn[tura)^ Asistent ]n perchezi\ie (semn[tura)^ De\inut V.M. conform ordinului tov. c[m[=i diferite 3 trei 10. regulamentului 1. regulamentului: 320 1. =i lasate la el (2) conf. Ungureanu Nicolae Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Vasile din camera nr. batiste 3 trei 4 ciorapi 3 trei 5. c[m[=i 1 una 2. Director general Colonel LixandruVasile Nr. c[ciul[ neagr[ 1 una 9. m. La primire penitenciarul Jilava ]l va \ine ]n condi\ii perfecte de izolare de restul de\inu\ilor =i va raporta conducerii Direc\iei pentru a primi ordine ]n privin\a regimului de de\inere. fiul lui Grigore =i Lucre\ia. II Tov. s. 93 cl. Raporta\i telefonic de executare. maieu 1 una 15. 13/ 3/1903 T. Vasile data na=terii 1903 martie 3 ]n baza (1) conf. 3/55. c[pitan Alix[ndrescu Ofi\er de serviciu al Penitenciarului Pit (Semn[tura)^ Data 1 noeimbrie 1958 321 . pantaloni gri 1 una 4. al cdt. ismene 1 una 3. batiste 2 dou[ 16. lag[re =i colonii. 145552 din 15/10 1958 Col. ismene 3 trei 11.serg. hain[ bleumarin 1 una 5. 20 Ajut. prosop 2 dou[ 14. 145552 15/10 1958 Pentru conformitate^ Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia penitenciare. III ]n camera Nr.Penitenciarul Jilava Inventar 1718 din anul 1958 luna octombrie ziua 17 de obiectele =i lucrurile de ]nbr[c[minte luate spre p[strare dela de\inutul Leu Gr. Leu Primit spre p[strare de c[tre resp. major Tudorache Dtru Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Gr. n[scut la data de 13/3/1903. III Tov. T.M. curea pant. Vasile ]n camera Nr.

conform ordinului tov. cpt.V.XII. Ministerul Afacerilor Interne Data 28. Tebe=an Ion Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Gr. Cpt. de asemnea discut[ probleme interna\ionale spun`nd c[ cur`nd cele patru puteri se va ]nt`lni =i vor hot[r] retragerea ru=ilor =i totodat[ va c[dea regimul. Ofi\er de serviciu al Penitenciarului (Semn[tura)^ Data 20..VI. Serg. 5 ]n camera nr. 174.ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr.06. Oancea Gala\i la Penitenciarul Jilava.529 Anul 1959 luna VII ziua 3 Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia general[ a penitenciarelor =i coloniilor de munc[ Sec\ia sanitar[ Nr. m. Pedeapsa expir[ la .58 Unitatea Jilava De acord Ofi\er de serviciu Aprob Comandantul V[zut Medicul unit[\ii Executat Raport }n ziua de 25. s. 47. Vasile din camera nr.07. Spital Tov. 5. conform ordinului comand.III. Ofi\er de serviciu Jilava (Semn[tura) Data 20. Vasile din camera nr. Director ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr.. Propun a fi pedepsit cu 5 zile de izolare sau e=irea din infermelie deoarece se face in stiga\ie ]n camer[. Pedeapsa ]ncepe la .05. Supraveghetor S. 36214 din 29. Alx. conform ordinului cdt.M. 48 ]n camera nr. 48. Vasile din camera nr. 8/55 ]n camera nr. Florea Ion Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Gr. Spital Tov. Donciu Marin Ve\i muta pe de\inutul Leu Gr. s. Ofi\er de serviciu al Penitenciarului Jilava (Semn[tura)^ Data 22.1959 C[tre 323 . I Tov. m..1903 ]n com.. n[scut la 13.59 ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr. mj.1959 ora 21 de\inutul Leu Vasile condamnat la MSV pentru din sec\ia Spital camera 48 a comis urm[toarele: La perchezi\ia f[cut[ s-a g[sit 2 cruci din lemn cu care ]n fiecare zi \ine slujbe religioase cu de\inu\ii din camer[.959 322 Delega\ie Se deleag[ de noi prin prezenta tov.59 Intrare nr. Niculescu Constantin spre a merge ]n interes de serviciu pentru anchetarea numitului Leu Vasile.

9117 din 01 sept. }n actele de transferare ve\i anexa ]n copie prezentul ordin precum =i raportul medicului. din 22 oct. Medic director (ss) Dr.conform avizelor medicale i se face ie=irea din spital la data de 22 oct. De\inutul vine de la penit. C./4046/959. Jilava f[r[ adres[ de trimitere. 1959.10. aprobarea ]n spital este solicitat[ de U. =i gospod[rire nr. Eviden\[ Spital Nr.R. c. Dr[ghici cu ord.M. DGPCM Serv.R. =i Gospod[rire Nr. Vasile.VI. nr.1959 C[tre Penitenciarul Jilava V[ trimitem al[turat aprobarea de internare ]n spital nr. Dr[ghici Nr. n[scut la 13 martie 1903.1959 C[tre Penitenciarul Jilava V[ retransfer[m pe cale administrativ[ pe de\inu\ii CR.. fiul lui Grigore =i Lucre\ia. Aprov. aprobare solicitat[ de UM 0123/U Bucure=ti =i aprobat[ de tov. Director general +eful Sec\iei sanitare Doctor^ Republica Popular[ Rom`n[ Ministerul Afacerilor Interne DGPCM Serv. Nr.VIII. Jilava +eful Bir. Popescu Niculae Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul V[c[re=ti Biroul Eviden\[ Nr./4046/959. Comandantul penit. Lua\i m[suri urgente de internare ]n spitalul V[c[re=ti a de\inutului =i raporta\i de executare. 36214/ 959 pentru de\inutul Leu Vasile din unitatea dvs. 2/ Popa +tefan fiul ui Stan =i Dobra. Leu Gr. 1959 C[tre Penitenciarul V[c[re=ti 324 Spital }nso\it de dosarul personal. n[scut la 22 octombrie 1900. condamnat la MSV pentru t[rdare. pentru a fi internat ]n spitalul dvs. Ministru Al. 0036214 din 29.MAI UM 0123/U Bucure=ti Ca urmare la raportul dvs. 1959 C[tre Tovar[=ul Comandant V[ raport[m: de\inutul C. Mihaly Zoltan Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Jilava Bir. 174048 din 25. condamnat ]n prim[ instan\[ la 7 ani corec\ie prin sentin\a 325 . Rug[m confirma\i de primire. Leu Vasile fiul lui Gheorghe Lucre\ia . v[ facem cunoscut c[ se aprob[ transferarea cu primul vagon penitenciar la penitenciarul V[c[re=ti a de\inutului Leu Vasile pentru a fi interna\i ]n spitalul acelui penitenciar. 0123/U Bucure=ti =i aprobat[ de tov. aprov. Eviden\[ Nr. dup[ cum urmeaz[: 1/ Leu Vasile.1959. 228 din 24. Ministru Al. +eful Serviciului (ss) Maior Tache Petrache +eful Sec\iei sanitare (ss) Dr. v[ transfer[m odat[ cu prezenta pe de\inutul C. 0036214 din 29 august 1959. conform ord.

Tebe=an Ion Ve\i muta pe de\inutul Leu Gr. Susnumi\ii au terminat spitalizarea conform fi=ei medicale anexate la dosar. Ve\i anun\a DGPCM pentru a primi ordin ]n privin\a regimului de de\inere. 36 compus din 49 file. m. ciorapi 1 p. 901/959 a Trib. Leu Primit spre p[strare Casierul unit[\ii (semn[tura)^ Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti Nr. pantalon 1 c[ma=[ 326 3 p. pe care vi-l anex[m ]n copie v[ transfer[m prin duba noastr[ pe de\inutul C. ]mpreun[ cu dosarele cu actele de de\inere =i obiectele ce le apar\in. 48 ]n camera -.10. Militar Bucure=ti. 16236 din 16. 1. conform ordinului Ofi\er de serviciu (Semn[tura)^ Data 26.1958 C[tre Penitenciarul Jilava Conform ordinului DGPCM nr.nr. La primirea de\inutului CR rug[m a fi \inut ]n condi\ii perfecte de izolare de restul de\inu\ilor. chilo\i 1 p. Vasile din camera nr.59 Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia general[ a penitenciarelor =i coloniilor de munc[ Penitenciarul Jilava Inventar 2888 din anul 1959 luna octombrie ziua 26 de obiectele =i lucrurile de valoare ridicate spre p[strare de\inutul Leu Gr.X. bocanci 3 c[m[=i 3 ismene 3 batiste 3 ciorapi 1 flanel[ Ofi\er de serviciu (semn[tura)^ Asistent ]n perchezi\ie (semn[tura)^ De\inut V. Rug[m confirma\i primirea Comandantul Penitenciarului Colonel^ +ef Bir. Eviden\[^ ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr. ]mpreun[ cu dosarul personal nr.R. Leu Vasile. s. Spital Tov. Vasile data na=terii 1891 III 13 Gheorghe-Lucre\ia Proces verbal despre rezutlatul perchezi\iei sau ]n baza ordinului comandantului Mag. ochelari 1 p[tur[ personal[ 1 p.101958. 327 . 224127 din 15. valiz[ sc`ndur[ uzat[ 1 palton 1 hain[ 1 c[ciul[ 1 p.

pentru a fi transferat de c[tre dvs.pentru Proced`nd la perchezi\ia corporal[ s-a g[sit asupra lui urm[toarele obiecte: una traist[. dou[ batiste. 0123/H Nr. obiectele men\ionate ]n prezentul proces verbal =i dosarul personal nr. . nr. 00843153/7. de serviciu^ 5. Dumitrescu de\inutul Leu Vasile se mut[ de la cl.959 adus de la Jilava din .XII. la locul de deten\ie de unde a fost adus. nr.M. a mai fost arestat/nu a mai fost arestat de . s[pun rufe. col^ Secretar Plut. c`rpe. dou[ buc. 00240609 din 5 martie 1960 Dosar nr. Proces verbal nr.ultimul domiciliu ]n Londra str. Comandantul unit[\ii Maior^ +ef birou eviden\[ A. un s[cule\ cu diferite c`rpe =i medicamente.21 Sef nr. ciorapi.C. C[tre Penitenciarul Jilava V[ trimitem prin delega\ii no=tri.04. Raft nr.^ MAI Penitenciarul Jilava Biroul eviden\[ Nr. una p[tur[. adresa nr. un s[cule\ mic. un pantalon pijama. ]mpreun[ cu dosarul =i obiectele ce-i apar\in pe de\inutul Leu Vasile. 50.la data . Of.1960 C[tre Ministerul Afacerilor Interne 329 . ordinului nr. dou[ ismene.XI. Drept care am ]ncheiat prezentul proces verbal Ofi\er de serviciu^ Am primit obiectele Magaziner^ Perchezi\ionat Transferat la .1959 Republica Popular[ Rom`n[ Ministerul Afacerilor Interne U. 771 de depunere =i perchezi\ie corporal[ F[cut ast[zi 7 noiembrie 1959 ora 15.III. +eful unit[\ii militare Lt. col. 21 la cl. Semn[tura arestatului de primirea obiectelor Data^ Not[ Din ordinul tov.^ Unicat Unitatea B.Rug[m confirma\i primirea de\inutului =i a dosarului personal.cf. arestatul Leu Vasile n[scut la 13.J.45 ]n Bucure=ti Noi Boac[ Ctin din MAI. una pijama complet[.1903 ]n comuna Oancea raionul Gala\i regiunea Gala\i fiul lui Grigore =i Lucre\ia de profesie episcop c[s[torit cu . C. dou[ buc. dou[ per.se ]ncarcereaz[ ]n ]nchisoare ]n interesul cercet[rilor. trei c[m[=i. 3981 din 8.din Am predat arestatul Ofi\er de serviciu^ Am predat obiectele 328 Magaziner^ Am primit arestatul.

C. Vasile. general[ a penit. tatuaje etc. =i coloniilor de munc[ Serviciul eviden\[ Rug[m s[ binevoi\i a ne da aprobare de a transfera la penitenciarul de executarea pedepsei pe de\inutul CR Leu Vasile. Men\ion[m c[ susnumitul a fost primit prin transferare de la Penit. lag[re =i colonii Penitenciarul Pite=ti Adeverin\[-Caracterizare De\inutul Leu Gr.1960 Consultat =i g[sit s[n[tos Deparazitat Medic^ Foaie de transferare (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul Leu Gr. =i MAI cu adresa nr. originea social[ burghez. Penitenciarul Jilava Nr. eviden\[ A. ord.04. 2417/ 1954 de Trib. cicatrice. Vasile mtr. Pite=ti pentru a fi pus la dispozi\ia MAI 0123/h. Militar Bucure=ti ]n baza c[rui art.) nu are I s-a dat hran[ rece pentru zilele: Comandant^ 330 +eful biroului de eviden\[ =i cazier^ Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia penitenciare. nr. plicului Data 16. DGPCM nr. Vasile mtr. 167255/961) Gradul de periculozitate: f periculos CR de supravegheat Numele p[rin\ilor numele tat[lui Grigore numele mamei Lucre\ia I s-a dat hran[ rece pentru zilele: 08-09 februarie 1961 Comandant +eful biroului de evid. tr[dare pe termen MSV Pe timpul de\inerii ]n penitenciare a avut o comportare rea av`nd la dosar rapoarte de pedepsire . plicului Data 08 februarie 1961Consultat =i g[sit s[n[tos Deparazitat Medic^ Foaie de transferare (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul CR Leu Gr. 331 . 3291/1954 de profesiune episcop condamnat MSV pentru faptul tr[dare. 00840609 din 5 martie 1960. Militar Teritorial Buc. nr. ]l depune ]n acest penitenciar cu men\iunea s[ fie transferat la locul de de\inere de unde a fost transferat. se transfer[ la Penitenciarul Pite=ti (pentru executarea pedepsei conf. 33388/60) Gradul de periculozitate : periculos CR Semnalmente: v`rsta 13 martie 1903 Grigore =i Lucre\ia Semne particulare (semne. locul na=terii Oancea.Dir. n[scut la 13 martie 1903. 3291/1954 de profesiune episcop condamnat MSV pentru faptul tr[dare pedeapsa expir[ se transfer[ la Penitenciarul pentru spitalizare conf. nr. DGPCM serv. Ev. c`nd =i de ce instan\[ a fost condamnat Trib. anul na=terii 1903. col. pedeapsa expir[ la MSV. fiul lui Grigore =i Lucre\ia ce este condamnat definitiv la MSV pentru tr[dare prin sentin\a nr. Comandantul unit[\ii Lt. +eful Bir.comportare rea fa\[ de personalul penitenciarulu 7 =i 3 zile izolare Comandantul Penitenciarului Semn[tura^ Penitenciarul Dej Nr. ord. pentru cercet[ri.

Oancea jud.07. 01967 din 30 VII 1962 Dosar nr. 01967 din 27. C[tre Forma\iunea 0951 Bucure=ti Serviciul Paz[ =i Regim Conform Ord. Leu Republica Popular[ Rom`n[ Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Dej Nr.Ministerul Afacerilor Interne Unitatea Penitenciarul Dej Nr.07. prin care solicit[ una pereche ochelari rug`ndu-v[ s[ binevoi\i a dispune Comandantul unit[\ii Referent =ef =i greva foamei =i am cerut s[ fiu izolat =i s[ mi se dea h`rtie ceea ce mi s-a refuzat. Nr. condamnat MSV a declarat refuzul hranei pentru motivul c[ este persecutat de c[tre o parte din personalul de paz[ pe considerentul c[ ]n ziua de 20.07. }n ziua de 30. Vasile tichet nr. fiindc[. condamnat MSV Fa\[ de aceasta rug[m a se lua m[surile cuvenite Comandantul Penit. Dej Cpt. Cu raportul Nr.1962 de\inutul a renun\at la refuzul hranei pe considerentul c[ ]=i d[ seama c[ nu este persecutat de c[tre cadrele din paz[. Duma Emilian Declara\ie Subsemnatul Leu Vasile n[scut ]n com. Covurlui ]n 13 martie 1893 fiul Grigore =i Lucre\ia de\inut CR condamnat MSV declar refuzul hranei. Men\ionez c[ ]n ziua de 20 iulie am raportat c[ intru ]n refuzul 332 .1962 de\inutul CR Leu Vasile. de ]nceperea refuzului de hran[ iar cu raportul Nr. Comandantul Penit. Dv.07. Acstea sunt motivele pentru care declar refuzul hranei azi. Dej (ss) Cpt.07. 0047500/962 referitor la cazurile de refuzul hranei de c[tre de\inu\i.1962 s-a ]naintat declara\ia de ]ncetarea refuzului de hran[.1962 V. 1990 din 30. Raport[m: }n ziua de 25.1962 s-a ]naintat declara\ia de\inutului.1962 cu ocazia perchezi\iei generale a fost scos din camer[ ]n timpul c`t s-a efectuat perchezi\ia general[ ]n cadrul sec\iei. Procuraturii Militare Cluj. Duma Emilian Declara\ie 333 Republica Popular[ Rom`n[ Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Dej Nr. prin patru dovezi concrete am constatat c[ ]n contra mea se duce o ac\iune de exterminare camuflat[ de c[tre persoane din administra\ia Penitenciarului Dej. 01967 din 27 VII 1962 Dosar nr. C[tre Procuratura Regiunii III-a Militare Cluj }naint[m al[turat copia declara\iei de refuzul hranei a de\iunutului CR Leu Vasile. 27/7. 1351 din 03 VI 1961 C[tre Pentenciarul V[c[re=ti V[ ]naint[m al[turat cererea de\inutului CR Leu Gh.

declar refuzul hranei. cer`nd s[ se procedeze la cele legale . P[una Vasile Declara\ie Subsemnatul de\inut Vasile Leu. deoarece am constatat =i verificat c[ ]n penitenciarul Dej ]n care m[ aflu se duce o ac\iune camuflat[ de exterminarea mea fizic[ =i moral[.C. Oancea.1962 Vasile Leu Pt.]n ziua de 25 iulie am fost scos la raportul conf. MSV p. conformitate cu originalul (ss) Secretar A.09. n[scut ]n com. Tr.c. Comd. Aceasta ]mi este declara\ia pe care o dau o sus\in =i o semnez. Dej Maior Duma Emilian Declara\ie Subsemnatul Vasile Leu de\inut CR condamnat MSV p. Tr.IX. Vasile Leu 27 sept. Aceasta ]mi este declara\ia pe care o dau o sus\in =i o semnez. III (Semn[tura)^ Penitenciarul Dej Nr.Subsemnatul Vasile Leu de\inut CR cond. 1962 Vasile Leu Pt. }. la 13 martie 1893. condamnat MSV p. Dej (ss) A. P[una Vasile Penitenciarul Dej 335 . 29. declar: nu primesc s[ fiu hr[nit artificial =i refuz asisten\a =i alimenta\ia medical[. c[ nu exist[ o ac\iune de exterminare oficial[ ]n contra mea . Tr.1962 Procuratura Regiunii Militare Cluj }naint[m al[turat copia declara\iei de refuzul hranei dat[ de de\inutul CR Vasile Leu ]n data de 27.declar c[ renun\ la greva foamei. jud. Oancea. comd. 64 ]n camera nr.IX. Vasile a fost mutat din camera nr. condamnat MSV p.1962 oraz 10 +eful Sec\iei nr. am declarat greva foamei. a. }. care mi-a dat h`rtie =i m-a izolat. Leu Dej 30 iulie 1962 De\inutul Leu GH.1962 Rug[m dispune\i. jud.09 . Comandantul Penit. conformitate cu originalul Secretarul Penit. Ast[zi 30 iulie pe temeiul angajamentului =i cuv`ntului de onoare a D-lui. Covurlui. }. condamnat MSV p. Vasile Leu 29. 27 sept. 58.Tr. declar: Nu primesc s[ fiu hr[nit artificial =i refuz asisten\a =i alimenta\ia medical[. la 13 martie 1893 declar refuzul hranei deoarece am constatat =i verificat c[ ]n penitenciarul Dej ]n care m[ aflu se duce o ac\iune camuflat[ de exterminare a mea fizic[ =i moral[. la data de 27. 1962 Copie 334 Declara\ie Subsemnatul Vasile Leu de\inut CR ]n penitenciarul Dej. }. care ]n ziua de 20 iul. Covurlui. 02547/28. V. n[scut ]n com. }. Tr.IX.1962 Copie Declara\ie Subsemnatul de\inut Vasile Leu.C. a or.

X.09. Dej (ss) Maior Duma Emilian Declara\ie Subsemnatul Leu Gh. 02547 din 28. Vasile condamnat la MSV pentru tr[dare conform art. ]n prezen\a lt. Militar Teritorial Bucure=ti. 2619 din 05. Domocos Iosif delegatul Raionului MAI Gherla. comandantul forma\iunii 0606 Gherla. Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces verbal ]ntr-un exemplar ce se va anexa la dosarul de penitenciar al condamnatului. 336 Comandantul Penit. Rug[m dispune\i Comandantul Penit.10 1962. Raport[m: Le data de 03.) Penitenciarul Dej Nr. Cu raportul nostru nr. Leu 19.1962 03. 199/50 prin sentin\a nr.10.1962 am raportat =i Procuraturii Regiunii a III-a Militare Cluj. sub supravegherea direct[ a tov. 0404344 din 337 . a declarat refuzul hranei. declarat ]n data de 27. Mure=an Gavril[ de la Procuratura Militar[ de Regiune Militar[ Cluj.1962 Forma\iunea 0951 Bucure=ti Serviciul Paz[ =i Regim Raport[m: Pe data de 27 septembrie 1962. Maj Domocos Iosif Luat la cuno=tin\[ (ss) V. 2622/05.X.01.A. constat[m prin prezentul proces verbal c[ susnumitul beneficiaz[ de dispozi\iile art. 02576 din 01 octombrie 1962. fie foarte sl[bit dup[ foame.1963 Republica Popular[ Rom`n[ Ministerul Afacerilor Eviden\[ SE NR.1962. ceea ce ]nseamn[ c[ a fost fie obligat.Nr.1962 am raportat =i Procuraturii Militare Cluj care supravegheaz[ unitatea noastr[.1962 (N. Cu raportul nostru nr.1962 Forma\iunea 0951 Bucure=ti Serviciul Paz[ =i Regim Urmare raportului nr. 7 din Decretul 5/1963 =i urmeaz[ a se transforma pedeapsa ]n 25 ani MS. 2576/01.10. pe baza c[ruia s-a emis mandatul de executarea pedepsei nr. de\inutul CR Leu Vasile matr. Comandantul Forma\iunii 0606 Gherla (ss) Maior Alexandrescu Dumitru Delegat Raion MAI (ss) Lt. maj. de\inutul CR Leu Vasile a renun\at la refuzul de hran[. Scrisul nu este al s[u. 205/1956. pentru motivul c[ conducerea unit[\ii nu a aprobat mutarea lui din camera 58 ]n camera 47 unde s-a cerut s[ fie mutat. 2417/ 1954 a Trib.09.09. verific`nd dosarul numitului Leu Gr. ci numai semn[tura. Vasile de\inut ]n Penitenciarul Dej condamnat MSV pentru ]nalt[ tr[dare Renun\ la refuzul de hran[ ce l-am declarat ]n ziua de 27. dec. 3291/54 condamnat MSV pentru ]nalt[ tr[dare de patrie. Dej (ss) Maior Duma Emilian Ministerul Afacerilor Interne Forma\iunea 0606 Gherla Verificat Procuror militar: (ss) Maior de justi\ie Mure=an Gavril[ Proces verbal }ncheiat azi 18 ianuarie 1963 Noi maior Alexandrescu Dumitru.

05.UM 0123/0 Bucure=ti. fiul lui: Grigore Lucre\ia Talia. originea social[ burghez[.03.B.1964 Penit. pedeapsa expir[ la 13 august 1977. nr.1903 fiul lui Grigore =i Lucre\ia. 13.prin sentin\a penal[ nr.02. Fruntea Nasul Gura^ B[rbia Fa\a Ochii^ P[rul Spr`ncenele Barba^ Urechea Musta\a^ Semne particulare (Semne. plicului 1792 Data 26 martie 1964 Consultat Deparazitat Medic^ FOAIE DE TRANSFERARE (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul Leu Vasile Mtr.=i expir[ la data de^ Execut[ pedeapsa ]n baza mandatului nr. cicatrice. ve\i transfera ]n forma\iunea 9622 Aiud.^ . Manoliu Petru Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia g-ral[ a peniten. la data de 21. v[ transfer[m ]mpreun[ cu dosarul s[u personal pe de\inutul CR Leu Vasile nsc. Aceast[ foaie de transferare se lipe=te pe plicul cu dosarul de\inutului. fiul lui Grigore =i Lucre\ia.^ .c.1959 a fost pedepsit cu 5 zile izolare pentru nerespectarea regulamentului. Comandant^ Data 26.03. Gradul de periculozitate: s[ fie supravegheat Semnalmente: V`rsta nsc.1903.06. 9622 Aiud pentru conform Ordinului DGPCM nr.1903.03.) I s-a dat hran[ rece pentru zilele: 27 martie 1964 Comandant^ +eful Biroului de Eviden\[ =i Cazier^ N. 32911954 de profesiune episcop condamnat la 25 ani pentru faptul de tr[dare.1903 ]n localitatea Oancea. SE 040344/1964. 13. 339 . n[scut la 13. 1792 din 26 martie 1964 C[tre Forma\iune 0622 Aiud }n conformitate cu Ordinul DGPCM SE 040344 din 25. la 13.03. =eful de vagon va refuza primirea de\inu\ilor.Dosar nr.03. cr Leu Vasile nsc. Vasile.1958 a fost pedepsit cu 4 zile izolare pentru p[strarea de obiecte nepermise. 113 C[tre Forma\iunea 0606 Gherla Conform adresei 00520800/14-03-1964 a MAI .la^ . Gherla Nr.1964.a ]nceput s[ execute pedespsa la data de^ . Rug[m confirma\i primirea. =i a colon.pentru^ . pe de\. ]n caz de lips[ sau av`nd datele cerute incomplete.^ .emis de^ Pe timpul de\inerii La data de 29. Comandantul Forma\iunii (ss) Trocaru Petru +eful Biroului eviden\[ (ss) a. condamnat de^ . de munc[ Locul de de\inere Gherla Adeverin\[-Caracterizare De\inut Leu Gr. se transfer[ la penitenciarul Form.]n baza art.03.1957 a fost pedepsit cu 5 338 zile izolare pentru p[strarea de obiecte nepermise. la 25. Loc\iitor director general^ +eful serviciului^ Secret Ministerul Afacerilor Interne Forma\iunea 0606 Gherla Nr. tatuaje etc.

regiunea Gala\i. 5 Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia g-ral[ a peniten.Formular nr.regiunea^ . S/a eliberat fiind gra\iat conf. profesia episcop A fost depus la data de 20.=i expir[ la data de^ Execut[ pedeapsa ]n baza mandatului nr.ocupa\ia^ originea^ . D. Semn[tura: V. 199/950.]n baza articolului^ Pedeapsa ]ncepe la data de^ . 0622 Aiud Nr. 9 bis Comandant^ +eful Eviden\ei^ Forma\iunea 0622 Aiud Declara\ie Subsemnatul Leu Gr. De asemeni nu voi comunica nimic scris sau verbal rudelor sau altor persoane despre de\inu\ii r[ma=i ]n locurile de de\inere. fiind condamnat la 25 ani MS prin sentin\a/decizia penal[ nr.1964 a fost pus ]n libertate numitul Leu Vasile. ziua) 13. luna. am luat la cuno=tin\[ de faptul c[ sun pasibil a suporta rigorile legilor RPR.raionul^ . pentru tr[dare art. 340 raionul N. Aiud.pentru^ . strada Gramont nr.08. B[lcescu.1964 Form.. Gramont nr. nerespectarea programului. Vasile.BUc. B[lcescu comuna/ora=ul Bucure=ti.1964 C[tre . =i a col. fiul lui Grigore =i al Lucre\ia. str. 5948 din 01. p[strare de obiecte nepermise.^ .1952 ]n baza mandatului de arestare nr. (Eviden\a Operativ[) V[ facem cunsocut c[ ]n ziua de 01.03. 411/954 al Cons. 9 bis La punerea mea ]n libertate din penit. am luat la cuno=tin\[ de faptul c[ nu am voie s[ divulg nimic din cele v[zute =i auzite de mine ]n leg[tur[ cu locurile de de\inere pe unde am trecut =i nici despre de\inu\ii r[ma=i ]n locurile de de\inere. Leu Data 1 august 1964 341 . 2517/954 a Tribunalului MT Buc.. D.emis de^ A mai fost condamnat pentru^ Con\inutul caracteriz[rii: Pe timpul de\inerii a avut o comportare rea fiind pedepsit ]n total cu 24 zile izolare cu regim sever ptr. revolte la adresa cadrelor. 205/956 emis de TMR 2 M. n[scut ]n anul 1903 luna 03 ziua 13 ]n comuna Oancea raionul Gala\i.la^ .condamnat la 25 ani MS prin hot[r`rea penal[ nr.1903 ]n comuna^ .^ . domiciliat ]n Bucure=ti raion N.din^ .08.din^ . }n cazul c[ nu voi respecta cele ar[tate mai sus. de Stat al RPR A declarat c[-=i va stabili domiciliul ]n regiunea Bucure=ti. n[scut la data (anul. de munc[ Locul de de\inere Aiud Adeverin\[-Caracterizare De\inutul Leu Gr. Vasile. Comandant^ Data 15.08.07.

a fost ]nmorm`ntat cu toate slujbele =i datinile Ortodoxiei Rom`ne=ti.chiriarh b[tr`n =i orb. cel ce a fost Arhip[stor al Rom`nilor de peste hotare =i al Rom`nilor Ortodoc=i Tradi\ionali=ti din \ar[. anun\[ decesul Arhiepiscopului Victor Leu. dup[ datele lor calendaristice ar putea corespunde unor ac\iuni diplomatice ale guvern[rii. au fost martorii t[cu\i ai martiriului tat[lui s[u =i ai ponegririi sale. pagin[ intrat[ ]n patrimoniul Istoriei. ca simplu =i resemnat Monah. 342 Trece la Domnul ]n 1978 scriindu-=i sobru =i convins de sine ultimul anun\. cel trecut prin totalitatea calvarului organizat cu cinism de p[g`nismul modern. dup[ o via\[ tumultoas[ de 73 ani. el este adus pe parcursul deten\iei la mai multe <interogatorii> care. Protoereul Militar Leu al Cavaleriei Rom`ne. multele zile de izolare total[ la care este supercondamnat =i gradul de <mare periculozitate> la care este catalogat ]ntotdeauna. Pop[ de Tab[r[ al lui +tefan cel Mare>. cu voie sau f[r[ de voie. care sunt o pagin[ din via\a =i luptele glorioase ale poporului Rom`n. Singuraticul str[nepot al lui <Mihail Leu.CAPITOLUL ULTIM C{TRE CITITOR Eliberat astfel din temni\[ c`nd ajunsese la ruinarea trupeasc[ =i pierderea vederii. unde ]ndeplinindu-i-se ultima sa dorin\[ p[m`nteasc[. Dar tot dup[ aceste acte. demonstreaz[ limpede c[ el a perseverat ]n a refuza orice colaborare.]n care sluje=te f[r[ dependen\[ de ierarhiile vremii. A=a cum s-a putut vedea =i din aceste acte publicate mai la urm[. prin cuv`ntul de la Dumnezeu adresat p`n[ ]n ultima clip[ credincio=ilor. Aceast[ confesiune ortodox[ ]l alege ]nt`ist[t[tor al ei . ]=i alege o mic[ biseric[ autonom[ de cea oficial[ Biserica Rom`nilor Ortodoc=i Tradi\ionali=ti . p[streaz[ senin[ =i neprih[nit[ mintea cu care l-a d[ruit Duhul. 343 . dar demn =i sigur pe mi=carea sa ]n fa\a altarului. I se propun diferite func\ii ierarhice dar. ]ncheie lan\ul celor nou[ genera\ii de slujitori ai Altarului Rom`nesc. Retras ]n lini=tea unei M`n[stiri Dreptcredincioase Rom`ne. cuv`ntul lui put`nd avea greutate ]n tratatativele cu Ocidentul. m`r=[viile care ]l fac s[ intre de mai multe ori ]n greva foamei. spre a nu avea datoria ascult[rii fa\[ de cei care. Familia Leu. Acela=i refuz categoric pentru orice colaborare ]l demonstreaz[ =i dup[ ie=irea din ]nchisoare. re`ntoarcerea lui la regimul sever de deten\ie. Acesta apare cu urm[toarele cuvinte: <Credincio=ii.

fax 40 -1-210. 126. cei trei urma=i b[rb[te=ti ai episcopilor-martiri. Bucure=ti 7026. la anul M`ntuirii 1998. Vlad Leu le-a a=ezat pe calculator =i a f[cut pagina\ia. ]n Bucure=ti. Dacia nr. Funda\ia Episcopul Grigorie Leu face apel pe aceast[ cale la to\i cititorii din \ar[ =i str[in[tate care consider[ c[ pot furniza date sau documente ]n plus privind subiectul acestei c[r\i. pentru a fi alc[tuit[ ]n ]ntregime prin munca =i spiritul nostru. iar Tudor Leu a realizat coperta =i forma definitiv[ a c[r\ii. noi.54. Astfel.APEL COLOFON DE FAMILIE Am lucrat cu pio=enie la aceast[ carte de familie. ISBN 973-9025-14-5 Casa de Editur[ =i Tipografie REALITATEA anul 2001 .11. s[ le trimit[ la adresa ei din Bd. Corneliu Leu a extras din arhive =i a ordonat aceste texte.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful