EVALUAREA FACTORILOR DE RISC

MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE IN ACTIVITATEA DE

SCUFUNDARE
ANALIZA FACTORILOR DE RISC IN ACTIVITATEA DE
SCUFUNDARE IN VEDEREA INLATURARII RISCULUI
PRODUCERII ACCIDENTELOR

ORGANIZAREA SI DESFASURAREA ACTIVITATILOR DE SCUFUNDARE. PROTECTIA MUNCII IN

ACTIVITATEA DE SCUFUNDARE.

Prin organizarea si desfasurarea activitatilor de scufundare se intelege

totalitatea masurilor ce se iau de catre conducatorii, precum si de alte persoane
care, potrivit functiilor ce le indeplinesc, au atributii de organizare a activitatii de
scufundare, pentru: instruirea si antrenarea scafandrilor; asigurarea disciplinei in
munca; asigurarea si punerea in aplicare a masurilor tehnice, organizatorice, de
securitate si de igiena a muncii in activitatea de scufundare; asigurarea
medicala a scufundarii; prevenirea accidentelor de munca sub apa si a
imbolnavirilor profesionale; asigurarea materiala a scufundarilor; controlul si
indrumarea activitatilor de scufundare; raportarea, cercetarea si evidenta
accidentelor de scufundare si a bolilor profesionale.
Siguranta activitatilor de scufundare se bazeaza pe calitatea organizarilor.
Orice scufundare confera anumite particularitati planificarii si organizarii lucrului
scafandrilor.Toate activitatile de scufundare sunt planificate, organizate si
conduse.
Planificarea scufundarilor se executa atat pentru antrenamente cat si
pentru lucrari curente sub apa, cu specificarea obiectivului scufundarii.
In functie de natura activitatii sub apa, durata de scufundare este un
element primordial, din care cauza orice factor al planificarii care duce la
obtinerea unei durate optime sau ajuta la cresterea eficientei scafandrului este
considerat prioritar.
In cadrul unei activitati subacvatice, numarul de scafandrii care se afla in
apa la un moment dat, trebuie sa fie cat mai restrans, in vederea inlaturarii
riscului producerii accidentelor, precum si pentru marirea posibilitatilor de
interventie cu mijloace materiale si umane in caz de accidente.
 In planificarea si organizarea activitatilor subacvatice, daca unii scafandrii
nu au fost folositi de mai mult timp si conditiile permit, acestia pot fi folositi
pentru executarea progresiva a lucrarilor incepand de la adancimi mai mici.
Toate activitatile de scufundare si de lucru sub apa ale scafandrilor se
organizeaza si se desfasoara avand in vedere, pentru fiecare situatie concreta
in parte, posibilitatile tehnice ale echipamentelor si instalatiilor din dotare, nivelul
de pregatire a personalului, conditiile hidrometeorologice, adancimea
scufundarii, obiectivele la care se intervine cu specificul fiecaruia, caracteristicile
vegetale si animale din zona de interventie, formele si mijloacele asistentei in
caz de accidente.
Strangerea si analiza informatiilor care definesc sau sunt in legatura cu
activitatea de scufundare, trebuie sa asigure alegerea procedeelor si a
echipamentului pentru scufundare; identificarea riscurilor
probabile;determinarea masurilor de asigurare pentru inlaturarea unor accidente
de scufundare specifice.
Formatiile care stau la baza organizarii si desfasurarii unei activitati
subacvatice, provin de la surse exterioare sau observatii facute la suprafata apei
din faza pregatitoare. Cand timpul si conditiile o permit, se executa o scufundare
preliminara de catre un scafandru cu experienta, pentru a expertiza locul si
conditiile de lucru sub apa.
Conditiile subacvatice si natura interventiei sunt factori importanti pentru
alegerea scafandrilor, a metodelor de scufundare si a mijloacelor materiale care
urmeaza sa fie folosite. Scafanrii pot lucra individual in echipe de doi sau mai
multi in conditiile scufundarii unitare sau in saturatie. Alegerea scafandrilor si
metoda de patrundere sub apa se fac de catre seful de santier sau seful de
scufundare.
Scopul activitatii subacvatice si numarul de scufundari pe care le poate
executa un scafandru, intr-un timp dat, este limitat in conformitate cu tabelele de
compresie.
In organizarea si desfasurarea activitatilor de scufundare se vor asigura
conditii ca scafandrii sa fie protejati de riscuri si accidente de scufundare,
temperaturi extreme si ape cu un grad de poluare periculos. Din aceste motive,
echipamentul individual de scufundare trebuie sa fie specific, adecvat misiunii
scafandrilor si sa asigure protectia acestora.
Pentru membrii echipajelor navelor de interventie cu scafandrii,
comandantii acesto nave au prevazut in roluri atrubutiuni si responsabilitati pe
timpul activitatilor de scufundare.
Asigurarea scufundarilor autonome se face in cele mai bune conditiuni cu
o barca ( pneumatica ) cu motor in afara bordului . Se poate si trebuie utilizata
orice ambarcatiune, chiar daca activitatea de scufundare se executa de pe nave
mai mari.
Pentru scufundari ce se executa in porturi, pe fluvii si canale de navigatie
cu circulatie intensa de nave si ambarcatiuni, se delimiteaza zonele de lucru cu
balize si indicatoare si se cere organelor competente restrictii cu privire la
traficul de navigatie.
Lucrul scafandrilor in apa este semnalat prin pavilioane ale Codului
International de Semnale, prin lumini si semnale acustice, precum si prin
comunicatii directe
( radiotelefon, megafon, sirena ).
Activitatile de scufundare nu se desfasoara in conditii hidrometeorologice
care pot pune in pericol siguranta scafandrilor.
Cand se executa scufundari autonome in ape cu viteza curentului mai
mare de 0,5 m/s, se iau masuri speciale pentru a se putea recupera scafandrul.
Obligatia si raspunderea pentru realizarea masurilor de securitate a
scafandrilor o au, potrivit atributiilor ce le revin, cei ce organizeaza si conduc
nemijlocit scufundarile.
Conducatorii ( sefii ) care organizeaza si conduc nemijlocit activitati de
scufundare si lucru sub apa, sunt obligati sa cunoasca metodele procedeele si
echipamentul de scufundare, normele specifice de tehnica securitatii,
tratamentul accidentelor de decompresie si lucrarile ce trebuie executate sub
apa.
Inainte de fiecare scufundare, se vor prelucra scafandrilor, timp de o
jumatate de ora, normele specifice de protectia muncii aplicabile in lucrari la
presiuni mai mari decat presiunea atmosferica, in functie de activitatea ce
trebuie indeplinita.

SCUFUNDAREA UNITARA IN MEDIU USCAT

Scufundarea unitara in mediu uscat, este scufundarea care se executa in

barocamere special amenajate, unde adancimea scufundarii este data de
nivelul presiunii realizate in incinta, cu aer sau amestec respirator sintetic.
Scufundarea unitara in mediu uscat se executa in scopul : efectuarii
testelor de aptitudini a scafandrilor; testarii de noi tehnologii de scufundare;
antrenamentului; verificarii functionale a unor aparate de respirat sau de alta
natura; reglarii unor aparate ce functioneaza in hiperbarism; executarii de
diferite lucrari de reparatii si verificari; omologarii de aparatura pentru lucrul sub
apa si cercetare stiintifica.
Amestecurile respiratorii se folosesc numai in conformitate cu tabela de
scufundare adecvata si instructiunile de utilizare respective.
Scufundarile unitare in mediu uscat se executa numai in barocamere care
permit in timpul activitatii sub presiune, transferul partial de personal din
barocamera spre exterior sau invers.
Pentru scufundari cu durate mai mari de 12 ore, barocamerele trebuie
prevazute cu instalatia de regenerare si control al ambiantei.
 Pentru pregatirea barocamerelor in vederea scufundarilor cu aer, se
verifica instalatiile aferente, conform instructiunilor de exploatare, iar pentru
scufundari cu amestecuri sintetice se mai executa :
- fabricarea amestecurilor conform tabelei de scufundare;
- daca durata scufundarii depaseste 12 ore, se executa dezinfectarea camerei;
- se verifica, etaloneaza si se pun in functiune instalatia de control al
ambiantei;
- se verifica si se pregateste conform instructiunilor tehnice, instalatia de
regenerare a ambiantei;
- se verifica si se pregateste instalatia de recuperare a gazelor.
Scufundarea propriu zisa se executa cu minimum de scafandrii, din care
unul poate
scafandru insotitor , in functie de activitatea ce urmeaza sa se desfasoare in
hiperbarism. Barocamera se presurizeaza cu aer sau amestec respirator
corespunzator, pana la adancimea de lucru. Dupa terminarea activitatilor se
incepe decompresia, conform tabelei de scufundare corespunzatoare adancimii
atinse si amestecului respirator folosit.
Aparatura minima necesara pentru executarea in siguranta a scufundarilor
unitare in mediu uscat este prezentata in tabelul urmator :

Aparatura Amestecuri respiratorii

Aer He-O2 sau He-N2-O2
Durata max. Peste 12 ore
12 ore
Barocamera completa echipata cu sas da da da
de transfer
Sursa de alimentare cu aer sau da da da
amestec respirator
Instalatie de control al ambiantei(O2 Optional da da
CO2,HR)
Instalatie de regenerare interioara optional da da
Instalatie de climatizare si regenerare. - - da

In cazul scufundarilor cu amestecuri sintetice, se interzice introducerea in

barocamera a mai multor persoane decat numarul mastilor oro nazale de
palier din dotarea acesteia.
Personalul necesar pentru asigurarea scufundarilor unitare in mediu uscat
este :
- pentru scufundari cu aer : un sef de scufundare, un operator barocamera, un
scafandru insotitor ( dupa caz ), un medic sau un asistent medical ;
- pentru scufundari cu amestecuri sintetice, cu o durata mai mare de 12 ore,
echipa de asigurare de la suprafata este formata din : un sef de scufundare,
un analist, un medic si 1-3 operatori barocamera.
Asigurarea tehnico medicala se face continuu, pe toata durata
scufundarii.
La scufundari peste 12 m adancime, dupa revenirea la presiunea
atmosferica, scafandrii trebuie retinuti in preajma barocamerei cel putin 4 ore,
pentru a se putea interveni rapid in caz de accident de decompresie.

SCUFUNDAREA UNITARA IN MEDIU UMED

Scufundarea unitara in mediu umed, se executa in simulatoare sau real.

Scufundarea unitara in mediu umed in simulator, se executa in scopul :
antrenarii scafandrilor, testarii de noi tehnologii de scufundare, verificarii
functionalitatii unor aparate de respirat sau de alta natura; omologarii de
aparatura pentru lucrul sub apa; cercetarii stiintifice.
Scufundarea unitara in mediu umed in simulator se organizeaza dupa
aceleasi regului ca si in cazul scufundarii unitare in mediu uscat, cu deosebirea
ca, in plus, se pregatesc pentru scufundare simulatorul, o barocamera verticala
sau orizontala umpluta partial cu apa, in care scafandrii se pot scufunda la
diferite adancimi simulate prin presurizarea ambiantei de deasupra nivelului
apei.
Scufundari unitare in mediu umed in simulator executa scafandrii brevetati.
In cazul scufundarii unitare in mediu umed in simulatoare se pot folosi si
alte tipuri de amestecuri, decat cele de la scufundarea unitara in mediu uscat.
Scufundarea unitara in mediu umed in simulatoare cu aer, se executa cu 2
3 scafandrii, din care unul este insotitor.
Scafandrii intra in simulator complet echipati, exceptand insotitorul, fara a
li se pune vizorul la masca.
Simulatorul de presurizeaza pana la adancimea de lucru, minus inaltimea
coloanei de apa.
Insotitorul fixeaza pe rand vizorul pe masca scafandrilor si scafandrii intra
in apa pentru executarea antrenamentului sau lucrarilor. Dupa terminarea
acestora revin in partea uscata si se incepe decompresia dupa tabela adecvata.
Daca durata decompresiei este mai mare de o ora, seful de scufundare
poate decide presurizarea barocamerei si transferul scafandrilor in aceasta.
Scufundarea unitara in mediu umed, in simulatoare cu amestecuri sintetice
heliox, pana la inceperea decompresiei, se executa ca la scufundarea cu aer. In
cazul acestei scufundari, barocamera se presurizeaza pana la primul palier de
decompresie sau pana la nivelul indicat de tabela de scufundare.
 Dupa terminarea lucrului sub apa, scafandrii ies in partea uscata a
simulatorului si incepe decompresia care se conduce pana la primul palier sau
nivelului indicat de tabela de scufundare. Odata ajunsi la acest nivel, echipa se
transfera cat mai repede posibil in barocamera. Se continua decompresia in
barocamera dupa tabela de scufundare corespunzatoare.
La scufundarile de peste 12 m adancime, dupa revenirea la presiunea
atmosferica, scafandrii trebuie retinuti in preajma barocamerei cel putin 4 ore,
pentru a se putea interveni rapid in caz de accident de decompresie.
Pesronalul necesar pentru asigurarea scufundarii unitare in mediu umed,
in simlatoare este acelasi ca si in cazul scufundarii unitare in mediu uscat.
Scufundarea unitara in mediu umed reala se executa astfel : autonom, cu
alimentare de la suprafata, cu turela deschisa, cu turela inchisa sau cu
minisubmarinul.
Scufundarea unitara in mediu umed este scufundarea de antrenament si
operationala, fiind executata de scafandrii brevetati.

SCUFUNDAREA AUTONOMA este procedeul de scufundare prin care

scafandrul executa o activitate sub apa cu un aparat de respirat portabil cu sau
fara comunicatii cu suprafata.
Amestecurile respiratorii admise pentru incarcarea aparatelor de respirat
pentru scufundari autonome sunt :

Gazul respirator Adancimea max. Durata max.

De utilizare a scufundarii
inclusiv decompresia
Oxigen 3m 240 min
4,5 m 150 min
6m 110 min
7,5 m 75 min
Aer 60 m 3 ore
Amestecuri supraoxigenate 54 m 2 ore
azot-oxigen
Amestecuri 75 m 3 ore
He-N2-O2 sau He-O2
Scufundarea cu amestec heliu azot oxigen sau heliu oxigen, pana la
75 m adancime, se admite numai pentru asigurarea scufundarilor cu turela,
atunci cand nu se poate organiza asigurarea in sistem cu alimentare de la
suprafata.
 Echipamentul standard pentru un scafandru care executa o scufundare autonoma
este :
Nr Articolul Obligatoriu Optional
Crt.
1. Vizor 1 buc
2. Vesta de salvare Ptr. costume umede Ptr. Costume etanse
3. Costum din neopren complet Functie de temperatura apei
4. Profundimetru La adancimi de La adancimi sub
peste 12 m 12 m
5. Ceas etans 1 buc. La adancimi sub
12 m
6. Lanterna Ptr. scufundari -
nocturne
7. Centuri de lestare cu lesturi 1 buc. -
8. Pumnal cu teaca 1 buc. -
9. Labe de inot 1 per. -
10. Butelii sau aparat de respirat 1 buc. -
11. Detentor 1 buc. -
12. Detentor de rezerva - Functie de activitate
13. Saula de legatura cu suprafata - 1 buc.
14. Tub de respirat - 1buc.
15. Tabela de decompresie La adancimi de
peste 12 m
16. Fluier de semnalizare In dotarea vestei de -
salvare
17. Manometru de control a presiunii Cand buteliile nu -
sunt prevazute cu
rezerva

In functie de caracterul si conditiile scufundarilor, in afara echipamentului

standard, se mai pot utiliza :
- telefoane cu fir sau cu ultrasunete;
- marcatoare cu saula;
- acvaplane tractate de la suprafata;
- busola subacvatica;
- scutere subacvatice.
Personalul minim necesar pentru asigurarea executarii unei scufundari
unitare
autonome este :
a) pentru un scafandru in apa :
- un sef de scufundare;
- un scafandru de securitate;
- un medic sau un asistent medical.
b) pentru o echipa de scafandrii:
- un sef de scufundare;
- un scafandru de securitate;
- un medic sau un asistent medical.
c) pentru scufundarea de antrenament cu aparat de respirat cu circuit
inchis :
- un sef de scufundare;
- un scafandru de securitate;
- un scafandru insotitor echipat cu aparat de respirat cu circuit deschis;
- un medic sau un asistent medical.

SCUFUNDAREA CU ALIMENTARE DE LA SUPRAFATA

este procedeul de
patrundere in apa in care, scafandrul este alimentat cu amestec respirator de la
suprafata printr-un furtun ombilical.
Amestecurile respiratorii admise pentru scufundarea cu alimentare de la
suprafata sunt aceleasi ca si pentru scufundarea autonoma.
Echipamentul standard pentru un scafandru care executa o scufundare cu
alimentare de la suprafata este :

Nr. Articolul Obligatoriu Optional

Crt.
1. Masca faciala 1 buc -
2. Harnasament de securitate 1 buc. -
3. Costum din neopren sau cu volum 1 buc. -
constant
4. Carabiniere 1 buc. -
5. Lest de piept 1 cpl. -
6. Subvesmant - Functie de costum
7. Centura de lestare cu lesturi 1 buc. -
8. Pumnal 1 buc. -
9. Labe 1 per. -
10. Butelii de securitate 1 buc. -
11. Furtun ombilical 1 buc. -
12. Furtun presurizare costum - Functie de costum
13. Profundimetru 1 buc. -

Furtunul ombilical pentru alimentarea scafandrului are in componenta,

minimum, urmatoarele repere :
- un furtun pentru gaz, cu diametrul interior de 3/8 toli;
- un cablu telefonic de comunicatii;
- o saula de siguranta.
Optional, in functie de nevoile operationale, in furtunul ombilical mai pot fi
inglobate :
- un furtun pentru alimentarea cu apa calda a costumelor speciale;
- o sonda, (tub de plastic), pentru indicarea la suprafata a adancimii de
scufundare.
Furtunul ombilical pentru alimentarea scafandrului trebuie sa aiba o
lungime
maxima de 100 m si sa reziste la o presiune interioara de 50 de bari.
Personalul necesar pentru asigurarea executarii unei scufundari unitare cu
alimentare de la suprafata este :
- un sef de scufundare;
- un scafandru de securitate;
- un tehnician, in cazul utilizarii panerului de lansare;
- un medic sau un asistent medical.

Scafandrul de securitate poate interveni, autonom sau cu furtunul

ombilical in
functie de posibilitatile si de aprecierea sefului de scufundare.

SCUFUNDAREA UNITARA CU TURELA DESCHISA este procedeul de

patrundere sub apa, in care scafandrii sunt transportati spre santierul
subacvatic, cu ajutorul unei platforme, la care partea superioara este prevazuta
cu o semisfera, in care se formeaza o bula de gaz.
Amestecurile respiratorii admise pentru scufundarea cu turela deschisa
sunt aceleasi ca si pentru scufundarea autonoma. Deosebirea consta in faptul
ca adancimea maxima de lucru cu amestecuri heliu oxigen poate fi extinsa
pana la 90 de metri.

Echipamentul standard pentru un scafandru care executa o scufundare

unitara cu turela deschisa este :

Nr. Articolul Obligatoriu Optional

Crt.
1. Masca Faciala 1 buc. -
2. Harnasament de securitate 1 buc. -
3. Costum din neopren sau cu volum 1 buc. -
 constant
4. Carabiniere 1 buc. -
5. Lest de piept 1 cpl. -
6. Subvesmant - Functie de costum
7. Centura de lestare cu lesturi 1 buc. -
8. Pumnal 1 buc. -
9. Labe 1 per. -
10. Butelii de securitate 1 buc. -
11. Furtun ombilical 1 buc. -
12. Furtun presurizare costum - Functie de costum
13. Profundimetru 1 buc. -

Echipamentul standard pentru seful de turela este :

Nr. Articolul Obligatoriu Optional

Crt.
1. Masca faciala 1 buc. -
2. Harnasament de securitate 1 buc. -
3. Costun din neopren 1 buc. -
4. Casca de comunicatii 1 buc. -
5. Lest de piept 1 cpl. -
6. Subvesmant - Functie de costum
7. Centura de lestare cu lesturi 1 buc. -
8. Pumnal 1 buc. -
9. Labe 1 per. -
10. Ceas etans 1 buc. -

Iesirea din turela deschisa se realizeaza cu furtunuri ombilicale lungi de 25

30 m, a caror componente sunt identice cu cele indicate la amestecurile
respiratorii admise pentru scufundari autonome, pentru scufundari cu alimentare
la suprafata.
Personalul necesar pentru asigurarea scufundarii unitare cu turela
deschisa este :
- un sef de santier;
- un sef de scufundare;
- un scafandru de securitate;
- un medic sau un asistent medical;
- 1-2 tehnicieni.

SCUFUNDAREA UNITARA CU TURELA INCHISA este procedeul de

patrundere sub apa in care scafandrii sunt transportati la locul de interventie la
presiune atmosferica apoi sun presurizati la presiunea corspunzatoare
adancimii, iar dupa efectuarea lucrarilor sunt readusi sub presiune la suprafata
si transferati intr-o barocamera pentru efectuarea decompresiei.
Amestecurile respiratorii admise pentru scufundarea cu turela inchisa
sunt :

Amestec respirator Adancimea maxima

Aer 60 m
He-N2-O2 120 m
He-O2 180 m

Echipamentul standard pentru scafandru si seful de turela care executa

scufundari cu turela inchisa este identic cu echipamentul standard pentru
scufundari cu turela deschisa.
Personalul minim necesar pentru asigurarea unei scufundari unitare cu
turela inchisa pana la adancimea de 120 m este :
- un sef de santier;
- un sef de scufundare;
- un scafandru de securitate;
- 2-3 tehnicieni;
- un operator barocamera;
- un medic.

Personalul necesar pentru asigurarea unei scufundari unitare cu turela

inchisa la
adancimi peste 120 m, este :

- un sef de santier;
- un sef de scufundare;
- un scafandru de securitate;
- 2-3 tehnicieni;
- un operator barocamera;
- un medic.

Personalul minim necesar pentru asigurarea unei scufundari unitare cu turela

inchisa
la adancimi peste 120 m, este :

- un sef de santier;
- un sef de scufundare;
- un scafandru de securitate;
- 3 tehnicieni care sa fie si ajutori pentru operatori de barocamera;
- 3 operatori barocamera;
- un medic.

SCUFUNDAREA UNITARA CU MINISUBMARINUL se organizeaza si se

realizeaza ca si scufundarea unitara cu turela inchisa cu deosebirea ca
transportul scafandrilor pe santierul subacvatic se face cu minisubmarinul.
Pentru a putea executa misiuni cu scafandrii, minisubmarinul trebuie dotat
cu o incinta presurizabila, care sa aiba aceleasi functiuni ca si turela de
scufundare si care sa poata fi culpata la o barocamera.
Scufundarile unitare cu minisubmarinul sunt permise numai daca
barocamera si instalatiile ei aferente permit executarea unei decompresii dupa o
scufundare in saturatie.
In cazul scufundarilor unitare cu minisubmarinul, barocamera si instalatiile
ei aferente trebuie pregatite pentru executarea unei decompresii dupa o tabela
de scufundare in saturatie.

SCUFUNDAREA IN SATURATIE

Scufundarea in saturatie este acea scufundare in care scafandrii sunt

mentinuti in barocamere la o presiune aproximativ egala cu presiunea
corespunzatoare adancimii de lucru, de unde sunt transportati spre santierul
subacvatic cu mijloace imersibile, cel mult de doua ori pe zi pana la terminarea
lucrarii. Dupa terminarea lucrarii se executa decompresia pentru revenirea la
presiunea atmosferica.
Scufundarea in saturatie se executa simulat sau real.
Scufundarea in saturatie simulata se executa in scopul antrenarii
scafandrilor, testarii de noi tehnologii de scufundare proprii sau achizitionate si
cercetarii stiintifice.
Scufundarile in saturatie simulate se executa in Laboratorul Hiperbar, dotat
cu barocamere si simulator care reproduc conditiile de lucru sub apa.
Amestecurile respiratorii utilizate in scufundari in saturatie sunt :

Amestec respirator Adancimea maxima

Aer 12 m
Amestec N2-O2 70 m
Amestec He-O2 500 m
Amestec He-N2-O2 500 m

Amestecurile respiratorii se pregatesc si se folosesc in conformitate cu

instructiunile tabelelor de scufundare in saturatie.
Personalul minim necesar pentru asigurarea unei scufundari in saturatie
simultana este :
- un sef de santier;
- 3 sefi de scufundare;
- 3 tehnicieni
- 3 operatori barocamera;
- 3 ajutori operatori barocamera ;
- un medic;
- 1-3 asistenti medicali.

Scufundarea in saturatie reala se executa in scopul : antrenarii scafandrilor;

executarii
unor lucrari de lunga durata sau la adancime mare; cercetarii stiintifice.
Scufundarea in saturatie reala se executa de pe navele dotate cu
barocamere si mijloace de transport al scafandrilor la adancimea de interventie (
turela de scufundare, minisubmarin).
Echipamentul standard al scafandrilor si sefului de turela este similar cu
cel folosit pentru scufundarea unitara cu turela deschisa.
Personalul minim pentru asigurarea unei scufundari in saturatie reala este
- un sef de santier;
- 3 sefi de scufundare;
- 3 tehnicieni
- 3 operatori barocamera;
- 3 ajutori operatori barocamera ;
- un medic;
- 1-3 asistenti medicali.

Pentru ansamblurile de scufundare care nu au prevazute instalatii de

climatizare,
regenerare si control al ambiantei, trebuie luate toate masurile sa nu se
depaseasca timpii maximi admisi de tabelele de scufundare unitara.
Daca din motive obiective, legate de functionarea tehnicii, trebuie sa se
treaca intr-o scufundare in saturatie se vor respecta urmatoarele reguli :
- se aduce turela la suprafata si se cupleaza la barocamera;
- se stabileste nivelul de presurizare a barocamerei ( nivelul de viata ) cu
ajutorul tabelelor de scufundare in saturatie corespunzatoare;
- se decomprima turela pana la nivelul de viata cu viteza de 1 m / min. si se
transfera scafandrii in barocamera;
- daca scufundarea s-a executat pana la 120 m adancime si ansamblul de
scufundare nu are instalatii de climatizare si regenerare, turela se
decomprima pana la 50 m, conform tabelei de scufundare in saturatie, dupa
care se face transferul scafandrilor in barocamera presurizata cu aer si
continua decompresia dupa tabela de scufundare cu amestecuri azot
oxigen. Stabilirea in barocamera a presiunii partiale a oxigenului la 600 mb
se face prin simpla consumare a acestuia de catre scafandrii.
In cazul in care pe timpul decompresiei se produc accidente si in urma
tratamentului se depasesc timpii maximi prevazuti in tabelele de scufundare
unitara, decompresia se va executa dupa tabelele de scufundare in saturatie
corespunzatoare.
In cazul in care din motive operationale este necesara prelungirea duratei
activitatilor subacvatice si ansamblul de scufundare este prevazut cu instalatii
adecvate, iar asigurarea tehnico materiala permite, se ia decizia de a se trece
din scufundarea unitara in scufundare de saturatie.
In cazul scufundarilor unitare, cuprinse intre 50 si 120 m, se vor respecta
urmatoarele reguli :
- se continua lucrul sub apa pana la terminarea lucrarilor sau pana la limita
maxima de timp admisibil;
- se aduce turela la suprafata si se cupleaza la barocamera presurizata la
nivelul de viata corespunzator tabelei de scufundare in saturatie, in functie de
adancimea de lucru;
- daca lucrarea nu s-a terminat, se presurizeaza un al treilea scafandru;
- se decomprima turela cu viteza de 1 m/min. pana la nivelul de viata si
scafandrii sunt transferati in barocamera;
- in continuare se procedeaza ca la scufundarea in saturatie reala;
- in cazul in care decizia pentru trecerea intr-o scufundare in saturatie se ia pe
timpul decompresiei, dupa scufundarea unitara se foloseste recompresia
numai daca durata decompresiei in curs pana la presiunea atmosferica este
mai mare de 4 ore, si se introduce al treilea scafandru. Daca durata
decompresiei dupa scufundarea unitara in curs este mai mica de 4 ore, se
continua decompresia si se pregateste o alta echipa pentru scufundare in
metoda corespunzatoare noilor date.
In cazul scufundarii unitare cuprinse intre 120 si 180 m, pentru trecerea
dintr-o scufundare unitara intr-o scufundare in saturatie, se vor respecta
urmatoarele reguli :
- se continua lucrul sub apa pana la terminarea lucrarilor sau pana la limita
maxima de timp admisibil;
- se aduce turela la suprafata si se cupleaza la barocamera;
- se decomprima barocamera pana se stabileste o presiune partiala de oxigen
de 400 mb;
- se presurizeaza barocamera cu heliu pur pana la adancimea
corespunzatoare nivelului de viata stabilit, conform instructiunilor tabelei de
scufundare si se efectueaza transferul scafandrilor din turela;
- in continuare se procedeaza ca la scufundarea in saturatie reala.

ACCIDENTE DE SCUFUNDARE
 O clasificare didactica, de principiu a acestor incidente si accidente, poate fi
urmatoarea :
1. Accidente mecanice barotraumatisme :
- placajul mastii;
- colicile scafandrilor;
- barotraumatismul urechii medii si interne;
- barotraumatismul sinusurilor;
- barotraumatismul dentar;
- emfizemul subcutanat spontan sau chirurgical.

2. Accidente biochimice:
- intoxicatia cu oxigen: acuta si cronica;
- intoxicatia cu bioxid de carbon;
- narcoza cu gaze inerte.

3. Accidente de decompresie :
- accidente cutanate;
- accidente osteo-artro-musculare;
- accidente neurologice;
- accidente cu manifestari O.R.L.;
- tulburari respiratorii.

ACCIDENTE DE SCUFUNDARE.
PREVENIREA SI TRATAMENTUL ACESTORA.

1. Accidente mecanice barotraumatisme

a) placajul mastii lipsa egalizarii presiunii aerului incarcerata sub masca

va duce, odata cu reducerea volumului sau, la coborare, la aparitia unui
fenomen de ventuza care va antrena consecinte neplacute
- pe timpul coborarii, pe masura ce apare senzatia de constrictie
exercitata de vizor sub imperiul efectului de ventuza, scafandrul va insufla
usor pe nas aer, egaland presiunea de sub masca. Efectul de ventuza
este mai accentuat in primii 10 m.
b) colicile scafandrului in anumite conditii, la decompresie, se poate
produce expansiunea gazelor aflate in diferite segmente ale tubului
digestiv, semnele apar in timpul decomprimarii sau la scurt timp dupa
iesirea din apa.
- apar dureri abdominale cu caracter colicativ ( crampe ), eructatii,
balomare abdominala mare. Aparitia lor este provocata de un regim
alimentar neechilibrat, cu exces de celuloza sau hidrocarbonate, care
favorizeaza fermentatia, aspecte patologice preexistente de tip
fermentativ, sau aerofagia, ce poate apare la scafandrii neexperimentati.
Scafandrul trebuie sa aiba un regim alimentar adecvat in perioada de
scufundare, fara alimente ce pot produce fermentatia ca : celulozica
fasole, varza; hidrocarbonate dulciuri.
c) barotraumatismul urechii medii leziunea esentiala este reprezentata
de un dezechilibru de presiune. Acest accident se datoreaza
particularitatilor anatomo fiziologice proprii urechii medii si anume :
cavitatea urechii medii comunica cu caile aeriene superioare, prin
intermediul trompei, iar membrana timpanica reprezinta in acest
ansamblu anatomico fiziologic, punctul slab pe care se vor exercita
cea mai mare parte din efectele barotraumatice. In cursul coborarii
scafandrului, presiunea exercitata pe fata externa a timpanului, creste
la fel ca si presiunea din faringe, creste riguros paralel datorata
detentorului care debiteaza amestecul gazos la presiunea hidrostatica
ambienta.
- prima senzatie care apare este cea de ureche infundata, de obicei
unilaterala; daca se continua coborarea apare otalgie tipica, ca inceput
sub forma unei dureri ascutite, resimtita in fundul conductului auditiv
extern, mai apoi, ca o durere scurta in intensitate mare. In situatii rare pot
apare rupturi ale timpanului, fara dureri si celelalte semne descrise si
obiectivate numai prin pierderea de sange prin conductul auditiv extern si
scaderea auzului. Tratamentul unui barotraumatism otic este de
competenta medicului de specialitate O.R.L. Prevenirea unui astfel de
accident se face prin invatarea si aplicarea corecta a manevrelor de
egalare a presiunii din urechea medie: manevra Valsalva, care consta
insuflarea fortata de aer in trompe, prin manevrarea aerului cu gura
inchisa si nasul pensat intre doua degete, prin spatiile special create in
portiunea inferioara a vizorului; manevra Toynbee , care consta in
inghitirea unor mici cantitati de aer sau a inghitirii
in sec . Rezultatul este acelasi, deoarece cantitatea de aer aflata in
gura si faringe va dechide orificiul faringian al trompei. O buna
aplicare a acestor metode, o viteza de coborare adecvata, o buna stare
de sanatate rinofaringiana si otica, va duce la eliminarea riscului
barotraumatismului urechii medii.
d) barotraumatismul urechii interne cauzele sale sunt incerte, existand
mai multe ipoteze din care vom aminti : factor vascular local, prin
degazarea incompleta si prea rapida, deci o microboala de
decompresie; factor mecanic realizat de un dezechilibru presional
marcat intre mai multe sectoare, factor ce duce la ruperea elementelor
senzoriale ale urechii interne. In cazul aparitiei senzatiei de infundare a
urechii se opreste urcarea si se coboara 1-2 m apoi se reia urcarea
foarte lent.
e) barotraumatismul sinusurilor orificiile de drenaj ale sinusurilor pot fi
inchise prin endemul mucoasei. In aceasta circumstanta, la coborare
prin reducerea volumului de gaz intrasinusal si lipsa echilibrarii, va
apare o presiune negativa intrasinusala cu un efect de ventuza care va
duce la leziuni ale mucoasei intrasinusale. La urcare, expansiunea
gazului intrasinusal, dublata de imposibilitatea egalarii presiunii va duce
la leziuni ale mucoasei prin efectul direct al excesului de presiune.
Leziunile intalnite in ambele cazuri sunt : edemul mucoasei, hemoragii
prin ruperea vaselor care vor duce la aparitia de lichid hemoragic in
sinus. Apare senzatia de plenitudine a sinusului, cu greutate in obraz
sau frunte, durere din ce in ce mai mare pe proiectia sinusului si
iradiata in ochi sau dinti, zone de amortire ale pielii de sub orbite sau in
zona sinusului frontal. Prevenirea unui astfel de accident se face printr-
un control medical competent inaintea scufundarii, in vederea depistarii
cauzelor ce pot duce la un blocaj al orificiilor de drenaj sinusal.
f) barotraumatismul dentar este un accident relativ rar si deosebit de
neplacut. El consta in implozia sau explozia unei bule de aer aflate sub
o plomba sau lucrare protetica, prost adaptata si montata. Se poate
instala brusc o durere intensa in zona dentara afectata si scafandrul va
constata aparitia in cavitatea bucala a unui corp strain format din
materialul implodat sau explodat, care poate fi aspirat sau inghitit
accidental. Prevenirea unui astfel de accident se face prin adaptarea
perfect etansa a plombelor sau a lucrarilor protetice fixe ale
scafandrilor, de catre medicii stomatologi avizati de existenta acestui
accident.
g) emfizemul subcutanat spontan sau chirurgical este reprezentat de
prezenta aerului sub piele, aspect neobisnuit si deci anormal.Poate
apare prin patrunderea gazului subcutanat sau chiar sub mucoase in
urma existentei unei mici solutii de continuitate ( mici leziuni )
inaparente clinic, dar relativ profunde. Se constata prezenta aerului in
zona respectiva prin tumefierea ei si prin palpare cand apare crepitatia
caracteristica. In caz de dubiu se poate constata si radiologic.
Prevenire eliminarea cauzelor care provoaca aparitia acestui incident
de scufundare.

2. Accidente biochimice

a) intoxicatia cu oxigen factorii de risc sunt reprezentati de inec,

suprapresiunea pulmonara, traumatisme. Daca subiectul este retras din
mediul hiperoxic, el se va vindeca fara urmari. Din contra, daca ramane
in mediul hiperoxic va face crize din ce in ce mai dese, sfarsind prin a
deceda prin epuizarea organismului. In afara unor grave erori de
umplere a buteliilor, acest accident poate fi apanajul numai al
 scafandrilor profesionisti, ce folosesc aparate cu circuit inchis,
semiinchis, dar si in acest caz, masurile de securitate tehnica si
antrenamentul, aproape ca exclud aparitia sa. Tratament : scoaterea
sau iesirea din mediul hipoxic; revenirea la aerul atmosferic este de
cele mai multe ori suficienta, uneori fiind nevoie de administrare de
oxigen normobar peste 15-30 minute. Prevenire : verificarea minutioasa
a echipamentului, aparaturii si amestecului respirator cu ocazia fiecarei
scufundari; o buna antrenare a scafandrilor in utilizarea aparaturii cu
circuit inchis, semiinchis sau a castilor de scafandru; autoobservarea si
observarea reciproca in cadrul echipei de scafandru in vederea
surprinderii primelor semne de hipoxie.
b) intoxicatia cu bioxid de carbon- poate proveni prin poluarea aerului
comprimat din butelii la momentul umplerii acestora. Simptomatologia
apare in functie de presiunea partiala a bioxidului de carbon. Primul
semn este cresterea amplitudinii si a ritmului respirator urmata de
apartiria unei cefalei. Tratament: in situatia unui accident benign se iese
la suprafata, se lungeste accidentatul intr-un loc bine ventilat, se va
administra oxigen pur normobar. Se pot face si o serie de injectii
intravenoase cu ser glucozat hiperton ( ser glucozat 33 % injectat lent ).
Prevenire : verificarea atenta a calitatii amestecului respirator din
butelie; prevenirea gafaielii prin adaptarea efortului la posibilitatile
individuale. Daca totusi acesta apare se inceteaza orice activitate, se ia
o pozitie relaxata si se foloseste clapetul de debit continuu al
detentorului pentru excluderea rezistentei sistemului si pentru cresterea
debitului de aer sau de gaz inhalat.
c) narcoza cu gaze inerte este o entitate clinica ce a aparut pe masura
ce a crescut adancimea de imersie. Peste 40- 50 m scafandrii care
folosesc aer comprimat, descriu tulburari psiho-fiziologice care se
accentueaza proportional cu cresterea adancimii. Afectiunea este
determinata de gazele inerte din amestecul respirator si anume de
azot, fiind descrisa ca narcoza cu azot sau betia adancurilor .
Prevenire : nu se va depasi adancimea de 60 m cu aer comprimat; in
scufundarile cu amestecuri diverse, presiunea partiala a azotului nu
trebuie sa depaseasca 6,4 bari. Un alt aspect si sistem de prevenire,
este inlocirea azotului cu alte gaze inerte. Se prefera heliul prin
amestecurile respiratorii pentru mare adancime.

3. Accidente de decompresie

a) accidente cutanate se caracterizeaza prin mancarimi ale pielii,

localizate sau generalizate, legate de eliminarea bulelor de azot prin
piele. Acest tip de accidente este specific chesonierilor sau celor ce
 executa scufundari in barocamera ( in mediu uscat ) la adancimi mai
mari de 60 m.
b) accidente osteo- artro musculare ( benduri ) apar, in general,
imediat dupa executarea unei decompresii necorespunzatoare si se
manifesta cu dureri la nivelul uneia sau a mai multor articulatii sau
insertii musculare peri articulare. Durerea creste in intensitate pana
ce devine insuportabila. Articulatiile cele mai atinse sunt : umerii,
coatele, incheieturile mainilor, genunchii, soldurile si incheieturile
labelor. Examenul radiologic este negativ. Durerea dispare imediat
dupa recompresie si tratament cu oxigen hiperbar.
c) accidente neurologice sunt legate de nerespectarea palierelor de
decompresie. Sunt cele mai grave. Termenul lor de aparitie este relativ
scurt. Semnele apar in primele minute dupa revenirea la presiunea
atmosferica. Sindromul neurologic poate sa se limiteze la o paraplegie
sau la monoplegia unui membru inferior, dar, adesea, este atins unul
din membrele superioare, completandu-se tabloul si realizandu-se o
quadriplegie mai mult sau mai putin completa si simetrica. Simptomele
de recunoastere a acestor accidente sunt :
- indispozitie generala, oboseala intensa, neliniste, impresia unei sincope
iminente;
- durere intre omoplati sau in centura;
- furnicaturi in membrele inferioare;
- imposibilitatea de a se tine in picioare;
- tulburari vezicale : imposibilitatea de a urina ;
In cazul acestor simptome, accidentatul trebuie sa urmeze un tratament
de specialitate.
d) accidente cu manifestari O.R.L. (vestibulare) - scafandrul care prezinta
ameteli mai mult sau mai putin violente si asociate cu stari de voma si
surditate, prezinta un accident vestibular, calificat ca rau de adancime
. Cand tulburarile de echilibru persista, accidentatul trebuie consultat
de un medic specialist. Cand afectiunea vestibulara este izolata nu
poate fi vorba de barotraumatism pentru ca o leziune datorara presiunii
antreneaza o afectiune cohleara, data fiind continuitatea lichidelor
labirintice. Ineficacitatea recompresiei si eficacitatea tratamentului cu
vasodilatatoare, da impresia ca bulele de gaz nu au un rol primordial ;
actiunea frigului asupra circulatiei arteriolare din urechea interna va
antrena, mai degraba un spasm arterial, iar diminuarea debitului va
antrena o tulburare a desaturarii si formarii de bule locale. Practic,
ametelile calificate ca rau de mare dupa o scufundare in apa rece,
asociate cu un nistagmus intens, trebuie sa conduca la suspectarea
unei afectiuni labirintice si la executarea unui tratament cu
vasodilatatoare, altfel existand riscul unor sechele definitive.
 e) tulburari respiratorii scafandrul, victima unui accident mai grav, nu
semnaleaza intotdeauna, tulburari respiratorii, deseori mascate de
teama pe care o simte. Totusi, un anumit grav de suferinta apare, de
regula, in faza acuta a bolii de decompresie, fiziologic explicabila de
rolul plamanului in degazarea bifazica si impiedicarea campului de
hematoza de catre emboliile gazoase. Daca criza respiratorie este
insotita de scuipare de sange, pierderea cunostintei sau paralizia
generalizata, nu avem de a face cu un accident de decompresie, ci cu
o suprapresiune pulmonara. Accidentele de decompresie au
intotdeauna un caracter de urgenta.

PREVENIREA ACCIDENTELOR DE SCUFUNDARE

Cuprinde un complex de masuri simple in care primul loc este

ocupat de respectarea normelor de tehnica securitatii muncii in mediul
subacvatic si de tehnica securitatii oricarei scufundari. Pentru a nu se
ajunge la un accident de scufundare, fiecare scafandru va trebui sa
respecte, in principiu, urmatoarele masuri :
- verificarea echipamentului scufundarii;
- elaborarea planului de scufundare cu analizarea in detaliu a timpului de
stationare la fund, cantitatea de munca teoretica prestata, adacimile
palierelor si timpii de stationare in paliere;
- echiparea corespunzator temperaturii mediului ambiant si a apei, (rolul
frigului in geneza accidentului de decompresie este cert);
- respectarea in integritate a planului de scufundare in special in ceea ce
priveste timpul de stationare la fund, viteza de reveire la suprafata, palierele
si timpii de stationare la aceste paliere;
- respectarea principiului scufundarii in echipa;
- la scufundari in zone necunoscute, folosirea obligatorie a saulei de ghidaj
pentru evitarea rolului defavorabil a curentilor marini si a vizibilitatii reduse;
- cunoasterea in amanunt a simptomatologiei bolii de decompresie in scopul
autoobservarii sau a observarii reciproc, pentru surprinderea din timp a celor
mai mici semne ce anunta un accident de decompresie;
- cunoasterea principiilor de prim ajutor pe timpul transportului accidentatului la
cheson sau pe timpul compresiei terapeutice daca exista cheson multiplas la
locul accidentului, in absenta unui ajutor medical calificat;
- analizarea, cu intreg colectivul de scafandrii in spirit de deplina obiectivitate,
a accidentelor survenite pentru a se vedea greseala ce a generat accidentul
si daca modalitatea de tratament a fost cea optima si ce rezultate s-au
obtinut.
 Prin respectarea acesor principii si a multor altora, se va ajunge la
eliminarea cu desavarsire a accidentelor de scufundare care pot fi
generatoare de grave invaliditati sau de sechele minore, care in timp vor
genera boli profesionale invalidante pentru scafandru.
EVALUAREA FACTORILOR DE RISC
FACTORI DE RISC CAUZA PRODUCERII MASURI DE ELIMINARE
INECUL - cauze cutanate, produse de hidrocutia 1. Examinarea medicala a
sau hidrosocul termodiferential; scafandrilor anuala, conform
- cauze O.R.L., prin folosirea gresita a Normelor tehnice medicale
tubului de respirat, poate apare si metodologice privind
sincopa respiratorie chiar la suprafata
expertiza medico-militara a
apei prin aspirarea apei direct in
laringe si aparitia sincopei laringo-
personalului ce isi desfasoara
plegice sau laringo-spastice; activitatea in mediul hiperbar
- sincopa prin scufundare in apnee .
datorita intoxicatiei masive cu bioxid 2. Specific pentru activitatea de
de carbon; hiperbarism se executa :
- cauze biochimice : intoxicatia cu - testul de barofunctie;
bioxidul de carbon ce poate apare in - testul de toleranta la oxigen;
urma gafaielii, a folosirii de - testul de narcoza;
echipament neadecvat ( tuburi lungi, - testul de scufundari profunde.
vizoare atipice care cresc spatiul mort Comisia de expertiza medico
respirator ), narcoza cu azot, criza
militara in hiperbarism declara
hiperoxica;
- cauze traumatice : caderi in apa sau
admisi la cursul de calificare,
sarituri necompensate de la inaltimi candidatii care indeplinesc
mari cu traumatizarea zonelor baremele stabilite in norme.
plexului solar; 3.. Inainte de executarea oricarei
- cauze alergice determinate de scufundari unitare, pana la 40 m
contactul cu animalele marine ca : adancime, scafandrii sunt supusi
meduzele sau pestii veninosi. Socul unui control clinic sumar,
alergic ce se poate produce, se verificarii pulsului, tensiunii
asociaza socului dureros, putand fi arteriale si temperaturii.
premiza de inec; 4 Inainte de executarea oricarei
- cauze psihice: inhibatie emotiva
scufundari unitare la adancimi
intensa si / sau fenomenul de panica
intr-o situatie data ( pana de aer, riscul
de peste 40 m, la controlul
coliziunii cu o ambarcatiune, iesirea medical se adauga un examen
in balon de cauze diverse; sumar stomatologic, O.R.L, si
- discordanta dintre posibilitati si aprecierea starii psihice.
efortul depus, care poate duce la o 5 Inainte de executarea oricaror
stare de epuizare fizica si / sau scufundari in saturatie,
psihica, care se poate constitui intr-o scafandrii sunt supusi
premisa de inec; controlului medical, la care se
- antecedente necunoscute : boli mai adauga analizele de sange
necunoscute de catre scafandru, a si urina.
caror prima manifestare produce, cu
ocazia unei scufundari, incidentul ( tip
epilepsie, spasmofilie, sechele ale
traumatismelor cranio-cerebrale ) sau
boli cunoscute de catre scafandru, dar
omise a fi raportate.
EXPLOZIA SUB APA - lipsa de compresibilitate a apei. In cadrul lucrarilor pe santiere
La momentul deflagratiei, se produce subacvatice unde se folosesc
o unda de soc primara care deplaseaza explozivi, se iau masuri de tehnica
o masa de apa, care este cu atat mai securitatii muncii cu totul
mare cu cat cantitatea de explozibil deosebite, pentru evitarea unor
este mai mare. accidente grave.
Simultan undei de soc se produce
zgomotul datorat detonarii.
La cateva microsecunde de la
declansarea undei de soc primare si a
zgomotului, se produc o suma
variabila de unde de soc secundare.

MICROUNDELE, - cavitatia. Scufundarea se efectueaza intr-un

ULTRASU Aparitia unei bule in plin lichid, care cadru organizat, cu luarea tuturor
NETELE la un moment dat implodeaza, masurilor de prevedere, si cu
producandu-se un soc mecanic extrem respectarea codurilor
de puternic si o crestere a temperaturii internationale de semnalizare
locale. optica.
Cresterea presiunii si temperaturii in Executarea scufundarii la distanta
urma imploziei bulei de cavitatie, se fata de navele care folosesc
desfasoara intr-un interval de 0,01 sistemul ultrasonic pentru
0,1 microsecunde. masurarea adancimii de la chila la
- efectele mecanice, cavitatia care fund.
duce la distructii celulare masive
in intreg organismul si afectarea
populatiilor celulare la distanta
prin efectul mecanic si termic al
cavitatii explozive;
- efectele calorice, pe masura ce
creste intensitatea efectului caloric
al ultrasunetelor, se amplifica,
aparand distructii in ultrastructura
celulara, acestea aparand in 20-30
secunde;
- efectele chimice, apare accelerarea
unor reactii chimice ca inducerea
unor reactii chimice neobisnuite.
Se modifica permeabilitatea
membranei celulare, respiratia
celulara, apar descompuneri de
aminoacizi, se desfac lanturile
proteice, apare acidoza sistematica.

ANIMALE MARINE - intepaturi, muscaturi, alergii. Evitarea in mediul marin a pestilor

VENINOASE Socul alergic ce se poate produce, se veninosi :
asociaza socului dureros, putand fi -dragonul;
 premiza de inec. - scorpia de mare;
- vulpea de mare;
- pisica de mare;
- rechinul;
- meduzele.
TEMPERATURA - hidrocutia sau socul caloric la rece. Alegerea echipamentului de
SCAZUTA A APEI Este o stare sincopala prin termosoc scufundare in functie de
diferential ( ex.: temperatura corpului temperatura apei.
uman este de 36,7 grade Celsius, iar a
apei marii este de 4 grade Celsius ).
Apar aritmii cardiace, ce pot merge
pana la stop cardiac.
Apare o hiperventilatie de mari
proportii, ceea ce va duce la scaderea
pP0 2 sanguin.

SOLICITARE Starea de tensiune ridicata, respectiv Antrenament continuu si

PSIHICA efectele cu caracter perturbator competent, antrenament ce va
( fiziologice sau/ si psihice) aparute ca trebui sa contina si elemente de
urmare a expunerii la factori ai cunoastere si autocunoastere a
mediului, fizico chimici celor mai mici semne de alarma
caracterizati printr-o deosebita care pot duce la premize de
intensitate sau o durata prelungita. accidente si remedierea lor
operativa si adecvata.

RECIPIENTI SUB Presiunea din butelia scafandrului, nu Verificarea la standul de probe a

PRESIUNE va depasi presiunea la care a fost tuturor buteliilor de scufundare ale
verificata. scafandrilor, se va face in
conformitate cu Normele ISCIR.
Fiecare butelie va avea stanta cu
data la care expira.
Tinerea evidentei si actualizarea
permanenta a buletinelor de
expertizare a buteliilor.
SUBSTANTE TOXICE - intoxicatia cu bioxid de carbon-
poate proveni prin poluarea aerului
comprimat din butelii la momentul
umplerii acestora. Simptomatologia
apare in functie de presiunea partiala a
bioxidului de carbon. Primul semn
este cresterea amplitudinii si a ritmului
respirator urmata de apartiria unei
cefalei. Tratament: in situatia unui
accident benign se iese la suprafata, se
lungeste accidentatul intr-un loc bine
ventilat, se va administra oxigen pur
normobar. Se pot face si o serie de
injectii intravenoase cu ser glucozat
hiperton ( ser glucozat 33 % injectat
lent ).
AER COMPRIMAT - narcoza cu gaze inerte este o
LA PRESIUNI entitate clinica ce a aparut pe masura
ce a crescut adancimea de imersie.
Peste 40- 50 m scafandrii care folosesc
aer comprimat, descriu tulburari psiho-
fiziologice care se accentueaza
proportional cu cresterea adancimii.
Afectiunea este determinata de gazele
inerte din amestecul respirator si
anume de azot, fiind descrisa ca
narcoza cu azot sau betia
adancurilor .
INTOXICATIA CU - intoxicatia cu oxigen factorii de
OXIGEN risc sunt reprezentati de inec,
suprapresiunea pulmonara,
traumatisme. Daca subiectul este retras
din mediul hiperoxic, el se va vindeca
fara urmari. Din contra, daca ramane
in mediul hiperoxic va face crize din
ce in ce mai dese, sfarsind prin a
deceda prin epuizarea organismului. In
afara unor grave erori de umplere a
buteliilor, acest accident poate fi
apanajul numai al scafandrilor
profesionisti, ce folosesc aparate cu
circuit inchis, semiinchis, dar si in
Verificarea atenta a calitatii
amestecului respirator din butelie;
prevenirea gafaielii prin adaptarea
efortului la posibilitatile
individuale. Daca totusi acesta
apare se inceteaza orice activitate,
se ia o pozitie relaxata si se
foloseste clapetul de debit
continuu al detentorului pentru
excluderea rezistentei sistemului si
pentru cresterea debitului de aer
sau de gaz inhalat.
In situatia unui accident benign se
iese la suprafata, se lungeste
accidentatul intr-un loc bine
ventilat, se va administra oxigen
pur normobar. Se pot face si o
serie de injectii intravenoase cu
ser glucozat hiperton ( ser
glucozat 33 % injectat lent ).
Testul de narcoza- in scopul
detreminarii sensibilitatii
scafandrilor la efectul narcotic al
azotului din aerul comprimat.
Nu se va depasi adancimea de 60
m cu aer comprimat; in
scufundarile cu amestecuri
diverse, presiunea partiala a
azotului nu trebuie sa depaseasca
6,4 bari. Un alt aspect si sistem de
prevenire, este inlocuirea azotului
cu alte gaze inerte. Se prefera
heliul prin amestecurile
respiratorii pentru mare adancime.
Testul de oxigen se executa in
scopul determinarii tolerantei
organismului la presiuni mai mari
decat presiunea atmosferica.
Verificarea minutioasa a
echipamentului, aparaturii si
amestecului respirator cu ocazia
fiecarei scufundari; o buna
antrenare a scafandrilor in
utilizarea aparaturii cu circuit
inchis, semiinchis sau a castilor de
scafandru; autoobservarea si
observarea reciproca in cadrul
echipei de scafandru in vederea
 acest caz, masurile de securitate surprinderii primelor semne de
tehnica si antrenamentul, aproape ca hipoxie.
exclud aparitia sa. Scoaterea sau iesirea din mediul
hipoxic; revenirea la aerul
atmosferic este de cele mai multe
ori suficienta, uneori fiind nevoie
de administrare de oxigen
normobar peste 15-30 minute.

PRESIUNEA Apa este practic incompresibila si la Respectarea tabelelor de

RIDICATA A APEI fiecare coloana de apa cu inaltimea de decompresie.
10,33 m , presiunea relativa creste cu
0,981 bari in apa dulce si cu 1,007 bari
in apa marii.

Concluzii;
Personalul salariat civil incadrat pe functie de scafandru si personalul militar angajat pe
baza de contract, incadrat pe functia de scafandru civil:
- lucreaza in conditii speciale de munca: lucru n mediu extern cu presiune
ridicat;
lucru cu recipiente de gaze sub presiune;
- lucru cu oxigen sub presiune.
 EVALUAREA FACTORILOR DE RISC
MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE IN ACTIVITATEA DE
SCUFUNDARE
ANALIZA FACTORILOR DE RISC IN ACTIVITATEA DE
SCUFUNDARE IN VEDEREA INLATURARII RISCULUI
PRODUCERII ACCIDENTELOR

I. ORGANIZAREA SI DESFASURAREA ACTIVITATILOR DE

SCUFUNDARE. PROTECTIA MUNCII IN ACTIVITATEA DE
SCUFUNDARE.

Prin organizarea si desfasurarea activitatilor de scufundare se intelege

totalitatea masurilor ce se iau de catre conducatorii, precum si de alte persoane
care, potrivit functiilor ce le indeplinesc, au atributii de organizare a activitatii de
scufundare, pentru: instruirea si antrenarea scafandrilor; asigurarea disciplinei in
munca; asigurarea si punerea in aplicare a masurilor tehnice, organizatorice, de
securitate si de igiena a muncii in activitatea de scufundare; asigurarea
medicala a scufundarii; prevenirea accidentelor de munca sub apa si a
imbolnavirilor profesionale; asigurarea materiala a scufundarilor; controlul si
indrumarea activitatilor de scufundare; raportarea, cercetarea si evidenta
accidentelor de scufundare si a bolilor profesionale.
Siguranta activitatilor de scufundare se bazeaza pe calitatea organizarilor.
Orice scufundare confera anumite particularitati planificarii si organizarii lucrului
scafandrilor.Toate activitatile de scufundare sunt planificate, organizate si
conduse.
Planificarea scufundarilor se executa atat pentru antrenamente cat si
pentru lucrari curente sub apa, cu specificarea obiectivului scufundarii.
 In functie de natura activitatii sub apa, durata de scufundare este un
element primordial, din care cauza orice factor al planificarii care duce la
obtinerea unei durate optime sau ajuta la cresterea eficientei scafandrului este
considerat prioritar.
In cadrul unei activitati subacvatice, numarul de scafandrii care se afla in
apa la un moment dat, trebuie sa fie cat mai restrans, in vederea inlaturarii
riscului producerii accidentelor, precum si pentru marirea posibilitatilor de
interventie cu mijloace materiale si umane in caz de accidente.
In planificarea si organizarea activitatilor subacvatice, daca unii scafandrii
nu au fost folositi de mai mult timp si conditiile permit, acestia pot fi folositi
pentru executarea progresiva a lucrarilor incepand de la adancimi mai mici.
Toate activitatile de scufundare si de lucru sub apa ale scafandrilor se
organizeaza si se desfasoara avand in vedere, pentru fiecare situatie concreta
in parte, posibilitatile tehnice ale echipamentelor si instalatiilor din dotare, nivelul
de pregatire a personalului, conditiile hidrometeorologice, adancimea
scufundarii, obiectivele la care se intervine cu specificul fiecaruia, caracteristicile
vegetale si animale din zona de interventie, formele si mijloacele asistentei in
caz de accidente.
Strangerea si analiza informatiilor care definesc sau sunt in legatura cu
activitatea de scufundare, trebuie sa asigure alegerea procedeelor si a
echipamentului pentru scufundare; identificarea riscurilor
probabile;determinarea masurilor de asigurare pentru inlaturarea unor accidente
de scufundare specifice.
Formatiile care stau la baza organizarii si desfasurarii unei activitati
subacvatice, provin de la surse exterioare sau observatii facute la suprafata apei
din faza pregatitoare. Cand timpul si conditiile o permit, se executa o scufundare
preliminara de catre un scafandru cu experienta, pentru a expertiza locul si
conditiile de lucru sub apa.
Conditiile subacvatice si natura interventiei sunt factori importanti pentru
alegerea scafandrilor, a metodelor de scufundare si a mijloacelor materiale care
urmeaza sa fie folosite. Scafanrii pot lucra individual in echipe de doi sau mai
multi in conditiile scufundarii unitare sau in saturatie. Alegerea scafandrilor si
metoda de patrundere sub apa se fac de catre seful de santier sau seful de
scufundare.
Scopul activitatii subacvatice si numarul de scufundari pe care le poate
executa un scafandru, intr-un timp dat, este limitat in conformitate cu tabelele de
compresie.
In organizarea si desfasurarea activitatilor de scufundare se vor asigura
conditii ca scafandrii sa fie protejati de riscuri si accidente de scufundare,
temperaturi extreme si ape cu un grad de poluare periculos. Din aceste motive,
echipamentul individual de scufundare trebuie sa fie specific, adecvat misiunii
scafandrilor si sa asigure protectia acestora.
 Pentru membrii echipajelor navelor de interventie cu scafandrii,
comandantii acesto nave au prevazut in roluri atrubutiuni si responsabilitati pe
timpul activitatilor de scufundare.
Asigurarea scufundarilor autonome se face in cele mai bune conditiuni cu
o barca ( pneumatica ) cu motor in afara bordului . Se poate si trebuie utilizata
orice ambarcatiune, chiar daca activitatea de scufundare se executa de pe nave
mai mari.
Pentru scufundari ce se executa in porturi, pe fluvii si canale de navigatie
cu circulatie intensa de nave si ambarcatiuni, se delimiteaza zonele de lucru cu
balize si indicatoare si se cere organelor competente restrictii cu privire la
traficul de navigatie.
Lucrul scafandrilor in apa este semnalat prin pavilioane ale Codului
International de Semnale, prin lumini si semnale acustice, precum si prin
comunicatii directe
( radiotelefon, megafon, sirena ).
Activitatile de scufundare nu se desfasoara in conditii hidrometeorologice
care pot pune in pericol siguranta scafandrilor.
Cand se executa scufundari autonome in ape cu viteza curentului mai
mare de 0,5 m/s, se iau masuri speciale pentru a se putea recupera scafandrul.
Obligatia si raspunderea pentru realizarea masurilor de securitate a
scafandrilor o au, potrivit atributiilor ce le revin, cei ce organizeaza si conduc
nemijlocit scufundarile.
Conducatorii ( sefii ) care organizeaza si conduc nemijlocit activitati de
scufundare si lucru sub apa, sunt obligati sa cunoasca metodele procedeele si
echipamentul de scufundare, normele specifice de tehnica securitatii,
tratamentul accidentelor de decompresie si lucrarile ce trebuie executate sub
apa.
Inainte de fiecare scufundare, se vor prelucra scafandrilor, timp de o
jumatate de ora, normele specifice de protectia muncii aplicabile in lucrari la
presiuni mai mari decat presiunea atmosferica, in functie de activitatea ce
trebuie indeplinita.

SCUFUNDAREA UNITARA IN MEDIU USCAT

Scufundarea unitara in mediu uscat, este scufundarea care se executa in

barocamere special amenajate, unde adancimea scufundarii este data de
nivelul presiunii realizate in incinta, cu aer sau amestec respirator sintetic.
Scufundarea unitara in mediu uscat se executa in scopul : efectuarii
testelor de aptitudini a scafandrilor; testarii de noi tehnologii de scufundare;
antrenamentului; verificarii functionale a unor aparate de respirat sau de alta
natura; reglarii unor aparate ce functioneaza in hiperbarism; executarii de
diferite lucrari de reparatii si verificari; omologarii de aparatura pentru lucrul sub
apa si cercetare stiintifica.
 Amestecurile respiratorii se folosesc numai in conformitate cu tabela de
scufundare adecvata si instructiunile de utilizare respective.
Scufundarile unitare in mediu uscat se executa numai in barocamere care
permit in timpul activitatii sub presiune, transferul partial de personal din
barocamera spre exterior sau invers.
Pentru scufundari cu durate mai mari de 12 ore, barocamerele trebuie
prevazute cu instalatia de regenerare si control al ambiantei.
Pentru pregatirea barocamerelor in vederea scufundarilor cu aer, se
verifica instalatiile aferente, conform instructiunilor de exploatare, iar pentru
scufundari cu amestecuri sintetice se mai executa :
- fabricarea amestecurilor conform tabelei de scufundare;
- daca durata scufundarii depaseste 12 ore, se executa dezinfectarea camerei;
- se verifica, etaloneaza si se pun in functiune instalatia de control al
ambiantei;
- se verifica si se pregateste conform instructiunilor tehnice, instalatia de
regenerare a ambiantei;
- se verifica si se pregateste instalatia de recuperare a gazelor.
Scufundarea propriu zisa se executa cu minimum de scafandrii, din care
unul poate
scafandru insotitor , in functie de activitatea ce urmeaza sa se desfasoare in
hiperbarism. Barocamera se presurizeaza cu aer sau amestec respirator
corespunzator, pana la adancimea de lucru. Dupa terminarea activitatilor se
incepe decompresia, conform tabelei de scufundare corespunzatoare adancimii
atinse si amestecului respirator folosit.
Aparatura minima necesara pentru executarea in siguranta a scufundarilor
unitare in mediu uscat este prezentata in tabelul urmator :

Aparatura Amestecuri respiratorii

Aer He-O2 sau He-N2-O2
Durata max. Peste 12 ore
12 ore
Barocamera completa echipata cu sas da da da
de transfer
Sursa de alimentare cu aer sau da da da
amestec respirator
Instalatie de control al ambiantei(O2 Optional da da
CO2,HR)
Instalatie de regenerare interioara optional da da
Instalatie de climatizare si regenerare. - - da
 In cazul scufundarilor cu amestecuri sintetice, se interzice introducerea in
barocamera a mai multor persoane decat numarul mastilor oro nazale de
palier din dotarea acesteia.
Personalul necesar pentru asigurarea scufundarilor unitare in mediu uscat
este :
- pentru scufundari cu aer : un sef de scufundare, un operator barocamera, un
scafandru insotitor ( dupa caz ), un medic sau un asistent medical ;
- pentru scufundari cu amestecuri sintetice, cu o durata mai mare de 12 ore,
echipa de asigurare de la suprafata este formata din : un sef de scufundare,
un analist, un medic si 1-3 operatori barocamera.
Asigurarea tehnico medicala se face continuu, pe toata durata
scufundarii.
La scufundari peste 12 m adancime, dupa revenirea la presiunea
atmosferica, scafandrii trebuie retinuti in preajma barocamerei cel putin 4 ore,
pentru a se putea interveni rapid in caz de accident de decompresie.

SCUFUNDAREA UNITARA IN MEDIU UMED

Scufundarea unitara in mediu umed, se executa in simulatoare sau real.

Scufundarea unitara in mediu umed in simulator, se executa in scopul :
antrenarii scafandrilor, testarii de noi tehnologii de scufundare, verificarii
functionalitatii unor aparate de respirat sau de alta natura; omologarii de
aparatura pentru lucrul sub apa; cercetarii stiintifice.
Scufundarea unitara in mediu umed in simulator se organizeaza dupa
aceleasi regului ca si in cazul scufundarii unitare in mediu uscat, cu deosebirea
ca, in plus, se pregatesc pentru scufundare simulatorul, o barocamera verticala
sau orizontala umpluta partial cu apa, in care scafandrii se pot scufunda la
diferite adancimi simulate prin presurizarea ambiantei de deasupra nivelului
apei.
Scufundari unitare in mediu umed in simulator executa scafandrii brevetati.
In cazul scufundarii unitare in mediu umed in simulatoare se pot folosi si
alte tipuri de amestecuri, decat cele de la scufundarea unitara in mediu uscat.
Scufundarea unitara in mediu umed in simulatoare cu aer, se executa cu 2
3 scafandrii, din care unul este insotitor.
Scafandrii intra in simulator complet echipati, exceptand insotitorul, fara a
li se pune vizorul la masca.
Simulatorul de presurizeaza pana la adancimea de lucru, minus inaltimea
coloanei de apa.
Insotitorul fixeaza pe rand vizorul pe masca scafandrilor si scafandrii intra
in apa pentru executarea antrenamentului sau lucrarilor. Dupa terminarea
acestora revin in partea uscata si se incepe decompresia dupa tabela adecvata.
 Daca durata decompresiei este mai mare de o ora, seful de scufundare
poate decide presurizarea barocamerei si transferul scafandrilor in aceasta.
Scufundarea unitara in mediu umed, in simulatoare cu amestecuri sintetice
heliox, pana la inceperea decompresiei, se executa ca la scufundarea cu aer. In
cazul acestei scufundari, barocamera se presurizeaza pana la primul palier de
decompresie sau pana la nivelul indicat de tabela de scufundare.
Dupa terminarea lucrului sub apa, scafandrii ies in partea uscata a
simulatorului si incepe decompresia care se conduce pana la primul palier sau
nivelului indicat de tabela de scufundare. Odata ajunsi la acest nivel, echipa se
transfera cat mai repede posibil in barocamera. Se continua decompresia in
barocamera dupa tabela de scufundare corespunzatoare.
La scufundarile de peste 12 m adancime, dupa revenirea la presiunea
atmosferica, scafandrii trebuie retinuti in preajma barocamerei cel putin 4 ore,
pentru a se putea interveni rapid in caz de accident de decompresie.
Pesronalul necesar pentru asigurarea scufundarii unitare in mediu umed,
in simlatoare este acelasi ca si in cazul scufundarii unitare in mediu uscat.
Scufundarea unitara in mediu umed reala se executa astfel : autonom, cu
alimentare de la suprafata, cu turela deschisa, cu turela inchisa sau cu
minisubmarinul.
Scufundarea unitara in mediu umed este scufundarea de antrenament si
operationala, fiind executata de scafandrii brevetati.

SCUFUNDAREA AUTONOMA este procedeul de scufundare prin care

scafandrul executa o activitate sub apa cu un aparat de respirat portabil cu sau
fara comunicatii cu suprafata.
Amestecurile respiratorii admise pentru incarcarea aparatelor de respirat
pentru scufundari autonome sunt :

Gazul respirator Adancimea max. Durata max.

De utilizare a scufundarii
inclusiv decompresia
Oxigen 3m 240 min
4,5 m 150 min
6m 110 min
7,5 m 75 min
Aer 60 m 3 ore
Amestecuri supraoxigenate 54 m 2 ore
azot-oxigen
Amestecuri 75 m 3 ore
He-N2-O2 sau He-O2
 Scufundarea cu amestec heliu azot oxigen sau heliu oxigen, pana la
75 m adancime, se admite numai pentru asigurarea scufundarilor cu turela,
atunci cand nu se poate organiza asigurarea in sistem cu alimentare de la
suprafata.

Echipamentul standard pentru un scafandru care executa o scufundare autonoma

este :
Nr Articolul Obligatoriu Optional
Crt.
1. Vizor 1 buc
2. Vesta de salvare Ptr. costume umede Ptr. Costume etanse
3. Costum din neopren complet Functie de temperatura apei
4. Profundimetru La adancimi de La adancimi sub
peste 12 m 12 m
5. Ceas etans 1 buc. La adancimi sub
12 m
6. Lanterna Ptr. scufundari -
nocturne
7. Centuri de lestare cu lesturi 1 buc. -
8. Pumnal cu teaca 1 buc. -
9. Labe de inot 1 per. -
10. Butelii sau aparat de respirat 1 buc. -
11. Detentor 1 buc. -
12. Detentor de rezerva - Functie de activitate
13. Saula de legatura cu suprafata - 1 buc.
14. Tub de respirat - 1buc.
15. Tabela de decompresie La adancimi de
peste 12 m
16. Fluier de semnalizare In dotarea vestei de -
salvare
17. Manometru de control a presiunii Cand buteliile nu -
sunt prevazute cu
rezerva

In functie de caracterul si conditiile scufundarilor, in afara echipamentului

standard, se mai pot utiliza :
- telefoane cu fir sau cu ultrasunete;
- marcatoare cu saula;
- acvaplane tractate de la suprafata;
- busola subacvatica;
- scutere subacvatice.
Personalul minim necesar pentru asigurarea executarii unei scufundari
unitare
autonome este :
d) pentru un scafandru in apa :
- un sef de scufundare;
- un scafandru de securitate;
- un medic sau un asistent medical.
e) pentru o echipa de scafandrii:
- un sef de scufundare;
- un scafandru de securitate;
- un medic sau un asistent medical.
f) pentru scufundarea de antrenament cu aparat de respirat cu circuit
inchis :
- un sef de scufundare;
- un scafandru de securitate;
- un scafandru insotitor echipat cu aparat de respirat cu circuit deschis;
- un medic sau un asistent medical.

SCUFUNDAREA CU ALIMENTARE DE LA SUPRAFATA

este procedeul de
patrundere in apa in care, scafandrul este alimentat cu amestec respirator de la
suprafata printr-un furtun ombilical.
Amestecurile respiratorii admise pentru scufundarea cu alimentare de la
suprafata sunt aceleasi ca si pentru scufundarea autonoma.
Echipamentul standard pentru un scafandru care executa o scufundare cu
alimentare de la suprafata este :

Nr. Articolul Obligatoriu Optional

Crt.
1. Masca faciala 1 buc -
2. Harnasament de securitate 1 buc. -
3. Costum din neopren sau cu volum 1 buc. -
constant
4. Carabiniere 1 buc. -
5. Lest de piept 1 cpl. -
6. Subvesmant - Functie de costum
7. Centura de lestare cu lesturi 1 buc. -
8. Pumnal 1 buc. -
9. Labe 1 per. -
10. Butelii de securitate 1 buc. -
11. Furtun ombilical 1 buc. -
12. Furtun presurizare costum - Functie de costum
 13. Profundimetru 1 buc. -

Furtunul ombilical pentru alimentarea scafandrului are in componenta,

minimum, urmatoarele repere :
- un furtun pentru gaz, cu diametrul interior de 3/8 toli;
- un cablu telefonic de comunicatii;
- o saula de siguranta.
Optional, in functie de nevoile operationale, in furtunul ombilical mai pot fi
inglobate :
- un furtun pentru alimentarea cu apa calda a costumelor speciale;
- o sonda, (tub de plastic), pentru indicarea la suprafata a adancimii de
scufundare.
Furtunul ombilical pentru alimentarea scafandrului trebuie sa aiba o
lungime
maxima de 100 m si sa reziste la o presiune interioara de 50 de bari.
Personalul necesar pentru asigurarea executarii unei scufundari unitare cu
alimentare de la suprafata este :
- un sef de scufundare;
- un scafandru de securitate;
- un tehnician, in cazul utilizarii panerului de lansare;
- un medic sau un asistent medical.

Scafandrul de securitate poate interveni, autonom sau cu furtunul

ombilical in
functie de posibilitatile si de aprecierea sefului de scufundare.

SCUFUNDAREA UNITARA CU TURELA DESCHISA este procedeul de

patrundere sub apa, in care scafandrii sunt transportati spre santierul
subacvatic, cu ajutorul unei platforme, la care partea superioara este prevazuta
cu o semisfera, in care se formeaza o bula de gaz.
Amestecurile respiratorii admise pentru scufundarea cu turela deschisa
sunt aceleasi ca si pentru scufundarea autonoma. Deosebirea consta in faptul
ca adancimea maxima de lucru cu amestecuri heliu oxigen poate fi extinsa
pana la 90 de metri.

Echipamentul standard pentru un scafandru care executa o scufundare

unitara cu turela deschisa este :
Nr. Articolul Obligatoriu Optional
Crt.
1. Masca Faciala 1 buc. -
2. Harnasament de securitate 1 buc. -
3. Costum din neopren sau cu volum 1 buc. -
constant
4. Carabiniere 1 buc. -
5. Lest de piept 1 cpl. -
6. Subvesmant - Functie de costum
7. Centura de lestare cu lesturi 1 buc. -
8. Pumnal 1 buc. -
9. Labe 1 per. -
10. Butelii de securitate 1 buc. -
11. Furtun ombilical 1 buc. -
12. Furtun presurizare costum - Functie de costum
13. Profundimetru 1 buc. -

Echipamentul standard pentru seful de turela este :

Nr. Articolul Obligatoriu Optional

Crt.
1. Masca faciala 1 buc. -
2. Harnasament de securitate 1 buc. -
3. Costun din neopren 1 buc. -
4. Casca de comunicatii 1 buc. -
5. Lest de piept 1 cpl. -
6. Subvesmant - Functie de costum
7. Centura de lestare cu lesturi 1 buc. -
8. Pumnal 1 buc. -
9. Labe 1 per. -
10. Ceas etans 1 buc. -

Iesirea din turela deschisa se realizeaza cu furtunuri ombilicale lungi de 25

30 m, a caror componente sunt identice cu cele indicate la amestecurile
respiratorii admise pentru scufundari autonome, pentru scufundari cu alimentare
la suprafata.
Personalul necesar pentru asigurarea scufundarii unitare cu turela
deschisa este :
- un sef de santier;
- un sef de scufundare;
- un scafandru de securitate;
- un medic sau un asistent medical;
- 1-2 tehnicieni.

SCUFUNDAREA UNITARA CU TURELA INCHISA este procedeul de

patrundere sub apa in care scafandrii sunt transportati la locul de interventie la
presiune atmosferica apoi sun presurizati la presiunea corspunzatoare
adancimii, iar dupa efectuarea lucrarilor sunt readusi sub presiune la suprafata
si transferati intr-o barocamera pentru efectuarea decompresiei.
Amestecurile respiratorii admise pentru scufundarea cu turela inchisa
sunt :

Amestec respirator Adancimea maxima

Aer 60 m
He-N2-O2 120 m
He-O2 180 m

Echipamentul standard pentru scafandru si seful de turela care executa

scufundari cu turela inchisa este identic cu echipamentul standard pentru
scufundari cu turela deschisa.
Personalul minim necesar pentru asigurarea unei scufundari unitare cu
turela inchisa pana la adancimea de 120 m este :
- un sef de santier;
- un sef de scufundare;
- un scafandru de securitate;
- 2-3 tehnicieni;
- un operator barocamera;
- un medic.

Personalul necesar pentru asigurarea unei scufundari unitare cu turela

inchisa la
adancimi peste 120 m, este :

- un sef de santier;
- un sef de scufundare;
- un scafandru de securitate;
- 2-3 tehnicieni;
- un operator barocamera;
- un medic.
 Personalul minim necesar pentru asigurarea unei scufundari unitare cu turela
inchisa
la adancimi peste 120 m, este :

- un sef de santier;
- un sef de scufundare;
- un scafandru de securitate;
- 3 tehnicieni care sa fie si ajutori pentru operatori de barocamera;
- 3 operatori barocamera;
- un medic.

SCUFUNDAREA UNITARA CU MINISUBMARINUL se organizeaza si se

realizeaza ca si scufundarea unitara cu turela inchisa cu deosebirea ca
transportul scafandrilor pe santierul subacvatic se face cu minisubmarinul.
Pentru a putea executa misiuni cu scafandrii, minisubmarinul trebuie dotat
cu o incinta presurizabila, care sa aiba aceleasi functiuni ca si turela de
scufundare si care sa poata fi culpata la o barocamera.
Scufundarile unitare cu minisubmarinul sunt permise numai daca
barocamera si instalatiile ei aferente permit executarea unei decompresii dupa o
scufundare in saturatie.
In cazul scufundarilor unitare cu minisubmarinul, barocamera si instalatiile
ei aferente trebuie pregatite pentru executarea unei decompresii dupa o tabela
de scufundare in saturatie.

SCUFUNDAREA IN SATURATIE

Scufundarea in saturatie este acea scufundare in care scafandrii sunt

mentinuti in barocamere la o presiune aproximativ egala cu presiunea
corespunzatoare adancimii de lucru, de unde sunt transportati spre santierul
subacvatic cu mijloace imersibile, cel mult de doua ori pe zi pana la terminarea
lucrarii. Dupa terminarea lucrarii se executa decompresia pentru revenirea la
presiunea atmosferica.
Scufundarea in saturatie se executa simulat sau real.
Scufundarea in saturatie simulata se executa in scopul antrenarii
scafandrilor, testarii de noi tehnologii de scufundare proprii sau achizitionate si
cercetarii stiintifice.
Scufundarile in saturatie simulate se executa in Laboratorul Hiperbar, dotat
cu barocamere si simulator care reproduc conditiile de lucru sub apa.
Amestecurile respiratorii utilizate in scufundari in saturatie sunt :
 Amestec respirator Adancimea maxima
Aer 12 m
Amestec N2-O2 70 m
Amestec He-O2 500 m
Amestec He-N2-O2 500 m

Amestecurile respiratorii se pregatesc si se folosesc in conformitate cu

instructiunile tabelelor de scufundare in saturatie.
Personalul minim necesar pentru asigurarea unei scufundari in saturatie
simultana este :
- un sef de santier;
- 3 sefi de scufundare;
- 3 tehnicieni
- 3 operatori barocamera;
- 3 ajutori operatori barocamera ;
- un medic;
- 1-3 asistenti medicali.

Scufundarea in saturatie reala se executa in scopul : antrenarii scafandrilor;

executarii
unor lucrari de lunga durata sau la adancime mare; cercetarii stiintifice.
Scufundarea in saturatie reala se executa de pe navele dotate cu
barocamere si mijloace de transport al scafandrilor la adancimea de interventie (
turela de scufundare, minisubmarin).
Echipamentul standard al scafandrilor si sefului de turela este similar cu
cel folosit pentru scufundarea unitara cu turela deschisa.
Personalul minim pentru asigurarea unei scufundari in saturatie reala este
- un sef de santier;
- 3 sefi de scufundare;
- 3 tehnicieni
- 3 operatori barocamera;
- 3 ajutori operatori barocamera ;
- un medic;
- 1-3 asistenti medicali.

Pentru ansamblurile de scufundare care nu au prevazute instalatii de

climatizare,
regenerare si control al ambiantei, trebuie luate toate masurile sa nu se
depaseasca timpii maximi admisi de tabelele de scufundare unitara.
Daca din motive obiective, legate de functionarea tehnicii, trebuie sa se
treaca intr-o scufundare in saturatie se vor respecta urmatoarele reguli :
- se aduce turela la suprafata si se cupleaza la barocamera;
- se stabileste nivelul de presurizare a barocamerei ( nivelul de viata ) cu
ajutorul tabelelor de scufundare in saturatie corespunzatoare;
- se decomprima turela pana la nivelul de viata cu viteza de 1 m / min. si se
transfera scafandrii in barocamera;
- daca scufundarea s-a executat pana la 120 m adancime si ansamblul de
scufundare nu are instalatii de climatizare si regenerare, turela se
decomprima pana la 50 m, conform tabelei de scufundare in saturatie, dupa
care se face transferul scafandrilor in barocamera presurizata cu aer si
continua decompresia dupa tabela de scufundare cu amestecuri azot
oxigen. Stabilirea in barocamera a presiunii partiale a oxigenului la 600 mb
se face prin simpla consumare a acestuia de catre scafandrii.
In cazul in care pe timpul decompresiei se produc accidente si in urma
tratamentului se depasesc timpii maximi prevazuti in tabelele de scufundare
unitara, decompresia se va executa dupa tabelele de scufundare in saturatie
corespunzatoare.
In cazul in care din motive operationale este necesara prelungirea duratei
activitatilor subacvatice si ansamblul de scufundare este prevazut cu instalatii
adecvate, iar asigurarea tehnico materiala permite, se ia decizia de a se trece
din scufundarea unitara in scufundare de saturatie.
In cazul scufundarilor unitare, cuprinse intre 50 si 120 m, se vor respecta
urmatoarele reguli :
- se continua lucrul sub apa pana la terminarea lucrarilor sau pana la limita
maxima de timp admisibil;
- se aduce turela la suprafata si se cupleaza la barocamera presurizata la
nivelul de viata corespunzator tabelei de scufundare in saturatie, in functie de
adancimea de lucru;
- daca lucrarea nu s-a terminat, se presurizeaza un al treilea scafandru;
- se decomprima turela cu viteza de 1 m/min. pana la nivelul de viata si
scafandrii sunt transferati in barocamera;
- in continuare se procedeaza ca la scufundarea in saturatie reala;
- in cazul in care decizia pentru trecerea intr-o scufundare in saturatie se ia pe
timpul decompresiei, dupa scufundarea unitara se foloseste recompresia
numai daca durata decompresiei in curs pana la presiunea atmosferica este
mai mare de 4 ore, si se introduce al treilea scafandru. Daca durata
decompresiei dupa scufundarea unitara in curs este mai mica de 4 ore, se
continua decompresia si se pregateste o alta echipa pentru scufundare in
metoda corespunzatoare noilor date.
In cazul scufundarii unitare cuprinse intre 120 si 180 m, pentru trecerea
dintr-o scufundare unitara intr-o scufundare in saturatie, se vor respecta
urmatoarele reguli :
- se continua lucrul sub apa pana la terminarea lucrarilor sau pana la limita
maxima de timp admisibil;
- se aduce turela la suprafata si se cupleaza la barocamera;
- se decomprima barocamera pana se stabileste o presiune partiala de oxigen
de 400 mb;
- se presurizeaza barocamera cu heliu pur pana la adancimea
corespunzatoare nivelului de viata stabilit, conform instructiunilor tabelei de
scufundare si se efectueaza transferul scafandrilor din turela;
- in continuare se procedeaza ca la scufundarea in saturatie reala.

ACCIDENTE DE SCUFUNDARE

O clasificare didactica, de principiu a acestor incidente si accidente, poate fi

urmatoarea :
4. Accidente mecanice barotraumatisme :
- placajul mastii;
- colicile scafandrilor;
- barotraumatismul urechii medii si interne;
- barotraumatismul sinusurilor;
- barotraumatismul dentar;
- emfizemul subcutanat spontan sau chirurgical.

5. Accidente biochimice:
- intoxicatia cu oxigen: acuta si cronica;
- intoxicatia cu bioxid de carbon;
- narcoza cu gaze inerte.

6. Accidente de decompresie :
- accidente cutanate;
- accidente osteo-artro-musculare;
- accidente neurologice;
- accidente cu manifestari O.R.L.;
- tulburari respiratorii.

ACCIDENTE DE SCUFUNDARE.
PREVENIREA SI TRATAMENTUL ACESTORA.

3. Accidente mecanice barotraumatisme

h) placajul mastii lipsa egalizarii presiunii aerului incarcerata sub masca

va duce, odata cu reducerea volumului sau, la coborare, la aparitia unui
fenomen de ventuza care va antrena consecinte neplacute
 - pe timpul coborarii, pe masura ce apare senzatia de constrictie
exercitata de vizor sub imperiul efectului de ventuza, scafandrul va insufla
usor pe nas aer, egaland presiunea de sub masca. Efectul de ventuza
este mai accentuat in primii 10 m.
i) colicile scafandrului in anumite conditii, la decompresie, se poate
produce expansiunea gazelor aflate in diferite segmente ale tubului
digestiv, semnele apar in timpul decomprimarii sau la scurt timp dupa
iesirea din apa.
- apar dureri abdominale cu caracter colicativ ( crampe ), eructatii,
balomare abdominala mare. Aparitia lor este provocata de un regim
alimentar neechilibrat, cu exces de celuloza sau hidrocarbonate, care
favorizeaza fermentatia, aspecte patologice preexistente de tip
fermentativ, sau aerofagia, ce poate apare la scafandrii neexperimentati.
Scafandrul trebuie sa aiba un regim alimentar adecvat in perioada de
scufundare, fara alimente ce pot produce fermentatia ca : celulozica
fasole, varza; hidrocarbonate dulciuri.
j) barotraumatismul urechii medii leziunea esentiala este reprezentata
de un dezechilibru de presiune. Acest accident se datoreaza
particularitatilor anatomo fiziologice proprii urechii medii si anume :
cavitatea urechii medii comunica cu caile aeriene superioare, prin
intermediul trompei, iar membrana timpanica reprezinta in acest
ansamblu anatomico fiziologic, punctul slab pe care se vor exercita
cea mai mare parte din efectele barotraumatice. In cursul coborarii
scafandrului, presiunea exercitata pe fata externa a timpanului, creste
la fel ca si presiunea din faringe, creste riguros paralel datorata
detentorului care debiteaza amestecul gazos la presiunea hidrostatica
ambienta.
- prima senzatie care apare este cea de ureche infundata, de obicei
unilaterala; daca se continua coborarea apare otalgie tipica, ca inceput
sub forma unei dureri ascutite, resimtita in fundul conductului auditiv
extern, mai apoi, ca o durere scurta in intensitate mare. In situatii rare pot
apare rupturi ale timpanului, fara dureri si celelalte semne descrise si
obiectivate numai prin pierderea de sange prin conductul auditiv extern si
scaderea auzului. Tratamentul unui barotraumatism otic este de
competenta medicului de specialitate O.R.L. Prevenirea unui astfel de
accident se face prin invatarea si aplicarea corecta a manevrelor de
egalare a presiunii din urechea medie: manevra Valsalva, care consta
insuflarea fortata de aer in trompe, prin manevrarea aerului cu gura
inchisa si nasul pensat intre doua degete, prin spatiile special create in
portiunea inferioara a vizorului; manevra Toynbee , care consta in
inghitirea unor mici cantitati de aer sau a inghitirii
in sec . Rezultatul este acelasi, deoarece cantitatea de aer aflata in
gura si faringe va dechide orificiul faringian al trompei. O buna
 aplicare a acestor metode, o viteza de coborare adecvata, o buna stare
de sanatate rinofaringiana si otica, va duce la eliminarea riscului
barotraumatismului urechii medii.
k) barotraumatismul urechii interne cauzele sale sunt incerte, existand
mai multe ipoteze din care vom aminti : factor vascular local, prin
degazarea incompleta si prea rapida, deci o microboala de
decompresie; factor mecanic realizat de un dezechilibru presional
marcat intre mai multe sectoare, factor ce duce la ruperea elementelor
senzoriale ale urechii interne. In cazul aparitiei senzatiei de infundare a
urechii se opreste urcarea si se coboara 1-2 m apoi se reia urcarea
foarte lent.
l) barotraumatismul sinusurilor orificiile de drenaj ale sinusurilor pot fi
inchise prin endemul mucoasei. In aceasta circumstanta, la coborare
prin reducerea volumului de gaz intrasinusal si lipsa echilibrarii, va
apare o presiune negativa intrasinusala cu un efect de ventuza care va
duce la leziuni ale mucoasei intrasinusale. La urcare, expansiunea
gazului intrasinusal, dublata de imposibilitatea egalarii presiunii va duce
la leziuni ale mucoasei prin efectul direct al excesului de presiune.
Leziunile intalnite in ambele cazuri sunt : edemul mucoasei, hemoragii
prin ruperea vaselor care vor duce la aparitia de lichid hemoragic in
sinus. Apare senzatia de plenitudine a sinusului, cu greutate in obraz
sau frunte, durere din ce in ce mai mare pe proiectia sinusului si
iradiata in ochi sau dinti, zone de amortire ale pielii de sub orbite sau in
zona sinusului frontal. Prevenirea unui astfel de accident se face printr-
un control medical competent inaintea scufundarii, in vederea depistarii
cauzelor ce pot duce la un blocaj al orificiilor de drenaj sinusal.
m) barotraumatismul dentar este un accident relativ rar si deosebit de
neplacut. El consta in implozia sau explozia unei bule de aer aflate sub
o plomba sau lucrare protetica, prost adaptata si montata. Se poate
instala brusc o durere intensa in zona dentara afectata si scafandrul va
constata aparitia in cavitatea bucala a unui corp strain format din
materialul implodat sau explodat, care poate fi aspirat sau inghitit
accidental. Prevenirea unui astfel de accident se face prin adaptarea
perfect etansa a plombelor sau a lucrarilor protetice fixe ale
scafandrilor, de catre medicii stomatologi avizati de existenta acestui
accident.
n) emfizemul subcutanat spontan sau chirurgical este reprezentat de
prezenta aerului sub piele, aspect neobisnuit si deci anormal.Poate
apare prin patrunderea gazului subcutanat sau chiar sub mucoase in
urma existentei unei mici solutii de continuitate ( mici leziuni )
inaparente clinic, dar relativ profunde. Se constata prezenta aerului in
zona respectiva prin tumefierea ei si prin palpare cand apare crepitatia
caracteristica. In caz de dubiu se poate constata si radiologic.
 Prevenire eliminarea cauzelor care provoaca aparitia acestui incident
de scufundare.

4. Accidente biochimice

d) intoxicatia cu oxigen factorii de risc sunt reprezentati de inec,

suprapresiunea pulmonara, traumatisme. Daca subiectul este retras din
mediul hiperoxic, el se va vindeca fara urmari. Din contra, daca ramane
in mediul hiperoxic va face crize din ce in ce mai dese, sfarsind prin a
deceda prin epuizarea organismului. In afara unor grave erori de
umplere a buteliilor, acest accident poate fi apanajul numai al
scafandrilor profesionisti, ce folosesc aparate cu circuit inchis,
semiinchis, dar si in acest caz, masurile de securitate tehnica si
antrenamentul, aproape ca exclud aparitia sa. Tratament : scoaterea
sau iesirea din mediul hipoxic; revenirea la aerul atmosferic este de
cele mai multe ori suficienta, uneori fiind nevoie de administrare de
oxigen normobar peste 15-30 minute. Prevenire : verificarea minutioasa
a echipamentului, aparaturii si amestecului respirator cu ocazia fiecarei
scufundari; o buna antrenare a scafandrilor in utilizarea aparaturii cu
circuit inchis, semiinchis sau a castilor de scafandru; autoobservarea si
observarea reciproca in cadrul echipei de scafandru in vederea
surprinderii primelor semne de hipoxie.
e) intoxicatia cu bioxid de carbon- poate proveni prin poluarea aerului
comprimat din butelii la momentul umplerii acestora. Simptomatologia
apare in functie de presiunea partiala a bioxidului de carbon. Primul
semn este cresterea amplitudinii si a ritmului respirator urmata de
apartiria unei cefalei. Tratament: in situatia unui accident benign se iese
la suprafata, se lungeste accidentatul intr-un loc bine ventilat, se va
administra oxigen pur normobar. Se pot face si o serie de injectii
intravenoase cu ser glucozat hiperton ( ser glucozat 33 % injectat lent ).
Prevenire : verificarea atenta a calitatii amestecului respirator din
butelie; prevenirea gafaielii prin adaptarea efortului la posibilitatile
individuale. Daca totusi acesta apare se inceteaza orice activitate, se ia
o pozitie relaxata si se foloseste clapetul de debit continuu al
detentorului pentru excluderea rezistentei sistemului si pentru cresterea
debitului de aer sau de gaz inhalat.
f) narcoza cu gaze inerte este o entitate clinica ce a aparut pe masura
ce a crescut adancimea de imersie. Peste 40- 50 m scafandrii care
folosesc aer comprimat, descriu tulburari psiho-fiziologice care se
accentueaza proportional cu cresterea adancimii. Afectiunea este
determinata de gazele inerte din amestecul respirator si anume de
azot, fiind descrisa ca narcoza cu azot sau betia adancurilor .
Prevenire : nu se va depasi adancimea de 60 m cu aer comprimat; in
 scufundarile cu amestecuri diverse, presiunea partiala a azotului nu
trebuie sa depaseasca 6,4 bari. Un alt aspect si sistem de prevenire,
este inlocirea azotului cu alte gaze inerte. Se prefera heliul prin
amestecurile respiratorii pentru mare adancime.

3. Accidente de decompresie

f) accidente cutanate se caracterizeaza prin mancarimi ale pielii,

localizate sau generalizate, legate de eliminarea bulelor de azot prin
piele. Acest tip de accidente este specific chesonierilor sau celor ce
executa scufundari in barocamera ( in mediu uscat ) la adancimi mai
mari de 60 m.
g) accidente osteo- artro musculare ( benduri ) apar, in general,
imediat dupa executarea unei decompresii necorespunzatoare si se
manifesta cu dureri la nivelul uneia sau a mai multor articulatii sau
insertii musculare peri articulare. Durerea creste in intensitate pana
ce devine insuportabila. Articulatiile cele mai atinse sunt : umerii,
coatele, incheieturile mainilor, genunchii, soldurile si incheieturile
labelor. Examenul radiologic este negativ. Durerea dispare imediat
dupa recompresie si tratament cu oxigen hiperbar.
h) accidente neurologice sunt legate de nerespectarea palierelor de
decompresie. Sunt cele mai grave. Termenul lor de aparitie este relativ
scurt. Semnele apar in primele minute dupa revenirea la presiunea
atmosferica. Sindromul neurologic poate sa se limiteze la o paraplegie
sau la monoplegia unui membru inferior, dar, adesea, este atins unul
din membrele superioare, completandu-se tabloul si realizandu-se o
quadriplegie mai mult sau mai putin completa si simetrica. Simptomele
de recunoastere a acestor accidente sunt :
- indispozitie generala, oboseala intensa, neliniste, impresia unei sincope
iminente;
- durere intre omoplati sau in centura;
- furnicaturi in membrele inferioare;
- imposibilitatea de a se tine in picioare;
- tulburari vezicale : imposibilitatea de a urina ;
In cazul acestor simptome, accidentatul trebuie sa urmeze un tratament
de specialitate.
i) accidente cu manifestari O.R.L. (vestibulare) - scafandrul care prezinta
ameteli mai mult sau mai putin violente si asociate cu stari de voma si
surditate, prezinta un accident vestibular, calificat ca rau de adancime
. Cand tulburarile de echilibru persista, accidentatul trebuie consultat
de un medic specialist. Cand afectiunea vestibulara este izolata nu
poate fi vorba de barotraumatism pentru ca o leziune datorara presiunii
 antreneaza o afectiune cohleara, data fiind continuitatea lichidelor
labirintice. Ineficacitatea recompresiei si eficacitatea tratamentului cu
vasodilatatoare, da impresia ca bulele de gaz nu au un rol primordial ;
actiunea frigului asupra circulatiei arteriolare din urechea interna va
antrena, mai degraba un spasm arterial, iar diminuarea debitului va
antrena o tulburare a desaturarii si formarii de bule locale. Practic,
ametelile calificate ca rau de mare dupa o scufundare in apa rece,
asociate cu un nistagmus intens, trebuie sa conduca la suspectarea
unei afectiuni labirintice si la executarea unui tratament cu
vasodilatatoare, altfel existand riscul unor sechele definitive.
j) tulburari respiratorii scafandrul, victima unui accident mai grav, nu
semnaleaza intotdeauna, tulburari respiratorii, deseori mascate de
teama pe care o simte. Totusi, un anumit grav de suferinta apare, de
regula, in faza acuta a bolii de decompresie, fiziologic explicabila de
rolul plamanului in degazarea bifazica si impiedicarea campului de
hematoza de catre emboliile gazoase. Daca criza respiratorie este
insotita de scuipare de sange, pierderea cunostintei sau paralizia
generalizata, nu avem de a face cu un accident de decompresie, ci cu
o suprapresiune pulmonara. Accidentele de decompresie au
intotdeauna un caracter de urgenta.

PREVENIREA ACCIDENTELOR DE SCUFUNDARE

Cuprinde un complex de masuri simple in care primul loc este

ocupat de respectarea normelor de tehnica securitatii muncii in mediul
subacvatic si de tehnica securitatii oricarei scufundari. Pentru a nu se
ajunge la un accident de scufundare, fiecare scafandru va trebui sa
respecte, in principiu, urmatoarele masuri :
- verificarea echipamentului scufundarii;
- elaborarea planului de scufundare cu analizarea in detaliu a timpului de
stationare la fund, cantitatea de munca teoretica prestata, adacimile
palierelor si timpii de stationare in paliere;
- echiparea corespunzator temperaturii mediului ambiant si a apei, (rolul
frigului in geneza accidentului de decompresie este cert);
- respectarea in integritate a planului de scufundare in special in ceea ce
priveste timpul de stationare la fund, viteza de reveire la suprafata, palierele
si timpii de stationare la aceste paliere;
- respectarea principiului scufundarii in echipa;
- la scufundari in zone necunoscute, folosirea obligatorie a saulei de ghidaj
pentru evitarea rolului defavorabil a curentilor marini si a vizibilitatii reduse;
- cunoasterea in amanunt a simptomatologiei bolii de decompresie in scopul
autoobservarii sau a observarii reciproc, pentru surprinderea din timp a celor
mai mici semne ce anunta un accident de decompresie;
- cunoasterea principiilor de prim ajutor pe timpul transportului accidentatului la
cheson sau pe timpul compresiei terapeutice daca exista cheson multiplas la
locul accidentului, in absenta unui ajutor medical calificat;
- analizarea, cu intreg colectivul de scafandrii in spirit de deplina obiectivitate,
a accidentelor survenite pentru a se vedea greseala ce a generat accidentul
si daca modalitatea de tratament a fost cea optima si ce rezultate s-au
obtinut.
Prin respectarea acesor principii si a multor altora, se va ajunge la
eliminarea cu desavarsire a accidentelor de scufundare care pot fi
generatoare de grave invaliditati sau de sechele minore, care in timp vor
genera boli profesionale invalidante pentru scafandru.
 EVALUAREA FACTORILOR DE RISC
FACTORI DE RISC CAUZA PRODUCERII MASURI DE ELIMINARE
INECUL - cauze cutanate, produse de hidrocutia 3. Examinarea medicala a
sau hidrosocul termodiferential; scafandrilor anuala, conform
- cauze O.R.L., prin folosirea gresita a Normelor tehnice medicale
tubului de respirat, poate apare si metodologice privind
sincopa respiratorie chiar la suprafata
expertiza medico-militara a
apei prin aspirarea apei direct in
laringe si aparitia sincopei laringo-
personalului ce isi desfasoara
plegice sau laringo-spastice; activitatea in mediul hiperbar
- sincopa prin scufundare in apnee .
datorita intoxicatiei masive cu bioxid 4. Specific pentru activitatea de
de carbon; hiperbarism se executa :
- cauze biochimice : intoxicatia cu - testul de barofunctie;
bioxidul de carbon ce poate apare in - testul de toleranta la oxigen;
urma gafaielii, a folosirii de - testul de narcoza;
echipament neadecvat ( tuburi lungi, - testul de scufundari profunde.
vizoare atipice care cresc spatiul mort Comisia de expertiza medico
respirator ), narcoza cu azot, criza
militara in hiperbarism declara
hiperoxica;
- cauze traumatice : caderi in apa sau
admisi la cursul de calificare,
sarituri necompensate de la inaltimi candidatii care indeplinesc
mari cu traumatizarea zonelor baremele stabilite in norme.
plexului solar; 3.. Inainte de executarea oricarei
- cauze alergice determinate de scufundari unitare, pana la 40 m
contactul cu animalele marine ca : adancime, scafandrii sunt supusi
meduzele sau pestii veninosi. Socul unui control clinic sumar,
alergic ce se poate produce, se verificarii pulsului, tensiunii
asociaza socului dureros, putand fi arteriale si temperaturii.
premiza de inec; 6 Inainte de executarea oricarei
- cauze psihice: inhibatie emotiva
scufundari unitare la adancimi
intensa si / sau fenomenul de panica
intr-o situatie data ( pana de aer, riscul
de peste 40 m, la controlul
coliziunii cu o ambarcatiune, iesirea medical se adauga un examen
in balon de cauze diverse; sumar stomatologic, O.R.L, si
- discordanta dintre posibilitati si aprecierea starii psihice.
efortul depus, care poate duce la o 7 Inainte de executarea oricaror
stare de epuizare fizica si / sau scufundari in saturatie,
psihica, care se poate constitui intr-o scafandrii sunt supusi
premisa de inec; controlului medical, la care se
- antecedente necunoscute : boli mai adauga analizele de sange
necunoscute de catre scafandru, a si urina.
caror prima manifestare produce, cu
ocazia unei scufundari, incidentul ( tip
epilepsie, spasmofilie, sechele ale
traumatismelor cranio-cerebrale ) sau
boli cunoscute de catre scafandru, dar
omise a fi raportate.
EXPLOZIA SUB APA - lipsa de compresibilitate a apei. In cadrul lucrarilor pe santiere
La momentul deflagratiei, se produce subacvatice unde se folosesc
o unda de soc primara care deplaseaza explozivi, se iau masuri de tehnica
o masa de apa, care este cu atat mai securitatii muncii cu totul
mare cu cat cantitatea de explozibil deosebite, pentru evitarea unor
este mai mare. accidente grave.
Simultan undei de soc se produce
zgomotul datorat detonarii.
La cateva microsecunde de la
declansarea undei de soc primare si a
zgomotului, se produc o suma
variabila de unde de soc secundare.

MICROUNDELE, - cavitatia. Scufundarea se efectueaza intr-un

ULTRASU Aparitia unei bule in plin lichid, care cadru organizat, cu luarea tuturor
NETELE la un moment dat implodeaza, masurilor de prevedere, si cu
producandu-se un soc mecanic extrem respectarea codurilor
de puternic si o crestere a temperaturii internationale de semnalizare
locale. optica.
Cresterea presiunii si temperaturii in Executarea scufundarii la distanta
urma imploziei bulei de cavitatie, se fata de navele care folosesc
desfasoara intr-un interval de 0,01 sistemul ultrasonic pentru
0,1 microsecunde. masurarea adancimii de la chila la
- efectele mecanice, cavitatia care fund.
duce la distructii celulare masive
in intreg organismul si afectarea
populatiilor celulare la distanta
prin efectul mecanic si termic al
cavitatii explozive;
- efectele calorice, pe masura ce
creste intensitatea efectului caloric
al ultrasunetelor, se amplifica,
aparand distructii in ultrastructura
celulara, acestea aparand in 20-30
secunde;
- efectele chimice, apare accelerarea
unor reactii chimice ca inducerea
unor reactii chimice neobisnuite.
Se modifica permeabilitatea
membranei celulare, respiratia
celulara, apar descompuneri de
aminoacizi, se desfac lanturile
proteice, apare acidoza sistematica.

ANIMALE MARINE - intepaturi, muscaturi, alergii. Evitarea in mediul marin a pestilor

VENINOASE Socul alergic ce se poate produce, se veninosi :
asociaza socului dureros, putand fi -dragonul;
 premiza de inec. - scorpia de mare;
- vulpea de mare;
- pisica de mare;
- rechinul;
- meduzele.
TEMPERATURA - hidrocutia sau socul caloric la rece. Alegerea echipamentului de
SCAZUTA A APEI Este o stare sincopala prin termosoc scufundare in functie de
diferential ( ex.: temperatura corpului temperatura apei.
uman este de 36,7 grade Celsius, iar a
apei marii este de 4 grade Celsius ).
Apar aritmii cardiace, ce pot merge
pana la stop cardiac.
Apare o hiperventilatie de mari
proportii, ceea ce va duce la scaderea
pP0 2 sanguin.

SOLICITARE Starea de tensiune ridicata, respectiv Antrenament continuu si

PSIHICA efectele cu caracter perturbator competent, antrenament ce va
( fiziologice sau/ si psihice) aparute ca trebui sa contina si elemente de
urmare a expunerii la factori ai cunoastere si autocunoastere a
mediului, fizico chimici celor mai mici semne de alarma
caracterizati printr-o deosebita care pot duce la premize de
intensitate sau o durata prelungita. accidente si remedierea lor
operativa si adecvata.

RECIPIENTI SUB Presiunea din butelia scafandrului, nu Verificarea la standul de probe a

PRESIUNE va depasi presiunea la care a fost tuturor buteliilor de scufundare ale
verificata. scafandrilor, se va face in
conformitate cu Normele ISCIR.
Fiecare butelie va avea stanta cu
data la care expira.
Tinerea evidentei si actualizarea
permanenta a buletinelor de
expertizare a buteliilor.
SUBSTANTE TOXICE - intoxicatia cu bioxid de carbon-
poate proveni prin poluarea aerului
comprimat din butelii la momentul
umplerii acestora. Simptomatologia
apare in functie de presiunea partiala a
bioxidului de carbon. Primul semn
este cresterea amplitudinii si a ritmului
respirator urmata de apartiria unei
cefalei. Tratament: in situatia unui
accident benign se iese la suprafata, se
lungeste accidentatul intr-un loc bine
ventilat, se va administra oxigen pur
normobar. Se pot face si o serie de
injectii intravenoase cu ser glucozat
hiperton ( ser glucozat 33 % injectat
lent ).
AER COMPRIMAT - narcoza cu gaze inerte este o
LA PRESIUNI entitate clinica ce a aparut pe masura
ce a crescut adancimea de imersie.
Peste 40- 50 m scafandrii care folosesc
aer comprimat, descriu tulburari psiho-
fiziologice care se accentueaza
proportional cu cresterea adancimii.
Afectiunea este determinata de gazele
inerte din amestecul respirator si
anume de azot, fiind descrisa ca
narcoza cu azot sau betia
adancurilor .
INTOXICATIA CU - intoxicatia cu oxigen factorii de
OXIGEN risc sunt reprezentati de inec,
suprapresiunea pulmonara,
traumatisme. Daca subiectul este retras
din mediul hiperoxic, el se va vindeca
fara urmari. Din contra, daca ramane
in mediul hiperoxic va face crize din
ce in ce mai dese, sfarsind prin a
deceda prin epuizarea organismului. In
afara unor grave erori de umplere a
buteliilor, acest accident poate fi
apanajul numai al scafandrilor
profesionisti, ce folosesc aparate cu
circuit inchis, semiinchis, dar si in
Verificarea atenta a calitatii
amestecului respirator din butelie;
prevenirea gafaielii prin adaptarea
efortului la posibilitatile
individuale. Daca totusi acesta
apare se inceteaza orice activitate,
se ia o pozitie relaxata si se
foloseste clapetul de debit
continuu al detentorului pentru
excluderea rezistentei sistemului si
pentru cresterea debitului de aer
sau de gaz inhalat.
In situatia unui accident benign se
iese la suprafata, se lungeste
accidentatul intr-un loc bine
ventilat, se va administra oxigen
pur normobar. Se pot face si o
serie de injectii intravenoase cu
ser glucozat hiperton ( ser
glucozat 33 % injectat lent ).
Testul de narcoza- in scopul
detreminarii sensibilitatii
scafandrilor la efectul narcotic al
azotului din aerul comprimat.
Nu se va depasi adancimea de 60
m cu aer comprimat; in
scufundarile cu amestecuri
diverse, presiunea partiala a
azotului nu trebuie sa depaseasca
6,4 bari. Un alt aspect si sistem de
prevenire, este inlocuirea azotului
cu alte gaze inerte. Se prefera
heliul prin amestecurile
respiratorii pentru mare adancime.
Testul de oxigen se executa in
scopul determinarii tolerantei
organismului la presiuni mai mari
decat presiunea atmosferica.
Verificarea minutioasa a
echipamentului, aparaturii si
amestecului respirator cu ocazia
fiecarei scufundari; o buna
antrenare a scafandrilor in
utilizarea aparaturii cu circuit
inchis, semiinchis sau a castilor de
scafandru; autoobservarea si
observarea reciproca in cadrul
echipei de scafandru in vederea
 acest caz, masurile de securitate surprinderii primelor semne de
tehnica si antrenamentul, aproape ca hipoxie.
exclud aparitia sa. Scoaterea sau iesirea din mediul
hipoxic; revenirea la aerul
atmosferic este de cele mai multe
ori suficienta, uneori fiind nevoie
de administrare de oxigen
normobar peste 15-30 minute.

PRESIUNEA Apa este practic incompresibila si la Respectarea tabelelor de

RIDICATA A APEI fiecare coloana de apa cu inaltimea de decompresie.
10,33 m , presiunea relativa creste cu
0,981 bari in apa dulce si cu 1,007 bari
in apa marii.

Concluzii;
Personalul salariat civil incadrat pe functie de scafandru si personalul militar angajat pe
baza de contract, incadrat pe functia de scafandru civil:
- lucreaza in conditii speciale de munca: lucru n mediu extern cu presiune
ridicat;
lucru cu recipiente de gaze sub presiune;
- lucru cu oxigen sub presiune.