Curs Nr. 2 (8.Martie.

2017)

Convarietati la porumb

Se diferentiaza dupa structura anatomica a bobului si au pondere diferita in cultura pe areale geografice.

Conv. zea mays dentiformis sau porumbul dinte de cal sau porumbul american cu un continut in
proteine 8-10%, cu productivitate ridicata, cu numarul cel mai mic de hibrizi din sortiment cu destinatie
furajare.

Zea Mays Dentiformis

Conv. zea mays indurata sau porumbul cu bob sticlos sau porumbul romanesc prezinta boabe
sticloase, rotunjite la partea superioara, endosperm sticlos, productivitate mai mica, continut de proteine
de la 15% pentru destinatia alimentatie umana, in special malai grisat dar si pentru furajarea animalelor in
retete de nutreturi combinate.

Zea Mays Indurata

Conv. zea mays aorista sau porumbul semi-sticlos prezinta caracteristici intermediare intre
dentiformis si indurata.

Zea Mays Aorista

Conv. zea mays saccharata sau porumbul zaharat pentru destinatia porumb de fiert si conserve de
porumb.

Zea Mays Saccharata

Conv. zea mays everta sau porumbul de floricele prezinta hibrizi cu boabe mici de culori diferite
(alb, galben, portocaliu, rosu).

Zea Mays Everta

Conv. zea mays amylacea sau porumbul amidonos la care boabele sunt albe avand caracteristici de
dentiformis, cultivat in tarile Africane pentru destinatia alimentatia umana.

Zea Mays Amylacea

Conv. zea mays tunicata boabele sunt acoperite de pleve. (folosit in ameliorare)

Zea Mays Tunicata

Particlutaritati biologice

Radacina

Imag. 2.0

La germinatie este singulara pana la 4-5 frunze. Se formeaza radacini din zona mezocotilului iar pe
parcursul cresterii tulpinii se formeaza radacini fasciculate de la internodurile situate sub nivelul
solului.

Sunt distribuite in profunzime pana la 2,5 m si lateral pana la 60 cm., explorand un volum de 6m3/planta.

la densitati mici se formeaza radacini aeriene, provenite din nodurile tulpinii aproape de sol,
avand rol de ancorare.
dezvoltarea maxima a sistemului radicular corespunde cu aparitia matasii.
Tulpina

Imag. 2.1

Este formata din noduri si internoduri pline cu maduva, avand capacitate de inmagazinare a apei. Talia
plantelor poate ajunge pana la 3 m pentru hibrizii mai tardivi iar diametrul este variabil in functie de
densitate, tehnologia de cultura si conditiile climatice.

Frunzele (Imag. 2.1)

Sunt in numar variabil de la 14 la hibrizii extra timpurii pana la 24 la hibrizii tardivi. Marimea si pozitia
frunzelor influenteaza densitatea si indicele suprafetei foliare.

Indicii suprafetei foliare ajunge la valoarea maxima 5-6 in faza de aparitia matasii. Pe masura formarii si
umplerii boabelor, frunzele bazale devin senescente (se usuca, se ingalbenesc).

Hibrizii straini mentin frunzele verzi pana la maturitatea in ceara cu efect favorabil asupra marimii
boabelor si a MMB-ului.
Inflorescentele

Imag. 2.2

Sunt dispuse pe tulpina terminal pentru inflorescenta mascula care apare inaintea inflorescentei femela si
prezinta ramificatii pe care sunt dispuse flori furnizoare de polen. Inflorescenta mascula este paniculul.

Inflorescenta femela este dispusa pe tulpina la inaltimi variabile in functie de precocitatea hibridului si
prezinta un ax pe care sunt dispuse panusi si un rahis pe care sunt dispuse randuri de boabe.

Numarul de randuri de boabe este o caracteristica de hibrid si variabila de la 8 la 24 randuri. Numarul de

boabe pe rand depinde de precocitatea hibridului, fertilizare, tehnologia de cultura si aprovizionarea cu
apa.

Marimea boabelor difera in functie de hibrid, tehnologia practicata si conditiile climatice iar MMB-ul este
de la 40 la 1100 g.

Uneori pe stiuleti apar boabe de diverse culori numite xenii. In cazul in care apare seceta si temperaturi
ridicate se mareste decalajul intre aparitia paniculului si aparitia matasii, fenomen denumit protandie
si determina aparitia stiuletilor incomplet acoperiti de boabe.

Fructul (Imag. 2.1 si 2.2)

Este o cariopsa cu marimi variabile care prezinta tegument cu ponderea 7-8%, endosperm 80-85% si
embrion 7-12%.
Tehnologia la porumb

Perioada de vegetatie se deruleaza in intervalul inceput mai octombrie si cuprinde o succesiune de faze.

Faze de vegetatie

Faza 0 se refera la intervalul semanat-rasarire in conditii optime de temperatura si umiditate,

dureaza 7-8 zile si poate aparea riscul clocirii semintelor daca perioada este ploioasa sau poate sa
apara riscul atacului de viermi sarma daca vremea este secetoasa si calda.

Faza 0.5-1 se caracterizeaza prin 2-4 frunze formate la 2 saptamani dupa rasarire, exista riscul
aparitiei brumelor tarzii si se manifesta vizibil atacul de tanymecus dilaticollis ratisoara
porumbului. Daca s-au efectuat tratamente la seminte cu insecticide, insectele vor disparea dupa
consumul plantelor si daca nu va trebui sa facem tratament. La sfarsitul fazei se pot aplica
erbicide hormonale pentru buruieni dicotiledonate.

Faza 1.5-2 corespunde cu formarea a 6-8 frunze, talia plantelor spre 50 cm, se pot aplica
erbicide sulfonilureice pentru sorghum halepense si pentru monocotiledonate. Se efectueaza
prasila 2 mecanica asociata cu fertilizarea.

Faza 2.5-3 corespunde cu formarea a 10-12 frunze, la 5 saptamani dupa rasarire, talia plantelor
este de 1 m, indicele suprafetei foliare 4, calendaristic inceputul lunii iunie.

Faza 3.5-4 corespunde cu formarea a 14-16 frunze, apare paniculul la hibrizii timpurii si se
instaleaza palierul hidric.

Faza 5 corespunde cu aparitia matasii.

Faza 6 corespunde cu formarea boabelor.

Faza 7 corespunde cu maturitatea in lapte sau 24 de zile de la aparitia matasii.

Faza 8 corespunde cu maturitatea in ceara, umiditatea boabelor sub 40%.

Faza 9 corespunde cu maturitatea fiziologica, umiditatea sub 25%, punctul negru este vizibil la
baza bobului, boabele se pot separa de pe stiulete fara dificultate, se poate practica recoltarea
stiuletilor depanusati.

Faza 10 corespunde cu maturitatea deplina pentru recoltare sub forma de boabe, umiditatea sub
17%.
Cerinte fata de factorii de mediu

1. Cerinte pentru temperatura

Este o specie termofila, minima de germinatie este de +10, optima +30. Pe faze de vegetatie,
temperaturile optime sunt urmatoarele:

peste 13 in mai, 16-18 iunie, 22-24 iulie si august si 17 septembrie.

Companiile au creat hibrizi toleranti la temperatura minima +6.

Pentru rasarire, suma temperaturilor biologic active este de 100. In functie de precocitatea hibridului se
iau in consideratie suma unitatilor termice utile adica suma temperaturilor mai mari de +10.

Pentru hibrizii extratimpurii suma unitatilor termice utile este de 800-1000 iar pentru hibrizii foarte
tardivi peste 1600 unitati termice utile.

In perioada de polenizare sunt favorabile temperaturile maxime pana la 28. La peste 30 polenul isi
pierde viabilitatea si apar stiuleti cu marime determinata sau incomplet acoperiti de boabe.

2. Cerinte pentru umiditate

Consumul specific are valori de la 225 la 425 mm. pe perioade de vegetatie. Repartitia optima a
precipitatiilor, ar fi: 40-60 mm. in mai, 80-100 mm. in iunie, 100-120 mm. in iulie, 80 mm. in august si
20 mm. in septembrie.

Palierul hidric corespunde cu perioada 10 iunie 20 august, care pentru conditiile din Romania
corespunde sezonului secetos si temperaturi excesive cu efect considerabil asupra componentelor de
productie si a productiei medii.

3. Cerinte pentru sol

Prefera soluri cu regim aerohidric favorabil care inmagazineaza 25 mm. precipitatii pe adancimea de 30
cm cu un pH 6,8-7,2 si densitatea aparenta 1.3, cum ar fi: aluviosolurile, cernoziomurile, preluvosolurile.

Deoarece suprafata cultivata este variabila de la 2,5-3,2 mil.ha. in Romania, porumbul se aplaseaza si pe
soluri mai putin favorabile cu efect asupra potentialului de productie.

Zone de cultura

Pornind de la cerintele pentru temperatura si potentialul termic al zonelor agricole, in Romania, hibrizii au
fost repartizati in 6 zone de cultura:

Zona 1 cu un potential termic mai mare de 1600 unitati termice utile (UTU.), cuprinde sudul
Campiei Olteniei, Munteniei, Dobrogei sau sudul judetelor care au contact cu Dunarea: Dolj, Olt,
Teleorman, Giurgiu, Ialomita, Braila, Constanta. Sunt zonati hibrizii din grupa 500 si 600 iar ca
premergatoare pentru grau hibrizi din grupa 400.
 Zona 2 potential termic 1500-1600 UTU., repartizata in continuarea zonei 1, spre interiorul
tarii, inclusiv Campia de Vest: Timis, Arad, Bihor. Sunt zonati hibrizi din grupa 400-500 iar ca
premergatoare pentru grau hibrizi din grupa 300.

Zona 3 potential termic 1400-1500 UTU., amplasare geografica in continuarea zonei 2, spre
interior dar si Campia Moldovei si Campia Transilvaniei. Sunt zonati hibrizi din grupa 300-400
iar ca premergatoare pentru grau hibrizi din grupa 200.

Zona 4 este raspandita spre interiorul tarii, in zonele colinare, exteriorul arcului Carpatic
(Nordul Olteniei, Nordul Munteniei, Nord Estul Moldovei, etc). D.p.d.v. pedologic, intalnim
soluri mai putin favorabile, d.p.d.v al precipitatiilor sunt cantitati mai mari si temperaturi
moderate hibrizi recomandati din grupa FAO 200 si 300.

Zona 5 in interiorul arcului Carpatic, cu soluri cu fertilitate ridicata, precipitatii cu cantitati mai
mari, temperaturi moderate, dar porumbul ocupa areal restrans hibrizi din grupa FAO 200.

Zona 6 ocupa un areal restrans in Nordul Moldovei, jud. Suceava si sunt zonati hribrizi din
grupa 100.

TEHNOLOGIA DE CULTURA

1. Rotatia si asolamentul

Intra in rotatie cu alte plante de cultura din exploatatie la un interval de 3-4 ani. Ca plante premergatoare,
pot fi: cereale paioase, floarea soarelui, si pe suprafete mai mici cartof, sfecla pentru zahar si culturi
furajere anuale sau perene. Nu se cultiva dupa sorg, iarba de sudan si mei.

Monocultura se poate practica o perioada indelungata cu conditia rezolvarii problemei resturilor vegetale,
combaterii buruienilor, fertilizarii rationale si aprovizionarii cu apa. Rotatia indelungata grau-porumb
favorizeaza infestarea cu agenti patogeni (fuzarium).

2. Fertilizarea

In functie de gradul de precocitate si de zona de cultura, hibrizii de porumb produc cantitati mari de
biomasa de pana la 25 t/ha din care productia de boabe poate fi 15-10 sau 5 t/ha. Consumul specific de
ingrasaminte chimice are urmatoarele valori: azot intre 18-28 Kg/t de boabe, fosfor 11-17 Kg/t de boabe,
potasiu 18-34 Kg/t de boabe.

Cea mai mare parte din elementele nutritive exportate de cultura, provine din ingrasamintele chimice.

Ponderea boabelor reprezinta intre 30-50% din biomasa totala, in functie de precocitatea hibridului,
tehnologia de cultura si conditiile climatice.

Azotul este necesar de la instalarea culturii pana la maturitatea in ceara si asigura vigoarea plantelor,
indicele suprafetei foliare, culoarea intensa, stiuleti la nivelul potentialului hibrizilor. Deficitul de azot
afecteaza considerabil vigoarea plantelor si componentele de productie ale stiuletilor.
Fosforul echilibreaza nutritia si contribuie la rezistenta la seceta, reduce caderea si contribuie la
compozitia chimica a boabelor.

Potasiul contribuie la biomasa secundara iar dupa recoltare se returneaza solului odata cu resturile
vegetale.

Dozele de azot sunt diferentiate, luand in consideratie: productia planificata, consumul specific, tipul de
sol, planta premergatoare, cantitatea de precipitatii sau irigatie si gunoiul de grajd aplicat la porumb sau in
anii anteriori.

Dozele de azot pot fi: 100 kg/ha s.a. pentru o productie de pana la 5t., sau 250 Kg/ha s.a. pentru o
productie de 10 t., sau 340 Kg/ha pentru o productie de pana la 15 t.

Azotul se fractioneaza la pregatirea patului germinativ sau odata cu semanatul 50% din doza iar diferenta
pana in faza de 6-8 frunze. La aplicarea in vegetatie este necesara incorporarea in cazul produselor cu risc
de volatilizare.

Fosforul se aplica in doze de 60-120 Kg s.a/ha, inainte de aratura ca ingrasamant simplu sau odata cu
azotul in cazul complexelor.

Potasiul se aplica in doze de la 80-160 Kg.ha, odata cu fosforul.

Ingrasamintele organice se aplica in doze de la 20-40 t/ha, de regula sub aratura de baza si asigura
sporuri semnificative de productie. Cea mai favorizata este fertilizarea organo-minerala.

In primaverile ploioase se manifesta carenta de zinc, pe fondul deficitului de fosfor sau blocarii
fosforului, datorita temperaturii si sunt necesare stropiri cu sulfat de zinc. Pe suprafete mai mici se
practica fertirigarea prin picurare, cu sporuri semnificative de recolta.

LUCRARILE SOLULUI

Se fac diferentiat in functie de planta premergatoare.

Aratura de baza se efectueaza obligatoriu la o adancime de 20-25 cm in cazul paioaselor sau 25-30 dupa
prasitoare, contribuind la ameliorarea regimului aerohidric. La desprimavarare, in functie de starea
terenului, se are in vedere conservarea apei.

Daca araturile sunt denivelate cu resturi vegetale sau imburuienate se face o lucrare cu grapa cu discuri la
o umiditate la care terenul se varsa (nu apar curele sau fasii).

Daca araturile sunt nivelate, curate de resturi vegetale, fara buruieni, se practica o lucrare cu grapa
reglabila.

Patul germinativ se prepara in pre-ziua semanatului, folosind un combinator care asigura afanarea,
maruntirea, nivelarea si tasarea solului pe adancimea de semanat.

Strategia lucrarilor minime se poate practica la porumb folosind utilaje combinate care asigura la o trecere
afanarea, aplicarea ingrasamintelor, erbicidarea si semanatul. Pe solurile grele se recomanda scarificare la
50-60 cm periodic la un interval de 3-4 ani, pentru ameliorarea regimului aerohidric.