You are on page 1of 31

GRUPUL ŞCOLAR DE INDUSTRIE UŞOARĂ

CISNĂDIE

LUCRARE
Pentru obţinerea nivelului 3
de competenţe profesionale
TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA TEXTILĂ

COORDONATOR: ELEV:
ING.CHIȘ LUCICA RODICA PONCU CONSTANTIN

2010

TEMA LUCRĂRII
VESTA CLASICĂ

Argument

Acest proiect l-am realizat în vederea obţinerii certificatului de competenţă
profesională nivelul 3,în specializarea TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA TEXTILĂ.
În acești doi ani am învăţat multe lucruri legate de domeniul textil, cum ar fi:
- să iau măsurile necesare pentru obţinerea unui produs de îmbrăcăminte;

- să calculez cu ajutorul formulelor pentru a face orice detaliu;

- să croiesc şi să aşez pe material;

- să identific materia primă şi procesele de filare şi ţesere.

Produsul pe care l-am ales să-l confecţionez pentru acest proiect este vesta clasică.
Vesta clasică este un produs vestimentar cu sprijin pe umeri.Vesta poate fi confecţionat din
diferite materiale: stofă, velură, bumbac, tercot, etc.
Acesta poate fi purtat oricând, indiferent de anotimp. Poate fi purtat cu o pereche de
pantaloni de stofă sau o cămaşă elegantă. El poate avea ca accesorii diferite tipuri de buzunar
cum ar fi: buzunare aplicate, buzunare cu umeri sau doi refileţi, buzunare false, buzunare cu
clapă, poate avea un rând de nasturi sau două.
Vesta aleasă de mine este modelul clasic, confecţionat din ţesătură de lână, , de
culoare maro deschis. Este cu sprijin pe umeri, încheiată cu trei nasturi.
Vesta poate fi purtată în toate anotimpurile, fiind confecţionaţi dintr-un material
subțire și este captușită din materiale specifice căptușelii,serj acetat. Poate fi asortată cu
pantaloni și haină din acelaşi material, de aceeaşi culoare sau asemănătoare cu cea a vestei.
După părerea mea,eu cred că vesta este unul din produsele vestimentare greu de
confecţionat pentru că necesită multă atenţie la fiecare detaliu. Am ales acest produs deoarece
este unul elegant.
În acest proiect am tratat fiecare capitol în parte:
• în primul capitol am descris produsul meu şi am făcut schiţa vestei;

• în cel de-al doilea capitol am identificat materia primă prin proba arderii şi proba la
microscop;

• în capitolul al treilea am realizat procesul tehnologic din filatură, schema procesului şi

Iar nu în ultimul rând am realizat bibliografie din care am luat ideile principale cât și cele secundare pentru a realiza corect acest proiect și la anexe am introdus tiparele produsului. am făcut tiparul şi am transformat tiparul în modelul ales. am luat măsurile necesare pentru calculele specifice fiecărui detaliu. • în cel de-al cincilea capitol am proiectat produsul. • în capitolul şapte am finisat produsul. am finisat ţesătura. am aflat raportul de legătură a ţesăturii. • în capitolul al patrulea am vorbit despre procesul tehnologic din ţesătorie. • capitolul şase cuprinde procese de confecţionare. . încadrarea tiparului pe material şi asamblarea tuturor detaliilor. definirea tuturor operaţiilor le-am introdus în capitolul al treilea. pregătirea materialelor pentru croit.

1. Capitolul I I. Schița produsului .

II. Materia primă .2.

.

. a) Proba arderii b) Fibrele de lână ard încet. erau formate din fibre pieptănate şi filate. Culoarea lânii este determinată de pigmenţii din stratul cortical. e) Proprietăţile fizice ale fibrei de lână Masa specifică este de 1. se umflă şi rezultă o cenuşă spongioasă de culoare neagră.3 g/cm3. iar cele două fire. l-am detorsionat şi am observat că firul era format din două fire. la rândul lor. d) Tipul firului Am luat firul. Lâna fină are formă rotundă. CAPITOLUL II IDENTIFICAREA MATERIEI PRIME II. c) Proba la microscop Lâna se diferenţiază uşor faţă de alte fibre textile prin aspectul la microscop.1 STRUCTURA FIBREI DE LÂNĂ În urma unor diferite probe am descoperit că materia primă din care am confecţionat sacoul este o ţesătură din lână 100%. degajă un miros de corn ars.

astfel că în condiţii obişnuite lâna poate absorbi 15 – 18 % vapori de apă. astfel că în condiţii obişnuite lâna poate absorbi 15 – 18 % vapori de apă. Lâna fină are luciul mătăsos şi argintiu. Fibrele fine de lână sunt formate din două straturi. de vârsta şi regiunea corporală de pe care se obţin firele. unul exterior numit strat cuticular şi unul interior numit strat cortical. Stratul medular se compune din celule cu pereţi subţiri. umplute tot cu aer. Stratul cuticular se compune din solzi de diferite forme dispuşi să asigure un strat de protecţie.3 g/cm3. Lungimea este determinată de rasa. Fibra de lână se compune dintr-un ansamblu de macromolecule legate între ele prin legături transversale. Higroscopicitatea are cea mai mare valoare. f) Tipul firului Am luat firul. de forma şi poziţia solzilor. de forma şi poziţia solzilor. erau formate din fibre pieptănate şi filate. Luciul depinde de uniformitatea şi gradul de netezire a fibrei. Stratul cortical este compus din celule fusiforme între care se găsesc spaţii umplute cu aer. l-am detorsionat şi am observat că firul era format din două fire. de structură şi gradul de dezvoltare al stratului medular şi de gradul de pigmentare. de proprietăţile stratului cortical. g) Proprietăţile fizice ale fibrei de lână Masa specifică este de 1. Lâna fină are luciul mătăsos şi argintiu. de structură şi gradul de dezvoltare al stratului medular şi de gradul de pigmentare. . Lungimea este determinată de rasa. de vârsta şi regiunea corporală de pe care se obţin firele. de proprietăţile stratului cortical. aspru sau lucios în funcţie de mărimea lor. Culoarea lânii este determinată de pigmenţii din stratul cortical. la rândul lor. Higroscopicitatea are cea mai mare valoare. Luciul depinde de uniformitatea şi gradul de netezire a fibrei. Solzii conferă fibrei de lână elasticitate şi dau aspectul neted. iar cele două fire.

Stratul medular se compune din celule cu pereţi subţiri. Stratul cortical este compus din celule fusiforme între care se găsesc spaţii umplute cu aer. Fibra de lână se compune dintr-un ansamblu de macromolecule legate între ele prin legături transversale. . umplute tot cu aer. Stratul cuticular se compune din solzi de diferite forme dispuşi să asigure un strat de protecţie. Solzii conferă fibrei de lână elasticitate şi dau aspectul neted. aspru sau lucios în funcţie de mărimea lor. unul exterior numit strat cuticular şi unul interior numit strat cortical. Fibrele fine de lână sunt formate din două straturi.

9 – pretort. înfăşurarea. torsionarea şi răsucirea. cană. 2 – bandă → bobină. . Pentru a obţine fire fine. . 8 – bandă → cană. . SCHEMA PROCESULUI TEHNOLOGIC DIN FILATURA PIEPTĂNATĂ DE LÂNĂ 1 – masă fibroasă. uniforme. 5. fire pieptănate folosim un proces tehnologic pieptănat. . din fibre lungi.bandă → bobină. 4. 6. pieptănarea. . CAPITOLUL III PROCESUL TEHNOLOGIC DIN FILATURĂ Totalitatea operaţiilor tehnologice de transformare a materialului fibros în fire se numeşte filare. rezistente. cardarea. Operaţiile tehnologice folosite în filatura pieptănată sunt: . tort → bobine. cană. destrămare şi curăţare. . amestecare. 7. 3 .

cu efect în creşterea lungimii medii a fibrelor şi micşorarea neuniformităţii lungimii fibrelor. Prin LAMINARE se înţelege subţierea unei înşiruiri de fibre până la fineţea dorită a semifabricatului şi apoi a firului. RĂSUCIREA are ca scop obţinerea unor fire regulate. paralelizate şi orientate unele în lungul altora este rotită în scopul de a da înşiruirii respective o rezistenţă la întindere. DESTRĂMAREA are ca scop micşorarea succesivă a ghemotoacelor de fibre până la individualizarea lor. AMESTECAREA este operaţia de reunire mecanică a două sau mai multe grupe de materii prime textile. laminarea şi dublarea. elastice şi uniforme ca aspect. ÎNFĂŞURAREA are rolul de a realiza o aşezare cu o anumită regularitate a semifabricatelor sau firelor pe un anumit suport. DUBLAREA are rolul de îmbunătăţire a neuniformităţii la fineţe a înşiruirii fibroase debitate. . rezistente. . TORSIONAREA este operaţia în care înşiruirea de fibre în prealabil îndreptate. CURĂŢAREA este operaţia de îndepărtare a impurităţilor şi fibrelor defecte din materialul fibros. PIEPTĂNAREA are ca scop îndepărtarea unei părţi însemnate din fibrele scurte.

urzire. CAPITOLUL IV PROCESUL TEHNOLOGIC DIN ŢESĂTORIE IV. . ŢESEREA Ţeserea este operaţia tehnologică de încrucişare a firelor de urzeală provenite de pe sulul de urzeală. canetare. ţeserea propriu-zisă şi controlul ţesăturii crude. Operaţiile tehnologice folosite sunt: . cu firele de bătătură provenite de pe canete sau bobine pentru a forma ţesătura.1. răsucire. bobinare. năvădire. bobinare. pentru pregătire urzelii: reunire. pentru pregătirea bătăturii: reunire. . SCHEMA PROCESULUI TEHNOLOGIC DIN ŢESĂTORIE . răsucire.

Operaţia de răsucire a firelor se realizează cu ajutorul maşinilor de răsucit. bobine sau mosoare. CANETAREA este operaţia de trecere a firelor de pe ţevi sau bobine pe canete. necesară unei anumite ţesături. bobinelor sau a mosoarelor. Scopul răsucirii este de a mări sarcina la rupere a firelor pentru a putea suporta solicitările la care vor fi supuse în timpul prelucrării. suporturi cu fir alb suveicii. REUNIREA este operaţia prin care un număr de două sau mai multe fire se înfăşoară deodată pe o bobină sau un mosor. Bucăţile de ţesătură rezultate de la maşina de ţesut sunt aduse în secţia de finisare. rama pentru aşezarea ţevilor. de creştere a uniformităţii firului în grosime. unde se înregistrează lungimea şi masa . Scopul năvădirii este de a asigura controlul şi repartizarea firelor de urzeală pe toată lăţimea maşinii de ţesut. NĂVĂDIREA este operaţia de trecere consecutivă a firelor de urzeală prin lamelele cocleţii iţelor şi căsuţele spetei. Scopul bobinării este obţinerea unor formate. Operaţia de urzit se realizează cu ajutorul maşinilor de urzit care sunt formate din două părţi distincte: . RĂSUCIREA este operaţia prin care se aplică firelor reunite un număr de torsiuni pe unitatea de lungime. Scopul canetării este de a asigura rezerva de fir de bătătură corespunzătoare spaţiului interior al suveicii. se deosebesc doar prin aceea că la fiecare cap de reunire există atâtea fuse pentru ţevi câte sunt necesare pentru reunirea a mai multor fire. pe un sul. Năvădirea se poate realiza manual. rame cu desfăşurarea axială a firului. semiautomat şi automat. de obţinere a firelor de efect pentru mărirea sortimentului de ţesătură şi pentru obţinerea unui tuşeu special al acestora. obţinându-se astfel urzeala. CONTROLUL ŢESĂTURILOR CRUDE. . cu lungimi mari de fir ce asigură o funcţionare mai îndelungată a maşinilor de urzit sau canetat. BOBINAREA este operaţia tehnologică prin care firele sunt trecute de pe ţevi sau sculuri pe bobine sau motoare. URZIREA constă în dispunerea uniformă şi paralelă a firelor pe o suprafaţă plană şi înfăşurarea acestora cu tensiune constantă. unde sunt prelucrate ulterior. Bobinarea se realizează cu ajutorul maşinilor de bobinat. Reunirea se face pe maşini de reunit care sunt asemănătoare cu maşinile de bobinat. Canetarea se face pe maşini de canetat.

defectele fiind numărate şi punctate conform prevederilor standardelor în vigoare. FINISAREA ŢESĂTURII . IV.ţesăturii. unde este controlată. Apoi ţesătura trece la rampa de control. numărul maşinii şi muncitorul care a produs-o.2.

Finisarea reprezintă totalitatea operaţiilor fizico-chimice şi mecanice la care sunt supuse materialele textile în scopul obţinerii unor proprietăţi conform valorii de utilizare. spălarea. control tehnic de calitate . . vopsire . .etichetare. la temperatura de maxim 50 º C în scopul îndepărtării grăsimilor. călcare . . Etapa de finisare cuprinde: . fixarea. Mai rar se folosesc coloranți bazici iar în condiții speciale se folosesc coloranți direcți. . tratare . Detaşarea locală a petelor de ulei mineral. și acizi metalabili sau metalați. adică pe capacitate ei de a păstra forma primită sub acţiunea umidităţii. detaşarea locală. Fixarea materialelor din lână se bazează pe plasticitatea fibrei din lână. pregătire partizii. Spălarea este operaţia de trecere a materialelor din lână cu soluţii alcaline diluate. spălare . Țesătura este vopsită cu coloranți acizi. Pregătirea partizii constă în gruparea materialelor cu aceleaşi caracteristici şi care urmează acelaşi proces tehnologic. se realizează prin tamponare folosind un solvent organic şi un detergent. . rezultat prin stropire în timpul operaţiilor de filare şi ţesere. rulare.

CAPITOLUL V PROIECTAREA PRODUSULUI V.9cm 3.5 B2B4=B1B3/3=4.5cm AC=AB/4=6. TRASAREA LINIILOR DE BAZĂ: A`B=Pb/4+12=24 cm AT=Lt=45 cm A`L=Lt+……15 cm BB1=Pb/3+2=18cm BB2=Pb/3+Ad=3=55cm B2B3=Pb/3+6.8cm aa1=2.1. MĂSURI NECESARE DIMENSIUNI PRINCIPALE: ÎC=172 cm Pb=48 cm Ad=4 cm V. CALCULUL DIMENSIUNILOR DE BAZĂ: Lt=ÎC/+2=45 cm 2. CALCULE SPECIFICE 1.2.5cm . TRASAREA LINIILOR DE CONTUR A`A=3cm TL=12cm AD=1cm Da=Pb+Ad/8+1=7.5=22.

5 cm PP1=5 cm ..CONTURAREA BUZUNARULUI LATERAL T3M=2.5 cm T3M1=Pb/8+6=12 cm MM1=2 cm M2M3=2 cm N3P=N3N4/2=4..10cm ll2=3……4cm Din punctul C se duce o perpendiculară spre dreapta iar la intersecția acesteia cu verticalele A1.TT`=LL`=2cm L`l=2….CONTURAREA BUZUNARULUI MIC B3N=4 cm NN1=Pb/8+3=9 cm N1N2= 1 cm N1N3=N2N4=2 cm Prin unirea punctelor N1N2N4N2 și N se obține conturul lestului(laistului)pentru buzunarul mic. 5.A2 se notează punctele C1C2 după care se unește a1 cu C2 obținându-se linia umărului la spate între punctele a1a2=11cm A2A4=Pb/6=8 cm T2T5=1 cm L2L4=10 cm L4=L=2…3 cm L3l3=L3l4=1 cm L3l5=1 cm(linia laterală la spate mai mare 1 cm ca fața este dată de tehnologia de asamblare a detaliului de față și spate pe linia laterală) T4t=T4t1=1 cm B4B4`=2 cm Prin unirea la l2 i L1 cu l5 se obține linia de terminație la spate A4A-a1a2-1=11 cm 4.3cm ll1=8….

.T5T6=3 cm VARIANTA II PENTRU LINIA UMĂRULUI LA FAȚĂ BC4=AB/3=9 cm A4A5=3 cm A5A6=a1a2-1=10 cm VÂRFUL VESTEI PE MIJLOCUL DETALIULUI DE FAȚĂ P2P3=10 cm L2=L3=1 cm După aceleași tipare necesare pentru materialul de bază se folosesc și pentu croirea căptușeli.

EXECUTAREA TIPARULUI .3.V.

.

Tiparele se pun pe material după cum urmează: • Detaliile de spate şi de faţă se pun la marginea materialului. . Tighelul simplu este caracterizat prin elasticitatea redusă care se datorează modului de aşezare a firelor şi a structuri de legătură a firelor de coasere. Pregătirea materialelor pentru croit Înaintea de a croi se scoate firul drept.. lăsând rezervele necesare cusăturilor ca şi la celelalte obiecte. La această cusătură firul superior este alimentat de către ac iar firele inferioare de la apucătoare. Această cusătură poate fi aplicată la coaserea ţesăturilor şi a tricoturilor a căror grosime nu depăşeşte 7mm. Cusătura tighel simplu este alcătuită din firele care se depun paralel pe cele doua suprafeţe ale materialelor cusute. Cusătura de surfilare este cusătura mecanică feston care se aplică la marginea detaliilor.controlul. după care se calcă materialul şi se pune îndoit faţă pe faţă. • Între detaliile de față si spate se încadrează vizetul și buzunarele laist. Cusătura de surfilat triploc are elasticitate ridicată şi se utilizează la surfilarea îmbrăcămintei din ţesături şi în mod deosebit la cea din tricoturi. Operaţiile care se execută în cadrul pregătiri sunt: călcarea. VI. • Se decupează după conturul de rezervă. CAPITOLUL VI PROCESUL DE CONFECŢIONARE Cusătura tighel se obţine cu ajutorul maşinilor simple de cusut. Această cusătură este caracterizată prin aceea că ambele suprafeţe ale materialului cusut au acelaşi aspect şi dimensiuni.1.şablonarea şi calcularea loturilor. • Se conturează detaliile. Tiparele astfel aşezate se fixează în ace cu gămălie. Operaţiile necesare de pregătire a materialelor pentru croit sunt determinate de calitatea materialelor.sortarea.1. • Se conturează rezervele de coasere. Surfilarea cu maşina triploc este realizată din două-trei fire de aţă cu puncte de legătură speciale.

Prin călcare firele se aplatizează obţinându-se astfel netezirea materialului şi eliminarea sperităţilor.luciul şi uniformitatea. Materialul şablonat de desfăcut este utilizat mai raţional. -Defecte din finisare ca : vopsire neuniformă : pete de la vopsit. Acest calcul se efectuează pentru fiecare bucată de material ce urmează a se croi şi pentru fiecare şablon efectuat.rosături. Calculul loturilor Folosirea raţională a materialelor textile impune un calcul preliminar operaţiei de şpănuit. Sortarea materialelor este specifică ţesăturilor şi se determină prin gruparea baloturilor pe lăţimi.găuri etc. d). -se urmăreşte şi materialele cu lăţimi diferite care vor fi semnalate prin semen pe material. Şabloanele pot fi simple sau combinate.margini neuniforme. b).există mai multe posibilităţi de încadrare a şabloanelor. Necesarul de materiale textile pentru formarea unui şpan se numeşte lot.rărituri. Prin acest control se urmăreşte defectele existente şi neadmisibile în produsul confecţionat. e). →controlul calitativ are ca scop cunoaşterea caracteristicilor fizico-chimice a materialelor.sau secţionarea balotului. .fire neuniforme în urzeală sau bătătură. c).a). Controlul materialelor Materialele destinate pentru croit se controlează din punct de vedere cantitativ şi calitativ. →controlul cantitativ are ca scop cunoaşterea dimensiunilor fiecărui lot de material destinat operaţiei de croit. Defecte pot fi : defecte provenite din ţesut ca: găuri. Trasarea se face cu cretă specială sau cu creion pe materialul dublu lat sau pe desfăcut.Defecte de ambalare şi transport ca : rupturi. Şablonarea Operaţia de conturarea şabloanelor (tiparelor) pe suprafaţa materialului textile. Călcarea ţesăturilor se realizează cu maşini de călcat manual când volumul de lucrări este redus sau cu maşini industriale când călcarea se aplică întregului lot de materiale. Călcarea materialelor textile Este operaţia de călcare care asigură materialului un aspect plăcut privind netezimea.calandrare necorespunzătoare. .

.2. Şpănuirea se poate efectua manual.secţionarea şpanului se efectuează cu maşini speciale de tăiat şpan care pot fi cu disc sau cuţit vertical.cu faţa într-un singur sens sau faţă în faţă Şpănuirea pe dublu se aplică la diferite produse în care detaliile sunt desenate numai jumătate. Decuparea detaliilor Constă în detaşarea detaliilor conturate pe şpan. Secţionarea şpanului În procesul de şpănuire se vor decupa detaliile produsului. Pachetele cu semifabricate sunt transferate apoi la atelierele de confecţionare pentru a fi transformate în îmbrăcăminte. Şpănuirea poate fi pe dublu lat sau desfăcut.de modul în care sunt executate şpanurile. Procesul de croire poate fi influenţat de calitatea materialelor întrebuinţate. Croirea cuprinde operaţii principale : a) şpănuirea materialelor b) secţionarea şpanului c) decuparea detaliilor d) controlul şi formarea pachetelor a).de corectitudinea operaţiei de şablonat. c).se utilizează maşini cu cuţit bandă care realizează tăierea şpanului în procesul decupării. Şpănuirea materialelor Şpănuirea este operaţia prin care materialul se aşează în straturi suprapuse cu lungimi şi lăţimi egale. Controlul şi formarea pachetelor este operaţia în care detaliile decupate din şpan se controlează şi se pun în pachete pe mărimile croite.VI.de precizia calculări loturilor. d). b).1.iar piesele rezultate sunt perechi. Croirea materialelor Croirea are rolul determinant asupra produsului cât şi asupra costurilor de producţie.manual-mecanic sau mecanizat cu ajutorul maşinilor de şpănuit.

prelucrarea detaliilor este etapa în care fiecare detaliu principal se prelucrează separate şi se asamblează cu detaliile secundare cei aparţin. Detaliile secundare sunt componente ale îmbrăcămintei care pot lipsi din structura fizică a produsului.găici.dimensiunile şi aspectul final. guler şi mâneci. spate. Acestea se realizează prin : -operaţii de pregătire -operaţii de coasere -operaţii de tratare umidotermică c).VI.detaliile principale sunt reprezentate prin spate. Confecţionarea semifabricatelor Îmbrăcămintea se compune din detalii principale şi secundare.bluze.3.se calcă şi se îmbină prin cusături constituind finalul al detaliului principal.finisarea produsului reprezintă etapa în care produsul realizat este adus la forma. ex:buzunare. Excepţie de la această regulă fac unele produse ca rochii.operaţii de tractare umidotermică .veste care în funcţie de modă pot fi prevăzute fără guler şi fără mâneci. În procesul de prelucrare fiecare detaliu se coase separate.1. Tehnologia de confecţionare a unui produs cuprinde următoarele etape şi operaţi de execuţie: a).operaţii de coasere . Acestea se realizează prin : -operaţii de pregătire -operaţii de coasere -operaţii de tratare umidotermică b).curăţare sau corectare . La îmbrăcămintea fixată pe umeri. piepţi (feţe). beteli sau cordoane.epoleţi etc.operaţii de modelare. Detaliile principale sunt părţi componente ale îmbrăcămintei care nu pot lipsi din structura fizică unui produs. iar îmbrăcămintea fixată pe talie prin feţe.asamblarea detaliilor este etapa în care detaliile principale se asamblează în vederea constituiri produsului confecţionat. Acestea se realizează prin : -operaţii de pregătire .

Prima operație la confecționarea vesteieste datul semnelor largi pe linia deschizăturii vestei. Acestea se întorc prin cusătură de însăilare. . Fixarea marginii se face prin ștrafir sau cusătură de mașină la partea din față (cant) și pe partea inferioară se execută ștafir numai de canafas (înăritură).VI.Buzunarele pot fi executate cu laist (teslu) sau cu refileți. Înainte de aplicare marginea se decatează. Fața se poate realiza din căptușeală de sacou (serj) . precum și montarea sa la vestă se execută conform procesulu de la laistul sacoului. CROIREA VESTEI Vesta se compune din detaliile următoare: .2.2. Confecționarea canturilor se realizează prin a se înădi bizeții de rezerva de jos a piepților după care se coase pe linia canturilor la distanța de 0. Aplicarea marginii la cant se realizează printr-o cusătură de însăilare pe toată lungimea canturilor. spatela care se execută din două părți : față și căptușeală. Întăritura se fixează prin însăilare.7-1 cm pe lângă marginea de susținere a canturilor. Procesul tehnologic de confecționare a vestei. . . Buzunarele se executpă prin întăritura piepțiilor. Confecționarea laistului la pungă. în partea superioară pe linia de terminație și pe linia buzunarelor. întăritura pentru care se folosește de obicei canafasul și se aplică numai la piepți din partea din față.1. piepții care pot fi confecționați din același material cu sacoul sau din alte materiale (stofă). VI. iar în interior se căptușește cu aceeași țesătură cu care se căptușesc mâneciile. până jos. De la linia pensei. Întăritura (canafasul) se aplică pe toată lungimea piepțiilor de la linia umărului până la linia de subraț și se continuă pe linia pensei din față. întăritura se prelungește până la nivelul mărimii buzunarelor.

atât fața cât și căptușeala vor avea pense care să urmeze forma corpului. căptușeala se fixează cu mașina după care se întoarce și se fixează prin însăilare.partea de jos a spatelui poate avea introduse sficuri. La conformații cu forme pline. ștafir. Asamblarea vestei constă în introducerea pipților între cele două părți(fetca). Montarea căptu ș elilor Pe linia amanșurii.căptușeala va forma un fald cu adâncimea de 1-2 cm pentru evidențierea contracției ulterioare a căptușelii. se face curat cu stofă din acelaș material croit pe verif. La răscroiala spatelui. La spate. Pe linia canturilor și pe linia de terminație căptușeala se fixează prin cusătură manuală. VI. Pe linia taliei(la piepți). Toate cusăturile spatelui se execută cu mașina. VI.2.3.2. Încadrarea tiparlui pe material .pe lângă gât.2.

Capitolul VII .

însemnarea și executarea butonierelor cu fir de întăritură (forpas)cu cheițele respective. Curățarea produsului de ațe și călcarea finală a produsului . Finisarea produsului Fixarea vestei cuprinde presatul piepțiilor. curățatul de ațe și călcatul la gata cu fierul electric de călcat sau fier electovaporizant. Nasturii se cos manual cu ață la culoare formându-se picioruș pentru rezistanță și fixarea corectă a nasturilor în butonieră.

V. E. CIOCIU 3) MANUALUL CROITORULUI 4) STRUCTURA ŞI PROIECTAREA FIRELOR. IOSIF. MARIA BOLONEAN . BIBLIOGRAFIA 1) REVISTA BURDA 2) TEHNOLOGII TEXTILE ŞI DE CONFECŢII.

ANEXE .