EPILEPSIE SI

PARASOMNII
Ioana Mindruta

DEFINITIA EPILEPSIEI
ILAE 2005: Epilepsia reprezinta o afectiune cerebrala caracterizata
printr-o predispozitie de durata de a genera crize epileptice ce
asociaza consecinte neurobiologice, cognitive, psihologice si sociale.
Criza epileptica este un episod tranzitoriu de semne si simptome
datorate unei activitati neuronale cerebrale anormale, sincrone si
excesive.
ILAE 2014:
⦿ Cel putin 2 crize epileptice neprovocate, separate de minim 24
ore
⦿ Cel putin o criza neprovocata si probabilitatea altor crize in
urmatorii 10 ani
⦿ Diagnosticul unui sindrom epileptic

Epilepsia este considerata vindecata pentru pacientii care au avut un
sindrom epileptic dependent de varsta si au depasit intervalul de
varsta cu risc sau pacientii care nu au mai prezentat crize in ultimii
10 ani si nu au mai primit medicatie antiepileptica ultimii 5 ani…

tulburari afective etc. . afectiuni medicale secundare. fragmentarea somnului.DEFINITIA PARASOMNIEI ICSD 3: Reprezinta un eveniment fizic sau o experienta nedorite ce apar in starea de somn (NREM sau REM) sau la tranzitia veghe-somn/ somn-veghe. ➢miscari complexe ➢comportamente ➢perceptii ➢vise ➢activarea sistemului autonom Sunt considerate tulburari de somn pentru ca pot determina traumatisme.

unele activitati etc. toxice. menstruatie. tulburari metabolice. medicamente.CLASIFICAREA EPILEPSIILOR (ILAE 2011) ⦿ Idiopatice (pur genetice) ⦿ Simptomatice ✓ predominant genetice ✓ predominant dobandite ⦿ Provocate (febra.) ⦿ Criptogenice . alcool.

TIPURI DE EPILEPSIE CU CRIZE NOCTURNE ⦿ Epilepsia nocturna de lob frontal (NFLE) ⦿ Sindromul Lennox-Gastaut ⦿ Sindromul Landau-Kleffner ⦿ Unele forme de epilepsie temporala ⦿ Epilepsia cu varfuri continue in NREM (CSWS) ⦿ Epiepsia benigna a copilului cu spike-uri continue centro-temporale (BECT) ⦿ Epilepsia benigna cu paroxisme occipitale (BEOP) ⦿ Epilepsia occipitala a copilului ⦿ Epilepsia mioclonica juvenila ⦿ Epilepsia cu crize generalizate la trezire .

in timpul somnului ⦿ Automatisme bimanuale sau bipedale ⦿ Miscari axiale ⦿ Vocalizari ⦿ Posturi tonice ⦿ Pastrarea sau alterarea partiala a constientei ❑ Microtreziri ❑ Treziri paroxistice ❑ Crize hipermotorii ❑ Crize ambulatorii .EPILEPSIA NOCTURNA DE LOB FRONTAL (NFLE) ⦿ > 90% din crize sunt nocturne.

CLASIFICAREA PARASOMNIILOR (ICSD 3) ⦿ Parasomnii NREM OVERLAP! ➢ Trezirile confuzionale ➢ Somnambulismul ➢ Terorile nocturne ➢ Tulburarile de alimentare in somn ⦿ Parasomnii REM ➢ Tulburarile de comportament REM ➢ Cosmarurile ➢ Paralizia de somn ⦿ Alte parasomnii ➢ Halucinatiile de somn ➢ Enurezisul de somn ➢ Parasomniile secundare unei afectiuni medicale ➢ Parasomniile secundare unor medicamente/substante ➢ Sindromul de “exploding head” ⦿ Simptome izolate sau variante de normal ➢ Somnilocvia .

2-5% din adulti) ⦿ RBD (0.5%) ⦿ ENLF: necunoscuta! .PREVALENTA PARASOMNIILOR SI ENLF ⦿ Somnambulismul (15% din copii.3-0. 1-4% din adulti) ⦿ Pavorul nocturn (1-6% din copii. 1% din adulti) ⦿ Trezirile confuzionale (15% din copii.

TREZIRILE CONFUZIONALE ⦿ Sindromul Elpenor ⦿ Episoade recurente de trezire incompleta din somn ⦿ Contact neadecvat sau absent cu mediul ⦿ Functii cognitive absente (atentie. planificare etc. interactiune sociala. este confuz si ramane in pat.) ⦿ Amnezia partiala sau completa a episodului ⦿ De obicei fara imagini (ilustrare) onirice ⦿ Durata 1-30 min ⦿ Asociaza comportamente complexe ⦿ Pacientul are ochii deschisi. . ⦿ Rar apar in somnul diurn.

⦿ Este confuz.SOMNAMBULISMUL ⦿ Incepe ca si trezire conuzionala dar pacientul paraseste patul.) . mutarea mobilei etc. ⦿ Uneori comportamente bizare (mictiune. ⦿ Are amnezia episodului. escaladarea unei ferestre. ⦿ Poate avea comportament agitat sau violent.

cresterea tonusului muscular. tahipnee. prezinta confuzie cateva minute. midriaza. diaforeza. ⦿ Pacientul este neresponsiv si de obicei sta in sezut in pat. ⦿ Daca este trezit. .TEROAREA NOCTURNA ⦿ Incepe cu planset sau tipat ⦿ Semne de activare vegetativa: tahicardie. flush.

depresia ⦿ Afectiunile febrile ⦿ Calatoriile lungi (jet-lag) ⦿ Alte tulburari de somn ⦿ Perioada premenstruala ⦿ Unele medicamente (Litiu. sedative) ⦿ Consumul de alcool ⦿ Tulburarile psihiatrice ⦿ Stimuli interni (vezica urinara plina). anticolinergice.FACTORI TRIGGER ⦿ Predispozitia genetica ⦿ Stressul. oboseala. . anxietatea.

Polisomnografia 6.METODE DE DIAGNOSTIC 1. Examenul fizic 4. Imagistica cerebrala . Anamneza detaliata (pacient si familie) 2. Video EEG 5. Inregistrari video 3.

febra. boli asociate absente obstructiva de degenerative somn Evolutie De obicei Se amelioreaza la Se agraveaza stabila adolescenta cu varsta . absenti alcool Afectiuni In general Uneori apnee In general. De multe ori absenti stress.CARACTERISTICI CLINICE NFLE Tulburari de RBD trezire Varsta de La orice In copilarie La peste 50 ani debut varsta Istoric familial -> 40% 60-90% Nu Frecventa 20-40 <1-4 Variabila lunara Triggeri De multe ori Privare de somn.

injurii neinteligibila coerenta Posturi tonice Frecvente Rare Rare Amintirea De obicei Nu Amintirea visului evenimentului . vorbire inteligibila. tipete. interactiune cu parasirea mediul patului e rara Vorbire Vocalizari. Vorbire Strigate. NFLE Tulburari de RBD trezire Perioada Oricand (mai La 1-3 ore dupa In a doua frecvent dupa debutul somnului jumatate a adormire sau noptii Durata < 2 min > 10 min Variabila Frecventa Evenimente 1-2 evenimente 1-2 evenimente nocturna multiple (3-8) Aura Da Nu Nu Comportament Stereotip Complex. oniric. de Violent.

AFECTIUNI ASOCIATE CU PARASOMNIA RBD ⦿ Boala Parkinson ⦿ Atrofia multipla sistemica ⦿ Sindroame parkinsoniene ⦿ Narcolepsia ⦿ Boli cerebrovasculare ⦿ Demente ⦿ Scleroza multipla ⦿ Boala Machado-Joseph .

ritmuri rapide. NREM 2 NREM 3 REM (fara atonie) audio) RM Cel mai des normal Normal Normal sau anormal . activitate theta. unde ascutite.sau bilaterale: varfuri. CARACTERISTICI PARACLINICE NFLE Tulburarile de RBD trezire Video-EEG EEG interictal (veghe si Se pot inregistra Se pot inregistra Interictal somn) este normal (de elemente elemente epileptiforme - obicei) epileptiforme < 40% < 25% cz cz Activitate delta care Ictal EEG ictal poate fi normal in Activitate delta alterneaza cu alfa si aproape 50% cz care alterneaza cu beta alfa si beta Elemente uni. decrement PSG (video.

ALTE EVENIMENTE NOCTURNE NONEPILEPTICE SI NONPARASOMNICE ⦿ Pseudocrizele (~60% din crizele psihogene se produc noaptea) ⦿ Tulburarile de panica ⦿ Tulburarile de miscari ritmice la debutul somnului (capul si trunchiul) (copii<5ani. adulti cu autism sau retard psihic) ⦿ Tulburarile de miscari periodice ale membrelor in somn (picioarele) (5-90 sec) ⦿ Miocloniile de adormire (asociate cu senzatia de cadere) ⦿ Apnee obstructiva de somn .

28 ANI ⦿ crize doar in somn aparute de 2 ani (dupa un TCC). fara AHC ⦿ frecventa medie: cateva/luna ⦿ stereotipie ⦿ uneori incep prin senzatie de "fior" in piciorul stang ⦿ ameliorare la Cbz+Depakine ⦿ imagistica cerebrala normala .R.R. M..

B.P. 30 ANI ⦿ debut la varsta de 20 ani ⦿ majoritatea crizelor in somn (3-4/noapte) ⦿ stereotipie ⦿ aura epigastrica urmata de automatisme hipermotorii si ras ⦿ putine crize ziua (1/2-3 saptamani) ⦿ RM cerebral: zona de hipersemnal amigdaliana si scleroza hipocampica dreapta . M..

F.. 29 ANI ⦿ evenimente doar in somn aparute de 5 ani (in perioade de stress) ⦿ frecventa medie: 2-3/luna ⦿ unele stereotipe ⦿ cedeaza la Carbamazepina ⦿ imagistica cerebrala normala 
 . F.D.

V.A.. 28 ANI ⦿ evenimente doar in somn (in perioade de stress) aparute de 3-4 ani ⦿ frecventa medie: 2-3/luna ⦿ fara stereotipe ⦿ cedeaza la Carbamazepina ⦿ imagistica cerebrala normala . F.

⦿ Traseul EEG nu poate face singur acest diagnostic diferential! ⦿ PSG poate fi de mare ajutor pentru ca identifica stadiul somnului si realizeaza o inregistrare video concomitenta cu ceilalti parametrii. ⦿ Istoricul minutios este esential! .CONCLUZII ⦿ Epilepsia nocturna si parasomniile nu sunt intotdeauna usor de diferentiat.

and Samuel F. Brain. Elio Lugaresi and Pasquale Montagna. Paolo Tinuper. Epilepsia. 2014 ⦿ Paroxysmal Motor Disorders of Sleep: The Clinical Spectrum and Differentiation from Epilepsy - Christopher P. 1999 ⦿ Increased frequency of arousal parasomnias in families with nocturnal frontal lobe epilepsy: A common mechanism . Stefano Vandi. 2006 ⦿ Nocturnal frontal lobe epilepsy-A clinical and polygraphic overview of 100 consecutive cases - Federica Provini. Epilepsia. Berkovic. John S. Luca Vignatelli. Ilaria Naldi.BIBLIOGRAFIE ⦿ ICSD 3 (International Classification of Sleep Disorders) – American Academy of Sleep Medicine.Francesca Bisulli. Derry. 2010 . Duncan. Giuseppe Plazzi.