CURS 1 – 9.10.

2007

DELINCVENTA JUVENILA
S-au emis mai multe teorii care incearca sa explice cauzalitatea
delincventei juvenile:
a) teoria subculturii ;
b) teoria frustrarii ;
c) teoria modelului semnificativ etc.

GLUECK la intrebarea « Care este cauza delincventei juvenile ? » a
raspuns asftel : « Cauza delincventei juvenile este reprezentata de acei
factori care, luati separati, nu reusesc sa explice delincventa juvenila ». Din
acel moment, in lumea stiintifica, s-a vorbit despre o “constelatie de
factori”, o multitudine de factori care au dus la construirea unei “cariere”
infractionale.
MOWRER – este autorul teoriei secventei temporale :
(I) : In momentul « T » individul da o lovitura. Daca da lovitura in
momentul « T », in momentul « T1 » urmeaza o satisfactie si exista
posibilitatea ca in momentul « T2 » sa apara o pedeapsa (insa posibilitatea
aparitiei pedepsei este discutabila)) ;
(II) : Mai exista o posibilitate : In momentul « T » individul da
lovitura ; in momentul « T1 » urmeaza pedeapsa si in momentul « T2 »
satisfactia – (II).
De cate ori un individ va merge pe prima varianta, el va da lovitura
indiferent de riscul care l-ar presupune.
De cate ori va merge pe cea de-a doua varianta, deci in curgerea
timpului urmeaza pedeapsa imediat dupa comiterea infractiunii, individul nu
o va mai comite.

Minorii sunt un simptom al lumii adultilor ; minorii delincventi
provin din familii cu moralul in declin ; parintii nefericiti nu mai transmit
valorile corect.

1

Binele se invata doar de la cel care te iubeste (accent deosebit pe afectivitate).). 3.cu cat familia il va invata pe copil sa fie egoist. cu atat aceste lucruri il vor impiedica sa fie delincvent .timpul investit in activitatile sociale (activitati scolare. 2. . Copilul ia ca model in viata pe parintele fericit . vecini. scoala. copiii din fata blocului etc.cu cat o familie il va invata / stimula pe copil sa fie altruist. Pentru a intelege cauzele delincventei juvenile se apeleaza la patru factori: 1. prestigiul. .AXIOME : 1. rude . Oamenii au un comportament moral doar cand au ceva de aparat (de exemplu. Cu cat un copil va fi mai atasat de familie si isi va petrece mai mult timp in cadrul acesteia. Copilul ia ca model in viata pe parintele care progreseaza (vezi problema conflictului intre generatii. societatea evolueaza si parintele trebuie sa progreseze astfel incat sa ramana un partener de discutie cu copilul). club etc.) . . 2. pedepsele sunt necesare dar trebuie gandite – teoria psihopedagogica a pedepselor). . club. O problema devine problema daca este tratata ca problema (sa nu se dea semnificatii catastrofale unor probleme minore. cu atat acest atasament il va tine mai departe de delincventa. ALLOCENTRISMUL (altruismul) .atasamentul fata de parinti. copilaresti). averea. sa-i respecte. biserica. A pedepsi copilul nu este traumatizant . acel copil va avea o viziune despre ambianta foarte deorganizata … 2 . TEORIA INTEGRATIVA PRIVIND ETIOLOGIA DELINCVENTEI JUVENILE Aceasta teorie a fost emisa in anul 1993 de CAPLAN si LE BLANC. mai sensibil cu ceilalti.a. 5. familia. 6. biserica. statutul s. LEGATURILE SOCIALE. 4. Copilul trebuie sa simta puterea uriasului care-l mangaie (« O personalitate matura nu este de conceput in afara constrangerilor » Piaget .

EXPUNEREA LA INFLUENTE SI OPORTUNITATI ANTISOCIALE : de ex. vagabondaj in grup. MECANISMELE DEVENIRII INFRACTIONALE Distingem doua mecanisme principale.. 4. programe TV violente.. . exemple de nonconformism etc. . prezentate sub forma unor lanturi cauzale : I. din partea scolii) ..externe . TULBURARI DE CONDUITA ESEC SCOLAR SUBESTIMARE DE SINE 3 .informale (de ex. prieteni delincventi. sexualitate precoce. .interne. intime) . CONSTRANGERILE Sunt de patru feluri : . din partea persoanelor apropiate.formale (de ex. COEFICIENT DE INTELIGENTA SLAB STIMA DE SINE SCAZUTA TULBURARI DE CONDUITA NESPECIFICE INFRACTIUNE II. 3.

CAUTARE COMPENSATORIE A IDENTITATII INFRACTIUNE ROLUL FAMILIEI IN GENEZA DELINCVENTEI MINORILOR MECANISME: I. FAMILIE CU POZITIE SOCIALA JOASA PRIVATIUNI MULTIPLE + TENSIUNE DIN CAUZA INEGALITATII SOCIALE SENTIMENT DE INJUSTITIE SOCIALA MARE TOLERANTA LA INCALCAREA LEGII 4 . FAMILIE CU POZITIE SOCIALA INALTA CONVINGERI MORALE + EVITAREA RISCURILOR INTOLERANTA LA INCALCAREA LEGII DELINCVENTA REDUSA II.

DELINCVENTA STADIILE DEZVOLTARII MORALE I. 5 . STATUTUL IN GRUP => „Ce spun ceilalti despre mine?”. PEDEAPSA => „Ce patesc?” 2. ANGAJAMENT CIVIC =>”Ce trebuie?” 6. NIVELUL CONVENTIONAL 3. III. NIVELUL POSTCONVENTIONAL 5. DATORIA FATA DE NORMA => „Ce spune legea / regula?”. CONSTIINTA PROPRIE =>”Ce cred?” Majoritatea delincventilor sunt cantonati la stadiul 3: ”Ce spun ceilalti despre mine?” GEORGES HEVER : „Morala individului este morala grupului din care face parte”. 4. NIVELUL PRECONVENTIONAL 1. BENEFICIUL => „Ce primesc?” II.