Curs 3

Scalele de măsurare

Scala nominală
 se foloseşte în cazul variabilelor non-numerice
 permite doar identificarea cazurilor sau gruparea cazurilor în categorii
 este de două feluri
a) scala nominală de identificare;variabilele măsurate pe această scală permit identificarea
participanţilor la studiu
Exemplu:numele şi prenumele,CNP-ul,seria şi numărul de la buletin,adresa,numărul
matricol,numere cu rol de identificare folosite în cele mai diferite cazuri;
Exemplu:în filme numerele purtate de deţinuţi,fotbaliştii sau coduri acordate participanţilor unui
experiment.
b) scala nominală categorială;permite gruparea cazurilor(participanţilor la studiu)pe tipuri
sau categorii.Aceste categorii diferă doar calitativ.
Exemple:Starea civilă(căsătorit,necăsătorit,divorţat,văduv)
Tipuri de temperament
Naţionalitatea
Profilul liceului absolvit
Bolile psihice(nevroze,psihoze,psihopatii)
Tot variabilele nominale categoriale sunt şi cele de tip binar(dihotomic) care arată absenţa sau
prezenţa unei caracteristici.
Exemple:
 rezultatul la un examen(promovat,nepromovat)
 după consumul de tutun(fumător,nefumător)
 statutul ocupaţional(angajat în câmpul muncii sau fără loc de muncă)
 rezultatul la un concurs pe un post(admis,respins)
 caracterul(bun,rău)
 discernământul(prezent,absent)
 tipul de motivaţie(extrinsecă sau intrinsecă)
Scala ordinală sau scala cu,,RANGURI”
 este tot o scală pentru variabile non-numerice
 în plus faţă de scala nominală,aici avem posibilitatea de a ordona valorile variabilelor
folosind aprecieri de tipul(mai mult/mai puţin,mai mare/mai mic,etc)putem deci face o
ierarhie(putem stabili ranguri sau locuri într-un clasament)
 cele mai multe variabile măsurate pe această scală sunt de tip categorială(scala nominală
categorială)

de 8 sau mai multe ori. Exemplu:Sunteţi de acord cu vorbitul la telefon în timpul orelor (dezacord total.dezacord.acord parţial. 1=dezacord total 2=dezacord parţial 3=dezacord 4=neutru 5=acord 6=acord parţial 7=acord total Într-o a doua fază adunăm răspunsurile oferite de la cei 10 itemi.de 2 ori.Se pune întrebarea cum interpretăm rezultatele la acest chestionar? Într-o primă fază acordăm coduri numerice convenţionale valorilor variabilei.remuneraţia este pe măsura muncii depuse” Variantele de răspuns sunt plasate pe o scală cu 7 trepte:  dezacord total  dezacord parţial  dezacord  neutru  acord  acord parţial  acord total Observatia 1.foaret des) sau niciodată.neutru.  autoevaluarea stării de sănătate pe o scală în trepte de la 1 la 10.Să spunem că am concepe un chestionar destinat a evalua satisfacţia în muncă şi că generăm 10 itemi pe modelul celui menţionat anterior.bine.pacienţilor li se explică.3-5 ori.deseori.rareori.o dată.Exemple:  anul de studiu pentru ciclul de licenţă(anul I.6-7ori.Fiecare dintre cei 10 itemi se măsoară pe scală ordinală.foarte bine)  ierarhiile(din armată sau ierarhiile profesorilor) Răspunsurile la întrebări vizând opiniile oamenilor.master)  calificativele şcolare(insuficient.suficient.II.facultate.uneori.(se foloseşte în medicină. .că este ca şi cum ar acorda note..10=stare de sănătate excelentă)  măsurarea unor aspecte ţinând de munca în organizaţii(a se vedea chestionarele profesorului Ticu Constantin) Exemplu:chestionar de satisfacţie în muncă care cuprinde itemi precum:.1=stare de sănătate precară.acord)  măsurarea frecvenţei unor comportamente Cât de des a-ţi mers la bibliotecă în primul semestru?(niciodată.III)  ultimele studii absolvite (liceu.

toleranţa) şi este de neconceput că ar exista vreun om căruia să-i lipsească cu totul un astfel de atribut.Acest scor se interpretează prin raportare la o grilă cunoscută drept etalon. Observaţia 2.0”înţeles ca absenţa proprităţii respective. Pentru variabila sex cod: 1=masculin 2=feminin Pentru variabila rezultat la examen se acordă cod: 0=picat 1=promovat Pentru variabila nivel de studii:1=liceu 2=facultate 3=master Faptul că noi acordăm coduri numerice NU schimbă natura variabilelor(variabilele tot non- numerice rămân) Scala de interval  este o scală pentru variabile numerice ale căror valori nu înregistrează. Exemplu:  timpul în ore dedicat pentru un examen  venitul lunar exprimat în RON  numărul de erori(răspunsuri greşite la un test oarecare)  numărul de piese defecte realizate de către un muncitor  numărul de absenţe nemotivate din catalog  durata unei convorbiri telefonice  durata navigării pe internet  numărul de ţigări fumate zilnic.Acest scor total se măsoară prin convenţie pe scală de interval raport.Chiar dacă din măsurători se obţine valoarea 0 asta nu echivalează cu lipsa proprietăţii respective. Toate variabilele de personalitate care se măsoară prin probe la care se obţin scoruri numerice.împărţire)..conştiinciozitatea. Rezultatul adunării reprezintă scorul total la test. Observaţia1.deoarece acestea indică atribute umane(exemplu:inteligenţa.  deoarece nu există 0 absolut este logic incorect să facem raportul a două valori(putem doar să facem suma sau difernţa acestora) Exemplu:temperatura în grade Celsius.Scale) . În statistică scala de interval şi cea de raport se consideră împreună şi se denumeşte scala de interval-raport(IR) sau scala numerică(în SPSS.Dacă lucrăm cu variabile categoriale putem opta să acordăm coduri numerice convenţionale pentru categoriile variabilei.etc.dacă astăzi sunt 2 grade Celsius iar ieri s-a înregistrat 1 grad Celsius este greşit să spunem că astăzi este de 2 ori mai cald decât ieri..Există deci.0 absolut”. Scala de raport  se numeşte aşa pentru că ne permite să facem raport a două valori(înmulţire.

Exemplu: Este logic să spun că în medie studenţii mei au un IQ de 118 puncte.pubert.Diferenţa dintre scala de intervale şi cea de raport este deci una de nuanţă ţinând de caracterul logic sau ilogic al afirmaţiilor pe care le putem face.major) b) pe scală ordinală categorială:copil.tânăr.Unele variabile nu se pot exprima decât într-un singur fel: Exemplu:CNP-ul sau sexul persoanei(masculin şi feminin) Alte variabile însă se pot exprima în mai multe feluri(deci pe mai multe scale)în funcţie de opţiunea cercetătorului. Observaţia 3. Exemplu:Vârsta. .adult.Observaţia2.vârstnic c) numeric pe scală de interval raport.dar este logic incorect să spun despre cineva care are un IQ de 130 cum că ar fi de 2 ori mai inteligent decât cineva cu un IQ de 65.adolescent.ca vârsta în ani împliniţi !!!!!!Dacă există posibilitatea de a măsura o variabilă pe mai multe scale vom prefera întotdeauna scala numerică deoarece aceasta oferă cea mai multă informaţie.se poate exprima: a) pe scală nominală dihotomică(minor .