1.

INTRODUCERE

1.1 Importanţa.

Suprafaţa de circa 140 milioane hectare pe care porumbul se cultivă pe glob şi utilizările sale
multiple în hrana oamenilor, alimentaţia animalelor şi industrie, fac din această plantă una din principalele
culturi ale lumii. După productivitatea culturii porumbul ocupă primul loc din culturile cerialiere, locul
doi după recolta globală de boabe şi locul trei după grîu şi orez conform suprafeţelor însemînţate. În zona
temperată, porumbul realizează cea mai eficientă utilizare a energiei solare în procesul fotosintezei şi cea
mai ridicată cantitate de substanţe digestibele la unitate de suprafaţă.
După datele FAO în 1998 suprafaţa de porumb în lume constituie 140,2 mln ha. Producţia medie în
lume - 42,8 q/ha. Producţia globală de porumb - 600,4 mln tone. În Europa se seamănă anual suprafeţe cu
porumb de circa 13,4 mln ha, având o producţie medie de 51 q/ha, şi cu producţie totală de 7,7 mln tone.
În R. Moldova suprafaţa de porumb însemînţată în 1998 - 466 mii ha, cu productivitate medie - 30 q/ha şi
cu producţie globală - 1,4 mln tone.
Suprafeţele considerabile ale acestei culturi sunt rezervate pentru producerea silozului şi a
nutreţului verde. În alimentaţia omului se foloseşte ca făină şi ca boabe nemature fierte sau coapte; în
ultimul timp în majoritatea ţărilor europene dar şi prin toată lume se observă o tendinţă de a folosi boabe
de porumb şi în conservanturi. O altă folosinţă a porumbului care este cu totul nouă este folosirea lui în
dizain, în acest scop se lucrează cu mutanţi clorofilieni ca exemplu - Japonica sau Golden, la noi în ţară
aceasta întrebare încă nu a fost atinsă , însă cu timpul pentru a nu rămâne în urma ştiinţei eu consider că
va fi atinsă şi aceasta întrebare. Circa 5 % din producţia porumbului se utilizează direct în hrană.
În industrie, boabele de porumb au multe întrebuinţări: dintr-un chintal de boabe rezultă - 77 kg de
făină şi 44 l de spirt sau 63 kg de amidon sau 71 kg de glucoză la care se adaugă 1,8-2,7 l ulei comestibil
şi 3,6 kg şroturi de embrioni. Boabele de porumb au o largă întrebuinţare în industria spirtului,
amidonului, dextrinei, glucozei; din germeni se extrage ulei dietic.
Lărgirea posibilităţilor de cultivare şi ridicare recoltei acestei culturi se datoreşte faptului de
folosire ca un obiect comod de cercetare în Genetica şi Ameliorare plantelor. Paralel cu prelucrarea şi
folosirea metodelor genetice şi de ameliorare în privinţa ridicării productivităţii porumbului se duc
cercetări intensive în privinţa îmbunătăţirii calităţii consitenţei bobului de porumb.

1.2. Istoricul.

În istoria postcolumbiană a culturii porumbului se deosebesc câteva etape bine conturate, a căror
succesiune în timp a fost determinată de metodele de ameliorare folosite.
Prima etapă, fiind şi cea mai îndelungată, este aceea a cultivării populaţiilor şi soiurilor locale
obţinute în urma selecţiei empirice efectuate de către cultivatori în sec.16-19.
A doua etapă ( epoca lui Leibigh), corespunde primelor decenii ale ameliorării ştiinţifice şi este
caracterizată prin cultivarea soiurilor ameliorate. Apariţia în 1840 a teoriei nutriţiei minerale elaborată de
Leibigh pe baza lucrărilor sale ştiinţifice de la Universitatea din Germania a determinat o mare extindere
a experienţilor de câmp care avea să aducă dovezi convingătoare asupra necesităţilor folosirii
îngrăşămintelor pentru sporirea productivităţii plantelor agricole. Concomitent savantul Iohan Benet
Laves în 1843 a întemeiat staţiunea experimentală Agricolă de la Rotamsted, unde s-au studiat efectele
îngrăşămintelor la principalele culturi Agricole cît şi problema rotaţiei culturilor.
La început experienţele au fost efectuate pe parcele mari (1000, 2000 m 2) fiindcă agricultori
practici nu aveau încredere în rezultatele obţinute pe parcele mici.
A treia etapă, contemporană, corespunde cultivării hibrizilor de porumb dintre linii
consangvinizate. Este caracterizată prin extinderea experienţilor de câmp, prin introducerea repetiţiilor şi
a calculului probabilităţilor în valorificarea rezultatelor experimentale (1907 R.Quante) . Metoda statistică
astăzi este folosită peste tot în valorificarea experienţilor Agricole. În prima etapă experienţe erau
monofactoriale unde pentru prelucrarea datelor experimentale se folosea calcularea erorei experimentale
măsurată prin eroarea medie exprimată în procente din medie. Un progres deosebit în metodica
experimentală s-a înregistrat datorită savantului R.A.Fisher ce a introdus şi aşezarea randomizată a
variantelor în experienţa şi a introdus metoda analizei varianţei. Astăzi experienţe sunt polifactoriale şi în
serie pe mai mulţi ani.Experienţa se valorifică prin determinarea semnificată diferenţelor şi determinarea

1

semnificaţiilor acţiunilor şi interacţiunilor diferiţilor factori.Metodica analizei varianţei a devenit
metodica de bază a valorificării experienţilor. Cu ajutorul ei se obţine o imagine concludentă a raportului
între variabilitatea.
În ultima vreme dezvoltarea metodelor matematice şi folosirea pe larg a maşinelor electronice de
calcul au permis ca cercetările agricole să fie studiate mai profund din punct de vedere ştiinţific. Etapa a
început după anul 1930 în S.U.A. şi cu circa 20-30 ani mai târziu în celelalte ţări cultivatoare de porumb,
având ca bază ştiinţifică cercetările efectuate de Shull, East şi Jones, la începutul sec.20.
Crearea unor hibrizi din ce în ce mai productivi, cu o calitate superioară a bobului, corespunzători
unor condiţii ecologice cît mai diferite, constituie în prezent obiectivele de ameliorare ale tuturor ţărilor
mari cultivatoare de porumb, printre care şi România, Moldova.
Una din direcţiile cu cea mai bună perspectivă a geneticii în domeniul selecţiei se bazează pe
aplicarea fenomenului heterozisului, numit şi fenomen al vigorii hibride. După cum se ştie, formele
hibride ale plantelor se deosebesc printr-o creştere mai intensă, prin vigoarea masei vegetale, printr-o
roadă înaltă de boabe.
Prin aplicarea teoriei genetice s-a putut stabili că cel mai mare efect heterozis îl dă încrucişarea
liniilor pure. Obţinerea unor forme hibride la plantele autopolenizate este, însă, o chestiune destul de grea,
fiind legată de mari investiţii de mijloace. De exemplu, pentru obţinerea hibrizilor între linii la porumb a
fost necesar ca de pe plantele liniei materne să fie regulat îndepărtate paniculele (inflorescenţele),
creându-se astfel posibilitatea polenizării încrucişate cu polen de altă linie-paternă. Această operaţie a
fost efectuată manual şi a necesitat mult timp şi multă muncă. Ce-i drept, descoperirea fenomenului
sterilităţii mascule citoplasmatice (SMC) a făcut să dispară necesitatea efectuării operaţiei indicate.
Fenomenul SMC la porumb a fost descoperit concomitent de către selecţionatorul, academicianul
M. I. Hadjinov şi de către savantul american M. Rods şi constă în aceea că la plantele respective
paniculele dau polen ne viabil. Dar în virtutea faptului că sterilitatea este determinată de anumite
caracteristici ale citoplasmei şi, deci, se moşteneşte pe linie maternă, şi hibridul obţinut va fi steril. Pentru
evitarea acestui lucru în calitate de forme paterne sunt folosite forme care au însuşirea de a reînstaura în
hibrid fertilitatea, deoarece cromozomii lor conţin aşa-numitele gene-restauratoare. În producţia curentă
se aplică demult o serie de asemenea hibrizi heterozici ca, de exemplu, Crasnodarschii-303 TV,
Dneprovschii-201, Orbita MV ş. a., care fac să sporească cu 30% productivitatea în boabe şi masă verde.
În Moldova porumbul cu SMC a început să fie cultivat din anul 1955. El a fost descoperit printre
soiurile locale de porumb: Moldovenesc-galben, Moldovenesc-portocaliu, Cincvantino ş. a. A fost trecută
pe bază de sterilitate cultura semincieră a mai multor hibrizi de porumb, fapt care a permis să se
economisească anual 150-200 mii de zile-om.
Pe baza heterozisului productivitatea porumbului a crescut de la 20-30 q/ha la hibrizii între soiuri
60-70 q/ha la hibrizii între linii. Se desfăşoară o mare muncă în vederea creării unor hibrizi de grâu,
floarea-soarelui şi de alte culturi.
S.U.A. deţine locul de frunte pe glob în ameliorarea porumbului; în aceasta ţară s-au creat pentru
prima dată linii consangvinizate, s-a intuit de a elabora cele mai bune şi eficiente metode de obţinere a
hibrizilor.
Dezvoltarea experienţilor a mers paralel cu istoricul omenirii. Experimentarea Agriculturii este tot
atât de veche ca şi omenirea, unde academicianul Constantinov a spus că suma tuturor observaţiilor
simple asupra fenomenelor din Agricultura a reprezentat singurul izvor de experienţa din aceea vreme
fără a fi scrisă.
Omul a căutat cu timpul să depăşească metode existente de producţie prin folosirea unor metode
mai raţionale, cercetări din laborator treptat au fost transformate în experienţe de câmp.

1.3 Importanţa cercetărilor ştiinţifice în Agronomie.

Formele de porumb cultivate aparţin speciei Zea Mays (2n= 20). Porumb este înrudit cu Tripsacum
(2n= 18, =36) şi cu Euchlaena mexicana.
Citogenetica şi ereditatea porumbului au fost îndelung studiate, deoarece planta se pretează uşor la
asemenea cercetări:
- are un număr redus de cromosomi (2n =20)
- autopolenizările şi hibridările controlate se execută cu uşurinţă datorită separării inflorescenţelor
- ştiulete produce un număr mare de boabe, din care rezultă tot atâţia descendenţi, iar mutaţiile lor
sunt uşor identificate în fenotip.

2

Alături de formele normale cu 2n= 20 cromozomi, la porumb au fost găsiţi monoploizi (haploizi)
cu un singur set cromozomal s-au obţinut tetraploizi şi octoploizi cu ajutorul agenţilor mutageni şi sau
identificat aneuploizi în descendenţa triploizilor. Pe cei 10 cromozomi s-au identificat peste 500 perechi
de gene, cărora li s-a stabilit poziţia pe hărţi cromozomale precise. Au fost descoperiţi circa 500 factori
mutanţi, majoritatea recesivi, cu segregare mendeliană.
S-au adus, de asemenea, contribuţia la stabilirea unor corelaţii, care pot ajuta desfăşurarea rapidă a
procesului de ameliorare. Corelaţii pozitive mai bine studiate au fost cele dintre capacitatea de producţie
şi tardivitate, capacitate de producţie şi elemente de productivitate, lungimea perioadei de vegetaţie şi
inserţia înaltă a ştiuletelui, precocitate şi procentul de substanţe proteice din bob etc. Corelaţii negative
mai importante s-au stabilit între capacitatea de producţie şi procentul de rahis al ştiuletelui şi între
conţinutul de proteină din bob şi cel de ulei.
În Republica Moldova porumbul (Zea Mays) este studiat în Instituţiile Ştiinţifice, cît şi în
Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Astfel prezentând datele, putem constata că porumbul este o
cultură necesară existenţei umane, posedând valoroase însuşiri ca:
- rezistenţa la boli
- rezistenţa la dăunători
- rezistenţa la cădere
- rezistenţa la seceta
- se poate cultiva în monocultura
- are coeficient înalt de înmulţire.
Se ţine cont nu numai de însuşirile cantitative, dar se acordă o atenţie ( care este mai înaltă, faţă de
celelalte cereale) şi pentru însuşirile lui fiziologo-bio-chimice, în ameliorare calităţii lui.

2. WORD 2.1. WORD - primele noţiuni

U nul din cele mai bune programe de redactare a textului este Word sub Windows. Cu acest program
se pot edita diferite texte, de la scrisori până la lucrări de cercetare. Programul înlocuieşte vechea
maşină de scris zgomotoasă şi are avantajul că se pot tipări sute de copii fără a fi nevoie sa fie scrise
fiecare în parte. În acest capitol vom învăţa despre caracteristicile principale ale programului Word şi
despre cum să manipulăm cuvintele pe ecran.
Pentru a lansa programul Word, se execută clic pe pictograma Word, iar programul afişează o
pagină de document goală.
În zona de lucru
goală există o liniuţă
verticală care pâlpâie care
se numeşte reper de
inserare. Această linie
începe din acelaşi loc
până când începem să
tastăm cuvintele.

Pentru a introduce text folosim tastatura calculatorului. Atunci când începem să tastăm, reperul de
inserare se mută spre dreapta. În momentul în care ajungem la marginea din dreapta a ecranului, în mod
automat programul Word mută reperul de inserare la începutul liniei următoare. Aceasta se numeşte
"word wrapping" (aşezarea automată a cuvintelor). Nu apăsăm pe tasta Enter pentru a începe o nouă linie

3

decât dacă vrem să începem un nou paragraf. Atunci când introducem mai multe linii decât ar putea
încape într-un ecran, liniile de text încep să se deruleze automat în sus astfel încât reperul de inserare să
rămână întotdeauna la vedere.
Pe măsură ce deplasăm indicatorul mousului pe ecran vom observa că acesta îşi modifică forma.
Uneori are forma unei săgeţi, dar alteori are o forma ciudată care seamănă cu litera I. Atunci când
indicatorul mousului se află în interiorul zonei text de pe ecranul nostru, acesta are forma unui I. Acesta
este cunoscut sub denumirea de cursor. Putem executa clic cu acest cursor într-un anumit loc pentru a
efectua modificări între caractere, înainte şi după cuvinte, şi aşa mai departe. De câte ori mutăm
indicatorul mousului în afara zonei de text, el se transformă în vechiul indicator în formă de săgeată.
Deplasarea pe ecranul programului Word cu ajutorul tastaturii

Apăsăm Deplasare
 La stânga cu un caracter
 La dreapta cu un caracter
 În sus cu o linie
 În jos cu o linie
Ctrl+ La stânga cu un cuvânt
Ctrl+ La dreapta cu un cuvânt
Home La începutul unei linii
End La sfârşitul unei linii
PgDn În jos cu un ecran
PgUp În sus cu un ecran
Ctrl+PgDn În partea de jos a ecranului
Ctrl+PgUp În partea de sus a ecranului
Ctrl+Home La începutul documentului
Ctrl+End La sfârşitul documentului

Normele de etichetă ale redactării

Motivul numărul unu pentru care există programele de redactare este simplificarea prelucrării.
Redactarea este procesul de modificare a unei lucrări înainte de a aşeza documentul pe hârtie. Pe vremea
maşinilor de scris, textul era pus pe hârtie imediat ce se apăsa tasta maşinii de scris. Dacă se făcea vreo
greşeală trebuia luat de la capăt cu o hârtie curată. sau se încerca repararea greşelii cu tot felul de soluţii
de ştergere care nu făceau altceva decât să murdărească totul. Cu un program de calculator, se poate tasta
textul, se pot face modificări în text, se poate rescrie tot textul şi rearanja fără a pierde timp, hârtie sau
cerneală. Se fac toate aceste modificări pe ecran utilizând o diversitate de tehnici, pe care le vom vedea în
continuare.
Selectarea

În timpul prelucrării documentelor, vom vedea că, până la urmă, avem nevoie să mutăm, să ştergem
sau să copiem un text. Pentru a lucra în acest mod, va trebui să învăţăm cum să selectăm un text. Textul
selectat va apărea evidenţiat pe ecran ca un negativ fotografic; scris cu alb pe fond negru în loc să fie scris
cu negru pe fond alb, cum apare textul normal. Selectând textul, indiferent dacă e un caracter, un cuvânt
sau mai multe paragrafe, avem posibilitatea să-l prelucrăm rapid.
Pentru a selecta un text cu mousul, mutăm indicatorul mousului în faţa primului caracter pe care vrem să-l
selectăm. Ţinem apăsat butonul din stânga al mousului şi tragem mousul până la ultimul caracter al
cuvântului sau fragmentului pe care vrem să-l selectăm. Eliberăm butonul mousului şi textul va fi

4

Pentru a şterge un caracter aflat în dreapta reperului de inserare. Interfaţa Windows are o mică caracteristică grozavă. Când vom vedea această săgeată. tasta Del. Ţineţi apăsată tasta Shift şi folosiţi săgeţile pentru a vă muta la sfârşitul textului. Pentru a selecta un rând de text. Executăm clic cu butonul din stânga al mousului şi întregul rând este dintr-o dată evidenţiat. Pentru a şterge un caracter aflat la stânga reperului de inserare apăsăm tasta Backspace (Înapoi cu un spaţiu). numită Clipboard (Memorie 5 . apăsaţi tastele Ctrl+A Ştergerea Ştergerea unui text reprezintă o parte importantă din procesul de prelucrare. Putem folosi această bară pentru a selecta părţi din text.selectat. Mai există o metodă de selectare a unui text pe care merită să o precizăm. În marginea din stânga a zonei de text există o coloană nemarcată numită bara de selecţie (vezi figura anterioară). Deschidem meniul Edit şi selectăm comanda Undo (Anulează). Copierea. Dacă din greşeală am şters ceva ce nu voiam să ştergem putem recupera ceea ce am şters. Dacă dorim să selectăm tot paragraful. apăsăm tasta Del sau Delete (Şterge) de pe tastatură. decuparea şi lipirea textului Posibilitatea de a copia text dintr-un loc în altul poate fi într-adevăr foarte utilă pentru prelucrarea documentelor Word. vor fi şterse chiar mai multe litere odată. el îşi modifică forma din I transformându-se într-o săgeată cu direcţia nord-est. Atunci când indicatorul mousului se deplasează din document pe bara de selecţie. sau executăm clic pe butonul Undo de pe bara cu instrumente de lucru. Putem şterge fragmente mari de text folosind tasta Del. executăm dublu clic pe bara de selecţie. Eliberaţi tasta Shift şi textul va apărea evidenţiat. vom şti că indicatorul este în zona barei de selecţie. o mulţime de comenzi care au efect asupra textului selectat. ţinem apăsată tasta Ctrl şi executăm clic oriunde pe bara de selecţie. cum ar fi copiere. Pentru aceasta mutaţi reperul de inserare la începutul textului pe care vreţi să-l selectaţi. Comand Undo poate anula numai ultima acţiune întreprinsă. Pentru a selecta întregul document o dată. Putem utiliza după aceea. Avem posibilitatea să ştergem de la un singur caracter până la fragmente mari de text sau chiar pagini întregi de text. Există un mod de a selecta un text şi prin intermediul tastaturii. Programul Word oferă mai multe moduri diferite de ştergere a unui text. Dacă apăsăm şi menţinem apăsate tastele Del sau Backspace. mutăm indicatorul mousului la stânga liniei în zona barei de selecţie. Pentru a selecta întregul document. Pentru aceasta selectăm textul pe care vrem să-l ştergem şi apăsăm apoi. mutare sau ştergere.

Caseta de dialog Find Pentru a căuta un text deschidem meniul Edit şi selectăm comanda Find. Căutarea şi înlocuirea unui text Să presupunem că într-un document sau o scrisoare mai lungă am tastat greşit numele unei persoane sau al unei firme. Executăm clic pe butonul Replace All (înlocuieşte pe Toate) pentru a înlocui toate apariţiile textului în restul documentului. Programul Word va găsi cuvântul. apare caseta de dialog şi avem posibilitatea de a înlocui cuvântul sau de a trece la următoarea apariţie a acestuia. Atunci când programul Word găseşte o apariţie a textului specificat. indicăm spre locul unde vrem să copiem textul. care ne este de un real ajutor. selectăm textul pe care vrem să-l copiem şi. Deschidem din nou meniul Edit şi selectăm de data aceasta comanda Paste. Copierea este instantanee.temporară). Apoi. Comanda Find caută prin tot documentul textul specificat. Selectăm textul pe care vrem să-l copiem. Cel mai uşor mod de a copia un text în programul Word este ca mai întâi să-l copiem în Windows Clipboard. Clipboard este o zonă de memorie temporară unde putem memora date înainte de a le plasa în altă aplicaţie sau fişier. Vom folosi utilele comenzi Find (Caută) şi Replace (Înlocuieşte). apoi. Bara cu instrumente de lucru pentru aranjarea în pagină 6 . Tastăm cuvântul pe care vrem să-l căutăm. executăm clic pe butonul Replace pentru a deschide caseta de dialog Replace (aici este locul în care începem să folosim comanda Replace). În acest moment mutăm cursorul în locul în care vrem să punem textul copiat şi executăm clic în acel loc. apoi. Ţinem apăsate tastele Ctrl şi Shift şi executăm clic cu butonul din dreapta mousului. (Sau putem executa clic pe butonul Copy de pe bara de lucru). Va apărea caseta de dialog Find. executăm clic pe butonul Replace. În Clipboard se salvează numai ultimul articol pe care noi îl copiem sau mutăm. selectăm orice opţiune pe care vrem să o folosim la căutare şi. deschidem meniul Edit şi selectăm comanda Copy. Introducem cuvântul pe care îl căutăm în caseta Find What (Ce să Caute) şi introducem cuvântul sau cuvintele înlocuitoare în caseta Replace With (Înlocuieşte Cu). Dacă vrem să înlocuim respectivul cuvânt cu unul nou. Amândouă comenzile se găsesc în meniul Edit şi de cele mai multe ori lucrează împreună. Comanda Replace înlocuieşte un cuvânt sau cuvintele specificate cu un text nou. Selectăm opţiunile potrivite pentru căutare. executăm clic pe butonul OK. (Sau putem executa clic pe butonul Paste de pe bara de lucru). Pentru a simplifica operaţia de copiere şi lipire. pentru a începe căutarea şi înlocuirea. Deoarece am folosit numele greşit în multe locuri ne vom folosi de o modalitate de a corecta rapid.

Meniurile derulante care apar afişează corpurile de literă sau dimensiunile disponibile. Deschidem meniul View şi selectăm comanda Toolbars (Bare cu instrumente de lucru) pentru a deschide caseta de dialog Toolbars. Putem schimba corpul de literă înainte de a începe să Un meniu derulant de tastăm textul sau după aceea. executând clic pe săgeata îndreptată în jos de lângă numele corpului de literă sau a dimensiunii de pa bara cu instrumente de lucru. (În cazul în care vrem să aflăm care este corespondenţa. Bara cu instrumente de lucru pentru aranjare în pagină În momentul în care vom ajunge într-un stadiu avansat în utilizarea programului Word sub Windows. Corpuri de litere Corp de literă înseamnă un anumit stil şi o anumită dimensiune a literei. de exemplu. unde vom găsi toate barele cu instrumente de lucru disponibile şi în plus opţiuni pentru crearea propriei noastre bare cu instrumente de lucru. O altă variantă ar fi să selectăm comanda Font (Corp de Literă) din meniul Format pentru a deschide caseta de dialog Font. în care putem face aceleaşi tipuri de modificări. Avem la dispoziţie opt bare cu instrumente de lucru din care putem alege sau s creăm o bară cu instrumente de lucru adaptată cerinţelor. Selectăm ceea ce dorim din listă pentru ca aceste atribute să poată fi utilizate. Executăm clic pe oricare buton de pe bara cu instrumente de lucru pentru a activa sau dezactiva caracteristicile de stabilire a formei caracterelor şi de aranjare în pagină pentru a derula liste din care putem alege sau pentru a controla cum este poziţionat textul. 7 . sunt cuprinse între 6 … 72. care se numesc. Bara cu instrumente de lucru arată ce corp de literă utilizăm în momentul prelucrării şi dimensiunea lui. numită (adecvat) bara cu instrumente de lucru pentru aranjare în pagină. vom putea chiar să modificăm bara cu instrumente de lucru. uneori chiar mai mari. Programatorii editorului de texte Word sub Windows au pus pictogramele pentru toate comenzile de aranjare în pagină pe o bară cu instrumente de lucru separată. la fel ca şi dimensiunile disponibile din calculator depind de modul în care am instalat interfaţa Windows şi de imprimantă. Pentru a schimba corpul de literă al aranjare în pagină textului existent. Putem schimba corpul de literă sau dimensiunea lui. selectăm textul respectiv şi utilizăm bara cu instrumente de lucru pentru aranjare în pagină pentru a-l schimba. Este cea de a doua bară pe care o vedem pe ecranul programului Word şi este plină de butoane care controlează modul în care arată textul. Corpurile de literă. Times Roman sau Courier şi fiecare familie are un set propriu de dimensiuni măsurate în număr de puncte pe ecran care. în general. Corpurile de literă sunt grupate în familii. un inch are 72 de puncte).

tragem de simbolul de margine respectiv până la noua poziţie pe riglă. pe riglă sub forma unor mici simboluri bizare. în cazul în care am scris o scrisoare care se întinde foarte puţin şi pe a doua pagină. această riglă nu există vom deschide meniul View şi selectăm comanda Ruler (Rigla). la pornirea programului Word. De exemplu. Putem trage de aceste triunghiuri în dreapta sau stânga de-a lungul riglei pentru a modifica marginile documentului şi începuturile de alineat. aliniatele şi alinierile. Dacă. 2. Înainte de a începe să discutăm despre poziţionarea şi spaţierea textului. Pentru a modifica aceste margini. deschidem meniul File şi selectăm comanda Page 8 . dar putem schimba oricare din margini în funcţie de ceea ce avem nevoie. Marginea este spaţiul dintre text şi chenarul paginii. avem posibilitatea să facem ca întreaga scrisoare să încapă perfect pe o singură pagină ajustând marginile. Putem avea control asupra marginii din stânga şi din dreapta folosind rigla. trebuie să menţionăm că programul Word este prevăzut cu o riglă pe care o putem folosi pentru a ne ajuta să ne aşezăm textul în pagina de document. Marginile prestabilite sunt foarte bune. de sus şi de jos. Un alt mod ar fi să utilizăm caseta de dialog Page Setup (Configurarea Paginii) pentru a stabili marginile. Rigla are câte două triunghiuri la fiecare capăt. triunghiuri care reprezintă poziţia marginilor şi începuturile de alineat. Toate aceste modificări afectează modul în care este spaţiat textul în pagina de document şi astfel se vede cu ochiul liber ce diferenţă mare este între un document care este simplu de citit şi plăcut ochiului şi unul care ne îngrozeşte. cum ar fi modificarea marginilor. Pentru a deschide această casetă. din dreapta. TEHNICI DE PROIECTARE A DOCUMENTELOR Manevre pentru poziţionarea textului U n altfel de control al modului în care arată documentele Word constă în utilizarea tehnicilor de poziţionare. poziţiile fixe de scriere (tabs). de Rigla din Word pentru a ajusta spaţierea din document asemenea. În cazul în care folosim poziţii fixe pentru scriere (tab) acestea vor apărea.2. Fiecare pagină are patru margini: marginea din stânga.

atunci când începem un paragraf şi apăsăm tasta Tab pentru a deplasa linia un pic la dreapta. 9 . Începuturile de alineat sunt tot margini. Pentru a modifica oricare dintre cele patru poziţii ale marginilor. selectă textul şi modificăm apoi marginile. Bineînţeles. Atunci când modificăm marginile. selectăm textul şi apoi deschidem caseta de dialog Paragraph (Paragraf) după ce deschidem meniul Format şi selectăm comanda Paragraph. dar care afectează paragrafele sau liniile. putem tasta o anumită dimensiune pentru margine în căsuţa respectivă de lângă săgeată. începând de la locul unde se află reperul de inserare. De exemplu. Executăm clic pe eticheta Margins pentru a o aduce în faţă. modul de creare a unui alineat prin apăsarea tastei Tab este foarte simplu. executăm clic pe săgeţile în sus sau în jos pentru a le mări sau micşora. Dacă dorim. Pentru a crea un început de alineat pentru un fragment de text în mijlocul unei pagini. am creat un început de alineat. creăm un început de alineat. Pentru a modifica marginile începând de la reperul de inserare.Setup. aşezăm cursorul acolo de unde vrem să modificăm marginile. Putem controla opţiunile pentru începuturile de alineat cu ajutorul atributelor din eticheta Indents and Spacing (Începuturi de Alineat şi Spaţiere) din caseta de dialog Paragraph. ţinem sub control modul în care aceste modificări afectează textul. Chenarul Preview (Vizualizare anticipată) din dreapta poziţiilor arată ce efect are modificarea acestora asupra textului. Începuturile de alineat Programul Word ne dă posibilitatea să stabilim începuturile de alineat din text. sau numai unui fragment de text selectat. dar mai există şi alte metode. Poziţia marginilor de pagină se află pe eticheta Margins (Margini). Atunci când scriem un text constând dintr-o listă evidenţiată prin nişte semne numite "puncte" (bullets) în mijlocul unei pagini. Pentru a modifica marginile unei anumite zone din text. Putem aplica noile poziţii ale marginilor întregului document. Executăm clic pe butonul OK sau apăsăm tasta Enter pentru a ieşi din caseta de dialog.

Alinierea bloc la centru centrează textul între marginile din stânga şi din dreapta. putem utiliza comenzile pentru aliniere din caseta de dialog Paragraph. Comenzile de aliniere au efect asupra poziţionării orizontale a textului. dar lasă restul textului aliniat la marginea din stânga. Executăm clic pe acel buton care să stabilească tipul de aliniere pe care îl dorim. Executăm clic pe butonul Mărirea începutului de alineat pentru a stabili începutul de alineat la distanţă de o poziţie fixă. De fiecare dată când apăsăm tasta Enter. 10 . dar deplasează restul liniilor de paragraf la dreapta. Comenzile de aliniere se află într-o listă derulantă din eticheta Idents and Spacing. Ilustraţiile de pe cele patru mici pictograme arată modul în care va fi aliniat textul. Alinierea bloc prin spaţiere aliniază textul atât faţă de marginea din stânga. Pentru a crea un început de alineat pentru o listă marcată cu puncte sau cu numere. Textul este în mod prestabilit aliniat faţă de marginea de sus a paginii. deschidem meniul File şi selectăm comanda Page Setup. Pentru a le găsi. Alinierea textului Alinierea se referă la modul în care textul este poziţionat orizontal în pagină. Atunci când am terminat stabilirea începuturilor de alineat din caseta de dialog Paragraph. cât şi faţă de marginea din dreapta. Un început de alineat "suspendat" lasă prima linie aliniată faţă de marginea din stânga. însă. În lista derulantă de opţiuni. Cel mai rapid mod de a alege alinierea este să executăm clic pe butoanele de aliniere de pe bara cu instrumente de lucru. cum ar fi la stânga. Putem stabili alinierea textului înainte sau după ce începem să introducem caractere. Programul Word are prestabilită alinierea la marginea din stânga. un nou punct sau număr va apărea pentru a crea noul articol de listă. putem stabili începuturile de alineat din dreapta şi din stânga. Pentru stabilirea şi mai rapidă a începuturilor de alineat. schimba această aliniere. Poziţionarea pe verticală se face cu ajutorul comenzilor de aliniere pe verticală. Deschidem meniul Format şi selectăm comanda Paragraph pentru a obţine acces la caseta de dialog Paragraph. executăm clic pe butonul OK. Începutul de alineat pentru prima linie mută puţin la dreapta prima linie din paragraf. folosim butoanele pentru începuturi de alineat de pe bara cu instrumente de lucru. Pentru a stabili un început de aliniat marcat cu puncte sau cu numere. Pentru aceasta selectăm textul pe care vrem să-l transformăm într-o listă şi executăm clic pe butonul potrivit. folosim butoanele Bullet (Punct) şi Number (Număr) de pe bara cu instrumente de lucru. numit "suspendat" (Hanging). sau tastăm o dimensiune precisă în caseta de text de lângă începutul de alineat respectiv. executăm clic pe eticheta Layout pentru a pune opţiunile Layout în faţa casetei de dialog. Executăm clic pe butonul Micşorarea începutului de alineat pentru a anula un început de alineat. executăm clic pe butonul Bullet sau Number. numită Special. Executăm clic pe eticheta Idents and Spacing pentru a o aduce în faţa casetei de dialog. putem stabili începutul de alineat pentru Prima Linie (First Line Ident) sau un început de alineat. Executăm clic pe săgeata îndreptată în jos aflată sub titlul Vertical Alignment (Aliniere pe Verticală) pentru a derula o listă cu opţiuni de aliniere pe verticală. la dreapta sau centrat. Executăm clic pe săgeţi pentru mărirea sau micşorarea dimensiunii. Putem. În zona Identation (Creează Început de Alineat). N caseta de dialog. Dacă nu ne place să executăm clic pe butoanele de pa bara cu instrumente de lucru. înainte de a începe să introducem textul. Aceste comenzi se află în caseta de dialog Page Stup din eticheta Layout (Aranjare în Pagină). Alinierea bloc la dreapta aliniază textul faţă de marginea din dreapta.

Executăm clic pe butonul OK pentru a ieşi din caseta de dialog. având grijă să nu folosim un nume care este deja al altui stil. Stiluri Un stil este un grup de atribute de stabilire a formei caracterelor pe care îl putem folosi de câte ori dorim pe tot parcursul documentului. Astfel. Dacă mai târziu modificăm stilul. Pentru a aplica un stil. Există o singură problemă. considerată un paragraf. singurul lucru pe care va trebui să-l facem va fi să selectăm un anume stil (în comparaţie cu prima variantă în care trebuia să deschidem multe meniuri şi casete de dialog). linia goală este.Putem. Chiar dacă apăsăm pe tasta Enter pentru a adăuga o linie goală între două paragrafe. tuturor noilor paragrafe pe care le adăugăm documentului nostru. Putem defini câte un stil pentru orice paragraf dintr-un document Word. Un mod simplu de a crea propriul nostru stil este de a utiliza lista derulantă Style. putem să stabilim anumite stiluri pe care să le aplicăm. Atunci când reperul de inserare se află într-un paragraf. subtitluri sau chiar cu paragrafe speciale pentru tabele. De exemplu. însă. Acum putem să-l aplicăm apelându-l cu ajutorul numelui. Tabele 11 . Mai întâi pregătim paragraful căruia vrem să-I aplicăm stilul nostru. schimba şi stabili aliniere centrată sau aliniere bloc prin spaţiere. Stilul prestabilit al programului Word este stilul Normal. Ne asigurăm că reperul de inserare se află în acel paragraf şi apoi executăm clic pe lista derulantă de pe bara cu instrumente de lucru. selectăm paragraful (sau paragrafele) pe care vrem să le aranjăm. Executăm clic pe lista derulantă Style de pe bara cu instrumente de lucru şi selectăm stilul pe care vrem să-l aplicăm din caseta de stiluri. stilurile se pot aplica numai câte unui singur paragraf. Introducem numele noului stil. Programul Word este livret cu alte câteva stiluri. Să reţinem că în programul Word. Dacă nu ne mulţumeşte nici unul din stilurile din lista derulantă. sau cu posibilitatea de a ne crea propriile noastre stiluri. Includem orice atribut special pe care vrem să îl stabilim. putem deschide meniul Format şi selectăm comanda Style pentru a deschide caseta de dialog Style care conţine mai multe stiluri gata alcătuite de programul Word. de asemenea. Executăm clic în afara listei sau apăsăm tasta Enter şi noul nostru stil este creat. creăm un paragraf ori de câte ori apăsăm pe tasta Enter. În loc să evidenţiem aceste fragmente şi să stabilim forma caracterelor de fiecare dată. să presupunem că vrem să creăm un document cu titluri. numele stilului aplicat acelui paragraf apare în caseta Style (Stil) din capătul din stânga al barei cu instrumente de lucru. toate paragrafele cărora li s-a aplicat stilul se vor modifica automat conform noului stil.

deschidem meniul Table (Tabel) şi selectăm comanda Insert Table (Inserează Tabel). Intersecţia dintre o linie şi o coloană se numeşte celulă. (Putem insera o linie nouă la sfârşitul unui tabel apăsând doar tasta Tab din ultima celulă). De fapt. Pentru aceasta selectăm orice celulă şi coloană pe care vrem să o ştergem. de asemenea. În caseta Column Width (Lăţimea Coloanei). Pentru a crea un tabel într-un document. stabilim câte linii şi coloane să conţină tabelul (putem ajusta aceste numere mai târziu. Deplasarea prin tabel Apăsăm Pentru Tab Deplasare în celula următoare din linie Shift+Tab Deplasare în celula anterioară din linie Alt+Home Deplasarea în prima celulă din linia în care ne aflăm Alt+PgUp Deplasare în celula din vârful coloanei în care ne aflăm Alt+End Deplasare în ultima celulă din linia în care ne aflăm Alt+PgDn Deplasare în ultima celulă din coloana în care ne aflăm Putem şterge foarte simplu conţinutul unei celule selectând-o şi apăsând tasta Del. o celulă dintr-un tabel poate conţine orice în afara unui alt tabel. Celelalte linii şi coloane se vor deplasa pentru a le ocupa locul. din nou). 12 . Deschidem meniul Table şi selectăm Delete Cells (Şterge Celule). executăm clic pe cursor acolo unde dorim să aşezăm tabelul. Fiecare celulă dintr-un tabel poate conţine orice fel de text sau aranjare. Selectăm Auto dacă dorim ca lăţimea paginii să împărţită în mod egal în numărul de coloane ales. selectăm Delete Entire Row (Şterge Linie Întreagă) sau Delete Entire Column (Şterge Coloană Întreagă). Atunci când este selectat totul. Apoi putem prelucra un text în ea Caseta de dialog Insert Table ca şi cum am face prelucrări în orice altă parte din document. Dacă avem de introdus un text mai lung. Apoi deschidem meniul Table şi selectăm Table Select Row (Selectează Linie Tabel) sau Table Select Column (Selectează Coloană Tabel). Executăm clic pe butonul OK şi linia sau coloana va dispărea. Pentru a insera o linie sau o coloană în tabel. deschidem meniul Table din nou şi selectăm Insert Columns (Inserează Coloane) sau Insert Rows (Inserează Linii) pentru a insera instantaneu o linie sau o coloană nouă. acesta va fi scris pe mai multe linii în interiorul aceleiaşi celule astfel încât să încapă în lăţimea celulei. selectăm o lăţime pentru coloanele tabelului. Tabelele din programul Word ne permit să ne organizăm textul în formă de linii şi coloane. ne deplasăm până la celula în dreapta căreia vrem să adăugăm o coloană sau sub care vrem să adăugăm o linie. În caseta de dialog Insert Table. Putem şterge. Pentru a scrie într-o celulă executăm clic în interiorul celulei. Apoi. Executăm clic pe butonul OK şi în documentul nostru va fi inserat un tabel gol. În caseta de dialog. toate coloanele şi liniile. Iată o diagramă cu anumite combinaţii de taste speciale care ne ajuta să ne deplasăm prin tabel.

Deschidem meniul Format şi selectăm comanda Borders and Shading (Chenare şi Haşuri). În caseta de dialog Borders and Shading executăm clic pe eticheta Borders pentru a aduce în faţa casetei opţiunile respective. În secţiunea Line (Linie). dar aceste linii de grilă nu apar atunci când tipărim documentul. În secţiunea Presets (Prestabiliri). executăm clic pe eticheta Column (Coloană) pentru a o aduce în faţa casetei. Tastăm lăţimea dorită în caseta de text Width of Column (Lăţimea Coloanei) sau utilizăm săgeţile în sus sau în jos pentru a stabili lăţimea. selectăm grosimea liniei pe care vrem să o folosim. Deschidem meniul Table şi selectăm comanda Select Table (Selectează Tabel). Tabelul va avea la tipărire un chenar sau o grilă. Atunci când executăm clic pe el. Pe ecran. Dacă dorim să mărim lăţimea coloanei. Dacă preferăm o metodă mai riguroasă. selectăm întreaga coloană executând clic pe capătul de sus al primei celule din coloană. sau selectăm Grid (Grilă) pentru a adăuga un chenar în jurul tabelului şi linii de grilă între celule. selectăm Border (Chenar) pentru a adăuga un chenar tabelului. Adăugarea lucrărilor grafice 13 . programul Word ne prezintă celulele din tabele separate de linii de grilă. plasăm reperul de inserare oriunde în interiorul tabelului. Pentru aceasta. Adăugarea chenarelor la tabele Putem chiar să adăugăm şi chenare tabelelor. putem utiliza cursorul mousului pentru a trage de marginea coloanei până la noua ei dimensiune. deschidem meniul Table şi selectăm Cell Height and Width (Înălţimea şi Lăţimea Celulei). selectăm None pentru a şterge o grilă sau un chenar. Atunci când suntem mulţumiţi cu alegerile făcute. Executăm clic pe butonul OK sau apăsăm tasta Enter atunci când am terminat. va apărea o bară cu instrumente de lucru pentru Borders în partea de sus a ecranului cu pictograme care reprezintă stilurile de chenare. Eticheta Borders din caseta de dialog Borders and Shading Alt mod mai rapid de a selecta chenare este să executăm clic pe butonul Borders de pe bara cu instrumente de lucru. În caseta de dialog care apare. Aşezăm cursorul mousului pe marginea din dreapta a coloanei şi tragem de ea până la lăţimea pe care o dorim. Putem adăuga propriile linii sau alte tipuri de chenare. executăm clic pe butonul OK sau apăsăm tasta Enter.

caseta de dialog se închide şi ilustraţia va apărea în document. 14 . localizăm fişierul şi îl inserăm. Odată ce am inserat o ilustraţie în document. ţinem apăsată tasta Shift şi tragem de punctul de control spre interiorul pozei. Executăm clic pe ea şi vor apărea în jurul ei opt pătrate mici numite puncte de control pentru selecţie. În modul de vizualizare Normal. Însă. Atunci când executăm clic pe butonul OK.Clipart. În caseta de liste numită File Name apare o lista de realizări grafice. Dacă vrem să folosim ilustraţiile Caseta de dialog Insert Picture programului Word. Dacă dorim să inserăm o imagine dintr-un fişier salvat de noi în altă parte pe disc sau pe dischetă. Pentru a include realizări grafice într-un document Word poziţionăm reperul de inserare acolo unde vrem să inserăm ilustraţia. unele aspecte din modul de aranjare în pagină sunt simplificate pentru a mări viteza de prelucrare (de exemplu antetele şi notele de subsol nu sunt afişate în modul de vizualizare Normal). Deschidem meniul Insert şi selectăm comanda Picture (Imagine). O imagine grafică este un fel de poză. Indicăm cu mousul spre unul din aceste puncte de control şi indicatorul mousului se va transforma într-o săgeată bidirecţională. Windows Metafiles. Acest lucru ne dă posibilitatea de a parcurge toate ilustraţiile pentru a găsi pe aceea care corespunde dorinţelor noastre. condiţie prestabilită. Până acum am fost în modul de vizualizare Normal. Va apărea caseta de dialog Insert Picture (Inserează Imagine). putem să o selectăm pentru a o redimensiona sau decupa. Programul Word ne dă posibilitatea să utilizăm fişiere grafice create cu alte programe cum ar fi: Lotus. (O lucrare grafică dintr-un alt program trebuie să fie salvată într-un format cu care poate lucra programul Word). ceea ce ne dă posibilitatea de a vedea imaginea înainte de a o insera. Tragem de punctul de control pentru a redimensiona ilustraţia. AutoCAD. iar graficele realizate pe calculator sunt de fapt fişiere grafice speciale. 2. Pentru a muta sau copia o ilustraţie. numite ilustraţii (clipart). Micrografx Designer şi altele. le găsim în catalogul Winword . Pentru a decupa ilustraţia (ceea ce înseamnă a arăta numai o anumită porţiune din ea). o selectăm şi folosim comenzile Cut şi Copy din meniul Edit sau butoanele Cut şi Copy de pe bara cu instrumente de lucru. Înainte de tipărire Moduri de vizualizare P rogramul Word are trei moduri de vizualizare în care poate fi afişat un document. o selectăm şi apăsăm tasta Del. Executăm clic pe caseta de validare Preview Picture (Vizualizare Imagine) pentru a pune un X în casetă.3. Dar şi programul Word are propriul set de lucrări grafice. Executăm clic pe fişierul pe care îl vrem şi poza din el va apărea în caseta Preview. Pentru a şterge o ilustraţie. putem vedea pe ecran toate atributele speciale pe care le-am aplicat textului.

selectăm altul din listă. de asemenea. Din acest motiv. Pentru a schimba modul de vizualizare. ar fi bine ar fi bine să comutăm înapoi în modul de vizualizare Normal de îndată ce am terminat. va trebui să comutăm în modul de vizualizare Page Layout (Aranjare în Pagină). Sau putem executa clic pe lista derulantă Zoom de pe bara cu instrumente de lucru şi putem selecta atributul de dimensiune de acolo.Pentru a vedea pagina exact aşa cum va fi tipărită. Dacă nu ne mulţumesc modurile de vizualizare afişate putem să încercăm caracteristica de focalizare a programului Word. subtitluri şi textul normal putem vedea structura documentului atunci când comutăm în modul de vizualizare Outline. Deschidem meniul View şi selectăm comanda Zoom pentru a deschide caseta de dialog Zoom. Acest lucru ne ajută să rearanjăm rapid titlurile. Astfel putem. Modul de vizualizare Page Layout poate să încetinească modul de lucru al calculatorului datorită muncii în plus depusă de calculator necesară pentru a putea să ne afişeze fiecare detaliu din pagină. Pentru a vedea un document în modul de vizualizare Outline. aplica noi stiluri cu uşurinţă. începând de la foarte aproape (pentru a vedea de aproape un corp de literă sau o dimensiune de caracter) până la o vedere de ansamblu (pentru a vedea întreaga aşezare în pagină). deschidem mai întâi meniul View. subtitlurile şi celelalte. În acest caz selectăm Page Layout. Putem prelucra exact ca şi cum am prelucra în modul de vizualizare Normal. Vom observa că printre diferitele moduri de vizualizare afişate aici. Pentru a vedea documentul în modul de vizualizare Page Layout. Modul de vizualizare Page Layout este ideal pentru retuşurile fine ale detaliilor sin compoziţia paginii. trebuie să folosim modul de vizualizare Outline (Contur). Verificarea şi tipărirea 15 . Dacă vrem să examinăm structura documentului. în care putem comanda cât de mult să mărim ceea ce este pe ecran. În cazul în care am ales stiluri diferite pentru titluri. semnul identifică modul de vizualizare curent. programul Word afişează numai titlurile şi textul subordonat din document (vezi figura următoare). dar în plus putem vedea antetele şi notele de subsol şi toate celelalte detalii pe care le-am încorporat în pagină. unul are un semn în faţa lui. În modul de vizualizare Outline. Comanda Zoom (Apropie sau Depărtează)ne dă posibilitatea să vedem documentul în diferite perspective. deschidem meniul View din nou şi selectăm modul de vizualizare Outline.

Cursorul-celula – Cursorul-celula înconjoară celula curent selectata.1. Linia de editare – Linia de editare afişează conţinutul celulei selectate. Shift+ Tab sau Shift+Enter 2. am examinat-o cu Print Preview şi ne-am asigurat că totul este în ordine. puteţi scrie in celule adiacente formule care sa însumeze. cat si numerice. După ce introduceţi numerele in grila de celule a unei foi Excel. De asemenea. le puteţi analiza si supune calculelor si puteţi crea diagrame care sa descrie datele numerice in mod vizual. De asemenea aplicaţia Excel oferă posibilitatea creării unor baze de date simple. de la o simpla medie aritmetica pana la calcule financiare sofisticate. puteţi introduce funcţii (formule Excel speciale) care efectuează zeci de calcule mai complexe. un dicţionar de sinonime şi o caracteristică de verificare gramaticală pentru a ne ajuta să facem o comunicare la cel mai înalt nivel. caută si extrage valori dintr-o baza de date. Excel – editor de tabele Cu Excel 2003. EXCEL 3. Conţinutul poate fi editat aici sau in interiorul celulei. Puteţi stoca înregistrări de informaţii. puteţi tine evidenta valorilor numerice. Programul Word sub Windows ne oferă o caracteristică de verificare a ortografiei. aplicaţia pentru foi de calcul tabelar din suita Microsoft Office. daţi click pe alta celula sau apăsaţi tastele cu săgeţi. sa scadă. 3. suntem gata pentru a începe tipărirea. aşa cum este valoarea neta prezenta a unei investiţii. Elementele din fereastra Excel 1. daţi click pe orice denumire din bara de meniuri 3. Enter. sa înmulţească sau sa împartă numerele respective. 16 . si puteţi sorta. Bara de meniuri – Pentru a deschide un meniu. Odată ce am verificat lucrarea. care sunt atât de forma text. Tab. Pentru a deplasa cursorul- celula.

Crearea unui nou registru de lucru Atunci când porniţi aplicaţia Excel. 4. Daţi dublu-click pe un tab pentru a re- denumi foaia respectiva. editarea textului si corectarea ortografica 5. In panoul de sarcini New Workbook. daţi click pe butonul New sau apăsaţi Ctrl+N. 10. Daţi click pe un buton cap de coloana pentru a selecta toata coloana. Taburile foi de lucru – Daţi click pe aceste taburi pentru a comuta de la o foaie de lucru la alta. daţi click pe On My Computer 2. Daţi click pe un buton cap de rând pentru a selecta rândul. daca este necesar. daţi click pe un registru de lucru. daţi click in tabul Spreadsheet Solutions. si daţi click pe butonul Create New Pentru a crea un nou registru de lucru bazat pe un şablon existent: 1. Bara de instrumente Standard – Bara de instrumente pentru administrarea fişierelor. Bara de stare – Oferă informaţii despre foaia de lucru curenta sau despre operaţia curenta. Bara de instrumente Formatting – Bara de instrumente pentru formatarea celulelor si conţinutul acestora 6. opţiuni pentru căutare. navigaţi spre dosarul corect. Asistentul Office – Utilitarul pentru asistenţa online si offline. De asemenea puteţi sa apăsaţi pe tastele cu săgeţi ca sa navigaţi in registrul de lucru.in bara de instrumente Standard. Butoanele cap de rând – Acestea sunt etichetele rândurilor. In caseta de dialog Templates. In panoul de sarcini New Workbook. Butoanele cap de coloana – Acestea sunt etichetele coloanelor. Butoanele derulare taburi – Utilizaţi aceste butoane pentru a derula înainte sau înapoi prin taburile foilor unui registru de lucru sau pentru a sari direct la prima ori la ultima foaie de lucru 8. 11. trebuie mai întâi sa va deplasaţi la celula. In caseta de dialog New from Existing Workbook. Trageţi mouse-ul peste mai multe butoane cap de rând pentru a selecta rândurile respective 9. daţi click pe Form Existing Workbook. Indicatorii de mod – Afişează condiţiile speciale care sunt in vigoare – de exemplu. Pentru a crea un nou registru de lucru . 2. Panoul de sarcini – Oferă acces rapid la alte registre de lucru. apăsarea tastei Caps Lock 12. Pentru a crea un nou registru de lucru bazat pe unul existent: 1. Registrele de lucru sunt numerotate secvenţial si simultan pot fi deschise mai multe. Pentru a va deplasa la celula daţi click pe celula . daţi click pe un şablon si apoi daţi click pe OK Deplasarea în interiorul unei foi de lucru Pentru a introduce date intr-o celula. inserare de clip art-uri si hărţi XML 13. Celula activa este cea conturata de cursorul-cheie. clipboard. registrul de lucru Book1 este deschis si aşteaptă sa introduceţi date in celule. Trageţi mouse-ul peste mai multe butoane cap de coloana pentru a selecta coloanele respective 7. 17 .

conţinutul ei apare si in linia de editare. trece automat la prima celula din următoarea coloana a domeniului de intrări. la fel cum aţi edita text in aplicaţia Word 3. Aţi creat un domeniu de intrări si celula activa este cea din coltul aflat in partea din stânga sus a zonei. 2. Introduceţi text. Completarea unui domeniu de intrări Pentru a introduce rapid date intr-o fontă dreptunghiulara de celule. Introducerea datelor într-o celulă In fiecare celula intr-o foaie de lucru puteţi introduce text. 3. nu trebuie sa apăsaţi tasta Enter. Introduceţi date in ultima celula din domeniu. Pentru a introduce date intr-o celula: 1. un număr sau o formula 3. apoi apăsaţi Shift+Enter pentru a completa celulele in ordine inversa. Daţi click pe celula si apoi scrieţi peste conţinutul ei sau daţi dublu- click pe celula pentru a poziţiona un punct de inserare in interiorul conţinutului acesteia 2. Poziţionaţi cursorul mouse-ului in celula din coltul din stânga sus al zonei. Selectaţi celula 2. apoi apăsaţi tasta Enter pentru a ieşi din celula. După ce aţi scris datele. Editarea celulelor Modalitatea cea mai simpla de a modifica intrarea dintr-o celula este de a da click pe celula si de a scrie apoi direct peste conţinutul ei. Daca editaţi o formula. apoi apăsaţi tasta Enter. Apăsaţi Ctrl+Enter pentru a completa toate celulele din domeniu cu introducerea efectuata in prima celula. textul din celule va fi aliniat in mod automat la stânga si numerele vor fi aliniate la dreapta. Introduceţi date in fiecare celula. Daca in celula curenta doriţi sa adăugaţi o linie noua. un cap de coloana. Puteţi pur si simplu sa treceţi la alta celula. folosiţi caracteristica AutoFill pentru a le introduce automat. După ce aţi scris conţinutul unei celule. apoi introduceţi o formula pentru a efectua un calcul. apăsaţi Alt+Enter. Atunci când ajunge la ultima celula dintr-o coloana. Daca nu specificaţi un format diferit. pentru a evita sa mai scrieţi încă o data întreaga intrare. Apăsaţi tasta Enter pentru a valida modificările in celula. Puteţi da click pe linia de editare si sa editaţi acolo conţinutul întregii celule. toate celulele afectate de modificare sunt recalculate atunci când apăsaţi tasta Enter. Daţi click si trageţi spre celula din coltul aflat in partea din dreapta jos a zonei. cursorul-cheie se deplasează in jos. spre următoarea celula din coloana. Treceţi la următoarea celula. apăsaţi tasta Esc pentru a lăsa intact conţinutul original al unei celule. de la ultima spre prima. Editaţi conţinutul celulei. Pentru a edita datele intr-o celula: 1. Datele sunt introduse in mod automat in celula anterioara. un număr sau o formula. Daca aveţi nevoie de o serie de date sau numere consecutive pentru capetele de rânduri. Daca insa aveţi o formula sau daca in celula se găseşte o cantitate mare de text. Atunci când daţi click pe o celula. creaţi un domeniu de intrări. Scrieţi un număr pentru a avea datele cu care sa calculaţi. Scrieţi text pentru a crea o eticheta – de exemplu. Pentru a crea si completa un domeniu de intrări: 1. 18 . Rezultatele aplicării formulei apar in celula. Pentru a renunţa la orice modificări care le-aţi întreprins. puteţi prefera sa editaţi conţinutul existent.

*. apoi scrieţi cuvântul numele funcţiei si o deschideţi o paranteza. Celula in care introduceţi formula afişează rezultatul calculului. 2. Daţi click pe celula destinata formulei. /) 4. Trageţi cu mouse-ul in josul coloanei de numere pentru a însuma. Pentru a însuma conţinuturile a doua celule: in formula introduceţi adresele celulelor ( de exemplu : „=B3+B4”). Apăsaţi tasta Enter pentru a valida formula ce apare in celula Introducerea calculelor simple Un calcul poate fi simplu (suma unei coloane de numere) sau complex (financiar. dar întotdeauna este introdus ca o formula ce începe cu semnul egal (=). Pentru a construi o formula simpla: 1. Daţi click pe următoarea celula a cărei adresa o doriţi in formula. 5. Daţi click in celula goala de sub ultima intrare in coloana. Scrieţi semnul egal pentru a începe formula. Daţi click pe prima celula a cărei adresa o doriţi in formula 3. Funcţii în Excel Pentru a insera o funcţie intr-o formula: 1. Daţi click pe celula destinata formulei si scrieţi semnul egal 2. Pentru a însuma doua numere într-o celula scrieţi „=numar+numar” (de exemplu : „=26+75”). Construirea unei formule simple In timpul construirii unei formule. puteţi introduce valorile sau selecta referinţele de celule din orice loc al unui registru de lucru. 3. statistic sau ştiinţific). deoarece Excel o va face automat. Daca formula utilizează doar o porţiune dintr-un domeniu. Apăsaţi tasta Enter pentru a încheia formula Nu este necesar sa scrieţi paranteza de închidere înainte de a apăsa tasta Enter. imediat ce schimbaţi oricare dintre valorile ce contribuie la calcularea sa. Daca se schimba numere din celule care asigura valorile pentru formula. Scrieţi alte operator si continuaţi construirea formulei Însumarea coloanelor şi rândurilor Aplicaţia Excel include asistenta speciala pentru însumarea rapida a unei coloane sau a unui rând. Pentru a însuma o coloana sau un rând: 1. Scrieţi un operator (+. 4. Aceasta recalculare imediata va permite sa efectuaţi analize de tipul „ce se întâmpla daca?” – vedeţi rezultatul final modificat. Daţi click pe butonul AutoSum ( ) aflat pe bara de instrumente Standard 3. -. rezultatul calcului se modifica instantaneu. ori in dreapta ultimei intrări din rând 2. daţi click pe marcajul de 19 .

number2. Daţi click pe celula care conţine formula.number2..num_digits) – Rotungeşte un număr la un număr specificat de cifre  SUM(number1.number2. aflat in coltul din stânga sus al celulei pentru a vedea opţiunile Trace Errors( urmărirea erorilor) pentru formula.. In timpul copierii.month.. 2. Pentru a copia o formula in celule adiacente: 1. utilizaţi opţiunea Trace Error...) – Aduna toate numerele  AVERAGE(number1. Lărgirea coloanelor şi a rândurilor 20 . Depistarea erorilor Atunci când aplicaţia Excel sesizează o eroare intr-un calcul.method) – Calculează numărul de zile trecut intre 2 date  TODAY() – Returnează numărul serial al datei curente  NOW() – Returnează numărul serial al datei si ore curente  ROUND (number. Funcţii utile in Excel:  DATE (year. 3.. Trageţi reperul de manevrare de ce completare din coltul din dreapta jos al celulei peste celulele adiacente in care doriţi sa copiaţi formula. Daţi click pe OK. Daca doriţi sa puteţi depista erorile din toata foaia de calcul in orice moment. Din meniul Insert.. In caseta de dialog Error Checking. Pentru a depista erorile dintr-o foaie: 1. alegeţi comanda Functions.number2.day) – Returnează numărul serial ce reprezintă o anumita data  DAYS (start_date. Excel va ajusta formula... vi se oferă opţiuni de reparare pentru prima eroare găsita. Utilizaţi caseta de dialog Function Arguments pentru a va asista in completarea formulei 6.) – Calculează cea mai mica valoare  Value (text) – Face conversia intr-un număr a unui text Pentru a construi o formula prin inserarea unei funcţii: 1.) – Calculează cea mai mare valoare  MIN(number1. 2.end_date. afişează un indicator de eroare in coltul din stânga sus al celulei ce conţine calculul respectiv.) – Calculează media aritmetica  MAX(number1... 2. o puteţi copia in mod automat. 4. Daţi click pe un buton pentru a selecta o acţiune. 5..eroare(triunghiul verde). Daţi click pe celula destinata formulei. Din meniul Tools alegeţi comanda Error Checking. In caseta de dialog Insert Functions selectaţi categoria si apoi funcţia. Daţi click pe OK când aţi terminat Copierea formulelor în celule adiacente In loc sa re-întroduceţi o formula in celule adiacente.

In caseta de dialog Delete. Inserarea rândurilor şi coloanelor Puteţi insera oricând rânduri si coloane. Poziţionaţi cursorul mouse-ului pe bordura domeniului. sau alegeţi comanda Columns. daca inseraţi o coloana. alegeţi comanda Delete 3. 2. Poziţionaţi cursorul mouse-ului pe latura inferioara a butonului cap de rând al rândului a cărui înălţime doriţi s-o modificaţi. puteţi cu uşurinţa să modificaţi lăţimea unei coloane sau înălţimea unui rând. pentru a insera un rând. puteţi utiliza tehnicile standard de decupare sau copiere ca sa plasaţi datele in clipboard. pentru a insera o coloana. Pentru a insera un rând sau o coloana: 1. Din meniul Insert. Ştergerea celulelor Atunci când ştergeţi o celula dintr-un domeniu de date. 2. Pentru a şterge o celula: 1. aplicaţia Excel trebuie sa ştie cum sa deplaseze datele din celule adiacente. Aplicaţia Excel adaptează toate formulele pentru a tine seama de noile rânduri sau coloane. De asemenea. selectaţi fie opţiunea Shift Cells Left. Selectaţi domeniul de celule ce trebuie deplasat sau copiat 2. aceasta va apărea deasupra celei selectate. unde vor fi disponibile pentru a fi lipite altundeva. Poziţionaţi cursorul mouse-ului pe latura dreapta a butonului cap de coloana al coloanei pe care doriţi s-o lărgiţi. cursorul devine o săgeata 21 . ori sa stabiliţi ca rândul sau coloana sa se modifice automat. Atunci când cursorul se schimba intr-o săgeată dubla trageţi in sus sau in jos. Va specificaţi preferinţele in caseta de dialog Delete. ea va apărea in stânga celulei selectate. Din meniul Edit. Daţi click pe butonul Insert Options (opţiuni de inserare – cel cu pictograma pensula) pentru a alege opţiunile de formatare pentru coloana sau rând Pentru a insera mai multe rânduri sau coloane. Pentru a modifica lăţimea unei coloane: 1. alegeţi comanda Rows. Pentru a modifica înălţimea unui rând: 1. fie opţiunea Shift Cells Up Deplasarea şi copierea datelor Tehnica de tragere si plasare din aplicaţia Excel simplifica foarte mult deplasarea si copierea datelor. Pentru a deplasa sau a copia date: 1. 3. Deşi aplicaţia Excel efectuează in mod automat ajustări limitate ale înălţimii rândurilor. Daca inseraţi un rând. daţi dublu-click si lăţimea coloanei se va modifica pentru a corespunde cu cea a conţinutului. Daţi click in orice celula a rândului sau a coloanei in care doriţi sa inseraţi noul rând sau coloana goala 2. pentru a cuprinde fonturi de dimensiuni mai mari. Atunci când cursorul se schimba intr-o săgeata dubla. trageţi mouse-ul pentru a evidenţia acelaşi număr de celule ca si rândurile sau coloanele pe care doriţi sa le inseraţi. Daţi click pe celula pe care doriţi s-o ştergeţi 2.

In tabul Aligment din caseta de dialog Format Cells. Din meniul Window. le puteţi îngheţa: 1. Apăsaţi Ctrl+X pentru a decupa sau Ctrl+C pentru a copia domeniul 3. Centrarea unui cap de tabel deasupra unui domeniu Puteţi centra celula care conţine textul titlului unui tabel deasupra mai multor coloane prin îmbinarea celulelor. Selectaţi domeniul de celule care trebuie mutat sau copiat 2. in timp ce derulaţi printr-o foaie de lucru mare. Trageţi bordura domeniului pentru a deplasa domeniul intr-o noua locaţie. Eliberaţi butonul mouse-ului pentru a plasa domeniul in noua locaţie Pentru a deplasa sau a copia plasând date in clipboard: 1. Pentru a centra un cap de tabel deasupra unui domeniu: 1. 4. Daţi click pe celula din coltul din stânga sus al regiunii ce conţine datele 2. Apare o eticheta discriptivă galbena. Apăsaţi OK Adăugarea imaginilor 22 . Selectaţi celula sau celulele ce conţin text ce trebuie formatat 2. Introduceţi capul de tabel intr-o celula deasupra domeniului 2. Selectaţi celulele de deasupra domeniului 3. Pentru a formata textul selectat: 1. Formatarea textului Puteţi utiliza formatarea pentru a îmbunătăţi aspectul foii de lucru si a uşura găsirea datelor in foaie. Daţi click pe butonul Merge and Center (îmbinare si centrare) De asemenea puteţi sa: 1. alegeţi comanda Cells 4. 3. iar in zona Text Control bifaţi căsuţa de validare Merge Cells. Alegeţi opţiunile pentru formatare. alegeţi comanda Freeze Panes. care indica destinaţia. Daţi click pe butonul Paste Options(opţiuni de lipire) pentru a alege felul in care sa fie lipite datele Pentru a opri capetele de coloana si de rând sa dispară de pe ecran. Din meniul Format. Introduceţi capul de tabel intr-o celula deasupra domeniului 2. Selectaţi celulele de deasupra domeniului 3. Daţi click in prima celula destinaţie si apăsaţi Ctrl+V pentru a lipi domeniul 4. derulaţi lista Horizontal si alegeţi opţiunea Center. dând click pe butoanele de formatare a textului de pe bara de instrumente Formatting.

alegeţi Sheet – Background 2. Daţi click in tabul Header/Footer din caseta de dialog Page Setup 3. Foaia de lucru prezintă imaginea de fundal Pentru a şterge fundalul selectaţi Format . Selectaţi datele pe care le doriţi reprezentate in diagrama 2. Daţi click pe butonul Custom Header sau Custom Footer si apoi daţi click pe butonul Insert Picture (inserare imagine) 4. alegeţi comanda Page Setup 2. Pentru a crea o diagrama utilizând setările prestabilite: 1. pentru a crea o diagrama cu toate setările prestabilite. localizaţi imaginea ce trebuie adăugata si daţi click pe butonul Insert 5. Pentru a formata imaginea. alegeţi comanda Source Data 23 . Din meniul Format. care va conduce prin adoptarea deciziilor iniţiale. Pentru a ordona datele după rânduri. Pentru a adăuga o imagine la o nota de subsol: 1.Sheet – Delete Background. puteţi adăuga imagini la anteturi si note de subsol. puteţi sa le adăugaţi imagini sau sa trasaţi diagrame folosind instrumentele de desenare din suita Office. Crearea unei diagrame prestabilite Puteţi crea o diagrama utilizând setările prestabilite. De asemenea. Pentru a adăuga o imagine ca fundal al foii de lucru: 1. Din meniul Chart. ca si un fundal pentru foile de lucru. pentru ca apoi s-o modificaţi. In caseta de dialog Insert Picture. sau puteţi folosi utilitarul de asistenta Chart. Apăsaţi tasta F11 . daţi click pe butonul Format Picture din caseta de dialog Footer. Localizaţi imaginea in caseta de dialog Sheet Background si daţi click pe butonul Insert . Pentru a îmbunătăţi foile de lucru. Daţi click pe OK pentru a închide caseta de dialog Footer. nu după coloane: 1. Din meniul File.

Alegeţi o intrare din lista pentru a vizualiza numai acele înregistrări ce se potrivesc cu intrarea 5. alegeţi alte câmpuri din cele doua liste autoderulante Then By 5. Puteţi modifica tipul prestabilit de diagrama. Pentru aceasta. din meniul Chart. Continuaţi sa filtraţi utilizând celelalte butoane cu săgeţi. Daţi click pe opţiunea Descending pentru a sorta de la mare la mic. Pentru a sorta in continuare datele utilizând intrările din al doilea si al treilea câmp. utilizând pana la trei câmpuri pentru sortare. sau de la Z la A 6. daţi click pe o diagrama si. Pentru a modifica o diagrama daţi click dreapta pe un obiect al diagramei ca sa afişaţi caseta de dialog pentru formatare corespunzătoare obiectului respectiv. Sortarea bazei de date Informaţiile dintr-o baza de date pot fi sortate alfabetic si numeric. menţineţi apăsata tasta Ctrl in timp ce trageţi mouse- ul peste grupuri de celule. Fiecare obiect poate fi formatat in mod separat. Daţi click pe oricare dintre butoanele cu săgeţi de lângă numerele câmpurilor pentru a afişa o lista a intrărilor din câmpul respectiv 4. Modificarea unei diagrame Daca deplasaţi lent cursorul peste o diagrama. daca este necesar Comutarea la alta foaie de lucru 24 . de la diagrama coloana la oricare alt tip pe care-l utilizaţi frecvent. Daţi click in orice celula din baza de date 2. După aceea. alegeţi Filter – AutoFilter 3. In caseta de dialog Source Data. Pentru a sorta o baza de date: 1. selectaţi un tip de diagrama si daţi click pe butonul Set as default Chart. Din meniul Data. veţi vedea etichete discriptive care identifica obiectele ce o alcătuiesc. Daţi click pe OK pentru a vedea datele sortate Extragerea datelor Puteţi utiliza criterii pentru a extrage toate înregistrările care se potrivesc cu acestea. In caseta de dialog Sort. Din meniul Data. Pentru fiecare lista autoderulantă Sort By. alegeţi comanda Sort 3. 2. de la nou la vechi. alegeţi un nume de câmp din lista autoderulantă Sort By 4. Pentru a extrage date dintr-o baza de date: 1. alegeţi comanda Chart Type. daţi click pe butonul Rows 3. pentru ca apoi sa folosiţi datele extrase in alte părţi ale foii de lucru sau in rapoarte. Daţi click pe OK Pentru a selecta date neadiacente in diagrama. Pentru a modifica simultan mai multe obiecte din diagrama. daţi click pe opţiunea Ascending pentru a sorta de la mic la mare. de la vechi la nou sau de la A la Z. Daţi click in orice celula din baza de date 2. alegeţi Chart – Chart Options si utilizaţi diversele taburi din caseta Chart Options.

In tabul foii scrieţi o denumire noua peste denumirea curenta Denumirea domeniilor Atunci când atribuiţi un nume unui domeniu. Din meniul Tools. Pentru a insera un comentariu: 1. Selectaţi celula la care doriţi sa ataşaţi un comentariu 25 . vizibile in partea inferioara a foii curente. Puteţi utiliza taburile foilor de lucru. pentru a comuta rapid de la o foaie la alta. utilizaţi butoanele taburi pentru derulare prin foi. informative. daca ştiţi creşterea procentuala pe care o căutaţi. Pentru a caută un rezultat: 1. Daţi dublu-click in tabul foii de lucru pe care doriţi s-o re- denumiţi 2. Daţi click pe OK 4. pentru a o respinge Inserarea comentariilor Comentariul este o adnotare pe care o ataşaţi la o celula pentru a oferi informaţii despre conţinutul ei. Din meniul Insert. Selectaţi domeniul pe care doriţi sa-l denumiţi 2. Căutarea rezultatelor Folosiţi caracteristica Goal Seeking din aplicaţia Excel pentru a forţa obţinerea unui anumit rezultat dintr-un calcul. Pentru a comuta la alta foaie de lucru daţi click in tabul foii de lucru pe care doriţi s-o afişaţi. specificaţi celula a cărei valoare doriţi s-o setaţi. puteţi utiliza acest nume in formule in locul adresei domeniului. sau daţi click pe butonul Cancel. Daţi click pe OK Pentru a utiliza numele intr-o formula alegeţi comanda Paste din submeniul Name. alegeţi Name – Define 3. Denumirea foilor de lucru Puteţi înlocui denumirile prestabilite ale foilor de lucru cu denumiri utile. Introduceţi numele in caseta de dialog Define Name 4. puteţi utiliza Goal Seeking ca sa determinaţi modificările care sunt necesare pentru producerea acestui rezultat. Pentru a denumi un domeniu: 1. In caseta de dialog Goal Seek. De exemplu. prin modificarea uneia dintre componentele acestuia. alegeţi comanda Goal Seek 2. Aceasta caracteristica permite mai multor utilizatori sa examineze aceiaşi foaie de lucru si sa-i ataşeze propriile lor comentarii. pentru a accepta modificarea. Daca tabul nu este vizibil. Pentru a denumi o foaie de lucru: 1. valoarea pe care doriţi s-o posede celula si celula a cărei valoare poate sa varieze pentru ca rezultatul sa fie cel dorit 3. Numele domeniilor uşurează referirile la date si înţelegerea formulelor. Daţi click pe OK.

alegeţi opţiunea Comment 3. alegeţi Protection – Protected Sheet 2. Cu toate acestea. Din meniul Insert. In caseta galbena de text care apare si va afişează numele. Vavilov. Aspectele genetico-moleculare ale inbridingului şi heterozisului la porumb Una din căile de intensificare a producţiei agricole a constituit-o înlocuirea soiurilor vechi de plante cu alte noi.cunoscută personalitate ştiinţifică în domeniul geneticii. alegeţi comanda Format Cells 2. primul director al Institutului de cercetări ştiinţifice (IUCŞ) în domeniul fitotehniei. care vor putea elabora noi soiuri. din meniul Format. Această genotecă urma să stea la dispoziţia selecţionatorilor-abonaţi. Deoarece de calitatea soiului sunt răspunzătoare genele şi deoarece din ele se pot obţine diferite combinaţii dorite. Daţi click in alta celula pentru a închide caseta de text Protejarea unei foi de lucru Puteţi permite altor persoane sa lucreze in porţiuni din registrul dumneavoastră de lucru sau in tot registrul. In caseta de dialog Protected Sheet. astfel încât nimeni sa nu poată aduce modificări in zone sau in întregi foi de lucru care doriţi sa rămână neschimbate. N. obiectivul fiind în viitor să se ajungă până la 400 de mii de mostre. 2. puteţi atribui o parola astfel încât sa fiţi singurul care poate înlătura protecţia 4. din meniul restrâns. I. Pentru a bloca unele celule împotriva editărilor neautorizate: 1. adepţii şi discipolii săi au organizat circa 150 expediţii în cele mai îndepărtate colţuri ale fostei Uniuni Sovietice şi alte 50 în diferite ţări de pe toate continentele. introduceţi textul pentru comentariu 4. Vavilov . mai productive. precum şi a schimburilor îndelungate de probe de seminţe şi material săditor cu instituţii ştiinţifice din toate ţările. I. alegeţi comanda Cells sau daţi click-dreapta si. Cel care s-a ocupat de realizarea în practică a acestei me tode a fost academicianul N. In tabul Protection din caseta de dialog Format Cells bifaţi căsuţa de validare Locked 3. Aşa s-a născut ideea de a se trimite din Rusia în toate ţările lumii expediţii speciale în vederea colectării de gene. Daţi click pe OK Pentru a proteja un registru de lucru: 1. este recomandabil sa stabiliţi din timp opţiunile de formatare a celulei. reunite într-o singură genotecă. 26 . Selectaţi celulele care vor fi blocate si. care în prezent numără peste 250 de mii de mostre. Vavilov a hotărât să organizeze prima în lume colecţie de gene. Din meniul Tools. Ca urmare a eforturilor depuse de aceste expediţii. la IUCŞ în domeniul fitotehniei a fost creată o colecţie unică de plante vii.

electroforeză Pentru a proteja dreptul autorului la un soi nou. S-au modificat şi ritmurile activităţii de selecţie pe bază genetică. 27 . iar plantele . fitotehnia a atins în prezent cel mai înalt nivel din istoria agriculturii. având un agronom corespunzător. De aceea. spectrele acestei proteine este specific pentru fiecare specie de plante. În ultimii ani genetica şi selecţia plantelor au înregistrat un asemenea progres. hibrid are spectrul lor propriu. Fiecare gena sau complex de gene a moleculei de ADN codifică sinteza moleculei de proteină corespunzătoare. Perfecţionarea continuă a tehnologiei cultivării plantelor impune crearea în termen mai reduse a noilor soiuri. Acestea şi alte numeroase exemple indică asupra faptului că nici tehnica. nici chimia. pe bună dreptate. Savanţii numesc această însuşire «recunoştinţa» plantelor faţă de introducerea îngrăşămintelor. precum şi datorită aplicării pe larg a îngrăşămintelor minerale. Dar aplicarea unor doze mari de îngrăşăminte. şi pe polimorfizmul proteinelor (marcherii proteici). deaceea o noţiune mai precisă de genotip pot da grupele multicomponente ale fragmentelor de ADN sau grupele polipeptidice ale proteinelor complexe. bazate pe polimorfizmul (adică multiplicitatea formelor moleculare) ADN şi ARN. prin faptul că la ele este sporită ponderea grăunţelor în raport cu masa generală a plantelor. a irigării. rezistente la polignire. Până nu demult încă pentru obţinerea unui nou soi de culturi cerealiere era nevoie de • 12-14 ani. care-şi doresc soiuri la care fructele se coc concomitent şi sunt amplasate cam la aceeaşi înălţime. În legătura cu aceea că indicii biologici sunt rezultatul manifestării. liniei. cultivarea unui astfel de soi înalt productiv cum este Bezostaea-1 da anual fostei URSS o producţie suplimentară de mare valoare din punctul de vedere al economicităţii şi nu este indiferent faptul că acest soi a fost obţinut cu 2-3 ani mai devreme sau cu 2-3 ani mai târziu. unical al componenţei prolaminei care nu se schimbă sub influenţa condiţiilor de cultură şi durată de păstrarea a seminţelor. iar schimbarea lor de pe câmpuri avea loc o data în 20 de ani. fără modificarea eredităţii plantelor nu pot să rezolve cu succes problema sporirii roadelor. crearea acestor soiuri este de ne conceput fără cunoaşterea profundă şi exactă a legilor eredităţii. interacţiunii între genotip şi mediu ei nu întotdeauna nu pot servi drept un criteriu de determinare a distanţei genetice între soiuri. linie. De aceea geneticienii şi selecţionatorii trebuie să ţină cont de toate «pretenţiile» şi să lichideze consecinţele ne dorite prin crearea de soiuri corespunzătoare. «revoluţia verde». biotipului şi a plantei separate luate ca marcherii moleculari sunt folosite spectrele formelor moleculare a izofermenţilor sau a proteinei de rezervă plantelor dicotiledonate (globulinei). Căci numai cu -20-30 de ani în urmă pentru cele mai bune soiuri de grâu de toamnă limita rodniciei o constituia 25-30 q/ha. Fiecare soi. care au căpătat denumiri corespunzătoare: . hibrid amelioratorul trebuie să obţină un certificat al Uniunii Internaţionale de Protecţie de noi soiuri a plantei. în primul rând. asigură obţinerea a câte 60-70 q/ha şi câte 90-100 q/ha în cazul irigării. Pentru identificarea soiului.1 Metode utilizate . încât el a fost numit. chimizării şi mecanizării proceselor de cultivare a culturilor agricole. Cu ajutorul noului ritm tehnologic de cultivare câmpurile devin adevărate «secţii de producţie». iar în prezent multe soiuri de grâu de toam nă.„spectrele proteice”. linie. De exemplu. În prezent situaţia s-a schimbat. care la etapa industrializării la care se afla producţia agricolă se manifesta în crearea de noi soiuri.„spectrele fragmentelor de ADN” . Pe baza colecţiei. În corespundere cu cerinţele UPOV autorul soiului trebuie să prezinte mai întâi de toate descrierea morfologică. aproape concomitent în toate ţările. În acest scop se foloseşte un şir de metode de laborator. în special azotate. Tot odată. au început să apară soiuri cu tulpina scurtă. Tot odată. este necesar să aprecieze deosebirea lor genetică. lărgirea graniţelor agriculturii irigate a determinat o sporire a bolilor micotice la graminee. Faţă de selecţionatori îşi înaintează pretenţiile şi mecanizatorii. 4. a avut şi consecinţe ne dorite: grânele au început să polignească. Aceasta particularitatea dă posibilitatea de a stabili autencitatea soiului sau liniei şi de al marca cu un spectru proteic determinat. legaţi nemijlocit de cultivarea şi recoltarea plantelor.«maşini verzi» de transformare a îngrăşămintelor minerale în hrană pentru om şi animale agricole. iar pentru protecţia pe viitor. Soiurile create se caracterizează. În rezolvarea acestor obiective un rol important i-a revenit geneticii.

Se deosebesc 2 tipuri de electroforeză: a) Orizontală b) Verticală. Mărimea sarcinii moleculelor. Pentru identificarea soiului. sau gelul de amidon.3. metoda cea mai larg folosită este electroforeza care poate fi clasificată în următoarele 4 tipuri: 1.Posibilitatea de-a schimba grosimea stratului de gel în corespunderea cu necesitatea analizei petrecute. liniei. Proba studiată 2. 2. Cîmpul electric 3. Izoelectroforeza în gel de policrilamid. Treptat preparatul iniţial constituit din diferite molecule se împarte în zone de molecule identice.1. 4. Schematic procesul de electroforeza apare în felul următor: macromoleculele studiate se introduc în soluţia tampon. în aceasta soluţia macromoleculele posedă o oarecare sarcină electrică sumară. care migrează cu aceeaşi viteza. Electroforeza – este deplasarea particulelor încărcate în soluţia sub acţiunea câmpului electric. . e dispus orizontal.3. în tamponul lactat sau acetat.8 sau pH-8. Electroforeza biliniară şi gradientele de concentraţie a gelului. Forma moleculelor Aparatura necesară pentru electroforeză constă din 2 părţi: . dar cu gel care are anumite însuşiri a substanţei solide şi conţine pînă la 80-99. camera de alimentare cu soluţia tampon. Geloelectroforeză. Dimensiunele moleculelor 3. Avantajele acestei metode sunt: . În astfel de condiţii prin soluţie trece curentul electric. Aminoacizii. electroforeza în strat de poliacrilamidă. Sub acţiunea câmpului electric macromoleculele în corespunderea cu sarcina lor sumară migrează în direcţia catodului sau anodului. Se pot folosi electrozi din oţel inoxidabil. Electroforeza ocupă actualmente un loc de frunte din metodele de cercetare a proteinelor şi acizilor nucleici.cu folosirea de dodecilsulfat de Na. în gradientul pH. Cu timpul aceste zone se distribuie după lungimea plăcii sau a canalului. Electroforeza de gel-policrilamid. În caz de electroforeza orizontală mediu suport saturat de soluţie tampon. adică cu diferite mase moleculare. Soluţia tampon 4. Electroforeza verticală. pe suprafaţa plăcii materialului de dizolvare. pîna în anii 80 au fost efectuate în coloniţe cilindrice. în prezenţa sau absenţa agentului de dezagregare (mercaptoetanol. În consecinţă de-a lungul plăcii (sau canalului) se formează câmpul electric. peptidele.Sursa de alimentare – generează curent continuu stabil. pH. în majoritatea cazurilor un capac izolat transparent. pe care se aplică modelul. polimerizat între 2 sticle plate. Acum o dezvoltarea mai largă a primit modificarea a acesteia. tiodiglicol) în tamponul cu pH. Mediu suport Proba depinde de: 1.5 % de soluţie tampon. 3. Totodată frecarea acestor molecule de mediul înconjurător limitează viteza migraţiei. Pentru a petrece cu succes electroforeza este necesar întîi de toate de controlat factorii care influenţează asupra migraţiei sarcinii electrice şi în al 2-a rînd corect de ales aparatele necesare pentru electroforeza. Aceasta metoda care a primit denumirea de „electroforeză zonală”. . În dependenţa de mărimea sarcinii şi dimensiunii molecula capătă diferite viteze. baza pentru mediu suport. În bloc intră sistemul de electrozi. biotipului. Dar actualmente pentru metoda de electroforeza placa se complectează nu cu soluţie tampon.Pe o placa în acelaşi timp se pot fracţiona cîteva mostre. proteinele conţin grupe ionizate. dar deoarece unele soluţii tampon determină corozitatea e de preferat ca electrozii să fie de platină. Menţionarea soluţiei tampon cu macromoleculele studiate sunt incluse în canal sau într-o cameră plata din material izolator (tub de sticlă sau plăci de sticlă). 28 . deaceea în soluţie ei pot să existe în forma de cationi sau anioni. 2. mărimea şi semnul acestei sarcini depinde de pH-ul mediului. ditiotreitol. are sisteme de control a tensiunii şi a intensităţii curentului la ieşire. În ce priveşte factorii care influenţează asupra migraţiei marcherilor proteici: 1. se foloseşte în mod larg atât în scopuri preparative cât şi aplicative.3-9.Blocul electroforetic. În acelaşi timp moleculele apropiate după mărimea cu sarcinele electrice pot să difere una de alta după dimensiunile.6. care la rîndul său depind de pH.

Marcherii migraţiei a moleculelor în cîmpul electric. Folosirea izofermenţilor în schemele de ameliorare este bazată pe posibilitatea de a determina exact după spectrele de izofemenţi. formând o proba de sondaj. Conţinutul de ulei în boabe de porumb. pentru aceasta gelul se scoate din vasul de sticlă. în aşa fel după migrarea zonei colorate se poate aprecia viteza migraţiei acelor molecule proteice sau a fragmentelor acizilor nucleici şi corespunzător de luat o hotărîre despre timpul formării electroforezei.Precizia mare cînd se face compararea seturilor de zone. se moaie într-un amestec de acid cu alcool în aşa fel ca proteinele sau acizii nucleici să se precipite tocmai în acel loc unde sa terminat migrarea lor în decursul electroforezei. În perioada de electroforeză zonele macromoleculelor solubilizate rămîn invizibile. 3. Colorantul migrează în cîmpul electric. Germenii au fost transferaţi în cîmp şi crescuţi pînă la starea adultă au fost înfăptuite măsuri biometrice ai parametrilor morfologici. reprezentarea lor grafică. care se caracterizau cu un nivel înalt de homozigoţie. Colorarea spectrelor electroforetice a zeinei cu ajutorul colorantului Cumassi- 250. . 4. Procedeul de a evidenţia separarea zonelor electroforetice şi registrarea lor. Cu cît este mai mic gradul de heterozigozitate cu atît este mai mult planta se aseamănă cu Licopersicum esculentum. după locuşii de izofermenţi şi care se deosebesc atît din punctul de vedere citologic cît şi din punct de vedere izofermenţilor. Registrarea zonelor electroforetice se face cu ajutorul densitometrului. Pentru fiecare germen a fost studiat nivelul de heterozigozitate care reflectă proporţia de alele a lui Solanum penneli. Calcularea şirului de variaţii. dar în forma de zona colorată. moleculele cărora au sarcina electrică de acelaşi semn ca şi la moleculele proteice.hetero. Experimental a fost dovedit că izofermenţi permit ca de 3 ori mai efectiv să prezică fenotip părintesc a plantei adulte decît parametrii morfologici a germenilor crescuţi. . La efectuarea experienţei rezultatele se includ în tabel sub forma de cifre. %. În prezent cercetările proteinei. cu registrarea ulterioară a spectrelor electroforetice obţinute pe densitometru. Au fost evidenţiate a mare corelaţie între mărimea gradului heterozigozitate şi parametrul cantitativ. concluziile.zigoţie a genei de control. Scurtă caracteristica a metodelor identificării liniilor.2 Rezultatele experimentale şi interpretarea lor. dar care nu acţionează ele reciproc. Surplusul de colorant se înlătură. Tanskley şi Rick au încrucişat 2 specii de roşii (Licopersicum esculentum. 29 . fermenţi. starea de homo. MRF se caracterizează după standardele interioare care pot fi componenţii bine exprimaţi şi comun pentru proteinele sau majoritatea mostrelor registrate. Pentru a evita difuzia zonelor separate a biopolimerilor – imediat ele trebuiesc să fie fixate. identificarea genelor. Electroforegramele se spală de mai multe ori la rînd. proteine de rezervă a seminţelor sunt prezentate prin multiple forme. paşaportizarea biochimică a materialului. polimorfizm serveşte ca un procedeu de mare însemnătate pentru întocmirea hărţilor denetice. După fixarea sau în acelaşi timp cu ea se face colorarea zonelor. Anume cu ajutorul electroforezei s-a arătat că multe proteine. Descompunerea formelor moleculare a zeinei care posedă diferite metode de migraţie în cîmpul electric prin tensiunea continuă a 500V în gelul policrilamid (care joacă rolul de sită moleculară). Etapele principale ale metodei: 1. Caracteristica componenţilor a spectrelor electroforetice se înscrie în mărimi ai mobilităţii electroforetice relative.Economia de timp şi spaţiu în timpul prelucrării unui număr mare de mostre. Pentru a analiza procesul de electroforeză în preparatul iniţial se adaugă colorant. 2. prin migrarea gelului în soluţie de coloranţi care leagă stabil cu proteină sau cu acizii nucleici. Separarea fracţiei alcool dizolvabile a proteinei – zeinei.). Solanum penneli Corr. din endospermul genotipului studiat şi descompunerea lui cu ajutorul mercaptoetanolului în componenţii moleculari alcătuitori. Pe electroforeza sunt bine vizibile benzi colorate în care sunt amplasate componentele proteinei sau oligonucleotidei de diferite lungimi.

1 30 .7 6.2 5 3.3 3.5 5.4 3.

9 3.2 4.6 5.4 4.0-5.2 7.9  3. 3 5.7 5.2 4.3 6.8 3.2 5. Clasele se formează stabilind limitele de clasă.2 3.8 7.grupelor (claselor ) 5 Mărimea claselor depinde de amplituda variaţiei.9 12 7. adică se exprimă în fracţiuni de unităţi.4 5.7 4. Pe orizontală axei absciselor se stabilesc limitele grupelor claselor. 2).2 4.45 5.1 7. x max  x min 7.2 6.5 5.3 5.7 6.4 5. dar lăţimea coloanelor este egală cu intervalul dintre clase.6 7. Distanţa dintre ele se numeşte interval.4 4.45 4.1 3. Limite de clasă Metoda de calcul Frecvenţa Valoarea medie a claselor.7 6.8 4. Unind prin linii valorile medii pe clase obţinem poligonul sau curba de variaţie.8 5.7 5.0-4.3 7.3 5. Pentru a vedea repartizarea neuniformă a conţinutului de ulei în boabe de porumb construim graficul şirului de variaţie (graficul.0 I=   0.2 5.6 5 4.3 Are loc gruparea valorilor individuale.6 5 6.45 Stabilim interval de clasă ( I ).7 6.9 7.0-6.45 7. 1.5 6.1 6. pe axa ordonatelor se stabileşte frecvenţa.4 6 7. 2 31 .3 6.9 7. Astfel de grafic se numeşte histogramă.6 5.1 3.8 4. Se obţine o diagramă de trepte în forma de coloane la care înălţimea corespunde frecvenţelor.5 5.5 3.3 4.1 5.7 4. x 3.2 5.3 4.9 25 5. 1 Graficul.98  1 Nr.5 5.8 5.7 6.0-7.0-3.9 10 3.2 6. În experienţa noastră – variabila continuă.2 6.3 5 4.3 6.45 6.7 7.9 15 6. Graficul.8 5 5.1 7.2 7.7 4. Gruparea se face în ordine crescîndă pe clase de mărimi.5 4.9 15 4.

5% x 5.9.0-5.5 32 .235  1.metoda directă .0-6. 2).9 Frecvenţa 10 15 25 15 12 Concluzie. Metoda directă constă în sumarea valorilor respective şi împărţirea sumei la numărul lor.05) 2  1. În rezultatul experienţei efectuate. La calcularea parametrilor statistici se folosesc 2 metode: . (S).45 x =A   f ( x  A)  5.9 5. cele mai multe fiind între limitele5. conform histogramei (graficul 1. Frecvenţa 25 20 15 10 5 0 3. S%.Abaterea standard.53  (0. între valorile de 3-7.45 n 77 Ca media provizorie A se alege centrul de clasă cu cea mai mare frecvenţa. Calcularea parametrilor statistici. Parametrii statistici sunt: 1.0-3.0-5.9 4. se poate de constatat că conţinutul de ulei în boabe de porumb variază. x .05  5.9 7.Coeficient de variaţie. Indice coeficientului de variaţie faţă de media probabilă variază la 2.45  4  5.24 S %   100   100  22.45  0.53  0.9%. Sunt cunoscute 2 metode : . care indică gradul de împrăştiere a valorii individuale faţă de medie.metoda provizorie.metoda directă.  f ( x  A)   f ( x  A)  2 2 S    1.0-4. în cazul nostru A= 5. în cazul nostru. cînd dispunem de un număr redus de repetiţii. Abaterea standard a probei de sondaj.Media aritmetică.metoda indirectă.24 n  n    3.0-7.8  5.5 n 77 2. S 1. cînd dispunem de un număr mare de variante şi repetiţii.54%.0025  1. . x =  x  419.9 6.

14 n 8.  x  S x   5.77 Se obişnuieşte că la prezentarea rezultatelor mediilor aritmetice să fie urmate de erorile lor (S x ) cu semnul  .45 15 -1 1 -15 15 5. Întrebarea principală la care trebuie să corespundă majoritatea experienţelor de cîmp este dacă există sau nu diferenţe reale de producţie între variante. Recolta hibrizilor de porumb.Interval de confidenţă (IC) a mediei generale pentru nivelul de semnificaţie P=5% şi gradul de libertate (n-1).25 E 21 22 20 21 84 21 R 139 144 143 143 569 28. Calculăm suma fiecărei variante în coloana.45 1.28 Analiza dispersiei în experienţa monofactorială. R=25+28+30+35+21=139 R=30+27+29+36+22=144 R=26+29+31+37+20=143 33 . III.45 15 +1 1 15 15 7.45 10 -2 4 -20 40 4.5 6. n-1=77-1=76   x  t0.24 Sx    0.5  S x  5. IV. mr 25 30 26 28 109 27.5   2.25 B 28 27 29 28 112 28 C 30 29 31 29 119 29.5  0.14  5. Abaterea relativă. sau că diferenţa adevărată între ele este de 0%. Sx 0. II. P%. V= 25+30+26+28=109 V=28+27+29+28=112 V=30+29+31+29=119 V=35+36+37+37=145 V=21+22+20+21=84 2.45 25 0 0 0 0 6.14  5. Calculăm suma fiecărei variante în linie.0  0.64 5. (x-A) 2 A) 3.Abaterea absolută.14   100   100  2.75 D 35 36 37 37 145 36. Repetiţiile Hibrizi V x I. S x .28 IC=0.Centrul de Abaterea faţă f(x-A) f(x-A)2 clasă Frecvenţa de media (x. A.5  0.45 12 +2 4 24 48 4. Adică este necesar să se testeze că nu există diferenţă de producţie între variante. S 1.54% P% x 5.

25-28 = -3 2. Ex.25+28+29. Ex. Variante Repetiţii V I. IV. A=28 Variante Repetiţii V I.R=28+28+29+37+21=143 3. (27. Verificăm exactitatea calculelor după sumă. calculăm suma abaterilor pe repetiţii.Calculăm media generală în experienţa. R=V=9 Ridicăm abaterile la pătrat. mr.45 Formăm tabelul abaterii de la media provizorie. IV. A. Se verifică exactitatea calculelor.25 84/4=21 5. Ex. Calculăm abaterea de la media provizorie.75+36. -3 2 -2 0 -3 B 0 -1 1 0 0 C 2 1 3 1 7 D 7 8 9 9 33 E -7 -6 -8 -7 -28 R -1 4 3 3 9 1. (-3)+2+(-2)+0= -3 3. 109/4=27.25 112/4=28 119/4=29. II. –3+0+2+7+(-7)+(-1)= -1 4. II. mr. Calculăm recolta medie pentru fiecare varianta. A. R=V=X=569 4. 9 4 4 0 9 B 0 1 1 0 0 C 4 1 9 1 49 D 49 64 81 81 1089 E 49 36 64 49 784 R 1 16 9 9 81 34 . III.25+21)/4 =28.75 145/4=36. Determinăm suma abaterilor pe variante. III.

43 Valorile lui F exp.SPE= SPT.5% Fteor.43 Tabelul varianţelor.535  1. F teor.13 3.1% SPT 502.SPV=  V2  C  386.SPR=  R2  C  8.5 n 4 2.43 Sd    2.06 35 .MPE=   9. 2S 2 2  9.15 n 5.53 9. S2 9.Determinăm indicii necesari după formula: 1.SPR=113.15 7.13 MPE 3.SPT= x2.17 n 4 3.. Eroarea experienţei.1 8.95 SPE 113. F exp.05  382.18 t1%= 3.7 4 SPV 382.1 SPV 382. Numărul total de observaţii (N) N= l  n = 20 2.75  4.MPV=   95.  x 2 81 C   4. Fteor.49 5.SPV.C= 506-4. Dispersia SP GL Mp(S2) F exp.53 10.43 GLE 43 MPV 95. deci există deosebiri semnificative între variante studiate şi ipoteza 0 se respinge.95 19 SPR 4.95 4.15 3 95.1 12 9. Valoarea criteriului „t” se ia din anexă pentru GL=12 t5%= 2.05=502.7 n 6. =   10.05  4.05 N 20 3.43 Sx    1.53 GLV 4 SPE 113 . Abaterea standard.2  4. Pentru aprecierea semnificaţiei diferenţelor individuale şi gruparea variantelor a soiurilor de terminăm: 1. Coeficient de corecţie.

64 d DL0.15  V   0.1  S d 9.9% 2 SPT v 502.01%= 4.5 - DL1% .759  75. În 2 grupa sunt incluse variantele a căror diferenţă de roadă este în limita lui  DL.1=9.01% . Astfel în rezultatul experimentării hibrizilor de porumb observăm o variaţie în producţie faţă de standardul A.32  2.02 1 E 21 -6.25 -22.95 SPR 4 .9% SPT 502.18  2.17=1 DL1%= t1%  S = 3.75 2.53 33. mr.9%.224  22.95 Concluzie. Analiza variaţiei permite de a determina gradul sau cota de influenţă a fiecărui factor asupra dispersiei totale a caracterului.17 2 D 36.64 23.3 - DL0. 36 .25 q/ha sau –22.1    0.45 t 0. Abaterea de la martor Grupa q/ha q/ha % A.t0. mr. DL5%= t5%  Sd = 2.02% şi în minim la hibridul E cu –6.94 3 DL5% .06  2.5 9.3 x 28. Diferenţa limită în valori absolute. Diferenţa limită în valori relative t5  S d 1 DL5%=  100   100  3.009  0. În 3 grupă sunt incluse variantele diferenţa cărora este mai mică decât diferenţa limită.45 Rezultatele obţinute se întroduc în tabel şi apreciem gradul de productivitate a hibrizilor.53 0. - B 28 0.64 DL1%=  100   100  23. 6. 9.45 t1  S d 6.în majorat la hibridul D cu 9 q/ha sau 33.01% d 5.95 2v SPE 113.01%=  100   100  33.25 .25 9 33.94%. 1 3.32 4.01% =t  S = 4.17=6.75 2 C 29. În 1 grupă se includ toţi hibrizi diferenţa producţiei cărora faţă de martor este mai mare decât valoarea diferenţei limită în experienţă.75 2.5 x 28. 27. . Variante Recolta medie.5 - După determinarea diferenţei limită se determină grupa de productivitate pentru toate variantele.5 x 28. SP 382.4% 2v SPT 502.53 DL0.7    0. Asupra dispersiei totale cea mai mare influenţa o au variantele care constituie 75.

1 r 2 1  0.5 8.8 1. y )2 (X.3 6.64 -0.6 17. Abaterea standard a lui Sr. Conţinutul de proteină.08 18. Corelaţia drept liniară – o astfel de dependenţă cînd pe măsura creşterii valorii medii a unui caracter (A) se măreşte şi valoarea medie a altui caracter.4 13.22 nr 10    0.7 8.56 -3.24 4.7 -3 1.7 -0.5 0. În orişice ramura a ştiinţei apare necesitate de a studia interacţiunea dintre cîteva caractere. diferenţa dintre soiuri fiind distinct semnificativă.71 37 .44 -3.4 3.4 -0.64 0. y (X.6 -1 6.7 -1.5 6. care au o mare diferenţă a producţiei faţă de standard sunt supuse brăcuirii. Valoarea caracterului Abaterea (d) Pătratul abaterilor Produsul X Y X.8 10 -1.76 1 -2. Determinarea coeficientului de corelaţie şi regresie.24 1.96 -2.2 9 1. Sx = 137. regresia. corelaţia . Pentru măsurarea forţei şi formei de legătură dintre caractere sunt folosite metode statistice speciale: . Ipoteza 0 se respinge.x Y.64 16. .52 16.09   1.5 Sr     0.71 10.84 2.2 0. care face parte din 1 clasă de producţie.09 -32.1 0.08 12.9 -2 1 4 1 -2 x   y  68.9  1. .6 15.7 5.x )2 (Y.16 n 1 9 3.64 -0. r =   X x Y y   32.16 45.5 -2.8 -1.5 1. .4 5 x  15.21 -11 13.2 0. Interes practic prezintă doar un hibrid – D.8 9 3.16  0. .1 100 1.2 1.24 -5.16 157.96 18. 137.9 2.5 7. .08   15.52 12.34  1.16 0.16   32. Celelalte varietăţi. Corelaţia mai poate fi simplă dacă se studiază legătura dintre 2 caractere şi complexă cînd asupra manifestării unui caracter acţionează câţiva factori. - Determinăm:   X  x 2 1.9 n 1 9  Y  y  2 2. % (y) la linie de porumb. % (x) şi grăsimi.8 0.7 5.6 4.8 -0.4 0.44 0. Pentru aprecierea forţei de legătură dintre 2 caractere se foloseşte coeficient de corelaţie sau legăturile de corelaţie.9 .x ) (Y.71 n  Sx  Sy 10  3.5 5.3 5.7 y  6. Sy = 12. y ) 14.23  3.7 3 -1.7 7.

71 5.71  2.22 5. deoarece t r. - SPR 4. Interval de confidenţă a coeficientului de corelaţie este: r  t5%Sr -0.64 Fteor. Cota cu care genotipul contribuie la exprimarea fenotipului se numeşte heritabilitate (coeficient de moştenire).63 GLAB 2 SPE 21.310.36 t0.6 SPE 21. MPE    1.2 sau 1.25 3.1. deci corelaţia dintre conţinutul de proteină şi grăsimi la porumb este foarte nesemnificativă.A=3.22 -0. 1..54 GLB 1 SPAB 22.22 r  t1%Sr -0.AB=3. .27 1. t r exp.82 sau 0.03 r  t 0.360. F exp A    132.64 132.68 4.45 GLE 15 MPA 192. Determinăm valorile lui tr teoretic de 5. . = tb.8 15 1.37 F teor B =4.51-0. .04 6.23 Sr 0.37 3.71  5. este mai mic decât t teor şi în general ei reprezintă valori negative.64 5. Dacă corelaţia este nesemnificativă înseamnă că şi regresia este nesemnificativă.22 -0.4 Concluzie.67 3.74–1.01%Sr -0.25 2 11. Dispersia SP GL MP=S2 F Exp.710.54 SPAB 22. Determinarea coeficientului de heritabilitate la conţinutul înalt de proteină la porumb.710. „b” din ecuaţia y = a +bx.31 t1%= 3. - SPA-♀ 385.125 Fteor.125 7.45 SPA 385.01%= 5.37 2. Din cauza influenţei mediului. r  0.86 3. SPT 430.86 MPE 1. MPB    5.711. 0. de multe ori asupra exprimării fenotipului caracterelor cantitative este dificil de apreciat baza genetică.040.8 4.11–1. Teor. MPA    192.43 3 .37 1 5. MPAB    11 .71  3.6 GLA 2 SPB 5.27 2 192.6 SPB-♂ 5.45sau 0.22 -0. deci nu este nevoie să prelungim analiza dependenţei corelative şi să calculăm parametrii „a”.    3.45 38 .25 21 . la GL= (n-2) t5%= 2. Având în vedere că t r exp.

45  2.9%.42  1.45 MPAB 11.9%. între valorile de 3-7. 39 .42 h AB  2   0. conform histogramei (graficul 1.125   22.37 6.1251.7 MPE 1. 2 A BS  S  nS   S  11.69 h A 2  2  0.56 2 S AB 2. S 2 exp. F exp B    3. Astfel în rezultatul experimentării hibrizilor de porumb observăm o variaţie în producţie faţă de standardul A.854  85.02% şi în minim la hibridul E cu –6.56 S 2 A 22.4% La alegerea cuplurilor de încrucişare trebuie de avut în vedere că manifestarea caracterului rezultativ la hibrizi depinde de forma paternă. 26.42 2 2 AB 2 n 4 11.67 MPE 1.94%.6 lB  n 2 4 10. se poate de constatat că conţinutul de ulei în boabe de porumb variază. 2). Asupra dispersiei totale cea mai mare influenţa o au variantele care constituie 75.45  26. Coeficientul general de heritabilitate (h2) la alegerea corectă a cuplurilor pentru încrucişare va fi egal cu : h 2 0  h 2 A  h 2 AB  85.25 q/ha sau –22. S 2 A  S 2  nS 2 AB   l B  S 2 A   S 2  nS AB  192.0-5. cele mai multe fiind între limitele5. Ipoteza 0 se respinge.69 lA  n 2 4 9.69  2.125 7.45 8.09  9% 2 S exp. F exp AB    7.4  9  94. mr.64  11 .4% S exp.54%.  S 2 A  S 2 B  S 2  22. MPB 5. - în majorat la hibridul D cu 9 q/ha sau 33. S 2 A  S 2  nS 2 AB  lA  S B   S 2  nS 2 AB  103  10   11 . 5. diferenţa dintre soiuri fiind distinct semnificativă. Concluzii În rezultatul experienţei efectuate. Indice coeficientului de variaţie faţă de media probabilă variază la 2.56 Concluzie.9. 26.

Chişinău: Tipografia centrală. Ameliorarea specială a plantelor de câmp. Coeficientul general de heritabilitate (h2) la alegerea corectă a cuplurilor pentru încrucişare va fi egal cu : h 2 0  h 2 A  h 2 AB  85.. Celelalte varietăţi. A.F. 1998. UNEP.. 352 p. Rotari. Palii.. Chişinău: Tipografia centrală.D.. Lozan.E. 2004.4  9  94. 315-411 p. Comarov. A.F. V. Palii. 3. G. 2. Chişinău: Museum. 40 . G. Genetica. 4. 6. Chişinău: Minesterul Ecologiei şi Resurselor Naturale. Biotehnologii moderne în fitotehnie şi biosecuritate. 54-57 p. Bibliografie 1. Caraivanov. care au o mare diferenţă a producţiei faţă de standard sunt supuse brăcuirii. A. Scorpan V. Seminel. Seminel.. Ameliorarea generală a plantelor de cîmp.. 1998.. A. 232 p.. 5. 2004.D. 1998. A. Comarov. care face parte din 1 clasă de producţie. Chişinău: Tipografia centrală..4% La alegerea cuplurilor de încrucişare trebuie de avut în vedere că manifestarea caracterului rezultativ la hibrizi depinde de forma paternă. 160-192 p.. Gh. Interes practic prezintă doar un hibrid – D. Inginerie genetică şi biotehnologii moderne. Palii. V..

................................................ 6...................................... 6 41 ... 1 1...................... Word 2.................................. 7............. 63 p.. Москва: Агропромиздат......... Bucureşti: Liberta Press................. 5 ............... CUPRINS 1............................. 2 2................................ Word – primele noţiuni..Copierea..2 Istoricul.................1 Importanţa.................................... 4 ..............................................................pag.......... 1985.....................................................................................................pag................................................................................. Corn hybrids created at the research institute for cereals and technical crops Fundulea................................................Căutarea şi înlocuirea unui text.pag........................................................ 1993........................................................................3 Importanţa cercetărilor ştiinţifice în Agronomie...... 3 ..... 6 .................................. 1 1...................... 351 с...............................................................................pag..............................................Selectarea. 4 .......................................................... Introducere 1.......pag.......................................A.................................... Sica.......pag............... 5 .........................................................Normele de etichetă ale redactării..... Методика опытного дела..................pag................Bara cu instrumente de lucru pentru aranjarea în pagină..................Ştergerea.А.......pag...................1....................... S.......pag........................................ Б................... decuparea şi lipirea textului............................ Доспехов............pag.

........................................... 21 ......pag............................................................................................................Funcţii în Excel......pag................pag................ 17 .........................................Manevre pentru poziţionarea textului...Introducerea calculelor simple........................................pag................Protejarea unei foi de lucru..................................... 24 ............................................. 10 .........pag..............................................................................................pag........................ 21 .............................................Comutarea la alta foaia de lucru............................................................. 26 4...................... 15 3................................................................pag.......................................................Deplasarea în interiorul unei foi de lucru............pag.......... 20 ..............1... 7 ...pag....................... 17 ......................2...........................................Completarea unui domeniu de intrări.............................Ştergerea celulelor...Denumirea foilor de lucru.................................................................. Rezlultate experimentale şi interpretarea lor....................................Moduri de vizualizare................ ...................pag.................................................... 12 .............................................. 23 .................................................................................................................Construirea unei formule simple...................Căutarea rezultatelor....................pag......................Elementele din fereastra Excel..................................................................... 14 ............ 20 .......................................................... Concluzii... 24 .....pag....Alinierea textului.......................................... 17 ..........Deplasarea şi copierea datelor... 16 ................... Aspectele genetico-moleculare ale inbridingului şi heterozisului la porumb.......................... 18 ....... 21 ....................................................pag..................................................................................................pag...................................................................................................................................pag.......... Bibliografie.............................. 22 .......................................pag. 10 ......................pag..................................................................... 29 5............................................pag...............................................................................................................................................................................................................................................................pag..................................................................... Excel – editor de tabele............................................................................. 18 ...............................3....................................................... 13 2.......................................................................Însumarea coloanelor şi rândurilor........................................................................................................................................................................................................ 20 ......................................................Verificarea şi tipărirea..................................................................................................... 7 .................................................................pag........................Stiluri............Modificarea unei diagrame...............................................Adăugarea chenarelor la tabele..............................................................................Corpuri de litere.......................................................................................................................... 22 .......................................................2..............................Extragerea datelor...............................................................pag.............................................1 Metode utilizate – electroforeza.................................................................... 23 ..................................................................................................pag............................Introducerea datelor într-o celulă.........................................................................Crearea unei diagrame prestabilite................................................ 25 4........................................................................Adăugarea imaginilor.Centrarea unui cap de tabel deasupra unui domeniu........Copierea formulelor în celule adiacente...... 20 .......................................................................................... 16 .............................. Tehnici de proiectare a documentelor.........pag..................................... 18 ..............................................pag.....................................................Denumirea domeniilor..............................................................................................................................................................................................................pag................................ 25 .....pag.................pag....................................................................................................pag. 23 ..............................................pag..........................................pag..........Tabele...... 7 2.................................................. 24 ...........................................................................................Crearea unui nou registru de lucru.......Editarea celulelor................................................................pag..................pag......................Lărgirea coloanelor şi rândurilor............................pag.....................pag..........................................pag.................... 39 42 .....................................pag.................................................................. 17 ............................................. 26 4.....................................................................pag......................... 24 ...................................................................pag.................... 18 ...Începuturile de aliniat...Sortarea baze de date......................................................................pag........................................................................................................................................................ Excel 3.................................................... Înainte de tiparire..................................Formatarea textului......................Inserarea comentariilor......................................................................................................Inserarea rândurilor şi coloanelor...................................................................................... 11 ............. 9 ...............pag............................................ 14 .............................pag................................................................................pag................................ 38 6.........pag....Adăugarea lucrărilor grafice........................................................................................................................................pag.........................pag.....................Depistarea erorilor........... 24 ......... 19 .........................................................................................................pag...pag...........................................................................................................................