You are on page 1of 2

Depresia la aduli

Lista simptomelor ce contribuie la diagnosticarea depresiei majore

A. Cel puin cinci din urmtoarele simptome s fie prezente n timpul ultimelor dou sptmni, fiind
prezent o modificare a funcionalitii normale; cel puin unul din simptome (1) i (2) este
obligatoriu; (nu se includ simptomele ce se datoreaz condiiilor fizice, halucinaiilor sau iluziilor
incongruente).
1) Dispoziie depresiv cea mai mare parte a zilei, aproape n fiecare zi, indicat fie prin relatare
personal ori observaie fcut de alii; (la copii i adolesceni - iritabilitate);
2) Diminuarea marcat a interesului sau plcerii pentru toate sau aproape toate activitile, cea
mai mare parte a zilei, aproape n fiecare zi;
3) Pierderea semnificativ n greutate ori luarea n greutate ori scdere sau cretere a apetitului
aproape n fiecare zi;
4) Insomnie sau hipersomnie aproape n fiecare zi;
5) Agitaie sau lentoare psihomotorie aproape n fiecare zi;
6) Fatigabilitate sau lips de energie aproape n fiecare zi;
7) Sentiment de inutilitate sau de culp excesiv ori inadecvat aproape n fiecare zi;
8) Diminuarea capacitii de a gndi sau de a se concentra ori indecizie aproape n fiecare zi;
9) Gnduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideaie suicidar recurent fr un
plan anume, ori o tentativ de suicid sau un plan anume pentru comiterea suicidului.
B. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt;
C. Simptomele cauzeaz o detres sau o deteriorare semnificativ clinic n domeniul social,
profesional ori n alte domenii importante de funcionare;
D. Simptomele nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane ori ale unei condiii
medicale generale;
E. Simptomele nu sunt explicate mai bine de doliu, adic, dup pierderea unei fiine iubite,
simptomele persist mai mult de dou luni ori sunt caracterizate printr-o deteriorare funcional
semnificativ, preocupare morbid de inutilitate, ideaie suicidar, simptome psihotice sau lentoare
psihomotorie.

Depresia la copii
Pentru copii pstrm aceleai criterii de diagnostic ca la aduli, doar c la copii tristee se
nlocuiete cu iritabilitatea ( accentuat) , se accentueaz schimbarea apetitului ( nu mnnc ) , scade
n greuitate. Lentoarea / inhibiie motorie, figura puin expresiv, senzaia unui mic btrn sau alt
caracteristic copilul este prea cumine sau cuminte, indiferent la ce i se propune. Lipsa de interes, de
curiozitate ( m plictisesc). La copii mai mari expresii care vorbesc despre o stim de sine redus (
nu pot, nu sunt capabil, nu m neleg) , dificulti la nivelul proceselor cognitive ( concentrare ,
memorie ). La copii i la adolesceni este specific lenea . Lenea se accentueaz, somnul se schimb
,sau prea mult sau prea puin.
Nerecunoaterea depresii simptomele vor leza adaptarea colar. Despresia se poate complica cu alte
manifestri , cum ar fi anxieti , delincvene. Agitaie, iritabilitate.
Caracteristici clinice n Tulburarea depresiva la copii si adolescenti
scolarul
Statusul depresiv la aceasta vrsta este putin diferentiat de tulburarile emotionale n care predomina att
trasaturi anxioase ct si depresive:
- initial apar simptome psihosomatice - cefalee si dureri abdominale sau tulburari vegetative nsotite de
anxietate;
- scade puterea de concentrare a atentiei, copilul pare "fara chef";
- scad performantele scolare si poate aparea refuzul scolar;
- copilul este iritabil, fara chef de joaca, prefera sa stea singur, i repede pe ceilalti daca l deranjeaza.
- manifesta incapacitate de a se descurca n situatii frustrante, "se retrage ntr-un colt","plnge
neputincios" ,sau dimpotriva devine violent "tipa, loveste sau vorbeste urt";
- destul de rar, n cadrul depresiei copilului se pot ntruni simptome de tip "criteriu DSM":
- apatie, pierderea apetitului;
- lentoare motorie si verbala;
- scaderea imaginii de sine; aceasta se poate aprecia prin ntrebari indirecte, copilul nu poate
relata spontan acest aspect;
- adesea, copiii pot fi chiar agresivi verbal si aduc o bogatie de argumente cnd se cearta, putndu-se
sesiza uneori zona de conflict generatoare de disconfort afectiv si depresie;
- tentativele de suicid sunt foarte rare la aceasta vrsta desi, ntrebati fiind, afirma "ca vor sa moara";
- copiii nu folosesc termenul de trist sau deprimat, cnd sunt ntrebati despre interesul pentru activitatile
zilnice care le faceau placere nainte, ei afirma:ca "nu au chef", ca "se plictisesc" sau ca nu le mai place ce
faceau;
- aspectul copiilor depresivi este particular, par "nefericiti", "amarti", fara energie si vitalitate;
- rareori pot aparea halucinatii auditive terifiante, care nspaimnta copilul.
ncercarea de a face distinctie ntre tulburarile depresive majore, tulburarea distimica si tristetea sau
nefericirea copilului este de mare folos clinicianului desi, uneori, atitudinea terapeutica este pentru nceput
aceeasi; ulterior alegerea si dozarea antidepresivelor sau abordarea psihoterapica, nsa, necesita delimitarea
formelor majore de cele minore de depresie
De mentionat simptomul anxietate, care poate adesea nsoti depresia la copil, asa cum si depresia este
prezenta n criteriile tulburarii anxioase.
Adolescentul
Simptomatologia la adolescent este adesea similara cu a adultului. Adolescentul poate recunoaste si
ntelege ca este depresiv.
- se plnge de pierderea interesului si placerii, de lipsa de energie;
- tulburarile de apetit si de somn sunt frecvente;
- tulburarile de somn pot determina oboseala din timpul zilei;
- este adesea ngrijorat "de cum arata" si cele mai mici semne de boala, precum acneea, pot creea un
mare discomfort;
- are frecvent sentimente de inutilitate , nefericire si esec;
- ideile suicidare sunt adesea prezente precum si tentativele de suicid;
- aparitia halucinatiilor si iluziilor auditive congruente cu dispozitia ct si anhedonia pervaziva confirma
diagnosticul de depresie majora;
- adolescentul vulnerabil, predispus tulburarilor psihice prin ncarcatura genetica, prin conditiile
familiale defavorizante n care traieste, adolescentul cu esec scolar, supus si altor factori stresanti, poate
prezenta un tablou complet depresiv si sa ntruneasca toate criteriile de diagnostic;
- diferentierea dintre depresia simptom si depresia boala o va face persistenta tulburarii, intensitatea ei si
afectarea functionalitatii sociale.
Caracteristicile clinice ale tulburarii bipolare la copii si adolescenti
Unii autori au renuntat a mai prezenta tulburarile bipolare alaturi de tulburarile depresive la copil si
adolescent, desi ele sunt grupate n acelasi capitol al tulburarilor afective (DSM si ICD). Graham si col., 1999,
considera ca tulburarile afective bipolare la adult sunt psihoze si trebuie grupate alaturi de schizofrenie, n timp
ce unele tulburarile depresive la copil si adolescent pot fi considerate "tulburari extreme", variante clinice
extreme ale comportamentului normal al copilului aflat n plin proces de neurodezvoltare.