NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUłIA ŞI

EXPLOATAREA INSTALAłIILOR SANITARE AFERENTE
CLĂDIRILOR

REDACTAREA a I-a

BUCUREŞTI
2013

1

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUłIA ŞI Indicativ I9 - 2013
EXPLOATAREA INSTALAłIILOR SANITARE Înlocuieşte I9 - 94
AFERENTE CLĂDIRILOR şi I9/1- 96

1. OBIECT, DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prevederile din prezentul normativ se aplicã la proiectarea, executarea şi
exploatarea:
- instalaŃiilor sanitare din clădiri de locuit şi social - culturale ;
- instalaŃiilor sanitare din clădiri administrative, laboratoare, clădiri similare din
industrie - grupuri sanitare, etc.- care folosesc apa potabilã.
- reŃelelor exterioare de alimentare cu apă, cuprinse între branşamentele
instalaŃiilor interioare de alimentare cu apă şi staŃiile de ridicare a presiunii din
ansamblurile de clădiri sau reŃelele de distribuŃie pentru alimentarea cu apă ale localităŃilor
în cazul în care acestea au debitul şi presiune necesare;
- reŃelelor exterioare de canalizare din ansamblurile de clãdiri, cuprinse între
racordurile instalaŃiilor interioare de canalizare şi colectoarele principale de canalizare ale
localităŃilor sau staŃiile de epurare a apelor uzate ale ansamblurilor de clădiri.

1.2. Normativul cuprinde, de asemenea, prevederi referitoare la proiectarea şi
executarea instalaŃiilor de apă necesare intervenŃiilor în caz de incendiu, în cazul în care
sunt comune cu instalaŃiile interioare de alimentare cu apă, la obiectivele indicate la
pct. 1.1.

1.3. Nu fac obiectul prezentului normativ:
- proiectarea şi executarea surselor de apã cu excepŃia surselor locale;
- staŃii de corectare a calităŃii apei ;
- staŃii de pompare orăşeneşti ;
- staŃii de epurare ;
- instalaŃii de apă şi canalizare cu caracter tehnologic din industrii, sere, construcŃii
agrozootehnice etc.;
- instalaŃii pentru stingerea incendiilor care sunt distincte de instalaŃiile de
alimentare cu apă interioare ;
- prepararea apei calde cu surse alternative de energie solară, geotermală, eoliană
etc.

1.4. Prevederile normativului se aptică atât la obiectivele noi, cât şi la reabilitarea
sau modernizarea instalaŃiilor existente.
Pentru constructiile provizorii, normativul are caracter de recomandare.
2

1.5. În conŃinutul normativului se găsesc şi prevederi care nu se referă strict la
instalaŃiile sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de
clădiri cum sunt cele privind elementele constructive ale clădirilor, intercondiŃionări cu alte
categorii de instalaŃii etc.
Respectivele prevederi fac trimiteri la alte prescripŃii tehnice; ele nu se substituie
acestora şi nu au prioritate faŃă de acestea.
Prevederile menŃionate sunt incluse în fiecare capitol, în corelare cu problemele
de instalaŃii sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de
clădiri, specifice capitolului respectiv.
Aceste prevederi trebuie să stea în atenŃia celorlalŃi specialişti (arhitecŃi, ingineri
constructori şi ingineri de instalaŃii de altă specialitate) cu care colaborează specialiştii din
domeniul instalaŃiilor sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din
ansambluri de clădiri.

1.6. În sensul prevederilor articolului anterior, la proiectarea, executarea şi
exploatarea instalaŃiilor sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din
ansambluri de clădiri se respectã, de asemenea, prevederile corespunzătoare cuprinse în
- Regulamentul privind protecŃia şi igiena muncii în construcŃii ;
- Instructiuni tehnice ISCIR ;
- Norme tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de
alimentare cu gaze naturale NTPEE;
- Normativul pentru protecŃia antiseismicã a construcŃiilor de locuinŃe,
socialculturale, agrozootehnice si industriale - P 100 ;
- Normativ de siguranŃã la foc a constructiilor - P 118 ;
- Normativul pentru fundarea construcŃiilor pe pământuri sensibile la umezire
NP 125.
- Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea instalaŃiilor sanitare şi a
sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, utilizând conducte din mase plastice NP
084.
2. CONDIłII GENERALE DE PROIECTARE, EXECUTAREA ŞI
EXPLOATARE
2.1. Proiectarea, executarea şi exploatarea instalaŃiilor sanitare din clădiri şi de
alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri se face cu scopul ca acestea să
corespundã calitativ cel puŃin nivelurilor minime de performanŃã, referitoare la cerinŃele
esenŃiale definite de Legea nr. 10/1995 şi Legea 123/2007 privind calitatea în constructii:
- A. rezistentǎ mecanicǎ şi stabilitate ;
- B. securitate la incendiu ;
3

6. .05.C. aprobate prin Ordinul MDRT nr. 2. InstalaŃiile sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri se realizeazã numai pe bazã de proiect.E. se elaborează. 50/1991 şi a Normelor metodologice de aplicare a legii 50/1991. Referatul de verificare al proiectului face parte integrantã din proiect. Proiectarea lucrãrilor de instalaŃii sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri se realizează de proiectanŃi persoane fizice autorizate şi de operatori economici certificaŃi tehnico profesional. 839/2009. economia de energie şi izolarea termicǎ. 41. Proiectul se verifică de către verificatori de proiecte atestaŃi conform legislaŃiei în vigoare. Ńinând seama de necesitãŃile specifice şi de posibilitãŃile de realizare.3. inclusiv oportunitatea unei modernizãri sau transformãri.219/25. . Proiectarea şi executarea lucrǎrilor de instalaŃii sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri 2. Proiectul instalaŃiilor sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri se întocmeşte pe faze de proiectare.2.5. În analizele privind economicitatea unei soluŃii. se însuşesc şi se semnează de inginerii de instalaŃii. potrivit nivelelor de competenŃă. 2. igienǎ . În conformitate cu prevederile Legii nr. 4 . se iau în considerare toate aspectele legate de costul investiŃiei şi al exploatãrii.F. 2.2011. Nivelurile minime de performanŃã referitoare la aceste cerinŃe esenŃiale sunt prevederile obligatorii din prezentul normativ şi reglementãrile tehnice în vigoare. sǎnǎtate şi mediu . . nivelele de competenŃe se stabilesc prin regulamentul de autorizare a specialiştilor care proiectează. 2. protecŃia împotriva zgomotului . siguranŃǎ în exploatare . . în baza acordului Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului nr. documantaŃiile tehnice DT şi proiectele tehnice PT.D. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcŃii şi a Normelor metodologice de aplicare a legii 50/199. execută şi exploatează instalaŃiile pentru comnstrucŃii. Pentru aplicarea prevederilor din legea nr.4. Alegerea soluŃiilor se face dupã criterii tehnice şi economice.

2. caracteristicile geofizice ale terenului. după caz . .studiul de fezabilitate . 2.situaŃia juridică privind proprietatea asupra terenului care urmează a fi ocupat.datele climatice ale zonei în care este situat amplasamentul. ale căror documentaŃii tehnico-economice intră în competenŃa de aprobare a Guvernului. 2.detalii de execuŃie. 2. inclusiv extinderi. date privind ampasamentul.000) .piese desenate care cuprind : plan de amplasare în zonă şi plan general.plan general (1:2. necesitatea şi oportunitatea investiŃiei.7. .cheltuieli pentru elaborarea documentaŃiilor de proiectare cum sunt: studiu de prefezabilitate. 5 .000 . Studiul de prefezabilitate 2. inclusiv extinderi. studiu de fezabilitate.9.8. nivelul maxim al apelor freatice .piese scrise care cuprind: date generale.10. valoarea totală estimată a investiŃiei. scenarii tehnico economice. .plan de amplasare în zonă (1:25.000 .cheltuieli pentru activitatea de consultanŃă şi asistenŃă tehnică. 2.1:5. . . Piesele desenate cuprind : .11. se elaborează un studiu de prefezabilitate anterior elaborării studiului de fezabilitate. se elaborează în trei faze şi anume : . proiect tehnic şi detalii de executie. cheltuieli pentru elaborarea documentaŃiei tehnico-economice. Pentru obiectivele de investiŃii noi. Proiectarea lucrărilor de instalaŃii sanitare pentru obiective de investiŃii noi.valoarea totală estimată a investiŃiei. cuprind : . Datele privind amplasamentul cuprind : . expertiză tehnică. avize şi acorduri de principiu . Cheltuieli pentru elaborarea documentaŃiei tehnico-economice şi valoarea estimată.12. .1:500). suprafaŃa estimată a terenului.studiile topografice preliminare . cheltuieli pentru obŃinerea avizelor şi acordurilor de principiu .proiectul tehnic . . . Studiul de prefezabilitate este constituit din : .

documentaŃie de avizare a lucrărilor de intervenŃii.15. după caz. Proiectarea lucrărilor de construcŃii pentru intervenŃii la construcŃii existente. .plan de amplasare în zonă (1:25000 . Studiul de fezabilitate 2. Lucrările de intervenŃii sunt lucrările la construcŃii existente. Piesele desenate ale studiului de fezabilitate cuprind : .caracteristicile principale ale construcŃiilor din cadrul obiectivului de investiŃii.costurile estimative. eşalonarea costurilor şi sursele de finanŃare a investiŃiilor ale investiŃiei. audit energetic. asimilate obiectivelor de investiŃii.planuri şi secŃiuni generale de arhitectură. iar în lipsa acestuia expertiza tehnică şi. 6 .plan general (1:2000 . ConŃinutul cadru al documentaŃiei de avizare a lucrărilor de intervenŃii 2. numărul total de consumatori etc .proiect avizat de preoiectantul iniŃial. inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialităŃilor ce concură la realizarea proiectului .14. inclusiv instalaŃiile aferente. . 2.planuri speciale. inclusiv instalaŃiile aferente. precum şi lucrări de intervenŃii pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acŃiuni accidentale şi calamităŃi naturale.17. . consolidări. .concluziile evaluării impactului asupra mediului . tipul şi structura acoperişului sau terasei.1:500) . . informaŃii generale privind proiectul şi date tehnice ale investiŃiei. efectuate în scopul asigurării cerinŃelor esenŃiale şi funcŃionale ale construcŃiilor.situaŃia existentă a utilităŃilor şi necesarul de utilităŃi .soluŃii tehnice de asigurare cu utilităŃi . modificări. . Studiul de fezabilitate cuprinde aceleaşi date ca studiul de prefezabilitate referitor la : datele generale. Studiul de fezabilitate cuprinde în plus faŃă de studiul de prefezabilitate : . se elaborează în patru faze şi anume: . reabilitări termice. valoarea totală. după caz.1:5000) . care constau în : reparaŃii capitale. . 2.16. transformări.13. numărul de niveluri şi destinaŃia tuturor încăperilor. . modernizări. instalaŃii. extinderi. 2. categoria de importanŃă şi caracteristicele constructive. potrivit destinaŃiei lor.

.detalii de execuŃie. . 7 . b) PãrŃile desenate : .19. . . Detalii de execuŃie 2.graficul de realizare a lucrãrilor. dupã stabilirea executantului şi a furnizorilor (producãtorilor) echipamentelor şi materialelor de instalaŃii. .18. a obiectelor sanitare şi a echipamentului . .borderou şi foaie cu responsabilitãŃi (lista de semnãturi) .schemele funcŃionale.proiectul tehnic.planurile instalaŃiei.memoriu tehnic .schemele funcŃionale .graficul cu fazele determinante pentru controlul calitãŃii execuŃiei .graficul de realizare a lucrãrilor. Detaliile de execuŃie se elaboreazã pe baza proiectului tehnic avizat de beneficiar. inclusiv dotãrile şi specificaŃii tehnice . .instrucŃiuni de exploatare şi de reglare . fişele tehnice ale echipamentelor. cu amplasarea reŃelelor interioare.memoriu tehnic .borderou şi foaie cu responsabilitãŃi (lista de semnãturi) . Proiectul tehnic se elaborează pe baza studiului de fezabilitate aprobat şi conŃine : a) PărŃile scrise : . schema staŃiei de pompare. în urma licitaŃiei de execuŃie. Detaliile de execuŃie pentru instalaŃii sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri trebuie sã conŃinã urmãtoarele documentaŃii : a) PãrŃile scrise : .planul reŃelelor exterioare de alimentare cu apã si canalizare. .caiete de sarcini . .liste cu cantitãŃi de lucrãri (antemãsurãtori). schema coloanelor de alimentare cu apă şi canalizare. . . Proiectul tehnic 2. .breviar de calcul . b) PãrŃile desenate : . .

3. responsabili tehnici cu execuŃia lucrãrilor. Executarea lucrãrilor de instalaŃii sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri se realizează de operatori economici certificaŃi tehnico profesional. pozarea aparaturii de mãsurã şi control etc.avizele si acordurile necesare . . prin inspectori de şantier.22. . GRADUL DE ECHIPARE 3. 2. pe baza Normativului C 56. 2. . obiectele sanitare şi a echipamentelor .24.23.1.planurile instalaŃiei. . Proiectul de execuŃie al instalaŃiei sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri (proiectul tehnic. 2. se face în funcŃie de destinaŃia şi caracteristicile clãdirilor sau a spaŃiilor ce urmeazã a fi dotate.20. de caracteristicile reŃelelor exterioare de apã şi canalizare. detaliile de execuŃie.autorizaŃia de construire. conform Legii nr. 2. cu reŃelele interioare. 2. 8 . Echiparea şi dotarea instalaŃiilor sanitare din clădiri şi de alimentare cu apã şi canalizare din ansambluri de clădiri.secŃiuni şi detalii de montaj . Se asigurã controlul execuŃiei lucrãrilor pe şantier de cãtre beneficiar (investitor). de nivelul de confort la care trebuie sã rãspundã clãdirile respective. deŃinutã de proprietar. dispoziŃiile de şantier) se cuprind în Cartea tehnicã a construcŃiei.proiectul instalaŃiei.detalii de execuŃie pentru elementele instalaŃiei (suporŃi.planul şi profilul longitudinal al reŃelelor exterioare de alimentare cu apã şi canalizare . . Începerea executãrii oricãror lucrãri de instalaŃii sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri este permisã numai dupã ce executantul a primit : . 10/1995.). precum şi de cerinŃele investitorilor. . persoane atestate conform legislaŃiei în vigoare. însoŃite de certificate de calitate şi care corespund prevederilor din proiect. la fazele Proiect tehnic şi Detalii de execuŃie.21. Executarea instalaŃiilor sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri se realizeazã cu materiale şi echipamente omologate şi agrementate.

la semi înălŃime sau la înãlŃime .vas de closet cu rezervorul montat pe vas.chiuvetã cu douã robinete dublu serviciu pentru apã rece şi apã caldã. eventual inox) cu platformã. 3.spaŃiu pentru maşina de spălat rufe şi racordurile necesare pentru apã caldã. Acestea sunt amplasate.sifon de pardosealã. cu baterie de apã rece şi caldã. . • pentru grupul sanitar suplimentar : . Alimentarea cu apã la construcŃii civile şi industriale.vas de closet cu rezervorul montat pe vas. .sifon de pardosealã. la semi înălŃime sau la înãlŃime .3. . prevãzutã cu piesã tip „perlator" .2. ferite de îngheŃ. • pentru bucãtãrii : . .căzi de baie (mãrimea 1700 mm). . în spaŃiile care adãpostesc gurile pentru evacuarea deşeurilor menajere sau în alte spaŃii disponibile. câte una la 3-4 nivele. • pentru pãrŃile comune : . cu baterie amestecãtoare de apã rece si caldã. rece şi canalizare . lângã casa scãrii. .sifon de pardosealã. . . Pentru clãdirile de locuit se recomandã dotarea cu urmãtoarele obiecte şi accesoriile respective : • pentru camere de baie : . în cazul în care nu s-a prevãzut în camera de baie .4.cadã de duş (minim 800 x 800 mm) cu baterie de duş . 3.spaŃiu pentru maşina de spãlat vase şi racordurile necesare pentru apã rece. PrescripŃii fundamentale de proiectare". de prevederile reglementãrilor tehnice în vigoare în care se precizeazã dotãrile necesare pentru diferite categorii de clãdiri şi încãperi şi de prevederile caietului de sarcini. Dotarea minimã cu obiecte sanitare şi accesorii a clãdirilor se face Ńinând seama de prevederile cuprinse în STAS 1478 „InstalaŃii sanitare. cu baterie amestecătoare de baie . 3. de regulã. . .spãlãtor (din fontã sau tablã emailatã. prevãzutã cu piesã tip "perlator" . Sifoanele de evacuare a apelor de pe pardosealã se prevãd în : 9 .lavoar din porŃelan sanitar (mãrimea 600 mm). prevãzutã cu piesã tip "perlator" .spaŃiu pentru maşina de spãlat rufe şi racordurile necesare pentru apã rece. caldã şi canalizare .lavoar din porŃelan sanitar cu baterie amestecãtoare de apã rece şi caldã. caldã şi canalizare.

camere de baie (din clãdiri de locuinŃe şi alte categorii de clãdiri cu camere de baie) .curŃile de luminã cu suprafaŃa mai mare de 8 m2. 3. lactate etc. . Pentru alimentarea cu apã de consum se folosesc numai surse a cãror apã îndeplineşte condiŃiile de potabilitate conform STAS 1342 şi Legea 458/2002 cu modificările şi completările ulterioare. pe legãtura la canalizare din subsolul clădirii. . fructe. precum şi în cazul în care apa de evacuat conŃine suspensii solide care pot înfunda sifoanele de pardosealã. Apa nepotabilã se poate folosi. veselã.1. .încãperi în care existã posibilitatea spãlãrii sau stropirii pardoselii (spãlãtorii de rufe. pentru : . Pentru menŃinerea gãrzii hidraulice.centralele termice şi punctele termice .camere de duşuri . carne.la spãlãtoriile şi camerele interioare de gunoi ale clãdirilor de locuit .în grupurile sanitare de folosinŃã comunã. . INSTALAłII DE ALIMENTARE CU APĂ Prevederi generale 4.bucãtãriile din locuinŃe şi clãdirile social culturale . de vase. . . instalaŃii sau echipamente pentru prevenirea şi stingerea incendiilor se face în conformitate cu prevederile “Normativului pentru proiectarea.încãperi pentru pisoare .2. având suprafaŃa în care se desfãşoarã operaŃiuni de vânzare de peste 100 m2 (peşte. 3. legume. la sifoanele de pardosealã acestea se racordează la conducta de scurgere a unui obiect sanitar cu utilizare frecventã. cazane de fiert rufe. executarea şi exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor " şi reglementãrile tehnice specifice. marmite etc . RecipienŃi pentru colectarea apelor de pe pardosealã se prevãd la : . 10 .staŃii de pompare . Echiparea şi dotarea construcŃiilor cu sisteme. centre de sifoane etc. .6. . . La curŃile de lumină cu suprafaŃa sub 8 m2. .5. .) . .stingerea incendiilor .încãperi în care se monteazã fântâni de bãut apã .în dreptul punctelor de scurgere în încãperi prevãzute cu maşini de spãlat rufe. pentru evacuarea apelor provenite din neetanşeitãŃile instalaŃiilor . 3. în apropierea uşii . . cu acordul organelor sanitare.la magazine cu profil alimentar.7.) .legume.în exteriorul camerelor frigorifice. .subsolurile tehnice. 4. 4. se prevede un receptor cu un sifon de linie.

. La stabilirea soluŃiei privind instalaŃiile de alimentare cu apã se Ńine seama de : . .destinaŃia şi caracteristicile construcŃiei (clãdire de locuit. acestea pot avea ramuri de maximum 500 m pentru alimentarea cu apã a clãdirilor indicate mai înainte cu excepŃia celor vitale sau de importanŃã deosebitã (SR 4163).direct. . social- culturalã etc. 11 .clasa de importanŃã a construcŃiei din punct de vedere seismic. 4.caracteristicile proceselor tehnologice (amplasarea utilajelor. . . ReŃelele de apã pentru consum menajer si industrial pot fi comune cu cele pentru incendiu. . 4. punctelor obligatorii de alimentare cu apã etc. 4. pentru fiecare dintre ele se prevãd şi se executã instalaŃii separate de alimentare cu apã.3. confort.) . din ansamblurile de clãdiri şi incintele clădirilor social culturale sau de producŃie se realizează de regulã.6.caracteristicele funcŃionale ale reŃelei exterioare de alimentare cu apă în punctul de racord al instalaŃiei interioare sau la sursele proprii de alimentare cu apã şi anume: debitul. În cazul retelelor inelare. Legarea directã a reŃelelor de apã potabilã cu reŃelele de apã nepotabilã este strict interzisă. ReŃele exterioare de alimentare cu apã rece 4.) .spãlarea pardoselilor. . Pentru aceste cazuri se prevãd indicatoare de avertizare cã apa este nepotabilã. 4. ReŃelele exterioare de alimentare cu apã potabilã. conform prevederilor în vigoare şi de condiŃiile de proiectare antiseismicã a instalaŃiilor şi echipamentelor conform prevederilor Normativului P 100 . administrativã. inelare. diluarea apelor reziduale . 4.spãlarea closetelor şi pisoarelor la clãdirile civile şi anexele clãdirilor de producŃie.5.condiŃiile de igienã.8. . vehiculelor. . regimul de furnizare a apei (continuu sau intermitent) şi calitatea apei. cerinŃe de esteticã etc. În cazul unor construcŃii civile sau de producŃie învecinate.stropitul spaŃiilor verzi .7. presiunea de serviciu (sarcina hidrodinamicã disponibilã). la conductele de distribuŃie ale reŃelei de alimentare cu apã a localitãŃii .caracteristicile terenului de fundare a construcŃiei.4. ReŃelele exterioare de distribuŃie a apei reci din ansamblurile de clădiri sau incinte industriale cu o singură zonă de presiune se pot racorda : .

prima zonã. 4. 4. 4.la clădiri importante şi vulnerabile la incendiu. 12 . la conductele de distribuŃie ale reŃelei de alimentare cu apã a localitãŃii. . În cazul instalaŃiei comune de apă pentru consum menajer şi pentru hidranŃi de incendiu. În cazul în care presiunea necesarã pentru stingerea incendiilor este mai mare de 6 bar.când nu se poate realiza debitul necesar printr-un singur branşament . stabilite de investitori . se alimenteazã cu apă pânã la înălŃimea determinată de presiunea reŃelei din care se alimenteazã. Alimentarea cu apă printr-un singur branşament se aplică şi în cazul în care reŃeaua localităŃii este ramificată şi are o singură conductă de alimentare cu apă a consumatorului. dupã caz. cu condiŃia ca reŃelele de distribuŃie şi armăturile de la partea inferioară a zonei a doua de presiune să fie dimensionate corespunzător presiunii respective. de regulă. Zonarea presiunii pe verticalã se face în funcŃie de înãlŃimea clãdirilor.indirect. pe racordul la clãdire. la punctele de consum se prevãd regulatoare de presiune. 4. 4. pe racordul la apartament. atât în exteriorul.10.14. respectând condiŃia : presiunii maxime de 6 bar pentru fiecare zonã de presiune. prin intermediul staŃiilor de pompare. Fiecare clădire sau grup de clădiri dintr-o incintă este alimentată cu apă. FuncŃie de presiunea disponibilã în reŃeaua de alimentare cu apã şi de presiunea necesarã. pe racordurile la armăturile obiectelor sanitare de la fiecare apartament al clãdirii. În cazul în care reŃeaua localităŃii este inelară sau alcătuită din minimum două reŃele distincte. se prevăd două sau mai multe branşamente pentru reŃelele de consum menajer sau pentru cele comune (menajer şi incendiu) în următoarele situaŃii : . prin una din zonele de presiune. printr-un singur branşament.12. se prevăd reŃele separate. alimentarea cu apã a hidranŃilor interiori se face în funcŃie de presiunea necesarã. asigurã alimentarea cu apã a celorlalte niveluri superioare. A doua zonã. cu presiune mai micã.11.in cazui clădirilor înalte şi foarte înalte . . cât şi în interiorul clădirilor. Branşamente 4. În cazul a douã zone de presiune.9. pânã la limita de 6 bar. . cu presiune mai mare.13.

precum şi în cazul montării contoarelor în căminele de branşament din incintă sau din interiorul clădirilor. cluburi şi case de cultură (fără scenă amenajată). Alimentarea printr-un branşament de la reŃeaua exterioară şi altul de la o sursă proprie se realizează în cazul în care reŃeaua exterioară nu asigură continuitatea debitului şi presiunii sau când este prevăzută în caietul de sarcini. 4. din afara căminului. pentru acŃionare în caz de avarie. la limita ei. . cu posibilitatea acŃionării robinetului de închidere. biblioteci sau arhive.19. Pe branşamentele cu lungimi mai mari de 15 m.18. de gimnastică şi de sport. 4. între două branşamente se recomanda prevederea unei armături de închidere. de regulă.cinematografe. instituŃii medicale.17.pe fiecare branşament se montează armături de închidere şi ventile de reŃinere. destinată copiilor cu vârstă preşcolară. aziluri pentru bătrâni sau infirmi. . magazine şi depozite anexe . astfel încât să poată fi scoase separat din funcŃiune în caz de avarii şi să împiedice circulaŃia apei în sens invers. Pentru folosirea sursei proprii trebuie să se obŃină avizul din partea organelor de drept. 4. . 4. cu capacitate de 600 de locuri sau mai mult . cluburi şi case de cultură cu scenă amenajată.15. Ńinând seama de existenŃa altor instalaŃii subterane.în cazul reŃelelor inelare de alimentare cu apă a localităŃii. Contorizarea consumului de apã 13 . săli de concerte şi de întruniri. În cazul prevederii mai multor branşamente se aplică următoarele măsuri: .16. Căminele de branşament se amplasează.la clãdiri cu volumul mai mare de 5000 m3.teatre dramatice sau muzicale. în incinta consumatorului. 4. care sunt amplasate sub zone carosabile. expoziŃii.branşamentele se prevăd pe ramuri diferite ale reŃelei de alimentare cu apă a localităŃii. prin contorul de apă. . muzee. În acest caz se montează ventile de reŃinere pe legătura reŃelei exterioare la sursa proprie. Se recomandă ca branşamentul să fie perpendicular pe conducta de la care se alimenteazã. se prevede un robinet de închidere în imediata apropiere a punctului de racord la reŃeaua exterioară. întrun cămin. În cazuri excepŃionale se admite amplasarea căminului pe trotuar. .

contoarele se montează în casa scării pentru fiecare apartament sau la bucătărie şi la baie.. contorizarea consumului de apă caldă se face. contorizarea se face cu un contor general pe clãdire sau scarã şi cu contoare pentru fiecare beneficiar . cu contor pentru fiecare beneficiar.. respectiv la un punct termic (P.la clădiri cu mai mulŃi beneficiari. . se montează şi la grupul sanitar suplimentar. prin contorul de apã rece . . . C.R. 4. printr-un contor . sau in spatiile comune. cu un contor de căldură pe racordul de intrare în distribuitorul de apă caldă.T.T.23.în centrale termice sau puncte termice .în cãminul de branşament . Contorizarea consumului de apă caldă de consum se face astfel : .L). Rezervoare de acumulare Prevederi generale 14 .T. Întreaga cantitate de apă preluată din reŃeaua exterioară se contorizează în vederea stabilirii cantităŃilor de apã consumată. respectiv în cadrul proprietãŃii fiecãrui beneficiar. Se folosesc numai echipamente de contorizare omologate de cãtre Biroul Român de Metrologie Legalã (B. . .la clădiri racordate la o centralǎ termică. respectiv la un punct termic. cu contor pentru fiecare dintre ramurile de plecare din acestea.la clădiri individuale. Contoarele de apã se pot amplasa : . . contorizarea consumului de apă se face printr-un contor general la intrarea în S. P.P. .20. iar dacă alimentarea cu apă se face prin coloane separate.la clădirile racordate la o staŃie de ridicare a presiunii (S.la clãdiri individuale. scară şi respectiv.în cadrul fiecãrui apartament.21. cu contor de apă caldã pe fiecare ramurã la ieşirea din distribuitor..P. cu preparare centralã a apei calde.M. La clădirile de locuit. 4.) sau la o centralã termicã (C. 4.Contorizarea consumului de apã rece se face astfel : .în subsolul construcŃiilor. Montarea contoarelor se face conform indicaŃiilor din documentaŃia tehnicã a producătorului.). cu condiŃia asigurãrii unui acces permanent şi uşor pentru citirea şi întreŃinerea contoarelor. pe fiecare clãdire sau scarã şi contoare pentru fiecare beneficiar.22. cu contor pentru fiecare clădire.T.în încãperea staŃiei de pompare . 4.).

se prevãd mãsuri pentru asigurarea rezervei intangibile pentru incendiu. Ńinând seama de specificul consumului. saloanele pentru bolnavi. La staŃiile de pompare pentru douã zone de presiune se poate folosi un rezervor comun pentru ambele zone.24. la scãderea nivelelor semnalizate.25. Pentru spitale. pregãtire bolnavi. eventual şi pentru consum industrial. 4. 4. întãrirea regimului de supraveghere etc. 4. Semnalizarea se face în cazul în care existã personal permanent de supraveghere. se prevãd instalaŃii automate pentru semnalizarea opticã şi acusticã a nivelelor din rezervor pentru ca. o sursã proprie de apã. Pentru unitãŃile spitaliceşti cu 400 de paturi şi mai mult se recomandã prevederea. .26. sanatorii şi maternitãŃi. industrial şi pentru incendiu. sã fie aplicate mãsurile de exploatare în regim de avarii.pentru un interval de 2 . 4. pregãtire medici.pentru un interval de 24 ore pentru sãlile de operaŃii.28. 4. sterilizare. 4. pansamente.27. În cazul rezervoarelor de acumulare a apei pentru consum menajer şi pentru incendiu sau pentru consum menajer. Rezervoarele de acumulare pot fi numai pentru consum menajer sau pot fi comune. În scopul supravegherii permanente a alimentãrii normale cu apã a rezervoarelor. Stabilirea volumului rezervoarelor de acumulare a apei pentru consum menajer plus incendiu. reanimare. 4. 15 . rezerva de apã de consum se asigurǎ prin însumarea necesarului: . Se recomandã ca rezervoarele cu capacitate mai mare de 50 m3 sã fie cu douã compartimente. prin manevrarea a maximum trei armãturi de închidere pentru fiecare grup operator. pentru consum menajer.29. restrângerea unor consumuri. stabilite prin instrucŃiunile de exploatare.5 ore pentru întreg consumul. cabinete de tratament. camera de gardã. ce pot folosi grupul operator şi cabinetele de tratamente chirurgicale.30. eventual pentru consum industrial. precum şi de condiŃiile impuse prin avizul societăŃii de distribuŃie a apei . incendiu. se face în conformitate cu prevederile STAS 1478 şi SR 1343-1. care pot fi : înlãturarea avariilor în timp util. În acest scop se urmãreşte alimentarea prin reŃele separate a acestor puncte de consum sau prin scoaterea din funcŃiune a celorlalŃi consumatori în caz de necesitate. pe lângã o gospodãrie proprie de apã.

33.în exteriorul clãdirilor. terenurile sensibile la umezire. construcŃiilor si instalaŃiilor cu apã. destinatã echipamentului de înmagazinare şi pompare a apei. si anume : .34. deasupra nivelului terenului pentru a se putea evita pătrunderii în rezervor a apelor provenite prin refularea canalizării exterioare. în punctul de racord al instalaŃiei interioare. 16 . semiîngropate sau subterane .menajer plus incendiu. . executarea şi exploatarea instalaŃiilor de stingere a incendiilor”. Amplasarea rezervoarelor se face Ńinând seama de înscrierea corespunzãtoare a acestora în schema tehnologicã de alimentare cu apã. La amplasarea rezervorului de apă la subsolul clădirii. se au în vedere şi prevederile din “Normativul pentru proiectarea. InstalaŃiile de ridicare a presiunii apei reci se prevãd atunci când presiunea disponibilã a apei din reŃeaua exterioară. La alegerea amplasamentului se evitã. Se evitã amplasarea rezervoarelor pe versanŃii nestabili sau care îşi pot pierde stabilitatea datoritã lucrãrilor de executare a rezervoarelor. În cazul rezervoarelor de acumulare comune . terenurile cu apã freaticã. Amplasarea rezervoarelor de apã se face în interiorul sau în exteriorul clãdirilor.în interiorul clãdirii. pe cât posibil. într-o încãpere adecvatã. 4. se recomandã ca acesta sã aibă nivelul pãrŃii superioare a preaplinului. ale cãror limite se stabilesc în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind protecŃia sanitarã a surselor.31. InstalaŃii de ridicare a presiunii apei reci Prevederi generale 4. tasabile sau cu capacitate portantã redusã şi versanŃii cu pante abrupte. Amplasarea rezervoarelor 4.32. precum şi de condiŃiile de fundare şi stabilitate generalã şi localã a terenului. 4. caz în care se pot prevedea rezervoare îngropate. în cazul rezervoarelor exterioare de apã potabilã se asigură în jurul lor o zonã de protecŃie sanitarã cu regim sever. este temporar sau permanent insuficientã pentru funcŃionarea normalã a tuturor punctelor de consum.

41. mãrimea şi variaŃia consumului de apã din instalaŃiile interioare. 4. regimul de înãlŃime al clãdirilor etc. În cazul ansamblurilor de clădiri cu mai multe zone de presiune. 4.38.37. sau folosrea recipientelor cu membranã . a pompelor şi a recipientelor hidropneumatice. Alegerea soluŃiei de staŃie de pompare depinde de natura. Se recomandã amplasarea instalaŃiei de ridicare a presiunii în centrul de greutate al consumului şi. Alegerea pompelor şi a schemei de automatizare se face pe baza unei analize tehnico-economice. 4. Pompele pot aspira apa. de azot sau cu membrană) se admite numai pentru consumuri menajere şi cu respectarea urmãtoarelor condiŃii : . În cazul în care rezultă pentru alimentarea cu apă o singură zonă de presiune. 4. comasarea cu alte clãdiri ca: puncte termice. În scopul asigurãrii alimentãrii nivelelor inferioare ale construcŃiilor direct din reŃeaua exterioară. Prevederea rezervoarelor tampon închise (sub presiune cu pernã de aer. centrale de aer comprimat etc. StaŃiile de pompare pot servi unul sau mai mulŃi consumatori.controlul pernei de aer sau de azot.40. pe durata scoaterii din funcŃiune a staŃiei. alegerea soluŃiei se face în funcŃie de regimul maxim admis de presiune. se prevăd una sau mai multe staŃii de ridicare a presiunii cu reŃelele respective.39. . se prevăd dispozitive de reducere a presiunii pentru ramurile pe care se depăşeşte presiunea de 6 bar 4. Rezervoare tampon 4. 4. pompele şi dispozitivele de automatizare a funcŃionii pompelor. La proiectarea staŃiilor de pompare a apei. În componenŃa staŃiilor de pompare a apei intră : rezervorele tampon sau rezervoarele de înãlŃime.42. rezervor tampon închis. dintr-un rezervor tampon deschis (cu nivel liber al apei). precum şi de mãrimea înãlŃimii necesare de pompare. centrale termice. pe baza unei analize tehnico economice. se prevede o conductã de ocolire a rezervorului. 17 .36. de numãrul şi felul consumatorilor. 4.presiunea din conducta de aspiraŃie nu scade sub 1 bar.35. urmãrindu-se realizarea unor costuri minime de energie la pomparea apei. când este posibil.

Se recomandã montarea a trei robinete cu plutitor pentru siguranŃa în funcŃionarea rezervorului tampon deschis. în general. 4.44. La amplasarea rezervorului tampon deschis se iau mãsuri pentru respectarea condiŃiilor igienicosanitare în vederea evitarii contaminãrii apei potabile. Pompele instalate în staŃiile de ridicare a presiunii care aspirã dintr-un rezervor cu douã compartimente au conducte de aspiraŃie din fiecare compartiment. în funcŃie de variaŃia consumului de apă. SpaŃiul de montaj al robinetelor cu plutitor nu trebuie sã afecteze volumul util al rezervorului tampon deschis. La scãderea presiunii sub 1 bar se scot automat din funcŃiune pompele. 4. 4.43. numãrul pompelor de rezervã se stabileşte pe baza unei analize tehnico-economice.48. câte o pompa de rezervã. de regulã.46. La instalaŃiile de pompare se prevãd. la rezerva intangibilã de incendiu se include şi cantitatea de apã ce se consuma în clãdire în timpul incendiului. 4. 4. Se prevede spaŃiu de acces între rezervor şi plafonul încãperii. la care întreruperea alimentãrii cu apã poate duce la explozii. 18 . sã se adopte soluŃia cu rezervor tampon închis. 4.45.50. avarii grave sau pierderi de vieŃi omeneşti. Pompe 4. distrugeri. cu avertizare opticã şi acusticã. pentru fiecare grup de pompe. 4. capacitatea rezervorului tampon se calculeazã pentru a se asigura şi rezerva intangibilã de apã necesarã hidrantilor interiori. În cazul instalaŃiilor de distribuŃie comune pentru consum menajer şi pentru hidranŃii de incendiu interiori. Pentru alimentarea cu apã a clãdirilor se recomandã folosirea pompelor cu turaŃie variabilã şi a dispozitivelor pentru automatizarea pornirii şi opririi pompelor. În cazul în care din rezervorul tampon se alimenteazã şi hidranŃii interiori pentru stins incendiu. rezervorul nu se amplasează sub reŃele care transportã apã nepotabilã şi se prevede cu capac. Pentru consumatorii vitali. Se recomandã ca. la stabilirea volumului rezervorului tampon.49.47.

cu dispozitive de automatizare în funcŃie de debit şi presiune .în cazul pompelor cu turaŃie variabilă. cu pompe cu turaŃia constantă. se asigurã oprirea automatã a pompelor. 4. în funcŃie de debit şi presiune cu microprocesoare montate pe pompe . se prevãd pompe independente pentru consum de incendiu şi pentru consum menajer. de regulã. La instalaŃiile cu volumul recipientelor hidropneumatice sub 500 l.52. astfel încât nivelul minim al apei din rezervor sã fie mai sus decât partea superioară a pompei dacă nu sunt prevãzute cu sisteme de autoamorsare. în funcŃie de presiune cu presostate şi recipiente hidropneumatice . automatizarea funcŃionãrii pompelor se face : . În cazul instalaŃiilor separate.53. cu sorburi de aspiraŃie separate şi cu dispozitive sau poziŃionarea sorburilor care să asigure rezerva intangibilă de incendiu. . În toate cazurile se asigurã şi pornirea şi oprirea manualã a pompelor.51. pentru consum menajer şi hidranŃi interiori de incendiu.55. Pentru consumatorii individuali. .) cu pompe cu turaŃie constantă şi automatizarea în funcŃie de presiune cu presostate şi recipiente hidropneumatice. Pentru staŃiile de pompare ale ansamblurilor de clãdiri sau a unor clãdiri de importanŃã deosebitã (spitale. La atingerea nivelului minim admis de aspiraŃie. Pompele se monteazã. 4. se recomandã alegerea a cel puŃin douã recipiente de capacitãŃi egale. respectiv oprirea pompelor de umplere se face în funcŃie de nivelul apei din rezervor. 19 . având volumul total util cel puŃin egal cu volumul util rezultat din calcul. se recomandã prevederea recipientelor cu membranã. care se monteazã conform documentaŃiei tehnice a agregatelor. cu un debit de calcul sub 1 l/s.în cazul pompelor cu turaŃie constantă. 4. recipient hidropneumatic şi instalaŃia de automatizarea.în cazul pompelor cu turaŃie constantă. se poate folosi o instalatie de pompare formata din electropompã. Pornirea şi oprirea pompelor pentru consum menajer se face astfel : • în cazul staŃiilor de pompare cu rezervor tampon deschis sau închis. pornirea.56. 4. 4.54. în cazul vaselor tampon deschise. • în cazul rezervoarelor de înãlŃime. 4. hoteluri etc.

se dispune de energia electricã sau de gazele combustibile necesare. completarea azotului se realizează cu butelii mobile pentru azot. 4. se admite folosirea ejectoarelor. La instalaŃiile cu recipiente hidropneumatice mai mici de 100 litri.). 4.. inclusiv ejectorul. InstalaŃiile locale pentru prepararea apei calde de consum se recomandã.57.2. în funcŃie de presiune. La instalatiile de pompare cu reglajul pornirii şi opririi pompelor în funcŃie de presiune cu presostate şi recipiente hidropneumatice cu pernă de aer. Aparatele de preparare localã a apei calde pot fi cu acumulare sau fãrã acumulare. dacã prepararea localã este mai economicã în special în perioada caldã a anului. 5. Tipul de instalaŃie localã de preparare a apei calde ce se adoptã depinde de sursa de energie disponibilã (electricã.3.1. dacã aceasta asigurã o alimentare continuã cu aer comprimat. temperaturã insuficientã). INSTALAłII PENTRU PREPARAREA APEI CALDE DE CONSUM InstalaŃii locale pentru prepararea apei calde de consum 5. 4. se admite montarea unui singur compresor alimentat de la o singurã sursã de energie sau sã se foloseascã statia de compresoare centralizatã. 5. în locul compresoarelor. În cazul utilizării recipientelor hidropneumatice cu membrană şi pernă de azot. când nu sunt condiŃii de racordare la reŃelele exterioare de apã caldã sau când regimul de furnizare a apei calde nu satisface cerinŃele beneficiarilor (funcŃionare intermitentã.59. de regulã. combustibili solizi etc.58. În cazul instalaŃiilor comune pentru consum menajer şi hidranŃi interiori de incendiu. dacã staŃia de pompare se livreazã echipatã cu toate componentele necesare aferente acestei soluŃii. Folosirea aparatelor fãrã acumulare se recomandã în cazul în care este necesar sã se prepare instantaneu apã caldã şi. pornirea pompelor pentru consum menajer se face automat. la clãdirile care nu dispun de instalaŃii proprii de încãlzire centralã. totodatã. gaze naturale sau lichefiate. 20 . de debit şi presiune. 5. Se recomandã folosirea aparatelor prevãzute cu instalaŃii automate de ardere cu termoregulator. Se pot prevedea instalaŃii locale de preparare a apei calde şi în cazul când clãdirea este prevãzutã cu încãlzire centralã.

. InstalaŃii centrale pentru prepararea apei calde de consum 5.prevederile specifice din Normativul pentru proiectarea si executarea instalaŃiilor de încãlzire centralã I -13. .necesarul specific de apã caldã de consum.în cazul boilerelor orizontale. În cazul folosirii energiei electrice. care pot fi : cu acumulare (boilere orizontale sau verticale) sau fãrã acumulare (aparate în contracurent) .8.natura. racordarea conductei de alimentare cu apã rece se face la partea inferioarã a boilerului.în paralel cu schimbătoarele de căldură pentru încălzire . 5. . lângã intrarea agentului termic .ventilul de siguranŃã se montează pe conducta de alimentare cu apã rece. se dã prioritate sistemelor cu acumulare. iar cea a apei calde de consum la partea superioarã a boilerului. numãrul de consumatori şi durata efectivã a perioadei de consum .7. La adoptarea sistemului de instalaŃie centralã pentru prepararea apei calde de consum se va Ńine seama de : .în serie paralel cu schimbătoarele de căldură pentru încălzire .6.în cazul în care consumul maxim orar de apã caldã este mai mare de 10 m3/h . . Prepararea apei calde de consum în centrale şi puncte termice se realizeazã cu boilere (soluŃie recomandatã când consumul maxim orar de apã este mai mic de 10 m3/h) cu aparate în contracurent sau cu aparate în contracurent şi acumulatoare de apã caldã. opusã ieşirii agentului termic. Se recomandã utilizarea schemei de preparare a apei calde de consum în serie cu schimbãtoarele de căldură pentru încălzire şi cu injecŃie din primar şi de utilizare a schimbătoarelor de cãldurã cu plãci.în serie cu schimbătorele de căldură pentru încălzire şi cu injecŃie din primar.9. 5. 5. .la schemele de racordare la sisteme centralizate de alimentare cu căldură. La schema de preparare a apei calde cu boilere se Ńine seama de urmãtoarele: . . 5.tipurile aparatelor folosite pentru prepararea apei calde de consum. 21 . . Prepararea apei calde cu aparate în contracurent se poate realiza dupã diferite scheme de racordare şi anume : . regimul de furnizare şi parametrii agentului termic primar . care sã poatã utiliza energia electricã în perioadele cu tarif de energie electrică redus.5.4. Prepararea apei calde de consum cu aparate în contracurent se recomandã : . 5.

ReŃelele exterioare de distribuŃie a apei calde de consum fac legãtura între instalaŃia de preparare a apei calde din punctele termice sau centralele termice şi instalaŃiile interioare de alimentare cu apă caldă şi se realizeazã. sanatorii etc). când reŃeaua de alimentare cu apã nu asigură presiunea necesarã instalaŃiei de apã caldã. Pe conducta de recirculare se monteazã un ventil de reŃinere. instalaŃiile de preparare a apei calde din centralele termice sau punctele termice trebuie prevăzute cu posibilitatea opririi alimentãrii cu apã caldã de consum pe timpul incendiului. hoteluri etc.16.rezervorul de acumulare se monteazã numai în poziŃie verticalã. În cazul preparãrii apei calde de consum cu aparate în contracurent (fãrã acumulator de apã caldã). 5. 5. grãdiniŃe. Conductele de recirculare a apei calde de consum se prevãd la clãdiri social culturale cu specific deosebit. Racordarea conductei de recirculare la aparatele de preparare a apei calde se face pe legãtura de apã rece. policlinici. Pentru ansamblurile de clãdiri de locuit cu prepararea centralã a apei calde de consum. ramificat. . 5.14. fiind prevãzut cu vane pentru izolarea lui.12..10. 5. ReŃele exterioare pentru distribuŃia şi recircularea apei calde de consum 5. pompa se monteazã pe conducta care face legătura între partea inferioară a rezervorului şi racordul la schimbătorul de căldură corespunzător ieşirii agentului termic din schimbător.legarea aparatului în contracurent cu rezervorul de acumulare se face numai în paralel. 5. La prepararea apei calde de consum cu aparate în contracurent si rezervoare de acumulare (fãrã serpentine de încãlzire) se recomandã luarea urmãtoarelor mãsuri : .15. dupã ventilul de reŃinere. Conductele de recirculare a apei calde se recomandă să se prevadǎ până la consumatorul situat cel mai sus şi mai depărtat. Dotarea cu instalaŃii sanitare a centralelor şi punctelor termice se face în conformitate cu prevederile “Normativului pentru proiectarea. 5. cum sunt: construcŃii pentru sãnãtate (spitale. 22 .11. creşe. executarea şi exploatarea instalaŃiilor de încãlzire centralã I –13”. cu montarea unei pompe de circulaŃie între acumulator şi aparatul în contracurent . precum şi la clãdirile de locuit.13. de regulã. se admite intercalarea pe circuitul apei calde a unei pompe de ridicare a presiunii (pentru acoperirea pierderilor de sarcinã în aparatele în contracurent).

iar înãlŃimea între axul aparatului de preparare a apei caldă şi punctul de racord al conductei de recirculare la coloanã este mai mare de 5 m.22. 6.20 Recircularea apei în sistemul de conducte de apã caldã de consum se activeazã prin pompe separate pentru fiecare zonã de presiune în parte. În funcŃie de zonele de presiune se prevãd conducte de recirculare distincte. se prevede un contor şi pe conducta de recirculare. 5.19. sã nu se întrerupã funcŃionarea a mai mult de 5 hidranŃi pe un nivel al clãdirii.21. 6.1. ReŃelele de distribuŃie interioarã se pot realiza în sistem inelar. 5. Se admite recircularea prin gravitaŃie în cazul clãdirilor la care distanŃa între sursa de preparare a apei calde şi baza coloanei celei mai îndepãrtate nu depãşeşte 30 m. Se poate renunŃa la conducta de recirculare în cazul în care conductele de distributie sunt preizolate şi coloanele sunt izolate astfel încât pe timp de noapte temperatura apei calde din coloane să nu coboare sub 38 0C. Robinetele de pe reŃelele care alimenteazã hidranŃii de 23 . 5. În cazul în care reŃeaua de recirculare se montează în interiorul clădirii după contorul de apă caldă. 5. ramificat sau mixt. În cazul clãdirilor cu centralã termicã proprie se recomandã sã se prevadã conducte de recirculare în cazul în care distanŃa dintre sursa de preparare a apei calde şi baza coloanei celei mai îndepãrtate depãseşte 30 m. Pompele de ridicare a presiunii în reŃeaua de apã caldã de consum. În cazul în care reŃeaua de recirculare se montează până la baza clădiri. ReŃelele inelare de conducte pentru consum menajer şi incendiu se prevãd cu robinete de trecere astfel încât în caz de avarii. aceasta se realizeazã astfel încât racordarea sã se facã înaintea contorului montat pe conducta de alimentare cu apă caldă.17. pentru a se putea reduce consumul de apă caldă cu cantitatea de apă recirculată.2. REłELE INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ RECE ŞI APĂ CALDĂ DE CONSUM 6.23. 5. ca şi pompele de recirculare se amplaseazã în spaŃiile prevăzute pentru preparare a apei calde de consum. 5.18. Alegerea sistemului se face pe baza criteriilor economice şi de funcŃionalitate. 5.

7. . boxe etc. 6. în general. sterilizare.5.la alimentarea cu apã a clãdirilor social-culturale sau din incintele clădirilor de producŃie în cazul în care. 24 . pansamente. se admite proiectarea unui nivel tehnic amplasat la ultimul nivel sau la un nivel intermediar. centrelor comerciale şi al altor clãdiri la care schema de distribuŃie inferioarã nu este indicatã tehnic sau economic. sprinklere închise sau deschise.4. camere de gardã. Se prevãd reŃele de distribuŃie separate pentru consum menajer în urmãtoarele situaŃii : . se foloseşte apa nepotabilã . cabinete de tratament. rezervoare WC etc.în cazul utilizãrii conductelor de mase plastice pentru apa potabilã sau pentru procesele de producŃie . Pentru clãdirile cu douã zone de presiune. pregãtire bolnavi. . se recomandã sã se facã prin reŃele comune. DistribuŃia superioarã se admite numai în cazul în care conductele pot fi montate în spaŃii de circulaŃie sau încãperi de folosinŃã comunã (spãlãtorii.8. cu asigurarea evacuãrii apei provenite din eventualele defecŃiuni. 6.la alimentarea cu apă a consumatorilor mari amplasaŃi la nivelele inferioare (bucãtãrii mari. atunci când soluŃia rezultã convenabilă din punct de vedere funcŃional sau economic.). care se asigură de la o reŃea de presiune scãzutã . reanimare.la alimentarea cu apã a unor spaŃii cu destinaŃie specialã : sãli de operaŃii.).6. Schema de distribuŃie inferioarã se aplicã pentru toate clãdirile prevãzute cu subsoluri sau la care se pot prevedea canale de circulaŃie vizitabile (clãdiri de producŃie). saloane pentru bolnavi. 6. 6. pregãtire medici. în cazul clãdirilor de producŃie. halelor de depozitare. ce pot folosi grupul operator si cabinetele de tratament chirurgical. . spãlãtorii mecanice). pentru procesele tehnologice respective. uscãtorii. Pentru o zonã de presiune. apa pulverizatã) . Alimentarea cu apã a hidranŃilor de incendiu interiori. Schema de distribuŃie superioarã se aplicã. . 6. din construcŃiile prevãzute cu instalaŃii de apã potabilã sau industrialã. 6. dacã nu sunt prevãzute cu dispozitive de acŃionare de la distanŃã. 6. conductele de distribuŃie se monteazã în subsol.incendiu se sigilează în poziŃie „normal deschis".la alimentarea cu apã a clãdirilor social-culturale şi de producŃie la care se prevãd instalaŃii interioare speciale de stingere cu apã a incendiilor (ex.3.9. În cazul reŃelelor comune se asigurã circulaŃia apei în coloanele hidranŃilor prin legarea capetelor coloanelor la obiecte sanitare cu folosinŃã permanentã (pisoare.

cât şi prin circulaŃia apei subterane .). reŃelele se separă în exteriorul clãdirilor. Când apa este potabilã şi nu existã pericol de poluare a stratului freatic se recomandã folosirea cu precãdere pentru cladiri individuale a surselor subterane de mică adâncime (8 pânã la 20 m adâncime). Apele de izvoare sunt alese numai dacã se constatã. În cazul în care se folosesc reŃele separate pentru incendiu şi alte reŃele din mase plastice pentru alimentarea cu apă pentru consum menajer.3 bar. În reŃelele instalaŃiilor interioare de apã comune pentru incendiu şi consum menajer se folosesc numai Ńevi din oŃel zincat. la nivelul aceluiaşi obiect sanitar nu trebuie să fie mai mare de 0. 6. 7. 6. se prevăd organe de închidere. 25 . Numãrul de persoane servite de o astfel de sursã depinde de situaŃia localã (tipul sursei. atât prin infiltraŃii de suprafaŃã. 7. . sau agrementate să rezistente la temperatura de 60°C.amplasat pe un loc mai ridicat pentru a se evita colectarea în jurul puŃului. depozite de gunoaie etc. La forarea puŃurilor.6.captãri de izvoare.12. iar pe conductele din mase plastice.2. DiferenŃa de presiune dintre apa rece si caldã. 7. Înainte de executarea lucrãrilor de captare se iau probe şi se fac analizele necesare de cãtre un laborator de specialitate.4. caracteristicile acesteia etc.10. . 7. Se recomandã folosirea apei subterane şi anume cea obŃinutã prin : . INSTALAłII DE ALIMENTARE CU APà ÎN ZONE FÃRà REłELE HIDROEDILITARE 7. în urma unor observaŃii mai îndelungate.3.11. 6.1. . În baza avizului favorabil se proiecteazã şi executã sursa de alimentare cu apã.5.puŃuri forate . . în cãminul de ramificaŃie. pe trasee comune cu cele de apã rece şi se pot executa din conducte din oŃel zincat sau din mase plastice omologate. haznale.cât mai departe de locurile în care apa ar putea fi infectată. de regulã. mai ales dupã perioadele secetoase sau ploioase. a apelor de ploaie sau rezultate din topirea zãpezii . cã au debit suficient şi îşi pãstreazã calitãŃile.cât mai aproape de consumatori . locul de execuŃie se stabileşte astfel ca acesta să fie : .amplasat pe un teren pe care nu au fost mai înainte grajduri. În cazul în care nu existã posibilitatea alimentării cu apă de la o reŃea publica. . 7.puŃuri sãpate . ReŃelele interioare de apã caldã de consum şi de recirculare se amplaseazã. 7. alimentarea cu apă se face de la sursã proprie (care poate servi una sau mai multe clãdiri) care trebuie sa indeplinească condiŃiile de potabilitate.

DISPOZITIVE PENTRU PRELUAREA DILATĂRII Armături de închidere. În centralele şi punctele termice. 7. Captarea prin puŃuri sãpate se foloseşte când stratul de apã potabilã se aflã la adâncimi relativ mici. 26 . siguranŃă şi golire 8. când sursa de contaminare aflatã în aval. . în cazul în care este asiguratã înãlŃimea minimã de aspiraŃie. 7. Transportul apei de la izvoarele ascendente la consumator se face în limita presiunii disponibile sau prin pompare.8. la intrarea în clãdiri .pe conductele de alimentare cu apã rece şi caldă.2. .pe racordurile armăturilor de la obiectele sanitare. 7. armãturile de închidere se prevãd : . la intrarea în clãdire sau într-un cãmin exterior . .1. .50 m.7. reglaj. DistanŃa minimã de la sursele de captare de apã subteranã la sursa posibilã de contaminare este : .pe conductele de alimentare cu apã rece.9. Pomparea apei din puŃurile sãpate se poate face cu pompe centrifuge cu ax orizontal. Transportul apelor de la izvoarele de coastã la consumator se face : .12. . În cazul puŃurilor săpate cu adâncimii mai mari a pânzei de apã se folosirea pompelor submersibile.la baza coloanelor.11. când sursa de contaminare se aflã în amonte de captare . 8. în apropierea conductelor de distribuŃie ale clãdirii . dar nu mai mici de 5 m.10. iar diametrul puŃului permite montarea pompei. în cazul în care diferenŃa de nivel dintre izvor si consumator asigurã presiunea necesarã . armãturile de închidere se prevãd : .pe derivaŃiile care alimenteazã unul sau mai mulŃi consumatori.prin pompare. Pentru execuŃia forajului se va obŃine acordul da la organele competente. Pomparea apei din puŃurile forate se face cu pompe submersibile în special în cazul adâncimii mari a pânzei e apă.prin cãdere liberã.pe racordurile schimbãtoarelor de cãldurã. În instalaŃiile de alimentare cu apă din interiorul clădirilor. când diferenŃa de nivel este insuficientã.20 m. 7. 7. 8. . pe conductele de apã rece şi apă caldã de consum . ARMĂTURI ŞI APARATE PENTRU INSTALAłII. 7. în funcŃie de specificul clãdirii .

. .5.4. Armãturile de închidere ale instalaŃiilor interioare se prevăd cu armãturi sau dispozitive de golire. dupã contorul general .pe conductele de refulare ale pompelor.pe racordurile distribuitoarelor . pentru scoaterea din funcŃiune a unuia dintre ele . între pompe şi armãtura de închidere . .pe racordurile recipientelor sub presiune (alimentarea cu apã şi aer comprimat.pe conductele de alimentare cu apã rece la intrarea în clãdire . Armãturile de închidere se prevăd cu dispozitive de reglaj pe racordurile de alimentare cu apã rece şi caldã care servesc obiecte ce necesitã presiuni inferioare faŃã de cele disponibile.pe conductele de plecare şi sosire ale distribuitoarelor şi colectoarelor . . În staŃiile de ridicare a presiunii.pe racordul de umplere a instalaŃiei de încãlzire centralã. 8. Armãturile de reŃinere se prevăd în urmãtoarele cazuri : .pe conductele de umplere a instalaŃiilor de încãlzire centralã. armãturile de închidere se monteazã : . .pe conductele de aspiraŃie şi refulare a pompelor .pe conductele de alimentare cu aer comprimat a recipientelor hidropneumatice . 8.6.pe conductele de aspiraŃie şi refulare a pompelor . . 8.pe conductele de ocolire .pe conducta de golire. aparate în contracurent etc. . . 8. .3. golire) . 27 .pe conductele de alimentarea cu apă a rezervoarelor tampon sau de acumulare . . 8. .pe conductele de ocolire . în cazurile în care golirea porŃiunile de instalaŃii respective nu poate fi fãcutã prin armãturile de serviciu.).7. cu exceptia boilerelor şi aparatelor în contracurent care sunt alimentate cu agent termic cu temperatura sub 100°C.pe conductele de alimentare cu apã rece a echipamentelor de preparare a apei calde de consum .între schimbãtoarele de cãldurã. Armãturile de siguranŃã se monteazã la recipientele sub presiune (recipiente hidropnematice. . .pe fiecare branşament. . Între dispozitivele de siguranŃã şi recipientele protejate nu se prevãd organe de închidere. boilere.

. în caz de risc de lovire sau de demontare neautorizată.10.pe racordurile de refulare ale pompelor şi compresoarelor .pe racordurile aparatelor în contracurent la conductele de apã rece şi caldã de consum. Se prevede câte un racord cu robinet şi mufã şi în puncte ale instalaŃiei unde este necesarã verificarea temporarã a presiunii. 8. Pe racordurile de apã caldã de la fiecare clãdire sau scarã. 28 . armãturile de închidere se prevãd : .pe distribuitoare . La amplasarea lor se Ńine seama de condiŃiile de alimentare în caz de avarii a consumatorilor ce nu admit întreruperi în alimentare. . . înaintea contoarelor . 8. 8. Indicatoarele de nivel cu tub de sticlã se prevãd obligatoriu la recipientele hidropneumatice. . 8.la fiecare aparat de preparare centralã a apei calde de consum .pe distribuitoarele de apã caldã . . Pe reŃelele exterioare de alimentare cu apã rece. cu exceptia celor cu membranã. Pe reŃelele exterioare de apã rece şi caldã armãturile de închidere sunt prevãzute pentru secŃionarea reŃelelor şi a derivaŃiilor.în cãmine de racord prevãzute cu contoare .înainte şi după filtrele şi separatoarele de impurităŃi. Se prevãd termometre indicatoare : .pe ramificaŃiile reŃelelor exterioare. Se prevãd manometre indicatoare : . se prevăd racorduri pentru montarea termometrelor indicatoare.pe acumulatoarele de apã caldã de consum . Aparate de măsură şi control 8.14.9.8. .13.pe conducta de alimentare cu apă rece a schimbătoarelor de căldură.12.pe recipientele hidropneumatice. Se prevede câte un racord cu robinet şi mufã pentru montãri de manometre : .11. 8. 8. .

20.15. Calculul compensatoarelor de dilatare U şi al conductelor autocompensatoare se face în conformitate cu prevederile STAS 4377. compensatoare axiale sau reticulare. 29 . 8. de preferinŃã de o parte şi de alta a acestora. 8. 8. prin schimbãri de direcŃie ale traseului. Pe traseele drepte de conducte se prevãd compensatoare din Ńevi curbate în formã de U. Dispozitive pentru preluarea dilatãrilor şi eforturilor în conducte Conducte din otel 8. Când nu este posibil. Înãltimea maximă a coloanelor din oŃel pe care nu este necesar să se monteze compensatoarele de dilatare este indicată în tabelul 1. precum şi instalaŃiile de preparare a apei calde din centralele şi punctele termice care alimenteazã cu apã clãdiri sau ansambluri de clãdiri se prevãd cu instalaŃii de automatizare. însã numai în treimea mijlocie a câmpului.16. Dilatãrile conductelor de apã caldã de consum sunt preluate pe cât posibil natural. StaŃiile de ridicare a presiunii. se admite amplasarea dezaxatã. parametrii de regim ai apei şi de condiŃiile de amplasare ale conductelor în pãmânt sau canale. 8.19. 8.17. Pentru conductele de oŃel îngropate în pãmânt cu variaŃii de temperaturã ale apei transportate pânã la 25°C nu sunt necesare com pensatoare de dilatare. compensatoarele se amplaseazã astfel încât sã permitã vizitarea lor. Indiferent de tipul folosit. Compensatoarele axiale se amplaseazã în vecinãtatea suporturilor fixe. Tabelul 1 ÎnălŃimea maximă a coloanelor din oŃel pe care nu se montează compensatoare de dilatere Temperatura maxima a apei calde Înãltimea maximã a coloanei [0C] [m] 40 40 60 35 8. Pe coloanele instalaŃiilor de alimentare cu apã se prevãd compensatoare tip U. în funcŃie de caracteristicile geometrice ale reŃelei.21. Compensatoarele de tip U se amplaseazã în axul câmpului (tronsonului de reŃea) compensat.18.

dacã acesta se gãseşte deasupra conductei de distribuŃie. Preluarea eforturilor transmise de conductele de apã caldã se face prin suporŃi ficşi.0 30 . în funcŃie de diametrul conductei şi de temperatura apei calde Diametrul nominal al conductei DistanŃa între suporŃii ficşi [m] la o [mm] temperaturǎ a fluidului de: 40oC 60oC 40 100 90 50 115 100 65 125 110 80 135 120 100 150 130 150 170 150 8. Tabelul 2 DistanŃele între suporŃii ficşi.24. rulanŃi sau suspendaŃi.26.3 2.1/2 3. 8. DistanŃele de montaj sunt indicate în tabelul nr. respectiv cu robinet de golire. Pentru susŃinerea conductelor se prevãd suporŃi mobili glisanŃi. Compensatoarele în formã de U ale conductelor de distribuŃie. dacã acesta se gãseşte dedesubtul conductei de distribuŃie. 8. conformaŃi antiseismic. 2 şi cu recomandarea ca aceştia sã fie plasaŃi lângã ramificaŃii şi în vecinãtatea armãturilor de separare sau închidere. 8.25. 3.23. Tabelul 3 DistanŃele recomandate între suporturile mobile ale conductelor de apã în funcŃie de diametrul conductelor şi de existenŃa izolaŃiei termice Diametrul interior al DistanŃele recomandate între suporturile mobile [m] conductelor [inch] sau [mm] Conducte Conducte izolate cu grosimea neizolate izolaŃiei de maximum 40 mm 3/8 . În cazul montãrii conductelor de apã caldã împreunã cu conductele instalaŃiei de încãlzire.22. se prevãd cu dispozitive de evacuare a aerului pe porŃiunea orizontalã a acestora. rigidizaŃi de elementele de construcŃie adiacente. Amplasarea suporŃilor ficşi se face Ńinând seama de prevederile din tabelul nr. dupã cataloagele de detalii tip. se utilizeazã acelaşi tip de suporŃi. 8.

executarea şi exploatarea instalaŃiilor sanitare şi a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare.5 131 -150 8.0 11/4 .0 40 . Debitul mediu zilnic V mz pentru dimensionarea reŃelelor de distribuŃie a apei reci şi calde pentru clădirile de locuit.7 88 . DIMENSIONAREA INSTALAłIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ Debitul de calcul pentru conducte de distribuŃie a apei reci şi calde Debitul de calcul pentru conductele de distribuŃie a apei pentru clădirile de locuit • 9. modul de amplasare şi de dimensionare a compensatoarelor şi suporŃilor se face conform prevederilor Normativului privind proiectarea.1 76 . Pentru conductele din mase plastice prevederea.6 64 . y .1 4. • V sz . 9.7 4. • 9. 31 .5 5. se stabileşte cu relaŃia: • • V mz = Σ Np V sz / 3600 noz [l/s] (2) în care: Np este numărul de persoane corespunzător unui necesar specific de apă.2 3.cuantila distribuŃiei de repartiŃie normală. 3/4 .5 6. se determină cu relaŃia: • • • V c = V mz + y ( V mz)1/2 [l/s] (1) în care : • V mz este debitul mediu zilnic de apă .7 5.5 Conducte din mase plastice 8.95 7.0 100 .necesarul specific de apă [l/zi.27.82 6.0 9.25 7. Debitul de calcul V c pentru dimensionarea conductelor de distribuŃie a apei reci şi calde.1 5.0 6. utilizând conducte din mase plastice NP 084 si a recomandărilor producătorilor.70 6.2.57.pers]. pentru clădirile de locuit.1.1 1/2 5.1 4.

• V s .054.5. Cuantila distribuŃiei de repartiŃie normală y este funcŃie de gradul de asigurare al necesarului de apă după cum urmează: . • • necesarul specific de apă rece V srz şi necesarul specific de apă caldă V scz pentru clădirile de locuit în funcŃie de felul preparării apei calde.]. 32 . • noz şi V sz au semnificaŃia de la relaŃia (2).4. de utilizare a apei. [l/zi.necesarul specific de apă rece pentru reŃelele de distribuŃie a apei reci. • V sa . .3.numărul mediu de ore pe zi. • • 9. • • • V strz = V srz + V scz (3) 9.pers]. [l/zi.]. cu combustibil gazos.326. [l/s.consumul specific de apă pentru un apartament.ap. se stabileşte cu relaŃia: • • • • V mz = (Σ n V s / 3600 noz ) Na V sz / V sa [l/s] (4) în care: n este numărul armăturilor de acelaşi fel. solid sau lichid. noz . • V scz .pers. de gradul de dotare cu obiecte sanitare şi a contorizării consumului de apă sunt date în ANEXA 1.pentru clădirile de locuit. Debitul mediu zilnic pentru dimensionarea coloanelor şi a conductelor de distribuŃie a apei reci şi calde din interiorul clădirilor de locuint. prevăzute cu instalaŃii interioare de alimentare cu apă rece şi cu apă caldă preparată central sau cu încălzitoare instantanee cu gaz sau electrice. 9. se aplică un grad de asigurare de 98%.pers]. Necesarul specific de apă V sz . căruia îi corespunde y = 2.necesarul specific de apă caldă pentru reŃelele da distribuŃie a apei calde. prevăzute cu instalaŃii interioare de alimentare cu apă rece şi cu apă caldă preparată cu cazane cu acumulare. • V strz . pentru clădirile de locuit este de 19 ore pe zi.pentru clădirile de locuit.necesarul specific total de apă rece pentru reŃelele care se alimentează cu apă rece reŃelele de distribuŃie a apei reci şi reŃelele de apă rece care alimentează instalaŃiile de preparare a apei calde. • Necesarul specific de apă V sz poate fi: • V srz . care asigură alimentarea cu apă.numărul mediu de persoane pentru un apartament. necesarul specific total de apă rece V strz .debitul specific de apă al unei armături [l/s]. [l/zi. Na . se aplică un grad de asigurare de 99% căruia îi corespunde y = 2.

75 persoane pe apartament şi la un consum specific de 0. Valorile presiunii de utilizare din ANEXA 2. E2 . la un număr mediu de 2. este egal cu unitatea. 33 . Presiunile nominale de utilizare pot fi modificate în funcŃie de caracteristicile armăturilor cu condiŃia asigurării debitelor specifice din ANEXA 2. Pentru clădirile de locuit. social-culturale şi grupurile sanitare de la vestiarele atelierelor şi unităŃilor de producŃie. [l/s]. sunt date în ANEXA 2.15 ( E )½ + 0.ap. echivalenŃii de debit e şi presiunea de utilizare Pu ale armăturilor obiectelor sanitare. Debitul de calcul pentru conducte de distribuŃie a apei pentru clădirile administrative. a . se calculează cu relaŃiile din tabelul 4.2 l/s.57 l/s. Debitele de calcul V c . care la un debit specific de 0. social-culturale şi grupurile sanitare de la vestiarele atelierelor şi unităŃilor de producŃie • 9. Debitele specifice de apă V s . conform STAS 1478. 9.6. E = ∑ e respectiv E = E1 + E2 (6) în care : e este echivalentul de debit al unei armătrui de alimentare cu apă.suma echivalenŃilor de debit a robinetelor de apă rece.coeficient adimensional în funcŃie de felul apei reci sau calde : a este egal cu 1 pentru apă rece şi 0.pers. E1 . au caracter de recomandare şi nu se impun faŃă de valorile date în documentaŃiile tehnice ale producătorilor. pentru conductele de distribuŃie a apei pentru clădirile administrative. numai la un necesar specific de apă de 280 l/zi.suma echivalenŃilor de debit a punctelor de consum alimentate de conducta respectivă.7 pentru apă caldă .suma echivalenŃilor de debit a bateriilor amestecătoare de apă caldă.7.9.004 E ] [l/s] (5) în care: • V c este debitul de calcul.8. • 9. 9. în locul relaŃiei (1) se poate aplica relaŃia (5): • V c = a [ 0.. E .

28 cazare. magazine. • şi necesarul specific de apă caldă V scz . • 9.72 comune.2 V c=0.0 (Σ V s)1/2 V c=0. din clădirile administrative. Cămine de studenŃi.45 (Σ V s)1/2 V c=0. • cu E • cu E cu Σ V s cu Σ V s 1. necesarul specific total de apă rece V strz .12. băi publice. internate. • • 9. Spitale.22 E1/2 Σ V s≥ 0.2 V c=0. DestinaŃia clădirilor aplicare crt.54 (Σ V s)1/2 V c=0. Teatre. se aplică relaŃia generală : • • • V c = ΣV s sau V c = 0. stadioane.0 V c = 1.27 E1/2 Σ V s≥ 0.49 (Σ V s)1/2 V c=0. social-culturale şi grupurile sanitare de la vestiarele atelierelor şi unităŃilor de producŃie de calculează cu relaŃia (7).90 E1/2 Σ V s≥ 4. • • • • E ≥ 2. 8.24 gări. Hoteluri cu grupuri sanitare • • • • E ≥ 3. Grupuri sanitare la vestiarele atelierelor şi unităŃilor de • • • • E ≥ 20 V c = 2.00 de serviciu. conform STAS 1478 şi SR 1343-1.0 (Σ V s)1/2 V c=0.00 producŃie. 3.36 5.30 E1/2 Σ V s≥ 0. InstituŃii de învăŃământ. Birouri. personal • • • • E ≥ 5.4 V c=0.20 E1/2 Σ V s≥ 0. Necesarul specific de apă V sz . creşe.8 V c=0. • • • • E ≥ 1.10. cantine. artişti.85 (Σ V s)1/2 V c=0. cinematografe. hoteluri cu camere de baie aferente camerelor de • • • • E ≥ 1. 6. la valori ale Σ V s şi E mai mici decât cele indicate la domeniul de aplicare a relaŃiei de calcul.38 E1/2 Σ V s≥ 0. 7. Cămine pentru copii.24 E1/2 Σ V s≥ 0. 4. grupuri sanitare pentru sportivi. bufete. sanatorii. cluburi. social-culturale şi grupurile sanitare de la vestiarele atelierelor şi unităŃilor de producŃie RelaŃiile de calcul ale debitelor Domeniul de Nr. Pentru toate categoriile de clădiri indicate în tabelul 4.44 restaurante. sunt date în ANEXA 3 34 . pentru pentru clădirile administrative.6 V c=0. • • • • E ≥ 1.45 E1/2 Σ V s≥ 1. Debitele de calcul pentru conductele de legătură dintre coloane şi armăturile punctelor de consum.2 E [l/s] (7) 9. Tabelul 4 • Debitele de calcul V c pentru conductele de distribuŃie a apei pentru clădirile administrative. grupuri sanitare de pe lângă hale şi ateliere.11.0 V c=0.60 (Σ V s)1/2 V c=0. social- culturale şi grupurile sanitare de la vestiarele atelierelor şi unităŃilor de producŃie. policlinici. • • • • E ≥ 1.67 (Σ V s)1/2 V c=0.20 2.

. Debitul de calcul pentru conducte de distribuŃie a apei pentru scopuri tehnologice 9. n – numărul punctelor de consum. La debitul de calcul al conductelor care alimentează cu apă instalaŃii de stingere a incendiilor şi instalaŃiile pentru consum menajer sau de producŃie.14. Debitul de calcul pentru conducte de distribuŃie a apei pentru stingerea incendiilor 9. executarea şi exploatarea instalaŃiilor de stingere a incendiilor.13. indicativ P118. în cazul preparării apei calde cu schimbătoare de căldură fără acumulare.15. Debitul de calcul pentru instalaŃiile de preparare a apei calde pentru consum menajer. se calculează cu relaŃia: • • Vc=∑KnVu [l/s] (8) în care: K – coeficient de simultaneitate care se stabileşte în funcŃie de procesul tehnologic. executarea şi exploatarea instalaŃiilor de stingere a incendiilor. debitul de apă necesar pentru pentru stropit străzi şi spaŃii verzi. nu se ia în calcul: .pentru reŃelele exterioare de distribuŃie. Debitul de calcul pentru conductele de distribuŃie a apei în scopuri tehnologice. Debitul de calcul pentru instalaŃiile de preparare a apei calde 9. se stabileşte conform prevederilor Normativului pentru proiectarea. Debitul de calcul al conductelor care alimentează cu apă numai instalaŃii de stingere a incendiilor sau instalaŃii de stingere a incendiilor şi instalaŃiile pentru consum menajer sau de producŃie. • V u . qc.debitul specific al utilajului [l/s]. În cazul preparării apei calde în schimbătoare de căldură cu acumulare. conform prevederilor Normativului pentru proiectarea. capacitatea de acumulare se stabileşte în funcŃie de variaŃia consumului de apă caldă şi a diferenŃei de temperatură dintre temperatura maximă admisă pentru apa caldă de consum (60 0C) şi temperatura minimă admisă pentru utilizarea apei calde (38 0C). 35 .pentru reŃelele interioare de distribuŃie. 85% din debitul de apă necesar duşurilor sau băilor şi debitul de apă pentru spălarea utilajului tehnologic şi pardoselilor. este egal cu debitul de calcul al conductelor de apă caldă.

halelor industriale. bufetelor etc.18.perioada de intrerupere a functionarii alimentarii cu apă caldă [h].θamb )·e – U ·τ / de · γ · c [0C] (9) în care: θτ – temperatura apei din conducta de distributie după o anumita perioadă de oprire a functionarii instalatiei de alimentare cu apă caldă [0C]. 9. temperatura apei din conducta de distribuŃie a apei calde nu coboară sub temperatura de 40°C. U – coeficientul de transmisie a căldurii. teatre.20. 9. θac – temperatura apei in momentul opririi functionarii instalatiei de alimentare cu apă caldă [0C]. cantinelor. La căminele de cazare comună pe şantiere. 9. se poate renun Ńa la conducta de recirculare a apei calde.greutatea specifica a apei [kg/m3]. durata de utilizare a duşurilor este de 2…3 h. Pentru calculul consumului de apă caldă la vestiarele complexelor sportive.16. atelierelor. Pentru băile publice şi spălătoriile de rufe se consideră un consum constant de apă caldă în timpul funcŃionării. se Ńine seama că durata maximă de utilizare a duşurilor şi lavoarelor este de 45 min pe schimb.. În cazul în care în perioada de nefuncŃionare a instalaŃiei de alimentare cu apă caldă. se Ńine seamă că durata maximă de utilizare a duşurilor este de 30 min la sfârşitul fiecărei repetiŃii sau spectacol.21. 36 . 9.17. de la conductă la temperatura aerului din mediu înconjurător conductei [W/m2K]. θamb – temperatura aerului din mediul înconjurător conductei [0C].19. 9. τ . restaurantelor. c – căldura specifică a apei calde care este 4. Pentru calculul consumului de apă caldă la cluburi. γ . Debitul de calcul pentru conductele de recirculare a apei calde 9. după perioada de întrerupere a functionarii instalatiei. case de cultură.cu relaŃia: θτ = θamb + (θac . Pentru stabilirea debitului de calcul pentru conducta de recirculare a apei calde. de – diametrul exterior al conductei [m].K. se determină temperatura apei din conducta de distribuŃie.186 kJ/kg .

22. coboară sub temperatura de 40°C.3. Presiunea maximă admisă pentru o zonă de presiune este de 6 bar. în perioada de nefuncŃionare a instalaŃiei de alimentare cu apă caldă. în care apa s-a răcit sub temperatura de 40°C [m]. diametrele se aleg astfel încât presiunea disponibilă.timpul în care se va face evacuarea apei răcite din conducta de distribuŃie şi a coloanei. În cazul în care. să fie pe cât posibil. . La instalaŃiile la care presiunea disponibilă esta dată sau impusă de condiŃiile de funcŃionare a celorlalte instalaŃii. Diametrele conductelor se determină în funcŃie de : .presiuni disponibile.debitele de calcul. pentru stabilirea debitul ui de calcul al conductei de recirculare se aplică următoarea relaŃie de calcul: • V circ = π 1000 Σ d2 l / 4 t [l/s] (10) în care: • V circ – debitul de calcul al conductei de circulaŃie [l/s]. di – diametrul conductei de distribuŃie şi a coloanei. 10.vitezele recomandate pentru dimensonarea conductelor . 10. în care apa s-a răcit sub temperatura de 40°C [m]. consumată integral pentru ridicarea apei. 10. temperatura apei din conducta de distribuŃie şi pe coloana de apă caldă până la ultimul consumator. 9. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR DE INSTALATII Dimensionarea conductelor 10. care se recomandă să fie cuprins între 1800 şi 3600 secunde.4. 10. precum şi vitezele recomandate.2. . determinate conform cap. 37 . se au în vedere vitezele maxime de mai jos. Calculul se efectuează şi pe coloana de distribuŃie a apei caldă până la ultimul consumator. atât pentru apă rece cât şi pentru apă caldă. La instalaŃii în care presiunea necesară rezultă ca urmare a dimensionării conductelor.1. l – lungimea conductei de distribuŃie şi a coloanei. învingerea pierderilor de sarcină în întreaga instalaŃie şi asigurarea presiunii de utilizare la punctele de consum. 9 . respectiv timpul de circulaŃie a apei în conductă. t . fără a depăşi vitezele maxime admise.

60……….60 300 10.20 50 0.7.85……….1.pentru clădiri de locuit şi social-culturale: 2.60……….1.30 80 0.45……….pentru hidranŃii de incendiu: 3.40 125 0. Dimensionarea pompelor 38 .0. Viteze maxime admise în reŃelele de alimentare cu apă.90………. La calculul pierderile de sarcină ale conductelor de alimentare cu apă rece sau apă caldă se utilizează relaŃia de calcul Colebrook – White pentru calculul coeficientului lui Darcy.80 20 0.1.45 150 1.50 200 250 1. 10.1. Tabelul 5 Vitezele recomandate pentru dimensionarea conductelor de alimentare cu apă rece sau caldă pentru consum menajer în funcŃie de dimaetrul conductei Diametrul nominal al conductei Viteze recomandate pentru [mm] dimensionarea conductelor. sunt : .0 m/s. instalaŃii de apă tehnologice şi instalaŃii de apă potabilă în industrii: 3. .5 m/s . .5. Vitezele recomandate pentru dimensionarea conductelor de alimentare cu apă rece sau caldă pentru consum menajer.1.pentru spitale şi săli de spectacole: 1.20 63 0. 10. [m/s] 10 0. în funcŃie de diametrele nominale ale conductelor sunt redate în tabelul 5.55……….95……….00……….1.75 15 0.10……….00……….pentru clădiri de producŃie.1.0.6.1.10 40 0.1.00 32 0.80………. .0 m/s.40 100 0.90 25 0.60……….0.70……….1.0 m/s .

se determină cu relaŃia: Ppnec ≥ Pî − Pa + Pps + Pu [Pa] (11) în care: Pî este presiunea. În cazul instalaŃiilor de distribuŃie comune pentru consum menajer şi hidranŃi de incendiu. Pompe de recirculare 10. [Pa].14. 9. 10. la punctul de consum situat cel mai dezavantajos.10. Pa . Pentru pompele la care automatizarea se realizează în funcŃie de presiune. Debitul pompei de recirculare este egal cu debitul de calcul al conductei de recirculare. Debitul pompei trebuie să fie mai mare sau cel puŃin egal cu debitul de calcul al instalaŃiei. debitul pompelor se stabileşte conform prevederilor art. debitul de calcul rezultă prin însumarea debitelor acelor categorii de consumatori.14. Ppnec. 39 . Pentru pompe care alimentează mai multe categorii de consumatori care funcŃionează simultan. Debitul pompei trebuie să fie cel puŃin egal cu debitul de calcul al conductei principale de distribuŃie.13. pe traseul conductei de pompare [Pa]. Pu .12. Presiunea de pompare necesară. 10.8.9. datorită înalŃimii coloanei de apă dintre cota punctului de consum plasat cel mai dezavantajos şi cota nivelului din rezervorul sau conducta din care aspiră pompa.presiunea de utilizare a apei. Pompe pentru apă în scopuri tehnologice.11.pierderile totale de sarcină (liniare şi locale) ale apei. Pps . pentru apă rece sau caldă de consum menajer. pompele trebuie să asigure debitul de calcul la o presiune mai mare sau cel puŃin egală cu presiunea de pornire. Pompe pentru instalaŃii comune 10. Pompe pentru apă rece sau caldă de consum menajer 10. 10. 10. transformată din metri colană de apă în Pa.presiunea din rezervorul sau conducta din care aspiră pompa [Pa].

.presiunea de utilizare a apei.presiunea disponibilă a apei în punctul de racord al conductei de branşament la conducta publică [bar].suma pierderilor totale de sarcină (liniare şi locale) pe conducta de branşament. în sectiunea robinetului cu plutitor care alimentează rezervorul tampon deschis şi care se determină cu relaŃia: HURP = Hdisp ± Hg – hrb [bar] (14) Hdisp .înălŃimea geodezică (diferenŃa dintre cota nivelului apei din rezervorul tampon deschis şi cota nivelului apei din conducta publică.numărul de porniri pe oră ale pompei conform prevederilor din cartea tehnica a pompei. care aspiră din rezervorul tampon deschis. transformată [bar]. Hg . Coeficientul k se determină cu relaŃia: πD 2 k = Nµ 2g (15) 4 în care: N – numărul robinetelor cu plutitor .. Dimensionarea rezervoarelor Rezervoare tampon deschise 10.81 m/s2. Pompele de recirculare trebuie să asigure presiunea necesară pentru învingerea pierderilor de sarcină pe conductele de distribuŃie şi pe conductele de recirculare (la trecerea debitului de recirculare).0. µ = 0. Volumul total al rezervorului tampon deschis este: VRD = VURD + VrRD [m3] (16) 40 . în punctul de racord).16. hrb .15. g = acceleraŃia gravitaŃională 9.68 – coeficientul de debit . (inclusiv pierderea locală de sarcină în apometru [bar]. 10.63…. [m3/h] şi care trebuie să îndeplinească condiŃia: • V p ≤ k H URP [m3/h] (13) n . HURP . se calculează cu relaŃia: • VURD = 150 + (V p / 2 n) [m3] (12) în care : • V p este debitul pompelor în funcŃiune. Volumul util al rezervorului tampon deschis VURD. D – diametrul robinetului cu plutitor .

trebuie să asigure o rezervă de apă pentru consum menajer. Volumul recipientelor hidropneumatice fără membrană.20. etc. Capacitatea acestor rezervoare.5 bar şi o diferenŃă de presiune dintre presiunea de pornire şi presiunea iniŃială mai mică de 0. Vinc . Vh.05 bar.19. Vav . determinat de proiectant. 10.17. din rezervorul tampon deschis se alimentează şi hidranŃii interiori pentru stingerea incendiului. Rezervoare de acumulare 10. calculat conform prevederilor Normativului pentru proiectarea. În cazul în care. Recipiente de hidropneumatice 10.în care: VrRD este volumul construit. [m3].volumul de compensare ce trebuie acumulat pentru a asigura funcŃionarea raŃională a instalaŃiei. în scopuri tehnologice şi de combatere a incendiului. Vcomp . Vrez.volumul rezervei pentru consum menajer sau în scopuri tehnologice. volumul total al acestuia se va calcula adăugând şi volumul rezervei intangibile de apă necesară hidranŃilor interiori. 10. se determină conform datelor din STAS 1478..volumul rezervei de stingere a incendiului [m3]. executarea şi exploatarea instala]iilor pentru combaterea incendiilor. [m3].18. Pentru reducerea volumului rezervoarelor se recomandă amplasarea sorbului de aspiraŃie în cuve sub nivelul fundului rezervorului şi prevederea de dispozitive 41 . acest volum se ia în considerare numai pentru rezervoare având peste 2000 m3. [m3]. necesar executării racordurilor. care să asigure funcŃionarea în caz de avarie la sursă. orificiului de preaplin. calculată astfel: Vrez = Vden + Vinc + Vcomp [m3] (18) sau Vrez = Vden + Vav + Vcomp [m3] (19) în care: Vden . o diferenŃă de presiune între presiunea de pornire şi de oprire mai mică de 0. În vederea reducerii la minim a volumului recipientelor se recomandă utilizarea de pompe cu un număr mare de porniri-opriri pe oră.este volumul necesar ca urmare a denivelării apei determinate de aspiraŃia apei în sorb.

necesare pentru funcŃionarea cu restricŃii a consumului în regim de avarie. Vi se determină conform SR 1343/1 Vcons . [m3] conform pct. Volumul rezervei de incendiu.durata teoretică a incendiului [h]. conform prevederilor STAS 1478 şi P118 . Vinc. la stabilirea volumului total al rezervorului se Ńine seama şi de volumul de apă necesar umplerii secŃiunii de aşezare a sorbului precum şi denivelării apei de aspiraŃie în sorb. qa min . chiar în timpul incendiului . se calculează cu relaŃia: Vinc = Vi + Vcons – Va [m3] (20) în care: Vi . Va .14.debitul minim de alimentare pe timp de incendiu. . 10.de reducere a denivelării în aspiraŃie. la stabilirea capacităŃii rezervoarelor se ia în considerare rezerva de incendiu sau rezerva de avarie. în condiŃiile de siguranŃă prevăzute de prescripŃiile legale în vigoare.rezerva de apă pentru stingerea incendiilor poate fi păstrată împreună cu cantităŃile de apă necesare consumului menajer sau industrial cu respectarea normelor 42 . [m3] (21) în care: Ti .în caz de funcŃionare în regim de avarie se admite folosirea rezervei de incendiu. 9.22.6 Ti qa min. .21.instalaŃiile speciale de stingere a incendiilor (sprinklere închise sau deschise) trebuie să aibă o rezervă proprie. . în cazurile în care aceste măsuri nu sunt posibile. remedierea operativă a avariei şi întărirea măsurilor de prevenire a incendiilor în zonele afectate . cea mai mare din valorile acestor două rezerve . determinat în secŃiunile de control situate la intrarea apei în rezervoare [l/s].în cazul în care rezervoarele de înmagazinare sunt comune pentru apă potabilă sau industrială şi pentru stingerea incendiilor. care se determină cu relaŃia: Va = 3. 10.organizatorice prevăzute în instrucŃiunile de exploatare.volumul de apă necesar asigurării debitului de apă potabilă sau industrială pe timp de incendiu.volumul rezervei pentru incendiu poate fi redus cu volumul Va numai în cazul când alimentarea rezervorului de la sursă poate avea loc fără întrerupere. La determinarea rezervei de apă se au în vedere şi următoarele condiŃii : . cu luarea măsurilor tehnico . şi anume.volumul de apă necesar stingerii tuturor incendiilor simultane pentru centre populate [m3].volumul minim de apă cu care rezervoarele pot fi alimentate în timpul incendiului. .

luându-se măsuri ca să se împiedice folosirea rezervei de apă pentru incendiu în alte scopuri. [h]. Tav şi debitul de exploatare în condiŃii de avarie. . Vav. În interiorul clãdirilor. Apele evacuate la canalizare respectă prevederile „Normativului pentru condiŃii de descãrcare a apelor uzate de canalizare a centrelor populate" NTPA 002. se determină. . astfel încât cantitatea de apă acumulată să fie minimă şi să asigure funcŃionarea instalaŃiei în condiŃiile impuse de la caz la caz. V av.ape uzate . garaje etc. şi anume : .24. cu excepŃia cazului prevăzut de aliniatul 2 de mai sus. 11.ape contaminate provenite de la spitale de boli contagioase. în funcŃie de natura apelor colectate. 10. INSTALAłII DE CANALIZARE Prevederi generale 11.) . .ape care conŃin substanŃe agresive (acizi.debitul de apă de alimentare a rezervorului pe căile neavariate. • V ’med orar . Rezerva de apă pentru compensarea consumului menajer sau în scopuri tehnologice se determină cu ajutorul unui bilanŃ al cantităŃilor de apă furnizate şi consumate în instalaŃie.ape uzate provenite de la bucãtãriile unitãŃilor de alimentaŃie. baze etc. • V ’a . . . în funcŃie de • timpul necesar înlăturării avariei.ape meteorice . de la caz la caz. 10.1.ape ce conŃin substanŃe combustibile. instalaŃia de canalizare se proiecteazã cu reŃele separate.2. cu relaŃia: • • Vav = Tav ( V ’med orar – V ’a) [m3] (22) în care: Tav este timpul de înlăturare a avariei. 43 .debitul mediu orar necesar funcŃionării instalaŃiei în regim de exploatare la avarie (cu restricŃii) [m3/h].sanitare. laboratoare cu substanŃe radioactive . laboratoare de analize medicale.23. Volumul rezervei de avarie. rămase în funcŃiune [m3/h]. . 11.

corespunzãtor sistemului de canalizare publicã.4. prin intermediul unei staŃii de pompare pentru ape uzate .6. din cadrul ansamblurilor de clãdiri poate fi unitar sau saparativ şi se stabileşte.9. se evacueazã la canalizarea exterioarã cu luarea mãsurilor de dezinfecŃie impuse prin avizul organelor sanitare. se prevãd conform indicatiilor STAS 3051. . 11.folosirea de sisteme de drenare în sol a apelor meteorice (cazul curŃilor de luminã cu suprafaŃã de 8 m2). În ansamblurile de locuinŃe şi în incinte de producŃie. cãminele de vizitare se amplaseazã faŃã de clãdire. În cazurile în care canalizarea exterioarã intrã sub presiune în timpul ploilor mari. traseele colectoarelor se coordoneazã cu restul conductelor. de regulã. prin neutralizare. cãminele de vizitare se amplaseazã Ńinând seama de prevederile Normativului pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe terenuri sensibile la umezire. NP 125. Apele uzate provenite de la unitãŃi medicale.5.prevederea de armãturi contra refulãrii de tip cu închidere etanşã . care prin specificul lor contamineazã apele uzate cu agenŃi patogeni. legarea la canal a obiectelor sanitare.racordarea indirectã. 44 . luându-se pentru aceastã reŃea. amplasându-se la distanŃe cerute de normele în vigoare (SR 8591). Colectarea la reŃelele exterioare a apelor de canalizare din interiorul clãdirilor se face numai dupã preepurarea lor. precum şi de la alte instituŃii. separarea grãsimilor sau a nisipurilor etc. 11.5 m şi la distanŃa maximã de 10 m. În terenurile normale. pe reŃeaua exterioarã de canalizare. mãsuri de înlãturare a pericolului de refulare şi anume : . Armãturile contra refulãrii se prevãd numai în cazul clãdirilor cu personal de exploatare permanent. 11. Sistemul de canalizare exterioarã.8. 11. 11. dezinfecŃie. când este cazul. 11. la distanŃa minimã de 1. În terenurile sensibile la umezire. InstalaŃia interioarã de canalizare se leagã la reŃeaua exterioarã. se face printr-o reŃea separatã. precum şi a altor puncte de consum situate sub nivelul strãzii.7. Cãminele de vizitare. prin intermediul unui cãmin de vizitare. . 11.10.3. 11.

racordãrile legãturilor coloanelor la colectoare se face cu un unghi de max. Legarea conductelor de canalizare în cãminele adânci. Ńinând seama de existenŃa altor instalaŃii subterane.în clãdirile cu subsol. 11. Racordul de canalizare 11. industriale şi meteorice Diametrul DistanŃa dintre piese [m] conductei la ape industriale convenŃional la ape uzate la ape foarte impurifîcate şi [mm] curate si meteorice menajere cu suspensii mari şi grele 45 .15.14. La alegerea traseului colectoarelor orizontale.17. 11. sub utilaje. Nu se admite montarea conductelor în pardosealã. fãrã schimbãri de direcŃie. În cazuri exceptionale se admite amplasarea cãminului de racord pe trotuar.16. se face astfel încât sã fie evitatã degradarea radierului şi.se reduce la minimum numãrul schimbãrilor de direcŃie . La clãdirile fãrã subsol amplasate în terenuri normale se admite montarea îngropatã în pãmânt sub pardosealã a conductelor de canalizare cu trasee cât mai scurte. 11. pieselor de curãŃire. . 11.12. 45°. 11. se recomandã sã se facã printr-un singur racord. Schimbãrile de directie se fac cu unghiuri pânã la 90°. se au în vedere urmãtoarele : . cu posibilitãŃi de intervenŃie pentru desfundare. Nu se utilizeazã ramificaŃii duble pe orizontalã. în care traseele sunt accesibile. în acelaşi timp. 11. Tabelul 6 DistanŃele maxime de montare a dispozitivelor de curãŃire. Cãminul de racord se prevede la limita incintei. se reduce la minimum numãrul de ieşiri ale conductelor de canalizare din clãdiri. Legarea instalaŃiei de canalizare dintr-o incintã la reŃeaua de canalizare din ansamblul de clădiri. la conducte orizontale de canalizare a apelor uzate menajere. precum şi pe trasee rectilinii lungi. Se prevãd tuburi (piese) de curãŃire la schimbãri de direcŃie.18. în care se realizeazã o diferenŃã de nivel mai mare de 150 cm între cota de intrare a conductelor şi radier.13.11. la distanŃele indicate în tabelul 6. sã nu fie stânjenit accesul personalului de exploatare în cãmin. . Colectoare orizontale 11. la punctele de ramificaŃie greu accesibile pentru curãŃire din alte locuri.

19. Coloanele de scurgere ale apelor menajere 11.8 m faŃã de pardosealã. montarea pieselor de curãŃire se face în spaŃiile comune şi în spaŃiile aparŃinând beneficiarilor pe care îi servesc. nu se admite racordarea la aceeasi coloanã de canalizare a obiectelor sanitare din grupurile sanitare şi a celor din bucãtãrii. Coloanele de scurgere de la bucãtãrii au diametrul de 70 mm.4 . 11. 50-70 10 5 4 100 15 8 6 125 .200 15 14 12 11. Ventilarea secundarã se prevede în mod obligatoriu pentru : 46 . În subsol. mãsuratã la nivelul finit (dupã amenajare) al terenului pânã la generatoarea superioarã a conductelor. În cazul coloanelor având înãlŃimea peste 45 m se prevãd devieri ale coloanelor (deplasarea axului).22. STAS 6054). Stabilirea numãrului de coloane şi a poziŃiei acestora se face în funcŃie de sistemul constructiv adoptat. De asemenea. La ieşirea în exterior a conductelor de canalizare din clãdiri se asigurã adâncimea minimã de protecŃie contra îngheŃului (conf. Se recomanda configurarea instalatiei de canalizare conform SR EN 12056.25. ÎnãlŃimea de montaj a piesei de curãŃire este de 0. Ventilarea primarã (directã) se prevede prin prelungirea peste nivelul terasei sau acoperişului a tuturor coloanelor de scurgere. Dacã pozarea în aceste conditii nu este posibilã se iau mãsuri contra îngheŃului.20. nu se cupleazã la aceeaşi coloanã de canalizare grupuri sanitare din apartamente învecinate. 11. Conducte de ventilare 11. 11.0.21. În acest caz se monteazã suplimentar piese de curãŃire înainte şi dupã deviere. prin utilizarea curbelor de etaj sau a coturilor de 45° si mai mici. În blocurile de locuinŃe se prevãd coloane de canalizare separate pentru bucãtãrii şi pentru grupurile sanitare. urmãrindu-se ca legãturile obiectelor servite sã fie cât mai scurte. în cazul clãdirilor cu mai putin de 3 nivele si minimum 100 mm la clãdiri cu mai mult de 3 nivele.23. 11. aflate pe acelaşi nivel.24. Pe coloanele de scurgere cu legãturi de la obiectele sanitare se prevãd tuburi (piese) de curãŃire la baza coloanei. deasupra ultimei ramificaŃii şi la fiecare 2 nivele. devierile se realizeazã la intervale de maximum 8 niveluri una de alta.

Este admisã legarea mai multor coloane de ventilare într-una singurã. .50 11.50 de la 1-2 1.27.prin racordarea la o altã coloanã de ventilare vecinã . Tabelul 7 DistanŃele pe orizontală a coloanelor faŃă de deschideri şi înălŃimea minimă a gurii de aerisire deasupra deschiderilor Distanta orizontalã a coloanei fatã de Inãltimea minimã a gurii de deschidere [m] aerisire deasupra deschiderii [m] pânã la 1 1.conductele orizontale care servesc minimum patru puncte de scurgere şi au un grad de umplere mai mare de 0. Racordarea ventilaŃiilor secundare la coloanele de scurgere se face sub un unghi ascuŃit cu vârful în sensul scurgerii pentru a împiedica scurgerea prin coloana de ventilaŃie. Ventilarea secundarã se poate prevedea : . 11.50 m cu conducte din fontã de scurgere şi cu cãciuli de ventilare.conductele orizontale la care sunt racordate mai mult de trei closete .31.cu coloanã de ventilare separatã pânã deasupra terasei sau acoperişului . se prelungesc deasupra terasei sau acoperişului cu 0. . Conductele de ventilare care ies deasupra teraselor în vecinãtatea ferestrelor sau a altor deschideri legate de încãperi cu utilizare curentã se prelungesc deasupra acestor deschideri conform tabelului 7. de orice fel. Ventilarea auxiliarã dubleazã coloana de scurgere pe toatã înãlŃimea clãdirii şi se leagã la aceasta cel puŃin o datã la 3 .30 2-3 1.5 la o lungime mai mare de 10m. 11. mãsuratã de la coloana verticalã pânã la ultima legãturã a unui punct de scurgere.28.4 nivele. Toate coloanele de ventilare. 11. 11.26. . Ventilarea auxiliarã suplimentarã se prevede la clãdirile la care coloanele de scurgere depăşesc 45 m înãlŃime.29. 11.prin racordarea la o coloanã de scurgere prelungitã cu ventilare directã.00 3-4 0. . 47 .30.70 peste 4 0.

40. cu tuburi rezistente la şocuri mecanice.35. 11. Evacuarea apelor de pe terase aflate la cote diferite se face prin coloane independente.37. În cazul teraselor circulabile şi a curŃilor interioare legate la canalizarea exterioarã. 48 . 11.39. Apa evacuatã prin burlanele exterioare se poate scurge liber la rigolã sau la o reŃea de canalizare.90 m faŃã de trotuar.34. 11. pe o înãltime de 0.38. CondiŃii de amplasare a obiectelor sanitare 11. în sistem unitar. Pe toate coloanele de scurgere a apelor meteorice. Conductele reŃelei de canalizare a apelor meteorice trebuie sã reziste la o presiune corespunzãtoare înãlŃimii clãdirii. 11. de preferinŃã în subsol. 11.32. 11.33. se prevãd piese de curãŃire la primul şi la ultimul nivel. Evacuarea apelor meteorice din curŃile interioare se face la canalizarea exterioarã prin reŃea separatã de reŃeaua de canalizare a apelor uzate menajere. DistanŃele minime de amplasare ale obiectelor sanitare faŃă de elementele de construcŃie sau faŃă de alte obiecte sanitare precum şi cotele de montaj ale obiectelor sanitare sunt cele indicate în STAS 1504. 11. Colectarea apelor meteorice de pe terase necirculabile se face prin receptoare fãrã gardã hidraulicã. La clãdirile cu terasã se recomandã ca evacuarea apelor meteorice sã se facã prin conducte interioare. Coloane pentru evacuarea apelor meteorice 11. conducte din mase plastice sau Ńevi din oŃel tratate împotriva coroziunii. La coloanele mai înalte de 45 m se recomanda prevederea unor deviere ale coloanelor la intervale de 8 niveluri. dupã caz. utilizându-se în acest scop. pe care se prevede o piesã de curãtire. fie prevederea unor cămine exterioare cu racordul sifonat. este obligatorie montarea fie a unor sifoane de linie (generale). având înãltimea pânã la 45 m. prin utilizarea curbelor de etaj sau a coturilor de 450 şi mai mici. Burlanele racordate la canalizare se continuã la bazã.36.

Pompele cu ax vertical se monteazã înecat în interiorul rezervorului.46.50.44. StaŃiile de pompare a apelor uzate se prevãd cu tuburi de ventilare. beton sau mase plastice. 11. 11. Evacuarea apei din rezervorul de acumulare se face cu pompe centrifuge pentru ape murdare. StaŃiile de pompare care au un debit mai mic de 5 l/s pot fi de tip monobloc. cu ax orizontal sau vertical. cazãrmi. În cazul staŃiilor executate în interiorul clãdirii..43. sub nivelul minim al apei (înecat). StaŃii de pompare pentru ape uzate menajere 11. 11. La proiectarea grupurilor sanitare se urmãreşte aplicarea unor soluŃii care sã favorizeze modularea instalaŃiilor.45. vestiare etc. StaŃiile monobloc se pot amplasa lângã obiectele sanitare servite sau sub pardosealã. Pentru evacuarea apelor uzate prin pompare se folosesc staŃii de pompare cu funcŃionare automatã şi cu comandã manualã. Pompele cu ax orizontal se monteazã în afara rezervorului. Grupurile sanitare echipate cu duşuri şi lavoare din cãmine. 11. se recomandă să se amplaseze spre mijlocul încãperii. 11. cât şi a obiectelor sanitare situate în afara grupurilor sanitare.48. 49 . Tuburile de ventilare se duc pânã deasupra clãdirii. neadosate la pereŃii încãperii. în toate cazurile. Pentru un debit mai mare de 5 l/s se recomandã utilizarea staŃiile executate şi echipate pe amplasamentul ales. Rezervorul de acumulare a apelor uzate se poate executa din tablã.42. internate. acestea trebuie separate de celelalte încãperi pentru a evita pãtrunderea mirosului şi a gazelor în încãperile alãturate. pe cât posibil evitarea intersectãrii conductelor. Amplasarea obiectelor sanitare şi a utilajelor se face astfel încât sã se realizeze trasee ale conductelor de legãturã cât mai scurte şi.49. 11. 11. atât pentru încãpere cât si pentru rezervorul de acumulare a apelor uzate.41. 11. 11. rezervorul se izoleazã hidrofug si după caz se protejeazã anticoroziv.47. StaŃiile de pompare se pot amplasa în cadrul clãdirii sau în exteriorul acesteia. Se urmãreşte suprapunerea pe verticalã atât a grupurilor sanitare.

.51. numãrul de persoane servite etc. pot fi echipate şi cu pompe de mânã. La proiectarea instalaŃiei exterioare pentru evacuarea şi tratarea apelor uzate se Ńine seama de situaŃia localã (relief.55. proiectatã pentru tratarea şi evacuare apelor uzate menajere.52.53.57. existenŃa culturilor agricole. cât mai aproape de pompã.56. de considerente economice (utlizarea apei uzate.5 m. de avizele legale acordate de organele în drept. de posibilitãŃile de exploatare. Pentru clãdirile sau grupurile de clãdiri cu un numãr de pânã la 50 de persoane. drenuri (de suprafaŃã sau de adâncime) . 11. care este relativ curatã (fãrã fecale). 11. se recomandã urmãtoarele scheme pentru evacuarea apelor uzate menajere : . cu o singurã pompã. precum şi în cazul în care instalaŃiile servite nu pot fi scoase temporar din funcŃiune. . 11. În cazul clãdirilor amplasate în zone fãrã reŃele exterioare de canalizare. prin intermediul unui cãmin de vizitare. se montează o clapetã de reŃinere. . Pe conducta de refulare.). StaŃiile de pompare a apelor uzate cu debit de pânã la 5 l/s se echipeazã. 11. 11. 50 . StaŃiile de pompare pentru evacuarea apei colectate ocazional.evacuarea printr-o fosã septicã şi puŃ absorbant .54. vidanjabil cu goliri periodice . InstalaŃii de canalizare la clãdiri amplasate în zone fãrã reŃele publice de canalizare 11. cãmin de distribuŃie.evacuarea apelor uzate într-un rezervor etanş. 11. Nu se recomandã refularea în colectoarele interioare. în cazul staŃiilor de pompare a apelor uzate cu un debit de peste 5 l/s. de regulã. Conducta de refulare se execute în interiorul statiei cu o buclã. se prevede o pompã de rezervã montatã. Pomparea apei uzate se face în reŃeaua exterioarã. cãmin de distribuŃie. drenuri de suprafaŃã sau de adâncime şi puŃ absorbant . în cazul intrãrii sub presiune a acesteia. pentru a împiedica pãtrunderea apei din reŃeaua exterioarã. evacuarea apelor uzate provenite de la instalaŃiile sanitare se face la o instalaŃie exterioarã. de distanŃele minime obligatorii faŃã de sursele de alimentare cu apã etc. care depãşeşte nivelul terenului cu circa 0. ca pompã de rezervã.evacuarea printr-o fosã septicã. transportul depunerilor etc.).evacuarea printr-o fosã septicã.

DIMENSIONAREA INSTALAłIILOR DE CANALIZARE Debite specifice pentru ape uzate menajere 12. corespunzător valorii sumei debitelor specifice ale obiectelor sanitare sau ale punctelor de consum a apei. 12. 51 . 11.2. dacã existã posibilitatea evacuãrii acestora într-un emisar. depresiune etc. • V smax . În cazul localitãŃilor care nu au reŃele exterioare de canalizare. diametrele nominale ale conductelor de legatură Dn şi pantele de montaj sunt date în ANEXA 4. emisar (apã curgãtoare. Debitul de calcul V c pentru conductele de canalizare a apelor uzate menajere care asigură evacuarea la mai mult de un obiect sanitar sau punct de consum.58. [ l/s]. râpã. Se admite evacuarea printr-o reŃea exterioarã de canalizare comunã a apelor meteorice şi menajere în cazul unor sisteme locale de epurare şi evacuare a apelor uzate şi anume. şi dacã.evacuarea printr-o fosã septicã. echivalentul lor de debit Es . s-au obŃinut aprobãrile legale. Debite de calcul pentru apele uzate menajere de la clădirile de locuit • 12.max [l/s] (23) în care: • V cs este debitul de calcul pentru apa de scurgere în reŃeaua de canalizaere. evacuarea apelor meteorice se face. la teren. care se scurge în reŃeaua de canalizare. în acest caz. [ l/s].debitul specific cu valoarea cea mai mare. Clãdirile pot fi prevãzute cu instalaŃii de canalizare a apelor meteorice. se calculează cu relaŃia generală: • • • V c = V cs + V s. .1.59. 11. de regulã. InstalaŃia interioarã de evacuare a apelor meteorice este complet separatã de cea menajerã. conform datelor din ANEXA 4. biofiltru. racordarea reŃelei de canalizare a apelor meteorice la reŃeaua de canalizare menajerã se face numai dupã instalaŃiile de tratare a apelor uzate. depresiune etc.). depresiune etc. pentru aceasta. Debitele specifice de scurgere pentru ape uzate menajere de la diferite • obiecte sanitare sau puncte de consum V s. în cazul evacuãrii apei uzate într-un emisar.

cu combustibil gazos. [l/s].4. Na .88.3.apart. • V sa . care pentru clădirile de locuit este de 19 ore pe zi. • 12. 12. • V sz . noz .numărul de ore pe zi de utilizare a apei. [ l/s ]. Cuantila distribuŃiei de repartiŃie normală este funcŃie de gradul de asigurare al scurgerii apelor uzate astfel încât să nu apară pericolul de refulare la obiectele sanitare sau sifoanele de pardoseală situate la nivelurile inferioare ale clădirii având următoarele valori : .]. prevăzute cu instalaŃii interioare de alimentare cu apă rece şi cu apă caldă preparată central sau cu încălzitoare instantanee cu gaz sau electrice.debitul specific de scurgere al unui obiect sanitar sau al unui punct de consum. Debitul mediu zilnic de apă care se scurge în reŃeaua de canalizare V mz se calculează cu relaŃia: • • • • V mz = (Σn V s / 3600 noz ) Na V sz / V sa [l/s] (25) în care: n este numărul obiectelor sanitare şi ale puncelor de consum de acelaşi fel.debitul specific de scurgere care revine pentru un apartament. prevăzute cu instalaŃii interioare de alimentare cu apă rece şi cu apă caldă preparată cu cazane cu acumulare.pentru construcŃii de locuinŃe. corespunzător valorii sumei debitelor specifice de scurgere ale obiectelor sanitare şi ale punctelor de consum se calculează cu relaŃia: • • • V cs = V mz + y ( V mz)1/2 [l/s] (24) în care: • V mz . • V s .08 .5.debitul mediu zilnic de apă care se scurge în reŃeaua de canalizare. se aplică un grad de asigurare de 999%o căruia îi corespunde y = 3.necesarul specific total de apă rece pentru o persoană.cuantila distribuŃiei de repartiŃie normală • 12. y . solid sau lichid. din clădirile de locuit. 52 . Debitul de calcul V cs pentru apa de scurgere în reŃeaua de canalizare de la clădirile de locuit. căruia îi corespunde y = 2. [l/zi. [l/s.pers] conform datelor ANEXA 1.pentru construcŃii de locuinŃe.numărul mediu de persoane pentru un apartament. se aplică un grad de asigurare de 998%o. prin care apa se scurge în reŃeaua de canalizare. .

grupuri sanitare pentu sportivi. personal de serviciu.3 V cs =0.43 comune 7. publice. artişti. Clădiri pentru birouri. numai la un necesar specific de apă de 280 l/zi·pers.23 E1/2 ∑ V s ≥0.7 V cs =0. Debitele de calcul V cs pentru conductele de canalizare ale clădirilor administrative şi social-culturale.13 cluburi. Tabelul 8 • Debitele de calcul V cs pentru clădirile administrative şi social-culturale Nr.0018 E [l/s] (26) în care E ste suma echivalenŃilor de debit pentru scurgere. la un număr mediu de 3. • • • • E ≥0. Pentru clădirile de locuint.13 lângă unităŃi de producŃie şi E ≥0. Relatiile de calcul ale debitelor Domeniul de crt. Hoteluri cu grupuri sanitare • • • • E ≥1.4 V cs =0.9 V cs =0. corespunzătoare valorii sumei debitelor specifice de • scurgere ale obiectelor sanitare şi ale punctelor de consum. Spitale.28 E1/2 ∑ V s ≥0. Cămine. cantine. se calculează cu relaŃiile din tabelul 8. şi la un debit specific de scurgere de 2. băi. • • • • E ≥0. magazine.23 5. în locul relaŃiei (2). V s.7. E ≥1.38 (Σ V s)1/2 V cs=0. Teatre cinematografe. se poate aplica relaŃia: • V cs = 0.10 2.38 E1/2 ∑ V s ≥0. instituŃii de invăŃământ • • • • E ≥0. policlinici 3.6.18 E1/2 ∑ V s ≥0. DestinaŃia clădirii aplicare a relaŃiei de calcul • cu E • cu E cu ∑ V s cu ∑ V s 1.54 (Σ V s)1/2 V cs=0. bufete 6.66 (Σ V s)1/2 V cs=0.40 (Σ V s)1/2 V cs=0.49 (Σ V s)1/2 V cs=0.9 53 . 12. Debitele de calcul pentru clădirile administrative şi social-culturale • 12.3 V cs=0.132 E1/2 + 0. grupuri sanitare pe • • • • V cs =0.31 l/s·apart. gări.0 persoane pe apartament.4 ateliere 4.31 E1/2 ∑ V s ≥0. Camine pentru copii.31 (Σ V s)1/2 V cs=0. şi la o durată de utilizare a apei de 19 ore pe zi.30 restaurante. creşe • • • • E≥0. Scoli.22 E1/2 ∑ V s≥0. sanatorii.

• V si. • Debitul de calcul al apei meteorice din instalaŃii interioare. corespunzătoare coeficientului de scurgere Φ . Φ . teraelor. n . Debit de calcul al apei meteorice din instalaŃiile interioare de canalizare este debitul de apă colectat de pe suprafeŃele acoperisurilor.10. ateliere 12.9.0 V cs =1. Grupuri sanitare la vestiarele • • • • E ≥9. stadioane şi cazărmi • • • • V cs s=0. ateliere 12.46 E1/2 ∑ V s ≥0. stabilit în funcŃie de procesul tehnologic.00 unităŃilor de producŃie. se aplicǎ relaŃia: • • • V cs =Σ V s sau V cs = ΣE [l/s] (27) Debitele de calcul pentru clădirile de producŃie. pereŃilor. Debite de calcul pentru conductele de canalizare a apei meteorice Debitul de calcul al apelor meteorice din instalaŃii interioare 12. V ci. se calculează cu relaŃia: • • V si = Σ k V s n [l/s] (28) în care: k este coeficient de simultaneitate în funcŃionarea utilajelor de acelaşi fel.debitul specific de scurgere al unui utilaj.80 (Σ V s)1/2 V cs=0.63 8. curŃilor de lumini şi curŃilor engleze. • V s .8. se calculează cu relaŃia: • V ci = 0. 54 .74 (Σ V s)1/2 V cs=1. Pentru toate categoriile de clădiri administrativa şi social-culturale.coeficientul de scurgere a apei meteorice de pe suprafaŃa respectivă.ha] .suprafaŃa de calcul [m2].0001 i ΣΦ Sc [l/s] (29) în care: i .0 E1/2 ∑ V s ≥3. [ls]. Debite de calcul pentru conductele de canalizare a apei uzate industriale.intensitatea ploii de calcul [l/s. Sc .numărul de utilaje de acelaşi fel. la valori ale • V s sau ale lui E mai mici decat cele indicate în domeniul de aplicare al relatiei de calcul.

11. Sc = S cos α (31) iar pentru suprafeŃele înclinate faŃa de orizontală cu un unghi mai mare de 600. Φ .70…0.90 Terase necirculabile cu strat de pietris margaritar 0. pentru suprafeŃele înclinate faŃa de orizontală cu un unghi mai mic sau egal cu 600.. Sc = b S (32) în care: α . Tabelul 9 Coeficientul de scurgerre a apei meteorice Φ în funcŃie de felul învelitorii Felul invelitorii Φ Invelitori metalice.14.80 12. corespunzătoare debitului maxim la scurgere cu nivel liber. se stabileste prin apreciere şi se verifică prin calcul după alegerea diametrelor conductelor.90 Terase necirculabile 0.timpul de adunare a apei de ploaie de pe suprafaŃa receptoare şi timpul de scurgere prin coloanele instalaŃiei interioare de canalizare pluvială.120 m/min. [m] . S. [min] . Durata de calcul a ploii.viteza de curgere a apei în conductele orizontale de canalizare. Se recomandă tcs = 2 min. FrecvenŃa normată a ploii de calcul se ia conform SR 1846.distanŃa cea mai mare pe care o parcurge apa de ploaie în conductele orizontale de canalizare până la secŃiunea de control. 12. SuprafaŃa de calcul. de ardezie si de sticla 0. cu relaŃia: 1 t = tcs + [min] (30) v în care: tcs .12. Viteza de curgere a apei se ia aproximativ 60. 55 .95 Invelitori din tigla si azbociment 0.. [m/min].13. În cazul suprafeŃelor plane receptoare.funcŃie de materialul conductei. 12.unghiul diedru făcut pe suprafaŃa receptoare cu planul orizonal. Intensitatea ploii de calcul în funcŃie de frecvenŃa normată a ploii şi durata ei se ia conform datelor din STAS 1795. în funcŃie de felul învelitorii are valorile conform tabelului 9.85…0. Coeficientul de scurgere a apei meteorice. Sc se consideră proiecŃia pe orizontală a suprafeŃei receptoare. 12.. t. v . l .

21. Vmax.15. se efectuează cunoscând • debitul de calcul. Tabelul 10 Datele de calcul pentru coeficientul b funcŃie de unghiul diedru α α b 60°…70° 0. Vr. Dimensionarea colectoarelor orizontale de canalizare a apelor uzate 12.7 m/s pentru conducte închise şi 0. din PVC. şi panta de montaj. care trebuie să fie mai mare sau cel puŃin egală cu viteza minimă. i. qc. pantele normale şi minime de montaj ale conductelor de legătură de la obiectele sanitare la coloanele de scurgere sunt stabilite pe baza cercetărilor experimentale şi au valorile indicate în STAS 1795.17.coeficientul de corecŃie are valorile conform datelor din tabelul 10. CondiŃiile constructive permit alegerea preliminară a diametrelor conductelor colectoare şi anume. Diametrele conductelor orizontale (colectoare) de canalizare a apelor uzate se dimensionează din condiŃii constructive şi hidraulice.3 80°…90° 0. ceramice şi din beton armat şi de 3 m/s pentru conducte din beton simplu şi azbociment. 12. 12. cu diametrul coloanei racordate la conducta orizontală de canalizare care se dimensionează. [m/s]. Calculul hidraulic de verificare a vitezei reale. v. (33) 12.5 m/s pentru canale deschise şi rigole.19.18. de curgere a apei cu nivel liber prin conducta orizontală de diametru ales.3 Dimensionarea conductelor de legătură de la obiectele sanitare 12. gradul de umplere. Diametrele. 12. 12. V ci .16. a conductei. 56 . b . Viteza minimă admisă a apei în conducte orizontale de canalizare este de 0. aceste diametre trebuie să fie cel puŃin egale cu cel mai mare dintre diametrele conductelor de legătură de la obiectele sanitare la şi respectiv. CondiŃia hidraulică constă în verificarea vitezei reale. u.20. Vmin.: Vmin ≤ Vr ≤ Vmax.4 70°…80° 0. de autocurăŃire a conductei şi mai mică sau cel mult egală cu viteza maximă admisă. Viteza maximă admisă a apei în conducte orizontale de canalizare este de 4 m/s pentru conducte metalice.

cu suspensii mai 0. 12. 200 >200 Apa uzată menajeră şi industrială. În cazul în care sunt necesare săpături adânci pentru pozarea conductelor de canalizare.00 curată Apa uzată industrială. Tabelul 11 Gradul de umplere maxim admis în funcŃie de diametrul conductei de canalizare şi de natura apei uzate Diametrul nominal al Natura apei uzate conductei. numite pante normale. cu suspensii mai mici de 5 mm 0.70 0. Gradul de umplere. 12. pentru evitarea lor se admite curgerea sub presiune sau aplicarea sistemelor de canalizare vacuumatic. Gradul de umplere maxim admis. la care se realizează viteze de curgere mai mari decăt vitezele minime de autocurătire şi mai mici decăt vitezele maxime admise. se recomandă prevederea. este raportul dintre înălŃimea nivelului apei din conductă şi diametrul interior al conductei. Dn [mm] ≤100 125 150.23. sunt indicate în tabelul 12.70 mari de 5 mm Apa meteorică şi apă uzată industrială convenŃional 1. ori de câte ori este posibil. în funcŃie de natura apei şi diametrul conductei.00 1.80 12. este indicat în tabelul 11.22. iar din motive de siguranŃa în funcŃionare. ale conductelor sunt necesare pentru asigurarea regimului de curgere cu nivel liber.65 0.70 0. Pentru realizarea vitezelor minime de autocurăŃire este necesară montarea conductelor de canalizare cu o pantă minimă. Pantele normale şi minime de montaj.24.80 0.00 1.65 0. La conductele care transportă apă meteorică se admite scurgerea sub presiune iar la conductele de apă industrială convenŃional curată se admite scurgerea sub presiune numai când această soluŃie nu conduce la pericolul de refulare a apei în anumite puncte de scurgere. a unor pante mai mari decăt pantele minime. u. în funcŃie de diametrul conductei orizontale de canalizare şi de natura apei uzate.00 1. i.65 0. Pantele de montaj. 57 .

0060 200 0.29. viteza medie de curgere a apei prin conducte v .0055 0. Valorile x şi z în funcŃie de gradul de umplere al conductelor colectoare de canalizare. se determină în funcŃie de valoarea x dată • • de relaŃia: x = V / V sp 12.0045 0.0060 0. Pentru diferite grade de umplere.0500 0.25.0300 0.0150 0.0070 0. sunt date debitele de curgere la secŃiune plină.0200 0. - 70 0.0200 0.0100 0. În STAS 1795 şi în NP 084.0200 . debitul de curgere a apei prin conducte • • V .0100 0.0120 0. faŃă de viteza apei la secŃiunea plină vsp .0120 0. panta conductei şi de materialul din care sunt realizate conductele.0080 0.0070 0.27.0050 250 0. Tabelul 12 Pantele normale şi minime ale conductelor colectoare de canalizare în funcŃie de diametrul conductei şi de natura apei uzate Apa uzată industrială Apa uzată Cu suspensii Cu suspensii Conventional Apa meteorică Dn menajeră peste 5 mm până la 5 mm curată [mm] pante pante pante pante pante normale minime normale minime normale minime normale minime normale minime 50 0.0050 0. faŃă de debitul apei la secŃiunea plină V sp .015 0.0070 0.0060 0. Dimensionarea coloanelor de canalizare a apelor uzate 12.0055 0.0200 100 0. depind de diametrul conductei.0060 0. CondiŃia hidraulică este ca debitul de calcul al coloanei să fie mai mic.0200 0. sunt date în STAS 1795.0200 0.0250 0.0600 0.0050 0.0046 12.0070 0.0150 0.0120 0.025 0.0060 0. în funcŃie de diametrul conductei şi panta conductei pentru conductele din beton.0150 0.0090 0.0070 0.0300 0. Diametrele coloanelor se determină din condiŃii constructive şi hidraulice.0350 0. se determină în funcŃie de valoarea v z dată de relaŃia: z = v sp 12.0500 0.0080 0.035 0. cel mult egal cu debitul maxim (capacitatea maximă de evacuare a coloanei) indicat în tabelul 13. 58 . Pentru diferite grade de umplere.0080 0.0100 0.0080 0. fontă şi pentru conducte din mase plastice.0150 0.0300 0.0070 0.0065 0.0055 0.0250 0.28.0100 0.0065 0.0055 0.0400 0.0080 0.0100 0.26. puncte de consum sau grupuri de obiecte sanitare. Debitele de curgere la secŃiune plină prin conductele colectoare de canalizare. CondiŃia constructivă permite alegerea preliminară a diametrului coloanei care trebuie să fie cel puŃin egal cu cel mai mare dintre diametrele conductelor de legătură la obiectele sanitare.0200 0.0150 125 0.0080 150 0.0080 0.0400 0.0200 0.0250 0. 12.0100 0. azbociment.0250 0.

Conducta de ventilare secundară a conductelor orizontale de scurgere trebuie să aibă diametrul mai mic cu o dimensiune decât diametrul conductei pe care o ventilează.12 2. [mm]. 12. Dn [mm] 50 70 100 125 150 200 Debitul maxim. 12. diametrul preliminar al coloanei se alege cu o dimensiune mai mare astfel încât condiŃia hidraulică să fie îndeplinită. Coloana auxiliară de ventilare trebuie să aibă diametrul de min.35. Diametrul coloanei de canalizare a apei meteorice. 59 .50 mm. se calculeză cu relaŃia: Dr = D 2 max + 0. diametrul acestei conducte trebuie să fie egal cu cel mai mare dintre diametrele coloanelor de ventilare respective. Dimensionarea conductelor de canalizare a apelor meteorice Dimensionarea coloanelor de canalizare a apei meteorice 12. La realizarea unei legături orizontale a coloanelor de ventilare.50 mm.Dacă această condiŃie nu este îndeplinită. la care se racordează un singur receptor se alege în funcŃie de înălŃimea coloanei.30. Tabelul 13 Debitul maxim de curgere prin coloanele de canalizare în funcŃie de diametrul conductei Diametrul nominal. astfel încât debitul de calcul. Dr .5 4.5∑ D 2i (34) în care: Dmax .5 9. • V c. dar min. 12. să nu depăsească debitul maxim din tabelul 14. [l/s] 1.75 14.diametrul unei coloane de ventilare. 12.5 Dimensionarea conductelor de ventilare naturală a reŃelei de canalizare 12.31.50 mm. Coloana de ventilare principală trebuie să aibă diametrul mai mic cu o dimensiune decât diametrul coloanei.33.55 6. dar min. Diametrul conductei de ventilare care reuneşte mai multe coloane de ventilare principale. Di . [mm].cel mai mare dintre diametrele coloanelor respective de ventilare.34.32.

3 7.7 8.2 12.0 37.0 5.8 11.0 64.3 68.0 Pentru V =7 l/s.5 18 4. 16 4.5 35.7 8.0 79.3 18.0 10.2 • 12 3.8 9.0 [m] 12 4.0 28.0 47.0 15.8 12.0 32.4 58. H=3 m.3 10.0 95.0 30 7.0 17.6 9.0 40.5 46.5 26.0 21.0 19.8 35.0 70. în funcŃie de înălŃimea şi de diametrul coloanei ImălŃimea Diametrul nominal.0 27.0 9. racordate la o conductă orizontală montată la partea superioară a constructiei.8 12.0 24.7 15. 50 75 100 125 150 200 Dn [mm] ÎnălŃimea coloanei H=6 m Lungimea • Vc conductei orizontale 6 4.0 3. 6 3.0 25.5 86.5 23.1 11.2 40.8 12.3 45 5.9 rezulta Dn=100 mm. H=16 m.8 32.9 28.0 InălŃimea coloanei H=24 m Lungimea • conductei Vc orizontale 6 5.0 [m] 12 5. la racordarea a două sau mai multor receptoare.5 8.2 rezulta Dn=75 mm 24 5.0 [m] 12 6.0 30 7.5 31.8 33.9 6. în funcŃie de lungimea conductei orizontale. Debitul coloanei de canalizare care colectează ape meteorice de la două sau mai multe receptoare.5 4.1 22.0 76.5 18.0 57.3 17.5 67. Tabelul 15 • Debitul maxim de curgere prin coloane V c .0 36.5 15.0 20. [m] • V c [l/s] • 1 2.7 54.4 7.5 21.0 7.0 18 6.5 52.4 13.0 82.0 30 5.0 18 6. 12 şi 24 m Diametrul nominal.0 7.0 InălŃimea coloanei H=12 m Lungimea • Vc conductei orizontale 6 5.5 22.3 9.5 32.6 15.8 7.8 9.0 18.5 29.0 8. 3 2.5 14.0 23.36. la racordarea unui singur receptor.0 62.0 54. Dn [mm] Exemple de calcul: coloanei.2 16.4 13.3 27.2 Pentru V =7 l/s.0 16. 50 75 100 125 150 200 H.0 42.0 27.0 64.0 19.5 33.6 14. Tabelul 14 • Debitul maxim de curgere prin coloane V c .8 11.5 18. astfel încât debitul de calcul V cs să nu depăsească debitul maxim din tabelul 15.0 60 .5 25. se determină în funcŃie de înălŃimea coloanei şi de lungimea conductei • orizontale.5 12.5 14.5 17. de diametrul coloanei şi pentru înălŃimea coloanei de: 6.

de preferinŃă în spaŃiile verzi. pentru a putea fi supuse cât mai puŃin sarcinilor provenite din circulaŃia vehiculelor şi pentru a facilita accesul pentru intervenŃii.38. la care se racordeaza receptoare de ape meteorice altele decat cele din tabelele 14 şi 15. 12.41. 12. Diametrul coloanei se ia cel puŃin egal cu diametrul cel mai mare al conductei orizontale montată la partea superioară a clădirii. ca şi conductele orizontale colectoare de ape uzate menajere. Conductele orizontale colectoare de ape meteorice. 12. cu precizarea cǎ se considerǎ valorile pantelor normale şi minime de montaj din tabelul 12 şi se poate admite gradul de umplere de maxim u = 1. 61 .1. în limita posibilitãŃilor. pentru racordarea receptoarelor de ape meteorice la coloane. se determină în funcŃie de înăltimea coloanei şi de lungimea conductei orizontale măsurate de la cel mai depărtat receptor faŃa de coloană până la tronsonul de conductă • care se dimensionează. Dimensionarea conductelor orizontele (colectoare) de ape meteorice 12. debitele maxime se stabilesc prin interpolare. se dimensioneazǎ dupǎ aceeaşi metodologie şi cu aceleaşi relaŃii generale de calcul.40. 13.00.39. CONDIłII DE AMPLASARE ŞI MONTARE A INSTALAłIILOR ReŃele de distribuŃie a apei şi de canalizare în ansambluri de clãdiri şi incinte industriale Prevederi generale 13. la care sunt racordate receptoarele de ape meteorice. Coloanele care se racordează la colectoare orizontale trebuie să aibă diametrul minim de 100 mm. în afara zonei carosabile. la care sunt racordate coloanele de canalizare. 12. astfel încât debitul de calcul V cs pe tronsonul respectiv să nu depăsească debitul maxim din tabelul 13. Pentru valori ale inalŃimilor coloanelor sau ale lungimilor conductelor orizontale montate la partea superioara a clădirilor. debitul de calcul fiind apropiat de debitul maxim din tabelele 14 şi 15. Amplasarea reŃelelor exterioare de apã şi de canalizare se face.37. montate la partea inferioara. Diametrele tronsoanelor succesive care alcătuiesc conducta orizontală la partea superioară a constructiei.

62 . de regulã.sã rezulte un numãr cât mai redus de intersecŃii cu drumuri. pe partea cu cele mai multe puncte de consum . Pozarea conductelor în galerii subterane se face pe baza unor justificãri tehnico-economice şi în cazul unor situaŃii dificile (subtraversãri de drumuri. La stabilirea traseelor se Ńine seama de reŃelele existente şi de cele prevãzute a se realiza în perspectivã. Traseele reŃelelor se aleg astfel încât sã respecte cât mai mult posibil. sunt.10.5. Se monteazã. cu conducte. perpendiculare. acolo unde este posibil.). 13. 13. urmãtoarele condiŃii : . alãturi de acestea. La înlocuirea conductelor de apã caldã montate în canale de protectie se pot utiliza conducte preizolate. canale etc. în acest caz este indicat ca reŃeaua de apã caldã sã fie dotatã cu un sistem de sesizare a eventualelor defecŃiuni. Se recomandã montarea conductelor preizolate de apã caldã direct în pãmânt.sã treacã cât mai aproape de consumatori. IntersecŃiile reŃelelor cu artere de circulaŃie. La stabilirea traseelor reŃelelor de apã potabilã se iau mãsuri de evitare a contaminãrii apei de cãtre orice sursã de poluare. 13. reŃelele se prevãd în afara zonei de protecŃie a acestora.9.6.8.3. . 13.2. ape subterane etc. precum şi de reglementãrile specifice cãilor ferate cu privire la subtraversãri de cãi ferate şi drumuri. 13. ConfiguraŃia şi traseele reŃelelor 13. conductele de apã caldã şi de recirculare comune cu cele de încãlzire centralã. canale etc. 13. SoluŃiile tehnice privind intersecŃiile de cãi ferate cu reŃele de alimentare cu apă şi de canalizare. cãi ferate. se stabilesc Ńinând seama de prevederile din STAS 9312.4.7. Pe porŃiunile paralele cu cãile ferate. direct în pãmânt. cãi ferate. iar conductele de apã rece în exteriorul canalelor. 13. 13. cãi ferate.

prin infiltraŃii sau neetanşeitãŃi. 13. la schimbãri de direcŃie şi în punctele de ramificaŃii. DistanŃe. Este admisã prevederea de canale circulabile sau semicirculabile. fãrã fundaŃie artificialã. Se evitã montarea conductelor de alimentare cu apã rece în canalele în care se monteazã şi conducte de apã caldã. În terenurile stâncoase conductele se monteazã în tranşee pe un pat de nisip. cu condiŃia respectãrii prevederilor din normativele de specialitate. Când traseele conductelor de apã rece şi caldã 63 . 13. La amplasarea în plan şi pe verticalã a conductelor exterioare de apã şi de canalizare se respectã distanŃele prescrise faŃã de alte conducte subterane sau cabluri electrice si subterane. decât montarea separatã. 13.15. Cãminele se amplaseazã la 50 m distanŃã între ele. În toate terenurile. Montarea conductelor în canale subterane 13. Pentru reŃelele de conducte care se amplaseazã în terenuri sensibile la umezire se iau mãsurile prevãzute în Normativul NP 125.). când aceasta se impune ca urmare a lipsei de spaŃiu sau când montarea în canal comun a mai multor reŃele este mai avantajoasã din punct de vedere economic.17. Pentru montarea conductelor de apã şi de canalizare în canale de protecŃie se folosesc. conductele montate direct în pãmânt se pozeazã direct pe fundul nivelat şi compact al tranşeii.18. prevãzute cu cãmine de control cu başe pentru colectarea apei provenitã de la conducte defecte.13. 13.12. conform SR 8591. canale de tip vizitabile.19. 13. adâncimi şi înãlŃimi de montare 13. Dacã pozarea în aceste condiŃii nu este posibilã. În cazul amplasãrii în terenuri instabile sau agresive se iau mãsuri speciale de protecŃie (izolaŃii. 13. cu excepŃia celor stâncoase. de regulã. Montarea conductelor de apã direct în pãmânt se face sub limita de îngheŃ conform STAS 6504.11.16. specifice reŃelelor montate în canal comun. în care se includ şi alte reŃele. consolidãri etc. se iau mãsuri speciale pentru evitarea pericoluli de îngheŃ. mãsuratã de la generatoarea superioarã a conductei pânã la suprafaŃa terenului amenajat.14. Montarea conductelor în pãmânt 13. sensibile la umezire sau de umpluturã.

.........100 mm 13...între faŃa interioarã a planşeului (plãcii de acoperire) şi generatoarea superioarã a termiozolaŃiei finite a conductei. fie prevederea termoizolãrii......între suprafaŃa interioarã a peretelui canalului şi generatoarea lateralã a termoizolaŃiei finite a conductei celei mai apropiate ....... fie soluŃia de separare a canalului termic în douã compartimente.. În cazuri obligate.1600 13......... Adâncimea minimã de la supraŃata solului sau a suprastructurii drumului pânã la partea superioarã a elementelor de acoperire a canalelor pentru pozarea conductelor este : 64 ........ se iau mãsuri de protecŃie corespunzãtoare (tuburi de protecŃie. 13.... 13... Se evitã traversarea canalelor cu conducte de gaze naturale... combustibili lichizi...... 80 mm .... în punctul cel mai de jos al acesteia.. în condiŃiile prescrise în normativele de specialitate în vigoare.. SpaŃiile de circulaŃie din canalele circulabile şi semicirculabile au dimensiunile minime conform cu indicaŃiile din tabelul 16.. la conductele de apã rece.50 mm ...23.20........ Tabelul 16 Dimensiunile minime ale spaŃiului de circulaŃie în canale Tipul de canal Dimensiunile minime [mm] orizontal vertical Canale circulabile 600 1800 Canale semicirculabile 600 1400 ........25...... se adoptã........între radierul canalului şi generatoarea inferioarã a termoizolaŃiei finite a conductei........ 13...... Stabilirea dimensiunilor transversale ale canalelor circulabile sau semicirculabile se face în conformitate cu prevederile catalogului de detalii tip........24.. în punctul cel mai de sus al acesteia. 13....între termoizolaŃiile finite a douã conducte apropiate .... La stabilirea dimensiunilor canalelor necirculabile se respectã următoarele distanŃe minime: ......... canalizare sau cabluri electrice....................... 100 mm . izolãri etc)..22..sunt comune şi se impune montarea conductelor de apã rece în canale..21........... În canalele necirculabile ale reŃelelor de apã şi canalizare este permis a se poza conducte ce transportã fluide neutre şi necombustibile (de exemplu reŃele termice etc)...........

în canale de protecŃie împreunã cu conductele instalaŃiei de încãlzire.60 cm în alei pietonale. 13. Conductele de apã rece se monteazã.29. Pentru spaŃiile verzi adâncimea se stabileşte în funcŃie de modul de amenajare. Vanele de ramificaŃii şi sectorizare cu diametrul de 200 mm şi mai mare se monteazã obligatoriu în cãmine vizitabile. . 65 .27. conform SR 4163.80 cm în zona carosabilã . însã cu termoizolaŃie separatã . de regulã. CondiŃii de montare CondiŃii de montare specifice reŃelelor exterioare de apã rece şi a accesoriilor lor 13. . 13. PoziŃia vanelor se marcheazã prin indicatoare vizibile. . În acest caz se utilizeazã numai vane din fontã cu mufe. în exteriorul clãdirilor. Pentru vanele prevãzute a fi montate direct în pãmânt se prevãd tije de manevrã protejate în Ńeava de ghidare şi cutii cu capac.direct în pãmânt. Fântânile cu jet pentru bãut apã se prevãd cu dispozitive de închidere şi golire de apã a racordurilor respective în anotimpul friguros. Armãturile de închidere şi golire se amplaseazã în subsolurile blocurilor sau. eventual. 13. când sunt preizolate termic şi protejate cu o manta de protecŃie din material plastic.26. 13. cu condiŃia luãrii mãsurilor pentru evitarea îngheŃului. în pãmânt. circulaŃia unor utilaje şi de evitare a îngheŃului.32. În cazul hidranŃilor exteriori fãrã golire automatã se asigurã posibilitãŃi de închidere şi golire a acestora pentru timpul în care nu funcŃioneazã. în cãmine.30. Se asigurã evacuarea apei de la fântâni prin intermediul unui cãmin cu sifon sau gurã de scurgere stradalã. atunci când este posibil. Conductele de recirculare a apei calde de consum au trasee comune cu cele de distribuŃie a apei calde. CondiŃii de montare specifice reŃelelor exterioare de apã caldã de consum 13.31.33. Montarea conductelor de distribuŃie a apei calde de consum se poate face : . întreŃinere şi.28. 13. 13.

recipiente etc. cãmãri) . canale tip vizitabil.magazine.) se aleg astfel încât sã nu împiedice demontarea armãturilor şi aparatelor. 13. . . InstalaŃii interioare Alcãtuire şi amplasare 13. depozite de produse alimentare sau obiecte de valoare. 13. Se coordonează realizarea tuturor instalaŃiilor din subsolurile clãdirilor. .35. limitate ca tipuri constructive. La alegerea traseelor se evitã trecerea prin : . în contact cu apa. posibilitãŃi de autocompensare a dilatãrilor.34. pot produce incendii sau explozii. 13.soluŃia aleasã nu trebuie sã dãuneze aspectului încãperii. îşi diminueazã valoarea funcŃionalã (încãperi scunde. . . Dacã evitarea nu este posibilã. Se evitã montarea instalaŃiilor în spaŃii a cãror temperaturã scade sub 0°C. depozite de mãrfuri. .38.încãperi cu substanŃe care. de regulã.se dã prioritate amplasãrii coloanelor de canalizare întrucât legãturile dintre obiectele sanitare şi coloane se realizeazã cu piese de dimensiuni mari.).poziŃia unghiurilor de racordare ale conductelor de canalizare sã nu favorizeze înfundarea reŃelei . se iau mãsuri pentru evitarea îngheŃului. pot fi expuse lovirilor se protejează cu mãşti. datoritã conductelor. 66 . . In cazul în care . 13. Pentru reŃelele de apã caldã de consum montate în canale de protecŃie se folosesc. tãvi colectoare etc. pompe.37. Traseele instalaŃiilor interioare de apã şi de canalizare se aleg astfel încât sã se asigure lungimi minime de conducte. . tuburi de protecŃie.se urmãreşte gruparea coloanelor de alimentare cu apã împreunã cu cele de canalizare . La amplasarea coloanelor se Ńine seama de urmãtoarele recomandãri : . trecerea prin aceste încãperi nu se poate evita.36.coloanele care.încãperi cu medii agresive .stabilirea numãrului de coloane şi poziŃia acestora se face astfel încât legãturile la obiectele sanitare sã fie cât mai scurte . în colŃurile încãperilor . se iau mãsuri corespunzãtoare (canale. astfel încât sã se asigure accesul nestingherit al personalului de întreŃinere şi exploatare în caz de avarii şi demontarea uşoarã în vederea reparaŃiilor. de regulã. degradabile etc. în mod accidental. izolãri. Traseele conductelor şi legãturile la echipamente (schimbãtoare de cãldurã. coloanele montate aparent sunt amplasate.încãperi care. .

depozite de alimente. 67 . De regulã. prin amplasarea coloanelor pe lângã pereŃii sau stâlpii încãperilor.45. haznale. 13. de regulã.39. 13.43. sub conductele de apã caldã. revizii. deasupra tablourilor electrice. se admite montajul orizontal. 13. DistanŃa între flanşele armãturilor a douã conducte apropiate este de cel puŃin 5 cm. conform „Normelor tehnice pentru proiectarea. spaŃii neaccesibile.44. În cazul grupãrii conductelor în plase pe mai multe rânduri.42. 13. PoziŃia conductelor de apã sau canalizare faŃã de conductele altor instalaŃii. execuŃia şi exploatarea instalaŃiilor electrice aferente clădirilor” I – 7. coşuri de ventilare.41. cu excepŃia conductelor de mase plastice. Panta minimã a conductelor de alimentare cu apã este de 1‰. precum şi pentru întreŃinere.46. conductele de apã se monteazã în acelaşi plan orizontal sau deasupra celor de canalizare.la pozarea pe pereŃi. Se evitã retragerile de coloane de apã şi canalizare la plafoanele încãperilor cu funcŃiuni de vânzare în unitãŃi comerciale. distanŃa între feŃele exterioare ale izolaŃiei sau între acestea şi suprafaŃa finitã a elementelor de construcŃii vecine este de minimum 10 cm. precum şi între conducte şi elementele de construcŃie pentru plecãrile derivaŃiilor. se iau mãsuri speciale de evacuare a apelor în caz de avarie. În cazul amplasării conductelor de apã deasupra planşeului încãperii transformatoarelor. DistanŃa minimã între conducte paralele neizolate sau între acestea şi suprafeŃele finite ale elementelor de construcŃii adiacente este de minimum 10 cm. manevrarea robinetelor.la pozarea pe tavan . 13. este conformã cu prescripŃiile în vigoare. 13. 13. 13. Armãturile se monteazã decalat. Se interzice trecerea conductelor prin camere frigorifice. astfel încât distanŃa între flanşele armãturii şi conducta apropiatã sau izolaŃia acesteia sã nu fie mai micã de 5 cm. execuŃia şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale” NTPEE.47.40. conform „Normativului pentru proiectarea. coşuri şi canale de fum. conductele instalaŃiilor se monteazã în plase orizontale . astfel încât sã poatã folosi suporturi (reazeme) comune. casa liftului. precum şi distanŃele minime faŃã de acestea.48. 13.faŃã de instalaŃiile de gaze. Pentru conductele izolate termic. La conductele cu diametrul mai mare de 2". Conductele de apã rece se monteazã. dupã cum urmeazã : .sau verticale . se lasã spaŃiu suficient între rândurile de conducte. reparaŃii etc. Pe traseele comune.faŃã de instalaŃiile electrice. birouri etc. . 13.

13. La trecerea prin pereŃi şi planşee. În interiorul clãdirilor nu se admite montarea direct în pãmânt a conductelor de apã sub presiune.53. 13.55. spãlãtorii). 13. 13. 13. Partea superioarã a manşoanelor de protecŃie din încãperile dotate cu instalaŃii sanitare (bãi. În cazul clãdirilor industriale. La trecerea conductelor prin elemente de construcŃie care au rol de siguranŃã la foc (pereŃi şi planşee) se iau mãsuri de protecŃie necesare (piese de trecere.51. În cazurile când aceasta nu se poate evita. 13. La trecerea conductelor prin subsoluri având adãposturi de apãrare civilã se respectă prevederile din "Normele tehnice privind proiectarea şi executarea adãposturilor de apãrare civilã în subsolurile clãdirilor noi" .57. luându-se mãsuri pentru împiedicarea distrugerii conductelor ca urmare a tasãrilor diferite ale construcŃiilor.58. conductele montându-se la partea inferioarã a acestora. asigurându-se limita de rezistenŃã la foc prevãzutã prin norme. 13. amplasarea conductelor de apã şi de canalizare se face conform Normativului pentru proiectarea şi executarea construcŃiilor fundate pe pãmânturi sensibile la umezire. Pentru conductele de distributie ale clãdirilor fãrã subsol se prevãd canale circulabile pe întregul traseu al conductelor. Se evitã trecerea conductelor prin rosturile de tasare-dilatare ale construcŃiilor separate prin pereŃi.3 cm.49. 13.52. depãşeşte nivelul pardoselii finite cu 2 . 13. prevãzându-se goluri care sunt mai mari decât diametrul exterior al conductelor cu 10 .50.P 102. de etanşare etc. NP 125. trecerile conductelor prin elementele de construcŃie se executã având în vedere şi prevederile din reglementãrile tehnice specifice.54. bucãtarii. La clãdirile înalte şi la clãdirile cu sãli aglomerate. În porŃiunile în care conductele traverseazã elemente de construcŃie nu se admit îmbinãri ale acestora. dacã existã. conductele se monteazã în canale vizitabile. 68 . În sistemele de alimentare cu apã cu distribuŃie inferioarã.56. conductele şi coloanele de apã. se monteazã în tuburi de protectie (manşoane).15 cm. sau în subsol tehnic.). conductele de distribuŃie orizontale din clãdiri se amplaseazã în subsolul general. În cazul construcŃiilor amplasate în terenuri sensibile la umezire. Pentru cazul construcŃiilor amplasate în diferite zone seismice se are în vedere şi prevederile normativului P 100 privind proiectarea antiseismicã a instalaŃiilor şi echipamentelor. se admite trecerea conductelor numai în subsoluri. 13.

recipiente hidropneumatice.. distribuitoare. Armãturile grele montate pe conducte se prevãd cu suporŃi pentru a evita încãrcarea suplimentarã a conductelor.65. Amplasarea şi montarea armãturilor 13. noxe etc. îşi diminueazã capacitatea de izolare termicã sau degajã gaze. coloanele de alimentare cu apã şi canalizare se mascheazã cu elemente de acoperire estetice.61. în condiŃiile normale de exploatare. 13. datoritã încãlzirii. 69 . IzolaŃiile termice se aplică pe conducte.59. 13. Conductele instalaŃiilor interioare de apã se monteazã asigurându-se golirea printr-un numãr minim de dispozitive şi armãturi.64. polietilenã şi polipropilenã precum şi amplasarea lor se face conform prevederilor NP 084. 13. 13. La proiectarea şi executarea izolaŃiilor termice se respectã prevederile din actele normative şi detalii tip de specialitate.1. se înmoaie. precum şi pentru efectuarea de revizii şi reparaŃii. Conductele de alimentare şi legãturile la armãturile de serviciu ale obiectelor sanitare se prevãd cu robinete de închidere şi reglaj. eventual cu dispozitiv de reglaj. sau pentru a se evita producerea condensului pe suprafeŃele reci. Montarea armãturilor pe conductele de apã din PVC.63.2. 13.62. PROTECłIA ÎMPOTRIVA COROZIUNII EXTERIOARE Izolarea termică 14. 14. La clãdirile social-culturale şi industriale se admit robinete cu închidere şi reglaj comune pentru câte un grup de obiecte sanitare. 13. compensatoare. Pentru legãturile ce urmeazã a rãmâne aparente.3. precum si protecŃia faŃã de loviri accidentale. PoziŃionarea armãturilor se face în locuri accesibile astfel încât sã permitã manevrarea şi demontarea. 14. uşor demontabile pentru a se asigura condiŃii de igienã. boilere şi aparate în contra curent. în vederea întreŃinerii şi reparaŃiilor în condiŃii normale. 14. La clãdirile de locuit. colectoare. IZOLAłII TERMICE. în scopul reducerii pierderilor de cǎldurǎ.60. în camerele de baie şi bucãtãrii. se are în vedere aspectul estetic. La fiecare coloanã de apã rece şi caldã se prevãd robinete de închidere şi golire la baza coloanelor. rezervoare de apã. La izolarea termicã a elementelor instalaŃiilor nu este permisã folosirea de materiale degradabile sau a celor care.

inclusiv subsoluri folosite. cu vatã mineralã. 14.10. în cazul folosirii conductelor preizolate. protecŃia catodică a conductelor împotriva coroziunii. precum şi curenŃii de dispersie şi se prevede. stâlpi sau pe faŃa exterioarã a pereŃilor clãdirilor . IzolaŃia armãturilor.conductele montate aparent. AMENAJÃRI CONSTRUCTIVE PENTRU INSTALAłII Subsoluri tehnice şi canale 70 . 15. protejate la exterior sau conducte preizolate.11.8. 14.conductele montate sub tencuialã. IzolaŃia conductelor montate în exterior .5. conform catalogului de detalii tip cu manta din mase plastice.se prevede cu înveliş de protecŃie contra intemperiilor. indicativ l 14 şi SR 7335/3 privind „Izolarea exterioarã cu bitum a conductelor din oŃel". 14.6. protejatã la exterior cu manta din material plastic şi prevăzute cu fir însoŃitor pentru semnalarea eventualelor defecŃiuni. Conductele de distribuŃie a apei calde de consum montate direct în pãmânt se execută cu conducte preizolate. conform prevederilor SR 7335/6 privind protecŃia conductelor subterane din oŃel contra coroziunii solului. TermoizolaŃia conductelor montate aparent în alte niveluri ale clãdiri. dacã este necesar. în conformitate cu STAS 8589. stabilit în concordanŃã cu rolul funcŃional al nivelului respectiv. curbe.4. iar cele preizolate cu protecŃie la exterior. compensatoarelor cu presetupã şi a îmbinãrilor cu flanşe se realizează de tip demontabilã.). În acelaşi mod se izolează şi accesoriile (coturi. . ProtecŃia împotriva coroziunii exterioare 14. se prevede cu înveliş protector şi finisaj. TermoizolaŃia conductelor montate în subsoluri tehnice şi canale subterane se prevede cu înveliş protector. Conductele mascate se izoleazã fãrã protecŃie specialã în exterior.7. cu conducte preizolate tip PEXAL. Conductele de apã se izoleazã astfel : . vane etc. 14. Stabilirea protecŃiei catodice. vatã de sticlã sau spumã de poliuretan.9. 14. proiectarea şi executarea acestei protecŃii se face potrivit indicaŃiilor din „Normativul pentru protecŃia contra coroziunii a construcŃiilor metalice îngropate". IzolaŃiile contra coroziunii se folosesc pentru conducte şi alte piese metalice îngropate în sol sau montate în medii agresive. Vopsirea conductelor şi a izolaŃiilor se face în culori corespunzãtoare fluidului transportat. La montarea fãrã canal a reŃelelor se studiazã agresivitatea solului şi a apelor freatice. 14. 14.pe suporŃi.

Evacuarea se face. În acest scop. iar suporŃii sau postamentele conductelor se prevãd cu orificii la partea inferioarã pentru a permite scurgerea apei. 71 . restul amenajãrilor constructive fiind cele menŃionate la subsolurile tehnice. Racordarea canalelor exterioare la subsolurile tehnice se realizeazã astfel încât sã permitã preluarea tasãrii diferite a clãdirilor faŃã de canale. drenuri etc. subsolurile tehnice se prevãd cu goluri pentru introducerea Ńevilor şi tuburilor necesare pentru eventualele reparaŃii sau înlocuirii de conducte şi cu canale de ventilare. cu gabarit corespunzãtor necesitãŃilor de control şi întreŃinere a instalaŃiilor.4. se admite numai în cazul în care nu existã canalizare în zona şi extinderea ei nu este posibilã. 15. destinate instalaŃiilor. pardoseala se executã cu pante şi rigole spre punctele de colectare a scurgerilor accidentale de apã. 15. prin pompe fixe sau mobile. Canalele circulabile se prevãd cu trape de acces de dimensiuni corespunzãtoare.8.2.conform Normativ l 7. având înãlŃimea liberã minimã de 1.6. În zone cu nivel ridicat al pânzei de ape freatice se iau mãsuri contra infiltraŃiilor în canale (hidroizolaŃii. În cazul subsolurilor sau a subsolurilor tehnice.80 m . 15. la reŃeaua de canalizare. 15. fãrã a periclita buna funcŃionare a instalaŃiilor. Subsolurile tehnice se prevãd cu instalaŃii de iluminat . 15. Canalele de ventilare sunt duse peste acoperişul clãdirii. este asigurat prin scãri şi uşi normale. Dimensiunile gurilor de acces se stabilesc în raport cu mãrimea armãturilor.7. canalele se executã cu pantã longitudinalã de maximum 1‰. Pentru întreŃinerea şi manevrarea diferitelor armãturi ale conductelor montate în canale necirculabile se amenajeazã cãmine de vizitare cu guri şi scãri de acces.5. 15. 15. 15.9. Prevederea de puŃuri absorbante.). 15. vizitabile.3. pentru preluarea scurgerilor de apã.1. Evacuarea apelor de scurgere se face din punctele cele mai joase ale canalelor prin cuve de colectare. Accesul la subsolurile tehnice. dar nu mai mici decât 80 cm diametru. Canalele pentru conducte se prevãd cu posibilitãŃi de evacuare a apei rezultate la golirea sau aerisirea conductelor. Pentru montarea şi întreŃinerea instalaŃiilor în clãdirile care nu necesitã subsol cu funcŃiuni bine precizate se recomandã prevederea de subsoluri tehnice.

16. În construcŃiile în care se impun condiŃii severe de silenŃiozitate (studiouri de radio-televiziune. fiind prevazutã uşa de acces între ele.13. StaŃii de ridicare a presiunii 15.1.11.15. 16. cât şi demontarea lor pentru reparaŃii sau înlocuire. ferestre cu ochiuri mobile. staŃiile de ridicare a presiunii se amplaseazã într-o încãpere separatã de centrala termicã. StaŃiile de ridicare a presiunii care servesc ansambluri de blocuri se recomandã sã fie amplasate în construcŃii independente.) se iau mãsuri pentru izolarea fonicã şi a conductelor. Se asigurã buna ventilare a încãperilor destinate spaŃiilor tehnice şi. hoteluri cu grad ridicat de confort. Nu se admite montarea conductelor de alimentare cu apǎ şi canalizare pe pereŃii spre dormitoare. armãturilor şi a obiectelor sanitare.14. 15. Se admite amplasarea staŃiei de ridicare a presiunii în aceeaşi încãpere cu centrala termicã în cazul clãdirilor de locuit individuale sau cu puŃine apartamente precum şi a clãdirilor civile şi anexelor industriale la care în staŃia nu se monteazã pompe de incendiu. 15. La stabilirea soluŃiilor instalaŃiilor hidromecanice se Ńine seama de prevederile din „InstrucŃiunile tehnice de proiectare şi execuŃie privind protecŃia fonicã a clãdirilor" . Încãperile în care aceste izolaŃii sunt necesare se stabilesc prin caietul de sacini. executarea şi exploatarea instalatiilor de încãlzire centralǎ" l 13. sanatorii etc. distanŃa de amplasare şi condiŃii de montaj ale reŃelelor de alimentare cu apă şi canalizare. a celor subterane. La staŃiile supraterane sau semiîngropate se prevãd.2. în cazul în care nu se poate evita montarea conductelor de alimentare cu apã şi canalizare pe pereŃii dinspre camera de zi.4. În cazul cuplãrii staŃiilor de ridicare a presiunii cu centralele termice. 15. se respectã prevederile Normativului NP 125. De asemenea. racordarea la reŃelele şi canalele exterioare. PROTECłIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI 16. În cazul terenurilor sensibile la umezire. se iau mãsuri pentru izolarea fonicã a conductelor. 72 . în clãdirile de locuit. pentru aerisire.3. sãli de concerte. uşor accesibile pentru manevrare. 15. Se urmãreşte dispunerea izolatã faŃã de spaŃiile unde se cere o limitare a nivelului de zgomot a acelor elemente de instalaŃii care în exploatare sunt surse de zgomot. 16. 15. ÎnãlŃimea încãperilor şi golurilor de acces se dimensioneazã astfel încât sã permitã atât introducerea şi montarea agregatelor.10.C 125. 16. În cazul în care temperatura din interiorul staŃiilor de ridicare a presiunii poate fi negativã se asigurã încãlzirea de gardã în conformitate cu „Normativul pentru proiectarea .12. în mod special.

funcŃionalitate şi fiabilitate. La staŃiile de ridicare a presiunii la care se prevãd mãsuri pentru reducerea zgomotului se evitã legãturile rigide la trecerea conductelor prin elemente de construcŃii.7. În toate cazurile. de odihnã sau a celor în care se desfãşoarã activitãŃi pe care zgomotul pompelor sau compresoarelor le poate perturba. 73 . SpaŃiile între fundaŃiile clãdirii şi fundaŃiile electropompelor sunt de minimum 25 cm. ConstrucŃia staŃiei este amplasatã faŃã de alte construcŃii de locuinŃe şi social-culturale la distanŃa impusã de reducerea nivelului de zgomot la valoarea admisã.3. la montarea pompelor se au în vedere şi indicaŃiile de montaj ale cãrŃii tehnice a pompelor. se interzice montarea echipamentului alãturi. Agregatele se amplaseazã pe fundaŃii proprii.) trebuie sã corespundã prevederilor acestora. condiŃii de calitate şi de funcŃionalitate etc. de reducere a nivelului de zgomot la valoarea admisǎ şi luarea mãsurilor de evitare a transmiterii zgomotului în restul clãdirii.) trebuie sã îndeplineascã anumite condiŃii de care este necesar sã se Ńinã seama la proiectarea şi executarea lucrãrilor. 17. Se recomandã intercalarea de racorduri elastice între electropompe şi conducte. 17. La dimensionarea instalaŃiilor se aplică viteza minimã în funcŃie de diametrele conductelor respective. se iau mãsuri corespunzãtoare de izolare la zgomot. Postamentele se prevãd cu izolaŃii pentru a împiedica transmiterea vibraŃiilor cãtre elementele de construcŃii. Se pot prevedea postamente comune pentru douã agregate. 16. armãturi. Când acest lucru nu este posibil. 16. În toate cazurile se iau mãsuri de alegere a unor pompe silenŃioase. ca echipamentele sã fie însoŃite de un certificat de calitate eliberat de unitatea producãtoare. robinete de sigurantã ş. La livrare este indicat.5. Pentru ca instalaŃiile sanitare din clădiri şi instalaŃiile de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri sã corespundã în exploatare cerinŃelor de calitate.1. Ńevi etc.) prevãzute în standardele respective.2. ECHIPAMENTE DE INSTALAłII Prevederi generale 17. 16. 17. În cazul amplasãrii staŃiilor de ridicare a presiunii în clãdiri. echipamentele utilizate la realizarea instalaŃiilor (aparate. sub sau deasupra încãperilor de dormit.6. Echipamentele care fac obiectul unor reglementãri tehnice ale ISCIR (recipiente sub presiune. fãrã legãturi cu pardoseala sau alte elemente de construcŃii.a.4. 17. Echipamentele care constituie obiectul unor standarde la nivel republican sau standarde de produs trebuie sã îndeplineascã toate caracteristicile (dimensiuni.

5. precum şi pentru cele din import. tuburi din cauciuc. procedee şi echipamente în construcŃii.6. Conducte 17.pentru racordarea obiectelor sanitare la instalaŃia de canalizare : tuburi din metal şi Ńevi din mase plastice.8.pentru conducte de apã rece : Ńevi din oŃel zincat şi Ńevi din mase plastice în condiŃiile din NP 084. social-culturale şi industriale se recomandã folosirea cu prioritate a urmãtoarelor Ńevi si tuburi : . . Montarea echipamentelor pentru care nu existã reglementãri în vigoare se face Ńinând seamǎ de prevederile din documentaŃia tehnicã a echipamentului respectiv şi de precizãrile din agrementul tehnic. 17. iar pentru apa potabilã şi cu acordul Ministerului SãnãtãŃii. . 17.pentru racordarea pompelor la instalaŃii : tuburi flexibile din metal sau mase plastice. 17. Se recomandã utilizarea în instalaŃiile interioare a urmãtoarelor Ńevi si tuburi : . Ńevi din mase plastice rezistente la temperaturã în condiŃiile din NP 084. Pentru utilizarea noilor produse. pentru care nu sunt elaborate reglementãri tehnice naŃionale. 392/1994.pentru racordarea obiectelor sanitare la instalaŃia de apã rece şi caldã : tuburi flexibile din metal sau mase plastice.pentru conducte de canalizare : Ńevi din PVC şi Ńevi din polipropilenã (PP). Utilizarea Ńevilor şi tuburilor în instalaŃiile de alimentare cu apã rece. din beton armat. . .7. protejate în interior contra coroziunii (prin zincare sau prin alt procedeu). caldã şi de canalizare se face cu respectarea indicaŃiilor furnizorului. Ńevi din oŃel. Armături de închidere 74 . . şi tuburi din mase plastice etc. procedee şi echipamente noi în construcŃii" aprobat cu H.pentru conducte de apã caldã : Ńevi din oŃel protejate la interior contra coroziunii (prin zincare sau alt procedeu) şi Ńevi din mase plastice rezistente la temperatura apei calde. se obŃine „Agrementul tehnic" conform prevederilor „Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse.pentru conducte de apã caldã : Ńevi din oŃel zincat. tuburi din beton precomprimat. . nr. .G. La reŃelele exterioare de apã şi de canalizare din ansamblurile clãdirilor de locuit.pentru conducte de apã rece : Ńevi din mase plastice.pentru conducte de canalizare a apelor uzate menajere şi a apelor pluviale : tuburi din beton simplu.

se urmãreşte realizarea acestora de cãtre constructor.a. Depozitare si manipulare 18. 17. Pentru instalaŃiile funcŃionând cu presiuni pânã la 6 bar se recomandã utilizarea robinetelor de trecere cu ventil şi mufe. pentru diametre mai mari. Executarea instalaŃiilor sanitare se face coordonat cu celelalte instalaŃii. se utilizeazã armãturi de tip special pentru presiunile nominale respective. Pentru instalaŃiile care funcŃionează la presiuni mai mari de 6 bar. 18.. La traversarea planşeelor sau a pereŃilor din beton armat se folosesc golurile prevãzute în proiect sau piese de trecere. respectiv a robinetelor cu sertar şi mufe cu filet.9. 18 EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE INSTALAłII Prevederi generale 18.. cu sau fãrã descãrcare. Pãstrarea echipamentelor de instalaŃii sanitare se face în magazii sau spaŃii de depozitare organizate în acest scop. standardelor şi agrementelor tehnice.5. 18.10.) . se remediazã eventualele defecŃiuni şi se înlocuiesc echipamentele care prin remediere nu pot fi aduse în stare corespunzãtoare.6. 18. 17. 75 .2. Se verificã dacã recipientele sub presiune au fost supuse controlului ISCIR şi dacã au placă de timbru şi cartea tehnicã respectivã. Aceastã coordonare urmãreşte pe întreg parcursul execuŃiei. starea filetelor. a flanşelor. 18. începând de la trasare.7. precum şi a robinetelor cu ventil sferic (bilã).4. toate echipamentele se supun unui control vizual pentru a constata dacã nu au suferit degradãri de naturã sã le reducã starea tehnicã şi calitativã (deformãri sau blocãri la aparataje.2". rezervoare ş. Înaintea punerii în operã.1.11. necesitã demontãri (pompe. 17. funcŃionarea armãturilor etc. în perioada de execuŃie. La aparatele de mãsurã şi control se verifică existenta sigiliului şi a buletinului de verificare emis de organele de metrologie. periodic. La executarea lucrãrilor se utilizeazã numai echipamente care corespund tehnic şi calitativ prevederilor proiectului. pentru diametrele 3/8". În acest scop. în condiŃii care sã asigure buna lor conservare. Se recomandã utilizarea armãturilor cu flanşe atunci când acestea sunt legate funcŃional de echipamente care.).3. Verificarea materialelor 18.

rezervoare etc. La îmbinãrile cu filet etanşarea se executã materiale de etanşare omologate în acest scop. obiecte sanitare. Pentru realizarea îmbinãrilor prin flanşe la conducte de apã rece şi caldã din oŃel zincat se utilizeazã flanşe plate cu filet. vizitabile. 18. Armãturile. se folosesc îmbinãri demontabile cu racorduri olandeze care sunt admise numai în locuri accesibile. ca : armãturi. se depoziteazã în aer liber pe platforme special amenajate în acest scop. ca Ńevi din mase plastice. aparatele de mãsurã etc. obiectele sanitare ceramice. la instalaŃii sanitare pentru confecŃii metalice. 18. Montarea conductelor Conducte de apă rece şi caldă 76 .16. 18.şi pastã de etanşare omologată în acest scop. materiale de izolaŃii. Se dă o atenŃie deosebitã materialelor casante sau uşor deformabile. Tehnologii de îmbinare. se izolează anticorosiv.15. 18. obiecte sanitare din fontã etc. în general. Etanşeitatea îmbinãrilor prin flanşe se face cu garnituri confecŃionate din carton . Filetul Ńevilor este necesar sã corespundã prevederilor STAS 402 şi trebuie sã permitã înşurubarea pieselor cu mâna pânã la cel puŃin jumãtate şi cel mult trei sferturi din lungimea filetului piesei. Garniturile îmbinãrilor cu flanşe nu trebuie sã obtureze secŃiunea de trecere a Ńevii. cu respectarea normelor specifice de tehnica securitãŃii muncii.17. etanşare şi fasonare a Ńevilor din oŃel 18. se depoziteazã sub şoproane sau în magazii. ca : distribuitoare.8. 18.13. Îmbinarea Ńevilor din oŃel zincat se face prin fitinguri zincate sau prin flanşe cu filet.10. se pãstreazã în magazii închise. 18. 18.12.14. În cazurile în care sunt necesare intervenŃii frecvente în timpul exploatãrii.9. 18. Echipamentele asupra cãrora condiŃiile atmosferice nu au practic influenŃã nefavorabilã pe durata depozitãrii. dupã execuŃie. Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de acŃiunea directã a soarelui. care. Manipularea materialelor se face cu respectarea normelor de tehnica securitãŃii muncii şi în aşa fel încât sã nu se deterioreze. Îmbinarea prin sudurã se admite. 18.STAS 1733 . aparate de mãsurã etc.11. iar marginea garniturii nu trebue sã ajungã pânã la şuruburile flanşei.

24. 18. astfel încât sã fie asiguratã aerisirea şi golirea completã a conductelor. Tuburile din gresie ceramicã se îmbinã prin mufe. 18. 18.22. 18. Conducte din gresie ceramicã pentru canalizare 18. 18. de regulã.21. în prealabil. La executarea reŃelelor din gresie ceramicã antiacidã se folosesc tuburi şi piese de legãturã cu mufã sau cu flanşe. similar ca la tuburile din fontã. La executarea reŃelelor din gresie ceramicã (bazalt artificial) se folosesc tuburi şi piese de legãturã cu mufã sau cu flanşe.28. La trasare se respectã pantele prevãzute în proiect. 18. 18. tuburile se aşeazã pe un pat de nisip. Coloanele din oŃel zincat se fixeazã pe elementele de construcŃie prin brăŃări montate.26. Îmbinarea şi etanşarea tuburilor cu flanşe se face cu ajutorul inelelor şi garniturilor speciale. 18. însã nu la mai mult de 3.20. 77 . łevile sudate longitudinal se monteazã astfel încât sudura sã fie vizibilã pe toatã lungimea ei. Conducte din gresie ceramică antiacidă 18. Conductele se monteazã dupã ce.18. etanşarea şi fixarea tuburilor cu mufe se face utilizându-se chituri antiacide corespunzãtoare.27. Îmbinarea.23. etanşarea asigurându-se cu frânghie albã şi ciment sau cu alte materiale de etanşare omologate. Coloanele din mase plastice se fixează de elementele de costrucŃii conform prevederilor din NP 084.25. Îmbinarea şi montarea conductelor de alimentare cu apã şi de canalizare din PVC se face conform prevederilor din NP 084. Conducte de apă şi de canalizare din PVC 18. Montarea şi fixarea tuburilor din gresie ceramicã antiacidã se face la fel ca la tuburile din ceamică.19. s-a fãcut trasarea lor. câte una pe etaj. La montajul îngropat în pãmânt.50 m distanŃă una de alta.

precum şi la manşoanele de trecere prin elemente de construcŃie. Pentru obiectele sanitare montate grupat . precum şi rozetele metalice se aplicã la faŃa finitã a peretelui. Lucrãrile de izolare a conductelor se încep numai dacã. 18. IzolaŃiile termice aplicate pe conducte se întrerup în dreptul organelor de închidere şi de manevrã a elementelor de susŃinere şi la îmbinãrile cu flanşe. se recomandã sã se monteze. s-au efectuat probele de presiune. Executarea izolaŃiilor 18.34.30. 18. conform catalogului de detalii tip. pentru mascarea golului.C 142. Supapele de siguranŃă cu pârghie şi contra .35. IzolaŃiile termice ale conductelor şi aparatelor se aplicã numai dupã curăŃirea şi protejarea suprafeŃelor cu straturi anticorosive.37. Fixarea obiectelor sanitare pe elemente de construcŃii se face fie direct. 18. 78 . 18.greutate se monteazã astfel încât tija sã fie verticalã.29. Toate armãturile se monteazã în poziŃia închis. La ieşirea din pereŃi a conductelor de apã şi scurgere care servesc obiectele sanitare.33. . prin intermediul consolelor sau a altor dispozitive de susŃinere. 18.39. fie indirect. spãlãtoare etc. siguranŃă şi control 18. În scopul evitării deteriorării obiectelor sanitare.32. 18. rozete nichelate sau cromate.31. 18. La executarea lucrãrilor de izolaŃii se respectã prevederile din „InstrucŃiunile tehnice pentru executarea termoizolaŃiilor la elemente de instalaŃii" . Montarea obiectelor sanitare şi a accesoriilor 18. acestea se protejeazã obligatoriu pânã la terminarea lucrãrilor respective.38. Armãturile de perete ale obiectelor sanitare.36. în prealabil. prin şuruburi.se pot utiliza stative metalice. 18. Montarea armãturilor de închidere. pe timpul executãrii lucrãrilor de finisaj la construcŃie.lavoare.

se iau mãsuri de consolidare a pereŃilor prin efectuarea sprijinirilor corespunzãtoare. de regulã. În cazul în care. 79 . 18. umpluturi. se recomandã ca sãpãturile sã se execute manual.40.48. pe care se amplaseazã conducta. 18. iar pentru conductele de canalizare de 70 cm. pe fundul sanŃului.44. 18. Determinarea lãŃimii şanŃurilor se stabileşte în funcŃie de diametrul exterior al conductei la care se adaugă 40 cm. 18. se iau şi alte mãsuri de tehnica securităŃii muncii.42.45.49.47.. stânci. astfel încât sã nu fie deteriorate conductele. În cazul în care natura terenului nu asigurã stabilitatea în timp a reŃelelor (terenuri de umpluturã. În zonele cu instalaŃii subterane dense. indicativ C 56 . Verificarea calităŃii execuŃiei lucrărilor de instalaŃii sanitare se face în conformitate cu Normativul pentru verificarea calităŃii şi recepŃia lucrărilor de instalaŃii aferente construcŃiilor. existã proeminenŃe de bolovani. indicate pentru lucrãri de acest fel. 18. piloni etc. Concomitent.Caietul InstalaŃii Sanitare. mecanizat. mlăştinoase etc. se creazã un „pat protector" de nisip sau pãmânt mãrunt. care pot sã producã deteriorarea conductelor. 18. Lucrãrile de sãpãturã şi umpluturã se executã conform prescripŃiilor în vigoare privind tehnica securitãŃii muncii. lucrări auxiliare 18. precum şi în acelea în care nu se cunosc traseele instalaŃiilor subterane. fundaŃii vechi etc. Sãpãturile se executã. Verificarea calităŃii execuŃiei lucrărilor 18. grinzi.41.43. radiere de beton. Pe mãsura adâncirii sãpãturii. Săpături. 18.) se iau mãsuri de consolidare prin batere. La sãpãturile care traverseazã cãi de circulaŃie se iau mãsuri pentru evitarea tasãrii suprastructurii. Pe parcursul execuŃiei lucrărilor este obligatorie verificarea calităŃii execuŃiei la fazele determinante ale lucrării. 18. Umplutura de pãmânt se executã numai dupã probarea instalaŃiilor.46. LăŃimea minimã a sanŃurilor pentru conductele de apã este de 60 cm.

dar nu mai puŃin de 20 de minute.) se întocmesc “Procese – verbale pentru verificarea calităŃii lucrărilor ce devin ascunse”.proba de etanşeitate şi rezistenŃã la cald a conductelor de apã caldã şi a celor de circulaŃie. Presiunea de încercare la etanşeitete şi rezistenŃă la cald la conductele de apã rece şi caldã este egalã cu 1.2.proba de etanşeitate la presiune la rece . proba la cald. care întocmeşte un “Program de control al execuŃiei lucrărilor la fazele determinante”. ca şi proba de etanşeitate şi rezistenŃă la cald se efectueazã înainte de montarea aparatelor şi armãturilor de serviciu la obiectele sanitare şi celelalte puncte de consum.1. În intervalul de 20 de minute nu se admite scãderea presiunii. indicatã în proiect pentru instalaŃia respectivã de alimentare cu apã. 19. conducte montate în canale termice nevizitabile. etc. ca de exemplu: realizarea traseelor de conducte. Fazele determinante se stabilesc de către proiectantul lucrării.5 x presiunea de regim. REGLAREA INSTALAłIILOR Probele instalaŃiilor Conducte de apă rece şi caldă de consum 19. Conductele se menŃin sub presiune timpul necesar verificãrii tuturor traseelor şi îmbinãrilor. Proba de etanşeitate la presiune la rece. dar nu mai micã de 6 bar. la care. lucrarea de instalaŃii odată ajunsă. 19. proba de presiune la rece. Pentru lucrările care devin ascunse ( conducte sau canale mascate sau înglobate în elemente de construcŃie.3. Prin fază determinantă se înŃelege un stadiu fizic cu importanŃă deosebită asupra calităŃii execuŃiei.poba de funcŃionare la apã rece şi caldã . Conductele de apã rece şi caldã de consum sunt supuse la urmãtoarele probe:: . 19. . proiectantului şi executantului. . 18. PROBE.50. etc. montajul echipamentelor. 80 . extremităŃile conductelor fiind obturate cu flanşe oarbe sau dopuri. nu poate continua fără acceptul scris al beneficiarului. La fiecare fază determinantă a lucrării se întocmeşte un “Proces – verbal de control al calităŃii lucrărilor în faze determinante” .

Presiunea în conducte se realizeazã cu o pompã de încercãri hidraulice care se amplaseazã în punctul cel mai de jos al conductelor şi se citeşte pe un manometru montat pe pompã. la ieşirea din aparatul de preparare. Proba de funcŃionare se efectueazã având echipamentele în funcŃiune. se măsoară temperatura apei în conducta de apã caldã. dacã apa ajunge. Conductele interioare de canalizare se supun la urmãtoarele probe: . . inclusiv la cele de circulaŃie. Proba de etanşeitate şi rezistenŃã la conductele de apã caldã. Se verificã. 19.9. 19. Conducte de canalizare 19. La conductele de apã rece din mase plastice probele se efectuează conform prevederilor Normativului l 1. la fiecare punct de consum în parte.proba de etanşeitate . Proba de funcŃionare la apã rece şi caldã se efectueazã dupã montarea armãturilor la obiectele sanitare şi la celelalte puncte de consum şi cu conductele sub presiunea hidraulicã de regim. la presiunea de utilizare.).5.4.8. 19. şi din conducta de circulaŃie.10. Presiunea şi temperatura de regim se pãstrezã în instalaŃie pe timpul necesar verificãrii etanşeitãŃii îmbinãrilor şi a tuturor punctelor de susŃinere şi fixare a conductelor supuse dilatãrilor. Pentru verificarea funcŃionãrii conductelor de circulaŃie. 19. dar nu mai puŃin de 6 ore. Dupã rãcirea completã se repetã încercarea de etanşeitate la presiune la rece. Verificarea se face prin deschiderea numãrului de robinete de consum corespunzãtor simultaneitãŃii şi debitului de calcul.6. prin deschiderea succesivã a armãturilor de alimentare. 19. se face prin punerea în funcŃiune a instalaŃiei de apã caldã la presiunea de regim stabilitã prin proiect şi la o temperaturã de 55-60°C. aparate de preparare a apei calde.7. Proba de etanşeitate se efectueazã prin verificarea etanşeitãŃii pe traseul conductelor şi la punctele de îmbinare. înainte de racordarea la aparat. conform prevederilor din proiect (staŃii de ridicare a presiunii. pompe etc. 81 .proba de funcŃionare. 19.

conducte de canalizare a apelor meteorice pe toatǎ înãlŃimea clãdirii .13. 19. starea pieselor de susŃinere şi de fixare. 19. Pentru fiecare baterie amestecătoare se va verifica presiunea disponibilă. 19. asigurând presiunea de utilizare la obiectele sanitare cele mai defavorizate. reducerea pierderilor de apă şi a zgomotului.15. în lipsa unui regulator de presiune. astfel încât presiunea disponibilă la toate punctele de consum să fie cât mai aproape de valoarea presiunii minime de utilizare. 19.11. Proba de funcŃionare se face prin alimentarea cu apã a obiectelor sanitare şi a punctelor de scurgere la un debit normal de funcŃionare şi prin verificarea condiŃiilor de scurgere. este necesară reglarea instalaŃiei. niveluri şi. Închiderea se va face în perioada de consum maxim. Reglarea hidraulică a instalaŃiilor Reglarea instalaŃiilor de alimentare cu apă (rece şi caldă) şi de recirculare a apei calde 19. 19. În cazul unui excedent de presiune în instalaŃie la intrarea în clădire.conducte de canalizare a apelor menajere. se vor folosi robinetele de închidere de pe coloane. Pentru asigurarea regimului de funcŃionare. reglându-se. Pentru reducerea presiunii la valorile presiunii de utilizare la toate punctele de consum. . în final. înainte de închiderea lor după care se încheie procese verbale pentru lucrări ascunse. cu ajutorul celor două robinete de închidere aferente obiectului sanitar 82 .17.16. Proba de etanşeitate se face prin umplerea cu apã a conductelor astfel : .12. Conductele prevãzute cu elemente de mascare se probează pe parcursul lucrãrii. La efectuarea probelor de funcŃionare se verificã pantele conductelor. Reglarea hidraulică a instalaŃiei de alimentare cu apă rece şi caldă 19. cele de reglaj de la obiectele sanitare. conform precizãrilor din proiect şi din prezentul normativ.14. se va reduce presiunea disponibilă prin închiderea parŃială a robinetului de închidere de la intrarea în clădire. existenŃa pieselor de curãŃire. pânã la nivelul de refulare prin sifoanele de pardosealã sau prin obiectelor sanitare. 19.18.

deci.20. În cazul asigurării presiunii cu ajutorul staŃiilor de hidrofor.21. pe cât posibil. cea de reglaj rămânând în poziŃia în care a fost reglată. la aceste puncte de consum. în condiŃiile unui consum maxim. depuneri pe conducte. astfel încât presiunea disponibilă a apei reci şi a apei calde să fie.) este necesară verificarea periodică a instalaŃiei şi corectarea reglajului. niveluri şi cele de reglaj de la obiectele sanitare. 19. închiderea şi deschiderea robinetelor de trecere impusă de necesitatea unor remedieri etc. Dacă în acest caz există. reducându-se corespunzător şi presiunea de oprire.fără ramificaŃii . disponibilul de presiune la obiectele plasate cel mai defavorabil.şi o armătură pentru reglarea presiunii. folosind numai armăturile de pe conductele de recirculare. la care nu au fost montate iniŃial.23. La instalaŃiile prevăzute cu conductă de recirculare şi pe ramificaŃii (până la baza coloanelor sau până la cel mai de sus obiect sanitar) reglajul hidraulic este necesar pentru a asigura recircularea apei calde prin toate conductele şi. Se recomandă montarea robinetelor de închidere şi reglaj la toate obiectele sanitare.nu este necesar un reglaj hidraulic.cu ocazia reparaŃiilor capitate . 19. să se acŃioneze numai armătura de închidere. Pentru celelalte puncte de consum reglajul se va face cu ajutorul robinetelor de închidere de pe coloane. Reglajul hidraulic al reŃelei de recirculare a apei de consum se va face după reglarea reŃelei de distribuŃie a apei calde.19. egală. La instalaŃiile prevăzute cu conductă de recirculare numai pe orizontală şi numai pentru conducta principală de distribuŃie a apei calde . Reglajul se va face cu ajutorul 83 . urmare a unor intervenŃii necesare. Reglarea hidraulică a instalaŃiei de recirculare a apei calde. astfel încât. presiunea. se recomandă ca. în cazul unor intervenŃii. Deoarece pe parcursul utilizării instalaŃiei intervin diferiŃi factori perturbatori (ex. se va verifica. 19. ridicarea gradului de confort şi reducerea pierderilor de apă şi energie. Pentru a evita dereglarea instalaŃiei. se va regla presostatul pentru o presiune de pornire mai mică. 19.respectiv. în momentul pornirii pompelor.22. 19.24. pe lângă armăturile de închidere să se prevadă . o presiune disponibilă mai mare decât presiunea de utilizare. 19.

3.procesele verbale întocmite cu ocazia probelor instalaŃiei.recepŃia la terminarea lucrărilor . aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. RecepŃia este activitatea prin care beneficiarul / investitorul declară că acceptă lucrarea şi că o preia. cu modificările şi completările ulterioare. cu sau fără obiecŃii. de pe conducta de recirculare.recepŃia finală. RecepŃia lucrărilor instalaŃiilor sanitare este o parte componentă a recepŃiei construcŃiei şi se desfăşoară în conformitate cu “Regulamentul de recepŃie a lucrărilor de construcŃii şi instalaŃii aferente acestora“.procesele verbale întocmite la terminarea fazelor determinante. Reglajul instalaŃiei poate fi considerat satisfăcător dacă la toate robinetele se constată aproximativ aceeaşi temperatură. reparaŃii capitale) şi se realizează în două etape: . . RecepŃia se efectuează atât la lucrări noi cât şi la intervenŃiile în timp asupra instalaŃiilor existente (modernizări. Reglajul instalaŃiei de recirculare începe cu ultima coloană a instalaŃiei (situaŃia cea mai dezavantajoasă). 273/1994. cu instalaŃia de preparare a apei calde în funcŃiune. 84 .robinetului de trecere montat pe conducta de recirculare care. la expirarea perioadei de garanŃie. 20. . se va lăsa complet deschis şi continuă spre CT (PT) cu următoarele ramificaŃii.2. 20. pentru a fi dată în folosinŃă. Reglajul se face în perioada de consum nul. dacǎ executarea lucrãrilor s-a fãcut în conformitate cu prevederile din proiect. 20. . a reglementãrilor tehnice privind execuŃia lucrãrilor aferente. pe măsura apropierii de schimbătoarele de căldură (boilere sau aparate contracurent). În acest scop comisia de recepŃie examinează: . . În vederea recepŃiei se urmãreşte. la care robinetul de închidere. . RECEPłIA INSTALAłIILOR 20. extinderi.proiectul de execuŃie.procesele verbale pentru lucrări ascunse.programul de control al calităŃii execuŃiei şi documentele aferente.1.procesele verbale întocmite cu ocazia reglarea instalaŃiei. dacă se încălzeşte rezultă că pe conducta respectivă de recirculare circulă apa caldă. la care robinetele se închid din ce în ce mai mult. precum şi a instrucŃiunilor de montaj ale producãtorului de echipamente.dispoziŃiile de şantier. .

7. dupã darea în folosin Ńã a instalaŃiilor şi recepŃionarea lucrãrilor.4. referitoare la instalaŃiile sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansamblurile de clădiri. În vederea diminuãrii posibilitãŃilor de coroziune şi pentru prelungirea duratei de funcŃionare a instalaŃiilor se face . 20. .rigiditatea fixãrii elementelor de instalaŃii de elementele de construcŃii . .aplicarea mãsurilor pentru diminuarea zgomotelor şi vibraŃiilor .calitatea izolaŃiilor şi vopsitoriilor .6. . . cu sau fără obiecŃii a recepŃiei. . . .respectarea traseelor conductelor .folosirea echipamentelor prevãzute în proiect .5. La recepŃia lucrărilor se au în vedere condiŃiile tehnice privind : . 20. . la temperatura de regim de 45°C..instalaŃiile realizate.aspectul estetic al instalaŃiilor.obligatoriu . precum şi a pieselor auxiliare . . Comisia de recepŃie examinează: . după caz. RecepŃia finală a instalaŃiilor sanitare se efectuează la expirarea perioadei de garanŃie a lucrării (de regulă după 1. 85 . amânarea sau respingerea ei. pentru a se constata starea lor şi dacă au fost finalizate lucrările cerute de “recepŃia la terminarea lucrărilor”.funcŃionarea normalã la parametrii prevãzuŃi în proiect a echipamentelor din staŃiile de ridicare a presiunii. La terminarea examinării.procesele verbale de recepŃie la terminarea lucrărilor.cartea tehnică a construcŃiei. 20.3 ani).documentele tehnice şi procese verbale privind exploatarea instalaŃiilor.modul de amplasare a armãturilor şi aparatelor de reglare şi control şi accesibilitatea acestora .rodajul instalaŃiei de apã caldã de consum timp de 60 de zile. .echiparea cu obiecte sanitare şi aparate corespunzãtoare . .montarea şi funcŃionarea corespunzãtoare a obiectelor sanitare şi a armãturilor aferente de alimentare cu apã şi de scurgere. din centrale şi puncte termice etc. .asigurarea dilatãrii libere a conductelor . prin cercetare vizuală. 20. . comisia va consemna observaŃiile şi concluziile în procesul – verbal de recepŃie recomandând beneficiarului / investitorului admiterea. .

- referatul beneficiarului / investitorului privind comportarea instalaŃiilor în
exploatare pe perioada de garanŃie;
- cartea tehnică a construcŃiei, referitoare la instalaŃiile sanitare din clădiri şi de
alimentare cu apă şi canalizare din ansamblurile de clădiri.

20.8..La terminarea examinării, comisia va consemna observaŃiile şi concluziile în
procesul - verbal de recepŃie finală, recomandând beneficiarului / investitorului admiterea
cu sau fără obiecŃii a recepŃiei finale, amânarea sau respingerea ei, după caz.

20.9. Intrarea în exploatare a instalaŃiilor sanitare se face după ce recepŃia la
terminarea lucrărilor a fost admisă.

20.10. Documentele necesare la intrarea în exploatare sunt:
- instrucŃiunile (manualul) de exploatare;
- programul de urmărire în exploatare;
- jurnalul evenimentelor;
- registrul de exploatare;
- contractul de exploatare,după caz.

21. EXPLOATAREA INSTALAłIILOR

21.1. Alimentarea cu apă rece şi caldă de la reŃeaua stradală şi evacuarea apelor
uzate la reŃeaua de canalizare se face pe baza unui contract între operatorul care asigură
alimentarea cu apă şi evacuarea apelor a zonei şi beneficiar.

21.2. Contractul trebuie să corespundă legislaŃiei în vigoare şi trebuie să cuprindă
următoarele prevederi minime specifice:
- debitul de apă furnizat;
- regimul de presiune şi temperatură apei calde livrate;
- modul de furnizare a apei şi condiŃiile de consum;
- modul de contorizare al apei;
- condiŃii de evacuarea a apelor uzate;
- tariful pentru apa livrată şi pentru evacuarea apelor uzate şi modalităŃile de plată;
- convenŃii privind serviciile de exploatare.

21.3. Delimitarea dintre instalaŃiile interioare de alimentare cu apă şi canalizare şi
reŃelele stradale de alimentare cu apă şi canalizare se face în căminul de racord sau la
vanele de sectorizare generală.
86

21.4. Măsurarea apei consumate se face cu aparate de măsură, montate în puncte
de delimitare a instalaŃiilor.
Echipamentele de măsurare sunt omologate şi atestate metrologic (BRML),
agrementate şi verificate conform normelor tehnice în vigoare.

21.5. Echipamentele de măsurare a consumului de apă sunt exploatate, întreŃinute,
reparate şi verificate de către operatorul care asigură alimentarea cu apă. Echipamentele
se sigilează în prezenŃa consumatorului.
Citirea contoarelor se face de către reprezentantul operatorul care asigură alimentarea
cu apă.

21.6. În toate cazurile măsurarea cantităŃii de apă livrată consumatorului este
consemnată în documente vizate de către operator şi consumatori.

21.7. Activitatea de exploatare a instalaŃiilor sanitare cuprinde:
- asigurarea regimului de funcŃionare a instalaŃiilor;
- controlul, verificarea şi revizia instalaŃiilor;
- reparaŃiile curente, capitale şi accidentale

Asigurarea regimului de funcŃionare a instalaŃiilor

21.8 Exploatarea instalaŃiilor de sanitare trebuie să asigure menŃinerea funcŃionării
normale a instalaŃiilor şi încadrarea acestora în parametrii de performanŃă proiectaŃi.
Asigurarea nivelurilor de performanŃă este obligatorie pe toată durata de exploatare
a instalaŃiilor de sanitare.

21.9. Exploatarea instalaŃiilor sanitare se face de către personalul propriu autorizat,
al beneficiarului sau de către un operator de exploatare, certificat tehnico profesional, pe
baza unui contract de prestări de servicii.

21.10. InstalaŃiile aflate în exploatare trebuie să aibă avizele de funcŃionare conform
reglementărilor în vigoare.

21.11. Exploatarea instalaŃiilor de sanitare se face pe baza instrucŃiunilor tehnice de
exploatare elaborate în cadrul proiectului de execuŃie care cuprind: modul de punerea în

87

funcŃiune, exploatarea curentă şi repararea instalaŃiilor precum şi condiŃiile care trebuie
îndeplinite în vederea funcŃionarii în deplină siguranŃă.
InstrucŃiunile tehnice de exploatare cuprind şi schema sau schemele funcŃionale ale
instalaŃiilor, cu indicarea tuturor elementelor de identificare înscrise pe componentele
instalaŃiei.
Pe baza instrucŃiunilor tehnice de exploatare, operatorul de exploatare este obligat
să întocmească instrucŃiuni proprii de detaliu privind punerea în funcŃiune, exploatarea,
întreŃinerea şi repararea instalaŃiilor.

21.12. Documentele tehnice necesare pentru funcŃionarea, exploatarea şi
întreŃinerea instalaŃiilor sanitare sunt următoarele:
- prescripŃiile proiectantului privind exploatarea şi întreŃinerea instalaŃiilor sanitare
(instrucŃiunile de exploatare);
- programul de urmărire în exploatare;
- instrucŃiunile de montare, exploatare şi întreŃinere ale echipamentelor livrate de
furnizori;
- registrul de exploatare;

21.13. Pentru instalaŃiile care cuprind utilaje specifice (cazane de apă caldă,
schimbătoare de căldură etc.) pregătirea personalului se face conform prevederilor din
instrucŃiunile firmelor furnizoare de echipamente.
De asemenea, instruirea personalului privind exploatarea şi întreŃinerea
echipamentului se va face în conformitate cu prevederile prescripŃiilor tehnice ISCIR, dacă
instalaŃiile sunt sub incidenŃa reglementărilor ISCIR.

21.14. Întreg personalul de exploatare este verificat periodic privind cunoştinŃele
necesare exploatării, referitor la:
- alcătuirea instalaŃiilor;
- instrucŃiunile de exploatare şi întreŃinere ale instalaŃiilor;
- normele de prevenirea şi stingerea incendiilor;
- normele de protecŃia muncii;
- drepturile şi obligaŃiile personalului la locul de muncă.

Controlul, verificarea şi revizia instalaŃiilor sanitare
Controlul, verificarea şi revizia instalaŃiilor interioare de alimentare cu apă
rece şi apă caldă

88

21.15. Controlul şi verificarea instalaŃiilor interioare de alimentare cu apă rece şi apă
caldă se face cu scopul de a asigura :
- regimul de debit şi presiune;
- etanşeitatea instalaŃiei;
- temperatura apei calde ;

21.16. Regimul de debit şi presiune la alimentarea cu apă rece şi apă caldă se
controlează prin înregistrarea valorile de debit şi presiune la racordul de alimentare cu apă
rece şi caldă, sau la staŃiile de pompare a apei, pentru a se asigura condiŃiile normale de
funcŃionare a punctelor de consum.

21.17. Etanşeitatea instalaŃiei de alimentare cu apă rece şi apă caldă se urmăreşte
în cadrul acŃiunilor de control, verificare şi revizie a instalaŃiilor interioare de alimentare cu
apă rece şi apă caldă pentru a asigura eliminarea pierderilor de apă şi realizarea debitului
la punctele de consum.

21.18. Se urmăreşte menŃinerea regimului de temperatură a apei calde pentru a se
asigura:
- condiŃiile prescrise de funcŃionare la punctele de consum a apei calde;
- realizarea rodajului instalaŃiei de apă caldă;
- eliminarea pericolului de opărire;
- eliminarea pericolului de îmbolnăvire cu legionela.

21.19. Prin asigurarea condiŃiilor prescrise de temperatură la punctele de consum a
apei calde, conform proiectului şi a instrucŃiunilor de exploatare, se reduc pierderile de
apă şi timpul de aşteptare la utilizarea apei calde.

21.20. Rodajul instalaŃiei de apă caldă se face cu scopul de a reduce pericolul de
coroziune a conductelor din oŃel utilizată la instalaŃiile de alimentare cu apă caldă.
Rodajul instalaŃiei de apă caldã constă în funcŃionare timp de 60 de zile, la
temperatura de regim de 45°C, dup ă darea în folosinŃă a instalaŃiilor şi recepŃionarea
lucrãrilor.

21.21. La depăşirea temperaturii de 60 0C a apei calde, apare pericolul de opărie în
special în cazul în care apa caldă este utilizată în procese de igienă a copiilor. Pentru

89

. . în care se controlează ca temperature apei calde să atingă temperature de 60 0C timp de 24 de ore.revizia modului de funcŃionare a armăturilor de închidere (uşurinŃă în manevrare. vor fi etanşate obligatoriu cu materiale rezistente la foc . . 90 . . verificarea şi revizia instalaŃiilor interioare de alimentare cu apă rece şi apă caldă 21. în fiecare lună. gradul de închidere şi deschidere. îmbinări. se fac odată cu verificarea şi controlul instalaŃiilor termice. iar pentru etanşare se folosesc garnituri noi . armături de închidere şi de serviciu) . 21.24.revizia etanşeităŃii instalaŃiei (conducte. 21. . Pentru evitarea pericolului de îmbolnăvire cu legionela.revizia manşoanelor de trecere prin pereŃi şi planşee şi a izolaŃiei dintre manşon şi conductă. în cazul blocării sau reducerii secŃiunii de trecere din cauza depunerilor.revizia reglajului instalaŃiei. la nevoie.revizia modului de fixare a suporŃilor conductelor şi armăturilor şi a gradului de uzură a garniturilor aferente . O atenŃie deosebită se acordă rezervoarelor de acumulare a apei calde sau în ramurile instalaŃiei cu circulaŃie redusă. în întreaga instalaŃie timp de 24 de ore. verificarea reductoarelor de presiune prin demontarea şi verificarea pieselor componente şi.revizia etanşeităŃii robinetelor de reŃinere. în instalaŃia de alimentare cu apă caldă se asigură menŃinerea unei temperature de 60 0C. armăturile se demontează şi se curăŃa. Revizia instalaŃiilor interioare de alimentare cu apă rece şi apă caldă se face periodic.revizia gradului de corodare sau depunere prin demontarea unor armături de pe traseu şi controlarea capetelor conductelor . Controlul şi verificarea conductelor şi a instalaŃiei interioare de alimentare cu apă caldă. şi constă în: . . de regulă o dată pe an.evitare pericolului de opărire se urmăreşte funcŃionarea bateriilor de amestec şi a dispozitivelor de reglare a temperaturii apei calde. Controlul. Golurile din pereŃi şi planşee cu rol de protecŃie la foc.23.22. înlocuirea celor defecte . starea garniturilor).

precum şi propunerile de remediere.stării umpluturilor în jurul căminelor şi hidranŃilor . 21. suporŃi.băltirii sau depozitării de materiale pe traseul reŃelei sau pe cămine . 21. Controlul şi verificarea reŃelelor exterioare montate în sol se face prin parcurgerea traseului şi observarea : . 21. armături.verbal pentru a fi avute în vedere cu ocazia reparaŃiilor curente şi capitale. 21. precum şi existenŃa apei în cămin. verificarea şi revizia reŃelelor exterioare de alimentare cu apă rece. verificării şi reviziei.27. 21. 91 . . 21. se va efectua reglarea din nou a instalaŃiei. Pentru porŃiunile de reŃea. Revizia reŃelei se fac lunar prin se face parcurgând traseul acesteia pentru a constata starea reŃelei şi a construcŃiilor aferente precum şi uşurinŃa de manevrare (închidere şi deschidere) a vanelor. . verificarea şi revizia reŃelelor exterioare de alimentare cu apă caldă de consum.30. odată cu controlul şi verificarea reŃelelor termice. se verifică în plus canalul termic şi căminele de vizitare. se recomandă ca în timpul verificării să se folosească aparatură electronică de detectare. Rezultatele constatărilor făcute cu ocazia verificărilor şi reviziilor vor fi trecute într-un proces .29. se trec într-un proces-verbal de constatare. După fiecare revizie sau după fiecare intervenŃie la care s-au folosit robinetele de închidere pentru reglajul hidraulic al instalaŃiei.31.25. Controlul. starea capacului. pentru a evita influenŃa zgomotelor exterioare. sisteme de măsură etc. separată de cea termică. Controlul şi verificarea reŃelelor exterioare de alimentare cu apă caldă de consum se fac periodic. Pentru depistarea defecŃiunilor în stare incipientă. iar operaŃia să se desfăşoare în timpul nopŃii. Rezultatul controlului. Controlul periodic constă în verificarea stării fizice a elementelor componente ale reŃelei (conducte.). .28.stării umpluturilor pe traseu . 21. Controlul. funcŃionarea hidranŃilor. a treptelor de acces şi a vanelor.26. starea generală a construcŃiei căminului.stării căminelor. fântânilor şi armăturilor de golire. termoizolaŃii.

începând cu zonele de acces (cămine de vizitare. Verifica şi asigura funcŃionarea normală a sistemului de protecŃie a elementelor metalice ale reŃelei de alimentare cu apă caldă consta din : .verificarea protecŃiei electrice a conductelor contra coroziunii . se desface canalul termic şi se remediază defecŃiunea. Se verifică menŃinerea în stare uscată a canalelor termice prin controlul infiltraŃiilor de apă din reŃelele de distribuŃie şi recirculare a apei calde şi evacuarea apei din canale şi căminele de colectare. Controlul coroziunii exterioare. Depistarea pierderilor de apă la conductele preizolate se face cu ajutorul firelor de control din termoizolaŃie.38.39. datorate curenŃilor telurici. CurăŃirea. cămine de golire etc. 21.32. Verificarea constă în controlul coroziunii exterioare a conductelor. 21. se face prin măsurători electrice la intervale de minimum 3 ani. La constatarea pierderilor de apă din reŃeaua exterioară de alimentare cu apă caldă se fac verificări pe traseul reŃelei. spălarea şi dezinfectarea reŃelei de apă rece şi caldă 92 .34.o dată pe an .36.verificarea dotării conductelor preizolate cu sisteme de avertizare a avariilor îmbrăcămintei de protecŃie sau a Ńevii. . suporturilor şi a celorlalte elemente metalice. Revizia conductelor se face prin căminul de vizitare .33.35. . 21. 21.o dată la 2 ani. 21.verificarea protecŃiei anticorozivă a suprafeŃelor metalice . controlul stării termoizolaŃiei şi a proiecŃiei acestora. 21.). armăturilor. prin prevederea unor aparate de control şi semnalizare la dispeceratul reŃelelor sau prin control periodic prin conectarea aparaturii la diverse prize prevăzute anume pe traseul reŃelei.şi prin deschiderea canalelor nevizitabile . După depistarea locului pierderilor de apă se izolează porŃiunea de reŃea defectă. 21. Controlul reŃelelor de conducte preizolate se poate face continuu. guri de acces. 21. PoziŃia avariei este localizată cu ajutorul aparaturii specifice. Revizia conductelor montate aerian se face o dată pe an.37.

Verificarea termoizolaŃiei constă în controlul vizual al protecŃiei termoizolaŃiei. verificarea şi revizia termoizolaŃiei. 21. reŃelele să fie curăŃate. porozitate. 21. 21. Repunerea în funcŃiune se face numai după ce rezultatele analizelor confirmă o calitate corespunzătoare a apei. greutatea specifică. spălarea şi dezinfectarea reŃelei se efectuează la intervale de 3. spălate şi dezinfectate. Pentru menŃinerea calităŃii apei la parametrii normali şi pentru eliminarea depunerilor din conducte.43. a stării materialelor de protecŃie a termoizolaŃiei şi a inelelor distanŃiere. este necesar ca. cabluri etc.48. clorură de var în soluŃie sau clor gazos. Controlul. folosind cloramină. direct. 93 .) pentru depuneri aderente sau prin spălare pentru îndepărtarea depunerilor neaderente sau a celor desprinse de pe pereŃi cu ajutorul răzuitoarelor etc. 21. în cazul racordării directe.42. iar existenŃa depunerilor se constată prin măsurători şi. prin reducerea capacităŃii de transport şi necesitatea măririi presiunii de pompare (în cazul staŃiilor de pompare).40.5 ani sau atunci când se constată alterarea calităŃii apei sau când s-au produs depuneri în conducte. OperaŃia de dezinfecŃie se va efectua numai de personal special instruit. CurăŃirea. Starea integrităŃii termoizolaŃiei conductelor preizolate se constată cu ajutorul firelor de contact. 21.) şi se compară rezultatele cu cele prevăzute în proiectul de execuŃie.45. periodic. 21. 21.47. Verificarea calităŃii apei se face prin analize de laborator şi constatări directe. şi întotdeauna după efectuarea unor lucrări de reparaŃii sau extinderi. DezinfecŃia conductelor trebuie efectuată periodic şi după fiecare reparaŃie sau curăŃire. 21.46. perii. conŃinut de apă etc. Primenirea apei din ramificaŃiile care alimentează hidranŃii se va face prin punerea în funcŃiune a acestora o dată pe lună.41. Starea materialului termoizolaŃiei se verifică prin analizarea proprietăŃilor eşantioanelor de termoizolaŃie (conductivitatea termică. respectiv reducerea presiunii de utilizare. CurăŃirea conductelor se face cu ajutorul unor dispozitive adecvate (răzuitoare. buşoane din burete de material plastic armat.44. care reduc secŃiunea utilă a acestora. 21.

51. . prin deschiderea acestora Controlul. Controlul şi verificarea aparatelor de preparat apă caldă constă în : . Se anunŃă operatorul de distribuŃie a gazelor de existenŃa unor defecŃiuni în reŃeaua de distribuŃie a gazelor.52.54.controlul şi verificarea conductelor şi a accesoriilor acestora . Controlul şi verificarea canalelor termice şi a căminelor de vizitare constă în analiza stării acestora.o dată pe an la reŃele supraterane sau montate în canale termice vizitabile . 21. verificarea şi revizia instalaŃiilor de preparare a apei calde de consum 21.controlul aparatelor de preparat apă caldă şi al accesoriilor . 94 . gurile de aerisire montate pe canale înainte de intrarea acestora în clădire. cu ajutorul detectoarelor de gaze .controlul şi verificarea pompelor de recirculare a apei calde .funcŃionarea dispozitivelor de siguranŃă. verificarea şi revizia canalelor termice şi a căminelor de vizitare 21. Revizia termoizolaŃiei se face la următoarele intervale : . 21. . .49.etanşeitatea îmbinărilor .o dată la 2 ani la reŃele montate în canale nevizitabile. .asigurarea funcŃionării aparatelor de preparat apă caldă . .53.şi se iau măsurile de evacuare a acestora. 21.controlul şi verificarea sursei de energie termică. Controlul. 21. Se verifică periodic starea elementelor constructive care împiedică pătrunderea gazelor din canalele termice în subsolul clădirilor respectiv.funcŃionarea aparatelor de măsură . Controlul şi verificarea instalaŃiilor de preparare a apei calde de consum constă în : . . verificarea prezenŃei apei provenită din infiltraŃii sau defecŃiuni la conducte şi evacuarea acesteia. Revizia canalelor termice se face de două ori pe un an (de regulă înaintea perioadei de îngheŃ şi după perioada de îngheŃ). menŃinerea etanşării golului de pătrundere a conductei în subsol etc. Se verifică periodic conŃinutul de gaze infiltrate în cămine şi canale termice. Dacă gazele provin din reŃeaua de canalizare se iau măsuri de etanşare.50. .

21.starea armăturilor de siguranŃă. Se recomandă ca revizia să fie făcută de specialiştii firmei furnizoare a aparatului sau de personal calificat abilitat de fabricant. Revizia instalaŃiei de preparare a apei calde se face anual şi constă în .59. .verificarea modului de funcŃionare a aparaturii de reglaj a debitului agentului termic . de distribuŃie a apei calde şi de recirculare. 21. .56. 21. Controlul şi verificarea funcŃionării aparatelor de preparat apă caldă constă în verificarea circulaŃiei agentului termic pe conducta de ducere şi de întoarcere.modul de fixare pe postament .revizia aparatelor de preparat apă caldă (starea generală. etanşeitatea îmbinărilor. .verificarea termoizolaŃiei. OperaŃia se face prin citirea indicaŃiei termometrelor de pe cele două racorduri sau prin controlul cu mâna. compresoare).55. Revizia aparatelor de preparat local apa caldă se face conform indicaŃiilor din cartea tehnică a aparatului. starea suporŃilor. .revizia gradului de corodare a suprafeŃelor de schimb de căldură şi a mantalei schimbătorului de căldură prin demontarea aparatului. Verificarea pompelor de recirculare a apei calde se face conform instrucŃiunilor de exploatare. 21. Verificarea aparatelor de preparat apa caldă prevăzute cu dispozitive de ardere şi reglaj automat se va face conform indicaŃiilor din cartea termică a echipamentului. starea termoizolaŃiei. pompe.revizia conductelor de alimentare cu apă rece. armăturilor şi echipamentelor . 95 .58. .61.57. verificarea şi revizia staŃiei de pompare şi de hidrofor 21. 21. protecŃia contra electrocutării. . a elementelor în mişcare (motoare. Verificarea funcŃionării aparatelor de măsură se face prin compararea rezultatelor cu alt aparat etalon.) . nivelul gazelor emanate în staŃiile de pompare a apelor uzate etc.60. 21. . precum şi a accesoriilor acestora .etanşeităŃii conductelor. mod de funcŃionare etc. Controlul şi verificarea staŃiei de pompare constă în verificarea : . Controlul.

66. . La rezervorul tampon şi la cel de înălŃime se verifică: . 21. forŃă şi automatizare. . . La recipientele de hidrofor se verifică dacă conŃinutul de aer se menŃine în limitele normale.gradul de corodare .62.63.starea izolaŃiei termice . 21. La rezervoarele la care pornirea şi oprirea pompelor se face funcŃie de nivelul apei din rezervor. se verifică dacă pompele pornesc şi se opresc la nivelele stabilite prin proiect.starea preaplinului. . Recipientele de hidrofor se curăŃă de depuneri şi se spălă.etanşeitatea la trecerea conductelor prin pereŃii rezervorului . .nivelul de zgomot produs de pompe . . .modul de închidere şi deschidere a robinetelor (uşurinŃă de manevrare. .starea sorbului în general şi a elementelor componente . . şi dacă presiunea de pornire şi oprire a pompelor este cea indicată în proiect. inclusiv existenŃa gărzii hidraulice (dacă este cazul) .starea flotoarelor şi modul în care sunt reglate . 21. . .indicaŃiile aparatelor de măsură .funcŃionare a instalaŃiilor de iluminat. La ventilele de siguranŃă se verifică: 96 .urmărirea indicaŃiile aparatelor de control: manometre. . . . 21. La armăturile de închidere se verifică: . gradul de închidere şi deschidere etc.65.etanşeitatea robinetelor.64. 21.) .modul de funcŃionare a robinetelor de alimentare cu apă . recipientul se va grundui).modul de fixare pe postament. .starea stratului de protecŃie interior şi exterior .starea izolaŃiei termice a conductelor şi echipamentelor .calitatea îmbinărilor .etanşeitatea îmbinărilor şi calitatea garniturilor. . . Verificarea recipientelor sub presiune şi a armăturilor de siguranŃă conformitate cu prevederile ISCIR. ampermetre etc.starea stratului interior de protecŃie (dacă este necesar..

72.67.verificarea etanşeităŃii presetupelor. .dacă există depuneri care pot obtura aspiraŃia pompelor . 97 . 21. . recipiente de hidrofor.funcŃionarea la presiunea de evacuare precum şi capacitatea de acŃionare.starea generală a conductelor şi izolaŃiei . schimbarea uleiului se face conform indicaŃiilor fabricantului . La aparatele de măsură şi control se efectuează verificarea funcŃionării şi eventual.58.se verifică starea cuplajului pompă-motor . . 21.etanşeitatea îmbinărilor. 21. 21. . Verificarea funcŃionării pompelor constă în: . 21.73.etanşeitatea îmbinărilor (la filet. . Rezultatul verificărilor făcute la revizie se consemnează într-un proces verbal care va sta la baza reparaŃiei şi a recepŃiei care se va face după reparaŃie. reetalonarea (de către unităŃi specializate) sau după caz . InstalaŃia de automatizare . .modul de fixare al conductelor şi al suporŃilor acestora . se verifică şi revizuieşte de către o unitate specializată. . 21. în mod suplimentar: .se verifică dacă se menŃine nivelul normal al uleiului în lagăre.70.de siguranŃă sau reglare a parametrilor.se verifică şi se menŃin în stare de funcŃionare conductele care preiau apa de la presetupe. 21. . InstalaŃia de evacuare a apei. .71. . . La conducte şi izolaŃii se verifică: . se verifică dacă poate asigura evacuarea în bune condiŃii a apei rezultate ca urmare a unor defecŃiuni la robinetele de plutitor. sau al golirea instalaŃiei (rezervor. .gresarea lagărele electropompelor conform indicaŃiilor din cartea tehnică.calitatea manşoanelor de protecŃie şi a izolaŃiei la trecerea conductelor prin pereŃi şi planşee. garnituri) şi pe traseul conductelor .acŃionarea dispozitivul de aerisire al robinetului de siguranŃă. conform indicaŃiilor producătorului. conducte).înlocuirea acestora.69.se verifică dacă încălzirea electromotorului este normală . aferentă staŃiei de pompe. La staŃiile de pompare a apelor uzate se verifică.verificarea încălzirii palierelor pompelor care nu trebuie să depăşească o temperatură suportabilă la atingerea cu mâna. La aparatele de măsură se marchează pe scală valorile limită permise.

.dacă pe traseul canalelor sau/şi în jurul căminelor s-au ivit tasări ale solului sau ale pavajelor . Revizia staŃiei de pompare se face anual. tasarea pardoselii etc. emanaŃii de mirosuri provenite din reŃeaua de canalizare etc. . .instalaŃia de spălare a încăperii pompelor. .existenŃa căciulilor de protecŃie la coloanele de ventilare. Controlul.controlul depunerilor de frunze.77.instalaŃia de spălarea a bazinului de recepŃie. reducerea debitului evacuat.urmărirea gradului de etanşeitate al instalaŃiei şi depistarea eventualelor pete de umezeală pe pereŃi.76. Controlul şi verificarea reŃelelor exterioare de canalizare constau într-un control de suprafaŃă (control exterior) şi un control de adâncime (control interior). gunoaie. . 98 .75.dacă capacele sau grătarele căminelor şi gurilor de scurgere sunt deteriorate sau lipsă.starea de funcŃionare a instalaŃiei de evacuare a apei din încăperea pompelor . Controlul şi verificarea instalaŃiilor interioare de canalizare constă în : . la traversarea pereŃilor şi planşeelor . În cadrul controlului exterior se verifică : . Controlul exterior se face lunar şi constă în parcurgerea la suprafaŃă a traseelor canalelor. verificarea şi revizia instalaŃiilor interioare şi exterioare de canalizare 21. planşee.integritatea izolaŃiei fonice specifice la prinderi. urmărind asigurarea funcŃionării în bune condiŃii a elementelor componente. conducte. creând pericol pentru circulaŃie şi posibilităŃi de introducere a gunoaielor în canal .74. . . zăpadă etc.integritatea dispozitivelor de susŃinere a conductelor .controlul subsolurilor şi canalelor tehnice în vederea depistării eventualelor scurgeri şi/sau infiltraŃii .) . 21. 21.depistarea unor anomalii în funcŃionarea reŃelei de canalizare (refulări periodice. . 21. . . . pe receptorii de terasă sau pe capacele gurilor de scurgere a apelor meteorice .stare de funcŃionare a sistemului de ventilare a staŃiei de pompare (încăpere şi rezervor).

respectiv dacă împiedică scurgerea apelor meteorice în reŃeaua de canalizare . care împiedică vizitarea şi intervenŃia rapidă în caz de necesitate. Revizia instalaŃiei de canalizare se face anual şi se referă la calitatea apelor uzate şi la funcŃionarea în ansamblu. deformaŃii. . Pentru a evita formarea de depozite întărite în instalaŃia interioară de canalizare se recomandă să se efectueze periodic curăŃirea şi spălarea reŃelei. sifoane şi recipienŃi de pardoseală.81.82. . Controlul interior al canalelor se face o dată pe an cu ajutorul oglinzilor sau cu ajutorul unor “roboŃi" speciali. 21.revizia gradului de etanşeitate al instalaŃiei (îmbinări. 99 .controlul calitativ al apei uzate se face pe baza analizelor de laborator .revizia legăturii directe a reŃelei de canalizare cu atmosfera pentru a evita suprapresiunile şi depresiunile în reŃea . . coloane de ventilare etc. În cazul controlului interior al canalelor se verifică : . . . 21.controlul calitativ se realizează folosind metode şi mijloace specifice .dacă scurgerea prin canale şi prin rigolele căminelor se face normal şi nu se produc depuneri. CurăŃirea şi spălarea instalaŃiei interioare de canalizare 21.dacă capacele şi grătarele sunt aşezate corect în lăcaşul lor.) . 21.dacă pereŃii tuburilor au suferit fisuri.dacă pe cămine şi guri de scurgere s-au depozitat diverse materiale. .revizia sistemului de prindere şi susŃinere a coloanelor şi colectoarelor şi modul de conservare a pantelor colectoarelor .dacă pereŃii şi treptele căminelor au suferit degradări . . astfel : . care favorizează uzura anormală a reŃelei .revizia dispozitivelor de susŃinere şi fixare a obiectelor sanitare.folosind unelte şi dispozitive adecvate.78. . eroziuni şi orice alte degradări. starea tuburilor. . 21. CurăŃirea şi spălarea instalaŃiilor interioare de ape uzate se face anual sau de câte ori se impune.79.83. Spălarea şi curăŃirea instalaŃiei se începe din amonte de la obiectele sanitare . 21.80.

87.90. Gurile de scurgere cu sifon şi depozit se curăŃă cu autovidanja. CurăŃirea canalelor se va face din amonte spre aval.89. Spălarea reŃelei exterioare de canalizare are drept scop prevenirea înfundării canalelor prin depuneri care se întăresc. Prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata exploatării instalaŃiilor sanitare 21.94. ReŃeaua de canalizare a apelor meteorice se recomandă să fie revizuită şi curăŃată anual. 21. 21.85. 100 . În cazul reŃelelor exterioare de canalizare la care nu se asigură viteza de autocurăŃire şi au loc depuneri. În cazul în care canalul nu poate fi desfundat prin folosirea mijloacelor clasice.92. 21. precum şi după furtuni violente. înseamnă că tubul este spart şi pământul a obturat trecerea. 21. 21. Spălarea se face cu apă curată sau uzată colectată în căminele de spălare. În acest caz. se curăŃă locul de muncă şi se procedează la etanşarea dispozitivelor de curăŃire. se execută săpătura şi se înlocuieşte tubul defect. După colectarea şi evacuarea depunerilor scoase din instalaŃie. 21. sârmă groasă etc. 21. Pentru curăŃirea canalelor se folosesc sfere metalice. 21. perii.86. Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor precum şi echiparea şi dotarea cu mijloace şi echipamente de prevenire şi stingere a incendiilor la construcŃii este obligatorie pe întreaga durată de exploatare a instalaŃiilor sanitare aferente construcŃiilor. este necesară curăŃirea şi spălarea reŃelei. Gurile de scurgere se curăŃă cel puŃin de patru ori pe an.93. 21. răngi.88.. CurăŃirea canalelor nevizitabile se face prin mijloace mecanice sau prin spălare.84.91. CurăŃirea şi spălarea reŃelelor exterioare de canalizare 21. Se recomandă curăŃirea cel puŃin o dată pe an.

21. Măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor vor fi precizate şi în instrucŃiunile de exploatare. reparaŃiilor. astfel încât să se evite riscul producerii de incendiu sau explozii. Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare conform prevederilor STAS 297/1. În exploatarea instalaŃiilor sanitare se vor respecta prevederile din . 21. În vederea intervenŃiei în caz de incendiu vor fi organizate echipe de intervenŃie cu atribuŃii concrete şi se vor stabili măsuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri şi a pompierilor militari. ReparaŃia instalaŃiilor sanitare sunt de trei feluri: 101 .103. topire de materiale hidroizolante etc. 21.95. Pe durata reviziilor. verificându-se însuşirea cunoştinŃelor. 21. Înainte de executarea unor operaŃii cu foc deschis (sudură. semnatarii permisului de lucru cu foc vor controla îndelinirea condiŃiilor şi realizarea măsurilor menŃionate în permis. înaintea dării în exploatare a instalaŃiilor şi periodic.97. Personalul care exploatează instalaŃiile va fi instruit pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. Lucrările cu foc deschis vor fi executate numai după obŃinerea permisului de lucru cu foc (anexa 11).99.101.2.102. 21. ReparaŃia instalaŃiilor sanitare 21. 21.96. înlocuirilor şi dezafectărilor instalaŃiilor vor fi respectate toate măsurile specifice de prevenire şi stingerea incendiilor.) se va face un instructaj special personalului care efectuează aceste lucrări. 21.100. cât şi unităŃilor şi personalului care efectuează exploatarea acestor instalaŃii. ObligaŃiile şi răspunderile privind prevenirea şi stingerea incendiilor revin atât proprietarilor şi administratorilor instalaŃiilor în funcŃiune.”Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor" şi “Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcŃii şi instalaŃii aferente acestora" . Înainte de începerea lucrărilor cu foc deschis.indicativ C 300. 21.98. în timpul exploatării instalaŃiilor. răspunderile privind prevenirea şi stingerea incendiilor revin unităŃilor şi persoanelor care efectuează aceste operaŃii. lipire cu flacără.

înlocuirea flotoarelor defecte. 21. ReparaŃiile curente la instalaŃiile de alimentare cu apă rece şi apă caldă ca de exemplu: .refaceri ale canalelor exterioare de protecŃie pentru conductele de apă caldă. 102 . ReparaŃiile curente la reŃelele exterioare de alimentare cu apă rece şi apă caldă ca de exemplu: . . .105.107. . înlocuirea garniturilor defecte de la vane şi robinete de închidere şi separare.înlocuirea armăturilor obiectelor sanitare defecte de tip cu ventil cu garnitură cu armături cu plăcuŃe ceramice rezistente la uzură. refacerea izolaŃiei deteriorate.106.104. 21.reparaŃii la defecŃiunile reŃelei exterioare de alimentare cu apă rece şi apă caldă.schimbarea rezervoarelor de closet sau de pisoare de înălŃime. ReparaŃiile curente 21. .refacerea termoizolaŃiei conductelor de apă caldă defecte din canalele exterioare de protecŃie. . În continuare se prezintă unele exemple de reparaŃii ale instalaŃiilor sanitare.reparaŃii curente. . 21. . .reparaŃii capitale.înlocuirea garniturilor sau a presetupelor armăturilor obiectelor sanitare defecte pentru eliminarea pierderilor de apă.schimbarea garniturilor de etanşare defecte de la armături.înlocuirea obiectelor sanitare defecte cu obiecte sanitare cu forme şi dimensiuni care conduc la consum redus de apă. . cu rezervoare de mică sau joasă înălŃime pentru uşurinŃa de control şi remediere a robinetelor cu flotor. ReparaŃiile curente se fac pentru remedierea defecŃiunilor constatate cu ocazia verificărilor şi reviziilor şi au drept scop menŃinerea siguranŃei în funcŃionare a instalaŃiilor. . .înlocuirea hidranŃilor de grădină şi a hidranŃilor de incendiu defecŃi.înlocuirea robinetelor cu flotor defecte de la rezervoarele de closet sau pisoare. . ReparaŃiile curente la staŃiile de pompare şi de hidrofor ca de exemplu: .reparaŃii accidentale. .

alimentarea cu apă a instalaŃiei făcându-se pe conducta de ocolire . 21. 21.înlocuirea grătarelor uzate şi defecte la gurile de scurgere .fixarea treptelor dislocate şi înlocuirea celor uzate la căminele de vizitare . . . În cazul avariei parŃiale sau totale a unor echipamente. se opreşte electromotorul şi apoi se închid vanele la aspiraŃia şi refularea pompei . . se opresc pompele şi se închide robinetul de pe conducta de alimentare a rezervorului . . 103 . se scoate din funcŃiune instalaŃia aferentă (obiectul sau obiectele sanitare).repararea reŃelei defecte (tuburi.schimbarea cuplungurilor defecte de la pompe. La instalaŃiile de pompare comune pentru consum menajer şi incendiu sau la cele independente de incendiu se vor respecta prevederile din instrucŃiunile de funcŃionare şi verificare periodică ale instalaŃiilor prevăzute pentru stingerea incendiilor.111.108. în cazul defectării pompei şi în lipsa rezervei. . ReparaŃiile accidentale sunt reparaŃiile care trebuie efectuate îndată ce a apărut o defecŃiune care periclitează siguranŃa în funcŃionare a instalaŃiei. . . . . .fixarea pompelor pe postament. care conŃine avaria trebuie scoasă din funcŃiune.refacerea izolaŃiei defecte de la conducte.înlocuirea capacelor uzate şi defecte la căminele de vizitare . ReparaŃiile curente la instalaŃii de canalizare ca de exemplu : . în cazul existenŃei unui singur recipient.109. Până la remedierea defecŃiunii. îmbinări.la staŃiile de pompare a apei uzate.repararea zidăriilor.înlocuirea aparatelor de măsură defecte. tencuieli şi a altor elemente de construcŃie care compun canalele şi lucrările accesorii acestora . .la pompe.la rezervorul tampon.repararea pavajelor deteriorate de exfiltraŃii anormale şi/sau de defecŃiuni ale canalizării. se separă imediat echipamentul avariat de restul instalaŃiilor astfel : . iar în cazul în care instalaŃia este echipată cu mai mulŃi recipiente se izolează recipientul defect. prin închiderea robinetelor de izolare . 21. ReparaŃiile accidentale 21.110. porŃiunea de instalaŃie. se procedează ca la rezervorul tampon. .la recipientele de hidrofor. rigole) .

ReparaŃiile capitale a instalaŃiilor sanitare se efectuează pe baza proiectelor care se efectuează conform datelor prezentate în partea de proiectare din prezentul normativ.112.114.1. Dacă recepŃia se face în sezonul rece. care. 22. ReparaŃiile capitale se fac cu scopul restabilirii complete a capacităŃii de lucru a instalaŃiilor sanitare în vederea realizării caracteristicilor tehnice iniŃiale. În clădirile de locuinŃe unifamiliale. 22. se recomandă să se închidă robinetul de alimentare după apometru şi să se golească instalaŃia.2. după recepŃie. 21.113.115. se închid şi se golesc complet prin obiectele sanitare şi robinetele de golire. ReparaŃiile capitale constau în înlocuirea parŃială sau totală a unor părŃi din instalaŃiile sanitare. SCOATEREA ŞI REPUNEREA ÎN FUNCłIUNE A INSTALAłIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ Scoatrea din funcŃiune de alimentare cu apă rece sau caldă 22. ReparaŃiile capitale sunt planificate şi Ńin seama de durata de folosinŃă a elementelor instalaŃiei şi de rezultatele verificărilor anterioare. făcându-se remedierile şi reparaŃiile necesare după care se închid şi se golesc. nu sunt puse în funcŃiune până la patru săptămâni sau care sunt în conservare. 21. În cazul clădirilor cu mai multe apartamente şi cu încălzire proprie pe 104 . în vederea conservării. 21.care trebuiesc să cuprindă modul de utilizare şi întreŃinere a instalaŃiilor în situaŃie normală şi în caz de incendiu. Proiectele de reparaŃii capitale sunt verificate de verificatori tehnici atestaŃi. în cazul unei absenŃe mai mari de trei zile. ReparaŃii capitale 21. InstalaŃiile de alimentare cu apă. InstalaŃiile aferente clădirilor cu program sezonier se verifică.3. 22. iar instalaŃia de încălzire nu funcŃionează în perioada respectivă. instalaŃiile de alimentare cu apă se golesc imediat după recepŃie indiferent de mărimea perioadei de întrerupere.

apartament se recomandă să se închidă coloanele, respectiv ramificaŃiile care asigură
alimentarea cu apă a apartamentelor neutilizate şi să se golească instalaŃia.

22.4. Înainte de închiderea instalaŃiei de alimentare cu apă de la robinetul general,
de după apometru sau cel de pe coloană sau ramificaŃii, se controlează dacă robinetele şi
bateriile de la punctele de consum sunt închise.

22.5. Nu se recomandă menŃinerea sub presiune şi fără supraveghere a instalaŃiilor
de alimentare cu apă nefolosită pe o perioadă mai lungă de timp deoarece se poate
ajunge la agravarea unor defecŃiuni, având drept urmare degradarea şi/sau inundarea
clădirii, precum şi deprecierea calităŃii apei prin stagnare.

Repunerea în funcŃiune a instalaŃiilor de alimentare cu apă (rece sau caldă)

22.6. La repunerea în funcŃiune a instalaŃiilor de alimentare cu apă se urmăreşte :
- eliminarea aerului din instalaŃie ;
- spălarea instalaŃiei ;
- verificarea şi remedierea eventualelor defecŃiuni ;
- reglarea instalaŃiei.

22.7. Repunerea în funcŃiune se face respectând următoarele operaŃii :
- deschiderea parŃială a armăturii folosite pentru închiderea instalaŃiei şi
deschiderea progresivă a robinetului, respectiv bateriei aflate în poziŃia cea mai depărtată
şi la cea mai mare înălŃime, pentru eliminarea aerului, şi evitarea loviturilor de berbec.
OperaŃia se repetă pentru toate coloanele şi ramificaŃiile.
- deschiderea completă, după eliminarea aerului, a armăturilor de închidere şi
umplerea instalaŃiei cu apă, închiderea armăturii făcându-se odată cu apariŃia apei ;
- spălarea instalaŃiei după umplere se face lăsând să curgă sub formă de jet, câteva
minute, pe fiecare robinet în parte. În acest timp, se recomandă ca celelalte robinete
(baterii) să fie închise ;
- verificarea instalaŃiei, care se face cu instalaŃia sub presiune şi cu toate robinetele
şi bateriile închise.
Verificarea constă în controlul vizual al etanşeităŃii armăturilor, îmbinărilor şi
conductelor şi a stării generale a instalaŃiei.

22.8. La instalaŃiile dotate cu staŃii de pompare, înainte de pornirea pompelor se
verifică dacă :

105

- băile de ulei şi casetele de rulmenŃi sunt în perfectă stare de curăŃenie şi
prevăzute cu lubrifiantul necesar ;
- axul pompei se roteşte uşor cu mâna ;
- este amorsată pompa şi a fost evacuat tot aerul, fiind interzisă pornirea pompei,
dacă nu este umplută complet cu apă ;
- există tensiune electrică de alimentare.

22.9. Pornirea electropompelor se face cu respectarea următoarelor reguli :
- se verifică instalaŃiile electrice şi se porneşte electromotorul; se observă indicaŃiile
manometrului şi se verifică cu ajutorul ampermetrului corecta funcŃionare a
electromotorului ;
- după atingerea turaŃiei de regim se deschide treptat vana de pe conducta de
refulare ;
- se urmăresc indicaŃiile vacumetrului, ale manometrului şi ale ampermetrului.

22.10. Dacă instalaŃia este prevăzută cu recipienŃi de hidrofor, înainte de punerea în
funcŃiune, se reface perna de aer prin punerea în funcŃiune a compresorului, care trebuie
să funcŃioneze până când manometrul indică o presiune egală cu valoarea presiunii
iniŃiale, menŃionată în proiect.

22.11. InstalaŃiile de apă care au fost scoase din funcŃiune prin închiderea
robinetului de concesie pot fi repuse în funcŃiune numai de către societatea (regia) de
distribuŃie a apei.

22.12. După verificarea instalaŃiei şi remedierea eventualelor defecŃiuni, se reglează
instalaŃia.

23. PROTECłIA, SIGURANłA ŞI IGIENA MUNCII

23.1. Pe toată durata de exploatare a instalaŃiilor sanitare (inclusiv revizii, reparaŃii,
înlocuiri, dezinfectări) se respectă cerinŃele referitoare la protecŃia, securitatea şi igiena
muncii.

23.2. Verificările, probele şi încercările echipamentelor componente ale instalaŃiilor
sanitare se efectuează respectându-se instrucŃiunile specifice de protecŃie a muncii în
vigoare pentru fiecare categorie de echipamente.

23.3. Responsabilii cu seviciile care exploatează instalaŃiile sanitare au obligaŃia să
asigure:
106

- luarea de măsuri organizatorice şi tehnice pentru crearea condiŃiilor de securitate
a muncii;

- realizarea instructajului de protecŃie a muncii pentru tot personalul de exploatare la
interval de cel mult 30 zile şi consemnarea acestuia în fişele individuale sau alte formulare
specifice care urmează să fie semnate individual;

- controlul aplicării de către întregul personal a normelor şi instrucŃiunilor specifice;

- verificarea însuşirii cunoştinŃelor asupra normelor şi măsurilor de protecŃie a
muncii.

23.4. Realizarea instructajelor specifice de protecŃie a muncii, verificarea
cunoştinŃelor şi abaterile de la normele în vigoare, inclusiv sancŃiunile aplicate, se
consemneză în fişele de instructaj individuale.

23.5. Manevrele corespunzătoare exploatării se efectuează numai de personal
calificat.

23.6. InstalaŃiile se echipează cu dispozitivele de protecŃie necesare menŃionate în
norme.

23.7. Zonele periculoase sau cele cu instalaŃii în probe se îngrădesc şi se
avertizează, interzicându-se accesul persoanelor neautorizate.

23.8. Persoanele cărora li se schimbă locul de muncă se instruiesc pentru a
corespunde noilor condiŃii de lucru.

23.9. InstrucŃiunile de protecŃie, siguranŃă şi igiena muncii pentru exploatarea
reŃelelor exterioare de canalizare şi a construcŃiilor aferente (cămine, hasnale, separatoare
de grăsimi şi nămol etc.), cuprind şi indicaŃii privind :
- măsuri de igienă personală a celor care lucrează la exploatare pentru evitarea
pericolului de îmbolnăvire sau contaminare a persoanelor cu care vin în contact ;
- măsuri de curăŃire şi, după caz, de dezinfecŃie a echipamentului de protecŃie şi
interdicŃia utilizării acestuia în afara serviciului ;
- măsuri de protecŃie în timpul lucrului.

23.10. Înainte de intrarea în căminul de vizitare se face aerisirea acestuia, după
caz - timp de 1/2 - 3 ore.
107

iar lucrătorul este supravegheat de alŃi doi oameni care.un registru de evidenŃă. În cazul intrării în cămine.o activitate permanentă şi competentă. Exploatarea în bune condiŃiuni a instalaŃiilor sanitare se face printr.temporar sau definitiv . EvidenŃa lucrărilor de reparaŃii curente se Ńine într. Rezultatele controalelor. cu consum redus de apă şi un personal de exploatare cu activitate zilnică într. de către un personal calificat. în vederea executării unor reparaŃii. extinderi. La toate instalaŃiile sanitare se Ńine evidenŃa consumului de apă astfel : .. 24. 24.11. 24.pe două sau trei schimburi .un singur schimb sau numai de câteva ore. modificări etc.după proiect .4. întocmit după modelul din ANEXA 6.1.evidenŃa consumului se face într.nr.un registru special. se Ńine numai evidenŃa consumului zilnic de apă. 24. se foloseşte masca de gaze.primire.3. la care exploatarea instalaŃiilor sanitare se face de către un personal permanent . nu sunt limitative şi se completează cu măsurile de protecŃie a muncii specificate cuprinse în instrucŃiunile de exploatare ale instalaŃiilor respective.l poată trage în exterior cu ajutorul unor frânghii. după modelul din ANEXA 5.6. 24.. 108 . se întocmeşte un proces verbal de predare.5. la nevoie. 23. Lucrările de reparaŃii capitale. întocmit conform ANEXEI 7 . În cazul schimbării .a personalului de exploatare sau în cazul unor intervenŃii speciale. verificat şi autorizat pentru operaŃii (activităŃi) respective. verificărilor şi reviziilor instalaŃiei se consemnează într- un registru anume întocmit. 273/1994 cu modificările şi completările ulterioare.şi se recepŃionează conform prevederilor “Regulamentului de recepŃie a lucrărilor de construcŃii şi instalaŃii aferente acestora" . care se afişează la locul de muncă. 24. FuncŃionarea instalaŃiilor sanitare este urmărită permanent. a curăŃirii hasnalelor şi separatoarelor de grăsimi şi nămol. INDICAłII FINALE 24. Măsurile de protecŃia muncii menŃionate la articolele anterioare. după modelul celui din ANEXA 8. se fac conform legii .la instalaŃiile mici.2. să. modernizări.la instalaŃiile mari. .

24. Modelul de Proces Verbal la încheierea fazei determinante este prezentat în ANEXA 11. În ANEXA 12 este dată lista prescripŃiilor tehnice pentru instalaŃiile sanitare din clădiri şi instalaŃiile de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri 24.11. Toate documentele menŃionate mai sus constituie anexe la cartea tehnică a construcŃiei. 24. reparaŃii cu focul deschis.10.9. Pentru executarea unor lucrării de întreŃinere. 24. 24. În ANEXA 10 este prezentat modelul de Proces Verbal pentru lucrări ascunse.7. după modelul celui din ANEXA 9.8. această acivitate se face pe baza unui permis de lucru cu foc. 109 .

cazul 3 – cu contorizare şi cu armături eficiente 110 . necesarul specific total de apă rece V strz • . de gradul de dotare cu obiecte sanitare şi a contorizării consumului de apă • Necesar specific de apă V sz [ l/zi.pers ] necesarul necesarul necesarul FELUL PREPARĂRII APEI specific total specific de specific de CALDE ŞI DOTAREA CU de apă rece • apă caldă de • apă rece V srz OBIECTE SANITARE V strz pentru • pentru cazul: 60 oC.cazul 1 – fără contorizare şi cu armături vechi . cadă de baie sau 140 120 100 70 60 50 70 60 50 duş şi spălător c) preparare locală a apei calde cu cazane cu acumulare funcŃionând cu lemne.cazul 2 – cu contorizare şi cu armătări vechi . lavoar. lavoar. cadă de baie sau duş 120 100 80 60 50 40 60 50 40 şi spălător Notă: .apartamente cu closet. necesarul specific de apă rece V srz şi necesarul specific de apă • caldă V scz pentru clădirile de locuit în funcŃie de felul preparării apei calde.apartamente cu closet. combustibil lichid sau gaze . cărbuni. lavoar. V scz cazul: pentru cazul: 1 2 3 1 2 3 1 2 3 a) prepararea centrală a apei calde: .apartamente cu closet. ANEXA 1 • • Necesarul specific de apă V sz .apartamente cu closet. cadă de baie şi 280 210 140 170 120 70 110 90 70 spălător . cadă de duş şi spălător 210 140 120 120 70 60 90 70 60 b) preparea locală a apei calde cu încălzitoare instantenee cu gaze sau energie electrică: . lavoar.

3 8 Duş masaj hidraulic DN 20 0.20 1.35 0.2 23 Baie de picioare DN 15 0.00 0.2 30 Maşină de spălat vase DN 15 0.2 20 Rezervor de pisoar DN 15 0.20 1.07 0.2 39 Robinet dublu sau simplu serviciu DN 15 1.20 1.07 0.2 14 Spălător DN 20 0.5* deşeurilor menajere 36 Hidrant de stropit DN 20 3.2 3 Cazan de baie DN 15 0.2 12 Spălător circular DN 15 0.25 1.00 0.30 1.2 28 Spălarea closetului sub presiune DN 15 1.35 0.2 21 Pisoar individual DN 10 0.50 0.25 0.17 0.20 6.50 0.85 0.50 0.50 0.035 0.00 0.00 0.6 34 Robinet de stropit grădina cu dispozitiv de aerare 0.50 0.50 0.50 0.00 0.3 6 Baie DN 20 (pentru tratamente) 0.20 1.50 0.2 26 Rezervor de closet DN 10 0.17 0.00 0.2 22 Spălător circular DN 15 0.00 0.2 b) Robinete pentru: 13 Spălător DN 15 0.2 27 Rezervor de closet DN 15 0.3 9 Albie de spălat rufe DN 15 0.50 0.6 29 Fântână de băut apă 0.35 19 Marmită DN 15 0.2 25 Bideu DN 15 0.10 0. echivalenŃii de debit şi presiunea de utilizare pentru diferite armături de utilizare a apei reci şi calde în scopuri menajere şi igienice Debitele Presiunea Nr.2 111 .60 1* 37 Hidrant de stropit DN 25 4.75 0.00 0.80 1* 38 Robinet dublu sau simplu serviciu DN 10 0.20 0.50 0.35 0.07 0.3 7 Duş DN 15 0.00 0.20 1.20 1.10 0.00 0.2 24 Lavoar DN 15 0.17 0.07 0.2 40 Robinet dublu sau simplu serviciu DN 20 1.2 18 Încălzitor de apă cu gaze DN 15 0.35 0.00 0.00 0.30 1.10 0.4 31 Maşină de spălat rufe DN 15 0.30 1.3 5 Duş flexibil DN 15 0.20 1.2 41 Robinet dublu sau simplu serviciu DN 25 2.30 0.4 32 Robinet de stropit grădina DN 15 0.00 0.50 0.20 1.20 1.035 0.17 0.10 0.2 11 Lavoar DN 15 0.50 0.10 0.85 0.10 0.2 16 Albie de spălat rufe DN 15 0.00 0.3 4 Baie DN 15 0.6 33 Robinet de stropit grădina DN 20 0.2 10 Baie de piciore DN 15 0.25 0.00 0.15 0.20 1.50 0. ANEXA 2 • Debitele specifice de apă V s .25 0.2 2 Spălător DN 20 0.00 0.20 1.2 17 Cazan de fiert rufe DN 15 0. specifice EchivalenŃii normală de crt Denumirea punctului de consum • de debit utilizare Vs e Pu [bar] [l/s] a) Baterii pentru: 1 Spălător DN 15 sau chiuvetă DN 15 0.20 1.30 1.2 15 Chiuvetă DN 15 0.07 0.50 0.6 35 Robinet pentru maşini de evacuare hidraulică a 1.35 0.30 1.

actori (pentru o persoană pe zi) 25 - . Birouri (pentru un funcŃionar pe schimb) 20 5 2.cu lavoare în camere 90 50 . social-culturale şi grupurile sanitare de la vestiarele atelierelor şi unităŃilor de producŃie • Necesar specific de apă V sz [l] Nr. grădiniŃe cu internat (pentru un copil pe zi ) 100 50 10.actori (pentru o persoană pe zi ) 35 15 . vizitatori (pentru un loc pe zi) 12 - b) fără apă caldă: . Hoteluri şi pensiuni (pentru un pasager pe zi) . o masă la prânz pe zi) 22 10 . trei mese 44 20 pe zi) 6. vizitatori (pentru un loc pe zi) 12 - 4. Cinematografe (pentru un loc pe zi) 5 - 5.cu lavoare în camere 80 40 8. GrădiniŃe cu copii externi (pentru un copil pe schimb) 20 8 11. • V scz 1.spectatori.cu căzi de baie în grupuri sanitare pentru fiecare cameră 200 100 9. Creşe.spectatori. Cămine (pentru un ocupant pe zi) . Cluburi. ANEXA 3 • • Necesarul specific de apă V sz . pentru 325 165 112 . bufete: . Spitale. case de cultură şi teatre a) cu prepararea centrală apei calde: .cu duşuri în grupuri sanitare pentru fiecare cameră 150 80 .cantine şi restaurante (pentru o persoană.cantine şi restaurante (pentru o persoană.cu căzi de baie pentru fiecare cameră. sanatorii. Internate şcolare (pentru un ocupant pe zi) .cu căzi de baie şi duşuri în grupuri sanitare . Cantine.cu obiecte sanitare în grupuri sanitare comune 80 40 . pentru bolnavi 235 115 .cu grupuri sanitare pentru fiecare cameră 170 60 7.bufete (pentru o persoană) 5 3 . restaurante.cu căzi de baie pentru fiecare cameră.cu duşuri sau căzi de baie în grupuri sanitare comune 110 60 .cu obiecte sanitare în grupuri sanitare comune 70 30 . DestinaŃia clădirii Necesarul din care crt. total apă necesarul • specific de apă rece V strz caldă de 600C. case de odihnă (pentru un bolnav pe zi) . necesarul specific total de apă rece V strz • şi necesarul specific de apă caldă V scz pentru clădirile administrative.

stadioane (pentru o manifestare sportivă) .cu spălare semimecanizată 45 25 .cu duşuri 60 30 . b) Datele din tabelul 4 se iau în considerare la calculul necesarului de căldură şi de combustibil pentru prepararea apei calde de consum şi la stabilirea capacităŃii rezervorului de acumulare (pentru apă rece şi apă caldă de consum).autocamion 500 - 19. pentru fiecare schimb. Băi publice (pentru o personă) . policlinici (pentru un bolnav pe zi) 15 3 13.cu căzi de baie 200 100 14. Intreprinderi industriale (pentru un muncitor pe schimb) cu procese tehnologice din grupa: I 50 20 II 60 25 III a) 60 25 b) 75 30 IV 75 30 V 85 40 VI a) 60 25 b) 75 30 OBSERVATII: a) Durata maximă de utilizare a duşurilor şi lavoarelor în vestiarele întreprinderilor industriale este de 45 min. Spălătorii (pentru un kilogram de rufe uscate) . tratamente balneologice 425 225 12. Gări (pentru o persoană în traficul zilnic) 5 - 17.cu spălare mecanizată 55 30 18. Şcoli (pentru un elev pe program) fără duşuri sau băi 20 5 15. SecŃii de spălare din garaje pentru un: .autoturism 300 - . c) Necesarurile specifice de apă din tabel pot fi reduse dacă se prevăd armtăuri performante şi/sau măsuri de reducere a pierderilor şi a risipei de apă. Grupuri sanitare pentru terenuri de sport.pentru un sportiv 50 20 16.pentru un spectator 6 - . 113 . Dispensare.

035 0.00 6.66 2.035 0.00 50 0.50 75 0.66 2.50 50 0. Es legătură Dn [mm] normală minimă 1 Chiuvetă 0.012 înălŃime 9 Closet cu rezervor montat pe 2. curgere pentru conductei crt • curgere de V s [l/s] .50 1.08 0.17 0.marmită 0.025 .035 0.17 0.025 0.025 .035 0.duş sau cadă de duş 0.035 0.05 0.035 0.maşină de spălat farfurii 0.035 0.00 50 0.035 0.025 7 Albie de rufe 0.025 19 Maşină de spălat vase 0. ANEXA 4 Debitele specifice de curgere pentru ape uzate menajere de la diferite • obiecte sanitare sau puncte de consum V s .66 2.025 11 Cadă de baie pentru copii 0.00 75 0.025 .035 0.33 1.00 50 0.012 vas şi la semiînălŃime 10 Cadă de baie 0.020 0.50 50 0.66 2.00 100 0. diametrele şi pantele de montare a conductelor de legătură de la obiectele sanitare la coloane (STAS 1795) Debitul Echiva.025 18 Maşină de spălat rufe 0.035 0.025 .cazan de fiert rufe 0.00 30 0.035 0.025 16 Scuipătoare cu spălare 0.15 30 0.025 .030 0.66 2.maşină de spălat rufe pentru spălătorii industriale 3.025 6 Baie pentru picioare 0.00 100 0.maşină de curăŃat zarzavat 0.50 40 0.035 0.33 1.33 1.00 100 0.00 9.00 100 0.025 3 Pisoar cu spălare permanentă 0.17 0.035 0.020 0.00 100 0.035 0. echivalentul lor de debit Es.50 30 0.020 17 Sifon de pardoseală la: .50 1.025 114 .025 15 Spălător circular (pentru 1 loc) 0.15 3.66 2.025 8 Closet cu rezervor montat la 1.025 2 Lavoar 0.50 50 0.00 40 0.035 0.035 0.020 5 Bideu 0.025 4 Pisoar cu spălare intermitentă 1. Diametrul Panta de montare specific lentul de nominal a conductei de Nr Denumirea obictelor sanitare de debit al legătură .035 0.33 1.25 30 0.50 30 0.00 40 0.025 14 Fântână pentru băut apă 0.15 3.17 0.66 2.00 50 0.00 100 0.025 13 Spălător dublu de vase 0.035 0.035 0.50 100 0.035 0.33 1.025 12 Spălător simplu de vase 0.

revizia: a.. revizuite……………………………………. FuncŃia……………………………………. verificarea. d. Executarea şi perioada de execuŃie propusă: 6.. c. revizia efectuată în baza………………………. 2. verificarea. Denumirea instituŃiei de care aparŃine………………………… e. 4. ANEXA 5 MODEL Pentru registru de evidenŃă a activităŃilor de control... Strada…………………………………………………. Constatări şi propuneri de măsuri pentru remedierea defecŃiunilor constatate: 5. Denumirea obiectivului…………………………………… b. ObservaŃii: Semnătura celor care au efectuat controlul: Semnătura reprezentantului obiectivului: Numele şi prenumele:……………………… Numele şi prenumele…………………… FuncŃia…………………………………. 3.nr……………. 1. Numele şi prenumele…………………………………. c. FuncŃia…………………………………. b. Definirea instalaŃiei controlate. verificare şi revizie a instalaŃiilor sanitare. Data………………………… 115 . Controlul. Cine a efectuat controlul. verificate. Perioada de efectuare a controlului (reviziei). Legitimat cu………………………………. Data de identificare a obiectivului : a.

...................... Strada…………………………………………………....................... Definirea instalaŃiei la care s-a efectuat reparaŃie……………………………………............. Cine a luat în primire lucrările executate: Data ..... numele şi semnătura ...................... Denumirea obiectivului…………………………………… b. Data de identificare a obiectivului : a..................... 5...................... 116 .... ............................ Cine a verificat lucrările executate: Data .................... Data Cine completează Executant Perioada de execuŃie datele 2................... ANEXA 6 MODEL Pentru registru de evidenŃă a lucrărilor de reparaŃii 1........... 4............... ObservaŃii: Textul..........nr……………..... c............. Descrierea lucrărilor de reparaŃii executate: 3..................... numele şi semnătura . numele şi semnătura ............................

Data de identificare a obiectivului : a. Semnătura………………… 117 .nr……………. ANEXA 7 MODEL Pentru registru de evidenŃă zilnică a parametrilor instalaŃiilor sanitare 1. De asemenea. Strada…………………………………………………. l/h Temp. 2. l/h Consum m3/zi Consum max. Definirea instalaŃiei la care se fac înregistrările……………………………………. Data înregistrării Cine completează tabelul Apă rece Apă caldă Consum m3/zi Consum max. Numele şi prenumele persoanei care a efectuat înregistrările ………………………………………. ° C x x x x x ObservaŃii: x ObservaŃii: x Notă: La "ObservaŃii" se vor menŃiona eventualele anomalii constatate şi cauzele care le- au determinat. c. se va menŃiona ora la care a avut loc consumul maxim. precum şi măsurile propuse pentru remediere. med.. Denumirea obiectivului…………………………………… b. 3..

ANEXA 8 MODEL privind procesul-verbal de predare şi primire în exploatare a unor instalaŃii de alimentare cu apă şi de canalizare 1. Reprezentantul unităŃii (eventual proprietarul sau beneficiarul) care ia în primire instalaŃia: 4. PărŃi şi elemente componente ObservaŃii A. Cu ocazia predării şi primirii în exploatare a instalaŃiei. s-au predat următoarele documentaŃii şi acte justificative: Localitatea: Data: Reprezentantul unităŃii care predă lucrarea Reprezentantul unităŃii care primeşte lucrarea.. Reprezentantul unităŃii de exploatare sau de execuŃie (intervenŃie) care face predarea instalaŃiei: 3. Data:……………………. Numele şi prenumele: Numele şi prenumele Semnătura……………………. Au fost predate şi luate în primire următoarele părŃi şi elemente componente principale: Nr. Principalele caracteristici ale clădirii: 5. Adresa clădirii: 2. InstalaŃia de alimentare cu apă B. Principalele caracteristici ale instalaŃiei: 6. 118 . ObservaŃii suplimentare: 8. InstalaŃia de canalizare 7. Semnătura…………………….

........... ................. Controlul şi supravegherea lucrărilor cu foc deschis se face de către dl ......................... ....... Asigurarea la locul de muncă a următoarelor mijloace de stingere a incendiilor .. Alte măsuri specifice de prevenire a incendiilor ........... nr............. AnunŃarea conducătorului sectorului de activitate (proprietar............................................................................ Nume şi prenume Calitatea Semnătura 0 Şeful sectorului în care se execută lucrările: Nume şi prenume Semnătura Responsabilul (şeful) personalului de execuŃie Nume şi prenume Semnătura 119 ................................................ 2.. Verificarea zonei de lucru şi a vecinătăŃilor acesteia şi înlăturarea posibilităŃilor de producere a incendiilor şi a exploziilor atât la întreruperea şi terminarea lucrărilor cât şi pe parcursul lor............................... se eliberează "Permis de lucru cu foc" pentru dl ..........................................................la ............................... din " Normativul pentru proiectarea............................................................. Respectarea regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor specifice procesului tehnologic.... 5................... astfel încât să înlăture posibilitatea aprinderii acestora.......... 6.. ora ..................................................) despre începerea........... din ...... până la data de ............................... 7...... metri........... destinaŃiei construcŃiei şi instalaŃiei aferente....................................... ........................... 4.. Îndepărtarea materialelor şi substanŃelor combustibile de pe locul de execuŃie al lucrărilor şi din apropierea acestuia pe o distanŃă de ....... întreruperea şi terminarea lucrărilor cu foc deschis................. ANEXA 9 UNITATEA……………………...... cu respectarea următoarelor măsuri: 1...... de la data de . conform regulamentelor în vigoare...... executarea şi exploatarea instalaŃiilor sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri " aprobat de MDRAP cu ordinul nr................... Permis de lucru cu foc În baza art......... beneficiar etc......................... 3........... care urmează să execute următoarele ...................... ora ......................................................................... Personalul de execuŃie............................................................. control şi supraveghere a fost instruit asupra măsurilor menŃionate mai sus......... ...............

...........localitatea....... încadrându-se în calitate.. Prin prezentul proces verbal................. .... ...... ..........şi lungimea ……...(Buletin de verificare nr……/………………). Instalator autorizat ..... adâncimea de pozare fiind .......……………………….............. Semnătura…………………….. Şef de lot Numele şi prenumele………………………………………………. .. Semnătura…………………. ANEXA 10 PROCES VERBAL DE LUCRĂRI ASCUNSE Încheiat astăzi.....m ..autorizaŃie nr………......................conducta a fost aşezată pe fundul şanŃului.....Ńeava.... în vigoare..................... cărămizi..... .... SubsemnaŃii: Şef de lot Numele şi prenumele………………………………...... Semnătura………………….....Ńeava utilizată la executarea conductei de alimentare cu apă este din oŃel galvanizat/PP şi are certificatul de calitate nr............ sunt confecŃionate din materialele indicate în normativului I 9...........15 cm..calitatea izolaŃiei a fost verificată înainte de umplerea şanŃului cu pământ.Ńeava a fost izolată conform detaliilor de execuŃie şi la montaj a fost aşezată pe pământ mărunŃit.primul strat de umplutură deasupra conductei a fost din pământ mărunŃit.......autorizaŃie nr.................. sticloase etc.. şi certificatul de conformitate nr....... pe un strat de nisip cu grosimea de 9 ............ Instalator autorizat .. luna ..autorizaŃie nr......autorizaŃie nr………......... deşeuri metalice... anul . m..conducta de alimentare cu apă caldă...…………............................... .. nr.. Sudor autorizat .... . are diametrul . conform reglementărilor în vigoare.............. la montarea conductei de alimentare cu apă caldă de la: Obiectivul……………………………………………….... Sudor autorizat .....…………....... ziua.umplerea şanŃului este făcută cu nisip şi pământ mărunŃit...... .….. Notă: Sudorii PE şi OL sunt autorizaŃi de organisme abilitat...str. conform prevederilor detaliilor de execuŃie.....toate sudurile au fost executate folosind materiale standardizate....... fără corpuri tari (resturi de beton. din………………........................ armăturile şi curbele utilizate.............. Data…………………………… 120 ...... anul ... precizăm următoarele: .................... anul ............................... .....)...

..... S-a asigurat debitul de curgere la ……...... În caz că instalaŃia nu asigură condiŃiile funcŃionale se verifică cauzele.autorizaŃie nr......…………………nr…….. conform prevederilor proiectului şi s-a verificat dacă asigură debitul de curgere. Şef de lot Numele şi prenumele………………………………………………... număr de băi………………….. Presiunea necorespunzătoare..….... Prin prezentul proces verbal............ Instalator autorizat .... luna ..... debitul pe racordul de apă este mai mic decât debitul de calcul. După înlăturarea deficienŃelor se repetă încercările.... număr de spălătoare………….…………...autorizaŃie nr.... Instalator autorizat ............ S-a asigurat debitul de curgere la ……...... conform prevederilor proiectului şi s-a verificat dacă asigură debitul de curgere. precizăm următoarele: Proba de funcŃionare a instalaŃiei de apã rece şi caldã s-a efectuat la obiectivul menŃionat care cuprinde: număr de lavoare………………..... anul .. din……………….....% din armături....localitatea.................. la efectuarea probei de eficacitate a instalaŃiei de alimentare cu apă rece şi apă caldă de la: Obiectivul………………………………………………...…………...................... Semnătura…………………….....% din armături........ ANEXA 11 PROCES VERBAL LA ÎNCHEIEREA FAZEI DETERMINANTE Încheiat astăzi....... S-a procedat la deschiderea a……… % din armãturile de alimentare cu apă rece...... SubsemnaŃii: Şef de lot Numele şi prenumele……………………………….... Data…………………………… 121 .... ziua............... În concluzie s-a constatat că instalaŃia asigură condiŃiile funcŃionale................ Semnătura…………………... S-a procedat la deschiderea a……… % din armãturile de alimentare cu apă rece...str........ număr de rezervoare de closet………………… S-au montat armãturilor şi robinetele de închidere la toate obiectele sanitare şi conductele sunt sub presiunea hidraulicã de regim.....

C 16-84 Normativ pentru executarea lucrărilor de construcŃie pe timp friguros.R. 1.P. NP 084-2003 Normativ privind proiectarea. privind protecŃia la acŃiunea focului. 273/1994 Regulament de recepŃie a lucrărilor de construcŃii şi instalaŃii aferente acestora. I 22-99 Normativ pentru proiectarea şi executarea conductelor de apă şi canalizare realizate din tuburi de beton precomprimat. executarea şi exploatarea instalaŃiilor sanitare şi a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare. Regulamentul privind protecŃia şi igiena muncii în construcŃii. 1. C 142-85 InstrucŃiuni tehnice pentru executarea şi recepŃionarea termoizolaŃiilor la elementele de instalaŃii. PrescripŃii privind proiectarea şi executarea instalaŃiilor sanitare. agrozootehnice şi industriale. PrescripŃii privind protecŃia antiseismică a instalaŃiilor sanitare. 1. PrescripŃii privind verificarea calităŃii şi recepŃia lucrărilor de instalaŃii sanitare şi construcŃii aferente. 122 . social-culturale. beton simplu şi gresie ceramică. PrescripŃii şi norme privind protecŃia muncii.4. P 118 Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcŃiilor. N. PrescripŃii privind protecŃia contra incendiilor. I 7-2011 Normativ privind proiectarea. executarea şi recepŃia instalaŃiilor sanitare. C 56-2002 Normativ pentru verificarea calităŃii şi recepŃia lucrărilor de construcŃii şi instalaŃii aferente. ANEXA 12 Lista prescripŃiilor tehnice pentru instalaŃiile sanitare din clădiri şi instalaŃiile de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri 1.M.3.1. 1. beton armat. P 100-92 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcŃiilor de locuinŃe.2./1993 – Norme republicane de protecŃie a muncii. 1. 381/1219/MC/1994 Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor. PrescripŃii privind proiectarea. utilizând conducte din mase plastice. epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti GE 052-2004 Ghid pentru execuŃia şi exploatarea rezervoarelor metalice pentru înmagazinarea apei potabile GP 106-2004 Ghid de proiectare. execuŃie şi exploatare a lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural GP 071-2002 Ghid de proiectare pentru construcţii şi instalaţii de dezinfectare a apei. I 30-75 InstrucŃiuni tehnice pentru calculul loviturii de berbec şi stabilirea măsurilor pentru prevenirea efectelor negative ale acesteia la instalaŃiile hidraulice sub presiune. executarea şi exploatarea instalaŃiilor electrice pentru construcŃii P 66-2001 Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare a localităŃilor din mediul rural..5. I 27-82 InstrucŃiuni tehnice privind stabilirea şi verificarea clasei de calitatea a îmbinărilor sudate la conducte tehnologice. NTPA 002 Normativ privind condiŃiile de evacuare a apelor uzate în reŃelele de canalizare ale localităŃilor NTPA 001 Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanŃi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali NTPA 011.. Norme tehnice privind colectarea. NP125/2010 Normativ privind proiectarea şi executarea construcŃiilor fundate pe pământuri sensibile la umezire.

cu tije înclinată. Pn 16. simboluri şi unităŃi de măsură.82 UnităŃi fundamentale şi suplimentare. Terminologie. cu mufe. 2. 1603 – 80 Robinet cu cep.84 737/5. Dimensiuni.80 łevi de precizie din oŃel. 9796/1. din fontă. cu plutitor Pn 6 şi Pn 10. de colŃ. 9154 – 80 Armături pentru instalaŃii – CondiŃii tehnice de calitate. 1519 – 80 Robinet cu ventil. Standarde de Stat privind proiectarea şi executarea instalaŃiilor sanitare 2. InstrucŃiuni pentru aplicarea prevederilor Decretului nr. 10586/1 – 87 Armături industriale din oŃel.3. 8726 .87 ConstrucŃii metalice. 737/1. Robinete de reglare 10933/1 – 84 Armături industriale din fontă şi oŃel. pentru instalaŃii. drept. Robinete cu cep.2. 8773 . HG nr. Desene tehnice. 10400/2 – 76 Robinet de reglare cu ventil. 123 . 8797 – 80 Armături industriale din fontă. Robinete de colŃ cu ventil. Robinete cu cep 9631 – 80 Armături industriale din fontă. Pn 10. 2. CondiŃii speciale.1. 10400/1 – 87 Robinet de reglare cu ventil. Dimensiuni. aparate şi agregate 2.3. Terminologie. sudate longitudinal. 1601 – 80 Robinete cu cep. cu presgarnitură. Dimensiuni. sudate longitudinal trase sau laminate la rece. CondiŃii tehnice speciale de calitate. cu filetul tijei la exterior. 2378 – 79 Robinete cu ventil. Dimensiuni.84 2. Robinet cu ventil cu filetul tijei la exterior Pn 6. cotare.83 Desene tehnice în construcŃii. fără presgarnitură. cu flanşe.1. CondiŃii de calitate.Alimentare automată cu apă 7623 – 80 Armături industriale. Dimensiuni. Materiale.2.82 Desene de construcŃii şi arhitectură. 2. 737/2. reguli de scriere a unităŃilor şi prefixe 737/3. Linii. Pn 16. Întocmirea desenelor. 6898/1. din fontă.łevi 7656 . drept cu flanşe cu presgarnitură Pn 10. Armături diverse .80 łevi din oŃel sudate elicoidal. de colŃ. 5146 – 80 Robinet cu ventil. Lungimi de construcŃie. cu filetul tijei la interior Pn 16. 1059/1967 privind protecŃia sanitară a surselor construcŃiilor şi instalaŃiilor centrale de alimentare cu apă potabilă şi a apelor minerale pentru cură internă.3. reprezentări convenŃionale. Robinet de reglare cu clapă fluture. pentru caz general. 2401 – 80 Robinet cu ventil. indicator.82 Sistemul internaŃional de unităŃi (SI). Pn 6.6. Armături 2378 – 79 Robinete cu ventil.80 łevi din oŃel. 1604 – 80 Robinet cu cep cu 3 căi. Dimensiuni. unităŃi derivate. Dimensiuni. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecŃie sanitară şi hidrogeologică ORDIN nr. 1278 din 20 aprilie 2011 pentru aprobarea InstrucŃiunilor privind delimitarea zonelor de protecŃie sanitară şi a perimetrului de protecŃie hidrogeologică. Robinete cu clapă fluture.84 SI multipli şi submultipli zecimali ai unităŃilor SI 737/4.1. 2827 – 71 Robinete cu cep drept. CondiŃii tehnice speciale de calitate. 1434 .

condiŃii tehnice generale de calitate.87 Alimentări cu apă. ReŃele de conducte 1343 . recipiente. PrescripŃii de proiectare. CondiŃii tehnice de calitate. ConstrucŃii metalice îngropate. ProtecŃia contra coroziunii 7335/1 – 86 ProtecŃia contra coroziunii. 8941 – 87 Rezervoare la presiune atmosferică pentru instalaŃii.4. 6899 – 79 Indicatoare de nivel cu sticlă prismatică. 10166/1 – 77 Pregătirea mecanică a suprafeŃelor.3. Îmbinări electro-izolante cu nipluri. Calculul instalaŃiilor interioare. CondiŃii generale.3. Terminologie.Sorburi 2231 – 80 Armături.6. Lucrări edilitare 6002 – 88 Cămine pentru contoare de apă – prescripŃii proiectare. 10128 – 86 ProtecŃia contra coroziunii a construcŃiilor supraterane de oŃel. 8421 – 87 Termocupluri tehnice. 2. 1478 – 90 ConstrucŃii civile şi industriale.1. 7335/7 – 87 Conducte metalice îngropate. Verificări 8:1994 de recepŃie 6526 – 90 Manometru diferenŃial cu tub în formă de U. 1795 – 87 Canalizări interioare. 2. 7335/5 – 74 Conductele metalice îngropate.88 ReŃele exterioare de distribuŃie. Tipizare. rezervoare 10827 – 87 Recipiente de hidrofor sau boiler Pn 6 şi Pn 10. 4163 . 7891 – 84 Termometre de sticlă cu lichid. Manometre. Termometru cu capilar masiv. CondiŃii tehnice generale. Presiune SR 3589. 8420 – 86 Mijloace de măsurarea a temperaturii. 10702/1 – 83 Acoperiri protectoare. 2725 – 80 Sorb cu valvă Dn 25…100 mm. Alimentarea interioară cu apă. vacuummetre şi manovacuummetre indicatoare cu element elastic.Cămine 9561 – 81 Cămine cu închidere hidraulică pentru reŃele de canalizare. 7335/6 – 80 Conducte metalice îngropate – Protejarea conductelor la subtraversări de ape şi la treceri prin cămine.5.3.2. o 2309 – 80 Sorburi cu ventil de reŃinere Dn 40…400 mm. 8374/2 – 74 Termometre tubulare. 7335/3 – 86 Izolarea exterioară cu bitum a conductelor din oŃel. 2. Sorburi simple cu flanşă.4. Aparate şi elemente auxiliare pentru măsurare verificare Temperatură 8703 – 70 Mijloace pentru măsurarea temperaturii. 8374/1 – 69 Termometre tehnice.. Clasificarea mediilor agresive. 2668 – 80 Pompe manuale cu clape. Determinarea cantităŃilor de apă de alimentare pentru centre populate. aparate. 2. 6868-2002 Pompe pentru lichide. Pn 1…4. 9774 – 74 Monturi pentru termometre tubulare. 124 . Pn 25. Îmbinări electroizolante cu flanşe. Agregate.6. Principii fundamentale de proiectare. condiŃii generale. Terminologie. CondiŃii tehnice generale de calitate. 9342 – 82 Cămine pentru alimentarea directă a pompelor mobile. 2. temperatura maximă 50 C. Termometre tehnice cu rezistenŃă. 2.

Polietilenă (PE). Standarde europene Aparate şi elemente auxiliare pentru măsurare verificare SR EN Măsurarea debitului fluidelor în conducte închise. Vocabular şi simboluri 24006:2001 SR EN 837. Partea 1: Principii şi condiŃii generale SR EN ISO Măsurarea debitului de fluide prin metoda micşorării locale a secŃiunii de curgere în 5167-2:2004 conducte cu secŃiune circulară sub presiune. Dimensiuni. beton slab armat şi beton armat 1916:2003 SR EN Cămine de vizitare şi cămine de racord din beton simplu. PrescripŃii de calcul. Partea 2: Diafragme SR EN ISO Măsurarea debitului de fluide prin metoda micşorării locale a secŃiunii de curgere în 5167-3:2004 conducte cu secŃiune circulară sub presiune.ReŃele de evacuare gravitaŃională din interiorul clădirilor. racorduri şi sistem SR EN Tuburi şi accesorii din beton simplu. Diverse 9824/5 – 75 Trasarea pe teren a reŃelelor de conducte. Partea 1: 1:2006 CurăŃarea reŃelelor SR EN ReŃele de canalizare în exteriorul clădirilor 752:2008 Canalizare interioara SR EN 12056. L şi Z. Partea 1: SpecificaŃii pentru Ńevi. Compensatoare plane în formă de U. Sisteme de canalizare îngropate. Partea 3: Manometre cu membrană şi manometre cu capsulă. Partea 3: Metode de 3:2012 încercare SR EN CerinŃe generale pentru componentele utilizate în racorduri şi colectoare 476:2011 SR EN 588. 1733 – 89 Garnituri nemetalice pentru suprafeŃe de etanşare plane. Manometre.6. 9312 – 87 Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu conducte. 8591 . pentru drenare subterană şi evacuare fără 1+A1:2012 presiune. PrescripŃii de proiectare. în afara localităŃilor. Sisteme de canalizare de materiale plastice.87 ReŃele edilitare subterane.2. Dimensiuni. Partea 2: Dimensiuni SR EN 1401. 4377 – 76 Compensatoare de dilatare. pentru branşamente şi sisteme de 1:2009 evacuare fără presiune. Partea 3: Ajutaje şi ajutaje Venturi Canalizare exterioara SR EN 295. Partea 1: SpecificaŃii pentru Ńevi.3. racorduri şi sistem SR EN ExecuŃia fără tranşee şi încercarea racordurilor şi reŃelelor de canalizare 12889:2000 SR EN CondiŃii generale pentru componentele utilizate la renovarea şi repararea racordurilor şi 13380:2002 reŃelelor de canalizare în exteriorul clădirilor SR EN 14654.Sisteme de canalizare de materiale plastice. Pn 2. Tuburi de fibro-ciment pentru racorduri şi reŃele de canalizare. Partea 1: SpecificaŃii pentru Ńevi. Policlorură de vinil neplastifiată (PVC-U). canale şi cable.5 … Pn 40. beton slab armat şi beton armat 1917:2003 SR EN 12666. Polipropilenă (PP). sudate 2+A1:2008 longitudinal. fitinguri şi sistem SR EN 1852. de materiale plastice. Sisteme de tuburi şi accesorii de gresie pentru reŃelele de canalizare.Managementul şi controlul operaŃiunilor de curăŃare în reŃelele de canalizare. Partea 2: Cămine de vizitare 2:2002 şi cămine de inspecŃie SR EN ReŃele de canalizare în exteriorul clădirilor 752:2008 SR EN 1123. condiŃii tehnice şi încercări SR EN ISO Măsurarea debitului de fluide prin metoda micşorării locale a secŃiunii de curgere în 5167-1:2004 conducte cu secŃiune circulară sub presiune. Dimensiuni. Tuburi şi racorduri de tub pentru reŃele de canalizare de oŃel galvanizat la cald. Partea 1: CerinŃe generale şi de 1:2002 performanŃă 125 . CondiŃii de amplasare. 3:1998 caracteristici metrologice. pentru drenaj subteran şi canalizare fără 1:2009 presiune. 402 – 88 Filer pentru Ńevi cu etanşare în filet – Filet conic exterior şi filet cilindric interior. cu mufă şi capăt drept.

Partea 5: ExecuŃie.Clapete contra refularii pe racordurile de canalizare la clădiri. încercare.StaŃii de pompare a apelor uzate pentru clădiri şi terenuri. de exploatare şi de întreŃinere SR EN 1253. Partea 2: Proiectare SR EN 1074. Partea 1: StaŃii de pompare pentru ape uzate cu materii fecale SR EN 12050. Robinetărie pentru alimentare cu apă. 4:2002 Partea 4: Robinete de aerisire Obiecte sanitare SR EN 31:2012 Lavoare. ReŃele de evacuare gravitaŃională din interiorul clădirilor. Guri de scurgere şi sifoane pentru clădiri.Clapete contra refulării pe racordurile de canalizare la clădiri. Partea 5: Guri de scurgere şi sifoane cu gardă de 5:2004 lichid cu masă volumică mică R EN 12050. CondiŃii de funcŃionare şi verificări specifice. Partea 1: CerinŃe 1:2004 SR EN 1253. Principii de construcŃie şi 2:2002 încercare. Guri de scurgere şi sifoane pentru clădiri. proiectare şi calcul SR EN 12056.Clapete împotriva refulării pentru clădiri. Partea 3: Asigurarea calităŃii 3:2004 SR EN Măsurarea în laborator a zgomotului emis de instalaŃiile de evacuare a apei uzate 14366:2006 SR EN ReŃea de evacuare sub vid în interiorul clădirilor 12109:2002 Alimentare cu apa si armaturi specifice SR EN 806-1:2002 SpecificaŃii tehnice referitoare la instalaŃii de distribuŃie a apei destinată consumului uman în interiorul clădirilor. Robinetărie pentru alimentare cu apă. Partea 2: Metode de 2:2004 încercare SR EN 13564. Principii de construcŃie şi 1:2002 încercare. StaŃii de pompare a apelor uzate pentru clădiri şi terenuri. Principii de construcŃie şi 4:2002 încercare. ReŃele de evacuare gravitaŃională din interiorul clădirilor. Partea 1: GeneralităŃi SR EN 1074. 1:2001 Partea 1: CondiŃii generale SR EN 806-2:2005 SpecificaŃii tehnice referitoare la instalaŃii de distribuŃie a apei destinată consumului uman în interiorul clădirilor. CondiŃii de funcŃionare şi verificări specifice. Principii de construcŃie şi 3:2002 încercare. 5:2002 instrucŃiuni de service. ReŃele de evacuare gravitaŃională din interiorul clădirilor. Partea 2: StaŃii de pompare pentru ape uzate fără materii fecale SR EN 12050. Cote de racordare 126 . 3:2001 Partea 3: Robinete de sens SR EN 1074.StaŃii de pompare a apelor uzate pentru clădiri şi terenuri. Partea 1: CerinŃe 1:2003 SR EN 13564. ReŃele de evacuare gravitaŃională din interiorul clădirilor. Robinetărie pentru alimentare cu apă. Partea 3: Control de calitate 3:2002 SR EN 1253. proiectare şi calcule SR EN 12056. Partea 4: Robinet de reŃinere pentru ape uzate cu materii fecale şi fără materii fecale SR EN Supape de echilibrare a presiunii pentru sisteme interioare de canalizare. Guri de scurgere şi sifoane pentru clădiri. Partea 4: Sistem de pompare a 4:2002 apelor uzate. Cote de racordare SR EN 33:2012 Vase WC şi vase WC cu rezervor alăturat. CondiŃii de funcŃionare şi verificări specifice. Cote de racordare SR EN 36:2001 Bideuri suspendate cu alimentare superioară. CerinŃe.StaŃii de pompare a apelor uzate pentru clădiri şi terenuri. Partea 2: Metode de încercare 2:2004 SR EN 1253. Partea 3: StaŃii de pompare cu aplicare limitată pentru ape uzate cu materii fecale SR EN 12050. Partea 4: Capace de acces 4:2002 SR EN 1253. metode 12380:2003 de încercare şi evaluarea conformităŃii SR EN 13564. Partea 2: Sisteme pentru ape 2:2002 uzate. Guri de scurgere şi sifoane pentru clădiri. Proiectare şi calcul SR EN 12056. Guri de scurgere şi sifoane pentru clădiri.SR EN 12056. Partea 3: Sistem de evacuare a 3:2002 apelor meteorice. Cote de racordare SR EN 33:2012 Vase WC şi vase WC cu rezervor alăturat.

CerinŃe de funcŃionare şi metode de încercare SR EN 15200:2007 Obiecte sanitare. SpecificaŃii tehnice generale SR EN 1286:2002 Robinetărie sanitară. Cote de racordare SR EN 251:2004 Căzi de duş.SR EN 80:2002 Pisoare de perete. Partea 2: Metode de încercare SR EN 274-3:2002 Dispozitive de evacuare pentru obiecte sanitare. Căzi de baie fabricate din folii acrilice reticulate turnate. Cote de racordare SR EN 198:2009 Obiecte sanitare. Cabine de duş multifuncŃionale 127 . DistanŃe de amplasare a obiectelor sanitare. Partea 3: Control de calitate SR EN 274-1:2002 Dispozitive de evacuare pentru obiecte sanitare. cu termostat (PN 10). Robinete de amestec. Robinete de spălare cu apă şi robinete pentru pisoare cu închidere hidraulică automată la PN 10 SR EN Obiecte sanitare. Lavoare. SpecificaŃii pentru căzi de baie cu sistem de barbotare a apei 12764+A1:2008 SR EN 14055:2011 Rezervoare de spălare cu apă pentru WC-uri şi pisoare SR EN 14296:2005 InstalaŃii sanitare. SpecificaŃii tehnice generale STAS 1504-85 InstalaŃii sanitare. Robinete de amestec mecanice de joasă presiune. Lavoare colective SR EN Căzi de baie pentru scopuri casnice 14516+A1:2011 SR EN Căzi de duş pentru scopuri casnice 14527+A1:2011 SR EN 14688:2007 Obiecte sanitare. Cote de racordare SR EN 263:2008 Obiecte sanitare. armăturilor şi accesoriilor lor SR EN 12541:2003 Robinetărie sanitară. Partea 1: CerinŃe SR EN 695:2006 Spălătoare de bucătărie. Cote de racordare SR EN 1111:2001 Robinetărie sanitară. CerinŃe şi metode de încercare SR EN 232:2004 Căzi de baie. Folii acrilice reticulate turnate pentru căzi de baie şi căzi de duş destinate utilizării casnice SR EN 274-2:2002 Dispozitive de evacuare pentru obiecte sanitare.

INSTALAłII DE ALIMENTARE CU APĂ 10 5. GRADUL DE ECHIPARE 8 4. DOMENIU DE APLICARE 2 2. SCOATEREA ŞI REPUNEREA ÎN FUNCłIUNE A INSTALAłIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ 106 23. REGLAREA INSTALAłIILOR 82 20. OBIECT. EXPLOATAREA INSTALAłIILOR 88 22. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR DE INSTALATII 37 11. INSTALAłII DE CANALIZARE 43 12. ARMĂTURI ŞI APARATE PENTRU INSTALAłII. RECEPłIA INSTALAłIILOR 85 21. IZOLAłII TERMICE ŞI PROTECłIA ÎMPOTRIVA COROZIUNII EXTERIOARE 70 15. DISPOZITIVE PENTRU PRELUAREA DILATĂRII 26 9. ANEXE 110 128 . INSTALAłII DE ALIMENTARE CU APÃ ÎN ZONE FÃRÃ REłELE HIDROEDILITARE 25 8. DIMENSIONAREA INSTALAłIILOR DE CANALIZARE 51 13. SIGURANłA ŞI IGIENA MUNCII 107 24. CONDIłII DE AMPLASARE ŞI MONTARE A INSTALAłIILOR 62 14. AMENAJÃRI CONSTRUCTIVE PENTRU INSTALAłII 71 16. DIMENSIONAREA INSTALAłIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ 31 10. 1. CUPRINS ConŃinutul capitolului pag. INSTALAłII PENTRU PREPARAREA APEI CALDE DE CONSUM 20 6. PROTECłIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI 72 17. PROTECłIA. PROBE. EXECUTAREA ŞI EXPLOATARE 3 3. CONDIłII GENERALE DE PROIECTARE. ECHIPAMENTE DE INSTALAłII 73 18. INDICAłII FINALE 109 25. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE INSTALAłII 75 19. REłELE INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ RECE ŞI APĂ CALDĂ DE CONSUM 24 7.