OFTALMO

Curs 1 DATE GENERALE DE ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OCHIULUI

Globul ocular gazduieste receptorii pentru vedere. Este alcatuit din trei invelisuri si mai multe
medii transparente, prin care lumina ajunge la acesti receptori. Invelisurile sunt: sclerotica, coroida si
retina.

Sclerotica este invelisul extern si are rol protector. La exterior se prind muschii globului ocular:
muschiul drept extern, drept intern, drept superior, drept inferior, oblic inferior si oblic superior. La
polul anterior al globului sclerotica se bombeaza si devine transparenta, luand numele de cornee.

Coroida este invelisul care asigura nutritia globului ocular, continand vase, nervi si pigmenti. Spre
partea anterioara prezinta o ingrosare numita corp ciliar, alcatuit din muschi ciliari si din vase de sange
ghemuite numite procese ciliare. Muschii ciliari sunt muschi netezi, orientati radiar si circular. Procesele
ciliare au rolul de a produce un lichid, numit umoare apoasa.

In prelungirea corpului ciliar, la polul anterior al globului, se afla un diafragm numit iris, care are
un orificiu central – pupila. In alcatuirea irisului se gasesc muschi netezi circulari si radiari. Contractia
muschilor circulari duce la micsorarea pupilei, iar contractia muschilor radiari – la dilatarea pupilei.

Retina, invelisul intern, acopera doar 2/3 posterioare ale coroidei. Este alcatuita din celule
receptoare specializate si din neuroni conectati la aceste celule, care transmit informatia spre centrii
nervosi. Spre coroida, retina contine un strat de pigmenti de culoare bruna, care formeaza o camera
obscura in jurul celulelor receptoare. La polul posterior al retinei se afla:

- o pata galbena numita macula lutea, cu o depresiune in centru

- fovea centralis si

- o pata oarba, numita asa deoarece nu contine receptori pentru lumina.

Celulele receptoare sunt de doua feluri: cu conuri si cu bastonase.

Celulele cu bastonas (125-130 milioane) sunt foarte sensibile la lumina. Sunt receptorii vederii
nocturne, dar nu pot percepe detalii ale obiectelor sau culorilor. Aceste celule se afla in cantitate mare
la periferia retinei si sunt absente in foveea centralis.

Celulele cu conuri (5-7 milioane) au un prag de sensibilitate mult mai inalt. Sunt raspunzatoare de
vederea la lumina puternica si de distingerea culorilor. Aceste celule ocupa in exclusivitate foveea
centralis si se afla in numar redus la periferia retinei.

1

vitros . astigmatismul. Este legat printr-un ligament suspensor de corpul ciliar. lumina trebuie sa treaca prin mai multe medii transparente: corneea. hipermetropia mare. .poate fi uni sau bilaterala Scaderea brusca a AV. retinopatie vasculara diabetica sau hipertensiva. fiind sensibila la stimuli externi (durerosi. cristalinul si camera posterioara. cristalinul se bombeaza. iar camera posterioara – intre cristalin si retina. iar in camera posterioara – umoarea vitroasa (corpul vitros). -poate fi partiala sau totala (orbire). Camera anterioara se afla intre cornee si cristalin. Muschii corpului ciliar au rolul de a regla convexitatea cristalinului: atunci cand se contracta muschii circulari. SEMIOLOGIE OFTALMOLOGICA Scaderea acuitatii vizuale este cel mai frecvent simptom ocular care il determina pe pacient sa se adreseze medicului. tumori oculare. umoare apoasa.leziuni maculare sau ale caii optice Scaderea sau pierderea acuitatii vizuale (AV) poate surveni brusc. Scaderea progresiva a AV este de obicei bilaterala si survine pe un ochi linistit si se datoreste tulburarilor de refractie.tulburari de transparenta (opacitati) ale mediilor refringente: cornee. insotita de fenomene iritative apare in sindromul iritativ al polului anterior sau posttraumatic. Pentru a ajunge la celulele receptoare. 2 . Cristalinul are forma unei lentile biconvexe. camera anterioara. atac subacut de glaucom sau de cauza vasculara. degenerescente retiniene. In camera anterioara se afla umoarea apoasa. -se poate insoti de fenomene iritative (congestive. cataractei. dureroase) sau se poate instala pe un ochi perfect linistit. leziuni ale nervului optic. la varsta inaintata se mai adauga presbiopia si hipermetropia medie sau chiar mica . iar cand se contracta muschii radiari – cristalinul se aplatizeaza. cristalin. care desparte camera anterioara de cea posterioara. dar este bogat inervata. progresiv sau poate fi tranzitorie (brusca si de scurta durata). Cauzele care o determina pot fi grupate in trei categorii: -tulburari de refractie: la varsta tanara – miopia. tactili). Scaderea tranzitorie a AV poate apare in atacurile migrenoase. Corneea nu contine vase.

functie de factori externi sau interni. Diplopia reprezinta vederea dubla. orbita. glaucom acut) si este localizata subiectiv in teritoriile extraoculare (pleoapa. o fotofobie poate fi consecutiva unei afectiuni oculare sau neurologice. . anestezice locale de tipul cocainei) . de obicei. regiunea frontala. contractia pupilei. produsa de lumina in cursul anumitor boli. apare in conditii fiziologice (privirea unui obiect de aproape. ale retinei. Cecitatea sau orbirea reprezinta pierderea treptata a vederii datorita unor leziuni ale mediilor transparente oculare. Acestea sunt reprezentate de : -mioza – micsorarea. cresterea intensitatii luminii) sau patologice (paralizia simpaticului cervical.midriaza – marirea. privirea unui obiect de departe) sau patologice (administrarea de atropina.asa-zisa orbire sociala atunci cand pacientul nu poate efectua o activitate practica avand o acuitate vizuala sub 1/20 3 . Diplopia monoculara se produce ori de cate ori.reflexul de acomodare la distanta – consta in modificarea diametrului pupilar la privirea unui obiect de aproape si dela distanta Fotofobia este senzatie vizuala neplacuta. miopatia tiroidiana). musculare (miastenia gravis. intoxicatia cu opiacee. dilatarea pupilei. sindromul de pseudoabdomen acut simulat de un atac acut de glaucom. intr-unul din ochi. apare in sifilisul nervos Reflexele pupilare sunt: -reflexul fotomotor – este reflexul de reactie la lumina. Diplopia patologica poate fi mono sau binoculara. imaginea obiectului se dedubleaza (ectopie cristalina. ale nervului optic sau ale centrilor corticali. Reactiile pupilare reprezinta modificari ale diametrului pupilei. Dupa gravitate orbirea se clasifica astfel: . Diagnosticarea unei fotobii se bazeaza pe examenul clinic al pacientului. de leziuni ale structurilorprofunde (uveite anterioare. Dupa simptomele care o insotesc. Durerea oculara este generata. hemicraniu) sau la distanta. cand pupila isi modifica diametrul la modificarea intensitatii luminoase . se intalneste in stari fiziologice (intuneric. mecanice (deplasarea pasiva a globului ocular prin modificarea continutului orbitar sau prin cicatrici vicioase). administrarea de pilocarpina) .inegalitatea pupilara – anizocoria. Diplopia binoculara poate avea cauze neurogene (strabism paralitic). de exemplu. cicatrici corneene). chiar dureroasa.orbire absoluta –fara perceptie luminoasa. Tratamentul este cel al cauzei.

glaucom acut sau subacut. difuza. cu punct de plecare oriunde la nivelul ochiului. s. apare in conjunctivite sau blefaroconjunctivite. a. 4 . Ochiul rosu este expresia unui sindrom iritativ. sclerite sau episclerite. distructia centrilor corticali. Congestia profunda este de culoare rosu-violaceu si apare in keratite. ). edem cerebral) sau definitiva (tumora. hipertensiune.Dupa momentul aparitiei orbirea poate fi congenitala sau dobandita in urma unor boli/accidente sau cvasifiziologic ca urmare a imbatranirii. uveite. Congestia superficiala este de culoare rosu-deschis. Cecitatea dobandita poate fi la randul ei temporara (datorata unor tulburari ischemice tranzitorii. Reprezentarile celor doua categorii difera fundamental.