Sanţul de Spânzurare

:
- reprezintă amprenta lăsată de laţ la nivelul gatului victimei;
- zonă denivelată, pergamentată, brun-gălbuie, asemănătoare unui şanţ;
- raportat la cartilajul tiroid, in spanzurarea completă, şanţul are poziţie superioară (1/3 superioară a gatului);
- in spanzurarea incompletă (in special in poziţie culcată) apare un şanţ in regiunea mijlocie şi inferioară a
gatului;
- direcţia de obicei este oblică ascendentă spre nod (excepţie
- poziţia culcată cand are direcţie orizontală);
- dacă laţul este cu nod culant – apare un şanţ complet iar in zona nodului există impresiunea acestuia;
- dacă laţul este cu nod fix - apare un şanţ intrerupt sau mult superficializat in zona nodului;
- adancimea este inegală:
- mai profund in zona opusă nodului;
- mai superficial, chiar intrerupt in zona nodului;
- profunzimea depinde de tipul laţului:
- laţ ingust, dur - şanţ profund
- laţ lat, moale - şanţ superficial
- intreruperi ale şanţului prin interpunerea unor obiecte moi (eşarfă)

STRANGULAREA - este asfixia mecanică realizată prin comprimarea progresivă a gatului cu un laţ sau cu
mana.
Strangularea este clasificată din punct de vedere medico-legal in:
- strangularea cu laţul
- strangularea cu mana, numită sugrumare.
Strangularea cu laţul:
Definiţie: este comprimarea gatului cu ajutorul unui laţ acţionat manual care se strange progresiv.
Tanatogeneza are ca mecanisme
- hipoxia hipoxică,
- mecanismul hemodinamic
- mecanismul neuroreflex.
Leziunile la examenul extern al cadavrului sunt:
- Sanţul de Strangulare (leziunea patognomonică):
- direcţie orizontală;
- complet (in strangularea completă) sau incomplet (in strangularea incompletă);
- fără intreruperi sau intrerupt spre direcţia de acţiune;
- fără amprenta nodului;
- adancime egală pe toată intinderea (in strangularea completă) sau mai mare in zona cervicală anterioară (in
strangularea incompletă dinspre posterior);
- dispoziţia este clasificată in funcţie de cartilajul tiroidian in: inaltă (foarte rar), mijlocie (cel mai frecvent) sau
joasă;
- asociat cu exoriaţii şi echimoze datorită compresiunii cu degetele din partea agresorului (de obicei posterioare)
sau in părţile laterale şi anterior cu caracter de apărare;
- caracterul vital este dat de infiltratele sanguine in zona şanţului şi din zona adiacentă.
- leziuni generale de asfixie;
- alte leziuni traumatice: de lovire, de apărare (echimoze, excoriaţii).
Expertiza medico-legală:
- stabilirea formei asfixiei prin diferenţierea:
1. şanţului de strangulare (direcţia orizontală, profunzime aproximativ egală, şanţ situat de obicei in etajul
mijlociu sau inferior al gatului)
2. de cel de spanzurare (direcţia oblică ascendentă spre nod, profunzime inegală - mai profund in zona opusă
nodului, şanţ situat de obicei superior);
- circumstanţele de producere:
= suicid (rar, prin fixarea laţului strans prin nod inainte de a-şi pierde conştienţa)
= omucidere (aproape in exclusivitate)
Uneori se incearcă disimularea omorului prin strangulare in sinucidere prin spanzurare.