Prof. univ. dr. Horia Cristea – auditor financiar Lect. univ. Drd.

Ovidiu Bunget – auditor financiar stagiar Prep. univ. Alin Dumitrescu

TESTE GRILĂ pentru verificare a cunoştinţelor în domeniul financiar-contabil
(pentru accesul la stagiul de auditor financiar)

Timişoara, 2004

Prefaţă

metodele şi interesele formulate de întreprindere cu privire la producţia şi prezentarea informaţiilor contabile destinate utilizatorilor externi. “Valoarea realizabilă netă este preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. Răspuns corect: d) “Politicile contabile sunt principiile. regulile şi practicile specifice adoptate de o întreprindere la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. pag. preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut mai puţin costurile estimate de finisare şi a costurilor necesare vânzării. convenţiile. 2. reprezentare fidelă. IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare paragraful 21. integralitate. 84. bazele. IAS 2 Stocuri paragraful 4. principiile.” – Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001. pag. 119. prudenţă. continuitate. completitudinea. conceptele. convenţiile.” – Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001. inteligibile. 3. regulile şi tratamentele contabile de bază şi alternative. consecvenţa prezentării. reprezentare fidelă. principiile. 118. Atunci când se aplică criteriul “cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă”. costul iniţial minus deteriorările fizice. prevalenţa economicului asupra juridicului. oportunitate. regulile şi practicile specifice adoptate de o întreprindere la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. regulile.” – Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001. principiile. neutralitate. integralitate. preţul stabilit contractual mai puţin deteriorările fizice. comparabilitate. Potrivit IAS 1 “Prezentarea situaţiilor financiare” politicile contabile reprezintă: principiile.1. Potrivit Cadrului general IASC şi IAS 1 “Prezentarea situaţiilor financiare” informaţiile prezentate în situaţiile financiare sunt credibile în măsura în care asigură: comparabilitate. prudenţă. bazele. opţiunile. relevanţă. mai puţin costurile estimate pentru finalizarea bunului şi a costurilor necesare vânzării. prevalenţa 4 . preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. convenţiile. pag. prudenţă. termenul valoare realizabilă netă semnifică: costul de înlocuire mai puţin costul vânzărilor. Răspuns corect: e) “Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă. reprezentare fidelă. convenţiile şi metodele specifice adoptate de o întreprindere pentru întocmirea şi analiza conturilor anuale. metodele şi practicile concrete adoptate de o întreprindere pentru ţinerea contabilităţii primare. IAS 2 Stocuri paragraful 6. prevalenţa economicului asupra juridicului. pragul de semnificaţie.

IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare paragraful 20. pag. adică identificarea afirmaţiilor corecte. (iii) sunt neutre. în principal. iar utilizatorii pot avea încredere că reprezintă corect ceea ce informaţia şi-a propus să reprezinte sau ceea ce se aşteaptă. 4. integralitate. conducerea trebuie să adopte politici care să asigure furnizarea de informaţii de către situaţiile financiare. un activ este calificat ca fiind activ curent (circulant) atunci când se aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului. în mod rezonabil să reprezinte. prevalenţa dreptului de utilizare. şi (v) sunt complete sub toate aspectele semnificative. în scopul comercializării. 84. “Credibilitate Pentru a fi utilă. prudenţă. Cadrul general paragraful 31. Care din afirmaţiile de mai jos nu este corectă: o datorie este calificată ca fiind curentă atunci când se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii. reprezentare fidelă. nu este părtinitoare. un activ este clasificat ca activ circulant dacă este deţinut. Atunci când nu există cerinţe specifice. Răspuns corect: c) cumulare. compensare. Răspuns corect: e) Răspunsul se determină prin metoda “excluderii”. Informaţia are calitatea de a fi credibilă atunci când nu conţine erori semnificative. şi (b) credibile în sensul că: (i) reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a întreprinderii. astfel: 5 . (iv) sunt prudente. numerarul şi echivalentele de numerar a căror utilizare este restricţionată trebuie tratate ca active imobilizate. “Politicile contabile Conducerea trebuie să aleagă şi să aplice politicile contabile astfel încât situaţiile financiare să fie conforme cu toate cerinţele aplicabile ale fiecărui Standard Internaţional de Contabilitate şi ale fiecărei interpretări a Comitetului Permanent pentru Interpretări. adică nepărtinitoare.” – Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001.” – Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001. 50. oportunitate. pag. (ii) reflectă substanţa economică a evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu doar forma juridică. consecvenţă. informaţia trebuie să fie credibilă.angajamentelor. numerarul şi echivalentele de numerar a căror utilizare este sau nu restricţionată trebuie tratate ca active curente. informaţii care să fie: (a) relevante pentru nevoile utilizatorilor de luare a deciziilor.

” .i) “Datorii curente O datorie trebuie clasificată ca datorie curentă atunci când: (a) se aşteaptă să fie achitată în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii. informaţiile să reflecte substanţa economică a evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu doar forma lor juridică. formaţia completă a principiilor contabile este: costul istoric. informaţiile să reflecte numai substanţa economică a evenimentelor şi tranzacţiilor în raport cu forma lor juridică. IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare paragraful 60. permanenţa metodelor. sau (b) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. 94 ii) Active curente Un activ trebuie clasificat ca activ curent atunci când: (a) se aşteaptă să fie realizat sau deţinut pentru vânzare sau consum în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii. Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung” . sau (b) este deţinut în principal în scopul comercializării sau pe termen scurt şi se aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului. prudenţa. Fondul tranzacţiilor sau al altor evenimente nu este întotdeauna în concordanţă cu ceea ce transpare din forma juridică sau convenţională. 51. 6. imaginea fidelă. IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare paragraful 60. Cadrul general paragraful 31. este necesar ca acestea să fie contabilizate şi prezentate în concordanţă cu fondul lor şi cu realitatea economică şi nu doar cu forma lor juridică.” . informaţiile să reflecte cu prevalenţă dreptul de proprietate asupra resurselor în raport cu determinarea lor juridică. Răspuns corect: c) “Prevalenţa economicului asupra juridicului Pentru ca informaţia să prezinte credibil evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintă. informaţiile să reflecte cu prioritate substanţa economică a resurselor în raport cu dreptul de utilizare asupra bunurilor. pag.Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001. Care dintre sintagmele de mai jos poate fi reţinută pentru prevalenţa economicului asupra juridicului: informaţiile să reflecte numai substanţa economică a evenimentelor în raport cu forma juridică a tranzacţiilor. costul istoric. necompensarea. Toate celelalte active trebuie clasificate ca active imobilizate. permanenţa metodelor. pag. continuitatea activităţii.Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001.– Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001. necompensarea. 6 . 93 5. în conformitate cu OMFP 94/2001. prudenţa. sau (c) reprezintă numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricţionată. independenţa exerciţiului. pag. În contabilitatea din ţara noastră.

5. 5. renunţarea întreprinderii la anumite resurse care încorporează beneficii economice. 5. transferul altor active. Principiul permanenţei metodelor […]. transformarea datoriei în capital propriu.9. de exemplu. prudenţa. evaluarea separată a elementelor de activ şi de pasiv. în scopul satisfacerii cererilor celeilalte părţi. de obicei. Principiul independenţei exerciţiului […]. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi pasiv […]. intangibilitatea. independenţa exerciţiului. 5. 94/2001 (OMFP 94) pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate1 7. necompensarea. Una din modalităţile de mai jos nu poate fi reţinută pentru stingerea unei obligaţii: înlocuirea unei datorii prin altă datorie. 7 . (d) înlocuirea respectivei obligaţii cu o altă obligaţie. prin: (a) plata în numerar.2. 5. 1 Publicat în Monitorul Oficial al României nr.continuitatea activităţii. Principiul continuităţii activităţii […].6. pragul de semnificaţie. Principiul prudenţei […].3. independenţa exerciţiului. 5. 5. 85/20 februarie 2001. permanenţa metodelor. Principiul pragului de semnificaţie. prevalenţa economicului asupra juridicului. Evaluarea posturilor cuprinse în situaţiile financiare ale unei întreprinderi trebuie să fie efectuată în acord cu principiile prezentate la pct. (c) prestarea de servicii. transformarea datoriei în venituri. necompensarea. continuitatea activităţii. Răspuns corect: d) “Stingerea unei obligaţii prezente implică. 5. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului […]. transformarea datoriei în cheltuială. prudenţa.10. Răspuns corect: e) “Secţiunea a 5-a Principii şi reguli contabile Principii contabile 5.4. prevalenţa economicului asupra juridicului. pragul de semnificaţie. Stingerea unei obligaţii prezente se poate face în mai multe moduri. permanenţa metodelor. imaginea fidelă. (b) transferul altor active.” Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.7. evaluarea separată a elementelor de activ şi de pasiv.-5.10. 5. 5. Principiul noncompensării […].1. intangibilitatea. prevalenţa economicului asupra juridicului. Principiul intangibilităţii […].8.5.2.

Principiul intangibilităţii […].” . Principiul permanenţei metodelor […].Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001. Principiul prudenţei […]. Răspuns corect: c) “Secţiunea a 5-a Principii şi reguli contabile Principii contabile 5. 68. Cadrul general paragraful 100.6. valoarea actualizată. 5.4. Principiul continuităţii activităţii […].” . Răspuns corect: c) Diverse baze de evaluare sunt utilizate în situaţiile financiare în combinaţii diferite. 58. O obligaţie poate fi stinsă şi prin alte mijloace. 5.5. 5.3.(e) transformarea obligaţiei în capital propriu. valoarea amortizabilă de intrare. Evaluarea posturilor cuprinse în situaţiile financiare ale unei întreprinderi trebuie să fie efectuată în acord cu principiile prezentate la pct. Una din valorile enumerate mai jos nu poate fi reţinută ca bază de evaluare a elementelor în situaţiile financiare: costul curent.2.1. 5.9. costul istoric. 5. 5. Principiul pragului de semnificaţie. 5. Principiul independenţei exerciţiului […]. 5. c) valoarea realizabilă (de decontare a obligaţiei) […]. Ele includ următoarele: a) costul istoric […]. continuitatea activităţii.-5.7. 9. Cadrul general paragraful 62. pag. 8.10.2. valoarea realizabilă (de decontare). Principiul noncompensării […]. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi pasiv […]. Unul din principiile enumerate mai jos nu este reţinut în mod explicit de IAS 1 "Prezentarea situaţiilor financiare" pentru a sta la baza întocmirii şi prezentării situaţiilor financiare: pragul de semnificaţie şi agregarea. d) valoarea actualizată […]. intangibilitatea bilanţului de deschidere.” 8 .. pag. consecvenţa prezentării. cum ar fi renunţarea de către creditor la drepturile sale. contabilitatea de angajamente. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului […].Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001. 5. b) costul curent […]. 5.10.8.

cheltuielile generale de administraţie. de bunăvoie. Cifra de afaceri netă . suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie.Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete este egal cu: Cifra de afaceri netă . suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie. 9 . În conformitate cu OMFP 94/2001. În concordanţă cu IAS 18 “Venituri” prin valoare justă se înţelege: suma la care se tranzacţionează un activ sau decontează o datorie. între părţi în cadrul unei tranzacţii în care preţul este estimat a se 2 Publicat în Monitorul Oficial al României nr.cheltuielile indirecte de producţie. între părţi aflate în cunoştinţă de cauză. Cifra de afaceri netă . în care preţul este determinat obiectiv.cheltuielile indirecte de producţie .cheltuielile de desfacere cheltuielile generale de administraţie + alte venituri din exploatare.cheltuielile activităţii de bază .cheltuielile indirecte de producţie . suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie. 85/20 februarie 2001.cheltuielile indirecte de producţie. suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie.cheltuielile activităţilor auxiliare .cheltuielile activităţii de bază . în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv.cheltuielile activităţii de bază . între părţi . analiza rezultatului din exploatare.cheltuielile activităţii de bază . în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv.cheltuielile generale de administraţie + alte venituri din exploatare. Cifra de afaceri netă . între părţi aflate în cunoştinţă de cauză. în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv.cheltuielile indirecte de producţie .cheltuielile activităţilor auxiliare . Răspuns corect: b) În exemplele de prezentare a notelor explicative din OMFP 94 la Nota 4 Analiza rezultatului din exploatare rezultatul brut aferent cifrei de afaceri se determină după cum urmează: Cifra de afaceri Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate (3+4+5) Cheltuielile activităţii de bază Cheltuielile activităţilor auxiliare Cheltuielile indirecte de producţie Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2) Cheltuieli generale de administraţie Alte venituri din exploatare Rezultatul din exploatare (6-7+8) 11.cheltuielile activităţii de bază . Cifra de afaceri netă . de bunăvoie. 94/2001 (OMFP 94) pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate2 10.

10 . diferenţa (lista) bazată pe clasificarea cheltuielilor şi veniturilor după natură iar în notele explicative rezultatul curent este analizat pe destinaţii. Răspuns corect: b) “Valoarea justă este suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie. în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv. pag. prin OMFP 1827/2003 privind modificarea şi completarea unor reglementări în domeniul contabilităţii cele două elemente patrimoniale sunt prezentate separat în cadrul punctului I „Venituri în avans”. la rândul nr. în categoria capitalurilor proprii. în categoria capitalurilor şi subvenţiilor. iar clasificarea cheltuielilor şi veniturilor în cadrul acestuia se face după natura lor. cont (balanţieră) bazat pe clasificarea cheltuielilor şi veniturilor după destinaţie iar în anexă rezultatul net este clasificat pe naturi. Răspuns corect: c) În conformitate cu OMFP 94. În prezent. 401. subvenţiile pentru investiţii apar: în categoria datoriilor ce trebuie plătite într-o perioada mai mică de 1 an. în categoria veniturilor în avans. contul de profit şi pierderi se prezintă sub formă de listă. Conform OMFP 94/2001 schema contului de profit şi pierdere adoptat în contabilitatea din ţara noastră este: diferenţa (lista) bazată pe clasificarea cheltuielilor şi veniturilor după destinaţie iar în notele explicative se prezintă analiza rezultatului din exploatare în raport de clasificarea cheltuielilor şi veniturilor după natură. În baza formularului de bilanţ din ţara noastră.obţine. diferenţa (lista) bazată pe clasificarea cheltuielilor şi veniturilor după natură iar în notele explicative se prezintă analiza rezultatului din exploatare în raport de clasificarea cheltuielilor şi veniturilor după destinaţie.Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001. conform OMFP 94/2001. însă. 62 se regăseau veniturile înregistrate în avans împreună cu subvenţiile pentru investiţii. 13. de bunăvoie. 12. cont (balanţieră) bazat pe clasificarea cheltuielilor şi veniturilor după natură iar în anexă cheltuielile financiare sunt clasificate după destinaţie. În notele explicative.” . între părţi aflate în cunoştinţă de cauză. IAS 18 Venituri paragraful 7. nu apar în bilanţ ci în contul de profit şi pierdere. Răspuns corect: e) În conformitate cu modelul de bilanţ din OMFP 94. la nota 4 se prezintă analiza rezultatului din exploatare în raport de clasificarea cheltuielilor şi veniturilor după destinaţie.

dacă operaţia de cesiune are loc după un termen de un an.Care din următoarele afirmaţii privind reevaluarea. dacă utilizarea lor nu este restricţionată. titluri de plasament. Răspuns corect: d) În conformitate cu IAS 16 Terenuri şi mijloace fixe dacă se diminuează valoarea contabilă a unui activ în urma unei reevaluări. dacă operaţia de cesiune are loc în mai puţin de un an. lichidităţi şi cvasilichidităţi. diminuarea din reevaluare trebuie scăzută din surplusul din reevaluare corespunzător aceluiaşi activ. 5. 3 + 5 + 7 + 8. sau este deţinut în principal în scopul comercializării sau pe termen scurt şi se aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului. iar dacă acestea nu există sau sunt insuficiente.clienţi care sunt realizate într-un termen de până la 1 an. 8. după un termen mai mare de un an de la data bilanţului. surplusul din reevaluare inclus în capitalul propriu poate fi transferat direct în rezultatul reportat. această majorare trebuie înregistrată direct în creditul conturilor de capital propriu sub denumirea de "rezerve din reevaluare". 3 + 4 + 5 + 6. 3. majorarea constatată din reevaluare trebuie recunoscută ca venit în măsura în care aceasta compensează o descreştere din reevaluarea aceluiaşi activ recunoscută anterior ca o cheltuială. 6. în măsura în care diminuarea nu depăşeşte valoarea înregistrată anterior ca surplus din reevaluare. 1 + 2 + 4 + 6 + 7. creanţe . titluri de plasament. imobilizări financiare.clienţi care se aşteaptă a fi realizate ca parte a ciclului normal de exploatare. în măsura în care valoarea contabilă a unui activ este diminuată ca rezultat al unei reevaluări. 7. Răspuns corect d): Un activ trebuie clasificat ca activ curent atunci când: se aşteaptă să fie realizat sau este deţinut pentru vânzare sau consum în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii. conform IAS 16 "Imobilizări corporale". imobilizări corporale. Conform IAS 1 "Prezentarea situaţiilor financiare". creanţe . este falsă: în cazul în care valoarea contabilă a unui activ este majorată ca urmare a unei reevaluări. activele curente sunt: 3 + 4 + 5 + 6 + 8. această diminuare trebuie recunoscută ca un venit. 11 . 3 + 4 + 5 + 8. imobilizări necorporale. se afectează rezultatul exerciţiului în sensul înregistrării unei cheltuieli. 2. se folosesc mai întâi rezervele din reevaluare. 4. atunci când acest surplus este realizat. Se dau următoarele elemente: 1.

modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. potrivit Cadrului General IASC. paragraful 3. sunt recunoscute ca urmare a creşterii datoriilor sau reducerii activelor. Cadrul general al IASC. Unul din criteriile enumerate mai jos nu poate fi reţinut pentru recunoaşterea cheltuielilor în situaţiile financiare. O operaţiune de leasing este calificată ca fiind leasing financiar dacă: transferă. sau nu. de către locatar. Răspuns corect: e) Veniturile sunt recunoscute . toate riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului. implică plata. aferente creşterii unui activ sau diminuării unei datorii. toate riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului. nu este corectă: veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o creştere a beneficiilor economice viitoare. pagina 93. Răspuns corect: a) Leasingul financiar este operaţiunea de leasing care transferă. pag. recunoaşterea veniturilor se poate realiza simultan cu recunoaşterea creşterii activelor. modificare ce poate fi evaluată credibil. recunoaşterea veniturilor se poate realiza simultan cu recunoaşterea reducerii datoriilor. după caz. În conformitate cu IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare paragraful 57.în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuării unei datorii. în mare măsură. 66. veniturile sunt evaluate la valoarea justă a mijloacelor de plată sau a creanţelor de încasat. transferă dreptul de proprietate de la locatar la locator. pagina 377. Care din afirmaţiile de mai jos. IAS 17 Leasing. în cele din urmă.sau reprezintă numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricţionată. în schimb. Titlul de proprietate poate fi transferat. privind recunoaşterea şi evaluarea veniturilor în situaţiile financiare. recunoaşterea veniturilor se realizează. rata implicită a dobânzii din contractul de leasing este mai mare decât rata dobânzii marginale a locatarului. în mare măsură. simultan cu recunoaşterea creşterii datoriilor sau a reducerii activelor. durata contractului de leasing este în mod obligatoriu mai mare de un an. a unei sume cel puţin egală cu valoarea justă a activului care face obiectul leasingului. paragraful 92. Cheltuielile. conform Ordinului 94/2001: 12 . 17.

recunoaşterea cheltuielilor în situaţiile financiare se poate realiza simultan cu recunoaşterea creşterii unor datorii şi nu a diminuării acestora. recunoaşterea lor se poate realiza simultan cu recunoaşterea creşterii unor datorii. 19. Conceptul de menţinere a capitalului fizic presupune obţinerea unui profit numai atunci când: valoarea financiară a activelor monetare la sfârşitul anului este mai mare decât valoarea lor la începutul anului. Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare. după excluderea oricăror distribuiri către proprietari sau a oricărui aport de la proprietari. elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASC). capacitatea fizică productivă a întreprinderii la sfârşitul perioadei o depăşeşte pe cea de la începutul perioadei. capacitatea fizică productivă de la sfârşitul anului este mai mare decât cea de la începutul anului. după ce s-a exclus orice distribuire către proprietari şi orice contribuţie din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate. capacitatea de exploatare la sfârşitul perioadei este mai mare decât capacitatea de exploatare la începutul perioadei. Răspuns corect: b) Conceptul de menţinere a nivelului capitalului fizic şi de determinare a profitului este prezentat în OMFP 94/2001 în Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare. Baza de evaluare aleasă în elaborarea situaţiilor financiare este costul istoric. O asemenea bază de evaluare conduce la supraevaluarea rezultatului într-o economie 13 . Recunoaşterea structurilor situaţiilor financiare.recunoaşterea în Contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o reducere. recunoaşterea lor se poate realiza simultan cu recunoaşterea reducerii unor active. a beneficiilor economice viitoare. 20. valoarea activelor exprimate în costuri curente este mai mare decât valoarea activelor exprimate în costuri istorice. evaluată în mod credibil. recunoaşterea în Contul de profit şi pierdere conform procesului de conectare a costurilor la venituri. elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASC). permiţând efectuarea unor distribuiri în favoarea proprietarilor. paragraful 104 b) care prevede că „profitul se obţine doar atunci când capacitatea fizică productivă (sau capacitatea de exploatare) a întreprinderii (sau resursele. respectiv fondurile necesare atingerii acestei capacităţi) la sfârşitul perioadei depăşeşte capacitatea fizică productivă de la începutul perioadei. Răspuns corect: b) În conformitate cu OMF 94. paragraful 94. OMF 94/2001. recunoaşterea lor se poate realiza simultan cu recunoaşterea diminuării unor datorii.

care poate fi obţinută în prezent prin vânzarea normală a activelor. 3.inflaţionistă crescătoare. reevaluarea imobilizărilor corporale în conformitate cu reglementările legale emise în acest scop. unele întreprinderi utilizează costul curent ca răspuns la incapacitatea modelului contabil bazat pe costul istoric de a rezolva problemele legate de efectul modificării preţurilor activelor nemonetare”. paragraful 101. inclusiv capitalurile proprii. 21. (4) şi (5) . adică la netul comercial. folosirea costurilor curente în evaluarea creanţelor şi datoriilor. OMFP 94/2001 prevede în Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare. (3) şi (5). taxa pe valoare adăugată se aplică la ultimul net determinat şi se adună cu acesta pentru a obţine totalul "facturii". 2. Potrivit Cadrului General IASC. ceea ce înseamnă că procentele sau sumele absolute ale fiecărei categorii de reducere. reducerile sunt determinate în cascadă. Care din următoarele afirmaţii cu privire la reducerile comerciale şi financiare nu este corectă? în cadrul reducerilor comerciale mai întâi se calculează rabaturile apoi remizele şi risturnurile. Pentru a depăşi această limită Ordinul MFP. 4. 5. se aplică asupra "netului" anterior. costul curent al activelor reprezintă: suma plătită în numerar sau în echivalente ale numerarului sau valoarea justă din momentul cumpărării. evaluarea prin metode care sunt destinate să ţină seama de inflaţie pentru elementele prezentate în bilanţ. evaluarea stocurilor pe baza valorii de înlocuire. elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASC). 94/2001 prevede următoarele alternative: 1. Variante de răspuns: (2) şi (3) . Răspuns corect: b) Pentru depăşirea limitei inflaţioniste. şi contul de profit şi pierdere. (2) şi (5) . reducerile financiare premerg reducerile comerciale. scontul de decontare se aplică după ultima reducere comercială. valoarea în numerar sau echivalente ale numerarului. că „stocurile sunt de obicei înregistrate la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă […]. (1) şi (4) . 14 . Răspuns corect: b) Reducerile comerciale sunt acelea care premerg reducerile financiare. reevaluarea imobilizărilor necorporale.

preţul net de vânzare < valoarea de utilizare. un activ este depreciat atunci când: valoarea netă contabilă < valoarea de utilizare. care urmează să fie generate în derularea normală a activităţii întreprinderii. activul nu este depreciat. datorii şi active contingente" un provizion va fi reflectat în contabilitate în cazurile: o întreprindere are o obligaţie curentă (legală sau implicită) generată de un eveniment anterior. punctul b). preţul net de vânzare < valoarea de utilizare. Variante de răspuns: 15 . Potrivit IAS 36 "Deprecierea activelor". care ar trebui plătită dacă acelaşi activ sau unul asemănător ar fi achiziţionat în prezent. preţul net de vânzare > valoarea de utilizare.valoarea în numerar sau echivalente ale numerarului. pagina 852. valoarea netă contabilă < valoarea de utilizare. valoarea în numerar sau echivalente ale numerarului. Răspuns corect: c) Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau echivalente ale numerarului. o întreprindere are o obligaţie curentă (legală sau implicită) generată de un eveniment curent. după deducerea cheltuielilor de vânzare. nu este posibilă estimarea valorii obligaţiei. valoarea de utilizare > preţul net de vânzare. care poate fi obţinută în prezent prin vânzarea normală a activelor. poate fi realizată o bună estimare a valorii obligaţiei. este probabil ca o ieşire de resurse care să afecteze beneficiile economice să fie necesară pentru a onora obligaţia respectivă. pagina 68. valoarea netă contabilă < valoarea de utilizare. Răspuns corect: d) Dacă preţul de vânzare al unui activ şi valoarea lui de utilitate depăşesc valoarea contabilă a activului. valoarea netă contabilă < preţul net de vânzare. care ar trebui plătită dacă acelaşi activ sau unul asemănător ar fi achiziţionat în prezent Cadrul General IASC paragraful 100. valoarea actualizată a viitoarelor intrări nete de numerar. în situaţia inversă activul este depreciat. Deci. valoarea netă contabilă > preţul net de vânzare. Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001 IAS 36 Deprecierea activelor paragraful 16. Conform IAS 37 "Provizioane. valoarea netă contabilă > valoarea de utilizare. este probabil ca o intrare de resurse care să afecteze beneficiile economice să fie necesară pentru a onora obligaţia respectivă.

(3). fie în note la contul de profit şi pierdere. (1). (4) şi (5). întreprinderile care clasifică cheltuielile după funcţie. fie în contul de profit şi pierdere. este probabil ca o ieşire de resurse care să afecteze beneficiile economice să fie necesară pentru a onora obligaţia respectivă. Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite. (2). (2). nu trebuie recunoscut un provizion. (5) şi (7). fie în note la contul de 16 . trebuie să prezinte informaţii suplimentare despre natura cheltuielilor. profitul sau pierderea din activităţi curente. pagina 928. (1). Care dintre elementele de mai jos se încadrează conform IAS 1 "Prezentarea situaţiilor financiare" în categoria informaţiilor ce trebuie prezentate fie în contul de profit şi pierdere fie în notele explicative: 1. o analiză a cheltuielilor utilizând o clasificare bazată fie pe natura cheltuielilor. (3). veniturile. paragraful 14. (2) şi (6). datorii şi active contingente. fie în contul de profit şi pierdere. (4). (3) şi (6). elementele extraordinare. (1). întreprinderile trebuie să prezinte. (5) şi (7). informaţii suplimentare despre natura cheltuielilor inclusiv cheltuielile cu amortizarea şi cu personalul Variante de răspuns. Răspuns corect: c) Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care: o întreprindere are o obligaţie curentă (legală sau implicită) generată de un eveniment anterior. şi poate fi realizată o bună estimare a valorii obligaţiei. (5) şi (7). interesul minoritar. (1). (2). fie pe funcţia lor în cadrul întreprinderii. (2). valoarea dividendelor pe acţiune declarate sau propuse. fie pe funcţia lor în cadrul întreprinderii. (4) şi (6). (2). Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001. (3) şi (5). (3) şi (5). pentru perioada la care se referă situaţiile financiare. Răspuns corect: e) Informaţiile ce trebuie prezentate fie în contul de profit şi pierdere. Standardul precizează că numai în cazuri foarte rare nu este contingentă o bună estimare a acesteia. (2). IAS 37 Provizioane. în cazul clasificării cheltuielilor după funcţie. fie în note: întreprinderile trebuie să prezinte. (3) şi (5). inclusiv cheltuielile cu amortizarea şi cu personalul. (1).(1). o analiză a cheltuielilor utilizând o clasificare bazată fie pe natura cheltuielilor.

pentru perioada la care se referă situaţiile financiare.290 = 945.710 * 13% = 122. Se decide reducerea capitalului social prin răscumpărarea şi anularea a 30 % din numărul acţiunilor emise.000 lei/obligaţiune. durata de rambursare 10 ani. IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare.000 lei.000 – 54.000. şi 85 paginile 101. paragrafele 77.profit şi pierdere.000.000 * 13% = 130.Dobândă Credit rămas1 = Credit0 – Rata0 Dobânda0 = Credit0 * 13% = 1. 102 şi 103.942 = 61.000 lei. preţul de răscumpărare al unei acţiuni fiind de 2 000 lei/acţiune.710 Dobânda1 = Credit rămas1 * 13% = 945.000 lei. O societate emite un împrumut obligatar cu următoarele caracteristici: numărul de obligaţiuni 1. rezervele 1.000. valoarea dividendelor pe acţiune declarate sau propuse. Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001.348 La o societate comercială capitalul social este 5. valoarea nominală 1.000.942 Rata1 = 184. În condiţiile în care rambursarea se face prin metoda anuităţilor constante. anuitatea fiind egală cu 184 290 lei. precizaţi înregistrările contabile privind plata anuităţii în anul al doilea: 61 348 lei 122 942 lei 54 290 lei 130 000 lei 61 348 lei 122 942 lei 61 348 lei 122 942 lei Răspuns corect: a) Anuitate = Rată + Dobândă Rata = Anuitate . Care sunt sumele şi înregistrările corecte privind anularea acţiunilor: 1 500 000 lei 1 500 000 lei 1012 1011 = = 502 1041 503 1041 1 200 000 lei 300 000 lei 1 200 000 lei 300 000 lei 161 1681 161 1681 161 161 169 1681 = = = = = 5121 5121 5121 5121 5121 184 290 lei 184 290 lei 61 348 lei 122 942 lei 184 290 lei 17 .000.000.290 Credit rămas1 = 1. 83.290 – 130.000 = 54. dobânda 13 % anual.000.290 – 122. numărul de acţiuni 2. preţul de emisiune 990 lei/obligaţiune.000 Rata0 = 184. prime de capital 1.

000) Martina S. durata 5 ani. rata nominală a dobânzii 9 %.1 500 000 lei 1 500 000 lei 1 500 000 lei Răspuns corect: a) 1011 1012 1012 = = = 502 1041 502 1068 456 1041 1 200 000 lei 300 000 lei 1 200 000 lei 300 000 lei 1 200 000 lei 300 000 lei Preţul de emisiune = Valoarea Capitalului social / nr.000 = 600 Diminuarea capitalului se face la valoarea nominală a acţiunilor.000 .500 = 1.000.500 Prima per acţiune = 1.500. Emisiunea obligaţiunilor se înregistrează prin formula: 96 149 lei 512 3 851 lei 169 100 000 lei 512 100 000 lei 512 3 851 lei 161 96 149 lei 3 851 lei = 161 100 000 lei 96 149 lei 3 851 lei 100 000 lei 3 851 lei 96 149 lei 3 851 lei 100 000 lei 3 851 lei = 161 169 = = 161 169 512 = 161 169 = 512 = = 161 512 100 000 lei 512 3 851 lei 169 Răspuns corect a): Valoarea nominală = Valoarea de emisiune + Primă Prima = 100.000 Diferenţa suportată din prima de capital = 1.200.851 Valoarea de emisiune se înregistrează în debitul contului de disponibilităţi. emite la 01.000 = 1. Valoarea de diminuare a capitalului social = 600 * 2.500.200.000 / 2.000 (600*500= 300.000 lei. preţ de emisiune 96.000 = 500 Nr.96 149 = 3. acţiuni Preţul de emisiune = Preţul de răscumpărare + Prima per acţiune Prima per acţiune = Prima de capital / nr.000 = 300. acţiuni Preţul de emisiune = 5.000 / 2.01.000 = 2. iar rata de piaţă a dobânzii 10 %.000 Valoarea de răscumpărare a acţiunilor = 600 * 2.000 – 1. valoarea 18 . diferenţa de la valoarea de răscumpărarea până la cea nominală se face pe seama primei de capital.000. de acţiuni răscumpărate = 30% * 2.A.149 lei.02 obligaţiuni în valoare de 100.

000)] * (2.000 Capitaluri noi = 2.000 / 1.000/1. valoarea nominală 10.000 lei numărul de acţiuni 1. valoarea de rambursare 12.500 – 2. 2 500 lei 2 250 lei 250 lei 1/1 .000 = 2.000 +500. 2 500 lei 4 500 lei 2 000 lei 1 /2.500 lei. la valoarea nominală 2.000 lei/acţiune.000 + 2.000 = 2.Pe) Raport paritate = Nr .acţiuni noi / (Nr .000 = 1/1 Întreprinderea ALFA emite un împrumut obligatar cu următoarele caracteristici: numărul de obligaţiuni 10.000 Valoarea emisiunii = 1.500. La o societate comercială capitalul social este 2. durata creditului 10 ani cu rambursare integrală la expirarea scadenţei.nominală (efectivă) a împrumutului se înregistrează în creditul contului de împrumuturi obligatare iar prima în debitul contului de prime privind rambursarea obligaţiunilor.000 lei/obligaţiune.000 / 1.000 + 500.500 VMC nouă = 4. După 4 ani împrumutul este rambursat prin răscumpărare la bursa obligaţiunilor preţul de răscumpărare 11. VMC veche VMC nouă DS Raport paritate 2 000 lei 2 250 lei 250 lei 2/1 . mărimea teoretică a DS-ului şi raportul de paritate între vechile şi noile acţiuni.000 +1.000 * 2. rezervele 500.000 = 4.acţiuni vechi VMC nouă = Capitaluri noi / Nr .000 titluri. Care este valoarea contabilă a unei acţiuni înainte şi după majorarea capitalului .000.000 = 2.500.000 lei. valoarea de emisiune 9. subvenţiile pentru investiţii 200.acţiuni noi Ds = [Nr . egală cu preţul de emisiune. 2 000 lei 1 000 lei 1 000 lei 1/1.000.000.500.000.000 lei/obligaţiune.000 lei/obligaţiune.000 acţiuni noi. acţiuni emise * valoarea nominală VMC veche = Capitaluri vechi / Nr .acţiuni vechi Capitaluri = 2.250 Ds = [1.000 / (1. Răspuns corect: d) Capitaluri = Capital social + Rezerve Capitaluri noi = Capitaluri vechi + valoarea emisiunii Valoarea emisiunii = Nr.000 VMC veche = 2. Care este formula contabilă la rambursare prin anularea obligaţiunilor: 120 000 000 lei 100 000 000 lei 5 000 000 lei 161 161 668 = = 505 768 506 115 000 000 lei 5 000 000 lei 115 000 000 lei 19 .000.000 = 2.000 lei. 2 500 lei 1 000 lei 1 500 lei 1/2˝.acţiuni noi +Nr .000.000) = 250 Raport de paritate = 1.acţiuni vechi)] * (Vcv .acţiuni noi / Nr .500. Se procedează la majorarea capitalului social prin emiterea a 1.

500 lei/acţ.000) / 8.000 lei La o societate comercială capitalul social este de 15.000 + 1.000 lei VMC nouă = Capitaluri proprii / Nr.90 000 000 lei 25 000 000 lei 120 000 000 lei 120 000 000 lei Răspuns corect: a) 161 169 161 161 = = = 505 506 169 505 1012 115 000 000 lei 115 000 000 lei 5 000 000 lei 115 000 000 lei 5 000 000 lei Contul 161 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni se debitează cu valoarea totală de rambursare. numărul de acţiuni 6.000 – 115.000 lei/acţ.000) / 6.000. Valoarea de rambursare = 12.000. * 10.000. 2 000 000 lei 106 = 1011 c) 2 500 lei 2 250 lei 250 lei . = 120.000.000. acţiuni VMC veche = (15. Contul 505 se creditează cu valoarea aferentă preţului de răscumpărare iar diferenţa dintre valoarea de rambursare şi cea de răscumpărare se consideră venit.000 + 1.000.000 lei.000 + 2.000 = 3.000.000acţ. subvenţiile pentru investiţii 200. 2 000 000 lei 106 = 1012 e) 3 000 lei 3 000 lei 0 lei .000 lei.000.000. Se decide creşterea capitalului social prin încorporarea unei părţi din rezervele existente în valoare de 2.000 = 2.000 = 5. * 10.000 lei Valoarea de răscumpărare = 11.000acţ.000 lei.000 de acţiuni.000. 2 000 000 lei 106 = 1011 Răspund corect: a) 00 000 lei 2 000 000 lei 0 000 lei 2 000 000 lei 000 000 lei VMC veche = Capitaluri proprii / Nr. rezervele 2. = 115. În această situaţie care este valoarea matematică contabilă veche şi nouă. primele de emisiune 1. 2 000 000 lei 106 = 1011 d) 2 500 lei 3 000 lei 500 lei .000.000. acţiuni VMC nouă = (15.000. mărimea teoretică a DA-ului şi formula contabilă: VMC veche VMC nouă DA a) 3 000 lei 2 250 lei 750 lei .000 lei pentru care se emit 2.000 + 2.000 lei Valoarea ce se consideră venit = 120.000 bucăţi.000.000. 2 000 000 lei 106 = 1012 b) 3 000 lei 2 250 lei 750 lei .000 lei.250 lei 20 .

Precizaţi înregistrarea contabilă aferentă operaţiei de mai sus: a) 8 000 000 lei 161 = 1011 5 100 000 lei 1044 2 900 000 lei b) 8 000 000 lei 161 = 1012 5 100 000 lei 1044 2 900 000 lei 33. 10 000 lei 3 000 000 lei.000 * 1. 15 000 000 lei 12 000 000 lei Răspuns corect: a) e.000 lei.000 lei Prima de emisiune = (10. prin creditarea contului de capital propriu vărsat şi prin debitarea contului de rezerve. Care este valoarea matematică contabilă a noilor acţiuni.500 acţiuni noi.000.000 – 8. Se procedează la creşterea capitalului social prin emiterea a 1.000 de obligaţiuni în 3.000 / 3.000. prima de emisiune unitară şi formula contabilă: MVC nouă Prima de emisiune a. valoarea de emisiune fiind egală cu valoarea matematică contabilă a vechilor acţiuni. subvenţiile pentru investiţii 200.000.000 + 1.000. 15 000 lei 0 lei. 15 000 lei 0 lei.000 lei Se transformă 8.500 = 15.000 * 1.000). acţiuni după emisiune VMC nouă = (30.000 – 2. în condiţiile în care valoarea nominală a unei obligaţiuni este de 1.500 = 10.000 = 10. La o societate comercială capitalul social este 24.000 lei Majorarea capitalului social = 8.000 acţiuni.000.000 lei/obligaţiune iar valoarea nominală a unei acţiuni 1.000.250 = 750 lei Majorarea capitalului social se face la valoarea rezervelor anulate (2.700 lei/acţiune. acţiuni VMC veche = (24. 21 . 456 456 456 456 456 = = = = = 1011 1041 1012 1041 1011 1012 1012 12 000 000 lei 3 000 000 lei 12 000 000 lei 3 000 000 lei 15 000 000 lei 15 000 000 lei 000 000 lei b.Dreptul de atribuire = 3.500 * 10.000. VMC veche = Capitaluri proprii / Nr.000) * 1.000.000 lei Valoarea nominală = 24.000.000 lei Creanţa faţă de acţionari = 10. 15 000 000 lei 15 000 000 lei c.000 lei numărul de acţiuni 3. 10 000 lei 12 000 000 lei.000) / 4.000 lei. 15 000 000 lei d.000. rezervele 6.500 = 12.000 = 8.000 lei VMC nouă = Capitaluri proprii după emisiune / Nr. 10 000 lei 3 000 000 lei.000 + 6.500 = 3.000) / 3.000.

000 lei.000 lei. Dispuneţi de următoarele date: capital social subscris nevărsat 50. 55 000 000 lei.c) 8 000 000 lei d) 8 000 000 lei e) 8 000 000 lei 161 = 1012 1068 5 100 000 lei 2.000 lei.800 lei/acţiune.000.000.000.000.000 (prime de emisiune) + 1.000 * 1000). Adunarea generală extraordinară decide o reducere a capitalului propriu pentru a acoperi pierderea reportată. capital social subscris vărsat 10.000.000. repartizarea profitului 5. Valoarea nominală nouă a unei acţiuni stabilită în urma reducerii capitalului nu trebuie să fie mai mică de 2.000 (capital social vărsat) + 2.000 (prime de conversie a acţiunilor în obligaţiuni) – 9.000.000 lei.000 lei. prime de emisiune 2.000 lei.000 lei.000.000. 62 000 000 lei. 52 000 000 lei. Conform OMFP 94/2001 mărimea capitalurilor proprii este: 70 000 000 lei.000.000. Din anii anteriori s-au reportat pierderi în valoare de 40.000. numărul de acţiuni 20. rezultat reportat (sold debitor) 8.000. rezerve legale 6.000. Care este înregistrarea contabilă privind reducerea capitalului: a) 4 000 000 lei 1068 = 117 40 000 000 lei 12 000 000 lei 1061 24 000 000 lei 1012 b) 4 000 000 lei 1068 = 117 40 000 000 lei 16 000 000 lei 1061 20 000 000 lei 1012 22 .000.000 (repartizarea profitului) = 52.000.000 lei. rezultatul exerciţiului (sold creditor) 5.000.000.000 lei.000 lei reprezintă “Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni”. rezervele legale 16.000.000.000 (pierdere reportată) + 5.000.000 lei.000 (profit) – 5.000 lei.000 lei. alte rezerve 4. 34.000.000 lei. rezerve din reevaluare (sold debitor) 9. în contrapartidă cu majorarea capitalului social la valoarea nominală a acţiunilor emise 5.000 lei.000 (rezervă din reevaluare sold debitor) + 6. La o societate comercială capitalul social este 80.900.000 lei.000 (capital social nevărsat) + 10.900 000 lei 161 = 1012 8 000 000 lei 161 = 1012 169 5 100 000 lei 2 900 000 lei Răspunsul corect este: b) Împrumutul obligatar se anulează la valoarea nominală a obligaţiunilor 8. subvenţii pentru investiţii 3.100. iar diferenţa favorabilă în valoare de 2. 68 000 000 lei.000 * 1.000 (3.000 lei (8.700).000.000.000. Răspunsul corect: b) Capitalurile proprii ale societăţii se determină astfel: 50.000 titluri.000 (rezerve legale) – 8. prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni 1.

000 lei/obligaţiune).000.000.000 lei Rezerva legală trebuie menţinută la val.000 = 12. în contrapartidă cu 23 1068 1061 1012 1068 1061 1011 1012 = 121 40 000 000 lei = 117 40 000 000 lei = 117 40 000 000 lei .000 lei Deci.000 lei 36.000 lei rezerva legală: 16.000 * (3.000.000.000.000.000 lei (1.000 de obligaţiuni în condiţiile: valoare nominală 2.000 lei/obligaţiune.000.000 lei Rezerve legale = 16. preţ de cumpărare 1.c) 4 000 000 lei 12 000 000 lei 24 000 000 lei d) 4 000 000 lei 12 000 000 lei 24 000 000 lei e) 40 000 000 lei Răspuns corect: a) Capital social = 80.000 = 3.000 lei capital social: 24. Se răscumpără şi anulează 1.000 – 4.000 lei VMC a unei acţiuni = 60.000 lei Pierdere = 40. de : 20.000 lei Capitaluri proprii = 60.500 lei/obligaţiune.000.000 lei Alte rezerve = 4.000 / 20.000.000.800) = 4.000 – 2.000. pierderea se acoperă din: alte rezerve: 4.000.000 obligaţiuni * 2.000. Precizaţi care este formula contabilă privind anularea obligaţiunilor emise: a) 2 000 000 lei 161 = 505 1 500 000 lei 1012 500 000 lei b) 2 000 000 lei 161 = 505 1 500 000 lei 768 500 000 lei c) 2 000 000 lei 161 = 505 1 500 000 lei 1041 500 000 lei d) 1 500 000 lei 161 = 505 1 500 000 lei e) 2 000 000 lei 161 = 505 1 500 000 lei 169 000 lei Răspuns corect: b) Anularea împrumutului obligatar se face la valoarea nominală a obligaţiunilor 2.

000.000 / (14. plata dobânzii se face la sfârşitul fiecărui serviciu şi prima tranşă de rambursare are loc la sfârşitul celui de-al doilea serviciu.000.000 lei. având o valoare nominală de 1.100 lei/ obligaţiune. Răspuns corect: c) Capitaluri proprii = 50.100.000 = 65. Durata împrumutului este de 5 ani.000.000 lei 666 = 1681 1.000 lei împărţit în 10.000 / 10.000.000 lei b) 1. Determinaţi mărimile teoretice ale DA-ului şi DS-ului. lansează la 1 iulie 2001 un împrumut obligatar prin emisiunea a 5.100.800.000 lei 666 = 1681 1.A.000 acţiuni a 5. la sfârşitul primului serviciu al împrumutului obligatar: a) 1.500 lei Capitaluri proprii noi = 65.000 / (10. 300 lei 475 lei.000.A.100.800.000 lei/ obligaţiune. 450 lei 0 lei. diferenţa favorabilă de conversie reprezintă un venit financiar în valoare de 500.000 lei 1681 = 5121 1. cont ce se creditează cu preţul de cumpărare 1.000.“Obligaţiuni emise şi răscumpărate”. 37.000 = 6.425 = 775 lei.000) = 5. Se decide creşterea capitalului social prin dubla mărire astfel: faza I aporturi în numerar pentru care se emit 4.500. astfel că.800.000 lei.000.000 lei.preţ de emisiune iar în faza a II-a încorporări de rezerve în valoare de 10.000 * 5.000 lei c) 24 . DA DS 475 lei 300 lei.000 obligaţiuni * 1.000.450 lei/acţiune .000 + 4.200 = 300 lei Cea de a doua mărire de capital nu afectează mărimea capitalurilor proprii. pentru care se emit 2.200 – 5.000 lei VMC nouă = 86.000 de acţiuni. VMC după a doua majorare de capital se determină astfel: VMC = 86.100. 775 lei 300 lei. rezerve 15. valoarea de emisiune de 800 lei/ obligaţiune şi valoarea de rambursare 1.000. Societatea comercială PROD S.000 + (4.500 lei/obligaţiune).500 – 6.000 lei VMC veche = 65.450) = 86.000 lei 1681 = 5121 1.000.000. dobânda anuală 20%. 300 lei 775 lei.000 lei 1.000 + 15.000) = 6.000.000 lei 1. Precizaţi înregistrările contabile corecte şi complete care trebuie să intervină în contabilitatea societăţii PROD S.000 lei (1.000 + 2.200 lei Dreptul de subscriere = VMC veche – VMC noua = 6.425 lei Dreptul de atribuire = 6. Situaţia înainte de dubla mărire a capitalului social se prezintă astfel: capital social 50.000 obligaţiuni.000 de acţiuni.

000 lei 1. plata efectivă din contul de disponibil bancar.000 lei 1.000 lei 666 = 1681 = 666 = 1681 = 1681 5121 1681 5121 500.000 lei.000 lei 150.000 lei * 20% = 1.000 lei/ obligaţiune.000. dobânda anuală 20%.000 lei 666 = 1681 500.A.000 lei 1681 = 5121 500. Dobânda aferentă primului serviciu al împrumutului: 1.000 lei 150.000.000 lei 800.000 lei 100. Precizaţi care sunt înregistrările contabile corecte şi complete care trebuie să intervină în contabilitatea societăţii PROD S.000 lei 550. 25 .000 lei.000 lei b) 500. reprezentând o cheltuială financiară curentă.000.000 lei 500.000 lei 6868 = 169 300. se înregistrează obligaţia de plată a dobânzii.000 lei 666 = 1681 550.000 lei 6868 = 169 150.000 lei * 20% = 1. şi apoi.500.12.100.000 lei 800. Durata împrumutului este de 5 ani.000. la 31.000 lei = 5.000.000.000 lei d) 800.2001: a) 500.000 lei 1.000 lei.000 lei = 5.000 lei 6868 = 169 100.000 lei Răspuns corect: a) Valoarea împrumutului obligatar este: 5.000 obligaţiuni. Societatea comercială PROD S.000 lei 300. la finele primului serviciu al împrumutului (la data de 1 iulie 2002). Dobânda anuală este: 5. Deci.000 lei 6868 = 169 150. valoarea de emisiune de 800 lei/ obligaţiune şi valoarea de rambursare 1. plata dobânzii se face la sfârşitul fiecărui serviciu şi prima tranşă de rambursare are loc la sfârşitul celui de-al doilea serviciu.000 lei 6868 = 169 100.000 lei 1681 = 5121 1.000 obligaţiuni * 1.000 lei.000 lei e) 550.000 lei 666 = 1681 550.000 lei e) 550.000.000 lei c) 1. având o valoare nominală de 1.000 obligaţiuni * 1.100.000 lei d) 550.000 lei Răspuns corect: a) Valoarea împrumutului obligatar este: 5. Dobânda anuală este: 5.000 lei.A.000.000.100 lei/ obligaţiune.000 lei 666 = 1681 1.000 lei 100.000.000 lei 1681 = 5121 550.000.000 lei 666 = 1681 500.000 lei 800.000 lei 666 = 1681 550. lansează la 1 iulie 2001 un împrumut obligatar prin emisiunea a 5.

Concomitent se înregistrează amortizarea primelor de emisiune şi de rambursare. Dispuneţi de următoarele date legate de un utilaj: în urma unei prime reevaluări s-a înregistrat o diferenţă pozitivă egală cu 9.000. valoarea ratelor 3.264.000 lei. se înregistreazǎ şi dobânda aferentǎ contractului de leasing.280 lei. dobânda 340. adicǎ 4.000 lei.100 – 800) * 5.000.000 lei.646. ca o cheltuialǎ în avans. chirii şi alte datorii asimilate” se înregistreazǎ valoarea de intrare a bunului. la valoarea de 340.501. durata leasingului 36 de luni. avans plătit 661. în urma celei de a doua reevaluări s-a înregistrat o diferenţă 26 . Dobânda aferentă anului 2001: 1. În cazul unui leasing financiar dispuneţi de următoarele date: preţul echipamentului egal cu valoarea de bază (intrare) 4.408. la valoarea de 150. locaţii de gestiune.264.000 lei * 50% = 500.500.280 lei.451 lei. În contul din afara bilanţului “Redevenţe.500.000 = 1. la valoarea de bază (de intrare a bunului).316. în contrapartidǎ cu “Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate”.000 prima de emisiune ce se amortizeză în primul an: (1.557 lei.Numărul lunilor de împrumut aferente primului exerciţiu financiar: 6 (jumătate de an).316. Care este înregistrarea efectuată de locatar la primirea echipamentului în leasing: a) 4 408 316 280 lei 213 340 264 451 lei 471 Debit 8036 4 408 316 280 lei 213 340 264 451 lei 666 Debit 8036 4 408 316 280 lei 213 340 264 451 lei 612 Debit 8036 4 408 316 280 lei 213 340 264 451 lei 612 Debit 8036 4 408 316 280 lei 213 3 646 501 557 lei 612 Debit 8036 = = = = = = = = = = 167 1687 167 1687 167 1687 167 1687 167 1687 4 408 316 280 lei 340 264 451 lei 4 748 580 731 lei 4 408 316 280 lei 340 264 451 lei 4 748 580 731 lei 4 408 316 280 lei 340 264 451 lei 4 408 316 280 lei 4 408 316 280 lei 340 264 451 lei 3 646 501 557 lei 4 408 316 280 lei 3 646 501 557 lei 3 646 501 557 lei b) c) d) e) Rǎspuns corect: a) Primirea echipamentului în leasing se face prin debitarea contului de imobilizǎri în contrapartidǎ cu un cont de datorii pe termen lung. plus dobânda de plată. care s-a determinat în modul următor: prima de emisiune / rambursare: (1.451 lei. În acelaşi timp.000 / 5) / 2 = 150.408.442 lei.247.000 lei. 41.

000 lei.000 lei.000 lei. în compensarea cheltuielii înregistrate anterior.negativă egală cu 11.000 lei. O societate comercială achiziţionează titluri de participare 1.000 2131 = 3) % 6.000. încasarea directă prin contul curent. Titlurile de participare sunt cesionate înainte de achitarea totală.000.000 lei şi un venit de 2. În condiţiile aplicării IAS 16 „Imobilizări corporale”. c) o creştere a rezervei din reevaluare cu 6.000 lei şi o cheltuială de 2.000 lei.000.000.000 2.000.000 lei. sunt: 1) 2) 2131 = 105 2131 9. Precizaţi înregistrările contabile legate de cesiune: a) 10 000 000 lei 6583 = 261 10 000 000 lei 4 000 000 lei 7 000 000 lei 220 000 lei b) 10 000 000 lei 4 000 000 lei 7 000 000 lei 6583 5121 269 = = 261 7583 10 000 000 lei 11 000 000 lei 5121 269 627 = = 7583 5121 11 000 000 lei 220 000 lei 27 .000. cea de a treia reevaluare determină: a) o creştere a rezervei din reevaluare cu 4. restul peste 5 ani. în urma celei de a treia reevaluări s-a înregistrat o diferenţă pozitivă egală cu 6.000 lei.000.000 lei.000 lei care să compenseze descreşterea de valoare înregistrată anterior.000 4.000.000. d) o creştere a rezervei din reevaluare cu 2.000 % = 9. şi apariţia unui venit de 2.000 lei.000.000.000 2. preţul de cesiune al titlurilor 11. 42. ultima reevaluare determinǎ o creştere a rezervei din reevaluare de 4.000.000 lei titlul din care eliberate 30 %.000.000.000. b) o creştere a rezervei din reevaluare cu 6. Rǎspuns corect: e) Înregistrǎrile contabile aferente operaţiunilor de reevaluare. e) o creştere a rezervei din reevaluare cu 4.000 11.000 de titluri a 10.000.000.000. Cesiunea se realizează prin intermediul unei bănci care percepe un comision de 2 % din valoarea tranzacţiei.000.000 Dupǎ cum se poate observa.

Întreprinderea estimează că la terminarea producţiei va efectua cheltuieli cu mutarea.000. Prin vânzarea titlurilor se obţin venituri în valoare de 11. cheltuieli de transport până la locul de montare 10. reprezentând o cheltuialǎ cu servciile bancare. încasându-se în contul bancar suma de 4. b) 100 000 000 lei. restul de 7.000 lei. se face direct din cont.000 lei.000 lei.000.000.000 lei.000 lei.220 000 lei c) 7 000 000 lei 3 000 000 lei 11 000 000 lei 220 000 lei d) 10 000 000 lei 11 000 000 lei 220 000 lei e) 10 000 000 lei 11 000 000 lei 220 000 lei Rǎspuns corect: a) 622 269 6583 5121 627 6583 5121 627 6583 5121 622 = = = = = = = = = = 5121 261 7583 5121 261 7583 5121 261 7583 5121 220 000 lei 10 000 000 lei 11 000 000 lei 220 000 lei 10 000 000 lei 11 000 000 lei 220 000 lei 10 000 000 lei 11 000 000 lei 220 000 lei Intrarea în gestiune a titlurilor se face prin urmǎtorul articol contabil: 261 = % 10. cheltuielile legate de achiziţie fiind: preţul de cumpărare 45.000 lei.000.000 3. O societate comercială achiziţionează o linie de producţie.000 7.000.000. acestea se scot din gestiune. onorariile inginerilor care montează linia 7.000. anulându-se datoria faţǎ de acesta.000 lei. demontarea şi restaurarea amplasamentului în valoare de 18. trecându-se pe cheltuieli cu suma de 10.000 La vânzarea titlurilor. În condiţiile aplicării IAS 16 „Imobilizări corporale” care este costul de achiziţie: a) 106 000 000 lei.000. Înainte ca activul să atingă parametrii planificaţi s-au înregistrat pierderi din exploatare în valoare de 6. 28 . 43.000. costuri de montaj 20. Plata comisionului bancar în valoare de 220.000.000.000.000.000.000).000 reprezentând plata cǎtre furnizorul de titluri.000 (2% * 11.000.000 lei.

000 lei. Conform IAS 16 „Imobilizări corporale”.000. cum ar fi: costul de amenajare a amplasamentului. metoda de amortizare liniară.000 lei.000 lei. Diferenţǎ nefavorabilǎ din reevaluare: 24. A doua reevaluare are loc după 3 ani de la prima.000.000 – 35.000 + 18.000 = 8. cea de a doua reevaluare determină: a) o creştere a rezervei din reevaluare cu 8 000 000 lei şi o cheltuială de 7 000 000 lei. d) 82 000 000 lei.000 = 24. pe baza IAS 37 – “Provizioane. costuri iniţiale de livrare şi manipulare.000 lei.000 = 100. onorariile arhitecţilor şi inginerilor etc. e) o creştere a rezervei din reevaluare cu 7 000 000 lei.000 lei. taxe nerecuperabile legate de achiziţie şi alte cheltuieli direct legate de punerea în funcţiune a actvului.000 = 35.000.000 lei.000. costul mijlocului fix se determinǎ astfel: 45.000.000.000.000 lei.000.000 – 16. în costul de achiziţie al unui mijloc fix se includ: preţul de cumpǎrare.000.000 * 3 ani = 18.000.000.000 lei Aceastǎ diferenţǎ nefavorabilǎ se acoperǎ prin anularea rezervei din reevaluare existente.000. respectiv costurile de restaurare a amplasamentului.000.. b) o scădere a rezervei din reevaluare cu 8 000 000 lei.000 – 18. Prima reevaluare are loc după 3 ani.000.c) 94 000 000 lei.000. Diferenţa din reevaluare este: 42.000.000. valoare justă 16.000. în valoare de 7. Rǎspuns corect: d) 1) Amortizarea cumulatǎ dupǎ primii trei ani este: 5.000.000 + 7. durata de viaţă utilă 10 ani.000 * 3 ani = 15.000. 29 . costuri de montaj.000. valoare justă 42. Amortizarea cumulatǎ pânǎ la a doua reevaluare este: 6. e) 76 000 000 lei. c) o scădere a rezervei din reevaluare cu 7 000 000 lei şi un venit de 1 000 000 lei.000 – 15.000.000 / 7 = 6.000. în mǎsura în care costul este recunoscut ca un provizion.000.000. Dispuneţi de următoarele date legate de un utilaj: cost de achiziţie 50.000 + 20.000.000.000. Valoarea netă la a doua reevaluare este de: 42. Rezultǎ cǎ valoarea netă a imobilizǎrii este: 50.000 lei.000. Rǎspuns corect: b) Conform IAS 16 – “Terenuri şi mijloace fixe”. costurile estimate pentru demontarea şi mutarea activului. active şi datorii contingente” În consecinţǎ. iar diferenţa de 1. d) o scădere a rezervei din reevaluare cu 7 000 000 lei şi o cheltuială de 1 000 000 lei.000 = 7. 44.000 lei.000 + 10.000 se trece pe cheltuieli.000.000 lei (creditul lui 105) 2) Noua amortizare anuală este: 42.

000. e) 225 000 000 lei. iar valoarea reziduală este de 300.000 lei din vânzarea sa.000. 46.500.000 lei. b) 450 000 000 lei. comision vamal 450. În condiţiile aplicării IAS 16 „Imobilizări corporale” care este formula contabilă legată de achiziţie: a) 77 950 000 lei 213 = 404 57 000 000 lei 446 4 950 000 lei 1513 16 000 000 lei b) 92 950 000 lei 213 = 404 76 950 000 lei 1513 16 000 000 lei c) 92 950 000 lei 213 = 404 88 000 000 lei 446 4 950 000 lei d) 61 950 000 lei 213 = 404 57 000 000 lei 446 4 950 000 lei e) 61 950 000 lei 213 = 404 61 950 000 lei 4950 000 lei Rǎspuns corect: a) În conformitate cu IAS 16 – “Terenuri şi mijloace fixe”.000. c) 300 000 000 lei.000 lei.000. utilajul este reevaluat la 900.000. în costul mijlocului fix achiziţionat se includ: 30 446 = 404 4 950 000 lei .000 lei.000 lei.000.000 lei. d) 150 000 000 lei. la sfârşitul căreia se consideră că se va putea obţine suma de 480. cheltuielile legate de achiziţie fiind: preţul de cumpărare 45.000 lei. În condiţiile aplicării IAS 16 „Imobilizări corporale” precizaţi care este mărimea amortizării pentru anul 2001 (metoda de amortizare liniară): a) 180 000 000 lei.000. Rǎspuns corect: c) Valoarea reevaluatǎ la 1 ianuarie 2001: 900. O societate comercială importă o instalaţie pentru extracţia gazelor naturale.000. cheltuieli cu reclama 15. taxa vamală 4. La 1 ianuarie 2001. cheltuieli legate de punerea în funcţiune 12.000 lei.000 lei.45.000.200. O societate comercială a achiziţionat la 1 ianuarie 1999 un utilaj X având un cost de 1.000.000. Durata de viaţă este estimată la 4 ani. Societatea estimează că la terminarea extracţiei cheltuielile cu demontarea şi mutarea activului se vor ridica la 16.000 lei Valoarea amortizabilǎ: 600.000 lei.000.000 lei Perioada rǎmasǎ de amortizat: 2 ani Amortizarea pe anul 2001: 600.000 / 2 = 300.000.000 lei.000 lei Valoarea rezidualǎ: 300.

scontul de decontare 5 %.000 cheltuieli legate de punerea în funcţiune: 12. În condiţiile în care clădirea nu se recepţionează şi nu se pune în funcţiune până la sfârşitul anului.500. iar diferenţa reprezintǎ o cheltuialǎ de 1.950. care sunt înregistrările contabile legate de achiziţie: a) 45 000 000 lei 231 = 404 53 122 500 lei 8 122 500 lei 4426 2 250 000 lei b) 31 404 = 767 2 250 000 lei .000.000 Diferenţǎ nefavorabilǎ din reevaluare: 24. contul 105 – “Rezerve din reevaluare” se soldeazǎ. în contrapartidǎ cu: datoria faţǎ de furnizorul de imobilizǎri – 57. 48.000).000 + 450.000.000 = 18.000.000 (45.000.000 cheltuieli cu demontarea şi mutarea activului: 16.000. valoare justă 42. alte impozite.000.000 Deci.preţul de cumpǎrare: 45.000 – 16.000 Rezervǎ din reevaluare: 42.000.000.000.500.000. Prima reevaluare are loc după 3 ani. Dispuneţi de următoarele date legate de un mijloc fix: cost de achiziţie 50.000 lei.000 + 12.000.000).TVA19 %.000 Valoarea netǎ: 50.000 Amortizare cumulatǎ pânǎ la a doua reevaluare: 3 * 6.000 comisionul vamal: 450.000. sold creditor 7 000 000 lei. 0 lei Rǎspuns corect: e) 1) Amortizare cumulatǎ în trei ani: 3 * 5.000.000.000.000. taxe şi vǎrsǎminte asimilate – 4.000 lei.000. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli – 16.000. reducere comercială 10 % (rabat).000 Valoare netǎ: 42.000.000 = 15.950. durata de viaţă utilă 10 ani. sold debitor 1 000 000 lei.000 2) Diferenţa nefavorabilǎ din reevaluare se acoperǎ prin anularea rezervei existente de 7. A doua reevaluare are loc după 3 ani de la prima. valoare justă 16.000 = 8.000.000. Deci în urma celei de-a doua reevaluǎri.000 – 18.000.000 – 15.000.000.000 taxa vamalǎ: 4. sold creditor 1 000 000 lei.000.000 = 24.000. O societate comercială achiziţionează o clădire în baza facturii: preţ de cumpărare 50.000 lei.000. 47.000.000.000 (4.000.000.000 = 7.000 – 35. contul de imobilizǎri se debiteazǎ cu 77. În condiţiile în care.000 lei.950.000. precizaţi care este soldul contului 105 după a doua reevaluare: sold debitor 7 000 000 lei.000. rezerva din reevaluare este trecută la rezultatul reportat la casarea bunului.000 TOTAL: 77. metoda de amortizare liniară.000 = 35.

O societate achiziţionează în anul 1 un utilaj la preţul de 70.000.000 – 45. Valoarea reziduală estimată la sfârşitul duratei de viaţă utilă este de 15.000.000.000 * 30 % = 16.000. e) 11 000 000 lei. c) 9 625 000 lei. b) 12 250 000 lei.000) Taxa pe valoare adăugată aferentă achiziţiei este: 8.000 lei.500 lei.000 = 2. Răspuns corect: c) Preţul utilajului: 70.000. (50. d) 6 416 667 lei.5 = 30 % Amortizare anuală conform metodei degresive: 55.000.000.000 lei Valoarea amortizabilă: 55.500. (10% * 50.250. Amortizarea pentru primul an: (16.000 lei.500 = 53.500 (19% * 45.000 / 12) * 7 = 9. ci dimiunează datoria faţă de furnizor.000 lei Valoarea reziduală: 15.122.000.000 lei. 32 .45 000 000 lei 8 122 500 lei c) 42 750 000 lei 8 122 500 lei d) 50 000 000 lei 9 500 000 lei 2 250 000 lei e) 45 000 000 lei 8 122 500 lei Rǎspuns corect: a) 212 4426 231 4426 212 4426 404 231 4426 = = = = = 404 767 404 404 767 401 50 872 500 lei 2 250 000 lei 53 122 500 lei 59 500 000 lei 2 250 000 lei 53 122 500 lei Preţ de cumpărare: 50.000.000.000.000.000 + 8.000 – 15.000 lei (70.000 Scontul obţinut reprezintă un venit financiar si nu afectează valoarea imobilizării.000) Cota de amortizare liniară: 100 / 5 = 20 % Cota de amortizare degresivă: 20 % * 1. În conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale” mărimea amortizării în primul an va fi de: a) 16 500 000 lei.122. Utilajul este pus în funcţiune pe data de 17 mai anul 1 şi este amortizat degresiv.000 lei Rabat: 5.000.000 lei.000.000.625. amortizat în 5 ani.000.000 * 95%) Datoria totală faţă de furnizor este de: 45.000.000 lei.000) Valoarea de intrare a mijlocului fix: 45. 49.122. Valoarea scontului: 5% * 45.500.000 lei.

remiză 2 %.008.5 = 30% Amortizarea anuală după metoda degresivă: Amortizarea în primul an: 53.000 (55.000) Remiza: 1. ce înregistrări se efectueaza în anul 4: a) 12 500 000 lei 6811 = 2813 12 500 000 lei 2 500 000 lei b) 12 500 000 lei 10 000 000 lei c) 10 000 000 lei 10 000 000 lei 6811 105 = = 2813 117 33 105 6811 105 = = = 117 2 500 000 lei 12 500 000 lei 10 000 000 lei 10 000 000 lei 10 000 000 lei 2813 117 .50. amortizat liniar in 5 ani.000.089.089.000) Cota de amortizare liniară: 20% (100 / 5) Cota de amortizare degresivă:20% * 1.000.000 * 30% = 16.361. La sfârşitul anului 3 se decide reevaluarea sa.361.000 (2% * (55.000.000 – 550.008.000.000 – 1.000)) Valoarea de intrare a bunului:53.300 / 12) * 4 = 5.336.000.000 lei. rabat 1 %. durata de viaţă 5 ani. În condiţiile aplicării IAS 16 "Imobilizări corporale". O societate achiziţionează şi pune în funcţiune un utilaj pe data de 20 august anul X.000 lei (1% * 55.000 – 550.300 (16. Factura de detaliu cuprinde: preţ de cumpărare 55. În condiţiile aplicării metodei de amortizare degresive (AD1) care este valoarea amortizării în primul an şi formula corespunzătoare: a) 16 335 000 lei 6811 = 2813 16 335 000 lei b) 16 008 300 lei 6811 = 2813 16 008 300 lei c) 5 445 000 lei 6811 = 2813 5 445 000 lei d) 5 336 100 lei 6811 = 2813 5 336 100 lei e) 4 851 000 lei Răspuns corect: d) Preţul de cumpărare: 55. valoarea justă stabilită 25.000 lei.000.000 lei.000. 6811 = 2813 4 851 000 lei O societate comercială deţine un utilaj procurat în anul 1 la valoarea de 50.000 lei Rabat: 550.100 lei.

000 lei.500.000.5 * 100 / 5) Cd = 30% Cl = 33.880.000.000 lei. paragraful 39.880. Anul 1 2 3 4 5 Valoarea de intrare 36. IAS 16 Terenuri şi mijloace fixe. paragraful 33 (a).000 5.000 Valoare rămasă de amortizat 25.760.000 lei.000. suma amortizată fiind de 30. dacă se utilizează regimul degresiv. 34 .d) 12 500 000 lei 6811 = 2813 12 500 000 lei 2 500 000 lei 105 = 106 2 500 000 lei e) 12 500 000 lei 12 500 000 lei Răspuns corect: a) La finele celui de-al treilea an de funcţionare.000 17. Un utilaj are o valoare de intrare de 36. pag.800. pentru determinarea amortizării aferente celui de-al patrulea an de funcţionare se adaugă la amortizarea anuală în sumă de 10. pag. valoare care este inferioară sumei rezultate în cazul trecerii la regimul liniar – 5. Astfel.640.000. 2001.N o instalaţie în valoare de 30. 361.000 lei peste valoarea netă.000. În anul al patrulea se diminuează şi surplusul din reevaluare concomitent cu mărirea rezultatului reportat cu suma de 2. adică rezultatul raportării surplusului rezultat în urma reevaluării la numărul anilor rămaşi de funcţionare (5.000 lei şi o durată de amortizare de 5 ani.000.000 7.000.000 11.000.292.N. Răspuns corect: e) În cel de-al treilea an.33% Amortizare anuală 10.000 36.200.12.000 0 6811 = 2813 12 500 000 lei 105 = 117 12 500 000 lei O societate comercială a achiziţionat la 31.880. IAS 16 Terenuri şi mijloace fixe.12.500.000 36. 2001. b) anul 1 10 800 000 lei. valoarea netă a utilajului era de 20.880.000 lei.000 5.000 lei.000 Cota de amortizare Cd = 30% (1.000 5. e) anul 3 5 880 000 lei. 362.880.33% Cl = 33.33% Cl = 33.000 / 2 ani) Standardele Internaţionale de Contabilitate.000. ceea ce reprezintă un surplus de 5. fiind intrat şi pus în funcţiune pe data de 28. amortizarea anuală ar fi de 5. Aplicându-i regimul de amortizare degresiv (AD1) în care an se va trece la valori anuale de amortizare egale (liniare) şi la ce sumă se ridică amortizarea: a) anul 4 6 000 000 lei. Întrucât valoarea justă stabilită în urma reevaluării este 25. suma de 2.000.000.000. d) anul 2 7 200 000 lei.000.000 5.000.000 lei.000 lei. c) anul 5 5 600 000 lei.560.000 36.000 lei conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate.000 36.

45.750 lei. O întreprindere deţine un utilaj "A" al cărui cost istoric (de achiziţie) este de 90. adică 2.125 0 Suma care este trecută la venituri în anul N+3 este la un nivel de 40% aplicat asupra valorii amortizării anuale calculate pentru acel an.000.250.000 lei 15.718.12.859.000 30.01.000 11. amortizat până la data de 31.000 mii lei la momentul schimbului.B = 213.000.B 6583 281 404 213.000 lei 80.000 lei 281 213. convenindu-se la plata unei sume compensatorii de 50.B 7583 35.5% (1.000 30.000 Cota de amortizare Cd = 37.000 30.000 lei 90.125 5.000. finanţată 60 % din resurse proprii şi 40 % din subvenţii de la buget.000 lei 50.859.343.000 lei 15. În condiţiile aplicării metodei de amortizare degresive (AD1) care vor fi sumele şi operaţiile contabile înregistrate în anul N+3: a) 5 859 375 lei 6811 = 2813 5 859 375 lei 2 343 750 lei 131 = 7584 2 343 750 lei b) 4 394 531 lei 6811 = 2813 4 394 531 lei 1 757 812 lei 131 = 7584 1 757 812 lei c) 5 859 375 lei 6811 = 2813 5 859 375 lei 2 343 750 lei 131 = 741 2 343 750 lei d) 4 394 531 lei 6811 = 2813 4 394 531 lei 1 757 812 lei 2813 = 7584 1 757 812 lei e) 4 394 531 lei 6811 = 2813 4 394 531 lei 1 757 812 lei 131 = 6811 1 757 812 lei Răspuns corect: a) Anul 1 2 3 4 Valoarea de intrare 30.000 mii lei.031.000 mii lei.000 mii lei.000. Valoarea justă la data de 1.859. Care sunt înregistrările contabile corecte pentru recunoaşterea în contabilitate a operaţiilor de mai sus.250 5.000 lei 80.2001 în proporţie de 50%.A 90.000 7.A 5121 90.5% Cl = 50% Cl = 50% Amortizare anuală 11. conform IAS 16? a.000 lei 80.750.A 5121 213.000 lei 45.000 lei 50.000 lei 213.amortizabilă în 4 ani.5 * 100 / 4) Cd = 37.000 lei 281 = 213.000 lei c.750 5. 45. = 35 .000 lei b.2002 este de 70. Utilajul este schimbat la această dată cu un altul "B" de aceeaşi natură a cărui valoare justă este de 80.125 Valoare rămasă de amortizat 18.

precum şi a amortizării aferente acestuia calculată până în acel moment.000 lei va fi trecută la venituri în exerciţiile următoare. Societatea Mara Sa a achiziţionat la 31.000 lei.000 lei Răspuns corect: b) Conform IAS 16.500.000 lei 45. 80. şi suma plătită în plus în momentul schimbului.B 5121 213. Care din următoarele afirmaţii reprezintă opţiuni posibile pentru reflectarea în bilanţul contabil întocmit la 31. pe de o parte şi valoarea justă a activului primit 80.000. Diferenţa între suma valorii contabile nete şi suma plătită în momentul schimbului (45. paragraful 24.000 lei. IAS 16 Terenuri şi mijloace fixe.000 mii lei + 50. e.2001 a tranzacţiei: Tranzacţia determină o creştere a imobilizărilor corporale cu 3. fie se măreşte valoarea imobilizărilor corporale cu valoarea netă (suportată de societate) – 2.000 lei 10. paragraful 20. paragrafele 21 şi 22.000 mii lei paralel cu scoaterea din gestiune a activului cedat la valoarea contabilă.000 lei şi o creştere a rezervelor cu 500.2001 un echipament la un cost de achiziţie de 3.B 6583 = = 213. IAS 20 Contabilitatea subvenţiilor guvernamentale şi prezentarea informaţiilor legate de asistenţa guvernamentală. de asemenea.000 lei 5.000 lei.12. pag. Tranzacţia determină o creştere a imobilizărilor corporale cu 3.d. 2001.000 lei pentru care a primit o subvenţie guvernamentală de 500.A 213. Tranzacţia determină o creştere a imobilizărilor corporale cu 2.000 lei. 36 .000 lei şi o creştere a venitului amânat cu 500. IAS 16 Terenuri şi mijloace fixe.A 90. Standardele Internaţionale de Contabilitate. 3 şi 4. iar suma de 500. Tranzacţia determină o creştere a imobilizărilor corporale cu 2.000 lei 213. 1 şi 2. adică 15.000 lei (costul de achiziţie). activul primit în schimbul activului A este înregistrat în contabilitate la valoarea justă de 80.000. 2001.357.000 mii lei este recunoscută ca şi cheltuială a exerciţiului în curs. Răspuns corect: a) Fie se majorează valoarea imobilizărilor corporale cu suma de 3. pag.12. Trebuie contabilizată.000 lei 50. 509. 2 şi 4.000 lei şi o creştere a venitului amânat cu 500. pe măsura amortizării. pag 357. 1 şi 4.000 mii lei).000.000 lei.500.000.500.000 lei.000 mii lei. 2 şi 3. – Standardele Internaţionale de Contabilitate.

000 lei.500. TVA 19 %.000.500.000. 57. rabat 5 %. Precizaţi înregistrările contabile la primirea facturii: 760 000 lei 4 760 000 lei 285 000 lei 1 500 000 lei b) 1 045 000 lei 4 760 000 lei 1 785 000 lei c) 1 500 000 lei 371 = 401 1 500 000 lei 760 000 lei 4426 = 4428 760 000 lei d) 760 000 lei 4426 = 4428 760 000 lei 4 760 000 lei 408 = 401 4 760 000 lei e) 760 000 lei 4426 = 4428 760 000 lei 4 760 000 lei 401 = 408 6 545 000 lei 285 000 lei 4426 1 500 000 lei 371 Răspuns corect: a) Datoria care devine exigibilă în momentul primirii facturii este de 4.000 lei. TVA 19 %. din care TVA – 760. scont de decontare 2 %. O societate comercială achiziţionează de la furnizori mărfuri conform facturii: preţ de cumpărare 1.760. Dacă adaosul comercial practicat este de 20 % care va fi preţul de vânzare şi formula contabilă corespunzătoare la încasare: 1 220 940 lei 5311 = 707 4428 378 707 4427 707 4427 707 4427 855 000 lei 194 940 lei 171 000 lei 1 026 000 lei 194 940 lei 1 026 000 lei 194 940 lei 1 005 480 lei 191 041 lei 4426 = 4428 1 045 000 lei 408 = 401 6 545 000 lei 371 4426 408 4426 371 = = 4428 401 760 000 lei 6 545 000 lei 1 220 940 lei 1 220 940 lei 1 196 521 lei 461 5311 5311 = = = 37 . Diferenţa de 1.000 lei.În exerciţiul N valoarea mărfurilor sosite fără factură este de 4. TVA 19 %.000 este facturată şi înregistrată ca o achiziţie . remiză 10 % . În exerciţiul N+1 se primeşte factura din care rezultă că preţul de achitare este 5.000 lei.000 lei.

940 lei se debitează debitul contului 5311 „Casa în lei”.000 lei AC = 20% * PA = 20% * 855.860 lei (594.940 lei Cu suma de 1. sumă care reprezintă pentru societatea în cauză un venit financiar. 38 .adaos comercial Preţul de achiziţie se determină reducând preţul iniţial de cumpărare (1. Scontul este egal cu 2% * 29.000 lei.000 * 19%).000 +194.220. Concomitent trebuie anulată şi TVA deductibilă aferentă scontului primit care este situată la nivelul de 112.000.000 lei TVA = (PA + AC) * 19% = (855.000 + 171.000 = 1.700.000 + 171.preţ de vânzare cu amănuntul PA .700. Ulterior.000.000.000 lei.000. PA = 1. O societate comercială achiziţionează mărfuri pe baza facturii: preţ de cumpărare 30.000 lei (30. TVA 19 %.000 * (100% – 5%) * (100%– 10%) = 855.940 lei PVA = 855. Diferenţa reprezintă venituri din vânzarea mărfurilor.preţ de achiziţie AC .1 220 940 lei Răspuns corect: c) 4111 = 707 4428 1 026 000 lei 194 940 lei PVA = PA + AC +TVA. adică 594. printr-o factură de reducere se primeşte un scont de 2 %.000 * (100 – 1%)).940 lei.000 = 171. Deci.220.000 lei) cu rabat-ul şi remiza.000. unde PVA . rabat 1 %.000) * 19% = 194. TVA colectat aferent vânzărilor cu amănuntul este de 194. Precizaţi înregistrările contabile privind factura ulterioară: a) 706 860 lei 401 = 767 594 000 lei 4426 112 860 lei b) 714 000 lei 401 = 767 600 000 lei 4426 114 000 lei c) 706 860 lei 401 = 371 594 000 lei 4426 112 860 lei d) 594 000 lei 371 = 767 594 000 lei e) 594 000 lei 401 = 767 594 000 lei 112 860 lei 371 = 4426 112 860 lei Răspuns corect: a) Preţul la care este înregistrată marfa în contabilitate este de 29.

06 100 buc.000 2.000 1.06 este de 2.000 400 1.000 2.06 1.700.000 1.000.000 1.000 400 1.000 400.000 1.000 lei/buc. 2 700 000 lei/ 1 450 000 lei 3 500 000 lei/ 1 000 000 lei Răspuns corect: e) FIFO Data Q 1.000 350.000 În cadrul metodei FIFO. stoc iniţial 400 buc.000 350.500 350.000 3.500. 2 700 000 lei/900 000 lei 3 500 000 lei/ 550 000 lei c.000 lei/buc. pe 28.06.06 200 buc * 4.06 25.000 lei/buc.000 lei.06 28.500 lei/buc.500 100 3.000 2.000 400.500 3.000 3.06 7.000 2.000 500 INTRĂRI Preţ Valoare unitar 2. valoarea ieşirilor din data de 15.000 1.000 500 400 Valoare 400.500.000 3.500 3.500 4.000 350.000.200.06 300 buc.06 1.06 9. * 3.000 20.000 3.000. Intrări: pe 07.Situaţia stocurilor unei societăţi comerciale este: 1.06 1.000 2.200. pe 20.000 2.000 300.000 400.000 1.000 300.000 1.000 3.06 400 100 100 100 100 100 200 400 3. iar valoarea stocului final este 1.000 Q Valoare Q 400 400 1. 900 000 lei/ 1 150 000 lei 550 000 lei/ 800 000 lei e.000 IEŞIRI Preţ unitar STOC Preţ unitar 1.000 800.000.000 300.000 2.06 şi a stocului final evaluat prin metodele FIFO şi LIFO: FIFO LIFO a.500 buc şi pe 25.000 3.000 900.000 buc * 2.000 800. 39 .000 100 1. 900 000 lei/650 000 lei 550 000 lei / 1 300 000 lei b. Ieşiri: pe 15.000 3.000 300 200 4.000 lei.06 500 buc * 3.000 2. pe 09. * 1.700.000 1. Care este valoarea ieşirilor din 15. 2 700 000 lei/650 000 lei 3 500 000 lei/ 200 000 lei d.450.06 15.450.000 3.000 lei/buc.

000 lei.000 2.000 400.06 9.500.000 1.000 lei. 40 .500 1.000 2.000 800.000.000 1. Ulterior.000 1.000.000 2. scont de decontare 1 %.000 lei (2% * 10.000 100 3.06 28.000 IEŞIRI Preţ unitar STOC Preţ Valoare unitar 1.500 350.000 * 19%) * (100% .000 2.000.500.000 350. O societate achiziţionează mărfuri în baza facturii: preţ de cumpărare 10.000 4.000 100 200 3.000 1.000 500 400 400 100 200 200 200 400 În cadrul metodei LIFO.000 350.000.000 400. În condiţiile în care scontul de decontare se contabilizează în momentul facturării.000 1.000 200.000 3.000 800. iar valoarea stocului final este 1.000 1.000 200.500 3.06 este de 3.000 2.000.500.06 20.000 3.000 1.06 200 4.000 3.000 500 INTRĂRI Preţ Valoare unitar 2.500 1. TVA 19 %.000.000 2.000 400. fapt care este valabil şi pentru TVA deductibilă care se reduce cu suma de 37.620 (care se obţine din următorul calcul: (200. printr-o factură de reducere se primeşte un rabat de 2 %.06 25.500.LIFO Data Q 1.000 200.000 400. valoarea ieşirilor din data de 15.000 lei.06 7. 60.06 15.000 1.000 3.000.000 1.000 1.1%)).000 400 1. precizaţi înregistrările contabile privind primirea facturii ulterioare: a) 235 620 lei 401 = 371 200 000 lei 2 000 lei 767 4426 37 620 lei b) 236 000 lei 401 = 371 200 000 lei 2 000 lei 767 4426 38 000 lei c) 237 620 lei 401 = 371 200 000 lei 4426 37 620 lei d) 233 620 lei 401 = 371 198 000 lei 2 000 lei 767 4426 37 620 lei e) 198 000 lei 767 = 371 198 000 lei Răspuns corect: a) În urma primirii facturii de reducere trebuie redusă valoarea mărfurilor din gestiune cu 200.000 1.000.000 2.000 500 1.000 Q Valoare Q 400 400 1.000).500.000 400.

Intrări: pe 05.600 * 100 = 960.600 lei/buc. TVA 19 %.De asemenea.000) / (300.05 100 buc * 1. Obligaţia netă de plată este diminuată cu 237.000 lei/buc.000 * 40 + 9.620 lei.300 lei/buc. Dispuneţi de următoarele date despre o societate comercială care ţine evidenţa stocurilor la preţ prestabilit: situaţia iniţială a stocurilor de materii prime: materia primă A 3.500 lei/buc.100) = . Operaţiile efectuate în cursul lunii: intrări materii prime A 15.800 * 100 = 300. pe 10.000.000 lei RD 301 = 15. la preţ prestabilit este: materia primă A = 14.000 lei.400 * 40 = 576.000 lei (cheltuieli de transport) RD 308 Dif pret = 15.000 * (35 .000 K308 = (Si 308 +RD 308) / (Si 301 + RD 301) K308 = (-60. * 1.1) = .000 * (.000 buc * 35 lei preţ de achiziţie şi materii prime B 9.000 lei materia primă B = 9.05 800 buc.05 400 buc * 1.000 lei RD 308.05 300 buc.000 * 40 + 1.000 lei Si C 308 = 60.800.000 lei TOTAL = 1. = 45. diferenţe de preţ favorabile 60. Care este valoarea stocului final evaluat prin metodele FIFO şi LIFO: FIFO LIFO 41 .400 buc. Ieşiri: 14.05 900 buc şi pe 18.000 * (90 .165.05 600 buc * 1.153.500. pe 30. pe 15. cheltuielile de transport înscrise în factură 45.0. * 1. veniturile financiare din sconturile primite trebuie diminuate cu suma de 2.1 RC 308 = RC 301 * K308 = 1.000 lei Valoarea materiilor prime consumate.0.000 buc * 90 lei preţ de achiziţie.000 / 1.600 buc materia primă B. materia primă B 1.600 Situaţia stocurilor unei societăţi comerciale este: 1. Ieşiri: pe 07.000) K308 = -180.000 lei).500.000 + 1.536.40) + 9.000 lei.620 – 2. adică 235.536.Ch Trans.800 buc * 100 lei. Materia primă A şi 9.200 lei/buc.000 – 165. Înregistrarea ieşirilor se efectuează prin formula: a) 1 536 000 lei 601 = 301 1 536 000 lei b) 1 382 400 lei 601 = 301 1 536 000 lei 308 153 600 lei c) 1 382 400 lei 601 = 301 1 382 400 lei d) 1 689 600 lei 601 = 301 1 536 000 lei 308 153 600 lei e) 1 536 000 lei 308 = 301 1 536 000 lei Răspuns corect: b) Si 301 = 3.000 * 100 = 1.000 = .03. stoc iniţial 500 buc.000 * 40 lei.000 lei (1% * 200.000 + 45.

05 100 1.000 160.05 30.000 lei.000 600.000 500.000 600.000 130.500 1.000 480.05 100 1. b. d.000 600.000 600 INTRĂRI Preţ Valoare unitar 1.000 200 400 200 1.200 240.600 600.000 1.500 1.000 600.05 18.000 480.05 15. valoarea stocului final este 230.000 480.000 1. LIFO Data Q 1.000 160.000 600 300 1.000 480.000 1.000 230.000 1.000 1.000 IEŞIRI Preţ unitar STOC Preţ Valoare unitar 1.000 1.500 1.05 15.000 500.000 200.300 240.000 400 300 1.000 320.05 18.200 1.500 1.000 600.600 1.000 100.200 720.200 720.600 1.500 1.05 5.600 240. 160 000 lei 290 000 lei 130 000 lei 1 160 000 lei 290 000 lei 100 000 lei 230 000 lei 130 000 lei 1 180 000 lei 130 000 lei Răspuns corect: b) FIFO Data Q 1.000 1.000 1.500 1.200 720.000 1.000 500 400 1.000 290.000 480.600 1.000 100.200 720.000 Q Valoare Q 500 500 600 200 200 400 200 400 300 100 100 100 200 În cadrul metodei FIFO.200 1.05 30.600 600.05 10.000 Q Valoare Q 500 500 600 200 200 400 200 400 300 100 100 100 200 În cadrul metodei LIFO.000 480.000 1.500 1.05 10.05 7.300 130.200 500.000 1.300 130.000 lei.000 1.000 240.500 1. c.600 1.000 500.05 5.000 400 300 1.a.200 720.300 200.000 130.200 1.200 1.000 500.05 7. e. 42 .000 100.000 600.000 360.000 600 INTRĂRI Preţ Valoare unitar 1.000 200.000 1. valoarea stocului final este 290.600 1.000 IEŞIRI Preţ unitar STOC Preţ Valoare unitar 1.000 300 400 100 1.

000 Diferenţele de preţ sunt favorabile (preţul de achiziţie este inferior preţului prestabilit).000 * (45-50) + 2. Operaţiile efectuate în cursul lunii: intrări materii prime A 3.000 * 90) = 19% * 315.850 lei Diferenţe de preţ = 3.000 +59. cheltuielile de transport în valoare de 20.000 * (90-100) = -35.000 lei Total = 350.000 lei TVA deductibilă = 19% * (3. Datoria faţă de furnizor = 315. diferenţe de preţ favorabile 10.000 lei Materia primă B = 2.000 * 100 = 200.850 = 374.000 buc * 45 lei preţ de achiziţie şi materii prime B 2.000 buc * 90 lei preţ de achiziţie.850 lei 43 . Care este formula contabilă privind achiziţia de materii prime în condiţiile înregistrării diferenţelor de preţ în negru: a) 350 000 lei 301 = 401 374 850 lei 59 850 lei 4426 308 35 000 lei 20 000 lei 308 = 5121 23 800 lei 3 800 lei 4426 b) 350 000 lei 301 = 401 398 650 lei 63 650 lei 4426 308 15 000 lei c) 350 000 lei 301 = 401 374 850 lei 59 850 lei 4426 308 35 000 lei 20 000 lei 301 = 5121 23 800 lei 3 800 lei 4426 d) 350 000 lei 301 = 401 374 850 lei 59 850 lei 4426 308 35 000 lei 20 000 lei 624 = 5121 23 800 lei 3 800 lei 4426 e) 350 000 lei 301 = 401 416 500 lei 66 500 lei 4426 20 000 lei 308 = 5121 23 800 lei 3 800 lei 4426 Răspuns corect: a) Valoarea materiilor prime achiziţionate la preţ prestabilit: Materia primă A = 3.500 * 50 lei.Dispuneţi de următoarele date despre o societate comercială care ţine evidenţa stocurilor la preţ prestabilit: situaţia iniţială a stocurilor de materii prime: materia primă A 1. deci contul 308 se va credita cu suma de 35.000 lei sunt achitate cu cec bancar.000 = 59. materia primă B 500 buc * 100 lei. TVA 19 %.000 * 45 + 2.000 deoarece evidenţa diferenţelor de preţ se realizează în negru.000 * 50 = 150.000 lei.

8 868 951 lei.000 + 1. În condiţiile înregistrării diferenţelor de preţ în negru precizaţi formula contabilă privind intrarea materiilor prime: a) 380 000 lei 301 = 401 630 700 lei 100 700 lei 4426 150 000 lei 308 b) 380 000 lei 301 = 401 630 700 lei 100 700 lei 4426 308 150 000 lei c) 380 000 lei 301 = 401 392 700 lei 62 700 lei 4426 308 50 000 lei 200 000 lei 308 = 5121 238 000 lei 38 000 lei 4426 d) 530 000 lei 301 = 401 380 000 lei 100700 lei 4426 308 250 700 lei e) 44 .735. PA = (7. diferenţe de preţ favorabile 50. materia primă B 2.000 lei. TVA 19 %.000 buc * 50 lei preţ de achiziţie.000 *100 / 119) (100% – 10%) = 5.000) * 19% = 1.950 = 9.000 lei AC = 30% * PA = 30% * 5. Preţul de vânzare afişat în magazin va fi: 8 760 024 lei.000 lei. TVA 19 %.000 + 1.950 lei PVA = 5. Răspuns corect: e) PVA = PA + AC +TVA. 7 605 000 lei.755.850.850. cheltuielile de transport înscrise în factură sunt 200.000 buc * 60 lei.O societate comercială ţine evidenţa mărfurilor la preţ cu amănuntul.000 buc * 90 lei preţ de achiziţie. În cursul lunii au loc achiziţii astfel: materia primă A 3.preţ de vânzare cu amănuntul PA .850.850. unde PVA .000 lei TVA = (PA + AC) * 19% = (5. procentul de adaos comercial 30 %.444.000 +1.000 = 1. 9 049 950 lei. Situaţia iniţială a stocurilor de materii prime este: materia primă A 1.preţ de achiziţie AC .755.735.000 lei.444. reducere comercială 10 %.adaos comercial Preţul de achiziţie se determină reducând preţul iniţial de cumpărare cu reducerea comercială.049. materia primă B 500 buc * 100 lei. Ea se aprovizionează cu mărfuri pe baza facturii: preţ de cumpărare inclusiv TVA 19 % 7. 10 637 172 lei.755. scont de decontare 2 %.950 lei O societate comercială ţine evidenţa stocurilor la preţ prestabilit.

000. Valoarea materiilor prime achiziţionate = 3.000.000 PA = 1. 1 250 000 lei. O societate comercială ţine evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare inclusiv TVA. reducere comercială 10 %.50.000 + (. 1 487 500 lei. practicând o cotă de adaos de 25 %. unde PVA .700).adaos comercial PVA = (PA + AC) * 119% => PA + AC = PVA / 119% = 1.000 lei.000 TVA deductibilă = 19% * (200.000 * 50 + 2.000 + 330.250.000 * 90 = 330.500 / 1.19 = 1.preţ de achiziţie (cost de achiziţie) AC .250. În condiţiile utilizării metodei inventarului intermitent şi a contabilizării scontului de decontare ulterior facturării precizaţi care este formula contabilă privind achiziţia: a) 54 000 000 lei 301 = 401 64 054 800 lei 10 054 800 lei 4426 45 .500 lei preţ de vânzare.000 + (3000 * (50-60) + 2.700 Valoarea obligaţiei faţă de furnizor creşte cu 630.380 000 lei 72 200 lei 77 800 lei Răspuns corect: a) 301 4426 308 = 401 530 000 lei Valoarea materiilor prime achiziţionate = 3.000 (la preţ prestabilit) Diferenţe de preţ la materii prime = 200.000 + 100.000 * 100 = 380.preţ de vânzare cu amănuntul PA . Răspuns corect: c) PVA = PA + AC +TVA. TVA 19 %. care este costul de achiziţie al mărfurilor vândute: 1 190 000 lei. 1 000 000 lei.000 AC = 25% * PA PA + 25% * PA = 1.000 Contul 308 se debitează cu suma de 150. scont de decontare 2 %. 1 506 093 lei.487.000) = 150.000) = 100.000 * 60 + 2.700 (530.487.000 lei O societate comercială achiziţionează materii prime în baza facturii: preţ de cumpărare 60.000 * (90-100))= = 200.000 lei. Considerând că a vândut mărfuri în valoare de 1.

în cazul metodei inventarului intermitent şi se determină scăzând. 135.000.000. TVA 19 %. (70. reducerea comercială de 10% obţinându-se 54.600 – 2.500 * (100 + 300 -350) = 125. în cursul lunii 350 buc.000 lei.000 – 2% * 54.000 – 90.500) = 10. evaluat la cost de achiziţie standard de 2.000).500) = -90.500 * 350) = . 46 601 4426 601 4426 601 4426 301 4426 = = = = 401 401 767 401 401 64 054 800 lei 62 974 800 lei 1 080 000 lei 62 974 800 lei 62 974 800 lei .250 lei.10.000 Sf D 308 = 10. din preţul de cumpărare.200 – 2.500 + 300 * 2.000. consum de materie primă X.000 lei.80. pentru luna ianuarie: sold iniţial. 25..000 + (-10. Care este valoarea la care se va înscrie în bilanţ. pentru luna ianuarie: stoc iniţial: 100 buc. 115.0.200 lei/buc.000) / (100 * 2..000 lei. adică 115. cost de achiziţie efectiv 2. cumpărări.b) 54 000 000 lei 10 054 800 lei c) 54 000 000 lei 10 054 800 lei d) 52 920 000 lei 10 054 800 lei e) 52 920 000 lei 10 054 800 lei Răspuns corect: b) Valoarea materiilor prime achiziţionate este înregistrată direct pe cheltuieli.500) = = (.000 Valoarea stocului de materie primă din bilanţ este 125.500 lei/buc. TVA deductibilă = 19% * (54. cost de achiziţie efectiv 2.600 lei/buc.01: 300 buc. la sfârşitul lunii ianuarie.000) = 10.08 RC 308 = K 308 * RC 301 = (-0.000 lei.70.000 K 308 = (10.000) = . 151.000 RD 308 = 300 * (2.800 lei Se dau următoarele informaţii privind stocul de materie primă X.000 lei .000 + (-90.000 lei Si D 308 = 100 * (2. Se dau următoarele informaţii privind stocul de marfă X.000.000) lei.000) / 1.054.000) – (-70. stocul de materie primă X? 70.08) * (2. Răspuns corect: b) Sf 301 = 2.000 = .

100 lei.000 3.01: 300 buc. 15. 17.500 lei.000 33.01 17. Care este profitul brut obţinut de întreprindere la sfârşitul lunii ianuarie.01: 170 buc.400 115 27. metoda costului mediu ponderat după fiecare intrare: 16. 13..500 lei O societate comercială achiziţionează mărfuri pe baza facturii: preţ de cumpărare 15.100 240 100 125 12.000. 28..000 lei Profit = 61..000 = 13.600 5.170 lei..000 4.. ieşiri.01 300 INTRĂRI Preţ Valoare unitar 110 33. rabat 1 %.*100 lei/buc.. preţ de cumpărare 110 lei/buc. 15.500 lei.01 4.500 170 120 20. scont de decontare 2 %. TVA 19 %.500 11.100 11.375 lei.500 12. Răspuns corect: d) Venituri din vânzarea mărfurilor = 240 * 150 + 170 *150 = 61.01: 40 buc. preţ de vânzare 150 lei/buc. preţ de cumpărare 125 lei/buc.400 = 48.500 lei Data Q 1.100 39. intrări. 05.000 lei.01.01: 100 buc. preţ de vânzare 150 lei/buc. 13.600 IEŞIRI Preţ unitar STOC Preţ unitar 100 100 110 115 115 125 120 Q Valoare Q 40 40 300 340 100 100 100 200 30 Valoare 4.500 24. cheltuieli de transport 2.01 28. ieşiri.01: 240 buc.000 2..01 Cheltuieli privind mărfurile = 27.418 lei.500 – 48. intrări.000 2.600 + 20. în condiţiile în care societatea utilizează pentru evaluarea stocurilor la ieşire. 04. În condiţiile în care scontul de decontare se contabilizează ulterior facturării precizaţi formula contabilă privind decontarea facturii: a) 17 615 070 lei 401 = 5121 17 318 070 lei 767 297 000 lei b) 17 318 070 lei 401 = 5121 17 318 070 lei c) 17 615 070 lei 401 = 5121 17 615 070 lei d) 14 850 000 lei 371 = 401 17 318 070 lei 2 765 070 lei 4426 767 297 000 lei e) 297 000 lei 5121 = 767 297 000 lei Răspuns corect: a) 47 .

d) 19.000 lei si lei 48 . în valoare de 20. nu se efectuează nici o înregistrare.000 lei 200 lei 667 b) 19. cu scadenţa la 31.800 lei 5121 = 5114 20.000 * 2% = 297. în valoare de 20. societatea ALFA emite o cambie având ca beneficiar furnizorul BETA.765.000 lei Diferenţa rămasă de achitat = 17. Avizul băncii soseşte la data de 23. Societatea BETA decide remiterea efectului spre scontare la o bancă la data de 20. cu scadenţa la 31.000.000 lei.2001.800 lei 5121 = 5114 20. Înregistrările contabile la data de 23.2001.000 lei 200 lei 627 Răspuns corect: c) Societatea BETA este cea care remite efectul spre scontare înainte de data scadenţei.070 = 17. Deci.800 lei 5121 = 413 20.800 lei 5121 = 5114 20.000 + 2.000 lei.000 * (100% . Avizul băncii soseşte la data de 23.070 La data de 1. La data de 1.11.070 Valoarea scontului = 14.000 = 17.2001 în contabilitatea societăţii ALFA sunt: a) 20.000 lei Valoare TVA: 14.Obligaţia faţă de furnizori: Valoare mărfuri: 15. Societatea BETA decide remiterea efectului spre scontare la o bancă la data de 20.800 lei.615.2001. net de încasat 19.2001.070 – 297.2001 şi cuprinde următoarele informaţii: sconturi 200 lei.12.615.2001 în contabilitatea societăţii BETA sunt: a) 20.2001 şi cuprinde următoarele informaţii: sconturi 200 lei.2001. societatea ALFA emite o cambie având ca beneficiar furnizorul BETA. net de încasat 19.800 lei.000 5114 = 413 20.2%) = 2. la data de 23 noiembrie 2001.11.10.11.850.000 lei 5114 = 413 20.11.765. în contabilitatea societăţii ALFA. Înregistrările contabile la data de 23.10.000 lei 200 lei 667 c) Nu se efectuează nici o înregistrare contabilă în contabilitatea societăţii ALFA la această dată.070 lei Totalul obligaţiei faţă de furnizori= 14.11.12.850.11.850.000 * 19% * (100% .850.000 lei 200 lei 627 e) 19.1%) = 14.2001.000 lei si 19.318.

pe data de 16.2004 când se înregistrează: 5114 = 413 20.800 lei 200 lei b) 19.000.000 lei lei 200 lei 627 e) 19.800 lei 200 lei 5121 667 5121 = 5114 20.000. taxa vamală 10%.500 lei c) 35. Pe data de 01.11.000 lei 401 = 5124 30.500 lei 401 = 5124 33.000 lei 401 = 5121 33.5%.800 lei.165.527.000.000 lei 401 = 5124 35.000 lei/USD. d) 19.N. Concomitent.06.000 lei 665 Răspuns corect: c) 49 .000.04. cursul dolarului în momentul plăţii. Care din următoarele înregistrări privind plata furnizorilor este corectă? a) 30.000 lei/USD.000 lei În data de 23. când se primeşte avizul băncii.000 lei 667 c) nu se efectuează nici o înregistrare contabilă în contabilitatea societăţii ALFA la această dată. cursul dolarului în momentul cumpărării = 35.N 30. se diminuează şi efectele remise spre scontare cu suma de 20.19. o societate achiziţionează din import mărfuri în următoarele condiţii: preţ de cumpărare 1.000. comision vamal 0.000 lei lei 200 lei 627 Răspuns corect: b) Societatea BETA remite efectul spre scontare la data de 20.000.000 lei 5.000 lei d) 33.000 lei.000 lei 765 5.165.000.800 5121 = 5114 20. se înregistrează cheltuiala cu scontul în valoare de 200 lei şi încasarea sumei de 19.11.2004.165.000 lei b) 38.000 lei 401 = 5124 30.000.800 5121 = 413 20.692.000 lei 765 5.000 lei e) 30. TVA 19%.000 USD.000 lei = 5114 20.

000 lei 4111/S = % 5113 220. în contabilitatea trăgătorului.000.000 lei. De asemenea.000 lei. cheltuielile de returnare fiind de 4.000 lei . Precizaţi care sunt înregistrările contabile corecte şi complete care se impun în contabilitatea trăgătorului: a) 75.000 lei 20 lei 75.Obligaţia faţă de furnizor este 1.000 lei (tras asupra societăţii S) la banca B care îl deţine spre încasare.000 lei 20 lei .000 lei 5121/B 4. este returnată lui F de către bancă.020 lei e) 75.000 lei 20 lei 75.000 lei 224.000 lei 20 lei 626 = 5121 20 lei b) 75. În ziua de 25 martie societatea F reclamă un efect comercial în valoare de 75.000 lei 5113 = 413 220. astfel se înregistrează un venit din diferenţe de curs valutar de 5.000 lei 413 = 5113 75.000 USD.000 lei 20 lei 75.020 lei 75.000. În ziua de 27 ianuarie 2001 furnizorul F remite spre încasare o cambie de 220. trebuie reflectată în contabilitate şi cheltuiala cu recuperarea efectului în valoare de 20 lei.000 lei 20 lei d) 75. Precizaţi care sunt înregistrările contabile corecte şi complete care se impun în contabilitatea trăgătorului: a) 220. faţă de 35.000 lei.000 lei 20 lei 626 = 5121 20 lei c) 75. cambia nu este plătită de către societatea S la scadenţă şi ca atare.cât se înregistra în momentul naşterii obligaţiei. cheltuielile privind recuperarea efectului sunt de 20 lei. se înregistrează o scădere a efectelor de încasat concomitent cu naşterea dreptul de creanţă care constă în efecte de primit de la clienţi în valoare de 75.000 lei şi o diminuare a disponibilităţilor bancare în valoare de 30.000 lei 413 = 5114 75.000 lei b) 50 4111 626 413 626 4111 413 666 = = = = = = = 5113 5121 5114 5121 413 5113 5121 75.000 lei 20 lei Răspuns corect: a) În urma operaţiunii de recuperare a efectului. În momentul achitării obligaţiei cursul este de 30.000 lei.000 lei (trasă asupra societăţii S) la banca B.

000 lei 85.000 lei c) 220.500 lei 4111 491 4111 491 4118 491 535.000 lei 4111/S 5113 413 = = = 5121/B 413 % 5113 5121/B 224. Concomitent se înregistrează reducerea efectelor de încasat.500 lei 450.000 lei 85.500 lei 450.000 lei (valoarea cheltuielilor de returnare).500 lei 450. se înregistrează iarăşi dreptul de creanţă asupra societăţii S.500 lei 450.000 lei 535.000 lei. pe de o parte şi scăderea dreptului de creanţă menţionat pe efectele comerciale. precum şi plata sumei de 4.000 lei 654 85. În momentul neachitării cambiei şi returnării acesteia.000 lei d) 224.000 lei d) 535. Precizaţi setul de înregistrări contabile care se impun în contabilitatea lui F: a) % = 4118 535.000 lei 220. pe de altă parte cu suma de 220.500 lei care sunt irecuperabile.000 lei e) 535.500 lei 450.500 lei 450.000 lei ocazionată de returnare.500 lei 4427 b) 450.000 lei 220. remiterea cambiei spre încasare este reflectată prin creşterea efectelor de încasat.000 lei .000 lei 535. în valoare de 535.500 lei 450.000 lei 0 lei 413 = 5121/B e) în contabilitatea trăgătorului nu se impune nici o înregistrare contabilă.000 lei 4.000 lei 224. care de această dată este mărit cu suma de 4.500 lei c) 450. La inventariere întreprinderea furnizoare F constată creanţe ordinare asupra clientului C.000 lei Răspuns corect: b) 51 % = 654 4427 % 654 4427 6814 654 6814 654 6814 = = = = = = 4111 535.224. Răspuns corect: a) În contabilitatea trăgătorului.

000 lei. numerar 2.000 +1.000 lei. furnizori 1. impozit pe profit plătit 6.000 +176. plăţi către furnizori 15. achiziţii instalaţii 400. adică 450. încasări din împrumuturi pe termen lung 1.000 lei.000 lei. Au fost efectuate plăţi în valoare de 4. dividende încasate 120. venituri din emisiuni de capital social 7.500 lei.400 Flux investiţii Flux finanţare . dobânzi plătite legate de activitatea de exploatare 100 lei.500 lei.334 500 lei + 7 000 lei d. încasări din vânzarea echipamentelor 50.000 lei.000 lei.500 lei.000 -330.8 500 lei c.500 +8. societatea înregistrează o pierdere din creanţe la nivelul sumei de 535. terenuri şi clădiri 4.500 Dispuneţi de următoarele informaţii: toate acţiunile filialei au fost achiziţionate cu 4.În momentul constatării faptului că acea creanţă ordinară este irecuperabilă. Conform IAS 7 "Situaţiile fluxurilor de numerar" fluxul de numerar provenit din activităţile de investiţii este: + 6 800 lei. + 176 500 lei .000 lei.380 000 lei + 5 500 lei b.500 lei.000 lei.000 +50. împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 1.200 lei pentru achiziţia clădirilor. plăţi către angajaţi 2.500 mai puţin TVA aferentă. Dispuneţi de următoarele informaţii: încasări de la clienţi 200.000 lei. TVA colectată este anulată concomitent cu reducerea dreptului de creanţă menţionat în contul 4111 „Clienţi” în sumă totală de 535.330 000 lei + 8 500 lei e.000 +120. Valorile juste ale activelor achiziţionate şi obligaţiilor preluate sunt următoarele: stocuri 1. Conform IAS 7 "Situaţiile fluxurilor de numerar" metoda directă fluxurile de numerar din activităţi de exploatare. + 226 400 lei + 380 000 lei .000 -400.500 -100 -6.176 400 lei + 330 000 lei .600 lei.000 -2. 52 . . + 176 400 lei . achiziţii de terenuri 100.600 lei. creanţe 200 lei.-100. + 226 400 lei .1 500 lei Răspuns corect: d) Operaţie Încasări de la clienţi Plăţi către furnizori Plăţi către angajaţi Dobânzi plătite legate de activitatea de exploatare Impozit pe profit plătit Achiziţii de terenuri Achiziţii instalaţii Încasări din vânzarea echipamentelor Dividende încasate Venituri din emisiuni de capital social Încasări din împrumuturi pe termen lung TOTAL Flux exploatar e +200.000 +7.000 lei.000 lei. investiţii şi finanţare sunt: Flux exploatare Flux investiţii Flux finanţare a.000 -15.500 lei.

200 Fluxul de numerar provenit din activităţile de investiţii = -6.100 lei şi s-au încasat 4.800 +4.800 -1.150 flux finanţare c.achiziţia acţiunilor filialei = -4.sold final 16. + 8 800 lei. furnizori: sold iniţial 12.800 Dispuneţi de următoarele informaţii: profit net înainte de impozitare 67.100 +4.000 lei.600 lei din vânzarea unei instalaţii. + 74 350 lei flux exploatare . amortizare 1.achiziţia clădirilor = -4. Răspuns corect: d) Fluxul de numerar provenit din activităţile de investiţii este calculat în felul următor: .350 +1. + 72 850 lei flux exploatare + 9 700 lei flux investiţii . + 73 850 lei flux exploatare + 150 flux finanţare d.000 +1.500 lei. + 75 050 lei flux exploatare + 850 lei flux investiţii e. 700 lei au fost ridicaţi din emisiunea de capital şi alţi 650 lei din împrumuturi pe termen lung.000 lei . Alţi 500 lei legaţi de cheltuielile cu dobânda ale perioadei precedente au fost de asemenea plătiţi în timpul perioadei.000 lei .350 53 .000 lei. + 72 850 lei flux exploatare . 1 600 lei.1 350 flux finanţare b. clienţi: sold iniţial 4.500 +2. Cheltuielile cu dobânda au fost de 2.9 700 lei flux investiţii .8 800 lei. stocuri: sold iniţial 6. Au fost efectuate plăţi pentru achiziţia unui teren în valoare de 5.800 -600 -850 -500 -5.200 lei.sold final 1.numerar aferent activelor preluate = +2. impozit pe profit plătit 600 lei.000 +2.800 lei.500 lei flux investiţii + 1 350 flux finanţare Răspuns corect: e) Flux Flux exploatar investiţii e +67.800 lei. Conform IAS 7 "Situaţiile fluxurilor de numerar" aceste operaţii generează: a. 6 800 lei. din care 850 lei au fost plătiţi în timpul perioadei.sold final 7.600 .600 -500 Flux finanţare Profit net înainte de impozitare Amortizare Cheltuieli privind dobânzile Clienţi {– (Sf – Si)} Stocuri {– (Sf – Si)} Furnizori {+ (Sf – Si)} Impozit pe profit plătit Dobânzi aferente perioadei curente plătite Dobânzi aferente perioadei precedente plătite Emisiune de capital Împrumuturi pe termen lung Achiziţie teren Vânzare instalaţie TOTAL +700 +650 +74.000 lei .000 .

000 lei Valoare de utilizare (VU)= CF1 * (1 + ra) + CF2 * (1 + ra)2 +VR* (1 + ra)2.O societate comercială deţine un utilaj în următoarele condiţii: valoarea contabilă = 100.000. preţul de vânzare al bunului = 40. 6813 = 291 12. paragrafele 4 şi 5 din „Introducere”.000.000 lei VCN < MAX (PVnet .000 lei.12. Răspuns corect: e) IAS 36 „Deprecierea activelor” precizează că deprecierea unui activ trebuie să fie recunoscută ori de câte ori valoarea contabilă netă depăşeşte valoarea recuperabilă.000.000.664 lei e.000.000 lei Preţ net de vânzare (PVnet) = 40.600.463 = 25.835) = 35.000 lei. 25. 6813 = 291 5. Precizaţi care din următoarele înregistrări trebuie efectuată de Moga Sa.Conform IAS 36 "Deprecierea activelor". amortizarea cumulată = 70.2001: a. care este determinată ca fiind maximul dintre preţul net de vânzare şi valoarea de utilizare (Standardele Internaţionale de Contabilitate. 7.619. În exerciţiul financiar 2001 s-au vândut 30.000 lei.000 lei b.000.000 .500.000.500.000 / (1+10%)2 + 10.000.090.000 lei 6812 = 1512 7. cheltuielile ocazionate de vânzare = 5. IAS 36 Deprecierea activelor.264. valoarea reziduală = 10.500 lei /produs. 6813 = 291 236.000. care din următoarele variante privind reflectarea în contabilitate a deprecierii.000.000 lei. 838 şi 839). 2001. Valoarea contabilă netă (VCN) =100. pag.000. conform IAS 37.628 lei c. 6813 = 291 4. iar 4% vor avea nevoie de înlocuire completă la un cost de 3.000.000.619. durata rămasă de viaţă = 2 ani.644. La 1 ianuarie 2001 provizioanele pentru garanţii aferente produselor vândute în anul 2000 era de 4.000. estimate din exploatarea continuă a utilajului = 10.000.000 / (1+10%) + 10. este corectă: a.500.000 lei/an.000 – 5. Experienţa întreprinderii şi estimările indică pentru anul care urmează că 60% din produsele vândute în 2001 nu vor înregistra nici un fel de problemă. valoarea fluxurilor viitoare de numerar. iar provizionul aferent a fost reluat la venituri.000 / (1+10%)2 VU = 9.463 + 8.000. rata de actualizare = 10 %.000 lei.264.380. unde: CF – cash-flow ra – rata de actualizare VR – valoarea reziduală VU = 10. VU) => activul nu este depreciat conform IAS 36 „Deprecierea activelor” Societatea Moga SA vinde produse însoţite de certificate de garanţie pentru 12 luni. 36% vor avea nevoie de reparaţii minore cu un cost mediu de 500 lei/ produs.000 lei.835 lei MAX (PVnet .000.000 lei 54 .000 lei.000.000 = 30.909 + 8.000 = 35. În cursul anului 2001 s-au înregistrat cheltuieli pentru remedierea produselor vândute în anul 2000 în valoare de 2. în contabilitate nu se efectuează nici o înregistrare contabilă deoarece activul nu este depreciat.165 lei d. VU) = MAX (35.000 – 70.000 de produse. la 31.

15 lei Răspuns corect: d) Operaţia Achiziţia filialei Numerar dobândit din achiziţie Achiziţie autoturisme Plăţi leasing Vânzare clădire Dobânzi încasate (480 . adică 2.100.500. la 31 decembrie 2001 era constituit şi neutilizat un provizion de 2. din care 100 lei din activitatea de exploatare şi a plătit dividende totale de 500 lei din care 150 lei din activitatea de exploatare. paragraful 39 din capitolul „Evaluare”.000).100. a achiziţionat 5 autoturisme la un cost total de 5.000 lei din care 450 lei au fost obţinuţi prin leasing financiar. a plătit 45 lei obligaţiile anului din leasingul financiar. Estimarea provizionului se face în funcţie de numărul produselor vândute în anul 2001 la care se aplică procentele de probabilitate ca un anumit număr de produse să antreneze în anul următor anumite costuri.000 lei 2.000 lei 7. rezultă necesitatea suplimentării provizionului cu suma de 7. .000 lei 2.45 lei d.100.450 lei din vânzarea unei clădiri. 2001.550 -45 +1.500. au fost efectuate plăţi în valoare de 4.000 % * 3.000 lei. În cursul anului N o societate comercială efectuează următoarele operaţii: achiziţionează o filială Z cu 1.000 lei 2.395 lei e. Conform IAS 7 "Situaţia fluxurilor de numerar" fluxurile de numerar provenite din activităţile de investiţie şi finanţare sunt: a.000 lei din care numerar dobândit 200 lei. . mai puţin 2.000 +200 -4. pag. a încasat 1. datorii şi active contingente. + 3900 lei . 933) Costurile aferente garanţiilor acordate pentru produsele vândute previzionate pentru anul 2002 se calculează astfel: 30% * 30. d.000 lei.600.500.000 lei Răspuns corect: a) Provizionul pentru garanţii acordate clienţilor existent în sold la 31 decembrie 2001 era de 4.3 520 lei .4 450 lei + 335 lei c.100) 55 Activitatea Activitatea de investiţii de finanţare -1.600. 9.000 lei (9.100.000 lei 7.100.600.600.b.000 lei (provizionul reluat la venituri în cursul anului 2001). (Standardele Internaţionale de Contabilitate.100.500.100. IAS 37 Provizioane.000 lei Cum.000 lei. a încasat dobânzi totale de 480 lei. .550 lei pentru achiziţia autoturismelor.3 870 lei .000 lei 2.4 250 lei + 335 lei b.500 = 9.600.000 lei 6812 6812 1512 1512 = = = = 1512 1512 7812 7812 9. e. c.450 +380 - . .0002.000 * 500 + 4% * 30.

plăteşte dividende de 750 lei din care 60 lei din activitatea de exploatare şi plăteşte acţionarilor suma de 800 lei pentru răscumpărarea acţiunilor întreprinderii.550 -550 -1. 0 lei + 500 lei Răspuns corect: b) Operaţia Vânzarea clădirii Achiziţie autoturism Emisiune de capital Răscumpărare acţiuni proprii Plăţi leasing Dividende plătite Dobânzi încasate TOTAL Activitatea de investiţii Activitatea de finanţare +4. plăteşte 1. .800 -1.000 +800 -1. încasează 4. + 1 100 lei . obţine 2.100 -300 În cursul anului N o societate comercială efectuează următoarele operaţii: încasează contravaloarea unor mărfuri vândute 4.200 lei pentru achiziţia unor materii prime. plăteşte 3.800 lei din emisiunea de capital social. Conform IAS 7 "Situaţia fluxurilor de numerar" fluxurile de numerar provenite din activităţile de investiţie şi finanţare sunt: a. încasează o asigurare împotriva cutremurelor 420 lei. c. încasează 5. plăteşte o obligaţie din leasing financiar 550 lei. încasează dobânzi 850 lei din care 40 lei din activitatea de exploatare. Conform IAS 7 "Situaţia fluxurilor de numerar" aceste operaţii generează: Flux de Flux de investiţii Flux de exploatare finanţare a. d.700 +2.300 lei + 500 lei b. achiziţionează filiala Z cu 1. încasează dobânzi în valoare de 850 lei din care 50 lei din activitatea de exploatare şi încasează o asigurare de 400 lei.550 lei pentru răscumpărarea acţiunilor întreprinderii.500 lei din vânzarea unei clădiri.700 lei pentru achiziţia unui autoturism.800 lei din care numerar dobândit 700 lei.300 lei c. +100 lei -320 lei +100 lei -320 lei +4 520 lei +4 940 lei +5 210 lei +4 520 lei 56 -4 780 lei -4 780 lei -5 590 lei -5 170 lei . b. .000 -3. plăteşte acţionarilor 1. plăteşte 4.100 lei datorii din leasing financiar.700 lei din care 1.1 250 lei + 2 050 lei e.000 lei aferente activităţii de finanţare.Dividende plătite (500 . plăteşte dividende în valoare de 1.520 -350 -390 În cursul anului N o societate comercială efectuează următoarele operaţii: încasează 1.000 lei.300 lei materii prime achiziţionate.450 lei + 1 250 lei d. plăteşte 4. .000 lei din vânzarea unei clădiri.500 lei din vânzarea mărfurilor.150) TOTAL -3.

000 EURO la cursul zilei de 24. 101.000) euro * 24. b.000 euro * 24.000. Cursul ROL/EURO la 1. Care sunt valorile aferente trezoreriei nete a societăţii şi diferenţa de curs nerealizată? Trezoreria netă Diferenţa de curs nerealizată a.2001 – T01.1. 116.590 Flux investiţii +5.000 EURO la cursul zilei de 23.500 Flux finanţare La începutul anului 2001 o întreprindere deţinea 10.2001.000. 1120 lei +5 640 lei -3 980 lei Răspuns corect: c) Operaţie Încasarea contravalorii mărfurilor vândute Vânzarea clădirii Plata materiilor prime achiziţionate Achiziţia filialei Z Numerar dobândit prin achiziţia filialei Dobânzi încasate Încasarea indemnizaţiei de asigurare Achitarea datoriilor aferente leasing-ului financiar Plata dividendelor Răscumpărarea acţiunilor proprii TOTAL Flux exploatar e +4.000 lei.210 -1.500.000.000 lei.100 lei/€.500.000 * 23.000 lei/€ şi de 10.500.12.500.300 lei/€ şi de 15.000 EURO.000 lei.000 lei T31.000 lei.000.000 lei 15.800 +700 +810 -4.300 +40 +420 -60 +100 +5.500.000 = 131.000 lei.100 lei/euro = 361.000 lei 15.2001 cursul era de 24.000 = 230.000 lei/euro = 230. 131.000 – 230.100 -690 -800 -5.000 lei Situaţia contului de disponibilităţi în valută în anul 2001: Sold iniţial = 10.000 + 10.500 lei/€ şi plăţi de 20.000 – 20.000 – 15.500.500.12.000 * 24.000 -4.000.000 + 30.000 lei 7.000 EURO la cursul zilei de 23. 120.000.000.500 lei/€. Răspuns corect: e) TN = T31.000 = 720. TN = trezoreria netă T01.2001 = disponibilităţi la 31 decembrie 2001 T01.2001 = disponibilităţi la 1 ianuarie 2001 T31.01.2001 = 10.000 lei Încasare = 10.12.2001 era de 23.000 * 23.01.000.000 lei Încasare = 30. c. d. 131.000 euro * 23.000.2001 = (10.500 = 235. Pe parcursul exerciţiului 2001 au fost înregistrate următoarele fluxuri monetare: încasări de 30.000 lei TN = 361.12.000 lei 57 unde .500. e.01.000 EURO la cursul zilei de 24.e.000 lei/€.000 lei 7.000.000 lei 4. La 31.100 lei/euro = 15.

000.000.600. + 40 600 000 lei + 20 000 000 lei + 20 200 000 lei b. disponibilităţi 9. în avans + + Creditori diverşi + Impozit pe profit + + Credite bancare pe termen scurt Datorii pe termen scurt = 6.000.20 000 000 lei .000.200. – necesar de fond de rulment din exploatare AC expl. impozit pe salarii 3. venituri înregistrate în avans 9. titluri de plasament 8.20 000 000 lei .000 lei. clienţi 13.20 200 000 lei e.000 lei. stocuri 15.000 + 10.000 lei din care din exploatare 4.500.200 + 9.000. înregistrate în avans Creanţe = 13.000 lei.20 000 000 lei + 20 200 000 lei Răspuns corect: a) FR = AC – DTS.000.000 lei Diferenţa de curs valutar = 361.000 lei. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 20.000 + 16.000 * 23. Care sunt mărimile fondului de rulment.000.000.000. amortizări 4.600 = 17.000 lei Disponibilităţi = Titluri pe termen scurt + Disponibilităţi Disponibilităţi = 8.000 + 19. credite bancare pe termen scurt 9.000.000.200.000.000.DTSexpl.000. creditori diverşi 10.000 lei. unde FR – fond de rulment AC – active circulante DTS – datorii pe termen scurt AC = Stocuri + Creanţe + Disponibilităţi Stocuri = 15.000.000. – active circulante din exploatare DTSexpl – datorii pe termen scurt din exploatare 58 ..500.000 = 40.000 lei NFRexpl.600.500 = (352. – 40 600 000 lei + 20 000 000 lei + 20 200 000 lei d.000 lei.000 .000 lei.200.000.000 lei.500. cheltuieli înregistrate în avans 19.300 = (486.000 lei.000. unde: NFRexpl.000 lei AC = 15.000 lei.000 * 24.800.000 – 346.000 + 48. a necesarului de fond de rulment de exploatare si în afara exploatării: FR NFR exploatare NFR afara exploatării a.000.500.000 = 15.000.000.20 200 000 lei c.000.000 + 17.000 lei Dispuneţi de următoarele date: activ imobilizat net 6.500.800. furnizori 6. capital propriu înainte de repartizare 25.000) lei Plăţi = 15.800.000 = 40. + 40 600 000 lei .000 = 80.000 = 48.000.000 lei Datorii pe termen scurt = Furnizori + Impozit pe salarii + Venituri înreg..800.000 lei.Plăţi = 20. provizioane pentru deprecierea stocurilor 1 600. impozit pe profit 3.000) lei Sold final = 346.000 + 9.000.000 lei.000 lei FR = 80.000.000 lei. din care legate de exploatare 5.000 + 9.200.000 lei.000. = ACexpl.000 lei Creanţe = Clienţi + Debitori diverşi + Ch.200. – 40 600 000 lei .000 lei.000.40.000 lei.000 + + 3.000 lei.000 lei.000 + 3. debitori diverşi 16. – 40 600 000 lei .000.

exploatării ACexpl.200.000.000 =38. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 6.000 lei. – 16 100 000 lei .000 lei.000 = 18.000 – 13.000 000 lei.expl.000 = 13.000.expl.000.ACexpl.000. = ACaf. credite bancare pe termen scurt 4.000 lei.000 lei.unde AC = active circulante DTS = datorii pe termen scurt NFR = AC – DTS AC = Materii prime + Clienţi + Ch. conturi curente la bănci 15.000. – 16 100 000 lei + 5 900 000 lei + 10 200 000 lei e.5 900 000 lei + 22 000 000 lei d. capital social subscris vărsat 10. materii prime 14.200. = 33. – active circulante în afara exploatării DTSexpl – datorii pe termen scurt în afara exploatării ACaf.000 = 20.= 8.000.000 + 16.000 + 14.000.000 lei 59 . înreg. = 6. = Creditori diverşi + Impozit pe profit + Ven. provizioane pentru deprecierea creanţelor clienţi 200..000 lei.000.000. prime privind rambursarea împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni 1.000 lei.000.000 lei NRFaf.000.900. + 16 100 000 lei + 5 900 000 lei + 10 200 000 lei b.000 lei.000 = 20.expl.5 900 000 lei + 10 200 000 lei c.200.000 lei. a necesarului de fond de rulment şi a trezoreriei nete: FR NFR T a.000 = 33.000 + 4.000 + 3.000 + 10.expl. = Furnizori + Impozit pe salarii + Venituri înreg. Care este mărimea fondului de rulment net global.000.000 lei DTSexpl.expl. amortizarea mijloacelor fixe 3.900.000. în avans din afara exploatării DTSaf. furnizori 6.000.5 900 000 lei + 22 000 000 lei Răspuns corect: a) FR = NFR + TN . – DTSaf.000 lei NFRexpl. în avans af. = 15.expl.înregistrate în avans AC = 14.000 lei.000. înregistrate în avans af.000 = 27.000 lei.000 lei Dispuneţi de următoarele date: mijloace fixe la valoarea brută 5.000.000 + 3.000.000.000 lei.200.000 + 3. + 16 100 000 lei . clienţi 3.000.600.= Titluri de plasament + Debitori diverşi + Ch.000. împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 2.000.900.000 lei DTSaf.expl. – necesar de fond de rulment în afara exploatării AC expl. + 16 100 000 lei . venituri înregistrate în avans 16. = 10. provizioane pentru deprecierea materiilor prime 1. = Stocuri + Clienţi + Ch. înregistrate în avans în afara exploatării ACaf.000 lei.000.expl.000 lei.800.000.000.000.000.000 + 5. unde: NFRexpl.000. unde FR = fond de rulment NFR = necesar de fond de rulment TN = trezorerie netă .000.000 lei NRFaf.000 – 18.000 + 13. cheltuieli înregistrate în avans 10.000. exploatării DTS expl.500.000 lei.000 + 5. = 38.

client B 11.000. 16.930 u.m.000 + 10.000. c.480 u.000 = 16. d.900. 11.100 000 lei Situaţia creanţelor clienţi la sfârşitul anului N este: client A 14.000.950 bucăţi 312. Care este mărimea provizionului pentru deprecierea creanţelor clienţi ce trebuie constituit la sfârşitul anului N: 10 300 000 lei 21 700 000 lei 18 439 000 lei 24 151 000 lei 16 900 000 lei Răspuns corect: e) Provizioanele care trebuie constituite pentru fiecare client: Pentru clientul A 60% * (14.m.000 = 10.650 u.000.15) = 16. probabilitate de încasare 40 %. e. Qpr = CF / (pv .000 Pentru clientul C 10% * (10.m.000 Preţul de vânzare propus al produsului AB este de 27 u.420 bucăţi CApr = pv * Qpr 60 . Răspuns corect: d) Pragul de rentabilitate în unităţi fizice se stabileşte împărţind creşterea costurilor fixe la diferenţa între preţul de vânzare şi costul variabil unitar. Se estimează o creştere a costurilor fixe cu 197.m.000 * 100/119) Provizion total pentru deprecierea clienţilor = 7.800.200. 11.000 lei TN = 15.000 lei FR = NFR +TN = 5.000 lei inclusiv TVA 19 %.000. Pragul de rentabilitate în unităţi fizice şi în unităţi monetare pe lună este de: a.000 = 8.m.430 u.000.340 u.000.m.000 lei exclusiv TVA.280.800. unde TA = trezorerie de activ TP = trezorerie de pasiv TA = Conturi curente la bănci = 15.710.000.000 = 900.000 – 4.000 lei TP =Credite bancare pe termen scurt = 4. probabilitatea de neîncasare 80 %.m.000 = 5.420 bucăţi 443.590 bucăţi 322. b.900.800.m.590 bucăţi 438. probabilitatea de încasare 90 %.710.000 lei NFR = 27. şi costul variabil unitar planificat este de 15 u.000 lei TN = TA – TP.000 – 22.cv) = 197.280.DTS = Furnizori + Ven.240 bucăţi 443.900.000 = 22. pe lună.000 * 100/119) Pentru clientul B 80% * 11.040 u.900.000 + 16.200 000 = 16. 15.040 / (27 . client C 10. înregistrate în avans DTS = 6. 16.000 lei inclusiv TVA 19 %.200.

iar la sfârşitul anului N+1 de 1.000 trebuie diminuat cu 300. Conform principiului prudenţei plus valorile nu se înregistrează în contabilitate.600 lei/acţiune. La sfârşitul anului N valoarea la bursă a acţiunilor este de 1. Care sunt înregistrările privind provizioanele în anul N+1: a) 300 000 lei 296 = 7813 300 000 lei b) 300 000 lei 6863 = 296 300 000 lei c) 300 000 lei 296 = 7863 300 000 lei d) 300 000 lei 296 = 764 300 000 lei e) 300 000 lei 590 = 7863 300 000 lei Răspuns corect: c) La finele anului N se înregistrează o depreciere de 300 lei / titlu.000 lei ((2. titlurile fiind în continuare depreciate.000).000-1.000 lei/acţiune.900 lei/titlu comparativ cu 2.500 lei fiind superioară preţului de achiziţie de 2. De această dată. Cursul la bursă la finele anului următor este de 1.700 lei/acţiune. deprecierea este de 100.420 = 443. valoarea de piaţă – 2.000 lei. Care sunt înregistrările contabile la sfârşitul anului N+1: a) 300 000 lei 296 = 7813 300 000 lei b) 300 000 lei 296 = 7863 300 000 lei c) 300 000 lei 6863 = 296 300 000 lei d) 300 000 lei 6813 = 296 300 000 lei e) 400 000 lei 6863 = 296 400 000 lei Răspuns corect: b) La finele anului N. La sfârşitul anului N cursul la bursă al acţiunilor este 1.900) * 1. O societate achiziţionează în anul N 1.000 lei/acţiune. provizionul constituit era la nivelul de 400.CApr = 27 * 16. iar în anul următor provizionul trebuie anulat deoarece nu mai are obiect.340 lei O societate achiziţionează în anul N 1. Astfel provizionul constituit în anul precedent – 400.900 lei/acţiune.000 lei prin 61 .000 de acţiuni ca titluri de participare la preţul de 2. În anul N+1 acţiunile se vând la preţul de 2 500 lei/acţiune.000 lei la care sunt înregistrate titlurile în contabilitate.000 de acţiuni ca titluri de participare la preţul de 2.000 lei/titlu care este valoarea din contabilitate.

000 lei. 391 .000.000 lei.4.1.600.000. Care sunt înregistrările anului N +1: a) 700 000 lei 6814 = 391 700 000 lei 600 000 lei 391 = 7814 600 000 lei b) 200 000 lei 391 = 7814 800 000 lei 600 000 lei 397 c) 700 000 lei 6814 = 391 700 000 lei d) 200 000 lei 391 = 7814 200 000 lei e) 700 000 lei 601 = 301 700 000 lei Răspuns corect: b) Valoarea netă a materiilor prime era la finele anului N 800. superioară valorii nete a materiilor prime cu suma de 200.000 lei astfel că se impune anularea provizionului pentru suma respectivă.600.000 lei.000 lei.4. Valoarea netă a mărfurilor era la finele anului N de 2.12.N+1 este de 2.000 lei. Care sunt înregistrările la sfârşitul anului N+1: a) 700 000 lei 391 = 7814 700 000 lei 500 000 lei 394 = 7814 500 000 lei b) 500 000 lei 6814 = 394 500 000 lei c) 100 000 lei 6814 = 391 100 000 lei d) 700 000 lei 6814 = 391 700 000 lei e) 700 000 lei 391 = 7814 700 000 lei 500 000 lei 6814 = 394 500 000 lei 62 . Valoarea de inventar la sfârşitul anului N+1 este 1.000.000 lei.000.2.700.000 lei200. Situaţia stocurilor unei societăţi comerciale se prezintă astfel: la sfârşitul anului N valorile contabile ale stocurilor sunt: 301 .reluarea la venituri financiare.000 lei şi 371.000 lei. La sfârşitul anului N+1 valorile de inventar sunt: 301 1.900.000 lei.000 lei şi 345 4.700.000. 345 .2.500.000.000 lei). iar valorile de inventar 301 . 391 .1.000.2. La sfârşitul anului N+1 valorile contabile sunt: 301 .600.000.000 lei. în timp ce valoarea de inventar la 31.000 lei.600. Concluzia care se desprinde este aceea că provizionul existent la finele anului N în valoare de 600.000 lei (1. Situaţia stocurilor unei societăţi comerciale se prezintă astfel: la sfârşitul anului N valorile contabile ale stocurilor sunt: 301 .000 lei şi 371 . 397 .000 lei.000 lei şi 345 .000.900.2.000 trebuie trecut la finele anului N+1 la venituri.

000 lei) comparativ cu 2. valoarea de inventar fiind inferioară valorii contabile cu suma respectivă. Situaţia este diferită în ceea ce priveşte produsele finite care înregistrează o depreciere în sumă de 500.000 lei care este valoarea de inventar la finele anului N+1. fapt care implică constituirea unui provizion. deci.900.000. Se impune. anularea provizionului constituit în sumă de 700.000 lei.Răspuns corect: e) Valoarea contabilă netă a materiilor prime la finele anului N era de 1.000 lei (1.000 lei. 63 .200.000 lei -700.

la un cost de 1. La sfârşitul exerciţiului financiar N.000 La finele anului N+1. este de 900 lei şi a unei acţiuni BETA de 1.000.N. În anul N+1 probabilitatea de încasare pentru clientul B este de 80 % iar clientul C dă faliment.950.000 = 1. 6863 = 296 4.000 lei. achiziţionate pe data de 10.Situaţia creanţelor clienţi la sfârşitul anului N este: client B 5. cu scopul de a exercita un control în capitalul societăţii emitente: 10 acţiuni ALFA. Întrucât se constată falimentul clientului C. La sfârşitul anului N. probabilitate de neîncasare 30 % şi client C 5. provizionul necesar pentru acoperirea riscului de neîncasare a clientului B este în valoare de 1. Rezultă un plus de valoare care nu se înregistrează în contabilitate 64 . achiziţionate pe data de 02. la un cost de 800 lei/acţiune.000 lei b. 40 acţiuni BETA achiziţionate pe data de 18.N.08.000 lei).000 lei inclusiv TVA 19 %. Care sunt înregistrările anului N+1: a) 5 000 000 lei 654 = 4118 5 950 000 lei 950 000 lei 4427 4 000 000 lei 491 = 7814 4 000 000 lei b) 5 000 000 lei 654 = 4111 5 950 000 lei 950 000 lei 4427 4 000 000 lei 491 = 7814 4 000 000 lei c) 5 000 000 lei 654 = 4118 5 950 000 lei 950 000 lei 4427 500 000 lei 6814 = 491 500 000 lei 3 500 000 lei 491 = 7814 3 500 000 lei d) 5 000 000 lei 654 = 4111 5 950 000 lei 950 000 lei 4427 3 500 000 lei 6814 = 491 3 500 000 lei e) 5 950 000 lei 654 = 4111 5 950 000 lei 1 500 000 lei 6814 = 491 1 500 000 lei Răspuns corect: a) Provizionul constituit la finele anului N: Pentru clientul B 30% * 5.N = 5. 20 acţiuni ALFA.000.500. Care din următoarele variante privind aplicarea principiului prudenţei este corectă: a.000 Pentru clientul C 70% * (5.04.12.000 lei (20% * 5.950. pentru clientul B trebuie reluată la venituri suma de 500.12.000 Provizion total pentru deprecierea clienţilor la 31.000.500. societatea având certitudinea că nu va recupera suma. probabilitatea de neîncasare 70 %.N. Astfel. se impune anularea provizionului aferent acestuia paralel cu înregistrarea pierderii din creanţe. la un cost de 1.500 lei/acţiune. societatea X deţine următoarele acţiuni.000.400 lei.000 lei/acţiune. valoarea de inventar a unei acţiuni ALFA.000 lei exclusiv TVA 19 %.000 * 100/119) = 3.000.

2001 .000 lei.12.03. La 31.000 lei 6863 = 261 40.12. e.000 lei 6863 = 296 40.000 lei 120.200.09.000 lei pentru titlurile achiziţionate la 30.2001 pentru 6.000 = 2. deţine la 31. Societatea MEGA S.000 lei 296 = 6863 40.000 lei Valoarea reală a titlurilor = 300 * 7. în schimb.000 lei/acţiune şi 200 acţiuni achiziţionate la data de 30. acestea au o valoare contabilă totală de 26.160. 200 obligaţiuni achiziţionate la un cost de 10.000 lei Răspuns corect: a) În ceea ce priveşte titlurile de participare deţinute la ALFA.000 lei b) 40.2001 se constată că valoarea de piaţă a acţiunilor BETA este de 7.000 lei 6863 = 296 160.000 lei Răspuns final: e) Valoarea contabilă totală a titlurilor este: 100 * 6. provizionul necesar fiind în valoare de 4.03.2001 un portofoliu de 600 de obligaţiuni cotate ale societăţii BETA S.000 lei Valoarea contabilă este superioară valorii reale cu suma de 40. care au fost achiziţionate după cum urmează: 400 obligaţiuni achiziţionate la un cost de 12. Conform principiului prudenţei nu se recunosc plusvalorile. Înregistrările contabile privind regularizarea la inventar se realizează astfel: a) 160.000 lei 261 = 761 120. Titlurile de participare deţinute la societatea BETA.01.A.90.09.2001 nu se înregistrează.000 lei 3. Societatea ALFA deţine 300 acţiuni BETA achiziţionate astfel: 100 acţiuni achiziţionate la data de 1.000 lei.07.000 lei. conform principiului prudenţei e) 40. în timp ce valoarea de piaţă este de 27.000 + 200 * 8.2001 .500 lei.000 lei d) 160.2001.000 lei. Cunoscând: soldul contului 590 la 01. sumă la nivelul căreia trebuie constituit provizionul pentru depreciere.c. în cursul exerciţiului 2001 nu au fost cedate obligaţiuni deţinute. cursul obligaţiunilor la 31. 6864 6814 593 = = = 593 593 7864 5.12.000 lei/ obligaţiune la 30.000 lei/ obligaţiune la 30. precizaţi care sunt înregistrările contabile corecte şi complete care trebuie să intervină în 65 .000 lei/ acţiune.000 lei.11.2001. sunt depreciate cu 100 lei / titlu.A.000 lei Plusul de valoare de 120.000 lei c) 40.000 lei 6863 = 296 160.000 lei 3.200 lei/ acţiune.200 = 2. d.2001 pentru 8.

la 31.000 lei.500 lei) – este superioară valorii contabile care este la nivelul de 6.800.2001 este de 11.000.2001: a. 310. 50.000 lei 590 = 7814 90. Cu ocazia inventarului aferent exerciţiului 2001 se dispune prevederea unei cheltuieli probabile de 17.000 lei 590 = 7814 b.000 lei fusese constituit un provizion la finele anului N. Precizaţi.900.000 lei/ obligaţiune.2001 pentru un cost de achiziţie de 12. 100.000 lei 6863 = 590 10.000 = 100. cunoscând că în cursul exerciţiului 2001 nu au avut loc vânzări de obligaţiuni. 110.000 lei.000 lei (400 * 12.000 lei 6814 = 590 d. În cursul anului 2002 se plăteşte colaboratorului extern suma de 20.6.000 lei Pentru suma de 90.12.2001 un portofoliu de 600 de obligaţiuni cotate ale societăţii BETA S.000 lei d.000.000 + 200 * 10.000 lei 160.000 lei 200 * 10.03. care sunt înregistrările contabile corecte şi complete care trebuie să intervină în contabilitatea societăţii MEGA SA.A.12.000 lei c. Societatea MEGA S.000 lei Răspuns corect: d) Valoarea contabilă a obligaţiunilor se determină astfel: 400 * 12.A.A. deţine la 31.500 lei. la finele anului N+1.000 lei 6814 = 590 310.000 lei 590 = 7863 c. Astfel. ca rezultat al 66 .000 lei (600 * 11. 10. 160.000) şi.500 lei/ obligaţiune.contabilitatea societăţii MEGA S.000 lei 590 = 7814 50.000 lei pentru un litigiu cu unul dintre colaboratorii externi ai societăţii.900. 90.12. Se ştie că: soldul contului 590 la 01.500 = 5.000.000 lei e. cursul obligaţiunilor BETA la 31.000 lei 100.07. prin urmare. 90.000 lei 590 = 7812 Răspuns corect: b) 160. 200 obligaţiuni achiziţionate pe 30.2001: a. Se precizează că un astfel de litigiu se referă la activitatea de exploatare.000 lei Valoarea reală la 31 decembrie 2001 = 600 * 11.000 lei b.000 lei 590 = 6814 40.01. care au fost achiziţionate după cum urmează: 400 obligaţiuni achiziţionate pe 30. 160. trebuie anulat întrucât nu mai are obiect.500 = 6.000 lei Deprecierea aferentă titlurilor = VC – VR = 7.000 lei 6814 = 590 e.000 lei Total valoare contabilă = 7.2001 pentru un cost de achiziţie de 10.000 lei Valoarea reală a titlurilor .000 – 6.12.000 lei 110.000 lei.000 = 2. 40.2001 era de 90. la 31.000.900. trebuie suplimentat provizionul cu suma de 10.000 lei 90. astfel că. provizionul constituit anterior. nu se recunoaşte plus valoarea.

000 lei 1511 = 7812 625.000 lei 690.000 lei 496 = 7814 17.000 lei b) 20.000 lei 621 = 5121 20.000 lei 621 = 5121 20.000 lei 6581 = 5121 690. nu mai are obiect şi trebuie anulat prin trecerea la venituri. Precizaţi care din următoarele reflectă înregistrările contabile corecte şi complete care trebuie să intervină în contabilitatea societăţii în cursul anului 2002: a) 20.000 lei.A. constituit la finele anului anterior. Până la 31.000 lei b) 690. pentru un stoc de mărfuri livrat de aceasta şi care s-a dovedit a fi de proastă calitate.000 lei 6581 = 5121 690.000 lei 621 = 5121 20.000 lei 17.000 lei 17.000 lei d) 20.000 lei 621 = 5121 20.000 lei.000 lei e) 690.000 lei 65.000 lei 6812 = 491 65.2002 societatea PROD S.000 lei Răspuns corect: a) În cursul anului 2002 se înregistrează plata către colaboratorul extern. În luna octombrie 2000 un client intentează un proces societăţii PROD S.000 lei 625.2001 procesul nu a avut loc şi riscul estimat este reevaluat la 625.000 lei.12.000 lei 491 = 7812 625.000 lei 20. În contabilitate se estimează pierderea probabilă a procesului şi condamnarea societăţii la plata unor despăgubiri de 750.000 lei c) 20.000 lei 6814 = 1511 65.000 lei 1511 = 7812 690. în exerciţiul 2002: a) 690.000 lei 6581 = 5121 690.000 lei 17.000 lei e) 20. este condamnată la plata sumei de 690.000 lei 6581 = 5121 690.000 lei 1511 = 7812 20.07.000 lei 625.deciziei instanţei de judecată. provizionul pentru litigii.000 lei 17. Pe data de 31.000 lei c) 690.A. Astfel.000 lei 621 = 5121 20.A.000 lei 1511 = 7812 17. Precizaţi care din următoarele reprezintă toate înregistrările contabile corecte care se impun în contabilitatea societăţii PROD S.000 lei 6812 = 1511 17.000 lei 67 .000 lei 1511 = 7812 17.000 lei d) 65.

provizionul pentru litigii.000. 50 lei 250 lei d.000 + 8. ajustat la finele anului anterior şi care avea o valoare de 625. 723 lei 300 lei Răspuns corect: a) Determinarea valorii unui drept de subscriere DS = {Nn / (Nv + Nn)} * (Valoare contabilă veche – Preţ de emisiune).Răspuns corect: a) În cursul anului 2002 se înregistrează plata către client în sumă de 690. în faza II încorporare rezerve în sumă de 1.500 => DA = 100 lei Situaţia înainte de dubla majorare a capitalului social este: capital social 10. rezerve 8. nu mai are obiect şi trebuie anulat prin trecerea la venituri.000/(10.000.200 lei/acţiune preţ de emisiune.000.000. în faza II prin noi aporturi în numerar pentru care se emit 3. Se decide creşterea capitalului social prin dubla mărire astfel: în faza I noi aporturi în numerar pentru care se emit 5.600 – 1.000. Astfel.000 lei. 723 lei 100 lei e.000 lei pentru care se emit 1.000 lei. Se decide creşterea capitalului social astfel: în faza I încorporări de rezerve în sumă de 4. Valoarea contabilă veche = (10. 200 lei 0 lei d. 200 lei 100 lei b.000 de acţiuni.000 = = 24.000 de acţiuni.000) 1.600 – (15.000 lei împărţit în 10.000)} * (1.000 lei/acţiune.000 = 1.000.800 lei DS = {5.600 = 1.000 + 8. rezerve 5.000 lei.000.800 – 1. 300 lei 0 lei 68 . a. Care sunt mărimile distincte ale DA şi DS: a.000 lei împărţit în 10.000.000 de acţiuni la preţ de emisiune egal 1.000 lei.200) => DS = 200 lei Calculul dreptului de atribuire DA = Valoarea contabilă a vechilor acţiuni – (Nv / (Nn + Nv)) * Valoarea contabilă a vechilor acţiuni Valoarea contabilă a vechilor acţiuni = (10.000 = 1.000)/15.000) / 10. Mărimile distincte ale DS şi DA sunt.000. Situaţia înainte de dubla mărire a capitalului social se prezintă astfel: capital social 10. unde Nn reprezintă numărul acţiunilor nou emise Nv reprezintă numărul acţiunilor vechi.600 lei DA = 1.000.000 / 15.000 de acţiuni.000/16.000 + 1.000 de acţiuni 1.000. 200 lei 300 lei c. 250 lei 50 lei b.000 lei pentru care se emit 2. 250 lei 250 lei e.000 + 5. 0 lei 300 lei c.200 * 5.000 de acţiuni.

Care este impozitul pe profit datorat.500. 1 700 000 lei.000.000 = 950.500 – (10.000) => DS = 50 lei Dispuneţi de următoarele informaţii din contabilitatea curentă: venituri totale 6.000 = 1.000 lei.000 lei şi venituri din dividende încasate 500.250 lei DS = {3. Valoarea contabilă veche = (10.000 + 5.N mărfuri în valoare de 2.000 + 1.250 => DA = 250 lei Determinarea valorii unui drept de subscriere DS = {Nn / (Nv + Nn)} * (Valoare contabilă veche – Preţ de emisiune).000) 1. 20 % din preţ se va plăti după un an de la vânzare.000 lei Impozitul pe profit = 25% * 3.000.000 – 2.800.000.000 lei.000 + 500.500 = 1.000.000/12.000 + 3.800.500 lei DA = 1.000/(12.000) / 10.000.000.000 = 1.000 lei din care amenzi 1.000.800.000 lei din care venituri din provizioane nedeductibile fiscal 1. 1 950 000 lei.000. Care este formula contabilă prin care se va contabiliza vânzarea conform IAS 18 "Venituri": a) 2 000 000 lei 4111 = 707 1 750 000 lei 766 250 000 lei b) 2 000 000 lei 4111 = 707 1 750 000 lei 69 .800.000. unde Nn reprezintă numărul acţiunilor nou emise.Răspuns corect: a) Calculul dreptului de atribuire DA = Valoarea contabilă a vechilor acţiuni – (Nv / (Nn + Nv)) * Valoarea contabilă a vechilor acţiuni Valoarea contabilă a vechilor acţiuni = (10.000 + 5. cota de impozitare fiind 25 %: 50 000 lei.250 – 1.500 – 1. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 20 %. Nv reprezintă numărul acţiunilor vechi.01.000 lei.000)} * (1. 950 000 lei. condiţiile de plată fiind: 50 % din preţ se plăteşte în momentul vânzării.000 – (1.000) Profitul impozabil = 3. 1 200 000 lei. cheltuielile totale sunt în valoare de 2.000) / 12. Răspuns corect: e) Impozitul pe profit = 25% * Profit impozabil Profitul impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale + + Cheltuieli nedeductibile – Venituri neimpozabile Profitul impozabil = 6.000 lei O societate comercială vinde unui client LA 01.500. iar 30 % după 2 ani de la vânzare.

reducere comercială înscrisă în factură 10 %. contribuţia unităţii la asigurări sociale 700.750.000.000 lei.000 + 600. nedeductibile – Venituri neimpozabile Variaţia stocurilor aferentă obţinerii = 10.500.000. 16 700 000 lei 17 100 000 lei Răspuns corect: e) Rezultatul fiscal = Rezultat contabil + Ch.000 lei.100.000) Cheltuieli cu materii prime = (1.000 lei.000.000) Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială = (900. 19 700 000 lei 20 100 000 lei d.000 + 400.000 lei şi fond şomaj 200. Între cheltuielile ocazionate de obţinerea produselor finite sunt: materii prime consumate 1.000 = 16. ea vinde 30 % din ele la preţul de 15.000.000 lei cât reprezintă valoarea totală a mărfurilor facturate .100.000 lei.000 70 .500.000.000) Rezultat contabil = 16. salarii datorate 1.000 lei şi plătite 1.000) Cheltuieli cu salariile personalului = (1.000.000) Cheltuieli cu amenzile = (600.000 lei.000.700.de 250.000) Cheltuieli privind dobânzile = (400. 15 500 000 lei 19 500 000 lei b.500. 20 600 000 lei 21 600 000 lei e. dobânzi 400.000 / (1 + 20%)2 = 1.000 / (1 + 20%)1 + 600.000 lei. amenzi 600. Dispuneţi de următoarele informaţii în cursul exerciţiului N: o societate obţine în cursul anului produse finite la cost producţie 10.000 lei – este înregistrată ca şi venit în avans.000 Rezultat fiscal = 16. Care sunt mărimile distincte ale rezultatului fiscal şi excedentului brut de exploatare: Rezultat fiscal EBE a.800.000 Variaţia stocurilor la descărcarea din gestiune = (3.000.000 Venituri din vânzarea produselor finite = 13.000 lei Diferenţa până la 2. 16 100 000 lei 17 000 000 lei c.000 lei.472 c) 2 000 000 lei d) 2 000 000 lei e) 1 750 000 lei Răspuns corect: b) 4111 = 707 4111 = 707 766 4111 = 707 250 000 lei 2 000 000 lei 1 833 333 lei 166 667 lei 1 750 000 lei Valoarea care se recunoaşte ca venit curent din vânzarea mărfurilor se obţine prin actualizarea sumelor ce urmează a fi încasate conform unei rate de actualizare care este reprezentată de rata dobânzii percepută pe piaţa financiară pentru un credit echivalent: 1.

III = 18. Care din următoarele variante privind soldul contului 441 şi înregistrarea impozitului pe profit în luna decembrie.500 lei Cheltuiala cu chiria aferentă trim.750 lei Cheltuiala cu chiria aferentă trim.000 lei. II = 3750 * 45/90 + (18.250 lei d. dar a crescut la 18. cheltuieli totale = 40. cheltuieli cu impozitul pe profit înregistrate până în luna decembrie = 5. SFD 1.000 lei. 16 740 lei. 691 = 441 3.875 lei Se dau următoarele informaţii aferente anului N: venituri totale = 50. impozit pe profit plătit = 2.000 + 400. Răspuns corect: c) Cheltuiala cu chiria aferentă trim.000 / 4 = 3.250 lei c. 691 = 441 3. 21 375 lei.000 lei. de protocol nedeductibile 71 .000 lei (inclusiv cheltuielile cu impozitul pe profit înregistrate până în luna decembrie).000 – 5. Cheltuielile cu chiria în contul 121 pentru exerciţiul încheiat va fi de: 17 625 lei. SFC 750 lei.EBE = Rezultatul contabil + Cheltuieli cu amenzile + Cheltuieli priv. protocol = 100 lei < 302 lei => nu sunt ch. venituri din reluarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor = 4.000 = 17.000 lei.000 / 4 = 4.000 lei. Dobânzile EBE = 16. 691 = 441 1.000 / 4) * 45/90 = 4.875 lei e.000 + 600.000 lei. 15 mai. 441 = 691 2. Chiria anuală a fost de 15. este corectă: a.000 / 4 = 4. protocol) * 2% Profit brut = 50.000 + 100) * 2% = 302 lei Ch.000 – (40. cota de impozit pe profit = 25%.000 lei.500 lei Cheltuiala cu chiria aferentă întregului an = 16. 15 august şi 15 noiembrie.875 lei. SFD 3.125 lei Răspuns corect: b) Impozitul pe profit = 25% * Profit impozabil Profitul impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale + + Cheltuieli nedeductibile – Venituri neimpozabile Limita deductibilităţii cheltuielilor de protocol = (Profit brut + Ch.100. venituri din dividende = 2.000) = 15. I = 15. SFC 875 lei. SFC 750 lei. IV = 18.000 lei la 15 mai.000 lei Chiria se plăteşte trimestrial în avans pe data de 15 februarie. 441 = 691 1.000 lei Limita deductibilităţii cheltuielilor de protocol = (15.750 lei b.100. cheltuieli de protocol =100 lei (limita de deductibilitate 2%). cheltuieli privind amenzile şi penalităţile datorate statului = 2. 17 250 lei.125 lei Cheltuiala cu chiria aferentă trim. 16 875 lei.750 lei.

000 u.m.000. Cota de impozit pe profit este 25%.m.000 lei Profitul fiscal este cu 300. pentru amortizarea utilajului se utilizează metoda liniară.m.250 lei. Cheltuieli privind impozitul = Datorii privind impozitul 75.000 = 11.000 lei mai mic decât profitul contabil.000 lei Profitul impozabil = 50.000 lei Înregistrarea contabilă ce se impune: 72 .000 u. Impozitul pe profit amânat = 25% * 300. amânat amânat e.000 = 6.750 lei Având în vedere că suma înregistrată anterior ca şi cheltuială cu impozitul pe profit a fost de 5.000 lei Venituri neimpozabile = Venituri din dividende + Venituri din reluarea provizioanelor aferente stocurilor Venituri neimpozabile = 2. amânat amânat Răspuns corect: e) Amortizare liniară în primul an = 1. nedeductibile = Ch.000 5.000 * 50% = 500. Conform IAS 12 "Impozitul pe profit".000 * 1 / 5 = 200. Din punct de vedere fiscal. Din punct de vedere contabil. Datorii privind impozitul = Venituri din impozitul 300. cu imp/profit 2. privind amenzile şi penalităţile Ch.000 lei. Veniturile obţinute din înstrăinarea şi exploatarea utilajului vor fi impozabile. amânat amânat c.000 + 2.000 lei = 75.000.. nedeductibile = 5. durata de utilizare este de 5 ani.000 lei Amortizare accelerată în primul an = 1.000 + 7. care din următoarele variante privind înregistrarea impozitului amânat la sfârşitul primului an de utilizare este corectă: a. amânat amânat b.000 + 4.000 = 7.000 u. Cheltuieli privind impozitul = Datorii privind impozitul 300.250 Rulaj creditor Sold final creditor C 5.000 750 Valoarea contabilă a unui utilaj este de 1. amânat amânat d.000 – 6.000 Ch.250 4. Creanţe privind impozitul = Venituri din impozitul 75. cu imp/profit Rulaj debitor 441 „Impozit pe profit” 2. cu impozitul pe profit + Ch.000 u.Ch.750 u.m.000.000 – 40.250 D Impozit plătit Diminuarea ch. Înregistrarea care se impune este: 441 = 691 2.000 = 2.000 lei Impozitul pe profit la decembrie= 25% * 11.m.000 lei rezultă faptul că trebuie diminuată cheltuiala cu impozitul pe profit cu suma de 2. pentru amortizarea utilajului se utilizează metoda accelerată. Cheltuieli privind impozitul = Datorii privind impozitul 18.

000. 66 000 000 lei 66 000 000 lei 108 000 000 lei e. din vânzarea produselor finite = 60.000 lei. pierderi din creanţe şi debitori diverşi = 100 lei. Să se determine valoarea la care cheltuielile de exploatare vor fi înscrise în contul de profit şi pierdere.000 lei. donaţii şi subvenţii acordate = 100 lei.000 lei. cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 200 lei. Răspuns corect: a) Cheltuieli cu materiile prime Despăgubiri. 1400 lei. venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 7. variaţia stocurilor (sold debitor) 8.000.6911 = 4412 75.000 A se vedea: Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001. pag.000.000. 60 000 000 lei 85 000 000 lei 127 000 000 lei c. amenzi şi penalităţi = 200 lei. cheltuieli cu energia şi apa = 300 lei. cifra de afaceri netă şi venituri din exploatare total: Producţia vândută Cifra de afaceri netă Venituri din exploatare total a. 800 lei. despăgubiri. cheltuieli privind calamităţile naturale = 150 lei. cheltuieli privind furajele = 400 lei. amenzi şi penalităţi Cheltuieli cu energia şi apa Donaţii şi subvenţii acordate Pierderi din creanţe şi debitori diverşi Cheltuieli privind furajele Total cheltuieli de exploatare = 100 lei = 200 lei = 300 lei = 100 lei = 100 lei = 400 lei =1. Conform OMFP 94/2001 care este suma ce se va înscrie în contul de profit şi pierdere la producţia vândută.000 lei CA netă = + Venituri din vânzarea produselor finite + + Venituri din vânzarea mărfurilor + 73 . 78 000 000 lei 85 000 000 lei 143 000 000 lei b. costul mărfurilor vândute 12.000.000 lei. 66 000 000 lei 73 000 000 lei 108 000 000 lei Răspuns final:b) Producţia vândută = Ven.000.paragraful 16. 239. 94/ 20 februarie 2001: 1200 lei. Se dau următoarele informaţii privind cheltuielile: cheltuieli cu materiile prime = 100 lei. 1350 lei. 60 000 000 lei 73 000 000 lei 115 000 000 lei d. IAS 12 Impozitul pe profit . producţia imobilizată 50.000.000 lei.000 lei.200 lei Se dau următoarele informaţii în conturi (solduri finale) la sfârşitul anului N: vânzări de produse finite 60. conform OMF nr. 1300 lei. vânzări de mărfuri 18.

000 = 85.000 – 24.000.000.000 lei Venituri din exploatare = CA netă +/.000 lei Variaţia stocurilor aferentă produselor obţinute = 15.000 lei.000.000.000 lei.000 lei.000.000 = 127.000 lei.000 + 2.Variaţia stocurilor + Venituri din producţia de imobilizări Venituri din exploatare = 85.000.10%) = 18.000.000 74 = Si + Intrări – Sf = 3.000 –9. cu impozitele şi taxele – Ch. 33 000 000 lei 25 000 000 lei Răspuns corect: c) Producţia exerciţiului = CA +/. produse vândute în preţ de vânzare facturate 20.Variaţia stocurilor + Producţia de imobilizări CA = 20. 11 000 000 lei 2 500 000 lei e.000 lei.000 lei.000. amortizare 700.000.000 – 3.000.000 –0 – 6.000.000.000. subvenţii de exploatare 2.000 lei.000) + 0 = 9.000 + 50.000 lei.000 lei Valoarea adăugată = Producţia exerciţiului + Marja comercială – Ch. 9 000 000 lei 1 000 000 lei d. achiziţie stocuri 10.000 + 18. materiale Valoarea stocurilor consumate Valoarea stocurilor consumate Marja comercială = 0 Valoarea adăugată = 9.000 = 24.000.000 = 4. cu salariile EBE = 5.000 lei.000.000.000.000.000 + 15. salarii datorate 6. stoc final de produse nevândute 3.000.+ Venituri din subvenţii aferente CA nete CA netă = 60.000 lei EBE = Valoarea adăugată + Subvenţii de exploatare – Ch.000 + 7.000 + 10.000 – 8.000 Producţia exerciţiului = 18.000.000 lei: Producţia exercitiului EBE a.000.000.000 = 5.000 lei şi plătite 6. produse obţinute în cost de producţie 15.000 * (100% .000.000.000 Variaţia stocurilor aferentă produselor scoase din gestiune = Si 345 + RD 345 – Sf 345= = 12.000 + (15. stocuri finale 9.000.000.000.000. stocuri iniţiale de produse finite la cost producţie 12.000 lei Să se calculeze producţia exerciţiului şi excedentul brut de exploatare în baza datelor: stocuri iniţiale la începutul perioadei 3.000. 9 000 000 lei 2 000 000 lei b.000.000 lei.000. 27 000 000 lei 19 000 000 lei c.000.000.000.000.000. reducere comercială înscrisă în factură 10 %.000 + 0 – 4.000 lei .000.000.500.000. subvenţii pentru investiţii virate la venituri 3.

000 lei 75 .000.EBE = 1.

000.000 lei. titluri deţinute ca imobilizări 400. lucrări executate şi servicii prestate 25. producţia imobilizată 22.000 lei.000 lei = Dispuneţi de următoarele informaţii la sfârşitul anului N: vânzări de produse finite 60.000 lei.000. instalaţii tehnice şi maşini 10. avansuri pentru cumpărări de stocuri 1.000 lei.000 + 13. 113 000 000 lei 127 500 000 lei 76 .000 + 700. venituri în avans 500. provizioane pentru deprecierea mărfurilor 100.000 lei.06. avansuri pentru imobilizări corporale 1.200.500.000 lei. 11 850 000 lei 22 050 000 lei e. 12 350 000 lei 22 550 000 lei c.800.000 lei. venituri din redevenţe locaţii de gestiune şi chirii 12.000 lei. înregistrate în avans Active curente = (5.500. venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 15.000 lei.000 +1.050.050. Conform OMFP 94/2001 care e suma ce se va înscrie în contul de profit şi pierdere la cifra de afaceri netă şi venituri din exploatare .000 + 1. furnizori facturi nesosite 250.000) + + 2. cheltuieli în avans 1.000) – 2.000 lei din care 700. stocuri finale 40.000 lei.900. stocuri iniţiale de produse finite 50.000 + 1.000 lei. 10 350 000 lei 22 550 000 lei Răspuns corect: d) Datorii curente nete = Active curente – Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă < 1 an Active curente = Stocuri + Creanţe + Disponibilităţi + Ch.000 lei.000 + 400.000 lei.800. clienţi facturi de întocmit 2. 10 850 000 lei 19 250 000 lei d.000 lei.900.000 lei Datorii curente = 500.000 = 22.000 – 2.000 lei. amortizarea instalaţiilor tehnice 2.000 lei.000.000.000.000 – 100.000.000.500. Conform OMFP 94/201 suma ce se va înscrie la active curente nete şi total active minus datorii curente este: Active curente nete Total active – datorii curente a.900.000 lei.000 lei.050.000 Active curente = 13.000 = 10.000.000. împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 1.000 + 600.000 = 11.000.050.000 lei.000.000 + 250.000.000 lei.200. costul mărfurilor vândute 7. alte venituri din eploatare 2.total: Cifra de afaceri netă Venituri din exploatare total a.000 lei.000.000 = 2.Dispuneţi de următoarele informaţii la sfârşitul anului N (soldurile conturilor): mărfuri 5.000. 13 400 000 lei 23 200 000 lei b.000 lei Active curente nete = 13. vânzări de mărfuri 8.000.500.000 – 2. avansuri încasate în contul comenzilor 600.N+1. casa şi conturi la bănci 4.500.000.000.000.850.500.000 lei Total active – Datorii curente = (10.000 lei.000 lei.000 rambursabil pe 01.000 + 4. 105 000 000 lei 121 000 000 lei b.000 lei.800.000 lei Total active = Active imobilizate + Active curente Active imobilizate = 10.000. venituri din exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli 1.

300 lei.000) + + 22. Conform OMFP 94/2001 care este suma ce se va înscrie la postul "Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de 1 an": 1 810 lei. subvenţii de exploatare aferente materiilor prime 100 lei. locaţii de gestiune şi chirii + + Venituri din vânzarea mărfurilor + + Subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri CAnetă = 60.000.000 lei.450 lei din care 50 lei rambursabil pe data de 01. venituri din provizioane privind deprecierea creanţelor clienţi 600 lei.000 + 12.000 lei.000 + 15.600 lei.N+1.000 lei Venituri din exploatare = CAnetă +/.000 + 2.400 lei. datoria faţă de furnizori – 600 lei.c. venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 400 lei.60 lei.200 lei.000.Variaţia stocurilor + +Venituri din producţia de imobilizări + Alte venituri din exploatare Venituri din exploatare = 120.500. 120 000 000 lei 120 000 000 lei 113 000 000 lei 134 500 000 lei 136 000 000 lei 149 000 000 lei Răspuns corect: c) CAnetă = + Venituri din vânzarea produselor finite + + Venituri din lucrări executate şi servicii prestate + + Venituri din redevenţe.000 + 8. 1 450 lei. 456 (sold debitor) .000.000.000. 401 .000 lei. avansurile primite de la clienţi – 200 lei.000 lei diminuată cu prima de rambursare – 400 lei.06. 1 250 lei.000.000 + (40.000 lei. vânzări de produse finite 6. venituri din provizioane privind deprecierea materiilor prime 1.000 CAnetă = 120.500. 1621 .000 Venituri din exploatare = 134.000 lei.06.000.450 lei şi se obţin însumând: obligaţia aferentă împrumutului obligatar scadentă la 1. Răspuns corect: e) Datoriile ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an sunt în sumă de 1. alte venituri din exploatare 15. 2 250 lei.000. costul mărfurilor vândute 500 lei. venituri din redevenţe locaţii de gestiune şi chirii 800 lei.000 lei rambursabil pe data de 01. stoc final de produse finite 12. 169 . în final.000.000 lei Se dau următoarele informaţii în conturi (solduri finale) la sfârşitul anului N: 161 .N+1. d.6.N+1 – 1. Dispuneţi de următoarele date: vânzări de mărfuri 2.000 – 50. să fie diminuată. 419 .000. e. 409 .03. Conform OMFP 94/2001 77 . rata împrumutului pe termen mediu şi lung scadentă în anul N+1 – 50 lei. 1 519 lei.000 lei din care 1.000. producţia obţinută la cost de producţie 20. pentru ca.000 lei. stoc iniţial de produse finite 2.000 + 25. producţia imobilizată 15.000 lei.

care este mărimea producţiei vândute, a cifrei de afaceri nete şi a veniturilor din exploatare: a. 6 800 9 200 49 200 b. 6 300 9 200 50 900 c. 6 800 9 300 50 900 d. 8 800 9 300 47 600 e. 6 800 9 300 47 600 Răspuns corect: a) Producţia vândută = Venituri din vânzarea + Produselor finite Producţia vândută = 6.000 + 800 = 6.800 lei Venituri din redevenţe locaţii de gestiune şi chirii

CAnetă = Producţia vândută + Venituri din vânzarea mărfurilor + + Venituri din subvenţii aferente cifrei de afaceri CAnetă = 6.800 + 2.000 + 400 = 9.200 Venituri din exploatare = CAnetă +/- Variaţia stocurilor + +Venituri din producţia de imobilizări + Alte venituri din exploatare Venituri din exploatare = 9.200 + (12.000 – 2.000) + 15.000 + 15.000 Venituri din exploatare = 49.200 lei Dispuneţi de următoarele date la sfârşitul anului N: materii prime 4.000 lei; mărfuri 6.000 lei; diferenţe de preţ la mărfuri (sold debitor) 1.000 lei; provizioane pentru deprecierea materiilor prime 500 lei; furnizori debitori pentru cumpărări de stocuri 100 lei; decontări cu asociaţii privind capitalul (sold debitor) 600 lei; investiţii financiare pe termen scurt 4.800 lei; conturi curente la bănci 800 lei; cheltuieli înregistrate în avans 2.000 lei; venituri înregistrate în avans 1.500 lei; subvenţii pentru investiţii 600 lei; împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 6.500 din care plătibile la 01.08.N+1 800 lei; prime privind rambursarea împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni 250 lei; avansuri încasate în contul comenzilor 500 lei. Conform OMFP 94/2001 care este mărimea stocurilor şi a activelor circulante: a. 10 600 lei 15 650 lei b. 10 600 lei 16 250 lei c. 10 500 lei 15 650 lei d. 10 500 lei 16 000 lei e. 8 600 lei 18 650 lei Răspuns corect: a) Stocuri = 4.000 + 6.000 + 1.000 – 500 + 100 = 10.600 lei Active curente nete = Active curente – Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă < 1 an – - Subvenţii pentru investiţii – Venituri înregistrate în avans Active curente = Stocuri + Creanţe + Disponibilităţi + Ch. înregistrate în avans
78

Active curente = 10.600 + 600 + 4.800 + 800 + 2.000 = 18.800 lei Datorii curente = 800 – 250 + 500 = 1.050 lei Active curente nete = 18.800 - 1.050 - 1.500 – 600 = 15.650 lei Societatea A absoarbe societatea B, situaţia patrimonială prezentându-se astfel: Societatea A: active diverse 319.100 lei, exclusiv 100 de acţiuni B achiziţionate la preţul total de 900 lei; datorii 20.500 lei; număr de acţiuni 6.000 titluri; valoarea nominală a unei acţiuni 40 lei/bucata; Societatea B: active diverse 100.000 lei; datorii 30 000 lei; număr de acţiuni 5.000 titluri ; valoarea nominală a unei acţiuni 30 lei bucata. Care este înregistrarea contabilă privind creşterea capitalului social la societatea absorbantă: a) 70.000 lei 456 = 1012 54.880 lei 1042 13.720 lei 261 1.400 lei b) 70.000 lei 456 = 1012 54.880 lei 1042 14.220 lei 261 900 lei c) 70.000 lei 456 = 1011 54.880 lei 1042 15.120 lei d) 70.000 lei 456 = 1011 54.880 lei 1042 14.220 lei 502 900 lei e) 70.000 lei 456 = 1011 54.880 lei 1042 13.720 lei 502 1.400 lei Răspuns corect: b) Activ net contabil al societăţii B = Total active ale societăţii B – Datorii ale societăţii B ANCB = 100.000 – 30.000 = 70.000 lei VMC acţ. B = ANCB / Nr. acţiuni ale societăţii B = 70.000 / 5.000 = 14 lei Activ net contabil al societăţii A = Total active ale societăţii A – Datorii ale societăţii A Total active ale societăţii A = 319.100 + 100 * 14 = 320.500 lei ANCA = 320.500 – 20.500 = 300.000 lei VMC acţ. A = ANCA / Nr. acţiuni ale societăţii A = 300.000 / 6.000 = 50 lei Nr. de acţiuni ce trebuie emise
79

de A pentru absorţia societăţii B Nr. de acţiuni ce ar trebui emise de A pentru absorţia societăţii B Nr. de acţiuni ce trebuie emise de A pentru absorţia societăţii B

=

Nr. acţ. B * (VMC acţ. B / VMC acţ. A) 5.000 * (14 / 50) = 1.400 acţiuni 1.400 – 100 * (14 / 50) = 1.372 acţiuni

= =

Creşterea capitalului vărsat la societatea A = 1.372 * 40 lei/acţiune = 54.880 lei De asemenea, acţiunile în număr de 100 şi înregistrate la 900 lei în categoria imobilizărilor financiare, deţinute anterior de societatea A la societatea B trebuie anulate pentru evitatea autodeţinerii acţiunilor de societatea A în urma fuziunii. Prima rezultată în urma fuziunii Prima rezultată în urma fuziunii = ANCB – Creşterea capitalului societăţii A – Acţiunile deţinute de A la B = 70.000 – 54.880 – 900 = 14.220 lei

Societatea A absoarbe societatea B, situaţia patrimonială prezentându-se astfel: Societatea A: active diverse 348.000 lei, exclusiv 1.000 de acţiuni B achiziţionate la preţul total de 9.500 lei; datorii 150.000 lei; număr de acţiuni 13.000 titluri; valoarea nominală a unei acţiuni 9,5 lei/bucata. Societatea B: active diverse 110.000 lei; datorii 60.000 lei; număr de acţiuni 5.000 titluri; valoarea nominală a unei acţiuni 8 lei bucata. Determinaţi creşterea de capital social la absorbant şi prima de fuziune în urma fuziunii: a. 33 250 lei 16 750 lei b. 50 000 lei 16 250 lei c. 23 750 lei 26 250 lei d. 40 000 lei 16 250 lei e. 23 750 lei 16 750 lei Răspuns corect: e) Activ net contabil al societăţii B = Total active ale societăţii B – Datorii ale societăţii B ANCB = 110.000 – 60.000 = 50.000 lei VMC acţ. B = ANCB / Nr. acţiuni ale societăţii B = 50.000 / 5.000 = 10 lei Activ net contabil al societăţii A = Total active ale societăţii A – Datorii ale societăţii A Total active ale societăţii A = 348.000 + 1.000 * 10 = 358.000 lei ANCA = 358.000 – 150.000 = 208.000 lei VMC acţ. A = ANCA / Nr. acţiuni ale societăţii A = 208.000 / 13.000 = 16 lei Nr. de acţiuni ce trebuie emise
80

număr de acţiuni 4.500 * 9. datorii 200. A) 5.000 – 23. de acţiuni ce trebuie emise de A pentru absorţia societăţii B = 3.750 lei Societatea A absoarbe societatea B.125 acţiuni = Nr.500 lei în categoria imobilizărilor financiare.000 titluri.000 lei. datorii 50.de A pentru absorţia societăţii B Nr. Prima rezultată în urma fuziunii Prima rezultată în urma fuziunii = ANCB – Creşterea capitalului societăţii A – Acţiunile deţinute de A la B = 50. deţinute anterior de societatea A la societatea B trebuie anulate pentru evitatea autodeţinerii acţiunilor de societatea A în urma fuziunii. exclusiv 1. Societatea B: active diverse 150.5 lei/acţiune = 23. acţiunile în număr de 1. valoarea nominală a unei acţiuni 50 lei bucata.000 de acţiuni B achiziţionate la preţul total de 15.000 lei.500 acţiuni Creşterea capitalului vărsat la societatea A = 2.750 – 9.000 şi înregistrate la 9. Care este înregistrarea contabilă privind creşterea capitalului social la societatea absorbantă: a) 100 000 lei 456 = 1012 60 000 lei 1042 25 000 lei 261 15 000 lei b) 100 000 lei 456 = 1012 60 000 lei 1042 10 000 lei 261 30 000 lei c) 100 000 lei 456 = 1011 60 000 lei 1042 40 000 lei d) 100 000 lei 456 = 1011 60 000 lei 1042 25 000 lei 502 15 000 lei e) 100 000 lei 456 = 1011 60 000 lei 1042 10 000 lei 502 30 000 lei Răspuns corect: a) Activ net contabil al societăţii B = Total active ale societăţii B – Datorii ale societăţii B 81 .000 lei. situaţia patrimonială prezentându-se astfel: Societatea A: active diverse 575. de acţiuni ce ar trebui emise de A pentru absorţia societăţii B = Nr. acţ.000 lei. număr de acţiuni 8.000 * (10 / 16) = 2.500 = 16.000 lei. valoarea nominală a unei acţiuni 40 lei/bucata.000 * (10 / 16) = 3.125 – 1.000 titluri . B * (VMC acţ.750 lei De asemenea. B / VMC acţ.

000 lei De asemenea.000 lei Răspuns corect: a) Prima rezultată în urma fuziunii = ANCB – Creşterea capitalului societăţii A Creşterea capitalului societăţii A = ANCB – Prima de fuziune Activ net contabil al societăţii B = Total active ale societăţii B – Datorii ale societăţii 82 .000 = 400. 100. valoarea nominală 8. de acţiuni ce ar trebui emise de A pentru absorţia societăţii B Nr. 20. Care este mărimea rezervelor societăţii A: 10.000. acţiuni ale societăţii B = 100. societatea A: numărul de acţiuni 10.000 lei.000 lei/ acţiune.000 – 1.000 / 4.000 * (25 / 50) = 2.000 * 25 = 600. 28.000 lei Două societăţi comerciale A (absorbant) şi B (absorbit) care nu au participaţii reciproce fuzionează.000 lei VMC acţ.000 lei.000 + 1. datorii 12.000. deţinute anterior de societatea A la societatea B trebuie anulate pentru evitatea autodeţinerii acţiunilor de societatea A în urma fuziunii.000 lei.000 * (25 / 50) = 1.000 – 60.500 * 40 lei/acţiune = 60. acţiuni ale societăţii A = 400.000.000 lei în categoria imobilizărilor financiare.000 acţiuni 2. de acţiuni ce trebuie emise de A pentru absorţia societăţii B Nr.000 = 100. B / VMC acţ.000 lei. Prima rezultată în urma fuziunii Prima rezultată în urma fuziunii = ANCB – Creşterea capitalului societăţii A – Acţiunile deţinute de A la B = 100.000 – 15. plusvaloarea din reavaluarea imobilizărilor 10.000.600. societatea B: activ real 40. A) 4.000 = 50 lei Nr.000 lei. A = ANCA / Nr.500 acţiuni = = Creşterea capitalului vărsat la societatea A = 1.400.000 = 25 lei Activ net contabil al societăţii A = Total active ale societăţii A – Datorii ale societăţii A Total active ale societăţii A = 575.000 lei ANCA = 600.000. acţ.000 lei. B = ANCB / Nr.000 / 8. de acţiuni ce trebuie emise de A pentru absorţia societăţii B = Nr.000 – 200.000 lei.000.000 şi înregistrate la 15.000 lei VMC acţ.ANCB = 150. B * (VMC acţ. Se cunosc următoarele date: prima de fuziune: 5.000 = 25. acţiunile în număr de 1.000 titluri.000 lei.000. 22.000 – 50.

000. acţiuni emise de A pentru creşterea capitalului * VMCA VMCA = Capitaluri proprii A / Nr.600.400.000.000 lei Două societăţi comerciale A şi B care nu au participaţii reciproce de capital fuzionează.000 Rezervele societăţii A = 10.000 * 8. acţ.000 titluri. Societatea A: capital social format din 10.000.000.000 lei.000 lei/acţiune. plusvaloare din reevaluarea imobilizărilor 20.000 titluri.000 = 22.000 ANC A = ANC B / 0.000. A) (1) VMC acţ.000.000 lei Creşterea capitalului = Valoarea nominală a * vărsat la societatea A acţiunilor soc. 19 000 000 lei. B = ANCB / Nr. rezerve 10. B / VMC acţ. A = ANCA / Nr.28 = 100.000.000 lei Creşterea capitalului societăţii A = 28.000 / 0.28 = 28. Societatea B: activ real 59. (2) şi (3) => Nr. Se cunosc următoarele date: numărul de acţiuni emise de societatea A pentru remunerarea aportului 8. B * (VMC acţ.000 = 28.400.B ANCB = 40. acţiuni ale societăţii B (2) VMC acţ.800 / 10.000 – 12. 27 000 000 lei. de acţiuni ce trebuie emise de A pentru absorţia societăţii B Nr.000) – 10. Care este mărimea datoriilor societăţii B: 11 000 000 lei.000. 0 lei.000 lei.000 = Nr.000 – (10. de acţiuni ce trebuie emise de A pentru absorţia societăţii B = Nr. acţiuni ale societăţii A (3) Din relaţiile (1).000.000 – 5. Răspuns corect: a) Datorii B = Activ real B .000 / 8.000. de acţiuni ce trebuie emise de A pentru absorţia societăţii B = (ANC B / ANC A) * Nr.000 lei ANC A = Capital social + Rezerve din reevaluare + Rezerve Rezerve ale societăţii A = 100.000.000.ANCB ANCB = Nr. acţiuni ale societăţii A ANC B / ANC A = 2. acţiuni existent al societăţii A Capitaluri proprii A = Capital social + Rezerve + Rezerve din reevaluare 83 .800 22. A Nr. valoarea nominală a acţiunilor 3. 21 000 000 le. de acţiuni ce trebuie emise de A pentru absorţia societăţii B = 2.000 lei.

000.000.000 Capitaluri proprii A = 60.000 lei ANCB = 8.000.000 * 3.000 = 11.000 – 48.000.000 = 6.000 lei / acţiune = 48.000 / 10.000.000.000 lei 84 .000.Capitaluri proprii A = 10.000 lei VMCA = 60.000 acţiuni * 6.000 lei Datorii B = 59.000 + 20.000.000 + 10.

deţinute anterior de societatea A la societatea B trebuie anulate pentru evitatea autodeţinerii acţiunilor de societatea A în urma fuziunii.656.020.840.000 = 5.000 lei Nr.Din contabilitatea celor două societăţi A şi B intrate în fuziune rezultă: Societatea A: activ real evaluat 90. 9 828 acţiuni 29 484 000 lei d. 11 232 acţiuni 29 484 000 lei e.828 Creşterea capitalului vărsat la societatea A = 9.840.000 – 6.000 lei.000.232 – 1. acţiuni ale societăţii B = 56.000.504.828 * 2. de acţiuni ce trebuie emise de A pentru absorţia societăţii B Nr.232 acţiuni = = 11.000 lei VMC acţ. număr de acţiuni 16.000 lei De asemenea.000 titluri cu valoarea nominală 2.000 lei ANCA = 97.000.000. 9 828 acţiuni 10 200 000 lei Răspuns corect: a) Activ net contabil al societăţii B = Total active ale societăţii B – Datorii ale societăţii B ANCB = 70.020 / 5.000.160. B = ANCB / Nr.000 lei VMC acţ. Prima rezultată în urma fuziunii Prima rezultată în urma fuziunii = ANCB – Creşterea capitalului societăţii A – Acţiunile deţinute de A la B = 56.000 – 17.020.000 = 80.000 = 56.000 + 1.656.000 lei în categoria imobilizărilor financiare. Societatea B: activ real evaluat 70.000 şi înregistrate la o valoare totală de 6.000.000 / 8. datorii 17. B * (VMC acţ.000. B / VMC acţ.000 – 19.000 * (7. 9 828 acţiuni 30 504 000 lei b. A = ANCA / Nr.000 titluri cu valoarea nominală 2.020.000 lei. de acţiuni ce ar trebui emise de A pentru absorţia societăţii B Nr. acţiunile în număr de 1.000 lei/acţiune.020 = 97.000) = 9.160. acţ.000 lei/acţiune deţinute la B.000) = 11.000 acţiuni achiziţionate cu 6.000 = 30.000 * (7. acţiuni ale societăţii A = 80.000 lei 85 .000 – 13. 11 232 acţiuni 30 504 000 lei c. Care este numărul de acţiuni ce trebuie emise şi prima de fuziune: a.020 / 5.000 lei exclusiv 1.000 = 7.020 lei Activ net contabil al societăţii A = Total active ale societăţii A – Datorii ale societăţii A Total active ale societăţii A = 90. număr de acţiuni 8.000 lei/acţiune.000 / 16.000 * 7. de acţiuni ce trebuie emise de A pentru absorţia societăţii B acţiuni = Nr. datorii 13.000 lei.000 lei/acţiune = 19. A) 8.020.160.

1. Încasarea clienţilor Cheltuieli cu lichidările Anularea provizionului Închiderea conturilor de cheltuieli = 4111 Clienţi 4.000 500.000 10. sconturile Imobilizări 600.000 lei.000 490.500 lei . clienţi 500.000 lei. Cota de impozit pe profit 25 %.000 lei.O societate comercială are următorul bilanţ înaintea operaţiei de lichidare: imobilizări corporale 600.000 lei.000 lei.000 lei.000 150.000 100. Scoaterea din gestiune % = 21X 281 Amortizarea imob.500 lei.000 10. 102.000 lei. 6. conturi curente la bănci 400. Explicaţie Cont debitor Cont creditor Sume crt. 5.000 lei. Care este mărimea impozitului pe profit datorat din operaţia de lichidare în condiţiile în care toate provizioanele constituite au fost deductibile fiscal: 22. 222.000 3.500 2. TVA 19 % şi le încasează.000 500.000 .500 activelor = 7583 Venituri din 750. corporale 6583 Cheltuieli priv. Răspuns corect: b) Operaţiunile care au avut loc la lichidare au fost: Nr.000 lei. rezerve legale 100. priv. 25. Societatea vinde imobilizările cu 750. încasează clienţii acordând un scont de 2 % din valoarea tranzacţiei. cheltuielile efectuate cu lichidarea se ridică la 150.000 800. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 800.000 vânzare activelor TVA colectată 142. Vânzarea 461 Debitori diverşi % 892.000 500.000 lei. activele cedate % 5121 Conturi curente 667 ch. capital social 500. cu serv.000 150.= 5121 Conturi curente executate de terţi 151 Provizioane = 7812 Venituri din pentru riscuri şi provizioane cheltuieli pentru riscuri şi cheltuieli 121 Profit şi profit = % 6583 667 628 86 660.000 lei. 628 Alte ch. 225. amortizarea imobilizărilor 100.500 lei.

000 lei. Activele şi datoriile societăţii au fost realizate astfel: imobilizările pentru suma de 27.000 lei.000.000 lei. Societatea B: valoarea netă de aport 40.000 lei.000 lei 12. conturi curente la bănci 6.000 lei.000 lei = 222. Care este numărul de acţiuni ce trebuie emise: I.000 lei.000 lei. pierdere de 1. capital social 20. valoarea nominală 5.000 = 1. rezultatul exerciţiului este de natura profitului fiind în sumă de 890. datorii 15.000 lei/acţiune. stocuri 15.000 În urma operaţiilor de mai sus.De societatea A dacă ea absoarbe 87 = = = = = = = = = = = 27.000 lei. număr de acţiuni 5. Impozitul pe profit = 25% * 890.000 lei – 660. a) pierdere de 3.000 lei 51.000.000 lei.000. obţinându-se un scont de 2.000 – 51.000 lei 15.550.550.500 lei O societate comercială prezintă următoarele informaţii privind bilanţul de lichidare: imobilizări corporale 25.000 lei care au fost provizionate.000 lei. se plătesc cheltuieli de lichidare în valoare de 3.000 lei (1.000 lei. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 7.000 lei.000 lei.000 lei 25. valoarea nominală 6.000 lei .000 lei 2. stocurile pentru suma de 12.000 lei. număr de acţiuni 6. profit de 1. Răspuns corect: b) Venituri din cedarea activelor Venituri din vânzarea stocurilor Venituri din anularea provizioanelor aferente stocurilor Venituri din sconturi Venituri din provizioane TOTAL VENITURI Cheltuieli cu cedarea activelor Cheltuieli cu stocurile Cheltuieli cu lichidarea Cheltuieli plătite TOTAL CHELTUIELI PROFIT = 52. datoriile sunt plătite. pierdere de 2.000 lei.000. profit de 2. Închiderea conturilor de venituri % 7583 7812 = 121 Profit şi profit 1.000 lei).000 750.000 lei 52. provizioane pentru deprecierea stocurilor 4.000 lei 3. Situaţia celor două societăţi se prezintă astfel: Societatea A: valoarea netă de aport 48.000 lei.000 lei Două societăţi comerciale care nu au participaţii reciproce fuzionează.000 lei 8.7.000 lei 7. Determinaţi rezultatul brut al exerciţiului fără a lua în considerare incidenţele fiscale. se plătesc cheltuieli în valoare de 8.000 lei.000 lei/acţiune.000 800.000 lei.000 lei 4.

acţ.000 lei. A * (VMC acţ. creanţe clienţi 30.500 lei.000. TVA 19%.000 lei 128.000 = 8. 35. furnizori 130.000 lei.375 lei. B / VMC acţ. de acţiuni ce trebuie emise de A pentru absorţia societăţii B B absoarbe A Nr.000) = 6.000 lei. provizioane pentru deprecierea mărfurilor 28. A) = = 5. TVA 19%. Răspuns corect: e) Venituri din cedarea activelor Venituri din vânzarea mărfurilor Venituri din anularea provizioanelor aferente mărfurilor Venituri din sconturi TOTAL VENITURI Cheltuieli cu cedarea activelor Cheltuieli privind mărfurile TOTAL CHELTUIELI = = = = = = = = 250.000 lei. de acţiuni ce trebuie emise de B pentru absorţia societăţii A = Nr.000 * (8.000 / 8. A = ANCA / Nr. 5 200 acţiuni 6 300 acţiuni Răspuns corect: a) VMC acţ. credite bancare pe termen scurt 30.000 lei.000 acţiuni = O societate pe acţiuni prezintă următorul bilanţ înainte de lichidare: echipamente tehnologice 500.000 lei A absoarbe B Nr. acţ.000 * (8.000 lei VMC acţ. acţiuni ale societăţii B = 40.000 lei. mărfuri 128.000 lei 88 .societatea B. 5 000 acţiuni 6 000 acţiuni b.500 lei 364. Rambursarea creditului bancar şi încasarea creanţelor clienţi se efectuează la valoarea din bilanţ.000 lei. B * (VMC acţ.000 acţiuni Nr. iar pentru achitarea datoriei faţă de furnizori înaintea scadenţei se primeşte un scont de decontare de 5%. acţiuni ale societăţii A = 48. Imobilizările sunt vândute la preţul de 250.000 lei.000 lei.000 = 8.000 / 8. amortizarea echipamentelor tehnologice 300. 20.000 lei 6.000 / 5.400 lei. 6 000 acţiuni 5 000 acţiuni d. 8 000 acţiuni 8 000 acţiuni e. Care este valoarea profitului brut din lichidare? 22.000 lei.000 lei.500 lei 200. B) = = 6.000 lei 328.000) = 5.375 lei. conturi la bănci 50.000 lei 80.000 lei. 6 667 acţiuni 9 600 acţiuni c. capital social 220.000 / 6.000. A / VMC acţ. 27. stocurile la preţul de 80.De societatea B dacă ea absoarbe A: a. B = ANCB / Nr.000 lei 28. 36. II.

000 lei).000 lei.000 * 5% = 32.000. Răspuns corect: d) Kpp = [CT – (Val.000 lei/t iar cheltuielile suplimentare pentru producţia secundară livrată terţilor sunt în valoare de 3.000. 164 667 lei/t. Preţul de valorificare al producţiei secundare este 30. 156 800 lei/t.500.500. 9 000 000 lei 9 000 000 lei c.000 = 36.000 lei (25.000 lei Să se calculeze costul unitar al produsului principal potrivit datelor: cheltuieli totale 250. suplimentare aferente prod.000 lei + 6.000.000.000 lei.500 Kpp = 156.000 lei: 158 800 lei/t.800 lei Dispuneţi de următoarele date: cheltuieli variabile pe unitate 21.500 t produs principal şi 610 t produs secundar. livrate)] / Qpp Unde: .Kpp = costul unitar al produsului principal Qpp = volumul fizic al producţiei principale CT = costurile totale Kpp = [ 250. costuri fixe totale 1.000 – 3. capital social neamortizat 25.000. 154 467 lei/t. 34 000 000 lei 32 300 000 lei Răspuns corect: e) Drepturile cuvenite asociaţilor sau câştigul din lichidare se ridică la valoarea capitalurilor proprii. 6 000 000 lei 5 700 000 lei d. Care sunt mărimile distincte privind câştigul din lichidare şi dividendele plătite efectiv asociaţilor: a. preţul unitar de vânzare 47. sec.000 – (610 * 30.000.000 lei. Dividendele plătite efectiv asociaţilor se determină astfel: 34. 9 000 000 lei 8 550 000 lei b. Care este profitul ce s-ar obţine în cazul în care societatea măreşte numărul 89 .000 lei + 3.000.000 lei.PROFIT = 364.000 lei.000 lei.000. 166 667 lei/t.500 lei.000. Impozitul pe dividende 5 %. adică 34. sec. – Ch. 3 000 000 lei 2 850 000 lei e.000) ] / 1.000.000 –34.590. rezultatul net al lichidării (profit) 3.500 lei La o societate cu răspundere limitată bilanţul contabil de închidere în vederea partajului la lichidare prezintă următoarele date: disponibilităţi 34. alte rezerve 6. producţia fabricată 1. Destinaţia producţiei secundare este: 100 t consumată în întreprindere şi 510 t livrată terţilor.000.000 lei.500 – 328. În cursul anului s-au vândut 70 produse.000.300. prod.

000 +3.000.250.000 + 2. 29 200 000 lei 33 750 000 lei b.000.000. Baza de repartizare a cheltuielilor secţiei o reprezintă salariile directe.000 = 47.000 * (20.000 lei.000. 23 200 000 lei 24 750 000 lei d.000. La produsul A costul producţiei neterminate la începutul perioadei este 1.000 + 15.produselor vândute cu 20 % şi micşorează preţul de vânzare cu 1.000 / 35.250.000 + 20.250.000 lei 90 .000.000 = 3.000 lei CT1 = CV1 + CF1 CV1 = cvu * Q1 = 21.000) = 3. La produsul B costul producţiei neterminate la începutul perioadei este 1.000 = 552.500 = 3.000) = 2.250.000 lei.000.000.000 lei sunt repartizate în întregime produsului B. 29 000 000 27 750 000 lei Răspuns corect: a) Repartizarea cheltuielilor secţiei I pe cele 2 produse: Produsul A = 5.764.000 lei.000 lei Costul produsului B = 9.000 lei.000. 2 142 000 lei.000.590.500 – 1.000. 29 000 000 lei 32 250 000 lei c. salariile directe pentru A 20.000.000.000 lei. 636 000 lei.000 + 1.000. Răspuns corect: a) Q1 = Q0 + 20% Q0 = 70 + 14 = 84 produse pv1 = pv0 – 1.000 .000. Cheltuielile generale ale întreprinderii sunt de 7.000 lei şi pentru B 9. 30 000 000 lei 32 250 000 lei e. 600 000 lei.000 lei/buc: 552 000 lei.000.000 lei.000 = 32.000 / 35.000 * 84 = 1.000 lei Profit = CA1 .000 + 6.000 lei şi pentru B 15.250.250.354.906.000 lei CT1 = 1.000 * (15.764. cheltuielile cu materiile prime fiind pentru A 6.3.000 lei Dispuneţi de următoarele date: într-o întreprindere se produc 2 produse A şi B. Cheltuielile secţiei 1 sunt de 5.354.000 lei Produsul B = 5.000 = 46.000 lei Cheltuielile secţiei II în sumă de 6.CT1 Profit = 3. Costul produsului A = 6. Produsul A se fabrică numai în secţia 1 iar B în secţiile 1 şi 2.000. 2 316 000 lei.906.000 = 29.500 lei CA1 = 84 * 46.000 lei iar cele ale secţiei 2 de 6. Care este costul de producţie aferent produsului finit A şi B: A B a.000 lei. iar la sfârşitul perioadei 800.000.500.000.000.

000 –0 = 33. preţul unitar de vânzare 47.000 = 640. În cazul în care costurile variabile sar micşora cu 10 % determinaţi numărul de unităţi ce trebuie vândute pentru a obţine un profit de 640.000) = 60 buc.Costul total al produsului A = Si + Costul înregistrat în cursul lunii – Sf Costul total al produsului A = 1. 78 buc.000 = 29.500 – 21.250.000 lei. 75 buc 8 612 500 lei e.590.500 * Q CT = CV + CF.000 – 800.000 = 18.000 (3) Din relaţiile (1).000 + 29.000 + 32. 34 buc.600 * Q = 2.750.500.000 – 10% * 21. 60 buc 7 022 500 lei c.800 lei: 47 buc. Care este pragul de rentabilitate în unităţi fizice şi profitul realizat ştiind că în cursul anului s-au vândut 325 produse: Prag de rentabilitate Profit realizat a. Profit = CA – CT = CA – (CV + CF) 91 . 33 buc 12 587 500 lei d. costuri fixe totale 1.800 => Q = 78 buc ó Dispuneţi de următoarele date: cheltuieli variabile pe unitate 21.800 28.900 lei CA – CT = Profit (1) CA = pv * Q = 47. costuri fixe totale 1.000 lei.230.900 * Q – 1. 117 buc. 75 buc 5 565 000 lei Răspuns corect: b) Pragul de rentabilitate în unităţi fizice se determină împărţinând costurile fixe totale la diferenţa dintre preţul unitar de vânzare şi costul variabil unitar.590.000 / (47.200.cvu 1 = cost variabil unitar ulterior modificării cvu 1 = 21.500 lei.000 lei.900 * Q + 1.000.000 lei Costul total al produsului B = 1.000.500 lei. 60 buc 8 612 500 lei b. 105 buc. unde (2) CV = costuri variabile CF = costuri fixe CT = 18. (2) şi (3).500 *Q – 18.590.000 lei Dispuneţi de următoarele date: cheltuieli variabile pe unitate 21.590. preţul unitar de vânzare 47.000 lei.590. Qpr = 1.cvu 0 = cost variabil unitar iniţial . unde . Răspuns corect: c) cvu 1 = cvu 0 – 10% * cvu 0 . se obţine relaţia: 47.

costuri de vânzare variabile 3. Răspuns corect: b) Marja din vânzări = CA – CV 92 .5 lei 4.40 lei.400.8 => cost C = 23.A.825.Profit = 325 * 47. C = 100. 170 340 lei. Dacă stocul final de produse finite conţine 1.25 lei e.6 lei LC = 4 * LA = 4 * 5.000 buc. 5.500 lei => Se presupune că într-o întreprindere cheltuielile generate de obţinerea următoarelor cantităţi de produse: A = 20. Parametrul utilizat pentru calculul indicilor de echivalenţă este lungimea produselor care în cazul produsului A este 30 cm. 170 720 lei.60 lei.000 => cost A = 5. 20.000 * 4 LA = 3.8 lei 11. 500 lei 1 000 lei 625 lei b. care va fi marja totală a contribuţiei la rezultat (marja din vânzări) dacă au fost vândute 10 200 Kg la preţul unitar de 25 lei: 108 120 lei.000 lei.8 lei LB = 2 * LA = 2 * 5.000 * LA + 80.90 lei.000 + 1. 17 lei 20 lei 4. utilizează pentru scopuri interne metoda costurilor variabile.000 * LA = 3.000 buc sunt în sumă de 3.10 lei şi costuri de vânzare fixe 1.400. 40 lei 20 lei 10 lei d.400.590. 150 960 lei.000 * 2 LA + 100.30 lei.000) Profit = 15.000 lei şi reprezintă suma produselor între numărul bucăţilor realizate dintr-un anumit produs şi lungimea acelui produs.10 lei.8 => cost B = 11.000 buc.2 lei c.6 lei 23. costuri indirecte de producţie variabile 2.2 lei Martina S. manoperă directă 1.000 lei 580.400.437.240 Kg din produsul "X". Baza de comparaţie este produsul A. în cazul produsului B 60 cm iar în cazul produsului C 120 cm. 138 720 lei. 17 lei 8. iar cel iniţial 0 Kg.500 – (6. În condiţiile utilizării indicilor de echivalenţă simpli calculaţi ca invers costul pe unitatea de produs finit este: a.500 – (325 * 21. Produsul "X" prezintă următoarele costuri unitare: materii prime 4. costuri indirecte de producţie fixe 1.25 lei Răspuns corect: b) LA = 30 cm LB = 60 cm ó LB = 2 * LA LC = 120 cm ó LC = 4 * LA Costul total este de 3.000 + 1.000) Profit = 7.590. B = 80.022.

000 * 0.37 lei 7. 4. 10. cost variabil unitar 800 lei/buc.000 buc. 4. costul pe unitatea de produs finit este: a.5 * 8.000 – 116.000 lei 60. cheltuieli fixe 5.3 + 3.500.5 => cost A = 4.000 buc sunt în sumă de 510.500.55 lei Dispuneţi de următoarele date: preţ de vânzare unitar 1.000) ó Q * (pv .000 => cost B = 8.5 lei 2.200 * 25 = 255.000 buc.5 * LB = 0.000 lei. 15 000 buc.000 lei.000 lei: 7 000 buc.000. 13 125 buc.200 * (4.cvu) = 10.74 lei 2. 4.000 = Q * pv – (Q * cvu + 5.280 lei Marja din vânzări = 255.3 * LB = 0.5 lei 1.3 LB = 510.000 * LB + 50. Răspuns corect: c) Profit = CA – CT = CA – (CV + CF) 5.000 * LB = 510.280 = 138.4 + 1.000 * 0. 2.000 lei şi reprezintă suma produselor între numărul bucăţilor realizate dintr-un anumit produs şi lungimea acelui produs.500 – 800) = 10. B = 40.6 + 2.000. în cazul produsului B 80 cm iar în cazul produsului C 24 cm. Parametrul utilizat pentru calculul indicilor de echivalenţă este lungimea produselor care în cazul produsului A este 40 cm.25 lei 8.53 lei d.000 93 ó .3 * 8.5 LB + 40. Baza de comparaţie este produsul B.5 LB LB = 80 cm LC = 24 cm ó LC = 0.55 lei 5.5 lei LA = 0.000 ó Q * (1.25 lei LC = 0.55 lei b.25 lei 8. Ce cantitate trebuie fabricată şi vândută pentru a obţine un profit de 5. În condiţiile utilizării indicilor de echivalenţă simpli calculaţi ca raport direct. 4 565 buc. 85 000 lei 340 000 lei 425 000 lei e.500.5 => cost C = 2.CA = Q * pv = 10.82 lei c.720 lei Se presupune că într-o întreprindere cheltuielile generate de obţinerea următoarelor cantităţi de produse: A = 10. 714 buc.1 lei 1.3 * LB Costul total este de 510.53 lei Răspuns corect: a) LA = 40 cm ó LA = 0.500 lei/buc.000 lei CV = Q * pvu = 10. C = 50.1) = 116.500.

000 / 700 ó Q = 15.125 lei 921.000.000 lei pentru B. cost efectiv 19.000 lei 4.000 Kg produs finit la cost standard de 1. salarii directe 2.125 lei 4.000.000 lei pentru A.875 lei 921. repartizabile pe produse în funcţie de totalul cheltuielilor directe.B 4.000 lei 923 = 901 15.000 lei. a) 3 000 000 lei 903 = 901 3 000 000 lei b) 3 000 000 lei 902 = 903 3 000 000 lei c) 3 000 000 lei 902 = 901 3 000 000 lei d) 3 000 000 lei 903 = 902 3 000 000 lei e) 3 000 000 lei 901 = 903 3 000 000 lei Răspuns corect: d) Diferenţele de preţ sunt nefavorabile şi se cifrează la suma de 3. 12. 1. Formula contabilă privind decontarea cheltuielilor indirecte este: a) 10. Precizaţi formula contabilă de înregistrare a diferenţelor de preţ.500.125 lei 923.A 10.875 lei 921.000 + 2.A = 923 15.Q = 10.000 lei 923 = 921 15.000 lei 94 . cheltuieli indirecte de producţie imputate: 15.875 lei Răspuns corect: a) Costuri directe aferente produsului A = Cost materie primă A + Manoperă A Costuri directe aferente produsului A = 25.875 lei c) 15.000.000 lei pentru A.000 lei. astfel că înregistrarea se face în negru debitând contul 903 „Decontări interne privind diferenţele de preţ” şi creditând contul 902 „Decontări interne privind producţia obţinută” cu suma de 3. O întreprindere efectuează pentru obţinerea şi vânzarea a două produse distincte A şi B în luna mai a anului curent următoarele cheltuieli: consum de materii prime: 25.000 lei 921 = 923.600 lei/Kg.000 = 27.A = 901.000 buc Dispuneţi de următoarele date: din procesul de producţie se obţin 10.125 lei 921.000 lei e) 10.000 lei.A 10.B = 901.000 lei.000 lei pentru B.000 lei d) 15.B 4.B b) 15.

500 * 200 = 300. în contabilitatea de gestiune. care este formula de înregistrare la închiderea perioadei.000 * (27.000 tone produs principal A şi 600.000 lei 95 .000 lei 902/B = 921/B 350. Ştiind că o tonă de produs principal echivalează cu 400 metri cubi de produs secundar şi folosind procedeul echivalării produsului secundar cu cel principal.000 lei e) 80.000 * 200 = 400.000 = 13.000 * Cost unitar A + 1.000 lei Răspuns corect: c) Prin punerea în echivalenţă.000 lei Costuri indirecte repartizate asupra produsului A = 15.000 + 13.000 / 400.000 lei 931/A = 902/A 400.000 lei 931/B = 902/B 620.000 lei 300. O societate fabrică 2.000 lei 933/B = 921/B 300.125 lei Costuri indirecte repartizate asupra produsului B = 15. a costului efectiv al producţiei finite obţinute? a) 350.000 / 40.000 = 2.000 / 3.000 lei d) 350.500 = 200 lei Cost total A = 2.500 tone de produs principal A.000) Costuri indirecte repartizate asupra produsului B = 4.000 lei 902/A = 921/A 400.000 lei 350.000 lei 902/A = 921/A 350.000 lei Totalul costurilor directe = 27. Cheltuielile totale de producţie au fost de 700.000 lei 902/B = 921/B 300. CT = Cost total A + Cost total B 700.000 lei 931/A = 902/A 350. se creditează cheltuielile indirecte de producţie cu suma de 15.000) Costuri indirecte repartizate asupra produsului A = 10.000 + 1.000 = 40.500 * Cost unitar A Cost unitar A = 700. 600.000 m3 de produs secundar B reprezintă 600.Costuri directe aferente produsului B = Cost materie primă B + Manoperă B Costuri directe aferente produsului B = 12.000 lei Cost total B = 1.000 * (13.000 lei.000 lei 620.000 lei şi sunt acumulate pe debitul analiticelor contului 921 „Cheltuielile activităţii de bază”.000 lei c) 400.000 lei 350. adică 1.000 / 40.000 lei 931/A = 902/A 80.000 lei b) 400.875 lei În momentul repartizării costurilor indirecte.000 metri cubi de produs secundar B.000 lei 902/B = 921/B 350.000 lei 300.

825 lei şi sunt acumulate pe debitul analiticelor contului 921 „Cheltuielile activităţii de bază”.000 lei 921/B c) 3.Care este cota de repartizare a cheltuielilor indirecte asupra produselor şi înregistrările contabile corecte? a) 3. Care este costul producţiei 96 .825 lei 825 lei 921/B Răspuns corect: e) Repartizarea cheltuielilor indirecte la secţia I Ch.000 = 4.650 * (6.650 lei.825 lei 1.000 / 4.000 lei.175 lei. produsul B 700 lei. baza de repartizare: produsul A 6.650 lei 901/A = 923 4.La închiderea perioadei.650 * (1.000 lei Ch. La produsul B există producţie în curs de execuţie la sfârşitul lunii de 3.000 lei Ch.000 lei. pentru produsul B 7.650 lei 902/A = 923 4. se creditează cheltuielile indirecte de producţie cu suma de 4.000 / 7.175 lei 931/B e) 4. indirecte aferente produsului B = 3.175 lei 902/B b) 825 lei 921/A = 923 4. se creditează contul 921 „Cheltuielile activităţii de bază” cu transferul costurilor efective în debitul contului 902 „Decontări interne privind producţia obţinută”. baza de repartizare: produsul A 4. indirecte aferente produsului A = 3. produsul B 1.000 lei.300) = 3.700) = 175 lei Total ch.000 lei.175 lei 901/B d) 3.000 lei 921/A = 923 4. indirecte aferente produsului B = 650 + 175 = 825 lei În momentul repartizării costurilor indirecte.825 lei 1. baza de referinţă cheltuielile directe. Cheltuielile directe contabilizate sunt: pentru produsul A 5.000 lei Total ch.825 lei 1.200 lei. O societate comercială fabrică două produse: A şi B.300 lei.000 lei. indirecte aferente produsului A = 3.825 lei 4. Dispuneţi de următoarele informaţii privind cheltuielile indirecte şi baza de repartizare a acestora pe produse: Secţia I: cheltuieli indirecte 3. Cheltuielile indirecte de producţie totale sunt de 1. Secţia II: cheltuieli indirecte 1.700) = 1.175 * ( 700 / 4.300 / 7. indirecte aferente produsului B = 1. O întreprindere fabrică două produse în două secţii. indirecte aferente produsului A = 1.650 lei 931/A = 923 4.175 * (4. La produsul A există producţie în curs de execuţie la începutul lunii de 800 lei.000 + 1.300) = 650 lei Repartizarea cheltuielilor indirecte la secţia II Ch.

000) Costuri indirecte repartizate asupra produsului B = 700 lei Costul total al produsului A = Si A+ Costul înregistrat în cursul lunii A – Sf A Costul total al produsului A = 800 + (5.200 * (5.700 lei e) 5.000) Costuri indirecte repartizate asupra produsului A = 500 lei Costuri indirecte repartizate asupra produsului B = 1. 8.700 lei 931/B = 902/B 7.890 lei e.40 lei 2.700 lei c) 6. creditându-se contul 902 Decontări interne privind producţia obţinută.300 lei 4.700 lei 902/B = 931/B 7. 4.300 lei 931/A = 902/A 6.300 lei Costul total al produsului B = Si B+ Costul înregistrat în cursul lunii B– Sf B Costul total al produsului B = 0 + (7.540 lei d.200 lei Răspuns corect: a) 97 .000 + 500) –0 = 6. 8.230 lei c.300 lei 4.700 lei La sfârşitul lunii se debitează costul producţiei obţinute pe fiecare produs în parte.700 lei 902/B = 931/B 4.80 lei 2.000 = 4.minim.066 Folosind metoda maxim .700 lei d) 6.200 * (7.000 / 12.842 Iunie 1.450 lei b.800 lei 7.000 / 12. Evidenţele MARTINA S.A.300 lei 931/A = 902/A 6.300 lei 7. 7.978 Mai 940 ore maşina 8. 6.finite la finele lunii pentru produsele A şi B şi cum se înregistrează? a) 6.000 + 700) –3.60 lei 2.800 lei 902/A = 921/A 5.800 lei 7. costul variabil trimestrial pe oră maşină şi costurile fixe lunare aferente trimestrului au fost de: a.70 lei 1.800 lei 902/A = 921/A 5. conţin următoarele date privind costurile energiei electrice: Luna Nivel de activitate Cost total Aprilie 960 ore maşina 8.120 ore maşina 10.700 lei Răspuns corect: a) Costuri indirecte repartizate asupra produsului A = 1.300 lei 902/A = 931/A 6.700 lei b) 5.700 lei 931/B = 902/B 4.700 lei 902/B = 921/B 7.20 lei 2.

50 %.Costulul variabil trimestrial pe oră maşină conform metodei maxim – minim se determină astfel: Cost total maxim – Cost total minim Ore maşină maxim – Ore maşină minim Cost total maxim = 10.000. se alege o lună oarecare din cele menţionate. luna aprilie.18 000 000 lei 98 .8 * 960 = 6.[900.066 – 8.CV)] * 100 IS = 100% .450 lei 143. .066 Cost total minim = 8. + 30 000 000 lei . 70 %. + 30 000 000 lei .842) / (1.000 lei.15 000 000 lei d.842 Ore maşină maxim = 1.000 lei. 30 %.000 / (5.27 000 000 lei + 15 000 000 lei e.120 Ore maşină minim = 940 Cv trim. cheltuieli fixe 900. costurile fixe nu fluctuează. de exemplu.000./oră maşină = (10. Răspuns corect: b) Determinarea coeficientului de siguranţă se face după următoarea formulă: IS = 100% .000 – 2.940) = 6. bazându-ne pe faptul că. într-o perioadă scurtă de timp.15 000 000 lei b.000. Care este valoarea abaterilor de consum şi a celor de preţ: Abateri consum Abateri preţ a. Care este mărimea coeficientului de siguranţă: 60 %.000. costurile variabile totale se determină: CV = 6.000. preţul standard al materiei prime este 100 lei/Kg iar cel efectiv 90 lei/Kg. + 27 000 000 lei .30% => IS = 70% Dispuneţi de următoarele date: consumul specific standard pentru piesa A 0.000.528 => CF = 2. 40 %. Producţia de piese realizată este 3.528 lei CF = CT – CV CF = 8.30 000 000 lei + 18 000 000 lei c. .60 Kg.978 – 6.000 lei.[CF / (CA . Dispuneţi de următoarele date: cifra de afaceri 5.120 .000)] * 100 IS = 100% .8 lei Pentru determinarea costurilor fixe. cheltuieli variabile 2.50 Kg iar consumul efectiv 0.

sold final la mărfuri 80 lei.300 000 lei + 60 000 lei b.000 buc.000.20 lei. timp unitar efectiv 1. + 20 lei. unde cs0 – consum specific standard cs1 – consum specific efectiv Q – nivelul producţiei p0 .000 lei Se dau următoarele informaţii: cheltuieli cu impozitele şi taxele 50 lei.6 * 100 – 0. abaterea de timp (cantitate) şi cea de preţ (tarif ) este: Abatere timp Abatere de tarif a.200 000 lei + 60 000 lei 99 . + 200 000 lei .10 lei. unde cs0 – consum specific standard cs1 – consum specific efectiv Q – nivelul producţiei p0 . cumpărări de mărfuri 60 lei. cheltuieli cu lucrările şi serviciile prestate de terţi 40 lei.000. producţia programată 1. venituri din reluarea provizioanelor 30 lei. Care este excedentul brut din exploatare generat de societate? . .6 * 100) = -18.preţ standard Δc = 3.000.5 * 100) = +30.preţ standard p1 – preţ efectiv Δp = 3.000.160 000 lei c.000 * (0.5 ore. cumparări de mărfuri = 60 lei EXCEDENT BRUT DIN EXPLOATARE = . cheltuieli privind materialele consumabile 100 lei.6 * 90 – 0.100 lei Răspuns corect: d) + venituri din vânzarea mărfurilor = 150 lei + venituri din producţia de imobilizări corporale = 40 lei TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE = 190 LEI cheltuieli privind materialele consumabile = 100 lei cheltuieli cu lucrările şi serviciile prestate de terţi = 40 lei. Informaţii complementare: sold iniţial la mărfuri 30 lei. tarif unitar standard 100 lei.10 LEI Dispuneţi de următoarele date: timp unitar standard 4 ore. .000 * (0.000 lei Abaterile de preţ se determină astfel: Δp = Q * (cs1*p1 – cs1*p0). .Răspuns corect: e) Abaterile de consum se determină astfel: Δc = Q * (cs1*p0 – cs0*p0). venituri din producţia de imobilizări corporale 40 lei. tarif unitar efectiv 150 lei. + 10 lei. . producţia efectivă 800 buc. venituri din vânzarea mărfurilor 150 lei.

000 lei. pe 01. + 300 000 lei . 25 000 000 lei.000. 19 000 000 lei.800. cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 8. costul de achiziţie 6.000 lei/ kg. salarii 7.2001: 30 kg. pe 01.5 * 100 – 4 * 100) = . = 8.07.2001: 10 kg. unde t0 – timp unitar standard t1 – timp unitar efectiv Q1 – nivelul producţiei efective p0 .000 lei/kg).500.000 lei.800. cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele 1. = 1. unde t0 – consum specific standard t1 – consum specific efectiv Q – nivelul producţiei p0 – tarif (preţ) standard p1 – tarif (preţ) efectiv Δp = 800 * (1. cumpărări de materii prime pe 01.000 lei/kg. costul de achiziţie 7. e.5 * 150 – 1.300.000 LEI Dispuneţi de următoarele informaţii privind operaţiile cu materii prime. cheltuieli cu despăgubiri. amenzi şi penalităţi Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOIATARE = 3.000.000 lei (100 kg * 6. costul de achiziţie 8. Conform OMFP 94/2001 care este suma ce se va înscrie la cheltuieli de exploatare .5 * 100) = + 60. stocul final de materii prime.03.000 lei Abaterile de tarif (preţ) se determină astfel: Δp = Q1 * (t1*p1 – t1*p0).500 lei/kg.d.500.000.60 000 lei + 200 000 lei Răspuns corect: c) Abaterile de timp se determină astfel: Δt = Q1 * (t1*p0 – t0*p0).total : 22 300 000 lei. amenzi şi penalităţi 1.000 lei.000 lei.000. cheltuieli privind sconturile acordate 500.000 lei = 21. 21 300 000 lei. Răspuns corect: d) Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu salariile Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele Cheltuieli cu despăgubiri.000.000 lei.250 000 lei . în condiţiile aplicării metodei inventarului intermitent: stoc iniţial de materii prime 600.2001: 50 kg.000.000 lei = 1.000 lei = 7.000 lei. 100 . 26 800 000 lei.09.200.000 lei Se dau următoarele informaţii în conturi (solduri finale) la sfârşitul anului N: cheltuieli cu materii prime 3.preţ (tarif) standard Δt = 800 * (1.000 lei.000 lei.

e.000 lei 1.N 100 110 130 140 180 200 În bilanţul retratat la 31.000 = 635.12.000 = 400. 260. valoarea ieşirilor de materii prime şi efectuaţi înregistrarea privind stocul final: a.stabilit prin inventar fizic 50 kg.12.N 20 000 lei 101 .000 lei 200. 14 000 lei 30 000 lei c.12.N-3 31.N-5 31.000 lei Dispuneţi de următoarele date: Imobilizări reevaluate (valoare contabilă) Amortizare cumulată reevaluată 12 000 lei 13 000 lei Imobilizări la cost istoric 32 000 lei 32 000 lei (valoare contabilă) Amortizare cumulată la cost 16 000 lei 17 000 lei istoric În contul de profit şi pierdere cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor reevaluate.000 – 400. Determinaţi.N-4 31.000 = 835. Evoluţia indicelui general al preţurilor a fost: 31.235.325. iar reevaluarea a fost efectuată la închiderea exerciţiului N-3.N-1 20 000 lei 31. 10 769 lei 30 000 lei e.235.12.000 lei. 860.12.500 + 10 * 7. 12 308 lei 32 000 lei b. 200.000 lei.000 Valoarea ieşirilor = 1. 301 301 601 301 301 = = = = = 601 711 301 711 401 400.000 lei În cadrul metodei inventarului intermitent.000 = 1. 835. prin recurs la reglementările contabile româneşti (metoda ultimului lot intrat).N-5.12.000 lei 1. 10 769 lei 23 077 lei d. b.000 lei.12.235. Toate imobilizările au fost achiziţionate la 31.000 lei. d. valoarea netă contabilă a imobilizărilor reevaluate şi a celor la cost istoric este: a.000 – 13. 12 308 lei 23 077 lei Răspuns corect: d) Valoarea contabilă netă a imobilizărilor la valoarea reevaluată = 20. c.000 lei. stocul existent la finele perioadei se înregistrează astfel: 301 = 601 400.N-1 31.000 = 7.000 lei.000 lei 31.12.12.N.N-2 31.000 lei 235.000 + 30 * 8.000 lei Sold iniţial + Intrări = 600.000 lei Răspuns corect: a) Totalul materiilor prime intrate = 50 * 6.000 + 635.000 lei Soldul final = 50 * 8. egale cu cele ale imobilizărilor la cost istoric sunt în sumă de 1.12. 235.

12.12.000 lei c.000 * 200 / 130 = 10. conform IAS 16 "Imobilizări corporale".N-3 deoarece atunci a fost efectuată ultima reevaluare a imobilizărilor în cauză.A. mai întâi.000. valoarea contabilă a datoriei este mai mare decât valoarea impozabilă (baza de impozitare).12.N = 15.C. este corectă: a. S. La sfârşitul anului N. deci.000 lei.000 lei cu raportul existent între indicii generali ai preţurilor din 31. cost istoric 31.N = 7.000 lei. la 31.12.000 lei Răspuns corect: c) În cazul în care în urma reevaluării se determină o valoare care este inferioară valorii existente anterior.000.Valoarea contabilă netă a imobilizărilor la valoarea istorică = 32. VCN im. terenul este reevaluat la valoarea justă de 110.000 – 17.12. reev. valoarea contabilă a activului este mai mică decât valoarea impozabilă (baza de impozitare).12. Răspuns corect: d) Reevaluările care au la bază temei legal nu dau naştere la diferenţe între valoarea contabilă şi valoarea rezultată prin aplicarea reglementărilor fiscale. 6811 = 281 5. deţine un teren cu o valoare contabilă de 100.000.000. la diminuarea rezervelor din reevaluare 102 . nu se pune problema înregistrării impozitului pe profit amânat.000 lei b.000 = 15.000 lei d. 211 = 105 5.12.769 lei Valoarea contabilă netă a imobilizărilor la valoarea istorică.000 lei.N-5 data intrării în patrimoniu a imobilizărilor în discuţie.12.N se determină actualizând valoarea contabilă netă cifrată la 15.N se determină actualizând valoarea contabilă netă cifrată la 7. VCN im.000 lei cu raportul existent între indicii generali ai preţurilor din 31. 6813 = 291 5. cheltuielile cu amortizarea fiind deductibile integral şi.000.N şi din 31.000 lei Valoarea contabilă netă a imobilizărilor la valoarea reevaluată la 31.000 lei e.000.N şi din 31. Care din următoarele variante privind înregistrarea în contabilitate a reevaluării efectuată la sfârşitul anului N+3.000. terenul este reevaluat la valoarea justă de 105. există diferenţe dintr-o reevaluare reglementată. 291 = 7813 5. 105 = 211 5. La sfârşitul exerciţiului N+3. se recurge. există diferenţe dintr-o reevaluare dereglementată.000 * 200 / 100 = 30.000.000 lei Într-una din situaţiile de mai jos nu apare impozitul pe profit amânat: valoarea contabilă a activului este mai mare decât valoarea impozabilă (baza de impozitare). "ALFA" S. 31.

68 103 . IAS 16 Terenuri şi mijloace fixe. aceasta reprezintă valoarea neactualizată în numerar sau echivalent al numerarului. 2001. la valoarea neactualizată în numerar sau echivalent al numerarului necesară pentru a deconta în prezent obligaţia.000. au o valoare de 10. paragrafele 37 şi 38. care poate fi obţinută până în prezent prin vânzarea normală a activelor.000 lei. datoriile sunt înregistrate: la valoarea actualizată a viitoarelor ieşiri de numerar care se aşteaptă să fie necesare pentru a deconta datoriile potrivit cursului normal al afacerilor. în cazul în care valoarea acestora se dovedeşte a fi insuficientă. pag. la valoarea neactualizată în numerar sau echivalent al numerarului care trebuie plătită pentru a achita datoriile potrivit cursului normal al afacerilor. să se recurgă la afectarea contului de profit şi pierdere al exerciţiului curent. care trebuie plătită pentru a achita datoriile potrivit cursului normal al afacerilor. Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. paragraful 100. 2001. pag. urmând ca. Evaluarea structurilor situaţiilor financiare. alin. Datoriile sunt înregistrate la valoarea lor de decontare. c).” Standardele Internaţionale de Contabilitate. 362 Dacă se utilizează valoarea realizabilă ca bază de evaluare. Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau echivalent al numerarului. la valoarea echivalentelor obţinute în schimbul obligaţiei. în situaţia dată.constituite anterior şi care. Răspuns corect: b) „Valoarea realizabilă (de decontare a obligaţiei). e) la valoarea ce se aşteaptă să fie plătită în numerar sau echivalent al numerarului pentru a stinge datoriile potrivit cursului normal al afacerilor. Standardele Internaţionale de Contabilitate.

104 .75 litri cu concentraţia de 10% în volum.876.273. Dacă persoanele juridice sunt acelea care vând prin consignaţie.000 lei. care a solicitat pentru acestea suma de 40.000 lei.196.000.000 lei Valoarea accizelor datorate de societate în urma acestor operaţiuni este de: a) 110.55 EURO/hl/grad alcoolic.comisionul consignaţiei Deci.596.000 sticle de şampanie de 0. . Valoarea TVA colectată înregistrată de magazin în urma acestor două operaţiuni este de : a) 5.000. În aceeaşi lună.196.000 +8.000 sticle de 0.000 lei.000 lei.000 = 9. d) 11.000 sticle vin nespumos din aceeaşi categorie cu cel vândut pe piaţă. În cazul persoanei fizice TVA colectată = 12.000 lei.Un magazin ce funcţionează în regim de consignaţie vinde un obiect de artă provenind de la o persoană fizică. Comisionul practicat de magazinul tip consignaţie este de 20% pentru vânzarea obiectelor de artă şi 15% pentru produsele electronice.000 * 115% * 19% =8 740.pentru şampanie: 2.000 lei O societate producătoare de vinuri vinde în luna mai 2001 o cantitate de 50.000 lei În cazul persoanei juridice TVA colectată = 40. TVA colectată = Ps * Cc *TVA.000 lei. TVA-ul colectat se calculează la suma cerută de persoana juridică plus comisionul practicat de consignaţie.000 * 20% * 19% = 456. magazinul vinde produse electronice aparţinând unei persoane juridice. În aceeaşi lună. Accizele specifice au următoarele valori: . unde Ps . Răspuns corect: e) În cazul comercializării produselor prin consignaţie de către persoanele fizice.000 lei.pentru vin nespumos: 0.75 EURO/hl/grad alcoolic. Cota de TVA este de 19%. c) 1. 9. TVA-ul colectat se calculează numai la valoarea comisionului practicat de consignaţie. Cursul 1 EURO = 25.476. societatea acordă ca plată în natură angajaţilor o cantitate de 2. care a cerut pentru acesta suma de 12. indiferent de proprietarul acestor categorii de bunuri (persoană fizică sau juridică).000.75 litri vin nespumos cu concentraţia de 11% în volum şi 10.740.550.preţ solicitat de persoana fizică/juridică Cc . b) 3.000 lei Total TVA colectat = 456.000 lei.000.

580 PA = 6.000 = 56.250 lei.000 lei/euro VA .700 lei Preţul cu care B vinde la C: PV b = 5.55 * 25.718.375.000 lei. c) 87. e) 20.270 lei Preţul cu care societatea C vinde la consumatorul final este preţ de vânzare cu amănuntul care se calculează astfel: PVA = PA + AC + TVA AC = x% * PA.00 kg produse la un preţ negociat de 6.75 * 0.268. practicând un adaos comercial de 10%.75 * 0.acciza specifică Astfel.550. La rândul său.19 * (1 + x%) * 6. d) 30%.000 lei/kg. Răspuns corect: a) Formula de calcul este următoarea: V.420 lei.281.562.572.b) 108. c) 20%.580 = 1.24%. b) 9.76%.000 = 2.500 lei VA3 = 2.750 lei Total acciză datorată = 56. Cota de adaos comercial practicată de societatea C este de: a) 15%.11 * 0. e) 122. comerciantul vinde marfa către consumatorul final la un preţ cu amănuntul de 8.55 * 25. VA1 = 50.000 lei Societatea A vinde societăţii B o cantitate de 5. unde Curs euro = 25. Răspuns corect: a) Preţul cu care A vinde la B: PV a = 6. în momentul întocmirii facturii.270 105 .A.718. = N * V*Co *As*Curs.000 * (100% . unde x – cota de adaos comercial PVA = PA + x% * PA + 19% * (PA + x% * PA) PVA = 1.580 lei/kg.5%) = 5.270 8.valoarea accizei N .750 lei VA2 = 10.268. Producătorul A acordă clientului său B.700 * 110% = 6.750 lei.000 = 51.10 * 2. o reducere de preţ de 5%.000 * 0.volumul sticlei Co .11 * 0.500 + 2.număr de sticle V .19 * (1 + x%) * PA PVA = 8. d) 144.75 * 0. TVA 19%.000 *0.75 * 25.750 + 51.750 = 110.562.450.concentraţia de alcool As . Societatea B vinde marfa unei societăţi C.000 *0.

1 + x% = 8.580 / 7.461,3 1 + x% = 1,15 =>

x = 15%

O persoană fizică realizează în luna mai 2001 venituri din salarii, în baza unui contract de muncă. În luna respectivă, persoana are în întreţinere pe soţia sa care realizează venituri neimpozabile în valoare de 650.000 lei lunar şi pe fiul său major, student, care realizează un venit lunar de 1.200.000 lei dintr-o bursă de studii. Angajatul are un handicap grav. Deducerea personală de bază este de 1.099.000 lei. Să se stabilească: A: persoanele ce pot fi considerate luate în întreţinere; B: coeficientul total de deducere de care beneficiază angajatul. a) A: soţia B: 2,5; b) A: soţia B: 1,6; c) A:soţia şi fiul B: 2,5; d) A: nu poate lua persoane în întreţinere B: 2; e) A: soţia şi fiul B: 1,8. Răspuns corect: a) Copilul nu poate fi considerat ca fiind în întreţinere deoarece venitul său lunar din bursa de studii în sumă de 1.200.000 lei este mai mare decât deducerea personală de bază care se cifra la nivelul sumei de 1.099.000 lei. Concluzia care se desprinde în urma celor prezentate în enunţ este că soţia este aceea care se consideră a fi în întreţinere, veniturile sale în valoare de 650.000 lei fiind inferioare deducerii personale de bază. Coeficientul total de deducere este de 2,5 astfel: 1 pentru deducerea personală de bază; 1 pentru persoane cu handicap grav aflate în întreţinere; 0,5 pentru soţia aflată în întreţinere. O bancă comercială obţine resurse pe parcursul anului la o rată a dobânzii de 30% în primele trei trimestre şi 40% în trimestrul patru. Urmărind statistic creanţele băncii, din ultima perioadă, se poate constata că 4% dintre acestea devin litigioase, în următoarea structură: 2% sunt recuperabile în întregime; 1% sunt recuperabile în proporţie de 75%, iar 1% sunt total nerecuperabile. Ştiind că rata inflaţiei este de 27%, să se găsească rata dobânzii minime pentru operaţiunile active ale băncii. a) 70,41 %; b) 56,53%; c) 73,92 %; d) 5,65 %; e) 36,95 %. Răspuns corect: a) Dobânda medie aferentă resurselor obţinute de bancă se determină astfel:

106

dm = 30% * 3/4 + 40% * 1/4 dm = 32,5% Riscul aferent clienţilor (r*) se determină astfel: r* = (1% / 100%) * 25% + (1% / 100%) * 100% = 0,25% + 1%= 1,25% Dobânda reală este calculată astfel: dr* = (1 + dm) / (1 - r*) – 1 dr* = (1 + 32,5%) / (1 - 1,25%) – 1 = 34,18% Dobânda reală se exprimă, în funcţie de rata dobânzii minime pentru operaţiunile active ale băncii (dmin) şi rata inflaţiei (i), astfel: dr* = (1 + dmin) / (1 + i) – 1 34,18% = (1 + dmin) / (1 + 27%) – 1 ó 1 + dmin = 1,704086 ó dmin = 70,41% În întreprindere informaţia este considerată un element distinct al structurii economice şi este cuprinsă în “Active necorporale”. Care dintre următoarele active NU sunt cuprinse în grupa respectivă: a) cheltuieli cu cercetarea-dezvoltarea; b) cheltuieli de constituire a fondului de informaţii; c) brevete, mărci, concesiuni; d) cheltuieli de investiţii pentru cumpărarea de calculatoare; e) programe informatice. Răspuns corect: d) Investiţiile care au ca şi obiect achiziţia de calculatoare sunt asimilate imobilizărilor corporale neputând fi considerate active necorporale. Calculatoarele au substanţă materială. Managerul financiar al unei firme consideră că poate plăti 632$ pe lună în vederea cumpărării unui utilaj peste doi ani. Contactând banca, aceasta îi oferă un împrumut cu o rată a dobânzii de 1% pe lună timp de 48 de luni. În aceste condiţii, care este suma maximă pe care o poate lua cu împrumut managerul de la bancă? a) 1.264$; b) 12.640$; c) 15.450$; d) 24.000$; e) 63.200$. Răspuns corect: d)
107

Anuitatea care este reprezentată de suma ratei şi a dobânzii se calculează după următoarea relaţie: A = (C * i) / [1 – (1 + i)(-n)] , unde A - anuitatea C - valoarea împrumutului i - rata lunară a dobânzii n - numărul de perioade (de luni în acest caz)

C = {A * [1 – (1 + i)(-n)]} / i C = {632 * [1 – (1 + 0,01)(-48)]} / 0,01 C = 24.000 $ În echilibrul financiar al întreprinderii, regula de gestiune financiară este cea a parităţii (egalităţii) dintre: a) scadenţele capitalurilor proprii cu cele ale capitalurilor împrumutate; b) maturităţile nevoilor de alocare a capitalurilor cu cele ale surselor de procurare a capitalurilor; c) duratele de rotaţie a stocurilor şi creanţelor cu cele ale datoriilor de exploatare; d) ratele de solvabilitate şi ratele de lichiditate; e) rata de rentabilitate economică (ROA) şi cea financiară (ROE). Răspuns corect: b) Societăţile trebuie să realizeze un echilibru între perioada de timp în care trebuie să aloce resurse în vederea acoperirii nevoilor, pe de o parte şi perioada de timp necesară procurării acestor resurse, pe de altă parte. Întreprinderea SOIZA SA cu active comerciale de AE0 = 465, formate din capitaluri proprii de CPR0 = 365 şi din datorii de DAT0 = 100, a realizat un profit net de PN1 = 66 şi dobânzi de Dob1 = 50. În aceste condiţii, rata rentabilităţii economice este egală cu: a) 18,08 %; b) 50 %; c) 14,19 %; d) 10,75 %; e) 24,95 %. Răspuns corect: e) Re = PN1/(Cpr0 – Dat0), unde: Re – rata rentabilităţii economice PN1 – profit net în t+1 Cpr0 – Capital propriu în t0 Dat0 – Datorii în t0 Re = 66/(365 - 100)*100 = 24,9%
108

000/(1+0. Anul 4 800. strâns corelate cu cifra vânzărilor (CA) în sumă de 920.12)1+400. Contabilul şef al firmei ia în considerare un proiect de investiţii care va genera un flux de cash-flow-uri viitoare cum urmează: Anul 1 200. la nivelul sumei de 1. Răspuns corect: d) Pentru a putea determina costul maxim admisibil al investiţiei este necesară comparaţia dintre costul existent în prezent şi valoarea rezultată prin actualizarea fluxurilor de cash-flow-uri viitoare conform ratei de rentabilitate estimată care se cifrează la 12%. Orice valoare sub acest nivel conduce la realizarea profitului.12)4] = = 1. 1.000 $. Anul 2 400.12)3+800. 842.432.432.930 lei.000/(1+0.000. reducerea dobânzii de plătit.000 $. Anul 3 600. Cheltuielile fixe (F) cu administraţia generală. conduce la: creşterea profitului net al întreprinderii. valoare pentru care profitul generat este 0.760 $.000 $.930 Costul maxim admisibil este situat.432.12)2+600.000/(1+0. Cheltuielile variabile (V) ale întreprinderii SOIZA SA sunt de 731. va fi egal 109 . Valoarea rezultată prin actualizarea fluxurilor de cash-flow-uri viitoare se determină astfel: [200.958 $. 2.000/(1+0.000 $. diminuarea împrumuturilor de rambursat. dacă rata estimată de rentabilitate este de 12%? 224. 501.Economia de impozit. În aceste condiţii care se vor regăsi şi în anul viitor. Răspuns corect: a) Profit net = Profit brut – impozit pe profit O economie de impozit implică un profit net mai mare. cu amortizarea şi cu dobânzile sunt de 147. creşterea cotei de impozit pe profit. realizată prin deductibilitatea dobânzii.000 $. Care este costul maxim admisibil al investiţiei pentru realizarea acestui proiect. profitul obtenabil la o creştere planificată a cifrei vânzărilor de 10 %. creşterea ratei de dobândă.000 $. deci.930 $.

4) Datorii totale/Capitaluri proprii. 1 + 2 + 4 + 6.(4).9 Ratele de îndatorare pot fi exprimate astfel: 1) Capitaluri proprii/Îndatorare la termen.unde CV0 – costuri variabile iniţiale CF – costuri fixe CA1=CA0 +10% . 4 + 5 + 6 + 7. 60. 2 + 3 + 5 + 6. Rapoartele se pot construi şi invers cu precizarea că este necesară o interpretare economico-financiară adecvată a raportului. 204.9.unde CA1 – cifra de afaceri înregistrată în anul următor CA1 = 920 * 110% = 1. 1 + 4 + 5 + 7. 110 . 189. Răspuns corect: b) Ratele de îndatorare se pot determina raportând datoriile pe termen lung sau datorii totale la surse proprii stabile sau surse permanente. 3 + 5 + 6 + 7. 2) Datorii totale/Activ imobilizat.cu: 715.unde CA0 – cifra de afaceri iniţială Pr0 – profit iniţial CT0 – costurile totale iniţiale CT0 = CV0 + CF .012 – 951. 5) Împrumuturi pe termen lung/Capacitatea de autofinanţare.1 = 60. 42.(5).1 + 147 = 951. 7) Capitaluri proprii/Capitaluri permanente. CV1 = 731 * 110% = 804.1 Pr1 = CA1 – CT1 Pr1 = 1. Răspuns corect: d) Pr0 = CA0 – CT0 . 6) Capitaluri permanente/Nevoi permanente.1 CT1 = CV1 + CF = 804. 3) Active circulante/Datorii pe termen scurt.012 Costurile variabile cresc direct proporţional cu cifra de afaceri în timp ce costurile fixe rămân la nivelul anterior.

500. .. 12.300 − 630 îndreptăţiţi .. publicitate.. ..400. 12..817 lei..cheltuieli cu transportul .08) 6 i =1 (1 + 0.....000 lei. fapt care reiese din Legea 31/1990 privind societăţile comerciale...000 lei.. Cheltuielile înregistrate de firma cu iluminat.. 8.............cheltuieli cu masa ..500 lei... Agenţia de turism încasează de la turişti suma de 14.300.să primească dividende.000 lei....... 100 rc =alin....200 lei..493% 1000 O obligaţiune având valoarea nominală egală cu 1. = 14. suma de 680. 122...300 = X * ∑ corectă dintre cele ce urmează: + Alegeţi afirmaţia 1 6 =1 1 + 0... 220...300 = X * 4..08 data ide (referinţă) este(1 + 0.. art...83%.cheltuieli cu cazarea .000 lei....08) se vinde şi se cumpără o acţiune. TVA este 19% şi nu este inclus în sumele de mai sus. data când data înregistrării în ţara noastră este la o săptămână da la data tranzacţiei. 111 .. data de referinţă este data la care societatea emitentă solicită lista acţionarilor 1.800... 13. 4.00%... X = = 144 93 data declaraţiei este data până la care acţiunile înregistrate dau drept la dividend.. telefon....63 activităţii sale şi nivelul dividendului. data tranzacţiei este data când societatea emitentă anunţă rezultatul favorabil al 1.n Valoarea cuponului Vn Pp = ∑ + 6 i X (1 + r ) 1000 (1 + r ) n i= 1... Cheltuielile ocazionate de excursie şi plătite prestatorilor de servicii se prezintă astfel: . 4. în luna iunie 2001. Randamentul la scadenţă este de 8%... 200.. 2.....800.....00%.. Răspuns corect: a) Pp = preţ de piaţă Vn = valoare nominală r = randamentul la scadenţă n = număr de ani rc = rata cuponului O agenţie de turism organizează în luna iunie 2001 o excursie în Delta Dunării cu autocarul..62 Răspuns corect: d) rc X = Vn * Data 100referinţă este data la care se solicită lista acţionarilor îndreptăţiţi să primească de dividende.....62 + 1. 3. Care este TVA de plată la buget în luna iunie 2001 pentru excursia efectuată? 300. fax etc.....000 lei...08) 6 1 1000 1...400 lei.. rata cuponului este: 14.....93 * 144 (3).. 268.000 * 0..........05%.... Ştiind că plata cuponului se face anual........49%.300 = ∑1 + 1 (1 + 0..000 şi scadenţa peste 6 ani are preţul de piaţă egal cu 1.

162..000 lei ..000 + + 10. determinarea limitei până la care cheltuielile de protocol sunt deductibile.000.363.000 lei..........500..535.000..300.. toate cheltuielile enumerate sunt integral deductibile... 43.....cheltuieli de protocol ...000........cheltuieli cu salarii şi asimilate .500..cheltuieli cu servicii prestate de terţi ... Răspuns corect: b) TVA deductibilă = (Ch.cheltuieli materiale .000 lei Ce sumă are de plată societatea în contul impozitului pe profit pentru trimestrul I 2001? 54..162.000 + 75....... deci...alte cheltuieli deductibile .025 – 2...400... 20.000 + 680.impozit pe profit calculat .......000...200..... circulaţia cu titlu gratuit a averii.617 lei. Răspuns corect: c) Venitul din închirieri este asimilat bazei de impozitare pentru determinarea impozitului pe profit sau pe venit şi nu constituie obiectul impozitului pe avere...025 TVA de plată = 2.. cu masa + Ch.... 75............800.000 lei .000 lei.000 lei. activul net.000 lei ..000 + 140.........000.. 55..000) * 19%= 2. 52.000.000 lei.. 140.......000 + 3.. astfel: Profit brut = 640..162.....000 lei .. 54. Cheltuielile totale efectuate în aceeaşi perioadă a anului au avut următoarele valori: ..450..... cu utilităţi)*19% TVA colectată = Cifra de afaceri * 19 / 119) TVA de plată = TVA colectată – TVA deductibilă TVA deductibilă = (4.. Se impune.. cu cazare + Ch....000.000 lei.......000...... 10.000...000....000 + 43.250. Răspuns corect: a) Cu excepţia cheltuielilor de protocol......000 – (162.....800... proprietatea imobiliară.. Societatea comercială ANDA SRL a efectuat în trimestrul I 2001.............000 lei ...000... livrări de produse pe piaţa internă din care a înregistrat venituri totale în valoare de 640.000) 112 .....200 = 200........500 lei.825 Obiect al impozitului pe avere nu poate fi: trecerea dreptului de proprietate asupra imobilelor de la o persoană fizică sau juridică la alta.000 + 2..000.. 34....000 * 19 / 119 = 2..200 TVA colectată = 14.000.. cu transport + Ch... venitul din închirieri.....363.

000 lei Impozit pe clădire annual = Val. nedeductibile de protocol = 10. impozitul pentru clădire şi terenul aferent pe care îl datorează noul proprietar este în sumă de: 388.450.667 lei. În aceste condiţii. Impozitul suportat de noul proprietar = 517. Impozitul pentru teren are valoarea de 2.050 lei 3 1% . cu instalaţii de apă. de protocol) Ch.000.000.000. electrice şi încălzire.000 Impozit pe profit = 54.000 Impozit pe profit = 25 % * Profit impozabil Profit impozabil = Profit brut + Ch. deductibile de protocol = 1%3 * (Profitul brut + Ch.000 = 7.000 lei Ch.500 lei. construit în anul 1972.000 Profit impozabil = 210.000 lei/mp.350 lei. 431. plata impozitului Pentru plata integrală a impozitului pe clădiri se acordă o reducere de 5%.200. clădirii * cota de impozit * reducere pt. iar cota de impozit este de 0. iar terenul aferent. impozitul pe clădire şi teren să fie în sarcina noului proprietar.000 lei/mp. proprietarul vinde apartamentul unei alte persoane fizice.000.800. Potrivit reglementărilor legale în vigoare.000 lei Impozit total pe clădire şi teren = 467.000.cota valabilă pentru trim. valoarea impozabilă este de 3.000 + 7.167 lei. zona A.000 = 246.400 lei Pentru primele trei luni.800. nedeductibile Ch. este de 25 mp.2 %. impozitul este suportat de către vechiul proprietar urmând ca de la 1 aprilie.000 Impozit pe profit = 25 % * 217. Răspuns corect: a) Valoarea clădire = Suprafaţa * Valoarea impozabilă/m2 Valoarea clădire = 82 * 3.000.Profit brut = 210.000) = 2. Apartamentul are o suprafaţă de 82 mp.000 lei O persoană deţine un apartament situat în Timişoara.800.000 = 50. cota este de 2% fiind prevăzută în codul fiscal 113 .000 = 217.2 * (1 – 0. canalizare.000 * 0.05) = 467. 406.200.800. Impozit pe clădire anual = 246.000.000 + 10.000. deductibile de protocol = 1% * (210.000.400 * 9/12 = 388. I al anului 2001 conform Ordonanţei 70/1994 privind impozitul pe profit şi Legii bugetare a anului 2001. 451.000 – 2. 129. într-un bloc cu pereţi de beton armat. Pe data de 8 martie 2001. În prezent.000 = 517. în cotă indiviză.400 + 50.400 lei Impozit pe teren anual = Suprafaţa * Impozitul/m2 Impozit pe teren anual = 25 * 2. pentru acest tip de clădire.050 lei.

finanţarea directă de către Banca Naţională a României. dar şi al avizării tuturor operaţiunilor de creditare derulate de acestea. este “custode” al băncilor comerciale. nevoia de fond de rulment trimestrială previzionată va fi de (mil. disponibilităţile aflate temporar în contul general al trezoreriei statului. 17. centralizarea ar fi cuvântul de ordine.lei): imobilizări 1. iar libera iniţiativă ar putea fi estompată încă din faşă.100. 72/1996? Răspuns corect: d) Deficitul bugetului de stat din anul curent şi din anii precedenţi pentru care nu au fost contractate împrumuturi de stat se finanţează din disponibilităţile aflate temporar în contul general al trezoreriei statului conform Legii finanţelor publice nr.800. se finanţează din: disponibilităţile temporare din contul Senatului şi Camerei Deputaţilor. 108. stocuri produse finite 1. Perioada viitoare estimează o cifră de afaceri trimestrială în sumă de 1. În aceste condiţii. clienţi 1. 72/1996. (4).000 (se consideră 1 an=360 zile.000. Răspuns corect: d) În cadrul unei economii de piaţă.lei): 3. art. La sfârşitul exerciţiului N se prezintă următoarea situaţie (mil.100. elaborează şi aplică politica monetară a statului. 1 trimestru= 90 zile). alin. fapt care vine în contradicţie totală cu principiile după care funcţionează o economie de piaţă. Răspuns corect: c) 114 . banca centrală nu trebuie să avizeze toate operaţiunile de creditare derulate de băncile centrale. 540. emisiune monetară. finanţare directă de la Banca Comercială Română. pentru care nu s-au contractat împrumuturi de stat. 1. 2. în acest sens. sistemul bancar ar funcţiona destul de greoi. Dacă s-ar întâmpla acest lucru. stocuri materii prime 800.200.000. datorii către furnizori 1. cifra de afaceri 6.160. asigură organizarea compensării creanţelor reciproce dintre bănci. Care dintre enunţurile de mai jos NU este specific unei bănci centrale ce funcţionează în cadrul unei economii de piaţă? asigură gestionarea depozitelor constituite de către băncile din sistem. de Legea finanţelor publice nr.500. în sensul aprobării funcţionării acestora. disponibilităţi 700.Deficitul bugetului de stat din anul curent şi din anii precedenţi. Care resursă financiară este prevăzută. este creditor de ultimă instanţă în cadrul sistemului bancar.

NFR = (Active circulante – Disponibilităţi) – - (Datorii pe termen scurt – Împrumuturi pe termen scurt) Active circulante = 800 + 1.000 + 1.100 + 700 = 3.600 mil. lei NFR0 = (3.600 - 700) – 1.100 = 1.800 mil. lei CA1 = 4 * 1.800 = 7.200 mil. lei Evoluţia necesarului de fond de rulment (NFR) este direct proporţională cu evoluţia cifrei de afaceri (CA). NFR1 = NFR0 * CA1 / CA0 NFR1 = 1.800 * 7.200 / 6000 = 2.160 mil. lei Nivelul NFR de 2.160 trebuie menţinut pe durata întregului an, chiar şi în primul trimestru, indicatorul fiind obţinut pe baza unor mărimi statice (care reflectă patrimoniul la un moment dat). În raport cu amortizarea liniară, amortizarea degresivă a echipamentelor a unui proiect de investiţii poate determina creşterea VAN ca urmare a: economiilor fiscale mai mari; valorii actuale a economiilor fiscale mai mari; caracterului deductibil al dobânzii; duratei mai mari a amortizării; amortizării anuale mai mari. Răspuns corect: b) Înregistrarea unei amortizări mai mari în cadrul metodei degresive conduce la obţinerea unui profit mai mic şi, implicit, la diminuarea în prezent a impozitului pe profit, impozit care se amână pentru perioadele următoare atunci când amortizarea degresivă este inferioară celei liniare. Concluzia care se desprinde este aceea că se realizează economii fiscale în primii ani de amortizare. Gestiunea clienţilor cuprinde ansamblul metodelor şi instrumentelor de utilizare cât mai eficientă a capitalurilor imobilizate în: credite bancare pe termen lung; credite bancare pe termen scurt; datorii de exploatare; credite comerciale; credite de trezorerie. Răspuns corect: d) Creditele comerciale sunt aferente clienţilor şi constau în imobilizarea unor fonduri pe o durată de timp determinată între data facturării şi cea a încasării ulterioare. Gestiunea clienţilor priveşte, deci, relaţionarea capitalurilor imobilizate cu creditele comerciale.
115

Bilanţul unei întreprinderi pune în evidenţă valoarea activului total în sumă de 100.000 mii lei, finanţată în proporţie de 30% din capitaluri proprii, 40% din datorii financiare pe termen lung şi restul din datorii pe termen scurt. Rata activelor circulante (rata de structură) este de 55%. În aceste condiţii, rata lichidităţii generale va fi: 1,833; 0,545; 3,333; 0,785; 1,55. Răspuns corect: a) RAC = AC / TA Rl = AC / DTS DTS = 30% * TA, unde: RAC – rata de structură a activelor circulante AC – active circulante TA – total activ Rl – rata lichidităţii generale DTS – datorii pe termen scurt DTS = 30% * 100.000 = 30.000 RAC = AC/100.000 ⇔ 55% = AC/100.000 ⇔ AC = 55.000 Rl = 55.000 / 30.000 = 1,833 Aporturile noi de capital în numerar mobilizate pentru creşterea capitalului social reprezintă: 1. surse proprii interne pentru finanţarea pe termen lung; 2. surse proprii externe pentru finanţarea pe termen lung; 3. surse proprii constituite prin emisiunea şi vânzarea de obligaţiuni; 4. o operaţiune de finanţare directă pe termen lung; 5. o acumulare de capital degajată de întreprindere în cursul exerciţiului contabil. 1+4; 2+5; 3+4; 1+5; 2+4. Răspuns corect: e) Aporturile noi de capital în numerar mobilizate pentru creşterea capitalului social reprezintă surse proprii externe pentru finanţarea nevoilor pe termen lung. Sunt surse „externe” pentru faptul că nu sunt generate de entitatea însăşi, ci sunt aportate suplimentar de către acţionari / asociaţi din surse obţinute anterior din alte activităţi care nu aveau nici o legătură cu societatea în cauză.
116

De asemenea, operaţiunea poate fi considerată ca fiind una de finanţare directă pe termen lung având în vedere exigibilitatea capitalurilor proprii. În situaţia în care emisiunea unei obligaţiuni se realizează subparitate, iar rambursarea ei supraparitate, din punct de vedere contabil, prima de rambursare reflectă diferenţa pozitivă dintre: preţul de rambursare şi valoarea nominală; preţul de rambursare şi preţul de emisiune; valoarea nominală şi valoarea de emisiune; preţul de emisiune şi preţul de rambursare; valoarea nominală şi preţul de rambursare. Răspuns corect: b) Dacă emisiunea se realizează subparitate, atunci PE < VN (1) Dacă rambursarea se realizează la supraparitate, atunci PR > VN (2) PE – preţ de emisiune VN – valoare nominală PR – preţ de rambursare Din relaţiile (1) şi (2) rezultă că PE < VN < PR. Diferenţa dintre preţul de rambursare şi preţul de emisiune reprezintă prima de rambursare, valoarea împrumutului fiind înregistrată în creditul contului 161 la preţul de rambursare, iar dreptul de creanţă existent iniţial asupra obligatarilor pentru achitarea numerarului şi înregistrat în debitul contului 461 este evaluat la preţul de emisiune. O societate se împrumută de pe piaţă pentru o perioadă de cinci ani prin emisiunea a 200.00 obligaţiuni, la o valoare nominală de 9.800 u.m./obligaţiune. Rambursarea împrumutului are loc la finalul anului cinci, dobânda nominală prevăzută fiind de 13%, iar cea la termen de 14,2%. Variaţia dobânzii de piaţă cu 1% determină o variaţie a cursului obligaţiunii de 3,85%. Preţul de emisiune al unei obligaţiuni, pe baza legăturii existente între durata de imunizare şi sensibilitatea împrumutului, va fi: 9.800; 7.560; 10.011; 8.447; 9.312. Răspuns corect: d) Sensibilitatea cursului obligaţiunii se exprimă cu ajutorul următoarei formule: S=[1 / (1+rt)] * {[Σ (At * t) / (1+rt)t)] / PTe} (1)

ó

117

000 lei Anul 1 2 3 4 5 Total 1 / (1+rt)t 0.701. Răspuns corect: c) 118 .800.142 * PTe * 3.800.6714331462 0.370.76677473 0.211 149.000 lei D = 13% * 1.960.376 599.000.657.447 Alegeţi din afirmaţiile de mai jos pe cea corectă: emisiunea de acţiuni se realizează numai în momentul înfiinţării unei societăţi.117.587944961 0.514837969 At = D + RC 245.800.315.800.875656742 0. efectele negative ale majorării capitalului social afectează numai profitul pe acţiune şi valoarea acţiunii.689.000.404 1.808.000 245.133 5.689. efectele de diluţie sunt determinate de majorarea capitalului social.000 245.117.657.800 = 1.665 7.402 171.000 245.durata împrumutului PTe – preţul total de emisiune At = D + RC.388 195.388 223.201 390.140.896 / 200.020 ó PTe = 1.000 Pe = 8. unde N – numărul de obligaţiuni VN – valoarea nominală RC = 200. unde D – dobânda anuală RC – rata de credit (împrumutul care este rambursat la finele celui de-al cincelea an) RC = N * VN.748.000 = 245. PTe = Pe * N Pe = 1.020 Înlocuind datele în formula (2) se obţine: 1.S * (1+rt) * PTe = Σ (At * t) / (1+rt)t)(2) unde S – sensibilitatea împrumutului rt – rata dobânzii la termen At – anuitatea t .214. efectul emisiunii de acţiuni pentru investitor este imediat prin obţinerea unui dividend.374.263.427.800.000 2.370. la înfiinţare.85 = 7.242.960.800.427.896 Dar.000 At * [1 / (1+rt)t] At * [1 / (1+rt)t] * t 223.080.737 513.000 * 9.233. efectul emisiunii de acţiuni pentru emitent are în vedere posibilitatea obţinerii unui câştig din diferenţa de curs în timp.

ori menirea principală o împrumutului obligatar este tocmai aceea de finanţare a nevoilor emitentului fiind una din căile principale prin intermediul căreia se atrag fonduri necesare investiţiilor.. Pragul lunar de rentabilitate în unităţi monetare din vânzare este: 443.040 / (27 – 15)] * 27 = 443.m.m. 324. pe luna de referinţă. Preţul de vânzare propus al produsului X este de 27 u. permit obţinerea unor venituri viitoare. şi costul variabil unitar este de 15 u.. permit obţinerea unor venituri viitoare prin intermediul investiţiilor mijlocite de împrumutul obligatar. Celelalte caracteristici enunţate sunt adevărate: obligaţiunile sunt instrumente principale ale investiţiilor de capital.m.000 lei.340 Dispuneţi de următoarele date: rezultatul contabil înainte de impozitare 5.. Principalele caracteristici ale obligaţiunilor sunt: sunt instrumente ale investiţiilor de capital. exprimă angajamentul debitorului faţă de creditorul care îi pune la dispoziţie fonduri.m. 322.. cheltuieli cu dobânzile 0.000 lei. cheltuieli de exploatare privind amortizările 2.340 u. 438.040 u.m.620 u. Care nu este adevărată? Răspuns corect: d) Afirmaţia falsă este aceea care susţine că emisiunea de obligaţiuni nu este legată de nevoile de finanţare ale emitentului. dobânzi plătite aferente activităţii de exploatare 500.m.000 lei. exprimă creanţa deţinătorului asupra ansamblului activelor emitentului. Se estimează o creştere a costurilor fixe cu 197. emisiunea lor nu este legată de nevoile de finanţare ale emitentului. Răspuns corect: a) Prag de rentabilitate = [∆ CF / (PVu – CVu)] * PVu Unde ∆ CF – variaţia costurilor fixe PVu – preţ de vânzare unitar CVu – cost variabil unitar Prag de rentabilitate = [197.620 u.m.Prin majorarea capitalului social poate creşte numărul acţiunilor emise.m. creşteri ale creanţelor 119 .480 u.000. 312.000.930 u. dar concomitent se reduce puterea de decizie sau dreptul la dividend care revine pe o acţiune. exprimă creanţa obligatarului faţă de emitent sau angajamentul societăţii faţă de deţinătorul obligaţiunii.

000 +450.100 / 25.000 lei 11.000 lei.000 lei. număr de acţiuni 8.acţ.800.000 lei.000.000 – 1.acţ.232 acţiuni 152.000 VMCA = 400.000) = 9.000 lei exclusiv 1.000 /1. Care este numărul de acţiuni ce trebuie emise şi prima de fuziune? 9.000.acţ.420. 8.000 Nr.100) – 85.000 / 8. acţ.000 Prima de fuziune = 152.000 VMCB = 280.828 acţiuni 51.000 titluri cu valoarea nominală 10.000 – 9.000 lei.000 lei.100.clienţi 800. creşteri ale stocurilor de mărfuri 150.000 – 800.800.000 Din contabilitatea celor două societăţi A şi B intrate în fuziune rezultă: Societatea A: activ reevaluat la fuziune 450.000 lei.000 lei/acţiune. de emis A = (8.000 lei.000 lei.520.400.000 lei 120 .000 – 150.000 lei. Răspuns corect: a) Fluxul net al trezoreriei = Rezultatul contabil brut + cheltuieli de amortizare – dobânzi plătite aferente exploatării – creşteri creanţe clienţi – creşteri stocuri + creşteri furnizori + creşteri datorii la stat Fluxul net al trezoreriei = 5.520.B . creşteri de datorii faţă de stat (impozit pe profit) 450.000 acţiuni achiziţionate cu 30.300.000 + +400.000 lei.000 lei 9. datorii 85. acţ.828 * 10.000 – 500.000 lei/acţiune deţinute la B. de emis A = (Nr.000 * 30.000 – 69.000 = 25. Societatea B: activ evaluat la fuziune 350.828 acţiuni 152. de la B ) * (VMCB / VMCA) ANCB = 350. datorii 69.000) * (35. 8.000 lei Răspuns corect: a) ANC = Activ – Datorii VMC = ANC / Nr.200.000. achiz.Nr.520.000 lei. Nr.800.000 +2.000.000 lei/acţiune. creşteri ale datoriilor faţă de furnizori 400.000 = 6.100 ANCA = (450.232 acţiuni 147.000 lei 9.100.000.000 – 1. număr de acţiuni 16.000.400.000.000 + 1.420.000 = 35.200.000 lei 11.400.828 acţiuni 147.000.828 acţiuni Prima de fuziune = ANCB – Creşterea capitalui societăţii A – Valoarea acţiunilor B deţinute de A Prima de fuziune = 280.000 titluri cu valoarea nominală 10.000 *35. 5.000.000 = 400. Care este mărimea fluxului net de trezorerie furnizat de activitatea de exploatare? 6.000 = 280. 7.000 lei.500.000.

cheltuieli cu amortizarea 500.amortizarea aferentă imobilizărilor vândute 1.rezultatul contabil înainte de impozitare şi de elementele extraordinare(pierdere) 2.000.000) 300.000.000.000 .000.venituri din provizioane 1.000.000.000 1.000 .000.000.sold iniţial 3. 121 (2.200.sold final 2.500.000 500.clienţi: .sold final 150.800. 500.impozit pe profit (datorie) .000 .sold iniţial 2.000. 300.000 .000) 100.furnizori: .sold iniţial 50.000 .000.000 1.000 .sold final 1.000 . Răspuns corect: b) Rezultatul contabil înainte de impozitare şi de elementele extraordinare(pierdere) Cheltuieli cu amortizarea Preţul de cesiune al imobilizărilor vândute Venituri din provizioane Profitul din exploatare inante de modificările capitalului circulant Modificări ale capitalului circulant Creşterea/Descreşterea stocurilor Creşterea/Descreşterea creanţelor Valoerea contabilă brută a imobilizărilor vândut Creşterea/Descreşterea datoriilor Impozit pe profit plătit Cheltuieli cu impozitul pe profit Fluxul net de trezorerie generat de activităţile de trezorerie: Preţul de vânzare = 50.000 .000.000.000 lei/bucata.000) 500.000.000 (2.000 . Costul unitar = 40.000 lei/bucata. – 100.400.sold iniţial 2.000 .Pe baza următoarelor informaţii să se determine fluxul net de trezorerie generat de activităţile de exploatare: .valoarea contabilă brută a imobilizărilor vândute 2.000 (500.000.000.cheltuieli cu impozitul pe profit 500.000 .000 1.000 .000 .000.000) (100.sold final 1.000 .300.000 0 1. 100.stocuri: .000 .preţul de cesiune al imobilizărilor vândute 500.

unde AC – active circulante AI1 = 1.. reflectă scăderea ponderii activelor ciruclante în total activ. s-a încetinit viteza de rotaţie a activelor şi a crescut rata rentabilităţii veniturilor. 52. unde AI – active imobilizate 122 .500 Indicele veniturilor totale 0 112% Indicele activelor totale = 110% Indicele ratei rentabilităţii economice a activului = 106%. Rezultă că: s-a accelerat viteza de rotaţie a activelor şi a scăzut rata rentabilităţii veniturilor. Răspuns corect: b) În condiţiile în care se menţine nivelul actual de rentabilitate. au crescut activele şi rentabilitatea comercială.. a crescut rentabilitatea comercială şi au scăzut veniturile. iar cele imobilizate cu 7%. Răspuns corect: b) Dacă indicii sunt supraunitari înseamnă că tendinţa a fost de creştere a vitezei de rotaţie a activelor cât şi a ratei rentabilităţii veniturilor deoarece indicele de creştere al veniturilor este superior indicelui de creştere a ratei rentabilităţii economice a activului. Răspuns corect: c) AC1 = 1.100 lei/buc. 52. Aceasta înseamnă: scăderea ponderii activelor circulante şi încetinirea rotaţiei activelor imobilizate. acelaşi ritm de creştere şi încetinirea rotaţiei activelor circulante. creşterea ponderii activelor imobilizate şi accelerarea rotaţiei activelor circulante.000 lei/buc. s-a accelerat viteza de rotaţie a activelor şi a crescut rata rentabilităţii veniturilor.Dacă costul creşte cu 5%. 64..500 lei/buc.000 lei/buc. cât trebuie să fie preţul de vânzare pentru a se menţine nivelul actual de rentabilitate? 60.000 * 105% = 52.. preţul trebuie să crească în aceeaşi proporţie cu costul. Pr1 = Pr0 * 105% Pr1 = 50.07 * AI0.09 * AC0. iar indicele cifrei de afaceri este de 105%. ritmuri de modificare diferite şi încetinirea activelor circulante. 48.000 lei/buc. Activele circulante au crescut cu 9%.

05 / 1. unde FR – fond de rulment Cperm – capital permanent AI – active imobilizate FR1 = Cperm 1 – AI1 Cperm 1 = 1. Răspuns corect: b) FR = Cperm – AI .CA1 = 1. în urma modificărilor menţionate.05 * CA0.04 * Cperm 0 – 1. unde Cpr – capitaluri proprii DTML – datorii pe termen mediu şi lung 123 . reducerea fondului de rulment şi a ponderii surselor proprii în capitalul permanent.09) * V AC0 ó VAC1 < VAC0 Ritmurile de modificare a celor 3 mărimi sunt diferite. care influenţează în acelaşi sens mărimea fondului de rulment. scăderea fondului de rulment şi creşterea ponderii surselor proprii în capitalul permanent.10 * AI0 FR1 = 1.05 * CA0) / (1. Indicele capitalului propriu = 105%.09) * (CA0 / AC0) ó VAC1 = (1. iar viteza de rotaţie a activelor circulante. deci fondul de rulment a scăzut deoarece ritmul de creştere al capitalurilor permanente. Indicele activelor imobilizate = 110%. unde CA – cifra de afaceri VAC1 = CA1 / AC1. unde VAC – viteza de rotaţie a activelor circulante VAC1 = (1. putem spune că ponderea surselor proprii în capitalul permanent creşte. Cperm = Cpr + DTML Cperm = Cpr + DTML Cunoscând faptul se înregistrează un ritm de creştere al capitalurilor proprii superior ritmului de creştere al capitalurilor permanente.04 * Cperm 0 AI1 = 1.09 * AC0) ó VAC1 = (1. se reduce.05 / 1. . creşterea fondului de rulment şi scăderea ratei rentabilităţii financiare. creşterea ponderii surselor proprii în capitalul permanent. este inferior ritmului de creştere al activelor imobilizate care afectează în sens opus mărimea fondului de rulment. Aceasta semnifică: creşterea ratei rentabilităţii financiare şi scăderea fondului de rulment.10 AI0 FR0 = Cperm 0 – AI0 (2) (1) Din relaţiile (1) şi (2) putem conchide că FR1 < FR0. Indicele capitalului permanent = 104%.

000.000 lei? 1. valoarea netă de realizare a stocului de mărfuri este : 1.000. Conform OMF nr.000 lei. 1. venituri din subvenţii pentru exploatare.000 + 1.000.000 lei. 8.000.000 lei.000 lei. iar cheltuielile cu vânzarea sunt estimate la 250.000 lei. în CA sunt incluse: veniturile din vânzarea mărfurilor.000 lei.Dispuneţi de următoarele date: Cantitatea de produse fabricată 100 buc. cheltuieli fixe.000. 1. 1.100 lei. 2.000 lei.000 124 . cifra de afaceri netă va fi: 15.000.000 – 1. 1.100 lei.000 lei. venituri din prestări servicii.000 lei.. 950.450. preţul de vânzare unitar 2. 1.000 lei.000.000. Care este mărimea costului variabil unitar pentru a se obţine un profit de 40.000. unde Vnr – valoarea netă de realizare Vnr = 1. venituri din subvenţii pentru investiţii 2.200 lei.000.000 = 16. 18.000 lei.000 lei.000.000 lei.000 Ştiind că o întreprindere deţine la închiderea exerciţiului N un stoc de mărfuri achiziţionat la un cost de 1.000 lei şi pentru care se estimează că poate fi vândut la un preţ de 1.000.000.000. 17.000 + 5. venituri din cedarea mijloacelor fixe 3.000 lei.000 lei.200. lei.000. 94/2001.200.000. Răspuns corect: e) Conform OMFP 94. venituri din subvenţii pentru exploatare 1.250. dintre elementele enumerate în problemă. cheltuieli aferente cifrei de afaceri 8.600 lei.000 = 950.000.200.000 lei. Răspuns corect: d) Vnr = Preţ de vânzare – Cost achiziţie – Costuri ocazionate de vânzare.000.000 lei.000 – 250.000. 2. CA = 10.000 lei. venituri din prestări servicii 5. 16. Răspuns corect: a) O societate comercială înregistrează următoarele venituri şi cheltuieli: venituri din vânzarea mărfurilor 10.000 lei.

000) + 1.000 = 40.200.3.000.000 + 1.000.500.200.500.000. costul de cumpărare al mărfurilor vândute 15.000 + 870. Răspuns corect: a) Venituri totale = 20.000 – 6.000.000 lei.000 + 870.000. stocuri – sold iniţial 3.000 lei. creşteri de datorii faţă de stat (impozitul pe profit) 500.000 lei.000 lei.000 = 63.000 lei.370.000 lei. subvenţii pentru investiţii virate la venituri 8.200.000. nedeductibile .600. Să se calculeze fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare: 37.000.000 lei.000.200.000 lei.Dispuneţi de următoarele informaţii: rezultatul brut al exerciţiului 40.000 – 2.000 + 8.Cheltuieli totale + Ch.000 lei. Răspuns corect: c) Cash – flow exploatare = Rezultatul contabil brut + scăderea creanţelor clienţi – scăderea datoriilor faţă de furnizori – creşteri stocuri + cheltuieli privind dobânzile– dobânzi şi dividende plătite aferente exploatării . dividendele plătite 1.000 lei.370.000 – 44.000.000 = 44. sold final 3.500 lei.000. 39.000 + 6. dividendele încasate 1.000 Profit impozabil = Venituri totale .925. producţia imobilizată 28.000 lei.400. 36. furnizori – sold iniţial 8. sold final 6.000.000. sold final 2. clienţi – sold iniţial 5.000 lei.000 . amenzi datorate 870.500.000) – (3.500.000.000 lei.000 lei la preţ de vânzare exclusiv TVA.000 lei. 7.000 lei.000 lei.790.000 – 1.800.000. 40.500.000 lei.000.000. venituri din subvenţii de exploatare 6.000.000 125 .creşteri datorii la stat Cash – flow exploatare = 40. 7.407.000.Deduceri Cheltuielile nedeductibile sunt considerate cheltuielile cu amenzile.600.000 + (5.200. cheltuieli cu personalul 8. Profit impozabil = 63.000.000.000 lei.000 = 18. Impozitul pe profit datorat este: 7.000 lei şi plătite 600.500 lei.000 lei.000 + 15.000. amortizări 15.000. în timp ce dividendele încasate sunt venituri neimpozabile.600. 7.000 lei.000 lei.000 lei.000 lei.000 În contul de profit şi pierdere figurează următoarele informaţii: vânzări de mărfuri 20.000. cheltuieli privind dobânzile 1.600.000 lei. cheltuieli cu materii prime 5.000 + 8.000 + 28.000 – 600.500.000 .000.600.000 lei.000 lei.000) – (8.707.000 + 5.800. 7.000 Cheltuieli totale = 15. 41.000.000.000 lei.500. dobânzi şi dividende plătite aferente activităţii de exploatare 600.000 lei.625.

0. 350.000 lei/tonă. costul pe unitate de produs trebuie să fie: 390.preţul de vânzare 500.scris cu diacritice. . punct după ultima.500. 360. 370.500 lei.28 = (500.28 = 390.costul de producţie 400.Cost) / Cost.000 lei.000 lei/tonă.625 Condiţii de redactare: .000 = 4.orice alte caracteristici de redactare trebuie.000 / 1. Justify .Impozit pe profit = 25% * 18. Pentru ca rata rentabilităţii să fie de 28%.000 lei. Răspuns corect: a) Rr = Profit / cost = (Preţ . .625 lei.000 Pentru un produs: . Times New Roman.625. cu aceleaşi caracteristici ca şi stil (vezi liniuţa precedentă) .tabelele: Grind 1. center.punct şi virgulă după fiecare variantă de răspuns.stil: Normal. 12.400 lei. 420. pentru uniformitate. . să le stabilim de comun acord 126 .000 – Cost) / Cost ⇔ Cost = 500.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful