TEMA PROIECTULUI

vf
aspiraţie este C T =±0.00 m
g) apa freatică este prezentă la -2.5 m

STAŢIILE DE POMPARE ŞI ROLUL LOR
RE

Principalele criterii de clasificare ale staţiilor de pompare sunt:
- domeniul de utilizare;
- tipul constructiv;
- gradul de mobilitate.
Pe baza domeniului de utilizare deosebim urmatoarele staţii de pompare:
- pentru alimentări cu apă a centrelor populate;
- pentru alimentări cu apă industrială;
- pentru
staţii de pompare:
- supraterane la sol când agregatele de pompare sunt amplasate deasupra
nivelului terenului;
- subterane la care agregatele de pompare sau numai pompele sunt amplasate
sub nivelul terenului;

1

.în funcţie de caracterul construcţiei care pote fi provizoriu sau definitiv. In afara criteriilor de mai sus clasificarea staţiilor de pompare se mai poate efectua şi după alte criterii cum ar fi: . Staţiile de pompare subterane se subclasifică după modul de execuţie al clădirii în: .în fucţie de perioada de exploatare (care poate fi permanentă sau sezonieră).subterane având infra şi suprastructură. .fixe. După gradul de mobilitate se deosebesc 2 tipuri de staţii de pompare: . .tractate pe plan orizontal sau înclinat sau plutitoare).pompele care absorb apa din rezervoare şi o refulează spre canalizarea exterioară.mobile (pot fi autotractate.rezervoarele pentru colectarea şi acumularea apelor uzate. Elementele componente ale unei instalaţii de pompare a apelor uzate sunt: .după tipul agregatelor de pompare. iar pompele sunt amplasate în lichidul de lucru sau în infrastructură.în funcţie de valoarea marimilor caracteristice (debit. înalţimea de pompare) .subterane prevazute numai cu infrastructură. .aparatajul necesar pentru pornirea şi oprirea manuală si automată a pompelor cu eventualele dispozitive pentru semnalizarea la distanţă a nivelului apei din rezervoare. 2 . această categorie de staţii de pompare se caracterizează prin faptul că echipamentul hidromcanic. . electrice şi automatizat este protejat prin suprastructura staţiei.bazinul de recepţie. acestea sunt caracterizate prin aceea că echipamentul este capsulat. Părţile componente ale unei staţii de pompare sunt: . .

. se poate monta si o clapetă de reţinere între pompă şi vană.agregatele de pompare. Determinarea diametrelor conductelor pentru o staţie de pompare 1)Determinarea diametrului conductei de aspiraţie: Conductele de aspiraţie se dimensionează la viteza de dimensionare care este între v d =0. .casa pompelor.002 % v = 1 m/s 2)Determinarea diametrului.instalaţii de forţă şi lumiă. .135 m. Diametrul conductei de refulare se calculează cu formula: 4  Qp D ref = = 550 mm  v I =0. Pierderea de sarcină pe conducta de aspiraţie este de h ra =0.instalaţii auxiliare. a pantei şi a vitezei conductei de refulare: Pe conducta de refulare dimensionată la viteza v=1÷3 m/s şi executată în general ca şi conducta de aspiraţie.. .5 4  Qp 4  0. diametrul D asp =   vd = = 550 mm  1 Alegem diametrul normalizat din diagrama Manning: Dn =250 mm i =0.instalaţiile hidraulice.7÷2 m/s şi se execută din tuburi din fontă îmbinate cu flanşe sau din tuburi de oţel sudate.instalaţii de comandă ale pompelor. .002 % v = 1 m/s 3)Calculul pierderilor de sarcină pe conducta de aspiraţie: 3 .

unde h d =pierderea de sarcină distribuită h l =pierderile de sarcină locale Pierderea de sarcină pe o porţiune de curent cu mişcare uniformă se numeşte pierdere de sarcină liniară(distribuită). Pierderea de sarcină totală rezultă din suma pierderilor de sarcină distribuite şi a celor locale conform relaţiei: h r =h d +h l [m].81 m/s 2 Panta hidraulică „i” se exprimă în funcţie de pierderea de sarcină liniară astfel: L v2 v2 h   v2 v2 i = d = D 2g =  24 R  g = 8 g  R = L C2  R L  8 g C= [m 0. (D=4∙R)  C =coeficientul lui Chezy R =raza hidraulică [m] D =diametrul Formule uzuale pentru calculul coeficientului lui Chezy: 1 .5 /s] 1 . λ =coeficient de rezistenţă al pierderilor de sarcină liniare (coeficientul lui Darcy) L =lungimea de calcul a conductei sub presiune [m] D =diametrul de calcul a conductei [m] v =viteza medie de curgere a apei prin conducta sub presiune [m/s] g =acceleraţia gravitaţională [m/s 2 ]. Pentru calculul pierderilor de sarcini liniare se poate utiliza relaţia lui Darcy-Welsback: L v2 h d =λ   D 2g [m] unde.relaţia lui Maninng: C = n  R 1 / 6 [m 0.relaţia lui Pavlovski: C = n  R y 4 . g=9.5 /s] unde.

relaţia lui Gorbacev: C = m R n =coeficient de rugozitate Conducte din azbociment n=0.  =coeficientul lui Darcy Lec=lungimea echivalentă şi se calculează cu relaţia: n Lec=   D i [m]  5 .08 M =coeficient de frecare la conductele din metal «Pierderile de sarcină locale se determină conform relaţiei: v2 h l =ξ  2 g [m] unde.07÷0.011÷0.75∙ R   n  0 .0075 Conducte metalice n=0.012 Conducte din beton n=0.1 70  R .12-0.5∙ n -0. ξ=coeficientul rezistenţelor locale Pierderea de sarcină locală poate fi evidenţiată cu pierderea liniară corespunzând unei lungimi de conductă fictivă cu rezistenţă hidraulică echivalentă rezistenţei locale şi anume: Lec v2 h l = ∙  2g [m] D unde.0135 M =0. y =2.0125÷0.

5 m Două coturi la Lec=16 m 6 .72 8g 8  9.4  0.Pe lungimea ei conducta de aspiraţie are urmatoarele armături: O bucată sorb Lec=130 m Două coturi la Lec=7.13 m 4 4 1 C= n  R1 / 6 sau C = K ∙ R1/ 6 = 65.002∙4800= 9.1 m Calculul pierderilor de sarcină pe conducta de aspiraţie. 44.45 R= =  0.6 m i =panta L =lungimea de aducţiune Pentru calculul pierderilor de sarcină pe conducta de aspiraţie se vor avea în vedere atât pierderile de sarcină locale cât şi cele distribuite.550 2  9. Calculul piederilor de sarcină pe conducta de refulare h rr =i∙L=0. K= inversul coeficientului de rugozitate 0.5 [m] D 2g 0.6= 33.81 H p =H g +h ra +h rr =23+0.018 C 65.81  2   0.5+9.44 2   Lech v 2 0.018  242 12  h ra =  =  =0.  v2  h l =  1   2 g      l  v2 hd = D  2g v2   Lech v 2 h ra =h l +h d =   ech  2 g = D  2g D 0.

turaţia specifică n s în [daN 12 s 3 2  m ].H. . Relaţiile de interdependenţă a) Matematice: 2 H 1  n1    H 2  n2  2 Q1 n1 NPSH 1  n1  . . .turaţia pompei n în [min 1 ] sau [rot/min].înălţimea de pompare H în [m]. pentru  = ct. şi D = ct. (înălţimea netă absolută de aspiraţie).debitul pompat Q în [m 3 /s].N.P.număr caracteristic k.O reducţie Lec=15 m Un teu Lec=50 m Lec=242 m Alegerea pompelor Elemente ajutătoare în vederea stabilirii tipului de pompă Parametri funcţionali ai turbopompelor: .     Q2 n 2 NPSH 2  n2  2 P1  n1    P2  n2  7 .turaţia caracteristică n q în [m 4 s 2 ].S.puterea absorbită p în [kW]. 3 3 . . 3 4 .randamentul pompei  în [%]. . .

) ◦ turbopompe axiale (monoetejate sau multietajate. 5 P1  D1    Q D  3 P2  D2  -pentru  = ct. cu ax orizontal sau vertical etc. cu ax orizontal. .înălţimea de pompare: H = H(Q).) ◦ pompe cu fluid motor (ejector cu lichid. . ejector cu abur. berbec hidraulic etc.) Pompa aleasa în funcţie de debitul pompat şi înălţimea de pompare este pompa Hzdro MPC-E3 CRIE20-6 . vertical sau înclinat etc. cu simplu sau dublu flux. . pompă cu aer comprimat.  1   1  2 Q2  D 2  H 1  D1    H 2  D2  1/ 5 n  -pt.  = randamentul. şi n = ct. unde  n1  D = diametrul rotorului. Pompele sunt maşini hidraulice care transformă energia mecanică primară în energie hidraulică de pompare Pompele folosite în sistemul de alimentare cu apă fac parte din categoria turbopompelor centrifuge care pot fi monoetejate.caracteristica de cavitaţie: NPSH = NPSH(Q). multietajate. care are următoarele caracteristici : Parametri funcţionali ai pompei: . cu simplu sau dublu flux.caracteristica de randament:  =  (Q). D = ct. .înălţimea de pompare H în [m] = 33. b) Grafice: acestea sunt determinate experimental la furnizor. cu palete fixe sau reglabile.    1  1  n2    2  .1 m 8 .caracteristica de putere: P = P(Q).Pentru alimentări cu apă se pot utiliza următoarele tipuri de pompe: ◦ turbopompe centrifuge (monoetejate sau multietajate.

1 m?/h Înălţimea de pompare rezultată pentru pompă: 74 m Rotoare principale: 6 ISO 9906 Toleranţa curbelor: Annex A Nr.număr caracteristic k. PE 9 . 3 4 . pompei principale: 96512893 Număr de pompe: 3 Etaje: 6 Poziţia vanei: pe refulare Instalaţie: Presiune de funcţionare maximă: 16 bar Presiune aspiraţie maximă: 5.8 bar Presiune pornire PE: 7.H.415 Tensiune nominală: V. 70 °C Electrical data: Putere (P2) pompă principală: 7. 50 Hz..puterea absorbită p în [kW] = 19.randamentul pompei  în [%] = 72.26 bar Presiune oprire: 22. DESCRIEREA POMPEI Nume produs:: Hydro MPC-E 3 CRIE20-6 Nr. .1 bar Tip flanşă: DIN Aspiraţie pompă: DN 100 Refulare pompă: DN 100 Presiune maximă de funcţionare: PN 10/16 Liquid: Lichide pompate: Apă potabilă Gama temperaturii lichidului: 5 .1 m 3 /h .5 kW Frecvenţa reţelei electrice: 50 Hz 3 x 380 . (înălţimea netă absolută de aspiraţie) = 6 m 3 3 .debitul pompat Q în [m 3 /s] = 61.3 kW .turaţia pompei n în [min 1 ] sau [rot/min] . produs:: La cerere Num?rul EAN:: La cerere Technical: Debitul curent calculat: 19.P.turaţia caracteristică n q în [m 4 s 2 ].5 m?/h Debit minim exploatat: 10.turaţia specifică n s în [daN 12 s 3 2  m ].5 m?/h Debit maxim: 87 m?/h Debit maxim exploatat: 58 m?/h Debitul curent calculat: 61.N.1% . .S.

PE: Cablu reţea: 4x10-16 mm2 EMC Certificate - Suprimare interferenţă radio: Hydro MPC 1 [2007] Controls: Tip control: E Unitate funcţională: CU 351 Grundfos Controlul vitezei: MGE 3 phase Tank: Rezervor cu diafragmă: Nu Others: Echipament de bază: Y Greutate netă: 454 kg Greutate brută: 604 kg Limbă: GB Gamă produs: Internaţional Fişier config. Hydro MPC: 96307205 Versiune Epstan: V5.0938 10 . Pornire principală: electronic Curent nominal pentru sistem: 45 A Grad de protecţie (IEC 34-5): IP54 L1.L3. Control MPC: 96307027 Fişier config.L2.

înălţimea de aspiraţie H . exprimată în [m]. [m 3 /s] sau [m 3 /h]. exprimată în [m].înălţimea de ridicare H.Principalii parametrii care caracterizează o pompă sunt: .debitul Q. . . exprimat în [dm 3 /s]. a 11 .

h a  suma pierderilor de sarcină pe conducta de aspiraţie. h r  pierderea de sarcină pe conducta de refulare. în [daN/m 3 ] Înălţimea de ridicare (pompare). Prin înălţimea geodezică de pompare se înţelege suma: H g  H ga  H gr [m] 1. este compusă din următoarele fracţiuni: H=H ga  H gr +  ha  hr [m] în care. .conducta de refulare 12 . H gr  înălţimea geodezică de refulare. Relaţia dintre aceşti parametri este:  Q  H N 75   p [CP] în care . .puterea utilă N. H ga  înălţimea geodezică de aspiraţie.pompa centrifugă 2. exprimat în [%].conducta de aspiraţie 3.   greutatea specifică a apei.randamentul pompei  p . exprimată [CP] la arborele pompei şi în [kW] la arborele motorului electric.

Stabilirea cotei axului pompei a) Înălţimea minimă sau cota minimă a apei în rezervorul R 1 . 13 .5  190. N min  200  0.5 m e) Raportul dintre presiunea atmosferică şi greutatea specifică a lichidului P pompat este. Pv  0. pt consum în perioadele de vârf .234mcolH 2 O  Pat Pv .33mcolH 2 O f) Raportul dintre presiunea de vaporizare a lichidului la temperatura de funcţionare şi greutatea specifică a lichidului pompat este. Când nu poate fi asigurată presiunea ( înalţimea de pompare) .  h  0.rezervor-tampon deschis 5.    208  10. at  10. CT  C ax max . cu 1 pompă .00  206m c) Înălţimea netă absolută de aspiraţie.234  0.4m .5  n  200  0. pompa  N min   hra  NPSH  hs  max C ax g) Cota axului pompei va fi. se monteaza două sau mai multe pompe în paralel.00  208  2. NPSH= 6 m d) Suma pierderilor de sarcină pe conducta de aspiraţie. C RR1  N min  2.rezervor de înălţime Pompele aspiră apa din rezervorul tampon .5  6  0. Când debitul de apă nu poate fi asigurat cu o pompă .4.4  6  196. pompa  NPSH  190.5  3  208m b) Cota radierului rezervorului R 1 . se montează două sau mai multe pompe în serie.4m h) Cota terenului.precum şi rol de acumulare a apei . care are rolul de a atenua undele de presiune care apar la pornire / orirea pompelor .33  0.

diametrul conductei de aspiraţie.debitul pompat. Qp=220 l/s.2 m 3 /h. .viteza de curgere a apei. Instalaţia hidraulică a staţiei de pompare a) Pe conducta de aspiraţie: Pentru aspiraţie vom avea următoarele elemente: . v=1 m/s. Qp=220 l/s. .52 m.55 m. am ales Dn=0.viteza de curgere a apei. b) Pe conducta de refulare: Pentru refulare vom avea următoarele elemente: . 14 .diametrul conductei de aspiraţie. Dimensionarea instalaţiei de pompare Amorsarea pompelor se va face cu o instalaţie de vid.debitul pompat. . D=0. . compusă din pompa de vacum şi cazane de vid: a) Pompele de vacum se aleg pentru un debit de Q aer = 10%∙Qapă=10%∙486=79.55 m.52 m. D=0. am ales Dn=0. v=1 m/s.

vaer= 17 m/s e) diametrul nominal al conductei de aspiraţie se va determina conform relaţiei: 4  Qp Daer= = 550 mm  v f) pentru funcţionarea pompelor este necesar un recipient având o capacitate cuprinsă între 20.(1 atm=10 m col de apă). cu rotoarele lucrând în serie sau în paralel .4  208  17. .. H vac  C ax max . Cazanul de vid se va alege de tip hidrofor cu următoarele caracteristici: a) volumul cazanului V = 400 dm3 b) presiunea p = 6 bari 15 ..5mcilH 2 O b) Înălţimea de vacum. P abs  760  H vac  742. un recipient cu valoarea de 50 dm3.5mmcolHg La temperatura de 100 0 C şi la presiunea de 760 mmcolHg moleculele de la suprafaţa apei se desprind şi trec în aer sub formă de vapori.5 / 10  760  1330mmcolHg c) Presiunea absolută va fi.100 dm3.. pompa  N min  190.pompe de vacum înalt pentru 30 mmHg 95% vacum d) conducta de aspiraţie (aer) se dimensionează la o viteză a aerului de: vaer=15.popmpe de vacum mediu pentru 160 mmHg 80% vacum . Electropompele de vacum cu inel lichid: sunt realizate pentru realizarea vacumului în diverse procese tehnologice precum şi amorsarea pompelor din staţiile de pompare..sunt pompe monoetajate sau bietajate.20 m/s .în funcţie de vacumul realizat sunt de două feluri: . care furnizează apa necesară inelului de lichid.  17.

Clădirea Staţiei de Pompare Clădirea staţiei de pompare cuprinde: .gradul de automatizare al staţiei. . ■ necesităţilor de încăperi auxiliare ■ conditiilor locale.sala pompelor.modul de organizare a dispoziţiei utilajelor şi a instalaţiei hidraulice. .încăperile auxiliare.caracteristici mecanice ale pământului de fundaţie. cameră de comandă etc. 16 . Construcţia staţiei de pompare se realizează astfel încât să corespundă cât mai bine: ■ cerinţelor tehnologice . . depozit. un subsol etanş.nivelul apei de inundaţie etc. Atelier. . .sala transformatoarelor electrice (eventual). care necesită. grup sanitar. . de cele mai multe ori. .nivelul şi gradul de agresivitate al apei subterane.tipul de pompare.

iar extinderea de viitor să se poată realiza fără întreruperea funcţionării staţiei. Stabilirea dimensiunilor generale ale clădirii staţiei de pompare se face atât în funcţie de spaţiile necesare. Construcţia staţiei de pompare cuprinde o infrastructură (fundaţiile şi subsolul clădirii şi fundaţiile pompelor) şi o suprastructură. o atenţie deosebită acordându-se radierului general şi fundaţiilor pompelor. La agregatele mari. 17 .). urmărindu-se utilizarea cât mai raţională a elementelor prefabricate din beton armat (grinzi. Toate elementele constuctive ale clădirii staţiilor de pompare se verifică prin calcule de rezistenţă şi de stabilitate. cât şi de sistemul modular al construcţiilor. Tipurile cele mai caracteristice de clădiri ale staţiilor de pompare sunt: ■ construcţia cu infrastructură pe radier general şi cu suprastructură. stâlpi. Clădirea staţiei de pompare se proiectează astfel încât întreţinerea şi exploatarea ei să fie cât mai facilă. ■ construcţia fără suprastructură. ■ construcţia cu fundaţii separate şi suprastructură. chesoane etc. fundaţiile electropompelor trebuie să fie astfel concepute şi realizate. ferme. încât să fie împiedicată transmisia vibraţiilor la restul clădirii.

sau a tuturor celorlalte care trebuiesc instalate pentru a acoperi cerinţa de vârf trebuie să poata suplini acele pompe ieşite din funcţiune. uneori şi o singura pompă este suficientă. În diverse staţii de pompare a apei brute. Astfel. însa în cazul în care există două sau mai multe pompe identice. Pentru o mai buna funcţionare. numarul de pompe va depinde în special de nevoile prezente şi viitoare. Pentru a impiedica anumite pompe de mare capacitate de a efectua cicluri frecvente în 18 . în consecinţă. însă capacitatea unei pompe suplimentare. Totuşi. unele staţii de pompare reprezintă unele dintre cele mai costisitoare componente a unui sistem de alimentare cu apă şi (sau) canalizare. sau unele pompe sa alterneze. pentru a putea alterna în caz de potenţiale probleme. Aproape oricând două sau mai multe pompe au costuri optime pentru a putea satisface diverse consumuri (necesar de apă) de vârf. fiecare trebuie sa fie în masură sa atinga parametrii optimi. se poate spune că. CONCLUZII De obicei. este recomandat ca toate. siguranţa acesteia va fi luată în considerare în mod special. O analiza economică ar trebui sa fie efectuata pentru a determina numărul optim de pompe ce urmeaza a fi instalate. sunt necesare minim trei pompe.

sau a modularii unor pompe mici. factorul timp. . motoare. 19 . vane. va fi necesar sa se realizeze diverse manevre cunoscute ale acestora. dupa cum urmează: . . uzura diferenţiata a diverselor componente ale uni sistem de alimentare cu apă şi (sau) canalizare. Siguranţa unei staţii de pompare este determinata atât de componentele sale individuale cât şi de funcţionarea acestora ca un tot unitar. . .echipamente de rezervă.energia electrica de rezervă şi protecţia contra supratensiunii.pompe. conducte. menţinerea duratei de viaţă. Ca urmare.timpul perioadelor de consumuri scăzute. care pot fi incluşi într-o evaluare a elementelor de siguranta.reparaţiile curente şi transportul energiei electrice.întreţinerea preventivă.consumurile de apă şi capacitatea de înmagazinare în rezervoare şi castele de apă. . exista o lista de căţiva factori tipici ai acestor componente.