TEMA PROIECTULUI

vf
aspiraţie este C T =±0.00 m
g) apa freatică este prezentă la -2.5 m

STAŢIILE DE POMPARE ŞI ROLUL LOR
RE

Principalele criterii de clasificare ale staţiilor de pompare sunt:
- domeniul de utilizare;
- tipul constructiv;
- gradul de mobilitate.
Pe baza domeniului de utilizare deosebim urmatoarele staţii de pompare:
- pentru alimentări cu apă a centrelor populate;
- pentru alimentări cu apă industrială;
- pentru
staţii de pompare:
- supraterane la sol când agregatele de pompare sunt amplasate deasupra
nivelului terenului;
- subterane la care agregatele de pompare sau numai pompele sunt amplasate
sub nivelul terenului;

1

electrice şi automatizat este protejat prin suprastructura staţiei.pompele care absorb apa din rezervoare şi o refulează spre canalizarea exterioară. Elementele componente ale unei instalaţii de pompare a apelor uzate sunt: .după tipul agregatelor de pompare.tractate pe plan orizontal sau înclinat sau plutitoare). .în funcţie de caracterul construcţiei care pote fi provizoriu sau definitiv.subterane prevazute numai cu infrastructură. .aparatajul necesar pentru pornirea şi oprirea manuală si automată a pompelor cu eventualele dispozitive pentru semnalizarea la distanţă a nivelului apei din rezervoare.subterane având infra şi suprastructură. După gradul de mobilitate se deosebesc 2 tipuri de staţii de pompare: . . In afara criteriilor de mai sus clasificarea staţiilor de pompare se mai poate efectua şi după alte criterii cum ar fi: . iar pompele sunt amplasate în lichidul de lucru sau în infrastructură. . . .mobile (pot fi autotractate.bazinul de recepţie. Staţiile de pompare subterane se subclasifică după modul de execuţie al clădirii în: .în funcţie de valoarea marimilor caracteristice (debit.rezervoarele pentru colectarea şi acumularea apelor uzate. Părţile componente ale unei staţii de pompare sunt: . înalţimea de pompare) . 2 . acestea sunt caracterizate prin aceea că echipamentul este capsulat. această categorie de staţii de pompare se caracterizează prin faptul că echipamentul hidromcanic.în fucţie de perioada de exploatare (care poate fi permanentă sau sezonieră).fixe.

instalaţii de forţă şi lumiă. Pierderea de sarcină pe conducta de aspiraţie este de h ra =0.instalaţii de comandă ale pompelor.002 % v = 1 m/s 3)Calculul pierderilor de sarcină pe conducta de aspiraţie: 3 .instalaţiile hidraulice.agregatele de pompare.instalaţii auxiliare.. . diametrul D asp =   vd = = 550 mm  1 Alegem diametrul normalizat din diagrama Manning: Dn =250 mm i =0. .135 m. .002 % v = 1 m/s 2)Determinarea diametrului. .7÷2 m/s şi se execută din tuburi din fontă îmbinate cu flanşe sau din tuburi de oţel sudate.casa pompelor. Determinarea diametrelor conductelor pentru o staţie de pompare 1)Determinarea diametrului conductei de aspiraţie: Conductele de aspiraţie se dimensionează la viteza de dimensionare care este între v d =0. Diametrul conductei de refulare se calculează cu formula: 4  Qp D ref = = 550 mm  v I =0.5 4  Qp 4  0. a pantei şi a vitezei conductei de refulare: Pe conducta de refulare dimensionată la viteza v=1÷3 m/s şi executată în general ca şi conducta de aspiraţie. . se poate monta si o clapetă de reţinere între pompă şi vană.

5 /s] 1 .relaţia lui Pavlovski: C = n  R y 4 . (D=4∙R)  C =coeficientul lui Chezy R =raza hidraulică [m] D =diametrul Formule uzuale pentru calculul coeficientului lui Chezy: 1 . unde h d =pierderea de sarcină distribuită h l =pierderile de sarcină locale Pierderea de sarcină pe o porţiune de curent cu mişcare uniformă se numeşte pierdere de sarcină liniară(distribuită).relaţia lui Maninng: C = n  R 1 / 6 [m 0. g=9. Pierderea de sarcină totală rezultă din suma pierderilor de sarcină distribuite şi a celor locale conform relaţiei: h r =h d +h l [m]. λ =coeficient de rezistenţă al pierderilor de sarcină liniare (coeficientul lui Darcy) L =lungimea de calcul a conductei sub presiune [m] D =diametrul de calcul a conductei [m] v =viteza medie de curgere a apei prin conducta sub presiune [m/s] g =acceleraţia gravitaţională [m/s 2 ].5 /s] unde. Pentru calculul pierderilor de sarcini liniare se poate utiliza relaţia lui Darcy-Welsback: L v2 h d =λ   D 2g [m] unde.81 m/s 2 Panta hidraulică „i” se exprimă în funcţie de pierderea de sarcină liniară astfel: L v2 v2 h   v2 v2 i = d = D 2g =  24 R  g = 8 g  R = L C2  R L  8 g C= [m 0.

1 70  R .relaţia lui Gorbacev: C = m R n =coeficient de rugozitate Conducte din azbociment n=0.0135 M =0.012 Conducte din beton n=0.12-0.75∙ R   n  0 .07÷0. y =2.  =coeficientul lui Darcy Lec=lungimea echivalentă şi se calculează cu relaţia: n Lec=   D i [m]  5 .5∙ n -0.0125÷0.0075 Conducte metalice n=0.08 M =coeficient de frecare la conductele din metal «Pierderile de sarcină locale se determină conform relaţiei: v2 h l =ξ  2 g [m] unde.011÷0. ξ=coeficientul rezistenţelor locale Pierderea de sarcină locală poate fi evidenţiată cu pierderea liniară corespunzând unei lungimi de conductă fictivă cu rezistenţă hidraulică echivalentă rezistenţei locale şi anume: Lec v2 h l = ∙  2g [m] D unde.

6= 33.72 8g 8  9.45 R= =  0.1 m Calculul pierderilor de sarcină pe conducta de aspiraţie. K= inversul coeficientului de rugozitate 0. Calculul piederilor de sarcină pe conducta de refulare h rr =i∙L=0.6 m i =panta L =lungimea de aducţiune Pentru calculul pierderilor de sarcină pe conducta de aspiraţie se vor avea în vedere atât pierderile de sarcină locale cât şi cele distribuite.81 H p =H g +h ra +h rr =23+0.5 m Două coturi la Lec=16 m 6 .  v2  h l =  1   2 g      l  v2 hd = D  2g v2   Lech v 2 h ra =h l +h d =   ech  2 g = D  2g D 0.81  2   0.5 [m] D 2g 0.44 2   Lech v 2 0.018 C 65.5+9. 44.Pe lungimea ei conducta de aspiraţie are urmatoarele armături: O bucată sorb Lec=130 m Două coturi la Lec=7.13 m 4 4 1 C= n  R1 / 6 sau C = K ∙ R1/ 6 = 65.4  0.550 2  9.018  242 12  h ra =  =  =0.002∙4800= 9.

turaţia pompei n în [min 1 ] sau [rot/min]. (înălţimea netă absolută de aspiraţie). pentru  = ct. 3 3 . . 3 4 .turaţia specifică n s în [daN 12 s 3 2  m ].turaţia caracteristică n q în [m 4 s 2 ].randamentul pompei  în [%].puterea absorbită p în [kW].S.debitul pompat Q în [m 3 /s].O reducţie Lec=15 m Un teu Lec=50 m Lec=242 m Alegerea pompelor Elemente ajutătoare în vederea stabilirii tipului de pompă Parametri funcţionali ai turbopompelor: . .H. . . Relaţiile de interdependenţă a) Matematice: 2 H 1  n1    H 2  n2  2 Q1 n1 NPSH 1  n1  .N.     Q2 n 2 NPSH 2  n2  2 P1  n1    P2  n2  7 .număr caracteristic k. şi D = ct.P.înălţimea de pompare H în [m]. . .

 1   1  2 Q2  D 2  H 1  D1    H 2  D2  1/ 5 n  -pt. D = ct.caracteristica de cavitaţie: NPSH = NPSH(Q). b) Grafice: acestea sunt determinate experimental la furnizor.) Pompa aleasa în funcţie de debitul pompat şi înălţimea de pompare este pompa Hzdro MPC-E3 CRIE20-6 . pompă cu aer comprimat. cu simplu sau dublu flux.) ◦ turbopompe axiale (monoetejate sau multietajate. .) ◦ pompe cu fluid motor (ejector cu lichid. vertical sau înclinat etc.1 m 8 . unde  n1  D = diametrul rotorului.  = randamentul.caracteristica de randament:  =  (Q). care are următoarele caracteristici : Parametri funcţionali ai pompei: . cu ax orizontal sau vertical etc.    1  1  n2    2  .caracteristica de putere: P = P(Q). . .Pentru alimentări cu apă se pot utiliza următoarele tipuri de pompe: ◦ turbopompe centrifuge (monoetejate sau multietajate. Pompele sunt maşini hidraulice care transformă energia mecanică primară în energie hidraulică de pompare Pompele folosite în sistemul de alimentare cu apă fac parte din categoria turbopompelor centrifuge care pot fi monoetejate. multietajate. ejector cu abur. cu palete fixe sau reglabile.înălţimea de pompare: H = H(Q). berbec hidraulic etc.înălţimea de pompare H în [m] = 33. cu simplu sau dublu flux. şi n = ct. 5 P1  D1    Q D  3 P2  D2  -pentru  = ct. . cu ax orizontal.

(înălţimea netă absolută de aspiraţie) = 6 m 3 3 .415 Tensiune nominală: V.puterea absorbită p în [kW] = 19.1 m 3 /h .. .1 m?/h Înălţimea de pompare rezultată pentru pompă: 74 m Rotoare principale: 6 ISO 9906 Toleranţa curbelor: Annex A Nr.8 bar Presiune pornire PE: 7. 3 4 .5 m?/h Debit minim exploatat: 10.1 bar Tip flanşă: DIN Aspiraţie pompă: DN 100 Refulare pompă: DN 100 Presiune maximă de funcţionare: PN 10/16 Liquid: Lichide pompate: Apă potabilă Gama temperaturii lichidului: 5 .5 kW Frecvenţa reţelei electrice: 50 Hz 3 x 380 .5 m?/h Debit maxim: 87 m?/h Debit maxim exploatat: 58 m?/h Debitul curent calculat: 61.randamentul pompei  în [%] = 72.P.turaţia caracteristică n q în [m 4 s 2 ].H. DESCRIEREA POMPEI Nume produs:: Hydro MPC-E 3 CRIE20-6 Nr. pompei principale: 96512893 Număr de pompe: 3 Etaje: 6 Poziţia vanei: pe refulare Instalaţie: Presiune de funcţionare maximă: 16 bar Presiune aspiraţie maximă: 5. 70 °C Electrical data: Putere (P2) pompă principală: 7.1% .3 kW .turaţia pompei n în [min 1 ] sau [rot/min] . produs:: La cerere Num?rul EAN:: La cerere Technical: Debitul curent calculat: 19.N. 50 Hz. . PE 9 .debitul pompat Q în [m 3 /s] = 61.turaţia specifică n s în [daN 12 s 3 2  m ].număr caracteristic k.S.26 bar Presiune oprire: 22.

L2.0938 10 .L3. Pornire principală: electronic Curent nominal pentru sistem: 45 A Grad de protecţie (IEC 34-5): IP54 L1.PE: Cablu reţea: 4x10-16 mm2 EMC Certificate - Suprimare interferenţă radio: Hydro MPC 1 [2007] Controls: Tip control: E Unitate funcţională: CU 351 Grundfos Controlul vitezei: MGE 3 phase Tank: Rezervor cu diafragmă: Nu Others: Echipament de bază: Y Greutate netă: 454 kg Greutate brută: 604 kg Limbă: GB Gamă produs: Internaţional Fişier config. Hydro MPC: 96307205 Versiune Epstan: V5. Control MPC: 96307027 Fişier config.

Principalii parametrii care caracterizează o pompă sunt: .înălţimea de aspiraţie H . a 11 . exprimat în [dm 3 /s]. [m 3 /s] sau [m 3 /h]. . . exprimată în [m].înălţimea de ridicare H.debitul Q. exprimată în [m].

H gr  înălţimea geodezică de refulare. h r  pierderea de sarcină pe conducta de refulare. exprimată [CP] la arborele pompei şi în [kW] la arborele motorului electric.puterea utilă N. Prin înălţimea geodezică de pompare se înţelege suma: H g  H ga  H gr [m] 1.randamentul pompei  p . H ga  înălţimea geodezică de aspiraţie.conducta de aspiraţie 3. în [daN/m 3 ] Înălţimea de ridicare (pompare). . este compusă din următoarele fracţiuni: H=H ga  H gr +  ha  hr [m] în care.conducta de refulare 12 . .pompa centrifugă 2. exprimat în [%].   greutatea specifică a apei. Relaţia dintre aceşti parametri este:  Q  H N 75   p [CP] în care . h a  suma pierderilor de sarcină pe conducta de aspiraţie.

13 . Când nu poate fi asigurată presiunea ( înalţimea de pompare) . pompa  N min   hra  NPSH  hs  max C ax g) Cota axului pompei va fi. se montează două sau mai multe pompe în serie. CT  C ax max .5  6  0.4m h) Cota terenului.234  0.4  6  196.precum şi rol de acumulare a apei . se monteaza două sau mai multe pompe în paralel. NPSH= 6 m d) Suma pierderilor de sarcină pe conducta de aspiraţie.00  206m c) Înălţimea netă absolută de aspiraţie.  h  0. pt consum în perioadele de vârf .33  0.    208  10.rezervor de înălţime Pompele aspiră apa din rezervorul tampon .rezervor-tampon deschis 5. pompa  NPSH  190. C RR1  N min  2.4m . Când debitul de apă nu poate fi asigurat cu o pompă .5  3  208m b) Cota radierului rezervorului R 1 .33mcolH 2 O f) Raportul dintre presiunea de vaporizare a lichidului la temperatura de funcţionare şi greutatea specifică a lichidului pompat este. Pv  0.5  190.4. Stabilirea cotei axului pompei a) Înălţimea minimă sau cota minimă a apei în rezervorul R 1 . at  10.5  n  200  0.5 m e) Raportul dintre presiunea atmosferică şi greutatea specifică a lichidului P pompat este. N min  200  0.00  208  2. care are rolul de a atenua undele de presiune care apar la pornire / orirea pompelor . cu 1 pompă .234mcolH 2 O  Pat Pv .

am ales Dn=0. Dimensionarea instalaţiei de pompare Amorsarea pompelor se va face cu o instalaţie de vid.viteza de curgere a apei.52 m. Instalaţia hidraulică a staţiei de pompare a) Pe conducta de aspiraţie: Pentru aspiraţie vom avea următoarele elemente: .55 m. D=0.55 m. v=1 m/s. compusă din pompa de vacum şi cazane de vid: a) Pompele de vacum se aleg pentru un debit de Q aer = 10%∙Qapă=10%∙486=79. v=1 m/s. Qp=220 l/s.debitul pompat. . . D=0.viteza de curgere a apei. Qp=220 l/s. b) Pe conducta de refulare: Pentru refulare vom avea următoarele elemente: .debitul pompat.2 m 3 /h. .diametrul conductei de aspiraţie. am ales Dn=0.diametrul conductei de aspiraţie. 14 . .52 m.

 17. Electropompele de vacum cu inel lichid: sunt realizate pentru realizarea vacumului în diverse procese tehnologice precum şi amorsarea pompelor din staţiile de pompare. cu rotoarele lucrând în serie sau în paralel ..20 m/s . vaer= 17 m/s e) diametrul nominal al conductei de aspiraţie se va determina conform relaţiei: 4  Qp Daer= = 550 mm  v f) pentru funcţionarea pompelor este necesar un recipient având o capacitate cuprinsă între 20.(1 atm=10 m col de apă).în funcţie de vacumul realizat sunt de două feluri: . un recipient cu valoarea de 50 dm3.. pompa  N min  190..100 dm3. H vac  C ax max . .sunt pompe monoetajate sau bietajate.5 / 10  760  1330mmcolHg c) Presiunea absolută va fi.5mmcolHg La temperatura de 100 0 C şi la presiunea de 760 mmcolHg moleculele de la suprafaţa apei se desprind şi trec în aer sub formă de vapori. P abs  760  H vac  742. care furnizează apa necesară inelului de lichid.pompe de vacum înalt pentru 30 mmHg 95% vacum d) conducta de aspiraţie (aer) se dimensionează la o viteză a aerului de: vaer=15.4  208  17.5mcilH 2 O b) Înălţimea de vacum.. Cazanul de vid se va alege de tip hidrofor cu următoarele caracteristici: a) volumul cazanului V = 400 dm3 b) presiunea p = 6 bari 15 .popmpe de vacum mediu pentru 160 mmHg 80% vacum .

.sala transformatoarelor electrice (eventual). Clădirea Staţiei de Pompare Clădirea staţiei de pompare cuprinde: .nivelul şi gradul de agresivitate al apei subterane. ■ necesităţilor de încăperi auxiliare ■ conditiilor locale. Construcţia staţiei de pompare se realizează astfel încât să corespundă cât mai bine: ■ cerinţelor tehnologice .gradul de automatizare al staţiei.modul de organizare a dispoziţiei utilajelor şi a instalaţiei hidraulice. . Atelier. depozit.încăperile auxiliare. grup sanitar.caracteristici mecanice ale pământului de fundaţie. 16 . . . care necesită. cameră de comandă etc. . de cele mai multe ori.sala pompelor. .tipul de pompare. .nivelul apei de inundaţie etc. un subsol etanş.

17 . fundaţiile electropompelor trebuie să fie astfel concepute şi realizate. iar extinderea de viitor să se poată realiza fără întreruperea funcţionării staţiei. o atenţie deosebită acordându-se radierului general şi fundaţiilor pompelor. stâlpi. Construcţia staţiei de pompare cuprinde o infrastructură (fundaţiile şi subsolul clădirii şi fundaţiile pompelor) şi o suprastructură. încât să fie împiedicată transmisia vibraţiilor la restul clădirii. Toate elementele constuctive ale clădirii staţiilor de pompare se verifică prin calcule de rezistenţă şi de stabilitate. cât şi de sistemul modular al construcţiilor. ■ construcţia cu fundaţii separate şi suprastructură. urmărindu-se utilizarea cât mai raţională a elementelor prefabricate din beton armat (grinzi. ■ construcţia fără suprastructură. Clădirea staţiei de pompare se proiectează astfel încât întreţinerea şi exploatarea ei să fie cât mai facilă. ferme. La agregatele mari. Stabilirea dimensiunilor generale ale clădirii staţiei de pompare se face atât în funcţie de spaţiile necesare.). chesoane etc. Tipurile cele mai caracteristice de clădiri ale staţiilor de pompare sunt: ■ construcţia cu infrastructură pe radier general şi cu suprastructură.

se poate spune că. în consecinţă. sau unele pompe sa alterneze. însă capacitatea unei pompe suplimentare. Astfel. sau a tuturor celorlalte care trebuiesc instalate pentru a acoperi cerinţa de vârf trebuie să poata suplini acele pompe ieşite din funcţiune. pentru a putea alterna în caz de potenţiale probleme. fiecare trebuie sa fie în masură sa atinga parametrii optimi. este recomandat ca toate. Totuşi. uneori şi o singura pompă este suficientă. însa în cazul în care există două sau mai multe pompe identice. În diverse staţii de pompare a apei brute. Pentru a impiedica anumite pompe de mare capacitate de a efectua cicluri frecvente în 18 . numarul de pompe va depinde în special de nevoile prezente şi viitoare. Pentru o mai buna funcţionare. sunt necesare minim trei pompe. unele staţii de pompare reprezintă unele dintre cele mai costisitoare componente a unui sistem de alimentare cu apă şi (sau) canalizare. CONCLUZII De obicei. siguranţa acesteia va fi luată în considerare în mod special. O analiza economică ar trebui sa fie efectuata pentru a determina numărul optim de pompe ce urmeaza a fi instalate. Aproape oricând două sau mai multe pompe au costuri optime pentru a putea satisface diverse consumuri (necesar de apă) de vârf.

Siguranţa unei staţii de pompare este determinata atât de componentele sale individuale cât şi de funcţionarea acestora ca un tot unitar.timpul perioadelor de consumuri scăzute. Ca urmare. care pot fi incluşi într-o evaluare a elementelor de siguranta. va fi necesar sa se realizeze diverse manevre cunoscute ale acestora. sau a modularii unor pompe mici. exista o lista de căţiva factori tipici ai acestor componente. dupa cum urmează: 19 .