In limba romana contemporana exista cinci stiluri functionale: stiintific, oficial

(juridic - administrativ), publicistic, beletristic (artistic) si colocvial (familiar).

1. Stilul stiintific
Se utilizeaza in lucrarile care contin informatii asupra unor obiecte, fenomene, fapte, investigatii,
cercetari, caractere tehnice etc, cu alte cuvinte, in lucrarile stiintifice; comunicarea este lipsita de
incarcatura afectiva; accentul cade pe comunicare de notiuni, cunostinte, idei etc., astfel ca functia
limbajului este cognitiva;

CUPRINDE: articole stiintifice, lucrari de specialitate scrise de cercetatori, savanti, persoane
creditabile in domeniul stiintific. Textele stiintifice urmaresc sa exploreze, sa explice, sa argumenteze
cunostinte factuale.

CARACTERISTICI:

o are functie exclusiv referentiala;
o trasmite informatii stiintifice, tehnice, utilizate pe baza unor rationamente logice,
deductive, argumentate;
o respecta proprietatea termenilor;
o se folosesc multe neologisme;
o conform tipului de discurs: nonfictional, argumentativ, descriptiv, explicativ.
o conform relatiei E-R (emitator-receptor). Emitatorul poate fi specializat (chimis,
sociolog, psiholog, medic etc.). Receptorul este specializat sau nespecializat. Relatia
emitator-receptor poate fi determinata de emitator prin numirea publicului-tinta sau
nedeterminata.
o conform efectului mesajului: Acordul, fiindca autorii sunt persoane creditabile in
domeniul stiintific.
o conform functiei mesajului (scop): informare, educare, publicitar (functie colaterala
intalnita la textele de escorta de tip prefete, cuvant inainte).
o conform incarcaturii emotionale a mesajului: critic, polemic, neutru.
o folosirea cuvintelor monosemantice;
o claritatea exprimarii (pusa in evidenta printr-o structura adecvata a propozitiei/frazei),
precizie, corectitudine;
o utilizarea sensului propriu al cuvantului;
o un grad mare de tranzitivitate;
o fiecare domeniu stiintific isi are propriul vocabular; termenii utilizati sunt
monosemantici. Lexicul stiintific include numeroase neologisme si cuvinte derivate cu
prefixe si pseudoprefixe (antebrat , contraofensiva) sau compuse cu sufixoide si prefixoide
(biolog, geografie etc.) Acestora li se adauga utilizarea unor abrevieri, simboluri, semne
conventionale, formule stereotipe. Dintre compozitiile pe baza textelor stiintifice, amintim:
analiza stiintifica (filozofica, economica, politica, botanica, etc); studiul; comunicarea;
referatul; eseul;

PARTICULARITATI LINGVISTICE:

Lexicale: terminologie de specialitate, monosemantism, neologisme, prefixoide;
Morfologice:Substantive abstracte, pluralul autorului;
Sintactice: Coordonarea si subordonarea;
Stilistice:fara figuri de stil si digresiuni.

Nota! Tot de stilul stiintific tine si limbajul tehnic (terminologie cu caracter orientat practic), limbajul
religios (terminologie arhaica, solemna, conservatoare si cu incarcatura emotiva), limbajul
poetic (terminologie accesibila si cu tehnici persuasive).

Nota!
-Informatiile din stilul stiintific se transmit prin diverse tipuri de texte (argumentativ, descriptiv,
informativ, explicativ, injoctiv).

se va completa. STILUL JURIDIC CUPRINDE: domeniul legislativ (articole de lege. -enunţuri clare. -foloseşte terminologia de specialitate. lipsite de ambiguitate. Codul penal. -foloseşte neologisme. texte elaborate de organul judiciar. -folosirea clişeelor formale. atitudini. -respectă proprietatea termenilor. Codul muncii etc). idei.-Argumentarea este un demers prin care se justifica o afirmatie. CARACTERISTICI ALE STILULUI: -funcţie referenţială. convingeri. se scrie numai în chenarul albastru. valorizeaza sau nu. Textele argumentative afirma sau neaga. favorizeaza ca adevarate sau false. -utilizarea unor clişee care indică atitudinea necesară (se completează cu majuscule. Constituţia. Stilul oficial (juridic . Intr-un text stiintific argumentarea are functie referentiala. -enunţuri cu formă impersonală -conţinut normativ. . dar intr-un text jurnalistic ea are functie conativa.administrativ) A. -folosirea unui inventar lexical cu termeni clar definiţi. 2. se scrie cu litere de tipar etc).

Emiţător . PARTICULARITĂŢI LINGVISTICE Lexicale:terminologie specifica Morfologice:substantive provenite din infinitive lungi. Receptorul este de obicei specializat - cel care trebuie să aplice legea. verbul "a putea". -elipsa. -Folosirea infinitivului cu valoare de imperativ. mesajul este preponderent denotativ. -conform efectului mesajului: Acord. - constructii infinitivale. -conform încărcăturii emoţionale a mesajului: neutru. prohibitiv. adică organul legislativ. e interzis) sau prin mijloace formale (art. -Verbe la diateza reflexiv-pasiva. e obligatoriu. verbele copulative. -Forme impersonale. 1. texte elaborate de organul administrativ. educare. -conform relaţiei E-R (emitator-receptor)beneficiar. -Substantive abstracte. preferinta pentru anumite verbe. administrativ.specializat.-în raport cu realitatea.2). -fraze coordonate. Instrucţiunile sunt realizate prin mijloace lexicale (trebuie. -fara figuri de stil si digresiuni. -conform funcţiei mesajului: informare. -Expresii verbale impersonale. CARACTERISTICI ALE STILULUI: • enunţuri cu formă impersonală • conţinut normativ • enunţuri clare. Stilistice:clisee. STILUL ADMINISTRATIV CUPRINDE: domeniul legislativ. în acest tip de text. B. -Verbul "a trebui".Sintactice:Coordonare sisubordonare. emiţătorul dă receptorului instrucţiuni în legătură cu modul în care trebuie înţeles textul. fiindcă autorii sunt persoane credi-tabile în domeniul juridic.cel care vrea să cunoască legea. Emiţătorul poate controla efectul mesajului asupra receptorului (tip de discurs unde funcţia perlocuţionară este controlabilă). lipsite de ambiguitate . locutiuni si expresii. dar şi nespecializat .

dosar indemnizaţie . (act oficial) Notă! în cazul cererii. • conform efectului mesajului: Acord. telegramă etc. fiindcă autorii sunt instituţii creditabile în domeniul administrativ. • conform scopului: funcţie conativă. clar şi precis • conform relaţiei E-R beneficiar.specializat adică organul legislativ. efectul mesajului vizează acordul/ dezacordul/ aprobare/ dezaprobare/ respingere/ informare. adresă. PARTICULARITĂŢI LINGVISTICE Lexicale:Terminologie specifică: adeverinţă. scrisorii oficiale.) • obiectiv şi impersonal • accesibil.• inventar lexical cu termeni clar definiţi • prezenţa clişeelor • respectă proprietatea termenilor • foloseşte terminologia de specialitate • are un număr mai mare de formule fixe decât stilul juridic (cerere. certificat. telegramei. prohibitiv. domiciliu.cel care trebuie să aplice legea. Receptorul este de obicei specializat . • conform încărcăturii emoţionale a mesajului: neutru. cerere. Emiţător .

artistic sau ştiinţific. preferinta pentru anumite verbe. Stilistice -fara figuri de stil 3. o influenţează opinia publică (discurs persuasiv). o exprimă atitudini. FOILETONUL. dialogul scris (interviuri consemnate scris). schemă. STIREA. presupune şi o anumită implicare subiectivă a autorului.constructii infinitivale. tendintele de aglomerare sintactica. tradiţie.Morfologice:substantive provenite din infinitive lungi. grija faţă de destinatar. . discursul se poate adresa raţiunii sau afectivităţii. ANUNTUL PUBLICITAR CARACTERISTICI ALE STILULUI o are funcţie de mediatizare a evenimentelor. REPORTAJUL. -fraze coordonate. monologul oral (la radio si televiziune). verbul "a putea". dar si a unor formulari tipice limbajului cotidian.persuasiunea adresată raţiunii aduce argumente de specialitate. utilizarea unor procedee menite a starni curiozitatea cititorilor. interogatii. exclamatii etc. B. tabel. enumeratii. hartă. prin faptul că îmbină informaţia cu o prezentare/ comentare a acesteia. INTERVIUL.persuasiunea adresată afectivităţii aduce argumente de popularitate. o utilizarea limbii literare. MASA ROTUNDA. -Verbe la diateza reflexiv-pasiva. utilizarea larga a sinonimelor. -Forme impersonale. politice. economice. de tip cauză-efect. uneori. o dimensiunea persuasivă ţine de publicitar. grafice. o în conformitate cu strategiile persuasive. Stilul publicistic Stilul publicistic este propriu ziarelor si revistelor destinate marelui public. caricatură. influentat si mobilizat intr-o anumita directie in legatura cu evenimentele sociale si politice. o strategia persuasivă se bazează pe argumente: A. o conţine informaţii economice. artistice etc. o receptivitatea la termenii ce denumesc notiuni noi ( neologisme ). -Folosirea infinitivului cu valoare de imperativ. o are funcţie conativă. interogatii.). imagini etc) Notă! o Unele forme se apropie de stilul colocvial. ceea ce. Modalitatile de comunicare sunt: monologul scris (in presa si publicatii). (cauze-situaţie de analizat şi/ sau problemă-soluţii-rezultate/ modalităţi de aplicare a soluţiilor). constructii retorice (repetitii. tendinta eliminarii conjunctiilor copulative . ARTICOLUL. -Expresii verbale impersonale. superioritatea unor produse în raport cu altele similare. dialogul oral (dezbaterile publice). titluri eliptice. mărturia unor beneficiari ai produsului. locutiuni si expresii. CRONICA. este stilul prin care publicul este informat. o orientat spre maximă accesibilitate şi actualitate. sociale. -Verbul "a trebui". o Conţinutul reflectă realitatea imediată şi este completat cu mijloace extralingvistice de tipul: fotografie. adeseori formate dintr-un singur cuvant. Sintactice: . statistică. o utilizarea unor mijloace menite sa atraga publicul (exclamatii. preocuparea pentru inovatia lingvistica (creatii lexicale proprii).

neologisme. sentimente. Termenii noi sunt explicaţi prin analogie: raporturi de asemănare/ diferenţiere stabilite între două sau mai multe obiecte. Se utilizeaza uneoriprocedee artistice (asemanatoare cu stilul beletristic). dar nu numai în ea. în sloganuri. tot aici pot fi incluse eseurile. o relieful enuntului poate fi intarit chiar si prin abaterea de la uzul curent al limbii. CUPRINDE: operele literare în proză. o extinderea semantica prin utilizarea sinonimiei si a polisemiei unor termeni.PARTICULARIĂŢI LINGVISTICE Lexicale: Este evitat limbajul profesional (el se foloseşte în publicaţiile de specialitate). Prin funcţia poetică. rime. proverbe etc. CARACTERISTICI: o libertatea pe care autorul şi-o poate lua în raport cu normele limbii literare. Funcţia poetică se manifestă desigur în poezie. sugestiva). obsedant. o mesajul are funcţie poetică. termeni regionali. (artistic) se foloseste in operele literare. repetiţii. prin anumite calitati. sensuri figurate etc. o contrastul dintre sensul denotativ şi sensul conotativ al cuvintelor (în special în poezie. emotii. o caracterul individualizat al stilului. regionalisme. o bogăţie lexicală . jurnalele. o o mare complexitate. arhaici. ci un text interesant în sine: plăcut. pentru acoperirea subiectului sau pentru oreferire nemijlocita la continut. centrată asupra lui însuşi. o unicitate şi inovarea expresiei. o sensuri multiple ale aceluiaşi cuvânt. o cuvintele sunt utilizate cu functia lor conotativa. elemente de jargon). un vehicul pentru informaţie. Utilizeaza titluri socante pentru a atrage atentia. amuzant etc. fiinţe etc. Pregnanţa mesajului e produsă de simetrii. Morfologice:Foloseşte preponderent diateza activă Sintactice: Construit cu propoziţii enunţiative cât mai accesibile şi mai simple. o folosirea termenilor cu sens figurat ca si a celora care. memoriile. trezesc in constiinta cititorilor imagini plastice. elemente de argou. asigurându-i acestuia o structură care îl face perceptibil la nivelul formei şi adesea uşor de fixat în memorie. amintirile. Stilul artistic (beletristic) Stilul beletristic are drept caracteristica fundamentala functia poetica a limbajului (expresiva. 4.din punct de vedere statistic. versuri şi operele dramatice. dar şi din afara limbii literare (arhaisme. Stilul cel mai sensibil la inovaţie. data fiind diversitatea operelor literare cat si faptul ca fiecare autor isi are propriul stil. Stilistice: Detaliile sunt precise şi elocvente. în expresii şi locuţiuni populare. e prezentă în vorbirea curentă. o înglobează elemente din toate stilurile funcţionale. CALITĂŢILE GENERALE ALE STILULUI: . Formulări eliptice care să impresioneze şi să atragă atenţia. prin modul neobişnuit în care se folosesc cuvintele). fenomene. frumos. o bogatia elementelor lexicale (cuvinte din fondul principal lexical. ritm. termeni de jargon sau argou etc). un mesaj nu mai e un simplu instrument.

o recurge la elemente suprasegmentale (ton. oscilare intre economie si abundenta in exprimare. a abrevierilor de tot felul. precum si prin mijloace extralingvistice (mimica. o folosirea unor formule de adresare. locutiunilor si expresiilor. Stilul colocvial Stilul colocvial (familiar) se utilizeaza in sfera relatiilor de familie. Receptorul poate fi şi . mimică). Abundenta in exprimare este materializata prin repetitie. prin evitarea cuvintelor abstracte care sunt substituite prin perifraze. o regulile gramaticale pot fi încălcate. Economia se manifesta prin intrebuintarea cliseelor lingvistice. o Claritate: exprimarea clară a gândurilor şi a sentimentelor. substantivelor in vocativ sau a verbelor la imperativ. o se realizeaza dezvoltarea spontana. o sunt folosite particularităţi regionale sau socio-profesionale. o utilizarea mijloacelor non-verbale. Inversiuni. CARACTERISTICI: o conform specificului discursului: discurs ficţional/ stil artistic. pentru implicarea ascultatorului. discurs nonficţional/ stil ştiinţific. o pot fi folosite elemente de argou sau jargon. PARTICULARITĂŢI LINGVISTICE Lexicale: Polisemantism. CUPRINDE (sfera de utilizare) . in viata de zi cu zi. o Puritatea: utilizarea mijloacelor lingvistice admise de limba literară. Varietate lexicală Morfologice: Valori expresive ale părţilor de vorbire. gestică.relaţii interpersonale în planul vieţii cotidiene. dar mai ales prin elipsa. o Corectitudine: respectarea normelor limbii în organizarea comunicării. o prezenta unor termeni regionali sau chiar argotici. Sensul conotativ. o Precizia: utilizarea riguroasă a termenilor în organizarea enunţurilor. proverbelor. neintentionata a limbii. degajare si naturalete. prin utilizarea zicalelor. augmentativelor. o un anume grad de afectivitate. o simplitate. o are o mare încărcătură afectivă. dislocări topice Stilistice: Prezenţa procedeelor artistice 5. o Proprietăţi: utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate pentru exprimarea gândurilor şi sentimentelor. gestica) care permit intreruperea comunicarii. restul fiind sugerat. ca urmare a vorbirii dialogate. o folosirea diminutivelor. o conform relaţiei E-R (beneficiar) Emiţătorul poate fi specializat sau nespecializat. Mărcile subiectivităţii Sintactice: Diversitatea raporturilor de subordonare.

Receptor. Elementele situatiei de comunicare: Emitator. Izolari. o conform efectului mesajului Acord Identificare Internalizare o conform funcţiei mesajului (scop): Informare Educare Divertisment Publicitar o conform încărcăturii emoţionale a mesajului Emoţional Persuasiv Manipulant Prohibitiv Critic Polemic CALITĂŢILE GENERALE ALE STILULUI  Claritate  Proprietate  Corectitudine  Precizia  Puritatea PARTICULARITĂŢI LINGVISTICE Lexicale: Argou. inversiuni. Digresiuni. Aproximari prin numerale si substantive. paranteze. Cuvinte cu sens peiorativ. Argumentative. adjective. Jargon. Mesaj .Neologisme la moda.imperative. In cadrul acestui stil. Zicale. adverbe nehotarate. Pronume si verbe cu specific regional. interjectii. Stilistice: Diminutive. Vocative. Cuvinte tipice unor graiuri Morfo-sintactice: Pronume. el specializat sau nespecializat. relaţia emiţător-receptor poate fi şi de rudenie. enunturi fragmentate. Superlative expresive. elipse.

28. 28 (1): Copilul are dreptul la respectarea personalităţii şi individualităţii sale şi nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare sau degradante. 23. şi de structuri formale tipice: Art. Precizează/ indică/ arată/ menţionează/ stabileşte/ consemnează/ identifică Forma şi conţinutul răspunsului: Răspunsul presupune să stabileşti şi să arăţi în mod precis şi succint aspectul impus de cerinţă Exemplu: Art. Cerinţa (verbul de comandă) : 1. Mesaj - definitiile 2. Indicaţii: Pentru un răspuns corect trebuie: 1. să le identifici pe text: Emiţătorul este specializat: instituţia care dă legile. adică el este cel care primeşte o informaţie. de conştiinţă şi de religie. respectiv cel care aplică legea. c) Mesaj: funcţie poetică (ceea ce emiţătorul transmite receptorului printr-un proces de codificare a unor elemente verbale/ nonverbale). Art. adică cetăţeanul beneficiar care citeşte legea. elementele situaţiei de comunicare din textul dat {emiţător. 25 (1): Copilul are dreptul la libertate de gândire. să ţii cont de sensul şi funcţia termenilor pe care trebuie să-i numeşti: Emitator. Ari. astfel se concretizează funcţia conativă sau de cunoaştere. b) Receptor: funcţie conativă(receptorul este cel căruia i se adresează mesajul emiţătorului. receptor mesaj]. Efectul mesajului se măsoară într-un răspuns verbal/ scris sau comportamental). dar şi nespecializat. Ideea specializării este susţinută de titlu. Art. .Elementele situatiei de comunicare E R M: a) Emiţător: funcţie emotivă(emiţătorul este cel care transmite mesajul unui receptor. Receptor. (Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului] Cerinţă: Precizează. 25. paragrafe notate cu (1). Art. (1). 23 (1): Copilul are dreptul la liberă exprimare. funcţia emotivă se concretizează în selecţia informaţiei pe care emiţătorul o operează în realitatea înconjurătoare). Receptorul este specializat. Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. (1).