Cuprins

1. Comunicarea – concept, structură, particularităţi, repere metodologice 3

2. Forme ale comunicării didactice şi comportamentale adecvate ................ 28

3. Retroacţiuni ale comunicării didactice ............................................................ 57

4. Comunicarea didactică în situaţii de conflict ................................................ 78

5. Comunicare didactică şi negociere ................................................................... 101

Comunicarea - concept, structura, particularitati, repere metodologice

COMUNICAREA – CONCEPT,
STRUCTURA,
PARTICULARITATI,
REPERE METODOLOGICE

1.1 Delimitari conceptuale; teorii clasice si moderne
ale comunicarii

Ce este comunicarea? Iata o întrebare la care au încercat
sa raspunda toti autorii literaturii de specialitate, în functie de
semnificatia data termenului în discutie . Ca si cea mai mare
parte a cuvintelor unei limbi, verbul a comunica si substantivul
comunicare sunt ambele polisemantice, comportând o
pluralitate de semnificatii. Firesc, definitiile sunt numeroase si
diferite dar, indiferent de scoala de gândire careia apartine un
autor sau altul, sau de orientarea în care se înscrie, acestea au
cel putin urmatoarele elemente comune:
comunicarea este procesul de transmitere de
informatii, idei, opinii, pareri, fie de la un individ la
altul, fie de la un grup la altul;
nici un fel de activitate – cotidiana si/sau complexa –
nu poate fi conceputa în afara procesului de
comunicare.
Exemple de definitii ale comunicarii :
1. Comunicarea este un proces în care oamenii îsi
împartasesc informatii, idei si sentimente (Hyles S. Si
Weaver R.);

3

3. Indiferent de definitiile avansate. fundamentele teoretice ale stiintelor comunicarii s-au îmbogatit cu aporturi multiple. structura.) . transforma si folosesc informatia pentru a-si duce la bun sfârsit activitatile sau viata (Brent D. Constatam ca dificultatea definirii comunicarii este data si de diversitatea unghiurilor de vedere sub care aceasta poate fi privita.concept. Elemente concrete de teoria comunicarii apar la Platon si Aristotel.). În ultimii 50 de ani. repere metodologice 2. Comunicarea este procesul prin care o parte (numita emitator) transmite informatii (un mesaj) altei parti (numita receptor) (Baron R.Comunicarea . comportamentelor destinatarilor si interlocutorilor (Ross R. 4. Comunicarea reprezinta un proces de viata esential prin care animalele si oamenii genereaza.R. particularitati. alti autori iau în calcul mesajul transmis -receptat (Longenecker considera ca în definirea comunicarii este impor tant sa retinem ce se transmite si mai putin conditia emitatorului sau receptorului).). important de retinut este ca acest amplu demers care este comunicarea a fost perceputa si este tratata ca element fun damental al existentei umane.ul comunicarii. obtin.a dezvoltat sub toate aspectele. sunt autori care insista pe valoarea comunicationala a emitatorului si/sau receptorului (Roberts si Hunt. Spre exemplu. comunicarea consta în dobândirea. care au institutionalizat comunicarea ca disciplina de studiu (alaturi de filosofie sau matematica) în Lyceum si în Academia Greaca. care s. convingerilor. facând obiectul unor analize clasice si moderne. Epoca moderna a reprezentat boom. Ies în evidenta 4 . transmiterea si atasarea unui înteles informatiei). Comunicarea este activitatea psihofizica de punere în relatie a doua sau mai multe persoane în scopul influentarii atitudinilor. care considera ca.

. inclusiv în cazul comunicarii educationale. Axioma 2 = Comunicarea se desfasoara la doua niveluri: informational si relational (orice comunicare se analizeaza în continut si relatie deoarece nu se limiteaza la transmiterea informatiei. structura. Axioma 5 = Orice proces de comunicare este simetric sau complementar.. Axioma 3 = Comunicarea este un proces continuu (partenerii interactioneaza în permanenta fiind. Noile modele ale com unicaruii iau în cons iderare circularitatea comunicarii (alternanta participantilor la procesul de comunicare în rolurile de emitator si receptor). ca inter- comprehensiune (accent la subiectivitatea altuia. Se considera ca astazi comunicarea trebuie înteleasa ca o comprehensiune reciproca. au aparut contributii recente care au ambitia de a extinde posibilitatile de abordare si întelegere a comunicarii. pe care le trecem (doar) în revista: Axioma 1 = Comunicarea este inevitabila ( nu putem sa nu comunicam. Axioma 4 = Comunicarea îmbraca fie o forma digitala. abordarea empirico – functionalista si modelul semiotic (lingvistic). Ca reactie la modelele clasice care au dominat multa vreme scena teoretica.concept. Mai mult. la intentiile si motivele sale). prin alternanta. stimul si raspuns). ci induce si un comportament adecvat). daca se întemeiaza pe 5 . orice comportament uman având valoare de mesaj).) considera ca totul este comunicare si formuleaza axiomele comunicarii umane. importanta contextului social si cultural al schimbului. rolul opiniilor si al atitudinilor în procesul comunicarii. reprezentantii Scolii de la Palo Alto (Watzklawick P. deosebirile individuale în stapânirea codurilor de comunicare. Beavin J.Comunicarea . Jackson D. repere metodologice trei curente de idei considerate deja clasice: modelul cibernetic. particularitati. fie una analogica (verbala – nonverbala).

comunicarea constituie esenta legaturilor interumane. stabilire si întretinere de contacte sociale. (Sursa: Pârvu. particularitati. – Pedagogia comunicarii). de a produce modificari comportamentale. repere metodologice egalitate sau diferenta (comportament “în oglinda” – de ega litate. pentru a-si asigura o stare de sanatate 6 . în fapt. L. sociale (Soitu. Nevoia de comunicare poate lua diferite forme: 1. I. de a conserva chiar anumite calitati.concept. si comportament complementar: profesor – elev). intentia de a influenta – calitativ si cantitativ – existenta omului. exprimând capacitatea de a descifra permanent sensul contactelor sociale realizate cu ajutorul unor simboluri si semnificatii statuate (validate) social. Nevoi fizice / biologice – care au ca origine trebuinta biologica a omului de a se uni cu semenii sai pentru a supravietui. Ea este prezenta în toate domeniile vietii sociale. structura. – Filosofia comunicarii) Trecerea în revista a unor asemenea teorii a avut drept scop evidentierea importantei comunicarii. Axioma 7 = Comunicarea presupune procese de ajustare si acomodare (mesajul capata sens numai în functie de experienta de viata si lingvistica a fiecaruia dintre noi). unde se manifesta ca o forma particulara si personalizata a instruirii. deci si în învatamâ nt. Comunicarea umana are. în alta ordine de idei.Comunicarea . Axioma 6 = Comunicarea este ireversibila (produce un efect asupra receptorului). Comunicarea umana este un proces activ de identificare. expresia vietii pentru ca se afla în inima vietii umane. 1.2 Nevoia de comunicare Comunicarea este.

Sunt cunoscute cazurile în care absenta unei comunicari satisfacatoare genereaza alterarea starii de sanatate. b) nevoi sociale generate de dorinta de autoritate – de a avea influenta asupra celorlalti. 3. c) nevoia de afectiune – care adesea este subscrisa nevoii de respect. c olectiv de lucru. sa reprezinte ceva pentru celalalt.). dorinta de suicid etc.. Fiecare om doreste sa conteze. particularitati. structura. asigurându-se fiecaruia sansa de a fi recunoscut ca “cel mai bun” în domeniul sau (cel putin în principiu). Relatiile interpersonale intime au cea mai veche recunoastere. Aceste nevoi apar ca aliante (casatorie. alienarea. sa fie recunoscut si apreciat. dar sa fie si sef. 7 . Toffler: considera ca împlinirea va fi adusa nu de Al Doilea Val – în care fiecare are un sef . Nevoi sociale (nevoia de ceilalti) – de inte r re lationare. Exista trei tipuri de nevoi sociale (dupa Schutzw): a) nevoia de includere/cuprindere într-un grup. 2. de exemplu. constiinta de sine o dobândim numai prin dialogul cu ceilalti. repere metodologice fizica si mintala corespunzatoare.concept. comunitate religioasa etc. Nevoia de identificare psihologica (sau nevoia de “EU”) – care faciliteaza însa-si dorinta si vointa de supravietuire si afirmare (comunicarea este aceea care ne demonstreaza ca suntem ceea ce suntem). înstrainarea.Comunicarea . ci de Al Treilea Val – unde fiecare individ sa aiba un sef.

cu care se afla într-o relatie de strânsa independenta. structura.un anume spatiu psihologic . fizic sau temporal. prin continutul mesajului. se urmareste realizarea unor scopuri si transmiterea anumitor semnificatii. 3. odata initiata. orice proces de comunicare se desfasoara într. repere metodologice Ce concluzie se desprinde? Oricum am defini-o comunicarea umana înseamna:  a fi împreuna cu …  a împartasi si a te împartasi  a realiza o comuniune de gând. orice proces de comunicare are o tripla dimensiune: comunicarea exteriorizata (actiunile verbale si nonverbale observabile de catre interlocutori). fiindu -i intrinseca dimensiunea informationala si relationala. 4. comunicarea are rolul de a.3 Particularitati ale comunicarii umane. simtire. social. în ansamblul sau. comportamentului uman. actiune.un context. 2. 5. 1. cultural. datorita faptului ca orice comunicare. are o anumita evolutie se schimba si schimba 8 . adica are loc într. particularitati.i pune pe oameni în legatura unii cu ceilalti.Comunicarea . metacomunicarea (ceea ce se întelege dincolo de cuvinte) si intracomunicarea (comunicarea realizata de fiecare individ în forul sau interior. în procesul de comunicare . procesul de comunicare are un caracter dinamic. în mediul în care evolueaza. la nivelul sinelui). caracteristicile comunicarii didactice Particularitatile comunicarii sunt evidentiate de multitudinea situatiilor de comunicare în care se plaseaza oamenii: 1.concept.

specifice unui act de învatare sistematica si asistata. 8. 9. În comunicarea didactica. din acest punct de vedere. cât si între receptorii aceluiasi mesaj. structura. procesul de comunicare are un caracter ireversibil. ea presupune un raport bilateral profesor – elev si calitate deosebita. el nu poate fi “oprit” în “drumul” lui catre destinatar. adeseori acesta din urma fiind mai semnificativ. semnificatia data unui mesaj poate fi diferita atât între partenerii actului de comunicare. 9 . capabil sa provoace reactia formativa a obiectului educatiei (scolar). 6. în situatii de criza. orice mesaj are un continut manifest (la vedere si cu impact imediat) si unul latent (întârziat). producând un efect oarecare asupra acestuia. ca “limbajul” în comunicarea didactica are un destinatar bine definit. Putem aprecia . particularitati.Comunicarea . 2000). odata transmis un mesaj.concept. procesul de comunicare are un ritm mai rapid si o sfera mai mare de cuprindere. 7. Comunicarea didactica – este o forma particulara a comunicarii umane indispensabila în vehicularea unor continuturi determinate . Potrivit dictionarului de pedagogie (Sorin Cristea. ea este ajustata în functie de receptivitatea si experienta lui E si R. în sensul ca. repere metodologice persoanele implicate în proces. evaluabila în termen de conexiune inversa externa si interna”. etalonarea cunostintelor ia forme diferentiate functie de destinatar (scolar de o vârsta anume si un nivel de pregatire diferit). comunicarea didactica poate fi considerata …”un principiu axiomatic al activitatii de educatie care presupune un mesaj educational elaborat de subiectul educatiei (profesor).

repere metodologice Pot fi evidentiate urmatoarele caracteristici ale comunicarii didactice: a) are caracter bilateral. El filtreaza informatiile accesibilizându. selectându. Rolul comunicarii didactice este de a facilita întelegerea unui adevar. c) comunicarea didactica – este structurata conform logicii pedagogice a stiintei care se preda. d) profesorul – în dubla sa calitate de emitator si receptor – are un rol activ în comunicarea continuturilor stiintifice. organizându. problematizeaza etc. b) discursul didactic are un pronuntat caracter explicativ. Înseamna ca pentru cei care învata apare riscul ca un enunt sa fie considerat adevarat/fals pentru ca parvine de la o sursa autorizata (carte.) nu pentru ca este demonstrabil.le în functie de destinatar (receptor) si de cadrul în care se transmit. programatica etc) astfel încât receptorul (elevul) sa aiba efectiv 10 . relationala.Comunicarea . care evidentiaza necesitatea instituirii unei legaturi performante între profesor si scolar (subiect? obiect al educatiei). ati înteles?!” axata pe antrenarea potentialitatii cognitive a scolarului. e) comunicarea didactica este expusa pericolului de a fi supusa transferului de autoritate asupra continuturilo r.le si mai ales personalizându. f) în actul comunicational profesorul are posibilitatea de a accentua una sau alte dintre dimensiunile comunicarii (informativa. particularitati. specialist etc.le. Evident se ghideaza inclusiv dupa programa si manual.concept. deoarece prioritar el vizeaza învatarea prin întelegere. programa. demonstreaza. structura.). de unde si întrebarea profesorului: “deci.le. nu doar enuntarea lui (de aceea profesorul explica. converseaza.

stilul educational adoptat. particularitati.Comunicarea . Angajarea comunicarii la nivelul activitatii de predare – învatare – evaluare permite realizarea diverselor tipuri de obiective (ope rationale. tintind atingerea finalitatilor propuse. de referinta. locul de desfasurare. când profesorul vorbeste sa nu fie întrerupt). 11 . personalitatea profesorului.concept. Aceasta caracteristica este reflectata de calitatile programelor scolare. în egala masura pentru educat si educator. structura. bazate pe un limbaj didactic care determina în structura personalitatii scolarului modificari de natura cognitiva. care este / poate fi proiectata în functie de scopul activitatii didactice. personalitatea scolarului. repere metodologice posibilitatea de a se manifesta. generale) relevante în plan general si special. Relatia de comunicare confera procesului de învatamânt valoarea unei interventii educationale complexe. h) domina comunicarea verbala initiata si sustinuta de catre profesori (60. afectiva. g) comunicarea didactica se preteaza ea ritualizare - miscari de instruire specifice (ridicarea în picioare. actionala. acoperirea nevoilor si intereselor scolarilor. Aceasta caracteristica deriva din nota personala a comunicarii didactice. raspunsul doar la consemn.70%) precum si tutelarea de catre profesor a actului de comunicare. j) este evaluativa si autoevaluativa. atitudinala. i) calitatea comunicarii didactice depinde de strategia folosita. de calitatile statutare ale cadrului didactic si de cele ale scolarului – receptor.

Comunicarea - concept, structura, particularitati, repere metodologice

1.4 Comunicarea profesor – scolar

Modalitate fundamentala de interactiune psihosociala,
schimb continuu de diferite mesaje între interlocutori, menit sa
realizeze o relatie interumana durabila pentru initierea,
mentinerea ori modificarea comportamentului individual sau de
grup, comunicarea nu este numai o activitate psihofizica de
punere în relatie a doua sau mai multe persoane ci un proces
psihosocial de influenta , prin limbaje specifice, a atitudinilor si
comportamentelor destinatarilor si interlocutorilor.
Ea se realizeaza cu ajutorul unor limbaje verbale,
nonverbale, paraverbale prin care se schimba mesaje
(informatii, simboluri, semnificatii, idei, sentimente, intentii,
interese) pentru a influenta într-un anume sens, mai ales
calitativ, comportamentul celuilalt.
Privita ca interactiune psihosociala ea este antrenata în
dirijarea si controlul activitatii unei persoane sau grup, în
influentarea reciproca si asteptarea feed-back- urilor pozitive sau
negative obtinute în functie de obiectivele specifice urmarite.
Ca proces, vom vedea ca ea consta în schimb de mesaje
între interlocutori, fiind un mod esential de interactiune
informationala prin care o persoana sau grup transmite si
receptioneaza într- un anumit context informatii urmarindu-se de
ambele parti buna receptare, întelegerea cât mai corecta posibil,
acceptarea reciproca a interlocutorilor si procesarea unor
schimburi de atitudine sau comportament în rândul audientei ce
e constituita din elevi.
Oricum, comunicarea interpersonala se afla sub imperiul
unui complex de factori interni si a unor conditii externe care o
afecteaza si ca structura si ca eficienta, mai ales daca
necesitatea de a îndeplini anumite conditii de catre emitatorii si
receptorii mesajelor, de catre sursa si destinatarul continutului
informational, de nivelul persuasivitatii este satisfacuta gradul.

12

Comunicarea - concept, structura, particularitati, repere metodologice

Petty si alti (1981) sustin ca realizarea argumentelor
mesajului si gradul de implicare personala a interlocutorilor au
rol important în comunicarea didactica.
Când în vietile personale ale auditoriului mesajul are o
relevanta deosebita, ascultatorii sunt atenti la acestea,
reflecteaza asupra implicatiilor lui în mod serios iar daca nu,
receptorii sunt potrivit de ate nti, acorda valoarea cuvenita, dar
analizei atente a informatiei îi rezerva foarte putin timp.
Implicarea personala determina schimbarea atitudinii
ascultatorilor în functie de credibilitatea sursei, dar si de
calitatea argumentarii.
În activitatea didactica, scolarii cu o implicare personala
înalta acorda o atentie si o importanta mai mare mesajului decât
sursei emitatoare, iar cei cu o implicare mai redusa suprasolicita
valoarea sursei decât cea a mesajului transmis.
În situatia didactica, schimbul de mesaje dintre emitator
si receptor se bazeaza nu numai pe argumente rationale ci si pe
elemente emotionale pozitive sau negative. Cele negative
implica grija subiectilor pentru consecintele comunicarii
persuasive marind acordul interlocutorilor, iar cele pozitive
induc persuasiunea, sporesc buna dispozitie, motivatia,
potentând atitudinea receptorului spre schimbare, spre acordul
cu unele argumente controversate.
Aspect important al mijloacelor sociale si educationale,
comunicarea didactica se realizeaza în moduri diferite,
comunicarea interpersonala – diferita, reciproca, în grup si
intrapersonala, cu noi însine, fiind cele mai utilizate.
În cazurile în care subiectii educatiei se comporta diferit
de adevaratele lor conduite, opinii, sentimente, convingeri,
decizia de schimbare îi apartine destinatarului chiar daca el nu
poate sa tina cont de:
a) aspectele cantitative si calitative ale mesajelor de
receptat – învatat;
b) codurile si repertoriile de comunicare;
c) contextul situational
13

Comunicarea - concept, structura, particularitati, repere metodologice

d) feed- back- urile anterioare si posterioare
e) continutul si forma verbala sau nonverbala;
f) caracteristicile psihosociale ale partenerilor;
g) situatiile concrete în care acestia interactioneaza;
h) efectele preconizate.

Caracteristicile psihosociale si situationale cu rol de
mediatori în realizarea interactiunilor cognitive, comunicative si
afectiv -reglatorii dintre profesori si elevi (grup) sunt considerate
factori obiectivi / subiectivi ce, mediate, influenteaza atât
comunicarea cât si procesul de instruire – învatarea.
La nivelul grupului scolar, contextul rational
influenteaza calitatea procesului comunicarii didactice,
schimbul de mesaje dintre emitator si receptor.
Facilitatea sau perturbarea interactiunilor comunicative
depinde în mare masura nu numai de cadrul contextual al
comunicarii, ci si de natura relatiilor dintre profesori si elevi,
dintre membrii grupului de atmosfera psihosociala din grup, de
dinamica rol – status – urilor.
Tot contextul în care se produce comunicarea didactica
este acela care faciliteaza decodarea continutului mesajelor
transmise, a codurilor verbale sau nonverbale utilizate de
interlocutori, a întelegerii acestora în relatie bilaterala de
comunicare.
Inclusiv noutatea si complexitatea informatiilor si
situatia concreta în care se afla subiectii comunicarii, dorinta,
interesul si nivelul motivational, competenta interlocutorilor de
a interactiona influenteaza structurarea procesului
comunicational.
Receptarea, selectia, evaluarea si valorificarea
continutului, argumentelor si/sau contraargumentelor, a
limbajului, mijloacelor sunt impuse de factorii contextuali
obiectivi/ subiectivi, acceptarea schimbului de mesaje are
valente cognitive si afective, de autova lorizare sau dezvoltare
personala, de exprimare a Eu- lui, a Sinelui.
14

pastrarea unei relatii de comunicare eficiente între profesori si 15 . interese. expectante. facându.back. codurilor si repertoriilor aferente. Provocarea unei reactii de raspuns din partea receptorului nu presupune numai integrabilitatea mesajului ci si respectarea personalitatii interlocutorilor si o specificitate a contextului sau a situatiei didactice. Schimbul de mesaje. valorizati si bilateral. implicit sau explicit .concept. respectati.Comunicarea . Prin excelenta. dau nastere unui act comunicational inteligibil deoarece ambii parteneri. similare sau total diferite din punct de vedere obiectiv si subiectiv pentru subiectii comunicarii. relatii competente. nu schimba numai informatii ci si idei. Se por neste de la ideea ca trebuie acceptata posibilitatea ca existenta mecanismelor reglatorii subiective comunicarii sa nu-i poata influenta pe ceilalti sa-si schimbe atitudinea si comportamentele. structura. dinamica relatiilor interpersonale care îi uneste sau diferentiaza. trasaturilor de personalitate ale subiectilor si caracteristicilor psihosociale ale grupului. comunicarea trebuie adaptata situatiei didactice date. sentimente. diminuând si perturbând învatarea si comunicarea în sine. sunt ocazionate de actul comunicarii care.ului. erorilor în atingerea (scopurilor) obiectivelor pot schimba finalitatile. si profesorul si elevul. notiuni.i sa accepte sau sa refuze interactiunea. repere metodologice Interactiunea operationala a interlocutorului cu informatia codificata si conditiile contextuale în care se desfasoara. la nivelul continutului informational. Cum orice situatie didactica are particularitati specifice ce pot fi complementare. întelesi. canalelor de comunicare. dorinte. natura relatiilor si trasaturilor de personalitate specifice ale amândurora. În permanenta. semnificatii. în situatia didactica a actului comunicarii. pentru ca atât la emitator cât si la receptor. dificultatilor. atitudini. contextului relational feed. subiectii angajati urmaresc în special sa fie acceptati. particularitati. cauta sa înteleaga nu numai continutul informatiei ci si codul ei.

Asadar. Ea poate fi în acelasi timp interpersonala (cu schimb de mesaje între doi subiecti). fiind un mod specific de interactiune umana . nici profesorii nici elevii nu vor avea comportamente identice ci adaptate. în functie de personalitatea interlocutorilor. În timpul comunicarii. Desi cele trei forme de comunicare coexista. codificate divers. stapânirea constienta a comportamentelor procesului comunicarii si descifrarea corecta a relatiilor semnificative dintre ele de catre interlocutori. Întotdeauna însa cei care stabilesc semnificatia relatiilor dintre ei sau elementele procesului comunicational sunt parteneri de actiune. Nici o situatie noua nu este identica cu cea anterioara si deci.Comunicarea . conditii. repere metodologice elevi. reactiile de raspuns etc. ceea ce face ca relatia Profesor-Elev sa aiba o mare valoare adaptativa. context si retroactiune. de finalitatile comunicarii.concept. în grup (cu schimb de mesaje între subiectii clasei) si int rapersonala (cu schimb de mesaje cu propria persoana). Comunicarea profesor – elev. recunoscând. în realitate în activitatile scolare de instruire – învatare. comunicarea didactica constituie modalitatea fundamentala de desfalsurare a activitatii de predare învatare a continuturilor specifice. presupune cunoasterea si întelegerea relatiilor dintre: continut. rol. de continuturile ei. de rol – statusurile lor. Caracteristica definitor ie a comunicarii mesajelor didactice o constituie identificarea reala. subiectii se pot deruta reciproc sau neîntelege deoarece ei interpreteaza si abordeaza difer it continutul mesajelor. structura. particularitati. În situatia didactica de instruire – învatare schimbul eficient de mesaje inteligibile si persuasive înseamna o interactiune constienta între subiectii educatiei care au statusuri si roluri diferite. presupune mai întâi identificarea similitudinilor. . sa gândim si sa actionam. personalitatea profesorului fiind cea careia îi revine locul central. interpretând corect asemanarile si deosebirile situatiei date pentru ca numai asa învatam sa comunicam. continuturile verbale si nonverbale. scop. una este dominanta.

16 .

scoala). îl prelucreaza. de un anume tip de relatie dezvoltata. corp profesoral. acceptând când este cazul rolul de receptor (temporar). o institutie (profesor. Receptorul care si el poate fi: un individ. A. Profesorul. un grup. scolarul poate interveni în lectie fiind uneori sursa primara de informatie. repere metodologice 1. în ipostaza de emitator profesionalizat. initiind si formulând mesajul  are grade diferite de credibilitate sau de prestigiu Mentiune: în învatamântul modern. profesorul nu mai este considerat emitator de drept si de fapt. particularitati. Cel putin doi parteneri . un grup. B.5 Elementele structurale ale comunicarii didactice Reiteram ideea ca în cadrul comunicarii întâlnim mai multe variabile care influenteaza diferit procesul ca atare.back). interpreteaza si da semnal de raspuns (feed. structura. datorita posibilitatilor de informare mult diversificate. Receptorul / destinatarul receptioneaza mesajul. o institutie caruia / careia îi este adresat mesajul sau care intra în posesia mesajului în mod întâmplator / constient. Emitatorul – care este un individ. Acesta:  poseda informatie bine structurata  are o stare de spirit deosebita (motivatie)  are un scop bine precizat  declanseaza actul comunicarii. între care se stabileste o relatie. elementele structurale ale comunicarii (inclusiv didactice) sunt: I. Pornind de la ideea ca fiecare proces de comunicare are o structura specifica reprezentata. în principiu. Se pare ca o buna comunicare este cea 17 . elevul / studentul preia anumite prerogative ale profesorului. îl decodifica (descifreaza prin întelegere). trebuie sa fie flexibil si adaptat.concept.Comunicarea .

coerent. Reprezinta cea mai complexa componenta a procesului de comunicare. fiecare este programat si pentru receptie si pentru emisie. pe posibilitatile de perceptie si decodare ale acestuia. Între cei doi parteneri se stabileste o anumita relatie. Au un scop comun si un repertoriu (câmp de experienta) specific. Construirea si transmiterea mesa jului presupune doua actiuni distincte: codarea si decodarea. structura. d) reactie cognitiva – vizeaza nevoia receptorului de a întelege . repere metodologice centrata în special pe cel care primeste mesajul. 18 . care se intersecteaza. receptorul încearca sa salveze aparentele. Mesajul – informatie structurata dupa anumite reguli. are o imagine de sine acceptabila si pe cât posibil în acord cu imaginea celorlalti despre el. Între ei are loc un transfer de informatie. receptorul reactioneaza în patru moduri: a) reactie adaptativa (preia si prelucreaza mesajul de asemenea maniera încât sa-si sporeasca sansele de reusita. II. sa maximizeze profitul / recompensa). Este determinat de starea de spirit a emitatorului si de deprinderile de comunicare ale emitatorului si receptorului. c) reactia expresiei valorice – apreciaza rolul mesajului în dezvoltarea personala. care se transmite apelând la limbajul verbal.concept. particularitati. b) reactie de autoaparare (ego. de a da sens mesajului. Trebuie sa fie clar. pentru aceasta îsi activeaza experienta de viata si discernamântul. concis. realizat într-un mod accesibil amândurora. nonverbal. De regula la primirea mesajului.Comunicarea .defensiva). paraverbal.

telex. Canalul de comunicare – mijloc prin care trece mesajul. Conditii de eficientizare a comunicarii: a) mesajul sa fie consistent si semnificativ pentru ambii interlocutori. preferinte. repere metodologice Codarea = transpunerea în simboluri. trebuie sa fie comun partenerilor comunicationali. particularitati. sentimente. radio. V. Decodare = identificarea echivalentului exact si corect al mesajului.concept. Contextul comunicarii – mediul în care se comunica VI. atitudini). crezut si acceptat. fax. interese). Sunt canale formale / prestabilite si canale nonformale (relatii de prietenie. Factori perturbatori care apar de regula la emitator. IV. calculator. cuvinte a ceea ce este de transmis (gânduri.Comunicarea . nuantata (sustinuta prin para si nonverbal). Feed -back-ul – componenta foarte importanta pentru ca determina masura în care mesajul a fost înteles. materializat în gând / idee. Sunt bariere de comunicare de diverse naturi. Orice canal are ca suport tehnic mijloacele de comunicare (telefon. III. semne. Codul = ca ansamblu de semne si semnificatii verbale si/sau nonverbale. intentii. Problematica feed- back. b) comunicarea sa fie expresiva. structura. emitatorul si receptorul sa aiba 19 . este o informatie trimisa înapoi la sursa (De Vito). c) comunicarea sa fie inteligibila (informatia sa fie structurata logic.ului este dezvoltata în capitolul trei. TV. video etc).

feed. receptor. 20 . De mentionat si faptul ca actul comunicarii umane poate fi reprezentat:  fie liniar  fie în viziune interactiva  fie în viziune tranzactionala. A Viziune liniara Se merge pe modelul telegrafului. iar comunicarea este partiala.back-ul nu se produce. d) comunicarea sa fie adecvata celor doi parteneri (repertoriile sa fie armonizate. canal folosit pentru transmiterea informatiei. particularitati. cu dispozitia si motivatia sa).Comunicarea . e) codarea si decodarea sa fie corecte (întelesurile atribuite de cei doi parteneri mesajelor utilizate sa fie echivalente). canal E R mesaj Transmiterea liniara nu poate împlini nevoia unei reprezentari satisfacatoare pentru ca E si R nu interactioneaza. sa-si gaseasca cuvintele si sa se exprime pe întelesul celuilalt. repere metodologice acces egal la informatie. respectiv receptorul sa vina în întâmpinarea emitatorului. emitatorul si receptorul sa fie compatibili).concept. cu propria sa experienta de cunoastere. mesaj. f) sa se procedeze în mod constant la reglarea si autoreglarea comunicarii prin feed-back. considerând ca orice comunicare necesita prezenta unui emitator. structura.

în functie de context . Limita: schemele de comunicare ilustreaza insuficient simultaneitatea actelor si pluridimensionalitatea lor.Comunicarea . fiind sursa de alimentare pentru ambii (ei sunt participanti cu drepturi egale). ofera posibilitati sporite de relationare la nivel interpersonal 21 . particularitati.ul (direct sau indirect). structura. atunci cele doua planuri tind sa se apropie. Schema comunicarii interactive demonstreaza ca imaginile partenerilor în timpul dialogului si mai ales la sfârsitul acestuia nu mai corespund cu cele initiale. retroactiunea devenind o axioma pentru orice comunicare. repere metodologice B Viziunea interactiva Asigura feed.back. datorita coparticiparii comunicarea poate fi întrerupta (temporar sau definitiv). experiente si asteptari personale ale ambilor parteneri sau a unuia din ei. daca comunicarea este marcata de eficienta.concept. În acest caz. mesajul este mereu prezent între E si R. Schema comunicarii interactive demonstreaza dinamismul actiunii la ambii poli (medii). E codare mesaj decodare R canal canal R decodare mesaj codare E canal canal mediul lui A mediul lui B C Viziunea tranzactionala mesajele sunt emise si trimise simultan majoritatea lui E si R sunt reunite.

structura.concept.Comunicarea . particularitati. repere metodologice Aceasta viziune se prezinta schematic: .

cunostintele s. personala si accesibila eventual doar celor mai de încredere. deoarece include un complex de probleme psihologice. credintele. Comunicarea intra personala solicita afectivitatea individului.a. trairi si nelinisti interioare. canal canal Participant Participant primeste / primeste / Codare mesaj Decodare codare transmite transmite decodare canal canal Mediul lui A Mediul lui B 1.d. – care la un loc. privata. de experiente intime care genereaza sau nu un minim respect de sine. perceptiile. Comunicarea intrapersonala conditioneaza direct comunicarea 22 . motivatiile.6 Nive luri ale comunicarii didactice În principiu. comunicarea umana opereaza:  la nivel intrapersonal  la nivel interpersonal Comunicarea intrapersonala este particulara.m. atitudinile. formeaza un cadru de referinta prin care un individ raspunde unui mesaj.

Sullivan spunea: credinta noastra despre modul în care ne percep semenii nostri. particularitati.un act comunicational interuman. Ea este o sincronie interactionala . structura. Comunicarea interpersonala – determina dezvoltarea identitatii individuale deoarece sinele nostru exterior (spune Gimson) devine o reflectie a fiintei noastre interioare.Comunicarea .un context psiho-socio- cultural specific care face posibila transmiterea mesajelor si integrarea propriilor sentimente ale indivizilor într. orientati intentionat unul catre altul (cu mintea si cu sufletul)  limbajul folosit sa fie cunoscut de ambii  amândoi interlocutorii sa fie subiect si obiect  actiunile lor sa întruchipeze perspectivele amândurora asupra sinelui si asupra celuilalt (sa tina cont unul de altul) Deci. social si temporal în care traim. fiind definit de gândurile si credintele noastre si de raspunsurile la contextul psihologic. 23 . si tactician si tinta a tacticilor celuilalt. o intrare simultana în vibratie a emitatorului si receptorului – ceea ce este suficient de dificil de atins. comunicata verbal si nonverbal. ideal este ca tot ce se emite sa fie si receptionat. si codificator si cod de descifrat. repere metodologice interpersonala – realizata într. Evident. comunicarea este mai mult decât o relatie reciproca între emitator si receptor (relatie numita schimb informational).concept. dar practic asta e imposibil pe ntru ca nu tot ceea ce exista în intentiile emitatorului se regaseste în asteptarile receptorului. De aceea. Punctele ancora pentru o comunicare sincrona ar fi:  existenta a cel putin 2 interlocutori.un sistem valoric – la care vesnic ne raportam cu cons tienta (daca suntem fiinte morale!). fiecare interlocutor este atât subiect cunoscator cât si un obiect pentru cunoastere. ne ajuta sa ne structuram identitatea. într.

1. particularitati. determina inadecvarea comunicarii.Comunicarea . considera ca în procesul de comunicare pot interveni urmatoarele bariere. climatul locului de munca poate determina membrii grupului sa -si ascunda gândurile adevarate pentru ca le este frica sa spuna ceea ce gândesc.concept. Universitatea Columbia. ideile preconcepute si rutina influenteaza receptivitatea. 24 . folosirea de suporti informationali necorespunzatori. iar sensurile în care se realizeaza comunicarea difera de la individ la individ. de la Grand School of Business. Bariere de mediu sunt reprezentate de: climat de munca necorespunzator (poluare fonica ridicata). cel ce vorbeste si cel ce asculta se pot deosebi ca pregatire si experienta. utilizarea unor cuvinte sau expresii confuze.7 Bariere în comunicare Doctorul Leonard Saules. Subiectul va fi dezvoltat în capitolul doi al prezentului curs. senzoriala) . repere metodologice fiecare om având un cadru de referinta propriu (si chiar limitat – ca si nivelul de dezvoltare psihologica. starea emotionala a receptorului poate deforma ceea ce acesta aude. uneori generând conflicte: Bariere de limbaj: aceleasi cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane (cod diferit = comportament diferit). intelectuala. dificultati de exprimare. structura. care altereaza comunicarea.

alegerea momentului potrivit pentru efectuarea comunicarii. lipsa de interes. rutina în procesul de comunicare. particularitati. exprimarea cu stângacie a mesajului de catre emitator. barierele nu sunt de neevitat. lipsa de atentie în receptarea mesajului.concept. tendinte polemice. constitui o bariera datorita: imaginii pe care o are emitatorul sau receptorul despre sine (conservarea imaginii de sine) si despre interlocutor (egocentrism. determinarea precisa a scopului fiecarei comunicari. structura. folosirea unui limbaj adecvat. de asemenea. clarificarea ideilor înaintea comunicarii. O ultima categorie o constituie barierele de conceptie . repere metodologice Pozitia emitatorului si receptorului în comunicare poate.Comunicarea . existând câteva aspecte ce trebuie luate în considerare pentru înlaturarea lor: planificarea comunicarii. lipsa de interes a receptorului fata de mesaj. . sentimentelor si intentiilor cu care interlocutorii participa la comunicare. acestea fiind reprezentate de: existenta presupunerilor. rezistenta la schimbare. concluzii grabite asupra mesajului (nu asculta activ). caracterizarii diferite de catre emitator si receptor a situatiei în care are loc comunicarea. idei preconcepute). constituind reale probleme în realizarea procesului de comunicare. Desi îmbraca forme diferite.

25 .

mesaj. a comunicarii didactice. feed-back. Teme de reflectie s i sarcini de munca independenta 1. Construiti un mesaj si adaptati continutul acestuia în functie de nivelul de comunicare. cod.Comunicarea . comunicare intra si interpersonala. în particular. Sunt trecute în revista o serie de definitii ale conceptelor abordate. 3.concept. Imaginati-va o situatie de comunicare profesor – elev si identificati elementele componente. 26 . 2. structura.  Cuvinte cheie  comunicare umana. repere metodologice  Rezumat Capitolul de fata abordeaza problematica generala a comunicarii umane si. particularitati. nevoile de comunicare s i particularitatile acesteia. precum si nivelele la care opereaza aceasta. Dati cel putin câte doua exemple de bariere de comunicare (din fiecare categorie). insistându-se pe comunicarea profesor – scolar. emitator. receptor. urmeaza o descriere a elementelor structurale ale comunicarii didactice. comunicare didactica.

1997 27 . Bucuresti. Polirom.(coord. Comunicarea eficienta . 1998 Pânisoara. Pedagogie Polirom. 2003 Soitu. Polirom. particularitati.Comunicarea . C. Iasi. C.) Psihopedagogie pentru definitivare în învatamânt. Editura D idactica si P edagogica . Iasi.concept. Pedagogia comunicarii . O. Iasi. structura. repere metodologice Referinte bibliografice Cucos. L.1996 Cucos.

28 . comunicarea didactica în particular se manifesta ca un fenomen plurideterminat. interactiune. canale si modalitati de producere diverse.1 Taxonomia formelor comunicarii Analiza fenomenului comunicational evidentiaza o realitate de necontestat: comunicarea este un fenomen firesc.Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate FORME ALE COMU NICARII DIDACTICE SI COMPORTAMENTALE ADECVATE 2. fiind simultan: informatie actiune. retroactiune relatie tranzactie si solicitând un minimum de competenta de natura aptitudinala înnascuta sau dobândita prin exercitu / antrenament. natural si universal. coduri specifice. Toate acestea deoarece comunicarea umana în general. ce presupun continuturi diferite. Întelegerea implicatiilor educationale (de natura psihopedagogica) ale procesului de comunicare impune cunoasterea – partiala sau totala – a formelor de comunicare umana. a carui complexitate genereaza o multitudine de forme de manifestare.

nonverbala postura. relatia fiind mijloace specifice indirecta/mediata de un suport de tip special (presa. comunicare -monolog interiorizat / verbalizat (de partenerii intrapersonala vorba cu sine) angajati si b). comunicare -realizata între parteneri cu statute statutul verticala inegale (profesor-elev.1998 29 .dupa a). comunicare . Sursa Cucos C .Psihopedagogie. profesor-profesor. b). sustine comunicarea verbala pe care o si nuanteaza -realizata cu ajutorul limbajului c) comunicare trupului (gesturi. Ed.subaltern) interlocu . p ublicul când între emitator si receptor se larg) es te o stabileste o relatie directa sau comunicare de masa comunicare prin intermediul presei care foloseste scrise/vorbite (radio. intonatia etc. comunicarea admite o taxonomie elaborata . paraverbala intensitatea rostirii. TV).dupa a). Polirom.. miting = comunicare publica (ptr. comunicare -gen conferinta. dizertatie. sef. comunicare în -realizat a în cazul unei relatii de tip participa la grup mic “fata în fata” procesul de d). disc…) 2. comunicare -între parteneri cu acelasi statut (elev- torilor si orizontala elev. mimica. debitul vorbirii. pronuntia. mama-tata relatia care etc. carte. sentimente.între doua persoane modul în interpersonala care c). afis. comunicare -realizata prin intermediul cuvântului codul verbala spus /scris folosit b).dupa a). comunicare -vizeaza caracteristicile vocii. miscare).) stabileste 3. exteriorizeaza trairile interioare (emotii. care se prezinta astfel: · Clasificarea formelor comunicarii umane Criterii Forme Precizari cu privire la conotatiile specifice 1.Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate Pornind de la o diversitate de criterii. înfatisare.

regula. mental / actional (practic) – pentru ca simularea. când lipseste creta tiv necesara) b). operational – -are ca scop întelegerea unui adevar . care astfel se surpriza “bravo” detensioneaza (bucurie / suparare) reprosul „m -ati suparat”) c). dupa a). care nu sustin neaparat actului remarca profesorului procesul de învatare umana comunica. instrumentala (ex. atitudinala (realizata luându -se în calcul situatia în care se pe parcursul lectiei produce comunicarea si pozitia sau la sfârsit. comunicarea -focalizata pe un anumit scop. functie de reactia clasei pentru a-si atinge obiectivele) 5. comunicare -presupune cu plarea cât mai eficienta a mixta (cel mai des celor trei de mai sus întâlnita) 4. comunicare -v alorizeaza ceea ce se transmite. dupa a). comunicare -vizeaza transmiterea întâmplatoare de finalitatea accidentala (ex. o lui axioma) b). metodologica precum si felul cum trebuie procedat – (demonstrarea. nonverbal) starea de spirit a exclamatia de emitatorului.) si sustine comunicarea verbala d). urmarind un efect clar. comunicare -expr ima direct (verbal / paraverbal / subiectiva (ex.Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate atitudini etc. o definitie. preconizat si profesorul schimba oferind posibilitatea de a modifica instantaneu modul comportamentul receptorului de predare. cerând partenerului punctul de vedere) 30 . comunicare -vizeaza transmiterea expresa a unui natura referentiala (ex. adevarul transmis sa fie descifrat modelarea) (înteles) c). o anumit adevar (de obicei stiintific) continutu. informatii.

banda magnetica etc. comunicare -uzeaza de mijloace primare (cuvânt. care poate tiparitura. tehnica de directa gest.back (gen comunicare prin capacita-tea lateralizata (uni . fi: sisteme grafice etc. film) .prin fir (telefon. a mesajului indirecta. radio. emitatorul si receptorul coexistând) e) comunicare operational – metodologica 31 . comunicare -foloseste tehnici secundare: scriere. aceste forme coexista. mimica) transmite-re b). În viata. telegraf. . instantanee) b). în acelasi timp: a) o comunicare în grup (se adreseaza tuturor cu o cerinta pedagogica si/sau strict stiintifica) b) o comunicare interpersonala (accentueaza o idee. dupa a).back concomitent.înregistrata (disc. pe masura ce preda: m-au înteles? este elevul x/y/z … atent la ce i-am spus?) d) comunicare nelateralizata (feed. afis) . ca raspuns direct pentru elevul x) c) o comunicare intr apersonala (se autointerogheaza. unde hertiene. cabluri. comunicarea realizata de profesor poate fi. carte.Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate 6. comunicare -fara feed. comunicare -cu feed -back concomitent.. determinat nelateralizata (este de prezenta interactiunii emitator – ideala receptor 7. Spre exemplu. TV. prin cablu …) Orice forma de comunicare este de un tip / altul în functie de nota dominanta. filme.imprimata (presa. Delimitarile de mai sus sunt facute din ratiuni de ordin didactic (ca sa fie cât mai bine si mai corect înteleasa). dupa a). banda. autoregla-rii directioanla) forme care nu admit interactiunea fireasca.

În continuare.Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate De asemenea. Consecinta: o posibila analiza pe trei planuri – verbal / para / nonverbal. la o cerinta (solicitare) verbala a profesorului. Extinzând discutia. de genul “enumerati asemanarile si deosebirile între fenomenele x si y” – profesorul va indica gestual (deci comunicând nonverbal) maniera în care elevii pot rezolva sarcina (deseneaza pe tabla doua coloane: una pentru asemanari. acelasi act comunicational poate fi: referential. comunicarea didactica este prin specificul sau. relevând (sugerând) importanta deosebita a sarcinii (accentueaza unele afirmatii). 2. alta pentru deosebiri) si chiar prin ton (paraverbal). operational si atitudinal. ne vom îndrepta atentia asupra urmatoarelor forme de comunicare: verbala. precum si convingerea ca elevii sunt capabili sa rezolve cu succes sarcina (cerinta) de învatare.2 Comunicare a verbala si comportamentele verbale Una dintre cele mai frecvente diferentieri utilizate în analiza comunicarii umane are la baza natura semnelor utilizate în codarea informatiei si canalul predilectic de transmitere a mesajului rezultat. abordâ nd si comportamentele specifice fiecarui tip de comunicare didactica. comunicarea verbala:  este specific umana  are forma orala/scrisa 32 . o forma de comunicare preponderent verbala ce domina activitatea de predare – învatare si care reflecta în egala masura : calitatile programelor scolare calitatile statutare ale emitatorului (de obicei cadrul didactic) calitatile receptorului (scolar) În acelasi timp. Spre exemplu. para si nonverbala.

etapele prezente le conditioneaza pe cele viitoare. înmagazinarea si transmiterea unor continuturi diverse si complexe.l pe acest vorbitor ne putem da seama de gândirea lui. gândirea si comunicarea se interrelationeaza deoarece: gândirea devine comunicabila doar pentru ca limba permite sa se dea expresie unor elemente de gândire ( sa se încarce cu semnificatie) . pentru a fi atinse obiectivele. invers nu) d) mesajul are finalitate numai daca si la codare si la decodare se foloseste acelasi limbaj (repertoriul profesorului este înteles de elev si al elevului de profesor) Dar. deci are si un dictionar propriu pentru limba pe care o vorbeste. ceea ce a determinat aparitia unor idei care au facut epoca. Multa vreme. a sensului folosirii unor expresii în conformitate cu întrebuintarea lor. fiecare vorbitor are pentru unul si acelasi termen una sau mai multe semnificatii. Prezentam succint câteva dintre ele: a) emiterea determina receptia (ce spune profesorul este receptat de elev. de cultura si educatia pe care le are. 33 . Ascultându-l / citindu. Mai mult. func tie de interpretarile pe care le da cuvintelor în timpul comunicarii. comunicarea interpersonala impune întelegerea codului.Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate  utilizeaza canalul auditiv si/sau vizual  apeleaza la cuvânt pentru a codifica si transmite informatia  permite formularea. nu si invers) b) mesajul circula de la un pol activ (profesor) spre un pol preponderent pasiv (elev) c) lantul comunicational are directie liniara (de la emitator la receptor. comunicarea verbala a fost studiata ca maniera dominant exclusiva a comunicarii umane. Semnificatiile cuvintelor / expresiilor se gasesc în dictionare.

Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate

nevoile de comunicare conduc la obligatia de a se pune
ordine în gândire, pentru ca comunicarea sa aiba
acuratete (sa exprime exact ce simte si gândeste atât
emitatorul, cât si receptorul).

Concluzia: trebuie sa distingem corect între limba si
vorbire!
Cel mai usor ne dam seama de acest lucru în comunicarea
orala (forma a comunicarii verbale) care trebuie sa fie: clara,
sincera, relaxanta, angajatoare, empatica, fidela.
Comunicarea orala este sensibil marcata de cadrul
situational în care se realizeaza, deoarece ofera informatii despre
starile si trairile intime ale subiectului. Întotdeauna, în împrejurari
diferite, vorbim “limbi” diferite cunoscute tuturor membrilor
grupului social, dar alternate dupa necesitati.
Constatam ca în comunicarea orala se opereaza atât cu vorbirea cât
si cu ascultarea, deoarece acestea domina si predarea dar si
învatarea. Spre exemplu, se considera ca în vorbirea curenta
emitem ~125 cuvinte/minut, desi 50% dintre adulti nu înteleg mai
mult de 13 cuvinte/minut. În predare, pentru frazele mai lungi de
18 cuvinte, inteligibilitatea scade cu 15%, deci sub ceea ce se vrea
înteles. S-a stabilit ca pentru a fi inteligibil mesajul (pentru elev)
viteza comunicarii nu trebuie sa fie mai mare de
2-3 cuvinte/secunda (sa ofere posibilitatea decodarii, respectiv a
întelegerii si constientizarii rolului avut în comunicare). Cercetarile
în domeniu evidentiaza faptul ca blocajul comunicational poate fi
provocat de viteza vorbirii, dar si de incapacitatea scolarului de a
constientiza situatia de rol care controleaza continutul comunicarii
(rol de profesor, rol de elev etc.). P entru o comunicare orala
ade cvata si eficienta trebuie ado ptate atitudini pozitive si
însusite comportamente verbale functionale, ce tin de calitatile
vorbirii si din care evidentiem îndeosebi:
1. Placerea de a vorbi – efortul de a avea un ton prietenos,
politicos, cuplat cu priviri agreabile

34

Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate

2. Naturaletea – exprimare fireasca, fara afectare, fara
cautarea fortata a cuvintelor sau expresiilor rare (pentru a
epata, a uimi, a soca)
3. Claritatea – expunere sistematizata, concisa si usor de
înteles, fara efort, apelând la respiratia controlata,
miscarea lejera a buzelor; ajuta la receptarea si
întelegerea fara efort
4. Corectitudinea – respectarea regulilor gramaticale
5. Precizia – utilizarea acelor cuvinte si expresii necesare
pentru întelegerea si facilitarea comunicarii
6. Armonia – recurgerea la cuvinte/expresii care sa
provoace auditoriului reprezentari conforme cu intentia
vorbitorului, astfel încât sa încânte auditoriul (scolari) si
sa sustina motivatia învatarii
7. Finetea – folosirea unor cuvinte/expresii prin care se pot
exprima indirect gânduri, sentimente, idei
8. Concizia – exprimarea concentrata pe subiectul de
comunicat, fara divagatii inutile si neavenite.

Analiza complexa a aspectelor comunicarii orale implica si
un element semantic, al semnificatiilor termenilor utilizati. Sunt
supuse analizei structura vocabularului, cantitatea de informatie si
nivelul de abstractizare a termenilor, adecvarea lor la continutul sau
obiectul comunicarii, coerenta în judecati si rationamente,
plasticitatea si expresivitatea termenilor.
Structura se refera la numarul si varietatea termenilor. Un
vocabular bogat si variat, denota capacitate intelectuala,
posibilitatea de a întelege si rezolva usor situatii – problema, un
anumit nivel de cunostinte si interes pentru cunoastere.
Cu cât vocabularul este constituit din termeni comuni de
larga utilizare, cu atât cantitatea sa de informatie este mai ridicata.
Frecventa de utilizare a termenilor este în raport cu cantitatea de
informatie si gradul de abstractizare. Unele cuvinte redau însusiri,
altele relatii, altele proprietati.

35

Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate

Abstractizarea furnizeaza o serie de indicatii cu privire la
calitatea instrumentelor intelectuale cu care opereaza individul si
asupra produselor – teorii, rationamente, judecati, obtinute cu
ajutorul lor.
Masura în care termenii utilizati sunt potriviti pentru a
exprima cele dorite dau gradul de adecvare la continut. Utilizarea
unor termeni de circulatie redusa, fara a le cunoaste semnificatia
presupune fie înfumurare, fie supraestimare.
O conditie a comunicarii didactice de tip oral este coerenta
în judecati si rationamente , respectiv în gândire. Precizia în
judecati si rationamente, înlantuirea dintre premise si concluzii,
originalitatea în aprecierea oamenilor si evenimentelor, cunoasterea
si aplicarea regulilor gramaticale în vorbire si scris, toate pot
constitui criterii pentru aprecierea coerentei în gândire (atât a
profesorului, cât si a scolarului).
Capacitatea profesorului de reda nu numai realitatea ca
atare, ci si atitudinea fata de ea într- un mod susceptibil de a
provoca si la cei din jur aceeasi rezonanta afectiva este numita
plasticitate si expresivitate. Din ele se pot deduce raportul în care
se plaseaza individul cu lumea în general, nivelul intelectual,
caracteristicile afective, bogatia fondului lexical.
În afara de comportamentele pozitive, în actul didactic (si
nu numai) întâlnim si o serie de comportamente nefunctionale,
negative care impieteaza asupra calitatii si eficientei activitatii de
predare – învatare. Frecvent întâlnite sunt:
 agresivitatea verbala , manifestata prin atitudini critice
ale profesorului, afisarea ostilitatii acestuia (sau chiar a
scolarului) fata de clasa sau anumiti scolari, ceea ce
genereaza conflicte cu grade diferite de acuitate si care
streseaza si uzeaza relatia profesor -scolar;
 discontinuitatea discursului didactic, respectiv pauzele
frecvente si lungi (lipsite de semnificatie) care
desemneaza un tonus neuropsihic scazut, concretizat în

36

 cautarea recunostintei. au efecte negative asupra celor cu inteligenta medie si sub medie – aceasta pentru ca scolarul este deosebit de receptiv la manifestarile profesorului. de multe ori imitându.l (mai mult sau mai putin constie nt). reactivitate emotionala. lipsa de încredere. inhibitie în comportamentul social. toate acestea afecteaza sever receptarea mesajului si decodarea.i face pe ceilalti sa accepte propriile judecati. caracterizata prin r ostirea precipitata.un sunet confuz a sfârsitului unor cuvinte. de regula se apeleaza la vorbirea excesiv de tare / expunerea unor idei extreme nu fabulatorii. stiut fiind si faptul ca întotdeauna comportamentul verbal este usor 37 . complice si evident nesincera. are ca rezultat încercarea de a. ce sunt destinate atragerii atentiei ascultatorului asupra propriei persoane.Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate oboseala precoce. De regula. conceptualizare defectuoasa. monotona care oboseste ascultatorul si care denota un fond afectiv sarac. neclara.  vorbirea în salve/în asalt. teama. timiditate excesiva.  cautarea ostentativa a simpatiei. lipsa de exercitiu în materie de vorbire în public. neglijenta – soldata prin rostirea trunchiata a cuvintelor. stima de sine scazuta. marcata prin fraze cu substrat. ele au efecte relativ scazute asupra scolarilor inteligenti si performanti si. colericii si melancolicii resimt mai acut defectele de pronuntie. incoerenta de multe ori.  intonatia plata. în acelasi timp. Concluzie: daca stilul sau mesajul verbal al profesorului nu sunt corespunzatoare. sau neterminarea propozitiei sau contopirea într. se concretizeaza prin rostirea mieroasa.  pronuntie defectuoasa. sugestive. a frazelor si care marcheaza lipsa de fluenta a vorbirii (ce se poate manifesta uneori pe un fond patologic).

a trecerii limbii în act presupune o serie de abilitati necesare interlocutorilor ( profesori si scolari) pentru a reusi o comunicare didactica eficienta . Din asemenea considerente. folosirea unui vocabular adecvat temei si autorului. De aceea. o pronuntare corecta si completa a cuvintelor. Acuratete – presupune folosirea unui vocabular bogat pentru a putea exprima sensurile dorite.Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate manipulabil. pozitiile din care adopta anumite puncte de vedere. sa încerce sa le înteleaga atitudinile. a comunicatorului (a emitatorului): Claritate . manifestând în acelasi timp amabilitate si prietenie. Daca pâna aici am prezentat conditiile teoretice ale comunicarii. A) Calitatile vorbitorului (cadru didactic/scolar) Situatia “vorbirii”. În ultima instanta esentialitatea actului de comunicare profesor -scolar este data de relatia dintre acesti doi parteneri educationali. Sinceritatea – situatia de evitare a rigiditatii sau a stângaciei. fie de indiferenta. de transmiterea si receptarea de semnificatii si de modificarea voita sau nu a comportamentului. Empatia – vorbitorul trebuie sa fie deschis tuturor interlocutorilor. 38 .o situatie naturala. cere exploatarea completa a subiectului de comunicat. Si vom aborda mai întâi calitatile care marcheaza personalitatea vorbitorului. unele dintre ele fiind deja enuntate. încercând sa înteleaga situatia acestora. recurgerea si mentinerea într. scolarul va adopta fie un comportament de cautare a contactului afectiv. e cazul sa ne îndreptam atentia spre conditiile cerute de operationalizarea comunicarii. importante sunt calitatile vorbitorului si ascultatorului. fie de respingere. pe care le vom marca în cele ce urmeaza.organizarea continutului de comunicat astfel încât acesta sa poata fi usor de urmarit.

Viteza de vorbire – trebuie sa fie adecvata interlocutorilor si situatiei. de distanta pâna la interlocutor. contactul direct. nici prea mare pentru a indica urgenta. a spatelui .toate acestea trebuie controlate cu abilitate de catre vorbitor. a pozitiilor încordate sau a unora prea relaxate. Pauzele de vorbire – sunt recomandate atunci când vorbitorul doreste sa pregateasca auditoriul pentru a receptiona o idee importanta. reglati. fiind o proba a credibilitatii si a dispozitiilor la dialog. B) Calitatile ascu ltatorului (scolar/cadru didactic) Pentru a întelege de ce actiunea de a asculta este importanta în comunicare. Înfatisarea – reflecta modul în care te privesti pe tine însuti: tinu ta. exprima impactul fiziologic pe care produc undele sonore. toti participantii la dialog sa se poata vedea si sa se priveasca. a capului. la statutul social al interlocutorilor. Vocea – urmariti daca sunteti auziti si întelesi de cei care va asculta. vizual. pentru a nu pierde interesul ascultatorului. fata de zgomotul de fond. Întelegerea – corespondentul notional al undelor sonore. e necesar sa trecem în revista fazele ascultarii: Auzirea – actul automat de receptionare si transmitere la creier a undelor sonore generate de vorbirea emitentului. a scaparii de sub control a vocii. respectiv identificarea continutului informativ comunicat.va volumul vocii în functie de sala. Postura – pozitia corpului.Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate Atitudinea – evitarea miscarilor bruste în timpul vorbirii. a modificarilor bruste de pozitie. vestimentatia. 39 . recompunerea sunetelor auzite în cuvinte. nici prea înceata. trebuie sa fie adecvate la locul si la felul discutiei. Realizarea contactului vizual – este absolut necesar în timpul dialogului. a mâinilor. a picioarelor. a cuvintelor în propozitii si fraze.

Dupa ce am detaliat fazele ascultarii. o buna comunicare. pe efectele secundare ale comunicarii sau pe cele colaterale. nu pe ceea ce nu se spune. Atribuirea de semnificatii informatiei receptate – în functie de nivelul de operationalizare a limbii. a vocabularului. sa epuizeze ceea ce vrea sa spuna.va pe ceea ce se spune. celui care vorbeste trebuie sa i se dea semnale în acest sens. Urmarirea ideilor principale – nu va pierdeti în amanunte. de a urmari ceea ce se transmite. culturala. Concentrarea atentiei – concentrati. interlocutorului sau altcuiva. 40 .Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate Traducerea în sensuri – este implicata memoria si experienta lingvistica. de vorbire a ascultatorului. încercati sa va referiti la ideile principale din ceea ce a fost spus si nu insistati pe lucruri fara importanta. Ascultarea în totalitate – nu va grabiti sa interveniti într-o comunicare. permite elaborarea unei schite proprii a ceea ce a fost expus. lasati interlocutorul sa-si expuna toate ideile. o reusita a acesteia. deci. Iata. întelegem ca o comunicare verbala nu este deplina daca în realitate nu se afla si un receptor. Manifestarea interesului – a asculta astfel încât sa fie evident ca cel care vorbeste este urmarit. Luarea de notite – ajuta la urmarirea mai exacta a ideilor expuse. depinde si de atitudinea ascultatorului. Ascultarea critica – ascultati cu atentie si identificati cu exactitate cui îi apartin ideile care se comunica. accidenta le care pot sa apara în timpul comunicarii. daca cereti reveniri asupra unui subiect. care sunt calitatile unui bun ascultator: Disponibilitatea pentru ascultare – încercarea de a patrunde ceea ce se comunica. a performatei lingvistice. Evaluarea – efectuarea de judecati de valoare sau adoptare de atitudini valorice din partea ascultatorului.

2. îndeosebi în practica educationala. comunicarea realizata prin intermediului vorbirii este ca o oglinda a propriului eu.) Nu exista. intonatia. tacere laborioasa (se gândeste intens). accentul în pronuntie. comunicarea para si comunicarea verbala. fiind importanta pentru relatia profesor -elev-elev. daca luam în calcul continutul. tacere simulativa. tacere. deci. acelasi mesaj verbal putându-si modifica sensul si semnificatia în functie de implicarea paraverbalului si devenin d altceva (exemplu: un DA pronuntat/intonat mormait ca un NU). tacere provocatoare. o stare atitudinala manifesta. tacere obraznica. Orice elev si/sau profesor apeleaza sistematic la tacere. tacere. pauza etc. a propriei persoane. 41 . tacere-pedeapsa etc. ritmul. tacere încapatânata. Sintetizând.3 Comunicarea paraverbala si comportamentele paraverbale Este o forma a comunicarii didactice caracterizata prin aceea ca informatia este transmisa prin elemente vocale si prozodice care însotesc cuvântul sau vorbirea în general (caracteristicile vocii. intensitatea vorbirii. Canalul folosit: cel auditiv. nu pot fi separate. Comunicarea paraverbala exprima. În privinta comunicarii paraverbale se impune luarea în calcul si valorizarea comunicationala a tacerii. tacere – protest (fron da).Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate Sustinerea vorbitorului – o atitudine pozitiva .aprobare.vinovatie. ne reprezinta si ne defineste si din aceste considerente ea trebuie sa fie marcata de acuratete. de întrajutorare din partea auditor ului. ca forma a comunicarii decât concomitent cu comunicarea verbala. pentru a permite emitentului sa izbuteasca în întreprinderea sa. care poate fi: tacere- nedumerire.

nonverbalul este canalul predilect al comunicarii afective atitudinale. prezenta personala. mimica. abilitatea.4 Comunicarea nonverbala si comportamentele nonverbale În contextul tipurilor de comunicare. mesajul nonverbal este cel mai apropiat de realitatea eminentului si i se acorda atentia cea mai mare de catre interlocutor.i indirect cum se prezinta. dorinta de sinceritate a celui ce comunica. dar comunicam cu întregul nostru corp. poate sprijini. convingerea. bazându-se atât pe comportamente înnascute si expresive ale afectelor si emotiilor. comunicându. Weiner. rolul ei este adesea minimalizat. Cu alte cuvinte. concretizat în gesturi. Mesajele nonverbale tind sa dezvaluie. Acest procentaj a fost stabilit la mijlocul anilor ’70 de M. Din punct de vedere ontogenetic. Neconstientizarea sau ignorarea importantei acestor mesaje sau 42 . contribuind la stabilirea dimensiunii relationale a actului comunicativ. întarind. comunicarea nonverbala prezinta interes din cel putin doua motive: 1. într-o comunicare orala. masura în care auditoriul îi accepta mesajul. 2. cât si pe cele dobândite prin învatare sau imitatie. limbajul corpului furnizeaza instantaneu un raspuns vorbitorului. La fel ca si paraverbalul. postura. care a considerat ca ponderea comunicarii nonverbale în cadrul comunicarii este mare. de exemplu. Practic . Concluzia: limbajul nonverbal. fiecare parte a acestuia subliniind. contrazice sau substitui comunicarea verbala. afirmând sau negând ceea ce buzele noastre au rostit. 55% din informatie este perceputa si retinuta prin intermediul limbajului nonverbal. atitudinea si sentimentele.Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate 2. comunicarea nonverbala are o mai mare precocitate. Vorbim cu ajutorul organelor verbale. având un rol deosebit de important.

schimb de priviri reciproc. roseata. cererea cuvântului.Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate imposibilitatea de a citi si interpreta acest limbaj fac sa se piarda o parte din substanta comunicarii. Ele sunt mai mult indicii decât semnale. exemple: apropierea de partener. 2. „a”. dezgustul. semnul V pentru victorie sau O pentru triumf). ce ne obliga sa gesticulam. controleaza si întretin comunicarea verbala. dispretul. cresterea / încetinirea debitului verbal etc. care dirijeaza. completive si de însotire a discursului verbal (dupa Mihai Dinu). cuvintele ajung mai greu pe buze. surâsul. pauzele marcate de „a”. Ekman si W. Întrebarea este ce identitate au gesturile. nelinistea. victoria) sunt exprimate cam la fel peste tot în lume (încruntarea. care sunt gesturile cel mai des folosite. au valoare culturala (tristetea. deoarece comunic a starile sufletesti ale emitatorului. starea de iritare creste etc). durerea. GESTURILE Exprimarea verbala este facilitata îndeosebi de gestica si de miscare. clasificându -le în gesturi substitutive. triumful. cum se clasifica ele? Majoritatea cercetatorilor iau ca punct de pornire raporturile gestului cu cuvântul. pozitia de ascultare. O alta clasificare mult citata este cea a cercetatorilor P. Friesen. gesturi de reglaj/miscari care permit schimbul verbaldintre interlocurori (regulatori) . potrivit carora gesturile sunt de urmatoarele feluri: 1. gesturi mimice sau corporale (expresori) – însotesc o traire organica cu tenta afectiva (tresarire. adult-copil. amenintarea. Faciliteaza relatia profesor-elev. vorbim greu. Constatam ca mai ales gesturile sustin psihologic comunicarea verbala. Interzicerea acestora de catre profesor poate bloca comunicarea verbala (apar blocajele. crispare de durere). suntem tematori). 43 . au valoare comunicativa marcând exprimarea (ne bâlbâim. ridicarea în picioare.

miscari care sustin si completeaza exprimarea verbala (ilustratori):  sunt o comunicare a experientei sociale a individului. sunt de cele mai multe ori ticuri:  au rol de descarcare si de echilibrare psihica  sunt de doua feluri: . persoana (tu. aranjarea în timp ce vorbim a unor foi etc.Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate Se apeleaza la ele atunci când:  se doreste afirmarea. mic). clipitul complice din ochi. Au functie expresiva si fatica deoarece releveaza atitudinea participantilor fata de interactiune. Sunt arbitrare. 44 . palma pe obraz si tâmpla – pentru somn. frecventa acestor miscari scade drastic. îndeplinind functia de însotire si completare a comunicarii verbale. lui). mie.  apar doar în prezenta partenerului cu care se comunica. Daca partenerul nu este de fata (convorbire telefonica).) se numesc si alteradaptori. 4. gesturi stereotipe cu rol manipulatoriu (adaptorii) . miscatul pixului. gesturi cu semnificatie speciala (embleme) – înlocuiesc cuvintele. 3. spirala. cucerirea auditoriului etc.) 5. degetul la buze – pentru liniste etc. înainte/înapoi). degetul la tâmpla – pentru nebunie. fiind gesturi care se dobândesc prin învatare  indica directia (sus/jos. cerc etc.). forma (dreptunghi. dimensiunea (mare. departe. modul de actiune (încet/repede)  au rolul de a accentua/întari/explica cuvântul.manipulari de obiecte în scop practic (aranjatul cravatei. au valoare de semn si echivalent lingvistic cert. de unde si valoarea de substituit al cuvântului (exemplu: miscarea capului pentru Da/Nu. acolo/aici. cresterea elocventei.

normal. fie faciliteaza racordarea si adaptarea partenerilor la situatia de comunicare (prin adaptori) – ajutându. pentru a nu altera comunicarea.M. suptul degetului. 45 . ducem degetul la buze pentru liniste). leganatul capului etc). Daca vizam comunicarea didactica. Se numesc si auto-adaptori (raspund unor nevoi intime)  sunt gesturi automate care sporesc (frecvent) în momente de concentrare.D.Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate respectiv– automanipulari (rasucirea unei suvite de par. atunci putem apela la o alta clasificare a gesturilor/miscarilor profesorului în procesul educational. de catre B. fie structureaza comunicarea (regulatorii) – în functie de privire. de singuratate etc. Concluzie: cele cinci categorii de gesturi au functii specifice: fie dezvaluie subiectul care comunica (expresorii) – ticuri. Adaptorii constituie clasa de gesturi cea mai putin legata de comunicare. facuta în anul 1977. expresii cu încarcatura culturala. de tensiune psihica. miscam capul. fie determina/întaresc continutul transmis (ilustratorii si embleme le) – întarind cuvântul cu un semn (clipim complice. rosul unghiilor. de multe ori. sa ne detensionam. Grant si G.  sunt o „supapa” pentru detensionare  pot fi o gestica ce vine din copilarie.ne sa ne echilibram emotional. debit putem sa comunicam cursiv. atingerea urechii. pozitie. balansul piciorului.

pocnirea degetelor.back pentru profesor. etc.m. dar numai în conditiile în care profesorul le interpreteaza corect. ridicarea sprâncenelor. în mod ostentativ. Aceste miscari de instruire ale elevilor au valoare de feed. Pentru exemplificare.d. si elevii recurg la nonverbal (NV) în reactia lor la clasa. balansarea capului (fata -spate) în timpul predarii. comunicând semnificatii esentiale. baterea palmelor. aranjarea parului.. miscarea capului în sens afirmativ/negativ. încretirea fruntii în timp ce profesorul explica. strângerea buzelor. agitatie în banca. privirea repros îndreptata spre un coleg. îndreptarea intentionata a privirii asupra clasei. respectiv: A – miscari personale sau de autoreg lare – proprii fiecarui profesor si concretizate în gesturi sau ticuri specifice de natura personala: aranjarea cravatei. privirea spre fereastra.a. închiderea/deschiderea hainei s. redau mai jos câteva miscari de instruire ale profesorului: indicarea tablei si fixarea privirii spre un anumit elev.Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate Hennings. care evidentiaza doua mari categorii de miscari. La rândul lor. în timp ce un elev raspunde. fixarea ochelarilor. exemplific cu o suita de miscari de instruire ce au frecventa deosebita în comportamentul elevilor la clasa: ridicarea mâinii. 46 . B – miscari de instruire – care au statutul de parti componente ale actului de predare. aruncarea privirii spre o priza si înmânarea prelungitorului unui elev. În cele ce urmeaza.

nervozitate. denota interes extrem. de indicare. Utilizarea gesticulatiei excesive este considerata ca nepoliticoasa în multe tari. Un american va pune picioarele pe masa daca aceasta înseamna o pozitie comoda sau daca vrea sa demonstreze controlul asupra situatiei. atent la pozitia finala). sau.) zâmbetul (prin caracteristici si momentul folosirii) si 47 . nerabdare sau stres. încretirea nasului. dimpotriva. Mâinile tinute la spate pot sa exprime superioritate sau încercare de autocontrol. mâna la gura – surpriza si acoperirea gurii cu mâna – ascunderea a ceva. EXPRESIA FETEI Comunicarea prin expresia fetei include mimica (încruntarea. în timp ce oamenii din Sri Lanka redau acelasi lucru prin miscarea capului de la dreapta la stânga. miscari largi. brate deschise – sinceritate. La noi oamenii tind sa fie destul de constienti de modul în care fac acest gest si îl asociaza în moduri diferite cu formalitatea. competitia. putem sa încercam sa vorbim cu mâinile la spate. De exemplu.Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate Pentru a ne da seama cât de frecvente sunt gesturile pe care le folosim. fara nici o retinere) difera de cel al europenilor (controlat. dar palma (degetele) pe obraz. în SUA. prin miscarea capului de sus în jos spunem „da”. Gestul de aratare cu degetul este considerat nepoliticos la noi. solidaritate. tuguierea buzelor etc. depinzând de context. Capul sprijinit în palma semnifica plictiseala. insulta în Thailanda si absolut neutru. Bâtâitul picioarelor denota plictiseala. ridicarea sprâncenelor. stres. tensiunea. Câteva elemente ale limbajului gesturilor ar fi: strângerea pumnilor – denota ostilitate si mânie. Atentie însa si la diferentierile culturale. Modul în care americanii îsi încruciseaza picioarele (relaxat. dar gesturile mâinilor au creat faima italienilor de popor pasional. determinare. acceptare. cel al barbatilor difera de cel al femeilor.

mânie. încredere si prietenie. Fata este cea mai expresiva parte a corpului si expresia acesteia constituie un mijloc de exprimare inestimabil. Se considera. Miscarea ochilor în sus exprima 48 . capabil sa exprime o gama larga de informatii. Modul în care privim si suntem priviti are legatura cu nevoile noastre de apr obare. excitare senzuala. ascunderea unor informatii. expresia privirii.Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate privirea (contactul sau evitarea privirii. ca exista pentru noi. În general. O privire directa poate însemna onestitate si intimitate. interceptarea privirii cuiva înseamna dorinta de a comunica. în alt context. Mimica – este acea parte a fetei noastre care comunica: fruntea încruntata semnifica preocupare. ezitare. Se presupune ca ochii s unt „oglinda sufletului”. o privire insistenta si continua deranjeaza. Privirea. buze strânse – nesiguranta. narile marite – mânie sau. bucurie. ochii si partea de jos a fetei sunt privite cel mai intens în timpul comunicarii. la promisiune.). directia privirii etc. frustrare. ca într -o conversatie cu o femeie. 1. sprâncenele ridicate cu ochii deschisi – mirare. Chiar si a privi sau a nu privi pe cineva are un înteles. Zâmbetul – este un gest foarte complex. surpriza. nas încretit – neplacere. fiind strâns corelata cu presupunerile specifice care se fac în legatura cu relatiile inerumane în cadrul acelei culturi. Interpretarea sensului zâmbetului variaza însa de la cultura la cultura (sau chiar subcultura). de exemplu. cinism. dar în anumite situatii comunica amenintare. jena. acceptare. 2. În mod normal. satisfactie. ceea ce exprima ochii este mult mai important decât ceea ce exprima cuvintele. Privind pe cineva confirmam ca îi recunoastem prezenta. de la placere. 3. Realizarea contactului intermitent si scurt al privirilor indica lipsa de prietenie.

lipsa de confort sau vinovatie. practic. b) semnalul dat altor persoane ca pot vorbi. Privirea într-o parte. neplacerii. raceala. în general. într-o comunicare de grup. în cea mai mare parte a timpului. într.ului. interceptarea privirii cuiva aflat la distanta. ramânem departe unul de altul. d) compensarea distantei fizice.un loc aglomerat.Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate încrederea de a ne aminti ceva. ne face sa ne simtim mai apropiati de el. în jos – tristete. 49 . Într-o convorbire oficiala se vizeaza. c) indicarea naturii relatiei. sau a nu privi pe cineva poate denota lipsa de interes. ce poate intra în contradictie cu cea dintâi. pentru ca un grad mai mare de intimitate sa îl aduca mai jos. chiar daca. De natura relatiei depinde si amplasamentul punctului catre care ne atintim privirea. la vederea a ceva placut. selectarea vorbitorului urmator poate fi facuta pe cai lingvistice. orientarea si durata privirii nu se asociaza numai cu interesul sau cu ostilitatea . Pupilele dilatate indica emotii puternice. sau prin orientarea deictica a privirii. privirea joaca un rol determinant în realizarea feed-back. În paralel cu proxemica spatiala. Pupilele se largesc. un loc situat în mijlocul fruntii interlocutorului. Dupa Mark Knopp . Pupilele se micsoreaza ca manifestare a nesinceritatii.o regiune situata între barbie si zona coapselor. timiditate sau ascunderea unor emotii. Clipirea frecventa denota anxietate. O conversatie amicala c oboara punctul ochit undeva între ochi si gura. Evitarea privirii înseamna ascunderea sentimentelor. modestie. ea poate semnala si existenta unui raport social de un tip anume. privirea instaureaza o proxemica vizuala. ea constituind principalul mijloc de reglare a interactiunii. într. fata de care avem o atitudine de sinceritate. functiile mai importante ale comunicarii vizuale sunt în numar de patru: a) cererea de informatie.

emotii. indicând prin toate acestea ca accesul la grup este limitat. 2. Participarea intensa conduce la postura congruenta (similara cu a interlocutorului). Pozitia relaxata. sau vor sa îl aiba.Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate POSTURA CORPULUI Postura/pozitia comunica în primul rând statutul social pe care indivizii îl au. aplecarea corpului în fata semnifica interesul fata de interlocutor. Sub acest aspect. pot sa se întoarca/aplece spre centru. De exemplu. dar uneori si neliniste si preocupare. În general. poate indica detasare. Prima situatie comunica predispozitia pentru conversatie. Urmarile posturii corpului ne dau informatii si despre atitudine. de orientare corporala – se refera la faptul ca doi oameni pot alege sa se aseze fata -n fata (vis-avis) sau alaturi (paralel). grad de curtoazie. iar a doua – neutralitate. sa -si întinda un brat sau picior peste intervalul ramas liber. În cazul în care exista 50 . membrii grupului pot forma un cerc. constituie un mod în care oamenii se raporteaza unii fata de altii atunci când sunt împreuna. postura care comunica intensitatea cu care o perosoana este implicata în ceea ce spune sau face interlocutorul. O persoana dominanta tinde sa tina capul înclinat în sus. corelate cu relatia dintre ei atunci când sunt împreuna se pot clasifica în trei categorii: 1. înclinat pe scaun spre spate. Posturile pe care le au oamenii. plictiseala sau autoîncredere excesiva si aparare la cei care considera ca au statut superior interlocutorului. 3. iar cea supusa în jos. postura prin care se defineste spatiul disponibil activitatii de comunicare si se limiteaza accesul în cadrul grupului. schimbarea posturii interlocutorului declanseaza în acest caz schimbarea posturii celui puternic implicat în comunicare. caldura sufleteasca. de includere/neincludere . cred ca îl au. de congruenta/necongruenta.

ectomorf (fragil. a îmbracamintei. vorbareti. Sunt pozitii foarte importante în actul didactic. Astfel. Distingem trei tipuri de fizicuri: 1 . miros specific). atletic. suspiciosi. rotund. PREZENTA PERSONALA Prezenta pers onala comunica. a mirosului (parfum. de puncte de vedere sau opinii.mezomorf (musculos. comunica informatii despre aceasta. 3 . a bijuteriilor si a altor accesorii vestimentare. este un fel de extensie a eului si. prin intermediul formei corpului. puternici. demodati.endomorf (gras. pe mezomorfi îi percepem ca fiind încapatânati. aspectul exterior si personalitate. agreabili. nervosi si mai putin masculini. în acest context. înalt). Îmbracamintea se poate folosi pentru a crea un rol. maturi în comportare. dependenti de altii. subtire si înalt). de exemplu. nu interactioneaza sub nici o forma. tensionati. ce trebuie cunoscute în primul rând de catre profesori. prietenosi. ambitiosi. Datorita conditiilor sociale am „învatat” ce sa ne „asteptam” de la oamenii apartinând diferitelor categorii. 2 . Ea poate afecta chiar comportamentul nostru general sau al celor din jur. starea/conditia individului.Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate între comunicatori divergente de statut. scurt). . aventurosi. pe endomorfi îi percepem ca fiind batrâniciosi. în masura în care este rezultatul unei alegeri personale. buni la suflet. de încredere. oglindeste personalitatea individului. mai putini rezistenti fizic. Avem în cultura noastra anumite atitudini privind legatura dintre forma corpului. tindem sa-i percepem pe ectomorfi ca fiind tineri. apar posturile necongruente: persoana nu priveste spre interlocutor.

51 .

razvratit social. experienta de viata etc. de la profesie la profesie etc. 2. de la individ la individ.Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate Îmbracamintea si accesoriile pot marca statutu l social real sau pretins. Îmbracamintea non-conformista comunica faptul ca purtatorul este un original. sunt elemente care trebuie luate în considerare în interpretarea corecta a limbajelor non- verbale modul de folosire si interpretare a limbajelor non- verbale difera sub multe as pecte: de la cultura la cultura. femeile care acced la o functie manageriala înalta vor tinde sa se îmbrace într-un mod particular (costum sobru din doua piese). de educatie. posibil creator de probleme sau artist.. În final. Pentru situatiile didactice este apreciata îmbracamintea decenta.5 Concluzii . De exemplu. este bine sa cunoastem anumite aspecte ale limbajului non- verbal de care trebuie sa tinem cont în interpretarea lui: pentru a evita interpretarea gresita a unui element de limbaj non-verbal este bine sa -l interpretam în contextul tuturor celorlalte elemente verbale si non-verbale caracteristicile de personalitate individuale. dupa ce a fost caracterizat fiecare tip de limbaj în parte. purtând accesorii similare celor barbatesti (servieta diplomat).

dar comunicam cu întregul corp pe care îl facem si mai expresiv cu ajutorul: relatiilor stabilite cu partenerul. îmbracamintii purtate. 52 . Vorbim apelând la coardele vocale. Ce idei – forta se desprind din cele prezentate pâna acum? 1.

Trairile afective si atitudinile – indispensabile pentru dimensiunea relationala a comunicarii – se transmit mult mai usor si mai bine prin comunicare paraverbala si 53 . un anumit ritm – poate sa treaca mesajul de la seriozitate la persiflare/interogare/amenintare/indiferenta/stupoare/ angoasa/etc. o pauza/tacere. transmitere si decodare. La modelarea comunicarii extraverbale sunt antrenati factori biologici (genetici si constitutionali). psihologici (înd eosebi cei emotionali).). socioculturali (nivelurile de instruire. o mimica etc. constituie canalul predilect al comunicarii afective. contribuind la stabilirea dimensiunilor relationale ale actului comunicational si fiind esentiale în începerea. cu atât mai mult cu cât comunicarea paraverbala si comunicarea nonverbala sunt de 4. înteles) decât comunicarea verbala. socioprofesionali (modele socioprofesionale). comunicarea para si nonverbala. sustinerea si oprirea comunicarii. ci formeaza un întreg bine structurat. atitudinale. 3. Ajutati de para si nonverbal oamenii se comporta ca si cum în permanenta ar avea de jucat un rol la scena deschisa. Asadar. De asemenea. un mesaj informational caruia i se adauga – voit – latura paraverbala.). o anumita inflexiune a vocii. lipsa uneia sau alteia saraceste si îngreuneaza comunicarea. Într-o comunicare didactica – care este preponderent verbala – comunicarea paraverbala si comunicarea nonverbala nu vin în completare. pentru care asteapta aplauze sau recompense. complex si convergent. îsi schimba cu 180 grade semnificatia (un accent.l controlamsi cu ajutorul distantei la care ne plasam fata de auditoriu. 2. Desi nu au aceleasi regimuri si ritmuri de codare. de multe ori – mentionez – comunicarea nonverbala este cea care da sens mesajului (un gest.Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate spatiului pe care. modele culturale). o clipire.5 ori mai rapid decodificate (interpretare.

Cuplarea comunicarii verbale cu comunicarea paraverbala si comunicarea nonverbala. Atentie. Exemplu: o ironie ca o lauda.  Daca spune. gestica si mimica atunci când transmite mesajul informational si întreaga comunicare va suferi ca ritm. În acelasi timp. ale caror beneficii sunt multiple. comunicarea verbala si comunicarea nonverbala – pe de alta parte. 38% comunicare paraverbala). dar având o mina trista). în functie de continutul mesajului si de intentia vorbitorului. când avem de prezentat continuturi implicite. pot apare discordante. având o mimica zeflemista sau chiar dispretuitoare poate induce în eroare interlocutorul.  Daca profesorul doreste sa atraga atentia elevilor si actioneaza la maniera: Atentie. ferm. 54 . va rog! – cu un ton ridicat (nu tipat). însa. Logic. saltând pe vârfuri – atunci cel putin pentru câteva secunde elevii tresar. Exemplu: interziceti vorbitorului (profesor/scola r). interactiunea si interconditionarea acestora dau acuratete comunicarii umane. se uita la profesor si se pregatesc sa retina/sa se conformeze . ca sens. hotarât. dar pe un ton dispretuitor. va rog! – spus ca atare. comportamentele paraverbale si nonverbale – luate împreuna sunt concor dante pentru ca presupun constie nta.l ajuta pe scolar sa descopere si sa înteleaga (exemplu: nu poti sa faci o afirmatie dura cu o voce vesela. Tot în comunicarea didactica. coerenta. spectaculozitate si chiar releva nta. 4. se mobilizeaza. monoton.Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate comunicare nonverbala (55% prin comunicare nonverbala. sprâncene îmbinate. voluntarism si spontaneitate. între: comunicarea verbala si comunicarea paraverbala – pe de o parte. sugestivitate. respectiv dau autenticitate si integritate. linear – nu obtine rezultate (elevii continua sa faca ceea ce faceau pâna atunci). care nu mai stie ce sa creada. comunicarea para si nonverbala trebuie sa fie concordante pentru a sustine comunicarea verbala si a. intensitate.

Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate

Acuratetea comunicarii implica întregul „EU” în comunicare: si
mintea, si trupul, si spiritul si inima (sufletul) (si biologicul, si
psihologicul, si socialul si culturalul); si constientul si
subconstientul; si gândirea rationala, si adâncurile sufletului.
Acuratetea comunicarii presupune ca ceea ce a fost spus
„curge” de la vorbitor ca sincer si complet, iar ceea ce e auzit de
ascultator e primit în întregime.
Acuratetea comunicarii = echilibrul între minte, intelect
(spirit) si inima. Acuratetea comunicarii genereaza si sustine
autodesavârsirea.
Între cele trei tipuri de comunicare, cu comportamentele
corespunzatoare, se instituie relatii temporare si de sens.
Simultaneitatea este obligatorie în cazul celei verbale si
paraverbale, în timp ce comportamentul nonverbal poate fi
simultan, anticipativ sau succesiv. De aceea Bourdieu a tinut cont
în calcularea eficientei actului de comunicare educativa atât de
caracteristicile schemei de comunicare, cât si de faptul ca la un
moment dat sau chiar pe întreaga perioada a comunicarii, aceasta
poate deveni lateralizata daca sensul sau este unidimensionat si
unidirectionat, de la emitator la receptor, când receptorul nu devine
niciodata emitator si deci actul comunicarii nu e o interactiune
autentica pentru ca nu exista feed-back.

 Rezumat
Comunicarea didactica este prin specificul sau o forma de
comunicare preponderent verbala, care reflecta calitatile celor doi
parteneri (profesor si elevi), precum si calitatile curriculei scolare.
În acelasi timp, comunicarea didactica depinde si de ansamblul
componentelor para si nonverbale, care vin sa sustina interactiunea
formativa dintre profesorul- emitator traditional si scolarul-receptor,
interactiune care vizeaza planurile : cognitiv, afectiv, caracterial,
motivational.

55

Forme ale comunicarii didactice si comportamentale adecvate

 Cuvinte cheie

 comunicare verbala, paraverbala, nonverbala
 limbajul corpului, mimica gestica
 comportamente comunicationale
 acuratetea comunicarii.

Teme de reflectie si sarcini de munca independenta

1. Urmariti cu atentie conversatii ale colegilor, care va sunt
accesibile, si încercati sa deduceti ponderea fiecarui tip
de comunicare.
2. Realizati în fiecare zi un exercitiu personal de
comunicare verbala, pentru a va îmbunatati abilitatile de
comunicator.
3. Identificati un repertoriu de gesturi care sa corespunda
tipologiei prezentate.

Referinte bibliografice

Dinu, M. Comunicarea , Editura Algos, Bucuresti, 2000
Cucos, C. Psihopedago gie, Editura Polirom, Iasi, 1998
(coord.)
Leroy, G. Dialogul în educatie , E ditura D
idactica si P edagogica , Bucuresti 1974
Paun, E. Socio pedagogie scolara , Editura D
idactica si P edagogica , Bucuresti,1982
Soitu, L. Pedagia comunicarii, Editura D idactica
si P edagogica, Bucuresti, 1995

56

Retroactiuni ale comunicarii didactice

RETROACTIUNI
ALE COMUNICARII DIDACTICE

3.1 Delimitari conceptuale; specificitati
ale feed-back -ului comunicational

Datorita caracterului sau instrumental – operational,
comunicarea didactica presupune si retroactiunea, respectiv drumul
invers de la EFECTE la CAUZE, de la REZULATE spre
PLANURILE INITIALE.
Rolul retroactiunii consta în echilibrarea si eficientizarea
structurilor comunicarii didactice, precum si adaptarea la conditiile
concrete de desfasurare.
Cea mai cunoscuta modalitate de retroactiune didactica este
feed-back-ul, care consta în inversarea rolurilor, efectele devenind
cauze pentru actiunile educative care urmeaza. Astfel se asigura
continuitatea învatarii. El intra în actiune numai dupa atingerea
obiectivelor, efectele devenind cauze ale unei noi emisiuni
didactic e. Gaston Mialaret (Pedagogie generala, 1997) defineste
feed- back- ul drept reglare a cauzei prin efectul obtinut.
Iar profesorul Ion Cerghit apreciaza ca feed- bac k- ul
(conexiune inversa) trebuie considerat o interactiune circulara între
subiect si actiunea sa (exemplu: elev si învatare, profesor si
predare). Este foarte importanta si utila cunoasterea
rezultatelor activitatii didactice; depinde de momentul si locul în
care cel care învata sau cel care preda primesc informatiile
corective.

57 .

obiective. precum si informatii utile cu privire la reglarea activitatii dominante (cea de transmitere a cunostintelor).back. mesajul circulând dinspre receptor spre emitator si furnizând informatii utile despre preluarea si învatarea cunostintelor emise de catre profesor si asimilate de catre elev. Un asemene a feed. În actiunile curente. coborând astfel pâna la situatia instructionala minima. devenind aproape imediat consecutiv. Feed. acesta putând sa extraga din .back. precum si impactul sau cultural. profesor.ul are o fenomenalitate/procesualitate cu totul specifica. respectiv cel al unui feed. încât nu mai este sesizat si constientizat decât atunci când lipseste.ul are o maxima cuprindere si generalitate în virtutea careia se organizeaza si se reorganizeaza întregul proces de învatamânt pe cadrul si coordonatele sistemului national de învatamânt. strategii de actiune didactica. modalitati de evaluare. feed-back. Asadar. În plan functional. feed-bac k. continuturi. si evaluarea sociala si economica a învatamântului. pe care le angajeaza afectiv si efectiv: scolar. si mult mai palpabil (observabil si masurabil).Retroactiuni ale comunicarii didactice Feed-back -ul poate fi privit si ca o comunicare despre comunicare si învatare (ceea ce Bathson numeste metacomunicare).ul devine o realitate reflexa si fireasca. conexiunea inversa (feed- back) exprima în esenta legatura prin care sunt corelate si se interconditioneaza continuu si dinamic cele doua laturi fundamentale ale procesului de învatamânt – predare si învatare – incluzând si toate celelalte componente ale procesului de instruire. prin excelenta contextualizat. asigurând. pe plan larg. în acelasi timp.putem sesiza si un alt nivel de manifestare al feed.back aferent unitatii de învatare sau al unei secvente didactice.back este puternic situationalizat. Experienta personala a cadrului didactic are un mare rol în acest sens. în pedagogie.ului în plan didactic. În schimb. Tot în baza feed-back-ului educational autorii de manuale aplica principiul accesibilitatii si respectarii particularitatilor individuale si de vârsta.

58 .

respectiv schimbari directe la nivel de mod de desfasurare si rezultat al actiunii. pune întrebari etc.ul.). se concretizeaza în:  provocarea scolarilor de catre profesor pentru a se manifesta. prin raportare imediata la raspunsul standard. cel de control a actiunii în derulare cel de ameliorare a actului didactic. transpus în planul comunicarii orale de tip scolar.l faca pe scolar sa înteleaga cât si unde a gresit si care-i raspunsul corect.Retroactiuni ale comunicarii didactice situatiile scolare frecvent întâlnite o serie de repere simptomatice aferente conduitei de feed-back instantaneu al scolarilor. feed-back-ul îndeplineste o serie de functii care au efecte specifice în planul comunicarii didactice. aspirând la a sesiza corect si a utiliza oportun si plenar feed. Acest triplu rol. feed-back-ului i se atribuie un triplu rol: cel de comanda sau dirijare continua a procesului paideutic. practic.back. pentru a corecta raspunsurile scolarilor.  interventia profesorului. avanseaza situatii – problema. altele se 59 . a reactiona. pe parcursul lectiei. se poate vorbi de antrenament sau chiar fler retroactional al profesorului.  aprecierea raspunsului scolarului. încercând sa. La modul detaliat. a da replica (profesorul formuleaza solicitari de tip scolar.2 Rolul si functiile feed-back-ului comunicational În general. unele din aceste functii vizeaza actiunile profesorului. 3.

Un profesor deschis si receptiv. functia de confirmare /întarire imediata a rezultatelor pozitive si de intensificare a învatarii. functia de semnalare. în scopul evaluarii care urmeaza. în timp ce acestuia din urma i se pretinde sa se relationeze cu întreaga clasa. educatul se directioneaza clar. pe fondul careia se va forma si dezvolta personalitatea scolarului. 2. 3. iar altele (cele mai multe) vizeaza simultan pe profesori si scolari. Punând astfel problema. pentru a le evita pe cele cumulative. functia de diagnoza. de întarire a motivatiei învatarii. Aceasta pentru ca în comunicarea scolara. Exercitarea acestor functii poate ridica relatia instrumental – comunicativa din cla sa pâna la nivelul (dezirabil) al comunicarii instructiv – educative. 5. astfel încât sa se dezvolte normal?  Ce sarcina pot eu sa propun pentru ca scolarul sa se mobilizeze si sa depaseasca obstacolele?  Ce resurse trebuie sa pun la dispozitia sa?  Etc. functia de prevenire a greselilor. Aceste functii sunt: 1.o maniera accesibila si decisiva. 4. procedând la remaniere actionala. identificare si depasire a unor dificultati obiective (logice) sau subiective (psihologice). însasi lectia (ca forma 60 . functia de depistare si corectare a erorilor curente.Retroactiuni ale comunicarii didactice refera la scolari. marcat de autoperfectionism si interesat profesional sigur îsi va problematiza continuu propria activitate si stil de munca prin întrebari de genul:  Care este obiectiv ul meu? Spre ce tind?  Ce vreau si pot sa fac pentru ca scolarul sa-si însuseasca materia într. functie stimulatorie. profesorul promoveaza în propria conduita o deschidere pro-feed-back în comunicarea didactica. spre o singura persoana – profesorul . interactionând cu scolarul. 6.. voluntar sau involuntar.

3. respectiv reactia profesorului fata de reactia sau prestatia receptorului ca urmare a primirii mesajului. comentarea raspunsului. Daca luam în calcul activitatea reglata putem vorbi în mediul educational institutionalizat – de doua tipuri de feed.3 Sensurile feed-back-urilor în actiunea didactica În conditiile comunicarii didactice. fiind un semna l pentru profesorul emitator.II). specifica pentru receptor este activitatea de învatare sistematica. 2.Retroactiuni ale comunicarii didactice de prezentare frontala a unui anumit continut) reclamând acest lucru.back-ul este instantaneu si continuu. Se concretizeaza în manifestari specifice ale acestuia.back II este raspunsul emitatorului la semnalele/reactiile (ale învatarii) receptorului. deoarece este efectul produs de lansarea mesajului catre receptor. din aceasta perspectiva feed.back.ului.back: feed. Feed. Exemplu: nota. cât de corect si rapid a fost decodificat (prelucrat de elev potrivit experientei personale de învatare). Asadar.I) si feed. Vizeaza atentia clasei.B. fapt ce sporeste importanta feed.back. vizeaza comunicarea prin învatare sistematica. cele doua tipuri au urmatoarele semnificatii 1. Este feed -back -ul învatarii. 61 .B.ul învatarii (F. Este feed- back -ul mesajului.ul mesajului (F.back.back I este un raspuns semnal emis de receptor (elev) emitatorului (profesorului). Feed. precum si reglarea activitatii. el aduce informatii cu privire la modul cum a fost receptat mesajul. reactia la tema propusa. calitatea predarii.

comunicarea didactica se reprezinta astfel: Feed.fie la nivelul laturii volitionale a personalitatii (la nivelul lui “a vrea”. educabila (Re) în urma unui proces de învatare. Polirom. Sch ematic. b) Receptorul – ca beneficiar al mesajului educational este atât receptor de informatii (Ri). . . al motivatiei învatarii). 1998.Retroactiuni ale comunicarii didactice În activitatea didactica: a) Emitatorul este atât sursa de informatii (Ei) cât si educator (Ee). care orienteaza actul de învatare în directia producerii de transformari. La acest nivel intervine feed-back.fie la nivelul cunoasterii teoretice (la al lui “a sti”).back care regleaza mesajul (F.ul.I) Emisiune - Ei informatie Ri Ee Actiune. adica o persoana specializata care doreste ca prin transferul de informatii sa produca o transformare în personalitatea receptorului (elev): . cât si o persoana pasibila de transformare.II) Sursa: Paun Emil – Psihopedagogie. sustinut prin feed.238 62 .fie la nivelul actiunii concrete (la al lui “a face”).back- ul raspuns final.back care regleaza învatarea (Fb.b. Re raspuns Feed. raspunsul emitatorului la semnal. p. din perspectiva feed -back -urilor.

emitatorul si receptorul primesc. cerintele emitatorului 2. Exemplu: neatentia generalizata a clasei de elevi poate fi interpretata de profesor ca semn de oboseala. personalitatea receptorului 3. care doreste sa fie în timpul lectiei alaturi de elevi si materia pe care o preda. deoarece confirma/infirma eficacitatea predarii-învatarii scolare. feed -back -u l. Asadar. Sau: elevul poate interpreta o nota mica ca semn al ghinionului/hazardului. . Capacitatea de a recepta feed-back-urile clasei. eficienta/ineficienta comunicarii/învatarii etc.back. de a le decodifica corect si a reface oferta didactica este un atu a celui competent. este indispensabil educatiei scolare.back- ului sub presiunea subiectivitatii. obstacolele comunicarii si/sau învatarii (blocaje) 4.Retroactiuni ale comunicarii didactice Observam ca simultan sau succesiv. Pot apare – la profesori si elevi – manifestari de aparare în fata unor adevaruri suparatoare (explicatii antejustificative). date cu privire la: 1. gradul de adecvare al mesajului sau al învatarii la specificul interlocutorului 5. Atentie! în practica didactica exista însa si pericolul deturnarii semnificatiilor reale ale feed. acest semnal – reactie venita dupa încheie rea unei activitati didactice. când de fapt este consecinta neînvatarii sau a învatarii insuficiente si netemeinice.ul si sa analizeze calitatea propriei activitati. prin cele doua feed -back -uri. când de fapt este vorba de o reactie fireasca la neîntelegerea celor predate. nivelul si profunzimea/superficialitatea relatiei interpersonale stabilite între cei implicati în actul didactic 6. Concluzie: ambii parteneri sa ia act de ceea ce evidentiaza feed.

63 .

back Reluarea aceleiasi Abundenta redundant informatii. radio Extemporalul back-ului neadus.l sensibiliza asupra complexitatii si diversitatii actului comunicativ în care este implicat. lauda. reactia la tema etc.feed . Pe lânga temeiul teoretic. în literatura româneasca a temei. popularizare etc.feed-back Indici edificatori Evaluarea (nota) optim (complet. o sinteza asupra acestora. 2 Nivelul feed. asupra cauzelor explicata homeostatic ) reactiei copiilor d). Criteriul Forme ale fed.back indici ai Nota în sine insuficient neîntelegerii. a). fara (incomplet.back II (al nota.feed . pentru aceeasi realizare: nota. un tablou sinoptic al tipurilor de fb este util oricarui profesionist al scolii pentru a.feed .feed– back lectia prin TV. Crt.Retroactiuni ale comunicarii didactice 3. comentarea învatarii) raspunsului. Exemple back-ului feed-back I Feed.4 Taxonomia feed -back-ului Literatura de specialitate este generoasa în a semnala si chiar prezenta o serie întreaga de forme sub care se poate manifesta feed-back -ul. premiere. feed.back II (R E) (E R) 1 Activitatea a). Nr. detalii despre cauze partial) c). de aici tentativa de a o schita în paginile urmatoare. Nu exista însa. nota necomunicata b). 64 .back I (al atentia clasei. exces pe penalizarilor sau aceeasi tema încurajarilor. reglata mesajului) calitatea raspunsurilor b).

4 Momentul a). gestica.feed .back Intonatie. inconsistent predare.feed . lauda.feed .back Reactie pozitiva la Evaluarea gresita.feed . bune de a doua zi învatarii sau altor feed- back-uri) b). sau recapitulativa. situatie) parinte. “Repetati!” exprimarea “N-am înteles! atitudinii b).Retroactiuni ale comunicarii didactice Nr. Exemple back-ului feed-back I Feed.back Raspunsurile la Corectarea temei. privire. carte etc.back Interventia unui Informatia ocolita indirect intermediar care ajunge la elev (diriginte. pauza semnificativa paraverbal (orb) c). parinte.feed-back Interventii de genul Comentarii.feed-back Reactia clasei în Asistenta pe aparitiei feed.feed-back Confirmarea Note pe merit continuturile consistent interesului la predare anterioare (ale (confirmativ) prin raspunsurile mesajului. Criteriul Forme ale fed. prin: coleg. concomitent timpul predarii lectiei moment în back-ului realizarea sarcinilor de învatare b).back II (R E) (E R) 3. de feed-back direct clasei blamul primite personal b).feed-back Mimica.feed . diriginte. calea urmata a). de codificare verbal (orb) “Mai tare!” întrebari. miscarea clasei nonverbal (mut) d).back mixt Combinari între a). concursul comentariile peste ani 5 Raportul cu a). Crt. accent. raspunsuri inconsecventa în (incongruent slabe a doua zi cerinte infirmativ) 6 Modalita tea a). b) si c) 65 . ulterior ascultarea curenta examenul.feed-back Reactia spontana a Nota.

back.back Clasa prin sincronia Reactia clasei la colectiv interactionala activitatea elevului 8 Semnificatia a). p.back II (R E) (E R) 7 Sursa feed. (semnalizea za nota slaba esecul) c).back sunt utile pentru cei care doresc sa creeze situatii de învatare autentica pentru altii. Criteriul Forme ale fed.Retroactiuni ale comunicarii didactice Nr. Polirom. Evident.fe ed.back comunicational sunt mai mult sau mai putin profitabile.feed-back Indiferent de forma (verbal.241 Toate tipurile de feed. Blamul. 1998. completându-se reciproc în furnizarea de informatii corecte despre derularea actiunii în general.back liber Orice informatie necesara lamuririi profesorului sau elevului Sursa: Luminita Iacob – în Psihopedagogie. feed. despre succesul sau esecul ei. nonverbal) el limitat “spune” doar “da/nu” b).239 . 66 . negativ (-) neatentia admonestarea.feed-back Unul sau altul dintre Profesorul cartea.back Lipsa sincroniei. lauda.feed-back “alb” Reactii neclasificabile din cauza “opacitatii” lor.ului pozitiv (+) sincronia nota buna pentru (confirma reusita / interactionala beneficiari întelegerea) (E/R) b). informatiile aduse de feed. a).feed . gen “fata de poker” 9 continut a). Încurajarea.feed . back-ului individual elevi un coleg b). Exemple back-ului feed-back I Feed.feed-back Confirmarea. Crt.

Unul si acelasi feed. dar pot fi si discordante. nu ca indice al neîntelegerii celor predate (feed-back I gresit interpretat). indiferent cui se adreseaza (profesor sau scolar) poate avea concomitent mai multe atribute. individuale – colective. 2. Poate apare pericolul de a deturna feed-back. Profesorul sau scolarul pot formula scuze sau justificari nerealiste pentru a se apara în fata unor adevaruri deranjante.pozitiv – este apreciat. elevul interpreteaza un rezultat slab (nota mica) ca un ghinion. sunt diametral opuse. ulterior. care pot fi în concordanta unele cu altele (sporind efectul retroactiunii). fb concomitent – fb.negativ este de multe ori ignorat. tipurile de feed-back au statute valorice diferite.II (al învatarii) poate fi în acelasi timp consistent (apreciez sau notez). 67 .II.urile directe – indirecte.back. mixt. Cercetarea si teoria pedagogica au abordat si tratat relativ discriminatoriu diversele tipuri de feed.back. Exemple: neatentia elevilor – interpretata gresit ca semn de oboseala sau dova da de obraznicie.Retroactiuni ale comunicarii didactice Aceasta taxonomie de lucru este perfectibila si necesita unele observatii. fb.back. un fb. mut – fb. orb – fb. redundant (si laud si încurajez si notez). au statute sensibil egale. mixt (verbal.urile de la sensurile lor reale. Apreciate din perspectiva utilitatii si eficientei lor pedagogice. altele au statute valorice inegale: fb. limitat (de genul da/nu). 3. nu ca si consecinta a neînvatarii (fb II neînteles). 4. Spre exemplu.I si fb. sub presiunea subiectivitatii si a lipsei de experienta didactica. Astfel: 1. în timp ce fb. Spre exemplu: fb. para si nonverbal). cele mai ignorate fiind feed.

Retroactiuni ale comunicarii didactice În continuare. prezentam succint doua modalitati de manifestare a feed.back. care apar în comunicarea didactica si care. cu titlu de exemplu.back care apar în comunicarea didactica. Folosita corect si în anumite conditii. Lauda si critica sunt doua modalitati de feed. Prezentam în tabelul de mai jos conditiile de eficienta/ineficienta ale acestei tehnici. folosite corect. lauda este o cale eficienta de apreciere si încurajare a elevilor.ului. Este vorba despre lauda si critica. eficientizeaza comunicarea. LAUDA este: Eficienta daca: Ineficienta atunci când: .

ca: noroc. eforturi investit de acesta în sarcini de lucru usoare. etc. specifica particularitatile  se restrânge la remarci performantei pozitive globale  ofera elevilor informatii  nu ofera informatii precise detaliate despre competenta despre competenta si lor si valoarea valoare performantelor  stimuleaza elevii spre  orienteaza spre compararea performante si mai cu altii si spre competitie valoroase neloiala  abordeaza performantele  abordeaza realizarile anterioare ale elevilor ca un colegilor ca un context context pentru a le evidentia pentru a remarca pe cele prezente performanta unui elev  atribuie succesul  atribuie succesul unor capacitatilor elevului si factori externi. învatare 68 .

sa se bazeze pe fapte reale . Parafraza – a reda mesajul cuiva cu propriile cuvinte. sa se lase posibilitatea scolarului de a. De aceea. profesorii trebuie sa tina cont de câteva recomandari pentru ca aceasta sa fie eficienta: sa critice scolarul într-un loc privat si numai “fata în fata”.si exprima sentimentele si atitudinile. 69 . Cele mai des folosite si eficiente tehnici de feed -back sunt: 1. sa se formuleze sugestii în legatura cu posibilitatea îmbunatatirii situatiei.o discutie.Retroactiuni ale comunicarii didactice Ce importanta credeti ca are lauda în relatia profesor -elev? Comparativ cu lauda. când textul respectiv este doar reprodus. sarcasmul. pentru a fi cât mai bine înteles si apreciat. etichetarile verbale (care de multe roi jignesc). Este o traducere a semnalului utila atunci când dorim sa clarificam pozitia pe care o sustinem într. sau când dorim sa clarificam o neîntelegere. 3. critica este o practica mai raspândita în scoala. iar scolarului sa i se spuna unde a gresit.5 Tehnici eficiente de feed-back comunicational În decursul timpului s-au putut structura informatiile despre tehnica si rolul feed. chiar daca nu sunt concordante cu optica profesorului. sa se evite tonul ridicat. spre deosebire de citat. în special pentru persoana criticata. sa i se explice de ce respectivul fapt constituie într- adevar o problema. dar mai putin placuta.back-ului în comunicare.

Este folosita ori de câte ori se încearca a determina pe cineva sa. foarte zgârcit la vorba. intentia nedeclarata fiind aceea de a. aceste întrebari au un pronuntat caracter manipulator. Necesitatea unor astfel de întrebari este dovedita atunci când se doreste obtinerea unor informatii scurte si concise. În cele mai multe cazuri. se încearca conducerea discutiei în mod deliberat spre a obtine de la interlocutor raspunsul dorit. Un rol aparte în acest tip de feed-back îl are comunicarea nonverbala (mimica. 4. Acest gen de întrebari nu trebuie puse în cazul în care cel întrebat nu stie nimic. 5.si exprime sincer o parere. Întrebarea indirecta – aceasta este întrebarea la care nu se poate oferi un r aspuns categoric (da sau nu). când ne aflam în fata unui interlocutor laconic.Retroactiuni ale comunicarii didactice 2. gestica). prin da sau nu. scurt. Sunt întrebari persuasive / întrebari tendentioase.l influenta pe celalalt sa-si însuseasca acea opinie. acest lu cru realizându-se fara ca celalalt sa constientizeze acest fapt. Întrebarea directa – este interogatia prin care se poate raspunde laconic . Ascultarea activa – foarte importanta deoarece prin modul în care ascultam punctul de vedere al interlocutorului ne exprimam acordul sau dezacordul fata de acesta. Întrebarea cu raspuns sugerat – acest gen de întrebari contin deja o parere. Cu alte cuvinte. Cercetarile lui Thomas Gordon au reliefat faptul ca o comunicare poate sa se desfasoare optim doar în cazul în care fiecare 70 . 3. Atunci când dorim sa initiem o comunicare sincera este bine sa ne ferim de a pune sau de a raspunde la astfel de întrebari. necesitând o anume dezvoltare. iar celalalt stie totul. concis.

metode si strategii rezolutive.quo. dar perfectionarea procesului de feed-back constituie conditia sine. Acceptarea partenerului de dialog trebuie dovedita prin gesturi sau mesaje tipice. întelegerea si exprimarea continutului si semnificatiilor mesajelor informationale etc. Aceste modificari sunt marcate (evidentiate) de rezultatele scolarului: cognitive afective comportamentale Astfel. rezultatele cognitive se materializeaza în: achizitii de cunostinte. 3. amenintari. de neutralizare a diversilor factori perturbatori si a elementelor de hazard. judecatilor.. indispozitie. . idei.non în sporirea gradului de certitudine. pretext de interiorizare. Limbajul (verbal sau nonverbal) al neaccept arii se exprima prin sentinte.Retroactiuni ale comunicarii didactice receptor îi dovedeste transmitatorului mesajului ca îl accepta ca partener de discutie. Un individ nesigur interpreteaza automat lipsa unui mesaj de acceptare ca pe unul de refuz. disconfort. conceptiilor si mentalitatilor. dojeni. gesturi specifice etc. notiunilor stiintifice si operatiilor intelectuale. cu atât ma mult cu cât intercomunicarea didactica produce modificari sensibile în personalitatea scolarului. modificari pe planul opiniilor. aceste semnale de neacceptare îi provoaca partenerului de dialog teama.6 Feed-back-ul si relatia profesor – scolar Evident ca nu se mai poate avea pretentia de a gestiona toate aspectele relatiei profesor – scolar. astfel încât pot aparea divergente de pareri (tema va fi dezvoltata ulteror). critici.

71 .

72 . frustrarea si cresterea sentimentului de satisfactie. a interactiunii profesor . mimica. dar si de un stil pertinent de comportament. atitudini care pot întari sau distorsiona comunicarea. de participare constienta si responsabila.scolar. competenta si performanta.Retroactiuni ale comunicarii didactice Rezultatele afective – sunt evidentiate prin: acceptarea impersonala a interventiilor mediului social. Din acest motiv. schimbarea dinamicii starilor emotionale si motivationale începând de la simple dispozitii. de implicare în învatare. interese si afirmatii si pâna la atitudini. credinte. gestuala. miscari specifice pe care va încerca sa le induca si elevilor astfel încât acestia sa beneficieze de un climat socio -afectiv pozitiv. creând un climat favorabil interrelationarii. stari emotionale. proxemie dau o semnificatie distincta mesajelor. de expresie mimica. dorinti. prelucrarea. apelul la paraverbal: prin gestica. a unor conduite verbale. tonifiant. pantonimica. întelegerea. în acelasi timp cu schimbarea viziunii asupra nivelurilor de valorizare. nonverbale. Rezultatele comportamentale – iau forma unor noi modalitati si maniere/stiluri de învatare si raspuns. Este cert ca obtinerea de performante scolare si profesionale constituie ratiunea procesului de comunicare didactica. Este foarte important de retinut ca o data cu mesajul noi transmitem – constient sau inconstient – trairi afective. Sunt reactii specifice de raspuns. dezvoltarea unor sentimente si pasiuni. convingeri. rezolvare etc. profesorul – ca initiator al procesului de comunicare si ca lider comunicational – are nevoie în egala masura si de competenta cognitiva. cooperanta a unor comportamente de rol perfectionate. decodificarea. interpretarea. corporala. Astfel. facilitând sau nu receptia. reconfortant . decizie. Mecanismul este complex si poate fi explicat mai ales cu privire la natura calitatilor procesului de comunicare si a variabilelor mediate care intervin (de natura para sau nonverbala). diminuarea starilor anxioase.

adecvat elementele procesului de comunicare cu caracteristicile psihosociale si situationale ignorând impactul lor asupra elevului. pe toti la fel. Se stie ca individul percepe selectiv din noianul de influente si conditii conduita care considera ca -l poate caracteriza sau favoriza în conformitate cu o anumita perceptie psihosociala a acesteia. de aptitudini care influenteaza atât interactiunile interpersonale si procesul comunicarii. evaluari care nu întotdeauna pot fi în concordanta cu realitatea. Tendinta generala este de a percepe si a aprecia în mod omogen. de atitudini si expectante. stereotipurile. incitanta. învatare cât si personalitatea si comportamentul elevilor vor fi negativ afectate. interesanta. când individul vine în contact cu persoane sau grupuri externe (care nu fac parte din grupurile lor 73 . Impresiile pozitive sau negative. Daca profesorul nu coreleaza. dar mai ales prejudecatile. ci trebuie sa o faca pertinenta si stimulatoare. cu atât mai mult cu cât specificitatea nu trebuie sa blocheze comunicare. atât procesul de comunicare. cât si comportamentele si rezultatele ulterioare ale participantilor. însa.Retroactiuni ale comunicarii didactice Interactiunile socio. interpretari. dar si ca proces cognitiv de supra estimare a similaritatii trasaturilor personale din interiorul grupului si exagerare a deosebirilor. de nivel de participare si motivare a participarii. selectia fiind rezultatul unor trieri. o simplificare. distorsiune si eronare ce influenteaza negativ relatiile interpersonale si pe cele intergrupale. daca prin supraevaluare ramâne robul unor prejudecati. conduitele discriminatorii îsi gasesc explicatia în procesele cognitive de percepere-evaluare-categorizare si au la baza o adecvare sau inadecvare a cunoasterii. Formarea acestor prejudecati si stereotipuri implica procesul de comunicare si actiunea de clasificare a persoanelor din interiorul grupului pe baza atributelor comune. caracteristicilor membrilor unui grup.educationale si comunicationale dintre profesor si scolar poarta amprenta unor specificitati si diferente legate de roluri si de statusuri. unor stereotipuri educationale sau a unor discriminari.

a eficientei interventiilor sale de reglaj. situationale. corelate cu cauze subiective. explicit sau implicit . scopurile si structura sa intelectuala. ceea ce uneori este profitabil pentru elev. individuale pot avea rol foarte mare în cadrul primei întâlniri dinte profesori si clasa. Si profesorul are nevoie de un feed. de echilibrare a structurilor de comunicare.back de evaluare a calitatii informatiilor sale. dar care sunt specifice. profesorul are nevoi specifice si permanente de feed. sustinere. disonând cu dorintele sau asteptarile acestuia. Relatia profesor-scolar poate fi considerata ca relatia dintre adult si tânar sau un tip particular al relatiei dintre generatii. în cunoasterea si evaluarea personala. 74 . atitudini si modele relationale implicate în relatia dintre generatii. de echilibrare. grupuri cu care se afla în contact. Profesorul devine în acest caz un fel de filtru al activitatii educationale prin propria sa structura de personalitate si experienta. de sustinere. a modului de relationare si cooperare cu partenerul sau – elevul. alteori nu. în functie de care partenerii îsi vor regla comportamentul verbal sau nonverbal. profesorul incluzând. a modului cum se relationeaza cu scolarii. socio -afectiva. poate chiar nivelul constiintei sociale la un moment dat. orientându-si interactiunile si interventiile socioeducationale si implicându-se. contribuind la formarea primei impresii corecte sau incorecte despre caracteristicile lor individuale. Aceste atitudini si conduite stereotipe ce au la ba za cauze obiective. în activitatea sa didactica si o serie de aspecte mai mult sau mai putin exterioare competentei sale didactice ca experienta anterior câstigata. mai mult sau mai putin superficial sau responsabil. Practic. de redundare a structurilor de comunicare.back de evaluare a calitatii interventiei sale. a eficientei interventiilor sale de reglaj.Retroactiuni ale comunicarii didactice de apartenenta în ciuda faptului ca este constient de diferentele individuale dintre membrii grupului).

qua -non în sporirea gradului de certitudine.back  taxonomia feed-back-ului  ascultare activa 75 . de asemenea.  Rezumat În capitolul de fata. propagata în sens invers. eventual. ne -am pr opus sa abordam problematica feed.back. Am încercat.  Cuvinte cheie  retroactiune  feed.ul. precum si la finalitatea educationala vizata. dupa cum deja am demonstrat. dar perfectionarea procesului de feed- back constituie conditia sine. sa evidentiem impactul major pe care retroactiunea didactica îl are pentru calitatea actului didactic. are menirea de a echilibra structurile. deoarece reprezinta o modalitate activa si eficienta de adaptare a demersurilor didactice la multitudinea de situatii concrete.back- ului comunicational ca actiune recurenta. de a armoniza si. nu putem avea pretentia unei gestionari totale a complexului de actiuni si aspecte educative cu care ne confruntam în spatiul scolar.Retroactiuni ale comunicarii didactice Concluzionând.back comunicational  tehnica eficienta de feed. Feed. de determinare în munca didactica si de neutralizare a elementelor de hazard si a diversilor factori perturbatori. compatibiliza manifestarile interlocutorilor (profesori si scolari) astfel încât comunicarea pedagogica sa fie fluenta s i eficienta. dedicat retroactiunilor comunicarii didactice.

Polirom. M . Dacia. Pe exemplul unei activitati didactice desfasurate în clasa. C . Editura D idactica si Pedagogica. Pedagogie . 2. 1982 Muchielli. Iasi. ilustrati si explicati feed. Iasi. Lectia între proiect si realizare. editura. Polirom. Cluj-Napoca. Referinte bibliografice Cucos. individual.Retroactiuni ale comunicarii didactice Teme de reflectie si sarcini de munca independenta 1. Analizati randamentul a cel putin trei forme ale feed- back. verbal. 1982 76 . Descrieti o situatie scolara în care a aparut un feed- back II (al învatarii) care a întrunit concomitent urmatoarele caracteristici: direct. inconsiste nt. negativ.ului. Bucuresti.back-ul optim (inclusiv consecintele acestuia). 1998 Ionescu.) Psihopedagogie pentru exame nele si colectiv de definitivat si grade didactice. (coord. Metode active în pedagogia adultilor. 3. 1996 Cucos. C . R .

E.Retroactiuni ale comunicarii didactice Neacsu. E ditura D idactica si P edagogica. Instruire si învatare . 1982 Soitu. Pedagogia comunicarii. L . I . Editura D idactica si P edagogica. Bucuresti. Bucuresti. Editura Stiintifica. 1990 Paun. Bucuresti. 1997 77 . Sociopedagie scolara .

Comunicarea didactica în situatii de conflict COMUNICAREA DIDACTICA ÎN SITUATII DE CONFLICT 4. conflict înseamna lovire reciproca. cu efecte distructive (de ce mai multe ori) asupra interactiunii sociale”. De aceea este important sa studiem factorii care altereaza relatia profesor – scolar – scolar. Este caracterizat drept o “opozitie deschisa. Acest context poate bloca procesul de comunicare. Grafic. Etimologic. cât si asupra mediului în care evolueaza participantii. Pentru profesori. caracterizare generala. dat fiind ca o situatie conflictuala are implicatii atât asupra canalelor de comunicare. o lupta între indivizi sau grupuri cu interese divergente sau incompatibile. inhibând procesul comunicarii.1 Definitie. sfera de cuprindere a 78 . etapizare Comunicarea interpersonala realizata în diverse situatii didactice are loc într-un mediu deosebit (mediul scolar) si într- un context specific (scoala sau un spatiu adiacent acesteia). ducând la esecul / insuccesul acesteia. situatiile conflictuale constituie unele dintre cele mai grele teste de abilitate si deontologie profesionala. înfruntare (conflictus = a se lovi unul pe altul).

Comunicarea didactica în situatii de conflict termenului poate fi reprezentata astfel: .

pe comunicare didactica. este important de cunoscut si acceptat urmatoarele: a) Conflictul este o realitate fireasca a vietii cotidiene. în esenta. afirmarea creativitatii. este constructiv. de regula ideatic. inerenta în relatiile interumane (profesorul si scolarul au experiente de viata diferite. 79 . Ciocnire de Neîntelegere Dezacord interese Diferend Cearta CONFLICT Discutie Disputa (marcata de violenta) Înfruntare Confruntare Antagonism Deoarece profesorul si scolarul – ca parteneri educationali – dezvolta activitati comune bazate. poate determina dezvoltarea personala. perceptii ale realitatii diferite. dispozitii diferite) b) Conflictul poate fi tratat pe cai pozitive sau negative:  Abordat pozitiv . conflictul. schimbarea sociala.

din aceasta perspectiva este respins principiul acceptarii reciproce. încercând sa se ajunga la o solutie acceptabila pentru ambele parti. d) Întotdeauna. c) Într. daca se respecta cele trei principii strategice de rezolvare si daca se doreste efectiv dezamorsarea si instalarea armoniei (printr- un management corespunzator). vanitatea etc.Comunicarea didactica în situatii de conflict  Abordat negativ. spiritului (tensiunea nervoasa este mare. patimile. nemultumirile si reprosurile sporesc). sentimentele sunt foarte importante pentru ca nu pot fi controlate.). conflictul are rezultate distructive asupra psihicului. 80 . e) Conflictul din mediul scolar trebuie neaparat negociat. (îndeosebi cele neconstientizate. un conflict poate fi solutionat daca se cunosc sursele. fizicului. umorile.un conflict.

se trece la etapa autodefensiva – lipsa de încredere a unuia în celalalt – si apare neîntelegerea si frustrarea. escaladarea spontaneitate. IV. intervine mediatorul . . irationalitate. se intensifica reprosurile si disputele. Confruntarea . astfel fiind greu de separat partile angajate în conflict. comunicare înt re parti. se accentueaza erorile din gândirea celorlalti. ceea ce face sa se atinga punctul culminant al conflictului. . violenta verbala se transforma în violenta fizica sau morala. lipsa de logica la o discutare normala a intereselor partilor aflate în conflict). fiecarei parti. . manifestarile emotionale iau locul celor rationale. precum si reciprocitatea negativa distructiva. . De . impartiala si obiectiva. cerintele sau convingerile. ca “a treia parte” neutra. cauzele diferentelor pot fi legate de: a) . deschidere. . începe negocierea (trecerea de la tensiune.interese personale . este momentul negocierilor. situatia scapa de sub control.Comunicarea didactica în situatii de conflict Modelul de dezvoltare si stingere a unui conflict scolar presupune cinci etape relativ distincte: ETAPA MANIFESTARI I. Rezolvarea . Tensiunea creste. se exp lica pozitia partilor în grup. apar actiuni ce sustin opiniile. . Escaladarea . aparitia diferentelor între membrii grupului scolar. . respect reciproc) V. . III. Dezacordul . .opinii diferite . conflictul se stinge 81 .actiuni orientate valoric diferit de grup b) motive/pretexte minore în raport cu scopul general al grupului scolar c) interese de moment care daca ar fi constientizate nu ar constitui baza dezacordului II. Este momentul în care conflictul se poate stinge sau poate continua cu aparitia justificarilor ce sustin diferentele. se trece de la concluzii distributive pe subgrupuri la concluzii integrative. apare momentul de construire a încrederii (promisiuni.

profesorul se informeaza. profesorul doreste sa.Comunicarea didactica în situatii de conflict 4.l implice direct pe elev în rezolvarea conflictului. Apelând la astfel de strategii. sa se manifeste. convingându-l sa actioneze. Sunt utilizate tactica falsei oferte si cea a “feliei de salam” (tactica pasilor mici).sursa (emitatorul) . cu pronuntata tenta persuasiva. se impune ca în situatii conflictuale sa actioneze prompt. strategiile de comunicare pentru care opteaza emitatorul sunt de doua feluri:  strategii de informare: profesorul – emitator doreste ca elevul receptor. Sursa Elementul determinant în actul comunicarii este emitatorul (sursa) care în situatii de conflict scolar se manifesta plenar.  strategii de convingere. apelând la întrebari scurte. fara pierderi majore. care presupune rezolvarea pasnica a conflictului. destinatar al mesajului. iesind în evidenta. Deoarece profesorul – emitator detine controlul asupra actului de comunicare.mesajul . sa identifice în timp util sursele conflictului si sa stabileasca strategia de dezamorsare a conflictului si normalizare a climatului didactic.2 Conditionari ale comunicarii didactice în situatii de conflict Analiza oricarui conflict scolar releva faptul ca orice situatie de comunicare afectata de o tensiune/conflict devine automat dependenta de trei factori: . sa cunoasca si sa înteleaga care sunt modalitatile de restabilire a relatiei. În acelasi timp.mediul si canalele de comunicare A. punctuale. Din acest punct de vedere. cu privire la doleantele si pretentiile elevului receptor. 82 .

83 . Este deosebit de importanta credibil itatea emitatorului în fata receptorului. Mesajul are semnificatie si este complet numai în conditiile în care este coroborat cu limbajul folosit. care trebuie sa fie cuplat cu intentia emitatorului si cu nivelul de perceptie al ascultatorului destinatar. elevului i se cere sa -si asume responsabilitati concrete în atingerea obiectivelor comune si pastrarea relatiei. cu mediul si canalele de comunicare. Pentru a-si asigura reusita în situatiile delicate de conflict. autoritatea si credibilitatea emitatorului. sa fie dispus sa ia act de imaginea pe care o are în fata elevilor.  daca se impune. pentru mesaj mai sunt importante si: reactia receptorului fata de mesaj.Comunicarea didactica în situatii de conflict sa gaseasca solutii. sa propuna introducerea unui mediator. sa fie convingator. reactie care de cele mai multe ori este marcata de sensibilitate. sa fie abil. profesorului i se cere sa-si pastreze calmul. Evident. filtrele si perturbatiile din comunicare.  sa asculte activ.o masura apreciabila dependenta de precizia si acuratetea mesajului. Practic.  sa identifice rapid eve ntualele bariere de comunicare si sa actioneze pentru îndepartarea lor. emitatorul – sursa ar trebui sa întreprinda cel putin urmatoarele actiuni:  sa informeze pe partener despre scopul demersului.  sa propuna solutii de rezolvare a conflictului si sa le argumenteze. În plus. comunicarea profesor- elev este într. Mesajul În situatiile deosebite de conflict. B.  sa raspunda oportun si sincer la întrebarile receptorului/lor.

Ca profesori. distructiva.Comunicarea didactica în situatii de conflict situatiile controversate în care se pot plasa simultan sau prin alternanta emitatorul si receptorul. În concluzie. de cele mai multe ori nici nu ne gândim la el si nu îl studiem.back imediat si apropiat. atât pentru solutionarea conflictelor. se impun dezbateri. 84 .un mod constructiv contribuie la sanatatea mentala si individuala si are efecte pozitive asupra societatii în general. a relatiilor noastre cu ceilalti.i ajuta pe elevi sa obtina o imagine mai clara despre ei însisi si despre societate. Dezvoltarea anumitor compete nte specifice. timpul alocat rezolvarii conflictului fiind scurt si. avem datoria de a transforma conflictele în sanse educative. situatii care pot face loc compromisului. este foarte important ca înainte de a transmite un mesaj sa ne întrebam ce ar putea sa însemne mesajul pentru receptor si care ar fi reactia lui la acest mesaj. conduce la responsabilizarea elevilor pentru actiunile lor. comunicarea este eficace daca posibilitatile asigurate de canale sunt mai mari. de aceea. negocieri fiind necesar si un feed. ci încercam sa explicam natura sa si sa identificam cauzele si fortele angrenate. prezentati anterior. C. dar mai ales pentru a le face fata acestora. de asemenea. Conflictul este o componenta naturala a existentei noastre de zi cu zi. comunicarea didactica de tip fata în fata sau mediata electronic este conditionata de calitatea celor trei factori. la constientizarea consecintelor pe care le au actiu nile lor. Aceasta pentru ca este nevoie ca receptorii sa cunoasca informatia si sa o poata propaga mai departe. ave m datoria de a. Capacitatea de a aborda conflicte le într. Concluzionând. daca nu îl mai privim ca pe o forta negativa. Mediul si canalele de comunicare În situatia de conflict. conflictul poate deveni o sans a de maturizare.

Ele izvorasc din urmatoarele surse: 1. gândesc diferit. o realitate a vietii sociale si a vietii personale. Dupa cum se observa.3 Sursele conflictelor scolare. 3. 5. au culturi diferite . profesionale) diferite: profesorul si scolarul apartin unor timpuri diferite. 2. afirmarea. Alterarea acestor nevoi atrage aparitia conflictelor interioare. factori de escaladare si de diminuare a conflictelor scolare. pot apare situatii conflictuale. afectiunea. sociale. cu familia. dar determina o varietate de conflicte (conflictul cu noi însine. au credinte diferite. logistica. 4. Interese diferite: determina preocupari diferite. sursele conflictuale sunt limitate ca numar. care pot provoca conflicte cu ceilalti actori educationali. explicatii diferite. 6. buna întelegere. cu colegii. Încalcarea nevoilor fundamentale ale omului: libertatea. stabilitatea intrapsihica (linistea interioara).Comunicarea didactica în situatii de conflict 4. Nevoi psihologice: respectul de sine. Perceptii diferite asupra realitatii: când oamenii vad diferit un anumit lucru sau gândesc diferit despre el. abilitati de rezolvare a conflictelor scolare Conflictele sunt. raportându-se la valori diferite. disponibilitate – altereaza relatia profesor – elev. Resurse limitate: gen spatii. cunoasterea. cu partenerul educational). Valorile (morale. în general. timp. 85 . succesul (încalcarea lor genereaza conflicte). cu prietenii. actiunea. fericirea.

alti elevi) (imixtiuni discutie si nu procedeaza la inoportune) etichetari. Se implica – direct sau indirect – 2. Cealalta parte este considerata din 1. Interesele – desi diferite – sunt sunt în mod exagerat notate ca vazute ca posibil de negociat în extrem de importante mod amiabil (neconcordant cu realitatea) (perceptia falsa. 86 . Persoanele implicate accepta rezolvare a conflictului ajutor extern pentru rezolvarea conflictului Pentru a minimaliza efectele distructive ale situatiilor conflictuale. director. Persoanele implicate sunt de buna start un inamic sau o pe rsoana rea credinta. se poate propune respectarea urmatoarelor principii:  principiul 1 – Mentine comunicarea cu cei cu care pari sa te afli în conflict (preferabil. Problemele implicate în conflict 5. asupra problemelor aflate în alti profesori. nu amâna discutia). Se renunta la amenintari sau – daca amenintate de cealalta parte (fara deja au fost prefazate – sunt la timp posibilitate de reactie) (neîncredere retrase (eventual cu scuze) reciproca) 4. 2. incorecta a realitatii) 6. încearca sa lamuresti prompt lucrurile. Partile se concentreaza exclusiv alte persoane (diriginte. Exista o lipsa de abilitati de 6. 3. Una sau ambele persoane se simt 3.Comunicarea didactica în situatii de conflict Factori de escaladare si de diminuare a conflictului Conflictul poate fi angajat sau rezolvat în urmatoarele conditii: Un conflict va fi accentuat daca: Un conflict va fi diminuat daca: 1. impartiale si capabile sa (idei preconcepute) asculte activ. Partile nu sunt interesate sa mentina 4. Intereseaza doar propriul în trecut si vor sa continue relatia interes si atingerea acestia (dezinteres pentru relatie) 5. Persoanele implicate au cooperat o relatie.

amabili si afabili. Dupa Axelroad. Asa nimeni nu se va mai simti atacat sau amenintat sau ignorat. stiut fiind ca de cele mai multe ori o echipa sau un individ se comporta negativ numai daca se simte amenintat(a) sau atacat(a). Nu va lasati exploatat (în mod direct) 3. Aveti grija ca atât cooperarea. pentru ca nu veti rezolva nimic.  principiul 4 – Încearca sa eviti toate fen omenele de tipul “eu câstig – tu pierzi”. fiti draguti. Nu faceti pe desteptul. se subrezeste relatia. empatic). Se recomanda abordarea unei dispute din toate perspectivele posibile. Nu fiti primul care nu coopereaza (care se încapatâneaza sau da bir cu fugitii). 2. fiti plini de solicitudine. cât si abandonul sa fie în raport de reciprocitate . respectiv: 1. 87 .Comunicarea didactica în situatii de conflict  principiul 2 – Abtine-te de la a discuta despre altii în absenta lor (pentru a nu distorsiona r ealitatea). principiile strategice de rezolvare a unui conflict sunt urmatoarele (o alta abordare): I. Scade motivatia.  principiul 3 . Nu fiti invidios. III. eficienta.Daca sesizezi semne ale unui conflict. Dati raspunsuri masurate (cumpatate) pentru a asigura reciprocitatea. II. fiti iertator (conciliant. Nu complicati si nu simplificati inutil problemele. Aceste principii au fost elaborate de Morris si Everard în 1996. încearca sa initiezi actiuni la care sa participe (colaborând) persoanele implicate.  principiul 5 – Asigura -te ca stii sa recunosti rezultatele si nu flatarea sau linguseala.

unele functionând automat la nivel “preconstient”. abilitatea de a te confrunta. calm si onest. Dobândind si promovând abilitati de rezolvare a conflictelor putem contribui la restabilirea relatiei cu ceilalti.4 Strategii de rezolvare a conflictelor scolare. abilitatea de a prezenta ideile. 4. abilitatea de a evalua problema/situatia creata sub toate aspectele si dintr. Practic.Comunicarea didactica în situatii de conflict În general în comunicare. abilitatea de a asculta. Important este sa ajungem la concluzia ca orice situatie conflictuala poate fi depasita numai prin efortul comun a partilor angajate. Orice strategie poate fi oricând schimbata aplicând noi metode de rezolvare. este importanta deschiderea ambelor parti angajate în conflict fata de rezolvarea rationala a tensiunilor create. de regula oamenii adopta strategii diferite. 2. de a spune “nu” atunci când apare o diferenta de opinie. pentru a depasi momentul critic si pentru a pastra relatia. sunt necesare o serie de abilitati cum ar fi: 1. 5. abilitatea de a articula scopurile comune cu obiectivele personale. dar îndeosebi în comunicarea pedagogica. a observa si a accepta emotiile si sentimentele interlocutorilor cu care se vine în contact. emotiile si sentimentele cât mai clar. Modelul personal este cel care conteaza în relatia cu un grup. Trebuie ca îndeosebi profesorul sa manifeste deschidere fata de rezolvarea problemelor. concis. Modul în 88 . fiecareia revenindu-i responsabilitati precise.o perspectiva cât mai larga. atitudini si comportamente specifice Pentru rezolvarea conflictelor. altele fiind stabilite constient în functie de situatie. de antrenamentul personal si de miza pusa în joc. 4. 3.

8. Se va fixa o data pentru revizuirea progresului. 3. Putem spune ca exista cinci strategii de baza care pot fi utilizate pentru a ne descurca în cadrul unor conflicte si care genereaza atitudini si comportamente specifice din partea partilor angajate în conflict. 7. 89 .un conflict este afectat de importanta obiectivelor noastre personale si de cât de importanta este considerata relatia respectiva. Trebuie sa-si prezinte scopurile. 2. specificând cine ce va face si când. 6. punctele de vedere si sentimentele cât se poate de deschis si sa încerce sa evite reiterarea. data care se va respecta cu orice pret. Partile trebuie sa discute cât se poate de deschis despre adevaratele probleme care le preocupa. Trebuie sa planifice actiuni clare care sa urmeze discutiilor. Trebuie sa evite sa atace sau sa se retraga. 10. Trebuie sa încerce sa cladeasca unul pe ideile celuilalt. 4. Trebuie sa încerce sa priveasca conflictul în contextul mai larg al scopurilor subordonate interesului general al grupului. (Acest lucru este deosebit de important si poate fi uitat în euforia aflarii faptului ca adversarul nu este chiar asa de neîntelegator cum parea la început). 9. Trebuie sa se concentreze asupra unor actiuni de viitor mai mult decât asupra unor evenimente din trecut. Trebuie sa-si asculte reciproc punctele de vedere si sa caute sa le înteleaga. 5. În rezolvarea oricarui conflict scolar care afecteaza comunicarea se recomanda ca partile sa respecte urmatoarele reguli. Trebuie sa încerce sa aiba încredere reciproca în buna credinta a fiecaruia. pentru a se asigura reusita: 1.Comunicarea didactica în situatii de conflict care actionam într.

COMPORTAMENT SPECIFIC: RECHIN Nu se recomanda sa fie fortata o persoana cu care urmeaza sa ne intersectam curând. pentru ca nu va mai fi posibil sa ne întelegem. Se 90 . atunci. abrupt deoarece conteaza obiectivul de atins. Alteori se aluneca peste situatie evitând efectiv partea ostila. Strategia: FORTAREA – implica îndeplinirea obiectivelor propuse cu riscul de a compromite relatia cu celalalt.Comunicarea didactica în situatii de conflict 1. convenabila este renuntarea la afirmarea punctului de vedere personal si închiderea în sine. Exemplu: pentru a termina predarea unei teme “îngenunchem” elevul. în final evitând si persoana si problema aflata în litigiu. Strategia: RENUNTAREA si la obiective si la relatia ca atare. cererea de scuze. Implicarea în conflict este ridicata si stresanta. Consta în nivelarea asperitatilor. Comportamentul este agresiv. incisiv. calda a celuilalt. COMPORTAMENT SPECIFIC: BROASCA TESTOASA Sunt situatii în care profesorul sa scolarul bat în retragere pentru a se calma si pentru a-si controla emotiile si impulsurile. Presupune urmarea neabatuta a caii propuse. 3. Strategia: APLANAREA – implica renuntarea la obiective în scopul mentinerii relatiei la cel mai înalt nivel (asa e bine!). fortam mâna celuilalt sa accepte conditiile noastre. acordarea de prioritate celeilalte persoane. 2. sa comunicam. Concluzia? Obiectivul este mai presus de relatie. nu relatia. Practic. Ne impunem prin forta. Se procedeaza astfel în cazul în care obiectivele nu sunt importante si nu este necesar sa mentineti o relatie amiabila cu cealalta persoana. abordarea cu umor / ironie fina .

dati. viclenie si chiar fortare indirecta (prin negociere). si din calitatea relatiei. vor cadea de comun acord cine renunta si cine sa câstige. nu prea va pasa. Faceti o gluma / va cereti scuze de situatia creata. cu o doza rezonabila de smecherie. 91 .Comunicarea didactica în situatii de conflict recomanda sa fim concilianti atunci când dorim sa mentinem cola borarea. Este totusi o impunere indirecta si amânata. COMPORTAMENT SPECIFIC: URSULET (conciliant) 4. posibil sa aiba un plan de perspectiva (acela de a câstiga în viitor).i prioritate partenerului. Din când în când. Când considerati ca interesele celeilalte persoane sunt mai puternice decât ale dumneavoastra. Cel care cedeaza. pentru a-si pastra renumele de om bun. pentru a aplana un conflict este nevoie sa informam cealalta parte ca ne pare rau de situatia creata (sa nu se sfiasca profesorul sa spuna “regret” sau “îmi pare rau”). renuntare.i dreptate etc. Exemplu: atunci când un coleg/profesor tine deosebit de mult la o chestiune de care d-vs. Exista un numar redus de burse si ambii colegi aspira la una anume. Pentru a nu-si altera relatia. aplanati conflictul si acordati. Exemple: profesorul care. este mai întelegator cu elevii mediocrii si slabi. Presupune constientizarea – de catre ambii participanti – a faptului ca trebuie venit unul în întâmpinarea celuilalt. nu tensionati inutil atmosfera. Se pare ca relatia conteaza mai mult ca principiile. pentru a ajunge la o întelegere (prin cedare reciproca). Strategia: COMPROMISUL – implica renuntarea la o parte din principiile d-vs.

Comunicarea didactica în situatii de conflict COMPORTAMENT SPECIFIC: VULPE 5. deoarece si obiectivele si relatia sunt extrem de importante pentru d. Confruntarea ia în calcul ca viitorul este mai important decât situatia prezenta. Nu credem ca profesorii sa fie ca un dinozaur specializat care nu stie decât o singura metoda de a rezolva un conflict. Este o negociere profesionala care presupune o atitudine înteleapta. dar si pastrarii relatiei la cel mai înalt nivel posibil. Pentru a fi eficient în 92 .. oferindu-le ajutor si consiliere. gândirea unor solutii care sa ofere ambilor ceea ce doresc. destinate îndeplinirii obiectivelor fiecarui partener. prezentând avantajele si dezavantajele. În continuare. Confruntarea cere tarie de caracter. în timp ce în alt conflict este de preferat o cu totul alta. reguli. sarcini de învatare. COMPORTAMENT SPECIFIC: BUFNITA CONCLUZII Fiecare strategie de conflict ocupa locul sau. dar fara fara a altera relatia. se impune o oarecare doza de impartialitate. Într-un conflict se poate alege o singura strategie. Se recomanda ambelor parti sa se gândeasca la solutii pertinente care sa aduca beneficii si unuia si celuilalt. negociaza cu acestia modul de actiune viitor. în functie de obiective si de relatii.vs. Exemplu: profesorul explica în amanunt elevilor recalcitranti de ce le impune anumite lucruri. Strategia: CONFRUNTAREA – care implica demararea imediata a unor negocieri îndelungate sau repetate. ca sustine rea reciproca este necesara atunci când participantii sunt mult si pentru mult timp împreuna. Trebuie sa fie capabili sa utilizeze una din cele cinci solutii.

Trebuie sa fie capabili sa -si schimbe modul de a actiona pentru a avea rezolvarea optima a situatiei respective. sa promoveze elevii. prin exemplul pr opriu. pentru a depista comportamentele dezagreabile. sa stabileasca o atmosfera pozitiva.i activeze prin solicitari la care trebuie sa raspunda. sa releve foarte clar ca merita sa învete si de ce. În lucrarea “Profesorul între autoritate si putere”. pentru fiecare elev în parte. 93 . sa ofere. Emil Stan considera ca motivarea scolarilor este o posibila strategie de rezolvare a conflictelor scolare. sa utilizeze ideile elevilor. sa utilizeze instruirea individuala. un model pentru comportamentele diferite. sa utilizeze curiozitatea naturala a elevilor. sa cultive încrederea în sine a elevilor. de empatie. sa reduca anxietatea elevilor. alegând ceea ce este cel mai bine pentru situatia respectiva.Comunicarea didactica în situatii de conflict rezolvarea unui conflict trebuie sa-si diversifice modul de a actiona. sa. sa utilizeze cu grija competitia. sa utilizeze întâlnirile si discutiile de tipul “fata în fata”. sa implice elevii în mod activ în lectie. actiune care presupune din partea profesorului urmatoarele demersuri: sa formuleze asteptari maxime în raport cu elevii. sa utilizeze interesele si cunostintele anterioare ale elevilor.

ci doar sa asculti si sa retii idei. ci se va relaxa si va fi firesc. cu mintea deschisa. respectat.  este o buna practica sa nu iei notite. vorbitorul nu se va intimida. Dezvoltarea activitatii de a asculta activ este o expresie buna pentru cel care doreste sa rezolve un conflict pentru ca:  cel care vorbeste doreste sa i se acorde atentie. Sa-si rezolve singur problemele .  cel care vorbeste are impresia ca este important.5 Ascultarea activa Am vazut în capitolele precedente si în preambulul acestui capitol ca una din modalitatile de diminuare sau chiar rezolvare a unui conflict o constituie Ascultarea activa – care este cruciala într-o comunicare eficienta. lipsita de conflicte. Asa.Comunicarea didactica în situatii de conflict 4.

Scopul Sa dea celuilalt Sa treaca la etapa ascultarii urmatoare în rezolvarea active putere conflictului Sa se descarce emotional 94 .

aveti rabdare. Îndemnati interlocutorul sa se destainuie: Sa spuna ce a simtit. nu faceti trimiteri la propriile sentimente /experienta d-vs. IV. 95 . Lasati interlocutorul sa vorbeasca: nu întrerupeti. V. ce stie. III. Fiti empatic (puneti-va în situatia interlocutorului) prindeti ideea principala si angajati. ce ar mai vrea etc.Comunicarea didactica în situatii de conflict ETAPELE UNEI ASCULTARI ACTIVE: I.va în locul vorbitorului pentru a întelege cu adevarat prin ce trece (ce gândeste. ce a în teles.l întelege pe vorbitor. ce simte. Puneti întrebari pentru a întelege mai bine: reformulati cele mai importante gânduri si sentimente ale vorbitorului (pe care le vedeti si le simtiti). Dar. daruiti-va. atentie! Nu manifestati acord sau dezacord. II. nu dati sugestii. încercând sa va detasati de punctul personal de vedere.va în a . ce asteapta. rezumati si integrati cele ascultate. Verificati daca ati înteles: întrebati interlocutorul daca mai exista ceva ce ar vrea sa mai spuna. ce nu a înteles. ce vrea). puneti.

96 . Invitati interlocutorul la discutie. pentru a nu. 6. da … înteleg.Comunicarea didactica în situatii de conflict Bariere ale ascultarii active. Atentie: prea multe întrebari irita. 3. chiar daca nu va sunt acoperite / satisfacute asteptarile. la acelasi nivel cu vorbitorul). 7. 2. 4. 8. Nu trageti concluzii pripite (de cele mai multe ori riscati sa gresiti). 2. 4. Dati celuilalt posibilitatea sa se explice. relaxati. Glasul ratiunii: ascultarea propriilor gânduri concomitent cu ascultarea celuilalt. înainte ca acesta sa fi terminat de vorbit. Întotdeauna gânditi pozitiv. Nu va enervati. dati din cap). Anticiparea: credinta proprie ca stii deja ceea ce vorbitorul abia urmeaza sa spuna. Indicati – verbal nu nonverbal – ca ati înteles (a. 1. Adoptati o pozitie de egalitate (fata în fata.l face sa -si piarda controlul.va.l obstructiona ulterior. Judecata: respectiv emiterea de aprecieri despre cel care vorbeste. Interveniti doar dupa ce vorbitorul a terminat de expus o idee. blocând comunicarea. Filtrarea: alegerea numai a unor informatii date de vorbitor si ignorarea celorlalte . 3. Puneti întrebari clarificatoare. fara a. 5. De multe ori apreciem gresit. fara criterii pertinente. bine si precis formulate (Vrei sa spui ca…? Asta vrea sa însemne ca…?). Alte modalitati de punere în practica a ascultarii active (posibile reguli de respectat): 1.

educatorilor: 1. Defineste interesele conflictuale drept o problema reciproca ce urmeaza sa fie rezolvata prin cooperare. Evita etnoc entrismul. 6. Fa diferenta clara între “interese” si “pozitii”. 2. Trebuie sa cunosti tipul de conflict în care esti implicat. 5. 8. Cerceteaza interesele proprii si pe cele ale celuilalt pentru a identifica interesele comune si compatibile pe care le aveti. în general. este necesara încercarea activa de a te pune în locul celuilalt si de a verifica mereu daca reusesti s. respecta-l pe celalalt si interesele sale.te pe tine si interesele tale. Rezumati si integrati cele ascultate (rezumari scurte. judecati gresite si gândire stereotipa. profesorilor si. nu propriile concluzii). Trebuie sa înfrunti conflictul. 7. perceptii eronate. 9. voi prezenta recomandarile facute de Morton Deutsch ( în lucrarea “Psihologia rezolvarii conflictelor”).o faci cu succes. Respecta. 4. întelege si accepta realitatea diferentelor culturale. 3. În încheierea acestui capitol. care sa includa numai informatiile oferite de vorbitor. 97 . decât sa-l eviti. care ocupa un loc important în economia cursului. mai degraba. Asculta cu atentie si vorbeste în asa fel încât sa fii înteles. 10.Comunicarea didactica în situatii de conflict 9. chiar atunci când esti foarte nervos. Fii atent la tendintele naturale spre subiectivitate. Trebuie sa constientizezi cauzele si consecintele violentei si ale alternativelor de violenta.

sursele si conditionarile de natura conceptuala si/sau strategica. astfel încât sa nu manifesti neajutorare si disperare când te confrunti cu cei care sunt mai puternici. ramâi o persoana morala – adica o persoana atenta si dreapta. Trebuie sa te cunosti pe tine si sa îti cunosti reactiile tipice la diferite feluri de conflict.  Rezumat Capitolul dezvolta o problematica extrem de importanta si frecvent reperata în mediul scolar – cea a conflictelor scolare care impieteza asupra comunicarii didactice.  principii strategice.  ascultare activa. 12. 13. sfera de cuprindere a termenului “conflict”. Sunt prezentate . 98 . nu vor sa se angajeze într. succint sau detaliat.Comunicarea didactica în situatii de conflict 11.  comportamente specifice.  Cuvinte cheie  conflict.o solutionare constructiva sau folosesc siretlicuri. Pe tot parcursul conflictului. a relatiei cadru didactic – scolar. Se acorda o importanta deosebita rolului ascultarii active în diminuarea sau rezolvarea conflictelor.  strategii de rezolvare a conflictelor. Dezvolta abilitati de a aborda conflicte grele. strategiile de adoptat pentru a rezolva eficient un conflict scolar.

1997 Cucos. C. Tratat de sociologie . Cum puteti comenta urmatoarea afirmatie: oamenii au tendinta de a evita conflictul datorita nevoii de a fi placuti sau acceptati? 2.Comunicarea didactica în situatii de conflict Teme de reflectie s i sarcini de mu nca independenta 1. Rezolvarea conflictelor. Psihologia rezolvarii conflictului. Polirom. Cum ati reusit sa evitati / sa rezolvati un conflict? Referinte bibliografice Boudon. 2001 99 . Raspundeti la întrebarea: de ce este un conflict scolar o problema atât de greu de rezolvat pentru unii profesori? 4. 3. L.(coord.1998 Gliga. Buzau.) Managementul conflictului – ghid .) Psihopedagogie pentru examenele de Definitivare si grade didactice . 1996 Grant.(coord. TEORA. Bucuresti. Tipogrup press. Rezolvati un studiu de caz pe tema “Conflictul scolar si implicatiile sale asupra comunicarii didactice” (maximum 5 pagini”. 1998 Deutsch. Iasi. R. W. Bucuresti. Humanitas. M . Bucuresti. TEORA.

Profesorul între autoritate si putere. Iasi. 1996 xxx Conflictele si comunicarea .Comunicarea didactica în situatii de conflict Stan. Editura Arc. 1988 100 . E. Polirom. Bucuresti.

recurgem la negociere atunci când dorim sa ne satisfacem necesitatile.1 Conceptul de negociere– definitii.). Sunt teoreticieni care considera negocierea un stil de comunicare (Goodall J. formarea unei imagini a situatiei negociate. tipuri de interdependente Indiferent unde si între cine se poarta. în aceasta acceptie negocierea tinteste si dezvoltarea unor abilitati de etalonare a motivelor. caracteristici. Extinzând discutia si plasându.R. din perspectiva teoriei comunicarii. când ceea ce dorim este controlat de altii (U. si 101 .Comunicare didactica si negociere COMUNICARE DIDACTICA SI NEGOCIERE 5. doua sau mai multe parti care au obiective comune si conflictuale trateaza (dezbat) posibilitatile unui eventual acord. Panisoara – Comunicarea eficienta). argumentelor si solutiilor posibile.ne în anumite limite. Practic. Conceptul suporta abordari diferite. Prin negociere. care are drept tinta cunoasterea diferentelor de opinii. negocierea desemneaza procesul sau interactiunea prin care persoanele sau grupurile care au interese si obiective diver gente si doresc sa ajunga la o întelegere încearca sa stabileasca un acord si sa ia o decizie comuna. focalizata pentru obiectivele comune. în acelasi timp. Astfel. negocierea se constituie în forma concentrata si interactiva de comunicare interumana în care partile aflate în dezacord urmeaza sa ajunga la o întelegere care rezolva o problema comuna sau atinge un scop comun.

b) Interdependenta rezultatului: ambele parti trebuie sa se implice în obtinerea unui rezultat. Interdependenta informatiei poate determina. ar trebui urmarita negocierea intra si intergrupuri pentru ca vizeaza consolidarea unui climat eficient în echipa. la logica. negocierea poseda si caracteristici/valente care o fac sa fie utilizata ca metoda didactica si ca tehnica în sine (vezi metoda Phillips 6. la elemente de teoria argumentarii. o dilema cu trei aspecte: Dilema încrederii: sa ai sau nu încredere în ce spune celalalt?! Dilema deschiderii si a onestitatii: care implica riscul de a fi exploatat prin destainuirea prea multor informatii personale într. 102 . negocierile implica cel putin trei interdependente: a) Interdependenta participantilor: trebuie sa fie cel putin doi pentru a negocia.Comunicare didactica si negociere predarea – învatarea se prezinta ca un proces complex de negociere (ambele apeleaza la retorica. la comunicare si manipulare).un timp prea scurt sau se poate deteriora negocierea prin refuzul destainuirii unor informatii necesare. dezbaterea. Indiferent de “eticheta” aplicata. c) Interdependenta informatiilor: cele doua parti (individualitati / grupuri) depind fiecar e de informatiile detinute de cealalta parte (extrem de vizibila asemenea interdependenta în mediul scolar în relatia profesor – elev). dorintele. la fiecare parte. devenind astfel dependente reciproc de obtinerea acelui rezultat. discutia creativa. asteptarile. mozaicul etc.6. f iecare parte poate sa deduca ce doreste celalalt de la el în timpul negocierii. În acest sens. Complementar. de asemenea. Negociatorii îsi pot împartasi informatiile pe care le detin dar si preferintele.).

Un bun negociator încearca sa separe oamenii de problema si încearca sa obiectiveze chestiunile de discutat. regretul etc. Se întâmpla uneori. în acelasi timp. Fiintele umane sunt încercate de emotii în permanenta. ele pot sa distorsioneze mesajele transmise sau primite de cele doua parti aflate în negociere. completate cu pretentii si obiectii. pe parcursul negocierilor. neîncrederea. furia. decizia trebuie sa fie rezonabila si sa nu implice preluarea de catre una din parti a celei mai importante cote. mentinerea sau dezvoltarea unei relatii interumane de tip general sau special. sunt aspecte de care trebuie sa tinem seama în procesul negocierii. ei sunt discutati pe parcurs. teama.  Negocierea bazata pe comunicare reala.  Se bazeaza pe argumente si probe. ca emotiile si sentimentele sa 103 .Comunicare didactica si negociere Dilema scopului: acordul trebuie sa conv ina ambelor parti. are reale sanse sa se finalizeze într-un acord reciproc avantajos. întâlnirile negociatorilor fiind un canal potential de comunicari succesive. Fiecare dintre negociatori trebuie sa decida chiar în timpul negocierii care este rezultatul convenabil pentru fiecare parte. de tip orizontal. Din cele prezentate se desprind si alte câteva idei:  Negocierea urmareste sa se ajunga la un angajament reciproc avantajos. 5. ai carei termeni nu sunt întrutotul cunoscuti de la început.2 Factorul uman si negocierea Factorul uman are un rol deosebit în cadrul negocierii. nu putem sa le identificam corect de fiecare data când se produc si. Din pacate.  Permite crearea. Bucuria.

Totusi. Rationamentul unic – sa consideri ca unic adevarul propriu. afirmatii.Comunicare didactica si negociere devina mai accentuate. Nu trebuie sa presupunem ca partenerii de negociere vad lumea si reactione aza la fel cu noi si nu trebuie sa fim intoleranti. Dar sunt si situatii când o negociere esueaza si dorim neaparat sa obtinem un anumit acord. Când scopul este ilegal. Neascultarea – lipsa abilitatilor de a asculta. conflictul nemai fiind dezamorsat. se pot relua negocierile în alte conditii si cu alti termeni. raneste semenii sau când nu se poate respecta acordul obtinut trebuie sa refuzam negocierea. trebuie sa ne reamintim ca nu întotdeauna avem perceptii corecte asupra lumii. fiecare dintre noi avem tendinta de a vedea lumea printr-o perspectiva proprie. crescând riscul unui esec. Ar trebui sa nu uitam ca nu toate problemele se pot negocia. nepotrivit. 104 . Personalizarea – legarea unei situatii conflictuale de o anumita persoana. considerarea diferentelor de idei ca atacuri la propria persoana si atacarea persoanelor si nu a ideilor pe care le exprima acestea. Normal ar fi sa ne manifestam ca persoane echilibrate si empatice. Si chiar daca ar fi corecte . în acest caz. De asemenea. Barierele interculturale – întelegerea gresita a unor gesturi. Aceasta perspectiva este influentata de factorii personalitatii si de experienta proprie asupra lumii. aceste perceptii nu sunt întotdeauna aceleasi cu ale partenerului cu care negociem. recurgându-se si la mediere daca este cazul! În negociere trebuie evitate câteva erori comportamentale : Agresivitatea – agresiunea si furia “întuneca” întelegerea. care tin de un anumit specific cultural.

Programarea neuro. de exemplu. indiferent de folosirea acestor dimensiuni în gândirea noastra mai mult sau mai putin frecvent. un anumit gust al unei prajituri sau atingerea unei sobe încinse ne pot aduce aminte de anumite experiente anterioare din viata noastra.lingvistica sustine ca. Aceasta tehnica a fost descoperita în California de catre lingvistul John Grinder si de matematicianul programator Richard Bandler. Conform acestei teorii. Auditiva – ne amintim sunete. a fost denumita programare neuro -lingvistica (NLP -neuro- lingvistic programming). Pentru comunicarea didactica.Comunicare didactica si negociere Astfel de erori comportamentale care. Este posibil ca pe timpul negocierilor sa fie folosite tehnici speciale pentru a aborda situatiile psihologic speciale. Una din tehnici. Ne amintim experiente în functie de imagini pe care le avem întiparite în minte. chiar dupa trecerea unei perioade îndelungate de timp. în special. Ei au încercat sa explice în mod logic si matematic modul în care functioneaza psihicul uman. una sau cel mult doua dintre ele predomina la 105 . O parte din NLP trateaza modul în care se poate programa mintea si impulsurile cuiva în scopul maximizarii gândirii pozitive. sunt importante si demne de luat în calcul în timpul negocierii (si nu numai) conditionarile psihologice ale factorului uman.se pare ca gândim în functie de imaginile vizuale. Senzoriala – o anumita aroma.i eficienta si alterând (uneori iremediabil) relatia profesor – scolar. fiecare dintre noi detine trei axe sau dimensiuni diferite ale proceselor gândirii : Vizual . vocea unei anumite persoane. sunt considerate brese în educatie impieteaza asupra comunicarii interpersonale. Doar la simpla ascultare a unei melodii ne amintim anumite experiente de viata. de multe ori. zgomotul facut de o anumita masinarie sau sunetul unei anumite melodii. diminuându.

pierzându. respira adânc. Continuând în spiritul ideilor promovate de adeptii teoriei programarii neuro-lingvistice. nu mai are argumente. se pot ivi probele de comunicare. Presupunând ca cealalta parte va aborda o anumita tactica. De exemplu. dar este posibil sa apara un nou conflict care compromite total relatia. Sintetic. dar ne ofera totodata si o oportunitate. la rândul lor. reamintesc ca exista câteva tactici universal valabile. 2. fa o pauza si revino la o tonalitate mai joasa a vocii. Pastrându-ti calmul poti sa creezi presiune asupra celuilalt si câstigi timp de gândire. va actiona într-un anumit fel. studiind tehnica NLP si învatând cum sa tratam cu diferitele tipuri de personalitati. Daca partenerul de negociere îsi pierde firea. fiind agresive. acestia se confrunta cu agresivitate sau cu aservitate. putem avea o mare deziluzie. Daca totusi te enervezi. Este adevarat ca. putem obtine o comunicare corecta si negocierea va avea succes. unele persoane îsi imagineaza ca. ele se prezinta astfel: 1. Acestea ne indica o problema. 106 . Problema consta în faptul ca tindem sa credem ca ceilalti sunt la fe l cu noi si vad lumea din aceeasi perspectiva cu noi.ti firea. Oportunitatea consta în faptul ca. Pastreaza-ti calmul! Cel care se enerveaza. poti sa începi sa ameninti si sa ratezi negocierea. ce pot fi utilizate în momentul negocierii. pot sa intimideze pe partenerii de negociere. Atentie la presupozitii! Se constata ca o mare parte a presupozitiilor dinaintea negocierii pot fi false.Comunicare didactica si negociere majoritatea oamenilor. Daca dimensiunea vizuala este predominanta si negociem cu o persoana la care predomina dimensiunea auditiva. tactica lor da gres si situatia conflictuala nu numai ca nu este rezolvata. prin simpla mentinere a tacer ii pentru câteva secunde pot i prelua initiativa în discutie si sansele de reusita cresc. Daca.

În timpul negocierii. O negociere reusita este una care are potentialul de a se mentine în timp si datorita consolidarii relatiei dintre parti în paralel cu procesul negocierii. scopul trebuie avut mereu în vedere si trebuie sa se încerce sa se obtina cât mai mult din rezultatul conturat ca ideal. este imposibil sa se obtina rezultatul dorit de vreuna dintre parti. în primul rând trebuie sa luam în considerare 107 . atitudinile si optiunile celeilalte parti. Dezinformarea. Pentru aceasta. 4. Înainte de a începe orice negociere trebuie sa avem foarte clar definit scopul negocierii. Cu cât negociatorul are mai multe informatii. vizând câstigul sigur. Este foarte importanta în orice negociere informatia pe care o detinem.i sunt reactiile. în special despre tacticile. însa aceste succese contin în ele sâmburele disensiunilor viitoare. cu atât are mai multe sanse de a obtine rezultatul dorit. vor conduce probabil la succese. În cazul în care rezultatele fiecaruia dintre cei doi negociatori sunt diametral opuse. este de subliniat îndemnul lui Daniel Goleman (1995) de a separa persoanele de problemele pe care le prezinta. Parerea ca au fost descoperite anumite informatii poate sa-l duca pe o pista gresita în abordarea problemei de negociat.Comunicare didactica si negociere 3. Tacticile care nu au la baza fundamente etice si morale. Sa stii rezultatul dorit. În final. imediat sau asigurarea unui profit maximal. Aceasta se poate obtine prin raspunsuri rapide date partenerului de negociere ca urmare a unei gândiri rapide si prin mentinerea în permanenta a unei gândiri pozitive. Putem lasa intentionat anumite informatii gresite pentru a deruta adversarul si pentru a vedea care. si atunci se va încerca ajungerea la un compr omis cu care ambele parti sunt multumite.

Conform acestui principiu. de problema ridicata (cum sa rezolvam conflictul). fiecare dintre parti îsi ajusteaza pretentiile si revizuieste obiectivele initiale. Astfel. Fiecare parte poate obtine victoria. deci.). Important este faptul ca. generarea de optiuni etc. Daca doresti sa faci o concesie în schimbul progresului. 1. se construieste acordul final. impunând respectarea unor principii fundamentale. atunci este 108 . la final. atunci când toate partile câstiga. faptul ca avantajele obtinute de una dintre parti sa fie mai mari sau mai mici decât avantajele obtinute de cealalta sau celelalte parti aflate în negocieri. acordul este bun atunci când toate partile negociatoare au ceva de câstigat si nici una ceva de pierdut. toate sustin solutia aleasa si respecta acordul încheiat. în cadrul negocierilor. 5. Uneori este necesar sa faci concesii pentru a progresa spre rezultatul dorit. fara ca nimeni sa fie înfrânt. însa.Comunicare didactica si negociere persoana si emotiile pe care le traiesc acestea si abia apoi problema prezentata. în una sau mai multe runde succesive. Când faci o concesie. abordarea implica o anumita etica si principalitate. Principiu Avantajului reciproc În principiu. dupa principiul avantajului reciproc. În negocierea bazata pe valori trebuie sa tinem cont în primul rând de persoanele implica te (cum este relatia dintre acestea?). care reprezinta un compromis satisfacator pentru toate partile. negocierea functioneaza. trebuie sa stii exact ce vrei sa primesti în schimbul ei. care cauta împreuna o solutie la o problema comuna. Principiul avantajul reciproc (WIN – WIN) nu exclude. apoi de procesul prin care vom ajunge la întelegerea conflictului (prin ascultarea partilor.3 Principii de baza ale negocie rii Atât timp cât negocierea este purtata cu participarea constienta si deliberata a partilor. Important este sa fii convins ca negocierea este o problema în care trebuie sa dai si sa iei.

Principiul actiunilor compensatorii În psihologia comunicarii. ca ar trebui sa dam. Este o situatie de QUID PRO QUO (ceva pentru ceva). voi ridica si eu”etc. Consecinta este reciprocitatea concesiilor. moralitatea întelegerilor dintre educator si educat. Chiar daca nu dam ceva în schimb. a amenintarilor. ramânem oricum cu sentimentul ca suntem datori. Respectarea riguroasa a acestui principiu nu este cu adevarat posibila.Comunicare didactica si negociere clar. Daca nu primesti nimic în schimb. “Daca mai dai tu mai las si eu” sau “Daca faci concesii. Principiul moralitatii si legalitatii Legea este lege si cei mai multi o respecta si dincolo de principii. 3. În româneste principiul poate fi regasit în expresii de genul: “Dau daca dai”. conform careia. a obiectiilor.i lua altceva în schimb. 109 . Pentru a evita neplacer ile. ramâne adesea o chestiune de principiu. partenerul va resimti automat dorinta de a-i da sau. se vorbeste de o anumita Lege psihologica a reciprocitatii. “Fac daca faci”. orice forma de negociere este guvernata de principiul actiunilor compensatorii. în mod efectiv. voi face si eu”. a represaliilor etc. “Daca ridici pretentii. Expresiile latinesti ale acestui principiu sunt “Do ut des” si “Facio ut facio”. daca cineva da sau ia ceva. Urmare a actiunii subtile a acestei legi psihologice. Controlul eticii comunicarii este relativ. 2. acolo unde legea nu o apara. de a. de de ontologie. necesara în cazul formarii unei relatii pentru o viitoare colaborare. Dar chiar si în situatia aceasta primesti ceva: bunavointa celui cu care negociezi. înseamna ca oferi un bonus partenerului de negociere. respectiv.

Un obiectiv de ultima linie (care prezinta rezultatul acceptabil. concret). Un obiectiv – tinta (care precizea za ce se asteapta a se realiza efectiv. pretentiile. utilizând toate tipurile de 110 . Etapa 4: Clarificarea pozitiei partilor angajate în negociere. c) Evaluarea punctelor tari si a punctelor slabe. pentru ca partile trebuie sa convina din start asupra normelor si regulamentelor scolare pe care le vor respecta. cât mai apropiat de cel maxim). fara partinire).care presupune urmatoarele operatii: a) Stabilirea obiectivelor negocierii. b) Evaluarea situatiei partii adverse (pe cât posibil obiectiv. Etapa 3: Demararea negocierii consta în stabilirea a ceea ce se va discuta si în declansarea efectiva a negocierii. pe care partile angajate în conflict le parcurg. Se decide în functie de scopul negocierii si de antrenamentul negociatorilor. Etapa 2: Elaborarea unei strategii (de ce tip sa fie: distributiva sau integrativ -rationala). respectiv un obiectiv de prima linie (care vizeaza cel mai bun rezultat posibil de atins). Etapa presupune: a) Obtinerea a cât mai multor informatii de la si despre partenerul de negociere. cât si obiectiile.4 Etapele negocierii În practica educationala se identifica sase etape / pasi ai negocierii. 5. Etapa1: Pregatirea negocierii. amenintarile). se recomanda o analiza SWOT deoarece ofera o perspectiva ampla deschisa asupra fe nomenului (se analizeaza atât oportunitatile posibile.Comunicare didactica si negociere Aspectele juridice ale negocierii de tip scolar fac exceptie.

subordonative. fiecare membru al grupului angajat în negociere sa contribuie efectiv la rezolvarea unei sarcini didactice sau a unui litigiu. pot fi amiabile sau agresive. se recomanda asigurarea unui climat colaborativ. ipotetice. voalate. Etapa 5: Negocierea (în evolutie/în expansiune). Etapa 6: Încheierea negocierii. etapa în care fiecare parte încearca sa obtina concesii. Din punct de vedere didactic. colaterale. partile se axeaza pe formularea unui acord final si pe stabilirea termenilor aplicarii lui. astfel încât sa se obtina ulterior o echilibrare a relatiei profesor – scolar. Discutiile pot fi punctuale sau prelungite si cu multe divagatii. Metodele utilizate sunt cele de interactiune educationala. argumentative. impasurile care pot bloca negocierea. colaborative. Evident ca este importanta atmosfera în care se încheie negocierea. aici se poate folosi votarea sau “regula majoritatii”. încearca sa obtina un acord (daca se poate avantajos). care restabileste comunicarea si asigura premisele necesare unor colaborari ulterioare de durata. c) Folosirea amânarilor si a intervalelor de timp (programarilor).Comunicare didactica si negociere întrebari: deschise. astfel încât partile sa aiba posibilitatea sa experimenteze tehnici de negociere utile adaptate si motivante. sa depaseasca momentele dificile. Se folosesc tehnici si tactici div erse stabilite în functie de scopul negocierii si de nevoile ambelor parti: tactici competitive. închise. 111 . o atmosfera pozitiva face posibila aplicarea unei strategii de timp “câstig – câstig”. b) Testarea (verificarea si aprecierea) argumentelor si pozitiei ambelor parti. productiv -cognitive etc. fiecare dorind sa câstige cât mai multe.

Dupa cum sunt tratate în literatura de specialitate. Obiectul negocierii va fi un acord care nu va tine seama de interesele partenerului si care va fi cu atât mai bun cu cât va lovi mai dur partea adversa. În aceasta optica. în care una din parti trebuie sa câstige. a prevedea în linii mari comportamentul pe care îl va adopta partenerul si a pregati propriul comportament. Orice atac reusit apare ca un semn de putere.Comunicare didactica si negociere 5. Fiecare concesie facuta partenerului vine în dauna concedentului si reciproc. Între tacticile uzuale. 112 . În acest fel. Orice concesie apare ca un semn de slabiciune. sau cel de a încheia un acord dezavantajos scade. se poate face distinctie între trei tipuri fundamentale de negociere: Negocierea distributiva – este cea de tip ori/ori (win – win/lose – lose). pot fi amintite:  Polemica purtata prin contre permanente si prin deviere sistematica de la subiect.  Atacul în forta si intimidarea. în întâmpinare. care opteaza între victorie/înfrângere. negocierea pune fata în fata doi adversari cu interese opuse si devine o confruntare de forte. Tacticile si tehnicile de negociere folosite în negocierea distributiva sunt tipice pentru rezolvarea starilor conflictuale.5 Tipuri fundamentale si tactici uzuale de negociere Analiza tipului de negociere în care ne angajam este întotdeauna importanta. Este cea care corespunde unui joc cu suma nula si ia forma unei tranzactii în care nu este posibil ca o parte sa câstige fara ca cealalta parte sa piarda. Sunt dure si tensionate. riscul unei rupturi. deja. A -l cunoaste si a -l evalua înseamna.

Comunicare didactica si negociere  Manevrele retorice bazate pe disimulare. Avantajele acestui tip de negociere sunt acelea ca ajunge la solutii mai bune.  Fiecare explica într-un mod descriptiv. chiar daca vin împotriva celor proprii. Angajarea în negocieri integrative presupune urmatoarele:  Fiecare explica ce doreste sa obtina într-un mod descriptiv. ascunderea intentiilor. pe marcarea intentiilor. Se bazeaza pe respectul reciproc si pe tolerarea diferentelor de aspiratii si de opinii.  Fiecare inventeaza cel putin trei acorduri optionale care ar duce la maximizarea rezultatelor mutuale. Fiecare trebuie sa faca un prim pas înainte. Negocierea integrativa creeaza. Ea determina pe fiecare dintre partile negociatoare sa-si modifice obiectivele si sa -si ajusteze pretentiile în sensul rezolvarii intereselor comune. ascunderea adevarului si pe culpabilizarea adversarului. Ambele câstiga si ambele sustin solutia si acordul încheiat. Negocierea integrativa (victorie/victorie) este aceea în care sunt respectate aspiratiile si interesele partenerului. iar dezechilibrul de forte este semnificativ.  Descalificarea prin rea credinta. Presupun un acord cinstit. salveaza si consolideaza relatiile interumane pe termen lung. avantajos pentru ambele parti.  Fiecare explica motivele pentru care doreste acel rezultat pentru care negociaza. iar relatiile dintre parti se consolideaza. prin atac la persoana si prin caderea în derizoriu. partile se simt mai bine. neevaluativ cum se simte. neevaluativ. Acest tip de negociere este posibil atunci când opozitia de interese este puternica. mai durabile. 113 .  Fiecare încearca sa realizeze o perspectiva asupra celor dorite de cealalta persoana.

Negocierea rationala este aceea în care partile nu-si propun doar sa faca sau sa obtina concesii. Tacticile specifice se bazeaza pe reciprocitatea concesiilor (termene de discutii mai scurte contra unor solutii imediate.  diagnosticarea cauzelor. spre exemplu). fara apelul la cea mai mica disimulare sau suspiciune. consimtaminte de pe pozitii de negociere subiective. Algoritmul rationalitatii înseamna deci:  definirea problemelor. Pentru aceasta. Climatul negocierilor este caracterizat de încredere si optimism. cu raspunsuri la întrebari de genul: Ce nu merge? Unde se afla raul? Cum se manifesta acesta? Care sunt faptele care contravin situatiei dorite? Se continua cu un diagnostic al situatiei existente insistându-se asupra cauzelor care împiedica rezolvarea problemelor. o data obtinut. pot fi puse în practica. Apoi se cauta solutiile teoretice si se stabilesc de comun acord masurile prin care.  cautarea solutiilor. are toate sansele sa fie respectat.Comunicare didactica si negociere  Negociatorii aleg acordul cel mai întelept si se obliga sa respecte conditiile impuse de aplicare lui. alta decât pozitia uneia sau alteia dintre ele. ce încearca sa rezolve litigii de fond de pe o pozitie obiectiva. cel putin unele din acestea. trebuie definite clar interesele mutuale în cadrul unei transparente si sinceritati totale. 114 . iar acordul. Se începe cu formularea problemelor care trebuie rezolvate. Aceasta optica de negociere ocoleste si evita starile conflictuale.

ei au învatat acest lucru de la asiatici.Comunicare didactica si negociere Negociatorul cauta sa înteleaga miza pusa în joc de partener. Divergentele care ramân nerezolvate sunt reglate prin recursul la criterii obiective. fara o determinare logica si rationala. sa preluam initiativa. o reactie impulsiva a adversarului sa duca la “alegerea” tacticii de negociere. Ca si negociatorii buni din toata lumea. o capcana retorica sau un truc psihologic. precum si referintele stiintifice normale egale. Întors din lungul sau drum asiatic. Tactici de negociere În literatura de specialitate se prezinta adeseori faptul ca. Ea ne ajuta sa pastram controlul. Nu costa nimic. Acestia primeau. atâtea vergi la talpi câti de NU 115 . normale morale sau prin recursul la oficiile unui arbitru neutru. Tactica premediata poate fi o tactica de comunicare eficace.este genul de tactica care ne face mai agreabili pentru partenerul de negociere. Diplomatii nu spun niciodata NU. Orice forma de negociere implica o confruntare de vointe. Marco Polo. sentimente si interese. În acelasi timp. Deseori se întâmpla ca o actiune spontana. unul dintre cei mai buni negociatori scria ca a întâlnit adevarate scoli în care erau formati soli si purtatori de cuvânt ai capeteniilor mongole si tibetane. seara. motivatiile si preocuparile sale. a stapâni interactiunea vointelor implicate în negociere înseamna a nu cadea prada unor reactii spontane. Tactica lui DA…DAR . în orice forma de interactiune umana este pusa în joc o anumita strategie si tactica. 1. sa cunoasca sentimentele acestuia. Asta înseamna cu totul altceva decât o linie de actiune rationala.

elevul este pus în situatia sa nu prea mai aiba de ales.  Altereaza relatia. Tactica falsei oferte – este un truc de negociere “cu…putin teatru”. tocmai pentru a . neprincipial. Este o tactica în care profesorul face elevului o oferta didactica atragatoare pentru a elimina disensiunile si a motiva pe elev.  Se materializeaza în manevre laterale. ci doar obiectivele fiecarei parti. Imediat ce a obtinut acceptul elevului. partile sunt amabile. Tactica stresarii si tracasarii . ofensatoare si chiar umilitoare care au rolul de a uza. De fapt. pline de intentii bune.Comunicare didactica si negociere le scapau peste zi de pe buze.l pune în situatia de a grabi finalul negocierilor. genereaza complexe. nu se doreste restabilirea comunicarii decât prin forta. deranja adversarul. dezagreabil. oboseste partile. indirecte.slabeste rezistenta psihica si fizica a adversarului:  Se aplica atunci când adversarul este: dificil. Oamenii urasc faptul de a fi negati. rupe si loveste. bine crescute. 2. 3. 116 . dispus sa se angajeze în tratative dure si inutile. Pe cât posibil. contrazisi. care forteaza mâna celuilalt.  Nu ia în calcul relatia. Este o tactica oarecum neloiala. profesorul gaseste un motiv pentru a- si modifica oferta initiala.  Aparent. de regula mult mai moderata. În acest moment începe negocierea (mai mult târguiala) prin care profesorul convinge elevul sa accepte noua oferta. contestati. “NU” este o negatie directa si categorica ce taie.

ritmul negocierilor trebuie grabit. succese marunte ce pot trece neobservate dar care se acumuleaza si asigura victoria finala. se gasesc scuze si acuze si logic negocierea este superficiala. canalizeaza emotiile celor aflati în conflict. se tergiverseaza. Când cerem prea mult si prea repede adversarul poate fi coplesit pentru moment si are tendinta de a se împotrivi.Comunicare didactica si negociere 4. ocoleste. Îi este dificil sa continue relatia de comunicare.se ajungerea la limita expirarii timpului alocat procesului de negociere. Daca. Mediatorul:  sa aiba stima de sine  sa fie acceptat de parti  sa fie echilibrat  sa aibe experienta în domeniu. lucrurile încep sa se precipite. spr e sfârsitul negocierilor. Tactica introducerii mediatorului – care trebuie sa fie neutru. amâna rezolvarea conflictului. Tactica presiunii timpului – se bazeaza pe ideea ca negociatorii au agenda de lucru si un program de negociere. Tactica “feliei de salam” – este mai usor daca o iei pas cu pas nu deodata tot. astfel încât acestia sa se relationeze constructiv. se fac greseli. 6. dar care nu sunt respectate în mod intentionat. va obtine avantaje partiale. În acest scop. în schimb. 5. nu sfatuieste nici o parte. urmarindu. El nu ia decizii. 117 . este tehnica pasilor mici.se presat. are rabdare si parcurge pas cu pas momentele negocierii. simtindu. impartial. restabilind comunicarea.

când regele Solomon a oferit o solutie celor doua femei care pretindeau ca sunt mama aceluiasi copil. se poate întâlni o varietate de abordari. mai ales când adversarii devin agresivi. Judecata lui Solomon. Aceasta tactica se numeste “judecata lui Solomon”. universitar si postuniversitar. De cele mai multe ori trebuie sa se stabileasca de comun acord care este pierderea minima pentru ambele parti. doar ramânând inactivi si tacuti. El a propus taierea copilului în doua si împartirea lui între cele doua femei. putem înregistra progrese în negociere.ar reveni. una din parti poate simti ca se departeaza prea mult de la rezultatul dorit acceptând acea cale de mijloc propusa prin negociere. 8. Mama adevarata a cedat pentru a nu ucide copilul. Când cele doua parti au un interes comun. singura problema este de a stabili care este linia de mijloc la care trebuie sa ajunga. dupa celebra pilda din antichitate. Tactica tacerii. Negocierea se desfasoara de obicei prin tactici si strategii de manipulare. În cazul unei asemenea tactici. În lume. scoala. de tehnici de 118 . Astfel.  Rezumat Rezolvarea conflictelor cu integritate si respect este cât se poate de adecvata în practica educationala . ca program de formare a competentelor. încât renunta la partea care i. de la cursuri de comunicare. prin comunicare verbala sau scrisa. Tacerea poate fi o tactica eficienta.Comunicare didactica si negociere 7. În unele cazuri. ajunge sa promoveze “rezolvarea conflictelor” ca obiect de studiu si mai ales. la toate nivelurile ei. pr euniversitar. lipsiti de respect si nepoliticosi.

Ce aport a adus comunicarea în reusita sau esecul lor? Comentati rezultatele.  Cuvinte cheie  negociere.  negociere integrativa. tehnici sau tactici de negociere si încercati sa identificati situatii din experienta dumneavoastra în care le-ati utilizat.  etapizare. evidentiind genul proxim si diferenta specifica. la programe de tip “medierea între colegi” sustinute de catre elevi si supervizata de catre cadrele didactice. Care sunt efectele colaterale ale negocierii unui conflict profesor – scolar? 3. Comparati situatiile de negociere distributiva si integrativa.  tactici de negociere. .  mediere. Teme de reflectie si sarcini de munca independenta 1.  negociere distributiva.Comunicare didactica si negociere rezolvare a conflictelor etc. 2. Alegeti trei strategii.

119 .

Comunicarea.. Comunicarea eficienta . Tehnici de comunicare .Comunicare didactica si negociere Referinte bibliografice Dinu. 2003 Perretti. Iasi. Editura Polirom s i colectiv Iasi.I. Editura Polirom. Societatea de Stiinta si Tehnica. 2000 Stanton. N.Cuza” Iasi. Comunicarea ..1997 Mignot. O.A. D. X. Comunicare . Bucuresti.I. Editura Universitatii “Al. Editura Stiintifica. 2000 Pânisoara. Bucuresti 1995 120 . M .