Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.

2013
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru disciplina

MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a
Aprobată prin ordin al ministrului
Nr. 3418/19.03.2013

Bucureşti, 2013

Notă de prezentare
Programa disciplinei Matematică şi explorarea mediului este elaborată potrivit unui nou model
de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât
să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei
de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului
pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice
Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin
învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte particulare diverse.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Matematică şi explorarea mediului
jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă
a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru alfabetizarea cu
elemente de bază ale celor două domenii integrate. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
- Numere
- Figuri şi corpuri geometrice
- Măsurări
- Date
- Ştiinţele vieţii
- Ştiinţele Pământului
- Ştiinţe fizice
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente
de evaluare continuă.
Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice,
să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare exemplificate. Se urmăreşte astfel realizarea
unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă, în
contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul
general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este
necesară o abordare specifică educaţiei timpurii, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, care
să ofere în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de
achiziţii variate ale elevilor.
Disciplina Matematică şi explorarea mediului are un caracter de noutate în raport cu disciplinele
studiate până în prezent în clasele I şi a II-a din învăţământul primar. În planul-cadru de învăţământ,
disciplina Matematică şi explorarea mediului face parte din aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale
naturii, realizând o abordare integrată a conceptelor specifice domeniilor Matematică şi Ştiinţe ale
naturii, pentru care sunt alocate, la clasa pregătitoare şi clasa I, 4 ore pe săptămână, iar la clasa a II-a,
5 ore.
Principalele motive care au determinat abordarea integrată a matematicii şi a unor elemente de
ştiinţe ale naturii în cadrul aceleiaşi programe sunt următoarele:
- O învăţare holistică la această vârstă are mai multe şanse să fie interesantă pentru elevi,
fiind mai apropiată de universul lor de cunoaştere.
- Contextualizarea învăţării prin referirea la realitatea înconjurătoare sporeşte profunzimea
înţelegerii conceptelor şi a procedurilor utilizate.
- Armonizarea celor două domenii: matematică şi ştiinţe permite folosirea mai eficientă a
timpului didactic şi măreşte flexibilitatea interacţiunilor.
Studiul disciplinei Matematică şi explorarea mediului, început în clasa pregătitoare, se
continuă până în clasa a II-a, urmărind o dezvoltare progresivă a competenţelor, precum şi a celorlalte

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 2

achiziţii dobândite de elevi, prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor, prin accentuarea
dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor. Programa de
Matematică şi explorarea mediului pentru clasa pregătitoare a fost structurată astfel încât să
promoveze un demers didactic centrat pe dezvoltarea unor competenţe incipiente ale elevului de
vârstă mică, în scopul construirii bazei pentru învăţări aprofundate ulterioare.

Competenţe generale

1. Utilizarea numerelor în calcule elementare
2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în
spaţiul înconjurător
3. Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul
apropiat
4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de
logică
5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor
date
6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 3

manipularea obiectelor. mai mic decât 80”. succesiunea 1.aflarea unui număr/a unor numere respectând .numărarea înainte şi înapoi.numărarea elementelor unei mulţimi.explorarea mediului înconjurător pentru a verde cifra unităţilor).).generarea de numere mai mici decât 1000.scrierea numerelor de la 0 la 100.citirea numerelor de la 0 la 100.…x.: . clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 4 . . bile colorate.gruparea unor jetoane reprezentând animale. linii etc. citirea şi formarea numerelor până 1. acesteia este dat de ultimul număr din . după numărul unor cifrei unităţilor/zecilor).. număr.identificarea ordinelor şi claselor.1.reprezentarea prin obiecte (beţişoare.joc: Zilele de naştere „Găseşte colegul născut în de două cifre identice” etc. precizarea cifrei unităţilor/ zecilor/sutelor). cu .numărare din 1 în 1. aceeaşi zi cu tine”.jocuri de asociere a numerelor mai mici decât .evidenţierea cifrei unităţilor/zecilor/sutelor dintr-un semne (cerculeţe.. creioane. .). unde x 31. liniuţe.până la) . ca simboluri .colorarea unor planşe în care codul culorilor este anumite condiţii (ex. din 3 în 3 etc. din 1 în 1.) sau .Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1.citirea numerelor de la 0 la 31. unor obiecte (jetoane. Recunoaşterea şi scrierea numerelor în 1.evidenţierea cifrei unităţilor sau a zecilor dintr-un etc. 1000 cu reprezentarea lor prin desen.scrierea numerelor de la 0 la 31. numărătorii de poziţionare.: precizarea mijloace de transport etc.. din 2 în 2.generarea de numere mai mici decât 100. bile etc) a .transcrierea cu cifre a unor numere din intervalul . scrise în cuvinte. în precizarea limitelor intervalului (de la .reprezentarea zecilor prin mănunchiuri de câte 10 0 – 1000. .: Coloraţi cifra zecilor cu roşu. din 3 în 3 etc. Clasa pregătitoare. pe reţeaua . din 2 în 2. numerelor din intervalul 0 -100..1. „scrie cel mai mare număr dat de numere. convenţionale ale numerelor mai mici decât 10.reprezentarea numerelor de trei cifre cu ajutorul evidenţierea faptului că numărul de elemente ale numărătorii de poziţionare.evidenţierea cifrei unităţilor/zecilor dintr-un număr.reprezentarea zecilor. ale identifica şi număra fiinţe şi lucruri. . Scrierea. mărgele etc.citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 1000. sau ale altor resurse digitale..aflarea unui număr/a unor numere. Scrierea. ale .recunoaşterea cifrelor pe tastele unui calculator .. . Utilizarea numerelor în calcule elementare Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a 1.1. . . respectând elemente specifice. a sutelor şi a miei prin sau de la un punct al seriei. . . citirea şi formarea numerelor până concentrul 0-31 la 100 la 1000 .) număr (ex.numărarea obiectelor/fiinţelor din mediul apropiat .numărare din 1 în 1. .recunoaşterea cifrelor de la 0 la 9. cu/fără simboluri (forme geometrice. pentru .reprezentarea numerelor de la 1 la 31 cu ajutorul caietului de matematică. în ordine crescătoare şi descrescătoare. căror cifre îndeplinesc condiţii date(ex. „scrie toate numerele naturale . în variante complete precizarea limitelor intervalului (de la . . Scrieţi cu . cu . beţişoare. anumite condiţii. 2. căror cifre îndeplinesc condiţii date (ex.reprezentarea numerelor de două cifre cu ajutorul . .până la) ordine crescătoare şi descrescătoare.

elementelor unele sub altele.selectarea unor numere după un criteriu dat (ex. beţişoare.scrierea rezultatelor obţinute prin comparare. 1.” etc. utilizând semnele <.2. ..compararea unor grupuri de obiecte prin punerea puncte etc.ordonarea unor numere date. =. punerea în corespondenţă..ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor . clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 5 . . acestora două câte două.compararea unor grupuri de obiecte prin punerea . atunci când acestea au acelaşi multe/cele mai puţine .identificarea unor numere. algoritmului de comparare a două numere mai mici decât 1000.selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.: numerotarea clădirilor pe o stradă). Ordonarea numerelor în concentrul 0-1000. câte două.: . (ex. grupurilor. . condiţii precizate.identificarea „vecinilor” unui număr de la 0 la „Încercuiţi cu verde numerele mai mari decât 3 şi 1000.identificarea numerelor pare/impare dintr-un şir dat. cu ajutorul mulţimilor de obiecte număr de sute/de zeci/de unităţi. Ordonarea numerelor în concentrul 0 -100. . .) prin figurarea lor unele sub altele.identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza mici decât 100. . 1..).compararea grupurilor de obiecte (bile. . comune.identificarea „vecinilor” unui număr. >. estimări.identificarea unor numere mai mici decât 1000 în în situaţia în care se dau două numere. comune. mai mici decât 15”).”.: „Scrie trei numere mai mici decât 25”). dat (ex. unor numere date. >. situate într-un interval . Ordonarea numerelor în concentrul 0-31.identificarea numerelor lipsă de pe axa numerelor. estimări. „Construieşte/ de zeci/de unităţi.: „Colorează mulţimea care are cele mai decât 100. .identificarea numerelor pare şi impare dintr-un şir . cu ajutorul desenează o mulţime cu tot atâtea/ cu mai multe/ sau al numărătorii de poziţionare. folosind poziţionarea pe axa numerelor folosind poziţionarea pe axa numerelor. numărătorii de poziţionare. . 1. Compararea numerelor în concentrul 0-1000 . utilizând semnele <.: mai mici decât 45”). punerea în corespondenţă.2. folosind poziţionarea pe axa numerelor. .compararea a două numere naturale mai mici .identificarea „vecinilor” unui număr de la 0 la 100.scrierea rezultatelor obţinute prin comparare. aproximări aproximări .selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere naturale prin compararea acestora două numere naturale de trei cifre prin compararea . „Transcrieţi numerele mai mari decât 395 şi mai mici decât 405”). =.2.: „Încercuiţi cu verde numerele mai mari decât 39 şi . .compararea a două numere naturale mai mici date (ex. . crescător sau descrescător.estimarea ordinului de mărime a unor grupuri de .3. . Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a 1.aşezarea în ordine crescătoare/descrescătoare a ..colorarea elementelor unei mulţimi după criterii .identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza algoritmului de comparare a două numere mai .identificarea numerelor pare şi impare dintr-un şir dat.estimarea ordinului de mărime a unor grupuri de Clasa pregătitoare. cu mai puţine . Compararea numerelor în concentrul 0-31 1. . Compararea numerelor în concentrul 0-100 1. punerea în corespondenţă 1 la 1 a elementelor . încercuirea părţilor încercuirea părţilor comune ale grupurilor.3. atunci când acestea au acelaşi număr decât 1000.completarea unor serii numerice.3. încercuirea părţilor elementelor unele sub altele.

din 2 în 2.4. pentru un obiect/serviciu. . clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 6 .numărare cu pas dat ( ex.jocuri de rol care solicită compunerea/ mulţime de obiecte.rotunjirea la zeci şi /sau sute a unui număr dat. concentrul 0 – 1000. în concentrul 0-100.) cu sau fără suport intuitiv. din 10 în 10). . recurgând frecvent la scris. . numere.numărare cu pas dat ( ex. 100 în 100 etc.jocuri de rol care solicită compunerea/ . desene şi elemente mai mic decât 10.compunerea şi descompunerea numerelor în .compunerea şi descompunerea unor mulţimi de concentrul 0 – 100.: La cumpărături. recurgând la elemente dintr-o mulţime dată numărare numărare şi/sau grupare ori de câte ori este necesar . prin adăugarea .efectuarea de adunări/scăderi cu numere mai mici mulţime dată. fiecare operaţie fiind însoţită (ex. scrierea şi citirea relaţiei de ordine între numere date. din 3 în 3).scrierea unui şir de numere pare/impare. mental şi în concentrul 0-31. .adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime de obiecte. pietre/frunze pe care sare o folosind ca suport intuitiv obiecte sau desene. element neutru).efectuarea de adunări şi scăderi şi verificarea cu desene. având date limitele intervalului.).4. fiecare operaţie fiind însoţită .aproximarea unor valori numerice: sume cheltuite sau eliminarea unui număr de unităţi. pentru a obţine mulţimi „cu tot de numărarea obiectelor. Efectuarea de adunări şi scăderi. mai mic decât 31. . mental şi în 1. din 20 în 20. . fără şi cu trecere peste ordin şi atâtea elemente”. (ex. având date limitele intervalului. descompunerea numerelor din concentrul 0-100 de numărarea obiectelor. asociativitate.: La piaţă.numărare cu pas dat (din 2 în 2. pentru a obţine mulţimi „cu tot . verificarea prin operaţia inversă. prin adăugarea /extragerea a 1-5 scris. cu suport intuitiv ( ex. . Clasa pregătitoare. obiecte/reprezentări simbolice/numere.adăugarea/extragerea de elemente dintr-o .adăugarea şi extragerea de elemente dintr-o descompunerea numerelor din concentrul 0-100 . . . Efectuarea de adunări şi scăderi în 1.adăugarea/extragerea de elemente dintr-o .scrierea unui şir de numere pare/impare. 1. 1-5 unităţi în concentrul 0-31 şi verificarea atâtea elemente”. . Efectuarea de adunări şi scăderi. folosind obiecte. din broscuţă. folosind obiecte. Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a obiecte. în concentrul 0-1000. .). vârsta unor arbori/animale. .4. . În parcare etc.citirea şi scrierea relaţiei de ordine între . Facem ordine în bibliotecă etc.poziţionarea pe axă a unor numere date. .compunerea şi descompunerea numerelor în obiecte având drept cardinal un număr de numere. calculului.evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate. desene şi .estimarea rezultatului unui calcul fără efectuarea cardinalele a două mulţimi.identificarea.rotunjirea la zeci a unui număr dat. fără precizarea operaţiilor efectuate prin numărare de obiecte/prin terminologiei. obiecte sau prin operaţia inversă. din 2 în 2.rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere cu mulţime dată. decât 1000. flori din care culege albina polen).

63→69. de elemente dintr-o mulţime dată (ex. Câte bomboane primeşte fiecare . (comutativitate.jocuri de extragere repetată a unui anumit număr cardinalului acesteia.5.evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate.5. Efectuarea de adunări repetate/ scăderi 1.evidenţierea unor proprietăţi ale înmulţirii primesc câte 2 mere.adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi acelaşi număr de elemente. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în repetate prin numărare şi reprezentări obiectuale repetate prin numărare şi reprezentări obiectuale concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate în concentrul 0-31 în concentrul 0-100 .rezolvarea de exerciţii cu ordinea efectuării Clasa pregătitoare. respectând scris.evidenţierea mai multor modalităţi de grupare a cardinalului acesteia. şi sutelor.: „4 fraţi . Câte a dat în total?”). „Un unor probleme practice.5. . prin coleg?”). .găsirea ”regulii” pentru o corespondenţă de . Câte mere au primit fraţii?”). 64→70 .evidenţierea mai multor modalităţi de grupare a de elemente dintr-o mulţime dată.numărare cu pas indicat prin desen sau obiecte. .efectuarea de împărţiri cu rest 0. mental şi în cu şi fără trecere peste ordin. 4→8. .efectuarea de înmulţiri în concentrul 0-100 .rezolvarea de adunări şi scăderi. corespondenţă. elementelor unei mulţimi pentru determinarea . .identificarea elementelor unei a doua mulţimi.folosirea unui calculator pentru operaţii simple de . băieţel împarte în mod egal 10 bomboane celor 5 colegi ai săi. adunări repetate sau utilizând proprietăţi ale înmulţirii. . baloane?” „Un băieţel dă câte 10 jetoane celor 3 elementelor unei mulţimi pentru determinarea colegi ai săi.rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei sume/diferenţe de termeni egali (ex. de elemente dintr-o mulţime dată (ex.jocuri de extragere repetată a unui anumit număr pot primi de la tine câte 2 baloane dacă tu ai 10 .rezolvarea de adunări şi scăderi. fiind adunare şi verificarea rezultatelor cu ajutorul asociativitate. respectând algoritmul şi aşezarea corectă a unităţilor şi algoritmul şi aşezarea corectă a unităţilor. element neutru). element neutru). fără precizarea date elementele primei mulţimi şi regula de obiectelor. fără precizarea terminologiei. zecilor zecilor.adunarea cardinalelor unor mulţimi care au .aflarea unei sume de termeni egali prin rezolvarea pot extrage câte 3 bile dintr-un grup de 9 bile”. asociativitate.: „De câte ori . crescător şi descrescător.identificarea ”regulii” pentru o corespondenţă de următorul tip: 3→7. clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 7 . 5→9 următorul tip: 62→68. cu şi fără trecere peste ordin. .: „Câţi copii număr de elemente. terminologiei. .jocuri de extragere repetată a unui anumit număr .rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei sume/ diferenţe de termeni egali. în concentrul 0- 100 prin scăderi repetate sau recurgând la înmulţire. 1. . . mental şi în scris. Efectuarea de adunări repetate/ scăderi 1. Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a .

.identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza problemă rezolvată. .utilizarea fracţiilor jumătate. probleme de scădere şi invers. -. transformarea unei probleme rezolvate prin .) numerelor/ acţiunilor/ întrebării dintr-o . 100 şi scrierea relaţiei. respectiv sfert. jocuri de rol care necesită gruparea/regruparea dublul etc. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă. 30” etc. date.crearea unor probleme după imagini/ desene/ Clasa pregătitoare. . tort. -) în matematice (termen. probleme factorii unui produs. . =. date. . . aflarea unui termen necunoscut.realizarea unor modalităţi diferite de grupare a de problemă să se schimbe. prin . deîmpărţit. Utilizarea unor denumiri şi simboluri 1. fără ca tipul . produs.rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află suma/ metoda balanţei. aflarea sumei/diferenţei a două numere mai probleme mici decât 100. +. . folosind semne grafice cu desene/ scheme date. acţiuni). =. înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia.). reducerea numărului de operaţii. :) în rezolvarea şi/sau compunerea de mici decât 31. baza comparării a două numere mai mici decât utilizând suport concret sau desene (pizza. transformarea unei probleme de adunare în semnificaţia parantezei. 1.6. . .rezolvarea de probleme în care sunt necesare operaţii de acelaşi ordin/ de ordine diferite. scăzător. . aflarea sumei/diferenţei a două numere mai >. +. Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a operaţiilor. ·. transformarea problemelor de adunare în adăugarea unei întrebări etc. matematice (sumă. crearea unor probleme simple după imagini măr. .aflarea unui termen necunoscut. schimbarea componentelor unei probleme scrierea relaţiei. -) în rezolvarea şi/sau compunerea de diferenţă. aflarea unui termen necunoscut. pâine. „24 + 13 ꞊ 45 – 40 sau 99 ꞊ 34- pornind de la o tematică dată. total. de la imagini. folosind .”. folosind metoda a unei sume cu o diferenţă sau cu un număr . modificarea unei probleme fără ca tipul de schimbarea numerelor sau a întrebării. total. prin schimbarea încercării. folosind diferenţa/ produsul/ câtul/ jumătatea/ sfertul/ metoda balanţei. două diferenţe sau . diferenţă. de obiecte şi relaţia întreg-parte (ex.: „La ora .. rest. înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia. (date numerice. . formularea şi rezolvarea unor probleme . +. sumă.). transformarea unei probleme rezolvate prin comparării a două numere mai mici decât 100 şi schimbarea numerelor/ întrebării.compararea rezultatelor obţinute la exerciţii cu pornind de la o tematică dată/de la numere transformarea unei probleme prin extinderea/ operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite. identificarea numărului mai mic/mai mare pe . termenii unei sume. „La bibliotecă” etc.6. . compararea a două sume. <. proba adunării/scăderii sau prin (de exemplu. rezolvarea şi/sau compunerea de probleme =. tematică. diferenţă. total. prin problemă să se schimbe. formularea şi rezolvarea unor probleme balanţei. împărţitor. prin . >. crearea unor probleme simple după imagini/ termenilor/factorilor. <. de sport”.6. cât. descăzut. clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 8 . . caiet etc. . Utilizarea unor denumiri şi simboluri 1.jocuri de tip LOTO cu numere. cutie de bomboane. problemă de scădere şi invers.

Localizarea unor obiecte prin stabilirea unor repere/direcţii precizate.recunoaşterea poziţiei verticală.jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu. stânga.identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse alte obiecte precizate.poziţionarea obiectelor în spaţiu. transformarea unei probleme prin extinderea/ scheme/ exerciţii/ formule. vertical. în spate. orizontală sau oblică a unor obiecte din realitatea imediată sau în . exterior. obiecte în spaţiu în raport cu alte obiecte . 2. coordonate în raport cu un sistem de referinţă tipul: în. pe. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a 2.realizarea unor desene simple. pe baza unor cadrul unor desene.realizarea unor desene. în faţă. raport cu alte obiecte precizate.: desenaţi un triunghi. deasupra. apropiat.transformarea problemelor de adunare în probleme de scădere şi invers. la stânga colegi. creionul galben în stânga creionului roşu).identificarea unor obiecte/persoane în funcţie de care o au faţă de un reper. dedesubt. sub el desenaţi o linie . a problemelor de înmulţire în probleme de împărţire şi invers. poziţia lor spaţială (Cine se află în faţa ta?) .jocuri de identificare a obiectelor din realitatea . în .identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse vertical. dreapta. . acestuia desenaţi o steluţă. stânga. raport cu alte obiecte precizate (ex. jos. . dedesubt. . oblic .scrierea de elemente grafice: liniuţe verticale.prezentarea propriei persoane în funcţie de . oblic interior. poziţia din clasă şi prin raportarea la ceilalţi condiţii date (ex. orizontală sau oblică a unor obiecte din realitatea imediată sau în . folosind sintagme de repere/direcţii date folosind sintagme de tipul: în. dreapta. în . obiecte în desene/realitatea imediată. . Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu 2.1.compararea poziţiei a două obiecte din mediul orizontală).descrierea structurii unui ansamblu de obiecte/ precizate.modificarea unei probleme fără ca tipul de problemă să se schimbe.formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date/de la verbe/expresii care sugerează operaţii.1.sesizarea intuitivă a simetriei la figurile geometrice Clasa pregătitoare. orizontal.: aşază persoane în raport cu poziţia lor spaţială. Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a . în faţa. imediată sau din imagini. în raport cu alte alte obiecte precizate. clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 9 . dat. în raport cu .1. . . lângă. deasupra. orizontal.identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte precizate. obiecte în desene/realitatea imediată. . sus. în raport cu . în funcţie de poziţia pe .jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu. Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu 2. folosind sintagmele învăţate spatele. .utilizarea unui program simplu de calculator pentru vizualizarea unor deplasări în plan. respectând condiţii date. lângă.identificarea poziţiei verticală. în pe. . reducerea numărului de operaţii.

: încercuieşte obiectele plane. triunghi. . sferă. cerc.identificarea şi denumirea formelor plane: pătrat. colorează obiectele . reprezentări schematice) . oblice.decorarea unor obiecte cu motive geometrice prin triunghi. geometrică. cerc mediul apropiat.colorarea unor elemente în funcţie de poziţia pe instrucţiuni în care se folosesc cuvintele „rând” şi oblice. sferă) în obiecte plane accesibile (incluzând desene. cub. folosind linii orizontale. care o ocupă faţă de un anumit reper într-un „coloană” desen. cuboid.descrierea unor figuri şi corpuri geometrice din .jocuri de construcţii cu obiecte cu formă geometrică. verticale.identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri. Evidenţierea unor caracteristici simple (pătrat.conturarea formelor geometrice plane (pătrat. dreptunghi. .scrierea pe reţeaua de pătrăţele a caietului de . oblice. Identificarea unor forme geometrice plane 2. la obiecte şi fiinţe din mediul apropiat.conturarea pe foaie velină a unor forme triunghi. con). plane (pătrat.: este din viaţa reală.compunerea/asocierea elementelor grafice pentru . Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a orizontale. .reproducerea. . dreptunghi. dreptunghi. dreptunghi.2. separat şi în combinaţii. situat pe peretele cu uşa. triunghi. cilindru. respectând o axă desenate în poziţie oblică. cu ajutorul unor şabloanelor. fără utilizarea terminologiei. din diferite materiale. cerc) cu . clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 10 .2. caietul de matematică. dreptunghi. cerc).recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice: pătrat.identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri. la obiecte şi fiinţe din mediul apropiat. din diferite materiale. geometrice plane (pătrat. . . . în stânga dulapului) .stabilirea coordonatelor unui obiect intr-un plan în obţinerea unor forme stilizate ale unor elemente raport cu un sistem de referinţă dat (ex.) decorative simple. de simetrie dată. .observarea simetriei la figurile geometrice plane. triunghi.reprezentarea prin desene a unor modele . 2. Recunoaşterea unor figuri şi corpuri 2. . dreptunghi. cuboid. . prin desen.jocuri care necesită orientarea în tabele şi unei figuri geometrice.realizarea şi completarea unor tabele respectând matematică a liniuţelor orizontale. feţelor unor corpuri din mediul apropiat .realizarea unor desene simple. cerc).identificarea apartenenţei unui punct interiorului .desenarea formelor geometrice (pătrat. folosind corpuri geometrice. folosirea cuvintelor „rând” şi „coloană”.jocuri de construcţii cu obiecte cu formă . pe reţeaua de pătrate din apropiat (cub. triunghi. dreptunghi. în . Clasa pregătitoare. cu ajutorul ajutorul unor şabloane sau cu mâna liberă pe desen sau colaj. sferă. reproduceri geometrice identificate în diferite contexte manipulate de copii şi în mediul înconjurător de artă.construirea unor obiecte uzuale.recunoaşterea şi descrierea formei obiectelor/ cerc). verticale. a formelor geometrice .2. cerc) şi a unor geometrice în mediul apropiat şi în reprezentări specifice formelor geometrice plane şi corpurilor corpuri geometrice (cub. cadrul unor desene (ex. triunghi. desenate în poziţie orizontală. . instrumentelor de geometrie/şabloanelor.recunoaşterea unor corpuri geometrice în mediul mediul înconjurător şi în materiale tipărite. .

descrierea corpurilor geometrice: cub.: suport de creioane. medii). pantof-picior. martie. respectând o anumită regulă. Descrierea unor fenomene/procese/ structuri 3.completarea unor spaţii lacunare dintr-un şir de corespondenţă dintre acestea. jucăriilor etc. a Lunii şi a Pământului stilizat. (ex.recunoaşterea Soarelui. prin observarea şi generalizarea unor identificării unor regularităţi modele sau regularităţi din mediul apropiat . respectând reguli .jocuri de construcţii folosind piese din lemn sau sferă.: ianuarie. fiind date . 1000 sau de obiecte ordonate.) pe foaie velină sau cu pătrăţele.exerciţii variate de asocieri şi corespondenţe (ex. „fragmentată”. exerciţii. în scopul unor regularităţi din mediul apropiat investigaţii. geometrice. con.. .descoperirea „intrusului” în cadrul unui model înşirarea mărgelelor... joi.identificarea unei zile/luni care lipseşte dintr-o elementele celeilalte mulţimi şi regula de serie dată (ex. exerciţii. clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 11 . gărduleţe.realizarea unor colaje cu ajutorul formelor .folosirea formelor geometrice (pătrat.sâmbătă). cutia pentru cadouri). . respectând reguli precizate. figuri geometrice cu fracţia corespunzătoare: ½. anumită regulă. pomi. cuboid. robot.: un copac criterii date. cuboid.1. ploaie-umbrelă. cilindru.descoperirea algoritmului de rezolvare a unor .completarea de şiruri de numere/obiecte ordonate . Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a 3. dintr-un desen dat/ dintr-o figură geometrică . .identificarea axei/axelor de simetrie ale figurilor desfăşurat al unui cub (ex.continuarea unor modele repetitive reprezentate mai mici decât 100. mici. respectând o repetitiv. vapor etc.construirea unor obiecte uzuale folosind suportul de diferite dimensiuni. ... cilindru. . dreptunghi. maşină-şofer. .compunerea unui spaţiu plastic folosind ca forme .completarea de şiruri de numere mai mici decât prin obiecte.marcarea jumătăţii/ sfertului de suprafaţă a unei . . carton). număr). roboţi etc.realizarea unor desene/ colaje cu ajutorul formelor geometrice învăţate. plastic.realizarea/transcrierea unor modele repetitive - precizate.. .verbalizarea modului de rezolvare a unor . Rezolvarea de probleme în cadrul unor repetitive simple din mediul apropiat. realizate pe diverse . obiecte/simboluri/numere..) în realizarea unor desene (casă.: .decuparea pe contur a formelor geometrice plane geometric dat: cub. .decuparea pe contur a desfăşurării unui corp folosind imagini sau modele. triunghi. castele.feţe (formă. 3. .identificarea algoritmului de rezolvare a unor păpuşă-rochie. respectiv ¼ . .1. cerc. pătrat-linie etc.verbalizarea modului de rezolvare a unor exerciţii Clasa pregătitoare.găsirea elementelor unei mulţimi.identificarea numărului de forme geometrice plane geometrice învăţate (case.identificarea fracţiilor echivalente: 1/2=2/4. Rezolvarea de probleme prin observarea 3. doar din cercuri – mari.). desene sau numere. suporturi (hârtie glasată. .1.gruparea unor forme/corpuri geometrice după doar pătrate sau doar cercuri etc. . . Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a foaie cu pătrăţele. .realizarea unor modele repetitive (prin desen sau cu obiecte). . ..).

investigarea apariţiei zilei şi nopţii prin modelare – un Clasa pregătitoare. individual . a principalelor structuri ale caracteristici observabile ale formelor de relief şi omului. componente ale corpului omenesc. intensitatea/tăria sunetului. în jocuri. ninsoare. comune. cu starea vremii.recunoaşterea organelor şi localizarea acestora formele de relief sau cu mediile de viaţă. geometrice. . prin observare. a identifica plantele şi animalele care îl populează.recunoaşterea în desene/ imagini/ machete/ filme recunoaşterea fenomenelor naturii în situaţii reale numere. topirea gheţii. . în scopul evidenţierii rolurile acestora.observarea directă în mediul natural a unor .realizarea unor albume/colaje/puzzle-uri cu funcţie de caracteristicile specifice observate . două câte două. . primite de la Soare.realizarea unor investigaţii referitoare la aer: . documentare/ prezentări a unor forme de relief sau în imagini (ploaie. cu evidenţă transformările de stare ale apei plecând de la întrebarea ”Cum putem vedea aerul?”. . sau la nivelul clasei. creşterii acesteia. la aceeaşi oră şi în raport cu acelaşi reper. .nori. în funcţie de animalelor şi plantelor.realizarea unor experienţe simple care evidenţiază .desenarea poziţiei Soarelui dimineaţa şi la prânz. realizarea unei morişti. . soare. animalelor. .realizarea unor colaje/desene care reprezintă (munţi. utilizarea unui set de „culori convenţionale” pentru anotimp. . la nivelul clasei. astfel încât să evidenţieze .realizarea unor experienţe în scopul punerii în .compunerea unui spaţiu plastic. câmpii) sau medii de viaţă. fixate pe tocul (solidificare. clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 12 . evaporare. .utilizarea unei lupe pentru evidenţierea căldurii mişcarea aerului (ex. unei lumânări la poziţionarea acesteia la diferite înălţimi în cadrul unei uşi). vânt etc. evidenţierea rolului acestora.stabilirea.relaţionarea principalelor structuri ale de viaţă. Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a . înclinat într-un vas cu apă. unor maşinării funcţionale (care presupun intrare . şi probleme. organismului uman şi animal cu rolurile acestora. plantelor.identificarea regulii de construire a unui şir de .reprezentarea în desen a componentelor principale acestea. prin lipirea/desenarea unor .identificarea regulii de corespondenţă în cazul probleme.identificarea simţurilor şi utilizarea acestora în .inventarea unor reguli de operare şi aplicarea lor – ieşire). uşii/dulap/perete.. în corpul omenesc cu principalele organe. evidenţă a forţei gravitaţionale: căderea liberă a artificial (balta/acvariul.jocuri de tipul: „Ce anotimp este?” pentru . animale) pentru identificarea structurii lor . .) pentru . fierbere.completarea unui calendar pe o săptămână/ lună folosind imagini din atlase sau mulaje.marcarea înălţimii personale.realizarea unor experienţe care să pună în ..investigarea unui mediu de viaţă natural sau plante.observarea părţilor componente ale vieţuitoarelor ale plantei.relaţionarea principalelor structuri ale plantelor cu umflarea unui balon.realizarea unor experienţe care să pună în arderea unei lumânări sub un vas de sticlă etc.inventarea unor reguli de operare şi aplicarea lor . timp . din 2 în 2 luni. pădurea/parcul etc. de o săptămână şi evidenţierea regularităţilor.realizarea unor colecţii de plante din diferite medii (plante. condensare).: modificarea direcţiei flăcării observaţie unul dintre factorii care întreţin viaţa.identificarea pe propriul corp a zonelor unde sunt . .numărarea florilor/frunzelor unei plante care apar . ajutorul fâşiilor de hârtie colorată.realizarea de experimente care să evidenţieze explorarea mediului înconjurător. . vânt etc. amplasate anumite organe. scufundarea unui pahar în interval de o săptămână.identificarea şi denumirea corectă a părţilor diferitelor obiecte. .diferenţierea anotimpurilor. . în jocuri. utilizând forme simboluri . pentru condiţiile de viaţă şi adaptările la mediu.observarea unor modificări apărute în viaţa .).urmărirea creşterii unei plantule ţinând sub . insecte etc.

identificarea efectelor pozitive şi negative ale . . . pentru ilustrarea anotimpurilor etc.identificarea surselor convenţionale de energie şi .realizarea unor postere referitoare la regulile ce prezinte norme de comportare civilizată.activităţi practice de întreţinere a spaţiului verde ..hârtie. caracteristicilor comune oamenilor. gripa). . simple.investigarea materialelor conductoare şi izolatoare vârstei. prin utilizarea unor modele (ex. 3. . Manifestarea grijii pentru comportarea 3.realizarea unor postere referitoare la regulile de .).compararea fotografiilor personale cu acelea ale mişcarea Lunii în jurul Pământului/unui satelit în părinţilor. . medii de viaţă naturale. în scopul identificării care-i alterează tăria: un radio care se va acoperi este luminat cu o lanternă. ţesătură.: paharul de la iaurt pentru decorare şi la anumite atitudini şi comportamente observate în utilizarea ca ghiveci pentru plante. . Manifestarea grijii pentru comportarea 3.realizarea unor experienţe care evidenţiază izolator. . mediului (greblă.efectuarea de drumeţii în scopul de a observa locuinţa. în cadrul unui circuit electric simplu.enumerarea unor aparate electrocasnice.evidenţierea forţei vântului şi a apei.). . asupra mediilor de viaţă explorate.utilizarea jucăriilor muzicale pentru producerea altor magneţi sau materiale magnetice cu sunetelor (identificarea relaţiei vibraţie – sunet). .recunoaşterea planetelor Sistemului Solar pe la generaţie).2. .identificarea unor surse de electricitate (baterii.investigarea cauzelor posibile pentru anumite boli acumulatori) care asigură funcţionarea unor de la robinet). cu diferite materiale .identificarea importanţei energiei în viaţa omului.2. trebuie respectate în pădure/la locul de picnic/ pe stradă etc. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul familiar corectă în relaţie cu mediul natural corectă în relaţie cu mediul natural şi social . a unor surse alternative de energie. caracteristicilor vieţuitoarelor. unor şiruri. (transmiterea moştenirii genetice de la generaţie apă care cad.realizarea unor desene având ca tematică .: morişcă. Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a . material ..investigarea forţelor exercitate de magneţi asupra . tunetul. folosirea unor mediile de viaţă explorate. .investigarea nevoilor unor organisme vii folosind . . (ex.realizarea de proiecte tematice individuale şi în Clasa pregătitoare. (ex.discutarea unor articole care prezintă Sistemul electronice care funcţionează cu ajutorul Solar. clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 13 . obiecte. . .refolosirea unor materiale în cadrul unor activităţi .identificarea activităţilor zilnice în care intervine secvenţe de film în scopul generalizării .explorarea unor softuri educaţionale adecvate . mănuşi de protecţie etc.. roată pusă în mişcare de o apă curgătoare/ apa . energie.participarea la acţiuni care implică un mediu curat şi . din curtea şcolii sau a colţului verde din clasă.evidenţierea formelor de energie prin experimente electricităţii.utilizarea unor unelte şi materiale de curăţare a .compararea propriilor fotografii cu cele ale evidenţă propagarea sunetului prin diverse medii glob se roteşte în sens invers acelor de ceasornic şi colegului de bancă.2. vată etc. evidenţierea polilor N şi S şi a atracţiei/respingerii dintre polii opuşi/identici. ca surse de electricitatea.identificarea consecinţelor unor acţiuni ale omului prietenos în cadrul clasei. camera proprie.exprimarea unor opinii (acord/dezacord) cu privire acţiunilor proprii asupra mediului apropiat.producerea de sunete specifice ploii – picături de jurul unei planete.realizarea unor desene/afişe/colaje care să imagini din pliantele publicitare pentru crearea . planşe/modele simple/ în filme documentare. în scopul identificării asemănărilor . mersul prin apă etc.

„nu” . a modalităţilor de economisire a energie. .comunicarea prin desen sau verbal a unor efecte cad pe Pământ/sunt atrase de Pământ” sau ” pe care le au fenomene ale naturii asupra Planta are nevoie de apă ca să trăiască” sau mediului înconjurător. reprezentări termeni ştiinţifici. operatorii logici (ex.prezentarea planului de înregistrare a schimbărilor . privire la anumite atitudini şi comportamente observate în mediul înconjurător. . Formularea unor observaţii asupra mediului 4. a două mulţimi. “sau”. meteo şi de prezentare a calendarului naturii. „sau”. de tipul referitoare la transformările apei (solidificare.executarea unor instrucţiuni care folosesc problematice care folosesc operatorii logici “şi”.: „Copiii care nu au şosete “sau”.realizarea unui plan de lucru pentru explorarea verzi să facă 2 paşi în faţă. clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 14 . şi cartea.exerciţii care implică atenţie concentrată pe unei plante/animal. realizat pe o perioadă determinată de timp. “nu”. .: desen. a propriilor observaţii unui mediu de viaţă . şi căţelul de pluş .1. evaporare.. componente ale unei scheme simple. .punerea în scenă a unor probleme/situaţii păr blond să ridice mâna. .prezentarea unor fotografii/desene ale unor celor de mai sus.descrierea etapelor parcurse în realizarea unei . condensare).jocuri logico-matematice.. 4. . Formularea rezultatelor unor observaţii. „nu” prin desene şi operatorii logici „şi”. prezentarea unui ”buletin meteo retrospectiv” pe o componente de mici dimensiuni ale unei plante perioadă scurtă).prezentarea.transmiterea unor instrucţiuni simple. “nu”. reprezentări prin desene şi prin desene şi operatorii logici „şi”. 4.: „Copiii care au ochi verzi şi două mulţimi disjuncte.iniţierea şi participarea la programe/proiecte eco. plante/animale din mediile de viaţă explorate.identificarea propriilor greşeli de comportament faţă de mediul înconjurător.”).jocuri logico-matematice referitoare la intersecţia investigaţii/ experiment.plantarea unor arbori/arbuşti. . detalii: observă elemente de detaliu dintr-un . „sau”. grup.1. ”Sunetul încă se aude (deşi trece prin diferite Clasa pregătitoare. Descrierea unui plan de lucru folosind câţiva apropiat folosind limbajul comun. logici „şi”. . fierbere. .realizarea unui jurnal desenat referitor la viaţa .1. „nu” operatorii logici „ şi”. . etc.prezentarea înregistrărilor din calendarul naturii. . reprezentări folosind câţiva termeni ştiinţifici.”). Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a 4. perechi/de grup. în cadrul unor jocuri în topirea gheţii. . în diferite etape de dezvoltare ale acestora.prezentarea unor fotografii/desene ale unor plante realizat pe o perioadă determinată de timp (ex.jocuri logico-matematice referitoare la reuniunea a . . „nu” (ex. într-un jurnal.exprimarea unor opinii (acord / dezacord) cu .punerea în scenă a unor probleme/situaţii problematice care folosesc operatorii logici “şi”.jocuri de mişcare în care se folosesc operatorii . . Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a igienă colectivă.formularea unei concluzii în urma unor observaţii repetate: ”Şi creionul.

alcătuirea unor postere care cuprind planul individual de menţinere a stării de sănătate.recunoaşterea cauzei care a determinat uscarea efectelor acestora: deformarea/ ruperea/ spargerea. deltă.). . . 4. Identificarea relaţiilor de tipul „dacă. .reprezentarea rezultatelor prin desene. .realizarea unui plan pentru construirea unui joc cu magneţi. . din viaţa plantelor.asocierea unor caracteristici speciale ale plantelor energiilor convenţionale.recunoaşterea efectului forţei gravitaţionale asupra . 4. procese simple urma observării unor relaţii. a programului de exerciţii fizice etc. a animalelor şi a omului. ca urmare .realizarea unor discuţii: „Ce credeţi că se întâmplă într-o navetă spaţială?” etc.. prin modelare.organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla a ciclului zi-noapte. unei plante verzi ca urmare a explorării .. Formularea unor consecinţe rezultate în atunci…” între două evenimente succesive acţiuni. Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a materiale)” etc. clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 15 .descrierea condiţiilor pentru supravieţuirea oamenilor.realizarea de asociaţii între fenomene şi cauzele propriului corp.descrierea planului de lucru pentru investigarea materialelor conductoare şi izolatoare. caracteristicilor unor medii de viaţă: lac/iaz/baltă.. . mare etc.explicarea apariţiei zilei şi nopţii ca urmare a fenomenului (lipsa de apă.realizarea de asociaţii între fenomene şi cauzele posibile. posibile . rotaţiei Pământului în jurul axei sale.. dacă…?”..2. şi căldură şi importanţa acestuia în menţinerea vieţii. .jocuri de mişcare pentru evidenţierea forţelor şi a . lipsa luminii etc.2. procese simple . animalelor. plantelor. pădure. . Identificarea unor consecinţe ale unor 4. .recunoaşterea rolului Soarelui ca sursă de lumină animalelor.identificarea consecinţelor unor acţiuni asupra . .realizarea planului individual de menţinere a stării de sănătate prin indicarea unei diete.explicarea rolului aerului/oxigenului pentru . .. .identificarea unui şir de efecte ale unei pene de curent şi recunoaşterea nevoii de surse alternative . a . a plantelor şi efectelor pozitive/negative ale unor alimente. şi animalelor cu anumite caracteristici ale mediului Clasa pregătitoare. .realizarea unor colaje pentru evidenţierea de energie. fenomene. .identificarea şi explicarea unor schimbări/evenimente corpurilor de pe Pământ – căderea liberă.vizionarea unor filme/prezentări pentru identificarea supravieţuirea speciei umane. . necesităţii hranei pentru creştere şi dezvoltare etc.realizarea unui plan pentru micşorarea şanselor de îmbolnăvire cu boli provocate de germeni. fenomene.identificarea căilor de economisire a energiei electrice şi recunoaşterea caracterului limitat al .2.analiza consecinţelor acţiunilor unor personaje din poveşti.

gruparea materialelor după caracteristici observate: criterii date (ex.selectarea/gruparea unor figuri geometrice după criteriu (formă. şi realizarea . .clasificarea corpurilor dintr-un mediu. şi înregistrarea concluziilor într-o diagramă Venn. .realizarea unor jocuri de rol ”La doctor” pentru de precipitaţii. de modul de hrănire Clasa pregătitoare.1.identificarea dintr-un şir de imagini a celor care . întrunesc simultan două condiţii (ex. clasificarea şi înregistrarea prin etc. criteriul conductivităţii electrice şi utilizarea lor în .). vânt. mediu. înregistrarea rezultatelor într-un organizator grafic. duritate.. aspre şi transparenţă. grosime. categorii (plante..gruparea obiectelor/corpurilor după un anumit .gruparea unei varietăţi de plante şi animale pe calendarul naturii utilizând simboluri-desene – criteriul apartenenţei la un mediu de viaţă şi . .înregistrarea observaţiilor realizate în timpul activităţile curente (pietricele. . flexibilitate. . Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a . .înregistrarea schimbărilor meteorologice în . schelet intern şi cu două picioare.1. nori. clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 16 . figuri geometrice. cu patru .).).identificarea efectelor pozitive şi negative produse .. naturale/prelucrate etc. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a 5.stabilirea efectelor lipsei de igienă asupra propriei persoane şi a celor din jur.) . animale.gruparea fotografiilor elevilor clasei după luna în colorate. utilitate. precipitaţii. culoare.identificarea categoriei căreia îi aparţine un anumit element. picioare. Sortarea şi clasificarea unor date din mediul 5.: Alegem materiale tari. . în vii şi nevii o anumită modificare. gust. recunoaşterea unor simptome ale unor boli frecvente. dopuri de sticlă. pe baza unui criteriu dat apropiat pe baza a două criterii desene şi tabele a unor date din mediul cunoscut . Sortarea/clasificarea unor obiecte/ materiale 5.sortarea pe diverse categorii: legume/fructe.selectarea materialelor de lucru după mai multe picioare şi se hrănesc doar cu iarbă etc. .clasificarea animalelor în funcţie de numărul de soare. de mediul de viaţă. gen etc. care s-au născut şi zodie. .organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla dacă…?” . . .organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla dacă…?” 5.1. gust dulce/acru etc. cu .identificarea efectelor intensităţii şi tăriei sunetelor asupra vieţuitoarelor.). utilizare etc.:animale cu mai multe criterii date. diverse simboluri a momentului în care a avut loc mulţimi etc.identificarea efectelor pozitive/negative ale Soarelui în care trăiesc. Sortarea.realizarea unor colecţii de materiale/ obiecte după unui grafic cu bare pe baza datelor colectate.identificarea unor elemente/prototipuri din diverse experimentelor prin desen/ prin marcarea cu nasturi etc. mărime. în scopul recunoaşterii adaptărilor la asupra Pământului.

. grupate pe mai multe criterii (vârstă . a primit. imagini sau reprezentări schematice sau reprezentări schematice . „În parc” etc. cu sprijin în obiecte.sortarea unui set de fotografii cu oameni de pe activitate specifică desfăşurată într-o zi. Rezolvarea de probleme simple în care 5.alcătuirea unor postere care cuprind planul individual de menţinere a stării de sănătate. gen. .rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete. Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a etc. forme de relief (munţi. . cu sprijin în obiecte. serie de imagini date.ordonarea anotimpurilor pe o scală a preferinţelor (îmi place cel mai mult. membrilor familiei.rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete puncte. cu ajutorul obiectelor concentrul 0-100. operaţii de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în intervin operaţii de adunare sau scădere în a±b±c=x în concentrul 0-1000.identificarea semnificaţiei datelor unei probleme . până la 5 ani. grade de rudenie – bunici. mătuşi.identificarea semnificaţiei datelor unei probleme (ex. . până în clasa a II-a.identificarea situaţiilor contextuale care impun .rezolvarea de probleme în care numerele sunt aritmetice (a dat. .înregistrarea observaţiilor din investigaţii în tabele. .rezolvarea unor probleme după imagini date desene sau reprezentări simbolice rezolvarea unor probleme prin adunare/scădere: Clasa pregătitoare. pentru o .identificarea cuvintelor care sugerează operaţii .clasificarea materialelor investigate în conductori. s-a spart) aritmetice (a dat. (terestru/acvatic) şi adaptările la mediu etc.construirea unor grafice simple (cu bare) pe baza unor informaţii date/culese.gruparea unor animale după mediul de viaţă timp de o săptămână. unchi şi verişori ) pentru a evidenţia asemănările dintre aceştia. clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 17 . cu proprietăţi magnetice. câmpii) dintr-o un set de resurse. 5. Rezolvarea de probleme în care intervin 5. s-a spart. în concentrul 0-31. linii etc. pentru fiecare etc) . diferitele continente şi de rase diferite pentru evidenţierea varietăţii speciei umane. îmi place mult. dealuri.) .până la 1 an.2..2. . a distribuit în date obiectual sau figurate prin semne simple: mod egal.identificarea cuvintelor care sugerează operaţii . . a primit. fraţi şi părinţi. la liceu. în prezent. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x.înregistrarea „calificativelor” personale. .2. îmi place.înregistrarea vremii şi a temperaturii (la prânz) .jocuri de rol în care intervin operaţii de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31 – . imagini concentrul 0-100. a·b=x.: „La cumpărături”. izolatori. sau reprezentări simbolice .înregistrarea într-o diagramă T a resurselor .selectarea unor imagini care reprezintă anumite convenţionale şi neconvenţionale de energie dintr. . a:b=x. cerculeţe.realizarea unui album cu fotografii personale şi ale îmi place puţin).

Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a 6. s-au ofilit.completarea unui desen prin realizarea unui într-altul mai mare).”plin”.compunerea şi rezolvarea unor probleme. împărţire în concentrul 0-100 date utilizând date scrise într-un tabel . şi a lungimilor lungimilor şi capacităţilor . propriile mâini .recunoaşterea reprezentării prin desen a . au coborât etc. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea lungimilor pentru determinarea şi compararea capacităţilor pentru determinarea şi compararea maselor. „cel mai lung” etc.rezolvarea unor situaţii problematice reale prin respectiv ¼. .1. şi reprezentare grafică/desen reprezentare grafică/desen. dar mai .asocierea rezolvării unei probleme cu o dat. .colorarea selectivă a elementelor unui desen. pleacă. de forme şi mărimi diferite. consemnarea .ordonarea unor obiecte date.). . clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 18 . Utilizarea unor măsuri neconvenţionale 6. folosirea expresiilor ”mai mult”. marcarea asocierea lor cu operaţia corespunzătoare jumătăţii/sfertului cu fracţia corespunzătoare: ½. Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a am primit.) pentru măsurarea pentru măsurarea masei. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale 6. a .organizarea datelor unei probleme în tabel sau în .1.realizarea unei reţete culinare simple.ordonarea unor obiecte date. zboară.: cel mai . unor unităţi de măsură neconvenţionale.rezolvarea de probleme în mai multe moduri 6. „mai înalt”. pe . baza unui criteriu precizat (ex. .exerciţii-joc de comparare a unor lungimi. . creionul etc. . au urcat.precizarea dimensiunii unui obiect cu ajutorul capacităţii.ordonarea unor obiecte după lungime.folosirea unor reprezentări simbolice simple utilizarea operaţiilor de adunare şi scădere în pentru a reda înţelegerea enunţului unei concentrul 0-100 . a spart.) pentru măsurarea lungimii.alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale (palma.asocierea rezolvării unei probleme cu o . scurt/lung). „cântărite” în . în masa celuilalt. . element asemănător cu unul dat. . pe baza comparării lung/mai scurt.rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini . cu . a adus.aprecierea maselor unor obiecte.organizarea datelor unei probleme în tabel concentrul 0-1000.măsurarea capacităţii unor vase folosind etaloane de forme şi mărimi diferite. respectiv de înmulţire şi . mai înalt/mai scund.rezolvarea de probleme în mai multe moduri grafice simple în scopul rezolvării rezolvării unei probleme . ..comparări de capacităţi de obiecte (de exemplu. pe baza comparării Clasa pregătitoare. au venit.modificarea unei reţete culinare simple în vederea succesive şi exprimarea rezultatelor („mai lung”.rezolvarea unor situaţii problematice reale prin probleme utilizarea operaţiilor de adunare şi scădere în .1.alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale . ”gol” etc. comparări consemnarea şi discutarea rezultatelor.alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale (pahare/sticluţe de plastic etc. realizării unui număr mai mare/mai mic de porţii.măsurarea masei unor obiecte folosind etaloane . ”mai puţin”.compararea maselor unor obiecte dintre care de câte ori se cuprinde conţinutul unui recipient masa unuia se cuprinde de un număr întreg de ori . urmată de rezultatelor şi discutarea lor.

personală a copilului.precizarea lunilor specifice unui anotimp.. . clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 19 .completarea calendarului personal/ calendarului Internaţională a copilului. ”gol”. .identificarea unor instrumente de măsurare a timpului: ceas de perete.). utilizând denumirile zilelor săptămânii .12-Crăciunul-iarna etc.”mai greu” etc. ceasul electronic.marcarea unei săptămâni pe calendar. ”mai scurt”. şcoală.planificarea /repartizarea unor responsabilităţi evenimente care au importanţă pentru copii. uşă până la banca ta.completarea calendarului personal/ al clasei cu .03.echilibrarea leagănului-balansoar de către copii cu mase asemănătoare/ diferite.2. / masei lor. . azi.).găsirea corespondenţei dintre un eveniment şi personală a copilului (ziua de naştere. . de tipul „Cine Mărţişorul-primăvara. personale/de grup pe o perioadă determinată de . . . săptămânii. Mărţişorul etc). cronologice (ieri. compararea şi ordonarea duratelor evenimente familiare activităţi cotidiene unor evenimente variate . prima zi de anotimpul în care acesta are loc.2.identificarea datei unor evenimente din viaţa . .plasarea unui eveniment în timp.identificarea unor obiecte pe baza unor ”gol” etc.jocuri de evidenţiere a duratelor. ”mai . caracteristici privind lungimea/capacitatea/ masa acestora (”mai lung”. În câte pahare pot vărsa sucul dintr-o sticlă de 2l?) . utilizând repere . Utilizarea unor unităţi de măsură pentru 6.cântărirea unor obiecte folosind metoda balanţei.prezentarea unor evenimente/întâmplări .prezentarea unor evenimente/întâmplări timp. 25.2.. succesive (două câte două) a lungimii / capacităţii neconvenţionale date.estimarea unor lungimi pe baza unor unităţi succesive (două câte două) a capacităţii lor.ordonarea unor jetoane cu numele zilelor săptămânii. . . 6. clasei cu evenimente care au importanţă pentru . Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea/ estimarea duratelor unor determinarea şi compararea duratelor unor determinarea. în ordinea succesiunii lor în săptămânii sau ale lunilor anului. . .estimarea unor dimensiuni (Care copii sunt aproximativ la fel de înalţi?. Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a .realizarea unui orar săptămânal. anotimpul în care acesta are loc (01.identificarea unor obiecte pe baza unor caracteristici privind capacitatea acestora (”plin”.?” „A cui activitate a durat mai mult?”. ceasul Clasa pregătitoare. cu ajutorul desenelor şi simbolurilor.). mâine). În câte pahare pot vărsa sucul dintr-o sticlă de 2l?).aşezarea unor cartonaşe reprezentând zilele .estimarea unor mărimi (Cam câţi paşi sunt de la uşor”.. personale şi ordonarea acestora.ordonarea cronologică a anotimpurilor/zilelor săptămână.”plin”.aşezarea unor imagini în ordinea derulării evenimentelor dintr-o zi. personale. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru 6. prima zi a vacanţei de vară .găsirea corespondenţei dintre un eveniment şi copii/ activităţi extraşcolare. .identificarea datei unor evenimente din viaţa . Care copii cântăresc aproape la fel?. Ziua . ajunge mai repede la.

privind .poziţionarea acelor ceasului pe baza unei cerinţe activităţile extraşcolare (luni-tenis. ora 9 şi un sfert/15 minute. cu concentrul 0-100 numere din concentrul 0-1000 . vizionarea unui film etc.3.punerea în corespondenţă: 1 leu –→o pâine.înregistrarea duratei unor activităţi şi ordonarea lor după criterii variate (durată.marcarea pe cadrane de ceas desenate a . ora 7 şi 20 de minute etc.: „La magazin”. momentul începerii .3. 10 . 5 lei –→o revistă . plimbare în parc. .schimbarea unui grup de monede/bancnote cu o . 5 lei. 1 leu bancnotele şi monedele învăţate. . vizită la muzeu. . Realizarea unor schimburi echivalente 6.adunarea şi scăderea în limitele 0-1000. ora plantarea unei flori într-un ghiveci). Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a şi ale lunilor anului. . cu standard şi nonstandard în probleme-joc simple şi nonstandard şi prin utilizarea banilor în numere din concentrul 0-31 de tip venituri-cheltuieli. cadran solar.implicarea copiilor în experienţe în care să decidă Clasa pregătitoare. diferitele tipuri de ceasuri (ex. de mână. .). 10 lei. 10 şi jumătate/30 de minute.confecţionarea „banilor” necesari pentru o lei.: ceasul electronic nu are ace indicatoare). . 6. ceasul electronic. 500 lei activitate-joc .3. Realizarea unor schimburi echivalente valoric folosind reprezentări neconvenţionale în valoric folosind reprezentări convenţionale valoric prin reprezentări convenţionale standard probleme-joc simple de tip venituri-cheltuieli.. cu numere din probleme-joc simple de tip venituri-cheltuieli. 5 bani. personale/de grup pe o perioadă determinată de timp.jocuri de utilizare a banilor (ex. . 5 lei.evidenţierea asemănărilor şi deosebirilor dintre etc. Realizarea unor schimburi echivalente 6.). ceasul de mână).realizarea unei corespondenţe între ora indicată de ceasul cu ace indicatoare şi cel electronic. folosind excursie. 10 lei.realizarea unui calendar personal. –→o acadea etc.recunoaşterea monedelor de 1 ban. 50 .recunoaşterea bancnotelor de 1 leu. 50 de bani.). 100 lei. nisiparniţă. clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 20 .realizarea unei corespondenţe între ora indicată de ceasul cu ace indicatoare şi cel electronic. .poziţionarea acelor ceasului pe baza unei cerinţe date: ”Ceasul arată ora 9 fix/ 9 şi jumătate”. marţi-vizitarea date şi citirea orei indicate. folosind pasul de 5 unui muzeu.planificarea unei activităţi în cadrul unui orar.schimbarea unui grup de monede/bancnote cu altul .calcularea numărului de ore/ zile / săptămâni dintr-un interval dat. 100 lei lei. 200 lei. . . 5 lei –→1 suc. 10 lei . clepsidră.jocuri de gestionare a unui mic buget – pentru având aceeaşi valoare.planificarea /repartizarea unor responsabilităţi jumătăţii şi sfertului de oră. bancnotă/ un alt grup de bancnote sau monede parcul de distracţii” etc. miercuri-efectuarea unui experiment: minute (ora 8 fix. „În bani.recunoaşterea bancnotelor de 1 leu. 5 lei. având aceeaşi valoare.identificarea mai multor tipuri de ceas (de perete. 50 . .recunoaşterea bancnotelor de 1 leu. .

măsurarea lungimii unor obiecte şi exprimarea acesteia în centimetri.identificarea şi utilizarea instrumentelor de măsură potrivite pentru efectuarea unor măsurători (rigla.4. gramul) şi a unor instrumente adecvate . . a unor instrumente adecvate centimetrul.jocuri: „Schimbul de cartonaşe”. în cazul cumpărături. .jocuri de utilizare a banilor. 6. . Identificarea şi utilizarea unităţilor de măsură pentru lungime. înmulţirea.: măsurarea volumului unui Clasa pregătitoare. Identificarea unităţilor de măsură uzuale 6. Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a .jocuri de utilizare a banilor: La piaţă. .: un cartonaş cu monede şi bancnote diferite. animale valorează cât două cu fotbalişti).estimarea bugetului necesar pentru atingerea unui scop. capacitate. . masă (metrul.echivalarea ca valoare a unor grupuri de obiecte cu .măsurarea capacităţii unor obiecte şi exprimarea acesteia în litri. „În excursie”. scăderea. .măsurarea masei unor obiecte şi exprimarea acesteia în kilograme/grame. .identificarea instrumentelor de măsură potrivite vasul gradat). „La cumpărături”. balanţa). .implicarea copiilor în experienţe în care să decidă singuri dacă pot/nu pot cumpăra un obiect cu suma de bani de care dispun. kilogramul. . oral şi scris. mililitrul. La chioşc.rezolvarea unor probleme de cheltuieli/ buget/ .adunarea şi scăderea în limitele 0-100.4.negocierea unor schimburi de obiecte echivalente singuri dacă pot/nu pot cumpăra un obiect cu suma valoric (troc). folosind . de măsură potrivite (ex. . metrul de tâmplărie.compararea unor sume de bani compuse din . bancnotele şi monedele învăţate. împărţirea. clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 21 . .rezolvarea unor probleme legate de stabilirea unui buget pentru un scop precis. litrul) şi uzuale pentru lungime.măsurarea capacităţii unor obiecte şi exprimarea acesteia în mililitri. La librărie. capacitate (centimetrul. . litrul. panglica de croitorie. . pentru efectuarea unor măsurători (rigla. folosind adunarea şi /sau vânzării) unor obiecte confecţionate de copii. . un singur obiect (3 creioane ≈ 1 pix).calcularea costurilor (şi a profitului. vasul gradat.măsurarea unor volume/dimensiuni cu instrumente cântarul. de bani de care dispun.jocuri: Schimbul de cartonaşe (ex.

a dimensiunilor/capacităţii unor obiecte/vase de volumului de apă dintr-un recipient negradat etc. .: măsurarea . a masei corporale.). . a masei ghiozdanului. formă asemănătoare. clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 22 . plantează bulbii la 10 cm distanţă etc. Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a vas. măsurarea taliei etc.).aflarea propriei mase cu ajutorul cântarului.compararea rezultatelor obţinute prin măsurarea taliei.rezolvarea de probleme practice folosind unităţile de măsură (ex. cu instrumente de măsură potrivite (ex. până la egalizare.rezolvarea de probleme practice folosind unităţile de măsură (Cântăreşte cu balanţa 2 mere etc. a lungimii/ capacităţii a două obiecte.completarea.: Taie o bucată de sfoară de 50 cm etc.. Clasa pregătitoare. .măsurarea unor dimensiuni/ cantităţi/volume. .). .).

oblic Figuri plane / 2D Figuri plane/ 2D Pătrat. triunghi. cerc. numere cifre şi litere) comparare. cu suport Probleme care se rezolvă prin două operaţii mai multe operaţii de adunare şi/sau intuitiv de adunare şi/sau scădere scădere. dreptunghi.de la 20 la 31 . deasupra. scriere (cu recunoaştere. exterior jos. pe. formare. triunghi. dreapta. Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 10 Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – prin numărare Evidenţierea proprietăţilor adunării 1000. asociativitate. asociativitate.de la 0 la 100 . ordonare.de la 100 la 1000 Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 10. oblică. prin neutru . element fără şi cu trecere peste ordin. stânga.de la 0 la 10 pare/impare: pare/impare: . înmulţire. orizontală. citire. geometrice dedesubt. vertical.de la 0 la 31 . în spatele. comparare. Poziţii ale unui obiect: verticală. fără trecere peste ordin Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 31 (comutativitate. dreptunghi. ¼ (sfert/pătrime) Fracţii echivalente: ½= 2/4 Probleme simple de adunare sau scădere Probleme care se rezolvă printr-o operaţie Probleme care se rezolvă prin una. orizontal. ordonare. formare.Conţinuturile învăţării Domenii CLASA PREGĂTITOARE CLASA I CLASA a II-a Numere Numerele naturale 0-31: Numere naturale 0 -100: Numerele naturale 0-1000: recunoaştere. interior. sus. ordonare: cifre). citire. scriere. clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 23 . cerc: denumire. semicerc: conturare axa de simetrie Clasa pregătitoare. element Proba adunării. reprezentare grafică Pătrat. triunghi. Proba împărţirii Fracţii: ½ (jumătate/doime). două sau cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31.fără precizarea terminologiei) Înmulţirea în concentrul 0-100 numărare/cu suport intuitiv Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 100. formare. împărţire Orientare spaţială şi localizări în spaţiu Orientare spaţială şi localizări în spaţiu Figuri şi corpuri Repere/direcţii în spaţiu : în. în faţa. Evidenţierea proprietăţilor înmulţirii fără şi cu trecere peste ordin (comutativitate. scriere (cu recunoaştere.fără precizarea terminologiei) Împărţirea cu rest 0 în concentrul 0-100 Proba înmulţirii. comparare. dreptunghi. lângă. cerc: Figuri plane / 2D Pătrat.de la 31 la 100 . numere . (cu cifre). Proba scăderii neutru . citire.de la 10 la 20 .

sferă: descriere (feţe – Cub. monede şi Leul: bancnote de 200 de lei. con: construcţie formă. balanţa Timp Timp Timp Ziua. Instrumente de măsură: cântarul. clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 24 . 500 de lei Schimburi echivalente valoric în concentrul 0. număr) după desfăşurare dată Măsurări Lungime Lungime Lungime Unităţi nonstandard Unităţi standard: centimetrul Unităţi standard: metrul. luna. 5 lei. mâine. sfertul de oră). ordonare Ora (ora fixă. cilindru. luna: denumire. anul: durată jumătatea de oră. ordonare Ziua. alaltăieri. săptămâna. cuboid. sferă. panglica de croitorie.Domenii CLASA PREGĂTITOARE CLASA I CLASA a II-a Corpuri/ 3D Corpuri/ 3D Corpuri/ 3D Cub. Instrumente de măsură: metrul de tâmplărie. poimâine). citirea şi înregistrarea Organizarea şi reprezentarea datelor datelor (tabele. bancnote 100 Schimburi echivalente valoric în concentrul 0- 1000 Date Colectarea şi gruparea datelor Colectarea. săptămâna. săptămâna. ruleta Capacitate Capacitate Unităţi nonstandard Unităţi standard: litrul. centimetrul. anul (calendarul) Anotimpurile: lunile corespunzătoare Instrumente de măsură: ceasul Bani Bani Bani Leul (bancnotele de 1 leu. 5 minute. mililitrul (1l = 1000ml) Unităţi standard: litrul Masă Unităţi standard: kilogramul. bancnote (maxim 100 lei) Euro (1 euro = 100 de cenţi) monede şi 31 Schimburi echivalente valoric în concentrul 0. 10 lei) Leul (1 leu = 100 de bani). luna. cilindru. Anotimpurile: durată Ziua (ieri. (1m = 100 cm) milimetru Instrumente de măsură: rigla (1m = 1000 mm). cuboid. gramul (1 kg = 1000 g). sferă: denumire Cub. Ora (1 oră = 60 de minute. jumătatea de oră). cuboid. grafice cu bare) Clasa pregătitoare. Anotimpurile: denumire.

apă) Condiţii de viaţă (apă. căldură) localizare şi roluri Medii de viaţă: lacul/iazul/balta. igiena alimentaţiei Plante şi animale Plante şi animale Plante şi animale Părţi componente Rolul structurilor de bază la plante Caracteristici comune vieţuitoarelor Hrana ca sursă de energie: importanţa Scheletul şi organele majore la animale (reproducere.) evaporare. dealuri. inimă. lacuri. Delta Dunării. exerciţiul fizic etc. fulger. nevoi de bază: aer. Alcătuire: uscat. Igiena corpului localizare şi roluri Boli provocate de virusuri . mare etc. plămâni. stomac. stomac. lumină. rinichi). ninsoare. apă şi atmosferă (precipitaţii. pădurea. câmpii Fenomene ale naturii: ploaie. igiena Simţurile (creier. hranei pentru creştere şi dezvoltare (creier. Polul Sud Ştiinţele Pământului Elemente intuitive privind: Elemente intuitive privind: Elemente intuitive privind: Pământul Pământul Pământul Prezenţa apei în natură sub diverse forme Transformări ale apei: solidificare. topire. fierbere. tunet Universul Universul Universul Pământul. condensare Forme de relief: munţi. sursă de căldură şi lumină Planetele sistemului solar modele simple Ciclul zi-noapte Ştiinţele fizicii Forţe şi mişcare Forţe şi mişcare Forţe şi mişcare Efecte observabile ale forţelor: împingere. hrană.Domenii CLASA PREGĂTITOARE CLASA I CLASA a II-a Ştiinţele vieţii Corpul omenesc Corpul omenesc Corpul omenesc Părţi componente şi rolul lor Scheletul şi organe majore ale corpului Menţinerea stării de sănătate – dietă. rinichi). aer.metode de Hrana ca sursă de energie: importanţa prevenţie şi tratare hranei pentru creştere şi dezvoltare. Polul Nord. rupere Clasa pregătitoare. râuri. clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 25 . vânt. Căderea liberă a corpurilor Forţe exercitate de magneţi tragere Mişcarea corpurilor şi schimbarea formei: deformare. plămâni. creştere. Marea Neagră. deşertul. Soarele şi Luna: recunoaştere în Soarele. inimă. personală.

Domenii CLASA PREGĂTITOARE CLASA I CLASA a II-a Forme şi transfer de energie Forme şi transfer de energie Forme şi transfer de energie Electricitate: aparate care utilizează Forme de energie (lumina. petrolul) şi utilizări în practică Unde şi vibraţii: producerea sunetelor Unde şi vibraţii: producerea şi propagarea Unde şi vibraţii: intensitatea şi tăria sunetelor sunetelor Clasa pregătitoare. clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 26 . conduc electricitatea mânuirea aparatelor electrice apa. căldura Electricitate: corpuri şi materiale care electricitatea şi reguli de siguranţă în electricitatea). surse de energie (soarele. vântul. cărbunii.

În acest sens. cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine. La acest nivel de vârstă. pe măsură ce noţiunile devin înţelese şi interiorizate. încurajat şi valorizat progresul fiecărui elev. precum şi a creativităţii elevului. Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. în cadrul cărora activităţile de învăţare au fost structurate astfel încât să conducă la dezvoltarea unor anumite competenţe specifice. Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor. autoevaluarea. să aibă iniţiativă. ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare. în concordanţă cu specificul acestei discipline integrate. Astfel. comunicate şi discutate cu părinţii. să exprime idei şi sentimente despre ceea ce învaţă. Prezentăm în continuare exemple de abordare integrată. De asemenea. Clasa pregătitoare. astfel încât să răspundă intereselor acestora. rămânând totodată circumscrise unei teme accesibile şcolarului mic şi reprezentative pentru specificul acestei discipline din planul de învăţământ. Se recomandă cu prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor. adaptate vârstei. Elevul va învăţa. individuală şi în grup.SUGESTII METODOLOGICE Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare. prin metode adecvate vârstei. asigurând contextul pentru participarea activă. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit. evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare. Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite de către elevi în contexte nonformale sau informale. Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii. Scrierea se va consolida treptat. evitându-se comparaţiile între copii. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe. care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. ci la încadrarea ei în pătrăţelul cu latura de 0. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele specifice. să intervină. în contexte fireşti. realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini. cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective. pe de o parte şi cu scrierea globală a cifrei.5 cm. creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală. pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor. De asemenea. accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora. elevul ajunge să se corecteze singur. pe măsură ce se dezvoltă musculatura mâinii. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate. sincretice. clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 27 . pe de altă parte. Strategii didactice Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii. având în vedere faptul că elevul nu are dificultăţi în a reproduce forma cifrei. Se poate începe direct cu antrenamentul mental. jocul didactic va predomina. centrarea pe progresul personal.

1. 5. în funcţie de anumite cerinţe  jocuri cu maşinuţe într-un labirint 3.)? etc. Se foloseşte podeaua şi se marchează cu creta până unde a ajuns fiecare maşinuţă. pentru maşinuţele participante la curse şi numărarea în ordine crescătoare a maşinuţelor din sectorul . nici Mihai! etc.  vânzarea de bilete la cursa de maşini Clasa pregătitoare.  gruparea maşinuţelor după culoare în parcare sau la linia de start 5.2.Exemplu: Ce s-ar întâmpla dacă maşinuţele ar concura pe zăpadă?.  împărţirea maşinuţelor (în număr mai mic decât 10) în cadrul perechilor de copii participante la concursuri  numărarea maşinuţelor care participă la concurs 2.1. organizate pe sectoare A.  realizarea unor discuţii în scopul familiarizării cu noţiuni precum: forţă. 6.. mişcare.1  măsurarea distanţelor parcurse de maşinuţe folosind diferite etaloane – Exemplu: Câte rigle a parcurs maşinuţa X?  compararea distanţelor parcurse şi colorarea distanţei celei mai mici etc. D etc..1. în contextul concursurilor organizate 6.Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare TEMA: Ne jucăm cu maşinuţe Ce urmărim? Competenţa Cum procedăm? specifică Copiii aduc maşinuţe în scopul simulării unor situaţii similare celor din viaţa reală – Exemplu: Curse de maşini (Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor) 1. folosind operatorii logici „şi”.. în contextul parcării şi al participării la concursurile de maşinuţe  completarea unor şiruri de maşinuţe ordonate după o anumită regulă  transcrierea unui model repetitiv în funcţie de culoarea maşinuţei  continuarea unor modele repetitive reprezentate cu ajutorul maşinuţelor din parcare  observarea efectului deformator al unei forţe („maşinuţele sunt testate înainte de intrarea în concurs pentru stabilirea rezistenţei acestora.folosite în limbajul comun şi cu aceeaşi semnificaţie fizică. atunci când se furnizează explicaţii: are „viteză” mai mare.  identificarea distanţei parcurse la concursul „Ce distanţă parcurge maşinuţa mea”? Se folosesc două piste de concurs (cu rugozităţi diferite .1. realizarea de discuţii în scopul familiarizării cu noţiuni precum: forţă.  organizarea jocului „Ce s-ar întâmpla dacă…”.2. dispuse în paralel. viteză – Exemplu: De ce acea maşinuţă a ieşit pe locul I?.. „nu” în concursul de maşinuţe .  numărarea maşinuţelor care s-au oprit înainte de linia de sosire. B. pentru vizualizarea tuturor marcajelor şi rezultatelor obţinute în vederea comparării acestora.  crearea de situaţii concrete în care să se aplice adunarea şi scăderea cu 1-5 unităţi. viteză: Exemplu: De ce maşina mea a depăşit maşina ta?. mişcare.Exemplu: Cristi şi Ioana la linia de start! Nu Ionuţ. clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 28 . …Dacă maşinuţa s-ar lovi de un obstacol (o altă maşinuţă etc. Se foloseşte o coală velină şi se marchează cu un marker până unde a ajuns fiecare maşinuţă din concurs. precum şi a siguranţei piloţilor”) - maşinuţele intră în contact cu construcţii de plastilină (se observă modificarea formei plastilinei)  recunoaşterea mişcării ca efect al forţei – organizarea unui concurs de maşinuţe şi identificarea câştigătoarei trofeului.Exemplu: podeaua şi o coală mare de hârtie velină). C. 1. este trasă cu o „forţă” mai mare) 4.  stabilirea poziţiei maşinuţelor în parcare  jocuri de deplasare a maşinilor către diverse puncte. 4.  realizarea unei parcări.3. De ce nu au ajuns acele maşinuţe la linia de sosire? (Se introduc cuvinte cheie . rezolvarea unor probleme cu maşinuţe în contextul concursurilor/jocului la care au participat  realizarea unor desene care corespund unei situaţii transpuse în adunare sau scădere. acordându-se atenţie folosirii cuvintelor cheie menţionate  compararea distanţelor: „mai departe/mai aproape” sau „distanţă mai mare parcursă/distanţă mai mică parcursă şi compararea vitezelor „viteză mai mare/viteză mai mică”  formularea de comenzi adresate colegilor. De ce maşinile de pe pista 2 au ajuns mai departe? etc.1. 2.

stânga. egrete şi cormorani din deltă. numărul de luni) 2. Transcrieţi numerele mai mari decât 695 şi mai mici decât 705. „tăiaţi cu o linie numerele …. orizontale sau oblice a unor obiecte din realitatea imediată sau în cadrul unor desene/imagini (În ce poziţie se află Soarele la ora 12? Dar la apus?) 3. cu ajutorul reţelei de pătrate din caietul de matematică  desenarea picăturilor de apă ca ovale  compunerea unui spaţiu plastic folosind ca forme doar cercuri etc. prin compararea acestora două câte două selectarea unor numere după un criteriu dat – Exemplu: În tabelul dat. în probleme de scădere şi invers. numărul de nori. dedesubt. cu ajutorul mulţimilor de nori.)  scrierea numerelor.30? Unde s-a aflat la ora 5 după-amiaza?)  completarea unor desene. asociativitate. 2. folosind jetoane pe care sunt reprezentate picături de ploaie. numărul lunilor/numărul sorilor etc.fără precizarea terminologiei)  evidenţierea alternanţei par/impar într-o serie de numere consecutive (numărul de picături. element neutru . în spate. fără ca tipul de problemă să se schimbe 1.  completarea unor şiruri ordonate după o anumită regulă.  reprezentarea prin desen a zecii – înconjurarea a 10 nori. de pe benzile desenate. dintre cele de pe etichete  evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate.  ordonarea numerelor naturale de două cifre.. alături. numărul de sori. exterior) în raport cu alte obiecte precizate (de ex: Unde se află Soarele acum? Unde s-a aflat dimineaţă. 1 picătură de ploaie etc.1. mai mici decât 100. cu liniatură sau cu Clasa pregătitoare. – punct de plecare pentru a descrie ”lapoviţa” atunci când se discută despre precipitaţiile specifice iernii). ”Desenează norii!” etc.  realizarea/ transcrierea unor modele repetitive (3 fulgi de nea. pe etichete  evidenţierea cifrei unităţilor şi a zecilor în cazul numerelor de pe etichete  selectarea numerelor de pe etichete după un criteriu dat („subliniaţi toate numerele pare”.  recunoaşterea şi numirea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte în desene/realitatea imediată (în. a 10 sori etc. în faţă. „încercuiţi cu verde numerele mai mari decât 13 şi mai mici decât 21”. 3. picături de ploaie. luni. la ora 7. pe baza unor condiţii date (de ex: ”Desenează un soare în colţul din dreapta al desenului!”. (Câte picături de ploaie? etc.  transformarea problemelor de adunare create cu nori/picături de ploaie/fulgi de nea etc. s- a notat numărul de pelicani. numărul norilor.  identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza comparării a două numere mai mici decât 1000 1.1. de luni.6. având la dispoziţie sori. pentru a obţine mulţimi cardinal echivalente (mulţimea picăturilor de ploaie să devină ”cu tot atâtea elemente” ca şi mulţimea fulgilor de nea)  rezolvarea de exerciţii de adunare/scădere a numerelor formate din zeci întregi.  identificarea pe benzi desenate: numărul picăturilor de ploaie. lebede.4.2. clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 29 .  aflarea sumei/diferenţei a două numere. fulgi de nea. de pe etichete.  conturarea pe foaie velină a unor forme geometrice plane (cercuri galbene pentru sori şi cercuri albe pentru luni)  desenarea formelor geometrice (cerc). şi verificarea cu obiecte  compunerea şi descompunerea numerelor în concentrul 0 – 100.  compunerea/descompunerea mulţimilor de sori/luni/fulgi de nea/picături de ploaie având drept cardinal un număr de elemente mai mic decât 100  adăugarea/extragerea de picături din mulţimea picăturilor etc. numărul de fulgi de nea.2. folosind diverse instrumente de scris.2. raţe sălbatice.. lângă.1.Exemplu de abordare integrată la clasa I TEMA: VREMEA Ce urmărim? Competenţa specifică Cum procedăm? Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor.)  recunoaşterea poziţiei verticale. identificate prin numărare. deasupra. pe foaie velină. atunci când acestea au acelaşi număr de zeci/de unităţi. de picături de ploaie etc. pe. dreapta. 1.  compararea a două numere naturale mai mici decât 100. fulgi de nea etc. nori să completeze şirurile date etc.”  scrierea vecinilor numărului… 1.  schimbarea componentelor problemelor create cu nori/picături de ploaie/fulgi de nea etc. interior. numărul fulgilor de nea.

 modelarea obţinerii energiilor alternative: morişca de vânt.  marcarea prin simboluri. ”Cum este vremea vara?”.: ziua când a nins. 4. folosind vase gradate Exemplu de abordare integrată la clasa a II-a TEMA: Medii de viaţă Ce urmărim? Competenţa specifică Cum procedăm? Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor.la aceeaşi oră şi în raport cu acelaşi reper .  precizarea lunilor specifice anotimpurilor 6. mersul prin apă etc. când s-a topit zăpada.  selectarea.  compararea a două numere naturale mai mici decât 1000. într-un calendar special. decuparea şi aplicarea în casete date a câtorva imagini specifice unui anotimp. pe baza înregistrărilor din calendarul realizat şi identificarea surselor potenţiale de energie neconvenţională (vânt. Care ar putea fi numărul lor?” 1.1.  rezolvarea unor probleme după imagini din calendarul naturii. generalizarea concluziilor fenomenului observat în cadrul unor discuţii pe tema: ”De avem nevoie de ploaie?”  desenarea poziţiei Soarelui dimineaţa şi la prânz .  utilizarea unei lupe pentru evidenţierea căldurii primite de la Soare.2. condensare) şi generalizarea concluziilor acestor observări pentru producerea precipitaţiilor. într-o zi ploioasă.timp de o săptămână şi evidenţierea regularităţilor.  identificarea unui şir de efecte ale unei pene de curent şi recunoaşterea nevoii de surse alternative de energie  identificarea căilor de economisire a energiei electrice şi recunoaşterea caracterului limitat al energiilor convenţionale 5. apa) 4.  identificarea efectelor pozitive/negative ale Soarelui asupra Pământului  recunoaşterea curcubeului şi a momentului apariţiei acestuia.2.2. Masculii pot fi de 3 m înălţime si cântăresc 650 kg. moara de apă etc.  identificarea volumului de apă de ploaie culeasă într-o oră.  înregistrarea într-o diagramă T a resurselor convenţionale şi neconvenţionale de energie  înregistrarea observaţiilor realizate în timpul experimentelor prin desen/marcarea în tabele cu diverse simboluri  înregistrarea schimbărilor meteorologice utilizând simboluri-desene. pătrăţele. Soare. atunci când acestea au acelaşi număr de sute/de zeci/de unităţi. în timp ce femelele cântăresc 250 kg. cu ajutorul numărătorii de poziţionare – Exemplu: „Ursul polar este cel mai mare animal de pradă terestru. 1. la distanţele parcurse în timpul migraţiei.  realizarea unui scurt raport la finalul unei investigaţii ”Planta are nevoie de apă?” şi formularea unei concluzii : ” Planta are nevoie de apă ca să trăiască”/”Trebuie să plouă ca plantele să trăiască”  realizarea unui scurt raport ”Vremea în săptămâna…”. topirea gheţii. 6.2. ale căror cifre îndeplinesc condiţii date – Exemplu: „În Deltă au fost filmaţi mai mult de 456 de pelicani.)  înregistrarea vremii şi a temperaturii (la prânz) timp de o săptămână. la numărul de specii/indivizi ce pot fi întâlnite într-un mediu de viaţă etc.1. Care cântăreşte mai mult?” Clasa pregătitoare.1. care reprezintă date referitoare la masa unor animale.  recunoaşterea rolului Soarelui ca sursă de căldură şi rolul acestuia în menţinerea vieţii. clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 30 . a numărului de căni care se umplu cu apă de ploaie într-o oră 6. 5. evaporare.  recunoaşterea cauzei care a determinat uscarea unei plante verzi ca urmare a investigării fenomenului (lipsa de apă). ”Cum este vremea iarna?”  producerea de sunete specifice ploii – picături de apă care cad. în litri.4.  identificarea. a observaţiilor realizate pe parcursul urmăririi unui fenomen (ex.  scrierea şi citirea unor numere în concentrul 0-1000.1.”Planta are nevoie de apă?”. tunetul.  generarea de numere mai mici decât 1000. în tabele. dar mai puţini de 470. când a îngheţat apa etc.  urmărirea creşterii unei plantule ţinând sub observaţie unul dintre factori: prezenţa apei/absenţa apei .  povestirea transformărilor apei (îngheţare. discuţii pe tema ”Soarele sursă de căldură”.

 realizarea unor postere referitoare la regulile ce trebuie respectate pentru a limita poluarea din mediul de viaţă explorat 4. ”De ce se învârte morişca?” 3. în echipe.3.1.3.  punerea în scenă a unor povestiri reale/imaginare din mediul de viaţă studiat folosind operatorii logici “şi”. dacă cifra zecilor este 8?” SAU „Ce masă poate avea dacă masa ei este mai aproape de 150 decât de 190 tone?” etc.  realizarea unor discuţii pe tema: ”Care este casa mea?” (se ilustrează. a animalelor şi a omului ca urmare a ciclului zi-noapte 5.  discutarea unor recorduri din natură şi ordonarea numerelor naturale de trei cifre menţionate prin compararea acestora două câte două  aşezarea în ordine crescătoare/descrescătoare a acestor numere 1.4.. poziţionând elementele conform unor repere date  identificarea axei/axelor de simetrie în reprezentări schematice ale unor plante şi animale prin figuri geometrice  realizarea şi completarea unor tabele cu date despre mediile de viaţă studiate. scufundarea unui pahar.  realizarea. într-un vas cu apă.2. “nu”  realizarea unui plan de lucru pentru explorarea unui mediu de viaţă  prezentarea planului de înregistrare a schimbărilor meteo pe o perioadă determinată de timp în mediul de viaţă explorat – prezentarea unui ”buletin meteo retrospectiv” pe perioada respectivă 4.  clasificarea corpurilor.1. realizarea unor discuţii pe tema fenomenelor meteo ”Când este vânt. pe 2 coloane. înclinat.1. realizarea unor discuţii pe tema respiraţiei la plante şi animale şi la om: ”Ce respirăm?”(se discută şi despre oameni şi despre animale şi plante)  realizarea unor experimente simple care evidenţiază mişcarea aerului – Exemplu: modificarea direcţiei flăcării unei lumânări la poziţionarea acesteia la diferite înălţimi în cadrul unei uşi. în vii şi nevii şi înregistrarea concluziilor într-o diagramă Venn  gruparea unei varietăţi de plante şi animale pe criteriul apartenenţei la un mediu de viaţă şi înregistrarea rezultatelor într-un organizator grafic 5. a unor colaje reprezentând unul dintre mediile de viaţă pe care le-au studiat. dintr-un mediu de viaţă.  recunoaşterea rolului aerului/oxigenului pentru supravieţuire. Ce masă poate avea.  asocierea unor elemente din mediile de viaţă observate cu corpuri şi forme geometrice  realizarea siluetei unor animale folosind figurile Tangram 2.1.  asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare grafică/desen  rezolvarea unor probleme folosind imagini reprezentative pentru un mediu de viaţă Clasa pregătitoare. “sau”. realizarea unei morişti etc.  compunerea şi descompunerea numerelor în concentrul 0 – 1000 folosind contexte legate de mediile de viaţă 2. este mai frig sau mai cald?”(se discută despre scăderea temperaturii când este vânt).2.  reprezentarea la numărătoarea de poziţionare a numerelor extrase din „Curiozităţi despre plante şi animale”  generarea unor numere mai mici decât 1000 în condiţii precizate – Exemplu: „O balenă albastră poate cântări până la 190 de tone.2. ”Când plouă?”(vântul transportă norii dintr-un loc în altul).  aproximarea vârstei unor arbori/animale 1. animale şi plante specifice unui anumit mediu de viaţă cu focalizarea pe adaptarea la mediu)  recunoaşterea adaptărilor la mediu ale plantelor şi animalelor în cadrul unor discuţii pe tema: ”Ce s-ar întâmpla dacă am muta animalele/plantele din mediul acvatic X în mediul terestru Z?”  identificarea unor schimbări/evenimente din viaţa plantelor.  alcătuirea unor probleme pornind de la mediile de viaţă favorite  crearea unor probleme pornind de la tabelele completate cu date referitoare la diverse habitate  recunoaşterea unor medii de viaţă în desene/ imagini/ machete/ filme documentare/ prezentări  descrierea verbală a animalelor şi plantelor preferate din mediile de viaţă studiate şi a formelor de relief specifice acestora  realizarea unor experimente în scopul punerii în evidenţă a prezenţei aerului: umflarea unui balon. respectând instrucţiuni în care se folosesc cuvintele „rând” şi „coloană” 3. clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 31 .

„mai scund”.6.Schimbul de cartonaşe Clasa pregătitoare. etc. clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 32 .  cântărirea unor jucării reprezentând animalele din mediul de viaţă studiat.”  participarea la jocuri .  implicarea copiilor în experienţe în care să decidă singuri dacă pot/nu pot cumpăra un obiect cu suma de bani de care dispun – Exemplu: „Dacă pot cumpăra peştişori pentru acvariul şcolii şi hrană pentru aceştia. cu ajutorul balanţei/cântarului  identificarea unor animale dintr-un anumit mediu de viaţă pe baza unor caracteristici privind lungimea/ masa acestora (”mai înalt”. ”mai greu”.3.1. ”mai uşor”.) 6.