IV. LUCRUL MECANIC. RANDAMENTUL.

PUTEREA. ENERGIA MECANICĂ.

LUCRUL MECANIC.
Orice activitate desfășurată de om, animal sau mașină se numește lucru.
Atunci când, în urma unei activități, corpul suferă o deplasare, sub acțiunea unei forțe, spunem că s-a
efectuat lucru mecanic.
1. Lucrul mecanic al unei forțe constante, paralelă cu direcția deplasării.
- Un corp ale cărui deplasări în spațiu sunt limitate de alte corpuri, de care este legat, sau cu care este
în contact, se numește corp supus la legături.
- Un corp care nu este legat de alte corpuri și care se poate mișca în orice direcție în spațiu se numește
corp liber.
Să considerăm un corp liber, asimilat unui punct
material, care se poate deplasa, între punctele A și B, pe
distanța d, sub acțiunea forței constante F, paralelă cu
direcția deplasării, Fig. 1.
Lucrul mecanic al unei forțe constante F, paralelă cu direcția deplasării, este egal cu produsul dintre
modulul forței și valoarea deplasării:
𝑳=𝑭∙𝒅 (1)
Unitatea de măsură pentru lucrul mecanic este:
[𝑳]𝑺𝑰 = 𝟏𝑵 ∙ 𝟏𝒎 = 𝟏𝐉 (2)
numită Joule.
1 Joule este lucrul mecanic efectuat de o forță cu intensitatea
de 1 Newton al cărei punct de aplicație se deplasează pe
distanța de 1 metru.
Interpretarea geometrică a noțiunii de lucru mecanic.
Conform definiției (1), lucrul mecanic se poate determina și
grafic. Pe axa Ox reprezentăm distanța, iar pe axa Oy
reprezentăm forța, Fig. 2.
Din punct de vedere geometric, lucrul mecanic reprezintă aria
suprafeței de sub dependența forței, aria suprafeței AA’B’B.
2. Lucrul mecanic al unei forțe constante, al cărei direcții face un unghi α cu direcția deplasării.
Conform definiției, lucrul mecanic este egal cu produsul
dintre forța paralelă cu direcția deplasării și deplasare.
Atunci când asupra unui corp acționează o forță, pe o
direcție alta decât direcția deplasării, forța se va
descompune după două direcții, o direcție paralelă cu
direcția deplasării și o direcție perpendiculară pe plan.
𝑭 = 𝑭 ∙ 𝐜𝐨𝐬 𝜶
În cazul nostru, Fig. 3: { 𝒕 (3)
𝑭𝒏 = 𝑭 ∙ 𝐬𝐢𝐧 𝜶
Forța care va produce lucrul mecanic este componenta paralelă cu direcția deplasării, Ft.
Astfel, valoarea lucrului mecanic, conform definiției (1), este dată de relația:
𝑳 = 𝑭𝒕 ∙ 𝒅 (4)
sau: 𝑳 = 𝑭 ∙ 𝒅 ∙ 𝐜𝐨𝐬 𝜶 (5)
Dacă avem în vedere că atât forța F, cât și deplasarea d sunt mărimi vectoriale și comparăm rel. (5)
cu relația de definiție a produsului scalar a doi vectori, vezi Noțiuni de calcul vectorial, rel. (6), pag.2,
constatăm că lucrul mecanic L este rezultatul unui produsului scalar al vectorilor 𝐹⃗ ș𝑖 𝑑⃗.
Sau: 𝑳=𝑭 ⃗⃗ = 𝑭 ∙ 𝒅 ∙ 𝐜𝐨𝐬 𝜶
⃗⃗ ∙ 𝒅 (6)
Rel. (5) comportă o serie de discuții, în funcție de valorile pe care le poate lua α, astfel:

1

(6) va fi: ⃗⃗𝟏 + ⃗𝑭⃗𝟐 + ⃗𝑭⃗𝟑 + ⋯ + ⃗𝑭⃗𝒏 ) ∙ ⃗𝒅⃗ 𝑳 = (𝑭 (7) Sau. în două situații diferite. iar l  CD  h . iar forța care produce acest lucru mecanic se numește forță motoare. cos 𝛼 < 0. Dacă asupra corpului acționează mai multe forțe. lucrul mecanic în câmpul gravitațional va fi: L1 = G  h = mgh (10) În al doilea caz. ținând cont de proprietatea de distributivitate față de adunare a produsului scalar: 𝑳 = 𝑳𝟏 + 𝑳𝟐 + 𝑳𝟑 + ⋯ +𝑳𝒏 (8) Adică. Lăsăm să cadă liber un corp de masă m. Considerăm o regiune în imediata apropiere a Pământului. Fig. 𝜋 c) dacă 𝛼 ∈ ( 2 . Lucrul mecanic consumat. iar valoarea lucrului mecanic. sau lucrul mecanic total este suma lucrurilor mecanice efectuate de totalitatea forțelor care acționează asupra corpului. iar forța care produce acest lucru mecanic se numește forță rezistentă. din considerente pur geometrice. iar forța de greutate este o forță conservativă. lucrul mecanic în câmpul gravitațional va fi: 𝑳𝟐 = 𝑮𝒕 ∙ 𝒍 (11) Unde 𝐺𝑡 = 𝑚𝑔 sin 𝛼. În acest caz lucrul mecanic L se numește lucru mecanic motor. 4. 𝑖𝑎𝑟 𝐿 < 0. cos 𝛼 > 0. Având în vedere că raza medie a Pământului este R 𝑃 ≅ 6400km. Raportul dintre lucrul mecanic util și lucrul mecanic consumat se numește randament. Câmpul gravitațional este un câmp conservativ. transmis corpului. Lc. În primul caz. Cu aceste sin  h notații L2 devine: L2  mg  sin α   mgh (12) sinα Q. lucrul mecanic total. Forța conservativă este forța al cărei lucru mecanic nu depinde de drum.D. reprezintă diferența dintre lucrul mecanic motor și lucrul mecanic rezistent. 2 ). lucrul mecanic are proprietatea de aditivitate. 𝜋 b) dacă 𝛼 = 2 . orice regiune până la o înălțime ℎ ≪ 𝑅𝑃 poate fi aproximată cu o regiune cu câmp gravitațional constant.E. de-a lungul unui plan înclinat fără frecare. Lu. notat η: L Ft  F f Ff η u   1 1 (9) Lc Ft Ft Lucrul mecanic al unor tipuri de forțe. Lucrul mecanic al forței de greutate. de la înălțimea h. În acest caz lucrul mecanic L se numește lucru mecanic rezistent. rezultanta lor va fi: 𝐹⃗ = 𝐹⃗1 + 𝐹⃗2 + 𝐹⃗3 + ⋯ + 𝐹⃗𝑛 . 𝜋] . 𝑖𝑎𝑟 𝐿 > 0. Câmpul conservativ este câmpul în care acționează forțe conservative. 1. Fig. 4. va fi diferența dintre lucrul mecanic motor și lucrul mecanic rezistent. corpul cade liber. 2 . este lucrul mecanic motor. Conform aceleiași definiții (1). lucrul mecanic al greutății este independent de drumul parcurs de corp din poziția inițială până în poziția finală și depinde doar de greutatea G a corpului și de diferența de înălțime h dintre cele două poziții. 𝜋 a) dacă 𝛼 ∈ [0. Nu se produce lucru mecanic pe o direcție perpendiculară pe direcția deplasării. cos 𝛼 = 0. corpul cade liber pe direcția AB. pe direcția CD. Conform definiției (1). Randamentul Dacă asupra corpului acționează în același timp și forțe motoare (sau active) și forțe rezistente (sau pasive). Quod erat demonstrandum Se observă că 𝑳𝟏 = 𝑳𝟐 = 𝒎𝒈𝒉! Ceea ce trebuia demonstrat! Concluzie: În câmpul gravitațional. 𝑖𝑎𝑟 𝐿 = 0. Lucru mecanic util. conform rel. astfel încât să considerăm câmpul gravitațional constant.

Deci și forța elastică este o forță conservativă. pentru a determina valoarea lucrului mecanic efectuat de forța elastică vom aplica interpretarea geometrică a noțiunii de lucru mecanic. om. dacă considerăm că la momentul inițial 𝑥1 = 0 și 𝑥2 = 𝑥. vezi MECANICA. 6.(14) se poate scrie: L L P sau P  (17’) Δt t Unitatea de măsură pentru putere este wattul. puterea. Valoarea ei se modifică odată cu distanța. Dinamica. 3. Lucrul mecanic al forței de frecare. 𝑳𝒇 = −µ𝒎𝒈 ∙ 𝒅 (16’) Observați că lucrul mecanic al forței de frecare depinde de drum prin valoarea lui µ. N. rel. Observăm că. L   (14). 3 . lucrul mecanic al forței elastice va fi aria suprafeței de sub dependența forței de distanță. vezi MECANICA. (12). (1) pentru a calcula lucrul mecanic. Conform legii a doua a frecării 𝐹𝑓 = 𝜇 ∙ 𝑁. atunci rel. În acest caz.F) vom reprezenta forța Fe = f(x). este mai eficientă. pag. Dinamica. Forța elastică a fost definită prin relația: 𝑭𝒆 = −𝒌 ∙ 𝒙. Aria obținută este un trapez k  (x 22  x 12 ) dreptunghic și are valoarea: L (13). Lucrul mecanic al forței elastice. 2 k  x2 Sau. pag. Fig. poate efectua lucru mecanic. În concluzie: forța de frecare nu este forță conservativă și de asemenea. pentru forța de frecare din Fig. câmpul forțelor de frecare nu este un câmp conservativ. Am văzut că orice sistem. 5. (19). animal sau mașină. de fiecare dată. mașină sau instalație. Lucrul mecanic al forței de frecare va fi exprimat prin relația: 𝑳𝒇 = 𝑭𝒇 ∙ 𝒅 ∙ 𝐜𝐨𝐬 𝜶 (15) Deoarece forța de frecare acționează în sens invers mișcării. 𝑳𝒇 = −µ𝑵 ∙ 𝒅 (16) În continuare. 5.2. pentru a calcula lucrul mecanic al forței de frecare va trebui să calculăm reacțiunea din plan. Pentru aceasta introducem o nouă mărime fizică. și definită ca raportul dintre variația lucrului mecanic efectuat în unitatea de timp: ΔL P (17) Δt Dacă lucrul mecanic efectuat este constant în timp. Conform interpretării geometrice a noțiunii de lucru mecanic. Într-un sistem de coordonate (x. De exemplu. formula puterii se mai poate scrie: F  d  cosα P  F  v m  cosα (19) Δt sau: 𝑷=𝑭 ⃗⃗ ∙ 𝐯⃗⃗𝒎 (20) Se poate spune că puterea este rezultatul unui produs scalar dintre vectorul forță 𝐹⃗ și vectorul viteză medie v⃗⃗𝑚 . dacă lucrul mecanic este constant. deoarece forța elastică nu este constantă. rel. Ținând cont și de definiția forței de frecare. 2 Observăm că și valoarea lucrului mecanic al forței elastice depinde doar de poziția inițială și finală a sistemului. in acest caz. nu mai putem folosi rel. În anumite situații este necesar să stabilim care sistem. notat W: 1J 1W  (18) 1s Din rel. 𝛼 = 180° respectiv cos 𝛼 = −1. PUTEREA. coeficientul de frecare. 6. notată P. între punctele x1 și x2. (17’).

Am arătat. scriem ecuația Galilei: v22 − v12 = 2𝑎𝑑. înseamnă că energia are aceeași unitate de măsură ca și lucrul mecanic. nu depinde de forma drumului. Energia este o mărime de stare. sistemul a cedat lucru mecanic mediului exterior. Să considerăm că un corp se deplasează pe distanța d. 7. 1. sau împotriva forțelor conservative. Am stabilit că lucrul mecanic efectuat de forțele conservative. J. 7. Lucrul mecanic este o mărime de transformare (sau de proces). (22) se mai poate scrie: 𝑬𝒄𝟐 − 𝑬𝒄𝟏 = 𝑳 sau 𝜟𝑬𝒄 = 𝑳 (24) Rel. Într-o anumită stare staționară sistemul (corpul) are o anumită energie. la un moment dat. sistemul a efectuat lucru mecanic asupra mediului exterior. că energia este o mărime ce caracterizează starea de configurație. 2. deoarece caracterizează sistemul într-o anumită stare. Pentru cazul când forța este paralelă cu deplasarea. Înmulțim această relație cu și vom obține: 2 mv 22 mv 12   F d (22) 2 2 mv 2 În continuare facem notația: Ec  (23) 2 numită energia cinetică a punctului material și definită ca semiprodusul dintre masă și pătratul vitezei de translație. (24) reprezintă expresia matematică a teoremei de variație a energiei cinetice. Energia este mărimea fizică ce caracterizează capacitatea unui sistem de a efectua lucru mecanic. Ep. este egală cu lucrul mecanic al forțelor exterioare ce acționează asupra sistemului. între punctele A și B. Pentru sistemul din Fig. într-un interval de timp. parcurs de sistem între starea inițială (A) și starea finală (B). Energia mecanică este de două feluri: energie cinetică și energie potențială. TEOREMA DE VARIAȚIE A ENERGIEI CINETICE. sau datorită poziției pe care o au corpurile unele față de celelalte. Ep. deoarece caracterizează trecerea sistemului dintr-o stare în altă stare. unde cu a am notat accelerația m corpului. Energia potențială. Ec. sub acțiunea unei forțe F. Rel. b) dacă energia sistemului a scăzut. Este energia pe care o au corpurile aflate în mișcare. Deoarece variația energiei se face pe seama lucrului mecanic. a cărei valoare nu se modifică dacă nu se intervine din mediul exterior asupra sistemului. puterea se poate exprima simplu: 𝑷 = 𝑭 ∙ 𝐯𝒎 (21) ENERGIA MECANICĂ. joule. de asemenea. Energia cinetică. (25’) 4 . în intervalul de timp considerat. Când sistemul trece dintr-o stare staționară într-o altă stare staționară energia acestuia se modifică pe seama lucrului mecanic și anume: a) dacă energia sistemului a crescut. Din această cauză se mai numește și energie de mișcare. asupra sistemului s-a efectuat lucru mecanic din exteriorul sistemului. Viteza corpului va crește de la valoarea v1 la valoarea v2. Aceste constatări ne conduc la ideea că lucrul mecanic efectuat de forțele conservative reprezintă diferența dintre valoarea inițială (A) și valoarea finală (B) a mărimii fizice de stare numită energie potențială. Fig. Este energia pe care o au corpurile datorită poziției lor față de Pământ. sistemul a primit lucru mecanic. 4: 𝑳𝑨→𝑩 = 𝑬𝒑𝑨 − 𝑬𝒑𝑩 = −𝜟𝑬𝒑 (25) Sau altfel spus: lucrul mecanic efectuat de forțele conservative este egal și de semn opus variației energiei potențiale a sistemului: 𝑳 = −𝜟𝑬𝒑. sau de poziție a sistemului. Variația energiei cinetice a unui sistem. Fig. Această afirmație ne sugerează două idei: 1. 2.

aditivă: 𝐸𝑝𝐵 . echilibrul se realizează atunci când 5 . deși ambele stări sun stări de echilibru. 2. de asemenea. Să considerăm configurația corp – Pământ din Fig. în câmpul gravitațional. cât și în poziția (2) corpul se află în echilibru. cu cât energia potențială gravitațională a corpului este mai mică. dacă corpul este suspendat chiar în centrului de greutate. Echilibrul corpurilor și energia potențială. Echilibrul corpurilor care au o bază de sprijin. CONCLUZIE: a) Echilibrul se numește stabil dacă lucrul mecanic efectuat în câmp gravitațional. a) Echilibrul indiferent. pentru a schimba poziția de echilibru a corpului. 𝐸𝑝𝐴 : 𝑬𝒑𝑨 = 𝑬𝒑𝑩 + 𝒎𝒈𝒉 (27) Rel. sau energia potențială gravitațională. În cazul corpurilor suspendate. În aceste condiții. pentru a schimba poziția de echilibru a corpului. evident. valoarea energiei potențiale gravitaționale într-un punct oarecare. Unde cu C am notat centrul de greutate al corpului. (27) demonstrează că energia potențială gravitațională nu poate fi total determinată. În cazul corpurilor care au o bază de sprijin. A. 𝐸𝑝0 = 0. că pentru a stabili poziția de echilibru a corpului am ținut cont de poziția centrului de greutate în câmpul gravitațional. B.1. Pentru a trece din starea (2) în starea (1) corpul trebuie să primească aceeași diferență de energie. aflat la înălțimea ℎ ≪ 𝑅𝑃 de la suprafața Pământului este dată de relația: 𝑬𝒑 = 𝒎𝒈𝒉 (28) Echilibrul corpurilor în câmp gravitațional. c) Echilibrul se numește indiferent dacă nu se efectuează lucrul mecanic în câmp gravitațional. 4. ci până la o constantă arbitrară. Să considerăm un corp. Pentru această configurație și în conformitate cu rel. această configurație este aleasă configurația în care energia potențială a sistemului este minimă. o cărămidă. cu atât stabilitatea corpului este mai mare. este valoarea lucrului mecanic efectuat. Prin convenție. valoarea energiei potențiale gravitaționale la suprafața Pământului este considerată zero. așezat pe podea. Energia potențială în câmpul gravitațional. Observăm că o măsură a stabilității. Configurația corp – Pământ pentru care 𝐸𝑝𝐵 = 0 se numește configurație de zero. dacă corpul este suspendat într-un punct situat sub centrului de greutate. Pentru a trece din poziția (1) în poziția (2) corpul trebuie să cedeze diferența de energie. Acest lucru înseamnă că cele două stări de echilibru nu sunt la fel de stabile și anume. Alegerea configurației zero pentru calculul energiei potențiale este arbitrară. de ex. b) Echilibrul se numește instabil dacă lucrul mecanic efectuat în câmp gravitațional. sub formă de lucru mecanic. Echilibrul corpurilor suspendate. unei stări de echilibru. pentru a schimba poziția de echilibru a corpului. din aceleași considerente. Dar. putem scrie: 𝒎𝒈𝒉 = −(𝑬𝒑𝑩 − 𝑬𝒑𝑨 ) (26) Din această relație rezultă valoarea energiei potențiale gravitaționale în punctul A. starea zero. În practică. C. este mare. tot sub formă de lucru mecanic. 8. putem afirma că: se poate vorbi de energie potențială doar în cazul câmpurilor conservative de forțe. Observați. Fig. Atât în poziția (1). cele două stări de se deosebesc prin faptul că 𝐸𝑝1 > 𝐸𝑝2. (25’). b) Echilibrul instabil. Ca o concluzie. este mic. dacă corpul este suspendat într-un punct situat deasupra centrului de greutate. energia potențială gravitațională a corpului are aceeași valoare indiferent de poziția corpului. echilibrul poate fi: a) Echilibrul stabil.

conform rel.49 N cos    sin B) Fie calculând valoarea lucrului mecanic total: 𝑳 = (𝑭𝒕 − 𝑭𝒇 ) ∙ 𝒅 = 𝟎 Lucrul mecanic total trebuie să fie zero. Un corp.3𝑀𝐽. știind că a efectuat lucrul mecanic 𝐿 = 0. 6. Forța aplicată corpului face un unghi 𝛼 = 30° cu orizontala. lucrul mecanic total efectuat asupra corpului este: 𝑳 = (𝑭 ⃗⃗ + ⃗𝑭⃗𝒇 + ⃗⃗⃗ 𝑮 + ⃗𝑵 ⃗⃗) ∙ ⃗𝒅⃗ = (𝑭 − 𝑭𝒇 ) ∙ 𝒅 = 𝟎. Din această cauză paharele au fundul mai gros și deci mai greu. deoarece corpul se mișcă cu viteză constantă. Un om deplasează un corp cu masa 𝑚 = 50 𝑘𝑔. 6. ( Se consideră 𝑔 = 10𝑚/𝑠 2 ). 𝑳 = 𝟎. Coeficientul de frecare dintre corp și suprafața orizontală este µ = 0. sau:  respectiv 𝑭 ∙ 𝒄𝒐𝒔𝜶 = µ(𝒎𝒈 − 𝑭 ∙ 𝒔𝒊𝒏𝜶)  N  Fn  G  0  N  G  Fn  mg  F  sin   mg De unde rezultă: F   82. componenta tangențială a forței 𝐹⃗ . v𝑚 = v. Să se calculeze: a) forța de tracțiune exercitată de om asupra corpului. Să se calculeze spațiul parcurs între două momente de timp. b) lucrul mecanic motor. Rezolvare: a) Am realizat desenul din Fig. 2. Fig. Dacă avem în vedere rel. 2. cu masa 𝑚 = 20𝑘𝑔. Energia potențială în câmpul forțelor elastice. Probleme rezolvate și comentate: 1. Observați. iar în continuare vom face aceleași considerații ca și în cazul A) și vom obține pentru F aceeași valoare. Fig. (21): 𝑷 = 𝑭 ∙ 𝐯𝒎 = 𝑭 ∙ 𝐯 = 𝟒𝟎 𝐖. îngropată în pământ. Un automobil cu puterea de 𝑃 = 30𝑘𝑊se deplasează uniform accelerat pe un drum orizontal.  Fn  F  sin Valoarea forței F se poate determina: A) Fie aplicând principiul al II-lea al dinamicii. forța de tracțiune. (7). se deplasează cu viteză constantă pe distanța 𝑑 = 60𝑚. 6 . (Se cunoaște 𝑔 = 10 𝑚/𝑠 2 ). în care viteza lui a crescut de la valoarea v1 = 5𝑚/𝑠 la valoarea v2 = 20𝑚/𝑠. cu viteza constantă 𝑣 = 0. viteza lui medie este chiar viteza v. principiul suprapunerii forțelor:  Ft  F f  0  F  cos  F f    N  . 10. Fig. Deoarece corpul se mișcă cu viteză constantă. (25’) și relația de definiție a lucrului mecanic al forței elastice rezultă: k  (x 22  x 12 ) E p2  E p1  (29) 2 Sau. de asemenea.1. Ft: 𝑳 = 𝑭 ∙ 𝒅 ∙ 𝒄𝒐𝒔𝜶 = 𝟒𝟐𝟖𝟕 𝑱 3. Coeficientul de frecare dintre corp și suprafața orizontală este µ = 0. b) puterea medie dezvoltată de om. dacă considerăm o configurație zero pentru care 𝑥1 = 0 și 𝑥2 = 𝑥: k  x2 Ep  (29’) 2 ACTIVITĂŢI DE FIXARE A CUNOŞTINŢELOR ŞI EVALUARE.2. că stabilitatea corpului este cu atât mai mare cu cât centrul de greutate al corpului este mai aproape de baza corpului. De aici rezultă: 𝑭𝒕 − 𝑭𝒇 = 𝟎.8 𝑚/𝑠. Rezolvare: a) Din Fig. 10.45. b) Lucrul mecanic motor este lucrul mecanic al forței motoare. De unde rezultă: 𝑭 = 𝑭𝒇 = µ𝒎𝒈 = 𝟓𝟎 𝑵 b) Conform rel. pe o suprafață orizontală. pe o suprafață orizontală.verticala coborâtă din centrul de greutate cade în interiorul bazei de sprijin. 9. Să se calculeze: a) forța aplicată corpului. iar casele au o fundație din piatră. unde am avut în vedere descompunerea forțelor (în cazul de față doar forța 𝐹⃗ ) după cele două direcții:  Ft  F  cos paralelă cu planul și perpendiculară pe plan:  .

forța de interacțiune gravitațională nu se va mai aproxima cu valoarea 𝐺 = 𝑚𝑔. Trebuie să găsim o formulă în care să apară necunoscuta. vom considera. deci accelerația lui este constantă. media geometrică între valoarea forței de interacțiune gravitațională la suprafața Pământului. L L Pe 𝜟𝒕 îl exprimăm din rel. P  . Rezolvare: Aplicăm teorema de variație a energiei cinetice: 𝜟𝑬𝒄 = 𝑳. Conform definiției (1) lucrul mecanic va fi: 𝑳 = 𝑭𝒎 ∙ 𝒉. situațiile în care corpul se mișcă cel mult uniform accelerat și deci. ℎ𝑚 ~𝑅𝑃 . 2 R P (R P  h m ) Dacă avem în vedere că accelerația gravitațională la suprafața Pământului este: M g 0  K 2  9. distanța va t t ( v  v 1 )( v 2  v 1 )t ( v 2  v 1 )t avea expresia: d  2  . iar proiectilul va face un lucru mecanic împotriva câmpului gravitațional: mv 02 mM K  hm . cea mai convenabilă ecuație din care am putea să exprimăm v 2  v 12 distanța d ar fi ecuația lui Galilei. cazuri în care forța care acționează asupra corpului este constantă. (R P  h) 2 Observați că această forță este proporțională cu distanța. Deoarece hm este comparabil. de învățare al fizicii. Dacă accelerația este constantă.81m / s 2 . înseamnă că și forța care acționează asupra corpului este constantă. de regulă. de la suprafața Pământului. v 22  v 12  2ad : d  2 . dacă viteza lui este v0 = 10 𝑘𝑚/𝑠. Observați că am descompus diferența 2v 2  v 1  2 pătratelor vitezelor în produs de sumă și diferență și am făcut simplificările. Se neglijează frecările și rotația Pământului. Să se calculeze înălțimea maximă.) Dacă forța este constantă și lucrul mecanic efectuat este constant. expresia puterii. Se trage un proiectil. pentru calcularea lucrului mecanic în câmp gravitațional. (17’). Δt P ( v 2  v 1 )L Cu acestea distanța d va avea expresia finală: d   125m . Vom considera. Din datele pe care le avem. ci vom avea în vedere forța de interacțiune gravitațională: mM FK . 2a v v 2  v 1 Accelerația o vom exprima din relația de definiție: a   și. în continuare. ca ordin de mărime cu RP. 𝒉 = 𝟎 și valoarea forței de interacțiune gravitațională la înălțimea 𝒉 = 𝒉𝒎 : mM mM mM Fm  K K K RP 2 (R P  h m ) 2 R P (R P  h m ) Aplicăm teorema de variație a energiei cinetice. Vom excepta mișcarea oscilatorie. în direcție verticală.Rezolvare: Corpul se mișcă uniform accelerat.5  104 km 2g 0 R P  v 02 7 . iar t  . la care urcă proiectilul. 2P 4. dar ținem cont că energia cinetică la înălțimea hm este zero. iar raza Pământului este 𝑅𝑃 = 6400 𝑘𝑚. hm. distanța d și măcar o parte din datele cunoscute. în continuare o forță medie. (Observație: La nivelul nostru. pe care o vom studia separat. relația anterioară devine: RP mv 02 RP  mg 0 h m 2 R P  hm Rezolvăm această ecuație unde necunoscuta este hm și vom obține valoarea: v 02 R P hm   2.

11 A. Ridicăm direct corpul. pentru că în timp. Lucrul mecanic efectuat în acest caz va fi: L 2  T2  l . µ și de înclinarea planului. pe care îl face forța cu direcția deplasării.manualdefizica. sin Cu acestea putem calcula valoarea lucrului mecanic: L 2  mgl(sinα  μcosα)  mgh(1  μctgα) .5. Lucrul mecanic al forței de greutate. acesta trebuie exersat mereu. O astfel de foaie v-am pus-o eu la dispoziție la adresa: http://www. aceste formule se vor fixa în memorie. În ambele cazuri deplasarea corpului s-a făcut cu viteză constantă. Practic. În acest caz. de multe ori. Din considerente strict geometrice l  . Să parcurgem o distanță mai mică. din punct de vedere geometric? 4. o foaie cu formulele care urmează a fi utilizate. 3. Considerăm desenul din Fig. dar să facem un efort mai mare? B. forța pe care trebuie să o aplicăm este doar o parte din greutatea corpului. formulă. 11. Lucrul mecanic. Dacă ați urmărit aceste prezentări ați observat că pentru a rezolva o problemă de fizică este necesar să cunoașteți multe formule de fizică și să stăpâniți aparatul matematic elementar. 11 B. dacă vă faceți deprinderea de a lucra constant. unde l este h lungimea planului. Discutați valoarea lucrului mecanic în funcție de valoarea unghiului α. Acest lucru ar părea frustrant. la prima vedere! Dar se poate rezolva dacă aveți la îndemână.ro/wp-content/uploads/2013/04/SINTEZE-DE-BAC. Fig. Cum interpretăm lucrul mecanic. Definiție. este o simplă opțiune. Să se calculeze randamentul unui plan înclinat de unghi α. această alegere. Evident. În acest caz. efortul pe care trebuie să-l facem va fi mare. dar distanța pe care trebuie să deplasăm corpul este mică. Când spunem că se efectuează un lucru? Exemplu. 5. pentru a efectua. iar foaia cu formule va deveni o amintire…drăguță. unde. 8 . α. dar să parcurgem o distanță mai mare? În viața de toate zilele. eventual cu ajutorul unui scripete. atunci când rezolvați o problemă de fizică. efortul pe care trebuie să-l facem va fi mai mic. 2. În ce privește aparatul matematic. iar T2  G t  Ff  mg(sinα  μcosα) . pentru început. Să facem un efort mai mic. Bineînțeles că foaia se mai poate completa și cu alte formule… Am zis: pentru început. dar distanța pe care trebuie să deplasam corpul este mai mare. o să vedeți. T1 = G = m∙g. Fig. mereu și iar mereu… Răspundeți următorilor itemi: 1.pdf. totuși lucrul mecanic suntem obligați să compensăm limitarea forței noastre proprii prin parcurgerea unei distanțe mai mari. (9) rezultă randamentul planului înclinat: 1  1    ctg Observație: Randamentul planului înclinat depinde doar de coeficientul de frecare dintre corp și plan. iar L2 = Lc se numește lucrul mecanic consumat…Cred că denumirile sunt evidente! Conform rel. OBSERVAȚIE. Pentru a ridica un corp la înălțimea h avem două posibilități: A. dar…ne-am făcut treaba! În mod obișnuit L1 = Lu se numește lucrul mecanic util. Forța pe care trebuie să o aplicăm este chiar greutatea corpului. Problema pe care ne-am putea pune-o este: Ce este mai convenabil? A. pentru ca efortul depus să fie cât mai mic în fiecare caz. Lucrul mecanic efectuat. în acest caz va fi: L1  T1  h . unitate de măsură. Rezultă că: L1  mgh B. Există situații în care nu putem să alegem decât varianta B! Forța noastră fizică este limitată ca valoare și atunci. acest lucru ne va costa timp. Ridicăm corpul de-a lungul unui plan înclinat de unghi α.

Energia.0 𝑡 coboară o pantă. Resorturile tampoanelor s-au comprimat cu 𝑥 = 4 𝑐𝑚. Rezolvați următoarele probleme: 1.3 𝐽 5. Energia potențială. cu masa 𝑚 = 20 𝑡. 12. Calculați energia potențială a resortului comprimat. Ce este un câmp conservativ de forțe? 10. R: 𝐹 = 10 𝑘𝑁 6. Un automobil cu masa 𝑚 = 1. 7. Definiție. Lucrul mecanic al forței elastice. care acționează asupra unui corp. Energia mecanică. formulă. 𝑝 = 5%. ciocnește un obstacol cu viteza v = 0. care face unghiul 𝛼 = 37° cu orizontala. Asupra unui corp acționează o forță 𝐹 = 24 𝑁. formulă. mărime de proces. Să se calculeze lucrul mecanic al forței în fiecare caz. La comprimarea resortului unui pistol de jucărie cu 𝑥 = 3 𝑐𝑚 s-a acționat cu o forță maximă 𝐹 = 20 𝑁. unitate de măsură. Să se calculeze lucrul mecanic efectuat de corp: a) dacă este ridicat cu viteză constantă. Să se calculeze lucrul mecanic al forței. c) sunt reprezentate dependențele forței F de distanța x. Energia cinetică. O macara ridică un corp cu masa 𝑚 = 300 𝑘𝑔 la înălțimea ℎ = 5 𝑚. 12 a). Pentru a întinde un resort cu Δl1 = 4 mm trebuie efectuat un lucru mecanic L1 = 0. R: a) L = 150 J. mărime de stare. 11. exemple.6. b). b) 𝐿 = 18 ∙ 103 𝐽 3. 8. b) dacă este ridicat cu accelerația constantă 𝑎 = 2 𝑚/𝑠 2 . Definiție. Frecările sun neglijabile. 9. Ce lucru mecanic trebuie efectuat pentru a întinde resortul cu Δl2 = 4 cm? R: L2 = 2 J. 13. Echilibrul corpurilor și energia potențială gravitațională. Ce este o forță conservativă? 8. Ce putere trebuie să dezvolte automobilul pentru a urca aceeași pantă cu aceeași viteză? (𝑝 = 𝑡𝑔𝛼) R: 𝑃 ≅ 2v𝑚𝑔𝑝 = 14. 19. Definiție. dacă punctul său de aplicație se deplasează între punctele x0 = 0 m și x = 20 m. 9 . 20. 7. având motorul decuplat. 16. (cos 37° = 0.002 J. R: 𝐿 = 384 𝐽 2. R: 𝐸𝑝 = 0. iar forța în newtoni. Dați exemple de cel puțin două câmpuri conservative. Definiție. Lucrul mecanic. unitate de măsură 17. 15. 18. Puterea. De ce forța de frecare nu este forță conservativă? 14. Un vagon de cale ferată. R: a) 𝐿 = 15 ∙ 103 𝐽.5𝑥. Lucrul mecanic al forței de frecare.2 𝑚/𝑠. c) L = 6 J. Asupra unui corp acționează o forță care variază cu distanța dup legea: 𝐹 = 50 − 0. cu viteza constantă v = 54 km/h. Să se determine forța maximă ce acționează asupra resorturilor. b) L = 120 J. Să se calculeze lucrul mecanic al forței F pe distanța 𝑑 = 20 𝑚.7 𝑘𝑊 4. Se va considera 𝑔 = 10 𝑚/𝑠 2 . unde x este exprimat în metri. R: L = 900 J. Dați exemple de cel puțin două forțe conservative. În Fig. Lucrul mecanic al forței elastice.8).

București. Chiriță – FIZICĂ. Fălie. Editura Didactică și Pedagogică. EDITURA TEHNICĂ.wikipedia. 2003 http://phet. București – 1984 O.ro/ https://ro. manual pentru clasa a IX-a. M. Editura Didactică și Pedagogică. I. Teorie și probleme. iar randamentul motorului este η = 40 %.manualdefizica. iar g = 10 m/s2. Popescu. μmgv R: P   75kW. București 1991. București. coordonator – Teste de fizică.facebook. M.0 t. care pătrunde într-un lemn pe distanța x = 1 cm. Editura NICULESCU. Crețu – FIZICĂ. Pentru ce putere a motorului unui automobil de masă m = 1. BIBLIOGRAFIE: A. Manda – FIZICA. Hristev și colectiv – Probleme de FIZICĂ pentru clasele IX-X.2. Un ciocan cu masa m = 1 kg lovește cu viteza v = 5 m/s un cui. în raport cu alte forțe.edu/ro/simulations https://www. 2004 A. 1983. V.) R: Fr = 1250 N.9. D. η 10. va începe patinarea roților? Coeficientul de frecare la alunecare este µ = 0.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 10 . Hristev. Să se calculeze forța de rezistență a lemnului. Rusu. T. (Se va neglija greutatea ciocanului. care merge cu viteza v = 54 km/h.com/PhETSims/ http://www. Editura POLITEHNICA PRESS.colorado.