SINTEZE DE BACALAUREAT – ELECTRICITATE www.manualdefizica.

ro
1. MĂRIMI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ FUNDAMENTALE, ÎN SISTEMUL INTERNAȚIONAL
NR. DENUMIREA MĂRIMII FIZICE (SIMBOLUL) UNITATEA DE MĂSURĂ (SIMBOLUL)
1. Lungimea (l) metrul (m)
2. Masa (m) kilogramul (kg)
3. Timpul (t) secunda (s)
4. Temperatura (T) Kelvinul (K)
5. Intensitatea curentului electric (I) Amperul (A)
6. Intensitatea luminoasă (I) candela (cd)
7. Cantitatea de substanţă(μ) kmolul (kmol)
ELECTRICITATEA
2. MĂRIMI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ DERIVATE, ÎN SISTEMUL INTERNAȚIONAL
NR. DENUMIREA MĂRIMII FIZICE UNITATEA DE MĂSURĂ FORMULA DE VALOAREA ECHIVALENTĂ ÎN
(SIMBOLUL) (SIMBOLUL) DEFINIȚIE UNITĂȚI S.I.
MĂRIMI ELECTRICE
-1 2 -3
1. Tensiunea electrică, Voltul (V) 1V = 1kg∙A ∙m ∙s
𝐿
căderea de tensiune (U, u) 𝑈=𝑞
tensiunea electromotoare ( E)
-2 2 -3
2. Rezistența electrică (R) Ohm (Ω) 𝑈 𝑙 1Ω = 1kg∙A ∙m ∙s
𝑅 = 𝐼 = 𝜌𝑆
3. Rezistivitatea (ρ) Ohm∙metru (Ω∙m) 𝜌=
𝑆∙𝑅 1Ω∙m = 1kg∙A-2∙m3∙s-3
𝑙
4. Coeficientul de temperatură grad-1
ρ = ρ0(1+α∙t)
al rezistivității (α)
5. Energia electrică (W) Joule (J) W = U∙q = U∙I∙t 1J = 1kg∙m2∙s-2 = 1W∙s
6. Puterea electrică (P) Watt (W) 𝑃=
𝑊
=𝑈∙𝐼 1W = 1kg∙m2∙s-3
𝑡
7. Sarcina electrică (Q, q) Coulomb (C) Q=I∙t 1C=1A∙s
LEGI ȘI FORMULE ÎN ELECTRICITATE
NR. LEGEA EXPRESIA MATEMATICĂ DEFINIŢIA
1. Legea lui Ohm pentru o 𝑈 Intensitatea curentului este direct proporţională cu
𝐼=
porţiune de circuit 𝑅 U şi invers proporţională cu R
2. Legea lui Ohm pentru întreg 𝐸 Intensitatea curentului printr-un circuit este direct
𝐼=
circuitul 𝑅+𝑟 proporţională cu E şi invers proporţională cu (R+r)
3. Legea I a lui Kirchhoff Suma algebrică a curenților într-un nod de rețea
∑𝑛𝑖=1 𝐼𝑖 = 0
este egală cu zero
4. Legea a II-a a lui Kirchhoff Suma algebrică a tensiunilor electromotoare dintr-
∑𝑛𝑖=1 𝐸𝑖 = ∑𝑚
𝑗=1 𝑅𝑗 𝐼𝑗 un ochi de rețea este egală cu suma algebrică a
căderilor de tensiune pe laturile ochiului.
5. Gruparea serie a n rezistori 𝑅𝑠 = ∑𝑛𝑖=1 𝑅𝑖
6. Gruparea serie a n surse 𝑛𝐸
𝐼 = 𝑅+𝑛𝑟
identice
7. Gruparea paralel a n rezistori 1 1
𝑅𝑝
= ∑𝑛𝑖=1 𝑅
𝑖

8. Gruparea paralel a n surse 𝑛𝐸
𝐼 = 𝑛𝑅+𝑟
identice
9. Energia electrică (W) 𝑈2 OBSERVAȚIE:
𝑊 = 𝑈𝐼𝑡 = 𝐼2 𝑅𝑡 = 𝑅
𝑡 (1) sau (1) Pentru o porțiune de circuit
𝐸2
𝑊 = 𝐸𝐼𝑡 = 𝐼2 (𝑅 + 𝑟)𝑡 = 𝑅+𝑟 𝑡 (2) (2) Pentru întreg circuitul
10. Legea lui Joule 𝑈2 Căldura degajată la trecerea curentului printr-un
𝑄 = 𝐼2 𝑅𝑡 = 𝑡 consumator este direct proporțională cu I2, R și t
𝑅
11. Puterea curentului electric 𝑈2 OBSERVAȚIE:
𝑃 = 𝑈𝐼 = 𝐼2 𝑅 = 𝑅
(1) sau
(1) Pentru o porțiune de circuit
𝐸2
𝑃 = 𝐸𝐼 = 𝐼2 (𝑅 + 𝑟) = (2) (2) Pentru întreg circuitul
𝑅+𝑟
12. Randamentul unui circuit 𝑅 OBS. În cazul transferului max. de putere η=0,5.
𝜂=
electric simplu 𝑅+𝑟
13. *Transferul maxim de putere 𝐸2 Atenție! Puterea debitată 𝐸2
dintre o sursă și consumator 𝑃𝑒.𝑚𝑎𝑥. = 4𝑟 și are loc pentru R=r de sursă este: 𝑃𝑠 = 𝐸 ∙ 𝐼 = 2𝑟

Vμ – volumul molar 2. transformării izocore β=α (V=const.constanta universală a gazelor. m=const. Presiunea unui gaz. MĂRIMI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ FUNDAMENTALE. MĂRIMI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ DERIVATE. Lungimea (l) metrul (m) 2. Ecuația generala a gazelor. ÎN SISTEMUL INTERNAȚIONAL. . 𝑻 = 𝒄𝒐𝒏𝒔𝒕. total de molecule ν= = = NA – nr. i = 6 gaz ideal poliatomic k – constanta lui Boltzman T – temperatura gazului 6.) sau: p = p0βT 4. Intensitatea luminoasă (I) candela (cd) 7.Mariotte sau Presiunea unui gaz aflat la temperatură constanta variază invers legea transformării izoterme 𝒑 ∙ 𝑽 = 𝒄𝒐𝒏𝒔𝒕. gradele de libertate: fiecărui grad de libertate i = 3 gaz ideal monoatomic 𝒌𝑻 al unei molecule îi corespunde o energie i = 5 gaz ideal biatomic 𝜺=𝒊∙ 𝑘𝑇 𝟐 cinetică egală cu 2 . Ecuația termică de stare a gazului ideal 𝒑 = 𝒏𝒌𝑻 7. 𝒑∙𝑽 = 𝒄𝒐𝒏𝒔𝒕.TERMODINAMICĂ SI TEORIA CINETICO – MOLECULARĂ 1. Intensitatea curentului electric (I) Amperul (A) 6. creste liniar cu temperatura 𝑻 = 𝒄𝒐𝒏𝒔𝒕. m=const. Legea Charles sau legea 𝒑 Presiunea unui gaz.) 2.. creste liniar cu temperatura. lui Avogadro – nr. de molecule dintr- 𝝁 𝑵𝑨 𝑽𝝁 un kmol V – volumul gazului. Timpul (t) secunda (s) 4.Lussac sau 𝑽 Volumul unui gaz. Energia cinetică medie de translație a unei 𝒎𝟎 𝒗𝟐 molecule (𝜺) 𝜺= 𝟐 4. Legea Boyle . DENUMIREA MĂRIMII FIZICE (SIMBOLUL) UNITATEA DE MĂSURĂ (SIMBOLUL) 1.) sau: V=V0αT 0 3. Grad de libertate Posibilitatea unui sistem de a se deplasa pe o anumită direcție. Cantitatea de substanţă(μ) kmolul (kmol) TERMODINAMICĂ SI TEORIA CINETICO-MOLECULARĂ 2. aflat la presiune constantă. Principiul I al Variația energiei interne depinde doar Q – cantitatea de căldură termodinamicii ΔU=Q-L de starea inițială și finală. Ecuația calorica de stare a gazului ideal 𝒊 𝑅 = 𝑘 ∙ 𝑁𝐴 . proporțional cu volumul gazului. DENUMIREA MĂRIMII FIZICE FORMULA OBSERVAȚII MĂRIMI TERMODINAMICE ŞI CINETICO-MOLECULARE 1. Numărul de kmoli (ν) m – masa de substanță. 5.15 𝑔𝑟𝑑−1 coeficientul de dilatare izobară (p=const.. Viteza termică 𝟑𝑹𝑻 𝐯𝑻 = √𝒗𝟐 = √ 𝝁 LEGI. există 3 grade de libertate pentru translație și 3 grade de libertate pentru rotație. aflat la volum constantă. Ecuația Clapeyron 𝑻 sau: Mendeleev 𝒑 ∙ 𝑽 = 𝝂𝑹𝑻 5. Legea Gay . MĂRIMI FIZICE ȘI FORMULE ÎN TERMODINAMICĂ 1. μ – masa molară 𝒎 𝑵 𝑽 N – nr.. m=const. (t=const. Temperatura (T) Kelvinul (K) 5. p – presiunea gazului N Formula fundamentală a teoriei 𝟏 n= . 1 1 legea transformării izobare 𝛼 = 𝑇 = 273. SINTEZE DE BACALAUREAT .concentrația moleculelor 𝒑 = 𝒏𝒎 𝒗𝟐 V cinetico-moleculare 𝟑 𝟎 m0 – masa unei molecule v 2 – viteza pătratică medie 3. FORMULE UTILZATE NR. În conformitate cu spațiul i real. 𝑼 = 𝝂𝑹𝑻 U=ν∙NA𝜀 – energia internă gazului 𝟐 8. Masa (m) kilogramul (kg) 3. Energia cinetică medie de translație în funcție Teorema echipartiției energiei în funcție de de gradele de libertate. fiind L=p∙ΔV – lucrul mecanic independentă de proces. ÎN SISTEMUL INTERNAȚIONAL NR.

𝚫𝐕 = 𝟎. Transformare izotermă: T = const. (2) reprezintă randamentul unui motor Carnot. Q2 – căldura pierdută. 𝚫𝐔 = −𝐋 = 𝛎𝐂𝑽 𝚫𝐓 OBSERVAȚIE: 1. valoarea coeficienților calorici este diferită după cum gazul este încălzit la volum constant sau la presiune constantă. 𝜼 = 𝑸 = 𝟏 − 𝑸𝟐 (1) unui motor termic 𝟏 𝟏 cedată mediului exterior. 𝑳 = 𝒑 ∙ 𝜟𝑽 = 𝝂𝑹𝜟𝑻. μc=C Q=mcΔT pentru a-și modifica temperatura cu un grad. 𝑻 𝜼 = 𝟏 − 𝑻𝟐 (2) OBSERVAȚIE. m= const. cp. Transformare izobară: p = const. C=νC Q=νCΔT pentru a-și modifica temperatura cu un grad. 𝒄 -𝒄 =𝑷 𝑽 𝝁 10. 2.temperatura sursei calde. 𝑪𝑽 11. Indicele adiabatic 𝑪𝒑 OBSERVAȚIE. Ecuația transformării adiabatice este dată de relația: 𝑝V γ = 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡. Pentru gaze. 𝟏 Reprezentări grafice ale proceselor termodinamice simple în coordonate pV. Q1 – căldura primită. m = const. 8. m = const. Căldura molară Reprezintă cantitatea de căldură [C]si=1J∙kmol-1∙K-1 𝑸 𝑪 = 𝝂∙𝜟𝑻 sau necesară unui kmol dintr-un corp OBS. Căldura specifică Reprezintă cantitatea de căldură [c]si=1J∙kg-1∙K-1 𝑸 𝒄 = 𝒎𝜟𝑻 sau necesară unui kilogram dintr-un corp OBS. T2 – temperatura sursei reci. 𝐐𝐩 = 𝛎𝐂𝐩𝚫𝐓. Relația lui Robert CP-CV=R Cp. Într-un proces adiabatic sistemul nu schimbă căldură cu 𝜸= mediul exterior. .. Capacitatea calorică 𝑸 Reprezintă cantitatea de căldură [C]si=1J∙K-1 𝑪 = 𝜟𝑻 sau necesară unui corp pentru a-și Q=CΔT modifica temperatura cu un grad. Rel. 𝐋 = 𝐩 ∙ 𝚫𝐕 = 𝟎. 7.. 𝑽 𝑽 ΔU=0. Învelișul adiabatic este un înveliș care permite variația energiei interne a sistemului decât prin schimb de lucru mecanic cu mediul exterior. Transformare izocoră: V = const. sau T1. m = const. *Randamentul 𝑳 𝑸 L – lucrul mecanic efectuat. 𝚫𝐔 = 𝑸𝑽 = 𝛎𝐂𝑽 𝚫𝐓 2. respectiv CV. *Motoare termice Transformări simple ale gazului perfect 1.. Transformare adiabatică: Q = 0. 𝚫𝐔 = 𝐐𝐩 − 𝐋 = 𝛎𝐂𝑽 𝚫𝐓 3. 𝟑𝝂𝑹𝑻 𝐥𝐠 𝑽𝟐 𝟏 𝟏 4. respectiv volum Mayer 𝑹 constant. pT și VT. 𝑳 = 𝑸 = 𝝂𝑹𝑻 𝐥𝐧 𝑽𝟐 = 𝟐. cV coeficienţii calorici la presiune. 9. OBSERVAȚIE.6.

Accelerația (𝑎) metru∙secundă (m∙s ) Δv ⃗ 1 m∙s-2 a⃗ = Δt 3. Energia cinetică (Ec) Joule (J) mv2 1J = 1kg∙m2∙s-2 Ec = 2 13. Newton∙metru 𝜎=𝑆 𝐹 1N∙m-2 = 1kg∙m-1∙s-2 Efortul unitar (σ) 0 21. sau 𝑃 = 𝛥𝑡 pentru L = const. -1 -1) -1 1. Energia potențială elastică Joule (J) 𝑘𝑥 2 1J = 1kg∙m2∙s-2 𝐸𝑒 = 2 -1 15. Forța (𝐹 ) Newton (N) 𝐹 =𝑚∙𝑎 1N = 1kg∙m∙s-2 4. 12. Principiul al II-lea al dinamicii. SINTEZE DE BACALAUREAT – MECANICA 1. Timpul (t) secunda (s) 4. Lucrul mecanic (L) Joule (J) 1J = 1kg∙m2∙s-2 𝐿 = 𝐹 ∙ 𝑑 = 𝐹 ∙ 𝑑 ∙ cos 𝛼 2 -2 8. Energia potențială gravitațională Joule (J) 𝐸𝐺 = 𝑚 ∙ 𝑔 ∙ ℎ 1J = 1kg∙m2∙s-2 14. sau se află în repaus. Temperatura (T) Kelvinul (K) 5. DENUMIREA MĂRIMII FIZICE UNITATEA DE FORMULA DE DEFINIȚIE VALOAREA (SIMBOLUL) MĂSURĂ ECHIVALENTĂ ÎN (SIMBOLUL) UNITĂȚI S. care să-i schimbe starea de mișcare. sau Forța este mărimea fizică vectorială egală cu produsul dintre masă și vectorul accelerație: Principiul fundamental. atâta timp cât asupra lui nu Principiul inerției. Forța de greutate (𝐺 ) Newton (N) 𝐺 = 𝑚∙𝑔 1N = 1kg∙m∙s-2 5. Forța elastică (𝐹𝑒 ) Newton (N) 𝐹𝑒 = −𝑘 ∙ 𝑥 1N = 1kg∙m∙s-2 6. MĂRIMI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ FUNDAMENTALE. acționează alte corpuri din exterior. Alungirea relativă (ε) Nu are 𝛥𝑙 𝜀= 𝑙0 -2 20. Lucrul mecanic al forței de Joule (J) 1J = 1kg∙m2∙s-2 𝐿𝑓 = −𝜇 ∙ 𝑁 ∙ 𝑑 frecare 11. Lucrul mecanic al forței elastice Joule (J) 𝑘𝑥 2 1J = 1kg∙m2∙s-2 𝐿𝑒 = − 2 10. 𝑃⃗ = ∑𝑛𝑖=1 𝑝𝑖 impulsul total (𝑃⃗) -1 -1 -2 17. Nu are 1 Randamentul planului înclinat 𝜂= 1+𝜇∙𝑐𝑡𝑔𝛼 PRINCIPII ȘI LEGI ÎN MECANICĂ 1. Impulsul mecanic al punctului Newton∙secundă (N∙s) 1N∙s=1kg∙m∙s material (𝑝) ⃗ = m∙v p ⃗ -1 16. Lngimea (l) metrul (m) 2. sau Un corp se mișcă rectiliniu și uniform. . 2. Impulsul mecanic al unui sistem Newton∙secundă (N∙s) 1N∙s=1kg∙m∙s de n puncte materiale. ÎN SISTEMUL INTERNAȚIONAL NR. Constanta de elasticitate (k) Newton∙metru 𝐸∙𝑙0 1N∙m = 1kg∙s 𝑘= 𝑆0 18. Puterea mecanică (P) Watt (W) 𝛥𝐿 𝐿 1W= 1kg∙m2∙s-3 𝑃 = 𝛥𝑡 .I. Intensitatea luminoasă (I) candela (cd) 7. Lucrul mecanic al forței de Joule (J) 1J = 1kg∙m ∙s 𝐿𝐺 = 𝑚 ∙ 𝑔 ∙ ℎ greutate 9. ⃗) Viteza (v metru∙secundă (m∙s Δr⃗ 1 m∙s 𝑣= Δt -2 -2 2. 𝐹 = 𝑚 ∙ 𝑎. Alungirea absolută (Δl) metru 𝛥𝑙 = 𝑙 − 𝑙0 1m 19. Intensitatea curentului electric (I) Amperul (A) 6. MĂRIMI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ DERIVATE. Masa (m) kilogramul (kg) 3. DENUMIREA MĂRIMII FIZICE (SIMBOLUL) UNITATEA DE MĂSURĂ (SIMBOLUL) 1. Cantitatea de substanţă(μ) kmolul (kmol) MECANICA 2. Forța de frecare (𝐹𝑓 ) Newton (N) 𝐹𝑓 = 𝜇 ∙ 𝑁 1N = 1kg∙m∙s-2 7. Principiul I al dinamicii. ÎN SISTEMUL INTERNAȚIONAL NR.

pentru a deduce sensul mișcării este suficient să sesizăm sensul forței de frecare. Legea a II-a a frecării de Forța de frecare de alunecare dintre două corpuri este direct proporțională cu forța de alunecare apăsare normală pe suprafața de contact: 𝐹𝑓 = 𝜇. forța de frecare acționează în sens invers mișcării. este egală cu lucrul mecanic al rezultantei forțelor externe ce acționează asupra punctului material. respectiv lungimea inițială materialului solicitat TEOREME DE VARIAȚIE ȘI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ 1. Legea lui Hooke 1 𝐹 E – modulul de elasticitate longitudinal.  Deci. 4. cel de-al doilea sau Principiul acțiunilor reciproce. *Legea conservării impulsului Dacă rezultanta forțelor externe care acționează asupra sistemului este egală cu zero. în timpul acestei variații:𝛥𝐸𝑐 = 𝐿 2. unde μ este coeficientul de frecare. Variația energiei potențiale Variația energiei potențiale a unui sistem este egală și de semn opus cu lucrul mecanic al forțelor conservative care acționează asupra sistemului: 𝛥𝐸𝑝 = −𝐿 3. *Teorema de variație a impulsului Impulsul forțelor externe ce acționează asupra unui sistem este egal cu impulsul total al sistemului: 𝐹 ∙ 𝛥𝑡 = 𝛥𝑃 ⃗ 5.manualdefiziaca. care se deplasează în raport cu un sistem cinetice a punctului material de referință inerțial. l0 – secțiunea. 𝑁 ⃗ . Principiul al III-lea al dinamicii. numită acțiune. impulsul total se conservă. ACCELERAȚIA PE PLANUL ÎNCLINAT CU FRECARE ACCELERAȚIA PE PLANUL ORIZONTAL CU FRECARE SCRIPETELE Urcare pe plan: 𝒂𝒖 = −𝒈(𝐬𝐢𝐧 𝜶 + 𝝁 ∙ 𝐜𝐨𝐬 𝜶) 𝐚 = −𝛍 ∙ 𝐠  De regulă. răspunde cu o forță egală și de sens contrar. 6.3.ro . Legea I a frecării de alunecare Forța de frecare de alunecare dintre două corpuri nu depinde de aria suprafețelor în contact. Energia mecanică a unui sistem izolat în care acționează forțe mecanice conservative este constantă în timp. Teorema de variație a energiei Variația energiei cinetice a unui punct material. numită reacțiune: 𝐹 = −𝐹′ 4. ⃗⃗⃗ . sau modulul lui Young 𝛥𝑙 = 𝐸 ∙ 𝑆 ∙ 𝑙0 F – forța deformatoare 0 S0. 5. Dacă un corp acționează asupra altui corp cu o forță. adică se conservă. Legea conservării energiei 𝐸 = 𝐸𝑐 + 𝐸𝑝 = 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡. Coborâre pe plan: 𝒂𝒄 = 𝒈(𝐬𝐢𝐧 𝜶 − 𝝁 ∙ 𝐜𝐨𝐬 𝜶) www.

Imagine virtuală 3. n2 sunt indicii de refracție ai celor două medii. 𝐱𝟐 − 𝐱 = (𝐧 − 𝟏) (𝐑 − 𝐑 ) . Masa (m) kilogramul (kg) 3. distanța focală este OBSEVAȚIE: dată de relația: 1. normala și raza reflectată se află în venit. 𝒏 = 𝒗 IMAGINI ÎN LENTILE SUBȚIRI 1. SINTEZE DE BACALAUREAT – OPTICA 1. separare dintre două medii. normala și raza refractată se atunci când străbate suprafața de separare află în același plan. Orice altă dreaptă care trece prin O se numește axă optică secundară. A și A’. (AOP). Mărirea liniară β = β1+β2+∙∙∙ 4. 𝟐 𝟏 C se numește convergență și se -1 măsoară în dioptrii (D). MĂRIMI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ FUNDAMENTALE. 1D = 1 m 𝐲𝟐 𝐱𝟐 3. Cantitatea de substanţă(μ) kmolul (kmol) OPTICA GEOMETRICĂ  Reflexia luminii – este fenomenul de Legile reflexiei: întoarcere parțială a luminii în mediul din care a 1. Dreapta BOB’ este axa optică principală a lentilei. Imagine într-o lentilă divergentă SISTEME DE LENTILE SUBȚIRI. 𝒏𝟏 ∙ 𝐬𝐢𝐧 𝒊̂ = 𝒏𝟐 𝐬𝐢𝐧 𝒓̂ . 2. 1. atunci când întâlnește suprafața de același plan. O lentilă are o infinitate de AOS . Lungimea (l) metrul (m) 2. Imagine reală 2. Intensitatea luminoasă (I) candela (cd) 7. unde n1. 𝐱 − 𝐱 = 𝐟 = 𝐂 . 6. DENUMIREA MĂRIMII FIZICE (SIMBOLUL) UNITATEA DE MĂSURĂ (SIMBOLUL) 1. Se observă că orice lentilă are o singură AOP. I PHYSICS 5. Unghiul de incidență este egal cu unchiul de reflexie. Intensitatea curentului electric (I) Amperul (A) 6. dintre două medii. 𝟏 𝟏 𝟐 sau: 𝟏 𝟏 𝟏 2. (AOS). F1 și F2 sunt focarele lentilei. Timpul (t) secunda (s) 4. 𝛃 = 𝐲 = 𝐱 . Pentru un sistem de lentile subțiri. 𝒄 3. 𝒊̂ = 𝒓̂  Refracția luminii – este fenomenul de Legile reflexiei: schimbare a direcției de propagare a luminii. Temperatura (T) Kelvinul (K) 5. 𝟏 𝟏 𝟏 2. O este centrul optic al lentilei.este mărirea liniară 𝟏 𝟏 1. 2. 2. respectiv B și B’ se numesc puncte conjugate. –f și f sunt distanțele focale. Raza incidentă. Raza incidentă. L1 ȘI L2 FORMULELE LENTILELOR SUBȚIRI: 𝟏 𝟏 𝟏 𝟏 𝟏. 𝐅 = 𝐟 + 𝐟 + ∙∙∙ 𝟏 𝟐 3. ÎN SISTEMUL INTERNAȚIONAL NR.

𝐡𝛎 𝐡 d. Divizarea frontului de undă se obține cu ajutorul unor dispozitive. iar submultipli cu litere mici. Din ecuația lui Einstein se vede că 𝑬𝒄 este proporţională cu frecvenţa. Ipoteza lui Planck. multipli cu litere mari.5∙103 *) Se referă la filiera TEORETICĂ . valorile lor se reprezintă ca puteri ale lui 10. Aceste prefixe trebuie memorate și convertite. Există o frecvenţă minimă. Din ecuația lui Einstein se vede că există o frecvență 𝛎 = 𝛎𝟎 . unde 𝒉 = 𝟔. sau prag roşu. De exemplu P = 0. iar diferența de fază este independentă de timp. ÎN LOC DE ÎNCHEIERE…SAU SĂ REFLECTĂM PUȚIN. Intensitatea curentului fotoelectric de saturaţie este direct ajutorul radiației electromagnetice. sau pragul roșu.  Două unde se numesc coerente dacă au aceeași frecvență în punctul în care se compun. proporţional cu fluxul radiaţiilor electromagnetice incidente. În acest caz 𝛎𝟎 este frecvența de prag. Flux luminos mare înseamnă număr mare de fotoni. *OPTICA ONDULATORIE Interferența luminii – este fenomenul de întâlnire și compunere a două unde coerente. 3. Valorile mai mari se numesc MULTIPLI. deoarece lucrul mecanic de extracţie este o constantă de material. pentru care efectul nu se mai produce. Fotonul are masă. Adică. Legea a III-a. Lumina este alcătuită din niște particule numite fotoni. 𝐡𝛎 = 𝐋 + 𝐄𝐜 . 𝐱𝐤 = 𝐝 𝛌𝐃 Interfranja 𝐢 = 𝐱𝐤+𝟏 − 𝐱𝐤 = 𝐝 Drumul optic este (r) = n∙r Diferența de drum este 𝛅 = 𝐫𝟐 − 𝐫𝟏 În punctul P vom avea un maxim de interferență dacă 𝛌 𝛅 = 𝟐𝐤 𝟐 În punctul P vom avea un minim de interferență dacă 𝛌 𝛅 = (𝟐𝐤 + 𝟏) 𝟐 ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ  Efectul fotoelectric extern – este fenomenul Legile efectului fotoelectric extern: de scoatere a electronilor dintr-un material cu 1. conform teoriei relativităţii restrânse masa de repaus a fotonului este 𝐦𝟎 = 𝟎.5 kW = 0. dintre care cel mai cunoscut este dispozitivul YOUNG. putem considera că efectul fotoelectric extern se produce practic instantaneu! . dar având în vedere viteza foarte mare de propagare a luminii. de fapt valoarea numerică a puterii este (0.5∙103W. Viteza fotonului este viteza luminii: 𝐜 = 𝟑 ∙ 𝟏𝟎𝟖 𝐦/𝐬. relația exprimă legea conservării energiei în procesul de ciocnire plastică dintre un foton și un electron legat. De regulă. la rândul lor un curent anodic mare.5k) = 0. Energia unei particule este constituită din pachete de energie. 𝟔𝟐𝟔 ∙ 𝟏𝟎−𝟑𝟒 𝑱 ∙ 𝒔 este constanta lui Planck. Impulsul fotonului este 𝒑 = 𝒎𝒄 = =𝛌 𝐜 Ecuația lui Einstein. De fapt efectul fotoelectric nu este instantaneu. Numărul mare de fotoni va genera un număr mare de electroni. 2. o literă mare sau mică. Legea a II-a. 2. 1. Mărimile fizice sunt proprietăți măsurabile ale corpurilor. iar valorile mai mici SUBMULTIPLI. specifică fiecărei substanţe. Ipotezele teoriei cuantice. 4. Energia cinetică a fotoelectronilor emişi este direct proporţională cu frecvenţa radiaţiilor electromagnetice şi nu depinde de fluxul acestora. c. dar numai de mişcare. 𝐤𝛌𝐃 OP =𝒙𝒌 . Explicarea legilor efectului fotoelectric extern. Ipoteza lui Einstein. În exprimarea curentă. multipli și submultipli se reprezintă cu ajutorul unor prefixe. Legea I. Legea a IV-a. numită lungime de undă atașată. numită frecvenţă de prag. ÎN MOD OBLIGATORIU. Energia fotonului este 𝛆 = 𝐡 ∙ 𝛎. Deoarece mărimile fizice pot avea valori numerice foarte mari sau foarte mici și pentru a se putea opera matematic ușor cu ele. Efectul fotoelectric extern se produce practic instantaneu. b. valoarea acestei cuante este proporțională cu frecvența undei. pentru care 𝐄𝐜 = 𝟎 și 𝐡𝛎𝟎 = 𝐋. Deoarece fiecărei particule i se poate atașa o lungime de undă. numite cuante de energie. litere mari sau mici. 𝒄  Lungimea de undă reprezintă drumul parcurs de undă în timp de o perioadă: 𝛌 = 𝐜 ∙ 𝐓 = 𝝂  Obținerea undelor coerente se face prin divizarea frontului de undă. când de exemplu – lumina. Orice mărime fizică se reprezintă printr-un simbol. care vor genera. în puterea corespunzătoare a lui 10 atunci când facem calcule matematice. a. o valoare numerică și o unitate de măsură. sau lungime de undă de Broglie. frecvenţa este constantă.