ACIZII NUCLEICI

Tagadiuc Olga,
dr.hab. t. med.,
conferen iar universitar

Tipurile (1)

ADN
Localizarea – nucleoid – procariote;
nucleu, mitocondrii - eucariote
Func ia – conservarea i transmiterea
informa iei genetice între genera ii
Componen a chimic -
1. Bazele azotate – A, G, C, T
2. Pentoza – dezoxiriboza
3. Restul fosfat

Tipurile (2)
ARN
Localizarea –
procariote - citoplasm , ribozomi
eucariote – nucleu, citoplasm , ribozomi
Func ia – realizarea informa iei genetice
Componen a chimic -
1. Bazele azotate – A, G, C, U
2. Pentoza – riboza
3. Restul fosfat

1
Nivelurile organiz rii structurale
a ADNului:

1. dublul helix
2. superhelixul ADNului
3. nucleozomul
4. cromatina i cromozomii

Succesiunea nucleotidic
a ADN i ARN

STRUCTURA ADNului

2
STRUCTURA ADNului

Zamudio N M et al. Reproduction 2008;136:131-146

Ierarhia structural a ADN

Source: http://www.nature.com/scitable/topicpage/dna-packaging-nucleosomes-and-chromatin-310

The Nobel Prize in Physiology or Medicine 1962
was awarded jointly to Francis H.C. Crick,
James D. Watson and Maurice H.F. Wilkins
"for their discoveries concerning the molecular
structure of nucleic acids and its significance for
information transfer in living material“.
http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/medicine/laureates/1962/

3
Nivelurile organiz rii structurale
a ARN
1. Primar – succesiunea ribonucleo-
tidic în catena polinucleotidic
2. Secundar -
3. Ter iar - în func ie de
4. Cuaternar - tipul ARNului

Structura tARN

1. Primar – succesiunea ribonucleo-
tidelor în catena polinucleotidic
(în medie 95 nucleotide)
1. Secundar – în forma “foiii de
trifoi”
2. Ter iar – în forma “literei L”

Structura
secundar a
ARNt

4
Structura
ter iar a
ARNt

Structura ARNr

Structura ribozomilor

5
Structura ribozomilor

Realizarea informa iei genetice

1. Replicarea sau biosinteza ADNului
2. Transcrierea sau biosinteza ARNului
3. Transcrierea invers
4. Replicarea ARNului
5. Transla ia sau biosinteza proteinelor

REPLICAREA
1. Semiconservativ
2. Matri a – molecula integr de ADN
3. Substraturile – dATP, dGTP, dCTP, dTTP, ATP, GTP,
CTP, UTP
4. Complexul polienzimatic:
Helicaza
Topoizomerazele I i II
Primaza sau ARN-polimeraza-ADN-dependent de
ini iere
ADN-polimeraza I, II i III
Ribonucleaz H
ADN-ligaza

6
REPLICAREA
semiconservativ

ETAPELE REPLIC RII

1. Ini ierea
2. Elongarea
3. Terminarea

Replicarea la procariote
replicare

7
ETAPELE REPLIC RII – Ini ierea
1. Mediat de proteinele dnaA, dna B i dna C
2. Situsul de ini iere:
Punctul ORI
boxa dna A – 5’-TTATCCACA-3’
boxa dna B – 5' - GATCTNTTNTTTT - 3
3. Topoizomeraza
4. Proteinele SSB (Single-stranded DNA-binding protein)
5. dnaG – Primaza – ARN-polimeraza-ADN dependent de
ini iere

ETAPELE REPLIC RII
Ini ierea – formarea furcii replicative

ADN-polimerazele
I II III
Gena polA polB polC
Subumit i 1 7 > 10
Viteza polimeriz rii 16-20 40 250-1000
Activ. exonucleazic + + +
3' 5'
Activ. exonucleazic + - -
5' 3’
Rolul Repara ie Repara ie Sintez

8
ADN-polimeraza III
Principala enzim a
sintezei ADN la procariote
are activitate
polimerazic 5´ 3´
are activitate
exonucleazic 3´ 5´
: men ine structura
heterodimeric

MECANISMUL REPLIC RII -
ELONGAREA

http://themedicalbiochemistrypage.org/images/replicationforkdetail.jpg

MECANISMUL
REPLIC RII –
ELONGAREA –
sinteza catenei
întârziate

http://www.slideshare.net/mbarshan/dna-replication-in-eukaryotes-and-prokaryotes

9
MECANISMUL REPLIC RII -
TERMINAREA
ter - situsurile de terminare a replic rii la procariote

Repara ia
ADN-ului

Repara ia
ADN-ului

10
Xeroderma
pigmentosum

TRANSCRIEREA

1. Matri a – un fragment al unei catene a ADN –
transcriptonul
2. Substraturile – ATP, GTP, CTP, UTP
3. ARN-polimeraza-ADN-dependent

TRANSCRIEREA

Transcriptonul sau unitatea de transcrip ie

11
ETAPELE TRANSCRIERII
1. Ini ierea
2. Elongarea
3. Terminarea

La eucariote
4. Modific rile posttranscrip ionale

ETAPELE TRANSCRIERII
Ini ierea

http://course1.winona.edu/sberg/ILLUST/promoter.gif

MECANISMUL
TRANSCRIERII

12
Mecanismele termin rii transcrip iei

BIOSINTEZA PROTEINEI -
TRANSLA IA

13
TRANSLA IA
1. Matri a – molecula ARNm
2. Substratele – moleculele activate ale
aminoacizilor - aminoacil~ARNt
3. Complexul polienzimatic:
Aminoacil-ARNt-sintetazele
Peptidiltransferaza
Proteinele specifice – IF, EF, RF

Etapele transla iei
1. Activarea aminoacizilor
2. Ini ierea
3. Elongarea
4. Terminarea
5. Modific rile posttransla ionale

Activarea aminoacidului

E – aminoacil-
ARNt sintetaza

14
Ini ierea
biosintezei
proteinei –
pasul I

Ini ierea biosintezei proteinei –
pasul II

Ini ierea biosintezei proteinei
pasul III

15
Ini ierea
-
pasul IV

Elongarea catenei polipeptidice

Elongarea catenei polipeptidice

16
Elongarea catenei polipeptidice

Elongarea catenei polipeptidice

http://themedicalbiochemistrypage.org/images/translation-elongation.png

Terminarea
biosintezei
proteinei

17
Particularit ile biosintezei colagenului
Etapa I.
Sinteza lan urilor polipeptidice primare
se produc peste 28 tipuri de colagen
(fibrilare i nefibrilare) în baza informa iei din
cca 34 gene specifice COL
tipurile catenelor polipeptidice primare se
noteaz – (I), (II), (III) etc.
subtipurile catenelor polipeptidice primare se
noteaz 1(I), 2(I), etc.

Particularit ile biosintezei colagenului
Etapa I.
Sinteza lan urilor polipeptidice primare

toate catenele au succesiune aminoacidic
similar (Gli-X-Y)n
se asambleaz cca 200 AA/min.
catenele se produc în form de precursori -
pro- , ce posed secven e aminoacidice
suplimentare la ambele capete

Particularit ile biosintezei colagenului
Etapa II. Hidroxilarea radicalilor Pro i Liz

18
Particularit ile biosintezei colagenului
Etapa II. Hidroxilarea radicalilor Pro i Liz

1. Enzimele prolil hidroxilaza i lizil hidroxilaza
2. Fac parte din Oxidazele Microzomiale cu Func ii
Mixte (OMFM)
3. Sunt active doar în prezen a O2 , vit. C (acid
ascorbic) i Fe2+
4. Reac ia are loc cu consum de -cetoglutarat
Hipovitaminoza C – scorbutul – diminueaz rata
hidroxil rilor i rezisten a colagenului

Particularit ile biosintezei colagenului
Etapa III.
Formarea helixului triplu -
protropocolagenului

1. Se asociaz trei catene primare
2. Se formeaz helixul triplu –
protropocolagenul – con ine fragmente
nespiralizate la ambele capete ce sunt
unite prin leg turi disulfurice

Particularit ile biosintezei colagenului
Etapa IV. Glicozilarea protropocolagenului

1. Se glicozileaz radicalii hidroxilizinei
2. Se fixeaz resturi glucozil-galactoz la
gruparea -OH

19
Particularit ile biosintezei colagenului
Etapa IV. Glicozilarea protropocolagenului

Particularit ile biosintezei colagenului
Etapa V.
Expulzarea protropocolagenului din celul
în matricea extracelular
i transportul la fibra în cre tere
1. Moleculele se concentreaz în aparatul Golgi.
2. Se formeaz vezicule secretoare.
3. Veziculele migreaz spre membrana celular i
fuzioneaz cu ea.
4. Con inutul veziculelor se elimin în spa iul
extracelular.

Particularit ile biosintezei colagenului
Etapa VI. Maturizarea protropocolagenuluiI

1. Scindarea fragmentelor în exces de la capetele
N- i C-terminal
2. Enzimele – procolagen-N-peptidaza i
procolagen-C-peptidaza
3. Se formeaz unitatea structural a colagenului -
TROPOCOLAGENUL

20
Particularit ile biosintezei colagenului
EtapaVI. Maturizarea protropocolagenuluiI

Particularit ile biosintezei colagenului
EtapaVII. Oxidarea radicalilor Liz i Hyl

1. Este catalizat de enzima Lizil oxidaza
2. Necesit prezen a ionilor de cupru
3. Se formeaz alizina i hidroxializina

Particularit ile biosintezei colagenului
EtapaVIII. Formarea leg turilor covalente încruci ate în
cadrul asambl rii microfibrilelor

Are loc prin:
Condensarea radicalilor alizinei cu cei ai lizinei
Condensarea a 2 radicali de alizin
Condensarea radicalilor alizinei cu histidina

21
Particularit ile biosintezei colagenului
EtapaVIII. Formarea leg turilor covalente
încruci ate în cadrul asambl rii microfibrilelor

Particularit ile biosintezei colagenului
EtapaVIII. Formarea leg turilor covalente
încruci ate în cadrul asambl rii microfibrilelor

Particularit ile biosintezei colagenului
EtapaIX. Asamblarea fibrilelor din microfibrile
Etapa X. Asamblarea fibrelor din fibrile

22
Sinteza colagenului

http://www.oulu.fi/biocenter/groups/myllyharju/details

Deregl rile ereditare ale
biosintezei colagenului

Osteogenesis imperfecta (OI)
Cauza – muta ii în gena ce codific catenele
1 i 2 ale colagenului tip I
Tip I OI – defect cantitativ – diminuarea cu 50% a
sintezei colagenului normal
Tipurile II, III i IV OI– defect structural – cel mai
frecvent substitu ia unui radical Gli cu
un aminoacid cu radical înc rcat sau
polar, ce afecteaz formarea helixului

Deregl rile ereditare ale biosintezei colagenului
Osteogenesis imperfecta
Semne clinice:
1. Craniul nepropor ional de mare, fa de trunchi,
insuficient osificat
2. Fa triunghiular , aplatizat
3. Oase tubulare lungi, osteoporotice
4. Fracturi multiple pe parcursul vie ii
5. Scolioz
6. Sclere albastre
7. Diminuarea acutit ii auzului
8. Dentinogenesis imperfecta

23
Deregl rile ereditare ale biosintezei colagenului

Osteogenesis
imperfecta
a. Colagen normal
b. Colagen anomal
specific OI

OSTEOGENESIS IMPERFECTA

• Click to add an outline

OSTEOGENESIS IMPERFECTA

24
Deregl rile ereditare ale biosintezei colagenului

Dentinogenesis imperfecta

Deregl rile ereditare ale biosintezei colagenului

Sindromul Ehlers-Danlos
Tipurile: clasic, hipermobil, vascular, kifoscoliotic,
artrohalazic, periodontal (tipul VIII)
Cauze: modific ri structurale ale colagenului tip III, V,
caren a ereditar a lizil oxidazei, procolagen-N-
peptidazei i procolagen-C-peptidazei

Sindromul Ehlers-Danlos
a. hiperelasticitatea pielii
b. hipermobilitatea articula iilor

25