You are on page 1of 52

ed!torial
Spre luare aminte… Mulþi da´ proºti, se referã ºi la indiferenþa
cu care atâþia ºi atâþia oameni ai acestei þãri
Mulþi… da´ proºti !?! „înghit” în sec nenumãratele promisiuni care,
dupã o lunã sau douã, se transformã subit ºi
Expresia nu-mi aparþine, dar ea exprimã „justificat” în contrariul lor. Dacã nu mã înºel,
poate, la modul concret, cine sunt, din pãcate, în iulie a.c. se spunea cã, în 2012, salariile ºi
majoritatea semenilor cu care convieþuim pensiile vor fi aduse la nivelul din 2010. De
în special dupã… MAREA REVOLUÞIE curând s-a precizat cã nu se va face acest
ROMÂNEASCÃ DIN DECEMBRIE 1989. lucru pânã în 2014.
Când spun semeni, îi pun la grãmadã pe cei Este crizã domnule pe plan mondial ºi tre-
ce se perindã pe la treburile statului într-o buie sã fim prevãzãtori spun… „conducãtorii“ !?
veselie condamnabilã, dar ºi pe cei care se Numai cã unii, puþini la numãr, mai apucã
plâng necontenit de neaveniþii de mai sus, sã vadã ºi ce se întâmplã în alte þãri ºi ªi-atunci, cine ºi ce poate schimba ceva?
care le-au nenorocit existenþa. constatã cã acolo nu s-au diminuat veniturile Cei de la putere vãd din ce în ce mai clar cã
Ei sunt masa de nemulþumiþi care, în loc sau pensiile ºi cã se duce pe mai departe o pot face în þara asta orice le trece prin cap.
sã facã ceva în spiritul REVOLUÞIEI de care viaþã decentã. În aceste condiþii se poate schimba ceva
se mai face atâta zarvã, se mulþumesc cu ce în bine? Greu de presupus. ªi asta pentru cã
Spre lãmurire mergeþi în þãrile Uniunii
li se dã. Un fel de a zice li se dã, pentru cã „mulþi da´ proºti” prin intervenþiile lor imbecile
Europene din care facem parte ca sã nu mai
sunt suficiente exemple care aratã cã nu la diverse emisiuni TV, cu prisosinþã la cea
spun de SUA ºi veþi constata cã totul decurge
numai cã nu li se dã dar, sistematic, cel puþin a… poporului, îºi exprimã acordul cu ceea ce
normal. Nu bag mâna în foc cã acolo nu se
în ultimii 6-7 ani, li se ia mereu din nimicul pe se face. Asta la TV dar, în particular, trag
furã din avutul general dar se furã „cu mãsurã“ mâþa de coadã sperând! Sperând la ce? Un
care îl luau pânã nu de mult pentru munca pentru a nu avea problemele sociale de con-
depusã sau pensia care li se cuvine dupã exemplu de tembelism la TV menþionatã mai
vieþuire de la noi. Existã bunul simþ al celor înainte, patronul sãu promite bucureºtenilor
mulþi ani de muncã. Pentru cã, înainte de `90 avuþi sã asigure ºi celor mulþi ºi neavuþi o cã le va da câte 4.000 de euro dacã va ajunge
se muncea, nu glumã. Nici nu se putea admite, viaþã decentã, care sã nu genereze nemulþu- la putere!?
în vechea societate, ca sã nu munceºti. Pânã miri majore. Reacþia imbecilã de care aminteam am
în 1989 s-a muncit, s-a suferit, dar a rãmas În aceste þãri predominã protestele eco- reþinut-o din SMS-ul ce se derula în partea de
ceva din tot efortul fãcut: metroul, canalul, logice, cele legate de rãzboaie, de rasism sau jos a ecranului. Ce credeþi cã spunea un credul
blocuri de locuinþe, Palatul Parlamentului etc. homosexualitate. tâmpit? „Bine d-le, dar de ce numai pentru
Numai cã, acum, majoritatea oamenilor vor La noi ar trebui sã fie cele cu tentã eco- bucureºteni ºi pentru noi cei din þarã, nu?“
sã munceascã dar nu au unde. nomicã, generatoare ale înãspririi ºi degra- Mai vreþi exemple de tembelism provo-
Guvernanþii fac, neîncetat, declaraþii cum dãrii vieþii de toate zilele… cate de mânuitorii de promisiuni mincinoase?
cã majoritatea veniturilor bugetului de stat Oameni aceºtia nemulþumiþi stau cuminþi În urmã cu un an s-a fãcut atâta tapaj cã dacã
sunt destinate investiþiilor. O gogoriþã pe care însã, ºi permit îmbuibaþilor sã-i trateze ca pe se strâng un milion de semnãturi, marele D.D.
nu toatã lumea o înghite pentru cã nimic nu niºte… milogi cãrora, din când în când, le va da fiecãruia câte 20.000 de euro! Cunoaº-
se vede concret. ªi atunci, pe bunã dreptate, poþi arunca câte un oscior de ros; sã-l roadã, teþi oare un singur exemplu cã un asemenea
te întrebi: unde este corespondentul fizic al dacã s-ar putea, o viaþã întreagã. miracol s-ar fi adeverit? ªi mai ales pentru ce
investiþiilor de care se face atâta caz? Milogi? Da, milogi care se încaierã dezo- ºi de unde s-ar fi putut da aceºti bani?
Rãspunsul este atât de clar încât nu suportã lant la pomenile electorale, la tot felul de moaºte Dar, vrem nu vrem, ne place sau nu,
niciun dubiu. Adicã, 75-80% din „alocãri” se bisericeºti, la gratuitãþi sau reduceri de pre- expresia „mulþi… da` proºti“ funcþioneazã din
FURÃ. De cine? De cei care, „blagosloviþi” þuri de la marile magazine comerciale etc. plin.
politic, culeg din plin roadele obedienþei lor. Când un sindicat sau altul (dacã mai Bine ar fi sã le dea Dumnezeu celor mulþi
Aceasta le aduce suficiente foloase con- existã aºa ceva) încearcã timid sã facã ceva, „mintea de pe urmã“ pentru a mai spera la
cretizate în imensele averi, pe care ºi le-au în sprijinul celor nãpãstuiþi, cu mari sacrificii ceva care sã le amelioreze suferinþele ºi sã
agonisit într-un interval scurt de timp. Ade- se adunã câteva sute sau mii de oameni ºi iasã din categoria „mulþi da´ proºti”.
vãrate performanþe care uluiesc pânã ºi aceºtia veniþi, parcã, la plimbare ºi nu la un
Cartea Recordurilor. protest vehement. Ciprian ENACHE

ªansa informãrii dumneavoastrã la zi cu cele mai recente noutãþi!
1 abonament pe un an – 186 RON
Detalii pe ultima paginã a revistei.

013935 – Bucureºti, Sector 1 Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83

Redacþia Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16
Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15
Fax: 021.232.14.47
Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260
www.revistaconstructiilor.eu E-mail: o f f i c e @ r e v i s t a c o n s t r u c t i i l o r. e u

Director Ionel CRISTEA Colaboratori
0722.460.990 dr. ing. Felician Eduard Ioan Hann Editor:
prof. dr. ing. Adrian Radu
ing. Petre Ioniþã STAR PRES EDIT SRL
Redactor-ºef Ciprian ENACHE prof. univ. dr. ing. Alexandru Ciornei
0722.275.957 dr. ing. Victor Popa
prof. univ. dr. ing. Carmen Bucur
prof. univ. dr. ing. Ludovic Kopenetz
Redactor Alina ZAVARACHE prof. univ. dr. ing. Alexandru Cãtãrig
0723.338.493 drd. chim. Mariana Prunã
av. Marius Vicenþiu Coltuc Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74
Tehnoredactor Cezar IACOB
0726.115.426 Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutul
materialului publicitar (text sau imagini).
Publicitate Elias GAZA Marcã înregistratã la OSIM Articolele semnate de colaboratori repre-
0723.185.170 zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºi
Nr. 66161 asumã responsabilitatea pentru ele.
ISSN 1841-1290

Înlãturarea efectelor calamitãþilor naturale din anul 2005
la podul de pe DN 15 - km 243+610 de la Poiana Teiului
ing. Maria OANCEA
Drumul naþional DN 15 traverseazã, la km 243+610, râul Bistriþa ºi lacul de acumulare Bicaz, pe un pod din
beton armat construit în 1961.
Podul are o lungime de 656,40 m cu 27 deschideri de (23x23,00 m+1x36,80 m+3x23,00 m) ºi o bretea de racor-
dare cu DN 17B care are 3 deschideri de 23,00 m.
Ca schemã staticã, structura este alcãtuitã din bolþi gemene dublu încastrate, cu lãþimea de 2,00 m ºi distanþa
între ele de 2,00 m. Deschiderile C1-P1, P1-P2 si P2-P3 sunt amplasate în curbã, ca ºi cele 3 deschideri de pe
breteaua de racordare cu DN 17B. Deschiderile P3-P4 si P4-P5 au distanþele între bolþi variabile ºi fac legãtura cu
celelalte 22 deschideri care sunt în aliniament.
Podul a fost dimensionat la clasa I de încãrcare ºi se aflã amplasat într-o zonã cu gradul de intensitate seismicã „6”.

În urma inundaþiilor ce au avut loc z Lãrgirea trotuarelor la 1,25 m. carosabile pe pod ºi a suprabetonãrii
în lunile aprilie – mai 2005, s-a con- Rebetonarea lisã trotuar ºi capacului suprastructurii, culeele (zidul de gardã
statat deplasarea albiei râului Bistriþa consolei; ºi consolele trotuarelor pe zidurile
din deschiderea P23 – P24 în des- z Montarea armãturii ºi turnarea întoarse) s-au adaptat noii situaþii,
chiderea P22 – P23, precum ºi o plãcii de suprabetonare; conform detaliilor din proiect.
coborîre a talvegului cu cca. 1,00 m. z Montarea dispozitivelor la rosturile Racordarea culeelor cu terasa-
Structura de rezistenþã a podului de dilataþie; mentele s-a fãcut cu sferturi de con.
z Executarea hidroizolaþiei pe pod; Din cauzã cã sferturile de con sunt
prezenta atât defecte de suprafaþã ale
z Executarea îmbrãcãminþii asfaltice degradate, acestea s-au refãcut. Fun-
feþei vãzute, cât ºi zone cu beton
degradat. La viaductul de acces spre pe pod; daþiile sferturilor de con s-au coborât
z Repararea zonelor cu beton degra- cu 0,50 m sub cota de îngheþ. În
Vatra Dornei, zidul de sprijin de la dat la pile, bolþi ºi culei; spatele culeelor ºi pe feþele laterale
culeea din amonte s-a fracturat ºi s-a z Protecþie suprafeþe tencuialã spe- ale zidurilor întoarse, care sunt în con-
rãsturnat, distrugându-se rampa pe cialã cu vopsea; tact cu pãmântul, s-a executat aco-
jumãtate de cale. z Refacerea sferturilor de con, a perirea cu o suspensie de bitum
Pentru repararea ºi consolidarea scãrilor ºi casiurile aferente; filerizat în dublu strat, aºezat pe un
podului s-au executat urmãtoarele z Lucrãri de terasamente. strat de mortar sclivisit. La fiecare
lucrãri: Culeele sunt elemente de infra- culee, s-a executat o scarã de acces.
z Desfacerea completã a cãii de structurã care asigurã rezemarea În spatele culeelor, scurgerea apelor
rulare ºi trotuarelor pe pod ºi pe zidu- traveelor de capãt ºi fac legãtura cu s-a asigurat prin casiuri amenajate la
rile întoarse; rampele. Ca urmare a lãrgirii pãrþii capetele podului.

Viaductul Poiana Teiului dupã reabilitare

4 Š Revista Construcþiilor Š septembrie 2011

Defecte constatate înainte de începerea reabilitãrii podului

La poduri, hidroizolaþiile au rolul Îmbrãcãminþile rutiere la poduri Filerul utilizat la îmbrãcãminþi ruti-
de a împiedica pãtrunderea apei la s-au executat la cald, din mixturi ere bituminoase este din calcar. Lianþii
structura de rezistenþã ºi de a colecta preparate cu agregate naturale, filer ºi folosiþi la prepararea mixturilor asfal-
apele care se infiltreazã prin îmbrã- bitum neparafinos pentru drumuri. tice sunt: bitum neparafinos pentru drumuri.
cãminte ºi a le dirija spre gurile de Grosimea totalã a îmbrãcãminþii din Lucrãrile hidrotehnice executate
scurgere. Hidroizolaþiile sunt alcãtuite beton asfaltic cilindrat este de 7 cm ºi au ca scop reducerea acþiunii distruc-
din ºapa hidroizolatoare (stratul suport, s-a executat în douã straturi (3+4 cm). tive a apei asupra podului ºi stabi-
stratul de amorsã, stratul de lipire, Profilul longitudinal ºi transversal al
stratul hidroizolator de bazã, stratul de lizarea albiei podului prin lucrãri care
drumului pe pod respectã proiectul; sã stopeze fenomenul de eroziune.
protecþie). ªapa s-a executat în câmp denivelãrile maxime admise în lungul
continuu ºi s-a racordat la marginea S-au executat urmãtoarele lucrãri
cãii pe pod, sub îndreptarul de 3,00 m,
elementului care este hidroizolat. sunt de 3 mm. hidrotehnice:
Dispozitivele de acoperire a ros- Racordarea rampelor de acces la pila P22, umpluturã din piatrã
turilor de dilataþie, utilizate la podu- cu podul s-a fãcut pe o zonã de 25,00 m, brutã de 10-50 kg/buc. pânã la cota
rile rutiere, asigurã: deplasarea liberã la capetele podului. Pe aceastã zonã rostului fundaþie-elevaþie a pilei, peste
a capetelor tablierelor de pod în ros- s-au executat casete de lãrgire, con- care s-au aºternut saltele de gabioane;
turile lãsate în acest scop, continui- form detaliilor, cu urmãtoarea alcã- la pila P23, umplutura s-a reali-
tatea suprafeþelor de rulare ale cãii în tuire: 4 cm beton asfaltic, 4 cm binder zat în faþa fundaþiei acesteia;
zona rosturilor, etanºeitatea la scurgeri de criblurã; 8 cm mixturã asfalticã, corectarea curgerii râului Bistriþa
ºi infiltraþii de apã. 25 cm balast. între pilele P23 – P24 adoptîndu-se o
Componentele dispozitivelor de aco-
Acostamentele de la capetele înclinare a saltelelor de gabioane de
perire a rosturilor de dilataþie folosite
sunt: elemente speciale în zona podului s-au amenajat corespunzãtor; 6,5%;
prinderii pieselor metalice, mortare s-a montat parapet direcþional de tip umplutura din piatrã brutã s-a
speciale de etanºeizare, benzi din greu. aºezat pe un strat de 25 cm piatrã
cauciuc pentru colectarea ºi evacua- Îmbrãcãminþile rutiere bitumi- spartã compactatã iar sub acesta s-a
rea apelor de infiltraþii. noase cilindrate folosite sunt de tipul aºternut stratul de geotextil. Peste
Betoanele ºi mortarele folosite la betoanelor asfaltice cilindrate execu- acest strat s-au aºezat saltelele de
aceastã categorie de lucrãri sunt „spe- tate la cald, fiind alcãtuite din douã gabioane;
ciale”: agregate concasate, ciment straturi: stratul superior, de uzurã (mixturi lucrãrile au o lungime totalã de
conf. STAS 197/1,2-2002; G 150, asfaltice stabilizate cu fibrã, betoane
85,10 m ºi o lãþime maximã de 41,40 m;
betoane de clasã minimum C 20/25, asfaltice bogate în criblurã, beton
asfaltic rugos, beton asfaltic cu pietriº pentru executarea lor s-a realizat
mortare pe bazã de rãºini sintetice”. un drum de exploatare de 6,00 m
Elementele elastomerice folosite: concasat) ºi stratul inferior, de legãturã
(beton asfaltic deschis, cu criblurã, lãþime, pe o lungime de 300 m, pe
panouri de neopren armat, profile spe-
ciale deschise sau închise din neopren, beton asfaltic deschis, cu pietriº con- malul stâng al râului Bistriþa.
benzi late din neopren. casat, beton asfaltic deschis, cu pietriº Lucrãrile au fost executate
Elementele metalice de fixare folo- sortat). d e SC Hidroconstrucþia SA prin
site au profile special adaptate ele- Pentru prepararea mixturilor s-a sucursala Moldova, pentru bene-
mentelor elastomerice. Se încadreazã utilizat un amestec de sorturi din agre- ficiarul Compania Naþionalã de
în structuri ºi se fixeazã de ele ele- gate naturale care îndeplinesc condiþi- Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din
mentele elastomerice interºanjabile. ile standardelor în vigoare. România SA – D.R.D.P. IAªI.

Cauza care a provocat dila. îndeplinesc urmãtoarele condiþii: betonului ºi sunt determinate. Mapegrout Colabile. Mapegrout materialul de reparaþii aplicat.. apãrând fisuri. este aceste materiale se numesc mortare de apã/ciment. determinând: din mediu ºi un grad mare de imper- coroziune prin ruginire. în multe cazuri. desprinderea materialului de repa- Agresiunea ciclurilor de tarea (coroziunea ºi expandarea raþie de suport sau apariþia de fisuri îngheþ/ dezgheþ. coeficientul de fizicã sau mecanicã. prezintã o ofertã completã destinatã reparãrii ºi consolidãrii structurilor degradate din beton: mortare anticorozive pentru pasivizarea armãturilor. mortare pentru refacerea stra- tului de beton care acoperã armãturile. Milano. care constã. în ge. Agresiuni provocate prin Aderenþa foarte bunã la beto- neral. mai exact. eroziune. mortare de ciment sau epoxidice pentru ancorarea fierului beton.Repararea ºi consolidarea structurilor degradate din beton folosind mortare speciale În trecut. betonului. cu contracþie controlatã). sulfatarea. în contact cu colapsul structurii din beton. în mediul Prezenþa cel puþin a fisurilor tisfãcãtoare deoarece contracþia marin sau în apele reziduale. care aratã cã în acel punct dilatarea amestecului proaspãt este una din betonului a depãºit rezistenþa la cauzele cele mai frecvente ale insuc- duce la deteriorarea ºi exfolierea rupere. pozi. Aceastã convingere i-a determinat pe mulþi constructori ºi proiectanþi sã ignore normele ce asigurau durabilitatea structurilor din beton. de reparaþii. ºi impact. top 430. fibre. þionarea incorectã a fierului de Mortarele predozate de la orul lui. au o expandare controlatã care dilatã fierul de armaturã. prezente Grosimea stratului de beton care Folosirea mortarelor tradiþionale. Mapegrout Gunite etc. care adesea. Succesul intervenþiilor de repa. leziuni grave ale structurii din beton. În prezent. Mapegrout BM. acoperã armãtura. raþii este legat. incorect dozate. precum: CAUZELE ªI STABILIREA expansiune a materialului proaspãt Agresiunea chimicã de carbo. mic sau. MAPEI sunt armate dispers cu micro- betonului. de alegerea întãrire. astfel. cea mai mare parte a construcþiilor din beton prezintã semne evidente de degradare. distrugeri sau Trebuie avute în vedere mortarele la întãrire) ºi produc. rilor de clor sau de sulf. potrivitã a materialelor folosite. din linia Mapegrout: armãtura sau cu un suport suficient Agresiuni cauzate de con. s-a dovedit nesa- gheþarea carosabilului. cesului. este expusã construcþia. Laboratoarele de cercetare ale concernului MAPEI. care reduc apariþia fisurilor la Agresiuni cauzate de incendii. Mapegrout de rugos. Plani- Cauzele degradãrii sunt favorizate. Rezultatul este cã. în sãrurile folosite iarna pentru dez. nivelul ridicat al costurilor de construcþie face mai avantajoasã repararea ºi consolidarea con- strucþiilor degradate din beton. mai ales. continuare în pagina 8 . Rapido. INTERVENÞIILOR DE REPARARE sã fie mai mare decât cel de con- natare a betonului. rãºini epoxidice pentru injecþii fisuri. pe suprafeþele reparate. suprasarcini nul existent ºi la fierul de armaturã. pe bazã de ciment. acumulând o experienþã de peste 70 de ani în producerea materialelor speciale de construcþii. expunând-o direct la structurii respective. chiar dacã procesul de degradare a atins un stadiu destul de avansat. în stratului de beton. con. în urma cãreia stratul necesar sã se procedeze la o inves. apei prin porii betonului ºi în interi. Coeficient de contracþie foarte Cauzele pot fi de naturã chimicã. Profunzimea de carbonatare a meabilitate. Mapegrout Tissotropico. o precompresiune în tracþii plastice sau higrometrice T60. vopsele speciale cu efect anticoroziv. betonul era considerat un material „indestructibil”. ca urmare a eva. tinciuri ºi protecþii hidroizolante. accelereazã degradarea armaturã). urmare a infiltrãrii fierului de armaturã. apariþia contracþiilor provocând fisuri. dupã 20-30 de ani de la construire. Uºurinþa în aplicare. de condiþiile ambientale la care abraziune. Agresiunea chimicã a sãru. de deficienþele calitative ale porãrii apei din beton în ambient. cu un raport mare intervenþie pentru reparare. CAUZELE DEGRADÃRII BETONULUI ale betonului proaspãt sau întãrit. generând. de beton care proteja armãtura se tigaþie completã ºi amãnunþitã a Rezistenþa la factorii agresivi desprinde. (reducând. la betoanele Înainte de a începe orice fel de tracþie în stare întãritã (de aceea. de obicei.

.

mapei. la 2000 bari . www. În cazul consolidãrilor. materiale de protecþie de betonul. mortare de reparaþii. grãsimi. mortare de reparaþii cu apli. Astfel. pentru a preveni noile fenomene de turalã (SR EN 1504-4). dar PROTECÞIA ARMÃTURII aplicat pe un beton sãnãtos cu un tenþã fluidã pentru reparaþii rezis- pH de 12 . urme. pe • Reabilitare pod pe DN 2 Cãlniºtea. încãrcãri. mortare sau 1% în alcool etilic.1. Suprafaþa betonului sãnãtos tru reparaþii structurale ºi nestruc- carbonatat care are un pH de 8 . MAPEI România srl S t r. armãturile existente se protejeazã ºi 3. este (SR EN 1504-2). materiale epoxidice cu con- dat se face pânã la decopertarea se pasivizeazã cu un mortar special. suplimentarã.1. vopsea sau • Reparaþii pasaje pe DN 3 Km 11 (Tuborg ºi Pasãrea). G e n . deteriorat ºi curãþarea suprafeþelor.3. Îndepãrtarea betonului degra. curãþã foarte bine ºi armãturile. degradat.Roman. (SR EN 1504-2). 4. : + 4 0 2 1 3 11 7 8 1 9 . nare pentru reparaþii structurale ºi mecanicã a pãrþilor degradate din siune. pentru lipire struc- fierului de armãturã. I o n D r a g a l i n a n r. care se vor aplica mortarele de • Reabilitare pod pe DN 17A Km 20+295 Vatra Moldoviþei.it. trebuie sã se cureþe foarte • Reabilitare pod pe DN 2 Bacãu . îndepãrtarea betonului va fi fãcutã coroziune. cu aplicare prin tur- Îndepãrtarea manualã sau folosirea apei de foarte înaltã pre. armãturile nu vor mai conlucra cu necesar sã se adauge. Se pot folosi urmãtoarele tipuri de materiale speciale: suprafaþã pentru beton – vopsele vor fi îndepãrtate. sau uscat. Când armãturile exis. suplimentar. ruginã. 5. 2. abraziune. 2. Procedeul de curãþare cel • Reparaþie curentã pasaj feroviar ºi rutier Jiului Bucureºti. de • Reparaþie capitalã pod pe DN 58 Km 34 + 106. când 1. se suprafaþã pentru beton – hidroizolaþii protejeazã cu mortar anticoroziv.4.2500 de bari.ancorarea armãturii (SR EN 1504-6). (SR EN 1504-2). latex. 8. repara cu mortare speciale.Piteºti. Mai multe informaþii pe site-urile Suprafaþa betonului. va trebui sã fie foarte rugoasã. deoarece îndepãrteazã eficient.ro sau www. cu denivelãri Lucrãri de referinþã executate în România cu materiale speciale MAPEI mai mari de 5 mm. le de uleiuri. a mortarului de reparare este mare. de asemenea. aduse la stadiul de „metal alb“. vireazã din culoarea Dupã îndepãrtarea betonului tente la trafic. în procedeu umed PORANÞI) ºi DECOFROL. ºocuri ºi transparent în culoare roºie). 2. fiind • Reabilitare pasaj pe DN 1 la Otopeni. • Reparaþie curentã la pod DN6 Km 41+324. (Fenolftaleina vibraþii puternice ºi nu apar alte betoane. reparaþii. (SR EN 1504-7). mortar epoxidic cu consis- rãmâne de culoarea transparent.mapei. noi armãturi care. Dupã îndepãrtarea betonului • Pasajele de la Km 11 ºi Km 13 de peste autostrada Bucureºti . rãmâne foarte rugoasã. 1 4 Sector 5 – Bucureºti Te l . Prin aceastã operaþiune se • Reabilitare pod pe DN 1A la Teiºani. materiale de protecþie de nu sunt perfect aderente la suport. materiale complementare – la structura sau la elementul în dis. produse de curã (ANTIEVA- cuþie se adaugã armãtura metalicã care prin torcret. sistenþã vârtoasã. materiale cu consistenþã fluidã grosimea de turnare sau de aplicare armãturilor împotriva coroziunii . pãrþile neaderente. bine suprafeþele decopertate. În unele cazuri. Reparaþiile precedente. materiale de protecþie de pânã la îndepãrtarea completã a tente sunt corodate ºi au secþiunea suprafaþã pentru beton – nivelare betonului carbonatat. caz în care redusã cu mai mult de 30%.13. 2. r o . urmare din pagina 6 FAZE OPERATIVE ªI CURÃÞAREA Un procedeu optim de înde. care 6. liant pe bazã de ciment pen- bonatare cu o soluþie de fenolftaleinã în structura de beton nu sunt induse tru paste de injecþii. ajutorul unor maºini speciale. care se va turale ºi nestructurale (SR EN 1504-3).9 ºi turale (SR EN 1504-3). pentru reparaþii struc. F a x : + 4 0 2 1 3 11 7 8 2 1 w w w. beton ºi controlarea grosimii de car. cu con- SUPRAFEÞELOR pãrtare a betonului degradat este sistenþã fluidã. mai eficient este hidrosablarea • Reparaþie capitalã pod DN 5B Km 33+ 028. materiale pentru protecþia 7. cu nestructurale (SR EN 1504-3).2. m a p e i . pe suport. cu consistenþã fluidã pen- este un indicator aplicat pe un beton fisuri.

.

dar se punctele ce definesc triunghiul de control menþine pânã când vibratorul ajunge la al calitãþii.G.alimentare cu 1 . ajutat de jeturile de Materialul granular folosit pentru Procesul de îmbunãtãþire va realiza apã ºi vibrare. operaþiuni de excavare. iar jetul de apã este redus. Coloana de material granular se dinamicã.).SC TERRASOND SRL (Continuare din numãrul anterior) Vibratorul penetreazã pãmântul. 4 .0 cm faþã de terenului. 3 . DPH1 – în centrul de greutate al alului de aport în terenul înconjurãtor. condiþiei de desensibilizare la lichefiere a Materialul granular curat este intro. lemn. 1) este vibratorului. cu aport de material necoeziv.). 2 . trolului calitãþii a fost stabilirea îndeplinirii compactat. lateral. (DPH) s-a considerat pe grosimea Procesul de compactare este fina. Materialele utilizate TEHNOLOGIA DE LUCRU sub greutate proprie. Adâncimea de testare prin PDG suprafaþa terenului. 2: Etapele realizãrii vibrocompactãrii: 1 . dr. în interiorul acestuia. Olimpiu HEHN . Soluþie tehnicã de consolidare a terenului de fundare al rambleului de acces la podul peste râul Mureº de pe Autostrada Arad – Timiºoara (II) prof. retras parþial în scopul îndesãrii laterale cu procedeul de vibrare în adâncime cãrbune etc. partea superiorã. 4 . triunghiului ce defineºte celula de control Se repetã ciclul de alimentare. rele puncte: pãmânt.finalizarea apã/aer. 2 . cota prevãzutã în proiect sau pânã la terenului de fundare îmbunãtãþit prin Lucrãri pregãtitoare adâncimea la care se obþine refuzul. M. în timp. 3”. formarea unei gãuri deschise.motor. la al calitãþii.00 m ÷ 9.director general. 5 . vopsea) a punctelor de execuþie a vibro. D8) (fig.aportul de material.Sc.compactarea. vibrocompactare s-a fãcut în 8 (opt) Obþinerea platformei de lucru prin Vibratorul este menþinut în pãmânt celule de control al calitãþii (D1. impuritãþi (fragmente de argilã. ing.D. dipl. a pãmântului. pachetului de teren potenþial lichefiabil lizat prin îndepãrtarea pãrþii superioare a de 8. ing. D3. pe distanþe scurte. pe care platformei de lucru ºi recompactarea supra. Execuþia vibrocompactãrii executã prin ridicãri ºi introduceri ale s-au efectuat în celulele de control al Vibratorul de adâncime (fig. . zarea vibrocompactãrii pânã la suprafaþa DPH 3’. s-au efectuat ºi vibrocompactãrile de feþei superioare a platformei. vibrator ºi pãmântul înconjurãtor dislocat ID ≥ 0.director executiv. Tadeus SCHEIN . urmãrindu-se D4. pachetului suport al rambleului prin Trasarea axelor principale ale con. cu jeturile de apã deschise. ce defineºte celula de control al calitãþii.60. D5. adâncime.tub prelungitor. D7. cu con de tip greu (P. nivelare ºi com. pânã la calitãþii menþionate anterior. apoi coborât pe atingerea compactãrii ºi îndesãrii materi. CONTROL DE CALITATE (tehnica coloanelor vibrate din material Vibratorul este reintrodus pânã la Efectuarea testelor de calitate ale granular). D6. pe mãsura etapelor de DPH 2 – la mijlocul laturii triunghiului retragere a vibratorului pânã la reali. 3). Ivan Victor BOGDANOV. dus gravitaþional în spaþiul creat de prisma atingerii unui grad de îndesare strucþiei ºi materializarea pe teren (þãruºi. Testele prin sondaje de penetrare compactãrii.penetrarea. D2. în urmãtoa- suspendat de un utilaj. Fig.greutate excentricã (în interior). 1: Vibratorul de adâncime: Fig. dipl.geotehnician . 6 . 3’” – la 50. vibratorul este vibrocompactãri trebuie sã fie lipsit de compactarea terenului de fundare dificil.izolator.00 m adâncime. jetul de apã se reduce. ing.vârf conic 10 Revista Construcþiilor septembrie 2011 . Scopul con- pletare cu un strat de material granular. 3 .

respectiv celule de control al calitãþii. prin stabilirea centralizat din punct de vedere cantitativ. cât ºi din trafic. efectuate trafic (convoi). analiza de 8. pactare. care sã rezultatele vibrocompactãrii prin prisma suport al rambleului sub acþiunea încãr- ateste sau nu desensibilizarea la liche. comparativ cu numãrul de lovituri pe acelaºi interval de pãtrundere centralizat. continuare în pagina 12 . calcul înãlþimea maximã a rambleului din Cantitativ. În tabelul 2 sunt prezentate. pe consolidãrii terenului pe primii 3. S-a luat în din penetrarea dinamicã cu con martor. În tabelul 1 sunt prezentate.00 m. maþie liniarã E determinat din metru în metru. cât ºi supraîncãrcarea provenitã din îndesare ID pentru terenul îmbunãtãþit dinamice cu con de tip greu. cât ºi din trafic. ca ºi fiere a pachetului necoeziv. valorile modulului de defor. pe aceleaºi intervale de efectului îmbunãtãþirii terenului prin de îmbunãtãþire a terenului de fundare s-a adâncime luate în considerare faþã de va. în mod rambleului sub acþiunea greutãþii proprii de penetrare. acolo unde acest Din punct de vedere cantitativ.00 m de la suprafaþa la care efectul adâncimea maximã de – 9. Tabelul 1 Fig. 3: Celula de control al calitãþii Prin testele de control al calitãþii. pe baza rezultatelor penetrãrilor 8+000. din punct de vedere calitativ ºi cantitativ. analiza intervenþiei tehnice efect s-a produs. s-a urmãrit stabilirea. a efectului intervenþiei de îmbunãtãþire a terenului de fundare. pânã la zona afectatã de procesul de vibrocom. în mod parametru geotehnic este necesar în tru terenul de îmbunãtãþit. analiza intervenþiei tehnice în terenul consolidat prin vibrocompac. zona cuprinsã între km 7+850 ºi km s-a fãcut prin analizarea gradului de tare. calculul tasãrilor probabile al terenului valorii gradului de îndesare ID. Calitativ. comparativ cu în celulele de control. plus încãrcarea necesarã prin vibrocompactare.00 m - pentru fiecare metru de teren. s-a impus deoarece acest vibrocompactãrii a fost relativ redus. valoarea aceluiaºi parametru definit Cunoaºterea acestei caracteristici. vibrocompactare s-a fãcut ºi prin prisma fãcut prin prisma variaþiei numãrului de lorile similare evidenþiate prin rezultatele tasãrilor probabile ale terenului suport al lovituri / 10 cm de pãtrundere a conului penetrãrilor dinamice cu con martor. efec- tuate în diferite subsectoare. a acestuia. 4. pe grosimea valoare medie ponderatã. creºterii valorii gradului de îndesare ID.00 m ÷ 9. cãrilor din rambleu. pe intervale de grosimi de strat admise pen.00 m.

00 m sunt... în lovituri ºi automat. BIBLIOGRAFIE 1. 3. con- fost consolidat prin vibrocompactare. gradului de îndesare ID rezultate. modulilor de deformaþie liniarã. urmare din pagina 11 Pentru a vedea efectul îmbunãtãþirii D1) a numãrului de lovituri pe intervalul Analizând valorile modulului de terenului prin vibrocompactare. 3. în care celulã de control.. Acestea s-au schimb pe intervalul – 2. au scãzut ºi valorile tasãrilor probabile în aceleaºi zone. pretãrii acestora. diagramelor martor ºi a gradelor de înde- urmãrind variaþia mediei ponderate a – (2....60 între – (2. 4..00) m. Buletinul Construcþiilor nr.00 m . chiar o scãdere (celula .00 m . centralizat. B) Din punct de vedere cantitativ. valori mai mici ale modulilor..00) m.. s-a obþinut o îmbunãtãþire a terenului de fundare. s-au urmãrit douã aspecte ºi anume: deformaþie liniarã creºte cu adâncimea.00) m pânã la – (8. au fost ± 0.00 pânã la – (8.. Instrucþiuni tehnice pentru cerce- tarea terenului de fundare prin metoda penetrãrii cu con.00 m . Din punct de vedere calitativ.00 m). au rezultat urmãtoarele concluzii: Tehnologia de îmbunãtãþire a Tabelul 2 terenului de fundare prin vibrocompac- tare în adâncime s-a dovedit eficientã pentru masivul de pãmânt de la – 2. control de calitate a îmbunãtãþirii terenu- active acceptate pentru rambleul în discuþie. prin prisma valorii mediei ponderate a numãrului de lovituri / 10 cm de pãtrun- dere a conului în pachetul de îmbunãtãþit de la ± 0.. pe intervalul ± 0. – 8..00 m comparat cu valorile tasãrilor probabile pe intervalul de la – (2. dar o deformaþie liniarã. s-a constatat cã nu a avut loc un proces de îmbunãtãþire semnificativ pe primii doi metri. cu cele BYPASS ARAD km 7+800 – km 8+000. Ca urmare a creºterii valorilor modulilor de deformaþie liniarã.00) m.00 m în jos. – (2. în zona de îmbunãtãþire a terenului. 12 Revista Construcþiilor septembrie 2011 . conform tabelelor prezentate anterior. – 3..00 .. de pe traseul Comparând mediile ponderate ale Interpretarea tehnicã a rezultatelor.. în schimb....00 .00 .00 .00) m este o creºtere evidentã a valorilor obþinute în situaþia în care terenul nu ar fi pânã la – (8.. general.00 . 4.00) m pânã la – (8.00 .00) m. 9. 3. conform valorii medii ponderate a gradu- lui de îndesare ID al pachetului necoeziv supus procesului de îmbunãtãþire prin vibrocompactare..00 . o îmbunãtãþire pe intervalul – (2.00) m.00) m. 3. 3.. a capacitãþii portante.00) m. cluzia este cã valoarea modulului de În tabelul 3 sunt prezentate.. nu s-a produs o îmbunãtãþire a terenului de fundare între ± 0. a prelucrãrii ºi inter- denþiat o creºtere foarte micã. 4 din 1990.. modificarea mediei ponderate a gradului CONCLUZII de îndesare ID ºi valorile modulului de Urmare rezultatelor încercãrilor de pe intervale. 9. se poate spune cã pe evaluate tasãrile probabile pentru fie..00 tatelor primare de penetrare dinamicã cu creºtere micã. 9. creºtere substanþialã a numãrului de intervalul ± 0. Prin prisma valorii modulului de deformaþie liniarã Ei a terenului suport al rambleului îmbunãtãþit prin vibrocom- pactare... s-a constatat o deci. dar o creºtere clarã ºi sare ID obþinute prin prelucrarea rezul- numãrului de lovituri. respectiv a comparãrii nesemnificativã. penetrare staticã ºi vibropenetrare. prin sondaje de penetrare dinamicã cu permis evidenþierea urmãtoarelor aspecte: con de tip greu. 9.00 ..00 m .. – 2.00) m pânã la – (8. concomitent cu îndeplinirea condiþiei de desensibi- lizare la lichefiere a pachetului necoeziv adicã ID ≥ 0. pânã la adâncimea zonei deformaþie liniarã. ceea ce atestã efectul calitativ al îmbunãtãþirii prin vibrocompactare a terenului suport al terenului.00 . a Tabelul 3 crescut faþã de modulul de deformaþie liniarã martor EM.00 . în zone de îmbunãtãþire.00 m . Din punct de vedere cantitativ.00 m . s-a evi. lui de fundare al rambleului.. 9...00 m pânã la – (2. penetrare dinamicã. valorile tasãrilor probabile (s) determinate. con.. C159 – 89. a obþinute înainte de îmbunãtãþire.. se poate afirma cã valoarea acestuia. dar a avut loc un proces de îmbunãtãþire a terenului de la – (2.. chiar A) Din punct de vedere calitativ.

.

.

.

.

.

a precizat unul din- tre responsabilii proiectului. MC 400P.200 mm lãþime (cu compus dintr-o „RALLA“ frontalã pozi- sunt în mãsurã sã efectueze transfor. cu o centralã puter- nicã instalatã la bordul maºinii. dl. de nevoie sã mute maºina din ºantier la de putere egalã nu pot ajunge. în timp ce pentru caracteristicile roþi ºi poate sta la o distanþã maximã ºenile din oþel cu lãrgime variabilã de sale de tragere ºi împingere. caracteristicile tehnice ale „bebeluºului“ noua maºinã de foraj a firmei COMAC. plificând deplasarea ºi poziþionarea ridicare cu douã pârghii. lungimea maºinii se reduce când spaþiul din ºantier permite. COMACCHIO. demontajului ºi sã pãstreze. un model de maºinã de foraj bine cunoscut al firmei COMACCHIO. pe piaþa de profil. sistem care per.600 mm. cu care este dotatã maºina. Prin urmare. centrala hidraulicã special de cuplare. Cu cen- transfer al centralei la bord. Aºa a luat naºtere ideea unei maºini „modulare“. model care s-a afirmat datoritã conceptului sãu de centralã separatã (disponibilã în vari- antã pe ºenile cu cauciuc sau pe ºenile oþel) dar cu avantajul. þiunii este garantatã de un sistem de cu aproximativ un metru. special sau a unor dispozitive de ridi. trala detaºatã. ºi în versiunea cu cen. O noutate absolutã este sistemul maxima simplitate a montajului ºi Ca o alternativã. trala este aºezatã pe un cãrucior cu Montatã pe un ºasiu ºenilat. dimensiunile maºinii“. „Observãm de ceva timp o cerere din ce în ce mai mare. emisiile de zgomot ºi fum. pentru utilizarea pe ºantierele maºinii ºi remontarea. fãrã ajutorul unui echipament Piotto. atunci sediu. MC 602 de 20 m de maºina de foraj. turbo intercooler. în interiorul clãdirilor. în scurt timp ºi fãrã a fi în spaþii înguste. controlat de la dis. de putere de 71 kw. una sau douã persoane lungime ºi numai 1. tralã la bord. Michele care au limitãri în ceea ce priveºte ºi loc. De la „veriºoara“ sa. puternicã ºi capabilã sã execute lucrãri de fun- daþie în spaþii restrânse sau în interi- orul clãdirilor. o a doua „RALLA“ marea maºinii. „Faza de proiectare a mecanismului foraj MC 602 este dotatã cu centralã De aici ºi numele care i-a fost dat de ridicare a necesitat o atenþie spe. Simplitatea ºi siguranþa opera. maºina de este comparabilã cu clasa lui MC 600. o maºinã unicã prin caracteristicile sale pe piaþa de instalaþii de foraj de talie micã ºi medie. cât mai mult poate fi livratã cu un motor electric de mite demontarea centralei de putere a posibil. hidraulicã în aºa fel încât sã garanteze versiunea „la bord“ cât ºi „detaºat“. practic.300 mm laþii. Obiectivul era acela de a con. în orice moment responsabilul biroului tehnic. mult mai compactã: cu cei 5. cen. cãrucior strâns) poate ajunge chiar ºi þionatã pe maºinã. De fapt. cu motor diesel maºinii: „2“–ul indicând posibilitatea cialã. atunci când spaþiul permite. a explicat 75 kw. maºina de foraj MC 602 este Sistemul foarte complex de articu- care cum ar fi pârghii sau macara. maºina de foraj MC 602 este similarã maºinii MC 400P. subsoluri sau galerii de mici dimensiuni. dar care poate fi uºor detaºatã de corpul maºinii atunci când aceasta lucreazã în spaþii înguste. cilindri hidraulici. dl. este În practicã. acþionate de Sã vedem în detaliu care sunt maºinii. acolo unde emisiile de zgomot ºi gaze (fum) trebuie limitate la valori cât mai mici“. care garanteazã un de a avea douã maºini cu caracteristici cepe instalaþia de ridicare ºi centrala nivel ridicat de productivitate atât în diferite. Când este coborâtã la sol. acolo unde alte maºini pe mast ºi un sistem dublu de blocare 18 Revista Construcþiilor septembrie 2011 .200 mm la 1. sim. pentru o maºinã compactã. cu nisme. Flavio Durigan. combinate într-una singurã. Injectoforaj Drilling Tools – Comacchio MC 602 În acest numãr al revistei ne-am propus sã vã prezentãm o nouã creaþie a COMACCHIO Indus- tries SRL – MC 602 –. tanþã. CHIO a preluat o varietate de meca. la 1.

permite utilizarea de prãjini de foraj de considerat necesarã dotarea maºinii Puternicã. de fronturi de lucru variate ºi adop- aþia cursei capului de foraj în funcþie echipatã cu o gamã de accesorii care tarea tehnicilor de forare optime. aspect fundamental (esenþial) pen. Dupã debutul oficial la SAMOTER. fãrã niciun risc la bil sã execute foraje în unghi de 360 0.ro sau la numerele de telefon: 004-0311. unde maºina de foraj MC 602 a fost de prelungiri. costuri. Pentru alte informaþii puteþi sã ne contactaþi la adresa de mail office@injectoforaj. predis- Maºina de foraj MC 602 este reprezentat de comenzile maºinii. pânã la un cuplu de sistemul telescopic de reglare a de lucru. Toate acestea permit reducerea la largã de ciocane rotopercutoare ºi minim a „timpilor morþi“ în diverse stadii O menþiune specialã se referã la capete de rotaþie.a braþului ºi a mast-ului. centralei este controlat de aceeaºi Datoritã acestei varietãþi de articulaþii.654. trolul electric al funcþiilor de miºcare a medie. tatea operatorului. noul manipularea sarcinilor grele. Prevede unei extensii (prelungiri) de 1. troliul de tem de foraj cu cap dublu. manualã pentru aplicarea ºi înlocuirea mast-ului telescopic). s-a externe.400 daN.680 daN la 0-29 rpm dar.150 mm. versatilã ºi compactã. 1. radiocomandã. de instalaþii de foraj de talie micã ºi mast-ul în poziþia „deschis“) ºi care. gestioneazã operaþiunile de primul lot de maºini produse va fi des- maºini de foraj. cu motor ºi cilindru hidraulic. puterii de aproximativ 100 de cai. . unde rezultã o economie de timp ºi ºi sistemul de demontare ºi montare a ulice. permiþând o cursã de 500 mm. Acesta din Un avantaj notabil este eliminarea o maximã manevrabilitate.309.022 sau 0721-840. combinatã urmã este prevãzut. care permite vari. în afarã de con. Chiar contrasanie acþionatã de pistoane hidra. 2. nu necesitã intervenþia poziþionare ºi foraj (inclusiv reglajul tinat pieþei italiene ºi Statelor Unite. diferite lungimi. Un alt aspect interesant este serviciu. datoritã cãrii ºi încãrcãrii. de cu un nivel ridicat de siguranþã. de la de foraj MC 602 cu un nou tip de radio. Echiparea de bazã a maºinii pre. printre altele. funcþie de necesitãþi. datoritã fac posibilã personalizarea sa în funcþie de tipul terenului. o maºinã unicã de acest gen pe piaþa poziþia „închis“) pânã la 2. cu „timpilor morþi“ pentru transformare. Printre acestea inclusiv posibilitatea montãrii unui sis- garantatã printr-un mecanism „mixt“ se numãrã: menghina dublã. facilitând activi. proiectatã de COMACCHIO. în de spaþiul în care se lucreazã. MC 602 poate fi echipat ºi cu o gamã tru execuþia de lucrãri în galerii.100 mm (cu radiocomandã care. poziþiile pentru pompele auxiliare echipatã cu un catarg telescopic care Vãzând pentru ce a fost conceputã. lubrificatorul de linie. care poate conta pe prezentatã la CONEXPO în Las Vegas. maºina de foraj MC 602 se prezintã ca un minim de 950 mm (cu mast-ul în comandã. spre deosebire de alte modele de ºenilelor. cu o cursã utilã. ceea ce permite abordarea Maºina de foraj MC 602 poate fi lungimii mast-ului. care permite operato- MC 602 garanteazã maximã precizie vede montarea unui cap de rotaþie de rului sã efectueze toate fazele descãr- în poziþionarea mast-ului ºi este capa. motoarele electrice.

Organizarea sãlii a fost gânditã astfel: în traveea centralã (zona din- tre cele douã rânduri de stâlpi de fontã) a fost amenajat spaþiul de lec- turã. cuprinzând douã mese cu câte opt locuri de studiu. Mobilierul fusese distrus în timp iar spaþiul. ºi în imediata vecinãtate a sãlii depozitului de carte. dar ºi dotarea Biblioteca de carte rarã . Coloanele sunt elemente originale ce evidenþiazã rezolvãri al doilea. În zona feres- trelor se mai aflã douã mese de lucru duble. cu capiteluri decorate. între intrarea principalã ºi turnul din colþul spre strada Eugeniu Carada. destinat bibliotecii încã de la înfiinþare. Doar în arhiva Bãncii mai era pãstratã imaginea iniþialã a bibliotecii. decorativ. Construcþii emblematice în România BANCA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI (IV) (Urmare din numãrul anterior) Biblioteca de carte rarã este for- matã din douã spaþii: sala de lecturã ºi depozitul de carte ºi este plasatã la parter. Biblioteca de carte rarã ºi sala Spaþiul bibliotecii este ritmat de Stâlpii au rol structural. constructive dupã principiile cele mai noi ale momentului respectiv. S-a început cu realizarea unui proiect care a avut ca obiectiv stabi- lirea soluþiilor arhitecturale. formãrilor. Biroul custodelui a fost amplasat în axul intrãrii curente. continuare în pagina 22 20 Revista Construcþiilor septembrie 2011 . cât ºi Vedere de ansamblu a Bibliotecii de carte rarã suprabetonarea planºeului în ambele spaþii. pentru refacerea bibliotecii. iar în zona de capãt sunt amplasate grupuri de ºedere cu fotolii ºi mãsuþe joase. unul din Holul este realizat din stucaturã. Proiectul de consolidare preve- dea atât consolidarea camerei desti- nate depozitului de carte (parterul turnului Lipscani-Carada). venind în depozitului de carte au o suprafaþã douã ºiruri a câte patru stâlpi din continuarea celor din subsol ºi de circa 130 mp ºi respectiv 80 mp. S-a urmãrit o bunã rezol- vare funcþionalã a spaþiilor ºi o deco- rare reprezentativã. prin azã de douã accese. din curtea interioarã Carada. pe latura Lipscani. reazemã grinzile metalice ale plan- În Ansamblu. în armonie cu arhitectura clãdirii. Decorul capitelurilor corintice ºeului de peste parter dar. au ºi un rol principal de intrare din Lipscani. din curtea interioarã Carada. iar coloane au supravieþuit tuturor trans. Aceste modul de realizare. devenise impropriu funcþionãrii. fontã.fotografie din Arhiva BNR conform necesitãþilor tehnice actuale. spaþiul benefici. construc- tive ºi decorative.

.

cu o supantã pe cei trei pereþi interi. A fost realizat un pla- dispunere a fondului de carte. tru a ritma spaþiul ºi a da nobleþe ori ai încãperii. ansamblului. bãiþuite cireº. cu profilaturi discrete de ipsos. unilor accidentale. Scara. ºi a umpluturii.iluminat ºi prize. Biblioteca a fost dotatã cu insta- trada bogat ornamentatã a supantei. rilor. continuare în pagina 24 ªlefuirea suprafeþelor în vederea integrãrii cromatice ºi refacerii finisajului Restaurarea coloanelor 22 Revista Construcþiilor septembrie 2011 . Perimetral s-au realizat profilaturi Supanta are o lãþime de aproxi- masive din paltin. iluminat de aparte. decorat cu panouri. scarã elicoidalã. constituie atât un element funcþional. curenþi slabi . din facerea parchetului. casetat. a stratului suport lecturã s-a organizat un sistem de profile metalice. de aproximativ 6 m. Plafonul sãlii de lecturã avea lor ºi decopertarea planºeului: des. în sala de structura de rezistenþã aparentã. pen- douã nivele. laþii de curenþi tari . instalaþie de avertizare de talicã ºi este încastratã în pereþii incendiu ºi de protecþie contra tensi- Supanta ºi scara elicoidalã groºi ai camerei.tele- cât ºi unul decorativ de o importanþã fonie ºi reþea informaticã. aºa cum fusese iniþial. Pornind de la înãlþimea încãpe.5 m. iar accesul se face cu o întregul mobilier. ca mativ 1. instalaþii de forþã. ca ºi balus. urmare din pagina 20 Decoraþia plafonului S-a început cu protejarea stâlpi. Structura supantei este me. siguranþã. pe fon fals.

.

urmând apoi trei în capãtul opus intrãrii. iar local. Trecerea de pe a patra laturã. calã dând monumentalitate spaþiului. cele douã uºi de acces au fost dublate cu uºi antifoc.00 m ºi o lãþime de 12. catego- ria de importanþã A. coloane. iar axul pilelor este decorat cu un Golurile dintre coloane se ter- Tratarea compoziþionalã ºi plas. în faþa stemelor cu însemnele Bãncii. relativ simplã. încheie spaþiul circulaþiei zidãrie între care. fiind cea mai mare ghiºeele. balus- trada ºi scara) sunt executate din masive de paltin ºi plãci masivuite ºi furniruite cu cireº. specific spaþiilor de depo- zitare. ansamblul bibli- otecii se înscrie în gradul II. corespunzând Sala de Marmurã. Are o înãlþime de 15.00 m.20 m ºi sunt dis. la cota maximã a acoperi. iar mobilierul este modular. accentueazã ascensiunea pe verti- minate în arc în formã de semicerc.cerc. bogat marcate cu pro- filaturi stucate. lambriurile. Cele trei deschideri. (Continuare în numãrul viitor) 24 Revista Construcþiilor septembrie 2011 . metalic. Intercalat arcelor. constituie acce- acoperirea cu ferme metalice speci. La colþurile sãlii. din punct de vedere al rezistenþei la foc. este plasat câte un vultur. cu deschidere culisantã. Piesele fixe ale mobilierului (bibli- otecile închise ºi deschise. vechea Salã a dintr-o succesiune de pile masive de etajului l. corespunzând laturi ale sãlii. iniþial. în stil compozit. se desfãºoarã un registru de lunete semicirculare. Decoraþia bogatã a acoperirii mascheazã construcþia metalicã ce se terminã la cota maximã cu un luminator. prin trei uºi tate diferit în cele douã spaþii în monumentale funcþie de destinaþia încãperii ºi ca- racterul decoraþiei. care a edificiului. de o corniºã dreaptã. urmare din pagina 22 Corpurile de iluminat general sunt candelabre decorative. Deoarece.50 m.la registrul superior este marcatã sul spre Holul central de la etaj. prin intermediul unor steme sprijinite lateral de câte douã personaje feminine. Iluminatul na- tural al sãlii este asigurat de acest Elemente decorative de la partea superioarã Sala de Marmurã restauratã luminator ºi de registrul lunetelor. XIX. Instalaþia de climatizare Secþiune prin Holul de onoare în care se vede Accesul la Sala de Marmurã utilizeazã ventilo-convectoare mon. Registrul de la parter este alcãtuit Registrul al doilea. Ele permit deschiderea spre destinaþiei spaþiului.buton fixat în zidãrie. parterului ºi etajului l. o lungime de 21.amplul acces la Sala de Marmurã. minuþios decorate în stucaturã. în formã de semi- tica arhitecturii este subordonatã au o lãþime de 3. erau fixate distanþelor egale dintre perechile de publice interioare. deasupra nivelului stemelor. Sala depozitului de carte nu are decoraþii. este ritmat de succesiunea Ghiºeelor. Suprafaþa curbã dintre corniºã ºi luminator este ritmatã în suprafeþe mãrginite de arce cu muchii ieºite. Arcele reazemã pe corniºa ordo- nanþei etajului l. Golurile dintre pile sunt ter. Sala are douã puse câte cinci pe fiecare laturã ºi galeria continuã dezvoltatã pe trei registre suprapuse. iluminatul este susþinut ºi de veioze montate pe mesele de lecturã. fice sfârºitului de sec. cu risc mare. Acoperirea se terminã cu un mare luminator suspendat. mãºtile de radiatoare. Deschiderile minã tot în arc.

.

crescând de la an la an. pe care i-am pe care o parcurgem. GIROM? În cei peste 22 ani de economie de piaþã. „sãnãtoasã“. din ce în ce mai mult în zilele noastre. posibil ºi în casa dumneavoastrã! Rãzvan OPRICAN . putem sã ne creãm un mediu ambiant ecologic care sã ne facã sã nu regretãm cã trãim în interiorul unei localitãþi. ªi aceasta. GIROM international Modernul oferit de GIROM.director marketing GIROM INTERNATIONAL Dacã agreem. lider printre furnizorii de plãci ceramice. Refugiul nostru citadin este. modern ºi eficient trebuie sã ne procurãm produsele de finisare a clãdirilor de la firme consacrate în domeniu. am avut ocazia sã asistãm la scurt. într-un timp relativ parcurs pânã în prezent. ca habitatul sã fie funcþional. acolo 26 Š Revista Construcþiilor Š septembrie 2011 . mediul ambiant oferit de spaþiile în care locuim. evoluþia multor societãþi comerciale. Cu bani relativ puþini. dobândind experienþã de la GIROM COMIMPEX. sunt cele care au menirea sã ne deconecteze de tumultul trepidant al locu- lui de muncã sau de traseele pe care circulãm. Spunându-vã aceste lucruri încercãm sã vã determinãm (fãrã nicio teamã cã am greºi) sã alegeþi produsele respective din bogata ºi variata ofertã pusã la dispoziþia dumneavoastrã de prestigioasa firmã GIROM INTERNATIONAL cu sediul în Bucureºti. Ele. atât cât alelor de construcþii ºi amenajãrilor interioare încã din ne-a permis economia de piaþã în perioada de tranziþie anul 1995. Cine este. cu deosebire atunci când este vorba de placarea pereþilor ºi pardoselilor dar ºi pentru anumite „mofturi” cum ar fi piscinele sau exponatele miniparcurilor familiale. care activeazã în domeniul materi- normalã. sau ar trebui sã fie. ajungând. Una dintre aceste Societatea comercialã GIROM INTERNATIONAL societãþi este ºi firma noastrã care a avut o evoluþie a fost înfiinþatã în anul 2000. cel puþin în concepþia modernã de habitat. deci.

sediul Pro Rapid. faianþã. propriul model. Bucureºti GIROM (Autostrada Bucureºti-Piteºti) Tel: +4(021)316. Stroher. Cir.girom. list ºi decor STROHER .cu faianþã de formate mari rectifi- Ne-am propus de la bun început ºi am reuºit. calibrarea ºi tonalitatea.folositã cu succes în casele de munte. care þin internaþional. MARAZZI . cu suc. Banca Agricolã. Serenissima. faianþa. piaþa noastrã cu produse speciale. concepþia arhitecturalã ºi nu în ultimul rând. MAPEI . Steilmann. banii.caracteristici tehnice diverse. Ele corespund standardelor internaþionale în ceea ce priveºte caracteristicile tehnice.ro office@girom.65. de cea mai bunã calitate: pentru livinguri. producãtoare de gresie ºi faianþã din Europa ºi chiar din BISAZZA . Fiecare fabricã cu care colaborãm a reuºit sã vinã pe ENERGIE KER .cu seturi de gresie faianþã. latã de ce. piaþa româneascã produse de la cele mai renumite firme dar ºi în vilele moderne. oferã sute de modele.ro Revista Construcþiilor septembrie 2011 27 .67 www. sã amintesc doar o parte dintre obiec- tivele importante din Bucureºti ºi din þarã. în final.20. hotelul Crown Plaza.unde ritmul ºi aglomeraþia sunt stresante pentru fiecare dintre noi. sediul Coca Cola. GARDENIA . II Cavallino. gusturile vã puteþi crea. Graniti Fiandre. oferta pieþei. pentru a Mapei. amenajate în aceºti ani cu materiale ceramice de la GIROM INTER- NAÞIONAL: show-room-ul Peugeot.66 international Fax:+4(021)316. sã aducem pe TUSCANIA . cate ºi gresii la culoare cu un design modern. Bisazza. Cecom. Iuliu Maniu 409 Sector 6. Enegie Ker. GRANITI FIANDRE . imaginaþia.cu gresie porþelanatã pentru terase. Toate produsele noastre au certificate de garanþie ºi sunt agrementate de Laboratorul CCCF Bucureºti. ces spunem noi. piscine. +4(021)316. din ele.20. Toate sunt nume cu deosebitã rezonanþã pe plan acoperi o gamã cât mai largã de destinaþii. de-a lungul acestor ani. acasã trebuie sã ne simþim cel mai bine! Pentru o asemenea dorinþã sunt necesare mai multe lucruri: casa ca atare. FAP CERAMICHE .20.cu klinker într-o gamã bogatã de dimen- într-o gamã largã de modele. discoteca Vox Univers. Tuscania. Tosco Ker. GIROM INTERNATIONAL Bd. Aº vrea. lume: Marazzi.cu scule ºi accesorii pentru montat gresia ºi coloratã în masã care imitã marmura ºi granitul.cu gresie porþelanatã rectificatã SIRI . Fap Cera. SIRI. McDonald's. Universitatea din Piteºti.adeziv ºi chituri pentru gresie. magazinele Carrefour. Opel. conferã un aspect rustic.specializatã în ceramica pentru piscine. seama de toate exigenþele clienþilor. siuni ºi culori. iar dacã acestea nu vã satisfac miche. Gardenia. culori ºi dimensiuni.

Ferestre ºi uºi în concordanþã cu standardele europene În Polonia. folia se poate aplica atât înainte 2. Soudafoam Maxi eco. caracterizate prin struc. „pentru iarnã“. cât ºi mem- brane SWS Extra cu un start de butil protejeazã izolarea împotriva pene- de ultimã orã (fizica clãdirilor) ºi trãrii umiditãþii. fect. conform ultimelor tehnologii. oferã un efect excelent dupã montajul ferestrei. Directiva a fost publicatã de Institutul Tehnologiilor în Construcþii ºi a înlocuit instrucþiunile de montaj în Germania. de foarte mult timp. izolarea exterioarã. Pânã acum. tuia. Totuºi. fiecare bandã pe partea umiditatea sau îngheþul stratului 58dB) sau spuma super-elasticã corespunzãtoare – roºu la interior ºi izolant creeazã o barierã termicã ce FLEXIFOAM care preia mobilitãþi ale alb la exterior (foto 1). dar ºi elasticã. care permite fixarea pe dente: rea provocatã de modificarea tempe- 1. toate acestea s-au schimbat. datoritã faptului cã ºi izolare acusticã ridicatã (RSTW ferestrei. izolare termo ºi acusticã îndelungatã iar. rezistente la miºca. în al turi. foliile se pot aplica toate tipurile de rosturi. pentru ferestre este de preferat a se IZOLARE MAI BUNÃ PE INTERIOR Sistemul include atât folii standard SWS Universal. Foliile pentru exterior se pot vopsi reglementãrilor europene. ferestrele ºi uºile. ºi sunt autorizate la vânzare în acord înainte sau dupã instalarea mecanicã a La pereþii cu margini exterioare cu Legea Materialelor de Construcþii. simultan. Izolarea interioarã previne pene. mitere termicã. ºi de materialele de construcþii folosite. tura celularã regulatã. de umplere. izolarea cu spumã poliuretanicã. cu standardele europene. trarea vaporilor ºi umiditãþii din interi. În funcþie de nalã permite ajustarea perfectã la Institutul Tehnologiilor din Construcþii cerinþele tehnice. cât ºi umiditãþii din interior. oferã posibili- nuiþi pentru protecþia spumei împotriva ºi al siliconilor. mula standard. cu materiale cerinþã crearea a trei zone interdepen. temul permite protecþia rosturilor cu larea ferestrelor trebuie sã respecte siliconi neutri Silirub 2/ Silirub Color. permite echipele de montaj pot opta pentru pentru exterior sunt albe. Acum. care prote. uºurinþã în aplicare ºi este asigure o finisare elasticã a deschide. neglijatã pânã acum de Se îndepãrteazã filmul protector expandatã (pânã la 65 litri). ci oferã ºi o izolare pe toatã suprafaþa. principiul permeabilitãþii într-un singur Soudal Window System (SWS). La fiecare colþ produce pierderi mari de cãldurã. sis- practicii în domeniul construcþiilor. partea de jos. SOUDAL. a benzilor autoexpandabile specialã. Stratul izolant tencuit trebuie sã opusã.f. în primul rând. însã aceºtia nu ofereau o Izolarea interioarã Izolarea exterioarã soluþie pe termen lung ºi mai ales pen. a foliilor barierã sistemul Soudal Click&Fix. Foliile vapori-permeabile SWS doilea rând. Aplicarea foliilor SWS Window Films ºi regula „izolat mai bine pe interior decât Izolarea acusticã ºi termicã pe exterior“. Formula Uneori. are o influenþã specialã Soudafoam Low Expansion din partea dreaptã (cel cu text) ºi se decisivã în calitatea conexiunii dintre cu un coeficient perfect de expandare lipeºte folia pe cele patru laturi ale fereastrã ºi zidãrie. izo. Foliile pentru interior ºi cele pentru Realizarea acestui principiu are ca buie umplute. penetrarea apei din exterior în rost ºi raþie (membrane ºi benzi autoexpan. spuma producãtorii de ferestre. de vapori. tatea montajului la temperaturi scãzute. orul clãdirilor în straturile izolante ale ferestrelor. 28 Revista Construcþiilor septembrie 2011 . cu un start de butil utiliza banda specialã autoexpandabilã DECÂT PE EXTERIOR Soudaband Acryl care. benzilor autoexpandabile Rosturile dintre perete ºi rame tre. fixare în pistol: tradiþional cu filet sau ale de construcþii tradiþionale. adiþionalã. produse cu materiale de cea mai bunã calitate. prin profilele ferestrelor din partea dreaptã raturii sau umiditatea atmosfericã. asigurã. astfel încât sã preia miºcãrile din ros. greºelile de montaj pot provoca defecte ireparabile în funcþionarea structurii ferestrelor. coeficient mic de trans. Sistemul de folii SWS antivapori sau tencui iar varietatea lor dimensio- nentele sistemului sunt certificate de asigurã toate acestea. izolarea acusticã ºi termicã. cu ajutorul spumelor poliureta. exterior au un strat standard de butil în izolante elastice. care prote. sunt în concordanþã. foliile pentru interior sunt roºii iar cele zãpezii. nice de înaltã calitate. se foloseau izolanþi obiº. În funcþie de localizare tajul rapid ºi eliminarea greºelilor. umiditãþii. Universal îndeplinesc acest rol per- în conformitate cu ultimele cerinþe ale rilor de uºi ºi buiandrugilor. Rosenheim. evacuarea vaporilor de apã din rost în aplicarea cu: Soudafoam Gun for. Orice izolare antivapori tre. montatorii urmau doar instrucþiu- nile producãtorilor sau sfaturile din publicaþiile i. rosturilor între -75% ºi +45%. Toate compo. nu numai cã Conform descoperirilor ºtiinþifice doar pe zona de lipire. umplerea rosturilor de dilataþie dintre Aplicarea spumelor poliuretanice (cu logo-ul sistemului). sens datoritã cãruia izolarea previne tehnologie ºi produse de ultimã gene. razelor UV ºi simultan. în practicã. permiþând apoi jeazã filmul izolant împotriva penetrãrii minimalã. montajul ramelor doar SOUDAL WINDOW SYSTEM permite Toate spumele din gama SOUDAL cu spumã poliuretanicã nu era umplerea ºi izolarea perfectã a ros. complet. De asemenea. Datoritã aces- rame ºi zidãrie. Pânã acum. jeazã filmul izolant împotriva ploii. sunt disponibile în ambele variante de restricþionat de producãtorii de materi. Pentru mon- 3.t. ferestrelor. Izolarea exterioarã lucreazã pe tru rosturile delicate. înainte de montajul ferestrelor SOUDAL WINDOW SYSTEM nomicã ºi cu volum mare de spumã Izolarea. se lasã 3-4 cm de folie liberã (foto 2). turilor. izolarea pe interior. buie sã fie puternicã. Directiva 421/2010 – Normele acceptate pentru lucrãrile din construcþii – descrie regulile esenþiale ºi cerinþele pentru corecta izolare ºi instalare a structurilor din lemn. Aplicarea foliilor exterior. absorbþia apei de montajul mecanic. migrarea umiditãþii în direcþia dabile).

dupã montaj. mecanic. îndepãrtaþi excesul de spumã ºi folie. Dupã ATENÞIE: Suprafeþele cu praf (beton atunci ºi caracteristicile izolante vor fi fixarea pe conturul ferestrei. taþi folia protectoare. Suprafeþele de aplicare trebuie sã fie curate. de montajul mecanic al ferestrei. Dupã întãrirea spumei. afectate iar procesul de îmbãtrânire. spumã ºi filmul protector ºi se lipeºte ajutor atunci când zidul are locaº lãsând 2 mm pânã la capãt. prin intro- capetele ramelor astfel încât. ATENÞIE: Suprafeþele cu praf (beton celular) vor trebui stabilizate în prealabil. înainte banda pe cele patru laturi lãsând la exterior pentru ferestre (foto 3). Se îndepãrteazã excesul de Benzile autoexpandabile sunt de Banda se lipeºte pe exteriorul profilului. fiecare colþ 4-5 cm de bandã în plus. Dacã rostul este mai mare iar ducerea ei în rost cu o spatulã. îndepãr- celular) vor trebui stabilizate în prealabil. . fãrã a aceea. Aplicarea foliilor Foto 2 Foto 3 dupã montajul ferestrelor Aplicarea benzilor autoexpandabile din cauza razelor UV. banda va expanda mai mult de 33% îndepãrta folia protectoare. de asemenea. fãrã urme de praf ºi grãsimi. va fi accelerat. Lãþimea benzii trebuie sã fie cât mai Este posibilã. Foto 1 Se monteazã fereastra. dupã 33%. conform instrucþiunilor producãtorului ºi se umplu rosturile cu spumã poliure- tanicã. sã nu fie afectatã tencuirea. apli- Foliile trebuie lipite cât mai aproape de apropiatã de dimensiunea rostului deoarece banda va expanda maxim carea benzii.

Rolly’s SRL. Ager Bussines Tech. Motors de pe DN1. Romstal (partener). nat o importantã evoluþie pentru tante lucrãri fiind hala show-room Kia etãþii.361. service auto). cât ºi de profilele germane VÂNZÃRI DE MATERIALE – deºi marca REHAU. Motors de pe bulevardul Aviatorilor din Bucureºti ºi hala proprie a dezvoltat o minireþea de distribuþie practic. CAM grupuri de case. spaþii comerciale. o serie de uti. U-R-B-A-N. la CAM SERV SRL s-au conturat cinci domenii principale de activitate. CONSTRUCÞII – un colectiv ºi 800 mp acoperiþi). Ines Group. capacitatea d e producþie SC CAM SERV SRL. Pentru dezvoltarea acestor activi- tãþi ºi proiecte. CAMSERV – Sediul central & show-room: ªos. Sectorul serviciilor este vast. SERV comercializeazã toate tipurile þiale. parteneriat cu firme renumite. echipa de agenþi bazatã pe acest compartiment. Cristalex 94. servicii pentru fierul beton pentru show-room. Jud.ro 30 Revista Construcþiilor septembrie 2011 . cum: Wienerberger (distribuitor). având ca domeniu de activitate construcþiile ºi instalaþiile aferente acestora. deþinând douã auto-cisterne. Firma are licenþã de transport ºi dis- tribuþie de combustibili. trei dintre cele mai impor- este o activitate relativ nouã a soci.: 021.camserv. ROHE România. fiind structurat astfel încât sã acopere întreaga plajã de necesitãþi pentru fiecare firmã în parte ºi sã satisfacã toate cerinþele ºi exigenþele. societatea mulþumeºte celor mai importanþi clienþi ai sãi: BRD Groupe Société Générale. de combustibil CAMOIL la intersecþia dintre ªos.ro.29. Dupã 17 ani de activitate. clãdiri de construcþii (îndreptare. Ilfov Tel. Antreprenoriat general. Weber-Batec (distribuitor). 1270A. ROEL Electrics. industriale ºi edilitare cu sub. tãiere. 600 mp. existentã. Lindab Execuþie lucrãri de construcþii (distribuitor). În acest de profesioniºti care însumeazã sens. pre- ziþiei terenurilor. Flyper SRL. este un domeniu de activi- denþial în zona de sud a Bucureºtiului tate garantat atât de utilajele de tip – MAMINA-BERCENI. hale industriale dedicate de cherestea ºi oferã un pachet de (fabrici pentru industria alimentarã. transport). departamentul de vânzãri toate ramurile acestei activitãþi: a dezvoltat relaþii de distribuitor ºi Proiectare – managementul achi.361. consiliere urbanisticã. Daw Benþa dezvoltãri pe fiecare capitol – case. show-room-ul Kia relaþiile ºi experienþa firmei-mamã a laje nou-achiziþionate dublând. Activitate integratã pentru investiþii eficiente CAM SERV SRL este o societate comercialã cu capital privat fondatã în 1994. fiind astfel distribuitor de produse petroliere pentru mai multe staþii de betoane ºi garaje ale unor importante firme de construcþii ºi dis- tribuþie din Bucureºti ºi jud. Berceni nr. Foria România.26 web: www. Anul 2005 a însem.29. Vertical Construct. Berceni. De asemenea. ansambluri reziden. Mit Motors International. civile.000 mp descoperiþi ceea ce priveºte realizarea de pereþi. de Centurã.24. DOOSAN IMGB România. Berceni ºi ªos. arhitecturã. e-mail: office@camserv. definite ca centre de profit. Fax: 021. Ranexim SRL. structurã. instalaþii. birouri. DISTRIBUÞIE COMBUSTIBIL – având în vedere ºi o capacitate de 2005 a fost foarte productiv ºi în CAM SERV deþine o staþie de distribuþie depozitare (15. fasonare. (partener). TÂMPLÃRIE PVC–ALUMINIU – INIÞIATOR ªI FINANÞATOR desfãºuratã într-o halã modernã de DE INVESTIÞII – primul parc rezi. de materiale pentru construcþii. cortinã. Bramac (distribuitor). Ilfov.

case. hale: parc 10 excavatoare de mare capacitate ºi 25 de autobasculante DAF .18 mc • Excavaþii speciale (sãpãturi sub sprijiniri) • Decopertãri • Umpluturi compactate • Platforme balastate DEMOLÃRI & EVACUÃRI • Demolãri mecanizate cu picon ºi foarfece pentru demolãri Excavator Komatsu PC 240 (picon ºi foarfecã) Excavator Liebherr R 924 (picon ºi foarfecã) Excavator Liebherr R 902 (picon) • Demolãri prin implozie • Evacuare moloz . EXCAVAÞII & PLATFORME • Excavaþii cu evacuare subsoluri ºi fundaþii blocuri.

Deoarece toate comenzile maºinii sunt face parte din recenta campanie de schimbare a gamei guvernate prin semnale electrice.C. B250 XP de control total“. piloþi de fundaþii. bazatã pe cele mai noi principii controla întreaga maºinã. vibroînfigãtor hidraulic PTC 30H1A cu menghinã pen- tru palplanºe precum ºi un set de douã menghine pentru tubulaturã ºi unitate de putere hidraulicã 350D de 350 CP pentru acþionarea vibroînfigãtorului. ghideazã ºi asistã operatorul în timpul procesului de asupra sistemului hidraulic (starea valvelor. ca ºi transmiterea mesajelor de eroare prin SMS. astfel încât problemele pot fi identificate rapid ºi se poate evita supraîncãrcarea maºinii. oferã o protecþie avansatã la orice operaþiune executatã greºit.200 mm. poate executa orice fel de lucrãri hidrotehnice. între 1 m ºi 4 metri. pe lângã controlul electronic al adâncimii. cã maºina este echipatã cu senzori de tragere de 250 kN ºi o vitezã maximã a cablului de sarcinã care mãsoarã forþele din cablurile vinciurilor ºi 90 m/min. pe lângã controlul verticalitãþii ºi „inteligente“ deoarece. precum ºi indicaþii complete asupra echipamentului.“. cod SMIS 15269. docuri ºi înfigere þevi cu un diametru maxim de 2. furnizând o maºinã de forat piloþi Casagrande B250 XP. Tubulaturile au lungimi diferite. ranþã totalã. Beneficiile sunt: flexibilitate ºi de proiectare mecanice. Este disponibilã opþional ºi informarea online despre starea maºinii ºi poziþionarea GPS. precizie sporite. 32 Revista Construcþiilor septembrie 2011 . B250 XP are un în funcþie de lucrarea de efectuat. incinte de palplanºe.500 mm. pentru a putea acoperi diferite adâncimi. se poate monitoriza ºi de maºini Casagrande. cu indicaþii simple ºi intuitive în condiþii de sigu- debitului).Romdril ºi Hidrotehnica Brãila . Hidrotehnica Brãila S. maximã de rotaþie de 33 rpm la forare ºi de 120 rpm la Legat de siguranþa în exploatare trebuie menþionat.080 mm ºi 1. hidraulice ºi electronice. descãrcare. foraj. parametri). Eventualele disfuncþii sau defecte ale senzorilor ºi electrovalvelor sunt afiºate în timp real pe display-ul computerului de bord.A. presiunii. Calcula- Noul utilaj B250 XP face parte din clasa maºinilor toarele de pe maºinã. piloþi de balast. HIDROTEHNICA S. prin achiziþionarea unei instalaþii cu dispozitive multiple de forat pentru executarea de construcþii hidrotehnice. cu o vitezã completã siguranþã. adâncime maximã – 60 m 24 m adâncime pe schimb). CASAGRANDE B250 XP Sistemul de control total Casagrande B250 XP este cea mai puternicã maºinã O altã inovaþie introdusã de Casagrande este „Sistemul de forat existentã la aceastã orã în România. livrarea a cuprins ºi câte un set de scule de foraj în tubulaturã pentru diametrele de 1.parteneriat de succes Romdril a câºtigat licitaþia din cadrul proiectului: „Creºterea competitivitãþii S. Tubulatura poate fi manevratã de capul rotativ al maºinii sau de luvoaiezã. este echipat cu un sistem care funcþionãrii motorului (consum. luvoaieza GCL1500 cu reducþii pentru diametre de 1.A.500 mm.080 mm ºi 1. limiteazã operaþiunile potenþial periculoase. maºina poate folosi borsape de capacitate foarte mare iar datoritã vitezei mari de descãrcare timpul de execuþie al Maºina Casagrande B250 XP: forãrii este extrem de mic (10-12 piloþi de 1. De asemenea. precum ºi borsape ºi ºnecuri pentru piatrã ºi argilã. pile de pod. starea filtrelor. indicaþii de eroare ºi date despre service. Astfel.080 mm la diametru maxim piloþi – 2. operare facilã ºi în moment al cuplului rotativ de 250 kNm.200 mm ºi tubulatura aferentã. Avantajele Casagrande B250 XP Productivitate foarte mare: datoritã forþei foarte mari de extracþie ºi a cuplului mare de rotaþie. Vinciul principal are o forþã nominalã de de asemenea. posibilitatea de a pesonaliza programul Echipat cu ºasiu „heavy duty“.

1. zgomotul maºinii. deºi operatorii noºtri sunt speriaþi de ulei hidraulic funcþioneazã numai atunci când este de noile sisteme electronice. poziþii.200 mm).500 mm Acces facil în cazul intervenþiilor: maºina este Autodiagnostic: maºina este dotatã cu senzori la prevãzutã cu un sistem automat de deschidere ºi sistemele mecanice ºi de poziþionare. instalaþie. hidraulice. Sistemul a fost patentat la nivel internaþional Displacement piles (piloþi cu compactare lateralã). deoarece este unicul de acest tip. Luvoaieza permite forarea în tubulaturã furnizând ºi o platformã de lucru cu diametre de pânã la 1. max. ca ºi la sistemele închidere a uºilor laterale ºi a platformei de lucru inte. maºina poate fi fi folositã ca platformã de lucru. reducând semnificativ rapid chiar ºi de cei cu mai puþinã experienþã.200 mm. grate: o uºã se ridicã ºi cealaltã coboarã. Soil Mixing. Uºile se pot bloca în transformatã în execuþie de pereþi diafragmã (max. iar deschiderea creatã permite acces total la 40 m adâncime). aceasta din urmã poziþionându-se perpendicular pe incintã ºi putând Versatilitate: În caz de necesitate. anunþând orice posibilã defecþiune. acestea pot fi învãþate necesar ºi. Maºina se deschide în totalitate. Sistemul hidraulic proporþional contribuie continuare în pagina 34 . Silenþios ºi economic: Ventilatoarele rãcitorului Operare prietenoasã: toate comenzile sunt plasate ergonomic ºi. CFA (diam. corelat cu temperatura. 1.

“ Acestea sunt cuvintele domnului Valeriu RÂMNICEANU.500 mm. PTC Franþa este unul dintre principalii furnizori de greutate totalã . Service-ul ºi garanþia echipamentelor este asigurat de echipele Romdril. mondial. Sunt foarte mulþumit de profesionalismul echipei Romdril ºi cred cã parteneriatul nostru este abia la început. devine posibilã insta- larea de piloþi în þeavã în medii hidro (Dunãre. Acþionarea hidraulicã a vibratorului permite lucrul imersat în apã. director Vibratorul 30H1A executiv al societãþii Hidrotehnica S. Timp de asamblare/dezasamblare foarte mic: datoritã concepþiei inovatoare a mastului. cu o experienþã de cel puþin 50 de amplitudine . Vibratorul 30H1A primeºte debitul hidraulic de menghinã þevi . în mod firesc. în afarã de pricepere ºi experienþã. lacuri etc). vibratoare hidraulice. pentru a putea susþine calitãþile enu- merate mai sus. o putere mai micã necesarã în foraj însemnând o putere mai micã cerutã motorului ºi un consum mai mic. Achiziþionarea de cãtre SC Hidrotehnica Brãila SA a acestui vibrator completeazã sistemul de lucru prin posi- bilitatea etanºeizãrii cu palplanºe a incintelor de lucru în sisteme hidrotehnice. datoritã echipãrii ºi cu menghinã dublã pentru þevi. dupã ce le-am vãzut la lucru. specializate periodic în cadrul firmelor Casagrande ºi PTC ºi dotate cu tot ceea ce este necesar pentru intervenþii rapide ºi profesioniste. a sonetelor hidraulice BSP (Anglia) ca ºi a pompelor de drenaj TOYO (Japonia).A. la economia globalã. Pentru a fi competitivi pe segmentul economic din care facem parte trebuia sã putem oferi beneficiarilor noºtri. Datoritã acþionãrii de cãtre unitatea de putere separatã.870 kg (cu menghina palplanºe).30 mkg. De asemenea. pas cu pas. Facem parte dintr-o economie deschisã ºi concurenþialã racordatã.diametru min/max: 250/2. instalarea ºi punerea în funcþiune a utilajelor ºi echipamentelor furnizate de SC Romdril ºi. mare. la econo- mia Comunitãþii Europene ºi. ani în acest domeniu ºi cu lucrãri reprezentative pe plan tracþiune maximã . din ce în ce mai mult. 34 Revista Construcþiilor septembrie 2011 . deºi pânã acum nu au fost lucrãri de acest gen în România. în cadrul organi- zaþiei noastre. „Decizia de a achiziþiona o instalaþie cu dispozitive multiple de foraj a apãrut. prin extensie. setarea pentru lucru a maºinii necesitã doar douã ore.400 kN.4. urmare din pagina 33 la funcþionarea economicã a maºinii. Am urmãrit. VIBRATORUL HIDRAULIC PTC 30H1A Unitatea de putere a ciocanului vibrator În cadrul aceluiaºi proiect s-a livrat ºi un vibroînfigãtor cu urmãtoarele caracteristici: moment excentric . care poate fi utilizatã ºi la activarea unei vibrolance pentru execuþia piloþilor de balastru. vibratorul poate fi agãþat de o macara fãcând posibilã chiar ºi înfigerea elementelor foarte lungi (palplanºe ºi þevi chiar ºi de 24 de metri cu eventuala prelungire a furtunurilor). un suport tehnologic modern. pot sã afirm cã am fãcut alegerea corectã.27 mm. la o unitate de putere tip 350D.

.

36 Revista Construcþiilor septembrie 2011 .

.

la spre Constanþa sã treacã prin cen- pro. Primarul Sorin Oprescu putea face în cca. Oare nu este de conservare al omului. deoarece. întâmplãtor. Ce dovadã acest lucru. ing. Victor POPA . din teama persoana care se strãduieºte sã acesta un avantaj important? datoratã schimbãrii. comunitãþii. aºa este la noi: rãu traficul de pe autostradã ºi îl va ori- mai elocventã poate fi în sprijinul dacã nu faci nimic dar la fel de rãu ºi enta spre centrul Capitalei. necunos. în mod greºit este exprimatã o mare de împotriviri în raport cu cele Revenind la lucrarea în discuþie. care. lanseazã o lucrare importantã. Cei care neaprobarea unei lucrãri. este avea dezbateri publice când se gurã are la bazã studii aprofundate. pot sã-ºi nu ar fi realizatã penetraþia. În centru va ajunge dezbateri publice? ªi atunci. aºa cum acestei afirmaþii. trul Capitalei. punã în aplicare aceste proiecte ºi Realizarea arterei de penetraþie cutului. marilor artere de circulaþie spre anume pe centura Bucureºtiului. dar ºi dintr-un spirit de nega. pe continuare în pagina 40 38 Revista Construcþiilor septembrie 2011 . tãm cu mari probleme de trafic. sau spre magistralele pe care acestea Dacã ar fi sã se facã o statisticã a Propunerile pentru aceste proiec. Dacã exprime o pãrere. despre dezbaterea publicã privind proiectul de penetraþie a autostrãzii Bucureºti – Piteºti pânã în zona Ciurel – Virtuþii – Splaiul Independenþei. Pe internet am citit o serie de opinii. indiferent ce te sunt fãcute tot de specialiºti ºi Intrarea spre centrul Capitalei. chiar dacã baterea publicã pentru lansarea sau vizi. De aceea. s-ar toare ar fi categoria pãrerilor „contra“. pãrerilor pro ºi contra. gurã. de vedere: trafic. tehnic. de pe sunt menite sã contribuie la rezol. care anali. relaþia cu mediul vehiculele care vin sau pleacã din valoare. dezbatere organizatã de Primãria Capitalei în calitate de beneficiar al acestei lucrãri. decât numãrul dacã vrei sã faci ceva. înconjurãtor. Este adevãrat cã opinia publicã În cadrul unei dezbateri publice centrul metropolelor este una din are mare importanþã în realizarea ar trebui sã aparã sau sa fie luate în mãsurile care se pot lua pentru unei investiþii de asemenea anver. social. argumentat. privind realizarea acestei importante investiþii. te trebuie sã se þinã seama cã ea acelaºi trafic care are nevoie sã întrebi cât de importantã este dez. Penetraþiile sunt. câºtigã- varea unor probleme stringente ale ieºirea spre aceastã magistralã. sistematizare. niºte Tot atât de adevãrat este ºi faptul zeazã problemele din toate punctele artere unde se poate circula cu cã unele pãreri sunt spuse de dra. influenþe colaterale etc. nu doar indi.Pro sau contra Penetraþia autostrãzii A1. în speþã Autostrada A1. mai rãu sau mai bine. le servesc. nu este normal sã fie blamat pentru A1 nu înseamnã cã va atrage tot tivism care ne caracterizeazã. serveºte o colectivitate. am putut sã constat cã existã ºi opinii per- tinente. sã se opunã sau sã fie de acord cu acest proiect. în Bucureºti. în loc de o Aceastã situaþie izvorãºte din spiritul sau oricare altã oficialitate este doar orã sau chiar mai mult. ajungã în aceastã zonã. stanþial timpul de parcurs pentru argumente ºi în consecinþã. considerare numai opinii argumen. cãci oamenii sunt cei care tate temeinic. Lãsând la o parte exprimãrile deplasate ale unor persoane. ces în multe oraºe mari ale lumii ºi personal.SPLAIUL INDEPENDENÞEI dr. care încearcã.PITEªTI pânã la CIUREL . nu doar pãreri bazate Aceastã mãsurã s-a aplicat cu suc- folosesc aceste lucrãri. vitezã sporitã. Dar. efectuate de specialiºti. din presã. de fapt.membru corespondent al Academiei de ªtiinþe Tehnice din România Am aflat. ne confrun- legea prevede obligativitatea de a Un proiect de o asemenea anver. cu lacune de educaþie ºi bunã creºtere. bine sã o aplicãm ºi noi. ºi pe ceea ce crede fiecare cã i-ar fi. merg spre Constanþa vor cãlãtori pe aceasta ar fi decisivã. fãrã economic. pro ºi contra. exprimate cu decenþã ºi bun simþ. BUCUREªTI . 10 min. care-ºi varsã nãduful pe primarul Capitalei sau alte oficialitãþi. îmbunãtãþirea traficului rutier urban. pãrere ºi nici nu va încuraja traficul este de subliniat faptul cã. diminuându-se sub- gul de „a se bãga în seamã“. cu siguranþã Realizarea unor penetraþii ale traseul pe care circulã ºi acum ºi nu s-ar mai face nicio investiþie. exprimate cu ocazia acestei realizarea unei asemenea investiþii. noului. fãrã direcþii de dezvoltare în viitor. autostrada Bucureºti – Piteºti sau problemã ar fi în dezbatere.

.

încã. tru îmbunãtãþirea traficului urban. midele egiptene. a cãrei exigenþã în probleme Penetraþia A1 are. criteriile arhitec. cu atât mai traficului. une- serioase asupra soluþiei pentru pierdut la semafoare. În acest context se impune ca va spori substanþial. În cazul pot ºi trebuie luate în Bucureºti pen- datorate acestor penetraþii. nu înseamnã Desigur cã penetraþiile atrag trafic. mai ales când urmeazã a vor putea circula fluent. aºa cum se pro- þialã a vitezei de circulaþie. privinþã. În 1967 lucrãrilor de artã. se îndreaptã cãtre cartierele Militari. iar dacã au nevoie mi-a luat doar un sfert de orã par. Giurgiului. În acest fel viteza medie circulaþie. statat pe viu. cu toate racordurile cut. unde nu sunt semafoare. ele constituie o Am circulat în multe oraºe mari între pod ºi pasajul peste str. Nu ºtiu cum arhitectul Capi- oricum. publicat în Ar mai fi de accentuat aici cã decurg de aici (economie de com- mai multe reviste de specialitate. degreva bulevardul Iuliu Maniu. este important sã fie Dacã. cu cât se circulã pe nepotrivitã cu valoarea lucrãrii. Este cunos- staþioneazã mai mult. Viilor. Asemenea penetraþii ar trebui sã se realizeze pe toate spre o lucrare total necorespunzã. se realiza în localitãþi importante. ca proiectant de strãzi. susþin cu culaþie ºi cu lungimea totalã a reþelei din intersecþiile cu trafic intens. capacitatea de circulaþie este direct devinã fluentã. mult mai mare pe aceste artere scoatã cât de cât în evidenþã. Virtuþii necesitate stringentã într-un oraº ale lumii. din anumite considerente. mai multe semafoare. din punct de vedere al proporþionalã cu viteza medie de cir. fapt neobiºnuit în Existã. înainte ºi dupã realizarea a unei pile cu dimensiuni gigantice. Cu cât se vor realiza mai multe deci. la faþa locului. Ar fi bine ca asemenea investiþii buirea traficului pe întreaga reþea de þirea traficului prin redistribuirea lui importante sã se realizeze pe bazã artere rutiere a unei localitãþi. va creºte capacitatea de circu- Din pãcate. estetica acestui pod. tot pe vechiul traseu. în mod esenþial. arterã de penetraþie. care o fac sã concureze cu pira. arhitectural. adicã mai multe vehicule care va creºte atât viteza medie de circu- deziderat. Se Drumul Taberei. din cauza introducerii moft al primarului. deci. arterele aglomerate unde sunt ºi putea face mult mai mult în aceastã Olteniþei etc. mai ales atunci tare urmãtoare. diminu- de strãzi pe care se desfãºoarã. multe mãsuri care îmbunãtãþirile evidente ale traficului construcþia de poduri. în mod esenþial. este anost. cu toate Într-un material mai vechi intitulat cedeazã în marile oraºe ale lumii. chiar ºi de cãtre nespecialiºti. de timpul denivelate bine concepute. chiar mai puþin. avantajele directe ºi indirecte care „Traficul ºi semafoarele“. Existã destul trafic pe A1 care (60-70 km/h în loc de 5-6 km/h sau Dimpotrivã. Pentru ca circulaþia sã area poluãrii etc). esteticã ºi chiar. fãrã cã tot traficul de pe autostrada A1 se dar viteza medie de circulaþie este nicio formã atractivã care sã îl va îndrepta cãtre artera de pene. modern. tãrie realizarea lucrãrii. care va permite sã de concurs de soluþii analizate de tribuind la îmbunãtãþirea substan- se ajungã mai rapid în centru. aspectul pilonului. menirea vãzut niºte blocaje de trafic infernale de esteticã este recunoscutã. douã ori la semafor. are o formã dezagreabilã. 40 Revista Construcþiilor septembrie 2011 . dar am fãcut o orã ºi jumãtate ca sã turale trebuie sã primeze în faþa despre acestea. Viteza medie de circulaþie Aceasta se poate face cu pasaje de poduri am de fãcut observaþii depinde. dupã realizarea De asemenea. laþie cât ºi lungimea reþelei rutiere. cã mult se reduce viteza medie de necesare. podurile sunt considerate lucrãri de artã. traþie. eliminate cât mai multe semafoare necesitãþii acestei investiþii. lizat. urmare din pagina 38 inelul de legãturã recent închis prin Budapesta pânã în centru. În 1980 când existã soluþii de rezolvare pasajul Basarab. cu cât se ori chiar pe 3 niveluri (subteran. ceea ce va con- Prin execuþia unei artere noi de duce la sporirea capacitãþii de circu- circulaþie. care va duce la îmbunãtãþirea conduce. În 2007 nu se aºtepta de sã avizeze aceastã soluþie. penetrarea despre care am vorbit bustibil ºi piese de schimb. con- pe încã o arterã. cu atât mai sol ºi aerian). care este elementul forte pentru aglomerat. asemenea lucrãri sã fie concepute în soluþii care sã corespundã acestui laþie. trafic ce se va derula semafoare). mult se va îmbunãtãþi traficul urban. comisii competente. soluþia acestui pod pasaje denivelate ºi vor fi eliminate laþie. iar Bucureºti. De asemenea. magistralele importante de acces ale toare din punct de vedere estetic ºi Pasajele denivelate nu sunt un Bucureºtiului. mãsuri ce trebuie luate pentru datorat aglomeraþiei ºi staþionãrii de capacitatea de circulaþie a reþelei îmbunãtãþirea traficului rutier în îndelungate la semafoare. poate. eliminarea stresului localitate depinde. Noua arterã de Penetraþiile contribuie la distri- penetraþie va contribui la îmbunãtã. într-o prezen- ajung de la marginea oraºului necesitãþilor tehnice. econo- demonstram faptul cã traficul dintr-o este doar o pãrticicã din noianul de mie de timp. În 1997 am talei. despre care se ºtie clar cât este de mai multor asemenea penetraþii. la podul peste Dâmboviþa. care tinde sã trãiascã civi- unor asemenea artere ºi am con. cu costuri mai sã meargã în centru o vor face curgerea aceleiaºi distanþe pe o reduse. a putut de a reduce timpul de parcurs ºi de a la Paris.

.

detaliazã conceptul de beton armat cu fibre fiind micã decât solicitarea staticã. Betonul armat cu Dupã ciclul obiºnuit de preparare al ames- printre promotorii noului material. pânã la omogenizarea completã. control efectuat în conformitate cu prevederile suprafaþa fibrelor. Din cauza creºterilor progresive de preþ la oþelul-beton mãri capacitatea de preluare a energiei din pe piaþa mondialã ºi în urma unor studii tehnico. ca soluþie modernã. pentru fibrele de tip MONO care. Prin studiile sale în anii ‘40. are o vechime secularã. toate sub marca comercialã de EDIFIBER 3®. conducte din beton. ticã ºi antimagneticã. plãcile de fundare a Doza standard pentru betoane ºi mortare În epoca modernã. de 16 mm se vor utiliza fibrele cu lungimi de pânã toare ale acestor fibre în comparaþie cu fibrele semnificativã a indicelui de tenacitate. dupã extrudare se face cu un tambur refrigerent Se poate utiliza pompa sau dispersorul de beton mulþime de avantaje. În timpul tãierii fibrele sunt acoperite cu o peliculã subþire de superplasti. (prin rãcire cu apã) pentru fibrele de tip MULTI ºi zare ºi la deformare. În cazul unor lucrãri cu încãrcã. La utilizarea fibrelor EDIFIBER 3® se va þine simplã ºi eficientã. mecanice de excepþie cum ar fi: rezistenþa mare la eliminã crãpãturile ºi fisurile datorate tensi. la care se poate tatea cazurilor. La temperatura camerei este rezistentã fibre au o arie extinsã. aceastã solicitare. de animale pentru a evita fisurarea ºi pentru a le mãrirea rezistenþei la forfecare. finite. producãtorului ºi pot ajunge pânã la 5. zele de adaos al fibrelor vor fi stabilite de proiec- masa amestecului nemaifiind necesar a se adãuga fibrele de armare sunt practic neutre la tantul de specialitate.4 minute pilenã purã printr-un proces de extrudare clasicã sporite la ºoc. Adãugarea în betonul obiºnuit a fibrelor de armare EDIFIBER 3® are ca prim efect o creºtere la amestecurile cu granulometrie mai micã Caracteristicile fizico-mecanice surprinzã. de beton. Procesul continuã unilor ºi contracþiilor. mustirea Mod de ambalare atât asupra materiilor prime utilizate ºi respectãrii ºi tasarea. Fibrele EDIFIBER 3® se pot folosi la prepara- FIBRI ºi prin tehnologia chill roll. Dozarea ºi punerea în operã economice elaborate s-a optat. Un domeniu important îl constituie elementele înlocuieºte total sau parþial plasa sudatã în majori- Extrapolarea s-a realizat de la argilã la ciment ºi de construcþii solicitate dinamic. nelor ºi a mortarelor eliminând segregarea.5 kg. inclusiv a betonului fluid. la plãcile de 16 mm se vor utiliza fibrele cu lungimi peste 19 mm. metalice au dus la o creºtere exponenþialã a uti. cu toleranþã de ±10%. direct în auto-betoniere inginerul român Gogu Constantinescu introduce ºi majoritatea materialelor de construcþii este mai pe ºantier sau în betonierele mici de ºantier. nu DOMENII DE UTILIZARE materialelor de construcþii încã din anul 2005 când se corodeazã. Fibrele de armare din polipropilenã îmbunãtã. piaþa mondialã a construcþiilor. a micºorãrii elemente subþiri de faþadã. Pe agenþii chimici corozivi. este rezistentã la alcali. impact ºi la cicluri îngheþ-dezgheþ. sitã alþi aditivi. Armarea cu fibre a materialelor de construcþii Posibilitãþile de utilizare se mãresc datoritã ziduri de sprijin. este antista- a început poducþia fibrelor de armare din polipro. Oportunitatea pentru tuneluri ºi povârniºuri. Rezistenþa la solicitarea dinamicã pentru face în staþiile de betoane. se recomandã a nu se creºte considerabil rezistenþa la uzurã. Berard în elementele de beton sunt solicitate la încovoiere. tenacitatea ºi alungirea. întregul parcurs al procesului tehnologic se mãreºte plasticitatea ºi lucrabilitatea betoa- efectueazã un control al calitãþii riguros ºi sever. urmând a se ambala în saci gia de obþinere a fibrei. Istoricul ºi avantajele fibrelor de armare unui procent mic de armãturã sau în cazul armãrii fundaþii cu solicitare dinamicã mare. consolidãri cu beton torcretat ºi armat þesc proprietãþile betonului simplu. Cantitatea unui sac este de 1 kg +/. datoritã rezistenþei ºi se continuã malaxarea încã cca. livreazã pe europaleþi. Datoritã superplastifiantului folosit în tehnolo- 5 mm pânã la 70 mm. betoane sau mortare. la toþi solvenþii organici. parcãri. masa amestecurilor. în SUA. adicã rãcirea Betonul armat cu fibre EDIFIBER 3® are o rea oricãrui tip de beton. betoanele ºi mortarele nu nece. maºini cu solicitãri dinamice. piste betonate. asigurã o armare tridimensionalã în toatã cese de transformare. utilizãrii armãrii cu fibre apare în situaþia folosirii prefabricate pentru orice destinaþii. împreunã cu reprezentantul în betoane sau mortare alte tipuri de aditivi. pardoseli industriale. platforme exterioare. nefiind periculoasã. acestea fiind generatoare de cu tãierea la diferite dimensiuni începând de la rupere. Important rupere. implicit de la paie ºi pãr de animale la fibre. În prezent acoperim toatã gama de armãturi nelimitatã.2% ºi se Manualului de Management al Calitãþii ISO 9001:2008. pardoseli industriale. ajung la caracteristici fizico. . aceºtia având 250 kg. având o durabilitate practic Domenile de utilizare a betonului armat cu pilenã. (chirpici) au fost armate cu paie tocate sau cu pãr deformaþiilor din contracþii prin uscare sau din fundaþii de maºini unelte. betonului armat cu fibre a fost creat de A. Adãugarea fibrelor în masele de amestec se poate anul 1874. a comportãrii favorabile la amorti. clasei de beton utilizate. Utilizarea fibrelor de armare EDIFIBER 3® oferi o rezistenþã sporitã la rupere ºi umezealã. primul patent de utilizare a cãilor de comunicaþii ºi alte aplicaþii pentru cã toate obiºnuite este de 1 kg/mc. fibre este avantajos în realizarea fundaþiilor de tecului (beton sau mortar) se adaugã doza de fibre Fibrele de armare sunt obþinute din polipro. parametrilor tehnologici cât ºi asupra produselor datoritã peliculei de superplastifiant de pe Produsul este livrat în saci de hârtie solubilã în apã. 3 . – soluþii profesionale de armare în dispersie a betoanelor ºi mortarelor SC EDILCOM SRL este prezentã pe piaþa Polipropilena este absolut inertã ºi stabilã. pentru folosirea ca armãturã în cont de urmãtoarele recomandãri: dispersie a fibrelor polimerice. turi mari sau la un ecartament de îmbinare mãrit apare necesarã armarea cu fibre. fiant care le conferã o alunecare superioarã ºi reduce în mare mãsurã permeabilitatea Pentru betoanele ºi mortarele speciale. Cãrãmizile nearse îmbunãtãþirii comportãrii la fisurare. prin diverse pro. din care menþionãm: sintetice începând de la microfibre la macrofibre. constructive a betonului armat obiºnuit. do- libertatea de a se dispersa tridimensional în toatã betoanelor ºi a mortarelor. modifica raportul apã/ciment (A/C) corespunzãtor de hârtie solubilã în apã. dintre acestea amintim: pentru aplicarea betonului obþinut. Fibrele de armare din polipropilenã EDIFIBER 3® sunt folosite la 19 mm. la amestecurile cu granulometrie mai mare lizãrii ºi implicit a cererii acestui tip de material pe cu succes în substituirea plasei sudate.

folosirea lui EDIFIBER 3® FIBRI care suportã în masa caracteristicilor mecanice ale betonului pentru o rezis- Betonul de ºapã executat pe un suport corespunzã. 19.5 ºi 5. 50 mm Lungimi: 8. alcali: neutru Rezistenþã acizi. 280 mp/kg ºi a formei sale monofilamentare cu un diametrul de Pentru aplicaþii speciale se recomandã consultarea de fibrã ºi o lungime a filamentelor de 2.650 N/mm2 Modul elasticitate: 3. lovituri ºi vibraþii. 60. 48. alcali: neutru Rezistenþa la rupere: 510 N/mm2 Rezistenþa la rupere: 480 N/mm2 Rezistenþa la rupere: 720 N/mm2 Modul elasticitate: 4. zãtoare nu au nevoie de armare suplimentarã mãnunchi de microfilamente foarte subþiri care au o Datoritã rezistenþei sporite la rupere 720 N/mm2 metalicã decât 1 . betonului sau a ºapei valori mari ale încãrcãrilor.91 g/cm2 Densitate: 0.Material: 100% polipropilenã purã Material: 100% polipropilenã purã Material: 100% polipropilenã purã Formã: lenticular ºi fibrilat fin Formã: multifilamentar Formã: monofilamentar Densitate: 0. la lucrãrile speciale care necesitã creºterea holzºurub ºi rezistenþã la alungire plus tenacitate mare. 35. 28 mm Lungimi: 28.91 g/cm2 Lungimi: 12.1. 72 mm Toleranþã lungimi: ±2% Toleranþã lungimi: ±2% Toleranþã lungimi: ±2% Culoare: alb strãlucitor Culoare: alb strãlucitor Culoare: alb strãlucitor Rezistenþã acizi.950 N/mm2 Modul elasticitate: 4. cu denþiale care nu necesitã finisare excesivã. alcali: neutru Rezistenþã acizi. 52. EDIFIBER 3® MULTI se prezintã ca un creºterea rezistenþei la rupere la 720 N/mm2.5 kg/mc.200 km/kg cca. baze. infrastructura Aceastã fibrã conferã valori mari ale încãrcãrilor ulterioare de vopsea epoxidicã. respectiv între 1. 10 microni Diametru: cca. de fibrã. baze. tor ºi la o grosime adecvatã nu are nevoie de EDIFIBER 3® MULTI se recomandã de asemenea Acest nou produs EDIFIBER 3® MONO are un armare suplimentarã metalicã decât doza de 1 Kg/mc la armarea mortarelor normale ºi a celor hidrofuge. suprafaþã specificã desfãºuratã de cca. tenþã sporitã la obosealã. 28. aspect monofilamentar ºi a fost special creat pentru EDIFIBER 3® FIBRI. categoria macrofibrelor. 12. 47 microni RECOMANDÃRI DE UTILIZARE RECOMANDÃRI DE UTILIZARE RECOMANDÃRI DE UTILIZARE se recomandã a se se recomandã a se recomandã a folosi la armarea pardoselilor industriale sau se folosi la armarea pardoselilor industriale sau se folosi la armarea pardoselilor industriale sau rezi- rezidenþiale la care nu sunt condiþii de finisare gen rezidenþiale care cer o finisare la nivel de luciu. piste aeroportuare. datoritã structurii sale gen lamã de fierãstrãu sau Pentru alte tipuri de pardoseli se recomandã în general. baze. fiind uºor de folosit chiar la torcretarea bolþilor de tunel a se obþine valori fizico-mecanice superioare celor- Platformele ºi pardoselile executate pe un suport ºi stabilizarea povârniºurilor stâncoase. Dozajul este variabil în funcþie de aplicaþie ºi prestaþiile dorite. platforme luciu.000 N/mm2 Temperatura de topire: 165 °C Temperatura de topire: 165 °C Temperatura de topire: 165 °C Temperatura de curgere: 190°C Temperatura de curgere: 190 °C Temperatura de curgere: 190 °C Diametru: cca. adaos de nisip cuarþos ºi elicopterizate fãrã straturi pentru trafic greu. betonatã a liniilor de tramvai. 42. prefabricate din beton ºi.5 Kg/mc EDIFIBER 3® FIBRI. lalte douã tipuri de fibre: MULTI ºi FIBRI.91 g/cm2 Densitate: 0. prin compactat corespunzãtor ºi la grosimea corespun. 35. 35-45 microni Diametru: cca. . 47 microni EDIFIBER 3® MONO se clasificã în proiectantului ºi a reprezentantului producãtorului. 19.

1: Analiza unei grinzi din lemn cu dimensiuni mai mari expusã la foc dupã 3 laturi incendiu. ajunge dupã un timp (t) de expunere la foc la o secþiune micºoratã (b x h) având o zonã de lemn fierbinte protejatã la exterior cu un strat de cãrbune. XIX). poate suporta o încãrcare suficientã. uni mãrite. dar În figura 1 se prezintã analiza efectelor expunerii la ºi în prezent. Secþiunea iniþialã (B x H) a acestei grinzi.33. CIORNEI. Calculul timpului de avariere a elementelor struc. drd. ing.Universitatea Tehnicã „Gh. în cazul unor estimãri eficiente. de capacitate portantã. fiind numai parþial solicitatã. pentru acest raport. ANALIZA COMPORTÃRII GRINZII DIN LEMN efect care se manifestã prin apariþia unui strat protector EXPUSà PE 3 LATURI LA FOC de cãrbune la suprafaþa lemnului expus la foc. cu rezerve Rezistenþa la foc a elementelor din lemn. Secþiunea transversalã a elementelor structurale din lemn poate fi astfel conceputã încât sã se poatã menþine o capacitate portantã necesarã unei bune exploatãri ulte- rioare la o duratã de expunere la foc estimatã. dr. Asachi“ Iaºi Rezistenþa la foc este o caracteristicã importantã a elementelor structurale din lemn considerate. avariere în timpul incendiului. Efectul expunerii la foc se materializeazã prin car- bonizarea unei zone a secþiunii iniþiale de lemn. DIACONU . deci o rezistenþã mãritã la la planºeele din lemn). Al. dupã 3 laturi (soluþie întâlnitã capacitãþii portante la foc. Secþiunea micºoratã. B. pentru a prelua încãrcarea la limitã. cu dimensi. Rezistenþa la foc a elementelor de construcþii din lemn prof. rãmasã dupã expunerea la foc (b x h). univ. este influenþatã de efectul de carbonizare. sã aibã valoarea k = 0. rãmase dupã Fig. Lemnul poate avea o vitezã de ardere (carbonizare) previzibilã. Determinarea rezistenþei la foc presupune utilizarea unui coeficient de carbonizare (4 cm/orã) ce marcheazã micºorarea (10-15% din valoarea iniþialã) rezistenþei ºi rigiditãþii elementului de lemn iniþial (neafectat de foc). prevãzutã iniþial prin coefi- cientul de siguranþã a secþiunii. ing. Valoarea rezistenþei la foc va fi influenþatã de timpul de alarmare pentru pompieri ºi cel de evacuare a oamenilor. de-a lungul timpului (în special în sec. 44 Revista Construcþiilor septembrie 2011 . mãrite. R. care depinde de raportul (k) între rezistenþa proiectatã ºi cea limitã. Se recomandã. elemente combustibile. citate portantã necesarã unei exploatãri viitoare normale Elementele din lemn cu dimensiuni geometrice ºi dupã o expunere la foc. sunt recunoscute pentru menþinerea unei foc a unei grinzi din lemn. din punct de vedere a siguranþei la foc. Secþiunea transversalã a elementelor structurale din turale din lemn este caracterizat prin rezistenþa acestora lemn se poate concepe astfel încât sã menþinã o capa- la foc. Cedarea apare atunci când deformarea secþiunii transversale. depãºeºte valoarea limitã.

factor de încãrcare influenþat de raportul (R) între încãrcarea realã ºi cea admisibilã. Secþiunea de lemn rãmasã dupã expunerea la foc (b x h) este solicitatã la o parte din capacitatea portantã maximã (iniþialã) ºi se va deforma dacã este solicitatã peste aceastã limitã. z . 2004.factor de reducere a coeficientului de siguranþã. Pentru tipul de grindã analizat rezistenþa la foc se poate determina cu relaþia: în care: t – rezistenþa la foc în minute. Grinda structuralã din lemn.modul de rezistenþã B x H2/6).33) soluþiile cu un set de ecuaþii simple ce vor permite calculul rezistenþei la foc.factor de încãrcare influenþat de raportul între încãrcarea realã ºi cea admisibilã. American Forest & Paper Association. z = 1. Rezistenþa la foc se poate determina respectând „Normele naþionale specifice construcþiilor din lemn“. aproximând (α = 0. Rãdãcinile ecuaþiei [1] trebuie rezolvate diferenþial.5. Wfinal . continuându-ºi rolul în structura de rezistenþã. Din analizã. face posibil ca secþiunea micºoratã dupã incendiu sã suporte încãrcarea din calculul iniþial. α – coeficient de carbonizare.5. care þine cont de rezistenþa de calcul raportatã la rezis- tenþa ultimã. z = 0. .caracteristica geometricã a elementului din lemn dupã expunere la foc (la grinzi modul de rezistenþã b x h2/6). expusã la foc. va ceda în situaþia în care caracteristica geometricã (modul de rezistenþã a secþiunii transversale) va atinge o valoare criticã din cauza micºorãrii dimensiunilor secþiunii trans- versale. acceptând egali- tatea [1]. Consiliul American pentru Lemn. ce marcheazã reduce- rea rezistenþei ºi rigiditãþii secþiunii transversale dupã incendiu.3/R pentru R ≥ 0. Washington. H – dimensiunile secþiunii iniþiale. Enunþatã în egalitatea: k x z x Winit = α x Wfinal [1] în care: k . z .3 pentru R < 0. Winit – caracteristica geometricã a elementului iniþial din lemn (la grinzi . B.8 ºi k = 0. rezultã cã elementele structurale din lemn nu îºi pierd decât parþial capacitatea portantã în fazele pri- mare de expunere la foc. Datoritã coeficientului de sigu- ranþã aplicat la secþiunea iniþialã. care e solicitatã la o fracþiune din capacitatea maximã.7 + 0.

Bucureºti . a activat istorice în Bucureºti. În context. Sighiºoara. internaþionale. Bãscenii de Jos. în localitãþile beta-Turnu Severin.1996. Colentina. con. a prezentat Posada. Sinaia. Sîn. Dupã cum. „În perioada anilor 1971 . Techirghiol ºi Mangalia. Reºiþa. Harman. Moscova. la Palatul tehnice . trare a acestora). Braºov. maga. exe. Oradea. cu multe inovaþii în alcã- anul 1958. De asemenea. hoteluri. prelun- consolidãri de maluri la Eforie Nord Râmnicu Vâlcea.1974. amintim cã. pânã în anul 1962. Predeal. Olimp. ca ºef de ºantier. armarea diagonalã a pereþilor struc- Constanþa. Ploieºti. în special la Confe- Institutul de Proiectare Carpaþi ca rinþele Europene de Inginerie Seis- Menþionãm cã a fost coordonator inginer proiectant ºi apoi ºef de micã de la Atena. Timiºul dei Române la Lisabona etc. la Trustul Carpaþi Drãguºeni. înglobate în beton armat. Precizãm cã a verificat ºi proiectele structurilor de rezistenþã ale hotelului Sofitel Bucu- reºti ºi Financial Plazza Bucureºti. Neptun. Slatina. capete de grinzi metalice cutând. mice din þara noastrã“. Dupã terminarea liceului a urmat curea Ciuc. elaborând proiecte pentru fi cele mai viabile pentru zonele seis- Odobeºti.Piaþa Victoriei 46 Revista Construcþiilor septembrie 2011 . Sinaia. Saturn. a proiectat pentru cialitate. lucrãri importante în reviste de spe- de Sus. afirmã ing. spitale. Neptun. construcþii existente. locuinþe în Bucureºti ºi Neptun. lucrãri de Bucureºti. Alexandru Ciºmi- giu ºi dr. hoteluri. Odobeºti.1967. Sibiu. (împreunã cu prof. este ºi autor principal la structurile Centrul de Comerþ ºi Industrie Bucureºti ºi Turn BRD . a realizat acest tip de Bucureºti . sediul Ambasa. De asemenea. Focºani. lucrãri de alimentare pentru consolidarea unor clãdiri de infrastructurã (pentru o bunã încas- cu apã.Institutul de Construcþii Bucureºti. construcþii hoteliere la Predeal.Piaþa Victoriei. Ing. Vrancea. de consolidare pentru monumente rigidã pe toatã înãlþimea suprastruc- Între anii 1962 . Focºani. strucþii pentru spitale ºi policlinici în turali. Râmnicu Sãrat. Petroºani. ing. construcþii pentru învãþãmânt. canalizãri. la care a fost autor principal. Lisabona. girea metalicã a miezului stâlpilor în ºi Eforie Sud. am promovat struc- Centrul de Comerþ ºi Industrie Bucureºti turile de tip dual. Petroºani. Traian Popp) al struc- turii de rezistenþã a Palatului Parlamentului. de seismul de la Kobe din 1995. Facultatea de Construcþii Hidro. menþinerea materi- zine ºi locuinþe la Eforie Nord ºi reºti. tuirea ºi detalierea elementelor: A început activitatea la CTEH . Dro.lucrãri de excepþie în Capitalã. Cosmuta. Mircea Mironescu. a lucrat la ºi Salonic.pe care a absolvit-o în Bucureºti. sedii administrative în Parlamentului. CONSTRUCTORI DE EXCEPÞIE Mircea MIRONESCU S-a nãscut la 28 martie 1934 în atelier. Mier. O altã lucrare. este restaurarea ºi conso- lidarea Bibliotecii Centrale Univer- sitare din Bucureºti. Arad. Timiºul de Jos. Mircea Mironescu a publicat Lacul Roºu. lucrãri alului. Zalãu. ca ºef de ºantier. precum ºi Carrefour Orhideea. executând vile. Predeal. jud. Cap Aurora. dupã seismele de la Managua ºi San Fernando. Râmnicu tatea la structurile proiectate înainte noi sau reparaþii ºi amenajãri vile ºi Sãrat. Grecia construcþii hoteliere la Atena comunicãri la manifestãrile ºtiinþifice Între anii 1967 . Buzãu. Pribeºti. hoteluri petru. structuri. Bãneasa. Toate acestea ºi-au dovedit valabili- Bucureºti. adicã betonul cu armãtura Eforie Sud. turii (cel mai important aspect). locuinþe în Bucu. care s-au dovedit a Bloc-turn BRD .

tate (hoteluri la Atena ºi Salonic). fost o permanenþã în activitate. care ºi o modestie rar întâlnitã. la care a adus inovaþii în de construcþii din þarã. altã virtute. expert atestat Palatul Parlamentului Ministerul Culturii ºi Cultelor. fiind ºef de proiect sau consultant al majoritãþii proiec. Inginer ºi om de excepþie! fapte vrednice în istoria ºtiinþei ºi Inginerul Mircea Mironescu are o De o conºtiinciozitate înnãscutã tehnicii româneºti în construcþii. seamã personalitãþi. Ing. care i-a bru al Comisiei de reducere a riscu- lui seismic din MCTC ºi al Comisiei sã numim: Palatul Parlamentului. .. Situat în rândul celor mai de GRUP Bucureºti. Normativul Intervenþii structurale la monumente istorice ºi versiunea în limba românã a EUROCODE 4. precum ºi autor (1978) la Conferinþa COPISE. lãsând sã (Din vol. De asemenea. activitate de aproape 50 de ani. cât ºi pro- iectele pentru construcþii din strãinã. de arhitecturã ºi inginerie din MCC. este director ge.. s-a înscris prin telor elaborate de aceastã societate. Amintim cã este expert ºi verifi- cator atestat MTCT. Bucureºti. este autor princi- pal al unor metode de calcul simplifi- cat sau de complexitate medie pentru structurile construcþiilor noi sau existente. mem- excepþie în proiectare. Este suficient Autoinstruirea. a metodei de calcul bazatã pe relaþia S-8. spectre de deplasãri sau depla- sãri în domeniul inelastic. Centrul de Comerþ ºi Industrie ajungând în elita marilor proiectanþi Din anul 1994. autor Hristache POPESCU) . neral al Biroului de proiectare MIRO alcãtuirea elementelor. „Personalitãþi româneºti impune respect prin realizãrile de vorbeascã faptele! în construcþii“. Mircea Mironescu este coau- tor la Codul de proiectare pentru structuri din beton armat cu armã- turã rigidã NP 033-99.

Dotat cu un rezervor de 25 l pentru benzinã super fãrã plumb ºi motor de 420 cc. prinderea izo- laþiei pe beton. de la surse de energie la consumabile. cu o autonomie de 2. Cu fiecare bobinã se pot efectua 120 de legãturi. fixarea în cuie.4 kg. Maºinile autonome cu butelie de gaz pentru bãtut cuie nu sunt supuse regimului armelor ºi muniþiilor. pentru diferite aplicaþii.alsafix. înºurubarea. fixarea cu organe de asamblare. Întreaga listã cu produsele firmei o gãsiþi parcurgând catalogul de pe site-ul www. Foarte uºor de utilizat pe ºantier. Fixarea cu agrafe. maºini de înºurubat pneumatice sau compresoare. MAX.39 mm. a panourilor de tablã pe structurã metalicã sau a oricãror prinderi pe beton sau oþel.65 mm ºi pentru legãturi între 20 mm . þevi. având o greutate redusã de numai 2. câteva dintre produsele noastre. Începând cu anul 2009 ALSAFIX a lansat o gamã de produse purtând marca firmei. De asemenea. utilizeazã cuie de la 45 mm pânã la 90 mm lungime pentru fixat asterealã pe acoperiº. Vã prezentãm.90 db. Ea poate fi folositã cu o singurã mânã.000 de legãturi. decuparea ºi conectica sunt operaþiuni care ne reprezintã la modul profesional ºi alcãtuiesc spiritul ALSAFIX. ALSAFIX vã propune toate tehnologiile de fixare existente la momentul actual ºi soluþii complete de la scule la accesorii. iar din 2007 în Spania. Poate fi folosit la majoritatea compresoarelor monofazate. din 2006 Grupul Alsafix este prezent în România. devenind unul dintre cele mai importante nume de pe piaþa distribuþiei de sisteme de fixare. Prevãzute cu accesorii special concepute în vederea unei utilizãri simple ºi sigure (ex. Utilizarea acestei maºini previne apariþia unor boli profesionale reprezen- tate de afecþiuni la încheieturile mâinilor. MAªINI AUTONOME CU GAZ PENTRU BÃTUT CUIE În beton ºi oþel: disponibilã în 3 variante.ro. Este soluþia idealã pentru: fixarea profilelor pentru gips carton. fãrã nicio pierdere de sârmã. gamã care include: maºini de bãtut cuie. Ca o dezvoltare fireascã. 48 Revista Construcþiilor septembrie 2011 . Sârma utilizatã este dispusã pe bobine special concepute. gãurirea. fiecare legãturã putând fi efectuatã în numai o secundã. sau pentru orice fixãri în lemn acolo unde conectarea la o reþea de aer comprimat nu este convenabilã. În lemn. aceste scule reprezintã un important ajutor ºi pentru fixarea diferitelor instalaþii (cabluri. MAªINà CU ACUMULATORI PENTRU LEGAT FIER-BETON Maºina de legat fier-beton este idealã pentru fierarii betoniºti. bride.). Garanþia calitãþii este asiguratã de colaborarea cu parteneri de renume mondial ca: PANASONIC. POWERS.: clipsuri. fiind prevãzut cu mânere ºi roþi adecvate. în continuare. Utilizarea acestei scule este foarte simplã ºi nu necesitã o calificare specialã. conducte etc. prevãzute cu motoare fãrã perii ºi acumulatori Li-Ion.). Creºte productivitatea de 5 ori! GENERATORUL ELECTRIC DE 7. nivelul sonor produs este redus . rondele etc.5 KVA Grupul electrogen ALSAGRUP 7000 este un generator de curent electric de înaltã performanþã. pentru legãturi între 20 mm . Maºinile de legat fier beton sunt disponibile în douã variante. oferã o autonomie de 9 ore ºi o putere de 7. Câºtigã autonomie cu ALSAFIX Grupul ALSAFIX – specializat în fixare profesionalã – ºi-a început activitatea în 1994 în Franþa. capsatoare. Ea înlocuieºte efortul a aproximativ 5 oameni.5 kva.

Bod Colonie.777 Braºov Moto Instal SRL 0268.687.210.904 Bacãu Dedeman SRL 0234.515.453 Botoºani Totex SRL 0231.261.schiedel.ro Lista distribuitorilor autorizaþi Schiedel Bucureºti Fedo SRL 021. Fabricii Nr.455.446.561 e-mail: technik@schiedel.722.330 Estbau SRL 0334.564 Suceava Dedeman SRL 0230.533.050 Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265.947 Ploieºti Concret C-þii SRL 0244.560.422 Constanþa Narcom SRL 0241. jud.754 .231.311.630 Sinaia Intermont SRL 0244.513.714.004 Recobol SRL 0368.206.240.510.63. 5.817.229.315 Buºteni Dystom SRL 0244.885 Piteºti Alvvimar SRL 0248.434.534 Târgoviºte Dedeman Târgoviºte 0345.414.941 Timiºoara Doro & Lory SRL 0254.110 Jolly Contor Impex SRL 0264.440 Iaºi Status SRL 0232.341 Lider SRL 0230.988 Arad Miriada SRL 0357.700 Slatina Confort 2000 SRL 0249.638 Satu Mare Armand SRL 0261.401.526.80.411.414. SCHIEDEL – SISTEME DE COªURI SRL 507020 – Str.843 Miercurea Ciuc Sazy Trans SRL 0266.691.401.978 Focºani Hard Industry SRL 0237.314.534.313.216 Ambient SRL 0269.867 Râmnicu Vâlcea Proterm SRL 0250.410.057 Oradea GSV Exim SRL 0259.107 Tulcea Total Ambiant SRL 0240.321.230 Cluj-Napoca Granimar SRL 0264.231 Craiova Mol SRL 0351.092 Refrom Nav 0241.ro web: www.211 Sibiu Unimat SRL 0269./fax: 0268-283.22 ªeminee Expert SRL 0763.432. Braºov tel.938 Bistriþa Stilex Prima SRL 0263.665 Timdex SRL 021.456.758.80 Alba Iulia Vimed SRL 0258.230.772 Buzãu Constam SRL 0238.286.

. la câteva mii dintre cele Mortare speciale pentru repararea ºi consolidarea mai importante societãþi de: proiectare Frecvenþa de apariþie: lunarã ºi arhitecturã......... 24 mai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii...... C3 Adresa ............ 47 Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic.. Constructori de excepþie: Mircea MIRONESCU 46.......... bl....... Coºuri de fum moderne ºi eficiente 49 ... 15 naþionale.... Plafoane eficiente........ 19 ocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele de difuzare a presei........ Soluþii performante de armare în dispersie ... prin poºtã... societãþi de hârtie LWC 70 g/mp în interior asigurare. scule ºi utilaje pen............ informaþii de la patronate ºi asociaþiile profesionale.......................... antreprizele judeþene ºi DCL 170 g/mp la coperte Construcþii..... Construcþii emblematice pentru România: Încercãm sã facilitãm. Compania de autostrãzi ºi drumuri Hidroizolaþii cu membranã bentoniticã 14. prezentãri de firme...... Suport: Soluþii de consolidare a terenului de fundare 10 ......... ministere................................... 29 programul târgurilor ºi expoziþiilor etc..... terasamente........... persoanã fizicã persoanã juridicã a betoanelor ºi mortarelor 41 ..... Camera de Comerþ a României ºi Camerele Soluþii eficiente de Comerþ Judeþene etc......00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei Noi discuri diamantate Nume ........... prestãri de servicii....... interviuri... în acest mod..........150. 45 Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr... Rezistenþa la foc a elementelor de construcþii 44..................... Cod fiscal .... RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.. Aria de acoperire: întreaga þarã structurilor degradate din beton 6-8 Format: 210 mm x 282 mm import........ stabilizãri terenuri 13 pentru drumuri ºi poduri etc................. sc............. instalaþii............................... ºi aparate de mãsurare moderne 39....... producþie.. sau prin fax împreunã cu Fundaþii solide pentru construcþii înalte 47 copia chitanþei de platã a abonamentului. În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºi Cofraje competitive 21. distribuþie ºi comercializare de materiale.din sumar Revista Constructori la care puteþi apela C2 Construcþiilor Editorial 3 „Revista Construcþiilor“ este o Caracteristici: Înlãturarea efectelor calamitãþilor naturale 4............................. studii tehnice de specialitate pe diverse teme....... Pro sau contra în investiþiile Capitalei 38......... 49 * Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat...... 37 Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ................... naþionale ºi judeþene...... Str... 22...............000 de exemplare tuit................. ap. et..................... 23 tehnologii noi. aeroporturi....... 5 publicaþie lunarã care se distribuie gra- Tiraj: 6......) aflate în baza noastrã de date..................... ........ un schimb de informaþii ºi opinii cât Palatul BNR (IV) 20.. Activitate integratã pentru investiþii eficiente 30.......12 ficiari de investiþii (bãnci.)........ 1. la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“..................34 Bine aþi venit în lumea confortului 35 Talon pentru abonament Arta finisajelor deosebite 35 „Revista Construcþiilor“ Vopsele superlavabile cu ioni de argint 36.................. bene...... Inspectoratul de Stat în Construcþii ºi Inspectoratele Teritoriale.............. Bucureºti... instituþii Sursa ta de construcþii ºi arhitecturã 13 centrale (Parlament............ 31 Executarea de construcþii hidrotehnice 32 ..... sfaturi economice ºi juridice............... Culori: integral color Proiecte specializate pentru infrastructurã 9 tru construcþii... reportaje de la evenimentele Modernitate ºi stil în amenajãri 26. Autonomie în fixarea profesionalã 48....... numere.15......... Sector 1... elegante ºi funcþionale 45 în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA ...... pentru lucrãri profesionale de hidroizolaþii 16......... sau cu Instalaþii de foraj de talie medie ºi micã 18............... Ferestre ºi uºi la standarde europene 28.......43 Nume firmã ............ B... 27 legate de activitatea de construcþii.............. Horia Mãcelariu nr... Ascensoare moderne ºi eficiente 25 comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntã societãþile implicate în aceastã activitate... începând cu numãrul ......... construcþii... 14 -16...................... 40 11 numere ..... 17 Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente.Lipscani. prin agenþii noºtri publicitari la manifestãrile expoziþionale specializate..... XXI/8..... . Compania de investiþii......