You are on page 1of 4

Dispozitive medicale curs 4

Echipamente de gastroenterologie

Gastroenterologia este ramura medicala care se ocupa cu studiul bolilor aparatului digestiv, reprezentat de tractu
l alimentar de la gura si pana la orificiul anal si de glandele asociate ale caror produse de secretie se varsa in tub
ul digestiv.
Un sistem modern de endoscopie este alcatuit din urmatoarele:

1. Videoendoscop
2. Un procesor al imaginii
3. O sursa de lumina rece
4. Un aspirator de secretii
5. Un vas, pentru spalarea lemtilei videoendoscopului
6. Un monitor video, la care se pot adauga diferite sisteme de inregistrare a imaginilor

1. Videoendoscopul este alcatuit dintr-un tub sau o teaca subtire, de aprox. 6-14 mm. destinat insertiei dintr-un
maner de comanda si un cordon ombilical, care il leaga de procesor, dintr-o sursa de lumina, un sistem de aspira
tie si vasul de spalare.
Tubul videoendoscopului are dimensiuni si utilizare variate, fiind confectionat dintr-un schelet flexibil, din inele
de otel, articulate intre ele si imbracate intr-o plasa metalica care impiedica cupirea invelisului exterior de cauci
uc. Dirijarea endoscopului prin tubul digestiv este facuta prin orientarea extremitatii distale. Aceasta extremitate
este foate mobila fata de restul tecii, fiind dirijata de catre operator, prin intermediul celor 2 rotite de pe maneru
l de comanda si al unor cabluri de otel care se leaga de varful endoscopului. Tot pe manerul de comanda exista s
i butoanele pentru spalarea lentilei, pentru insuflarea de aer, sau pentru comanda aspiratiei. Componentele mane
rului de comanda sunt urmatoarele:

a. Cordonul ombilical
b. Rotita de comanda dreapta-stanga
c. Rotita de comanda sus-jos
d. Tubul endoscopului
e. Deschiderea canalului de aspiratie
f. Valva canalului de aspiratie
g. Valva canalului de insuflatie
h. Deschiderea canalului de insuflatie
i. Manerul
j. Deschiderea canalului de biopsie sau de lucru
k. Garnitura canalului de biopsie

Cam cel mai important ar fi cordonul ombilical, care contine circuitele optoelectrice si conductele pentru aer sau
apa si leaga manerul de comanda de procesor cu derivatii pentru sursa de lumina si pentru sistemele de spalare s
i de aspiratie.
Procesorul integreaza si prelucreaza imaginile cascade pentru a le afisa pe monitorul TV. La fibroscoape, rezolut
ia imaginii era limitata de numarul de fibre optice care puteau fi impachetate in tubul endoscopului, deci mai mu
lte fibre insemna un tub mai gros, in consecinta mai greu de tolerat de catre pacient.
Endoscopia digestiva a cunoscut o raspandire fara precedent, datorata mai multor factori:
- siguranta
- flexibilitatea
- manevrabilitatea
- cresterea performantelor optice si electronice, precum si integrarea functiilor de ilumnare, aspirare, insuflare de
aer si instilare de apa.

Societatea americana de endoscopie gastrointestinala recomanda endoscopia atunci cand exista:


- probabilitate de modificare a managementului pacientului in functie de rezultatul examinarii endoscopice
- presupusa patologie beningna a tubului digestiv care nu se amelioreaza cu un tratament corespunzator
- disconfort abdominal care persista, in ciuda tratamentului, a carui natura nu este clara, sau care sugereaza o cau
za organica
- varsaturi persistente de cauza necunoscuta
- boli sistemice, in care prezenta unei patologii de tub digestiv poate modifica managementul pacientului
- nevoia confirmarii si concursului pentru diagnosticul histologic al unor leziuni vizibile radiologic
- hemoragii digestive acute sau cronice
- suspiciunea de varice esogastrice la pacientii cu hipertensiune portala
- nevoia prelevarii de secetii sau de tesut
- ingestie de substante caustice pentru evaluarea leziunilor
- diaree cronica
- ingestie de corpi straini pentru extragere
- nevoia rezectiei unor tumori
- necesitatea montarii unor tuburi pentru nutritie sau pentru drenaj
- stenoze benigne sau maligne
- cancere de tub digestiv
- complicatii chirurgicale ce pot fi tratate endoscopic
- risc standard sau risc crescut pentru cancer de colon

Endoscopia, in schimb, nu este indicata, atunci cand rezultatele examinarii nu sunt in masura sa modifice manag
ementului pacientului, sau atunci cand beneficiile sunt inferioare riscului procedurii.

NOI TEHNOLOGII DIN ENDOSCOPIA DIGESTIVA

1. Endoscopia cu magnificatie
Utilizeaza endoscoape capabile sa mareasca imaginea de 30-150x cu ajutorul unor lentile mobile situate in varf.
Aceasta marire optica nu trebuie confundata. u marirea electronica realizata din soft, care apropie imaginea, red
ucand numarul initial de pixeli si rezultand intr-o pierdere de calitate.
2. Cromoendoscopia virtuala
Endoscopia standard utilizeaza pentru examinare lumina alba, care este partial absorbita in tesuturi. Proportia di
ntr-un fascicul care este absorbita difera la fiecare tip de tesut, astfel incat utilizarea pentru iluminare a unui fasc
icul cuo anumita lungime de unda poate imbunatati vizualizarea acelui tip de tesut. Selectia unor anumite lungi
mi de unda prin utilizarea unor filtre permite obtinerea de detalii suplimentare asupra segmentului de tub digesti
v examinat.
Aceasta procedura este asociata cu tehnologia de inalta definitie, conducand la cresterea performantelor de diagn
ostic.
3. Endoscopia laser confocala, care este o tehnica lansata in anul 2004 ce permite un examen microscopic in viv
o, oferind imagini ale unor structuri subcelulare prin utilizarea unui laser ca sursa de lumina coerenta si a unui si
stem optic care culege fasciculul luminos reflectat dintr-un singur plan al tesutului, pretratat cu substante fluores
cente.
La ora actuala, exista in lume 2 tipuri de sisteme de endoscopie laser confocala, si anume: un sistem cu onstruc
tie clasica, cu obiectivul microscopului confocal deschizandu-se in varful videoendoscopului si un sistem cu min
isonde care se introduc prin canalul de lucru al unui videoendoscop obisnuit. Indiferent de tehnica folosita, expl
orarea este inceputa in modul endoscopic standard, iar dupa localizarea leziunii de interes, imaginea este comuta
ta in modul de microscopie confocala. Pentru ca ratade achizitie a sectiunilor prin tesuturi este foarte rapida, ima
gi ile sunt afisate pe monitorul TV, dar sunt si stocate in format digital. fiind revazute ulterior pentru interpretare
.

4. Echoendoscopia
Este o tehnica bazata pe endoscopie, care a raspuns nevoii de afinare a diapozitivului, in special pentru afectiunil
e pancreatice. Aceasta tehnica se bazeaza pe combinatia dintre sensibilitatea excelenta a diagnosticului cu ultras
unetele de foarte inalta frecventa si pe capacitatea endoscopiei de a ajunge atat de profund in interiorul organului
de investigat. Are performante excelente, datorita US cu frecvente foarte mari, dar performantele scad rapid pe
masura ce tesutul de investigat este mai indepartat de transductor, fiind deci utila, in special pentru diagnosticul l
eziunilor peretelui digestiv si ale structurilor adiacente.
Materialul folosit consta intr-un videoendoscop care are in varf un transductor pentru US sau din sonde de US c
are se strecoara prin canalul de lucru al unui endoscop obisnuit. Aceasta tehnica este utilizata pentru stadializare
a cancerelor si pentru aprecierea gradului de invazie a cancerelor precoce. Informatiile obtinute permit luarea cel
ei mai bune decizii terapeutice. In afara cancerelor tubului digestiv, diagnosticul ecoendoscopic este util si pentr
u tumori ale tesutului conjunctiv, pentru limfoame sau tumori neuroendocrine, pentru afectiuni pancreaticobiliar
e, dar si pentru afectiuni benigne.
In viitor, este posibil ca aceasta tehnica sa permita administrarea tinta de citostatice.

ECHIPAMENTELE SPECIFICE FOLOSITE IN GASTROENTEROLOGIE

1. PHmetria esofagiana
Reprezinta proba standard in stabilirea diagnosticului de reflux patologic. Indicatiile phmetriei ambulatorii sunt
urmatoarele:
- inaintea chirurgiei antireflux, pentru evidentierea prezentei refluxului la pacientii fara leziuni endoscopice
- dupa chirurgia antireflux, in cazul persistentei simptomelor tipice de reflux, fara leziuni endoscopice, si in cazu
l persistentei simptomelor extraesofagiene
Progresele recente in evaluarea ph-ului esofagian sunt reprezentate de capsula Bravo, care scuteste disconfortul
sondei nazale si permite o evaluare de 48h.
2. Tranzitul baritat esofagian
Test foarte util pentru evidentierea stricturilor, a stenozelor si a herniei hiatale. Sensibilitatea in evidentierea esof
agitei severe este de 70-100%, in timp ce leziunile de esofagita usoara nu pot fi puse in evidenta cu aceasta tehni
ca.
3. Manometria esofagiana
Reprezinta testul de aur in diagnosticul si definirea tulburarilor de motilitate. Tulburarile primitive de motilitate
ale esofagului reprezinta un grup complex de afectiuni motorii, care afecteaza contractiile esofagiene.
Manometria nu are indicatie de rutina in boala de reflux gastroesofagian necomplicata. In schimb, este obligatori
e inaintea chirugiei antireflux, daca sunt identificate anumite tulburari esofagiene.
In ultimii 5 ani a fost introdusa pe scara larga manometria digitala, iar aceasta a pus in discutie. toate vechile def
initii si clasificari, fiind introduse noi criterii si subimpartiri ale bolilor.
4. Capsula endoscopica
Este o metoda neinvaziva de diagnostic al afectiunilor tubului digestiv care se poate substitui investigatiei endos
copice clasice. Aparitiaacestei investigatii a fost generata de dorinta explorarii intestinului subtire. Capsula endo
scopica capteaza intre 4-34 imagini pe secunda si realizeaza un film de circa 8-18h in functie de tranzitul intesti
nal al pacientului si de durata de viata a bateriei. Imaginile captate de videocapsula sunt transmise in timp real pr
in unde de radiofrecventa a unor senzori plasati la nivelul peretelui abdominal si toracic. Examinarea imaginilor
poate fi destul de laborioasa si consumatoare de timp, dat fiind volumul mare de capturi. In viitor se asteapta dez
voltarea unor softuri care sa usureze munca gastroenterologului sau prelucrarea sa fie facuta de un tehnician. Vi
deocapsula este prevazuta cu una sau 2 camere foto miniaturale, cu o baterie si o sursa de iluminat. Odata inghiti
ta de pacient, pe parcursul traversarii segmentelor tubului digestiv, va capta imagini cu o rata variabila in functie
de tipul capsulei si de producator, imagini pe care le va transmite unui recorder. Cele 8-15h de imagini succesiv
e, la distante milimetrice sunt de o calitate foartebuna si pot fi ulterior descarcate pe computer cu un program sp
ecial pentru a putea fi analizate in detaliu.
Capsula este eliminata prin scaun dupa 12-48h. Indicatia majora a capsulei endoscopice ramane patologia intesti
nului subtire. Se mai utilizeaza si capsula de esofag, care este destinata unor pacienti de nisa, utilizarea ei pe sca
ra larga fiind discutabila. Capsula de intestin subtire este utila in sangerarile digestive oculte si obscure, in boala
celiaca, in boala inflamatorie intestinala si in orice patologie de intestin subtire.
O directie de dezvoltare in viitor este capsula de colon.

CONTRAINDICATIILE CAPSULEI ENDOSCOPICE!!


- stenozele
- perforatiile digestive
- fistulele digestive
- prezenta unui dispozitiv electromagnetic implantabil
- bolile neurologice asociate cu tulburari de deglutitie
- copiii sub 12 ani
- sarcina