15.04.

2015 Fundatii
Username/Parolainexistente

email
Login AmuitatparolaxCreazacontnou

Home Exploreaza Upload

Administratie

Artacultura
Biologie
Fundatii

Casagradina
Diverse
15 Reducere pentru bilet
Economie Prinde acum reducerea. Bilete de avion ieftine.
Geografie
Gradinita
Istorie 5.2. Fundatii
Jurnalism
Limba 5.2.1. Amenajarea terenului.
Literaturaromana
Management
Amenajarea terenului de amplasament al viitoarei
constructii se compune din mai multe operatii care
Medicina
conduc, n final, la posibilitatea executarii

Personalitati
Profesorscoala
elementelor de constructie din infrastructura. .
Aceste operatii sau procese sunt de complexitati
Sociologie diferite. Ele pot fi executate n paralel sau pot fi
Stiinta consecutive. Lucrarile de amenajare a terenului de
Arhitecturaconstructii amplasament pot ajunge, n cazul unor constructii
Astronomie
Chimie
de mare amploare, la o pondere considerabila n
Drept
ceeaceprivestecosturileeconomicofinanciare.
Fizica
Informatica 5.2.1.1. Lucrari pregatitoare si trasarea constructiilor.
Matematica
Stiintepolitice Prin lucrarile pregatitoare se ntelege un grup
Tutorials compact de procese specifice, bine definite, si
Tehnicamecanica anume:
Timpliber
fixareacoteipardoseliidelaparter,respectivcota
0.00
16.
Pvc curatireasidefrisareaterenului
demolareaconstructiilorexistentepeamplasament
.

colorat ncazulcndacesteaexista
transportulmaterialelorrezultate
Vopsitorie
obtinerea si definitivarea platformei terenului
pvc sistematizatsituatalacotaCTS
Reduceri de trasareasistemuluimodulardeaxe:A,B,C,..,1,2,
pana la 25% 3,,...
A. Fixarea cotei 0.00.

1. Printre primele operatii care se executa la

nceperea lucrarilor pe santier este fixarea cotei
0.00.
2.Cota0.00unreperrelativalesdeproiectantnca
n primele faze de proiectare. Odata ales acest
reper ramne definitiv pentru ntreaga viata a
constructiei.nraportcucota0.00sedefinesten
jos infrastructura si deasupra suprastructura.
Toate cotele de nivel, att n interiorul constructiei,
pentru infrastructura si suprastructura, ct si n
exteriorulacesteia,semasoaranraportcucota
0.00.Coteleaflatedeasupra sunt pozitive, + a, iar
celeaflatesubsuntcotenegative,b.
3.Prindefinitie,cotapardoseliidelaparteracladiriice
se executa este cota 0.00. Aceasta cota este
precizata n proiectul de executie, n plansele n
http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 1/40
15.04.2015 Fundatii

care se reprezinta: planul de situatie, planul de

sapatura, planul general de fundatie. Cota 0.00
esteexprimatanvaloriabsolute,nmetri.
4. Pozitionarea cotei 0.00, precum si verificarea
periodicaapozitieisefacecumijloacetopografice.
5.Fixareapeterenacoteizerosefacecubornedin
beton sau din metal pentru lucrari de importanta
medie sau deosebita. Pentru lucrari de mai mica
importantasepotfolositarusidinlemn.
6. Bornele se dispun n locuri special amenajate
situatenincintasantieruluiastfelnctsasepoata
pastra pe toata durata de executie. n cazuri
deosebite trebuie realizate lucrari speciale de
protectie,spreexemplumprejmuiri.
7.ncazulncaresealipestelacalcanoconstructie
noua n raport cu o constructie existenta, legata
functional de aceasta, n majoritatea cazurilor se
adopta cota 0.00 a cladirii existente. Este
recomandabilacestprocedeudeoarecenraportcu
aceasta cota sunt pozitionate toate elementele de
ALTEDOCUMENTE
Vitalitateanaveireprezintacapacitateaacesteia
deasimentinecaracteristiciletehnicede
exploataresiproprietatilenauticeinconditiide
avari
EXPERTIZPRIVINDPROTECIATERMICNr.
A.0714010BlocmantabetonIsospanS
36,5/13,5
29DEMOTIVEPENTRUAUTILIZAARGISOL
SISTEMULDECONSTRUCTIECUIZOLATIE
TERMICAPERFECTA
Vopsireperetedupagletuire
proiectuldeinstalatiielectriceaferentobiectivului
cudestinatiaHaleDepozitare
ArhitecturanMesopotamia.Ziguratul
Aditivinbetoane
Produsul"TOUCH&MOTION"

constructii din fundatii si suprastructura. Un alt ZUGRAVELISIVOPSITORII

aspect important este conectarea retelelor de
instalatiiinterioarelareteleleexterioareexistente.
Search
B. Amenajarea terenului.

1.ncelemaimultesituatii,peamplasamentulviitoarei
constructii se gasesc, la momentul nceperii
Cofrajieftinsi
-15
lucrarilor, diverse materiale depozitate ntmplator,
vegetatie de diferite marimi sau constructii care practic
trebuie demolate. De aceea terenul de Sistemspecialpentrucase
Bilete amplasament trebuie pregatit pentru nceperea
lucrarilordetrasareasistemuluimodulardeaxede 0723172320
avion referinta.

ieftine 2. Operatiile de curatire, de defrisare, n general de

pregatireprealabilaaloculuipecaresevaamplasa
viitoarea constructie, constituie lucrarile de
Bilete amenajareaterenuluideamplasament.
lowcost 3. Toate aceste lucrari sunt nsotite de transportul si depozitarea materialelor rezultate n
ieftine. Cupon locurispecialpregatitenacestscop.
reducere 15!
C. Obtinerea platformei terenului sistematizat, situata la cota CTS.

1.Dupacuratireterenuldeamplasamentrezultadenivelat.ncontinuareestenecesarsafie
aduslaoformactmaiplana,caresapermitanceperealucrarilordesapatura,nvederea
trasarii si executarii fundatiilor. n proiectul de executie trebuie precizata cota acestei
platforme de pe care se porneste trasarea sistemului modular de axe. Lucrarile care
conduclaobtinereaplatformeimentionatesuntlucrarifienumaidesapaturadepamnt,
fie numai de umplutura de pamnt, fie de sapatura n unele locuri si de umplutura n
altele. Aceste lucrari se numesc lucrari de sistematizare a terenului de amplasament.
Cota prevazuta n proiect se numeste cota terenului sistematizat CTS. Iar platforma
obtinutasenumesteplatformaterenuluisistematizat.

D. Trasarea axelor principale ale sistemului modular.

1.Printrasareaconstructieisentelege,nprincipal,trasareasistemuluimodularprincipalde
axe.Acestsistemdeaxeesteformatdinaxetransversalenotatengeneralcucifre:1,2,
3, . si axe longitudinale notate n general cu litere majuscule: A, B, C, . Trasarea
sistemului modular principal de axe se face cu aparatura topografica. n monografia
Constructii si mediu, Editura MATRIX ROM, Bucuresti 2004, capitolul 14, Coordonare
http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 2/40
15.04.2015 Fundatii

dimensionala si modulara, sunt precizate principalele aspecte legate de introducerea

notiuniidesistemmodulardeaxedereferinta.

2. n figurile 5.2.1. si 5.2.2.este prezentat procedeul de trasare a sistemului modular de

referintapeplatformaterenuluisistematizatsituatalacotadinproiectCTS.

3.nfigura5.2.1.estereprezentatprofilulcontinuupentregulconturalviitoareiconstructii.
Axele14siaxeleACsuntmaterializateprinfire(cablurisausrme)sipozitionatepe
profilul continuu. Proiectia n plan a acestor fire este tocmai sistemul de axe principal.
Axarea pe suprafata terenului se coboara cu firul cu plumb sau cu aparatele topografice.
Marcareapeterensefacecuvopsea.

4. n figura 5.2.2. se poate vedea trasarea sistemului modular de axe realizata direct pe
platformaterenuluisistematizatlacotaCTS.

5. Dupa aceste trasari de axe ncep lucrarile de fundatii, adica sapaturile pe axele de
referinta.nraportcuaxareafacutasemarcheazasapaturalacoteledinproiect.PeaxulB
esteexemplificatatrasareasantuluicontinuucarearelatimeanplan .

Fig.5.2.1.Profilecontinuepentrutrasareasistemuluideaxe

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 3/40
15.04.2015 Fundatii

Fig.5.2.2.Vederenplan
5.2.1.2 Sapaturi si sprijiniri.
A. Criterii care determina sapatura.

1.Studiul geotehnic. Avizul geotehnic sau studiul geotehnic, care este descris n capitolul
urmator, furnizeaza structura stratificarii terenului de amplasament, cota n adncime a
terenului bun de fundatie (stratul geologic pe care se poate aseza talpa fundatiei),
capacitatea portanta a stratului bun de fundare. Studiul geotehnic mai precizeaza date
desprepozitianadncimeaapeifreatice.ncazulexistenteipnzeideapafreaticapotfi
necesare lucrari de eliminare a apei din teren, atunci cnd executia fundatiilor necesita
acesteoperatii.

2.Tipulsolutieidefundare.Solutiadefundaresealegeastfelnctsaasiguretransmiterea
ncarcarilorverticalesiorizontaleprovenitedinsuprastructuraterenuluidefundare.Tipurile
defundatiidiferitesuntprezentatencontinuarencapitolulclasificareafundatiilor.

3. Functiunile existente n subsol pot influenta configuratia sistemului de fundare prin

aspecteparticularecumarfi:proceseletermicecuvaloridetemperaturamari,configuratiile
geometricespecialedeterminatedeprocesetehnologice,regimdefunctionaredinamicetc.

B. Sapaturi deasupra pnzei de apa freatica.

1. Sapaturile se pot executa n taluz vertical, n functie de natura terenului, sau nclinat
(natural).Aceastadepindedecoeziuneaterenuluisiadncimealacaresefacesapatura.

2. Pentru terenurile cu coeziune buna si adncimi de fundare sub 2 m, sapaturile se pot

executaverticalsifarasprijiniri.

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 4/40
15.04.2015 Fundatii

3.ncazulsapaturilorcuadncimimari,suntnecesaresprijinirialemalurilor.

4. Montantii se bat n pamnt sprijinind taluzul vertical prin intermediul dulapilor orizontali.
Fortele de mpingere sunt preluate de spraituri (elemente orizontale cu rol si de
distantieri).

5.Uneori,nlocdesolutiadescrisamaisus,sefolosescziduridesprijin.Ziduriledesprijinse
calculeazalampingereapamntuluisiseverificalarasturnareafatademuchiafundatiei
ziduluidesprijin.Utilizareazidurilordesprijinesteadmisanumaincazurispecialesibine
justificate.

C. Sapaturi sub pnza de apa freatica.

1.ncazulacestorterenuri,sprijinirilesefacpeelementecuprofilspecialnumitepalplanse.
Palplansele asigura incinta sapaturii mpotriva patrunderii apei. Ele pot fi din lemn, beton
armatsaumetal.

2.PalplanseledinlemnpotaveaprofilnV.Elesenfignpamntrealizndastfelunperete
continuu care, prin forma profilului si colmatarea acestuia n timp, mpiedica patrunderea
apeinincinta.Etansareasefaceprinumflarealemnuluincontactcuapa.

3.Palplanseledinbetonarmatsipalplanseledinmetalsepunnoperanacelasimod.

4.Patrundereaapeiestempiedicatalapalplanseledinbetonarmatsimetalprincolmatarea
rosturilorntimpsidesicanareapatrunderiiacesteia,respectivprinformaprofilului.

5.Apaseeliminadininteriorulsapaturiicupompespecialeamplasatepeconturulsapaturii,
executnduse epuismente. Aceste operatii sunt nsa costisitoare. De aceea se
recomanda a nu se evita executarea lucrari sub nivelul apei subterane fara o justificare
ntemeiata.

5.2.2. Definitia si clasificarea fundatiilor.

5.2.2.1. Preambul.
1.Fundatiilesuntprincipalelesubsistemedeconstructiedispuseninfrastructura.Eleseafla
n contact direct cu pamntul si anume cu terenul bun de fundare caruia i transmit
ncarcarileprovenitedinsuprastructura.Studiulgeotehnic,carevafianalizatnparagraful
urmator,precizeazacaracteristicilefizicomecanicealeterenuluidinamplasament,pebaza
carora se alcatuiesc si se proiecteaza fundatiile si infrastructura n ansamblu. Aceasta
nseamna ca ncarcarile verticale si orizontale de la nivelul talpii de fundatie se transmit
terenuluibundefundarestabilitconformavizuluigeotehnicnlimitelecapacitatiiportantea
acestuia.
2.n alegerea tipului de fundare, precum si a celorlalte date necesare executarii fundatiilor,
cum sunt: adncimile de fundare, materialele cu care se realizeaza efectiv fundatiile,
claseledebetoane,tipuldeotelulbeton,termoizolatiilesihidroizolatiile,trebuiesasetina
seamademaimulteaspecte:
Caracteristicilezoneiclimaticencareseaflaamplasamentul
Caracteristicileseismicealeamplasamentului
Caracteristicilegeologicesihidrologicealeterenului
Tipulstructuriiderezistenta
Particularitatile structurii de rezistenta provenite din conditii locale de conformare,
tehnologice,procesetermice,mediiagresiveetc.
ncalzirea deosebita a elementelor din infrastructura n cazul cazanelor de la centralele
termice,cazane,cuptoareetc.
Posibilitateapatrunderiiapeinsubsolulconstructieidatoritafluctuatieianualeanivelului
pnzeideapafreatica.
5.2.2.2 Definitia si rolul fundatiilor.

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 5/40
15.04.2015 Fundatii

Definitie:
Fundatiilesuntelementeprincipaledeconstructiiaflatencontactdirectcuterenul.
Fundatiilefacpartedininfrastructura.Eleauroluldeapreluasitransmiteterenului
de fundare ncarcarile gravitationale si ncarcarile orizontale transmise de
suprastructura.
Conditiiledetransmitereancarcarilorsuntdeterminatede:
conditiigeotehnice
conditiihidrologice
tipulstructurii
procesetehnologicespecificeetc.
5.2.2.3. Studiul geotehnic si stabilirea cotei de fundare.
Studiul geotehnic contine rezultatele cercetarii asupra tuturor conditiilor de amplasament,
furnizndtoatedatelereferitoarelaacestea:
1.Conditiiclimatice se refera la adncimea eficienta a ciclului nghetdezghet n sol,
notatacu .nRomnia,dimensiunileafectatedeacestciclusuntde0,71,2mnfunctie
de zona geografica. Cota de fundatie trebuie sa depaseasca adncimea de nghet cu
minim1020cm
2.Conditiadestabilitategeneralaaterenuluisereferalaalunecariledeterensaualte
degradariposibilealeacestuia
3.Conditiigeotehnicesereferalastratificatiaterenuluipeverticala,namplasament.Se
precizeaza aici calitatea si proprietatile fizicomecanice ale fiecarui strat geologic si se
indicaacelstratncaresepoatefunda,numitsistratbundefundare.Studiulgeotehnic
indicanmodobligatoriucotadefundare,notata masuratadelaterenulnaturallacare
seaflaacelstrat.Fundatiiletrebuiencastrateminim20cmnstratulbundefundare.
4.Conditiihidrogeologicesereferalanivelulapelorfreatice(cepotfidesuprafatasau
deadncime).Studiulgeotehnictrebuiesasereferesilacaracteristicilechimicealeapelor,
la agresivitatea acestora, indicnd si o solutie de principiu pentru protectia fundatiilor. n
studiulgeotehnicsemaiprecizeazavariatiasezonierasivariatiaanualaaniveluluiapelor
freatice
5. Conditii legate de zona seismica. Studiul indica zona seismica si gradul de protectie
antiseismicalacaretrebuieefectuatcalcululseismicalconstructieirespective.Semaipot
indicauneleparticularitatisiconditiicesevorimpunestructuriisiconformariideansamblu
aacesteia
6.Conditiilegatedestructuraderezistenta.Acestcriteriusereferalaalegereatipuluide
fundatienfunctietipulstructuriiderezistenta.Desisistemuldefundarealoricareistructuri
de rezistenta are particularitati, se pot preciza unele caracteristici generale. Astfel se pot
corelaurmatoareletipuridestructuricutipuriledefundatiicorespunzatoarelor.
pentrustructurirealizatecuperetistructuralidinbetonarmatsepotadoptafundatiicontinue
dinbetonarmat,fundatiipereteledegrinzidefundare,fundatiiperadiergeneral
pentrustructurirealizatecuperetistructuralidinblocuridezidariesepotadoptafundatii
continuesubziduridetipblocsisocluarmat
pentrustructurirealizatedinstlpisigrinzi,adicastructurincadresuntindicatemainti
fundatiileizolatedinbetonarmatdetipblocsicuzinetarmat
7. Conditii legate de caracteristicile de agresivitate ale terenului sau apei din pnza
freatica,precumsialeproceselortehnologice:
patrundereaapeinincintaconstructiei
particularitatialeproceselortehnologice:noxe,mediiagresive,sauagresivitateaapelor
subterane
ncalzirea excesiva a fundatiilor si terenurilor de fundare datorata instalatiilor si
echipamentelordininfrastructura

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 6/40
15.04.2015 Fundatii

utilaje speciale sau configuratii geometrice speciale necesare proceselor tehnologice

prevazutensubsol.
5.2.2.4. Tema de proiectare.
Toatecaracteristicileprezentatencadrulstudiuluigeotehnic,trebuiecuprinsentemade
proiectare.
1.Conditiiclimatice.
2.Conditiadestabilitategeneralaaterenului.
3.Conditiigeotehnice.
4. Conditiihidrogeologice.
5.Conditiilegatedezonaseismica.
6. Conditiilegatedestructuraderezistenta.
7. Conditii legate de caracteristicile de agresivitate ale terenului sau apei din pnza
freatica,
n afara acestor date tema de proiectare mai trebuie sa contina date specifice elaborate de
specialitateaInstalatii.
5.2.2.5 Clasificarea fundatiilor.
1.Dupamaterial:
fundatiidinzidariedepiatra
fundatiidinbetonsimplusefolosescurmatoareleclasedebetoane:
BC2pentruumpluturisiegalizari
BC3.5pentrufundatiicontinue,ncazulvariatiilormicideumiditatensol,laS+P+4
etaje
BC5sefolosesclafundatiicontinuepentruS+P+10etaje
BC7fundatiicontinuencazulvariatiilormarideumiditate(nacestcazestearmat).
fundatiedinbetonarmatsefolosescurmatoareleclasedebetoane:
BC10folositepentrufundatiielastice,radiere,fundatiipaharmonolit,cuzineti,retelede
grinzidefundare
BC15folosite n conditii speciale cnd elementele de fundare vin n contact cu apele
subterane, fundatii pahar prefabricat, fundatii supuse la solicitari importante,
fundatiisupuselaactiunidinamice
OB37folositpentrurezistentasiconstructiv
plaseSTNB(srmatrasametalica)folositapentrurezistenta
PC52folositpentruarmaturiderezistenta.
2.Dupaadncime:
fundatiidesuprafata:fundatiicontinue,rigide,elasticesauizolatelastice
fundatiideadncime:fundatiispeciale,dechesoanesaupiloti.
3.Dupanivelulapelorfreatice:
fundatiideasupraniveluluiapelorfreatice
fundatiisubnivelulhidrostatic.
4.Dupatipulstructuriisisolicitarileimpusedestructurafundatiei:
fundatiicontinuesubperetiportantidezidariesidiafragma
fundatiisubstlpi
fundatiitippaharpentruelementeprefabricate(paharulpoatefitipmonolitsauprefabricat)
fundatiipereteledegrinzisigrinzicureazemeizolatecenupotfintreruptedelucraride
canalizare,saufundatiideutilajesimasinicucaracterspecial.
radier.
http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 7/40
15.04.2015 Fundatii

5.2.3. Fundatii directe

5.2.3.1. Etape de realizare a blocului de fundatie.
1. Dupa terminarea platformei terenului sistematizat, se face trasarea sistemului modular
principaldeaxedereferinta,fig.5.2.1.sifig.5.2.2.ncazullocalalexecutariiunuisantde
fundatie,spreexemplupentruturnareabloculuidefundatieculatimea din axul B, fig.
5.2.2,separcurgetapelea,b,c,d,prezentatenfig.5.2.3.

2. Prima etapa consta n trasarea pe teren a latimii sapaturii care, n cazul luat ca
exemplu,estecentratafatadeax,fig.5.2.3.a.
3.ncontinuareseexecutasapaturansantcontinuupnalaprimcotadesapatura,notata
cuC.S.1.fig.5.2.3.b.
4. Urmatorii min. 20 cm pna la cota finala de sapatura, notata cu C.S., trebuie sa se
excavezeimediatnainteaturnariibetonuluidinbloculdefundatie.nacestmodseelimina
eventualitateadegradariiterenuluidelacontactulcubetonuldinbloculdefundare,ncazul
unorprecipitatiiabundentesaualtorsituatiineprevazute.
5.CotadefundareC.F.,stabilitaconformprecizarilordelapunctul5.3.2.2.,esteidenticacu
cotadesapaturaC.S.Latimeasapaturii esteidenticaculatimeabloculuidefundare
.

6. n etapa urmatoare se toarna betonul din blocul de fundatie, fig.5.2.3.c. Se observa ca

betonulturnatpoatefirealizatnelevatiefolosindcofrajuldecca.10cmpestecotaC.S.
Aceastacotanelevatieabloculuidefundarepoateaveadiferitevalori,nfunctiedeceea
ceestenecesar.
7.Ultimaetapaconstandispunereastratuluidehidroizolatielaparteasuperioaraablocului
de fundare, n vederea realizarii peretelui de zidarie si a straturilor de pardoseala, fig.
5.2.3.d.
8.Stabilireadimensiunilorbloculuidefundaresefaceprinrespectareadatelorreferitoarela:

corelatiadintredimensiunilesapaturii,latimeasiadncimea si

dimensiuneaminimaadeaxareapereteluipebloc

latimeabloculuidefundare rezultatadincalcul

altedateconstructivespecificecucaracterlocalsauparticularnfunctiedeamplasament,
de sistemul cladire, de traversarea, strapungerea blocului de fundatie cu elemente de
instalatiietc.
5.2.3.2. Fundatii continue din beton simplu sub ziduri.
A. Fundatii cu sectiune dreptunghiulara.
1. Sapatura obtinuta dupa toate operatiile descrise anterior, trebuie sa satisfaca datele
prezentate n tabelul 1, fig. 5.2.4. Aceste date se refera la corelatiile dintre dimensiunile
minimealelatimiisapaturii sinaltimeasapaturii .Sapaturaaiciestemasuratadela
cotaCTS.
2. n fig. 5.2.5. este reprezentata o fundatie cu sectiune dreptunghiulara mpreuna cu
straturile laterale de pardoseala si peretele din zidarie care sta, axat, pe fundatie. Sa
consideratcazulunuipereteaxatcentrat.

3.Adncimeasapaturii seconsideraaicicarespectatoateprevederilereferitoarela
executiaacesteia.Prinurmarelacareajungesapaturasatisfaceconditiileimpusecoteide
fundareCF.

4. Latimea de fundare rezulta din calcul. Totodata latimea de fundare trebuie sa

ndeplineascasidateleconstructivereferitoarelaalcatuireabloculuidefundatie.Astfeleste
necesar ca, indiferent de valoarea rezultata din calcul pentru , peretele de zidarie sa
http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 8/40
15.04.2015 Fundatii

poatafipozitionatpebloculdefundare.

Fig.5.2.3.Etapederealizareablocurilordefundatie
n acest sens este necesara o cota minima de ambele parti ale peretelui pentru trasarea
peretelui si pentru preluarea unor eventuale erori n trasarea si executia blocului de
fundatie.Sepoateapreciacaaceastacotapoateaveavaloareade1015cm.Totusin
functiedesituatiaconcretavaloareademaisuspoatescadeala2,55cm.
5.Pestebloculdefundatieseasterneunstrathidroizolatorpentrumpiedicareapatrunderii
apeinpereteledezidarie.
6.Straturiledepardoseala,luatedesusnjossuntconformfig.5.2.5.,detaliulA:
a.stratuldepardosealadelacota0.00
b.stratuldeplacadepardosealarealizatadinbetonarmatmonolit
c.unstratdehrtiekraft
d.stratulderupereacapilaritatiirealizatdinpietrisanticapilar
e.terenulsistematizat.
7. Unele functiuni ale straturilor de pardoseala. Astfel placa de pardoseala rolul de a
asiguraosuprafataplanapentruexecutiapardoselii,ndeplinestesiroluldeafaceposibila
sprijinireacofrajuluipentruplacadelaparter.Hrtiakraftnupermitelapteluidecimentdin
betonul proaspat al placii de pardoseala sa se scurga gravitational n stratul urmator.
Pietrisul anticapilar: o granulometrie monotona mpiedica patrunderea apei din umiditatea
naturalaapamntuluisauaapeidinprecipitatii,prinfenomenuldecapilaritate.
8.Fundatiilecusectiunedreptunghiularasepotfolosinmaimultecazuri:
http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 9/40
15.04.2015 Fundatii

ncarcarimicipebloculdefundatie
capacitateportantamareaterenuluidefundare
cladiredeimportantaredusasimicidimensiuni.
B. Fundatii n trepte.

1.Fundatiilentreptesuntovarietatedefundatiidinbetonsimplu.Potficuotreaptasaucu
douatrepte.Sectiunilecurentesuntdatenfig.5.2.6.pentrufundatiicuotreaptasinfig.
5.2.7.pentrufundatiicudouatrepte.

2. Acest tip de fundatie, n trepte, devine util n cazul acelorasi constructii de importanta
redusacumicidimensiuni,darcuncarcaricevamaimarisau,atuncicndacestecladiri
suntamplasatenterenuricucapacitatiportantereduse.naceastasituatiecrestelatimea
a blocului de fundare. Este mai economic sa se recurga la un bloc de fundatie cu
sectiunentreptedectsaseadopteunblocdefundatiecusectiunedreptunghiulara.

3.nfigurilementionatesuntprezentatetoatedateledealcatuireconstructivaasectiunilorn
trepte.Astfelpentruprimatreapta cm,iarpentruadouatreapta cm.

4.Prevederilereferitoarelaunghiulsuntprezentatenfig.5.2.11.ntabelul2.Valoareatg
estecuprinsanurmatorulinterval:

sisecoreleazacuvalorilecapacitatiiportanteaterenului .

5.Greutateaumpluturiidepamntseiancalculalaturidegreutateabloculuidefundatie.

Fig.5.2.4.Corelareadimensiunilorsapaturii

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 10/40
15.04.2015 Fundatii

Fig.5.2.5.Blocdefundatiecusectiunedreptunghiulara

Fig.5.2.6.Blocdefundatiecuotreapta

Fig.5.2.7.Blocdefundatiecudouatrepte

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 11/40
15.04.2015 Fundatii

5.2.3.3. Fundatii continue cu bloc si soclu la cladiri fara subsol.

1.Fundatiilecublocsisocluseadoptalacladirilacarecota0.00seaflamaisusdectn
cazul precedent. ntre peretele structural si blocul de fundatie se afla un element de
transmitereancarcarilordenumitsoclu.
2. n fig. 5.2.8. este data sectiunea curenta a unei fundatii cu bloc si soclu pentru perete
exterior,iarnfig.5.2.9.sectiuneacurentaauneifundatiipentrupereteinterior.Fundatia
pereteluiexterioresteprevazutacutrotuarperimetral.
3.Alcatuireaacestorsectiunitrebuiesarespectemaimultdateconstructive,spreexemplu:
corelatiantrecotelesapaturiicaresuntidenticecucotesapaturiiconformTabel1.
si .
coteledepozitionareasocluluipebloculdefundatie:1015cm
coteledepozitionareapereteluistructuralpesoclu:2,55cm
naltimiminimepentrubloculdefundatie cmsipentrusoclu cm.
4.Latimeatrotuarului sipantaacestuiap%trebuiecorelatecusensibilitatealaumiditate
aterenuluidefundare.Pentruterenurisensibilelaumiditateserecomandalatimidetrotuar
sipantemaimaridectncazulterenurilorinsensibilesaucusensibilitateredusalaapa.
5. ntre soclu si trotuar trebuie prevazut un cordon continuu perimetral din bitum pentru
mpiedicareapatrunderiiapeinterenuldefundaredelngabloculdefundatie.
6.UnghiultrebuiesasatisfacavaloriledecorelaredinTabelul2.
7.Stratificatiastraturilordepardosealaesteexpusanfig.5.2.11.ndetaliileBsiC,respectiv
detaliulBpentrustratificatiainterioarasidetaliulCpentrustratificatiexterioara,latrotuar.
8. Latimile blocurilor de fundare la exterior si la interior se determina din calcul
respectndtotodatadateleconstructivementionate.
9. Armarea minima a soclurilor interioare si exterioare, precum si armarea minima a
trotuaruluiesteprezentatanfig.5.2.12.sifig.5.2.13.

Fig.5.2.8.Fundatiepentrupereteexterior

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 12/40
15.04.2015 Fundatii

Fig.5.2.9.Fundatiepentrupereteinterior

Fig.5.2.10.Stratificatiiinterioaresiexterioare

Fig.5.2.11.Corelatiadintre siclasadebetoane

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 13/40
15.04.2015 Fundatii

Fig.5.2.12.Armaresocluexteriorsitrotuar

Fig.5.2.13.Armaresocluinterior

Fig.5.2.14.Stratificatiaplanseului Fig.5.2.15.Stratificatiasubplaca
pestesubsol depardoseala

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 14/40
15.04.2015 Fundatii

Fig.5.2.16.Stratificatietrotuar Fig.5.2.17.Dispunerea
hidroizolatiei
5.2.3.4. Transmiterea ncarcarilor gravitationale de la peretele structural la terenul de
fundare.

1. ncarcarile gravitationale se transmit de la peretii structurali la terenul de fundare prin

intermediulsubsistemuluistructuralalinfrastructurii,adicaprinintermediulfundatiilor.Acest
subsistem structural are tocmai acest rol de redistribui ncarcarile transmise de
suprastructura,respectiv,ncazurileexpusedeperetiistructuralidinzidariedecaramidasi
dealetransmiteterenuluidefundare.

2. n figurile 5.2.18. si 5.2.19. sunt precizate sectiunile de contact ntre elemente diferite:
peretestructuralblocdefundatiesau/sintretreptelebloculuidefundatie,precumsintre
bloculdefundatiesiterenuldefundare.

3.nfigurile5.2.20.si5.2.21.suntreprezentatendetaliudiagrameledepresiunicareaparla
contactulntreelementelestructurale.nbazaaxiomeilegaturilorsepotpunenevidenta
presiunilecareaparnsectiuniledecontactdefiniteanterior.

4. Presiunile efective se compara cu presiunile conventionale ale ternului de fundare

determinatenStudiulgeotehnic.

5.Relatiiledecalculsunturmatoarele:

pebazaacestorrelatiirezultalatimeabloculuidefundatie .

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 15/40
15.04.2015 Fundatii

Fig.5.2.18.Precizareasectiunilor(planelor)decontactntreelementencazulfundatieicu
blocdebetonsimplucusectiunedreptunghiulara

Fig.5.2.19.Precizareasectiunilor(planelor)decontactntreelementencazulfundatieicu
blocdebetonsimplucuotreapta

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 16/40
15.04.2015 Fundatii

Fig.5.2.20.Transmitereancarcarilorgravitationaledelaperetiistructuralidin
zidarielaterenulbundefundareprinintermediulbloculuidefundarecusectiune
dreptunghiulara

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 17/40
15.04.2015 Fundatii

Fig.5.2.21.Transmitereancarcarilorgravitationaledelaperetiistructuralidin
zidarielaterenulbundefundareprinintermediulbloculuidefundarecuotreapta
5.2.3.5. Fundatii continue sub pereti din zidarie cu bloc si cuzinet la cladiri cu subsol.

1. Subsolul este un spatiu prevazut n infrastructura caruia i se aloca diferite functiuni

corespunzator destinatiei si importantei cladirii. Cele mai frecvente functiuni sunt de
depozitare, de adapost protectie civila, de spatii tehnice pentru centrale termice, garaje,
anexegospodarestietc.

2. Aceste aspecte functionale trebuie prevazute n Tema de proiectare elaborata de

specialitatileArhitecturasiInstalatii,mpreunacudateletehnicecarefacposibilaalcatuirea
subsolului,sianume:

a.dimensiunidegabarit,ndeosebiprecizareanaltimiisubsolului

b.sistemuldegolurinperetistructuraliaisubsoluluicaredecelemaimulteorinucoincidecu
sistemuldegoluridelanivelurilesuperioare

c.strapungerilenperetiistructuralinecesareamplasariiinstalatilorsiechipamenteloretc.

Pebazatemeideproiectaresepoateelaboraapoiproiectulderezistenta.

3.naltimeasubsolului,notata sealegeastfel:

a.pentrusubsolurilocuibile m

b.pentrusubsoluritehnice m

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 18/40
15.04.2015 Fundatii

c.altenaltimibazatepedatetehniceelaboratesijustificatedebeneficiar.

4. n figurile 5.2.22. si 5.2.23. sunt prezentate solutiile curent folosite n cele doua cazuri
curentntlnitenpractica:solutiapentrupereteledesubsolexterior,fig.5.2.22.sisolutia
pentrupereteledesubsolinterior,fig.5.2.23.DetaliileD,E,F.siG.,ncaresuntprecizate
modalitatiledealcatuirendiferitezonedistinctesuntexpusenfig.5.2.14.5.2.17.

5.Pereteledesubsolsehidroizoleazalaexteriorsistratuldehidroizolatieseprotejeaza,spre
exemplu,cuunstratdezidariedecaramidaplinangrosimede12,5cm.ndetaliulFeste
expusmoduldesuccesiunealacestorstraturi.

6. Datele constructive minime referitoare la pozitionarea soclului pe bloc si a peretelui

structuralpesoclusuntprecizateattpentrusolutialaexterior,ctsipentrucealainterior.

7. Alcatuirea planseului peste subsol necesita asigurarea unei termoizolatii la intrados.

Detalierea solutiei este prezentata n detaliul E. De remarcat solutia adoptata pentru
asigurarea pozitiei termoizolatiei prin stratul de tencuiala armata prinsa de placa peste
subsolprinmijlocireaagrafelor.

Fig.5.2.22.Fundatiicontinuesubperetidinzidariecublocsisoclu,lacladiricusubsol:
solutiapentrupereteexterior

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 19/40
15.04.2015 Fundatii

Fig.5.2.23.Fundatiicontinuesubperetidinzidariecublocsisoclu,lacladiricusubsol:
solutiapentrupereteinterior
5.2.3.6. Fundatii continue sub pereti din beton armat cu bloc si cuzinet la cladiri cu
subsol.
1. Consideratiile referitoare la functionalitatea subsolului sunt aceleasi ca n cazul solutiei
peretilordesubsolrealizatidinzidariedecaramida.
2. Se recomanda ca grosimea peretilor de subsol realizati din beton armat monolit sa fie
minimum25cm,attlaexterior,ctsilainterior.
3.nfig.5.2.24.si5.2.25.suntdatesolutiiledeperetidesubsolfolositenpracticacurenta.
DetaliiledealcatuireB,EsiGsuntdatenfig.5.2.10.5.2.17.
4. n vederea alcatuirii sectiunilor pentru blocul de fundatie si cuzinet, se recomanda
urmatoarelevalori:

cmsi cm

si

5. Latimea a blocului de fundare se determina respectnd n acelasi timp datele

constructivesivaloarearezultatadincalcul.
Armarea peretilor de subsol
6.Armareacuzinetului.Cuzinetulsearmeazacubarelongitudinalesibare transversale
rezultate din calcul, conform detaliilor din fig. 5.3.26. si fig. 5.3.27. Pentru asigurarea
legaturii ntre cuzinet si peretele de beton armat se prevad n cuzinet bare de legatura
http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 20/40
15.04.2015 Fundatii

numitemustatidelegatura.
7.Armareapereteluidesubsol.Peretelesubsoluluisearmeazacubarelongitudinalesi
baretransversaleminimum10(12)/10.20cmrezultatedincalcul.Pentrutrecereadela
o sectiune mai mare la o sectiune mai mica fierul se graifuieste cu panta 1:6. Barele
longitudinale si barele transversale formeaza o retea rectangulara pe ambele fete ale
peretelui. Pentru mentinerea distantei prevazute n proiect ntre cele doua retele de
armaturadepefetelepereteluisefolosescagrafesaudistantieri48/mp.

Fig.5.2.24.Fundatiicontinuesubperetidinbetonarmatmonolitcublocsicuzinetlacladiri
cusubsol:solutiapentrupereteleexterior

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 21/40
15.04.2015 Fundatii

Fig.5.2.25.Fundatiicontinuesubperetidinbetonarmatmonolitcublocsicuzinetlacladiri
cusubsol:solutiapentrupereteleinterior

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 22/40
15.04.2015 Fundatii

Fig.5.2.26.Armareapereteluidesubsolaflatlaexterior

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 23/40
15.04.2015 Fundatii

Fig.5.2.27.Armareapereteluidesubsolaflatlainterior
5.2.3.7. Fundatii izolate sub stlpi.
1.Principalelesolutiidefundatiiizolatesubstlpisuntprezentatenfig.5.2.28.fig.5.2.33.
2.Fundatiaizolatacublocdinbetonsimplusicuzinet din beton armat este reprezentata n
sectiunesinvedereplananfig.5.2.28.sfig.5.2.29.Dateleconstructivedealcatuiresunt
descrisenfig.5.2.28.
3.Cuzinetulestearmatlaparteainferioaracuoreteaortogonaladebareminimum10/10.20
cm conform sectiunii 11 fig. 5.2.29. La partea superioara a cuzinetului se pot prevedea
baredelegaturacubloculdefundatie.
4. Pentru asigurarea legaturii dintre cuzinet si stlp se prevad mustati de legatura conform
sectiuniisivederii22.
5.nfunctiedeariasuprafeteidefundaresepoatealegeunadintresolutiileurmatoareastfel:

pentru m,fundatiecutalpaprismatica,fig.5.2.30.sifig.5.2.31.

pentru m,fundatietipobelisc,fig.5.2.32.sifig.5.2.33.

6.Principiiledealcatuiresunt:
a.armareatalpiidefundarecuoretearectangularadearmaturamin.10/10.20cm
b.conectareabloculuidefundarecustlpulfolosindbaredelegatura(mustatidelegatura).
c.mustatileninteriorulbloculuisuntlegatentreelecuetrieri.

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 24/40
15.04.2015 Fundatii

7.Pentruambelesolutiidefundare,detipprismaticsaudetipobelisc,betonuldinblocnuse
toarnadirectpepamntuldinsapatura,cimaintiseasterneunstratdebetonsimplude
clasa inferioara Bc 3,5, sau Bc 5, numit betondeegalizare.Pe acest strat egalizator se
monteazaarmaturasiabiaapoisetoarnabetonuldinbloc.

Fig.5.2.28.Fundatieizolatasubstlpcublocdebetonsimplusicuzinet.Sectiuneverticala.

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 25/40
15.04.2015 Fundatii

Fig.5.2.29.Fundatieizolatasubstlpsicuzinet.Sectiuniorizontale.

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 26/40
15.04.2015 Fundatii

Fig.5.2.30.Fundatiecutalpaprismaticadinbetonarmat

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 27/40
15.04.2015 Fundatii

Fig.5.2.31.Fundatiecutalpaprismaticadinbetonarmat

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 28/40
15.04.2015 Fundatii

Fig.5.2.32.Fundatiecutalpatipobeliscdinbetonarmat

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 29/40
15.04.2015 Fundatii

Fig.5.2.33.Fundatiecutalpatipobeliscdinbetonarmat

5.2.3.8. Fundatii sub pereti de compartimentare.

1.Peretiidecompartimentare,pentrucazulcndsuntrealizatidinzidariedecaramidapotfi
demaximum12,5(15)cm.

2. Solutiile prezentate n fig. 5.2.34. expliciteaza stratificatia straturilor de pardoseala sub

fiecaretipdeperetedecompartimentare,de:7,5(10)cm,12,5(15)cm.

3.nfunctiedegrosimeaperetelui,seiaumasuridincencemaicomplexedearmareaplacii
de pardoseala. Astfel pentru peretii din caramizi asezate pe cant de 7,5 (10)cm se pot
prevedealocalsubperetenplacadepardosealadouabaredemin.10,PC52.ncazul
unor pereti mai grosi de 12,5 sau 15cm placa de pardoseala se poate ngrosa local sub
peretele de compartimentare si arma corespunzator realiznduse dea lungul peretelui o
grindacufetelelateralenclinate,fig.5.2.34.c.

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 30/40
15.04.2015 Fundatii

Fig.5.2.34.Fundatiipentruperetidecompartimentare

5.2.3.9. Fundatii pe retele de grinzi.

1.Fundatiilepereteledegrinziseadoptancazulunorsolicitarimarilanivelulinfrastructuriisi
aunorvalorimicialecapacitatiiportante aterenuluidefundare.

2. Pentru exemplificare sa ales reteaua de grinzi de fundatii expusa n fig. 5.2.35.

fig.5.2.38.PesistemulmodulardeaxedereferintaA,B,C,si1,2,3,4aufostprevazute
grinzile de fundare transversale GR.T.1 GR.T.4. si grinzile longitudinale GR.L.A.
GR.L.C.pozitionateaxat,fig.5.2.35.
3. Sectiunile caracteristice prin acest sistem de fundare Sectiunea transversala TT si
SectiuneaLongitudinalaLLsuntexpusenfig.5.2.36.sifig.5.2.37.Grinzilesedispun
peunstratdebetondeegalizarengrosimede810cm.nelevatie,cofrajulgrinzilorde
fundare transversale si longitudinale pune n evidenta, n afara de betonul de egalizare
amintit,naltimeatalpii sinaltimeainimii agrinziidefundare.

4.Alcatuireaconstructivaasectiuniigrinziidefundare.
Grinzile de fundatii sunt supuse la solicitari mari si de aceea naltimea inimii are n
generalvalorimari,decca.1,00msimaimult, m.

Deoarecestlpiisuntncastratingrinziledefundatie,dimensiunealatimiiinimii trebuiesa
fiedeminimumlatimeastlpului peaceadirectie.Dinconditiidedispunereaarmaturii
ninteriorulgrinziidefundatielatimeaacesteia semarestefatade cu cte 5 cm de
http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 31/40
15.04.2015 Fundatii

fiecareparteastlpului.

Latimeatalpii rezultadincalcul.Serecomandacanaltimeatalpiisafie cm.

5. Armarea sectiunii grinzii de fundatie. Grinzile de fundare sunt dublu armate datorita
solicitarilor la care sunt supuse. n fig. 5.2.38 este prezentata armarea minima a sectiunii
grinziidefundatie.ArmaturilelongitudinalerezultatedincalculsuntnotatecuA1a si A2a.
Sectiunea mai contine armaturi longitudinale de montaj, armatura transversala a talpii,
etrieri.

Fig.5.2.35.Plangrinzidefundatii

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 32/40
15.04.2015 Fundatii

Fig.5.2.36.Grindadefundatietransversala.Cofraj.

Fig.5.2.37.Grindadefundatielongitudinala.Cofraj.

Fig.5.2.38.Sectiunepringrindatransversaladefundatie.Cofrajsiarmare.

5.2.3.10. Fundatii pe radier general.

1. Radierul general este o solutie de fundare care consta dintro placa groasa asezata pe
terenuldefundareprinintermediulunorstraturicurolfunctional.

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 33/40
15.04.2015 Fundatii

2.Solutiacurentntlnitanpracticaareperetiperimetralipetotconturulradieruluisipereti
structuralisaustlpilainterior.nfig.5.2.39.esteprezentatunradiergeneraldispuspeun
sistemrectangulardeaxedereferintatransversale1,2,3,4silongitudinaleA,B,C.Tot
aicisuntpusenevidentasectiunilecaracteristicetransversalasilongitudinala.

3.Radierulesteprotejatlaexteriorcuunstrathidroizolatorsiprotectiahidroizolatieiconform
detaliuluiJ.StratificatiapecareseaseazaradierulestespecificatandetaliulH.

4.Armarearadieruluisefacecuretelerectangularedebaredispuseattlaparteinferioara,
ct si la partea superioara a radierului. Aceste retele de bare sunt puse n evidenta n
sectiuniletransversalasilongitudinalafig.5.2.41.

5.Subperetiiperimetralisiperetiiinterioringrosimearadieruluisepotprevedeacarcasede
centurisaudegrinziinclusedetaliilorK,L,M,NsiP.

6.Grosimearadieruluisealegenfunctiedemarimeasolicitarilor,degabaritulradierului,de
naturasicapacitateaportantaaterenului,precumsidealteconditiilocalesiparticulare.

Fig.5.2.39.Plancofrajradiergeneral

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 34/40
15.04.2015 Fundatii

Fig.5.2.40.Detaliiradier

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 35/40
15.04.2015 Fundatii

Fig.5.2.41.Planarmareradier

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 36/40
15.04.2015 Fundatii

Fig.5.2.42.Detaliiarmareradier

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 37/40
15.04.2015 Fundatii

Fig.5.2.43.Detaliiarmareradier

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 38/40
15.04.2015 Fundatii

Fig.5.2.44.Detaliiarmareradier

! !!

6! 3 , 9.
...! ! !
! 5 ,... ...
... ,...

DocumentInfo Afostutil?
Dacadocumentulafostutilsicrezicamerita
saadaugiunlinkcatreellatineinsite
Accesari:54656
Apreciat: Copiazacodul
inpaginawebasiteuluitau.
Comenteazadocumentul:
Nuestiinregistrat <ahref="http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php"target="_blank"
Trebuiesafiiutilizatorinregistratpentruaputea title="Fundatiihttp://www.scritub.com">Fundatii</a>
comenta

Creazacontnou

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 39/40
15.04.2015 Fundatii

CopyrightContact(SCRIGROUPInt.2015)

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/Fundaii219151913.php 40/40