UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris CZU: 661.183.2 + 541.183.5: 628.515 + 628.543+628.3

ŢÎMBALIUC NINA

STUDIUL PROCESELOR DE SORBŢIE A UNOR SUBSTANŢE NOCIVE ŞI ELABORAREA SCHEMELOR TEHNOLOGICE DE EPURARE A APELOR REZIDUALE

11.00.11 – protecţia mediului ambiant şi folosirea raţională a resurselor naturale

Autoreferat al tezei de doctor în chimie

Chişinău-2008

Teza a fost elaborată în laboratorul de Chimie Ecologică al Institutului de Chimie al A.Ş.M. Conducător ştiinţific: Lupaşcu Tudor, doctor habilitat în chimie, profesor cercetător, Institutul de Chimie al A.Ş.M. Referenţi oficiali: Macoveanu Matei - doctor în chimie, profesor universitar, UT “Gh. Asachi”, Iaşi, România; Sandu Maria - doctor în chimie, conferenţiar cercetător, Institutul de Ecologie şi Geografie al A.Ş.M.

Membri ai Consiliului Ştiinţific Specializat:
1. Duca Gheorghe – dr. hab. în chimie, prof. universitar, academician - preşedinte; 2. Gonţa Maria – dr. în chimie, conf. universitar - secretar ştiinţific; 3. Bilba Nicolae – dr. în chimie, prof. universitar, Iaşi, România - membru; 4. Matveevici Vera – dr. în chimie, conf. universitar - membru; 5. Zelenţov Veaceslav – dr. în chimie, conf. cercetător -membru.

Susţinerea va avea loc la 7 noiembrie 2008, ora 1400 (aula 222/4) în şedinţa Consiliului Ştiinţific Specializat D 30 11.00.11-01 din cadrul Universităţii de Stat din Moldova (MD-2009, str. A. Mateevici, 60, Chişinău, Moldova).

Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la biblioteca Universităţii de Stat din Moldova şi pe site-ul Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare (http://www.cnaa.acad.md.).

Autoreferatul a fost expediat la „01„ octombrie 2008

Secretar Ştiinţific al Consiliului Ştiinţific Specializat, dr. în chimie, conferenţiar universitar Conducător ştiinţific,
dr. hab. în chimie, profesor cercetător

GONŢA Maria

LUPAŞCU Tudor

Autor

ŢÎMBALIUC Nina 2

CARACTERISTICA GENERALĂ A LUCRĂRII Actualitatea temei. Scopul şi obiectivele lucrării: Elaborarea tehnologiilor performante de purificare a apelor reziduale care se bazează pe procedee de adsorbţie necesită studii profunde vizând procesele şi mecanismele de adsorbţie a poluanţilor organici şi anorganici din soluţii individuale şi din amestecurile acestora. Din cauza lipsei materiei prime tradiţionale de obţinere a cărbunilor activi şi datorită faptului că la noi în republică sunt cantităţi suficiente de materie primă vegetală anual regenerabilă. În literatura de specialitate sunt puţine surse referitoare la influenţa complexă a acestor factori asupra proceselor şi mecanismelor de adsorbţie a poluanţilor pe CA obţinuţi din materie primă vegetală. Adsorbţia substanţelor nocive pe suprafaţa CA este un proces complex. Printre metodele de epurare a apelor reziduale şi de potabilizare a apelor de suprafaţă un loc aparte revine tehnologiilor bazate pe procesele de adsorbţie. derivaţilor anilinei. s-au elaborat bazele teoretice şi practice de sinteză a acestui produs chimic. în special când e vorba de substanţele organice nocive bionedegradabile sau cu o biodegradabilitate redusă. au o capacitate sporită de imobilizare a substanţelor nocive cu masă moleculară diferită. pot fi regeneraţi. fenolului. Nu este o excepţie nici ţara noastră. iar în sectorul agrar se utilizează cantităţi minime de îngrăşăminte minerale şi pesticide. Una dintre problemele majore ale omenirii o constituie protecţia mediului ambiant. natura şi cantitatea grupelor funcţionale de pe suprafaţa CA. cojile de nuci. Circa 20 la sută din populaţia de pe glob nu are acces la apă potabilă calitativă. Surse referitoare la adsorbţia simultană a diferitor clase de poluanţi care se găsesc în apele reziduale din soluţii apoase multicomponente pe adsorbanţi carbonici autohtoni practic lipsesc. În acest scop s-au realizat obiectivele: • Studiul proceselor de adsorbţie a substanţelor tensioactive.suprafaţa specifică totală. în pofida faptului că fabricile şi uzinele lucrează la o capacitate redusă. impactul negativ al poluării anterioare se resimte şi în prezent. precum şi a ionilor metalelor grele din soluţii individuale şi din amestecurile 3 . cât şi de structura chimică. au rezistenţă mecanică sporită. care posedă aşa calităţi importante precum acestea: nu elimină substanţe toxice în sistemul lichid. care depinde de mulţi factori ce ţin atât de natura şi proprietăţile adsorbantului . Astăzi nu există nici o ţară care să nu se confrunte cu problema deficitului resurselor de apă potabilă şi a calităţii acesteia. mărimea şi distribuţia porilor. masa moleculară. a coloranţilor. cum ar fi sâmburii de fructe. Cel mai frecvent în calitate de adsorbant se utilizează cărbunii activi (CA). unde. seminţele de struguri. iar în jur de 50% este lipsită de condiţiile sanitare adecvate. starea fizico-chimică a substanţelor nocive în soluţie.

• Stabilirea influenţei temperaturii. • S-a stabilit că în procesul de adsorbţie a coloranţilor şi a substanţelor tensioactive atât din soluţii individuale. Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării: Au fost obţinute date experimentale ce pot fi utile pentru dezvoltarea teoriei adsorbţiei substanţelor tensioactive pe cărbuni activi. Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute: • S-a stabilit că valoarea adsorbţiei substanţelor tensioactive neionice creşte concomitent cu ridicarea temperaturii atingând valoarea maximă la t= 450C.prin mecanismul de schimb de ioni şi de formare a legăturilor coordinative. anilinei şi de ioni ai metalelor grele. simplă şi nu necesită utilaj sofisticat. Aceasta se explică prin faptul că concomitent cu ridicarea temperaturii iniţial. S-a stabilit că volumul porilor cărbunilor activi. ceea ce constituie 25-30% din toată suprafaţa geometrică a adsorbanţilor carbonici. Aplicarea în practică a acestor tehnologii va permite utilizarea în circuit închis a apelor tehnologice. cât şi din amestecurile acestora sunt utilizaţi doar supermicroporii şi mezoporii cărbunilor activi. • S-a demonstrat că în procesul de adsorbţie a derivaţilor fenolului şi anilinei din amestecul cu metalele grele. Acest fenomen este confirmat prin valorile variaţiei energiei diferenţiale libere de adsorbţie (-∆F) calculate pentru diferite temperaturi. are loc deshidratarea moleculelor de substanţă tensioactivă. • Au fost elaborate schemele tehnologice de epurare a apelor reziduale de coloranţi. ulterior procesul fiind predominat de factorul termodinamic. • S-a elaborat o metodă nouă de determinare a suprafeţei geometrice a cărbunilor activi utilizând procesul de adsorbţie a p-cloranilinei din soluţii apoase. adsorbaţii organici se imobilizează datorită interacţiunii forţelor de dispersie iar ionii metalelor grele . după care mărirea temperaturii este însoţită de diminuarea valorii adsorbţiei. derivaţi ai fenolului. substanţe tensioactive.acestora pe cărbuni activi industriali şi pe adsorbanţi carbonici autohtoni obţinuţi din materie primă vegetală anual regenerabilă din Republica Moldova. • Fundamentarea şi elaborarea schemelor tehnologice de epurare a apelor reziduale provenite de la întreprinderile de vopsire a ţesăturilor şi de la unităţile economice care procesează acoperiri metalice ale pieselor pentru diverse industrii. a structurii chimice a adsorbaţilor. Metoda este sigură. a parametrilor de structură şi a capacităţii de adsorbţie a cărbunilor activi asupra proceselor de imobilizare a poluanţilor pe adsorbanţii cărbunoşi. ceea ce conduce la sporirea interacţiunii adsorbat-adsorbant. 4 .

a XXIV -a Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice (Căciulata-Vâlcea.экономические проблемы Днестра (Одесса. rezultatele cercetărilor propriu-zise. 2007). 2000). Cele mai importante dintre ele sunt: Conferinţa de Chimie şi Inginerie Chimică (Bucureşti. cuvinte-cheie. 1999). Volumul şi structura lucrării Teza constă din introducere. Simpozionul internaţional "Mediul şi Industria" (Bucureşti. 2005). concluzii.A. 2001). 2 brevete de invenţie. Эколого. 20 de comunicări şi teze la conferinţe şi simpozioane. Aprobarea rezultatelor: Rezultatele cercetărilor expuse în această teză de doctorat au fost prezentate în cadrul diferitor forumuri ştiinţifice naţionale şi internaţionale de specialitate. 5 . 1998). 2004). 48 figuri (inclusiv 8 scheme). Simpozionul al IX-lea consacrat teoriei adsorbţiei (Moscova. recomandări practice. 4 capitole care cuprind studiul sintetic al surselor bibliografice în domeniu. dintre care 10 articole în reviste recenzate. S-a demonstrat că sorbţia ionilor metalelor grele pe cărbuni activi modificaţi depinde de gradul de hidratare a ionilor şi de capacitatea lor de a forma legături de tipul donor-acceptor. Publicaţii: Rezultatele prezentate în lucrare au fost publicate în 32 de lucrări ştiinţifice. Conferinţa jubiliară – INECO 15 ani (Chişinău. 1997). Lucrarea este expusă pe 121 pagini text dactilografiat şi conţine 18 tabele. Conferinţa a IX-a internaţională privind problemele teoriei adsorbţiei (Moscova. S-a stabilit mecanismul de imobilizare a unor poluanţi organici şi anorganici cercetaţi din amestecul acestora pe adsorbanţi carbonici. „Steaua” din municipiul Chişinău. Sunt prezentate adnotări în limbile română.precum şi suprafaţa specifică a adsorbanţilor carbonici ocupată de substanţa tensioactivă şi coloranţi determinate în urma procesului de adsorbţie din soluţii individuale este practic egal cu suma acestor parametri când adsorbţia este efectuată din amestecurile acestora. Punerea în aplicare a schemelor tehnologice propuse permite tratarea apelor reziduale până la un grad de purificare care permite refolosirea lor în tehnologiile de producere a bunurilor materiale şi economisirea apei potabile în procesele tehnologice. 214 referinţe bibliografice. Valoarea aplicativă a lucrării constă în faptul că pentru elaborarea tehnologiilor de purificare a apelor reziduale au fost utilizate atât soluţii model cât şi ape reziduale concrete provenite de la fabrica textilă S. bibliografie. I-a şi a II-a Conferinţă internaţională a Societăţii de Chimie din Moldova (Chişinău. engleză şi rusă. materialele şi metodele de cercetare. 2003.

ape reziduale. semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a cercetărilor. scopul şi obiectivele lucrării. seminţe de struguri. 6 . temperatura. În literatura de specialitate se întâlnesc puţine surse ştiinţifice care ar descrie procesul de adsorbţie din amestecurile de coloranţi şi substanţe tensioactive – componentele de bază ale apelor reziduale textile pe cărbuni activi obţinuţi din coji de nuci. substanţelor aromatice pe cărbuni activi şi influenţa diferitor factori cum ar fi pH-ul. de mărimea factorului de asociaţie. Sinteza literaturii ştiinţifice privind influenţa temperaturii asupra procesului de adsorbţie a STA din soluţii apoase pe CA ne permite să constatăm că această problemă nu este tratată univoc. Capitolul I. de pH-ul soluţiei. noutatea ştiinţifică. substanţe tensioactive. substanţelor tensioactive. Sunt puse în evidenţă rezultatele analizei literaturii referitor la procesele de sorbţie a ionilor metalelor grele pe cărbuni activi oxidaţi şi influenţa chimiei suprafeţei CA. derivaţi ai anilinei şi fenolului. Se menţionează că factorul principal care determină în ultimă instanţă mecanismul de adsorbţie a STA pe cărbunii activi este echilibrul hidrofil-lipofilic al moleculelor de STA. ionilor metalelor grele. Se menţionează că valoarea adsorbţiei coloranţilor depinde de: geometria moleculelor de coloranţi şi starea acestora în soluţie. coloranţi. iar în altele . elaborarea schemelor tehnologice de tratare a apelor uzate În acest capitol este analizată literatura de specialitate vizând studiul adsorbţiei coloranţilor. sâmburi de fructe.valoarea pH-ului nu influenţează procesul de sorbţie. Procesul de adsorbţie a coloranţilor depinde în mare măsură şi de porozitatea cărbunilor activi. epurare. structura adsorbatului şi a adsorbanţilor asupra acestor procese. a caracteristicilor fizico-chimice ale ionilor metalelor grele asupra proceselor de sorbţie a acestor poluanţi. Se constată că pentru imobilizarea coloranţilor sunt necesari cărbuni activi care au în structura lor preponderent mezopori – fapt condiţionat de dimensiunile mari ale moleculelor de coloranţi. aprobarea rezultatelor şi informaţii despre publicaţiile la tema tezei. Se constată faptul că mărirea valorii pH-ului soluţiei în unele cazuri sporeşte gradul de imobilizare a adsorbanţilor. adică raportul dintre partea hidrofilă polară şi hidrofobă nepolară a moleculelor. scheme tehnologice. Cercetarea proceselor de sorbţie a poluanţilor pe cărbuni activi. ioni a metalelor grele.Cuvinte-cheie: adsorbţie. Rezultatul investigaţiilor bibliografice ne permite să conchidem că în literatură sunt puţine date ştiinţifice care ar pune în evidenţă mecanismele de sorbţie a ionilor metalelor grele din amestecuri cu substanţele aromatice pe cărbuni activi obţinuţi din materie primă vegetală. CONŢINUTUL LUCRĂRII Introducerea include argumentarea actualităţii temei. cărbuni activi. de temperatură.

iar STA s-a separat preventiv de colorant prin metoda de extracţie cu cloroform în prezenţa soluţiilor acide şi neutre de albastru de metilen. urmată de decantarea suspensiilor obţinute şi flotarea în cazul apelor ce conţin STA. a suprafeţei mezoporilor. mmol/dm3. prima componentă s-a determinat direct – colorimetric. Conţinutul total al substanţelor organice în apele reziduale a fost determinat utilizând metoda consumului chimic de oxigen (CCO-Cr) conform metodei standarde. în care: C0 – concentraţia iniţială a poluantului. V – volumul soluţiei. Ce – concentraţia de echilibru. mezo. Astfel. apoi s-a determinat colorimetric. Ionii metalelor grele s-au determinat cantitativ prin metoda oscilopolarografică cu baleiaj liniar al tensiunii. a indicilor de iod şi albastru de metilen. Valoarea adsorbţiei poluanţilor din soluţii apoase a fost determinată utilizând ecuaţia: a= (C 0 − C e ) ⋅ V m (1).şi macroporilor. Materiale şi metode de cercetare Capitolul II include caracteristicele poluanţilor utilizaţi în cercetările ştiinţifice şi sunt descrise metodele de determinare a concentraţiilor de echilibru a acestora din soluţii apoase. a volumului micro-. mmol/dm3. g. conform analizei literaturii de specialitate. c este constanta care depinde de căldura de adsorbţie şi de condensare a adsorbatului. se utilizează ecuaţia Brunauer. 7 . Emmet. Astfel. pentru determinarea suprafeţei specifice a adsorbanţilor carbonici. dm3. modelul JENWAY 6505. Taller (BET) în formă liniarizată: P / Ps 1 c −1 = + ⋅ P / Ps a (1 − P / Ps ) am am (2). pentru soluţionarea problemelor de epurare a apelor reziduale sunt necesare investigaţii concrete pe apele unităţii economice în cauză. concentraţia coloranţilor şi a substanţelor aromatice din soluţii individuale şi din amestecuri s-a determinat utilizând metoda fotocolorimetrică la spectrofotometrul UV-VIS.Sursele bibliografice ce ţin de tehnologiile adsorbţionale de tratare a apelor reziduale şi de regenerare a cărbunilor activi epuizaţi indică că eficientizarea proceselor de epurare a apelor reziduale utilizând cărbuni activi sporeşte atunci când acestea sunt tratate iniţial cu coagulanţi anorganici şi organici. a conţinutului de cenuşă a cărbunilor activi utilizaţi. m – masa adsorbantului. Capitolul II. Concentraţia substanţelor tensioactive din soluţii individuale s-a determinat la interferometrul ЛИР – 2. În cazul în care s-a cercetat adsorbţia din amestecuri de colorant cu substanţă tensioactivă. În capitol sunt descrise metodele de determinare a suprafeţei specifice. am este adsorbţia la presiunea relativă P/Ps=1. în care: a este adsorbţia la presiunea relativă P/PS. În finalul capitolului se specifică că.

mk AG-3 BAU 0. R – constanta universală a gazelor. W02 – volumul micro.434(lgPs /P ) ⎥ + ⎢lg * − ⎜ ⎟ ⋅ 0. cm3/mol. cm3/g Sgeom. în care: am – valoarea adsorbţiei la P/PS=1. în care: W01.şi supermicropori. V* – volumul molar al adsorbatului. energia caracteristică de adsorbţie în micro(E01) şi în supermicropori (E02) s-au calculat după ecuaţia liniarizată Dubinin – Raduşkevici: 2 2 ⎡ W ⎤ ⎡ W ⎤ ⎛ RT ⎞ ⎛ RT ⎞ 2 01 02 ⎟ ⋅ 0.434(lgPs /P )2 ⎥ lga = ⎢lg * − ⎜ ⎜E ⎟ ⎜E ⎟ ⎢ V ⎥ ⎢ V ⎥ ⎝ 01 ⎠ ⎝ 02 ⎠ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ (4). P – presiunea la momentul dat. as – valoarea adsorbţiei la P/PS =1..şi a supermicroporilor. albastru de metilen. cm3/g Vmi. NA – numărul lui Avogadro.356 807 711 84 48 60-80 60-80 8 .Suprafaţa geometrică a cărbunilor activi s-a calculat din relaţia: S=am ωNA. E02 – energia caracteristică în micro. Ps– presiunea de saturaţie. Parametrii de structură şi capacitatea de adsorbţie a cărbunilor activi menţionaţi mai sus sunt prezentaţi în tabelul 1: Tabelul 1 Parametrii de structură şi capacitatea de adsorbţie a cărbunilor activi AG-3 şi BAU Adsorbantul Vme. m2/g Sme. Studiul proceselor de adsorbţie a substanţelor tensioactive şi a coloranţilor pe cărbuni activi din soluţii individuale şi din amestecurile acestora În capitol sunt expuse rezultatele cercetărilor ştiinţifice vizând elucidarea proceselor de sorbţie a substanţelor tensioactive (STA) şi a coloranţilor textili pe adsorbanţi carbonici din soluţii individuale şi din amestecurile acestora. Capitolul III. (5). T – temperatura Kelvin.326 0. Valoarea indicilor de iod.256 0.182 0. (3). Volumul sorbtiv al porilor (Vs ) se calculează din relaţia: Vs= în care: aS V*. ω – suprafaţa unei molecule de adsorbat.510 0. În calitate de adsorbanţi pentru studierea proceselor de adsorbţie a STA au fost utilizaţi cărbunii activi industriali AG-3 şi BAU. m2/g Fracţia de lucru. Volumul micro-(W01) şi supermicroporilor (W02). V*– volumul molar al adsorbatului. E01. cantitatea de cenuşă au fost calculate utilizând metode standarde.08 0. cm3/g Vs.

2. imobilizarea STA are loc pe asociate. ceea ce conduce la formarea treptelor în izoterma de adsorbţie. Adsorbţia acestor substanţe pe cărbunele activ BAU decurge fără trepte. substanţele tensioactive neionice (STAN) . Datele prezentate în tabelul 1 denotă că atât volumul cât şi suprafaţa mezoporilor cărbunelui activ AG-3 sunt practic de 2 ori mai mari în comparaţie cu aceeaşi parametri ai cărbunelui activ BAU. Vs – volumul sorbtiv după benzen. 9 .sub formă de asociate. Fig. – suprafaţa geometrică. temperatură şi pH-ul soluţiei. 1. Acest fapt condiţionează adsorbţia STAC pe cărbunele activ AG-3 iniţial.bromura de tetrametilamoniu (BTMA) şi bromura de tetrabutilamoniu (BTBA). la concentraţii mici. în formă moleculară şi la concentraţii mai mari ale STAC . Sme –suprafaţa mezoporilor. Sgeom. În calitate de adsorbaţi s-au cercetat substanţele tensioactive cationice (STAC) . şi nu pe molecule separate. Vmi – volumul mezoporilor şi microporilor.monoesterul oxietilat al alcoolului octilic (MEOEAO) C8H17O(C2H4O)20H şi a monoesterul oxietilat al alcoolului dodecilic (MEOEAD) C12H25O(C2H4O)23H şi coloranţii direct purpuriu. Izotermele de adsorbţie a BTMA (1) şi BTBA (2) pe cărbunele activ AG-3. În cazul când adsorbantul este neporos sau conţine o cantitate sporită de mezopori. concentraţia electrolitului.Vme. în funcţie de natura chimică şi concentraţia adsorbatului. Izotermele de adsorbţie a BTMA (1) şi BTBA (2) pe cărbunele activ BAU Analiza izotermelor de adsorbţie prezentate în figurile 1 şi 2 ne permite să conchidem că adsorbţia substanţelor tensioactive BTMA şi BTBA pe cărbunele activ AG-3 are un caracter de trepte. Izotermele de adsorbţie a substanţelor tensioactive cationice (STAC) pe cărbunii activi AG-3 şi BAU sunt prezentate în figurile 1 şi 2. Fig. roşu-aprins activ 5CX şi congo roşu. Acest fapt se explică prin aceea că STA în soluţii apoase interacţionează între ele formând asociaţi de diferite dimensiuni.

A fost studiată şi influenţa temperaturii asupra proceselor de adsorbţie a STAN pe cărbunii activi AG-3 şi BAU. determinate din izotermele de adsorbţie respective pe cărbunele activ BAU în funcţie de temperatură sunt prezentate în figura 3. după cum am menţionat anterior. Acest proces se termină la temperatura de 450C.15 0.21 0.19 am. 1 2 0.16 0.K Fig.Studiul proceselor de adsorbţie a substanţelor tensioactive neionice (STAN) a demonstrat că valoarea adsorbţiei acestor substanţe tensioactive pe cărbuni activi este direct proporţională cu numărul de grupe oxietilenice şi se exprimă prin ecuaţia: a ∞ = 46. iniţial. concomitent cu creşterea temperaturii are loc deshidratarea STAN şi în consecinţă are loc creşterea forţelor de dispersie dintre adsorbat–adsorbant. Valorile adsorbţiei maximale am a substanţelor tensioactive neionice studiate.74 (6). Ridicarea temperaturii mai mult de 450C conduce.13 290 300 310 320 330 340 350 T.14 0. S-a stabilit că gradul de utilizare a suprafeţei specifice a cărbunilor activi AG-3 şi BAU în cazul adsorbţiei STAN .18 0.C8H17O(C2H4O)20H şi C12H25O(C2H4O)23H alcătuieşte doar 20-35%. la diminuarea valorii adsorbţiei datorită faptului că procesul de adsorbţie este exotermic.17 0. fapt ce se datorează dimensiunilor mari ale moleculelor acestor substanţe. Dependenţa adsorbţiei maximale a C12H25O(C2H4O)23H (1) şi C8H17O(C2H4O)20H (2) de temperatură pe cărbunele activ BAU 10 .20 0.7 n0. Analiza izotermelor de adsorbţie a MEOEAO şi a MEOEAD măsurate la diferite temperaturi a demonstrat că valoarea adsorbţiei STAN cercetate creşte până la temperatura 450C. 3.mmol/g 0. apoi odată cu ridicarea temperaturii adsorbţia descreşte. Acest fenomen se explică prin faptul că.

37 0. 3 cm /g cm3/g W02.47 - 20. reprezintă cercetările vizând adsorbţia STA pe adsorbanţi carbonici autohtoni din amestecurile acestora cu coloranţii.84 - 0. Ca suport pentru adsorbţie au servit cărbunii activi obţinuţi din seminţe de struguri – CAP şi din coji de nuci – CAN. precum şi valorile adsorbţiei maximale. congo roşu.37 - 755 1270 0.03 1. Ssp.542 0. În prezenta lucrare. T).08 0. nm 0.06 54 51 Tabelul 3 Dimensiunile ionilor (L.6 12. atât din punct de vedere teoretic. kJ/mol X1. X2. dm3 /mol 0. nm 0. m2/g CAP CAN 0.2660 Pornind de la valorile adsorbţiei DDSNa şi a coloranţilor menţionaţi mai sus din soluţii individuale şi din amestecurile acestora.6217 0.92 1.88 T.42 V*.49 0.direct purpuriu. Un interes deosebit.45 0. H. în calitate de adsorbaţi s-au folosit dodecilsulfatul de sodiu C12H25OSO3Na (DDSNa) şi coloranţii .4216 0.85 1.31 ω. (nm) (nm) m2/g Vme. kJ/mol E02.5705 0.62 H.10 0. dimensiunile van-der-vaalsiene (ω) şi volumul molar (V*) a adsorbaţilor utilizaţi sunt prezentate în tabelele 2 şi 3.Fenomenele stabilite şi descrise anterior se confirmă şi prin valorile schimbării energiei diferenţiale molare de adsorbţie (-∆F).90 0.79 1.37 0. W01. trec printr-un maximum la 450C. a fost calculată suprafaţa specifică şi volumul porilor 11 .72 2. Tabelul 2 Parametrii de structură şi capacitatea de adsorbţie a cărbunilor activi obţinuţi din coji de nuci (CAN) şi din seminţe de struguri (CAP) Tipul de cărbune Vs.37 0. Parametrii de structură a cărbunilor activi utilizaţi. calculate pentru diferite temperaturi care. nm 3.89 2.56 1. nm2 2. cât şi practic. proecţia van-der-waalsiană (ω) şi volumul molar (V*) ale moleculelor de coloranţi şi substanţă tensioactivă Denumirea adsorbatului Colorant direct purpuriu Colorant roşu aprins activ 5CX Colorant congo roşu STA dodecilsulfat de sodiu (DDSNa) L.37 0. roşu-aprins activ 5CX. cm3/g Sme. cm3/g E01.

2 123.1159 0.095 249.0851 0.3 146.0984 0.5 102.3 248.0 165.0497 0.6 0.36 0.12 0.09 343.0319 0.0610 0.37 0.3 106.4 227.1 0.0971 0.4 252. cm3/g Socupat.4 251. individuale Roşu aprins activ 5CX din amestec 1:1.3 0.18 478.0930 0.7 0.29 0.0542 0 0861 0. Tabelul 4 Suprafaţa şi volumul ocupat de coloranţi şi DDSNa calculate din izotermele de adsorbţie pe cărbunele activ CAN.32 0.8 299. m2/g Ssumar.0830 184.35 0.1241 0.29 0.7 196.1610 0.9 151.22 0.20 0.0771 0.11 0.0801 0.0785 0.11 0.12 0. DDSNa din amestec molar 1:1 Roşu aprins activ 5CX din amestec 2:1 DDSNa din amestec molar 1:2 Congo roşu din soluţii individuale DDSNa din soluţii individuale Congo roşu din amestec molar 1:1 DDSNa din amestec molar 1:1 Congo roşu din amestec molar 2:1 DDSNa din amestec molar 1:2 0.6 Rezultatele obţinute ne permit să concluzionăm: 12 .0843 0. Adsorbţia maximală a adsorbaţilor (am) Vocupat. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 4.3 144.0456 0.7 216. Denumirea adsorbatului cm3/g Vsumar.0684 0.7 204.6 0.0759 0.0560 0.19 464.08 0.2 0.ocupate de moleculele adsorbaţilor în procesul de adsorbţie.0 312. m2/g am.0599 0. mmol/g Direct purpuriu din soluţii individuale DDSNa din soluţii individuale Direct purpuriu din amestec molar 1:1 DDSNa din amestec molar 1:1 Direct purpuriu din amestec molar 2:1 DDSNa din amestec molar 1:2 Roşu purpuriu activ 5CX din soluţii individuale DDSNa din soluţii.1572 192.08 375.0333 0.9 273.

53 0. X1.37 0.49 0. cm3/g X1.şi supermicroporilor.06 0.9 20. m2/g Vme.aceste substanţe diminuează esenţial activitatea microorganismelor şi.37 0. W01.15 0. Ssp – suprafaţa specifică.6 17.36 0. Capitolul IV. Vme – volumul mezoporilor. a întregului proces de tratare a apelor. Tabelul 5 Parametrii de structură şi capacitatea de adsorbţie a cărbunilor activi utilizaţi Tipul de cărbune VS. E01. m2/g CAS-16 CAS-23 CAS-24 CAS-26 0.44 0. coji de nuci şi seminţe de struguri.În procesul de adsorbţie a coloranţilor şi a STA pe cărbunii activi din soluţii individuale este ocupată toată suprafaţa mezoporilor şi parţial suprafaţa supermicropolilor.59 0. X2 .Suma volumelor şi suprafeţelor ocupate de moleculele de colorant şi de STA din amestecul acestora este practic egală cu volumul şi suprafeţele ocupate de aceste molecule în cazul adsorbţiei din soluţii individuale. Sorbţia substanţelor aromatice.Gradul de acoperire a suprafeţei specifice şi al volumului porilor cărbunilor activi este în funcţie de parametrii geometrici ai moleculei de adsorbat. respectiv.26 0. Sme – suprafaţa mezoporilor.8 30.2 0. cm3/g E01. a ionilor metalelor grele din soluţii individuale şi multicomponente. nm X2. .Moleculele de coloranţi şi cele ale STA ocupă integral volumul mezoporilor şi parţial cel al supermicroporilor. W02 – volumul micro. cm3/g E02. 13 .7 14. E02 energia caracteristică a micro.07 26. Parametrii de structură şi capacitatea de adsorbţie a adsorbanţilor menţionaţi sunt prezentaţi în tabelul 5.raza micro. cm3/g W01. cm3/g W02. Substanţele aromatice reprezintă substanţe toxice refractare.. cm3/g Sme.32 0.70 1270 755 786 912 0. nm SSP. care în mediul acvatic practic nu se supun degradării biologice.56 0. . Elaborarea schemelor tehnologice de tratare a apelor reziduale.10 51 54 76 72 VS – voluml de pori sumar. ba din contra .45 0. Au fost studiate procesele de adsorbţie a anilinei şi a unor derivaţi aromatici pe cărbunii activi obţinuţi din sâmburi de fructe.şi supermicroporilor. O soluţie eficientă în aceste cazuri este îndepărtarea acestor substanţe din ape prin metode de adsorbţie şi în special utilizând cărbunii activi.08 0.47 0.şi supermicroporilor. .

în care: a – valoarea adsorbţiei substanţelor refractare la diferite valori ale C/Cs. m2/g. inclusiv grosimea stratului de adsorbţie a substanţelor refractare pe suprafaţa adsorbanţilor carbonici.61 2. 14 .02 3. t – grosimea stratului de adsorbţie. Au fost calculate valorile suprafeţei geometrice ale cărbunilor activi utilizaţi în compartimentul respectiv în baza izotermelor de adsorbţie ale substanţelor aromatice cercetate din soluţii apoase utilizând ecuaţia: ∆aV * S= ∆t (8).50 2.07 2.16 Analiza rezultatelor prezentate în tabelele 5 şi 6 ne permit să conchidem că valorile adsorbţiei substanţelor aromatice depind atât de natura adsorbatului.78 2.45 2. precum şi din izotermele de adsorbţie a substanţelor aromatice din soluţii apoase. sunt prezentate în tabelul 7. V* – volumul molar al adsorbatului. mmol/g. nm. în care: a este valoarea adsorbţiei mmol/g.81 2. Valorile suprafeţei geometrice ale cărbunilor activi calculate din izotermele de adsorbţie a vaporilor de benzen.45 3. cât şi de capacitatea de adsorbţie şi parametrii de structură ai cărbunilor activi utilizaţi. Cunoscând valoarea adsorbţiei maximale a adsorbţiei şi suprafaţa geometrică a adsorbanţilor carbonici. V* este volumul molar al adsorbatului. se poate calcula grosimea medie statistică a stratului de adsorbţie (t). cm3/mmol. utilizând ecuaţia De-Boer: aV * ⋅10 4 t= S (7). S – suprafaţa geometrică a adsorbanţilor.Valorile adsorbţiei maximale ale anilinei şi a unor derivaţi ai anilinei sunt prezentate în tabelul 6. cm3/mol.93 3.72 2.41 2. Tabelul 6 Valorile adsorbţiei maximale ale substanţelor refractare pe diferite tipuri de cărbuni activi (mmol/g) Adsorbantul Adsorbatul CAS-16 CAS-23 CAS-24 CAS-26 Anilina o-nitroanilina p-nitroanilina p-cloranilina o-cloranilina 6.93 3.09 6.71 2.73 5.52 4.42 2.15 5.90 1.

394 750 0.37 630 0.37 1258 0. Grosimea stratului de adsorbţie a substanţelor aromatice studiate la valori de C/Cs=1 este cuprinsă între valorile 0. hidroxilice. lactonice. În procesul de oxidare a cărbunilor activi cu oxidanţi puternici cum ar fi HNO3.19 1175 0. Excepţie fac doar valorile suprafeţei geometrice a cărbunilor activi obţinute din izoterma de adsorbţie a o-cloranilinei. H2O2.331 750 0. NaClO etc. nm Sssp.362 743 0. nm m2/g p-cloranilină t.28 917 0. Cele mai apropiate valori ale suprafeţelor geometrice ale cărbunilor activi calculate din izotermele de adsorbţie a vaporilor de benzen sunt în cazul adsorbţiei p-cloranilinei. Sssp. Sssp.264 788 0.19 1170 0. cetonice.239 940 0.25 800 0.255 900 0. se recomandă.79 1255 912 0.Tabelul 7 Parametrii t. nm m2/g o-nitroanilină t. m2/g Cărbune activ obţinut din coji de 1270 nuci . Prezenţa acestor grupe pe 15 . m2/g t. fenolice. peroxidice etc). p-nitroanilinei.217 1250 0. p-cloranilinei şi o-cloranilinei din soluţii apoase pe cărbuni activi obţinuţi din sâmburi. Pentru imobilizarea acestora cărbunii activi se supun modificării. Sssp calculaţi după izotermele de adsorbţie a anilinei.CAS-16 Cărbune activ obţinut din sâmburi 755 de piersici-CAS-23 Cărbune activ obţinut din sâmburi de prune -CAS-24 Cărbune activ obţinut din seminţe de struguri-CAS-26 786 0. adsorbţia p-cloranilinei din soluţii apoase.27 918 0. Anilină Tipuri de cărbuni activi Ssp. O2.57 876 0. mai mult sau mai puţin.47 723 0.4 nm cu excepţia valorilor acestui parametru calculate pentru o-cloranilină. nm Sssp.54 1254 Analizând rezultatele prezentate în tabelul 7 conchidem că valorile suprafeţei geometrice ale cărbunilor activi calculate din izotermele de adsorbţie a vaporilor de benzen practic coincid cu valorile obţinute din izotermele de adsorbţie a anilinei şi derivaţii acesteia măsurate din soluţii apoase. carbonilice. Ţinând seama de aceste realităţi. O3. Rezultatele obţinute ne demonstrează că în procesul de adsorbţie a substanţelor aromatice pe suprafaţa cărbunilor activi se formează un monostrat. O altă clasă importantă de poluanţi a apelor reziduale sunt ionii metalelor grele. H2SO4. compact. o-nitroanilinei. în calitate de metodă expres de determinare a suprafeţei geometrice ale cărbunilor activi.2 1216 0. m2/g p-nitroanilină t.74 1308 0. nm m2/g o-cloranilină t.2-0. o parte din carbonul amorf din scheletul cărbunelui activ se oxidează formând grupări acide (carboxilice. Sssp. Cărbunii activi intacţi conţin în structura lor grupări bazice care se formează în procesul de piroliză a materiei lemnoase şi pH-ul soluţiilor apoase de cărbuni activi are valori mai mari de 7.

Fig. Schematic aceste procese pot fi redate după cum este prezentat în figura 4. S-a stabilit că cărbunii activi oxidaţi adsorb o cantitate mai mare de ioni ai metalelor grele decât cărbunii activi intacţi. dar şi de schimbători de cationi. Situaţia se explică prin faptul că sorbţia ionilor metalelor grele se realizează prin schimb ionic sau/şi prin formarea legăturilor coordinative. Pb2+. a p-nitrofenolului şi a o-nitroanilinei din soluţii individuale apoase şi din amestecurile acestor poluanţi pe cărbunii activi oxidaţi şi intacţi. Astfel de cărbuni activi modificaţi posedă nu numai proprietăţi de adsorbant. Schema imobilizării ionilor metalelor grele şi a substanţelor organice refractare pe cărbunii activi oxidaţi 16 . Conţinutul grupelor cu caracter acid s-a determinat prin titrări acido-bazice utilizând metoda Boehm. S-a constatat. de asemenea.suprafaţa cărbunelui activ le modifică esenţial starea electronică şi energetică. Cd2+. Studiul proceselor de sorbţie a ionilor metalelor grele şi a substanţelor aromatice a permis punerea în evidenţă a mecanismelor de interacţiune a sorbaţilor cu adsorbanţii. Aceasta se explică prin faptul că ionii hidrataţi ai metalelor grele nu pot interacţiona cu grupele carboxilice localizate în microporii adsorbanţilor carbonici oxidaţi. de donor de electroni etc. că valoarea sorbţiei metalelor grele alcătuieşte doar 25-35 % din valoarea totală a grupărilor funcţionale cu caracter acid de pe suprafaţa cărbunilor activi oxidaţi. iar a substanţelor aromatice prin interacţiunea adsorbat-adsorbant a componentei hidrofobe a cărbunilor activi. Evaluarea proceselor de sorbţie a ionilor metalelor grele din amestecurile acestora cu substanţele organice aromatice ne demonstrează că valorile sorbţiei poluanţilor anorganici şi organici sunt practic egale cu valorile obţinute în procesul de sorbţie din soluţiile individuale ale acestora. de catalizatori.4. Au fost cercetate procesele de sorbţie a ionilor de Cu2+.

Schema imobilizării ionilor metalelor grele pe cărbuni activi oxidaţi prin schimb de ioni Fig.Cercetările efectuate vizând dependenţa schimbării pH-lui soluţiei în funcţie de valoarea sorbţiei ionilor metalelor grele demonstrează că imobilizarea acestor poluanţi anorganici se realizează paralel prin două mecanisme şi anume prin mecanismul schimbului cationic şi prin intermediul formării legăturilor coordinative ale ionilor metalelor grele cu atomii de oxigen din grupările oxigenate ale cărbunilor activi oxidaţi. care conţin poluanţii menţionaţi. Fig. Schema imobilizării ionilor metalelor grele pe cărbuni activi oxidaţi prin formarea compuşilor coordinativi Rezultatele obţinute la evaluarea proceselor de sorbţie a ionilor metalelor grele şi a substanţelor organice aromatice au stat la baza elaborării schemei tehnologice de tratare a apelor reziduale. Schematic aceste procese sunt prezentate în figurile 5 şi 6. 17 .6. Schema propusă este prezentată în figura 7. 5.

1 n HCl. 6 pompe. Filtru cu cărbune activ. Filtru cu nisip de cuarţ. Pentru imobilizarea integrală a ionilor metalelor grele este nevoie de un filtru cu cărbune activ oxidat.Fig. 3. 5. Coagulator. Filtru cu cărbune activ oxidat. Regenerarea cărbunilor activi oxidaţi s-a realizat prin tratarea acestor adsorbanţi cu soluţie de 0. 18 . 7. utilizarea căruia permite îndepărtarea totală a poluanţilor organici restanţi şi parţial a ionilor metalelor grele. Omogenizator de ape reziduale. Un aspect foarte important pentru eficientizarea tehnologiilor adsorbţionale de tratare a apelor este şi posibilitatea de regenerare a adsorbanţilor epuizaţi în aceste procedee. Schema tehnologică de tratare a apelor reziduale ce conţin substanţe organice aromatice şi ioni ai metalelor grele 1. Practicarea procesului de coagulare a substanţelor organice din apele reziduale utilizând coagulanţii Al2(SO4)3•18H2O şi Fe2(SO4)3•7H2O a demonstrat că prin acest flux tehnologic poate fi redusă încărcătura organică (CCO-Cr) cu 60-75%. 2. Astfel tratate apele reziduale devin mai curate şi pentru îndepărtarea totală a substanţelor organice este necesar o cantitate mai mică de cărbune activ. Utilizarea fluxului tehnologic elaborat permite purificarea completă a apelor reziduale şi reutilizarea ei în procesele tehnologice astfel realizându-se un ciclu închis de folosire a apelor tehnologice.7. 4.

Pentru epurarea acestor categorii de ape uzate se recomandă utilizarea procedeelor de ozonizare preventivă. care are ca scop destrucţia macromoleculelor şi micelelor. 19 .O problemă deosebită pentru ţara noastră o constituie apele reziduale de la fabricile de vopsire a ţesăturilor care conţin un spectru larg de coloranţi. Instalaţie pentru flotare. tratarea cu peroxid de hidrogen. iradierea UV. 11. Omogenizator de precipitate. 4. s-a cercetat influenţa naturii şi a cantităţii de coagulant asupra procesului de coagulare. Cele mai bune rezultate se obţin la combinarea ozonării cu iradierea UV în prezenţa H2O2. 9. Pentru studii s-a prelevat o probă de apă reziduală de la SA „STEAUA” din mun. Coagulator-decantor. Acumulator de sedimente. Aceste procedee sunt destul de costisitoare şi unităţile economice din ţara noastră nu le aplică. s-a studiat influenţa parametrilor de structură şi a capacităţii de adsorbţie a cărbunilor activi autohtoni şi industriali asupra imobilizării poluanţilor restanţi după coagulare.8. 10 Pompe. 8. 12. Filtru de vid. Filtru cu nisip. o cantitate mare şi diversă de detergenţi. 7. Schema tehnologică de purificare a apelor reziduale de la SA „STEAUA” 1. Schema tehnologică de epurare a apelor reziduale provenite de la vopsirea ţesăturilor la SA „STEAUA” din municipiul Chişinău elaborată este prezentată în figura 8. o gamă vastă de alţi compuşi chimici. Chişinău pentru care au fost determinaţi indicii de calitate iniţiali. Filtru cu cărbune activ. 2. S-a cercetat posibilitatea epurării apelor uzate de la întreprinderile de vopsire a ţesăturilor în baza proceselor de adsorbţie pe cărbuni activi autohtoni. 3. 6. 5. Stingător de spumă. Colector-omogenizator. Fig.

calculată din 20 . Concluzii 1. astfel realizându-se un ciclu închis de folosire a apelor. odată cu ridicarea temperaturii are loc ruperea legăturilor de hidrogen dintre moleculele STAN şi moleculele de apă. că valoarea adsorbţiei substanţelor tensioactive neionice cercetate creşte concomitent cu ridicarea temperaturii până la 450C. valoarea adsorbţiei STAN se micşorează. care au o capacitate sporită de imobilizare a acestei clase de poluanţi. de asemenea. Suprafaţa geometrică a cărbunilor activi. Cele constatate au fost demonstrate şi de valorile energiei diferenţial molare de adsorbţie. S-a demonstrat că grosimea stratului de adsorbţie pe cărbunii activi a substanţelor aromatice cercetate la raportul de concentraţii Ce/Co=1 este apropiată de valoarea înălţimii inelului benzenic al derivaţilor anilinei. S-au prezentat rezultatele studiului procesului de adsorbţie a derivaţilor anilinei şi fenolului pe cărbuni activi autohtoni şi a procesului de sorbţie a ionilor metalelor grele pe cărbuni activi oxidaţi. calculate pentru diferite temperaturi. Aceasta se explică prin faptul că. fapt ce este condiţionat de dimensiunile mari ale moleculelor STAN care nu pot pătrunde în supermicroporii adsorbanţilor carbonici. S-a constatat că este de preferat regenerarea termică a cărbunilor care permite restabilirea practic integrală a capacităţii de adsorbţie a adsorbanţilor carbonici. iniţial. La temperaturi mai mari de 450C are loc micşorarea valorii adsorbţiei datorită exotermicităţii proceselor de adsorbţie. Cercetările realizate au stat la baza elaborării schemei tehnologice de purificare a apelor reziduale ce conţin substanţe aromatice şi ioni ai metalelor grele.Au fost cercetate. S-a cercetat procesul de purificare a apei reziduale reale de la SA „STEAUA” din Chişinău şi în baza rezultatelor obţinute şi a studiilor anterioare sa elaborat o schemă tehnologică de epurare a apelor reziduale textile. a coloranţilor din soluţii individuale şi din amestecurile acestora şi s-a reflectat influenţa parametrilor de structură şi a capacităţii de adsorbţie a cărbunilor investigaţi asupra proceselor de sorbţie. În lucrare s-au evidenţiat studiile adsorbţiei STA. În cazul epurării apelor reziduale ce conţin STAN se recomandă utilizarea adsorbanţilor carbonici mezoporoşi. La temperaturi mai ridicate. Sinteza rezultatelor obţinute cuprinde generalizarea cercetărilor realizate referitor la procesele de adsorbţie a substanţelor nocive studiate pe cărbuni activi autohtoni şi influenţa diferitor factori asupra acestor procese. ceea ce conduce la intensificarea interacţiunii forţelor de dispersie. procesele de regenerare termică şi cu microunde a cărbunilor activi epuizaţi. S-a stabilit că suprafaţa geometrică a cărbunilor activi cercetaţi ocupată în procesul de adsorbţie a substanţelor tensioactive neionice constituie circa 20-35%. Apele reziduale epurate conform acestor scheme pot fi reutilizate în procesele tehnologice. 3. 2. S-a constatat.

6. substanţe tensioactive şi aromatice. Au fost elaborate schemele tehnologice de epurare a apelor reziduale poluate cu coloranţi. 2. Recomandări practice 1. Au fost elaborate şi brevetate procedee de regenerare a cărbunilor activi uzaţi. ioni ai metalelor grele. În procesul de adsorbţie a DDSNa şi a coloranţilor textili valorile suprafeţei specifice şi a volumului porilor cărbunilor activi. Chişinău au demonstrat că. Apele reziduale epurate conform acestor scheme pot fi reutilizate în procesele tehnologice. sunt practic egale cu suma acestor valori. care permit imobilizarea integrală a ionilor metalelor grele. în calitate de coagulant este de 21 . Din acest motiv. „Steaua” din mun. 4. calculate pentru adsorbţia din soluţii individuale. că procesul de adsorbţie a coloranţilor studiaţi este funcţie de parametrii geometrici ai moleculelor de adsorbat. Sorbţia ionilor metalelor grele se realizează prin intermediul grupelor funcţionale cu caracter acid de pe suprafaţa cărbunilor activi prin mecanismul de schimb de ioni sau/şi prin formarea de legături coordinative. S-a constatat. Valoarea sorbţiei metalelor grele este funcţie de mărimea razei ionului hidratat şi de structura electronică a acestuia. Schema tehnologică de purificare a apelor reziduale poluate cu substanţe organice refractare şi cu ioni ai metalelor grele poate fi recomandată pentru utilizare unităţilor economice care în rezultatul activităţii lor acumulează ape reziduale ce conţin substanţe organice şi ioni ai metalelor grele. Esenţial în schema propusă este faza utilizării cărbunilor activi oxidaţi. este practic egală valoarea determinată din izotermele de adsorbţie a derivaţilor anilinei cu excepţia adsorbţiei o-cloranilinei. Adsorbţia derivaţilor fenolului şi anilinei se realizează pe partea hidrofobă a cărbunilor activi prin intermediul forţelor de dispersie. 7. astfel realizându-se un ciclu închis de folosire a apelor. Valorile adsorbţiei maximale a coloranţilor sunt în deplină concordanţă cu parametrii de structură a cărbunilor activi cercetaţi. calculate pentru adsorbţia din amestecurile acestor poluanţi. Rezultatele studiului procesului de purificare a apelor reziduale de la întreprinderea textilă S. S-a stabilit. adsorbţia p-cloranilinei este recomandată ca metodă expres de determinare a suprafeţei specifice a adsorbanţilor carbonici. sau pot fi evacuate în sistemul centralizat de canalizare a apelor comunale.A. Aplicarea în practică a acestei scheme permite utilizarea apelor tehnologice în ciclu închis. Cea mai apropiată valoare a suprafeţei cărbunilor activi în comparaţie cu valoarea obţinută din izotermele de adsorbţie-desorbţie a vaporilor de benzen este cea obţinută din adsorbţia pcloranilinei. 5. că ionii metalelor grele şi moleculele substanţelor aromatice se imobilizează separat pe suprafaţa cărbunilor activi oxidaţi.izotermele de adsorbţie a vaporilor de benzen.

5. М.. М. Aceste procedee se recomandă pentru sporirea eficacităţii utilizării cărbunilor activi autohtoni în procedeele de epurare a apelor uzate şi pentru regenerarea adsorbanţilor carbonici epuizaţi.67-70. 4. с.. 3.. care la dozarea a 50 mg/l permite îndepărtarea a 67% din încărcătura organică. Чобану М. Natura stratului de adsorbţie ale substanţelor tensioactive ionice pe suprafeţe nepolare. Ропот В. Ştiinţe biologice şi chimice. № 6. с. 43-48. И.. Ропот В. 1995. №6. Buletinul Academiei de Şniinţe a RM. p. Se recomandă o metodă expres de determinare a suprafeţei specifice a cărbunilor activi – adsorbţia din soluţii apoase a p-cloranilinei. Чобану М.. 1990. Ţîmbaliuc N. И. obţinuţi din materie primă locală..preferat utilizarea sulfatului de aluminiu. науки. care au probleme cu apele reziduale. Цымбалюк Н. . 1989. биол. 3. Влияние температуры и рН на адсорбцию ОП-7 из водных растворов на угле АГ-3. Влияние температуры на адсорбцию неионогенных ПАВ из водных растворов на угле АГ-3. 1993. Rezultatele obţinute vizând studiul proceselor de sorbţie şi stabilire a mecanismelor de imobilizare a poluanţilor organici şi anorganici au condus la aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice în domeniul imobilizării poluanţilor pe suprafeţe solide. Buletinul Academiei de Ştiinţe a RM. 11.. М. 1992. Aceasta conduce la sporirea eficacităţii utilizării cărbunilor activi vegetali obţinuţi din materie primă locală. Чобану М. Lista lucrărilor publicate la tema tezei Articole în reviste recenzate: 1. Au fost elaborate şi brevetate procedee de regenerare a cărbunilor activi vegetali. Цымбалюк Н.. Ciobanu M.. и хим. №6. №5. М. Lupaşcu T. 508-510. Ştiinţe biologice şi chimice. И. 4. Влияние температуры на адсорбцию оксиэтилированных моноэфиров нормальных октилового и додецилового спиртов из водных растворов на угле БАУ. т. и хим. И. Ропот В. 67-71. 51-56. c. Ропот В.. №5. 22 . Известия Академии наук ССР Молдова. Apele reziduale epurate conform acestei scheme pot fi reutilizate în procesele tehnologice. М. 5. науки.Munteanu G. М. Химия и технология воды. М. М. Адсорбция четвертичных аммониевых солей из водных растворов на углеродистых адсорбентах. с. Чобану М.. Цымбалюк Н. Цымбалюк Н. биол. Aceste date pot sta la baza elaborării schemelor tehnologice adsorbţionale şi pentru alte unităţi economice. Известия Академии наук РМ. 2.

98-102. Environmental Engineering and Managament Journal. 1999.. Ciobanu M. CAO-36. Влияние структуры окисленных углей на сорбцию ионов тяжелых металлов. 1998. 1997.a.Монахова Л. Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ciobanu M. 1995. Lupascu T. Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. a. Lupaşcu T.. 23 . 15. p. 21-23 septembrie. Ciobanu M. vol.. Ţîmbaliuc N. v.6.. 2007. p. Материалы IV Всероссийского симпозиума „Актуальные проблемы адсорбционных процессов.. Ciobanu M. Adsorbţia unor derivaţi de anilină din soluţii apoase pe diferite tipuri de cărbune activ. v. Ţîmbaliuc N.324-326. p. Conferinţa de Chimie şi Inginerie Chimică Bucureşti . Simpozion. nr.383-386.. Cercetări privind adsorbţia substanţelor refractare pe cărbuni activi obţinuţi din sâmburi de fructe. Căciulata-Vâlcea. Protecţia mediului – parte a restructurării economiei româneşti.. . с. Монахова Л. Mereanu V. Меряну В. 2002. 169-176.” Тез.. 983-987. Teodorescu M.. Чобану М. ş. 7-9 oct. p. Ţîmbaliuc N. Revista de Chimie. 20-26. 9.. Цымбалюк Н. Lupaşcu T.55. Ţîmbaliuc N. 16. М. 14... v.5. 16-18 octombrie 1997. Ciobanu M.. Adsorbţia unor derivaţi de anilină din soluţii apoase pe diferite tipuri de cărbune activ. CiobanuM. Adsorbţia Pb2+ şi a p-nitrofenolului din amestecurile lor pe cărbunii activi CA-36. 10. Cu2+ . Lupaşcu T. 8. .. şt. Лупашку Т. Materiale şi teze ale comunicărilor ştiinţifice: 11. Tsimbaliuc N. şi agricole. Чобану М. Ţîmbaliuc N.. ş. Uze of oxidized activated carbon in water treatment processes. Изучение механизма сорбции ионов тяжелых металлов на косточковых углях.. 13.. 12. с..905 -908. 4(289 ). Revista de chimie. 2002. Ciobanu M. 2002. Nicolau M. Simposion of Ecological Chemistry. Ţîmbaliuc N. Ţîmbaliuc N. 58. (4). р. The adsorption of aniline derivatives aqueus solutions on diferent activated carbons obtained from fruits stones and shell nut. Teodorescu M.1. A XXIV-a Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice..10. 80.. seria „Ştiinţe chimico-biologice”. 1998. 48. Adsorbţia amestecurilor de coloranţi si substanţe tensioactive din soluţii apoase pe cărbuni activi. September... Studiul proceselor de imobilizare a o. biol. Chişinău. 1-4 october. p.. Lupaşcu T..Cd2+ şi Fe3+ pe cărbuni activi oxidaţi obţinuţi din coji de sâmburi şi fructe. Lupaşcu T. Ciobanu M. 174..№ 2. Lupashcu T. Merean V.. Лупашку Т..şi p-nitrofenolului prin sorbţie pe cărbuni activi vegetali. Lupaşcu T. 291-299.. p. Ţîmbaliuc N. Цымбалюк Н. докл. Материалы V-го Всероссийского симпозиума. Sorbţia ionilor de Pd2+. p . p.. chim. Chişinău.. Bucureşti. 1995. 7.

. Лупашку Т. с.1. Ciobanu M. Rusu V.. Цымбалюк Н. 1999. 25..Днестр для питьевых нужд. 2001. Монахова Л.. 137-141. Tsimbaliuc N. Merean V. p.” 12 Romanian International Conference on Chemistr and Chemical Engineering...... Мереан В. Труды IX Международной конференции по теоретическим вопросам адсорбции и адсорбционной хроматографии.-practice „Apele Moldovei”.P.55. A XXV-a Sesiune Naţională de chimie. Rezumate.26.. Imobilizarea metalelor grele din apele de suprafaţă cu cărbunii activi oxidaţi. Чобану M.. Руссу В.. 20.17. Чобану М.. Mereanu V. 22 Lupashku T. Lupaşcu T.. Studies of changes in adsorption and structure characteristics of active carbon exposed to oxidation.. Realizări şi perspective. Ştiinţa. М. Ballo A. Chobanu M. Одесса. Ciobanu M.. 190-196. Cercetări în domeniul chimiei. Bucharest.129-132.. Усовершенствование технологии очистки воды р. Călimăneşti. Cosma C. p.. Studiul mecanismului de sorbţie a ionilor de Cu2+ din soluţii apoase pe cărbuni activi oxidaţi.. Ţîmbaliuc N. 6-8 oct. М. September 13-15.. Ciobanu M. 18. Lupaşcu T. p. Ţîmbaliuc N. 24.докладов международной научнопрактической конференции " Эколого.. 24 . 24-28 апреля. Adsorbţia benzenului şi a metanolului pe cărbunele activ CAS-24. Цымбалюк Н. Lupaşcu T.. Nicolau M. 25-26 februarie 1998. Chişinău. Труды IX Международной конференции по теоретическим вопросам адсорбции и адсорбционной хроматографии.373. IX Международная конференция по теоретическим вопросам адсорбции и адсорбционной хроматографии.. Цымбалюк Н.. p.. Rezumatele comunicărilor celei de-a III Conferinţe Internaţionale ştiinţifico. Чобану М..E. 19.... p. Materialele Simpozionului "Mediul şi Industria". 2528 сентября 2000. Ţîmbaliuc N. Lupaşcu T. Tsimbaliuk N. Тез. v. Mereanu V. Лупашку Т. Nicolau M. Изучение процессов получения косточковых активных углей и исследование их адсорбционных характеристик. 24-28 апреля. 24-28 апреля 2001. Лупашку Т. 169-173.экономические проблемы Днестра".. Исследование механизма сорбции тяжелых металлов окисленными углями. Ропот В.. с. Î. Bucureşti. М. с. 2001. Căciulata-Vâlcea. România. с.. Romania. 23-25 septembrie 1999. 21. 23. Вакарчук И. 1999.81-88. Ciobanu M. “Adsorption of Dyes and Surfactants on Activated Carbons obtained from Agrowaste. 85-86. Ţîmbaliuc N. Cercetări privind mecanismul de adsorbţie a ionilor metalelor grele şi a substanţelor organice refractare pe cărbunii activi. 2001.

свидетельство СССР "Способ регенерации гранулированного активированного угля" А. 79. Chişinău. Lupaşcu T. И.. 2007. The adsorption process of different types of surfactants on industrial activated carbons.. Влияние функциональных групп поверхности активного угля на адсорбцию различных органических веществ... New active carbons from vegetal byproducts for environmental and human health protection.Лупашку Т. Lupaşcu T. The II October 1-3. 28.. 29. p. c. 103. obtained and imported from the Russian Federation as well as on activated carbons obtained in pilot and industrial conditions from local annually regenerative material.45.. 30. Nastas R.35. Ţîmbaliuc N. М. Procedeu de regenerare a cărbunelui activ uzat (variante) (Invenţie № 2523). The II nd IX International Conference of the Chemical Society of the Republic of Moldova. Brevete de invenţie: 31... Авт. 2007.. М. has been investigated.. The influence of solution temperature upon these processes has been established.p. Elaborarea schemei tehnologice de tratare a apelor reziduale de la întreprinderile textile.. Чобану М.. 2007 p. The October 1-3. 27. М. Chişinău.26. Chişinău 2006...201-204. Ропот В. The Study of adsorption the dyes on the carbonic adsorbents from individual solutions at small eguilibrium concentrations... 32. Petuhova G. October 1-3. Materialele conferinţei jubiliare – INECO 15 ani. Adsorption of the dyes – congo-red and direct bluepure on carbonic and mineral adsorbents. Chişinău. The sorption processes of surfactants and dyes from individual solutions ant their mixtures have been studied.. of the thesis by Tsimbaliuc Nina “The Study of some noxious substances adsorption processes and the elaboration of technological schemes for sewage purification” The thesis comprises fundamental and applied researches regarding the marking out of some noxious substances adsorption processes: surfactants dyes. ABSTRACT nd International Conference of the Chemical Society of the Republic of Moldova. Ţîmbaliuc N. II nd International Conference of the Chemical Society of the Republic of Moldova. Timbaliuc N. p. Timbaliuc N. Цымбалюк Н..43.П. aromatic substances and heavy metals ions. Boţan V. Ţimbaliuc N. . Lupaşcu T. Lupaşcu T. Lupaşcu T. Moftuleac A. Ciobanu M.. 25 .С. Материалы Всероссийского симпозиума . Чобану М. Кацер Р.. p. 2004. Цымбалюк Н. Chobanu M. Ciobanu M. BOPI. № 4125938/3126/113621.-2004-№8.

AHНОТАЦИЯ к диссертации Цымбалюк Н. sewage. Coagulation and adsorption procedures. thus saving the potable water from the pipeline. ароматических соединений. dyes. поверхностно-активных веществ. Key words: adsorption. It has been established that the utilization of the coagulation procedure (using 50 mg/l of aluminum sulphate as coagulant) allows from the 67% diminution of the organic load from the real sewage. This permits to increase the efficiency of autochthonic activated carbons utilization in the final stage. technological schemes for purification of sewage from surfactants. Sewage can be purified to the extent that would allow for its re-utilization in the technological processes. purification. have been tested. aromatic substances. component 1 is immobilized due to acid groupings from oxidized activated carbons. surfactants. and namely – through cationic exchange and through the formation of coordinative bonds with oxygen atoms from the oxidate groupings modified activated carbon surface. Based on researches conducted in this thesis. component 2 is retained on the carbon adsorbents due to interaction with adsorbent’s hydrophobic side. 26 . полученных в лабораторных условиях из вторичного сырья сельскохозяйственных предприятий. ионов тяжёлых металлов. The chemical composition of sewage from JSC “Steaua” has been studied. heavy metals ions.It has been established that the volume of pores and the specific surface of carbons utilized in the process of adsorption from individual solutions is equal to the sum of these values when these pollutants are adsorbed from be-component mixtures. activated carbons. aromatic substances and heavy metals ions have been elaborated. technological schemes. dyes. It has also been established that the heavy metals ions sorption proceeds via two mechanisms. aimed at purifying the above mentioned sewage. In the process of heavy metals ion and aromatic organic substances sorption from their mixtures. Установлено влияние температуры на процесс извлечения неионогенных поверхностно-активных веществ из водных растворов. Проведено исследование разных видов поверхностно-активных веществ на промышленных марках активных углей. импортированных из Российской Федерации и на отечественных активных углях. «Изучение процессов сорбции некоторых токсичных веществ и разработка технологических схем очистки сточных вод» Диссертация посвящена изучению адсорбционных процессов целого ряда загрязняющих воду веществ: красителей.

ионы тяжёлых металлов.первые задерживаются посредством кислотных групп. Ключевые слова: адсорбция. сточные воды. а именно. Изучены процессы коагуляции и адсорбции для данного вида вод с целью их очистки. также. что сорбция ионов тяжёлых металлов происходит по двум механизмам. красители. поверхностно-активные содержащих помимо органических вещества. Текстильные сточные воды. технологические схемы. что использование сульфата алюминия в количестве 50 мг/л в качестве коагулянта позволяет уменьшить органическую составляющую этих вод на 67%. что и удельная поверхность и удельный объём пор активных углей задействованных в процессе адсорбции из индивидуальных растворов равен сумме этих величин из смеси данных веществ. Это позволяет повысить эффективность использования активированного угля на последней стадии очистки. Исследован состав производственных сточных вод АО «Стяуа». Установлено. При адсорбции из смеси ионов тяжёлых металлов и ароматических веществ . На основе исследований данной диссертации предложена. по механизму ионного обмена и по механизму образования доноракцепторных связей с кислородом кислотных групп. а вторые благодаря дисперсионным силам. 27 . ароматические соединения. схема очистки сточных вод веществ и ионы тяжёлых металлов. Установлено. очищенные по предложенной схеме можно использовать в закрытом производственном цикле.Исследован процесс адсорбции красителей и поверхностно-активных веществ на активных углях из индивидуальных растворов и из смеси этих веществ. Установлено также. очистка. активные угли.