CALENDARE IN CETATILE GRECESTI MILESIENE DIN PONTUL STANG Remus Feraru La greci, precum si la alte popoare ale antichitatii, sistemul de impartire a timpului pe ani, luni si zile era intemeiat pe fenomene naturale periodice (echinoctii si solstifi) si pe cunostintele astronomice acumulate de-a lungul vremii. La baza primelor incercari de constituire a unui calendar in lumea greacd s-au aflat cunostintele de astronomie dobandite de filosofii din Milet, reformele politice realizate de Solon la Athena si indemnurile venite de la sanctuarul din Delphi’. jn functie de complexe particularitati locale, in lumea greaca a existat o diversitate de calendare. in functie de locuri, anul oficial incepea la date diferite, ca de exemplu la Athena, odata cu prima lun& nou’ dupa solstifiul de vara, iar la Sparta spre echinoctiul de toamna. Inceputurile lunilor variau de la o cetate la alta, de asemenea gi numele lor, care derivau din denumirea s&rbatorilor desfasurate in luna respectiva, deoarece la origine, calendarul grec reprezinté un ansamblu de date rituale. in majoritatea oragelor grecesti, indiferent de momentul considerat inceput de an (solstitiu sau echinoctiu), anu! era denumit dupa un magistrat eponim civil sau religios (pregedintele colegiului de arhonti la Athena, pregedintele colegiului celor cinci efori la Sparta, preotul zeului Helios la Rhodos sau preoteasa zeifei Hera la Argos). Sistemul cronologic bazat pe succesiunea eponimilor locali era general raspandit in lumea greacd’. De asemenea, numele proprii masculine provin adesea de la numele lunilor anului, care, pornind de la onomastica, pot fi cu usurinté presupuse in cetéfile unde ele nu sunt atestate in mod direct? Diferitele calendare din lumea greaca aveau drept element comun considerarea anului de 354 de zile; este vorba de aga numitul calendar lunar mai scurt cu 11 zile in raport cu anul solar astronomic (365 de zile), Dintre calendarele ioniene, un calendar foarte cunoscut, bazat pe luni calculate astronomic, este cel atenian. Anul atenian era format la inceput din dousprezece luni de cate treizeci de zile fiecare; mai t&rziu, pentru a se realiza 0 mai bund concordant cu migcarea unii in jurul péméntului, anul, de 354 de zile, a fost impartit in luni de 29 (KotAon yffves - luni goale) sau de 30 de zile (rrArjpei¢ sufjves - luni pline). In ciuda progreselor facute de eleni in domeniul astronomiei, ei au reusit cu greu sa rezolve dificultatile create de decalajul dintre 1 Alexandru Avram, s. v. Calendar, in Enciclopedia arheologiei si istoriei vechi a Romédniei, lit. A-C, Bucuresti, Ed. Enciclopedicd, 1994, vol. 1, p. 238, (de acum inainte abreviat EATVR). 2 Thidem; de asemenea, vezi D. M. Pippidi, s. v. calendar, in Dicfionar de istorie veche a RomGniei (Paleolitic - sec.X), Bucuresti, Ed. Stiinifica si Enciclopedic’, 1976, p. 122, (de acum inainte abreviat DIVR); cf. Guy Rachet, Dictionar de civilizatie greacd, (traducere de C. Litman), Bucuresti, Ed. Univers Enciclopedic, 1998, p. 61. 3N. Ehrhardt, Milet und seine Kolonien. Vergleichende Untersuchung der kultischen und politischen Einrichtungen, vol. I, edifia a I-a, Frankfurt am Main, Bern, New-York, 1988, p. 113.Remus Feraru calendarul lunar si cel solar. Pentru a face ca anul lunar s& coincida cu cel solar, s-a adaugat 0 luna intercalaté (di86Aos) in calendar la fiecare trei ani (spiernpic - ciclu trieteric), apoi o luna in anii al treilea, al cincilea gi al optulea dintr-un ciclu de opt ani (dxraempls - ciclu octaeteric). Aceast lund intercalara era plasata dupa cea de-a sasea lund normala, al carui nume il lua, primind indicativul II*. Coloniile milesiene (Olbia, Tyras, Histria, Tomis, Dionysopolis, Odessos, Apollonia Pontica) din Pontul Stang’ preiau sistemul calendaristic din metropola lor, Milet. Calendarul utilizat la Milet este un calendar de tip ionian; el prezintA numeroase similitudini cu calendarul atenian pe care | am descris mai sus. Lunile milesiene (de 29 sau 30 de zile, ,goale”, xo/Aor sau ,pline”, mArjpeis) sunt atestate in mod _— direct; succesiunea_- lor-«=s este urmatoarea: Tavpedv, Oapyndidy, Kodapoudy, Mdvnpos , Mecayerrvidv, Bondpoidv, Kvaveyréy, re spectiv Mvaveyidv, ‘Azarovpidy, Hoodedv, Anvaidy, ‘AvOcotnpidy, Apreprordy. Dintre aceste luni, ultimele sase sunt panionice, regasindu-se in calendarul Athenei si a altor cetdti ioniene®. Reconstituirea calendarelor utilizate in cetétile vest-pontice milesiene se bazeazi pe atestarea diferitelor luni milesiene in inscriptille descoperite aici (mai ales in preambulul decretelor) ‘si pe analogiile cu calendarul metropolei cunoscut cu exactitate. Pe baza paralelelor intre calendarele metropolei i ale apoikiilor sale, se pot clarifica cu precizie problemele legate de prima si ultima luna a anului, respectiv de existenta unei luni intercalate; de asemenea pot fi stabilite analogii in privinta datelor de desfagurare a unor sarbatori religioase sau a adunarilor publice. Dintre toate oragele vest-pontice, calendarul milesian este complet cunoscut doar la Olbia. Dacé initial, in inscripfille olbiene din epoca elenistica tarzie (sec. III a. Chr.) si din epoca romana (sec. IF-lll p. Chr) au fost atestate noua luni”, acum gratie unei descoperiri interesante sunt cunoscute in ansamblu denumirile tuturor celor douasprezece luni milesiene; ele ne sunt dezvaluite de un graffiti datat in secolul al V-lea a. Chr. (aproximativ 450 a. Chr.), scris in spirala pe suprafata median a fundului unui vas dedicat ca ofranda lui Apollo. Succesiunea lunilor este urmatoarea: * Guy Rachet, op. cit., p. 61; vezi si A. Bailly, Dictionnaire grec-francais, (édition revue par L. Séchan et P. Chantraine), Paris, Hachette, 1994, p. 2200. 5 Tarmul vestic al Pontului Euxin, de-a lungul caruia se ingira cetatile vest-pontice milesiene (Olbia, Tyras, Histria, Tomis, Dionysopolis, Odessos, Apollonia Pontica), se identifica din punct de vedere geografic cu ceea ce grecii denumeau prin Pontul Stang; denumirea a fost dati in raport cu intrarea in Marea Neagri dinspre sud, prin strimtoarea Bosfor, perspectiva din care firmul de vest se situeazi la stinga; ne-am permis s& integriim Olbia gi Tyras printre cetifile Pontului Stang pentru eX, desi situate in nordul respectiv nord-vestul Marit Negre, cele dous ctitorii milesiene au avut un destin istoric asemanitor, precum $i relafii economice, politice, culturale cu celelalte cetati vest-pontice situate la sud. °N, Ehrhardt, op. cit., p. 113. ” Vezi, V. Latysev, Inscriptiones antiguae orae septentrionalis Ponti Euxini Graecae et Latinae, vol. I: Inscriptiones Tyrae, Olbiae, Chersonesi Tauricae, (editia a U-a), St. Petersburg, 1965, (de acum inainte prescurtat in text JOSPE, I"); lunile atestate in inscriptiile olbiene sunt: @apyndudby: IOSPE, ¥, 44, t. 2; KaAopaudy: IOSPE, Y, 49, t. 2; Tévnutos: IOSPE, ¥, 39, 1.1; Merayertvuv: IOSPE, , 35; Bondpoundy: IOSPE, P, 40, t. 5; Kovaveytdv: IOSPE, 2,43, 1. 3; Axcrroupiby: IOSPE, F, 47, x, 1-2; Anvaudv: IOSPE, P, 45, . 2; ‘Avdeornptdv: IOSPE, ¥’, 33, r.2. 158Calendare in cetitile grecesti milesiene din Pontul Stang Tawpedv, Oapmidy, Kaiapady, Mdvnpos , Merayerrvidy, Bondpop(ty), Kvaveyt dy, Anarovpi(v), Tloce5(v), Anvedy, ‘AvOcotmpidy, “Apreyioidv ® . Pe acelasi vas dedicat ca ofranda lui Apollo, numele zeului este insott, printre altele, de epicleza Oapyiftios, atestat& pentru prima oar la Olbia, Totodata, aceasta epiclez’ face aluzie la sarbatoarea Thargelillor (@apyfa1a) celebrata in cinstea lui Apollo atat la Milet, cat si la Olbia, in zilele 6 si 7 din luna Thargelion®. Sarbatoarea Thargelia avea un caracter purificator si de celebrare a bogailiel primelor recolte, ale cdror roade erau oferite ca ofranda lui Apollo”. Singura diferent notabila in lista lunilor olbiene fafa de lista lunilor din metropola Milet, este initiala lunii Kvaveyrdy céreia Ti corespunde Thoaveyrdy $i Tvavoyrdv la Milet". in acest caz, este posibil ca prima parte a numelui lunii Kvaveyrdy, si anume "Kavos, sa fie o varianta a tui mbavos (cu neutrul zbavov), cu sensul de bob, gréunte; la randul lor, formele zUavos, respectiv mbavov sunt variante ale numelui banal al bobului, xtavos . Agadar, numele lunii olbiene Kvaveyidvindica existenta unui cuplu de dublete xbavos | mbavos \a Milet spre 650 a. Chr., dintre care primul s-a impus in colonia Olbia’’. O situatie special avem la Tyras unde intalnim 0 dubla datare a unor documente oficiale, prin intermediul unei luni romane si a altela_greco-milesiene si anume p06 ’Kahaveev Maiev — unvos “Apreperot@vos ay respectiv p0 ty ‘Kadavéev Maptiov — AnveBvos n ‘si aceasta intr-o epoca foarte tarzie (secolele II-III p. Chr.)"*, Aceasta situatie denota faptul c& Tyras-ul a preluat inca de la ‘intemeierea sa calendarul * Laurent Dubois, Inscriptions grecques dialectales d Olbia du Pont, Geneve, 1996, p. 161, nr. 99. pe marginea vasului de tip atic descoperit la Olbia care confine numele celor douisprezece luni milesiene, au mai fost gravate patra litere si anume A Z M @; ele au fost interpretate de editori anterior ai inscriptiet drept o abreviere « formulei (v ti) c (Katt) C uCqvdys) O(apyndrdvos) “prima i a saptea (zi) a lunii Thargelion”; agadar, zilele de 1 gi7 din luna Thargelion sunt datele de desfigurare ale Thargeliilor la Olbia, ocazie cu care, vasul i-a fost dedicat ea offand lui Apollo; in spriinul acestei interpretiri pot fi oferite dou exemple aseméinatoare, desi destul de tardive; astfel, pe un bol mmegarian din Milet din epoca clenistcd tirzie figureaza literele MH@A care ar abrevia formula wn(vbs) ©a(pym2t@vos); tot la Milet intalnim, din epoca Flaviilor, formula: pin(vds) TiBeptov) 2; vezi Laurent Dubois, op. cit, p. 163, apud, N. Ehrhardt, op. cit, vol. I, p. 399, nota 142 si p. 418, nota 309. 0 Zmil Cahen, s. v. Thargelia, in Dictionnaire des antiquités grecques et romaines, (éd. G. Daremberg, E. Saglio), vol. V;, Paris, 1877-1919, p. 176-177 (de acum inainte prescurtat DA); ef. Anna Ferrari, Dicfionar de mitologie greact si romana, Iasi, Ed. Polirom, 2003, p. 800-801, (s. v. Targelia) ' Numele lunii milesiene Moaveythv / Toavoyrdy deriva de fa numele sérbatorilor v4 Tvavéyra sau ch Tivavdyia, yfierberea boabelor”; aceste sirbatori erau celebrate si la Athena tot in luna Pianepsion (octombrie- oiembrie), in ziua de 7; Pianepsiile erau sirbitori ale belgugului si cu aceasti ocazie i se inchina lui Apollo o mincare de bob (wtavor); Pianepsiile igi aveau originea intr-un episod al aventurilor lui Tezeu consideratinifiatoral lor; dupa Sfarsitul misiunii sale din insula Creta (expeditia impotriva Minotaurului), Tezeu a pregatit un banchet; cu ocazia ‘spitului, Tezeu impreuni cu insofitorii sti (tinerii pe care ii salvase de Ia moarte prin rapunerea Minotaurului) au poancat un amestec de legume cu boabe, in cinstea Ini Apollo c&ruia eroul fi figiduise recunostings dac& avea si se {ntoared teafir din dificla sa misiune, vezi Anna Ferrari op. cit, p. 666, (s. v. Pianepsia). 2 | aurent Dubois, op. cit, p- 164 si nota 153. ® Ibidem. 14 JOSPE, F, 2, t. 22 si 18-19; IOSPE, P, 4, r. 41; ef. N. Ehrhardt, op. cit.vol. 1, p. 118. 159Remus Feraru milesian gi |-a utilizat ulterior, In paralel cu calendarul roman”, pana in epoca romana tarzie (secolele II-lll p. Chr.). Se pare c& in relatiile cu alte orage grecesti, Tyras-u! folosea vechiul calendar al oragului preluat de la Milet, acesta fiind un argument in plus al pastrarii caracterului grecesc al orasului chiar gi in epoca romana. In Histria epocii elenistice calendarul in uz era cel milesian. Aici nu sunt atestate decat cinci din cele doudsprezece luni ale calendarului metropolei. Luna Tavpedy este mentionata explicit in preambulul unui decret din secolul al Il-lea a. Chr.."° Legaté de luna Taureon, este s&rbatoarea Tavpea (sau Tavpera), celebrata o data pe an in cinstea iui Poseidon de 0 asociatie de inchinatori ai zeului, Tapeaarat’’. Pentru existenta tunii @apyn/tdvin calendarul histrian, pledeaza atat atestarea la Histria a sarbatorii Oapyn2ia’® cat si a numelui barb&tesc Oapyif[Atos]"*. Pe baza raspandirii numelui ‘Anarolipros” se poate presupune existenta luni’ Azaroupidy. Atestatd in mod direct este luna ‘Avocotnpidy", a c&rui existent este confirmata indirect prin prezenta in inscriptiile histriene a numelui ‘Avécornptos®. Ultima tuna a anului civil si religios era ’Apzepucidy, mentionata in doua inscriptii™. intr-un decret histrian in cinstea Abei flica lui Hekataios (secolut al Il-lea p. Chr.) apare termenul de veounvic? care denumea in calendarele cetatilor grecesti ziva intai a fiecdrei Juni, incepand din epoca arhaicd, in aceasta zi se organizau festivita{i care implicau rugi si sacrificli propitiatorii®. In strans& legtura cu sistemul de masurare a timpului poate fi amintit si cadranul solar din marmura descopert la Histria, datat la sfargitul secolului al IV-lea a. Chr. Astfel de instrumente erau formate dintr-o tii (yvauwv), care c&dea perpendicular pe o suprafata de receptie. Dupa forma suprafatei de receptie, cadranele solare erau sferice, cilindrice, conice, plan orizontale, plan verticale si declinante. Principiul de baz& al functionarii cadranului solar era foarte simplu, +5 Momentul apropierii Tyras-ului de Imperiul roman a coincis cu adoptarea de cAtre cetate a sistemului calendaristic roman; prin 56/57 p. Chr., Tyras-ul a adoptat era romand, calculut ulterior al anilor fedndu-se din acel moment, vezi D. M. Pippidi, Les villes de la cdte ouest de la mer Noire d'Auguste a Dioclétien in Parerga. Ecrits de philologie, igraphie et d'histoire ancienne, Bucuresti, Ed. Academiei, Paris, Les Belles Lettres, 1984, p. 229 si urm; of Silviu Sanie, in Istoria Romédnilor, Daco-romani, romanici, alogeni, vol. II, Bucuresti, Ed. Enciclopedica, 2001, p. 374 gi 385. "© Veri, Inscriptile din Scythia Minor grecesti si latine, Bucuresti, vol. I: Histria $i tmprejurimile, (ed. D. M. Pippidi, 1983; vol. tl: Tomis yi teritoriu! sdu, (ed. forgu Stoian $i Alexandra Suceveanu), 1987, (de acum inainte prescurtat ISM, 1, I) inscriptia citaté In aceastt not este ISM, I, 26, 2. "ISM, 1, 60 5i 61. 'S 19M, I, 25, ¢.3 $LISM, I, 65, 1.30 °'1D. M. Pippidi, Inscriptia de la Dragomirna, in Contributii la istoria veche a Romédniei, editia a l1-a, Bucuresti, Ed. Stiintifica, 1967, p. 116, nota nr. 42, (de acum inainte abreviat Contribusii’), *19M,1, 54,04 21 JSM, 1, 68, ¥. 16 2 [SM,1, 60,1. 4 ® TSN, 1, $4, 1-2 gi ISM, I, 142, r. 4; pentru calendarul histrian, vezi si D. M. Pippidi, Contribufi?,p. 116. 2 ISM, I, 57,6. 345, 160Calendare in cetitile grecesti milesiene din Pontul Stang constand in reflectarea umbrei lsat de ti& (gnomon) pe suprafata de receptie, prin contactul ef cu lumina solara. Pozitia umbrei Kasata de gnomon pe suprafata de receptie (cadran), in diferitele momente ale zilei, se materializa prin trasarea pe aceasta din urma a unei retele de gradati (dvéAeuuo) care nu reprezenta altceva decat proiectia migcarilor diurne ale soarelui pe planul meridian ai locului. Curbele obtinute pentru fiecare zi se imparleau in douasprezece parti egale prin puncte, care, unite, generau linile orare. Timpul in care umbra varfului gnomon-ului trecea de la o linie orara fa urmatoarea era egal cu cel in care soarele strabatea a doudsprezecea parte din cursa lui diuma, deci cu ora temporaré (dpa xaupucr). Liniile orare imparfeau cadranul in doudsprezece suprafete orare, numerotate de la 1 la 12. Pe un cadran solar erau trasate $i alle linii care marcau inceputurile lunilor sau al anotimpurilor, solstitile si pozitia soarelui fats de constelati, Singura schema grafica (divetAcupa) inteligibilé ramasé din antichitate este cea descrisa de Vitruvius pentru cadranele sferice”®. Cadranul solar de la Histria este extrem de complex elaborat din punct de vedere matematic, geometric si astronomic. Dupa toate probabiltatile, el a fost calculat doar pentru latitudinea cetati deci, cel mai probabil, lucrat pe loc si indica ora temporara; el servea in acelasi timp drept calendar, marcand solstitile si pozitia soarelui fata de constelatii. Refeaua incizata pe cadranul sferic inlesnea compararea duratei zilelor, precum explicé si inscriptia greaca fragmentara pastraté pe el, al cérei infeles ar fi: ,cat timp este durata flecarei zile.” Alaturi de cadranul solar descoperit la Histria, cel mai vechi de pe teritoriu! tarli noastre, este de mentionat cel descoperit la Cumpana (12 km la vest de Constanta) calculat pentru latitudinea zonei oragului Tomis. Desi cadranul solar descoperit in teritoriul cet&tii Tomis nu a fost lucrat cu tot atata precizie ca cel descoperit la Histria, el este interesant din punct de vedere constructiv gi decorativ; realizat din marmura, el era de forma cilindrica si se sprijinea, lucrat find monolit, intre coarnele unui cap de taur foarte ingrijit sculptat””. De la Tomis detinem informatii foarte succinte despre calendar. Din intregirea nesigura a unui text aflim de existenta luni [’Azazou]pedv®. In inscriptiile de la Odessos sunt fie atestate direct, fie pot fi deduse urmétoarele luni: Bondpomidy® (IGB, P, 47, 1. 5), Aacoupiav™, “AvOcotnpidy (presupusa prin atestarea numelui "AvOcornplos", ’Aprepicidv™”. % Tidem, p. 156; pentru alte referinje, vezi, Emilian Popescu, in Dacia N. S., 1V, 1960, p. 292-293. 2, M. Pippidi, s. v. cadrane solare, in DIVR, p. 119-120; de asemenea, vezi, Alexandru Barnea, s.v. Cadran solar, in EAIVR, vol. I, lit. A-C, Bucuresti, 1994, p. 234. > Alexandra Bamea in EAIVR, vol. I, lit. A-C, Bucuresti, 1994, p. 234-235; de asemenea, vezi studiul lui C. Tonescu, in Dacia N, S., 14, 1970, p. 119-137 (non vidi). 28 (SM, 11, 1b, F-4. 2 eri, G. Mikailov, inscriptiones Graecae in Bulgaria repertae, vol. I: Inseriptiones orae Ponti Euxini, (ed. a U-2), Sofia, 1970, (de acum inainte prescurtat in text JGB, I’); inscriptia citatl la aceasta nota este JGB, I’. 47, 1.5. 51GB, P, 50, 1.2. 161Remus Feraru La Apollonia, cu exceptia lunii Avéeornpidy dedus& pe baza atestrii numelui ’AvOcatnptos *, nu se cunoaste mai nimic din calendarul oragului. O inscriptie atesta aici luna ateniana Movuyiwv™ care corespunde milesianei Taureon. Acest fapt a fost interpretat ca o posibila extindere a influentei politice ateniene asupra cetdtii dupa expeditia lui Pericles in Pont, mai cu seama pentru ca oragul a devenit membru al ligii maritime ateniene™*. Inca din epoca arhaica, se pare c anul incepea Ia Milet in luna Teupeddy, la echinoctiul de primavaré®*, Acest fapt este confirmat de acel graffiti descoperit la Olbia, datat la mijlocul secolului al Va. Chr., care dovedeste totodaté c& Taureon era prima luna a anului si in colonia de pe malul Bugului chiar inainte de epoca lui Alexandru cel Mare*’; Taureon este mentionata in fruntea listei lunilor olbiene. Taureon era prima tuna a anului si la Histria; in acest sens un indiciu poate fi obfinut din decretul histrian in cinstea Abei, fiica lui Hekataios, investita cu preotia zeitei Cybele; cu aceasta ocazie Aba organizeaz la inceputul anului procesiuni, sacrificii religioase gi ospete: »mpOrov pév 000s ts mpibras — mpooddous ai Ovatiag xaledyas toi Bevis otovpévn thy Erous dpyi uct’ eb’ ppoobyns Kai eboylas peyadonperots éxoufoato" (.Si mai intai, far zbavé inchinand zeilor cele dintai procesiuni, sacrificii gi rugi, a celebrat Inceputul anului cu ospete si mese bogate’)™, Fara indoialé oa aceste procesiuni au fost celebrate la Histria cu ocazia sarbatorilor inchinate zeitei Cybele, destagurate cu mare pompa la inceputul primaverii care coincidea cu inceputul anului histrian, in masura in care, Cybele, divinitate chtoniana, avea legatura cu agricultura®’. La Milet ultima lund a anului era ‘Aprepordy, 0 dovada in acest sens find $i pomenirea in inscriptii a termenelor de inregistrare a cetéteniei, prevazute de mai multe ori in data de 20 a 21GB, 2, 182,601 21GB, F, 39, r. 2; locul de descoperire al acestei inscriptii este necunoscut, ea se afla astazi in muzeu! din Odesa, find atribuita de G. Mihailov vechii cotonii Odessos; forgu Stoian urmindu-1 pe B. N. Grakov, sustine apartenena tomitand 8 acestei inscripfii $i implicit socoteste luna Artemision ca ficdnd parte din calendaral tomitan, vezi lorgu Stoian, Tomitana. Contribuit epigrafice ta istoria cetdii Tomis, Bucuresti, 1962, p, 93-94 *1GB,P, 407, 1. % GB, ¥, 469 bis, 1, datati in see. II-Il a. Chr. 5 N. Ehrhardt, op. ci, vol. 1, p. 117; dupa toate probabilititile, expeditia lui Pericle in Pontul Euxin a avut loc in anul 436 a, Chr., vezi Alexandru Avram, Coloniile grecesti din Dobrogea, in Istoria Romanitor. Mostenirea timpurilor indepartate, vol. 1, (coordonatori M. P. Dambovita, A. Vulpe), Bucuresti, Ed, Enciclopedic’, 2001, p. 592-593. % Fr, Bilabel, Die ionische Kolonisation, Leipzig, 1920, p. 80, apud, N. Ehrhardt, op. cit, p. 120; * Acest graffiti olbian confirma in mod decisiv opinia lui Fr. Bilabel, potrivit cdreia Taureon este prima lund a anului la Milet inca din epoca arhaicd si ne determina si respingem ipoteza lui Rehm, (Delphinion, V3, p. 230-240) care considera c& in epoca arhaicd si clasic& anul milesian incepea in toamn’, in luna Boedromion; transferatea inceputului de an din toamna in primavara a avut foc, dupa pirerea sa, intre anii 334 gi 288 a. Chr., apud N. Bhthardt, op, cit, p. 120. “ISM, 1, 57,1, 22-24, » Apud, N. Ehrhardt, op. cit., p. 121; sirbatorile in cinstea zeitei Cybele se desfuisurau la Roma gi in alte cetiti grecesti unde s-a rispandit cultal zeitefintre 15 si 27 martie, vezi Anna Ferrari op. cit, p. 258-259, (8. v. Cybele), eu privire la receptarea cultului zeifei Cybele in cetitile de pe tirmul de nord si de vest al Marit Negre, vezi mirturiile sirinse de Emilian Popescu in Studi sé cercetdri de storie veche, V, 1954, p. 458 si urm. $i Dacia N. $., 4, 1960, p. 273 si urm.. 162Calendare in cetatile grecesti milesiene din Pontul Sting lunii Anthesterion, respectiv Artomision’®. La Olbia, Artemision este ultima luna mentionaté in lista lunilor gravate pe acel graffiti datat la mijiocul secolului al V-lea a. Chr. Pentru moment este imposibil de precizat daca in calendaru! milesian se gasea gio a treisprezecea luna in anii bisecti, acest aspect putnd fi clarificat doar prin comparatia cu situatia din coloniile-fice. Daca la Milet nu avem dovezi despre luna bisecta, acestea ies la iveala la Olbia. jintr-un fragment de lege sacra descoperita in cetatea de pe malul Bugului este atestata ca lund bisecté Taupedy, prima luna din anul olbian: ,wevos Taopedvos 16 dotdp6 Kar’ rayoludvas,” ,in luna Taureon bisecta, in cursul zilelor intercalate..."*'. Ins identitatea luni intercalate nu trebuie considerata ca absolut intre Milet si coloniile sale, deoarece se intampla adeseori ca lunile iniercalate sa fie diferite in cetatile grecesti. Intre Milet si coloniile sale existé numeroase coincidente in ceea ce priveste datele de organizare a unor s&rbatori"®. De exemplu sarbatoarea Anthesteria se celebra la Milet in zilele de 12 si 13 ale lunii Anthesterion gi la fel era si fa Athena“. Anthesteriile erau celebrate la aceeasi data la Kyzikos“ si la Histria; in aceasta din urma cetate prima zi de celebrare a Anthesteriior coincide cu sarbatoarea zilei eponime (ijucoa éxadvuyos), favoare pe care triburile histriene iau acordat-o binefacatorului lor Meniskos“. Adunarea triburilor histriene hotaragte ca ziua de 12 a lunii Anthesterion s& fie consacraté in fiecare an cinstirii lui Meniskos care si-a manifestat neintrerupt marinimia sa fata de cetateni: Gyeftv] Ie] ebr00 Kael huépav xa’ ExccofJofv] évrcu]rfv] unvos ‘AvOcarnpidvos [JJodexa[e]n[v]", (.Triburile sé decida ... ca, in fiecare an, ziva a 66600 rai pohais doisprezecea a lunii Anthesterion sa fie inchinata cinstirii lui")"". Aproximativ la aceeasi data, in ziua de 14 a lunii Taureon, se desfgura sarbatoarea Taurea consacrata {ui Poseidon la Milet””, Sinope“ si Histria®®; la Histria, Taurea era celebrata in secolul al II-lea a. Chr. de 0 asocialie de “ Ibidem, p. 120; anunfarea cet&teniei in cetatile grecesti se ficea de obicei in ultimele dou uni ale anului. + Laurent Dubois, op. cit., p. 165-166, nr. 100, r. 5-6; adjectivul batepos are aici acelasi sens ca Sevtepos sau éopddipos intercalat, desemnand luna intercalatd. “N. Ehrhardt, op. cit.. p. 122-123, ® Veri, Anna Ferrari, op. cit, p. 78, (s. v. Antesteria); Anthesteria la fel ca Leneea sau Dionysia era o sarbitoare consacrata lui Dionysos in cetafile grecesti “ jnu-un decret descoperit la Kyzikos se prevede cinstirea unui bineficiitor in zilele de 12 gi 13 ale luni Anthesterion, eu ocazia desfigurii in cetate a sarbatorii Anthesteria, veri N. Ehrhardt, op. cit, p. 122, ISM, 1, 38,1. 5-6. “8 ISM, I, 58, ¢. 15-17. CEN. Ehrhardt, op. cit., p. 123. Vezi, G, Dittenberger, Sylloge inscriptionum Graecarum, (ed. a IL-a), Leipzig, 1915-1924, nr. 1017, F, 9-11, (abreviat Sil? ofSqedor0. 88] xd d0dexd:tng tod Taupsdivos fos elxootis «Jal gv tit Moowedivi unvi and So[Sexdeng Bos] teocepeoxardexdeens”; potrivit acestei_ inscriptii festivititile publice in cinstea lui Poseidon Helikonios se organizau in acest ora in doud luni diferite, si anume din 12 pn in 20 Taureon si din 12 pan in 14 Posideon ISM, 1, 60, 1. 1-9: {856x0an] [rlois Tawpearfais éxaavd}oat piv én rodfrors——] vixov “Avdeammpiov wal orelpavoBoat a rdf Kao’ Evianrdy] zois Topdors tilt teosepecKen]bexdefy] peed-——— [ypvadi] orepavan...", pTavceasti 163Remus Feraru inchinatori ai lui Poseidon ce isi zic in inscriptie Tavpeacrai, dupa unul dintre epitetele purtate de divinitatea pe care o slavesc, divinitate adorata gi in ipostaza de taur (raos)”. Nu pot fi depistate similitudini intre Milet si coloniile sale vest-pontice in privinta datelor de intrunire @ Adunarii poporului. Din preambulul decretului in cinstea lui Aristagoras fiul lui Apaturios, aflam cA la Histria sedinta Adunarii poporului se desfagura in ziua a zecea a lunii Artemision (unves Apteperoi@vos Sexcry ictepévov)®, in timp ce la Milet, ea avea foc in ziua a treisprezecea a lunii Artemision™. In cetatile vest-pontice milesiene sistemul cronologic era bazat pe succesiunea eponimilor locali; aici eponymul era preotul lui Apollon, la fel ca la Milet (aici el se numea stephanephoros)*. Se pare c4 eponymia preotului lui Apollo a fost instituita odata cu intemeierea cetatilor milesiene in Pontul Stang si s-a menfinut pana in epoca romana tarzie, dupa cum rezulta mai ales la Olbia, Histria si Tomis din mentionarea in preambulul unor decrete din epoca elenisticd a formulei Ext idpew..., (,in timpul preotului...”)*. in urma reconstituirii, calendaru! utilizat in coloniile vest-pontice milesiene se prezinta in entice milesiene Tavpedy Aprilis Tavpedy debtepos Luna intercalata in anii bisecti (la Olbia) Oapynhidy Maius Kodopaudv im Tunius Tdvnpios Tulius Merayertvidv ‘Augustus Bondpouudv ‘September ‘SB glseasc’ cu cale a fi Kaudat pentru aceste motive ... nicos al lui Anthesterios si incununat in fiecare an la s&rbitoarea Taurea.... Ziva a patrusprezecea (?) ... cu cunundi de aur (?); in r. 6-7 intregirea se bazeaz’ pe indicatia inscriptiel din Sinope, prezentati la nota 48, * ISM, I, p. 165. 518M, I, 54,1. 1-3. °°. Ehrhardt, op. cit., p. 123; cf. SM, I, 65, r. 2; numeralul /Se] xcér7e nu poate indica aici decat ziua in care s-a tinut sedinja Adundrii poporului, aceeasi ca In decretul pentru Atistagoras fiul lui Apaturios (ISM, 1, 54,r. 1-3). * Ibidem, p. 193 si urm... +4 ISM, 1, 26, r. 1 si JSM, Il, 2, r. 1, vezi in acest sens, D. M. Pippidi, Contribugii la istoria Roméniei, p. 80-85; inscriptiile din ‘epoca elenistica tirzie si din epoca romana de la Histria gi Tomis documenteaz uneori eponimi care nu erau eetifeni ci ivinitati; acordarea eponimie! unor divinitiqi se datoreaza fapiutui c& eponimia, care era 0 sarcin’ oneroasd, nu putea 6 asumati intotdeauna de cltre cetitenti cetfii din eauza unor dificultati economice locale; de exemplu in secolu! al Il-tea p. ‘Chr. la Histria Dioscusli vor detine fn mai multe rnduri eponimatul divin” al cetiyii (ISM, 1, 142, r. 2-3) iar la Tomis ‘eponimia ,divina” va fi detinut’ de cdtre Demeter (ISM, H, 36, secolal I a. Chr.) si de edtre Apollon insusi, vezi Alexandra Stefan, sv. eponim, in EAIVR, vol. I lit, D-L, Bucuresti, 1996, p. 116, > Echivalentele cu lunile iuliene sunt aproximative, Anul milesian incepea la echinocfiul de primévara (20-21 martie). Deci, Taureon, prima lund a anului ar corespunde sfarsitului lunii martie si celei mai mari parti a luni aprilie; tuna intercalata Taureon deuteros, este atestata doar in calendarul Olbiei; tot la Olbia este atestata luna Kuaveytay cireia fi corespunde /Tvaveyiaiv la Milet, 164Calendare in cetitile grecesti milesiene din Pontul Sting [-_Koaveyidv Toavewidy | October | __ Anaroupiay | __ November _ Tlooeisudsv December “Tanuarius Anvedv ‘AvOcornpiov _ 4 Februarius i “Apteuiaoy i Martius _t Asadar, lunile atestate in coloniile milesiene din Pontui Stang, coincidentele existente in privinta datelor de celebrare a unor sarbatori religioase intre coloniile-fiice si metropola Mitet gi nu in ultimul rand atestarea eponymie/ preotului lui Apollo indic& adoptarea gi utilizarea calendarului milesian de ctre cetatile vest-pontice milesiene de la intemeierea lor si pana in epoca romana tarzie. De asemenea, utilizarea calendarului milesian constituie 0 dovada in plus a legaturilor pe care apoikille vest-pontice le-au intrefinut cu metropola for, de-a lungul intregii lor existente istorice si denota totodata pastrarea vie a caracterului lor de cetéti grecesti, chiar si dupa ce au intrat in sfera de influent a politicii romane, precum si straduinta lor de a-si conserva vechile traditi de cultura si civilizatie pur efenice. Les Calendriers dans les cités grecques milésiennes du Pont-Gauche (Résumé) Dans le monde grecque, le systéme de division du temps était fondé sur les phénoménes naturels périodiques (équinoxes et soistices) et sur les connaissances astronomiques accumulés au long de temps, ‘Afin de reconstruire les calendriers des cités grecques milésiennes du Pont-Gauche il convient de faire usage de noms des fétes grecques. A Yorigine, le catendrier grec était un ensemble de données rituetles. Crest pourquoi les noms des mois dérivent de la dénomination des fétes grecques. Done, la fonction fondamentale de la féte était de rythmer l'année. Il convient de faire également usage de lonomastique Dans plusieurs cas, les noms propres masculins dérivent de la denomination d'un mois. Aussi la reconstruction des calendriers se fonde sur la comparaison entre les calendriers des villes milessienes du Pont Euxin. Liannée grecque ou plutdt athénienne se composait primitivement de douze mois lunaires de 30 jours. Plus tard, pour les mettre mieux d’accord avec le cours de la lune, on les fit alternativement de 29 (koiloi menes) et de 30 jours (plereis menes). Cela fit une année de 364 jours, trop courte de 11 jours par rapport 4 rannée solaire astronomique, en sort que la division par mois ne s'accordait pas avec la marche de saisons. Pour essayer de faire coincider, & des intervalles réguliers, année lunaire et l'année solaire, on imagina diintercaler un treiziéme mois supplémentaire aprés chaque deuxiéme année lunaire: c'était le cycle triétérique. Mais alors année lunaire se trouvait trop aliongée. Un nouveau systéme, celui du cycle octaétérique remédia & cet inconvenient a partir du V"™' sidcle. Pendant la durée de ce cycle, cinq années sur huit étaient des années communes de 354 jours, et trois (la 3°, a 5° et la 8°} des années intercalaires de 364 jours, c’est-a-dire avec un mois supplémentaire de 30 jours. Les colonies grecques milésiennes dr Pont-Gauche (Olbia, Tyras, Histria, Tomis, Dionysopolis, Odessos, Apollonia Pontica) prennent le calendrier de leur métropole Milet. L’année commengat a Milet et dans ses colonies du Pont-Gauche en Taureon, a équinoxe de printemps et le demier mois du catendrier était Artemision. A Olbia une inscription atteste un mois intercalaire accompagné de la mention Gorepos qui a donc ici le méme sens que dedrapos ou dupdiyios. A Histria et Cumpana (12 km & ouest de Tomis) ont été découverts deux cadrans solaires, ly a aussi des similitudes entre Milet et ses colonies en ce qui conceme les dates d'organisation des fétes, A Milet et dans ses colonies ouest-pontiques étaient célébres Thargelia, Anthesteria et Taurea. 165