Aceasta sectiune prezinta cat mai succint o importanta parte din gramatica limbii latine, asa cum se studiaza

ea la nivel de liceu uman (trei ore pe saptamana). Pentru a intelege si a putea invata lucrurile din aceasta sectiune, trebuie sa aveti cunostinte de gramatica romana. S-ar putea ca unele formulari sa para inexacte - eu spun ca m-am straduit sa aplic (cu cat mai multa rigoare), in aceasta sectiune, un principiu elementar din logica - este vorba de cel al ratiunii suficiente. Alta remarca importanta pe care trebuie so fac, este ca ceea ce apartine de sectiunea "Gramatica" este facut, in cea mai mare masura, pe baza cunostintelor acumulate in urma studierii sistematice a acestor lucruri in liceu sub indrumarea profesorilor Valentin Tautu si Cornel Todericiu. SUBSTANTIVUL In limba latina substantivul se imparte in cinci declinari. Fiecare declinare are terminatiile ei specifice in functie de caz si numar. Substantivul este enuntat cu doua forme - nominativul si genitivul. Este necesar pentru noi, care nu vorbim curent limba latina, sa invatam si genitivul, pentru ca dupa terminatia acestuia stabilim declinarea careia ii apartine substantivul dat. Declinarea I are la genitiv terminatia (ae), declinarea a II-a are la genitiv terminatia (i), declinarea a III-a are la genitiv terminatia (is), declinarea a IV-a - (us) si declinarea a V-a - (ei). Obs.: A nu se confunda declinarile a II-a cu a V-a, fiindca au tot (i) in final, o distinctie este aceea ca la nominativ singular declinarea a II-a are una dintre terminatiile (us), (er) sau (um), pe cand declinarea a V-a are la nominativ singular terminatia (es). Substantivele de declinarea I sunt majoritatea de genul feminin, masculine fiind doar acelea care denumesc indeletniciri barbatesti, nume de popoare sau nume de barbati. Terminatia de la genitiv dupa care distingem substantivele de declinarea I este (ae). Terminatiile: singular: N. - (a), G. - (ae), D. - (ae), Ac. - (am), Abl. - (a lung), V. - (a); plural: N. - (ae), G. - (arum), D. - (is), Ac. - (as), Abl. - (is), V. - (ae); Obs.: Terminatia (a) de la ablativ singular este vocala lunga, dar distinctia pentru noi, care nu vorbim fluent limba latina, este greu de facut in pronuntie. Paradigme: silva, silvae s.f. (= padure) (dupa terminatia de la a doua forma putem vedea ca este de declinarea I, iar fiindca nu reprezinta nume de barbati sau indeletniciri ale acestora, nici nume de popor, rezulta ca este de genul feminin; singular: N. - (silva), G. - (silvae), D. - (silvae), Ac. - (silvam), Abl. - silva), V. (silva);

(e sau er). . (se poate observa ca ambele substantive se comporta la fel.(silvae). V. D.plural: N.(agricola). .(a). G.(um). Ac. G. Mai sunt si substantive care au la nominativ singular terminatia (er). . rezulta ca este de genul masculin. O alta exceptie este aceea ca expresia Pater familias se foloseste in acest fel. Ac. D. . V. . D.(silvas).(o). . .(agricolam).(i). V. . . care sunt terminate in (us) la nominativ singular si se comporta precum cele masculine. G. plural: N. Sunt si substantive de genul feminin. D. V. . D.(us sau er). plural: N. desi. . Ac.(agricola). . Ac.(agricolae). dar fiind o indeletnicire barbateasca.substantivele dea.(um). .(um).(silvarum).(agricolis). Ac. . . Recunoasterea substantivelor de declinarea a II-a se face dupa terminatia (i) de la genitiv singular. .(agricolas).(agricolarum). .silvis). agricola.(i). . filiis.(orum). G. filiae nu fac dativul plural deis. Ac. .(is).(i).(is).(o). . V. plural: N. dar distinctia intre genuri este foarte importanta pentru ca adjectivele sau participiile verbale se acorda si in gen cu substantivele) Atentie! La declinarea I sunt doua exceptii de formare a dativului si ablativului plural . inclusiv humus. doar ca acestea denumesc arbori (ceea ce iese din pamant. Abl.(a). Cele de gen masculin au la nominativ singular terminatia (us). D.(um).(a). Abl. respectiv. . dupa regula. . gramatical ar fi Pater familiae (este vorba de un genitiv arhaic) (=Tatal/capul familiei). V. .(agricolae). (= pamant)) sau nume de tari. . Terminatiile: Masculinul si femininul: singular: N. . . D. -(agricolae). .(is).(os). . (= agricultor) (dupa terminatie ne dam seama ca este de declinarea I. .(agricola). care se declina in rest la fel cu cele in (us) si sunt masculine. nu exista vreo diferenta in modul de declinare. . . . . Abl. G. Abl. .f. Ac.(o). Neutrul: singular: N. . care este comuna fiecarui gen. Declinarea II Substantivele de declinarea a II-a sunt majoritatea de gen masculin si neutru.(agricolis).(silvis). V. . G.(i). . . .m. Abl. Abl. ci deabus si filiabus.) singular: N. deae si filia.(O). agricolae s.(is).(silvae). .(orum). iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (um). G. humi s. .(agricolae). Abl. .

(hortus).(hortos).(simulacra). Abl. triumvir. precum cele in (us). . carminis. . D.se declina in rest dupa regula.(simulacrum). civitatis etc. viri = otrava. . Abl. civitas. .n. Ac. Substantivele care au tema terminata in (i). levir (= cumnat) .(hortum). . .(hortis). Paradigme: hortus. Substantivele declinarii a treia se impart in doua categorii: imparisilabice si parisilabice. Abl. acuzativul si vocativul sunt identice.m.(simulacro).: La genul neutru totdeauna nominativul.(simulacri). de exemplu: carmen. (simulacrum). . vocativul si acuzativul cu aceeasi forma. . vulgus. . (simulacra).. Declinarea III Substantivele de declinarea a III-a sunt recunoscute dupa terminatia genitivului. simulacrum.(horti).(simulacrorum). . . . daca ar fi sa ne adresam unui miel pur si simplu. G. . Ovidii . unii sustinand ca de fapt este un nominativ al adresarii in texte. . agni = miel si deus. decemvir. Ac.(simulacro). . V. Abl. . fac genitivul identic cu aceasta: Ovidius. Ac.(horto).vocativ Ovidi. . . G.(hortorum).(horti).(horto). D. (= gradina) singular: N.(simulacris). in cazul declinarii a II-a singular (um) si plural (a). pelagi = mare. Substantivele imparisilabice sunt acelea care au un numar diferit de silabe la nominativ fata de genitiv. . vulgi = gloata. care este (is) (nominativul este de mai multe feluri).Obs. Exceptii: Sunt doua substantive masculine care nu fac vocativul in (e). dei = zeu. pelagus. V. V. de exemplu: vir (= barbat). . plural: N. horti s. Sunt trei substantive de genul neutru care se termina la nominativ singular in (us): virus. cert e ca cele doua substantive au conotatie religioasa. plural: N.(hortis). (= statuie) singular: N.(horti). Exista si substantive terminate in (ir) la nominativ singular. . G. acestea se vor declina dupa regula de baza: neutrul are intotdeauna nominativul. D.(simulacrum). D.(simulacra). simulacri s. Ac. G. tot agne am folosi. Aici parerile sunt impartite. sunt masculine. V.(simulacris). .(horte). . ci identic cu nominativul: Agnus.

Exceptii: Sunt substantive care. tempus.daca la nominativ un substantiv are terminatia (o) si la genitiv (onis). D. nu in (um). dar au tema terminata in (tr). . acesta este de gen neutru (carmen. acuzativul si vocativul. se comporta precum cele parisilabice.). din unele forme de nominativ se poate deduce genul unui substantiv: . D.daca un substantiv are terminatia (as) la nominativ si (atis) la genitiv.(es). La aceleasi genuri. .panis panis (= paine) face genitivul plural panum.(. La cele parisilabice diferenta este aceea ca pluralul se realizeaza cu terminatia (ia).. adica fac genitivul plural in (um) . se comporta precum cele imparisilabice. Substantivele parisilabice neutre fac ablativul singular in (i). mare maris etc. V. pontis). G. bineinteles nominativul.(e). . agminis). . G. . pons.(ibus). acuzativul si vocativul sunt la fel. avis. acuzativ si vocativ unde acestea trei au aceeasi forma. precum (mons. civitatis). atunci acela este tot de gen neutru (pondus.. carminis.Substantivele parisilabice sunt acelea care au un numar egal de silabe la nominativ si genitiv.(es).. iar la plural terminatia la nominativ. Substantivele care au forma parisilabica. la singular nominativul. . orationis). plural: N. Ac. . .(ibus).daca un substantiv are la nominativ terminatia (men) si la genitiv are terminatia (minis). . Genul neutru se declina diferit la cazurile nominativ. desi au forma imparisilabica. de exemplu: avis.(i). Abl. acuzativ si vocativ este (a).(es). pater. Ac. Sunt cateva substantive care au forma de parisilabic. se declina precum cele parisilabice si invers: substantivele imparisilabice care sunt monosilabice la nominativ. diferenta dintre declinarea substantivelor imparisilabice si parisilabice este aceea ca la genitiv plural. . . nefiind o terminatie constanta (depinde de nominativ). nu in (e) ca toate celelalte. iar la genitiv terminatia (is).ca la nominativ. Declinarea IV . una pentru singular si una pentru plural: in ceea ce priveste imparisilabicele.(em). Terminatiile: Imparisilabice feminine si masculine: singular: N. . de cele mai multe ori este de genul feminin (oratio. forma identica la nominativ si genitiv. canis canis (= caine) face genitivul plural canum. acesta este de genul feminin (civitas. .(mare maris). Abl.daca un substantiv are terminatia (us) la nominativ si (oris sau eris) la genitiv. agmen. temporis). matris.(mater. V. montis. . cele parisilabice au terminatia (ium). dar fac genitivul plural in (um) . ponderis. adica fac genitivul plural in (ium). . . La aceasta declinare exista substantive la toate cele trei genuri. patris).daca un substantiv parisilabic are la nominativ terminatia (e).(um).(is). acesta este de genul neutru .

De asemenea si substantivele de declinarea a IV-a au fost preluate de declinarea a II-a. .(us). plural: N. Abl. agricola. . indeletniciri ale acestora sau nume de popoare (ex. Ac.(ei). D.us" sau ". G. tribus.(ibus).(u). Ac. iar pentru plural (ua). . V.(es). rar. . G. V.: Numa. V.: Aegyptus) sunt feminine. . Daca substantivul exprima nume de arbori (ex. .er" sunt in general masculine. Geta) Declinarea a II-a Cele terminate in ". totusi sunt substantive care au genul masculin: (res.(ibus).Substantivele de declinarea a IV-a sun recunoscute dupa terminatia (us) de la genitiv singular.(us). . . plural: N. D. Ac. la nominativ terminatia fiind (es). norus etc.(us). Declinarea V Substantivele de declinarea a V-a sunt recunoscute dupa terminatia de la genitiv singular (ei). Abl. D.(us). lacus (dar si. Terminatiile pentru masculin si feminin: singular: N. . partus. . La declinarea a IV-a substantivele sunt mai multe de genul masculin si neutru. . Cele de genul masculin au la nominativ singular terminatia (us) ca la genitiv singular. artus (dar si artibus).(ei).(es).(us). quercus. . .(es). specus.(e). .(ebus). . norus. . cele care denumesc gradele de rudenie (socrus.(uum). Exista cateva substantive care au dativul si ablativul plural in (-ubus): acus.(erum).(es).(ui). G. .). .(us). . Ac. Abl.(em).(ebus). . Terminatiile: singular: N. G. (au la nominativ terminatia (us)). . lacibus). Genul substantivelor la aceasta declinare este in general feminin. . . De mentionat ca substantivele de declinarea a V-a au fost preluate in latina mai tarzie de catre declinarea I.acesta din urma cand nu are sens de data fixa). arcus. acuzativ si vocativ: pentru singular (u). . D.(es). Abl. V. Genul substantivelor limbii latine Declinarea I In general sunt substantive feminine.: fagus) sau nume de tari si insule mici (ex. rei si dies diei . socrus. iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (u).. .(um). formele sunt identice pentru cazurile nominativ. masculine fiind cele care exprima nume de barbati. Sunt si substantive de genul feminin. La genul neutru.

indepartand terminatia (us) de la prima forma.: mare. rei si dies.: cornu.: carmen. socrus). Cele terminate in ".men. Bonus.us" care sunt neutre: virus (= otrava). maris). . .us. clara. beatum = fericit. Exemplu: Luam substantivul poeta. asa ca si adjectivul va fi declinat tot la genul masculin.Sunt trei substantive terminate in ".as.atis" (ex.oris" (ex. Adjectivul se acorda in gen. cateva putandu-se determina in functie de terminatii. bonum = bun.: nurus. diei (acesta din urma este masculin atunci cand nu are sensul de data fixa). tema pe care o obtinem. buna. pe care le adaugam la tema adjectivului.us" sunt cele mai multe masculine. Declinarea a V-a Sunt feminine.se acorda cu el. genu) sunt de genul neutru. agminis). fiind atenti la numarul si cazul substantivului determinat . . cu exceptia lui res. Feminine sunt cele de forma ". fericita. civitatis) sau cele de forma ". feminine fiind cele care exprima grade de rudenie (ex. bona. Terminatia (us) de la masculin reprezinta terminatia nominativului singular al substantivelor de declinarea a II-a masculine.ionis" (ex. . numar si caz cu substantivul determinat. cele trei terminati apartin declinarilor I si a II-a de la substantiv.eris / . ponderis. temporis) sau cele de forma ".e. carminis. adaugam terminatiile declinarii a II-a masculin.: civitas. substantivul este de genul masculin. femininul (terminat in a) si neutrul (terminat in um). ADJECTIVUL In limba latina. luam prima forma din cele trei enuntate si la tema acestei forme. beata. tempus. . asta inseamna ca pentru masculinul adjectivelor vom folosi terminatiile declinarii a II-a masculin. Dupa cum observati. Declinarea a III-a Aici sunt substantive de toate genurile.: pondus.u" (ex. deci.: oratio.is" (ex. adjectivul se clasifica in doua categorii: adjective de categoria I si adjective de categoria a II-a. gen masculin) si ajdectivul clarus. orationis). agmen. Astfel. Adjectivele de categoria I Adjectivele de categoria I se enunta cu trei forme: masculinul (terminat in us). Cele terminate la nominativ in ".io. cand avem un substantiv masculin si vrem sa-l declinam impreuna cu un adjectiv de categoria I. pelagus (= mare) si vulgus (= gloata).minis" (ex. de asemenea cele de forma ".um" sunt intotdeauna neutre. poetae (declinarea I. De exemplu: beatus. fiindca se acorda: . clarum = renumit (adjectiv de categoria I). Declinarea a IV-a Substantivele terminate la nominativ in ". Sunt neutre cele care au forma ". Sa explicam cat mai scurt cu putinta modul de declinare al adjectivelor.

(magna civitas). . . magna. . Ac. indiferent de gen. iar la a doua forma terminatia este (e). . V. Neutrul se declina tot dupa declinarea a III-a parisilabica.(magnae civitates). iar a doua. . D. plural: N. singular: N. dupa cum observam. breve = scurt): dupa cum vedem. .(clari poetae). se declina dupa declinarea a III-a parisilabica a substantivelor.(magnas civitates).(magnarum civitatum).(magnae civitatis). Rezulta ca genul feminin la adjective se declina.(clare poeta). . Ac. De exemplu (brevis.(brevem vitam). . neutrul. . magnum = mare: singular: N. . . D. D. La genul neutru se procedeaza analog. . doar ca folosim terminatiile de la declinarea a II-a neutru. fiind identice. . ceea ce inseamna ca vom folosi prima forma. .(breves vitae).(breves vitae). De exemplu luam substantivul feminin civitas. . Ac. Adjectivele de categoria a II-a Adjectivele de categoria a II-a se enunta cu doua terminatii. (claros poetas).(brevibus vitis). .(clarus poeta).(magna civitas). . G. cu diferenta ca la ablativ singular terminatia este (i). Masculinul si femininul. G. . plural: N. adica chiar nominativul declinarii I.(brevis vita). . G. G.(claris poetis). iar la plural cu (ia). . . . aceasta forma este terminata in (a). Ac.(brevi vitae). G.(magna civitate). . D. Ac.(clarorum poetarum). .singular: N. .(magnae civitati). vitae = viata) impreuna cu adjectivul de categoria a II-a (brevis.(clari poetae). adica cu terminatia (e). D.(brevis vita). Abl.Brevibus vitis).(claro poetae).(brevi vita). . Abl. acuzativul si vocativul. plural: N. vitae este un substantiv de genul feminin. D. Abl. Ac. (breves vitas). de asemenea. luam a doua forma a adjectivului. . V.(brevium vitarum). Abl. Prima terminatie este (is). prima reprezentand masculinul si femininul. (magnam civitatem). breve = scurt). V. V. la singular nominativul. . la ablativ singular este folosita tot terminatia (i). Abl. V. indiferent de gen.(claro poeta). .(claris poetis).(brevis vitae).(magnis civitatibus).(magnae civitates). Trebuie un pic de logica si este foarte usor de inteles de ce este asa! Daca substantivul determinat este de genul feminin. . G. . Abl. . folosind terminatiile declinarii I de la substantiv. .(magnis civitatibus). vita. civitatis = cetate si adjectivul magnus.(clarum poetam). V. .(clari poetae). De exemplu sa declinam substantivul (vita. adica ce apartine de prima forma.

V. . . in limba latina adjectivul are gradele: pozitiv.(carmen.(breve carmen). .(felix). Gradul pozitiv este forma de baza. forma a doua (G. si anume la cazurile nominativ. . pentru adjectiv vom folosi forma a doua (breve): singular: N. De observat ca terminatia (ius) apare numai la neutru singular. Abl. indiferent de categoria adjectivului. ele se formeaza adaugand la tema adjectivului: (ior) pentru prima forma si (ius) pentru a doua.(felicibus).(felicia). clarum) este (clarior. D. . carminis = poezie) si il vom declina impreuna cu adjectivul (brevis.Acum vom lua un substantiv de genul neutru . V.(felix). . abia incepand cu latina populara avand loc trecerea la formarea analitica). Masculin/feminin plural: N..) fiind necesara pentru a stabili tema. . comparativ si superlativ. (felicem). Ac.(felix). Spre exemplu comparativul adjectivului (brevis. . Neutru plural: N.(felix). V.(felicia). in limba latina gradele de comparatie se formeaza cu ajutorul sufixelor si terminatiilor (deci o formare sintetica. . Abl. G. brevius = mai scurt. .(brevia carmina). Abl. anume N. G. dupa care se adauga terminatiile declinarii a III-a imparisilabice. iar a doua pentru neutru. cu observatia ca Abl. Ac. Abl. . Comparativul adjectivului (clarus. . D. clarius = mai renumit. D.(felicium).(felicibus). Abl. Ac. Spre deosebire de limba romana. . indiferent de gen. . Mai exista adjective cu o singura terminatie.(felices). D.(felicis). mai renumita). Ac. cea din dictionar.(breve carmen). . . .(felicibus). (breve carmen). . clara.(brevi carmini).(felici).(brevia carmina). . G. mai scurta). Abl. V. G.(felici).(brevium carminum). acuzativ si vocativ. . are terminatia (i). breve): fiind un substantiv neutru.(felicibus). Gradele de comparatie ale adjectivului Ca in limba romana. . (felici). Pe parcursul declinarii comparativului. D. Ac. (felices).(felices).(brevis carminis).(felicia).(brevia carmina). . .(brevi carmine). Ac.(felix). . . . . Comparativul se enunta cu doua forme: prima pentru masculin si feminin.(felici). si G. . D. Masculin/feminin singular: N. V.(brevibus carminibus). plural: N. . Acestea se enunta tot cu doua forme. G.(brevibus carminibus).(felicis). sg. (ior) are valoare de sufix. la care vom adauga terminatiile declinarii a III-a a substantivelor parisilabice. G. .(felicium). breve) este (brevior. . . V. . Neutru singular: N.

Ac. va folosi sufixul (lim) in loc de (issim). D. Sa declinam acum substantivul neutru (carmen. . Vom declina acum substantivul stagnum. D. Spre exemplu. D. Abl. formosum = frumos) la comparativ (formosior. G. .(profundissimorum stagnorum). . brevissimum = cel mai scurt. .(breviora carmina). Ac.(formosiorem planitiem).(formosiores planities).(brevius carmen). . profunda. plural: N.(brevioris carminis). brevissima. breve) la comparativ: (brevius carmen = poezie mai scurta): Singular: N. V.(profundissimum stagnum). Abl. scurta sau foarte scurt.(formosior planities).(brevioribus carminibus).(breviori carmini). . .De exemplu declinam substantivul (planities. . plural: N. pulchrum) va forma superlativul (pulchrrimus.de exemplu adjectivul (pulcher. . .(profundissima stagna).(formosioribus planitiebus). pulchrrima. . . iar superlativul va fi benevolentissimus/a/um. adjectivul (brevis.(breviore carmine). G. Iar daca adjectivul are tema terminata in (l). . . G.(breviorum carminum).(profundissimis stagnis). breve) are superlativul (brevissimus. V.(profundissimum stagnum). G.(profundissimi stagni). Superlativul adjectivului se comporta ca un adjectiv de categoria I. profundissimum): singular: N. . NOTE: La superlativ. se foloseste sufixul (rim) in loc de (issim) . Abl. . Ac.(profundissimo stagno). carminis) cu adjectivul (brevis. (formosior planities). V.(profundissimum stagnum). .(formosiores planities). . adanca). G. planitiei = campie) impreuna cu adjectivul (formosus. stagni = mlastina impreuna cu adjectivul profundus.(profundissima stagna). Ac. formosa.(brevioribus carminibus).(brevius carmen). . profundissima. plural: N. formosius): singular: N. . Abl. (profundissimo stagno). Ac. format din tema adjectivului.(formosiore planitie). .(formosioris planitiei). G. (profundissimis stagnis).(brevius carmen).(formosiores planities). scurta). (formosioribus planitiebus). .(breviora carmina). V. D. (formosiori planitiei). V. pulchra. . atunci cand tema adjectivului se termina in (r). . D.(profundissima stagna). . . V. Abl. Abl. . la superlativ (profundissimus.(breviora carmina). Unele adjective compuse fac comparativul si superlativul adaugand inainte de ior/ius si de issimus/a/um un (ent): benevolus/a/um va face comparativul benevolentior benevolentius. Ac. sufixul (issim) si terminatiile declinarii a II-a pentru masculin/neutru si a declinarii I pentru feminin. . . De mentionat ca in limba latina nu exista forme diferite pentru superlativul absolut si cel relativ. D. profundum = adanc. . . pulchrrimum = foarte frumos sau cel mai frumos). .(formosiorum planitierum).

de exemplu: maneo manere mansi mantum. lego. Rau. minus. melius. Conjugarea a II-a are inainte de (re) un (e) accentuat. audio).Exista cateva adjective care fac superlativul cu prefix. Pentru a ne fi mai usor sa punem diferitele terminatii pentru anumite moduri. minimum. a doua forma reprezinta infinitivul preactiv (laudare. a. parva. mica: pozitiv = parvus. enuntam verbul cu patru forme: prima forma reprezinta indicativul prezent ptersoana I singular diateza activa (laudo. pessima. malum. VERBUL Verbul limbii latine Verbul latin este impartit in patru conjugari. buna: pozitiv = bonus. optima. plura. superlativ = plurrimi. superlativ = pessimus. superlativ = maximus. respectiv.de la . peius. manere. maximum. aceste adjective au inainte de (us a um) vocala "i" / "e" / "u". Conjugarea I are la indicativ prezent activ terminatia (a) inainte de (re) De exemplu: laudo laudare laudavi laudatum. um. legere. comparativ = plures. multe: pozitiv = multi. um la superlativ este perlucidus. Multi. de exemplu: lego legere legi lectum. superlativ = minimus. comparativ = minor. de exemplu: audio audire audivi auditum. multae. comparativ = peior. audire) . distinctia facandu-se dupa terminatia acestuia la modul infinitiv prezent activ. Exista adjective care fac gradele de comparatie in mod analitic. ca in exemplul: lucidus. maxima. Asadar. timpuri si persoane. un adjectiv precum egregius. respectiv. Conjugarea a IV-a are inainte de (re) un (i). Adjectivele neregulate Exista cinci adjective neregulate: Mare: pozitiv = magnus. Conjugarea a III-a are vocala (e) inainte de (re). multa. pessimum. plurrima. maneo. ci magis egredius/a/um. folosindu-se de magis pentru comparativ si maxime pentru superlativ. magnum. bona. Dupa cum se observa acesta din urma nu are forme decat pentru plural. maius. magna. a. superlativ = optimus. Bun. rea: pozitiv = malus. minima. optimum. iar superlativul va fi maxime egredius/a/um. egregium nu va face comparativul egrediior. egregia. Mic. plurrimae. bonum. dar in acest caz nu este accentuata. parvum. comparativ = maior. comparativ = melior. mala.

de la care se formeaza tema supinului. a patra forma reprezinta supinul. la care adaugand anumite terminatii.aceasta forma se porneste la conjugarea anumitor moduri si timpuri (forma de la care se porneste in acest caz se numeste tema prezentului). conjugam anumite moduri si timpuri.de aici formam tema perfectului. a treia forma reprezinta indicativ perfect persoana I singular . .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful