You are on page 1of 3

BOLI DERMATOLOGICE

Pentru bolnavul de afectiuni dermatilogice, nevoia de informare si de modul de functionare al


bolii sunt prioritare.

Pielea normala, neafectata este formata din derma-in interior si care contine capilare si
epiderma-in exterior, formata din celule denumite keratinotice.

Tipologia afectiunii dermatologice are un rol important in procesul de adaptare al individului.


Modul de aparitie si de evolutie a bolii sunt implicate in modul in care persoana afectata
percepe pozitiv sau negativ boala. Finalitatea bolii, cunoasterea a ceea ce se va intampla si a
ceea ce trebuie sa faca individul duce a ajustari comportamentale si psihologice pozitive la
boala. In cazul in care estimarile generalizate un se aplica particularitatii cazului atunci apare
anxietatea. Modul episodic al bolii este un aspect ingrijorator pentru persoana datorita
incertitudinii aparitei afectiunilor si a lipsei de control asupra lor. In cazul acut al bolii,
episoadele sunt tranzitorii, au un curs previzibil si presupun mobilitati medicale si afective clare
astefel ca un apar probleme in procesul de adaptare. Cum am precizat si mai devreme, pe
langa modul de evolutie al bolii, modul de aparitie este si el semnificativ. Daca cauzele aparitie
bolii sunt de natura congenitala parintii sunt cei care au initial aceasta afectiun iar modul in
care ei sunt adaptati sau un la boala influenteaza modul de adaptare al copilului. Afectiunile
dermatologice dobandite sunt asociate cu comportamente obsesive din cauza ca individul
cauta sa verifice si sa evalueze leziunile.

Unii autori sunt de parere ca, cauzele aparitiei bolilor dermatologice individul trece printr-o
perioada de doliu din cauza pierderii infatisarii sale normale. Conform acestor autori indivizii
experimenteaza stari de furie, tristete, soc si negare. Alti autori spun ca impactul bolii depinde
de gradul de severitatea al acesteia dar si de rezultatul interactiunii unor factor ca: suportul
sociale, abilitati sociale, optimist, stiluri de copind.

La pacientii cu dermatita atopica starile de furie apar mai rapid insa un sunt atat de evidente ca
si in cazul celorlateafectiuni. Pe langa tratamentul farmacologic, metodele de relaxare par sa
contribuie la imbunatatirea simptomatologiei.

La nivel social apar comportamente de evitare, dificultati de interrelationare dar si dificultati


cu privirea la expectantele profesionale.Stilul de viata dar si cel alimentar sunt afectat. Nevoia
de control al bolii ii determina pe anumiti indivizi sa dezvolte anumite ritualuri care cred ei ca ii
ajuta in ameliorarea simptomatologiei.

Consecintele negative ale bolii sunt rezultatul interactiunii dintre gradul de severitate si de un
complex de factori bio-psiho-sociali.

Diferenta cea mai importanta intre afectiunile dermatologice si celelalte boli ale corpului are
de a face cu vizibilitatea. Imaginea individului este distorsionata datorita unor credinte ca:
afectiunea este asociata cu o lipsa de igiena, cu contagiozitatea; afectiunea impiedica
realizarea unor placeri sau impliniri profesionale; credinta ca primul aspect observat la o
persoana este afectiunea. Problema vizibilitatii apare cu consecinte la nivel psihologic si psiho-
social: una este legata de vizibilitatea in raport cu persoanele cu care intra in contact iar a doua
cu vizibilitatea probriei boli. Persoana vede exact ceea ce se intampla cu infatisarea si
acumuleaza o serie de trairi negative si temeri suplimentare.

Psoriazisul este o boala determinata genetica, incidenta sa atingand intre 0,5 si 2% din
populatia intregilor tari. Pe langa factorul genetic care pare sa fie cel principal putem preciza si
alti factori secundari care ar putea avea o anumita influenta asupra dezvoltarii acestei
afectiuni. Printre acestia sunt: tulburarile psiho-afective, medicamentele, consumul excesiv de
alcool, disfunctii metabolige si inmunologice. Exista mai multe tipuri de psoriazis.

In functie de sex un exista o diferenta semnificativa insa la femei apare mai devreme.

Printre alte afectiuni dermatologice reamintim: acneea care apare in principal in adolescenta
dar poate aparea si la adulti cu precizarea ca este mult mai frecventa in randul femeilor;
dermatita atopica este o afectiune cutanata inflamatorie, cronica care creeaza senzatie de
mancarime;este te mai multe tipuri:a sugarului si a copilului mic, a adolescentului si juvenila si
a adultului fiecare avand caracteristici particulare; vitiligo, depigmentarea pielii si urticaria care
poate fi alergica iar factorul familial are un rol important si nealergica sau de tip cronic.

Stresul si afectiunile dermatologice

Studiile arata ca persoanele cu acest tip de afectiune au indicat prezenta unui eveniment de
viata stresant inainte debutului bolii. Printre evenimentele stresante se numara divortul,
moartea sau spitalizarea unei persoane apropiate sau accidentele.

In cazul acneei stresul este considerat ca fiind un factor precipitator in exacerbarea bolii. Pe
langa acesta se identifica si scoruri inalte ale anxietati dar si stari de furie mai ales in cazul
acneii cronice.

Printre factorii precipitatori in exacerbarea urticariei se numara oboseala si tensiunile la nivel


mental. Evenimentele catastrofice si cutremurele au fost identificate ca fiind responsabile de
debutul bolii.

Patologia psihiatrica si psihologica

S-a sugerat ca morbiditatea psihologica si psihiatrica este intalnita la 30% dintre persoanele cu
afectiuni dermatologice.

Sindromul depresiv si impactul bolii asupra calitatii vietii individului afectat par sa fie de baza.

Psoriazisul, considerat ca fiind cea mai reactiva afectiune in conditii de stres este asociata cu
depresia. Trasaturile de personalitate asociate sunt nevroza, in cazul femeilor iar in cazul
barbatilor, psihastenia si psihopatiile. Pe langa acestea se evidenteaza si anxietate dar si
comportamente obsesive.

In cazul acneei predomina anxietatea si furia.

Manifestarile dermatitei atopice sunt similare manifestarilor psoriazisului.


Urticaria este si ea asociata cu anxietatea si depresia. Pe langa acestea apar si anumite
trasaturi ca dificultati de exprimare a ostilitatii si furiei, nevoie de aprobare din parte celor cu
care intra in contact bolnavul..

Bolile de piele pot produce modificari in privinta aspectului fizic. Acest aspect poate avea
consecinte in ceea ce priveste pierderea controlului si a intimitatii.

Bolile de piele au impact asupra imaginii de sine. Imaginea de sine este un concept
multifactorial ce cuprinde perceptiile, sentimentele si cognitiile asupra propriului corp.
Imaginea de sine este asociata cu stima de sine astfel ca pare ca si aceasta sa fie afectata in
cazul persoanelor cu boli dermatologice.

Calitatea vietii reprezinta perceptia indivizilor asupra pozitiei lor in viata in contextul cultural si
a sistemelor de valori in care acestia traiesc incorporand sanatatea fizica, starea psihologica,
nivelul de independenta, relatiile sociale, credintele personale.

Cativa autori prezinta o serie de conditii in care calitatea viete se vede afectata:

- Costul si tipul petrecut aplicari si administrarii tratamentelor


- Stigmatizarea si distresul aparut in urma vizibilitatii
- Caracterul episodic al bolii
- Evitarea contactelor sociale
- Durerea si disconfortul asociat duc la tulburari ale somnului
- Evitarea unor alimente

Studiile arata nemultumirea pacientilor in fata lipsei rezultatelor ale tratamentelor. Ei spun ca
ar prefera sa petreaca 2-3 ore la tratament daca ar fi siguri de curatarea pielii.

Un rol important in instituirea si urmarirea unui tratament care sa amelioreze calitatea vietii
este detinut de propria lor perceptie despre boala.

Este important sa sa evalueze si statusul psihologic al individului, pe langa cel medicale


deoarece acesta poate sa influenteze complianta la tratament.

In urma afectiunilor apar o serie de modificari care duc la schimbari importante in dinamica
vietii cotidiene. De asemenea individul este afectat pe toate planurile. In general tratamentele
necesita absenta de la locul de munca ceea ce poate duce la pierderea locului de munca.

s-au sugerat o serie de factori externi si interni care il ajuta pe individ sa se adapteze mai bine
la boala. Printre factorii externi mentionam suportul social si circumstantele de viata iar printre
cei interni resurse personale, stiluri de coping, sistemul de credinte, mecanisme de aparare.

Stigmatizarea este cea mai frecventa experiente prin care trece o persoana cu boala
dermatologica.