You are on page 1of 121

Eric-Emmanuel Schmitt s-a nascut pe

28 martie 1960 la Lyon. In 1983 absolva


cursurile prestigioasei Ecole Normale
Superieure cu 0 diploma In filozofie.
Trci ani mai tarziu obtine titlul de doc-
tor In filozofic. Debuteaza In 1991 cu 0
picsa de teatru, Noaptea fa Valognes. Ii
~f;RIC-f;MMANUf;L
urmcaza Vizitatorul, care Ii aducc consa-
crarca ~i pentru care este dis tins cu trei
prcmii Moliere, Variatiuni enigmatice,
Libertinul etc. In 1994 Ii apare primul
~SCWMITT
roman, Secta Egoi?tilor, dar scric In con-
tinuare piese de teatru care fac sali plinc
In Franta ~i In striiinatate. In 2001 este
rccompensat de Academia Franceza cu
Grand Prix du Theatre pentru Intreaga
activitatc. De acela~i succes rasunator se
bucura ~i romanele sale Evanghelia dupa
Pilat (2000), Partea celuilalt (2001), Pe
cand eram 0 opera de arta (2002), pre-
cum ~icscul Viata mea cu Mozart (2005).
Yolumcle care alcatuicsc Ciclul Invizi-
bilului - Milarepa (1997), Domnul Ibrahim
?iflorile din Coran (2001), Oscar?i Tanti
R oz (2002), Copilullui Noe (2004), Lupta-
lorul de sumo care nu se putea ingra?a
(2009) ~i Cei zece copii pe care doamna
M ing nu i-a avut niciodata (2012) - s-au
arlat pc listele de bcstselleruri din numc-
roasc tari. Eric-Emmanuel Schmitt cste
;1utorul a patru volume de nuvelc ~i po-
vesti ri : Cea mai frumoasa carte din lume
?'i alte povestiri (2006), Visatoarea din
Oslellde (2007), Concert in memoria ullui
inger (201 0), distins cu Premiul Goncourt
pClllru nuvela, ~i Cei doi domni din
!lruxc/lcs (2012). In 2008 publica ro-
1ll;11lul Ulysse from Bagdad, In 2011,
(('II/Ci,l in fata oglinzii, iar In 2013,
r"I/ltl!!.,r/ii din Piata Arrezzo. Lui Eric-
l'llllllalluel Schmitt is-au decernat pestc
,I"llai'.cci de premii ~i distinqii literare, .. Serie coordonata de
i,II illlOOI a primittitlul de Chcvalierdes DENISA COMANESCU
1\ n s Cl des Lettrcs. Cartile lui sunt tra-
dll'l' i,l peste patruzeci de limbi.
~~)

Redactor: Raluca Popescu


Visatoarea din Ostende
Copetta: Angela Rotaru
Tehnoredactor: Manuela Maxineanu
Corector: Cristina Jelescu
DTP: Radu Dobreci. Carmen Petrescu

Lucrare executata la Ganesha Publishing House

ERIC-EMMANUEL SCHMITT
LA RVEUSE D'OSTENDE
@ Editions Albin Michel - Paris 2007
All rights reserved.

@ HUMANITAS FICTION. 2013. pentru prezenta versiune romaneasci

Descrietea CIP a Bibliotecii NaIionale a Romaniei


SCHMITT, ERIC-EMMANUEL
Visatoarea din Ostende I Eric-Emmanuel Schmitt; tcad: Liliana Donose
Samuelsson. - Bucure~ti: Humanitas Fiction. 2013
ISBN 978-973-689-661-3
I. Samuelsson Donose. Liliana (tead.)
821.133.1-31=135.1

EDITURA HUMANITAS FICTION


Piap Presei Libere 1. 013701 Bucur~ri. Romania
tel. 021/408 83 50. fax 021/408 83 51
www.humanitas.ro

Comenzi online: www.libhumanitas.ro


Comenzi prin e-mail: vanzari@libhumanitas.ro
Comenzi telefonice: 0372.743.382; 0723.684.194
Cred di n-am mai cunoscut pe cineva care sa se dez-
valuie in realitate 0 cu totul alta persoana decat in apa-
renta ca Emma Van A.
Cand ne-am intaInit prima oad, avea intati~area unei
femei fragile, discrete, tara relief, tara darul conversatiei
~i de 0 banalitate destinata uitarii. Dar intr-o buna zi
realitatea ei launtridi mi-a devenit perceptibila, ~iatunci
am inteles di voi ramane permanent obsedat de aceasta
fiinta misterioasa, autoritara, sclipitoare, paradoxala, ine-
puizabila - prins pentru totdeauna in mrejele ei.
Unele femei sunt ni~te capcane in care cazi ~ide unde
uneori nu mai vrei sa ie~i. Emma Van A. rna tine legat
in capcana ei.
Totul a inceput intr-un martie sfios~irece, la Ostende.
Visasem dintotdeauna la Ostende.
De cate ori rna aflu intr-o calatorie, denumirea locu-
rilorimi atrage atentia inainte de locurile insele. Cuvin-
tele, ~ezate mai sus decat clopotnitele, semnalizeaza de
la distanta,
, sunt vizibile de la mii de kilometri, si, trans-
mit sunete ce declan~eaza imagini.
Ostende ...
~
Consoanele ~i vocalele deseneaza un plan, rididi zi-
duri, dau contur unei atmosfere. Daea un targu~or poarta

~ 7
numele unui sfant, imaginafia mea 11construie~te in ju- Ajungand acolo noaptea, n-am prea ~tiut ce sa credo
rul unei biserici; cand numele evoci padurea - Boisfort- Dad in anumite privinfe realitatea or~ului corespundea
sau campurile - Champigny -, verdeafa ii invadeaza ime- cu imaginea din visul meu, ea imi impunea totodata ~i
diat stradufele; daca indica un material - Pierrefonds _, unele dezmintiri
, violente: cu toate ci Ostende se aHa la
razuiesc in minte tencuiala caselor ca sa scot la lumina capatul lumii, in Flandra, asezat
, intre valurile marii si
'
piatra; sau dad locul pomene~te de un miracol - Dieu- valurile campurilor, cu toate ca avea 0 plaja enorma ~i
lefit - vad 0 cetate care domina campia din varful unui un dig nostalgic, or~ul dadea in acela~i timp pe fafa cat
munte semef. Cand rna apropii de un or~, mai intai de mult i~i urafisera belgienii litoralul sub pretextul de
am intaInire cu un cuvant. a-I face accesibil unui numar cat mai mare de oameni.
Visasem dintotdeauna la Ostende. ~iruri de blocuri imense mai inalte decat pacheboturile,
M-a~ fi putut mulfumi sa visez tara sa merg neaparat oferind Iocuinfe tara pic de gust ~i lipsite de orice stil,
acolo dad n-~ fi fost impins de 0 ruptura sentimentala. toml conform principiilor rentabilitafii imobiliare. Ve-
Trebuia sa pled Sa ies din Parisul prea impregnat de deam in ele un haos urban sugerand aviditatea antrepre-
amintirile unei iubiri destramate. Repede, sa schimb ae- norilor dornici sa puna mana pe banii clasei de mijloc
rul, clima ... in perioada concediilor.
Din feridre, casa unde inchiriasem eu un etaj era 0
Nordul mi s-a parut 0 solufie acceptabila, intrucat nu
supraviefuitoare a secolului XIX, 0 vila de pe vremea lui
fusesem niciodata impreuna prin locurile acelea. Am
Leopold II, regele-constructor. La vremea ei 0 casa obi~-
destacut 0 harta ~i am fost vrajit pe loc de ~apte litere
nuita, devenise acum ceva excepfional. Plantata in mij-
inscrise pe albastrul Marii Nordului: Ostende. Nu nu-
locul imobilelor recente, care reprezentau gradul zero al
mai ci rna simfeam fermecat de sonoritatea acestor litere,
invenfiei geometrice, lind ni~te simple paralelipipede
dar mi-am si ' amintit de 0 prietena, care stia
, un loc unde impaqite in etaje, la randullor decupate in apartamente
~ fi putut sta. S-au dat cateva telefoane, lucrurile s-au
cu ferestre oribile ~i geamuri din sticla fumurie, toate si-
aranjat, camerele la pensiune au fost rezervate, bagajele
metrice - de 0 rafionalitate care-fi face greafa de rafio-
au fost ingramadite in m~ina ~i am pornit la drum spre
nalitate -, vila asta era marturia soli tara a unei voinfe
Osten de, de parca acolo rna ~tepta pe mine destinul. arhitecturale; era frumoasa, dd i~i variase dimensiunea
Fiindd incepea cu un 0 al surprizei, urmat de in- ~i riirbul deschiderilor: propunea cand un balcon, cand
dulcitorul s, cuvantul imi pregatea incantarea unei plaje o terasa, mai incolo 0 sera, riscase 0 combinatie, de fe-
nesfar~ite de nisip fin ... Fiindd auzeam, tendre ~i nu restre inalte, scunde ~i medii, ~i chiar de ferestre pe coIf,
tende, pictam strazile in pastel uri, sub un cer albastru, iar apoi se amuzase, ca 0 femeie care-~i aplid 0 alunifa pe
pa~nic. Fiindd radacinile lingvistice imi sugerau 0 ce- frunte,-arborand un ochi-de-bou sub acoperi~ul de gresie.
tate privind spre vest, imi imaginam grupuri de case cu In prag aparu 0 femeie de vreo cindzeci de ani cu
fafa la mare, imbujorate de un etern apus de soare. arul rosu
P " si fata
, brazdata de vinisoare.
,
8 9
- Ce vrei? -Da.
- Aid Ioeuie~te doamna Emma Van A? Seoase un suspin, parea u~urata. Era dar cii oeupafia
- Coreet, mormai femeia eu un accent flamand mea de autor fusese hotiiratoare ea sa-mi desehida usa. ,
rustic, eare-i sporea Infafi~areasinistra. In spatele meu, nepoata pricepu ci intrusul Iuase exa-
- Am Inehiriat la dumneavoastra etajuI Intii pentru menul de intrare si , exdama eu voce de trombon:
doua saptiimani. Presupun ci prietena mea din Bruxelles - Bine, atund rna due sa termin de aranjat camerele.
v-a anunfat. o sa fie gata In dnd minute.
- Da, sigur! Aid e! Stai s-o anunf pe matu~a mea. In timp ee nepoata se Indeparta, Emma Van A 0 privi
Intra, te rog, hai intra. eu oehi reeunoscitori, ca pe un ciine fidel, dar prostiinae.
Mainile ei aspre Imi smuIsera valiiele ~i Ie ~ezara In _ Va rog s-o seuzafi, dar nepoata mea nu ~tie sa se
hoI. Apoi rna Impinse eu amabilitate brusci spre salon, adreseze euiva eu "dumneavoastra". ~tifi, in neerlandeza
unde am vazut In dreptuI ferestrei silueta unei femei fi- nu se folose~tedecat tutuitul.
rave Intr-un seaun eu rotile, Intoarsa eu fap spre IntU- - Piicat cii va privafi de plaeerea de a treee de la
nerieuI de eerneala al marii, pe eare-I sorbea eeruI. "tu" la "dumneavoastra".
- Tanti Emma, fi-a venit loeataruI. - Pliicerea eea mai mare ar fi sa folosim 0 limba In
Emma Van A se Intoarse ~irna strapunse eu privirea. care fiU existii ded.t "dumneavoastra", nu?
In timp ee alfii s-ar fi ostenit cat de cat sa para ama- Care sa fi fost rostuI aeestei replid? Ii era teama sa nu
bili ~isa-mi ureze bun venit, ea rna analiza eu gravitate. devin prea familiar? Stateam tot In pidoare, pUfin jenat.
Foarte palida, eu pielea mai eurand uzata de ani decat Ma ruga sa stau jos.
ridata, eu paruI jumatate alb, jumatate negru, amestecat - E dudat. Imi due viap printre ciqi, dar n-am in-
Intr-un ansamblu, care nu era gri, d dungat, Emma Van taInit nidodata un seriitor.
A. I~isprijinea ehipuI lung pe un gat subfire. Era varsta? o singura privire In jur adeverea ee auzisem: erau
Era 0 atitudine? CapuI ~i-Ifinea aplecat Intr-o parte, eu mii de volume pe rafturile care aeoperau nu numai pe-
ureehea aproape de umaruI stang ~i barbia ridicatii spre refii salonului, d patrundeau pUfin ~i In sufragerie. Ca
dreapta, liisand impresia ci, datorita aeestui mod de sa vad mai bine, I~iurni seaunul eu rotile, aluneci prin-
pereepfie oblica, te ~iexamina In timp ee te aseuIta. tre mobile tiicutii ea 0 umbra ~iaprinse lumina plapanda
Trebuia sa rup tiicerea. a eatorva lampi.
- Buna ziua, doamna, sunt Incantat ci .voi loeui Ia Cu toate cii nu savurez nimic mai mult decat eom-
dumneavoastra. pania hartiei tiparite, biblioteea asta Imi dadea, fara sa
- Suntefi seriitor? Infeleg.de ee, 0 stare dudata. Volumele aveau eleganfa,
Mi-era aeum limpede motivuI examinarii; se Intreba erau legate metieulos in piele sau in panza, titlurile ~inu-
daci aveam un fizic apt erearii de romane. mele autorilor erau poansonate eu litere de aur; cirfile
10 11
I

aveau diferite marimi, erau asezate


, farii ordine sau sime-
ies tn cale in timpul eaIatoriei. La urma urmei, UIise
trie excesiva, conform unui ritm care dovedea un gust
e atatde purin virtuos tncat il simt aproape. II gasesc
constant. ~i totu~i. .. Ne-am obi~nuit atclt de muIr cu
modern.
aspectul ediriilor originale tncat 0 coleqie legata ne de-
- E ciudat sa crederi ci imoralitatea e ceva contem-
ruteaza? lar eu sufeream din cauza ci nu recunosteam
, co-
poran, ~inaiv ... Tinerii fiecirei generarii au impresia ci
peree1eme1efavorite?Incercam sa-mi formulez sclnjeneala.
ei sunt inventatorii vidului: cata infatuare! Ce gen de
,
- lereati-ma, romande dumneavoastra nu Ie-am ci-
ciqi scriefi dumneavoastrii?
tit, tmi spuse, in~e1andu-se asupra expresiei mde des-
cumpanite. - De-ale mele. N u pot fi clasificate.
- Foaree bine, conehise pe un ton de profesoara,
- N u va scuzati. Nimeni nu poate sti tot. Si oricum,
' " confirmand ci eram pus la un examen.
nu m-~tept sa fiu citit de oamenii pe care-i freeventez.
- Imi permiteri sa va ofer una?
Asta 0 calma: nu se mai juci nervoasa cu brarara de
- A... ari adus cu dumneavoastrii?
coral prinsa de tncheietura subrire ~i zambi citre pererii
tmbracari in ciqi. - Nu. Insa sunt sigur ci in libriiriile din Ostende ...
- A, da, Iibrariile ...
- Cu toate astea, eu tmi dedic timpul cititului. ~i
Pronunfase cuvantul asta ca ~icum tocmai i se amin-
recititului. Mai ales. Recitesc foaree mult. Capodopere1e
tea de eeva eare existase de muIr, aeum uitat.
se dezvaJuie abia Ia a treia sau la a patra Iecturii, nu?
- ~dfi, bibIioteca asta a aparfinut tataIui meu, care
- Cum reperari 0 capodoperii?
preda Iiteratura. Triiiesc din copilarie tneonjurata de
- N u sar peste ace1e~i pasaje.
volumele aeestea, fara sa trebuiasca sa sporese eoleqia.
Apuci un volurn Iegat in pie1egrena, pe care-I intre-
deschise cu emotie. Mai sunt atatea scrieri pe eare tnci n-am apucat sa Ie
,
pareurg! Uitafi, ehiar tn spatele dumneavoastra, George
- Odiseea, de pilda. 0 deschid Ia orice pagina ~i 0
Sand, Dickens ... mi-au mai ramas de ddt cateva din
degust. Dumneavoastrii va place Homer?
- Dar ... bindnre1es. volumele lor. Victor Hugo, de asemenea.
- Asta 11earaeterizeaza pe Victor Hugo, faptul ci-fi
Am vazut ci i se tntuneci privirea ~i am ghicit ci ras-
ramane mereu 0 pagina pe care n-ai citit-o.
punsuI meu i se parea superficial, chiar arogant. ~adar,
r"Exact. Ma simt tn siguranfa traind ~a, pazita, in-
am tncercat sa formulez un punct de vedere ceva mai
amplu. cadrata de asemenea uri~i! Din cauza asta, aid nu sunt ...
- M-am identificat adeseacu UIise, fiindci dovedeste
. .
noutati.
Dupa un moment de ezitare, pronunra cuvantul "no-
ci e mai mult ~iret decat inte1igent, ca se tntoarce acasa
utari" eu precaurie ~iregret, articulandu-l din varful bu-
farii sa se grabeasci, ci 0 venereaza pe Pene1opa, dar n-o
zelor de pare-ar fi fost 0 voeabula eel purin vulgara,
dispreruie~te pe nici una dintre femeiIe atragatoare care-i
daci nu chiar obseena. Asculrand-o, tmi dadeam seama
12
~ 13
d era intr-adevar un termen comercial, potrivit intr-un - Ce ciudat, spuse in ~oapta, masurandu-ma de sus
articol de moda, dar cu totul impropriu pentru definirea pana jos, de pard pana atunci nici nu rna vazuse.
unei opere literare; ~imai descopeream d, in ochii ei, eu Ultimele trepte ale scarii gemura sub greutatea ne-
nu eram decat un autor de noutafi, un fel de furnizor. poatei, care debarca gafaind ~ii~iincruci~a brafele scurte
- Romanele lui Daudet sau ale lui Maupassant n-au pe bustul inform, ca sa rna scoara din salon cu un ton
, ele noutati, atunci cand au aparut? am intrebat-o.
fost si victorios:
- Timpul le-a hotarat locul, imi raspunse ea, ca ~i - E gata, pOfi sa te instalezi! Toate odaile sunt la
cum spusesem 0 obraznicie. dispozitia tao Ifi pOfi alege singur dormitorul. Vino du-
Mi-ar fi placut sa-i sugerez d de data asta naiva era pa mine, te rog.
ea, dar bunul-simt , nu rna indreptatea - Gerda 0 sa va condud, stimate domn. Eu, de
, sa-mi contrazic
cand cu problemele de sanatate, nu mai ocup decat par-
gazda, ~a d m-am mulfumit sa gasesc motivul care-mi
terul. Asta-mi permite sa va dau etajul, unde va yeti
daduse acea senzafie neplacuta; biblioteca ei nu respira,
simfi in largul dumneavoastra. Consultati drtile pe
infepenise ca muzeu cu patruzeci-cincizeci de ani in
care Ie gasiti acolo, cu condifia sa Ie puneti la locullor.
urma ~i n-avea ~anse sa evolueze cat timp proprietara
- Multumesc.
refuza sa-i injecteze 0 cat de mid picatura de sange
- Gerda va va aduce micul dejun dimineata, dad
proaspat.
nu va sculafi prea devreme.
- Scuzati-mi
, indiscretia,
, dar sunteti, singur? - Noua jumatate mi-ar conveni.
- Sunt aici ca sa-mi revin in urma unei despaqiri. - Perfect. Atunci noapte buna ~isejur placut.
- Vai, imi pare rau ... tare rau ... va ranesc amin- Cum de m-a lovit inspiratia? Am avut senzatia d e
tindu-va ... vai, scuzafi-ma.
genul de femeie care se ~teaptii sa i se sarute mana. N u
Caldura cu care-mi vorbea, teama, nervozitatea ne~- rna in~elasem: de cum m-am apropiat de ea, mi-a intins
teptata Ii subliniau sinceritatea; i~i repro~a cu adevarat mana asupra dreia m-am inclinat conform uzantei.
d rna ta.cusesa-mi cufund capul intr-o galeata cu amin- Nepoata ne observa ca pe doi clovni, dadu din umeri,
tiri urate. Imi spuse balbait, cu privirea ratacita: apuci valizele ~iincepu ascensiunea treptelor ~ubrede ale
- Ostende e locul perfect pentru necazuri in dra- scirii de lemn lustruit.
goste ... cind sa ies din salon, rna opri vocea doamnei Emma
- Nu-i ~a? Credefi c-o sa rna vindec? Van A.:
Ma privi fix, incruntata. - Ma gandesc la ce mi-ati spus adineauri, c-o sa va
- Sa va vindecafi? Va ~teptafi sa va vindecafi? cicatrizati.
, Sa nu va deruteze reactia
, mea: era 0 aprobare.
- Sa rna cicatrizez, da. Sper sa"'"seinrample ~a cum va ~teptati dumneavoastra.
- Si 'J credeti c-o sa reusiti?
, , ~ fi chiar incantata.
- Da, cred d da. - Mulfumesc doamna Van A., ~ieu ~ fi incantat.

14 15
- Deaarece daca va vindecati, inseamna ca aricum Cum ea nu rna auzise cabarand iar lumina zilei pa-
n-a meritat.
trundea cu abraznicie in camera, am avut prilejul sa
Am ramas cu gura cascara. disting mai dar trasaturile ~i campartamentul gazdei.
Ma cerceta cu atenfie, dupa care dedara ferm: Cu toate d. nu facea nimic, nu parea sa fie fara acu-
- De a iubire esentiala
, nu te vindeci niciadata. pafie. Ochii Ii erau strabatufi de sentimente diverse, ide-
Dupa care mainile Ii pusera in mi~care rofile scaunu- ile Ii increfeau ~i-i netezeau fruntea, buzele puneau ladt
lui, ~i in trei secunde se instala din nau la fereastra, in miilar de varbe care vaiau sa se elibereze. Caple~ita de
acee~i pazifie in care se gasea atunci cc1nd sasisem. bagafia viefii ei interiaare, Emma Van A. pendula intre
La etaj, rna ~tepta un interiar decarat cu gust sigur, paginile unui raman deschis pe genunchi ~i naianul de
incarcat ~i feminin, al carui ~arm era sparit de aspectul visuri care a napadeau de cum i~i ridica achii spre micul
demadat.
galf. Aveam impresia ca erau daua nave inaintand se-
Mi-am ales ca darmitar "camera cu pifigai alb~tri".
Parat, nava gandurilar si " nava drtii; uneari, cand lsi
, ca-
Se numea ~a datorita tapetului, a panza de bumbac in bara pleaapele, siajele din urma navelar se impleteau
stil japanez, ale carei tente abasite aveau un rafinament a dipa unind valurile; apai fiecare nava W cantinua
subti!. Am incercat sa fac lac lucrurilar mele prin mul- cursu!. Citea ca sa nu devieze, citea nu ca sa umple un
fimea de bibelauri, dar decarulinciperii, asemanatar unei vid spiritual, ci ca sa-~i acompanieze creativitatea prea
sculpt uri baroce din scaici, nu servea la nimic decat ca puternid. Literatura era a sangerare, a pazea de febra ...
simbal al abundentei., Emma Van A. trebuie sa fi fast mereu faarte fru-
Gerda lmi recamanda cateva restaurante, imi in cre- maasa, se vedea si , acum. Cu toate astea, in urma unei
dinfa un set de chei, dupa care urma sa parcurga cu bi- bali recente - dupa Gerda, a hemaragie cerebrala - se
cideta cei zece kilametri care a separau de caminul ei. lasase de antichitafi ~i trecuse la camerful cu abiecte de
Am pus achii pe hanul cel mai apropiat de Villa Circe, acazie. Mu~chii i se topisera, nu mai era zvelta, ci de-a
dar am amanat plimbarea pentru a daua zi. dreptul slaba. Parea atat de u~aara, incat ai fi zis ci aasele
Deja imbatat de aerul marii, am adormit de cum ii erau paroase ~i gata sa se franga. Articulafiile tocite de
m-am intins in pat, sub greutatea plapumilar de puf artroza,,1i ingreunau gesturile, dar nu acarda delac aten-
pUfin patate. fie acestar lucruri cat timp era lacuira de un fac. Avea
aceiasi, achi nemaipameniti, , mari, de un albastru luminas,
Dimineafa urmatoare, dupa un mic dejun capias un albastru pe unde se perindau narii Nardului.
adus de Gerda - ciuperci, aua, crochete de cartafi - nu Salurul m~u a dezmetici. Ma cantempla buimaca.
m-am mirat s-a revad pe Emma Van A. la past, la fe- ~ Parea zbuciumata, dar lmi adresa un suras sincer, ca a
reastra.
rm de saare pe un cer de furtuna.
16 ~ 17
- A, buna ziua. Afi dormit bine? cente? Plaja ramane 0 gradina secreta, unde timpul
- Atat de bine ca nid nu-mi amintesc. Plec sa des- nu-~i poate pune amprenta.
copar Osten de. Mi-am cumparat ni~te crevefi, pe care i-am mancat
- Cat de tare va invidiez ... Va urez 0 zi placuta. In picioare, cu pUfina maionezcl,~iapoi mi-am continuat
M-am plimbat ore Intregi ~itara finta prin Osten de, plimbarea.
dar nu am zelbovit mai mult de douazed de minute pe M-am Intors la Villa Circe pe la ora ~asedupa-masa.
strazi. Ma tot Intorceam pe falezcl,sau pe dig, ca un pes- Ma Imbatased vantul ~isoarele, iar capul mi-era plin de
ciru~ chemat de aerul din largul marii. visuri.
Marea Nordului avea culori de stridie, de la verdele Emma Van A. se Intoarse spre mine, zambi vazan-
maroniu al valurilor pana la albul sidefiu al spumei, tre- du-ma In starea aceea de vesela ebrietate si , rna Intreba
cand prin nuanfe rafinate, subtile, care rna odihneau, cu subinteles:
,
facind sa paIeasci amintirile straIudtoare ale Mediteranei, - ~adar, cum vi s-a parut Ostende?
cu albastrul ei pur ~i nisipul galben, de un cromatism - Fasdnant.
primitiv, la fel de simplu ca un desen de copil. Din ca- - Pana unde ati, mers?
uza acestor tonuri potolite ce evocau delidile iodate pe - Pana-n port. Pentru ca, sincer sa fiu, n-~ putea
care Ie simfi degustand fructe de mare la restaurant, sa rna instalez aid fara sa navighez.
Marea Nordului Imi parea mai sarata. - A, da? Afi ramane aid cu condifia de a putea ple-
Cu toate ca nu mai fusesem nidodata Ia Ostende, ca? Asta este, Intr-adevar, gandire de barbat.
regaseam aid amintiri, ~i-mi lasam sufletul leganat de - Da, avefi perfecta dreptate. Barbafii se fac mari-
trairile copilariei. Mi-am suflecat pantalonii pana Ia ge- nari ~ifemeile...
nunchi, am intrat cu picioarele In mu~catura nisipuIui, - ... sofii de marinari! Pe urma, vaduve de marinari.
oferindu-Ie apoi recompensa apei. Am Inaintat In valuri - La ce te pOfi ~tepta daca traie~ti toata viafa langa
ca pe vremuri, dar pana la jumatatea gambei, fiindu-mi un port la capat de lume?
teama sa rna aventurez mai departe. ~i, tot ca altadata, Sensibila la Intrebarea mea deplasata, rna privi cu un
m-am vazut minuscul sub un cer nesfar~it, In fafa valu- fel de amabilitate indulgenta fad sa raspunda, dandu-mi
rilor nesfar~ite. astf~Ituraj sa continui. ~adar, am continuat.
Erau pUfini oameni In jurul meu. Batrani. Oare din - Te pOfi ~tepta la 0 plecare?
cauza asta Inddgesc atat de mult oamenii In varsta ma- Dadu din umeri ca sa excluda ipoteza.
luI marii? Fiindca Ia scaIdat n-ai varsta? Fiindci revenim - La 0 rdntoarcere?
la candoarea ~i placerile simple ale copilariei? Fiindca, , Irisurile ei mari cenu~ii se Infipsed In mine. Aveam
In timp ce cladirile ~iafacerile Inregistreazcltrecerea tim- senzafia ca disting 0 tanguire, pe care ea mi-o dezminfi
puIui, nisipul ~ivalurile sunt mereu virgine, eteme, ino- cu voce ferma:
18 19
- Iti, amintesti. marii, dar cel pUfin, 11am langa mine, mi-a ta.cut copiii.
, Te astepti
") sa-ti amintesti.
,
~i se lntoarse cu fap spre largul marii. Mintea Ii era Sa duc 0 existenta, ca matusa, mea? Pai mai bine rna
din nou arat de ocupata, ca eu nici nu mai existam; l~i sinucid.
pironi ochii asupra departiirilor, ~a cum contemplu eu - Cu toate astea, nu pare nefericitii.
_ Ce-i al ei e-al ei: nu se plange niciodatii. ~tii, nu
o pagina virgina, ~i se aventura staruitor In visare.
se plange nici acum, cand 0 lasa puterile ~i economiile i
Oare ce-~i amintea? N u era nimic sub acoperi~ul asta
s-au topit ca untul! Nu, se duce la fereastra, zambe~te,
care sa-i povesteasca trecutul. Totul apaqinea generariilor
viseaza. In fond, de trait n-o fi trait, dar a tot visat ...
anterioare - cartile,
, mobilierul, tablourile. Aveam senza-
Gerda avea dreptate. Emma l~i ducea viap altundeva,
tia ,
, ca se cuibarise aici ca 0 cotofana cu 0 comoara furata
nu printre noi. Oare nu era ceva In felul ei de-as, tine ,
~i bine pititii, ~i se mulfumea sa lmprospateze perdelele
capul- chipul oblic pe gatul gracil- un fel de lnclinare,
~i tapetul.
care te ta.cea sa crezi ca visurile ararna prea greu?
Odata ajuns la etaj, i-am pus 0 lntrebare nepoatei: Dupa conversafia asta, i-am pus, In secret, numele
- Gerda, matusa, dumneavoastra mi-a destainuit de visatoare ... visatoarea din Ostende.
ca-si, petrece zilele rememorand trecutul. Ce credeti, ca-si, A doua zi, mi-a auzit p~ii cand coboram scara, ~i a
aminteste?
, intors fotoliul catre mine.
- Habar n-am. N-a lucrat niciodata. A ramas fata - Vreti, sa beti, 0 cafea cu mine?
batd.na.
- Cu placere.
- Chiar asa? , _ Gerda! Adu, te rog, doua ce~ti.
- A, pOfi sa fii sigur. N-a vazut nimeni vreun bar- ~opti doar pentru mine:
bat In preajma matu~ii Emma, saraca. Dar niciodata. _ Cafeaua ei e 0 spalatura de vase, ~a de slaba, ca
Familia stie
, lucrul asta. Ce mai, cum se aduce yorba de n-ar face rau nici unui nou-nascut.
"barbat" sau "casatorie", se lnchide ca 0 midie. Gerda ne aduse mandra doua boluri aburinde, ca si ,
- A rupt vreo logodna? I-a murit logodniculln raz- cum placerea noastra de a sta de yorba in jurul acestei
boi? Sau a trait 0 mare deceptie , si
, a ramas doar cu bauturi era un omagiu adus talentului ei de bucatareasa.
nostalgia? _ Doamna Van A., m-a tulburat ce mi-ati dat de
- Nici macar! La vremea cand familia era mai nu- infe'ks. in prima seara. '
meroasa, au lncercat ~i unchi, ~i matu~i sa-i prezinte -Ce?
unele partide convenabile. Da, da. Logodnici foare ac- _ Ma consolez repede de ceea ce m-a gonit din Pa-
ceptabili. Fiasco dupa fiasco! ris: deci n-am pierdut mare lueru punand capat acelei
- Ciudat ... legaturi: Amintifi-va ca mi-ari spus ca te vindeci numai
~
de ceea ce nu e important; ~i, din contra, nu te vindeci
- Sa ramai singur? Ei bine, da! Eu n-a~ putea. N u
m-am maritat eu cu cel mai frumos barb at de pe rarmul de 0 iubire esentiala.
,
21
20 ~
- Am Vclzutodata un copac lovit de tramet ~im-am I~i duse mana la inima.
simfit foarte aproape de acel copac. Sunt momente cand _ Afi infeIes doar ca nu citesc decat clasici. Nu ci-
iei foe ~iarzi, ~ie intens ~iminunat. Dupa aceea, nu mai tesc ...
ramane decat cenu~a. - Noutafi?
Se intoarse spre mare. - Da, apari{iile recente. ~tept.
- Nu s-a pomenit niciodatii ca un butuc, chiar in - ~teptafi ce?
viafa, sa redevina arbore intreg. _ Sa fie confirmata reputa{ia autorului, sa aud d
Avui atunci subit senzafia ca ~ezata in scaunul cu opera lui i~i meritii locul intr-o biblioted adevarara,
rotile, se confunda cu butucul acela ramas in pamant ... ci .. ,
- Am sentimentul ca-mi vorbifi despre dumnea- - Ca e mort? Asta vrefi sa spunefi?
voastra, i-am spus cu blandefe. Mi-a ie~it din gura farii sa vreau. Ma revolta s-o vad
Tresari. 0 nelini~te brusca, aproape de panica, ii puse pe Emma Van A. atat de nepasatoare fafa de prezentul
in mi~care degetele ~i-i accelerii respirafia. meu.
_ Ei bine, atunci spunefi deschis: cei mai buni scri-
Ca sa-~ivina in fire i~iapuca cea~ca,bau din cafea, se
arse ~iavu 0 explozie de furie contra fierbin{elii. itori sunt moqi! Fifi sigura c-o sa-mi vina ~imie randul.
Intr-o buna zi, moartea 0 sa rna consacre ~i pe mine, ~i
M-am prefacut d ii iau de buna diversiunea ~i i-am
diluat cafeaua cu pUfina apa. poate ci a doua zi rna vefi citi!
De unde furia asta? Ce importanfa avea dad domni-
Am ~teptat sa-~i vina in fire, dar dupa aceea am
adaugat: ~oara asta batrana imi aprecia sau nu scrisul? Ce nevoie
aveam eu s-o intereseze persoana mea?
- Sa ~tifi, doamna Van A., eu nu va cer nimic, va
Se indrepta in fotoliu, ~i, cu toate ca ramanea mai
respect secretul ~inu rna voi atinge de el.
scunda ca mine, rna privi cu dispref.
j~isorbea cafeaua, sfredelindu-ma cu privirea, ca sa-mi _ Draga domnule, avand in vedere varsta pe care 0
Puna la incercare sinceritatea; ii intretineam
, atentia.
, am ~i atacurile mele repetate, nu fifi atat de infatuat.
Convinsa, i~iinclina capul ~iimi spuse murmurand: Probabil am sa plec inaintea dumneavoastrii, chiar cu-
- Mul{umesc.
rand. ~i disparifia nu-mi va conferi nici un talent. Nici
Venise momentul sa-i ofer 0 carte de-a mea, cumpa- durrineavoastra, de altfel.
rata cu 0 zi in urma; am scos-o din buzunarul din spate. Scaunul cu rotile se intoarse, facu apoi slalom prin-
- Uitafi, v-am adus romanul care, dupa mine, e eel tre mobileIe bibliotecii.
mai reu~it. ~ fi cople~it dad intr-o buna zi l-a{i citi ~i _ E trist, dar trebuie sa admitem: nu ne yom in-
l-afi aprecia. tMnL ....
Ma opri, parca stupefiata. Opri rOfilein fafa ferestrei monumentale care dadea
- Eu? Dar ... e imposibil. spre mare.
22 23
- Se-ntampIa uneori ca oameni facufi sa se Infla- - Cine va Impiedica?
eareze sa nu triiiasea marea pasiune ce Ie fusese desti- Tergiversa, eaura ajutor primprejur, ochii Ii aIuneeara
nata, din prieina ea unuI e prea tanar, ceIaIaIt prea In de-a lungul rafturilor ca sa afle un punet de sprijin, nu
varsta. reu~i sa formuleze dspunsul prima oad, 1l relua, pe ur-
~i continua cu voce farii vlaga: rna, glasul extenuat scapa 0 yorba:
- Pacat, mi-ar fi placut sa va citesc ...
-Eu.
Ii parea sincer rau. Era evident ea femeia asta rna Suspina ~i rep eta cu profunda tristefe, rispunsul:
descumpanea. M-am apropiat de ea.
- Da, eu ...
-Doamna Van A., a fost ridieoI din partea mea sa Ma stdpunse cu privirea ~i rosti patim~a:
rna Infurii, 0 idiotenie
, sa va aduc acest dar si
, odios sa _ ~tifi, am fost t:lnad, am fost frumoasa.
vi-l impun. Va cer scuze.
De ce-mi zieea asta? Ce legatura avea? Ma lisa cu
Se Intoarse spre mine ~i am vazut Iacrimi In ochii ei
de obieei uscati. gura cascara.
,
Insista, dand din cap:
- ~ dori sa va citesc cartea, dar nu pot.
_ Da, eram Incantatoare. ~i am fost iubita!
- Dece?
- Ce-ar fi daea nu mi-ar pIacea ... - Sunt sigur.
Ma cantari Infuriata.
o trecu un fior de groaza doar Ia ganduI ista. Vio-
lenta" reactiei m-a emotionat. I-am zambito Imi remarea - N u, nu rna credeti!,
,
zambetuI ~i mi-I Intoarse. - Bada ...
_ N-are importanfa. PUfin Imi pasa ce crede lumea
- Ar fi teribil: suntefi atat de simpatie.
- Ca scriitor prost, nu v-~ mai fi simpatie? despre mine, sau ce-a crezut. ~i nu numai ca nu-mi
- Nu, afi deveni ridieo!. Or eu pIasez literatura arat pasa, dar chiar eu sunt la originea tuturor erorilor care
de sus, In cat nu v-~ suporta mediocritatea. s-au povestit. Eu Ie-am provocat.
Vibra de sinceritate, cu Intreaga fiinfa, prea Intreaga. _ Ce s-a spus In legatud cu dumneavoastd, doam-
Imi venea sa rad. De ce atata chin pentru cateva pa- na Van A.?
gini? ~i dintr-odata mi se paru ca devenisem amandoi - Ei, nimie.
Induiosatori. Dupa un timp:
- Sa nu ne suparam, doamna Van A. Imi iau Ina- - Nimic. Absolut nimic.
poi romanuI, ~i sa vorbim de aItceva. Dadu din umeri.
- Nici asta nu se poate. - Gerda nu v-a spus nimic?
- De ce? - .Despre ce?
- Nu se poate sa vorbim. Fiindea nu pot sa poves- _ Despre acest nimic. Familia mea e de parere di
tesc ceea ce vreau. viata mea a fost vida. Spuneti sincer ...
, '
24 25
~
- Hmm ... Cand am ie~it din Vila Circe, am dat pe trotuar de
- Vederi? I-a sdipat! Viara mea e nimic. ~i totu~i, a Gerda, care era ocupata sa sorteze gunoiul.
fost 0 viara bogata. E foane neadevarat acest nimic. _ Sunteti sigura d matusa dumneavoastra n-a trait
M-am apropiat de ea. , '
niciodata 0 mare pasiune?
- Vreri sa-mi povestiri? _ Iri spun eu, sunt sigura. S-au facut adesea glume
- N u. Am promis.
pe tema asta. Dad s-ar fi petrecut ap ceva, pai ar fi po-
- Poftim?
vestit Inca de-acum un secol, doar ca s-o lase lumea-n
- Am promis sa pastrez secretul.
pace!
- Fara de cine? Fap:!de ce?
Gerda facu un zgomot Innebunitor comprimand trei
- Dad raspund Inseamna d Incep sa tradez ...
sticle de plastic.
Femeia asta rna buimacea: domni~oara asta batrana
_ Gerda, uite, convingerea mea e ca totu~i a existat
ascundea un temperament puternic, 0relit, ~idadea do-
vada de Inver~unare ~i de 0 inteligenra ascufita, folosin- ceva.
_ Ei bine, se vede ca-fi c~tigi painea turnind go-
du-se de cuvinte ca de ni~te pumnale.
Se Intoarse spre mine. go~i.Ai 0 imaginarie ...
Miinile ei scurte desfaceau ambalajele de carton de
- Am fost iubita, sa ~tiri. Cum rar e cineva iubit. ~i
am iubit. In acee~i masura. A, da, In acee~i masura, parc-ar fi fost hirtie de rigari. Se opri brusc cu ochii rin-
dad se poate spune ... ta la doi pescaru~i, care tocmai zburau deasupra noastra.
I se Incefo~ara ochii. _ Acum, daca tot nu te l~i, mi-aduc aminte de un-
I-am pus mana pe umar ca s-o Incurajez. chiul Jan. Da, el 0 iubea tare mult pe matu~a Emma.
- Nu e interzis sa poveste~ti 0 iubire. Intr-o zi mi-a dezvaluit 0 chestie bizara: tori barbafii care
- Mie Imi este. Pentru d asta implid personaje prea i-au facut curte matu~ii Emma ~i-au luat pan a la urma
importante. talpasita.
,,
I~i lovi genunchii cu mainile, ca ~i cum impunea - De ce?
dicere celor care voiau sa vorbeasd. - Ii Impro~ca pe tori cu tot felul de rautari.
- Dupa ce n-am scos 0 yorba ataria ani, sa rup ta- - Ea, capabila de rautari?
cerea acum? Efortul de-o viara sa fie In zadar? _ Asta ne zicea de multe ori unchiul Jan. ~i uite
Degetele ei noduroase apucara cu nadejde rorile sca- rezultatul! Nici unul nu era dispus sa-nghita ~a ceva.
unului, Ie pusera In mi~care cu forra considerabila, ~i _ Daca analiziim ce povestea unchiul dumneavoastra
doamna Van A. ie~idin camera ca sa se Inchida In dor- Jan, arzice ca mai curand ea nu I-a vrut pe nici unul.
mitor. Gerda, luata prin surprindere, nu dadu curs acestui
punct de vedere. lar eu am continuat:
26 27
~
- Daea era la fe1 de exigentii cu barbafii cum e cu
- Ce spun doctorii?
scriitorii, putem fi siguri ea nici unul nu s-a bucurat de
- Te ~teptam sa vii ca sa mergem Ia spital. Eu plec
gratiile
, ei. De vreme ce nu intalnea destui barbati, buni,
acum.
fa.cea ea ce fa.cea si-i
, descuraJ'a. In fond, matusa, dumnea-
- Vrefi sa va insotesc?
voastra do rea sa ramana independenta!
_ Ascultii, ea e bolnava, nu eu. Ai ~i tu bicicleta,
- Tot ce se poate, spuse nepoata fa.ra tragere de ini-
nu? Ca spitalul nu-i la doi p~i. Ia stai nite1. ~a-i mai
rna, renunrand
, sa rna mai contrazica.
bine. Yin imediat.
-
~i de unde ~tim ca nu-i respingea ca sa apere 10-
Am profitat de lipsa ei ~i am cercetat salonul. Ca
cuI unuia pe care-I proteja, ace1 unic barbat de care nu
voia sa vorbeasea? ' sa-mi pacalesc ingrijorarea, studiam continutul rafturilor.
Erau, desigur, clasici ai literaturii universale, dar printre
- Matu~a Emma? 0 viafa dubIa? Hm ... sarmana ...
ei vedeam ~icoleqiile complete ale unor scriitori care avu-
Gerda bombani, sceptiea. Pe ea n-o interesa matu~a
sesera candva epoca lor de glorie, dar earora azi nimeni
Emma decat in stare de victima, tinea
, Ia ea doar din
nu le mai acorda nici urma de apreciere. Dintr-odata,
mila, chiar cu un dram de dispref; de in data ce i se da-
am inceput sa cuget la succese1e efemere, la caracterul
dea de presupus c-ar putea exista 0 motivafie sau ceva
tranzitoriu al oriearei ce1ebritiiti. Perspective1e care-mi
ascuns in spate1e componamentului matu~ii, nu mai
apareau in minte rna chinuiau. Daea azi am cititori,
pleca urechea. Misterul nu-i starnea nici 0 curiozitate, ~i
maine voi mai avea? in prostia lor, scriitorii presupun
nici explicafiile, daea nu erau meschine. Gerda fa.cea
ea scapa conditiei de muritori numai pentru ca lasa ceva
pane din tagma ace10r oameni pentru care a infe1ege in-
in urma; dar ace1 ceva cat timp dureaza? Daea ~tiu cum
semna a denigra, pentru care romanescul sau sublimul
erau apa de ploaie. sa rna adresez unui cititor al secolului XXI, ce pot ~ti
despre cititorul secolului XXIII? ~i intrebarea ins~i nu
~ fi vrut sa merg 0 zi intreaga, dar vremea imi scuna
este oare aroganta? N-ar trebui s-o suprim? N-ar trebui
plimbarea. Nu numai vantul ostil imi tulbura concen-
sa rna descotorosesc de pretentia asta? Sa accept ea tra-
trarea, dar ~i norii cenu~ii, care pana la urma s-au des-
iesc in prezent, doar in prezent, sa rna bucur de ceea ce
earcat in ropote de picaturi gre1e ~i reci.
este, fa.d sa sper la ce va fi?
Dupa doua ore, m-am refugiat in vila ~i, de in data
F1ra sa-mi dau seama ea, prin analogie, cugetarile
ce-am intrat, Gerda, cuprinsa de panica, rna Iua cu asalt
excIamand: mele imi sporised ingrijorarea cu privire la sanatatea
Emmei, am cazut intr-o stare de apatie.
- Matu~a-i Ia spital, a avut un atac!
Am tresarit cand Gerda a strigat, dand drumul u~ii
M-am simtit ' vinovat: atat de mult tuna si
, fulgera de la intrare sa se tranteasea:
cand plecasem, incat emofiile ii decIan~asera pesemne ~
criza de inima. _ Nu-i prea gray. S-a trezit. 0 sa-~i revina. A seapat
~i de data asta.
28
~ 29
- Ce bine! Asadar, a fost 0 alertii falsa.
)
curajul limitandu-se la bust. Eu, care Imi petrecusem
- Da, doctorii 0 mai rin un timp sub observarie, pe verile pe malul Mediteranei, eram surprins d nu ve-
urma 0 sa-i dea drumul acasa. dearn decat doua culori de piele, alba sau ro~ie, brunul
o contemplam pe Gerda cea rustid, cu umerii ei la lind rar. Nimeni nu era bronzat In popularia asta
fel de lari ca ~i bazinul, cu chipul stropit de pete ro~ie- nordica: doar paloare, sau arsuri. Intre livizi ~i stacojii,
tice, cu brate seurte.
)
numai tinerii turci arborau, oarecum J' enati, 0 carnatie
) )

- Sunteti, foarte atasata


, de matusa, dumneavoastra? caramel. Se adunau repede, repede In grup ~i ramaneau
Ridid din umeri si spuse, ca si
) , cum era ceva evident: Impreuna. Ciinii circulau eu greu printre oameni ~i tra-
- Saraca, nu rna are decat pe mine! geau de lesa sa mearga pe nisip, dar nu aveau voie pe
Dupa care facu stanga-mprejur ~i pled sa-~i zanga- plaja; bicicletele Inchiriate nu avansau mai deloe, alte
vehicule eu pedale ~i mai purin, ~a d Induram haosul
1
neasd cratitele.
)

Zilele urmatoare au fost destul de neplacute. Gerda asta ca pe 0 invazie. Insa cu ee drept foloseam eu cuvan-
imi servea eu pidtura ~tirile despre mat~a ei, care tot nu tul asta? Cum de rna rna simteam Indreptiitit, sa-i con-
)
II

mai venea. Pe urma, ca si cum Emma Van A. incetase sa


)
sider barbari pe ceilalri, doar lindd sosisem cu numai
apere or~ul cu trupul ei lrav, Ostende fu invadata de cateva zile Inaintea lor? Era de-ajuns d locuiam la
turi~ti. Emma Van A. ca sa rna ~i transform In indigen? N-avea
Sarbatorile de Pasti, - eu nu stiam
, asta - marcau In- importanra. Oricum, mi se parea d, odatii cu gazda, mi
totdeauna Inceputul sezonului de vacanra in stariunile se rapise ~i Ostende.
din nord ~i, Incepand cu Vinerea Mare, strazile, magazi- ~adar, am fost fericit cand a sosit m~ina Salvarii,
nele, plajele debordau de vizitatori care vorbeau tot fe- care 0 aducea pe Emma la Vila Circe. Inlrmierii 0 ~e-
luI de limbi - engleza, german a, italiana, spaniola, zara pe fotoliul rulant din hoI, ~i am avut senzaria d pe
turca, franeeza -, neerlandeza pastrandu-~i supremaria. batrana doamna 0 plietisea eonversaria cu Gerda, lind-
Cupluri si , familii soseau In hoarde si
, atatea drucioare d-mi tot arunca cate 0 privire, Incurajandu-ma sa ra-
laolaltii nu mai vazusem niciodata; pard era 0 cre~a; man In salon.
plaja era Impanzitii de mii de trupuri, cu toate d ter- c;and Gerda disparu In budtiirie sa pregateasd cea-
mometrul nu arata mai mult de ~aptesprezece grade, iar iul,tEmma Van A. se Intoarse dtre mine. Ceva se schim-
vantul continua sa ne intre In oase. Barbarii, mai viteji base. Se observa un fel de hotiirare. M-am apropiat.
decat femeile, I~i expuneau torsurile unui soare palid; - Cum a fost Ia clinid?
dezgolindu-se, voiau sa-~i arate mai curand vitejia decat - Nimic deosebit. Ba da, eel mai greu de suportat a
fumuserea; participau la 0 competirie tacita, proprie~ fost s-aod cum I~iagita Gerda andrelele la dpataiul meu.
masculilor, care n-avea de-a face cu femelele; prudenri Trist, nu? Cum are un moment liber, In loc sa puna ~i
totu~i, aveau pe ei pantaloni lungi sau aproape lungi, ea mana pe 0 carte, brodeaza, tortureaza cro~eta, chinuie

30 ~ 31
lana, lueruri din astea. Detest femeile care se oeupa eu - Furia eonstrangerii.
luerul de mana. ~i barbafii au oroare de ele. De altfel, Ii sdipira oehii, eeea ee prevestea ea raspunsul meu Ii
uitafi-va la farancile din insulele Aran, In nordul Irlan- daduse euraj.
dei! Barbafii Ii se Intore acasa - daca se-ntore - doar eu - Exact. ~i eu, Intr-o zi, aeum treizeci de ani, am
epavele, seuipafi de valuri, ro~i de sare, iar ele nu-i reeu- fost obligata sa arune In ~emineu vorbele ~i fotografiile
nose decat dupa punetele puloverului! Asta Ie ~teapta barbatului pe eare-l iubeam. Aeolo, In flaeari, erau ur-
pe femeile eare-~i ocupa timpul eu tricotatul: nu atrag mele tangibile ale destinului meu, pe eare-l vedeam
decat cadavre! Trebuie sa va vorbese. disparand; eu toate ca meeam saerificiul asta plangand,
- ,
Se-ntelege. Preferati, sa rna mut altundeva In tim- simteam
, ea forul meu interior nu era atins; Imi rama-
pul eonvaleseenfei dumneavoastra? neau amintirile, pentru totdeauna. Imi spuneam ea ni-
- Nu, dimpotriva. Vreau foarte mult sa ramanefi meni niciodata n-o sa-mi poata arde amintirile.
pentru ea vreau sa starn de yorba. Ma privea eu tristefe.
- eu placere. - M-am In~elat. ]oi, dnd am avut al treilea infarct,
am descoperit ea boala e pe eale sa-mi arda amintirile.
- Aeceptafi sa luafi masa eu mine? Gerda nu e mai
Si
, ea moartea va desavarsi" treaba asta. Asa ea, la spital,
buna nici la gatit decat la mcut eeai, dar am s-o rog sa pre-
m-am hotarat sa va povestese tot.
gateasci unul din eele doua feluri pe care nu Ie rateaza.
- De ce mie?
- Ma bueur tare mult. ~i sunt Incantat sa va vad
remeuta. - Sunteti, seriitor.
- N u m-ati, eitit.
- 0, nu m-am remeut. Pana la urma inima asta
- Dar sunteti, seriitor.
paeatoasa 0 sa eedeze. Toemai din eauza asta vreau sa va
- Doriti, sa seriu ee-mi veti, destainui.
vorbese.
- Se-nfelege ea nu.
~teptam eu nerabdare cina. Imi fusese mai dor de
- Atunci?
visatoarea mea dedt voisem sa reeunose si , simteam
, ea
- Sunteti, seriitor. .. asta Inseamna ea va intereseaza
acum era dispusa sa faea unele eonfidenfe.
eeilalfi oameni. Am doar nevoie de pUfina euriozitate.
In seara aeeea la ora opt, de Indata ee Gerda se urea I-~tn atins usor
, mana, surazand.
pe bicideta ea sa ajunga la ea aeasa ~i noi abia Ineepu-
seram sa gustam din aperitive, Emma se apleea Inspre
.
- In eazul asta, m-ati nimerit .
Imi zambi la randu-i, jenata de familiaritatea rasp un-
mine.
sului meu.
- Vi s-a Intamplat vreodata sa ardefi serisori? Tu~i tie dteva ori, netezi eu unghia marginea farfu-
-Da. riei, ~i, eu pleoapele pleeate, l~i Incepu povestea.
- y'i ee-ati, simtit?
,

32 33
"intr-o dimineafa, acum mai bine de cincizecide ani, Degeaba incercam eu sa-l potolesc. I-am controlat
m-am trezit cu convingerea ca avea sa mi se intample pernifele sa vad daca nu-l mu~case vreun animal, ~i pe
ceva important. Sa fi fost 0 premonifie, sau 0 amintire? urma, razand de el, am pornit dupa jucarie.
Un mesaj pe care-l primeam din viitor, sau continuam Din maeacini~ a aparut un barbat.
un vis in parte uitat? Era, oricum, un murmur al des- Era gol.
tinului, care, profitand de somnul meu, instalase in Vazandu-ma, smulse repede un manunchi de iarba,
fiinfa mea aceasta certitudine: urma sa se produca un cu care ~i-a acoperit sexul.
eveniment. ~tifi cat de proste~te te compoqi dupa astfel - Va implor, domni~oara, nu va temefi de mine.
de licaeiri: vrei sa ghice~ti ce-o sa se intample ~i, tot ~- Eu, departe de-a rna teme, rna gandeam la cu totul
teptand, deformezi totul. ~adar, la micul dejun mi-am altceva. Sincer vorbind, 11 gaseam atat de robust, de viril
imaginat mai multe intrigi: se va intoarce tata din Mri- ~iirezistibil de atragator, incat imi taiase rasuflarea.
ca, unde locuia pe-atunci; po~t~ul imi va aduce 0 scri- I~i intinse 0 mana rugatoare inspre mine, asiguran-
soare de la un editor care se oferea sa-mi publice poemele du-ma parca de bunele lui intenfii.
din adolescenfa; imi voi revedea cel mai bun prieten din - Afi putea, va rog, sa rna ajutafi?
copilarie. Am observat ca-i tremura bratul. ,
Ziua mi-a destramat iluziile. Postasul
, , m-a ignorat. - Nu mai am ... mi-am pierdut hainele ...
N u a sunat nimeni la u~a.~i incarcatura navei din Congo Deci tremura de Frigo
nu-l confinea ~ipe tata. - Va e frig?
Pe scurt, nu-mi ramanea decat sa rad de entuziasmul - Putin.,
meu matinal, sa-mi spun ca fusese 0 nebunie. Pe la mij- Litota dovedea ca era bine-crescut. Am cautat repede
locul dupa-amiezii, am plecat la plimbare pe farmul o solutie.
,
marii cu Bobby, prepelicarul meu de atunci; dar tot mai - Dorifi sa va aduc ni~te haine?
scrutam valurile, in ideea ca s-ar intampla totu~i minu- - Da, mulfumesc, da.
nea ... Din pricina vantului, nu era nici 0 ambarcafiune Calculam totu~i cat timp va dura.
pe mare, iar plaja era era absolut goala. -';:..problema e ca-mi va lua doua ore. Una la dus,
Inaintam incet, cu gandul sa-mi inec deziluzia in una la-ntors. ~i pana atunci vefi fi congelat. Mai ales ca
oboseala. C:1inele,infelegand ca plimbarea se va prelungi, vantul se inteteste si
" , se lasa noaptea.
gasise 0 jucarie veche ~i mi-o adusese sa ne amuzam N-am mai ~teptat ~imi-am descheiat pelerina.
amandoi cu ea. a zbughi catre 0 duna unde 0 azvarli- - "tJitafi,punefi-va asta ~ivenifi cu mine. E solutia
sem eu, dar, dintr-odata, se opri, alerga inapoi de parca" cea mai buna.
fusese infepat de ceva, ~ise puse pe latrat. - Dar ... dar ... 0 sa racifi.
34 35
- Hai sa mergem, eu mai am 0 bluza cu maneca ochiului, de teama ca vantul ar ridica stofa pelerinei ~i
lunga ~i un pulover, pe cand dumneavoastra n-aveti ni- privirea mea ar parea necuviincioasa. Pana la urma, mer-
mic. In orice caz, este exclus sa traversez plaja alaturi de suI mi s-a Ingreunat, omoplatii mi s-au crispat ~i mi-a
un barbat gol. Ori luati pelerina, ori ramaneti aici. 1ntepenit ceafa.
- ~tept aiei. Cand am ajuns in fine la mine acasa, in adapostul
- Cata Incredere, am spus razand, dandu-mi imediat Vilei Circe, I-am infofolit in pledurile din salon, am dat
seama de comicul situatiei. Ce-ar fi ca odata ajunsa aca- fuga la bucatarie ~i am pus apa la Incalzit. M-am trans-
sa, sa nu rna mai Intorc? format la repezeala in buna menajera, eu, inapta, stan-
- N -ati face asta! gacea. In timp ce aranjam ni~te biscuiti pe 0 farfurie,
- De unde stiti? , , N u v-a spus nimeni cum Ii tratez mi-am dat seam a ca tocmai adusesem In caminul meu
eu pe barbatii pe care ii gasesc goi prin maracini~uri. un necunoscut exact in ziua cand eram tara personal de
A izbucnit ~i el intr-un ras zgomotos. serviciu. Mi-am repro~at neincrederea asta meschina,
- Bine. 0 sa-mi pun pelerina dumneavoastra ~i va am apucat platoul cu ceaiul aburind ~i m-am indreptat
multumesc. cu pa~i repezi spre biblioteca.
M-am apropiat de el, ~i, ca sa nu-~i dezgoleasca sexul Ma a~tepta cu zambetul pe buze, dardaind, zgribulit
ridicand mainile, i-am potrivit eu stofa pe umeri. pe canapea.
Usurat, s-a infa.surat in pelerina de lana, desi, era prea - Multumesc.
,
"
mica pentru trupullui voinie. Ii descopeream inca 0 data obrazul cu trasaturi fru-
- Ma cheama Guillaume, a exclamat el, ca si , cum moase, regulate, ochii limpezi, parul buclat, lung, au-
socotea ca venise momentul prezentarilor. riu, buzele carnoase, gatul suplu, cu tendoane puternice.
- Emma, am spus eu. Prop un sa nu mai vorbim ~i Un pidor era in afara pledului ~i i-am observat pulpa,
sa ajungem cat mai repede la mine lnainte sa inghetam neteda, fusiforma, tara par, ca 0 marmura antica. Salo-
bocna. Intelegeti?
, , nul meu gazduia 0 statuie greaca, pe Antinous, idolatrizat
Inaintam in contra vantului. de imparatul Hadrian, acel splendid tanar care se aruncase
Din momentul In care am stabilit destinatia, , am din melancolie in apele albastre ale Mediteranei, ~i rea-
simtit ca nimic nu putea fi mai neplaeut decat mersul paro'se intact in acea dimineata din valurile verzi ale
pe jos ca mijloc de locomotie. In vreme ce hoinareala Marii Nordului. Ma treceau fiori reci.
tara tel e 0 adevarata plaeere, orice deplasare pare inter- Reactia
, mea il insela.
,
minabila. - Ati inghept din cauza mea! Imi pare rau.
Din fericire, cuplul nostru straniu nu a intalnit pe, --Nu, nu, 0 sa-mi revin foarte repede. 0 sa fac
nimeni. Intrucat taeeam amandoi, rna simteam , tot mai focul.
intimidata, abia daca indrazneam sa-l privesc cu coada - Vretisa va ajut?

36 ~ 37
. .
- Potoliti-va! Cata vreme n-ati gasit 0 metoda de-a
innoda pledurile astea ca sa nu riscafi indecenfa, va sfa-
- Imi place teribil, imi spuse in ~oapta cu un zam-
bet care rna tulbura.
tuiesc sa ramanefi nemi~cat pe canapea. Dintr-odata, am amufit. Inspirafia rna parasea ~i in
Nu rna pricepeam deloc sa fac focul, dar am izbutit locul ei se instala nelini~tea. Ce eram pe cale sa fac, sin-
sa obfin ni~te scantei; foarte repede, in timp ce serveam gura in toad casa, cu un necunoscut pe care-l intalnisem
ceaiul, flacarile au inceput sa cuprinda butucii. gol intr-un tufi~? Logic vorbind, ar fi trebuit sa-mi fie
- Va datorez cateva preciziiri, spuse el, savurand frid. De altfel, aveam chiar un profund sentiment d
prima inghifitura de ceai. rna confrunt cu ceva periculos.
- Nu-mi datorafi nimic, ~i am oroare de preciziiri. Am incercat sa rafionez pUfin.
- Dupa dumneavoastra, ce credefi d s-a intamplat? - Cat timp ari pandit acolo, in spatele dunelor, sa
- Nu stiu.
, Improvizez: v-ati, nascut azi-dimineata,
, aparii cineva?
ati ie~it dinapa. - Ore intregi. Mai oprisem doua trecatoare inaintea
- Sau? dumneavoastra. Au luat-o la fuga inainte sa Ie pot ex-
- Erari in indrdtura de sclavi a unui vapor care plica ceva. Le-am speriat.
naviga spre Americi; dar vasul a fost atacat de pirafi, s-a - Cu rinuta, poate?
scufundat in apele din preajma or~ului, ~i dumnea- - Da, finuta. Era totu~i finuta cea mai simpla pe
voastra, in mod miraculos, ari scapat din lanruri ~i afi care 0 gasisem.
inotat pan a la farm. Am ras amandoi cat se poate de firesc.
- De ce sa fi fost facut sclav? - Totul s-a petrecut din vina mea, continua el. Lo-
- 0 neinfelegere ingrozitoare. 0 eroare judiciara. cuiesc cateva saptamani nu departe de aici impreuna cu
- A, vad d sunteri de partea mea. familia, ~i in dimineap asta mi-era dor sa fac 0 baie in
- Absolut. mare. Am parcat m~ina in spatele dunelor, intr-un loc
Se inveselise.A facut un gest catre miile de dqi din pe care sa-I pot identifica, ~i pe urma, de vreme ce nu
jur. era nimeni prin preajma, dar absolut nimeni, mi-am
- Citiri? lasat hainele sub un pietroi ~iam inotat 0 vreme. Cand
- Da, am invarat alfabetul acum cafiva ani, ~i-mi e arrt'pus din nou piciorul pe uscat, n-am mai gasit nici
de mare folos. pietroiul, nici hainele, nici m~ina.
- Dar nu alfabetul e sursa imaginafiei pe care-o - Disparute? Furate?
averi.. . _0 Nu sunt sigur dad am ie~it la mal in acel~i loc,
- Mi s-au facut multe repro~uri din cauza imagi-_ fiindci nu recuno~team locul decat foarte aproximativ.
nariei. Ca ~icum ar fi un defect. Dumneavoastra ce pa- Ce seamana cel mai mult cu nisipul, dad nu nisipul?
rere avefi despre imaginafia mea? - ~i cu stanca, dad nu 0 srand?

38 39
- Exact. Din cauza asta nu v-am prop us sa cautam - Ce importanfa are cine suntem? Dumneavoastrii
m~ina in spatele dunelor, pentru ca nu ~tiu unde se aHa. suntefi 0 splendida statuie insuHefita, pe care am cules-o
- Suntefi zapacit? de pe plaja, am dezmorfit-o, ~i carda Ii voi da haine ca
- Era arat de irezistibila dorinp de-a pluti gol pe s-o restitui cUfand sotiei.
,
val uri. .. Chemarea largului marii. Se incrunta.
- Va infeleg. - Pentru ce-mi vorbiti, de sotia, mea? Nu sunt ca-
$i era adevarat: il infelegeam. Trebuia sa fie 0 persoa- satorit.
na singuratica, la fel ca mine, daca se simfea atat de - Scuzafi-ma, imi spuneafi pUfin mai inainte ...
exaltat in sanul naturii. Si - De familie. Stau aici cu familia. Parinti,, unchi,
, totusi,, am avut 0 banuiala.
- Intentionati sa va intoarceti?, veri.
"
- Din caIatorie, da. Din valuri, nu. Imi do ream sa Ce proastil. eram! Ii spusesem cat de frumos e pentru
plutesc a~a, la infinit. ca-l credeam insurat, dar acum eram descumpanita, de
parca eu devenism impudica, goala in ochii lui. M-a
M-a privit cu atenfie ~i a adaugat agale:
privit insistent.
- Nu sunt sinuciga~, daca asta era sensul intrebarii.
- ~i dumneavoastra... sOful dumneavoastra nu-i
- Da, iista era.
aici?
- Ma joc mereu cu primejdia, vibrez cand rna pun
- Nu. In momentul asta, nu.
in pericol, ~i sigur, intr-o buna zi 0 sa fac ceva de 0 im-
Sperase sa primeasca un riispuns mai detaliat. Ca sa
prudenfa iremediabila, dar n-am deloc dorinp sa mor.
cfujtig timp de gandire, m-am repezit sa rna ocup de
- Mai curand dorinta, sa traiti. , foc ... Ma tulbura sa constat cat de tare-mi pliicea acest
- Exact.
barbat, ~i nu rna grabeam deloc sa dispara; dar nici nu
- ~i de-a evada ...
rna puteam hotil.ri sa-i dezvaIui ca locuiam de una sin-
Emofionat de riispunsul meu, i~i trase mai in sus ple-
gura in toata casa.
dul, vrand parca sa se apere de perspicacitatea mea, care-l Daca ar profita ... Sa faca ce, in fond? Sa rna seduca?
jena.
N-aveam nimic impotriva. Sa rna jefuiasca? Datil. fiind
-Cine suntefi dumneavoastra? m-a intrebat. fintfta lui, mai degraba el era jefuitul, nu hOful. Sa rna
-Cine credeti, ca sunt? brutalizeze? N u parea violent.
- Salvatoarea mea, imi ~opti cu un suras. Mi-am reluat locul ~i I-am intrebat brusc:
- Si
, in afarii de asta? Hai sa vedem daca aveti, si
, - Suntefi periculos?
dumeavoastrii imaginafie! ---8epinde pentru cine ... Pentru pe~ti, pentru ie-
- 0, rna tern ca eu posed doar alfabetul, nu ~i ima- ~ puri, fazani, sunt, fiindca practic pescuitul ~i vanatoarea.
ginafia. In afarii de asta ...

40 41
- Ii detest pe vanatori. A ras, apoi s-a ~ezat din nou pe canapea.
- Inseamna di rna detestafi. - Oricum, un sOfe foarte util.
Ma privea cu un suras de neincredere. Eu m-am ~e- - Uf, simt ci n-o sa rna prapadesc dupa ce-mi vefi
zat din nou In fata
, lui. spune! Dar, hai, spunefi-mi. .. Ia ce mi-ar putea servi un
- 0 sa va schimb parerea ... sot?
, Hai, sa vedem ce zicetL., .
- Ne cuno~tem de cateva minute ~i vrefi deja sa - Sa va fina companie.
rna schimbafi? - Amciqile.
- N u ne cuno~tem deloe. - Sa va Insofeasci Ia plaja.
A continuat cu voce joasa dupa ce ~i-a potrivit mai - Ma Insofe~te prepeHcarul meu, Bobby.
bine pledurile pe umeri: - Sa va deschida up ~i sa se dea deoparte ca sa
- Ca raspuns la Intrebarea dumneavoastra, n-avefi intrati, undeva.
de ce va teme de mine. Va SUntteribil de recunoscitor - N-am nici 0 problema cu u~ile, ~i nu mi-ar pla-
ci m-afi salvat, ci n-afi ezitat sa-mi deschidefi u~a. Dar cea un barbat care se da deoparte. Nu, nu-i de-ajuns. La
acum abuzez de timpul dumneavoastra ... ~ putea sa ce altceva mi-ar servi?
dau un telefon ca sa vina cineva sa rna ia? - V-ar strange In brafe, v-ar mangaia gatul, v-ar sa-
- Sigur ca da. Afi vrea sa facefi mai Intai 0 baie? Ca ruta.
sa va IncaIzifi. - Da, ~a mai merge. ~i pe urma?
- Nu Indraznisem sa va cer ~a ceva. - ~i pe urma v-ar duce Intr-un pat ~i v-ar face
Ne-am ridicat amandoi In picioare. fericita.
- ~i. .. daci afi avea cumva ni~te haine ... -A,da?
- Haine? - V-ar adora.
- Da, 0 cim~a, un pantalon, pe care vi Ie voi tri- - Ar reu~i?
mite Inapoi, spaIate ~i caIcate, va promit. - Nu-i poate fi greu unui barb at sa va adore.
- Dar ci ... n-am aici haine de barbat. - De ce?
- De-ale sOfului dumneavoastra? - Pentru ci suntefi adorabila.
- PaL.. n-am sOf. Ne apropiaseram unul de altul In mod irezistibil ~i
In clipa aceea am racut amandoi. A zambito Eu, Ia tara sa ne dam seama.
fel. Mi-am dat drumullntr-un fotoHu, ca 0 marioneta - Trebuie sa rna casatoresc ca sa obtin, asa, ceva? Un
tara articulatii.
, iubit n-ar fi suficient pentru rolul asta?
- Imi pare rau ci n-am un sOf ca sa va pot scoate -ooBa da ... Incuviinfa el dintr-o suflare.
din Incurcitura, dar pana acum nu mi-a trecut niciodata' Apoi, deodata, i s-a crispat fafa. S-a trantit pe spate,
prin cap ci un sOfmi-ar putea fi de folos. s-a acoperit cu pledurile, s-a Indreptat din nou, ~i-a

42 , 43
plimbat nelini~tit ochii pe zidurile din jur ~i a continuat - Merge.
sa vorbeasd, dar Cll alta voce ~i alta diqie. - Ind n-ari vazut-o. Va ~tept jos.
- Imi pare nespus de rau, domni~oara, dar nu rna Cand a coborat scarile impoporonat cu rochia aceea
port frumos cu dumneavoastrcl. Averi atata farmec d imensa de bumbac alb - cu guler ~i maned din dantela,
uit imprejurarile care va constrang sa rna ascultari ~i-mi vezi doamne - ne-a pufnit pe amc1ndoi rasul. Eli~i lua
Permit niste
" libertati inadmisibile. Iertati-ma
, si
, uitati, de in zeflemea aspectul ridieol, eu rc1deam pe infundate de
atitudinea asta. Ari putea sa-mi aratari unde e baia? jena, pentru d imbrcldmintea asta feminina, 11 la.cea,
Vocea i se schimbase, era acum plina de autoritate; prin contrast, ~i mai viril, ~i mai puternie. Mainile ~i pi-
m-am conformat imediat, la.rclsa ezit 0 secunda. doarele Ii erau atat de mari, d rna tulburau.
Dupa ce a intrat in baie, i-am promis d hainele 11 - Pot sa dau un telefon?
vor a~tepta pe un taburet, dupa u~a; dupa aceea, m-am - Da. Telefonul e acolo.
retras in dormitor. Tot deschizand la repezeala sertare ~i - Ce sa-i spun ~oferului?
dulapuri, rumegam scena. Ce rna apucase? Ma purtasem Luatcl prin surprindere, mirata d recurgea la un ~o-
frivol, 11 flatasem, 11 provocasem, 11 infierbantasem, da, fer, ~i nu la un membru al familiei, n-am avut timp sa
11 obligasem sa-mi fad curte ... Dorinp de a rna face inreleg intrebarea, ~i i-am dat un raspuns aiurea.
placuta se strecurase in mine, la.cea sa mi se reverse cu- - Spuneri-i ca e bine venit ~i d avem ceai ~i pen-
vintele, imi fluidiza gesturile, imi prelungea privirile, pe tru el.
scurt, rna impingea sa transform conversaria in flirt. Fara Guillaume, coco~at de ras din cauza raspunsului meu
sa vreau, creasem intre noi 0 tensiune erotid nestapc1nita. caraghios, a trebuit sa se ~eze pe trepte. Imi placea te-
Ii prezentasem imaginea unei femei frivole ~i l-~ fi im- ribil sa constat efectul pe care-l aveam asupra lui, chiar
pins la gesturi prea intreprinzatoare, dad n-ar fi reaqio- dad nu-mi dadeam seama de ceo
nat el in extremis, cramponc1ndu-se de buna lui cre~tere. - Nu, intrebarea era de la ce adresa sa-i spun ~ofe-
Dulapurile din dormitor rna exasperau. Nu numai rului sa rna ia.
d nu gaseam nimie pentru un barbat, dar absolut ni- - Vila Circe, rue des Rhododendrons nr. 2, Ostende.
mie pe masura lui. Mi-a venit ideea sa urc la etajul me- Ca sa-mi revin si sa-i arclt d sunt bine-crescuta, I-am
najerei, Margit, care era inalta, solida, durdulie, ~i sa lasaf'singur la tel~fon ~i m-am dus la budtclrie, unde
profit de lips a ei ca sa imprumut ceva. am la.cut zgomot cu vesela, ca sa-l conving d n-aveam
Transpirata leoard, am scos pe furi~ din cUla.rul fe- de gand sa-i spionez conversaria; am inceput chiar sa
meii cea mai larga rochie, am coborc1t in fuga ~i am stri- fredonez u~or ceva, pe cand docneam ceainieul, lingu-
gat din spatele u~ii:
ritele,
, ~estile.
,
- V-am mintit. , Catastrola. totala. N-am decat 0 ro- - Pard se aud instrumentele de percurie ale unei
chie de casa, pe care am imprumutat-o de la menajera. orchestre simfoniee cand pregatiri ceaiul.
44 ~ 45
Am tresarit. Era In pragul u~ii ~i rna urmarea. Eram eu Insami atat de eonsternata, ca nici nu pu-
- Ati vorbit eu familia? S-au linistit?
J ,
team termina fraza! Hartuiam , eu Intrebari un barbat
- Nu se Ingrijorasera. insuportabil de frumos, pe eare-l Imbraeasem In femeie,
Ne-am Intors In salon eu eeainicul ~i Inca ni~te bis- ea sa ~tiu daca era virgin.
euiti. Gura i se arcuise Intr-o expresie de stupefaqie ~iamu-
- Seriefi, Emma? zament.
- De ee ma-ntrebafi? Toata lumea Imi pune Intre- - N u, va pot lini~ti... Mi s-a Intamplat. ~i fae lu-
barea asta! erul asta eu mare placere. Sa stiti e-au existat In antu-
, J

- Cititi atat de mult. rajul meu numeroase femei, mai eoapte ea mine, dar
- Am eomis cateva poezii Innoratoare, dar eu asta, superbe, care au fost Incantate sa rna inifieze Inca de
basta. Cititul n-are nimic de-a face eu serisul. Va Intreb foarte tanar.
eu daca dumneavoastra va transformati In femeie pentru - M-am lini~tit, am spus eu un suspin, de pard
ca va plae femeile? Vedefi, Intrebarea pe care mi-o pu- mi-ar n povestit de sueeesele lui la golf.
neti e la fel de absurda.
J
- ~i totu~i, prefer plimbarile lungi In natura, dlari-
- Coreet. Dar de unde ~tifi ca-mi plae femeile? tul, cateva ore de Inot ca azi-dimineata. Mi-am ierarhizat
J

Am tacut din gura. Cazusem In pIasa! Iar lasasem placerile.


fara sa vreau erotismul sa-mi invadeze vorbele. Cand - ~i eu sunt la fel, am raspuns mintind.
barbatul asta se afla la trei metri de mine, nu mapu- Vazand d un lemn era cat pe ee sa se stinga, am pro-
team opri sa nu-l adem enesc. ntat ~im-am deplasat langa ~emineu.
- Banuiese, am ~optit, pleeand oehii. - De ee-mi spunefi toate astea? am mariit eu ton
- Pentru ca, adevarat vorbind, nu asta mi-e reputa- arogant.
ia
t , a adaugat el eu voeea joasa. Frafii ~iverii mei umbIa - Poftim?
mai mult decat mine dupa fuste. Imi ~i repro~eaza ca - De ee-mi vorbifi despre lueruri atat de intime,
sunt euminte, prea euminte. cand nu ne euno~tem?
- A, da? De ee suntefi euminte? S-a Intors, ~i, dupa cateva clipe de gandire, m-a pri-
- Fara Indoiala, pentru ca rna pastrez pentru 0 fe- vit""gravIn oehi.
meie. Cea buna. Cea adevarata. - Mi se parea evident ...
In prostia mea, am erezut la Ineeput ca fraza aeeea - Mienu.
mi-era destinata mie. Cand mi-am dat seama, am cau- - Ne placem, nu?
tat sa abordez 0 alta ehestiune. .. Imi venise mie randul sa Intore eapul, sa pretind d
- Doar n-o sa anrmafi ca la varsta dumneavoastra, vreau sa refleetez Inainte de a-I privi nx eu oehi gravi.
n-ati. .. Inca n-ati. .. - Da, aveti dreptate: e evident.

46 47
Cred ci In clip a aceea - ~i pentru tofi anii care ne mai Ne Intalneam odinioara, s-au scurs anii, el m-a recu-
ramaneau de wEt - aerul s-a schimbat In jurul nostru. noscut, eu nu, ~i a~a se explica fraza.
Timbrul strident al soneriei sparse armonia pe care-o Cine era?
creasem. Imi scormoneam amintirile ~i nu dibuiam nici 0 urma
- ~oferul ... lasata de Guillaume. Deveneam tot mai nerabdatoare sa
- Deja? se Intoarca.
Ce surprize ne rezerva viap: la amiaza barbatul asta A doua zi avu grija sa rna previna cu un telefon ~i sa
mi-era un necunoscut, la asfinfit, nu suportam sa rna rna Intrebe daci ar putea sa ia ceaiulla mine.
des part de el. Cind ~i-a ra.cut aparifia, m-a surprins atat de tare
- Nu, Guillaume, nu putefi pleca ~a. eleganp sacoului, finefea cam~ii, ~icul pantofilor, ne-
- In rochie? numaratele detalii care-l transformasera pe saibatic In
- In rochie, sau indiferent In ce, nu putefi pleca. om de societate, Incat am avut impresia ci rna aflam
- 0 sa rna Intorc. fafa-n fafa cu un strain.
- Promiteti?, Imi remarci stinghereala.
- Jur. - Sa nu-mi spunefi ci regretafi ci rna vedefi Imbra-
Imi saruta mana timp de un minut la fel de bogat ca cat cu hainele mele. Ca, daca regretafi, 0 sa-mi pun din
toti, cei douazeci si
, trei de ani care s-au scurs de atunci. nou rochia menajerei, pe care v-am adus-o Inapoi.
Cand a ie~it, i-am spus: Imi Intinse 0 rura. Impachetatii In hartie de matase.
- Ma bazez pe dumneavoastrii ci rna vefi gasi, - Degeaba rna ameninfafi, am raspuns, 0 sa-mi dau
fiindci eu nu stiu, cine sunteti., silinfa sa rna obi~nuiesc cu dumneavoastra ~a.
Clipi uimit. L-am condus In salon, unde erau pregatite ceaiul ~i
- Ce lucru minunat: nu m-ati, recunoscut. priijiturile. Parea sa-i faci pliicere ci regase~te decoru!.
Pe urma Inchise u~a. - M-am gandit tot timpulla dumneavoastra, Imi
Nu voiam sa-l vad plecand; am ramas abatuta In zise, ~ezandu-se.
fundul holului Intunecat. - Va rugam sa nu-mi furafi textul: e prima fraza pe
Sub influenp ~ocului, nu am dat importanfa ultimei canrvoiam sa v-o adresez eu.
lui Fraze; In schimb, In timpul nopfii, retraind fiecare I~i duse un deget In fap buzelor ~i repeta cu glas mai
moment al Intalnirii noastre, am repetat tot timpul coborat:
acele cuvinte: "Nu m-ati, recunoscut". II mai Intalnisem - M-am gandit tot timpulla dumneavoastra.
vreodata? N u, un barb at dotat cu un asemenea fizic, - lubitul meu, am izbucnit eu In plans.
cum sa-l fi uitat? Ne vedeam In copilarie? N-~ fi putut" N u pricepeam cum de aveam asemenea reaqii de In-
recuno~te copilul In adultul de azi. ~a trebuia sa fie. data ce barbatul asta se afla In preajma mea. De ce rna

48 49
podidea plansul? Ca sa rna refugiez in brafele lui - ceea - Sunteti, actor, scrieti,
, c~~tigati
-" competitii?
, Auto-
ce se ~iintampla in secunda urmatoare? Fara indoiala ... mobilism? Tenis? Navigafi? Faima se datoreaza unui ta-
Era limpede ca alta femeie, mai feminina ~imai rafinata lent. Dumneavoastra ce faceti? ,
decat mine, care zacuse adormita in trupul meu, se tre- - Nu fac nimic. Sunt.
zea de indata ce se apropia el ~i~tiasa se descurce cu abi- - Sunteti? ,
litate; am mers pe mana ei. - Sunt.
Dupa ce rna consola, rna dezlipi cu forfa de el, rna - Sunteti, ce?
~eza pe un alt fotoliu ~i-mi ordona sa servesc ceaiul. - Print.,
Facea gesturi rafionale. Prea multa emotivitate ucide. Ma ~teptam atat de pUfin la raspunsul asta, incat,
Aceasta revenire la preocupari cotidiene m-a ajutat sa-mi un timp, am ramas muta.
recapat sangele rece, volubilitatea. In cele din urma se ingrijora.
- Guillaume, ieri m-ati, recunoscut, dar eu nu v-am - Lucrul asta va zdruncina convingerile?
recunoscut. - Mie?
Ma privi uimit. - Aveti, tot dreptul sa considerati, monarhia un sis-
- Poftim? Eu, sa va fi recunoscut? tern straniu, perimat.
- Da, ne jucam impreuna cand eram mici, nu? - 0, nu, nu, nu-i vorba de asta. Am impresia ca
- A, da? sunt 0 fetifa... Desigur, fetip innebunita dupa un prinf.
- Nu va mai aduceti, aminte? E grotesc! Ma simt ridicola. Ridicola pentru ca nu ~tiu
- Nu, deloc. cine suntefi. Ridicola pentru ca am sentimente pentru
- Atunci de ce mi-afi repropt ca nu va recunosc? dumneavoastra.
Instantaneu, se inveseli. - Dar nu sunteti, ridicola.
- Suntefi de-a dreptul adorabila. - Cel pUfin sa fi fost ciobanifa ~isa rna maimufaresc,
- De ce? Ce-am zis? tot ar mai fi fost ceva! Prin~ul ~i ciobani~a, nu? Numai
- Suntefi unica femeie capabila sa se indragosteasca ca, din nefericire, eu n-am oi, n-am pazit niciodata oi,
de un barbat ie~it din valuri. ~i rna amuza ca nu rna re- chi1l:r"matern ca detest oile, ca sa nu spun ca nu Ie su-
cuno~tefi, fiindca sunt cunoscut. port nici macar mirosul. Sunt un caz disperat.
- De mine? Era cat se poate de evident ca il amuz. Imi apuca
- Nu. De multa lume. Jurnalele vorbesc despre mainile ca sa-mi domoleasca nervozitatea.
mine, publica fotografii. --'a nu va schimbati. , Daea atic;ticat
, T de fermeeatoare
- De ce? Ce facefi pentru asta? este nestiinta
, , dumneavoastra ... Sunt arat de obisnuit
, sa
- Ce fae? vad tinere care se prapadesc dupa mine!

50 51
- Ave~i grija, sunt ~i eu foarte capabila sa rna pra- l~i dirija cu lndemanare fotoliul pana In fap unui
padesc dupa dumneavoastra! De fapt, doresc chiar foar- birou~ vechi, porni un mecanism care debloea un ser-
te mult lucrul asta. tar tainie, ~iscoase un camet delieat din piele portocalie.
Conversa~ia a continuat In mod agreabil. Voia sa ~tie
tot despre mine, ~i eu tot despre el, dar sim~eam aman-
.
- Uitati. Cand m-am hotirat sa-i fiu amanti, am
scris asta.
doi ea scopul lntalnirii noastre nu era sa ne povestim - Ma simt foarte indiscret ...
unul altuia trecuml, ci sa ne inventam un prezent.
Venea In fiecare dupa-amiaza sa rna vada.
., Instalati-va aici, sub lampa si
- Nu, nu, uitati-va.
citi~i-I.E metoda cea mai buna de a-mi urma confesiunea.
.
.
Trebuie sa recunosc ea datorita lui si nu mie n-am
facut dragoste chiar imediat. Eu - sau mai curind fe-
Am deschis carnetuI.

meia foarte feminina din mine - ~ fi facut pasul de la a Domnului meu fi viitor stapdn
doua lntalnire. Dar el insista sa nu se lntample asta prea ALBUMUL IUBIRII
repede. Dorea, fara lndoiala, sa pre~uiasea cu adevarat de Emma Van A.
acel moment.
~adar, ne-am vazut timp de mai multe saptamani, Negdsind nimic mai injositor in iubire decdt imbra-
schimband vorbe ~i saruturi. Pana-n ziua In care n-am tifarile improvizate, banale, brutale, prezint acest camet
mai putut sa ne dezlipim buzele. barbatului pe care-l plac. Aidoma unui meniu, il va folosi
Atunci, am prieeput ea, odata ce l~idovedise respec- aratdndu-mi cu degetul, seara de seara, ce-fi dorefte.
tul oprindu-ma de la 0 daruire grabniea, se ~tepta de
aci lnainte la un semn din partea mea. 1. Supliciullui Ulise fi al sirenelor
Ceea ce am ~i facut, lncepand sa... " Ne amintim, desigur, ca Ulise a cerut safie legat de ca-
targul navei ca sa reziste cantului irezistibil al sirenelor.
Emma Van A. se opri din povestit. l~i drese glasul ~i Stapdnul meu va fi legat fi el de 0 coloana, va fi cat se
cugeta. poate de sumar imbracat, va avea ochii legafi ca sa nu
- N u existi ceva mai urat decat 0 carne batrana, vadd nimic fi 0 alta legatura il va impiedica sa vorbeasca.
degradata, care evoea senzualitatea. Nu vreau sa va su- Sirena se va invdrti in jurul lui fi, atingdndu-l aproape
pun la ~a ceva. lncepind cu 0 anumiti faza a decrepitu- imperceptibil, ii va fopti la ureche la ce dorefte sa-l su-
dinii, unele subiecte nu mai trebuie abordate deoarece puna. Daca sirena e dotata cu imaginafie fi stapdnul meu
ri~ti sa produci dezgust. ~a ea voi face altfeI. Putem ~a la fel-'scenele evocate ar trebui sa aiba acelafi eject - inca
ne ridieam de la masa? mai mare - chiar pra safie savdrfite.
Ne lndreptaram spre salon, In mijlocul ear~ilor.

52 ~ 53
2. Deliciile lui Prometeu 6. Sfera originara
Prometeu, pedepsit de Zeus, a lost legat in lanfUri, Ii Aristofan povestelte ca, la inceputul inceputurilor, bar-
din acel moment a suferit atacurile unui vultur, care ve- batul Ii femeia formau un corp unic, sjeric, Ii ca, mai tar-
nea sa-i devoreze ficatul Propunerea mea este ca stapanul ziu, au lost separafi, barbatul de-o parte, femeia de
meu sa fie legat de ceva la fel de solid ca 0 stanca, iar eu cealalta. Acum, noi ne riscam viefile cautand sa reconstruim
sa-i devorez altceva. De cate ori va dori. sfera originara, lipindu-ne unul de altul Ii impreundndu-ne.
Punctele de unire din partea inferioara a abdomenului
3. Vizita din vis vor cere ingrijire deosebita. Unirea trebuie executata cu
Pentru grecii antici, orice vis insemna 0 vizita a zeilor. milcari incete, astfel incat senzafiile sa se rajineze, pe ter-
Stapanul meu va fi visatorul lungit gol in pat, pe spate, men lung. Cu toate astea, sjera, ca orice sjera, are dreptul
iar eu il voi convinge ca Afrodita, zeifa voluptafii, vine sa se rostogoleascape pat, sau pe covoare.
ldnga el in timpul nOp/ii. Cu condifia sa nu deschida ochii,
sa nu intinda brafele, pe scurt, sa nu milte decat foarte 7. Sfera dezorientata
ulor din ,ale, eu voi avea grija sa ma urc deasupra lui ,i sa In procesul de reconstrucfie a sjerei, 0 vom lua pe cai
fac acele mi,cari subtile care ne vor aduce delectarea re- i~eldtoare, jiindca nu ne pricepem cu tofii la geometrie.
ciproca. Astfel, capul stapanului meu va face investigafii intre
Ca variafie: eu visatoarea, stapanul meu, vizitatorul. coapsele mele, iar eu voi explora intre ale lui. Cu toate ca
ilia ceva e sortit elecului, noi vom incerca totuli sa ne im-
4. Flautista preunam, apucand cu gura orice vom gdsi din corpul
Stapanul meu va fi flautul, eu muziciana. !mi voi do- celuilalt.
vedi, cant and, virtuozitatea la acest instrument. In calita-
tea mea de buna interpreta, fin sa precizez ca sunt 8. Pazitorii farului
talentata Ii la flautul cu plisc, Ii la flautul transversal Un poet pretindea ca a iubi inseamna a privi in aceeilli
Primul se apuca in gura, celdlalt se mangaie lateral direcfie cajiinta aleasa. \!om incerca safacem ilia, ca nilte
pandari pe un recif primejdios, eu in fata, stapanul meu
5. Ursul Ii stupul in spate.
Stapanul meu va fi un urs, care alearga dupa nectarul
florilor, in timp ce eu voi avea rolul stupului, inabordabil, 9. Caldtoria lui Tiresias
greu de dibuit, greu de atins. Cand ursul va reuli sa ga- Unii li-l amintesc pe acest grec de seama ca profet, alfii
seascapozifia practic optima pentru amandoi, eu il voi auto- , ca pe singurul individ dotat cu ambele sexe, caci legenda
riza sa se infrupte din mierea mea cu limba lui nesatuld. spune ca Tiresias a lost succesiv barbat Ii femeie. Stapanul
meu Ii cu mine ne vom hotari sa retraim experientele lui

54 . 55
Tiresias: de la femeie, stapanul meu va prelua atitudinile; Am inchis caietul, impresionat. Nu-mi venea sa-mi
de la barbat, eu voi prelua atributele. indrept privirea spre Emma Van A. Ma sim{eam in-
curcat, nu mi-a~ fi imaginat-o scriind 0 astfel de proza.
10. Dovlecelul cu pepene - Ce parere ave{i? rna intreba.
Este 0 veche refeta din zona Marii Egee, care consista Era tocmai intrebarea pe care nu voiam s-o aud!
in prezentarea dovlecelului presat intre doi pepeni, care-i Dar, din fericire, nu mi-a lasat timp sa raspund; mi-a
extrag astfel sucul luat din mana textul cu urmatorul comentariu:
- N-am sa va spun ce-a ales. In orice caz, imbra-
11. Afteptarea if! labirint
{i~arile noastre au fost de la bun inceput halucinante.
Ce este un labirint? Un loc unde te pierzi, un loc se- De atunci, a ramas intoxicat de mine si , eu de el. N u rna
parat, care mascheaza un alt loc separat, oferind cai de
~teptasem sa fie atat de placut sa te ocupi de un barbat,
iefire infelatoare, un centru nevralgic misterios, la care nu
11vedeam lasciv, senzual, urmarind mereu placerea ...
ajungi niciodata. Jocul va consta in a cereprizonierului sa
Nimic nu-i placea mai mult decat sa se apropie de mine
multiplice apropierile preliminare, alegand poarta grefita,
~i, cu ochii stralucind, sa-mi indice cu degetul un anu-
pipaind suprafefele infelatoare, scormonind prin locuri, pe
me rand din acest camet. A cui era initiativa?
, Oare do-
scurt, ajungand cu incetul la punctul placerii. Nu e in-
rin{a lui 0 dec1an~a pe-a mea, sau poate imi ghicea el
terzis sa ajungi acolo, insa cat mai tarziu posibil
intentiile?
, N-am sa aflu niciodata. In rest, vorbeam de
12. Jocurile Olimpice literatura.
Asemenea jucatorilor olimpici, stapanul meu fi cu mine Atinse cu dosul palmei coperta de piele ~i 0 mangaie.
vom fi goi, unfi cu untdelemn. Avem doua solufii: sa ne - Intr-o zi mi-a ad us si, el in dar un album identic,
luptam, sau sa ne ingrijim unul pe altul. In lupta, fiecare meniul lui, aldtuit pentru mine. Vai, din pacate, pe
va incerca sa-l supuna pe celalalt voinfei sale. Grija ne-o acela am fost obligata dupa un timp sa-l ard.
vom arata prin masaj reciproc. Aceste doua activitafi nu Se cufunda cateva momente in amintirea aceea, iar
sunt incompatibile fi se pot succeda. Nici 0 manevra nu eu am avut ragazul sa salivez imaginandu-mi ce putuse
este exclusa, fi nici un fel de mangaiere. sa scrie Guillaume. Ce alte noi capricii? Pana unde mer-
sese,el, dupa curajul amantei? In spatele frazelor, in
13. Zapezile Parnasului spatele pronumelor reveren~ioase, aman~ii ace~tia din
Cand muntele Parnas e pudrat de zapadii, frigul dii vremuri apuse i~i acordau 0 libertate nemaipomenita,
pielii senzafia aspra de mUfcatura; fi totufi, pe muntele libertatea de a-si, marturisi fantezia si "
de a-si dlauzi
acela se intalnesc zeii. Afadar, noi, stapanul meu fi cu mi; partenerul intr-acolo, de a nu ingadui ca actul sexual sa
ne, vom face dragoste precum zeii, cu pielea inrofita, nu de cada in pIasa unei repetari mecanice, ci sa fad din el un
asprimea zapezii, ci a loviturilor. moment inaltator
, al inventivititii,, al poeziei erotice.

56 ~ 57
- Dupa lectura carnetului meu, continua Emma, urma mostenirii
, lasate de mama mea, a cheltuit banii
Guillaume a incremenit aRand ca era primul meu barbat. pe caqi, mii de volume, ca sa se inchidii in biblioteca ~i
- Poftim? sa nu mai iasa decat atunci cand avea cursuri.
- Da, m-ati auzit bine. I-a trebuit, intr-adevar, do- Desigur, aveam impresia, ca toti copiii, ca viap mea
vada, ca sa-l conving ca inainte de el, fusesem virgina. de zi cu zi era 0 viatii normala. Chiar daca mi se intampla
- Va spun sincer ca paginile astea nu par scrise de 0 sa Ie privesc cu invidie pe mamele colegelor, nu rna con-
virgina neexperimentata ... sideram nefericita, deoarece eram inconjuratii de bone cu
- Eram virgina, dar nu ~i neexperimentata. Altfel, voci catifelate ~i mers leganat, servitoare vesele, care ada-
cum ~ fi putut sa compun acele nlnduri, ~i pe urma sa
ugau ~i empatie afeqiunii pe care mi-o purtau. Cat de-
Ie ~i pun in practica? Nu, eu rna emancipasem in Mrica.
spre tata, solitudinea, indiferenta lui 1l taceau fascinant.
- In Mrica?
Eforturile mele la vremea aceea tindeau toate spre un
- ~i i-am explicat asta lui Guillaume.
singur scop: sa mi-l apropii, sa ajung la el.
M-am hotiirat sa indragesc ~i eu caqile la fel de mult
"Mi-am petrecut copilaria in Mrica Neagra, intr-o
ca el. Odatii cu primele lecturi, m-am intrebat ce pla-
vila mare, somptuoasa cu coloane, unde servitorii in-
cere puteau sa-i faca migrenele pe care i Ie diideau ran-
cercau sa ne apere de canicula cu jaluzele ~i ventilatoare,
durile acelea negre, minuscule - trebuie spus ci incepusem
reu~ind doar sa creeze 0 umbra calda. M-am nascut
cu un tratat de isorie romana in cincisprezece volume;
acolo, in Congo, bijuteria imperiului colonial belgian.
Tata venise ca profesor de literatura pentru populatia pe urma, am dat intampliitor peste romanele lui Alexan-
alba din Kinshasa. In saloanele inaltei societati, cunoscuse dre Dumas, am ramas incantata de Athos, Aramis,
o tanara bogata, de care se indragostise ~i, cu toate ca nu d'Artagnan, ~i de atunci a urmat evolutia pana cand am
era instarit, ci numai cultivat, reu~ise s-o ia de sotie. Ve- devenit cititoarea pe care initial doar 0 imitasem. Dupa
nirea mea pe lume a provocat moartea mamei mele, cativa ani, convingandu-se ca devoram mii de pagini
care s-a stins imediat dupa ce m-a nascut; n-am cunos- pe saptamana, imi arata ~i tata uneori cu degetul cate
cut-o decat dintr-o fotografie sepia, ~ezata pe pianulla ceva de citit, strecurand cu glas obosit: Uite, ar trebui
care cantase, ramas de atunci inchis, imperial ~i tacut; 0 saln~erci asta; atunci, rna aruncam, recunoscatoare,
fotografie pe care timpul a decolorat-o prea repede, ~i asupra textului, de parca tata ar fi exclamat: Te iubesc.
unde eu, deja din adolescenta, nu mai distingeam decat Cand am implinit doisprezece ani, am inceput sa
o fantoma eleganta de culoarea cretei. Tata a fost cea- observ ca seara, dupa ce se asigura ca eram in pat, tata
lalta fantoma a copilariei mele: fie ca in sinea lui imi disparea uneori in amurg, cand nu mai putea fi yorba de
reprosa" decesul sotiei, fie ca rna dispretuia,
, eu nu avea~ cursuri. Unde se ducea? De unde se intorcea doua ore mai
parte nici de prezenp, nici de atenria lui. Imbogatit in tarziu, lini~tit, aproape surazand, poate chiar fredonand

58 ~ 59
amuzat 0 melodie oarecare. Eu visam ca flirta cu 0 fe- ca sa-mi supraveghez tatal; nu, nu veneam ca sa notez
meie, care mi-ar fi putur deveni 0 a doua mama. numele clientilor
, ~i
J sa Ie dau informatii) sotiilor
) lor din
N u eram prea departe de adevar: curand aveam sa Kinshasa.
descopar ca-mi tacuse rost de 0 armata de marne! Un - Ce-i cu tine aici? Ce te atrage? E 0 curiozitate
batalion de femei, cu care urma sa rna imprietenesc ... bolnava ...
Dar merg prea repede, dati-mi voie sa va explic. - Da, e yorba de curiozitate, dar nu vad de ce-ar fi
Intr-o zi, vazand ca fura 0 floare din buchetul care se bolnava. Ma intereseaza placerea. N u asta oferiti aici?
afla in sufragerie ca sa ~i-o arboreze la buroniera unui - Pe bani, da, asta vand. Dar te poti instrui ~i in
costum nou, m-am.luat dupa el pe furi~. Am fost uluita altii parte.
sa constat ca la numai 0 sura de metri de unde stateam - A, da? Unde? La mine acasa nu sunt femei, fiind-
noi, dadu cotul, si, intra la Vila Violette. ca mama mea a murit; bonele rna trateaza ca pe 0 fetita;
Le-am implorat pe bone sa-mi spuna cine locuia aco- nimeni nu vrea sa discute cu mine! Imi trebuie femei,
10, dar pe ele le-a pufnit rasu!, nu au vrut sa-mi ras- femei adevarate. Ca dumneavoastra ~i fetele dumnea-
punda, dar pana la urma, fiindca nu Ie dadeam pace, voastra.
mi-au spus cum se numea locul: era yorba de un borde!' Din fericire, doamna Georges era moarta dupa ro-
Din fericire, Maupassant, unul din scriitorii mei pre- mane. De cand ea nu se mai ofere a barbatilor - sau de
ferati,
, rna invatase
, despre aceste stabilimente un de fe- cand barbatii n-o mai solicitau - se deda orgiilor de lec-
meile ofereau, pe bani, placere barbatilor; partea buna tura. Ii imprumuram carti pe care ea nu Ie avea, Ie co-
era ca, netacand aprecieri morale cu privire la activitatea mentam impreuna, ~i in felul asta Ii intram sub piele,
prostituatelor ~i prezentandu-Ie cu multa omenie, ca in transformandu-ma, intr-o zona confuza a creierului ei,
Videa sau in Casa Tellier, Maupassant imi trezise ~i mie in fetiF pe care ar fi dorit s-o aiba. Cat despre mine, rna
respect fata de ele. Cu atat mai mult cu cat, in ochii pretam la jocul asta tara ipocrizie, eram fascinata de
mei, faptul ca pana unui geniu Ie dad use atentie Ie in- doamna Georges, sau, mai degraba, de universul doam-
nobila pe aceste fiinte, chiar Ie sanctifica. nei Georges.
In aceasta stare de spirit, m-am prezentat la bordelul Pentru ca menirea negotului ei era placerea barbatilor,
doamnei Georges. Ce a crezur oare femeia asta grasa cu nurii era team a de ei.
parul ro~u ~i dinti de aur, imbracata cu rochii de co- - Sa nu-ti fie frica de barbati: au la fel de multa ne-
manda, cusure inainte sa se ingra~e ~i care acum crapau voie de noi ca noi de ei. N-ai de ce sa te lasi , umilitii
Pe ea, cand m-a vazur intrand, 0 fetita? , Nu voi sti
, nici- niciodata. Tine
, minte lucrul asta.
odata. M-am simtit respinsa de primirea glaciala, da~ ClI"'timpul, am avut ~i eu acces la Salonul albastru,
insistentele
, mele au convins-o ca eram de buna-credinta:, incaperea interzisa barbatilor. Era locul unde fetele se
nu, nu cauram de lucru la ea; nu, nu veneam din gelozie odihneau intre doi clienti, sateau la palavre; pe masura

60 ~ 61
ce treceau saptiimanile, s-au obi~nuit cu prezenra mea, Era incapabil sa-~i termine frazele ... Cred ca desco-
nu-si, mai supravegheau conversatia,
, si, am aflat cu tim- perea in timpul acestei convorbiri d era tata! meu ~i d
pul tot ce se intampla intre barbari ~i femei, pe toate fe- avea indatoriri.
tele!:i
, T cu toate variatiunile.
, M-am edificat in ale amorului - Tata, iti jur ca nu. 0 cuno~i pe doamna Georges,
asa ea nu glume~te! Cand spune ceva, ~a e.
" cum invatii budtarul sa gateasca, petrecandu-si , tot
timpulla budtarie. - E ... este adevarat, baigui tata ~i se inro~i, zapadt
Ca dovada de prietenie, una din fete mi-a ingaduit ca 0 frecventez pe doamna Georges, care organiza aceas-
sa privesc prin oblonul madamei, 0 deschidere ame- ta viara, pe care el ~i-o spera secreta.
Am predzat in continuare d nu mi-era ru~ine nid
najata in fiecare camera, pentru ca doamna Georges sa
sa-mi petrec timpul acolo, nid ca cea mai buna prietena
poata controla cate un client suspect.
a mea era codo~a, ~i ca varul meu era cu siguranta un
Apdar, de la doisprezece la ~aptesprezece ani, am
natarau, daca nu pricepuse lucrul asta.
frecventat cu sarg bordelul doamnei Georges, care-mi
- Da, inteleg ... admise tata spre propria-i surprin-
devenise un al do ilea dmin. Cki, oricat de incredibil
dere.
ar parea, se tesuse intre noi 0 afeqiune atat de vie, incat
Nu-l mira numai ca descoperise dne eram, nu-i ve-
doamna Georges pastra secretul vizitelor mele. Ne lega
nea sa creada d, in fine, Ii placea de mine. Discutia
curiozitatea intensa fata de oameni, 0 curiozitate pe care
asta, care ar fi trebuit sa fie furtunoasa, dar nu fusese,
ea si-o
, satistacuse cu a).utorul prostitutiei
, si, al lecturii. mard inceputul unor relatii , noi intre mine si , tata, in-
De altfel, insista sa n-o imit, nid pe ea, nid pe fetele ei, ceputul anilor nostri feridti. .. Am trait asa tot timpul
" ,
si
, isi
, asumase in parte raspunderea educatiei , mele. pana la plecarea din Congo, impiirfindu-ne existenta, atat
- Tu trebuie sa adopti stilul pur, cel de fata cu- el, cit ~i eu, intre doua case, a noastra, ~iVila Violette."
rata, genul de fedoara eterna, dar mode rna. Chiar daca
te machiezi, trebuie sa dai impresia d n-ai nimic pe fata. - ~a a gasit Guillaume 0 virgina experimentata, 0
~a ca, datorita prieteniei cu rarfele, eu aveam un aer femeie care nu se dad use nimanui, dar careia nu-i era
cum nu se poate mai respectabil. frid nid de barbati, nid de corpullor, nid de sex. Pe
U nul din verii mei care rna zarise intrand, apoi ie- urma1 ni~te probleme de sanatate mi-au impus sa plec
~ind din Vila Violette, m-a parat lui tata. in Belgia; dupa ingrijirile necesare, m-am retacut in re-
Tata m-a convocat in biroullui solemn chiar in ziua ~edinta asta a familiei. Tata, vrand sa fie alaturi de mine,
clod implineam ~aptesprezece ani, ~i mi-a cerut explicatii. se instalase ~i el aid, i~i adusese ~i biblioteca, dar dupa
I-am povestit tot, tara sa tainuiesc nimic. ~ase luni, regreta arat de mult Congoul- sau poate Vila
- Jura-mi, Emma, d ... ca ... in fine, intelegi tu ... Violette? -, ca s-a intors acolo. Guillaume m-a inralnit
ca ... nu te-ai... dat nid unui... aid in anul cand implinisem douazed ~i trei ani. La

62 ~ 63
inceput, legatura noastra a fost secreta. Desigur, din motivul era fiziologic, sau dad nu cumva amintirea
pruden~a. Dar ~i din pudoare. Placerea clandestinului. mamei mele, care murise dandu-mi nastere, , imi seca
Apoi, secretul deveni obisnuinta si ramase asa. In afara
) )' ) maruntaiele.
de aghiotantul lui, de secretare ~i de servitori, pe care - Ce s-a intamplat?
imprejurarile ne obligau sa-i facem part~i, nimeni nu - La inceput, nu s-a schimbat nimic. Apoi, mi-a
ne cuno~tea secretul. Scapam in felul asta de cancan uri, marturisit d familia regala 11har~uia, iar presa, de ase-
de fotografi ~i nu ne afi~am niciodata impreuna in pu- menea nelini~tita vazandu-l preocupat numai de sport,
blic. Ne ascundeam aici, cu excep~ia unor scurte esca- Ii punea in dubiu virilitatea. Printre descenden~ii celor
pade in strainatate,. in ~ariun de Guillaume era un turist cu sange albastru sunt destui homosexuali, ~a d adeva-
necunoscut. ratii amatori de femei sunt obligati sa procreeze, ca sa-~i
- De ce? calmeze poporul ~isa puna in siguran~a monarhia. Aces-
Indraznisem s-o intrerup. ta era destinullui de barbat ~iprint, ~ia vrut sa-l ignore
Emma Van A. ezita, faka incepu sa-i tremure, ca ~i cat de mult posibil. .. Eu i-am cerut sa reaqioneze.
cum voia sa puna lacat vorbelor dinlauntrul ei. I~iplim- - Adica?
ba ochii prin camera, amanand raspunsul. - Adid sa-~iia amante oficiale, sa se afi~ezecu ele.
- Eu imialesesem un barbat, nu un prin~. Alesesem - V-a~idespartit?
sa-i fiu amanta, nu so~ie, cu atat mai pu~in doamna de - Nu, deloc. Am ramas impreuna, eram amanti,
la Curte, cu obliga~iile inerente. dar el salvaaparentele. Avea dreptulla scurte extravagante,
- A~i refuzat sa va marita~i cu el? de fiecare data atat de stangace, de pu~in discrete, d
- N u mi-a cerut-o. apareau invariabil fotografii in presa.
- V-a~i fi ~teptat sa v-o ceara? - Cum suporta~i d va in~ala?
- Nu, fiindd asta ar fi dovedit d nu in~eleseseni- - U~or: amantele i Ie alegeam eu.
mic, nici despre mine, nici despre el, nici despre indato- - Poftim?
ririle pe care Ie avea. ~i, pe urma, sa fim serio~i, draga - M-,a~iauzit foarte bine. Ii alegeam femeile cu care
domnule, un mo~tenitor regal, indiferent ce rang are in avea aceste aventuri.
vederea succesiunii la tron, nu se casatoreste, cu 0 femeie ~ El accepta?
care nu poate face copii. - Era condi~ia mea. Nu acceptam sa-l impart decat
Aceasta era deci marturisirea care 0 costase atat de dad hotaram eu cu cine-l impart. ~i, fiind nebun dupa
multo Am privit-o cu compasiune. Ea, u~urata, continua: mine, consim~ise.
- Nu luaseram nici 0 masura de precau~ie. Dupa - Gum ii alegea~iamantele?
cinci ani am capitulat; pantecul meu parea mai uscat c; - Mereu foarte frumoase.
desertul
, Gobi. N-am sa stiu,
, de altfel, niciodata, dad - Chiar~a?
64 . 65
- Foarte frumoase ~i prostanace. Nu exista zece - Sa va sinucideti? ,
feluri de a fi frumoasa, dar exista In schimb 0 mie de fe- - Nu, sa Ie omor pe ele. Aveam ganduri ucig~e.
Iuri de a fi toanta: toanta fiindci n-ai conversaTie,toanta Or ele se distrugeau singure, prin propria lor neghiobie.
fiindca spui doar Iucruri plicticoase, toanta fiindca nu Din fericire, erau toante, cu adevarat toante. 0 singura
te intereseaza decat ce Ie excita pe femei, nu pe barbati, data am fost cat pe ce sa rna ln~el!
toanta fiindca te crezi mai de~teapta decat e~ti, toanta Dadea din m:1ini, ca ~icum se Iupta cu 0 primejdie.
fiindca rumegi cate 0 idee fixa. L-am Inscris pe bierul - Afurisita de Myriam aproape ca m-a tras pe sfoara.
meu Guillaume la 0 vizita completa In Taratoantelor. N-am vazut niciodata 0 femeie care sa se straduiasca cu
- Am impresia ca va amuza.
atata energie sa para proasta ... Guillaume rna Iua In se-
- La nebunie. Eram totu~i amabila, nu-I trimiteam
cret Ia palat, un de asistam Ia mesele zilei, pitita In spatele
decat Ia toante decorative; dac-a~ fi fost rea, i-a~ fi ales
unei tapiserii, ca sa confirm alegerea toantei. Pe aceasta
femei ~itoante, ~i urate.
- EI cum Iua toate astea? Myriam am seleqionat-o dintr-un foc, auzind-o cum
- Foarte bine. Se apropia de ele pentru trasarurile debita prostie dupa prostie, ca 0 mitraliera de ineptii,
bune, pe urma Ie parasea pentru cele rele. Pleca pe fuga pana In clipa In care mi-am dat seama ca nu dadea dru-
~itot pe fuga se Intorcea Ia mine. mul decat Ia prostH care lnveseleau Iumea, mereu amu-
- ATiputea jura ca nu va repro~a? zante, nici deplasate, nici plicticoase: contrariata, i-am
- Vorbeam despre cretina picanta a sezonului; avand recunoscut totu~i simtul umorului, care este, oricum,
In vedere ca Ie alegeam, din genul pitoresc, avea mereu un indiciu de rafinament. Dupa aceea, am urmarit-o cu
ceva de povestit. Daca nu... Dar trebuie sa recunosc, mai multa atentie ~iam constatat ca avea pentru fiecare
radeam mult lmpreuna. Pare cinic, dar In acel~i timp barbat pe care-I aborda comportamentul adecvat: unuia
eram sup~i unei dub Ie presiuni; pe de-o parte, societatea afectat Ii Iansa ceva de genul "ce simpatic e gagaura ala",
ne constrangea sa ne ascundem; pe de alta parte, 11 obli- pe un ton atat de familiar ca ~tergea orice urma de
~a sa arate cata trecere avea Ia femei; ~ine-am descurcat.
lncordare; vanitosului Ii lauda pretinsele reu~ite; pe im-
In intimitate, eram acei~i, nu se schimbase nimic, ne
becilul pasionat de vanatoare 11 asculta cu atenrie ine-
adoram Ia fel ca lnainte, poate chiar mai mult, pentru
puizabila, urmarindu-i victoriile contra iepurilor, ca ~i
ca treceam lmpreuna prin acele~i dificultati.
- N-ari fost niciodata geloasa? cum ar fi fost eroul mai multor razboaie mondiale; pe
- Nu-mi permiteam sa rna arat geloasa. scurt, lsi
" camufla cartile ca un as al seductiei.
, La desert,
- ~adar, simreari ~igelozie! s-a apropiat de Guillaume, i-a vorbit de sport, ~iIn cele
- Evident. De cate ori nu se lntampla sa am capul din urma I-a convins ca l~i dore~te sa sara cu par~uta.
atat de plin de imagini cu el ~i femeile lui, ca-mi venea Fals, dar, fiind 0 aventuriera, era desigur capabila sa
sa trag cortina? faca ~iexperienra asta, ca sa-i cada In brare! I-am interzis

66 ~ 67
accesulla palat. 0 ~mecheracare tacea pe aiurita... ca sa Deodata se intoarse spre mine cu 0 expresie grava.
manipuleze barbafii. De atunci, a avansat straIucit, nu - Mi-am dat totu~i seama d nu mai puteam conti-
s-a maritat decat cu barbafi notabili ~ide fiecare data, sa nua ~a. Pana atunci, amanaseram continuu problema,
nu zicefi d n-a avut noroc, erau ~i bogati! ocoliseram obstacolele, insa venea momentul cand tre-
- Guillaume s-a atasat
, de vreuna din ele? buia sa se insoare ~i sa aiba copii. Preferam sa fiu eu cea
- Nu. ~tifi, barbatii nu sunt exigenfi cand e yorba care respinge decat sa-l vad cum plead. Orgoliul. .. Ma
de conversafiile pe care trebuie sa Ie intretina pana sa speria clipa in care aveam sa nu-i mai fiu iubitii, ci
ajunga in pat, fiindd ei sunt antrenati sa-~i merite re- mama. Exact, mama... Cine alta dad nu 0 mama i~i
compensa; insa dupa pat, barbatul de bun-gust ~i de impinge fiul spre sOfie~icopii, in loc sa-l fina langa ea,
cultura redevine sever, nu? pentru ea?
Mi-am plecat capul, amufit de acest adevar incon- I se umezira ochii. Trecusera decenii, ~i era din nou
testabil. cuprinsa de reticenfele de atunci.
I~i~tersepalmele de poalele fustei, netezindu-i cutele. - Vai, nu eram pregatitii sa-i fiu mama lui Guil-
- Perioada asta cu amantele, ~a obositoare cum a laume! ... Nici 0 secunda n-am fost - prea tare 11iu-
fast, s-a dovedit trepidanta ~i mi-a permis sa devin ex- beam, cu prea multa pasiune. ~a d am decis sa rna
perta ~i in arta rupturii. Evident! Ii sugeram ce sa Ie comport "ca ~i cum".
spuna cand Ie parasea. Am inventat ni~te fraze care sa Ie Inghifi un nod. 0 durea sa povesteasd la fel de mult
lase masd, mute. Despaqirea trebuia sa fie clara, impe- cum 0 duruse sa fad ce-a facut.
cabila, fara sa lase urme, nici cale de intoarcere, fara - Intr-o dimineafa, i-am spus d trebuie sa-l pun
sinucidere. acolo unde-l gasisem cu ani in urma, dupa dune. S-a
- ~i? opus, m-a implorat sa mai ~tept. Plangea lungit pe jos.
- Am reu~it. Am rezistat. Am ajuns in apropierea locului unde-mi
Acum ghiceam ca urma sa abordiim partea cea mai aparuse prima oara, am intins ni~te pleduri pe nisip ~i
sumbra a acestei istorii, cea a scadentei. Emma Van A. acolo, in ciuda vremii umede, triste, ne-am imbratisat ,,
simfea ~iea acel~i lucru. pt;ntru ultima oara. A fost prima oara cand n-am recurs
- Un porto? la albumul placerilor. E imposibil de precizat dad a fost
- Cu placere. placut; a fost ceva puternic, furios, ca 0 dezamagire. Pe
Intreruperea asta ne dadu putin ragaz sa resplram urma i-am intins 0 bautura unde pusesem ~iun somnifer.
inainte de a ataca ultima parte a pove~tii. Ea sav~ra Am.strans hainele care-i zaceau acolo, langa trupul
vinul, nu se grabea sa relateze sfaqitul, inmarmurita d adormit, la fel de sculptural ca in ziua dintai, Ie-am pus
ajunsese atat de repede la final. intr-un co~ impreuna cu pledurile, pe urma am scos

68 , 69
dictafonul pe care-l furasem de Ia el. Ii mangaiam cu tire. Miinu~a pastreaza forma corpului, preeum 0 amin-
privirea picioarele Iungi, tremurande din cauza frigului, tire pe eea a realitafii; miinu~a e Ia feI de departe de
spatele batut de soare ~i vant, parul rav~it pe ceafa mana vie, ca ~iamintirea de timpul disparut. Manu~a e
supIa, ~imi-am inregistrat mesajul de adio: "Guillaume, un material al nostalgiei. ..
amantele ti, Ie-am ales eu; sotia
, ti-o
, vei alege tu. Vreau ncu.
sa-fi acord dreptul sa hotiir~ti singur in eel fel imi vei Jstoria ei rna purtase atat de departe, incat nu-mi ve-
simfi lipsa. Ori vei suferi atat de mult dupa despaqirea nea s-o vatam cu ni~te vorbe banale.
noastra, incat hi, vei lua de sotie
, contrariul meu ca sa-mi Ramaseseram mUfi sub timpul apasator, minusculi
~tergi orice urma, ori vei dori sa rna incluzi in urzeala in mijlocul caqilor ~i de obscuritatea ingaIbenita pUfin
viitorului tau ~ivei alege 0 femeie care-mi seamana. Nu de lumina lampilor. Mara gemea, manios, oceanul.
stiu
, ce se va intampla, iubitul meu, stiu, doar ca n-o Dupa un timp, m-am apropiat de ea, i-am sarutat
sa-mi placa, dar ca e necesar. Oricum, te implor sa nu mana ~iam ~optit un mulfumesc.
ne mai intaInim. Gande~te-te di Ostende e un Ioc inac- Mi-a riispuns cu un zambet riiscolitor,ca 0 muribunda,
cesibil, la capat de Iume ... Nu rna chinui cu speranfa. care intreaba: ,,Am avut 0 viafa frumoasa, nu?"
Nu-ti, voi mai deschide niciodatc'iusa,, am sa inchid tele- Am urcat la mine in camera, m-am Iungit cu volup-
fonul daca rna vei suna, voi rupe scrisorile pe care mi Ie tate in pat, unde povestea ei mi-am hranit atat de intens
vei trimite. Trebuie sa suferim dupa cum am ~i ars, in- viseIe, ca in dimineafa urmatoare nici nu mai eram si-
tens, mra masura. N-am sa pastrez nimic din ce-i al tau. gur daca dormisem.
a sa distrug tot, chiar din seara asta. N-are importanfa. La noua ~ijumatate, Gerda rna anunra insistent din
Amintirile nu mi Ie poate Iua nimeni. Te iubesc, nimic culoar ca voia sa-mi aduca micul dejun Ia pat. Trase cu
nu schimba despartirea, noastra. Datorita tie,
, viata
, mea mi~cari iUfi perdelele ~i puse apoi tava pe plapuma de
e justificata. Adio". Am plecat de-acolo alergand. Cand puf.
am ajuns acasa, I-am anunfat pe aghiotant sa-I ia de pe - Jeri fi-a povestit matu~a viafa ei?
farm pana nu cade noaptea, ~iapoi am aruncat scrisorile -Da.
~ifotografiile noastre in ~emineu. - ~i pentru asta a fost nevoie de toata seara? pufni
Dupa cateva clipe de gandire, i~i relua povestirea. Gerda.
- Nu, mint. In momentul decisiv, m-am stapanit ~i Curiozitatea 0 mcea sa fie foarte serviabila.
i-am pastrat manusile.
"
Va dati seama, avea niste
, maini. .. - Regret, Gerda. Am jurat sa nu mai spun nimanui.
Degetele ei imbatranite, amoqite mangaiau 0 mana - Piicat.
absenta. . - In orice caz, va in~elafi imaginandu-va ca matu~a
.. dumneavoastra e 0 domni~oara batrana, care n-a trecut
- A doua zi, i-am trimis una din manu~i, pe cealal-
tii am pastrat-o eu intr-un sertar. a manu~a e 0 amin- prin nimic.

70 71
- A, da? ~i eu care am crezut mereu di biata de ea Am man cat pe ganduri copiosul mie dejun flamand,
nu s-a int:1lnit niciodata cu 1upu1 si , c-o sa sfarseasca
, am facut un du~ rapid ~iam coborat s-o revad pe Emma
fecioara. Van A., a~ezatain fap golfului cu 0 carte pe genunchi ~i
- Dite ca nu-i ~a. cu ochii contempland norii.
- Ce spuneti! Sunt u1uita... Se imbujora descoperindu-ma in preajma. Reaqie
- Si , de ce erati, atat de sigura? de femeie care face confesiuni. Am simtit , ca trebuie s-o
- Pai, daca era infirma ... linistesc.
,
- Stati putin! Atacu1 cerebral care a pironit-o in - Am avut 0 noapte minunata gandindu-ma la po-
scaunu1 cu rotile s-a intamp1at cu numai cinci ani in vestea dumneavoastra.
urma. _ Ma bucur. Fiindca dupa aceea, am regretat ca
- N u, eu vorbeam de infirmitate. Matusa , Emma a v-am plictisit.
fost imobilizata de atacu1 cerebral, dar nici tnainte nu se - De ce ati trecut peste faptul ca sunteti infirma?
dep1asa mai usor.
, Saraca! Facuse tubercu10za osoasa, si , Se crispa. I se incorda gatul, care se lungi cu doi cen-
pe vremea aia nu erau doctorii ca azi. I-a atacat ~oldu-
timetri.
rile. Cati ani sa fi avut? Douazeci. De-aia a p1ecat din
- Fiindca n-am dus nieiodata 0 existenta , de infirma.
Mrica: a venit sa se interneze 1a un spital de aiei. .. Au
~i brusc, m-a masurat pe furi~, neincrezatoare, aproa-
tinut-o intr-un sanatoriu, intinsa pe 0 scandura timp de
pe ostila.
optsprezece 1uni!Asta i-a fost tratamentul. Din ziua in
- Vad ca necioplita mea de nepoatii v-a dat infor-
care s-a instalat in vila, 1aOsten de, ~iatunci avea doua-
zeci ~i trei de ani, a mers numai in carje. Copiii ii spu- matii.
_ A amintit asta din intamplare; in nici un caz ca sa
neau ,,~chioapa".~a-s copiii, rai, pro~ti, n-au pie de mila!
rada de dumneavoastra; din contra, vorbea cu multi
~i era frumoasa, matu~a-mea, chiar foarte. Dar cine
avea nevoie de-o ~ontoroaga? Se clatina de pe un ~old pe compasiune de greutiitile prin care ati trecut.
altul, la fiecare pas, oricat de mie, ~i te mai ~i speria! _ Compasiune? Detest cand cineva rna prive~te in
Pana la urma, viata de zi cu zi i-a devenit mai u~oara felul asta. Din fericire, barbatul vietii
, mele nu m-a su-
dupa atac, fiindci a acceptat scaunul cu rotile. Ganditi-va, gus acestui afront.
sa propui unei fete de douazeci ~i trei de ani. .. Trebuie - N u ati vorbit de handieapul dumneavoastra?
sa spunem lucrurilor pe nume: iti face mila, nu alta! In - Ba da, odati cand se gandea la casatorie si , tinea
,
fine, daci s-a gasit intr-o zi un biirbat care s-a sacrificat... sa oficializeze legatura lui cu mine. N u ~tiam ce sa cred!
cu atat mai bine. I-am raspuns ca poporul ar putea accepta 0 femeie de
Dezgustata de aceasta eventualitate, Gerda dadu din rand, dar ar respinge 0 infirma. Atunci, mi-a relatat is-
umeri ~ipleca. toria unei regine franceze ~chioape, Ioana de Burgundia.

72 , 73
Timp de cateva saptamani, chiar ~a mi-a ~i spus. A tre- cutie de argint plata, 0 deschise ~i, vazand ca ~igarile se
buh sa fac mari eforturi ca sa arat ca am umor. terminasera, 0 impinse, nervoasa, la 0 parte. De necaz,
- Din cauza asta a~i vrut ca rela~ia sa ramana cIan- apuca hotaratii un ~igaret gol din baga ~i, truf~a, Il duse
o destina? In fond, ellua mai u~or infirmitatea asta decat la gura.
dumneavoastrii ... _ Scuza~i-ma, dar n-o sa va riispund la intrebare.
I~i sprijini ceafa pe spatarul fotoliului. Ochii i se N u vreau sa va dau prea multe indicii ca sa-l identifica~i
impainjenira. pe barbatul de care vorbesc. In primul rand, trebuie sa
- Posibil. ~ti~i ca pe Guillaume nu-l chema Guillaume, e doar un
Ii disparuse glasul. Gura era nehotarata. Intuiam inca pseudonim pe care I-am ales eu povestindu-va. A~i re-
un secret in spatele buzelor. marcat, desigur, ca n-am spus nimic despre rangullui
- Ce este? am intrebat-o cu blandete., succesoral, ~i, in fine, n-am precizat despre ce familie re-
- Tuberculoza a fost adevarata cauza a sterilita~ii gala era yorba. .
mele. Din pricina oaselor bolnave, a tratamentului care _ Cum adica? Nu face parte din familia regala bel-
le-a inso~it, corpulimi devenise inert de la coaste pana giana?
la ~olduri. Altminteri, ~ fi avut poate curajul sa rna ca- _ N-am spus asta. Poate la fel de bine sa fie casa
satoresc cu Guillaume ... regala a Olandei, a Suediei, a Danemarcei sau a Angliei.
Se uita fix la mine ~i apoi continua: - Sau a Spaniei, spusei eu exasperat.
- E 0 idio~enie sa spui fraze din astea: "altminteri"! _ Sau a Spaniei! confirma ea. Eu v-am povestit se-
"daca n-ar fi fost boala"! Sunt ni~te ~iretenii ale min~ii, creml meu, nu allui.
care te fac sa suferi ~i mai mult. Destinul meu nu s-ar fi Mi se inviilm~ea totulin cap. Naivul de mine, in-
putut des~ura "fara asta". Nu trebuie niciodatii sa te ghi~isem pe nemestecate, pana la ultimul amanunt, ce-mi
l~i dus de ipoteze de felul iista, pentru ca nu sunt decat istorisise cu 0 seara in urma. Acum in~elegeam ca, in po-
ni~te fantani ale durerii in care continui sa te zba~i. Eu fida emo~iei, se controlase povestind, ~i asta rna facea sa
am avut parte de 0 nefericire, ~i de 0 fericire, n-am de ce o vad intr-o alta lumina: calculata, vicIeana.
rna plange! Nefericirea: boala. Fericirea: ca Guillaume I-am urat 0 zi buna ~i am ie~it la plimbare.
rna iube~te... 0

I-am zambit ~i s-a lini~tit. In timpul plimbarii, rna framanta un gand straniu.
- y, <::titi,as) vrea sa va intreb ceva si
) nu indraznesc. Imi umbla prin cap ~i nu-l puteam prinde. Ma incerca
- Intrebati-ma! , fugar 0 amintire ... ca un cuvant, care te surprinde pe
- Guillaume mai triiie~te? furi~. Descumpanit de ce-mi spusese Gerda, pe urma ~i
Trase aer in piept ~i pe urma puse stavila riispunsul~i. Emma Ins~i, sim~eam, tot mergand, 0 stare de rau, pe
I~i roti fotoliul ~i se indrepta spre 0 masa joasa, apuca 0 care nu ~tiam de unde s-o opresc. M-am oprit de mai

74 75
multe ori pe cheiurile de~ene. Contemplam valurile, am Canta cu 0 voce pifigaiatii ~i facea ni~te figuri pe I'

inceput sa ametesc si am fost nevoit sa rna asez. p:1slarii ei odinioara albi, dar mi~carile Ii erau impiedicate
In maqea a~eea: disparifia turi~tilor imi ;estituia in- de ~alul roz, care-i atarna de-a lungul rochiei cu motiv
tact si .
" vid, orasul. Dar eu simteam cii rna sufoc.
De regula, cand rna aflam pe malul oceane1or, aveam
floral, in timp ce bereta jerpelita era cat pe ce sa-i pice
de pe cap. N eglijenfa cu care-~i executa numarul era
impresia ea orizontul fugea departe, cl.t vezi cu ochii; fascinantii: cenata cu ritmul ~i corectitudinea, bolborosea
dar aid, in nord, orizontul statea drept in sus ca un zid. me10dia cand i~i mai aducea aminte de ea ~i daea mai
Nu rna aflam in fafa unei mari care te invita la evadare, avea suflu; cat despre ini~eari, e1e sugerau doar 0 urma
. .
d a uneia de care te izbesti. In loc sa-ti dea semnalul de p~i. Ai fi zis ea vezi 0 pu~toaicii de patru ani care se
.
pleearii, isi ridica metereze1e si
, te infrunta. Sa fie asta distreaza facand pe balerina in fap oglinzii. Cred ea-~i
. .
motivul pentru care Emma Van A. isi traise viata aid?
Ca sa fie prizoniera in exilul amintirilor?
dadea seama de lucrul asta ~i ea se inchipuia unica in
stare de ~a ceva. Ghiceam dupa 0 cutii a gurii repro~ul
M-am sprijinit de balustrada de ofe1 de la capatul ca suntem ni~te ignoranfi amarafi. "Dau chix ~i ei habar
cheiului. Cand ie~isem din vila, simfisem pref de 0 se- n-au; nici nu merita mai mult."
cunda ceva, era 0 senzafie patrunzatoare, 0 amintire, - Gata, s-a terminat!
care-mi lasase un gust amar. Despre ce era Yorba? Ne-a salutat cu 0 reverenfa inceata ~i nobila, adu-
Ma indreptam spre 0 terasa sa-mi iau ceva de baut, nandu-~i poale1e unei vaste rochii fictive, pre1ungita de
cand, deodata, rna izbi raspunsul, fiindea scaune1e bra- o trena invizibila.
seriei rna purtara direct la 0 imagine cat se poate de Cei care 0 mai vedeau din cand in cand au aplaudat-o
clara din trecut: neb una din Saint Germain! inde1ung. Am inceput cu tofii, fie din mila, fie din cru-
eu douazed de ani in urma cand abia rna mutasem zime, sa-i organizam un triumf, fluierand, zbierand, in-
la Paris ca sa fac facultatea, rna intaInisem intr-o seara demnandu-i pe tofi gura-casca s-o aclame, pana cand ea,
cu aceasta persoana stranie, in timp ce ~teptam sa intru extenuata ~i nadu~itii leoarea din pricina reverenfe10r ~i
la cinematografimpreuna cu ni~te prieteni. dansului, a exclamat pe un ton ascufit:
- Doamne1or ~i domnilor, am sa va interpretez un - Sa nu va-nchipuifi cumva ea urmeaza un bis.
dans.
Nici yorba!
o vagaboanda cu parul drept de culoare indedsa - A defilat apoi prin fap noastra, intinzandu-~i bereta
galben amestecat cu cenu~iu - s-a oprit in fafa grupului
ro~ie.
ce ~tepta sa intre in sala, ~i-a lasat catrafuse1e sub 0 - Pentru dans, domnilor ~i doamne1or. Pentru ar-
poarta cu doua canaturi, ~i pe urma a venit in mijlocul tistii, va rog. Mulfumesc pentru arta.
nostru, cu un ochi finta la bagaje. ~ Dupa aceea, se intampla sa-mi iasa deseori in cale.
- Muzica e de Chopin! Intr-o zi, s-a apropiat de randul de oameni. Se clatina,
76 .. 77
avea nasul ro~u ~i privirea ratacitii de prea multa bau- ' Putut daca nu m-as, fi nascut pe strada. a hoata!, Hoata!,
tura. ~i-a pus bagajele pe jos, a balmajit cateva note, a Mi I-a furat pe Baudouin!
topait cativa pasi, dar nu i-a trebuit mult pana sa-si dea
, , J )
Enervata la culme, vagaboanda ~i-avenit apoi in fire,
seama ca nu va fi in stare sa-~iduca pana la capat dansul. ne-a privit insistent, de parca abia atunci descoperea ca
Asta a scos-o din minfi. Ne-a privit cu ochi cranceni. erarn acolo, a aruncat 0 ocheada spre sacii ingramadifi
- Va batefi joc de 0 biata femeie bateana. Da' sa nu departe de ea, iar reprezentafia ~i-a limitat-o la mi~-
stiti,
, , n-am fost mereu asa, , am fost frumoasa, da, foarte carea membrelor superioare; a inceput sa bolboroseasca
frumoasa, am fotografii in sacul de-acolo. ~i-n afara de o melodie abia perceptibila, ~i-a agitat brafele ~imainile
asta, ar fi trebuit sa rna marit cu regele Baudouin! Chiar timp de douazeci de secunde, ~i apoi, a facut brusc 0
~a, regele Baudouin, regele belgienilor, pentru ca belgi- plecaciune:
enii n-au pre~edinfi jalnici ca noi, ei au regi adevarafi! - Gata!
Ei bine, eu era cat pe ce sa fiu regina belgienilor, sa ~tifi! Ii scapau dintre dinfi doua terne incalecate:
Regina belgienilor, pur ~isimplu, pentru ca regele Bau- _ Pentru dansatoare... intriganta... u~uratica...
douin, in tinerefe, era nebun dupa mine. ~i eu la fel. hoafa ... mersi pentru dans ... nernernica de Fabiola!
Absolut! Eram foarte fericifi. Foarte. ~i pe urma a apa- lata de cine imi amintea visatoarea din Ostende. Nici
rut intriganta asta, 0 .. 0 . rnai mult, nici mai putin
, decat de cersetoarea
, asta arn-
Scuipa de trei ori pe jos, inciudatii, furioasa, plina de bulanta, sub povara perrnanenta a vreo zece pungi de
ura. plastic, ~icareia studenfii de la Sorbonne li spuneau ne-
- ~i p-orma, a aparut Fabiola aia! buna din Saint Germain, pentru ca fiecare cartier pari-
Victorioasa, a reu~it sa pronunfe prenumele rivalei. zian i~iare personajul sau original.
Invequnarea li marise pupilele, fruntea i se incordase ~i Era gazda mai breaza? Ma izbea cat de neverosimila
a izbucnit cu vehementa. , era povestea viefH ei. Legatura dintre 0 infirrna ~i un
- Fabiola, ea mi I-a furat! Da! Furat! Cand inima print! Ascendentul ei asupra unui barbat bogat ~i liber,
lui batea pentru mine. N u i-a pasat de nimic spanio- mergand pana la a-i alege amantele! lnceputul ~i sfar~i-
loaicei, nici urma de respect, a vrut sa-l ia de barbat, I-a tul intre dune, la plaja, atat de rornantios ... Prea sur-
fermecat. ~i mie mi-a intors spatele. Uite-~a, pac, ~i prinzator, prea artistic! Normal ca nu rnai exista nici 0
gata. urma concreta a pove~tii lor: pentru ca n-avusese nici-
S-a sprijinit de un perete incercand sa-~i traga su- odatii loco
fletul. Am trecut in revista tot ce-mi povestise prin prisma
- Fabiola! Ha, nu-i greu cand te-ai nascut in Pl;! suspiciunii. Meniul acela amoros din caietul cu copeqi
cand ai avut bone din Anglia, Germania, Franp, sau de piele nu semana oare cu cele mai bune texte erotice
America, ~iai invapt mai multe limbi. Ptiu ... ~ieu a~fi scrise de femei? Capodoperele literare de cutezanta

78 , 79
senzuala nu sunt ele fructul femeilor marginale, ale celi- pliicut, indiscutabil- umilit de infirmitate? Cum sa n-o
batarelor, care, ~tiind ca nu sunt destinate maternitarii, ieqi ca s-a folosit ~i ea de ce-i mai ramanea, imaginaria,
se implinesc in alt fel? ca sa evadeze, sau sa-~i imbogareasca existenra?
Intorcandu-ma la Emma, am dat peste un detaliu ~i cu ce drept i-~ repro~a eu, un romancier, impro-
care mi-a servit drept cheie pentru toate u~ile: deasupra vizaria poetid.?
marchizei, era un mozaic din aur ~i argint cu numele 10- M-am apropiat. Ea tresari. Imi zambi ~i-mi arata cu
cului: Villa Circe! Se vedea ca fusese adaugat dupa con-
degetul un scaun.
strucria cladirii.
M-am ~ezat in fara ei ~i am intrebat-o.
T otul devenea limpede: Homer era matricea! Emma
- De ce nu scrieri toate astea? E atat de palpitant.
i~i resuse episoadele avand ca punct de plecare autorul
Scrieri 0 carte, schimbari toate numele ~i numiri-o "ro-
preferat. IntaInirea ei cu Guillaume anunrata de un vis
man. "
premonitor era transpunerea celei dintre Ulise ~i Nausi-
Se uita la mine de parca discuta cu un copil.
caa, tanara care descopera un barbat pe malul apei. Da-
- Eu nu sunt scriitoare.
duse vilei numele de Circe ca sa se identifice mai bine
- Cine ~tie? Ar trebui sa incercari.
cu nimfa din Odiseea care-~i punea in aplicare ~ireclicurile
magice asupra barbarilor. Detesta femeile care tricoteaza - ~tiu, pentru ca-mi ocup timpul citind. Exista
sau res, acele Penelope care ~teptau intoarcerea atat de deja 0 mulrime de impostori din ~tia ...
intarziata a lui Ulise. Cat despre meniul reretelor ero- M-am strambat la cuvantul "impostor", fiindd. mi
tice, ele erau inspirate de Grecia antica. In concluzie, se parea revelator ca-l folose~te, deoarece cu 0 seara ina-
Emma i~i croise pretinsele amintiri dupa tiparul amin- inte tocmai ea rna minrise: era un fel de marturisire.
tirilor ei literare. Remarc:1ndu-mi strambatura, rna apuci ~or de mana.
Ori i~i batuse joc de mine, ori era 0 mitomana. In am- - Nu, nu, nu mi-o luari in nume de rau. Nu rna
bele cazuri, tinand
, cont de infirmitatea ei - ascunsa -, refer la dumneavoastra.
era evident ca falsificase adevarul. Am asigurat-o ca nu 0 luasem in serios, ~i ea a tras
Am impins u~a de la intrare, hotarat sa-i dovedesc ca concluzia c-o iertasem.
nu rna lasam tras pe sfoara. Dar, de in data ce am ajuns - Sunt convinsa ca sunteti, un artist.
in fara siluetei firave ce privea golful din scaunul cu ro- - Nu m-ati, citit.
tile rulant, enervarea mea s-a domolit. - Adevarat, raspunse izbucnind in ras, dar sunteri
Am fost napadit de un sentiment de mila duioasa. un foarte bun ascultator.
Avea dreptate Gerda cand spunea "biata de ea" despre - Ascult ca un copil, cred tot ce se spune. De pilda,
matu~a ei. Nefericita asta n-a fost obligata sa munceas~a daca ieri mi-ari fi in~irat numai gogo~i, nu mi-~ fi dat
, duca viata,
ca sa-si , dar ce viata
, a putut triii cu acest corp - seama.

80 ~ 81
Dadu din cap, de parca-i recitam 0 poezioara pentru - Eu, in oriee caz, va sunt recunoscator.
copii. Am continuat sa risc: Unde a gasit energia sa rna imbranceasca ~a de tare?
- Grice invenfie eo marturisire, orice minciuna e M-a lovit atat de tare, incat am cazut pe spate.
o confesiune intima. Daca v-afi batut joc de mine ieri, - Imbecilule!
nu v-a~ repro~a-o, v-~ mulfumi, deoarece faptul ca Explodase.
mi-afi povestit inseamna ca m-afi ales, m-afi considerat - Plecati, de-aici! Iesiti
, , imediat din camera asta!
o ureche demna, v-afi deschis inima ~imi-afi daruit ima- Mara! N u vreau sa va mai vad.
ginafia dumneavoastra. Ce poate fi mai remarcabil de- ingrijorat:l de fipete, Gerda dadu buzna in biblioteca.
cat creativitatea? POfi oferi cuiva ceva mai prefios? A1j fi - Ce se-ntampla aici?
fost privilegiatul. Cel ales. Emma, dand cu ochii de Gerda, se gandi ce sa-i ras-
Un freamat Ii traversa chipul, sugerandu-mi ca ince- punda. intre timp, vanjoasa nepoat:l rna descoperi lun-
pe sa prieeapa. Am adaugat in graba:
git pe jos, ~i-mi sari in ajutor.
- Da, m-ati, recunoscut, sunt un soi de frate, un
- Da' cum se poate, domnule! Ai cazut? ~i cum
frate intru minciuni, un barbat, care, ca ~idumneavoastra,
de-ai reusit
, asa, ceva? Te-ai impiedieat de covor?
a ales marturia fabuland. in ziua de azi, se pune pref pe
- Exact, Gerda, s-a impiedieat de covor. ~i de ace-
sinceritate in literatura. Ce gluma! Sinceritatea nu poate
ea te-am chemat. Acum as, vrea sa rna lasati, in pace. Tre-
fi 0 calitate decat intr-un proces-verbal sau cand cineva
buie sa rna odihnesc. Singura!
depune marturie la tribunal- numai ca ~iatunci, e vor-
Confruntafi cu autoritatea fara replica a acestei ba-
ba mai degraba de 0 datorie decat de 0 calitate. Compo-
zifia, arta de a trezi interesul oamenilor, darul povestirii, trane plapande, Gerda ~icu mine am batut in retragere.
u~urinfa de-a apropia ceea ce e departe, capacitatea de a M-am refugiat la etaj plin de rem~cari ci provocasem
evoca fara a descrie, aptitudinea de a crea iluzia realului, criza asta. Mi-o puteam imagina pe Emma mincinoasa,
toate astea n-au nimie de-a face cu sinceritatea ~i nu dar nu ca-~iiese din fire. Felulin care reaqionase dove-
datoreaza nimie sinceritafii. Mai mult, naratiunile care dea ca dadea credit aberafiilor pe care Ie debita. Din
nu sunt alimentate de intamplari reale, ci de produse pricina gafei mele, suferea ~imai mult. Ce era de facut?
ale imaginatiei, de scene do rite, de dorinfe e~uate, de Gerda veni la mine sub pretextul de a rna servi cu un
pone repetate, imi ofera mai mult decat faptele diverse ceai, dar de fapt, ca sa-mi strecoare pe furi~ ni~te infor-
tiparite in ziare. mafii legate de scena la care fusese in parte martora.
Facu ochii mari, muscandu-si
, , buzele. - Ce i-ai spus? Fierbea de furie!
- inseamna ... inseamna ca nu rna credefi? ~ - I-am spus ca poate nu cred chiar tot ce mi-a po-
- Nici 0 secunda, dar asta n-are nici 0 importanfa. vestit ieri.. .
-Cum?! - Aha ... sigur ... asta infeleg foarte bine ...

82 ~ 83
- I-am mai spus foarte amabil ci povestea ei mi se ~edea la locul ei obi~nuit cu pleoapele ro~ii, in mij-
parea pasionanta ~ici nu e gray daci face speculatii. Ei, locul bibliotecii mancate de penumbra in timp ce lumi-
atunci m-a pocnit! na zilei se estompa. M-am apropiat inceti~or de ea.
-Ahaa! - Doamna Van A...
Vorbele imi fura inghitite de tacerea inciperii.
- N u ~tiam ci a ajuns atat de departe cu delirul. Ca
.
- Imi permiteti sa rna asez? .
~i-a pierdut echilibrul. 0 credeam mincinoasa sau mi-
tomana, nu mi-o imaginam nicidecum ... . .
Absenta oricirei reactii imi dadea impresia ci deveni-
sem transparent. De~i nu-mi acorda nici un cuvant ~i
- Nebuna? nici 0 privire, crisparea mu~chilor ~i faptul ci-~i cobora
- Vai, cuvantul asta e... pleoapele imi dadeau a intelege ci-mi percepea prezenta,
- Imi pare rau, draga domnule, dar trebuie sa ad- dar ci-i era neplacuta.
miti ci matu~a Emma nu-i in toate mintile. Tu crezi ci Am improvizat 0 solutie care sa rna scoati din criza:
romanele pe care Ie scrii sunt adevarate? N u. Deci ~a e - Doamna Van A., regret profund cele intamplate
cum iti zic: matu~a mea e smintiti. He, he, nu-i prima ~irna consider total raspunzator. Nu ~tiu ce m-a apucat.
oara ca se vorbe~te despre asta ... ~i unchiul Jan spunea! Trebuie sa fie yorba de gelozie. Da, fara indoiala. Tre-
Matu~a Eliette, la feI! cutul dumneavoastra e atat de orbitor, incat am simtit .
nevoia sa-l consider fals, ci l-ati inventat dumneavoastra.
Am tacut din gura. Nu-mi facea placere sa recunosc
ca femeia asta grosolana avea dreptate. Cand bunul-simt ~titi, e greu pentru oameni obi~nuiti ca mine, sa aBe ci
are aspect de mistret cu fruntea obtuza, de rochie im- se pot petrece lucruri atat de ... extraordinare. Va pre-
zint scuzele mele. Eram nespus de contrariat. Am vrut
primati cu lori uri~e, de manu~i galbene din cauciuc,
sa va calc in picioare fericirea ~i sa strig in gura mare ci
de vocabular sarac ~i sintaxa gre~ita, nu rna mai atrage.
nu era adevarata. Ma auziti?
~i cu toate astea, nu puteam decat sa fiu de acord cu
Se intoarse spre mine, ~i,incet, incet, pe fata li aparu
diagnosticul ei: Emma Van A. parasise lumea realului ~i un zambet victorios. ,
patrunsese in lumea himerelor fara sa fie con~tienta de - Gelos? Chiar gelos?
traseul parcurs. - Da. Sa-l vad eu pe eel care, ascultandu-va, nu II

Gerda pleci sa pregateasci masa. crapa de ciuda ~iinvidie ...


Iar eu tergiversam. Sa raman pe loc, sau s-o lini~tesc
pe Emma? Nu suportam s-o fac nefericita. Mai bine sa
- La asta nu m-am gandit.
Se uiti la mine cu simpatie, iar eu am insistat, ca sa Ii
mint decat s-o amarasc. restabilesc increderea.
- Asta e, fara indoiala, ~imotivul pentru care nu v-ati
,
La ora ~apte, profitand de plecarea Gerdei, am cobo-
excesive de invidie.
.
destainuit niciodata: n-ati vrut sa dedansati , , manifestari
rat iar in salon.
111
11
84 ~ 85
- Nu, ce m-a refinut a fost promisiunea. ~i pe ur- In tonuri cenu~ii. Venisem la Ostende ca sa rna vindec
rna teama c-~ putea trece drept nebuna. dupa 0 ruptura gasindu-mi un cuib placut, nostalgic,
- Nebuna ... De ce? nedefinit, 0 ceafa In sanul careia sa rna pot adaposti.
- Exista pe lume 0 mulfime de oameni nefericifi, Eroare! Ostende nu era un loc nedar - cum nici poezia
care due viefi atat de plicticoase, ca-fi povestesc tot felul nu e ceva nedar - si, totusi,
, rna vindecam. Emma Van A.
de baliverne, pe care ajung sa Ie creada chiar ei In~i~i. Imi transmisese emotii , puternice si,
, In felul ei ciudat,
De altfel, Ii Infeleg. rna pusese pe picioare.
Mister al cuvintelor ... Precum pasarile, care se ~aza Savuram privilegiul acelor ultime momente In care
pe 0 creanga, ~icopacul nici nu-~ida seama. ~a ~iEmma ea Inca ne mai finea prizonieri, pe mine ~i pe Gerda, la
Van A., I~idescrisese cazul fara sa se recunoasca In el, ca Villa Circe.
~icum prezenta 0 boala de care sufereau alfii. La ora cinci, nepoata mi-a adus, bombanind, ceaiul.
Vedeam ca se lini~tise. Acee~i pace se lasa imediat ~i - M-a sunat notarul sa-mi spuna ca exista 0 dispo-
peste mine. zitie referitoare la funeraliile Emmei: anuntul trebuie
~a, In lini~teaaceea, am plecat de langa Emma Van A. publicat In doua cotidene belgiene, doua olandeze, do-
Dimineafa urmatoare, fipetele Gerdei m-au trezit din ua daneze ~idoua engleze~ti. Chiar ca era nebuna!
somn la ora opt ~i jumatate: I~i gasise matu~a moarta - ~i v-ati ocupat?
In pat. - S-a ocupat deja notarul.
Infirmiere, doctori, sirene, polifi~ti, sonerii, u~i tran- - Cine 0 mo~tene~te?
tite, agitatie, zgomote, totul a confirm at In cursul zilei - Eu, dupa cum mi-a promis, ~a ca eram deja la
ceea ce constatasem si , noi In dormitorul Emmei: un in- curent. A, da, ~ia cerut un priveghi de trei zile, ceea ce-i
farct fatal. normal, dar ~ialtceva, mai bizar: vrea sa fie Inmormantata
Gerda se comporta impecabil: Indurerata, dar eficace, cu 0 manu~a.
se ocupa de absolut tot, indusiv de mine, Intrebandu-ma Ma trecura fiorii. Gerda continua ridicandu-~i ochii
daca voiam sa-mi scurtez sejurul - cele doua saptamani spre cer:
stabilite inifial - sau nu. Cand i-am spus ca voi camane, - 0 manu~a care trebuie sa fie Intr-o cutie de aca- II

mi-a mulfumit, din partea ei, dar ~ia matu~ii, ca ~icum ju, In fundul dulapului cu rochii.
Ie faceam 0 favoare personala cand, de fapt, eu nu ~tiam ~tiind despre ce era yorba, nu voiam sa stric ~i mai I~I
Incotro s-o apuc. tare reputafia matu~ii, povestindu-i aiurelile.
Pe Emma au spalat-o, au machiat-o ~iau lungit-o pe Mai tarziu, Gerda se Intoarse ducand pe braf 0 cutie
pat In ~teptarea sicriului. deschisa, al carei con tint 11cerceta cu ndncredere.
Eu Imi continuam plimbarile, care-mi aduceau 0 stra- - Ia zi, asta-i 0 manusa , de barbat, nu?
nie alinare. Azi, marea era de 0 tristete
, demna, Invaluita -Da.
86 .. 87
Nepoata se ~eza ~i incepu sa cugete, lucru care nu-i In a trda zi de priveghi, m-am dus cu Gerda, sOful ei
venea usor.
, ~i copiii lor sa ne luam ramas-bun de la Emma Van A,
- Atunci, sa fi cunoscut ea un barbat? ~i pe urma, am jucat tarot ~teptandu-i pe angajafii de
- 0 man~a de biirbat, am raspuns aproape in ~oapcl. la pompele funebre.
Surase in semn ca-mi intelegea
, rationamentui.
, Cand am auzit soneria, am strigat-o pe Gerda, care
- Da, am priceput. intrase in bucatiirie.
- 0 intaInire la un bal. lar restul ~i I-a imaginat. - Nu va deranjafi, Gerda, Ie deschid eu.
Un barb at absolut strain, caruia i-a confiscat manu~a Am fost surprins ca nu era decat 0 singura persoana
asta ~i care n-a priceput niciodacl ce s-a intamplat ...
la u~a.
Asa, cred eu ca a fost. - Buna ziua, suntefi singur?
- Da, ~i eu cred la fei.
- Scuzafi-ma, va rog, aici locuie~te doamna Emma
Am ridicat privirea ~i am pus mana pe un volum
Van A?
ie~it mai in afara pe un raft al bibliotecii.
Intrebarea asta imi dadea de inteles
, ca rna inselase
, cu
- E u~or de spus ce carte i-a inspirat nascocirea asta.
privire la identitatea vizitatorului, cu arat mai mult cu
Am deschis 0 edifie eleganta a Poveftilor lui Perrault
cat vedeam driculla capatul striizii, apropiindu-se.
~i i-am aratat cu degetul un capitol:
- lertafi-ma, dar credeam ca suntefi de la pompele
- Cenu~areasa. Cand pleaca de la bal, i~i lasa acolo
funebre. ~tifi, desigur, ca doamna Emma Van A a de-
un pantof. Prinful ridica pantoful, ~i, cu indiciul asta in
cedat, nu?
mana, porne~te sa-~i caute aleasa.
- Intocmai. Acesta este ~i motivul pentru care am
Luai in mana manusa. ,
- lacl manu~a prinfului, la fel ca pantoful Cenu- venit.
saresei. Uitandu-se in spate, constatii ca cioclii tocmai cobo-
,
- Saraca matusa. , Nici nu rna mira ca iubirile ei au rau.
fost ni~te basme. Realitatea era, desigur, prea aspra pen- - Imi pare bine ca am ajuns la timp. Am putea vor-
tru ea, prea violenta. Matu~a Emma nu era doar 0 infir- bi intre patru ochi?
rna, era ~i 0 neadaptata. N-a fost niciodatii altceva decat Era un barb at elegant, intr-un costum de culoare in-
o visatoare. chisa, impecabil croit, cu cravata ~i se exprima cu auto-
Am dat u~or din cap. ritatea calma a celui care doboara de regula obstacolele
- Acum, gata cu gluma, spuse Gerda in concluzie, ce-i stau in cale.
eu 0 sa-i respect ultimele dorinte., Indiferent de unde L-am condus in salon.
..
provine manup asta, 0 sa i-o pun pe piept. - Uitafi, domnule, spuse barbatul intr-o franceza
- Merg~i eu. aproape tara accent strain, n-am sa merg pe ocolite. Sunt

88 . 89
aici intr-o misiune insolita, pe care nici eu n-o in~eleg.
Permite~i-mi sa rna prezint: Edmond Willis.
Mi-a fluturat prin fa~aochilor 0 carte de vizita impo-
dobita cu un blazon, dar n-am avut ragazul s-o descifrez,
deoarece a continuat de indata cu voce joasa:
- Sunt de cinci ani secretar general permanent la
palatul regal din ,'dd:. Cand mi s-au incredin~at atribu-
~iile, am primit de la predecesorul meu, care ~i el pri-
mise de la predecesorullui ~i tot ~a, un ordin bizar. A
intervenit oare uzura transmiterii? Sau voinfa de a ~ter- Crima perfectii
ge informa~ii? Cert este d azi, casa regala tot nu ~tie
cine a fost la originea acestei dorin~e... In orice caz, dis-
pozifia e clara: dad secretarul general al palatului afla
de decesul doamnei Emma Van A., Vila Circe, 2, rue
des Rhododendrons, Ostende, are datoria sa dud aceas-
til manu~a, pentru a fi depusa langa trupul doamnei,
inainte de a fi inch is sicriul.
Imi intinse 0 manu~a alba, perechea celei pe care
Emma 0 avea in dreptul inimii pe patul de moarte.

..

..
In cateva minute, dad. mergea totul cum trebuie, l~i
omora barbatul.
Drumul, cotit ~istramt, se lngusta tot mai primejdios
la 0 sud de metri deasupra vaiL Era punctul unde ver-
santul muntelui nu mai avea deschidere, ci urca In
panta abrupta. Un singur pas gre~it putea fi fatal. N u
exista nimic care sa repare 0 asemenea stangacie, nici
copad, nid tufi~uri, nid 0 platforma; din parapetul pie-
tros nu ie~eau decat tancuri ascutite, care ar fi sfartecat
orice corp.
Gabrielle riiri pasul ca sa priveasd cu atentie In jur.
Nu se vedea nimeni suind in urma lor, nid un drumet
prin valcelele laturalnice. ~adar, nid un martor. Nu-
mai cateva oi, care, cu botul plecat pe paji~tile aBate la
dnd sute de metri spre sud, p~teau lacome iarba.
- Ce fad, batranica mea, ai ostenit?
Se stramba cand l~iauzi barbatul pronuntand "batra-
nica mea", exact ce nu trebuia sa spuna dad voia sa
. "I II
scape cu vlata.
Barbatull~i lntoarse lngrijorat capul spre nevasta, va- 11111

zand d se oprise.
_ Inca un pic. Nu ne putem opri aid, e prea peri-
culos.
.. 93
In sinea ei, Gabrielle i~i auzea ranjetul sonor la fie- de efortul tainei, era cat pe ce sa alunece pe 0 piatra.
care cuvant pe care-l scotea viitorul mort. "Uite, ai spus-o "Uf, nu, izbucni in ras vocea, nu tu! Vezi sa nu dai de
singur, 0 sa fie periculos! Chiar ca ri~ti sa nu supravie- necaz tocmai acum, cand se apropie deznodiimantul."
tuiesti,
,T mosulicd!"
,
In momentul acela de slabiciune, i~i mobiliza 0 energie
Un soare alb plumbuia obieetele din jur ~i am urea uri~a, se napusti asupra celui din fara ei ~i-i trase cat
p~unile alpine, un de nu mai suHa nici cea mai blanda putu de tare un pumn in ~ale.
boare de vant, de-ai fi crezut: ca astrul incandescent voia Barbatul se arcui, i~i pierdu echilibrul. Ea ii dadu
ca atingerea lui sa transforme ~i plante, ~ioameni in mi- lovitura de grarie, cu piciorul, peste pulpe.
neral, sa striveasca orice mai vietuia.
, Corpul zbura de pe carare ~ii~iincepu prabu~irea in
Gabrielle i~iajunse din urma soru!, bodogiinind. vid. Speriata, Gabrielle se dadu inapoi, lipindu-~i uma-
- Hai, inainteaza, ca mai pot. rul de stanca, ca sa nu cada si , sa nu vada ce declansase.
,
- Sigur, draga? Ii fu de ajuns sa-l auda ...
- Daca-ri zic. Riisuna un ripat, deja indepartat, incarcat de 0 spai-
Oare-i citise gandurile? Poate ca ea, fara sa-~i dea rna cumplitii, dupa care urma 0 pocnitura, apoi inca
seama, se comporta altfel?Preocupata de re~ita planului, una, pe care gatlejulle insorea cu urlete de durere, ~ipe
i~i~ternu pe fara un zambet larg, lini~titor. urma noi pocnituri, zgomote de sparturi, sf~ieturi, de
- De fapt, imi pare bine c-am ureat pana aici. Cand pietre rostogolindu-se, dupa care, dintr-odata, se lasa 0
eram mica, veneam des cu tata in locul asta. lini~te absoluta.
Barbatul cuprinse coasta rapoasa cu 0 privire pano- Gata! Reu~ise. Se eliberase.
ramica, scoase un Huierat ~i exclama: Alpii i~i intindeau in jurul ei peisajul grandios ~i bi-
- Vai, ce mic te simri aici! nevoitor. Deasupra vailor plana, imobila, 0 pasare aga-
Vocea interioarii spuse sea-rrait: "Da, mic, ~icurand 0 rata de un cer imaculat, spiilat. N u rasuna nici 0 sirena
sa fii ~imai mic". acuzatoare, nu aparea nici un polirist Huturand 0 pere-
I~icontinuara ascensiunea, el inainte, ea in urma lui. che de catu~e. Natura 0 intampina suverana, senina,
Cel mai important era sa nu ~ovaie. Sa-i dea branci complice, de acord cu ea.
fara nici 0 ezitare atunci cand trebuia. Sa nu-i dea de Gabrielle se dezlipi de peretele srancos ~i i~i apleca
inreles. Sa-i ocoleasca privirea. Sa se concentreze asupra purin capul deasupra priipastiei. Se scursera cateva se-
momentului optim. Eficacitatea, doar eficacitatea con- cunde pana sa poatii repera corpul dislocat, pentru ca
teaza. Decizia fusese luata de mult, ~i Gabrielle nu avea nu se aHa acolo unde-l cauta ea. Gata! Gab nu mai res-
sa se riizgandeasca. ,. pira. Totul era simplu. Nu simrea nici un fel de vina, ci
Incepea curba aceea urati. Gabrielle iuri p~ii fara sa doar u~urare. De altfel, nu se simrea deloc legata de ca-
atraga atenria. Crispata, grabita, cu respiraria ingreunata davrul care zacea acolo jos.

94 .. 95
Se ~eza, rupse 0 floricica albastra ~i 0 morfoli. Acum Totul se petrecu de minune. Cand fu aproape de ei,
o sa aiba timp sa leneveasca, sa mediteze, n-o va mai cazu la pamant, se rani, izbucni In plans, ~ipovesti acci-
obseda ce face Gab sau ce-i ascunde. Simrea ca ren~te. dentul.
Che minute a stat ~a? Primii ei spectatori se lasara momifi de tot ce li se
Un sunet de cloporei, Inabu~it de distanra, 0 smulse spunea, Inghirira ~ipovestea, ~inecazul ei: femeile 0 In-
din extaz. aile. A, da, trebuia sa coboare, sa joace piesa, sOfirapana In vale, In timp ce barbarii pornira In cauta-
sa alerteze poliria. Afurisitul de Gab! Nici n-apucase rea lui Gab.
bine sa pIece, ~itot mai trebuia sa-~ipiarda timpul cu el, La hotelul Bellevue, sosirea ei probabil ca fusese pre-
sa faca eforturi pentru el, sa aiba obligarii! N-o sa-i dea cedata de un telefon, deoarece tot personalul 0 Intampina
niciodatii pace? cu atitudinea de circumsranra. Un jandarm cu obrazul
Se ridica In picioare, din nou senina, mandra de ea. incolor 0 In~tiinfa ca un elicopter transporta deja 0
Esenrialul fusese Indeplinit, nu mai avea nimic de ta.cut echipa de salvamonti~i.
ca sa-~igiiseascalini~tea. .
Se cutremura la cuvantul "salvamontisti". Credeau
ca 11vor giisi pe Gab In viara? Sa fi scapat teata.r din
Facand cale Intoarsa, trecu In revista scenariul. I se
prabu~irea aia? r~i aminti ripatul, gemetele ~i, pe urma,
parea straniu sa-~iaminteasca de un proiect conceput In
tacerea, ~ise Indoia.
alta vreme, 0 vreme cand Gab 0 incomoda cu prezenra
lui. Un timp diferit. Un timp deja Indepartat. ..
- Credeti. .. credeti c-ar putea fi Inca In viatii?
- Noi sperm, doamna. Are condirie fizica buna?
,
Mergea cu p~i sprinteni, mai iUfidecat ar fi fost ne-
- Excelenta, dar s-a prabu~ir de la mai multe sute
cesar, avand In vedere ca respirafia taiatii ar fi ajutat-o
de metri ~is-a lovit de mai multe ori de stanci.
sa-i convinga pe oameni ca era rav~itii. Trebuia sa-~ista-
- Am vazut cazuri ~i mai surprinzatoare. Draga
paneasca euforia, sa-~imascheze veselia pe care 0 simrea doamna, cat timp nu ~tim nimic, datoria noastra e sa
dupa trei ani de furie, acum pe cale de a se potoli, trei ramanem optimi~ti.
ani de-a lungul carora indignarile clocotinde ~i ascufite Imposibil! ari ea era nebuna, ori el. Spunea frazele
Ii Infipsesera sageri In creier. Se terminase cu "batranica astea fiindca avea informarii, sau ca pe ni~te formule
mea", n-o va mai umili cu privirea aceea dispreruitoare stereotipe? Desigur, a doua varianta ... Imposibil sa fi
cand Ii Intindea mana, n-o sa mai pretinda ca erau feri- supravierui t.
ciri cand era exact pe dos. Era mort. Aleluia! Traiasca Sa zicem c-ar fi scapat cu viara, ca printr-o minune;
libertatea! atunci ar fi sf~iat, traumatizat, paralizat din pricina he-
Dupa doua ore de mers, observa ni~te excursioni~i ~i moragiilor interne ~i externe, incapabil sa vorbeasca! Sa
alerga Inspre ei. .. fim serio~i, daca n-a murit pana acum, 0 sa moara In
- Ajutor! Sorul meu! Va rog! Ajutari-ma! orele imediat urmatoare. a fi apucat sa declare ceva

96 97
brancardierilor? Inainte sa fie ridicat in elicopter? 0 fi Anchetatorii se scuzau cand trebuiau sa-i puna anu-
denuntat-o?
, Indoielnic. Ce sa fi inteles
, el? Nimic. Nu, mite intrebari, dar ea i~i continua povestirea ca ~i cum
nu, nu, de mii de ori nu. nici prin cap nu-i trecea ea era banuita de ceva, indife-
I~i puse capulin maini, iar martorii crezura ea-~i in- rent ceoIi servi fieearuia cate 0 arnabilitate, doua, semna
ghifea lacrimile ~i se ruga; de fapt, 11oeara pe jandarm. procesul-verbal ~i se intoarse la hotel, ca sa petreaea in
Oricat de sigura era ea numai ea avea dreptate, tolo- lini~te noaptea.
macul asta 0 bagase la indoieli. ~i uite ca acum tremura A doua zi, ii sosira cele doua fiice si , fiul, insotiti
, , de
de friea! P artenerii lor, si,
, de data asta, situatia
, 0 incomoda.
Deodata, cineva ii puse mana pe umar. Tresari. Durerea copiilor ei iubiti, 0 facu sa simta remuscari , au-
~eful salvarnonti~tilor 0 privea drept in ochi cu 0 ex- tentice, nu regret ca-l omorase pe Gab, ci ru~ine ea Ie
presie de cocker batut. pricinuia aceasd suferinfa. Ce pacat ca fusese ~i tatal
- Trebuie sa fifi curajoasa, doamna. lor! Ce tampenie ea nu-i facuse cu altul, ca sa-i scuteas-
- In ce stare e? striga Gabrielle, ingrozita. ea de lacrimi pentru asta... In fine, era prea tarziu. Se
- E mort, doamna. refugie intr-un fel de ratacire mud ..
Gabrielle scoase un urlet. Zece persoane se grabira Unicul scop concret al prezenfei lor acolo era sa-~i
s-o lini~teasea. Tipa ~i pIangea cu sughifuri, tara nici 0 scureasea marna ~i sa se duca ei la morga pentru recu-
ru~ine, hodrata sa se purifice de emofii: uf, Gab nu sea- no~terea cadavrului. Se arad recunoseatoare.
pase, n-o sa vorbeasea, dar ce sperietura ii trasese prosd- Cautara de asemenea sa depisteze articole in presa
nacul ala! regionala, unde se relata eaderea tragiea, fara sa-~i ima-
Lumea din jur ii plangea de mila. Cat de suava e vo- gineze ea titluri ca "Excursionist intr-un accident mor-
luptatea asasinului luat drept victima ... Se va consacra tal", sau "Victima a propriei imprudenfe" 0 bucurau pe
acelui rol pana la cina, pe care, bindnfeles, ~i-o refuzi. Gabrielle, confirmandu-i negru pe alb ea era nevinovata,
La ora noua, se intoarse polifia ca sa-i explice ea tre- ~iGab mort.
buia sa fie interogata. Facu pe mirata, cu toate ea se Ii displacea insa un amanunt: intorcandu-se de la
~tepta la asta. Inainte sa se prezinte, i~irepeta marturia, institutul medico-legal cu ochii ro~ii de plans, fiica cea
al earei scop era sa-i convinga ea era yorba de un acci- mare se considera obligata sa-i ~opteasca mamei la ure-
dent ~isa respinga toate banuielile care, in caz de deces che: ,,~tii, tata, ~i mort, tot foarte frumos era". De ce se
al unuia din sOfi,atarna in primul rand asupra celuilalt. amesteca fetiscana
, asta? Frumusetea, lui Gab n-o privea
Fu condusa la un comisariat cu peretii , tencuiti, in decat pe Gabrielle! Pe Gabrielle, in exclusivitate! Nu su-
roz, unde-~i povesti versiunea despre cele intampl:te, ferise ea destul din cauza asta?
cu ochii find pe un calendar decorat cu trei pisicufe in- Dupa aceasd remarca, Gabrielle se incuie pana la in-
cantatoare. mormantare.

98 .. 99
51;(v,'

Cand se intoarse acasa, la Senlis, vecinii ~i prietenii ~i jumatate - ~i de un gust discutabil. Cu toate astea,
venira sa-~i prezinte condoleanfele. La inceput ii primi cuplullocuise acolo din ziua cand Gabrielle 0 mo~tenise
cu placere, dar 0 exaspera repede sa tot repete povestirea de la tataI ei, ~i i se parea amuzant ca zidurile acelea 0
~i sa asculte, ca un ecou, ni~te banalitafi identice. In etichetau ca membra a "noilor imbogafiti" pe ea, care
spatele chipului trist, resemnat, Gabrielle fierbea de niciodata nu se considerase nici bogara, nici noua.
nervi: la ce bun sa scapi de sOf, cand trebuie sa vorbe~ti La etajul trei al acestei locuinte, care i-ar fi incantat
incontinuu despre ell Mai ales ca ea se grabea sa suie la pe Alexandre Dumas sau pe Walter Scott, una din in-
etajul trei, sa dea jos tencuiala, sa scormoneasca in as- caperi Ii apaqinea lui Gab. Dupa casatorie, ca sa se
cunzatoarea barbatului ~i sa descopere ce 0 chinuia. ~a simra mai in largullui de indata ce se instalase la ea, ca-
ca s-o mai lase odata ~i singura! zusera de acord ca el sa se bucure in totalitate de aceasta
Situata in apropierea zidurilor or~ului vechi, vila lor parte a cladirii, ra.ra ca Gabrielle sa i-o poata contesta; ei
semana cu palatele desenate in caqile de pove~ti, care, Ii era permis sa vina la el daca el intarzia, altminteri, nu.
in spatele desi~ului de trandafiri cafaratori prezinta cre-
Locul acela n-avea nimic extraordinar - caqi, pipe,
neluri, ambrazuri, balcoane sculptate, rozase decorative,
haqi, planisfere -, punea la dispozifie un confort mini-
scari, ferestre cu ogive gotice ~i vitralii colorate. Expe-
mal - ni~te fotolii de piele desfundate -, avea insa 0 ga-
rienp 0 invafase pe Gabrielle sa determine gradul de
ura sapata in zidul gros ~i astupata de 0 trap a verticala.
incultura al vizitatorilor in functie de exclamatiile lor; ii
, J
Gab me~terise treaba asta in urma cu douazeci de ani
imparfise in patru categorii, de la inculfi la inchipuifi.
scotand cateva cariimizi din zid. Cum baga in scobitura
Incultul privea cu ochi ostili zidurile mormaind: "Ce
aceea un anume obiect, 0 asrupa din nou, rera.cea supra-
vechitura!"; incultul care se credea cultivat murmura:
fata
, cu tencuiala, si, camufla astfel locul. Din pricina
"E din Evul Mediu, nu?"; incultul aparent cultivat dez-
vaIuia cat de amarnic se in~ala: "E in stil medieval, din acestor masuri de precautie, Gabrielle ~tia ca n-ar fi pu-
secolul XIX?"; in fine, inchipuitul exclama: "Viollet-Ie- tut sa fie indiscreta ra.ra sa se ~i divulge. Mai intai din
Dud", dupa care plictisea lumea cu explicafii despre fie- dragoste, apoi din teama, Gabrielle Ii res pectase sOfului
care element pe care vestitul arhitect ~i ucenicii lui l-ar secrerul. Se distra pe tema asta, iar uneori el 0 tachina
fi deformat, restituit, inventat. incercand sa vada pana un de rezista.
o astfel de re~edinfa nu surprindea pe nimeni la Dar de acum inainte nimic n-o mai impiedica sa dea
Senlis, sat din Oise la nord de Paris, pe creasta caruia se la 0parte trapa.
gaseau adunate multe locuinfe istorice. Alaturi de pie- In primele trei zile i se pam indecent sa puna mana
trele de pe vremea Ioanei d'Arc, sau de construqiile .ri- P ciocan si
e , cleste;
, si,
, oricum, n-ar fi avut timp din ca-
dicate in secolele XVII ~iXVIII, casa Gabriellei apaqinea uza numero~ilor vizitatori. In a patra zi, vazand ca nici
celor mai pUfin elegante, fiind mai recenta - cu un secol telefonul ~i nici clopotelul de la intrare nu suna, i~i

100 101

,1111111
promise ca, dupa ce va da 0 raid la magazinul ei de an- perii; privirea ei insistenta ~i ochii bulbucafi sfredeleau
tichitafi, aflat la trei sute de metri de casa, 0 sa-~i poto- ca 0 unda laser min file oamenilor ~iPaulette cocea apoi
leasca curiozitatea. cateva fraze care puteau sa distruga pentru totdeauna
Aproape de ie~irea din or~, panoul "G ~i G de Sar- reputafia oricarui individ.
lat" cu litere aurii anunta, sobru existenta
, unui magazin In timpullmbrafi~arii, Gabrielle I~ipierdu rasuflarea
de antichitafi pe placul celor din zona, adica un loc pentru ca-i intrara In gat cateva fire galbene ~i uscate
unde se cautau atat piese importante - bufete, mese, din parul lui Paulette, epuizat dupa decenii Intregi de
dulapuri - pentru a mobila vastele re~edinfe secundare, vopsit ~icoafat, dar ii Infrunta apoi cu bravura fa?, care-i
cat ~i obiecte decorative - liimpi, oglinzi, statuete _ lucea de 0 crema bruna cu nuanfe ro~ietice.
pentru Impodobirea interioarelor. Nu domina nici un _ Spune, polifia te-a interogat? Binelnfeles ca te-au
stil aparte, toate erau reprezentate, inclusiv prin imitafii Intrebat daca nu tu l-ai omorat, nu-i ~a?
oribile, cu condifia sa aiba peste 0 sma de ani. "Uite, se gandi Gabrielle, rna ~ibanuie~te. Nu pierde
Cei doi angajafi 0 puserii la curent cu mersul aface- deloc timpul, trece imediat la atac."
rilor din timpul vacanfei fatale din Savoia, ~i pe urma Gabrielle dadu din cap. Paulette reaqiona strigand:
Gabrielle intrii In biroul contabilei. Termina repede $i _ Ticiilo~ii! Sa te sileasca la ~a ceva! Pe tine! Pe
acolo. Cind sa pIece, traversa magazinul, care se umplu- tine, care erai nebuna dupa Gab al diu, care de treizeci
se de cumetre, fiindca se dusese yorba ca "sarmana de ani te-ai tacut covor In fafa lui! Pe tine, care te-ai fi
doamna Sarlat" era acolo. transformat In orice de dragullui, doar sa-fi fi cerut, In
Tresari cand printre ele 0 zari pe Paulette. barbat sau In ~oarece!Nici nu rna mira! Ni~te nemernici!
- Of, puiule, exclama Paulette, ~a de tanarii ~ideja Sunt tofi ni~te nemernici! Mie ~tii ce mi-au tacut cand
~a de vaduva! al doilea copil, Romuald, era mic? Intr-o zi a trebuit sa-l
Paulette cauta din ochi 0 scrumiera In care sa-~i pu- duc la spital, fiindca saracuful se lovise cand a ie~it din
na figara aprinsa ~i manjita de ruj portocaliu, dar nega- cada ~i-i aparusera ni~te vanatai; ei bine, a venit polifia
sind, 0 stinse cu pantoful, tara sa-i pese c-ar putea arde la Urgenfe sa rna Intrebe daca nu care cumva mi-am
linoleumul, ~i se Indrepta teatral spre Gabrielle cu bra- batm copilul! Cum Ifi zic! M-au carat la comisariat! ~i
fele deschise. m-au finut In arest! Pe mine! Patruzeci ~i opt de ore,
- Saracufa mea draga, ce nefericita sunt sa te vad atata a durat. Eu, mama, treceam drept vinovata, ~i nu
nefericita. tacusem decat sa duc copilulla spital! Ni~te porci! Ti-au
Tremurand, Gabrielle se lasa Imbriitisata.
,, tacut ~ifie la fel?
Paulette ramasese singura femeie de care Ii era frica, Gabrielle pricepu ca, departe de a 0 suspecta, Pau-
pentru ca ~tia atat de bine sa citeasca adevarul In~oa- lette era de partea ei. I~i manifesta empatia de fosta vic-
meni. Multi, 0 considerau cea mai otravita limba de vi- tima. In capul ei, orice femeie interogad de polifie

102 103
devenea imediat, prin analogie cu cele intamplate ei, -Da.
nevinovata. - Va rugam sa ne urmafi.
- Da, si
, mie. In aceeasi, seara. - De ce?
- Nenoroci~ii! Cat timp? - Sunteti, asteptata la comisariat.
,
- Cateva ore! - Daca vrefi sa-mi punefi intrebari in legatura cu
- Ce sobolani!
, Puiule, te-au umilit, nu? deeesul sOfului meu, lucrul acesta a fost ra.cut de catre
Paulette, a carei tandrete, fata
, de Gabrielle se con- colegii dumneavoastra din Savoia.
funda cu tandre~ea pentru ea ins~i, 0 jncle~ta din nou - Nu, doamna, nu e yorba de acelasi, lucru. Sunteti,
in brafe pe prietena ei.
suspectata ca v-afi uds so~ul. Afi fost vazuta de un cio-
,
Usurata, Gabrielle 0 mai asculta 0 bucata de vreme
ban cand l-afi imp ins in gol.
cum tuna ~i fulgera, pe urma se intoarse acasa ca sa in-
Dupa zece ore de arest, Gabrielle nu era sigura pe
ceapa treaba cu ascunzatoarea lui Gab.
care din doi il ura mai cumplit, pe comisar, sau pe avo-
La pranz, urca scara eu uneltele in mana ~i se apuca
cat. Poate ca pe comisar l-ar fi scuzat. .. Cand era ran-
sa dea jos straturile protectoare. Placa sari din loc ~i
dul lui s-o chinuie, comisarul se multumea , sa-si, faca
dadu la iveala un spafiu unde fusesera inghesuite patru
datoria, nu vorbea de viciu sau pasiune, incerca dnstit
cutii. Trase mai aproape 0 masa joasa pe care a~eza cu-
s-o scoata vinovata. In schimb, avocatul 0 tulbura, fiind-
tiile. N -avea nici cea mai mica idee ce contineau,
, dar
ca el voia sa ~tie. Or ea il platea ca sa creada, nu ca sa
recuno~tea ambalajul. Erau cutii metalice pentru dulduri,
pe ale caror etichete, mancate de timp ~i umezeala, se ~tie! Ii eumpara cuno~tin{ele despre legi, experienp din
mai putea desdfra "Madeleines de Commerey", "Betises tribunale, energia de avo cat al apararii; nu-i pasa ei dad
de Cambrai", "Coussins de Lyon" ~i alte sortimente. el stie
, sau nu stie, adevarul.
Cand sa deschida u~urel un capac, 0 intrerupse sone- De indata ce au rwas singuri, avocatul pledant
ria de la intrare. Plissier, un domn de optzed de ani eu fizic avantajos ~i
Lasa treaba balta, inchise usa,
, dar lasa cheia in broas- par castaniu, i~i lua un aer important, se inclina dtre
ca, ~i cobort la intrare, hotarata sa se dezbare rapid de clienta lui ~i i se adresa cu 0 voce grava, asemenea celei
intrus. atribuite actorilor pentru roluri de cowboy eroid din
- Doamna, e polifia! Putem intra? filmele americane western dublate:
Pe treptele de la intrare ~teptau cafiva barbafi cu -. Acum, doamna Sarlat, marturisiti-mi
, , nu-
mie si
fete
, severe. mai mie adevarul. Ramane aid, intre noi. V-afi impins
- Desigur. Ce vreti? sotuI?
,
, "
- Dumneavoastra suntefi Gabrielle de Sarlat, so~ia - De ce sa fi ra.cut asa
, ceva?
decedatului Gabriel de Sarlat? - Nu-mi raspundefi cu 0 intrebare. L-afi impins?

104 ~ 105
- V-am dat un raspuns: "De ce sa fi facut ~a ceva?" d, dad vreau sa-mi continui activitatea, va trebui sa
Sunt acuzata de un fapt care n-are nici un sens. Traiam angajez un salariat.
de treizeci de ani ferici{i impreuna. Avem trei copii, - N-a{i raspuns la intrebarea pe care v-am pus-o.
care pot sa depuna marturie in acest sens. - Nu fac decat asta, domnule Plissier.
- Am putea pleda crima pasionala. - Avocat Plissier.
- Crima pasionala? La cincizeci ~i opt de ani? Du- - Nu fi{i ridicol. N-aveam nici un interes sa-mi
pa treized de ani de casatorie? omor so{ul. Poate d mai degraba pe ell-ar fi avantajat
- De cenu? moartea mea.
- La cincizeci si, opt de ani, dad sotii, se mai iubesc - ~i atunci, el a incercat sa va impinga?
inseamna d se iubesc cu adevarat, in mod lucid, armo- - Sunte{i nebun?
nios, fara pasiune, fara excese, fara crize. - Gandi{i-va bine. Am putea face verosimila teza
- Doamna Sarlat, nu-mi mai spune{i cum ar trebui asta, a unei lupte intre dumneavoastra si , sotul
, dumnea-
sa gandesc eu; spune{i-mi mai bine cum gandi{i dum- voastra. Pe drumul asta de munte, el decide sa va fad
neavoastra. A{i putea fi geloasa. de petrecanie ca sa puna mana pe banii dumneavoastra.
- E ridicol! ~i dumneavoastra, impingandu-l, aqiona{i in deplina ~i
- Va insela?
, legitima aparare.
- Nu-i pata{i onoarea. - Separare de bunuri! N-ar fi dpatat nimic la moar-
- Cine-l mosteneste
" pe sotul
, dumneavoastra? tea mea, ~inici eu dupa decesullui. De ce inventa{i toa-
- Nimeni. El nu poseda nimic. Intreg capitalulimi te scenariile astea?
apaqine mie ... ~i, in afara de asta, eram dsatori{i sub - Pentru ca cineva v-a vazut, doamna Sarlat! Cioba-
regimul separarii de bunuri. nul care-~i pazea turma spune d v-a{i repezit la so{ul
- Cu toate astea, poarta un nume de familie buna. dumneavoastra ~il-a{i impins in gol.
- Da, Gabriel de Sarlat, ~i asta impresioneaza me- - Minte!
reu. Lumea crede c-am luat in casatorie 0 avere, cand de - Ce interes ar avea sa minta?
fapt nu m-am ales decat cu 0 particid infima. Barbatul - E extraordinar... Eu va explic d n-am nici un
meu n-avea nici un ban ~i n-a ~tiut niciodata sa fad interes sa-mi omor barbatul pe care-l iubeam ~i dum-
bani. Averea vine de la mine, sau mai bine zis de la tata! neavoastra sta{i la indoiala, dar pe ciobanul asta 11cre-
meu, Paul Chapelier, dirijorul. Dispari{ia so{ului meu deti,
, pentru ca el n-are nid un interes sa minta! Sunteti,
nu-mi imbunatateste
, , mie situatia
, financiara; nu schimba partinitor! In serviciul cui sunte{i? Ai ciobanului, sau al
nimic, sau poate d-mi creeaza un mic inconvenient, meu? E incredibil! Pot sa va dau 0 sura de motive d
avind in vedere d el conducea camioneta care transpona " ciobanul dumneavoastra minte: sa fad pe interesantul,
antichita{ile pe care Ie vindem in magazinul nostru, ~a sa devina eroul cantonului, sa rna fad taP isp~itor ca sa

106 107
se razbune pe alta femeie sau pe mai multe, sau poate d Simula iritarea, cu toate d in fond era mul~umita d
vrea sa fad rau doar de dragul de a face raul ~i, de fapt, in~elesesecum sa-~imanipuleze avocatul.
la ce distan~a se afla ciobanul? Cinci sute de metri? Opt - 0 sa-l tarasc prin tribunale pe ciobanul asta!
sute de metri? Doi kilometri? - Doamna, pentru moment, persoana pusa sub
- Doamna Sarlat, nu improviza~i dumneavoastra
cercetare penala sunte~i dumneavoastra.
pledoaria in locul meu. Exista impotriva noastra 0 mar-
- A trebuit sa cobor muntele ore intregi pana sa
turie zdrobitoare: ciobanul v-a vazut!
dau de ni~te excursioni~ti ~isa chern ajutoare. Ciobanul
- Ei bine, eu nu I-am vazut.
Avocatul Plissie;rse opri ca s-o priveasd fix pe Ga- dumneavoastra, dad I-a vazut pe so~ul meu prabu~in-
brielle. Se aseza langa ea si du-se, de ce nu s-a dus el sa-i sara in ajutor? Fiindd,
, , isi
, trecu mana peste fruntea
ingandurata. dad s-ar fi aqionat la timp, poate d so~ulmeu ar fi fost
- Sa iau asta drept marturisire? in via~aacum ...
-Ce? Sleita dupa ce pusese la punct treaba cu avocatul, se
- V-a~i uitat de jur imprejur inainte de a-I impinge hotari sa recurga la 0 criza de plans, ~i varsa ~iroaie de
Pe sotul
, dumneavoastra si , n-ati, observat pe nimeni. Asta lacrimi mai bine de zece minute.
incercati, sa-mi destainuiti?
, Cand Gabrielle se opri din hohote, domnul avocat
- Incerc sa subliniez d, dupa ce so~ul meu s-a Plissier, mi~cat, incepu sa dea crezare spuselor doamnei
prabu~it, m-am uitat peste tot ~iam strigat dupa ajutor. de Sarlat. Ea il dispre~ui ~imai mult dupa aceasta schim-
Ilustrul dumneavoastra cioban nu s-a aratat, nu mi-a bare brusd de atitudine: sa se lase padlit de un plans
raspuns. E totu~i ciudat, nu? Dac-ar fi alertat salvamon-
,cu sughi~uri, ce mocofan! La urma urmelor, in fap unei
ti~tii sau dad s-ar fi deplasat spre locul un de dzuse
femei hotarate, toti barba~ii de pe pamant sum la fel de
so~ul meu, poate d ... Ma acuza pe mine ca sa se puna
ella adapost? naivi.
- La adapost de ce? Comisarul se intoarse ~i incepu interogatoriul. Se
- De la neacordarea de ajutor unei persoane aflate opri asupra acelor~i puncte; Gabrielle dadu raspunsuri
in perieol. Vorbesc de so~ul meu. ~i, in al doilea rand, idemiee, dar pe un ton mai putin taios decat avocatului.
de mine. Fiind mai abil decat avocatul, comisarul trecu repede
- Nu-i deloc rea ideea, dad vrem sa intoarcem peste chestiunea interesului ca motiv al crimei, ~i reveni
situa~iape dos, insa vreau sa-mi rezerv mie genul asta de asupra cuplului Gabrielle-Gab.
argumentare. Ar suna dubios in gura dumneavoastra. - Fiti, sincera, doamna de Sarlat, sotul
, dumneavoastra
- Da? Adid sunt acuzata de 0 monstruozitate, dar nu voia sa va paraseasca? Avea vreo amanta? Amante?
mie nu mi se permite sa rna exprim cu rautate. Ce in~ Relatia
, dumneavoastra era la fel de satista.dtoare ca ina-
cantator! inte? N-aveati nimie sa-i repro~ati?
108 ~ 109
Gabrielle prieepu d. soarta i se va juca in zona asta arestasera. De indata ce va sd.pa curata din tribunale, se
umbroasa, ~i adopti 0 tactid. pe care 0 folosi pana la va duce sa descopere misterul cutiilor de dulciuri. Asta
sfar~it. va lrecompensa ei.
- 0 sa va dec1ar adevarul, domnule comisar: Gab Dupa spusele avocatului Plissier, procesul incepea
~icu mine eram cuplul cel mai norocos din univers. Nu sub auspicii favorabile: elementele anchetei erau de
m-a in~elat niciodata. Eu nu I-am in~elat niciodata. In- partea lor; to~i martorii, cu exceptia ciobanului, 0 dez-
cercati sa gasiti pe cineva care sa spuna contrariul: e im- vinovateau pe acuzata ~i luasera loc in spatele bancii
posibil. N u numai d.-mi iubeam so~ul mai presus de apararii; iar pentru to~i, de la comisar ~i pana la jude-
oriee pe lume, dar nici n-o sa rna vindec vreodata dupa d.torul de instruqie, Gabrielle devenea tot mai convin-
moartea lui. gatoare, pe masura ce interogatoriile se succedau.
Dad. Gabrielle ar l intrevazut in c1ipa aceea unde Cad Gabrielle ~tia perfect cum sa minta: era sulcient
avea s-o dud. peste cateva luni acest sistern de aparare, sa spuna adevarul. Invatase leqia de la tata! ei, Paul Cha-
poate ca n-ar lfost chiar atat de mandra de ideea ei. .. pelier, pe care, copil lind, 11insotea in deplasarile lui
profesionale. Dad. talentatul dirijor nu era el insu~i la
Doi ani ~ijumatate. pupitru cu bagheta in mana, asista la concerte, ~i cand
Gabrielle petrecu doi ani ~ijumatate in arest preven- se incheiau, renumele sau 11obliga sa mearga in culise ~i
tiv ~teptand procesul. sa adud. laude muzicienilor. Avea grija sa nu-i ofenseze
Copiii ei incercasera de mai multe ori sa ob~ina eli- pe unii colegi cu care cantase sau poate urma sa cante,
berarea provizorie pe baza prezum~iei de nevinovatie, ~a d. se referea numai la ceea ce ii placuse, ocolind pa-
dar justitia i-o refuzase din doua motive, unul esen~ial, rerile negative. Nu lua in discutie decat ce era pozitiv ~i,
cela!alt contextual: primul era marturia dobanului, al dad. nu gasea decat un singur lucru minor demn de la-
doilea, polemicile amplilcate de ziare, care acuzau tole- uda, se oprea asupra lui, ii dadea amploare, 11aprofunda.
ranta, excesiva a magistratilor.
, Nu min~eaniciodata, ori 0 tacea cel mult prin omisiune.
In polda timpului petrecut in inchisoare, Gabrielle In convorbirile pe care Ie purta cu interpretii, ace~tia 11
nu era deprimata. Dupa ce ~teptase sa scape de sot, ~- considerau sincer ~i se simteau liberi sa in~eleaga mai
tepta acum sa scape de acuzatie. Fusese intotdeauna mult decat cele spuse, astfel incat vanito~ii vedeau in el
rabdatoare - calitate necesara dad. lucrezi in comequl un entuziast, in timp ce lucizii ii apreciau gentile~ea.
cu antiehitati - ~i refuza sa se lase doborati de acest Paul Chapelier ii spunea foarte des lieei sale: "N-am
accident neprevazut. atata tin ere de minte ca sa pot minti bine". Spunand
Stand acolo in celula, se gandea la cele patru cuti! ra- numai adevarul ~i evitand sa vorbeasd. de lucruri care
mase pe masu~a scunda, cutiile cu secretul lui Gab ... supara, reu"ea
l'
sa nu se contraziea si
)"
sa-si fad. 0 colectie
Ce ironie! Cand tocmai era pe punctul sa Ie deschida, 0 intreaga de prieteni intr-o lume altminteri feroce.

110 111
Gabrielle adoptase metoda tataIui ei in timpul celor - Recuno~teti, mai degraba, ea e prea frumos pen-
doi ani ~ijumatate. Vorbind despre Gab, nu-~i amintea tru dumneavoastra.
decat de perioada radioasa, perioada iubirii intense ~i ]enat, judeeatorul nu mai insista. Cu atat mai mult
imparta~ite. Pe el11chema Gabriel, pe ea Gabrielle; im- cu cat apropiafii euplului, copii, gineri, nora, prieteni,
Preuna, erau Gab si , Gaby. Hazardul vietii, si
, al starii lor vecini, confirmasera aceasta iubire idiliea. Pentru a in-
civile Ie tacuse un cadou rar, acela de a purta dupa ea- chide dosarul de instruqie, inculpata a trecut de doua
satorie un nume aproape identic: Gabriel(le) de Sarlat. ori testul detectorului de minciuni.
Dupa ea, coincidenta identitafii comune exprima foqa Detenfia 0 cufunda pe Gabrielle intr-o singuratate,
cuplului lor, 0 uniune indestructibila. Funqionarilor de care nu seapa decat refugiindu-se in amintiri. ~i din-
astora platifi ca s-o asculte Ie povestea despre cum se tr-odata, constata ea loeul ocupat de Gab luase 0 am-
indragostise la prima vedere de tanarul pe care-l credea ploare absurda in noua ei viafa de prizoniera. Fie ea era
timid, dar care nu era timid, ci doar bine-crescllt, despre izolata, fie ea avea companie cuiva, el era aeolo, el ~i
flirtulindelungat, eseapadele lor, cererea sfioasa in ea- numai el, binevoitor, reconfortant. Fidel.
satorie adresata tataIui artist, pentru care tanarul avea Problema e ea, tot spunand adevaruri, ajungi sa Ie
mare admiratie, despre ceremonia de la biserica la Ma- crezi. Dand la 0 parte ultimii trei ani din viafa ei cu
deleine, unde a rasunat muzica unei orchestre simfonice Gab ~i punand in lumina numai douazeci ~i ~apte de
complete. ani de fericire, Gabrielle infelegea tot mai pUfin ce se
Fara s-o roage cineva, Gabrielle evoca atraqia ei in- petrecuse, ce anume 0 sehimbase ... De altfel, era mai
stantanee fata de corpul lui ingrijit, elegant, niciodata bine sa nu se gandeasci la asta. La ce bun! Femeia Gaby,
ameninfat de grasime sau greutate dupa varsta de cinci- care din pricina "declicului", fusese in stare sa-~iomoare
zeci de ani, ea ~icum suplefea era 0 calitate aristoeratiea sOful, Gaby, ucig~a, nu trebuia sa mai existe pana in
ce i se livrase odata cu particula de noblefe. I~i depana clipa aehitarii; ~adar, femeia Gabrielle 0 ingropa pe
amintirile fericirii lor de parea erau un ~iraginterminabil Gaby intr-un pUf al uitarii, i~i bloea aceesulla motivele
de matanii: copiii, easatoriile copiilor, n~terea nepofilor, care 0 impinsesera pana la uciderea lui Gab ~ipuse sub
~i, in pofida scurgerii timpului, Gab ramanea un barbat interdiqie aceasta zona din mintea ei.
eu fizic intact, sentimente intacte, privirea intacta in- Evocandu-l pe Gab, redevenea acea Gabrielle iubitoare
toarsa spre ea, mereu atent, respeetuos, iubitor. Gabrielle ~i iubita, incapabila sa-i faea eu mana ei vreun rau aces-
era constienta
, ci uneori auditorul devenea invidios; intr-o tui barbat. Aidoma unei actrife, care, obligata sa intre
buna zi, judeeatorul de instruqie scoase chiar un oftat: intr-o relafie frecventa cu un personaj, ajunge sa-i preia
- Ce ne povestiti dumneavoastra, doamna, e prea adevarul, se identifiea eu el ~iaterizeaza, halucinand, pe
frumos ca sa fie adevarat. . un platou de filmare, Gabrielle se intafi~a la proces in
Ea 11privi eu compasiune, murmurand: rolul eroinei ineonsolabile, victima unei odioase acuzatii.
112 113
Inca din prima zi a audierilor, se contura un consens se mai destinse pUfin. Dar cand doctorul de familie se
favorabil. In ziua a doua, reporterii vorbeau deja de 0 de- prezenta in fap tribunalului, Gabrielle fu pe ne~teptate
cizie netntemeiata de imputare. In a treia, femei necu- coplesita
, de emotii. ,
noscute varsau lacrimi lerbinfi in ultimul rand din sala Doctorul Pascal Racan, prieten de-o viafa al sOfilor
arhiplina, aratandu-se de partea nevinovatei batjocorite. Sarlat, povesti cateva intamplari anodine despre Gab ~i
In a patra, copiii acuzatei aparura de nenumarate ori la Gaby, printre care ~i aceasta:
~tiri exprimandu-~i emofia ~i indignarea. - Rareori vezi 0 pereche atat de indragostita. Cand
Gabrielle trecea prin interogatorii ~i urmarea audierea unul din ei planuia sa faca ceva, 0 tacea nu pentru el, ci
martorilor cu concentrare maxima; era atenta ca nimie de dragul celuilalt. Astfel, Gaby voia sa mai placa inca
din cele declarate, arat de ea, cat si
, de ceilalti,
, sa nu T~tir- sotului
, ei, si
, de aceea tacea sport, imi cerea sfaturi die-
beasca versiunea pe care ~i-o construise; parca era un tetiee. Gab, de~i slab ~i zvelt, era hipertensiv ~i se neli-
compozitor scrupulos, care asista la repetifiile operei sale, ni~tea, nu din pricina bolii, bine controlata cu ajutorul
cu partitura pe genunchi. medieamentelor, ci din cauza efectelor secundare ale
Conform ~teptarilor, ciobanul fu aproape catastrofal tratamentului. Dupa cum ~tifi, betablocantele scad lib i-
cand Ii veni randul sa-~i depuna marturia. Nu numai ca doul, diminueaza apetitul sexual. Venea deseori la mine
vorbea 0 franceza foarte aproximativa - or, in fara asta, sa vorbeasca despre chestiunea asta, lindca ii era tearna
o gre~eala de sintaxa sau de vocabular nu numai ca tra- ca sOfia lui ar putea crede c-o dore~te mai pUfin decat
deaza lipsa de educafie, dar mai scoate in evidenfa ~i inaime. Nu era ~a, doar placerea mai scazuse. Niciodata
atitudinea agresiva contra intregii societafi, e similara n-am vazut un barbat mai angoasat din pricina asta.
cu 0 blasfemie scuipata in obrazul cultului nafional al Niciodata, un sOf mai preocupat de partenera lui in
limbii -, dar se planse ca fusese nevoit sa plateasca din sensul asta. In astfel de cazuri, majoritatea barbafilor se
buzunarul lui biletul de tren ca sa suie pana la Com- gandesc doar la ei, la sanatatea lor; ~i, cand constata ca
pU:gne, ~i bombani cel pUfin un sfert de ora pe tema Ie scade apetitul, chiar ca Ie convine, pemru d scade ~i
asta. Intrebat de avocatul Plissier, tacu ~i gafa de a re- numarul relafiilor adultere, ~i sum incamafi ca devin
cuno~te ca pe doamna de Sarlat 0 identilcase "dupa mai virtuo~i din motive medicale ~i tara sa-i coste nimie.
fotograla din ziare", dupa care veni cu ni~te explieafii In schimb, Gab nu se gandea decat la cum ar reaqiona
odioase referitoare la indolenfa lui de salvator: "e lim- Gaby.
pede ca dupa ~a 0 cazatura corpul se tacuse zob, ~i-a- Auzind arnanumul asta, nou pemru ea, Gabrielle nu-~i
tunci ce sa rna mai duc eu sa controlez, ca doar nu-s putu stavili 0 criza de plans. Incerca sa se lini~teasca,
tampit, ce Dumnezeu." , dar, lind prea tulburata, nu izbuti, ~a ca avocatul Plis-
In afara de marturia ciobanului, tot restul conlrma sier solicita 0 amanare a audierilor, pe care curtea le-o
nevinovafia Gabriellei, care in pen ultima zi a procesului acorda.

114 115
Cei prezenti isi inchipuira ca stiau de ce se emotionase
, ) , J
cu secrete, la "declic", la celelalte lucruri despre care nu
Gabrielle. Ea nu-i marturisi nimic avocatului, dar, de scosese 0 yorba timp de doi ani ~i jumatate.
in data ce fu in stare sa vorbeasca, Ii adresa 0 rugaminte: Cand se aBa iar in furgoneta care 0 ducea inapoi la
- Va rog, nu mai pot, rna prabu~esc... Putefi s-o inchisoare, se destinse ~i cugeta.
rugari pe fiica mea cea mare sa-mi faca un serviciu? Pana la urma, din cauza ca nu asculta decat oameni
-Da. care vorbeau despre ea ~i despre el in necuno~tinra de
- Sa-mi aduca in seara asta la inchisoare cele patru cauza, incepura s-o framante ni~te ganduri confuze.
cutii de biscuiri care se aHa pe 0 masura joasa din ca- De ce l-a omorat?
mera tatalui lor. 0 sa inreleaga ea despre ce e yorba. Din pricina acelui "declic" ... Sa se fi in~elat?
- N u-i deloc sigur ca i se permite sa va inmaneze La inchisoare, ceru in mod excepfional permisiunea
asa
, ceva la vorbitor. sa faca un du~. Datoritcl comportamentului ei exemplar
- 0, va implor, 0 sa clachez. si
, a bunavointei, pe care mass-media 0 dovedea in abor-
- Haidefi, doamna Sarlat, va rog, nu mai sunt de- darea procesului ei, i se ingadui.
cat douazeci ~i patru de ore. Maine e ultima zi, ziua ple- Se strecura sub apa aproape clocotinda. Voia sa se
doariilor. Pana seara, suntem gata. spele! Sa se curere de prostiile pe~care Ie debitase, sau Ie
- Eu nu ~tiu ce se va hotari maine, ~i nici dumnea- ascultase in zilele din urma. Sa treaca in revistcl ce se in-
voastra, asa tamplase, "declicul" ...
" increzator si priceput cum sunteti,, tot nu
~tiri. Hai, va rog, nu mai pot, 0 sa fac 0 prostie.
- ~i cutiile asfea de biscuifi, in ce masura ... "Declicul" venise de la Paulette ... Cand femeia aceea
- Va rog mult. Nu mai suport, nu mai sunt stclpa- inaltcl, deselatcl,
, cu trasaturi virile se instalase cu barbatul
na pe mine. ei la Senlis, incepu sa intre des in magazinullui Gabrielle
Avocatul inrelegea ca Gabrielle 11ameninF, sincer, ca sa-si, mobileze si " sa-si decoreze noul camino Desi la)

ca-~i va pune capat zilelor. Ii observa tulbutarea ~i era inceput 0 considerase vulgara, ~i dupa intari~are - era
ingrijorat ca n-o sa poatcl face fara pana la momentul plina de culori, ca un papagal brazilian -, ~i dupa lim-
verdictului, pe care el 11vedea favorabil- 0 performanra baj, Gabrielle se distra grozav cu noua clienta ~i ii ad-
in cariera. Se temea de un pas gre~it al clientei sale, ~i Ii mira insolenta, dispretul fata de "vai, ce-o sa zica lumea",
, "
juta ca Ii va aduce chiar el cutiile. Era un risc, dar nu-i replicile percutante, necuviincioase, dar pertinente. Ii
mai pasa. lua de mai multe ori apararea in fap angajarilor ei sau a
Spre enorma lui surprindere, de vreme ce ea nu-l clientilor vechi, socati. Gabrielle Ii acorda mult credit:
, "
obi~nuise cu efuziuni sentimentale, Gabrielle 11imbrafi~a. nou-venita avea darul de a mirosi afacerile dubioase. Sus-
Audierile fura reluate, dar Gabrielle nu Ie mai ascul- picioasa ~i perspicace, Paulette Ii atrase atenria asupra
ta, ci se gandea numai la marturia doctorului, la cutiile unui trafic de opale false, apoi asupra unei bande de

116 117
escroci care demontau semineuri
, vechi; in fine, dar mai Spre marea ei surpriza, nici nu-i fu greu.
ales, repera dintr-o privire, viciile ~i secretele satenilor, Gab de Sarlat era politicos, curtenitor, se imbraca
comportamente discutabile, de care Gabrielle habar nu conform gustului pu~in neglijent al unui domn din pro-
avea sau pe care Ie descoperise dupa ani de zile. Uluita vincie, era oricand gata sa-{i faca un serviciu, mergea
de aceasta clarvazatoare, Gabrielle adora sa stea de yorba regulat la biserica, nu-i placeau excesele de limbaj, nici
cu Paulette pe fotoliile scoase la vanzare. de gandire. Te putea fascina, dar ~ioripila. Era tradifio-
lntr-o zi, in timp ce erau la taifas, Gabrielle observa nalist ca sentimente, exprimare sau comportament -
cum Paulette, asemenea unei pasari, urmarea cu coada chiar ~i in inufi~are - ~i ii atragea pe unii din acele~i
ochiului mi~carile unui intrus. Tinta ochiului scrutator motive care-i indepartau pe al{ii, cu siguranfa nu mulfi;
era Gab, pe care Paulette inca nu-l int:1lnise.Vrand sa se parea sa fie omul perfect, omul ideal.
amuze, Gaby nu-i spuse ca adoratul ei sOfvenise in tre- Suspectat de instinctul ferocei Paulette, Gab Ii puse
cere pe la magazin.
brusc lui Gabrielle acee~i problema, pe care 0 avusese
Doamnele i~i continuara conversafia, dar Gabrielle
de vreo doua trei ori cu mobila, de-a lungul activita{ii ei
baga de seama ca Paulette nu pierdea nici 0 urama din
de anticar: e un original, sau 0 imitafie? Gab putea fi
mi~carile, comportamentul ~iremarcile lui Gab.
vazut ori ca un om cinstit, caruia Ii pasa de aproapele
- Ce zici?intreba la un moment dat Gabrielle arun-
sau, ori ca un impostor.
cand 0 scurta privire inspre Gab.
Dupa cateva saptamani, Gabrielle se convinse ca trilla
- Ala? Vai, vai, vai, exemplul perfect de lingu~itor.
cu un escroc. Lua la rand calitatile, lui Gab, intorcea
Prea politicos ca sa fie sincer. Ipocrit de nota zece. Cu
brio ~icomplimente pe gratis. cartea pe dos ~i descoperea acolo defectul. Calm? Cara-
Gabrielle fu atat de derutata, ca ramase cu gura cas- pacea unui ipocrit. Curtenitor? 0 maniera de a-~icana-
cata, pana cand Gab, apropiindu-se repede de ea, 0 liza libidoul debordant ~i de a atrage cate 0 viitoare
saruta ~iapoi, 0 saluta pe Paulette. prada. Amabil fa{ade multiplele toane ale lui Gabrielle?
De cum pricepu ce gre~eala ucuse, Paulette i~i Indiferen{a abisala. Casatorit din dragoste, mariajul vi{ei
schimba atitudinea si , a doua zi ii ceru scuze lui Ga- nobile cu omul de rand? Un contract pecuniar. Credinp
brielle, dar era prea tarziu: viermele intrase in fruct. lui catolica? Un costum de tweed in plus, imbracamintea
Din clipa aceea, zi de zi, Gaby incepu sa-l priveasca respectabilita{ii. Valorile lui morale? Vorbe goale, care-i
altfel pe Gab. Daca Paulette ucuse afirmafia, se bazase mascheaza pornirile funeste. ~i, dintr-odata, se nascu
ea pe ceva: nu se in~ela niciodata! Gaby 11 privea acum banuiala ca ajutorul pe care-l dadea el magazinului -
pe Gab de parca-i era strain, se straduia sa uite tot ce transportul mobilelor, fie noi achizifii, fie livrari - nu
~tia despre el, sau ce credea ca ~tie. Mai rau, incerc~ sa era decat un alibi menit sa-~ifaca timp liber pentru de-
justifice cele spuse de Paulette. plasari discrete. Nu cumva se ducea atunci la amante?

118 . 119
De ce, dupa douazeci ~i ~apte de ani de iubire plina de ce, Ii sdpa! Gabrielle avea oroare de ocaziile astea; Ii
de Incredere, s-a lasat Gabrielle corupta de dubii? Otra- treceau de fiecare data fiori pe spinare, de pard era bi-
va pe care i-o administrase Paulette nu explica tot; fara ciuita.
Indoiala d, Inaintand In varsta, lui Gabrielle nu-i era Incepu sa se gandeasd la divoq. Dar, cand se ima-
u~or sa se confrunte cu modifidrile propriului corp, sa gina In fap unui avocat, sau a copiilor, justificandu-~i
combata surplusul de greurate, ridurile tot mai adanci, despaqirea, I~i dadea seama d n-avea argumente verosi-
oboseala tot mai apasatoare, explozia de varice pe picioa- mile. Se vor opune: Gab e un om minunat, cum pOfi sa
rele altadata atat de frumoase ... Se Indoia cu atata usu-
, spui asemenea prostii? Fiica ei cea mare ar fi fost In stare
rinta" de Gab si fiindd se Indoia de ea Insasi.
, 0 Infuria s-o dud la un psihiatru - I~i trimitea copiii la psihiatru.
d elimbatranea mai frumos decat ea, d Inca placea fe- Nu, trebuia sa procedeze altfel.
meilor, d tinerele Ii zambeau cu mai multa spontaneitate Lua hotararea sa adune probe contra lui Gab. Imba-
lui decat Ii zambeau ei barbatii, mai tineri. Gab nu tre- tabila Paulette spunea In gura mare d pe barbafi trebu-
cea nici acum neobservat In societate, la piafa, la plaja ie sa-i exasperezi ca sa vezi ce au In motor. Se razgandea
sau pe strada, In timp ce ea era parca transparenta. tot timpul, zicea d vrea sa mearga la cutare restaurant ~i
Cand se Implinira patru luni de la "dedicul" indus pe urma d nu mai vrea, schimba de zece ori datele ~i
de Paulette, Gabrielle deja nu-l mai suporta pe Gab. destinafia vacanfelor, era tot mai capricioasa ca sa-l pro-
Nici pe ea nu se mai suporta u~or: In fiecare dimineafa, voace si , sa-si, iasa din fire. Degeaba. Gab ceda de fiecare
oglinda Ii arata 0 straina detestabila, 0 grasa cu gatul data oricarei noi exigente. , Seara, reusea, In eel mai bun
gros, pide cuperotica, buze crap ate, cu brafe fle~dite ~i, caz sa dedanseze , un oftat sau 0 lidrire de oboseala In
sub buric, cu un colac Ingrozitor, pe care nici flamanzind ochi, ~i se arata cat se poate de odioasa. Paulette ar fi zis:
nu-l purea mic~ora, iar dietele n-o Inveseleau In nici un ,,~i ce are, rna rog, domnul, In izmene?" Exact Intrebarea
chip. Cum sa-~i Inchipuie d lui Gab Ii placea a~a ceva? asta ~i-o puse ~i ea atunci. In pat, de la 0 vreme, In afara
Cui i-ar placea? Nimanui! de eventuale gesturi de tandrefe, mare lucru nu se mai
Prin urmare, toate dragalaseniile
, - zambete, atentii,
, Intampla. Sigur d ~i ea avea mai pUfina pofta decat
amabilitafi, gesturi tandre - pe care Gab i Ie servea tot altadatii, socotind d pe vremuri se zbanfuisera din bel-
restul zilei 0 jigneau. Ce ipocrit! Paulette pusese punc- sug,
, iar sa revii la acelasi, lucru dupa decenii e ca si , cum
tul pe i: un ipocrit din Confederafia Ipocrifilor, un exem- ai petrece mereu vacanfele In acela~i loc: plicticos. Ea
plar cu certificat de autenticitate! Pana la urma, Gab nu s-ar fi resemnat, dar se Intreba dad pacea asta nu In-
facea decat s-o dezguste. Cum poate cineva sa fie In ha- semna altceva In cazul lui. Nu cumva profita de ex-
luI asta de prefacut? cursiile cu camioneta ca s-o Insele? , Ii veni subit ideea
Singurul moment cand nu se prefacea era cand "ex- sa-l Insoteasd
, In deplasari. EI se dedara Incantat si
, vor-
dama, totusi, afectuos, "batranica mea". Asta, cine stie
, bea tot timpul cu Insuflefire de-a lungul sutelor de

120 121
kilometri parcur~i impreuna saptamanile acelea. De doua ran~a d va deschide el singur ascunzi~ul; Gab inventa
ori Ii propuse sa se opreasd ~isa fad dragoste, 0 data in de fiecare data care un nou argument: "N u-i nimic
partea din spate a camionetei, ~i alta data in plina cam- acolo", ,,0 sa rhi de mine" "Va fi mereu prea devreme
pie. Ea accepta, dar rezultatul fu catastrofaI. Asta era sa descoperi ce-i inauntru", "Ce, n-am ~i eu dreptul la
dovada! Dovada d in deplasare, Gab avea obiceiul sa-~i micile mele secrete?", ,,Are legatura cu tine, dar nu
potoleasd nevoile sexuale. vreau sa stii".
, Refuzurile astea contradictorii 0 enervau
Nu-l mai illSOtiin
, expeditii
, si, se mohor!, deveni tot teribil pe Gabrielle, ~i in cele din urma Gab rosti ur-
mai pu~in comunicativa cu lumea, cu excep~ialui Pau- matoarea fraza: "Vei descoperi dupa moartea mea, ~i
lette - izvor nesecat cu privire la infidelita~ile masculine. atunci tot va fi prea devreme".
- In zilele noasrre, cretinii astia
, sunt prinsi, cu ma- Avertismentul asra 0 indigna! Cum, sa ~tepte zece
~a-n sac de neveste, care Ie intercepteaza numerele de pe ani, douazeci, treizeci, ca sa aiba dovada d i~ibatuse joc
telefonul mobil; eu prevad d detectivii particulari 0 sa de ea 0 via~a-ntreaga, ca dusese 0 via~a de arivist prefa-
defileze pe strazi in semn de protest contra prejudiciilor
pe care telefoanele mobile Ie aduc cifrelor lor de afaceri

cut! provoca, sau despre ce era Yorba?
- Te vad tacuta, Gabrielle draga, exclama Paulette,
in domeniul adulterului. odata cand luara un ceai impreuna.
- ~i dad barbatul n-are relefon mobil? intreba Ga- - Eu nu spun niciodata care e problema. ~a am
brielle cu gandul la Gab, care nu voia ca so~ia lui sa-i fost eu educata. Tata mi-a bagat in cap d nu trebuie sa
cumpere a~aceva. exprimi decat ganduri pozitive; celelaIre trebuie sa ~iIe
- Barbatul care n-are telefon mobil e suspect! Sus- pastrezi pentru tine.
pect in cel mai inalt grad! E regele regilor, imparatul - Mofturi! Trebuie sa re exteriorizezi, puiule, aItfel
infeqilor, prin~ul sedudtorilor. ~tie foarte bine d adul- o sa faci cancer. Femeile care tac din gura fac cancer. Eu
terul n-a fost creat odata cu telefonul mobil ~icontinua n-o sa fac nici un cancer, fiinca ~ip~ibomban cat e ziua
sa-~i fad treaba cu trucuri verificate de-a lungul anilor. de lunga. ~i ce dad enervez lumea? Prefer sa sufere aI~ii,
Un barb at din asta e James Bond aI amorului ilicit: 11 decar sa sufar eu.
Poti, haitui, dar nu-l poti" incolti. Succes! ~a lua forma proiectul - sa scape din capcana du-
Din momentul ala, pe Gabrielle incepu s-o obsedeze biilor, deci sa-l elimine pe Gab - proiect pus in aplicare
ascunzatoarea de la etajul trei. Acolo trebuiau sa fie in Alpi.
secretele lui Gab, precum ~idovezile perversita~ii lui. Se Gabrielle fu condusa in celula cu parul ud ~i se
inrampla de mai mulre ori sa suie pana acolo inarmata arund pe pat ca sa-~icontinue ~irul gandurilor. lata ce
cu unelte ~i cu dorin~a de a sparge pererele; dar de fie- se intamplase in capul ei in ultimii trei ani de casatorie,
care data 0 opri ru~inea. Incerd de cateva ori sa-l d~ca iata ce ascunsese tuturor, iata cum via~a i se golise de
cu zaharelul recurgand la un numar de seduqie in spe- savoare ~i sens reducandu-se la un neintrerupt co~mar.

122 123
Cel pUfin, omorandu-I pe Gab, trecuse Ia aqiune, pu- riivasitil.,
, ochii umezi, fata
, obositil., buzele cadaverice.
sese capat acelei nelini~ti insuportabile. Nu regreta. Dar Daca ~i-ar fi pus in cap sa-i induio~eze pe jurafi, nici
marturia doctorului din acea dupa-amiaza 0 ranise: aBa- c-ar fi putut sa reu~easea mai bine.
se de ce Gab era mai pUfin senzual ~i ea suferea. Obser- Procurorul citi un rechizitoriu mai degraba autoritar
vafia asta se implantase adanc in certitudinile ei. decat dur, care nu impresiona pe nimeni. Apoi, avocatul
De ce aBase Iucrul asta abia acum? Inainte, credea Plissier se ridica in picioare, cu manecile tremurande, ca
c-o evita ca sa-~i pastreze energia pentru amante. N-ar fi un solist chemat sa-~i execute piesa de virtuozitate.
putut iresponsabilul asta de doctor Racan sa vorbeasea - Ce s-a intamplat? Un om a murit in munfi. Sa ne
cu ea mai din timp? indepartam de actul in sine ~i sa analizam cele doua
- Gabrielle de Sarlat, Ia vorbitor. Suntefi a~teptata versiuni care ne aduc in fata , acestui tribunal: accident,
de avocatul dumneavoastra. spune sOfia; asasinat, pretinde un cioban necunoscut.
La tanc.
, Sa ne indepartam ~i mai mult, foarte mult, aproximativ
Avocatul Plissier ~ezase pe masa cele patru cutii me- pana unde se aBa ciobanuI, sa ne intrebam daea e po-
talice. sibil sa distingi ceva de Ia 0 asemenea distanfa, ~i sa ea-
- Poftiti., Acum, explicati-mi.
, utam acum motivele unei crime. N u exista! In general,
Gabrielle nu raspunse. Se ~ezii ~idesicu neriibdatoare imi este greu sa-mi exercit funqia de avocat, deoarece
capacele. Degetele rascolirii repede prin hartiile frumos eu apar 0 persoana pe care totul 0 acuza. In cazul lui
~ezate in interiorul cutiilor, Ie scoase pe unele sa Ie des- Gabrielle de Sarlat, pe ea n-o acuza nimic, absolut nimic!
cifreze, apoi altele ... Nu sunt nici bani in joc. Nu exista nici conBicte de cu-
Dupa cateva minute, cazu pe jos, inerta, sufocandu-se. plu. Nici infidelitari. Nimic nu 0 acuza. Numai un sin-
Avocatul alerta gardiencele, care il ajutara s-o Iungeasea gur om. In fine, un om, care traie~te alaturi de animale,
pe prizonierii, ~i 0 obligara sa respire. Fu transportata cu un baiat care nu ~tie nici sa scrie, nici sa citeasea, un
targa Ia infirmerie, unde i se administra un sedativ. rebut al sistemului ~colar, incapabil sa se raporteze Ia
o ora mai tarziu, dupa ce-~i venise in fire, Gabrielle societate altfel decat izolandu-se. Pe scurt, acest cioban,
intreba unde era avocatul. Fu informatil. ea plecase cu un angajat pe care mi-ar fi u~or sa-I pun sub acuzare,
cele patru cutii sa se pregateasea pentru audiere. fiindca a fost dat afara de diver~i patroni, un muncitor
Implora sa i se dea un tranchilizant, si , Iesina.
, Orice care nu mulfume~te pe nimeni, un barbat ira nevasta,
era mai bine decat sa se gandeasea la ce tainuisera cutiile ira copii, pe scurt: acest cioban a vazut-o. La ce distan-
metalice. til.
, era el atunci? Nici Ia doua sute de metri, nici Ia trei
sute, ceea ce oricum ar ingreuna vederea oricui, ci la un
Ziua urmatoare fu ziua pledoariilor. Gabrielle arita kilometru ~i jumatate, conform datelor obrinute in urma
ca 0 vaga amintire a persoanei ei de altadata, palida, reconstituirii! Sa fim seriosi,, domnilor si , doamnelor, ce
124 .. 125
putem vedea de la un kilometru ~ijumatate? Eu, nimic. zeci de ani. Pana in ultima zi. Pana in ziua cand au ple-
El, 0 crima. E fabulos, nu? ~i mai mult, dupa ce con- cat in vacanfa asta tragica. Gardiencele va vor con1rma
stata atentatul, nu alearga la capataiul victimei, nu striga ca, dupa aceea, Gabrielle a plans ore intregi, gandindu-se
dupa ajutor, nu cheama polifia. De ce? Se justi1ca in- la cel pe care I-a pierdut. Va intreb, ~i cu asta imi termin
vocand faptul ca nu poate sa-~i lase turma. Avem aici pledoaria: asta face un asasin?
de-a face cu un individ care asista la asasinarea aproapelui Gabrielle se prabu~i pe scaun, in timp ce copiii ei,
sau, dar continua sa se gandeasca ca viap animalelor Precum si , suHetele mai sensibile din asistenta, abia dad
sale - care vor ajunge frigarui - conteaza mai mult. .. reu~eau sa-~i opreasca lacrimile.
Eu nu-linfeleg pe omul acesta, domnilor ~i doamnelor. Curtea ~i juriul se retrasera pentru deliberari.
~i n-ar 1gray, daca n-ar arata cu degetul 0 femeie admi- Mara, pe culoar, Gabrielle a~tepta pe 0 banca alaturi
rabila, sotie
, integra, mama desavarsita, , ca s-o acuze de de avocatul Plissier ~i se gandea la scrisorile pe care Ie
ultimullucru pe care ~i l-ar 1dorit, moartea sOfului ei rasfoise cu 0 seara inainte. De pilda aceea care dovedea
drag Gabriel, Gabriel numit Gab, iubirea viefii ei. ca inca din tinerefe, Gab Ii spunea "batranica mea";
Se intoarse impetuos catre banca jurafilor. cum putuse sa uite ~i sa ia vorbele astea drept batjocura?
- Stimati" )'urati, imi yeti, obiecta ca lucrurile nu sunt Sau cea in care Gab 0 descria cu douazeci si , cinci de ani
niciodata simple! Chiar daca 1ecare aduce marturie in urma "violenta mea, salbatica mea, secretul, imprevi-
despre iubirea lor puternica ~i vizibila, ce se intampla in zibilul meu": iata ce credea el despre femeia care urma
mintea lor? Poate ca aceasti femeie, Gabrielle de Sarlat, sa-l ucida, violenta ~i "imprevizibila". Cad dreptate avea,
avea capul plin de banuieli, de gelozie, de dubii. Cum saracul. Asadar,
, 0 iubise cu adevarat, intocmai cum era,

putem dovedi d nu era victima unei nevroze paranoice cu felul ei smucit de a 1,cu furiile, maniile, prefacatoriile,
agravante fafa de sOful ei? In afara de faptul ca tofi framantirile ei, el, blajinul pe care-l distrau aceste furtuni.
martorii audiati, aici de dumneavoastra n-au lasat nici Deci secretul sOfului ei era ea.
cel mai mic loc unei astfel de teorii, a~ dori sa adaug Imaginafia ei Ie ruinase iubirea. ~i, din nefericire, nu
propria mea marturie. ~tifi dumneavoastra ce a facut doar imaginafia llimpinsese in gol.
femeia asta ieri-seara? Stiti
, , care a fost unica favoare pe De ce Ii daduse atata importanfa lui Paulette? Cum
care mi-a cerut-o in ace~ti doi ani ~i jumatate de deten- de putuse sa coboare la nivelul acestei femei infecte, care
fie preventiva? M-a implorat sa-i aduc patru cutii de descifra universulin mod abject, meschin? N u, era prea
biscuiti,, in care pastra de treizeci de ani, scrisorile si , u~or s-o acuze pe Paulette. N u ea era vinovata, ci Gabri-
amintirile iubirii lor. Se aHa acolo tot, de la bilete de elle. Nimeni altcineva. Argumentul ei cel mai puternic,
teatru, de concert, meniurile logodnelor, casatoriilor,.ale cel care-i spulberase increderea in Gab, fusese asta: "Este
zilelor de n~tere, bilefele scrise dimineap ~i puse pe imposibil ca un barbat sa iubeasca aceea~i femeie mai
masa din bucatirie, totul, de la sublim la anodin! Trei- mult de treizeci de ani". Infelegea acum ca argumentul

126 .. 127
adevarat, ascuns sub cel precedent, fusese: "Mi-e im- Seara, compuse 0 scrisoare pe masuta ingusra de pin
posibil sa iubesc acel~i barbat mai mult de treizeci de alb de langa pat.
ani". Vinovata era Gabrielle de Sarlat! Singura vinovata!
Se auzi soneria. Forfota. Agitatie. Se relua audierea. Dragii mei copii,
i
It dadea impresia ea se continua 0 cursa de cai dupa Cu toate ca procesul s-a terminat cu proclamarea nevi-
antract. nova{iei mete, recunoscandu-se ca mi-era imposibil sa ucid
- La intrebarea: "Consided juratii ci acuzata a aten- un om atat de minunat ca tatal vostru, Gabriel singurul
tat cu premeditare la viata sotului ei?" juratii au raspuns, barbat pe care I-am iubit vreodata, verdictul mi-a ftcut
in unanimitate, nu. inca Ii mai insuportabila dispari{ia lui. Trebuie sa flu
Sala fu strabatuta de un murmur aprobator. alaturi de el.
- Prin urmare, Gabrielle de Sarlat este achitata de
orice invinuire. Doamna, suntefi libera, incheie judeea- A doua zi, sui in treeatoarea Aigle ~i, de pe drumul
torul.
unde-~i impinsese sotul cu doi ani ~ijumatate in urma,
Dupa aceea, Gabrielle se simti, ca in ceara., Lumea 0 se arunca in gol.
imbdti~a, 0 felicita, copiii plangeau de fericire, avocatul
Plissier se umfla in pene. In chip de mulfumire, Gabri-
elle Ii declad ea, ascult:lndu-i pledoaria, vorbele lui Ii
mersesera la inima: era imposibil, inimaginabil ca 0 fe-
meie atat de norocoasa in casnicie sa fi facut acel gest.
~i, in forul ei interior, complera ea era yorba de 0 alta
femeie, 0 stdina, 0 necunoscuta, care n-avea nimic de a
face cu ea.
Celor care 0 intrebad cum credea ea-~i va petrece
timpul in zilele urmatoare nu Ie raspunse nimic. ~tia ea
trebuia sa inaugureze doliul dupa un barbat minunat.
Oare ei nu ~tiau ea in urma cu doi ani ~i jumatate 0
neb una Ii rapise sotul? Purea ea sa traiasea fad el? Sa
supravietuiasea acestui act de violenta?

La 0 luna dupa verdict, Gabrielle de Sarlat i~i parasi


domiciliul din Senlis, pleea din nou in Alpi si lua 0 ca-
mera la Hotel des Adrets, nu departe de ho~elul B~lle-
vue, un de sratuse cu sotul ei ultima oara.

128 ..
- Ce no roc ci se ocupa de mine 0 femeie frumoasa ...
Prima oara clod barbatul murmura cuvintele astea,
crezu ci n-auzise ea bine, ci era din vina ei. Cum putea sa
descifreze un compliment in horciiala unui pacient? Daci
subcon~tientul avea sa-i joace inci 0 farsa, va merge la un
psihanalist. Complexele ei nu trebuiau s-o impiedice sa
munceasci! Era de ajuns c-o impiedicau sa traiasci ...
in orele urmatoare, de indata ce-~i termina indatoririle
de serviciu ~i avu pu~in ragaz, Stephanie incerci, nemul-
~umita, sa reconstituie ce spusese in fond bolnavul din
camera 221. inceputul frazei trebuie sa-l fi auzit bine -
ce noroc ca se ocupa de mine -, sf.lr~itul insa ii scipase. Fe-
meie frumoasa? Nimeni, niciodacl, n-o considerase pe Ste-
phanie femeie frumoasa. ~i pe buna dreptate! i~i spuse.
Cand pleci de la spitalul Salpetriere, tanara infirmiera
nu gasise inci raspunsul. Era inganduraca ~i p~ii 0
purtau tara ~inta sub un cer plumburiu, aproape negru,
intre blocurile-turn, la baza carora bulevardele plantate
cu salcirni firavi pareau plate, pustii. Avea 0 garsoniera
in Chinatown, la sud de Paris, un cartier cu ziduri ver-
zui ~i firme ro~ii. Pe strazile frecvemate de asiatici, ea se
sim~ea voluminoasa pe langa femeile micu~e, delicate,
furnicu~e sprintene care-~i vedeau tara intrerupere de

133
munca lor. Nu numai statura ei - normala - 0 facea phanie. Mai intai, mainile, maini lungi de barbat, ele-
uri~a, d ~i formele ei rotunde, care pareau prea mari gante, cu unghii ovale, aproape sidefii, maini facute sa
prin comparatie cu siluetele firave din jur. apuce obiecte pretioase sau sa mangaie piirul. .. Pe, ur-
Seara, incapabila sa se concentreze asupra emisiunilor rna, culorile, pielea oache~a, parul brun care-i umbrea
de la televizor, aruncii cat colo telecomanda. mu~chii fermi, negrulluminos al buclelor: ~i gura, atat
"Ce noroc cii se ocupa de mine 0 femeie frumoasa"! de arcuita, frumos desenata, atriigatoare ... Dar mai ales
Siiraca de tine, Stephanie, te fad cii vrei sa auzi 0 frm nasul, ca 0 lama de carne, preds, puternic, prezent, cap-
in spatele celeilalte, fiindcii asta iti permite s-o repeti pe tivant ~i atat de viril, cii Stephanie nu putea sa-l pri-
cea care ti-a pliicut; numai cii eln-a pronuntat-o. Ded veascii fara sa simta furnicaturi in pantece.
tu, de fapt, nu eluddezi nimic, nu fad decat sa tot re- Era inalt. Chiar ~a, intins, iti dadeai seama. I se adu-
peti, sa te flatezi, sa te riisfeti.
sese din subsol un pat pe miisura lui. In pofida im<?bi-
Dupa aceea, puse la spalat un morman de rufe - lu-
Htatii, a intubiirii, marimea acestui trup 0 impresiona
cru care intotdeauna 0 calma - ~ise apucii de ciilcat "rufe
pe Stephanie. Era, in ochii ei, incununarea unei virilitati
int:1rziate". Pentru ca la radio era 0 emisiune cu melodii
glorioase.
din copilaria ei, mari volumul ~i, tot manuind fierul de
"Imi place ~a de tare cii-mi ia mintile. Dac-ar fiurat,
calcat cu aburi, se distra fredonand refrenele de care i~i
aducea aminte. nu i-~ fi riistalmadt ieri cuvintele."
La douiisprezece noaptea, cand termina de ciilcat mai o sa-~i deschida mai bine urechile, ca sa inteleaga
multe teancuri de haine, 0 apucase ameteala de arata can- mai bine ce spune. In timp ce-i doza perfuziile ~iii nu-
tat ~i-ijuca totul in fata ochilor. Se culcii din nou seni- mara pilulele, barbatul se trezi ~isimti 0 prezenta.
na, crezand cii uitase tot. - Sunteti aid?
Dar 0 apucii tremuratul a doua zi dimineata, cand - Buna ziua. Ma numesc Stephanie.
trecu pragul camerei 221. Narile Ii frematara. Stephanie profita cii nu poate fi
Barbatul iista era de 0 frumusete tulburatoare. vazuta ~i-iprivi narile, dotate in mod straniu cu 0 viata
Karl Bauer zacea de 0 saptamana la terapie intensiva proprie.
~ii~irevenea din starea de ~oc.Avusese un acddent care-i - Ati fost aid ~i ieri-dimineata?
zdrobise 0 parte a coloanei vertebrale; doctorii se indo- -Da.
iau cii padentul e recuperabil, dar nu se pronuntasera - Sunt feridt ca sunteti aid, Stephanie.
incii definitiv; pentru moment, Ii stimulau nervii, deter- Buzele i se desfacura intr-un suras.
minau amploarea leziunilor. Stephanie ramase muta. 0 mi~ca faptul cii un riinit
Cu toate ciibiirbatul era acoperit cu cearceafuri ~iavea in stare grava, care suferea ca un manir, aveagenerozitatea
un bandaj la ochi, ceea ce se vedea 0 emotiona pe Ste- sa exprime multumiri. Nu semana deloc cu alti padenti.

134 .. 135
"Poate di ~a ceva mi-a spus ~i ieri, se gandea Ste- furi, l~i propti capul pe umarul durduliu al colegei; ~i ar
phanie, 0 amabilitate, care m-a surprins. Da, probabil ci l dus-o tot intr-un plans daci parfumul de vanilie ema-
. spus. "
asta ml-a nat de pielea lui Marie-Therese n-ar l calmat-o, amin-
Se calma ~i relua conversafia, discutand vesela despre tindu-i de fericirile copilariei, de zilele de sarbatoare
nimicuri, despre tratamentele care-l ~teptau, despre pro- petrecute la bunici sau de iaurtul pe care-l savura serile
gramul zilei, despre faptul ci, lncepand cu ziua urma- la vecina Emma.
toare, 0 sa aiba voie sa primeasci vizite. Dupa zece - Hai, spune, de unde toati suferinp asta?
minute de palavrageala, lui Stephanie i se paru ci sta- - Nu stiu.,
bilise un comportament normal fafa de Karl. Dar lnfe- - Serviciul, sau viafa particulara?
peni cand 11auzi exdamind: - Amandoua, gemu Stephanie smiorciindu-se.
I~i sufla nasul cu nadejde ca sa-~i alunge raticirile.
- Ce no roc am ci se ocupa de mine 0 femeie fru-
- Multumesc,
, Marie-Therese, rna simt mult mai
moasa ...
bine acum.
De data asta era sigura ci auzise bine. N u, nu era
Cu toate ci ochii nu i se mai umezira tot restul zilei,
nebuna. Cuvinte identice, si , ieri, si
, azi. Adresate ei.
Stephanie nu se simfea mai bine; mai ales pentru ci nu
Stephanie se apleci asupra lui Karl sa-i citeasci trasa-
pricepea motivul crizei.
turile fefei; cipatau expresia unei satisfaqii voluptuoase,
Avea douazeci ~i cinci de ani, l~i terminase studiile
ceea ce conlrma spusele de adineauri; buzele i se um-
de inlrmiera, dar pe ea lnsasi, nu se cunostea
, mai deloc.
flau ca ni~te sani, ~i dadea chiar impresia ci 0 privea In-
De ce? Fiindci 1i lipsea increderea in sine, defect trans-
cantat, desi, avea ochii banda)' ati.
, mis de mama ei, care n-avea pic de bunavointa, fata , de
Ce sa faci? Era incapabila sa dea curs unui schimb lica sa. Cum sa se ia In serios, cand persoana care 0 adu-
de replici. Sa raspunda la compliment? El ce-ar mai pu- sese pe lume ~i care era meniti s-o iubeasci 0 ponegrea?
tea spune in plus? Pana unde s-ar ajunge? Lea nu-si, considera fiica nici frumoasa, nici desteapta, si
' ,
Aiurita de avalan~a asta de lntrebari, Stephanie se gra- nu-i fusese niciodati jena sa i-o spuna drept in fafa. De
bi sa iasa. fiecare dati cand l~i dadea drumul, adauga: ,,Adici cum,
Pe culoar, 0 podidira lacrimile. daci esti, mama, ti-e
, interzis sa li lucida?" Modul, oa-
Gasind-o pe jos, colega ei Marie-Therese, 0 negresa recum denaturat, in care Lea i~i concepea rolul de ma-
din Martinica, 0 ajuta sa se ridice, Ii puse u~urel 0 ba- ma ii determina opiniile despre lici. Daci in ceea ce
tisti intre degete ~i 0 conduse intr-un loc retras, unde se prive~te inteligenfa, Stephanie ii combatuse ironiile -
depozitau pansamentele. reusise
"
sa-si ia bacul si
, tacuse studii paramedicale, in
- Ia spune-mi, papu~ica mea, ce fi s-a-ntamp~at? timp ce mama Lea lucra In continuare ca vanzatoare de
Stephanie, luata prin surprindere de aceasti tandrefe, confeqii -, cu privire la capitolul "estetic", adoptase, tara
se simfi de doua ori mai necijita ~i, plangand cu sughi- sa cracneasci, canoanele estetice materne. Avind In vedere

136 ~ 137
ca 0 femeie frumoasa e 0 femeie cu ~olduri Inguste ~i convinsa ca era yorba de fantasme. ~a ceva nu se
sani rotunzi, cum era Lea, Stephanie nu era 0 femeie fru- Intampla in viata reala.
llloasa; era mai degraba - mama Ii spunea deseori ~a - "In orice caz, nu In viata mea."
din categoria "caltabo{. Avea douasprezece kilograme Asemenea unui,batran obi~nuit cu viata de pensionar,
IIIplus, si
" diferenta dintre ele de numai sapte
, centimetri! Stephanie se vedea ~i ea lini~tita, imuna la schimbari,
Stephanie respinsese de la bun Inceput sfaturile ma- d()tata cu un trup mort, sau aproape, ~i iata ca acum
l1lei de a se "pune la punct", de frica sa nu devina din cineva 0 tulbura ~i-i spunea ca are farmec. Era ceva ne-
ridicola ~i mai ridicola. Fiind convinsa ca dantelariile, ~teptat, brusc, violent.
l1latasurile, brizbrizurile, buclele sau parul purtat In coc,
bijuteriile, bratarile, cerceii sau colierele ar arata la fel de A doua zi dimineata In drum spre serviciu, se hotari
~Ocante pe ea ca pe un travestit, Stephanie ~tia ca din sa-l repeada pe Karl, daca iar Incepea.
pUnct de vedere fiziologic era femeie, dar ca nu este fe- Rutina de la Salpetriere Ii umplea viata. De Indata ce
Il1inina. Bluzonul alb cu pantalonul tot alb Ii conveneau trecea de intrarea monumentala a spitalului pazit:l ca
de minune, ~i la plecare, cand se schimba In vestiarul poarta unei cazarmi; simtea ca p~e~te Intr-o alta lume,
Spitalului, I~i punea corespondentele lor In negru sau dintr-un or~ Intr-un aIt or~, or~ul ei. Pereti Inalti pu-
bleumarin, iar sandalele ortopedice Ie schimba cu ni~te neau in siguranta incinta aceastei cetati medicale, unde
bascheti albi. gaseai de toate: un chio~c de ziare, 0 cafenea, 0 capela, 0
Ce se Intamplase In camera 221? Bucurie, sau dispe- farmacie, 0 cantina, servicii sociale, birouri administrative,
rare? Bucuria ca 0 considera cineva frumoasa? Disperarea saIi de ~edinte~i numeroasele cladi~i destinate diverselor
cii era ~a doar pentru un orb? patologii; existau gradini cu b:inci pentru pacientii ie~iti
In realitate, emotia - lsi dadu seama bagandu-se sub la plimbare, paIcuri de arbu~ti Infloriti, pasarele topaind
p1apuma de puf - ii fuse~e provocata de ~oc: cuvintele in iarba; se vedea succesiunea anotimpurilor ca ~i afara:
acelea 0 lansasera pe Stephanie pe piata seduqiei, locul iarna I~i ~ternea zapada, vara, canicula; sarbatorile sco-
acela vast, insorit, un de femeile placeau barbatilo~; toc- te~u in evidenta curgerea timpului, pomul de Craciun,
mai pe ea, care se credea exclusa, ea, care se marginalizase noapte de Sanziene; veneau acolo pacienti ca sa nasca,
~i horarase sa nu provo ace nici priviri, nid declaratii de sa se vindece, sa moara, se intampla sa fie internate ~i
iubire. Stephanie era 0 ranara la locul ei, daca putem celebritati. Un microcosmos in metropola. Acolo, Ste-
nl.lmi astfel pe cineva care n-a ~tiut nicic:1nd ce inseamna phanie nu numai ca exista, dar se ~i simtea utila. Orele
dezordinea. Austera din pridna complexelor, nu cuteza zilei curgeau repede una dupa alta, programate pentru
nhnic, se ferea de petreceri, de baruri ~i club uri de noap- ingrijiriea bolnavilor, vizite, deplasari la infirmerie, in-
teo Sigur ca in timpul unui film, sau cand citea u~ ro- registrarea temperaturii pacientilor; pentru ce ar avea ea
man, visa ~i ea la 0 poveste de dragoste, dar ramanea nevoie de 0 alta viata, de 0 viata Intr-un alt loc?

138 .. 139
- Buna ziua, Stephanie, spuse Karl zambind, cind - Acum sunteti mai zgarcit la yorba.
abia intrase in camera ~i n-apucase sa deschida gura. - Ei bine: aveti un neg pe nas?
- Buna ziua. In sfarsit,
, azi 0 sa aveti , vizite. -Nu.
- Ma tern ca da. - 0 patamov?
- De ce spuneti, asta? N u va bucurati? , - Nici.
- 0 sa se infierbante atmosfera! - Ei, vedeti! incheie el, fericit ca avea dreptate.
- Adica? Stephanie incepu sa rada ~i ie~idin camera.
- In ochii dumneavoastra, 0 sa fie chiar caraghios. Spre deosebire de ziua precedenta, continua sa fie
Pentru ele sau pentru mine, mai putin. binedispusa. I~i regasise natura joviala.
- ~i ele cine sunt? In timpul dupa-amiezii, trecand preocupatii dintr-o
- Nu ghiciti? camera intr-alta, pricepu mai bine ce 0 anuntase Karl -
-Nu. era amuzant ca scrisese K in loc de c... In sala de as- ,
- Ei, atunci, rabdare, 0 sa aveti parte de un spectacol. teptare, ppte femei tinere, una mai splendida decat cea-
Stephanie se gandi c-ar fi mai bine sa puna punct ~i lalta, se priveau cu ura; ai fi zis ca sunt ni~te manechine
sa-si
, vada de treaba. venite la un casting. Nici una n-avea 0 legatura oficiala
El zambea. cu pacientul ei, cu exceptia ro~catei suberbe, care, lau-
Cu cat trebaluia mai preocupata pe langa patul lui, dandu-i-se infirmierei-~efe cu titulatura de fosta sOfie,
cu atat zambetul i se largea. capata prioritate. Celelalte ~ase - amantele - ridicara
Cu toate ca-~i jurase sa nu puna intrebarea, ceda din umeri vazand-o cum se indeparteaza ~i apoi con-
pana la urma ~iexclama: tinuara sa se masoare una pe alta fara pic de amabilitate.
- De ce tot zambiti? I~idezvaluiau oare existenta? Erau oare amante succesive,
- 0 femeie frumoasa se ocupa de mine ... sau amante simultane?
- De unde stiti?
, , Nu rna vederi.l
Stephanie i~i facea drum pe acolo cat putea de des,
- Va aud ~iva simt. dar de saturat, tot nu se satura. Cand i~i paraseau locul
- Poftim?
ca sa intre la Karl, femeile faceau exact acee~i manevra:
- Dupa voce... dupa mi~cari, dupa aerul care se cea care intra pe culoar i~i alunga intr-o secunda aerul
mi~ca in urma gesturilor pe care Ie faceti, dar in special ciufut de pana atunci ~i, cu batista in mana, i~iarbora 0
dupa parfumul pe care-l emanati, reperez 0 femeie fru- expresie rav~ita de spaima cu ochi inlacrimati. Ce tea-
moasa. Sunt sigur.
tru! In fond, cand jucau ele teatru? Atunci cand, fiind
- Gogo~i! ~i daca ~ avea un neg pe nas sau 0 pata impreuna, se stapaneau una fafa de alta, sau cand se
m~ ~
apropiau tremurande de amantul lor? Erau vreodata
- M-as, mira.
sincere?
140
141
Ultima intra in camera la ora patru dupa-masa ~iie~i Ziua urmatoare, Karl 0 int:1mpina zambind.
dupa un minut urland: - Ei, v-ati distrat bine ieri?
- E mort! Doamne Oumnezeule, a murit! - Ce a fost distractiv?
Stephanie ie~ivalvartej din birou, se repezi la pat, ii - Sa obligi ni~te femei care se urasc sa se intaIneasci
lua pulsul lui Karl, urmari indiciile de pe ecran ~iex- ~i sa-~ipuna la incercare rabdarea. Va spun sincer, ~ fi
dama: . preferat sa fiu ~i eu afara, in sala de ~teptare. S-au luat
- Terminati va rog! A adormit, asta-i tot. Vizitele de par?
de dinainte I-au epuizat. In starea lui. .. - Nu, dar au transformat sala de ~teptare in con-
Amanta se ~eza cu genunchii stran~i, ca ~icum asta gelator. M-ati auzit cand am dat-o afara pe ultima?
o calma. I~i mu~ci unghia de la degetul mare, lunga ~i -.- Pe ultima? Nu. Cine a venit dupa Dora?
ro~ie, ~ipe urma, furioasa, bombani: - 0 bruneta pe platforme.
- TicaIoasele, au fa.cut-o dinadins! L-au sleit de pu- - Samantha? A, ce rau imi pare, ~ fi vrut s-o pri-
teri, ca sa nu-mi ramana mie nimic. mesc.
- Ascultap ce va spun, domni~~ara,avep in fata dum- - N-ati putut.
neavoastra un om care a suferit un accident foarte gray - Dar ce-aveam?
~i nu pareti ci va dati seama de lucrul asta. Nu va g:1n- - Va era somn! ~i ea credea ci erati mort.
diti declt la persoana dumneavoastra, la rivaleledumne~- - Samantha exagereaza mereu.
voastra. E de-a dreptul ru~inos! - Exact asta mi-am permis sa-i spun ~ieu.
- Spuneti-mi va rog, dumneavoastra sunteti platita Ii treceau mii de intrebari prin cap in timp ce se
ca sa va ocupati de el, sau ca sa ne dati noua leqii de ocupa de el. Care din cele ~ase amante era cea actuala?
morala? o iubea pe vreuna din ele? Ce ~tepta el de la 0 femeie?
- Ca sa rna ocup de el. ~a ci va rog sa plecati de Le alegea doar dupa fizic, ~i de aceea trecea de la una la
aici. alta? Nu urmarea declt legaturi erotice, niciodatcl 0 re-
- Ia mai lasati-ma-n pace! Patru ore am ~teptat. latie durabila? Initiativa 0 lua el? Cat de mult se baza pe
- Foarte bine. 0 sa chern paza. frumusetea lui? Cum era ca amant?
Manechina ceda amenintarii bombanind ~i se inde- Karl exdama:
parta, datinandu-se pe pantofii ei platforma. - Sa ~titi ci azi va simt cam preocupata!
Stephanie ii spuse in gand "Dezmatato!" ~i apoi i~i - Eu? A, nu.
dedici timpullui Karl; ii inaIta patul, ii tampona ure- - Ba da. Vreo problema cu sotul?
chile, verifici perfuzia, ~i fu multumita vazandu-l c~-~i - N u sunt maritata.
vine in fire. - Cu partenerul?
- In sfaqit pot sa lucrez, spuse ea cu un oftat. - N-am nici partener.

142 . 143
'- Prietenul? pas este sa te mu{i Impreuna cu ea. Or, Imi zicea{iea nu
- Da, asta e. 0 problema cu prietenul meu! Iocui{i Impreuna.
N-avea curajul sa-i marturiseasea unui barbat care 0 - Nu-IInvinui{i pe el. Poate ca eu sunt cea care re-
gasea fermeeatoare ea traie~te Intr-o deplorabila singura- fuza...
tate, asa
, ea-si
, inventa un Iogodnic: se horarl ca In came- - Refuzati? ,
ra 221 sa aiba aparen{a unei femei normale. -Nu.
- Ce-i repro~afi? - ~adar, Ralf e un idiot. Nu va merira. Cum sa
- Mm. Nimic ... Nimic precis... Imi puneam unele stai departe de 0 femeie cu un asemenea parfum ...
Intrebari In Iegatura cu el. .. Ma-ntrebam daea nu-i um- Pe Stephanie 0 cuprinse panica. Ce parfum? Nici-
bla ochii ~iprin alte paqi. .. odara, In cei douazeci ~icinci de ani pe care-i avea, nu-~i
- Sunte{i geloasa? imaginase ea emana un parfum anume ... In mod reflex
Stephanie ramase srupefiata. Lasand la 0 parte ea nu I~i duse bra{ul Ia nas. Ce parfum? Nu sim{ea nimic.
Despre ce era Yorba? Nu-~i cumpara nici parfum, nici
era obi~nuita sa i se puna 0 asemenea Intrebare, I~idadu
apa de toaleta. Oare mirosul sapunuIui? Trecea repede ...
seama chiar In clipa aceea ea era geloasa pe Karl.
DetergentuI? Balsamul de rufe? N u, tot personalul spi-
Tacu. EIIncepu sa rada.
taIuIui primea hainele curate de Ia acee~i spaIatorie.
- Deci sunte{i geloasa!
Mirosul ei? Mirosul ei propriu? Era placut, neplacut?
- Cine nu e?
Mirosea ace?
- Eu, dar prefer sa nu vorbesc despre subiectul asta.
Dupa 0 pauza de numai treizeci de secunde, Intreba
Sa revenim Ia dumneavoastra. Cum 11 cheama?
cu respira{ia taiara:
Stephanie ar fi vrut sa raspunda, dar nu-i veneau In - A ce miros? A transpirafie?
minte declt nume de ciini, Rex, Titus, Medor, Tommy ... - Suntefi nostima! Nu, transpirafia dumneavoastra
Era disperara, dar apuea sa articuleze: n-am sim{it-o. Mai bine, trebuie sa fie divina ~i prea
- Ralf1 m-ar excita.
De fapt ~i Ralf era nume de cline, un doberman pe - Glumiti? ,
care-l vedea ea des, dar spera sa nu-i dea de banuit lui - Ave{iun parfum Imbatator. Daea Ralf nu v-a spus
Karl, fiindea numele se Inralnea ~ila oameni. niciodata lucrul asta, atunci e fara discu{ie un capsoman.
- Ralf e un mare prost, daea vre{i sa ~ti{i parerea In seara aceea, clnd se Intoarse In garsoniera ei, Ste-
mea. phanie continua seria de experien{e.
Uf, Ii Inghi{ise minciuna ... Dupa ce trase perdelele, se dezbraea ~i, a~ezata pe
- Dar nici nu-l cunoasteti.
, , . pat, Incerea sa se miroasa. I~i lipi narile de toate paqile
- Cand InraIne~ti 0 femeie ~a de splendida cum accesibileale corpului. Hcu aceste contorsiuni anevoioase
sunte{i dumneavoastra, cu un asemenea parfum, primul Inainte de du~, apoi Ie relua. Degeaba.

144 . 145
Pe urma, cu toate d-~i detesta nuditatea, nu se im- - Erati aici?
brad ~i mai testa 0 metoda: se rasucea brusc ~i lasa na- - De un minut. N-am vrut sa va trezesc.
rile sa capteze mirosul degajat de trupul gol; dupa trei - Nu dormeam. Acum inteleg de ce rna gandeam
mi~dri din astea, facea stanga-mprejur pe caIcaie ~i, cu la dumneavoastra.
nasulin vant, se precipita sa inspire dara de parfum, de Continuara sa vorbeasd, in timp ce Stephanie con-
pard executa un balet. N u reu~i sa prinda nici cel mai trola starea bolnavului. Risd inca 0 experienta. De
vag miros, dar simtea cel putin 0 adevarata placere mi~- vreme ce 11observase zirnbind ori de cate ori mergea in
candu-se goala. spatele lui cu bratele deschise, se apropie ~imai mult, i~i
Cand sa se ~eze la masa, farfuria ~i tacamurile cere- apled bustul deasupra fetei lui Karl. Victorie! Placerea
monioase 0 intimidara, ~a d-~i puse un halat; dar in li inunda chipul. Era dovada concludenta d nu min tea:
timpul mesei 11desfacu putin cate putin, pana cand ~i-l trupul ei degaja intr-adevar un parfum care-l fermeca
scoase de tot, sperind ind sa-~icapteze parfumul. pe Karl.
I~i cerceta, in fine, garderoba, mirosi lenjeria pe care Se distra apropiindu-se ~i mai mult de el, ~i la un
o purtase, 0 compara cu cea pe care n-o purtase ~ireveni moment dat, parul ii mangaie obrazul. Ce ~i-ar fi in-
la cea dintii ... remarcind parca ceva, dar un ceva aproa- chipuit colegii dad ar fi surprins-o aplecata in felul asta?
pe imperceptibil, 0 esenta subtila ce se estompa ~i-i sd- N-avea importanta! Ii facea atata pl:lcere sa priveasd
pa de cum credea c-o identifica. acest cap superb, luminat de bucurie!
. Se hotari sa se culce goala. In felul asta, putea sa-~i La sfaqit, cand, aplecata cu decolteul sub narile lui,
repereze parfumulintre cearceafuri dimineata urmatoare, li spuse d trebuia sa se ocupe ~i de alti pacienti, Karl
cand se trezea. Dar, dupa 0 ora de zvarcoleli, de pipai- bolborosi ceva de pard era la un pas de le~in:
turi, de mirosit, i~i dadu seama d 0 innebunea goliciu- - Ce fericire d se ocupa de mine 0 femeie ~a de
nea, i~i puse pijamaua ~iadormi. frumoasa ...
- Exagerati, nu sunt 0 femeie de vis, departe de ~a
A doua zi, intra pe tacute in camera, inainta spre pat ceva!
fara sa-l previna pe Karl. - 0 femeie de vis nu e cea la care viseaza 0 femeie,
Dupa treizeci de secunde, Karl zambi. Dupa inca un e femeia pe care 0 vede barbatul.
minut, ingaima putin nelini~tit:
- Stephanie? Sirnbata ~i duminica, Stephanie era libera. Ii fu dor
Ea ar fi dorit ca jocul sa mai continue, dar prezenta li de Karl. Trecu prin diferite stari. Pe de 0 parte, conti-
fu dezvaIuidi de 0 seringa ce luned pe tavita meta}id. nua sa se plimbe goala prin casa vra.nd sa-~ifad mai ac-
-Da. cesibila acea calitate a trupului pana atunci ignorata:
Karl suspina u~urat. parfumul. Pe de alta parte, planse mult, foarte mult,

146 ~ 147
fiindca isi
, luase inima in dinti, si
, intrase intr-un magazin alt ritm: trezirea bolnavilor, luarea temperaturii, distri-
chinezesc cu haine de matase brodata, care 0 readusese buirea pilulelor, zanganitul de cesti
, si, farfuriute.,
cu picioarele pe pamant: era pocira ~i grasa. La ora ~apte jumatate, proaspata, alerta, triumra.toare,
~adar, ca sa evite privirile altora, se incuie in casa, se Stephanie aparu in camera lui Karl ~i lansa un "buna
.
hrani cu conserve, dialoga doar cu televizorul. De ce nu zma ..I"
erau to~i barba~ii la fel de rafina~i cum era Karl? De ce - Cum? Stephanie, deja? spuse surprins barbatul
societatea dadea intaietate vazului ~i dispre~uia alte sim- legat la ochi.
~uri? Intr-o alta lume, cea a mirosului, ea, Stephanie, era - Ei, da. Una din colegele mele s-a imbolnavit -
o femeie incantatoare. Intr-alta lume, era seducitoare. ~tiu, lumea se mira ca 0 infirmiera sau un doctor pot
Intr-o anume camera, ~tiuta doar de ea, era ,,0 femeie ~a avea probleme de sanatate. ~a ca fac eu treaba ei.
de frumoasa". ~tepta diminea~a de luni ca pe 0 eliberare. - ~i eu pe a mea: ca bolnav. Se pare ca joe bine
J~i dai seama ce spui, sarmana de tine? E~ti 0 posi- rolul asta.
bila alegere numai pentru un orb paralitic. Ce dezastru!" - Da, foarte bine.
Dupa veselia extrema, urma descurajarea. - Din nefericire ...
Trecura inca doua zile cu oscila~ii de la plansete la - Voiam sa spun ci nu va plange~i niciodara.
extaz, de la mila la entuziasm. ~i, cand primi duminica - La ce mi-ar servi?
seara un telefon de la spital cu rugamintea sa vina mai Ceap dimine~ii era inca lip ira de geamuri.
devreme luni diminea~a, accepra imediat. Stephanie nota temperatura bolnavului, schimba per-
fuzia, modifica unele dozaje ~i ii ra.cu 0 injeqie. Scoase
Dis-de-diminea~a, echipele se schimbau la bufet, unde, apoi capul pe coridor ca s-o cherne pe asistenta.
la un cappuccino - ultimul pentru unii, primul pentru - Doamna Gomez, veni~i sa rna ajutati la spalat!
ceilal~i - infirmierii din tura de zi Ii inlocuiau pe cei Karl protesra vehement.
care lucrasera noaptea. In c1adirile spitalului domnea - N u pute~i sa-mi face~i una ca asta!
mai inrai un moment indecis, albastru-gri, ca 0 tacere - Adica?
suspendata, ~i apoi se opera transformarea, care dura cat - Spalatul!
sa dai pe gat 0 gura de lichid in~epator ~i sa schimbi Stephanie se apropie de el. N u in~elegea.
cateva vorbe, dupa care incepea ziua de lucru, cu zgomo- - Ba da, de ce nu?
tul carucioarelor, al usilor,
, scarraitul
, incaltarilor,
, perma- Contrariat, Karl se stramba ~i dadea din cap de la
nentul du-te vino de la toate etajele, vajaitul aspiratoarelor stanga la dreapta, ca ~i cum cauta ajutor.
din casa scarii, agita~ia de la parter, unde funqi~narii - Nu ... nu-mi place ideea!
recep~iei i~i deschideau ghi~eele. Culoarele trepidau in - Linistiti-va,
, , ,
sunt obi~nuira.

148 149
Cand intra doamna Gomez, Karl se opri. lar Stepha- Gandul asta Ii dadu curaj ~i se concentra asupra de-
nie, presupunand ca-l calrnase, puse mana pe 0 manu~a taliilor ca sa-~itermine cu bine treaba. Facu insa impru-
~ipe flaconul cu sapun lichid. denfa sa-i priveasca fafa ~iobserva ca strangea din dinti,
Dintr-o singura mi~care, doamna Gomez dadu la 0 f'alcileii erau incle~tate, chipulii tremuta. In timp ce Ii
parte cearceaful, Karl ramase descoperit ~ipe Stephanie masa gatul, auzi un murmur:
o incerca, tara sa vrea, 0 emotie.
, Era frumos. Cu totul si , - Imi pare foarte rau.
cu totul. Nimic din trupul asta nu i se parea respingator. Simti atata suferinta in acde vorbe ~optite, ca-i ceru
Totul 0 tulbura. doamnei Gomez sa raspunda ea la soneria ce venea de la
~a ranit, imobilizat cum era, nu parea bolnav. Ste- camera 209.
phanie i~i intoarse privirea. Ii trecu pentru prima oara - Termin eu aici, doamna Gomez, 0 sa rna descurc.
prin cap ca n-avea voie sa priveasca nuditatea unui bar- De cum ramasera singuri, se apleca ~i-l intreba cu
bat fua sa-i ceara permisiunea. Datorita momentului blandete.
astuia de ezitare, gestul brusc ~iindiferent cu care doam- - Va pare rau? Pentru ce?
na Gomez trasese ceaqaful ii paru violent. - Imi pare extrem de rau, repeta d, dand din cap
De unde sa inceapa? de la stanga la dreapta.
~tia pe de rost mi~carile, Ie tacuse de sute de ori, dar Ne~tiind ce i se intamplase, Stephanie Ii masura cor-
prezenpllui Karl 0 intimida. Coapsele, torsul, abdomenul, pul cu privirea, ~ipricepu dintr-odata motivul.
umerii, pe toate Ie va atinge. De obicei, spaIa pacientii Avea 0 ereqie.
cum treci buretele peste 0 panza cerata; dar cu d era Fara sa vrea, Stephanie ii admira sexul invelit de 0
altceva, 0 impresiona. Daca n-ar fi fost patul de spital, pide fina, a carui ereqie era un compliment ~i care i se
tara pretextul asta, nu l-ar fi vazut niciodata gol. In ciu- parea ~i puternic, dar ~i catifdat; pe urma i~i reintra in
da placerii pe care i-o tacea d cu "parfumul incantator", rolul de infirmiera, se dezmetici, pricepu ca trebuia sa-l
de amanta tot n-ar fi ales-o, nu? calmeze pe Karl.
Fara scrupule, doamna Gomez incepuse sa-l frece - Nu-i nimic. Suntem obisnuiti.T, Eo reactie, auto-
din partea unde se afla ea. Ca sa nu dea de banuit, Ste- mata.
phanie i~i infranse reticenta ~i se puse pe treaba. Ea -Nu!
freca totu~i mai delicat, cu mi~cari mai invaIuitoare. - Ba da, nu va nelini~titi, ~tiu despre ce e yorba.
"Dar ce-i cu tine, idioato? i~i spuse. Omul asta e Dar el replica furios.
paralizat. Paralizat! Asta inseamna ca nU-fi simte mana. - Nu, nu ~tifi ddoc despre ce e yorba! Nici 0 clipa!
Ori ca-l ciupe~ti, ori ca-l mangai, efectul e identic: cu ~i nu mai spunefi orice va vine la gura: reaqie automa-
alte cuvinte, zero." ta ... Daca rna atinge cineva pe gat, nu simt nimic. Cand

150 . 151
se ocupa de mine col ega dumneavoastra Antoinette, sum - Strigatul acela pe ton de catastrofa "Dumnezeule,
relaxat, nu-mi vine sa strang din dinfi. De ce? Fiindd ce-am facut?", cand n-ati, pricinuit decat 0 reactie, fizio-
nici Antoinette, nici doamna Gomez n-au parfumul logid. Va dati, seama de absurditatea situatiei?
,
dumneavoastra. Am incercat sa va previn. Rasera amandoi cu 0 pofta neb una cateva secunde.
- Haidefi... nu e mare lucru ... - Acum, hai sa fim serio~i. Sa punem punct umi-
- Dad nu-i mare lucru, ce mai e mare lucru? ex- limelor.
, Toaleta mi-o va face altcineva. Ati, imeles?
,
clama el cu vocea sugrumata. - Am imeles.,
- Nu trebuie sa va simfifi jenat, pe mine nu rna La drept vorbind, Stephanie nu era sigura d infele-
jeneaza, minfi Stephanie. sese; ceea ce refinuse era faptul d avea puterea, puterea
aceea noua, ametitoare,
, de a excita un barbat. Ba mai
- Nu va jeneaza? MulfumesC! Infeleg ca nu sum
mult! Un anume barbat, acest barbat superb, acest barbat
altceva decat un infirm!
plin de femei, barbatul asta pe care ~i-l revendicau aratea
Stephanie observa d lacrimile-i umezeau pansamemul
amame sublime! Ea, grasa, dezmo~tenita de soarta.
de la ochi. Ar fi vrut sa-l stcanga la piept ~i sa-l conso-
Stephanie evita tot restul zilei camera 221, deoarece
leze, dar nu-~i putea permite a~a ceva. Dad ar sur-
i se parea d mulfi colegi banuiau ce se petrecuse, fiind-
prinde-o cineva in postuta asta, 0 infirmiera finand in
d prea ciudat se uitau la ea tot timpul. De fapt, fara
brafe un barb at gol, ~i el, in halul asta! Ca sa nu mai
sa-~i dea seama, era mai volubila ca de obicei, mai exu-
spunem d, invaluindu-l cu mirosul ei, lucrurile s-ar
beranta, ~i obrajii i se imbujorau din te miri ceo
agrava ...
- Spune drept, Stephanie, nu e~ti indragostita? 0
- Ce-am facut, Dumnezeule, ce-am facut? se lamen-
imreba Marie-Therese pe ton vesel, camat, sarind peste
ta ea.
r ~i prelungind voluptuos vocalele.
Imerveni 0 schimbare. Acum trupullui Karl se zgaI- Pe Stephanie 0 trecu un val de caIdura ~i nu raspun-
faia. Gatul scotea sunete. Stephanie voia sa cherne aju- se. Zambi doar ~i se grabi spre farmacie.
toare, banuind ce se inrampla. - E indragostita, hotari Marie-Therese, dand din
- Ce facefi? Radefi? cap.
Karl confirma cominuandu-~i casul zgomotos. ~i totu~i, Marie-Therese se in~ela: Stephanie nu se
Viizand d erectia
, descreste
, pe masura ce rasetele i se indragostise, devenise pur ~i simplu femeie.
imefesc, Stephanie, din nou calma, rase ~i ea pe infundate. In acea seara, se dezbrad, dar nu se ascunse de oglin-
II acoperi cu un cearceaf, se ~eza langa el pe pat ~i-l da, ci se posta in fap ei.
~tepta sa-~i traga suRetul. - Placi! POfi sa placi!
Pe urma, il imreba: Spunea asta corpului ei, anunfandu-i pard 0 recom-
- Ce v-a amuzat? pensa.

152 153
- Corpul asta excita un barbat, Ii spuse Stephanie daea nu cumva acolo timpul trecea mai repede. Trecind
imaginii din oglinda. pragul camerei 221, trecea de partea cealaltii a unei ba-
ReHexiacorpului nu parea convinsa. riere invizibile ~iintra in alt univers.
- Ba da! insista ea. N u mai departe de azi-dimi- Pe la prinz, in timp ce Karl ~i Stephanie vorbeau de
nea~a... lucruri anodine, el 0 intrerupse, ~ischimba subiectul:
~i ii povesti femeii din oglinda ce se intamplase in tim- -.- Cum va imbdcari in afara spitalului?
pul diminerii, cu amanunte despre forra mirosului ei. .. N u-i trebui decat 0 clipa ca sa ~tearga din minte
Cind i~i term ina povestirea, i~i puse halatul de baie, realitatea, imbdcamintea otova care 0 ~tepta in vestiar,
minea ~iapoi se arunea in pat sa cugete, sa tot cugete la sau in dulap, ~iminri.
acelasi
, lucru. - Fuste.
- A, ce bine.
Marti, dimineata, in zori, de cum intra in vestiar, 0 - Da, fuste ~ibluze. De matase, daea se poate. Une-
ruga pe doamna Gomez sa accepte - in schimbul unor ori deux-pieces. Vara, rochii subriri. ..
mici servicii si
, fira sa dea de banuit - sa-i faea ea toaleta - Incantator. ~i iarna?
pacientului din camera 221. Stephanie ro~i la gindul enormitarii pe care urma sa
Dupa ce Karl fu gata cu toaleta, se duse la el. i-o serveasea.
- Multumesc
, ea n-ati, venit, suspina el. - Imi place pielea. Nu pielea motocicli~tilor, pielea
- E prima oara ea aud asta! sofisticata, glamour, pielea ~ic, inrelegeri?
- E ciudat, nu? Exista oameni fara de care nu-ri - Sunt nebun dupa ~a ceva! Ce pacat ea nu va pot
pasa daea e~ti gol, dar fara de alrii, iri pasa. Desigur, vedea.
pentru ea vrei sa Ie placi. - Aici lucram in pantaloni ~ibluzon. Nu prea e sexy.
- Vre~isa-mi placeri?intreba ea cu vocea sugrumata. - Nici pe dumneavoastra?
Cind ii auzi raspunsul, simri c-o ia cu le~in. - Nici pe mine.
- Da, ~ dori. Cel pu~in ~ fi doric. - Ma-ndoiesc. In fine, va razbunari cand ie~iri in
- Ari c~tigat! Imi placeri. or~.
Se apropie de el ~i-i atinse u~or buzele. - Exact ... rna razbun ... '
- Visez, sau m-ati, sarutat? exclama el. Dupa-masa, la i~irea din spital, se horari sa trans-
- Visati!, forme minciuna diminerii in realitate ~i se indrepta spre
Gura ei pastd toata ziua amintirea acestui contact. marile magazine de pe bulevardul Haussmann. Pentru
Era posibil sa fie atit de minunat? asta, lua metroul, lucru rar pentru ea, fiindea de obicei
Cu toate ea se foqa sa nu-i neglijeze pe ceilalri b"ol- mergea pe jos. Locuia de ani de zile "in spatele spitalu-
navi, petrecea tot mai mult timp in camera lui Karl, asta lui". Dad ~ti strain la Paris, n-ai cum sa ~tiice inseamna

154 155
"in spatele spitalului", intrucat La Salpetriere are doua - Va dafi seama, Stephanie? In sfar~it, 0 sa vad.
intrari, ambele principale, ~i fiecare da in unul din cele Stephanie inghifi in sec. Foane bine c-o sa vada, dar
doua bulevarde, care marginesc domeniul spitalului. Care o s-o vada pe ea! Era 0 catastrofa, trezirea din vis, moar-
sa fie intrarea din fafa, ~i care cea din spate? Ca sa percepi tea relafiei lor ...
asta, trebuie mai intai sa invefi geometria apane a Pari- - Stephanie, m-auzifi? Mai suntefi aici?
sului, care de~i construit in cerc, are 0 fafa ~i un spate ... Se eazni sa rispunda pe ton vesel.
"fafa" da spre interiorul cercului, spre catedrala Notre- - Da, va aud. A1j fi fericita daea v-afi reeapata ve-
Dame; "spatele" priv~te spre centura. Stephanie locuia derea. Sincer, fericita. Fericiti pentru dumneavoastra.
in Chinatown, intr-o garsioniera din varful unui bloc-turn, ~i in sinea ei, adauga "dar nu fericiti pentru mine".
nu departe de zona suburbana, ~adar "in spate". Pe urma, nu se mai lisa macinata de propria-i amara-
Trebuia sa coboare sub pamant, sa stea nemi~cata in- ciune, ci il acompanie pe Karl in entuziasmullui naiv.
tr-un vagon arhiplin chinuiti de transpirafie ~i tumult, Dupa-masa la ora patru, ie~i din tura tocmai cand
sa coboare impinsa din toate parfile, sa se imbulzeasea Karl, anesteziat, intra in sala de operafie.
apoi cu valul multimii,
, si
, toate astea la un loc insemnau
pentru ea 0 aventura. Dupa ce intra de mai multe ori ]oi, dupa 0 noapte de somn agitat, 0 porni spre spi-
gresit, in diverse cladiri, fiindea fiecare imobil allantului
, tal cu inima impovarata.
comercial vindea un anume produs, se trezi, impresionati, Mara ploua.
la raionul "Moda femei". Era dimineafa ~i Parisul W ie~ea zgomotos din toro-
I~i invinse timiditatea ~i Ie lasa pe vanzatoare s-o aju- peala. Strazile aparfineau giganfilor, care in restul zilei
te; dupa cateva alegeri neinspirate, dadu peste patru stiteau ascun~i: camioanele, benele ma~inilor pentru
toalete care semanau cu ce-i descrisese lui Karl si care,
) colectarea gunoiului. Cand treceau pe langa ea, vehiculele
spre uimirea ei, nu-i stiteau rau deloc ... astea 0 stropeau cu apa.
Soarele nu straIucea mai puternic decat luna. Se pu-
Miercuri dimineafa, Stephanie aparu cu totul nea~- tea adaposti, fara sa se ude, sub viaductele vibrante ale
teptat in taior de piele, luandu-~i prin surprindere cole- metroului suspendat. Bombanea: "Ce conteaza cum rna
gii, care nu se zgarcira cu complimentele. Imbujorata, vede! Uscati sau uda, 0 sa ramana inmarmurit. Tot una
isi
, puse bluzonul obisnuit, dar se simtea deJ'a putin mai
) ))
e, inutil sa rna feresc". Mergea cu ochii {inta pe luciul
altfel, si
, nu se incheie, intentionat,
, la primii doi nasturi. asfaltului ~i se gandea ea din momentul acela 0 sa rein-
Intra in biroul infirmierei-sefe,
, care 0 instiinta
"
ea pa- tre in corpul ei ingrat, care nu placea nimanui. Un foc
cientul din camera 221, Karl Bauer, fusese transponat de paie! Asta fusese frumuse{ea ei. Un picnic la iarba
la blocul operator, ca sa i se faea operafia la ochi. . verde! lsi luase vacanta,) de la uratenie, dar 0 vacanta
) )

II gasi, ~adar, pe Karl, radiind de bucurie.


prea scuna.
156
157
In acel~i timp, i~i repro~a tristetea. Ce egoista era! - Regulamentul asta al vostru rna impiedici sa rna
In loc sa se gandeasci la el, la fericirea lui, se gandea doar vindec! N-o sa rna fac bine daci aud doar papuci ~isan-
la ea. 0 biara indragostita, 0 femeie rea ~i, fara discutie, dale de cauciuc. Am nevoie sa fiu privit nu numai ca
infirmiera proasra: 0 gram ada de erori. In fond, ea in- fiin{a umana, ci ~ica barbat.
s~i nu era altceva decat 0 eroare. I se facu imediat frici de rugamintea lui, pentru ci
Inerra, epuizata, Stephanie impinse poarta spitalului banuia c-o sa accepte.
cu umerii lasati, zdrobita de 0 descurajare pe care 0 sim- - Va rog, Stephanie, n-ati vrea sa uitati pentru ca-
tea
, definitiva. Coridorulintunecat care ducea la camera teva minute regularnentul ~isa veniti aici, pentru mine,
221 i se paru mai lung ca niciodata. ~inumai pentru mine cu pantofii de strada, nu cu cei de
Mara, ploaia afara rapaia piezi~ pe geamuri. serviciu?
Vazu din pragul u~ii ci mai avea bandajele la ochi. -Dar ...
Cand se apropie de pat, Karl tresari. - 0 sa va dea afara pentru atata lucru?
- Stephanie? - Nu ...
- Da? Cum va simtiti? - Va implor sa-mi faceti placerea asta.
- Cred ci operatia n-a reu~it. - 0 sa rna gandesc.
Stephanie i~i simti urechile infierbantate de un val ~i, intr-adevar, Stephanie se gandi neintrerupt, dar
de sange. Era fericira, Karl n-o va vedea niciodata! Acum, in specialla pantofii pe care sa-i incalte, fiindci baschetii
daca el voia, era gata sa-i povesteasci toata viata ei. Da, cu care mergea ea de obicei nu l-ar fi satisfacut pe Karl.
putea sa accepte sa devina infirmiera atrasa de acest bar- In pauza, ceru sfatul celor mai elegante dintre cole-
bat, cu conditia
, ca, din adancul orbirii lui, sa-i vorbeasci ge, care 1isugerara cateva magazine de pantofi.
cand ~icand de frumusetea ei. Cum majoritatea infirmierelor erau din Martinica,
In urmatoarele ore, dadu dovada de 0 energie ine- Stephanie coborl dupa orele de lucru in subteran, lua
puizabila ca sa-i ridice moralul, acea energie pe care 0 ai metroul ~ise trezi in nordul Parisului, la Barbes, cartie-
cand, dupa un e~ec,iti recapeti speranp. rul african al capitalei, unde vitrinele expuneau din bel-
Timp de mai bine de 0 saptamana, multumita aces- ~ug pantofi ingu~ti, sofistica{i, la preturi rezonabile.
tei constante stari pozitive impecabile, Stephanie reu~i De cateva ori era cat pe ce sa se intoarci din drum,
sa-i insuRe mult curaj. pentru ci unii negustori se adresau in mod evident doar
prostituatelor ~i ii aratau numai modele provocatoare,
Intr-o zi, era miercuri - Karl spuse oftand: agresive, imitatii grosolane atat ca forma, cat ~i ca ma-
- ~titi ce rna face eel mai nefericit aici? Ca nu.mai terial.
aud sunetul pantofilor cu toe. Fusese sfatuita sa mearga la "Grand chic parisien",
- ~a cere regulamentul. ~a ci intra acolo. Acel magazin cu lumina neon, stive

158 ~ 159
inalte de cmii, banchete desfundate cu tapiseria tocid. ~i Impinse u~a, i~i ~eza langa intrare pantoni vechi de
linoleum peticit nu-~i merita nici pe departe numeIe. spital astfeI incat sa-i poatii incilta rapid daci i-ar de-
Decisa sa cumpere, isi , lua inima in dinti, si , proba ranja cineva, apoi i~ipuse escarpenii negri.
ni~te panton cu toc, la feI de tematoare ca inaintea unui - ~i acum, la mund!
stagiu la ciobanii din Les Landes. La indrumarea vanza- Incepu sa trebaIuiasca in jurul patului. Tocurile as-
toarei, re~i tot~i sa aleaga ni~te tocuri pe care sa nu se cutite loveau cu vigoare podeaua, trepidau la opriri, dupa
clatine ~ise gandi ci ar trebui sa-~icumpere doua perechi. care aluneeau lin.
- Ce parere aveti de ~tia? Karl zambea eu gura pana la urechi.
Stephanie se plimba putin cu ei. - Ce fericire, murmura el.
- N u, nu i-ar placea sotului meu. Pe ne~teptate, Stephanie dori sa incerce ~iperechea
- N u-i plac pantoni de lac? stacojie.
- E orb. Nu, eu la sunet rna refeream ... suna ca - ~teptati 0 clipa, mai am 0 pereche. Ei, nu e prea
pantoni pentru prima comuniune ... ~ vrea un sunet diferita, dar ...
mai sexy. I~i puse - de data asta pentru placere - perechea
Incantata, vanzatoarea ii aduse ni~te modele cu linii cealalta, din piele de mieI, ro~u-aprins ~i, amuzata, i~i
mai elegante. continua treaba, oarecum invioratii.
- Foarte bine, incuviita Stephanie, zapacid. de con- Deodata, Karl intreba:
cordanp dintre sunet ~i curburile elegante. Aeum, ra- - E mai nna curelu~a?
mane sa aleg doar culoarea. -Nu.
- Culoarea e doar pentru dumneavoastra, ~a ci e - E piciorul mai dezgolit? Sunt pantoni mai decol-
mai simplu. tati?
Electrizatii de remarca vanzatoarei, Stephanie opta -Nu.
pentru acela~imodel in doua nuante, negru ~i ro~u. In - Sunt din pieIe de ~arpe?
sinea ei, simtea de fapt ci era 0 aiureala sa-~iia escarpeni -Nu.
ro~u aprins, nindci se indoia ci 0 sa-i poarte, dar in ziua - Atunci, ce culoare au? N u cumva rosii? ,
aceea, datorita lui Karl, i~ipermitea placerea unei fetite, Uluita, Stephanie connrma. Accidentul de ma~ina ii
care visa sa-i fure mamei toaletele provocatoare. deteriorase lui Karl nervul optic, iar ochii Ii erau aco-
Joi, i~i piti cumparaturile intr-o geanta de sport ~i periti de bandaje groase. Cum de ...
pleci la spital. Stephanie se repezi speriatii la u~a, i~iscoase pan toni
La zece si zece, ora la care era sigura ci toti doctorii i~i cu toc, i~ipuse din nou teni~ii de serviciu, inghesui ceIe
terminaser:l vizita, Stephanie ~opti in urech~a lui Karl: doua perechi noi in sacul de sport.
- Mi-am adus pantoni. - Multumesc,
, murmura Karl, m-ati, rista.tat.
,

160 . 161
- Cum de-a!i ghicit? Vineri incepeau zilele libere ~iStephanie fu luara prin
- N u vedeam diferenta, , dar va simteam
, diferita cu surprindere. Cum 0 sa se descurce ea trei zile farii el?
pantofii ceilal!i: mi~carile nu erau acele~i, vi se leganau I~ipuse in cap sa mai faca ni~te gesturi de dragullui:
altfel ~oldurile. Pariez ca e perechea pe care 0 alege!i ca i~ipetrecu citeva ore bune la un institut de infrumuse!are,
sa va placa Ralf. Ma in~el? dadu bani pe coafor, reu~i sa prinda ~i 0 program are la
-Mm ... manichiura ~i,cind ajunse acasa, i~icercera cu severitate
- Imi place teribil ~iglasul pe care-l ave!i acum, un hainele din ~ifonier.
glas cu savoare de fruct, cantat, bine timbrat. E bizar, "Lui ce i-ar pliicea?Ce nu i-ar pliicea? a sa fac doua
fiindca un glas atat de plin e apanajul femeilor negre! mormane. "
Ceea ce nu sunteti, , nu? Se obliga sa nu tri~eze, goli toate rafturile ~isambata
- Nu, insa am puncte comune cu colegele mele din ie~idin casa cu mai multe pungi, pe care Ie depozita in
Maninica. fa!a la Crucea Ro~ie.
- Da, aud ~iasta. Bazinul robust, mare, 0 piele de ze- Duminica, decise sa mearga inca odata la Barbes sa-~i
i!a, intinsa, care inviiluie trupul cu subtilitate. Ma in~el? umple dulapul descompletat ~i sa cugete la ce-i spusese
- Cum ~ti!i asta? Karl despre femeile rarunde. Daca lui ii pliiceau, trebuia
- Dupa cum va legana!i pe pantofii cu toc, dupa sa-~i poata schimba ~i ea gusturile. Se ~eza intr-o cafe-
voce. Femeile slabe au rareori voci frumoase. E nevoie nea ~iprivi atenta acel permanent du-te vino.
de 0 cutie de rezonan!a voluminoasa pentru ca vocea sa Ce contrast intre Barbes ~i Chinatown! Ce diferen!a
capete profunzime ... Dupa cum e nevoie ~ide un bazin de canierul ei! In continuarea strazilor asiatice, erau strazi
mare pentru ca vocea sa fie bine instalata, armonioasa. africane ~i totul se schimba, nu numai mirosurile - du-
N u se spune despre 0 voce ca are volurn? Daca vocea e pa mirosurile verzi ~i galbene din Chinatown, rezultat
~a, atunci ~i femeia e la fel. Ce fericire! al amestecului de verde!uri ~iriidacini, urmau, la Barbes,
- Chiar crede!i tot ce-mi spune!i? parfumurile persistente, piperate, patrunziitoare, care in-
- ~i inca cum! a voce se hriine~te cu volum ~irezo- so!eau fripturile de miel sau carna!ii de oaie la gratar-,
nan!a. Daca n-are nici carne, nici spa!iu, unde sa se pro- ci ~ipopula!ia - trotuare pline la Barbes, drumuri goale
duca rezonan!a? Vocea ramane uscara. Ca ~ifemeia. Nu? in Chinatown - ~i mai ales femeile... Femeile se deo-
- Cand v-am vazut amantele zilele trecute, mi-am sebeau prin iniil!ime, mers, imbraciminte, prin insu~i
zis ca va atrag numai femeile slabe. felul de a concepe feminitatea. Femeile din Barbes i~i
- E un concurs de imprejuriiri: meseria mea de fo- scoteau in eviden!a formele cu haine mulate, sau ~i Ie
tograf face ci rna aflu adesea in preajma manechinelor amplificau purrand cam~i boubou, multicolore, largi ~i
pentru reportajele de moda. Dar imi plac atat de mult lungi, in timp ce femeile din Chinatown se ascundeau
femeile, ci la slabe rna atrage ce e slab ~ila pline ce e plin. sub 0 jacheta moale, mascindu-~i orice urma de bust sub

162 163
un ~ir drept, viril, de nasturi ~i un pantalon anost care Ie Se privi Indelung In oglinda ei mare de acasa ~i vazu 0
ascundea ~oldurile ~i pulpele. femeienoua. Imaginea nu se schimbase decat foarte pu-
Cu ~inuta lor regeasd, rochiile largi sau colan~i, afri- . .
tin - toaleta, coafura, tinuta -, dar 0 lumina interioara,
cancele unduiau maiestuos sub privirile fierbin~i ale bar-
batilor.
, Nu se Indoiau nid 0 secunda d sunt sedudtoare.
Increderea In sine, 0 transformase Intr-o fad frumoasa si
durdulie, cu piept mare. Ii mul~umi lui Karl ~i ~tepa
.
Nici 0 secunda nu considerau zeflemitoare 0 fluiera.tura nerabdatoare sa vina ziua de luni.
sau 0 ocheada. Navigau falnice pe strazi, cu Indrazneala,
cu insolenta,, atat de convinse d emanau un farmec ire- Luni, cand intra In camera 221, 0 enerva d doctorii
zistibil, Inch partida era c~tigata din start. Ca ~i bar- mai erau acolo - se abtinu sa nu-i dea afara, cum facuse

ba~ii dimprejur, Stephanie Ie gasea magnifice. ca sa scape de amanta lui Karl, ca sa-l aiba doar pentru
Ii trecu prin minte d, dad ar fi fost atunci cu ea, ea; Intrunirea doctorilor avea caracter gray. Stephanie se
.
mama ei, Lea, ar fi tinut-o Intr-un ottat, ca si , cum i s-ar
fi imp us supliciul de a privi defiland ni~te care de lupd,
fofila In camera ~i se lipi de perete In spatele stagiarilor,
asa
, cum Ii sta bine unei infirmiere.
de a vizita 0 institu~ie pentru handicapa~i sau de a ur- Profesorul Belfort avea 0 masd de hartie sub barbie
mari baletul unor balene. ~i ni~te antebra~e foarte paroase. Parea Ingrijorat. Dupa
Stephanie pricepuse d acel dispre~ pe care-l nutrea ce se statui pe ~optite cu asisten~ii, se retrase cu toata
fa~a de propria-i persoana 11 dpatase de la mama ei, echipa pentru deliberari In sala de ~edin~e, fiindd el, ca
mult prea narcisisd, care se autoprodamase arbitru al si alti specialisti de la Salpetriere, se simtea mai In largul
) J) )

frumusetii. A ~adar, se mutase de la Lea si


, ''i se instalase In lui cu bolile, decat cu bolnavii.
cartierul chinezesc, unde nimerise In mijlocul unor mo- Stephanie se lua dupa ei. Acolo, pe masura ce se ci-
dele Incamatoare, dar sub~irele, care nu faceau decat teau rezultatele analizelor, Stephanie afla Ingrozid cat
sa-i Intre~ina complexul. de grava era starea lui Karl. Trecusera cateva sapdmani
Tocmai trecu pe langa ea 0 femeie cu parul ro~u, sla- ~i medicii se aratau la fel de rezerva~i cu privire la prog-
banoaga, anemid, care Intr-adevar semana cu Lea. Ste-
phanie pufni: 0 libelula Intre marmote, nimic altceva!
.
nostic, dad nu chiar si mai rezervati, decat In ziua cand
fusese adus cu ambulanp la spital. Toate speran~ele de-
Aici, alaturi de atatea femei uriase, .
, subtirimea asta deve-
nea 0 usdtura cu burta plata, care lasa sa i se vada oasele.
pindeau acum de opera~iile pe care profesorul Belfort
inten~iona sa i Ie fad foarte curand.
Tanara se convinse de relativitatea profunda a calita- Pe langa durere, Stephanie se sim~ea cuprinsa de ru-
~ilor unui om, ~i asta 0 unse pe suflet. Pomi Inapoi spre ~ine. In camera 221, un de ea alerga In fiecare diminea~a
casa fredonand. Pe bulevardul Choisy, Intre autoservirea ca sa traiasd momentele cele mai magice din Intreaga ei
..
.
Tang si La Rata .
, Lacuita, i se pam dintr-odata d Inaltimea
~i stralucirea persoanei ei sunt Intru totul remarcabile.
existen~a, Karll~i traia dipe cum nu se poate mai grele,
poate cele din urma. Inert In pat, conectat la tuburi de

164 165
cauciuc ~ipungi cu lichid, izolat Intr-o Incapere minus- dul de afeqiune care-i lega. Nu se putea spune ca se
cuIa la cheremul stagiarilor si, studentilor
, la medicina, iubeau, dar se putea cel pUfin afirma ca aveau nevoie
care analizau ~i comentau, Karl nu mai poseda nimic, unul de ceIalalt.
nu mai facea nimic, nu mai traia nimic, nu supraviefuia - Va rog, facefi-mi un serviciu, Stephanie.
decat cu ajutorul mijloacelor tehnice. Ea I~irepro~a ego- - Da, Karl, ce anume?
ismul, se considera monstruoasa, dar ~i puerila, frivola, - Luati-va
,
0 oglinda si descrieti-mi ochii.
"
cocheta, la fel ca amantele lui Karl. "Ce idee proasta", I~izise Stephanie cu regret. ,,Am
~adar, In acea zi se hotiiri sa-~i aplice 0 pedeapsa ~i doar ni~te ochi caprui, banali. Pacat." Ar fi trebuit s-o
sa nu intre In camera lui. Facu In ~a fel ca altcineva sa roage asta pe mama ei, atat de mandra de ochii ei al-
se ocupe de el. b~tri.
Stephanie pleca sa caute 0 oglinda rotunda care ma-
Maqi, cand se duse sa-l vada, il gasi foarte slabit. re~te, se ~eza pe marginea patului, i~iprivi atent ochii.
Dormea? Se apropie, se apleca deasupra fefei lui fara ca - Partea alba a globului e foarte alba.
narile s-o dea de gol. Dupa cateva dipe, ~opti: - Ca albu~ul de ou?
- Karl, e Stephanie. - Un alb de email, profund, consistent, ca 0 crema,
- In sfar~it... care se Intare~te cand 0 dai la cuptor.
Glasul Ii venea de departe, din adancul trupului, ~i - Foarte bine. Pe urma ...
tremura de emofie. Parea mahnit. - 0 montura neagra, cu 0 u~oara torsada, care deli-
- De patru zile n-afi venit. E prea muIr. miteaza irisul ~iscoate In evidenfa nuanfele culorii.
De~i orb, I~iIntoarse capul spre ea. - Mai, spunefi-mi.
- M-am gandit tot timpul la dumneavoastra. Va - Observ maro, castaniu cu nuanfe ro~cate,bej, aca-
~teptam. miu, ro~u, uneori 0 farama de verde. Varietatea e mult
- In fiecare zi? mai mare decat ai zice la prima vedere.
- Ora de ora. - Detaliile sunt In mana lui Dumnezeu. ~i pupila?
Vorbea pe un ton gray, nu minfea. Ea Incepu sa - Foarte neagra, foarte sensibila. Se rotunje~te, se
planga. contracta, camane fixa, apoi se large~te. E 0 pupila gura-
- Iertafi-ma. N-am sa mai plec niciodatii. liva ~ifoarte emotiva.
- Mulfumesc. - Fabulos ... Acum, pleoapele.
~tia ca dialogul asta absurd n-avea nici 0 legatura cu Jocul continua. Gene, sprancene, cum era orientat pa-
atribufiile ei profesionale: nu trebuia sa faca astfe! de ruI, forma lobului uechilor ... Ghidatii, ~adar, de privi-
promisiuni, iar un pacient n-avea dreptulla asemenea rea unui orb, Stephanie descoperi nuanfe infinite ale
pretenfii. Totu~i, ciudafenia asta 0 ajuta sa evalueze gra- lumii vizibile, comorile nebanuite ale corpului ei.

166 . 167
Inainte sa pIece, vazu in fap dulapiorului din vestiar - Femeile sunt smintite. Ne ia 0 grom de timp sa
un buchet de bu).ori roz si , mov, incadrati, cu un orna- Ie deschidem ochii. .. Ce fericiti, sunt barbatii, ca natura
ment din frunze elegante de un verde foarte pal ce batea a inventat, de dragullor, florile ...
in grL II Iua de acolo cu gandul sa-I duca Ia receptie, Stephanie se bosumfla, mai degraba contrariara de-
tara sa se gandeasca 0 clipa ca i-ar fi destinati eL Atunci, cat incantata, cu atat mai mult cu cat seria de cadouri
se desprinse un carton~ pe care era scris cu Iitere ca- continua: in fiecare zi, gasea depusa pe jos, langa dulap,
ligrafiate: o noua compozitie florala.
"Pentru Stephanie, cea mai minunata dintre infir- In consecinta, Stephanie fu obligata sa deschida bine
.
mlere " . ochii asupra barbatilor din jurul ei de la Salpetriere ~i,
De Ia cine sa-i vina acest omagiu? Destacu hartia de spre stupoarea ei, constata cat de multi Ii zambeau.
matase, cu care erau ambalate florile, cercera bujorii, ti- La inceput, Iucrul asta 0 teroriza. Cum adica? Sa fie
jele florilor. Degeaba. N u dadu peste nici 0 semnatura, chiar atatia
, seducatori in prea).ma ei, atatia
, barbati, care
nici peste alt indiciu. o priveau ca femeie? Sa nu-i fi bagat ea de seama pana
Cand ajunse acasa, a~eza darul in fata patului ca sa-I atunci? Sau poate ca barbatii 0 remarcasera doar de cand
contemple, convinsa ca venea de Ia Karl. cu aventura ei cu Karl? ~ocata, aproape traumatizata, nu se
A doua zi, 0 ~tepta deja de dimineata in fap dula- putea hotaei daca sa-~i pastreze atitudinea de dinainte -
pului inca un buchet - tot bujori, dar galbeni ~i ro~ii. adica sa mearga cu nasul in jos, sa evite privirile oame-
Acel~i mesaj curtenitor. Acel~i expeditor discret. nilor, sa-~i stapaneasca surasul - sau s-o adopte pe cea
Urca imediat Ia camera 221 si , cauta sa verifice in noua, calda, relaxata, care-i transforma fiecare pas intr-un
timpul conversatiei ca, intr-adevar, Karl era generosul roman, declan~and 0 suta de contacte vizuale, dandu-i
expeditor. Dar cum nu izbuti sa capete indicii, il intre- zece ocazii de a se oprL
ba direct: ~i iata ca se ivi din grupul unor brancardieri figura
- Dumneavoastra trebuie sa va multumesc pentru lui Raphael. Greu de precizat ce anume a frapat-o in
buchetul de ieri ~i cel de azi? prima clipa: ochii fierbinti ai tanarului, sau bujorul prins
- Nu, regret ca nu m-am gandit. Nu, nu sunt eu pe cam~a. Stephanie tresari ~i pricepu, dupa semnul
acela. acela, ca tocmai isi, intaInise admiratorul anonim.
- ]urati? I~i incetini p~ii, clipi iure, i~i intredeschise gura ca-
- Spre marea mea ru~ine, da. urand in zadar 0 fraza, 0 cuprinse indoiala, i~i zise ca se
- Dar atunci cine sa fie? in~ela, grabi pasul ~i disparu.
- Adica nu banuiti, cine va face curte? Insa iar dadu peste Raphael ~i colegii lui; de fiecare
- N -am nici cea mai vaga idee. dara, intaInirea privirilor 0 ardea.

168 169
Ce sa fad? Cum sa se comporte? Cu atat mai pu{in Sambata ~i duminica urmatoare, de~i era libera, se
~tia cum sa reaqioneze, cu cat ea nu se ~tepta la nimic, duse la spital. Se imbrad mai frumos, convinsa d ~i
din contra, biiiatul asta 0 stanjenea, 0 incomoda. Ar fi Karl va percepe diferenfa; i~i puse lenjeria din dantela
putut sa se apropie de el ~i sa spuna: "mul{umesc, ~i pe care tocmai ~i-o cumparase. Dar dnd Ie recunoscu
acuma gata "~ . in sala de ~teptare pe cateva dintre amantele lui Karl,
In drum spre cantina, Marie-Therese Ii strecura pa- tacu stanga-mprejur, i~i scoase bluza de matase indiana
rerea el. ~i fusta de jerseu, i~i puse in locullor halatul ~i panta-
- Stephanie, sa ~tii d Raphael, brancardierul, te lonul reglementare ~isui din nou la infirmeria de la etaj.
soarbe din ochi. Colegilor uimi{i s-o vada Ie spuse ca face ni~te ore
- A, da? N-arata rau ... suplimentare la oftalmologie, in pavilionul din fafa, dar
- Glume~ti? E cel mai dragu{ din tot spitalul. Are dupa aceea, profitand de neatenfia lor, intra in camera
ni~te gene! De prin{esa egipteana. Suntem toate inne- 221. Pentru ca tocmai ie~ea din salon ultima amanta,
bunite. 0 sa crapam de invidie dad pui gheara pe el. Karl vorbi cateva dipe cu Stephanie.
- Eu? De ce eu? - Afi observat? Vizitatoarele mele se impufineaza
- Pai, Rorile?Toata lumea e la curent, fato! E pur ~i cu fiecare saptamana. N u rna gasesc atragator deeat dad
simplu nebun dupa tine.
sunt sanatos, in putere, simpatic, dad rna pun in va-
- Nu fi se pare d-i prea tanar?
loare pentru placerea lor.
- Prea tanar pentru cine? Sunte{i de acee~i varsta.
- ~i Ie repro~afi asta?
Marie-Therese avea dreptate. Stephanie i~idadu sea-
- Nu. Para indoiala d mi-au placut tocmai pentru
rna d, deoarece avusese revela{ia foqei ei de seduqie
d erau ~a, lacome, insetate de seduqie, dornice sa fie
asupra lui Karl, un barbat de patruzeci de ani, se vedea
cucerite, sa traiasd via{a.
~i pe ea mai in varsra, ~ezandu-se in categoria celor de
varsta lui Karl, ~a d la inceput, considerase d era in- - Cate dintre ele s-au intors?
draznet,, chiar indecent, sa dea curs tentativelor unui - Doua. ~i sapramana viitoare n-o sa mai vina de-
baiepndru. cat una. Au reu~it sa ajunga la 0 infelegere de~i se du~-
Fu 0 saptamana agitata. Stephanie nu a stat prea man esc, ca sa organizeze 0 ~tafeta; vor ~ti toate cum imi
mult timp alaturi de Karl, fiindd dupa 0 noua opera{ie, merge, venind aici tot mai pu{in. Amuzant, nu? In fond,
obosea repede, dar ~ipentru d, observandu-i comporta- ele abia ~teapra sa rna planga, chiar sunt nerabdatoare,
mentul cu alte infirmiere, i~idadu seama din prezen{a ~i la inmormantarea mea vor fi orbitor de frumoase. ~i
ei i~i epuiza foqele vrand sa para hazliu, profund, sur- sincere. Da, da, cu adevarat.
prinzator. Eforturile astea il costau enorm. Pe de, alta - Nu vorbi{i ~a. 0 sa va vindecafi! 0 sa ne dam
parte, ii era teama sa traverseze seqiile ~i sa dea nas in impreuna silin{a sa va facefi bine.
nas cu Raphael. - Amantele mele nu cred c-o sa fie ~a ...

170 171
- Nici maear nu rna mai imereseaza sa-mi bat joe Pe Karl il trecu un 1or.
de ele. Unei femei nu-i poate 1greu sa se indragosteasca - Cine?
de dumneavoastra: prea sume{i frumos. - Moartea. Ea ar putea totu~i sa-mi ia intr-o buna
- Frumusetea , maseulina e inutila. Purerea de sedue- zi acellucru unic pe care-l traiese cu dumneavoastra.
tie a unui barbat nu eonsta in cum arata, ci in capacita- - Inseamna ca urati, moartea?
tea lui de a eonvinge 0 femeie ca e frumoasa alaturi de el. - De ce sum in1rmiera?De ce crede{i ca rna ocup
- Blablabla! atat de bine de dumneavoastra? 0 sa va ajut sa va vin-
- E inutila, va asigur. Perfeqiunea 1zicae jenama, deca{i.
handicapan ta. Urmara cateva momente de taeere. Ramasera taeuti .
.
- Ei, ce tot vorbiti acolo!
- Asculta{i-ma! Faptul ca arat bine va inspira incre-
cateva momeme, alaturi unul de celaIalt, impart~ind
aeee~i emo{ie. Apoi, Stephanie il saruta pe furi~ ~i se
dere sau suspiciune? grabi sa iasa din camera.
- Suspiciune.
- Pai vede{i!Prima suspiciune: se presupune ca un Luni diminea{a, n-o mai ~tepta un buehet de lori
barbat frumos nu e sincer. A doua suspiciune: barbatul in vestiar, ci Raphael in persoana. Emo{ionat ~icu ochii
frumos inspira gelozie. Eu am cunoscur numai femei plini de indrazneala arzatoare a timizilor, facu un gest
geloase. bruse ~iIi iminse un manunehi de tranda1ri.
- ~i n-aveau dreptate? - Buna ziua, rna cheama Raphael.
- La prima scena de gelozie, nu. Dupa aceea, da. - ~tiu.
Avand in vedere ea banuielile lor imi precedau actele, - Eu sum eel care... de ... rna rag ... a~iin{eles...
rna sim~eam constrans sa Ie dau dreptate. - Da, ~tiu ~iasta.
Ii pufni pe amandoi rasul. Erau relaxa{i Ii facu semn sa se ~eze pe banca de langa chiuveta
- Vreau sa va explic, Stephanie, de ce nu trebuie lunga.

unica, ea nu se va mai repeta. Discu{ia noastra din mo-


.
niciodata sa 1igelos. Cand hi, creezi cu cineva 0 relatie Brancardierul murmura extaziat:
- E~ti frumoasa.
mentul asta, ~ putea eu s-o port cu altcineva? Auzind ce spune, Stephanie i~i dadu seama ca para-
-Nu. sise lumea orbilor: acum ii vorbea un vazator, un vaza-
- Atunci, trebuie sa considerati, ca in relatia
, cu mi- tor cu ochii larg deschi~i.
.
ne nu aveti nici 0 rivala.
Stephanie surase ~ii~iaprapie buzele de ale lui, m~r-
- Raphael, nu sum libera.
Chipul tanarului se schimonosi de durere.
murand: - Imposibil, spuse in ~oapta.
- Bada. - N u sum libera.

172 173
- 0 sa te mariti? , fum ametitor de alune. Zapacici, se indrepci. Incercand
Incremenici de aspectul concret alintrebiirii, Stephanie sa se controleze, i~i aminti de operariile de care vorbise
raspunse tara vigoare: profesorul Belfort, se imagina ajutandu-l pe Karl sa se
- Poate. N-am hotarar. 11... iubesc. Este ... e ca 0 ridice din pat, sa faca primii p~i. .. Clatina din cap ~i se
boala. uitii fix in ochii admiratorului ei:
Stephanie fusese cat pe ce sa dezvaluie ca era yorba - Uita-ma.
de Karl, dar, in ultimul moment, din prudenra, proiec- - Nu-ti place de mine?
tase termenul asupra ei, ca nu cumva brancardierul sa - Nu, inrelege, Raphael!
banuiasca ceva. Insista: Cand p~i pragul camerei 221, i~i descheie primii
- Uite, sunt bolnava de iubire. Nu ~tiu cand 0 sa nasturi ai halatului ~i observa un Karl inca ~i mai palid,
rna vindec sau daca 0 sa rna vindec. zdrobit. Dupa cum ii era obiceiul, el nu suRa 0 yorba
Raphael ramase pe ganduri. Pe urma 1icauta privirea. despre suferinta lui. Cand Ii strecura cu un gest rapid
- Stephanie, rna indoiesc ca sunt singurul care alear- sub cearceaf 0 plosca noua, abia 1i recunoscu picioarele,
ga dupa tine, sunt sigur ca am rivali, ca lumea e plina de
atit de mult i se topisera coapsele ~i pulpele. Profesorul
barbati, care ar dori sa triiiasca cu tine. y'i totusi,, am ve-
Belfort trebuia sa inceapa degraba operariile acelea im-
nit cu Rorile astea sa te intreb daca n-am ~i eu 0 ~ansa, 0
portante ...
mica ~ansa.
- Stephanie, vad ca nu-mi mai vorbi{i de Ralf ...
Pe Stephanie 0 dusera gandurile la pronosticurile
- S-a terminat.
doctorilor, la teama care 0 incerca in fiecare dimineara
- eu atat mai bine, era un cretin. ~i acum, care-i
cand deschidea u~a camerei lui Karl ~i-l vedea slabit ...
noul prieten?
Simrind ca nu putea continua conversaria, izbucni in
Stephanie ar fi vrut sa strige "tu, imbecilule, nu te
plans.
iubesc decat pe tine, nici un alt barbat nu inseamna la
Dezorientat, Raphael se foia pe banca, balbaind nu-
mele lui Stephanie, cautand sa zica ceva care sa-i opreas- fel de mult ca tine", dar ~tia ca asemenea vorbe ar fi ne-
ca raul de lacrimi. potrivite, de vreme ce el 0 considera independenta, in-
Stingaci, Raphael ii puse brarul pe dupa umeri ~i-i Roritoare, fericici. ~a ca spuse:
spuse sa se sprijine de el. ~i in timp ce Stephanie varsa - Raphael.
~iroaie de lacrimi, Raphael z:1mbea, fiindca ii simrea pen- - Ce no roc pe Raphael! I~i da seama?
tru prima oara mirosulimbatator. Stephanie, leganaci Pe Stephanie 0 duse gandulla scena prin care tocmai
de pieptul barbatului, aRa ca baiatul asta, spre deosebire trecuse ~i declara:
de ceilalti, brancardieri, care de obicei miroseau a tut~m, -Da.
avea 0 piele de 0 finere incredibila, care emana un par- Karlinregistra informatia ~i-i acorda justa valoare.

174 175
- Cu atat mai bine. Atunci, trebuie sa-mi promite{i Stephanie se surprinse sperand; iu{i pasul ~i se in-
ceva, Stephanie ... da? toarse la reanimare.
-Da. Cand impinse u~ile,avu intui{ia ca se producea ceva.
- Apropia{i-va. Genul asta de rugaminte nu pot sa-l In fundul culoarului, personalul de ingrijire se agita,
rostesc decat in ~oapta, ~i, in felul asta, 0 sa profit mai trantea u~a batanta a camerei lui.
bine de mirosul dumneavoastra. Alerga ~i trecu pragul.
Stephanie i~i puse urechea pe buzele arcuite ale lui Karl tocmai murise.
Karl, asculta cu aten{ie vorbele ~optite. De indata ce Se sprijini de perete, apoi aluneca inceti~or spre po-
termina, protesti: dea. Ramase {intuita acolo, cu picioarele indepartate, tara
- Nu! Nu vreau! Nu vorbiti, de asa , ceva! sa scoata 0 yorba, tara un {ipat, cu ochii in lacrimi.
El insista. Ea isi
, lipi din nou urechea de buzele lui, si
, Colegii Ii aruncau priviri dezaprobatoare: ca profesio-
pe urma, cu lacrimile curgand, consim{i. nist nu ai niciodata voie sa cedezi emo{iei, fiindca altfel
exersarea meseriei devine imposibila.
Echipa medieala incerca sa faca opera{ia decisiva. Zdruncinata, i~i aminti ce-i spusese Karl la ureche:
Stephanie dadea tarcoale pe culoar, ~i,cu toate ca nu era promisiunea!
credincioasa, implora cerul sa reu~easca opera{ia. Pro- Sari in picioare, traversa coridorul cu p~i vioi ~ter-
fesorul Belfort ie~idin blocul operator frecandu-~i mai- gandu-~i lacrimile, cobort la serviciul de urgen{e de la
nile; nu parea nemul{umit. Stephanie se aga{a de acest parter, ~ise duse direct la Raphael, care fuma impreuna
amanunt ca sa-~idea incredere. cu ceilal{ibrancardieri.
Pe urma, timp de patru zile, starea lui Karl se inra- - Ti-ai terminat tura?
uti{i. Cazu in coma in timpul nop{ii ~iin dimineap zilei - In zece minute.
a cincea, doctorii incepura sa se indoiasca ca 11vor putea - Atunci, plecam impreuna. Mergem la tine.
salva. Stephanie stranse din din{i, i~i masca tulburarea, Uimit, Raphael avu 0 ezitare. Stephanie, incurcata ~i
~ise lupta alaturi de colegii ei ca sa alunge moartea, care ea, insista:
dadea tarcoale camerei 221. - Acum, sau niciodata!
La sfar~itul dupa-amiezii, fu nevoita sa mearga la in- - Atunci, acum! exclama Raphael ~i arunca {igara
firmeria din fundul parcului. cat colo.
Cerul era de un albastru primavaratie, viu, tara nori. o lua de mana ~i, in drum spre vestiar, ea sim{i ne-
Aerul proaspat Ii umplea plamanii. Pasarile ciripeau, voia sa se justifice:
anun{and parca un eveniment imbucurator. .. - ~tii, am venit spre tine ... pentru ca... pentru ca...
Un clopot batu jumatatea de ora. - Am prieeput. Te-ai vindecat?
176 . 177
:111
- Exact. M-am vindecat.
La 0 ora dupa moartea lui Karl, Stephanie, fidela
promisiunii tacute, era in bratele lui Raphael. Facu dra-
goste cu pasiune ~i furie. Raphael nu banui nici ose-
cunda ca era virgina. Usandu-se imbrati~ata, Stephanie
i~i destacea picioarele pentru Raphael, dar Karl era cel
caruia Ii spunea "te iubesc".

Lecturile proaste

"
- Eu, sa citese romane? Niciodata!
De~i trilia ineonjurat de mii de carti ee apasau raf-
rurile ineovoiate ee uzau peretii din apartamentullui in-
runeeat, il indigna ca poate fi erezut in stare sa-~i piarda
timpul eu 0 fiqiune.
- Fapte, nimic alteeva decat fapte! Fapte ~i eugetari.
Pana cand nu epuizez realitatea, nu voi aeorda nici 0
clipa interes irealului.
Foarte putina lume Ii intra in easa, fiindca lui Mau-
rice Plisson nu-i placeau musafirii; ~i totu~i uneori, daca
vreun elev se dovedea eu adevarat pasionat de disciplina
lui, ii aeorda la sfar~it de an 0 reeompensa, adica pri-
vilegiul de a petreee 0 ora eu profesorul sau la 0 halba
serviti eu trei arahide, pe 0 mas uta joasa din salon. De
fieeare dati, srudentul, impresionat de anturaj, ~edea eu
umerii adunati ~i genunehii lipiti, pareurgea ranurile eu
privirea, eonstata ca tot spatiul era oeupat de eseuri,
studii, biografii, enciclopedii, ~i nu se zarea nici 0 carte
de literatura.
- Nu va plae romanele, domnule Plisson?
~
- E ca ~i cum m-ai intreba daca-mi plae minciunile.
- Chiar asa?
,

181
- Aseultati-ma, tinere prieten, rna interesez eu pa- Demonstratia piirea imbatabila. ~i anul aeesta, efectul
siune de istorie, geografie~idrept ~i,in pofida eelor patru- fu identic cu eel din anH preeedenti: interloeutorul ra-
zed ~idnd de ani de Ieeturi asidue in ritm de mai multe mase tara replici. Maurice Plisson ca~tigase.
carp pe siipcimana, tot mai invat Iueruri noi. Ce-~ deseo- Dad ar fi auzit gandurile studentului, ar fi descoperit
peri eu Ia romanderi, care dau int:1ietateimaginatiei? Pili ci tacerea nu insemna victorie. Tulburat de tonul ferm
nu? Spuneti-mi ~imie: ce?Daci relateaziiIueruri adevarate, al dascalului ~i considerand teoria prea categoricapen-
Ie ~tiu deja; daci inventeaza eeva fais, nu rna intereseaza. tru un om inteligent, tanarul se intreba de ee profesorul
- Dar literatura ... se tinea la distanta de imaginar, din ee motive punea la
- Eu nu vreau sa denigrez munca eoIegilor mei ~i indoiala arta sau emotiile, ~i 11 surprindea mai ales dis-
nid sa va ~tirbese dumneavoastra energia, mai ales ci pretul fata de "femeile singure" tocmai din partea unui
sunteti un element straludt, eapabil sa intre la ~eoala "barbat singur". La Lycee du Pare, toata lumea 11 ~tia
Normala 1, dar, dad mi-ati permite sa fiu sineer, ~ dori burlae, celibatar eonvins, ~inimeni nu-l vazuse vreodata
sa declar urmatoarele: nu ne mai pisalogiti eu literatura! in campania unei femei.
Fleaeuri, baliverne ... Sa eite~ti romane e 0 preoeupare Maurice Plisson propuse inca 0 sticla de bere, eeea
pentru femei singure -, eu toate d tricotatul ~ibroderia ce era un fel de a spune d vizita se incheiase. Elevul pri-
sunt mai utile. Sa serH romane inseamna sa te adresezi eepu, i~imormai multumirile ~imerse in urma profeso-
populatiei feminine tara oeupatie, nimic mai mult, ~isa rului pana la u~a.
eulegi din randurile lor aprederi! Nu spunea Paul Va- - Vaeanta placuta, dragul meu student. ~i nu uitati
lery, inteleetual respeetabil, ci refuzii sa ineeapa un text cat de util ar fi ca inca din luna august sa repetati istoria
eu "Marehiza ie~i din easa la o'ra dnd"? Cata dreptate antid, fiindd in eursul anului viitor nu yeti avea deloc
avea! Daci el refuza sa serie ~a eeva, eu refuz sa dtese: timp pentru asta inaintea concursului.
"Marehiza ie~i la ora dnd"! In primul rand, care mar- - Da, domnule profesor, istoria gread ~i istoria
ehiza? U nde loeuia? In ee epoci? Ce dovede~te ci era
romana. Voi urma sfatul dumneavoastra incepand eu
dnd fix ~inu dnd ~izeee sau dnd ~ijumatate? In fond
luna august. 0 sa trebuiasd sa-i rog pe parinti sa ae-
ee s-ar fi sehimbat daea era zece dimineap, sau zece
cepte sa luam cu noi in vacanta 0 valizii plina de drti.
seara, de vreme ee totul e fals?Vedeti, romanul este do-
- U nde-o sa mergeti?
meniul arbitrarului, allipsei de importanta. Eu sunt un
- In Provence, unde parintH mei au 0 proprietate.
om serios. N-am nid loe, nid timp, nid energie pentru
~i dumneavoastra?
prostH din astea.
N u se ~tie dad studentul pusese intrebarea ca auto-
1Ecole normale superieure, institufie universitara prestigioasa,
matism al politetei, dar ea 11 surprinse, oricum, pe Maurice
ai cirei absolvenfi pot deveni cadre didactice, funqionari su- Plisson. Clipi dutand ajutor undeva in departare.
periori etc. - Pai. .. pai. .. in Ardeehe, anul asta.

182 . 183
- Imi place enorm Ardeche. Unde anume? Facuse temperatura, asta era sigur! Era al do ilea simp-
- Aa ... pai. .. uite, nici nu ~tiu, 0 prietena a in- tom? Putea creierul sa degenereze a~a de rapid?
chiriat 0 casa. De obicei, facem excursii organizate, iar Forma numarullui Sylvie ~i, a~teptand ca semnalele
vara asta yom merge in Ardeche. A fost hotararea ei, ea sa piitrunda pana la capatul celalalt alliniei telefonice,
s-a ocupat ... si
, n-am retinut
, numele satului. se intreba daea nu gre~ise numarul, hindea, de obicei,
Studentul asculta binevoitor raspunsul jenat al profe- Sylvie raspundea mult mai repede ...
sorului, Ii stranse mana ~i cobort treptele din patru in "E mai gray decat credeam. Daea am gre~it numarul
patru, nerabdator sa-~i revada colegii ~i sa Ie transmita ~i-mi raspunde altcineva, inchid ~i plec la spital. Nu
vestea zilei: Plisson avea 0 amanta! TOfi fabricanfii de mai zabovesc nici 0 secunda."
cancan uri se inselasera,
, adica cei care-l Bicusera homo- Dupa zece faraituri, raspunse 0 voce mirata:
sexual, cei care ziceau ea merge la prostituate, cei care-l -Da?
credeau inea virgin ... hindea in realitate, ~a urat cum - Sylvie? intreba elingrijorat, respirand scurt.
era, exista de ani de zile 0 femeie in viap lui, mergea -Da.
impreuna cu ea peste tot in lume, se intalnea cu ea in Respiratia i se linisti: nu era asa de gray, eel putin
) ) ) ,
concedii ~i poate in hecare vineri seara. De ce nu locu- formase numarul corect.
iau oare impreuna? Doua posibilitafi. Ori locuia depar- - Maurice la telefon.
te ... Ori era maritata ... Afurisitul de Plisson, 0 sa he - A, scuza-ma, Maurice, nu te-am recunoscut. Eram
centrul devetelilor vara asta printre elevii lui din anul in partea cealalta a apartamentului ~i Biceam ... Ce s-a
pregatitor. intamplat? Tu nu suni de obicei la ora asta.
- Sylvie, unde anume in Ardeche mergem vara asta?
Dupa ce inchise usa,, dascalulisi" musea buzele. Cine-l - 0 sa starn in casa unei prietene, adica a prietenei
pusese sa deschida gura? Niciodata in timpul celor trei- unei prietene ...
zeci de ani de cariera nu-i seapase nici eel mai mic in- - Da, dar cum Ii spune locului?
diciu despre viap lui privata. Cum de-a putut sa - Habar n-am ...
cedeze ... A fost de vina intrebarea: "U nde in Ardeche?" ... Consternat, Maurice dipi des, apuea cu degete cris-
dandu-si, seama ea uitase ... el, cu memoria lui de otel,, Pate telefonul: deci si
, ea! Suntem amandoi contaminati. ,
el, care isi
, aducea aminte de tot ... Lucrul asta 11tulbu- - Inchipuie-fi ea ~i mie mi-a fost imposibil, spuse
rase atat de tare, ea, vrand spontan sa justihce aceasta apasat Maurice, sa-mi amintesc ce mi-ai spus, cand m-a
lacuna, se scapase ~i pomenise de Sylvie ... intrebat un elev.
Ce spusese? Ei, n-are a face. Bolile de care se temea el - Maurice, nu vad cum sa h putut rep eta ceva ce
se anunfau tiptil, printr-o confuzie, un lapsus, 0 amfn- nici nu fi-am spus. Prietena asta ... sau mai curand prie-
tire care nu ie~ea la lumina ... Acum Ii herbea capu!. tena prietenilor meL .. pe scurt, proprietara, mi-a desenat

184 ~ 185
doar 0 harta. ca sa ~tim cum sa ajungem acolo, pentru cii - N u-i nevoie pentru doua saptamani.
trenul se opr~te intr-o rona rurala irolata, departe de sate. - Da, nici eu nu vreau. In special cu 0 adresa ca
- Aha, deci nu mi-ai spus nimic? asta.
-Nu. - Bine, Sylvie, nu te mai deranjez. Tu ~tii, eu ~i
- E~ti sigura? telefonul. .. ~adar, pe sambata?
-Da. - Pe simbata, la ora zece.
- Asadar
, n-am uitat nimic? Atunci e totulin ordi-
ne, exclama Maurice. Zilele urmatoare Maurice se hrani din veselia care
- ~teapta putin, spuse Sylvie, fara sa banuiasca de incheiase aceasta convorbire telefonica: era nu numai in
ce spaima isi , usurase
, interlocutorul, rna due sa caut har- plina forma, dar ~ipe pidor de plecare in vacanta!
tia, ca sa-ti riispund exact la intrebare. Ca atatia celibatari farii viata sexuala, era ~i el vadit
Maurice aluneca in fotoliul Voltaire, mo~tenit de la preocupat de starea lui de sanatate. Nu-i trebuia decat
o sora a bunicii, ~izfunbi apartamentului, care dintr-odata sa auda ca dneva aduce in prezenp lui yorba de 0 boala
i se parea la fel de frumos ca palatul Versailles. Scapase! oarecare, ca se ~i vedea contaminat; din clipa aceea ii
Era salvat! pandea eventual a aparitie. Pe miisura ce boala i~i dadea
Teafar ~inevatamat! Nu, nu se va despaqi chiar ime- in vileag unele simptome vagi, putin caracteristice, ca
diat de iubitele lui caqi, creierulli funqiona, boala Alz- de exemplu oboseala, dureri de cap, transpiratii, indi-
heimer a~tepta inca afarii, dincolo de incinta fortificata gestii, lui i se prelungea perioada de suspidune ca a fost
a meningelor. Duceti-va incolo, amenintiiri ~ifantasme! atacat. Doctorullui se obi~nuise sa-l vada aparand agi-
Dupa f~aitul pe care-l auzea prin telefon, ghicea ca tat, cu mainile tremurande, gura uscata, exact la ora de
Sylvie riisfoia ni~te hartii; in cele dinurma auzi un stri- inchidere a cabinetului, ca sa obtina confirmarea apro-
gat de victorie. piatei agonii. De fiecare data, medicul facea 0 analiza
- Dite, am dat de ea. Mai e~ti la telefon, Maurice? aprofundata a situatiei - sau li dadea impresia cii 0 face -,
-Da. dupa care 11asigura pe padent ~i-l trimitea acasa fericit,
- 0 sa fim la Ardeche Gorges, ~i casa e ~ezata la de parca l-ar fi vindecat de un adevarat atac.
capatul unui drum fara nume. Iti explic: dupa satul In seri ca acelea, seri ale eliberarii, seri cand condam-
Saint-Martin-des-Fosses, 0 luam spre Chataigners; de natulla moarte e gratiat, Maurice Plisson se dezbriica ~i
acolo, a treia carare dupa interseqia un de e ~i 0 statuie a se contempla in oglinda mare din dormitor - bunica lui
Sfintei Maria, ~imai mergem doi kilometri. E~ti multu- li liisaseca amintire un ~ifonier solid, dotat cu 0 oglinda
mit cu riispunsul iista? interioarii. ~i era satisfacut. Desigur, frumos nu era, nu
..
- Foarte multumit. mai frumos ca inainte, dar era sanatos. Complet sana-
- Vrei sa-ti vina po~ta acolo? tos. ~i corpul iista, pe care nu-l dorea nimeni, era mai

186 .. 187
pur decat multe alte corp uri seducatoare, ~iva trai mai lui Maurice un semn din ochi, 0 lua apoi pe caldaram
muk In seri ca acelea, Maurice Plisson, se iubea. Fara pana la garaj ca sa incarce 0 ultima valiza in automobilul
fricile intense pe care singur ~i Ie inocula, poate ca nici ei minuscul. Maurice se intreba de ce i~i alegea femeia
n-ar fi fost capabil sa-~ialoce 0 asemenea afeqiune. De asta obeza mereu vehicule mici. Pe langa faptul ca 0 ara-
altfel, de la cine altcineva ar fi capatat-o? tau pe ea inca ~i mai voluminoasa, erau, cu siguranfa,
foarte pUfin practice.
Sambara, la ora zece, daxona in faF imobilului unde - Maurice, la ce te gande~ti?
avea intaInirea. Se apropie de el ~illimbrafi~a cu entuziasm.
Sylvie aparu la balcon, grasa, hilara, urat imbracata. Strivit de bustul ei monumental ~i ridicandu-se pe
- Salut, vere! varful picioarelor ca sa-i ajunga la unul din obraji, ca sa-i
- Salut, veri~oara! aplice un sarut, Maurice se simfi ca ma~ina lui Sylvie.
eu Sylvie se intaInea de cand erau mici. EI era fiu Daca l-ar fotografia cineva a~a,pirpiriu, scund, cu piep-
unic, ea fiica unica si , se adorasera atat de mult din fra- tul scobit ~i articulafiile fragile, alaturi de Sylvie ~i mi-
geda copilarie, ca-~ipromisesera ca mai tarziu sa se casa- nim~ina ei, ar da impresia ca aparfine coleqiei ei.
toreasci. Din pacate, un unchi caruia i se facuse respectiva - Ma uitam la parcarea asta ~i mi-am adus aminte
confidenfa Ie explicase ci era interzisa casatoria intre ca, pe strada un de stau eu, sunt doi negri, ~i fiecare are
veri primari, ceea ce puse capat planurilor matrimoniale, cate 0 limuzina alba. Negru. Alb. Un contrast. Ai re-
dar nu si, bunei lor intelegeri.
, Sa fi fost umbra cazuta marcat?
asupra nunfii lor infrinate cea care Ie infranase alte le- o pufni rasul.
gaturi? Nu se putusera niciodara hotad sa formeze un - N u, dar ce spui tu imi aminte~te de 0 colega de la
alt cuplu decat allor? Acum ajunsesera amandoi la var- primarie, doamna N'Da, care e innebunita dupa cafelu-
sta de cincizeci de ani, fiecare trecuse prin e~ecuri senti- ~ul ei cu parul cref, de culoare crem.
mentale, si , acceptasera resemnati" celibatul. lsi petreceau Maurice era cat pe ce sa zambeasca, dar constata cu
timpul impreuna, ca in trecut, in perioada vacanfelor, groaza ca ma~ina lui, lunga, inalta, solida, cu 0 caroserie
mereu cu aceea~iplacere, daca nu chiar mai mare, fiind- de propoqii americane, confirma legea asta a contrariilor.
ca retntaInirile Ie dadeau impresia ci desfiinfau timpul Nu banuise niciodata pana atunci ca-~i compensa la
si
, greutatile
" vietii. In fiecare an, isi
, rezervau reciproc doua randullui un complex prin alegerea automobilului.
saptamani: cuplul vizitase Egiptul, Italia, Grecia, Turcia, - Maurice, te simt sifonat ...
,
Siria, Libanul, Rusia, el interesat de turism cultural, ea - N u, totul e in regula. ~i tu, dupa luni de zile de
de turism pur ~isimplu cand vorbim la telefon fara sa ne vedem, ce mai faci?
Sylvie aparu in prag incadrara de un uragan de voa- - Splendid. Mereu splendid, dragul meu Maurice!
luri ~i~aluri ce pluteau in jurul trupul ei masiv ~i-i facu - Dar coafura? E ceva schimbat?
188 ~ 189
- 0, mai nimic ... Ce zici? E mai bine ~a? Pe la mijlocul dupa-amiezii, dupa erori care 0 inve-
- Da, mai bine, raspunse Maurice, fad. sa-~i puna selira foarte tare pe Sylvie, izbutid. sa descopere cirarea
intrebarea. salbatici ~ipd.foasa care ducea la vila.
- Ai fi putut sa remarci ci am dat jos cinci kilogra- Maurice i~idadu imediat seama ci avantajele locului
me, dar nimeni nu vede asta. puteau deveni dezavantaje: casa, facuta din piatd. natu-
- Sa stii
, ci tocmai rna intrebam ... rala de un ocru identic cu relieful inconjud.tor era in-
- Mincinosule! Oricum, e yorba de cinci kilograme fipta pe 0 pand stancoasa, un de supravie~iuiau ni~te
de creier, nu de grasime. Deci, kilogramele alea nu se tufi~uri razle~e insetate, la distan~a de ca~iva kilometri
vad, doar se aud! de sat, ~i cateva sute de metri de vecini.
Se indeparta rhand cu gura pana la urechi. - Excelent! exclama el, ca sa capete asentimentul
Fad. sa rada ca ea, in hohote, Maurice 0 masura to- lui Sylvie, inci nehotarata. E ideala!
tu~i cu indulgen~a. Cu timpul, afeqiunea lor devenise 0 Ea zimbi ~iii dadu dreptate.
afeqiune lucida: ~tia ci veri~oara lui era foarte diferid I~i alesed. fiecare dormitorul, despachetad. bagajele
de el, pu~in cultivad, prea sociabila, amatoare de mese - ciqi pentru Maurice -, Sylvie verifici televizorul ~i
pantagruelice, de glume decoltate ~ioamenii cheflii, dar radioul, ~i dupa aceea prop use sa pIece dupa provizii la
pe el nu-l deranja: cum Sylvie era singura persoana pe centrul comercial din imprejurimi.
care 0 iubea, se hotarase 05-0 iubeasca cu adevarat, adici Maurice merse ~i el cu ea, intrucat 0 cuno~tea bine
~a cum era ea. Pana ~i mila pe care 0 sim~ea fa~a de pe Sylvie ~i se temea ci va cumpara prea mult ~i prea
fizicul ei ingrat - tot mai ingrat cu trecerea anilor - il scump.
umplea de tandre~e. In fond, compasiunea lui fa~a de El impingea ciruciorul, mergea in urma lui Sylvie pe
napasta fizici a lui Sylvie, era un inlocuitor al celei care la toate raioanele, ~i 0 asculta cum sporovaie~te compa-
~i-ar fi putut-o acorda lui insu~i. rand produsele cu cele pe care Ie gasea la ea acasa, ~i
cum ii apostrofeaza pe vanzatori. Dupa ce fu dep~it
Dupa ce dep~ira Lyon ~i intortocheatele lui noduri momentul eel mai periculos - sa aiba grija ca Sylvie sa
rutiere, i~i continuad. drumul ore in ~ir, unul in spatele nu descarce tot raftul de mezeluri in cirucior - se in-
celuilalt. Pe masura ce inaintau spre sud, caldura i~i dreptara spre case.
schimba consisten~a: era apasatoare, paralizand, imobila - Nu te mi~ca de-aici, rna due sa iau 0 carte! iz-
in bazinul lionez, aidoma unui scut de plumb incins bucni Sylvie.
deasupra muritorilor, dar 0 adiere placud 0 niai alina Maurice i~istapani nervii, fiindci nu voia sa-~istrice
pu~in de-a lungul Ronului, iar mai rarziu, devenea.us- vacan~a;dar, in gand, 0 impu~ci pe nefericita de Sylvie.
cad, si,
, la intrarea in Ardeche, hi,; dadea senzatia unei Sa-~icumperi ciqi dintr-un supermarket! I~icumparase
incircituri de mineral. d macar 0 singuradarain via~ 0 cartedintr-un supermarket?

190 191
Cartea e un obiect sacru, pretios,
, a earui existenta
, 0 des- - Asculta, Maurice, daea vrei sa-mi faci 0 placere,
1
coperi mai intai in sanul unei bibliografii, despre care citeste
, 0 dati un Chris Black. "1111 11

aduni dupa aceea informatii, ~i la care apoi, daea e - Uite ce e, Sylvie, ca sa-~ifac 0 placere, te las sa-mi
cazul, jinduie~ti, despre care faci insemnari pe 0 hartie, vorbe~ti de acest Chris Black, pe care nu-l cunosc, ~i e
~i pe care 0 cauti sau 0 comanzi la un librar demn de deja multo Sa nu-ti imaginezi ea 0 sa-l ~icitesc.
numele pe care-l poarta. In nici un caz nu-ti alegi 0 - Gre~e~ti.0 sa mori prost.
carte printre carnati, legume ~idetergenti. - Nu credo Dar, daea se va intampla, n-o sa fie din
- Triste timpuri mai traim ... murmura el printre cauza asta.
dinti. - Ti se pare ea am gusturi proaste ... ~i totu~i, cand
Sylvie unduia ra.ranici un fel de complexe pe langa il citesc pe Chris Black, imi dau foarte bine seama ea nu
mormanele ~i standurile de carti, ca ~i cum ii starneau e Proust. Sa ~tii ea nu sunt toanta.
apetitul. Lui Maurice Ii fu deajuns 0 privire ca sa con- - Cum adiea? L-ai citit pe Proust?
state ea nu erau decat romane, ~i, cu un gest de martir,
- Vezi ce rau e~ti? Nu, ~tii foarte bine d nu I-am
i~i pironi ochii in tavan, ~teptand ca Sylvie sa termine
citit pe Proust, spre deosebire de tine.
de adulmecat cate 0 coperta, sa miroasa cutare volurn,
Purtand pe chip pecetea unei demnita~i ranite, ase-
sa cantareasea un altul, sau sa risfoiasea altele, cum faci
menea unei sfinte Blandina a culturii, Maurice zambi,
cu salata ca sa verifici ea nu e murdara de pamant.
ca ~i cum, in fine, i se recuno~tea un merit pana atunci
Pe ne~teptate, scoase un strigat:
contestat. In fond, ii ra.ceachiar placere d atat veri~oara
- Super! Ultimul Chris Black.
lui, cat ~istudentii erau siguri ea-l citise pe Proust, cand,
Maurice habar n-avea cine era acel Chris Black care-i
declan~a veri~oarei un asemenea preorgasm ~i nu cata- de fapt, nici prin gand nu-i trecuse vreodata ~a ceva, de
dicsi sa dea nici cea mai mid aten~ie volumului, pe care vreme ce era alergic la literatura romanesea. Cu atat mai
Sylvie il azvarli pe muntele de provizii din earucior. bine. N-o sa se apuce acum sa dezminta asta. Citise
- N-ai citit niciodata ceva de Chris Black? Da, tu atatea alte volume. N u li se fac dezvaIuiri decat celor
nu cite~ti romane. Asculta, sa ~tii ea e extraordinar. II care pot sa-~i ~ina gura, nu?
devorezi dintr-o suflare, salivezi la fiecare pagina, nu-l - Maurice, nu rna indoiesc ea nu citesc 0 capodo-
l~i din mana pana nu-l termini. P era, dar sa stii
, ea traiesc niste
, momente formidabile.
Maurice baga de seama d vorbea de cartea asta ca de - E~ti libera, ai dreptul sa te distrezi cum vrei, pe
un fel de man care. mine nu rna prive~te.
"La urma urmelor, au ~i ei dreptate, negustorii,.de - Crede-ma: dad te plictise~ti, Chris Black e la fel
P la vedere cartile
un , alaturi de alimente, isi
, zise el, fiind- de vestit ca ~iDan West.
ca pentru genul ista de consumatori sunt echivalente." Nu-~i putu inghiti un ras infundat.

192 193
- Chris Black, Dan West ... Pana ~i numele sunt va urmareasca!" Ce mizerie ... Nici nU-fi mai trebuia s-o
superficiale. Doua silabe, cvasionomatopeice, u~or de re- deschizi ca sa afli ca nu era altceva decat gunoi.
finut. Chiar ~i un debil din Texas care mesteca guma ar Chris Black... Mai bine moartea decat 0 carte de
putea sa Ie repete tara sa dea gre~. Crezi ca sunt numele Chris Black! ~i pe urma, e corpolend, planturoasa - de
lor adevarate, sau au fost rebotezafi ca sa se potriveasca altfel, ca Sylvie -, marta din bel~ug pentru banii dum-
cu legile de marketing? neavoastra.
- Ce vrei sa spui? Controla ca Sylvie ~i prietenele, absorbite in conver-
- Vreau sa spun ca nume din astea, Chris Black sau safie, nu-l observau, ~i, cu un gest discret, intoarse vo-
Dan West sunt mai u~or de citit la capatul raionului lumul. Cate pagini are ciramida asta? Opt sute de pagini!
decat ar fi un nume ca Jules Michelet. Ce oribil! Cand te gande~ti ca se taie copaci ca sa tipa-
Sylvie tocmai se pregatea sa raspunda cand, pe ne~- reasca porcariile domnului Chris Black... Probabil ca
teptate, dadu cu ochii de cateva prietene - trei femei la nemernicul vinde milioane de exemplare, in toata lu-
fel de impozante ca ~i ea - ~i se repezi catre ele cu stri- mea ... Din pricina lui se distruge cate 0 padure batrana
de trei sute de ani pentru fiecare bestseller, trone, se
gate pifigaiate ~i agitandu-~i mainile durdulii.
taie, seva curge! lata pentru ce distrugem noi planeta,
Maurice era contrariat. Asta insemna ca Sylvie sca-
lichidam plamanii globului, rezervele de oxigen, ecosis-
pase de langa el timp de 0 jumatate de ora, fiindca eel
temele: pentru ca ni~te femei supraponderale sa citeasca
Putin
, atat dura la ea 0 conversatie. ,
ni~te carfi supraponderale, a caror valoare este nula!
Facu de departe un semn de salut prietenelor lui Syl-
Dezgustator ...
vie, dand bine de infeles ca n-avea de gand sa se alature
acelui colocviu improvizat, ~i se inarma cu rabdare. I~i
fi
Daca ar ftiut pana unde avea s-o duca aventura asta,
sprijini coatele de marginea caruciorului, i~i plimba pri-
Eva Simplon, agenta FBI, n-ar fi ramas atata timp in casa
vi rea pe produsele adunate acolo ~i coperta carfii ii cap- din Darkwell $i totufi, pentru ca tocmai mOftenise 0 ma-
ta ochii. Cad vulgaritate! Era cu negru, ro~u, auriu, avea tuja indepartata, continua sa stea acolo toata perioada
litere in relief, 0 grafica excesiva, expresionista, care voia necesara vizionarilor premergatoare vanzarii. N-ar fi tre-
sa dea impresia ca interiorul era plin de lucruri nemai- buit sa rejuze darul dsta otravit? Fiindea sejurul ii rezerva
pomenite, ca un fel de semnal de alarma: ,,Atenfie, otra- surprize pe cat de misterioase, pe atat de alarmante ...
va", sau "Nu atingefi, curent de inalta tensiune, pericol Cine sunt cei care ifi dau intalnire imediat dupa miezul
de moarte". ~i titlul: Camera misterelor oculte! Greu de nOPtii in camera inaccesibila din centrullocuintei, a carei
gasit 0 timpenie mai mare, nu? Gotic ~i contemporan, intrare nu reufefte s-o detecteze? Ce inseamna cantarile
imbinarea a doua gusturi proaste! Pe deasupra, ca ~i stranii, monotone ce se aud noaptea? $i cine sunt cumpa-
cum titlul nu era de ajuns, editorul adaugase urmatoarea ratorii dftia ciudati, care ofera milioane de dolari pentru 0
reclama: "Cand yeti, inchide cartea, frica va continua sa cocioaba izolata?

194 195
Care e manuscrisul din secolul XVI, de care i-a vorbit U rma exact lucrul de care se temea: Sylvie ~inu mor-
candva matufa decedata? Ce lucru exploziv, care Justifica ~i~sa-i prezinte prietenele.
dorinta atat de fierbinte de a pune mana pe el contine? - Hai, vino in co a' , Maurice, datorita lor am desco-
Necazurile nu s-au terminat inca pentru agenta Eva perit eu locul asta. Grace, Audrey ~i Sofia stau nu de-
Simplon, iar cititorul risca sa-fi piarda liniftea odata cu ea. parte de noi, la trei kilometri. Vom avea prilejul sa ne
revedem.
Aa, e dragu~ foc ... Atat de cretin, ca-~i imaginezi deja Maurice balmaji citeva Fraze in aparen~a amabile,
dar, in sinea lui, se intreba daca Parlamentul n-ar trebui
un film - Maurice Plisson detesta ~i cinematograful -,
sa promulge 0 lege prin care sa se interzica atribuirea
cu viori stridente, lumini albastre ~i 0 blonda u~uratica
numelor de femei frumoase - Grace, Audrey, Sofia -
alergand prin tenebre ... N u faptul ca se gasesc imbecili
unor caltabo~i. Dupa aceea, i~i facura promisiuni de
care citesc chestii din astea te fascineaza, ci ca exista un
oranjade, partide de boule, plimbari in natura, ~i se des-
nenorocit care Ie scrie. Meseria e bratara , de aur, dar
paqira sub 0 ploaie de "Pe curand!"
po~i gasi un mod mai onest de a-~i plati chiria. In afara
de asta, hi" ia cu siguranta luni de zile ouatul unei carti,
Pe drumul de intoarcere, in timp ce cimpurile defi-
de opt sute de pagini. Nu exista decit doua solu~ii: ori
lau de~erte in spatele geamului, Maurice nu putu sa-~i
acest Chris Black e un porc infatuat de propriul talent, alunge gandurile de la Camera misterelor oculte - ce titlu
ori un sclav, caruia editorul i-a pus pistolulla tampla ~i dement - ~i anume la un amanunt, care-i srarnise curio-
i-a spus: "Opt sute de pagini, domnule, nici una mai zitatea. Ce manuscris din secolul XVI putea sa fie acela
pu~in!" "Dar de ce opt sute?" "Deoarece, scriitorule tam- in jurul caruia se ~esea intriga? Era cu siguran~a un do-
pit de mana a ~aptea ce te afli, americanul de mijloc nu-~i cument real, fiindca, dupa spusele colegilor lui litera~i,
permite sa sacrifice mai muIr de douazeci de dolari ~i
treizeci ~i cinci de ore pe lectura, ~a ca sa-mi scrii 0 carte
de douazeci de dolari, care se cite~te in treizeci ~i cinci de
tratat de alchimie?
autorii americani erau lipsi~i de imagina~ie. Sa fie vreun
scriere a templierilor? Un registru
genealogic secret? Un text de Aristotel considerat pier-
ore, OK? Incadreaza-te! Nici mai muIr, nici mai pu~in! dut? Maurice construia in mod obsesiv un vraf de ipote-
Asta-i raportul rentabil calitate-pre~, legea comer~ului. ze. La urma urmelor, Chris Black, sau cel ce se ascundea
Ai priceput? Ai bagat la cap? ~i nu mi-l mai tot pomeni in spatele acestui pseudonim, poate ca nu era chiar un
pe Dostoievski, ca au boala pe comuni~ti". increzut cu aere de geniu, poate ca era un cercetator
Sprijinindu-~i coatele pe carucior ~i plin de 0 veselie cinstit, un erudit, unul din acei universitari eminen~i pe
zeflemitoare care-i salta umerii, Maurice se distra. cu care Statele Unite stiu
, sa-i formeze si
, nu vor sa-i pla-
scena pe care tocmai 0 inventase. Murisitului de Chris teasca ... Poate ca el seamana cu Maurice Plisson, mai
Black trebuia mai curand sa-i plangi de mila. ~tii? Poate ca stralucitulliterat nu acceptase sa redacteze

196 197
supa asta infama decat ca sa se achite de datorii si .
, sa-si
hraneasca familia. Poate ca nu era chiar totul prost in
lui, i~i facu in mare graba toaleta, incuie u~a, lua Ca-
mera misterelor oculte ~i se baga in pat.
cartea asta ... "Vreau doar sa vad care-i documentul :ista din seco-
Maurice i~i repro~a aceasta indulgenta ~i se hotari sa luI XVI", i~i spuse el.
treaca la subiecte mai serioase. Dar, aproape fara voia Dupa douazeci de minute, nu-~i mai punea intrebarea
lui, subtiliza cartea in timp ce descarca proviziile din
portbagaj: profita de drumul dintre m~ina ~i camara ~i
. .
asta; distanta critica pe care intentiona s-o p:istreze fata
de text nu tinu mai mult de cateva pagini; ajuns la sfar-
,

dadu drumul romanului inrr-un vas de poqelan pentru ~itul primului capitol, il incepu ~i pe al do ilea cu suHe-
umbrele. tulIa gura; sarcasmullui anterior se topea in lectura ca
Sylvie nu-~i dadu seama, ea fiind de acum instalata zaharul in apa.
in bucatarie, unde pregatea masa de seara. Ca sa-i ia Spre marea lui surpriza, aHa ca eroina, agenta FBI
gandul de la carte, Maurice merse atat de departe incat Eva Simplon, era lesbiana; lucrul :ista il frapa atat de tare,
propuse sa se uite amandoi la televizor, precizand ins a ca din acel moment nu mai fu in stare sa puna la indo-
ca el, conform obiceiului, se va duce foarte repede la iala actele sau gandurile pe care i Ie atribuia autorul. In
culcare. afara de asta, faptul ca femeia asta frumoasa era margi-
"Daca 0 postez in fap televizorului, 0 sa-i treaca pof- nalizata din pricina sexualitatii ei it facea sa cugete la
ta de citit ~i 0 sa ramana lipita de fotoliu pana la ultimul propria-i marginalizare, cea a urateniei, drept care Eva
buletin meteo." Simplon ii deveni foarte repede simpatica.
Planul reu~i. Jar Sylvie, incantata sa descopere ca Cand auzi ca Sylvie inchide televizorul ~i urca scara
varul ei accepta placeri atat de simple ca 0 seara de film, cu pa~i grei, i~i aminti ca ea it crede deja adormit. Stinse
isi
, zise ca vor avea 0 vacanti, minunata, ca avusesera ca un la~ veioza. Exclus sa-i treaca ei prin minte ca era
dreptate sa nu pIece iar in strainatate, deoarece in felul treaz! Cu atat mai putin sa-~i dea seam a ca-i ~terpelise
asta se vor mai schimba. cartea! ~i sa i-o ceara inapoi...
Dupa 0 jumatate de ora de privit un film pe care nu-l Minutele petrecute in intuneric i se parura lungi ~i
urmarea, Maurice trase un oftat ostentativ si , anunta, ca enervante. Casa scartaia in mii de feluri, greu de identi-
vrea sa se lungeasca. ficat. S-o fi gandit Sylvie sa traga zavoarele la u~i? Cu
- Nu te deranja, nu-l pune mai incet, ca eu sunt
~a de obosit dupa calatorie, c-o sa rna fure imediat
.
siguranta ca nul Ii cunostea
, el natura increzatoare. N u se
gandise ca ocupau 0 cladire straina, ridicati in mijlocul
somnul. Noapte buna, Sylvie. unei pustietiti salbatice? Aveau ei vreo dovada sigura ca
- Noapte buna, Maurice. locul nu era bantuit de vagabonzi, rautacatori, indivizi
Cand strabatu holul, pescui romanul din fundul r"eci- tara scrupule, gata sa te omoare pentru 0 carte de credit?
pientului, 11strecura sub cam~a, sui repede in camera Poate tacea ravagii chiar vreun obsedat, care se furi~a

198 ~ 199
prin vile sa-i ucida pe locatari? Un criminal In serie. Ie~i In graba ~i, ra.ra sa rasufle, Impinse repede pa-
Micelarul gatlejurilor din Ardeche. Adiea 0 banda ... nourile de lemn alergand de la 0 fereastra la alta, dar nu
Para Indoiala ea toata lumea ~tia unde se ascundeau tipii cureza sa priveasea Intinderea de camp uri cenu~ii din
astia,
, In afara de ei, nou-venitii,, pentru ea nimeni nu-i spate, Ingrozit ea s-ar putea trezi In orice clipa cu 0 mana
P revenise si
, erau, asadar,
, 0 tinta
, ideala! II treceau fiorii. necunoscuti Infipti In ceara. ca sa-i faea de petrecanie.
Era In dilema: sa se ridice din pat ca sa controleze Pe urma intra din nou In casa, Intoarse cheia, puse
zavoarele ~i s-o anunte pe Sylvie, sau sa lase cale libera zavorul, bloea si , clantele,
, ra.cu un tur allocuintei, ca sa
unor fiinte rau intentionate, care s-ar ascunde prin du- traga ivarul obloanelor. Cand lsi , termina cursa, se aseza
,
lapuri sau In beci? In clip a aceea, un zgomot lugubru sa-~i traga sufletuI. Pe masura ce lini~tea din jur Ii po to-
sfredeli noaptea, lea bataile inimii, Maurice Intelegea ea avusese 0 criza
o bufniti?, de paniea.
Da. Cu siguranta. "Dar ce ti s-a Intimplat, bietul de tine? Din copilarie
Sau cineva care imita 0 bufniti, ca sa-si, adune com- n-ai mai trecut prin spaime din astea."
plicii? E clasic, cand e yorba de raura.catori. N u? I~i aducea aminte ea fusese un copil fricos, dar consi-
Nu! Sigur 0 bufnita. dera ea fragilitatea asta era 0 chestiune de domeniul
Tipatul se repeta. trecutului, Ingropati Intr-o lume care pierise, Intr-un
Maurice Incepu sa transpire, i se umezi spinarea. Ce Maurice disparut. Ar putea reveni?
Insemna repetitia asta? Era un tipat repetat de bufnita, "Cartea aia trebuie sa fie de vinal N-am de ce rna
sau ... sau raspunsul complicilor? mandri!"
Se ridica dintr-o singura miscare
, si-si
"
var! picioarele Urea In camera bombanind. Dadu sa aprinda lumi-
In papuci. Nu avea nici un minut de pierdur. Nu mai na, dar ezita.
conta ce-ar crede Sylvie, 0 banda de psihopati 11Ingri- "Sa mai citesc cateva pagini?"
jora mai mult decat veri~oara lui. Daea el nu stingea lampa ~i Sylvie se trezea, putea sa
Ie~i grabit pe culoar ~i auzi clipoceli de du~; asta 11 vada lumina.strecurandu-se pe sub u~a lui. S-ar fi mirat
mai Imbarbata: Sylvie nu-l putea auzi coborand. ea era Inea treaz, dupa ce pretinsese ea murea de obo-
Jos, vazu salonul ~i sufrageria inundate de 0 lumina seala.
fantomatiea ~i constati ea Sylvie lasase totul deschis. Cauta 0 plapuma de puf In dulapul cu a~ternuturi, 0
Toate obloanele erau vrai~te, nu ramanea decat sa spar- puse In josul u~ii ca sa acopere spatiulliber, aprinse din
ga cineva un geam ~i sa intre. Cat despre intrare, cheia nou lumina ~i relua lectura.
era In broasea, dar nici micar Intoarsa. Biata nebuna! Aceasta Eva Simplon nu-l dezamagea. Gandea ca el,
Cu oameni ca ea, nu ai de ce sa te miri ea se petrec critica tot ca el, chit ea suferea dupa aceea din pricina
miceluri. exigentei. Erau la feI. Ii placea de femeia asta.

200 . 201
Doua sure de pagini mai tmiu, Maurice avea pleoa- Ar fi putut sa-mi spuna. Ar fi trebuit sa-mi spuna.
pele atat de grele, ci hotari sa stinga lumina ~isa se culce. Eu pot sa in~eleg foarte bine astfel de lucruri. 0 sa vor-
I~i potrivi bine perna ~i rememora numeroasele note bim despre asta maine, daci ...
explicative de la subsolul paginilor, care evocau 0 serie de Dupa ce spuse aceste ultime cuvinte, adormi.
aventuri anterioare, a caror eroina era tot Eva Simplon.
Ce fericire!Purea s-o mai intalneasci si , in alte dirti.
,
Din pacate, ziua urmatoare nu se destasura , asa
, cum
In fond, Sylvie avea dreptate. Nu era literatura inal- prevazuse el. Sylvie, recunoscatoare varului ei ca inau-
ta, dar te captiva. ~i oricum, el nici literatura inald n-o gurase sejurul acceptand 0 seara modesta in fa~atelevi-
avea la suflet. A doua zi trebuia sa se izoleze cumva ca zorului, Ii propuse acum 0 excursie culturala; pregatise,
sa-si cu ghidul in mana, un periplu combinat, care Ie permi-
, continue lectura.
Era cat pe ce sa-l fure somnul, cand Ii trecu prin cap tea sa viziteze ni~te grote preistorice ~i cateva biserici
romanice. Maurice n-avu curajul sa opuna rezisten~a,mai
o idee, care-l scula din pat ~i-la~ezape saltea.
ales ci n-avea de gand sa-i spuna ci singura lui dorin~a
"Sylvie... sigur ci da ... "
era sa ramana acasa ca sa-l citeasci pe Chris Black.
Cum de n-a bagat el de seama mai devreme?
Pe cand se plimbau intre doua capele, pe zidul de
"Pai binein~eles... Din cauza asta Ii plac ei la nebu-
aparare al unui sat medieval, Maurice i~i lua inima in
nie romanele lui Chris Black. Cand imi destainuia lucrul
din~i ~ise hotari sa abordeze un alt domeniu, cel al ade-
asta, ea nu de Chris Black vorbea, ci de Eva Simplon. Nu
varului.
mai e nici 0 indoiala: Sylvie e lesbiana!"
- Spune-mi, Sylvie, te-ar ~ocasa afli ca sunt homo-
Viata
, verisoarei
, i se derula in minte ca un album de
sexual?
fotografii rasfoit in viteza: afeqiune excesivafa~ade tad, - Vai, doamne, Maurice, e~ti homosexual?
care ar fi preferat sa aiba un baiat, e~ecuri ~i rupturi cu - Nu, nu sunt.
barba~ii, pe care niciodata nu-i prezenta familiei, in - Atunci de ce rna intrebi?
schimb, la fiecare zi de nastere
, de cincizeci de ani incoace - Ca sa ~tii d pe mine nu m-ar ~oca dad a~afla d
Ii veneau in vizid prietenele, colegele, tovar~ele ... fete, tu e~ti lesbiana.
fete, fete. Chiar ~ientuziasmul din dupa-masa asta cand Sylvie se ta.cu stacojie. Abia mai respira.
se intalnise cu cele trei femei - nu era un entuziasm - Ce vrei sa spui tu acolo, Maurice?
suspect? Nu semanau de cu ~efa Evei Simplon din ro- - Vreau doar sa spun ca dad iube~ti oamenii cu
man, Josepha Katz, lesbiana aceea adipoasa, care frec- adevarat, po~i admite orice.
venteaza cluburile gay din Los Angeles ~i conduce un - Da, sunt de acord.
Chevrolet fumand 0 ~igarade foi? Evident ... - ~a ci po~i marturisi, Sylvie.
Maurice rase pe infundate. Descoperirea asta n~-l Din stacojie, Sylvie se ta.cu vanata. Ii trebui un mi-
tulbura decat pentru c-o facea atat de tarziu. nut ca sa poad ingaima:

202 . 203
- Tu crezi ca eu lti, ascund tie
, ceva? Repeta scenariul din seara precedenta, deschise tele-
-Da. vizorul pretinzand ca-l intereseaza 0 prostie de serial ~i
Mai facura vreo suta de metri, dupa care Sylvie se dupa purin timp casca In semn ca-l picnise somnul ~ise
opri, se posta In fap lui, ~ideclara cu glas bland: refugie la etaj.
- Ai dreptate. Iri ascund ceva, dar e prea devreme. De cum ajunse In dormitor, nu facu decat sa se spele
- hi, stau la dispozitie.
, . pe dinri ~isa mascheze spariul din josul u~ii. Pe urma se
Tonul Hegmatic, plin de Incredere al acestui raspuns cufunda In paginile caqii.
o impresiona atat de tare pe Sylvie, ca nu-~i putu sta- StraIucita de la prima replica, Eva Simplon Ii dadu
pani lacrimile. impresia ca se plictisise de moarte toata ziua a~teptand
- Eu ... nu ... chiar ca nu rna asteptam
, la asa
, ceva plina de speranra revenirea lui. Dupa doar cateva se-
din partea ta ... este... e minunat ... cunde se aHa din nou In Darkwell, locuinta , misterioasa
Maurice zambi. a matu~ii Agatha, at:1t de periculos izolata In munri.
La dna, dupa un piept de rara care ri se topea In gura, Tremura gandindu-se la cantarile care rasunau In fiecare
Maurice Incerca sa redeschida subiectul: noapte Intre zidurile acelei case.
- Spune-mi, prietenele tale, Grace, Gina ~i... De data asta, romanul11 absorbi prea tare ~i nu mai
- Grace, Audrey ~iSofia. auzi cand Sylvie Inchise televizorul, nid cand urca scara
- E~ti de mult prietena cu ele? ca sa se cuIce. Abia la ora douasprezece noaptea 11smul-
- Nu. De purin timp. Cateva luni. se din citit un ripat sinistru de pasare rapitoare.
- Aha. Pentru ca ieri pareari foarte intime. Cucuveaua!
- Exista uneori lucruri care te apropie de oameni. Sau omul care imita cucuveaua!
- Si, unde v-ati, cunoscut? I se Incle~tara dinrii.
- Este ... e un pic penibil. .. n-am chef sa... Cateva minute ramase nemi~cat.
- E prea devreme? Din nou ripatul.
- E prea devreme. De data asta, nu mai trebuia sa mearga pe ocolite:
- Bine, cum vrei tu. era ripat de om, nu de pasare.
Un club de noapte gay ca In roman, mai mult ca Un fiodi Ingheta , ceafa: usa!
,
sigur! Ca Ambiguu, sau Pisicura Zgribulita, un de mergea Cu siguranra ca Sylvie, la fel ca In ajun, nu Incuiase.
Josepha Katz la agarat ... Sylvie nu Indraznea sa recu- Mai ales ca el, ca sa nu se lungeasca cu ea, se sculase
noasca. Concluzia lui Maurice era ca se purtase exemplar Inaintea ei ~ideschisese obloanele.
cu verisoara
, lui, si
, ca de-acum Inainte, merita sf se Cel mai important era sa nu intre In panica. Sa-~i
cufunde In cartea pe care i-o furase. pastreze sangele rece. Sa se controleze mai bine ca ieri.
204 . 205
Stinse lamp a, dadu la 0 parte plapuma din fata u~ii, Avea oare de gand sa suie la etaj? Maurice simtea d,
apoi coborl scara, atent sa nu sdqaie lemnul treptelor. In cazul asta, 0 sa-l lase inima.
~i sa respire cum trebuie. Unu. DoL Unu. DoL Necunoscutul ezita, l~i ridid ochii spre tavan, apoi,
Cind sa ajunga jos, vazu ceva care-I1mpietri de groaza. ca !i:icum renunta, se 1ndrepta spre usa
'), " si iesL
,
Prea tarziu! P~ii Ii rasunau In fata cladiriL
Un barbat traversa salonul, sub razele piezi~e ale lu- Dupa dtiva metri, sdqaitul1nceta.
niL Umbra uri~a pe care omul 0 proiecta pe pereti era ~tepta? Avea de gand sa se 1ntoard?
~imai impresionanta. ii desena 0 barbie severa, maxilare Cum sa reactioneze?
)

Puternice, si , niste
,. urechi dudate, ascutite.
" Tacut si me- Sa se repeada la usa, si
, s-o 1ncuie de doua ori? U riasul
,
ticulos, birbatul ridica fiecare perna de pe canapea, fie- ar auzi, s-ar 1ntoarce si ar ataca ferestrele.
)

care pled, pipaia etajerele orbedind. Mai bine sa spere c-o sa se 1ndeparteze.
Maurice lsi , tinu
, rasuflarea. Calmul intrusului 111n- ~i sa urmareasd ce se-ntampla.
spaimanta la fel de mult ca prezenta lui In casa. Lumina Maurice urd precaut scara, intra In dormitorul lui,
argintie Ii atingea dnd si "
dnd teasta cheala si, neteda de 1mpinse canatul ~i se apropie de fereastra. Vedea prost
preot budist. Uri~ul nu se 1mpiedica nid de canapele, printre stinghiile jaluzelelor. Tutari~ul din preajma, im-
nid de alte mobile, ca ~icum cuno~tea deja interiorul, ~i pasibil, pustiu, 11lmpiedicasa vada dad intrusul plecase.
continua sa exploreze In acel~i loc, pipaind de doua, Timp de 0 ora, Maurice ramase neclintit la fereastra,
trei ori camera. Ce duta?
sa observe, sa asculte. Uneori i se parea d totul1ncre-
Calmul profesionist al hotului devenea contagios.
menise, alteori, pard iar 1ncepea sa se mi~te ceva. Casa
Maurice statea neclintit In umbra, dar si tara urma de
vasta producea ea 1ns~i atatea zgomote - paraieli de
panid. in fond, ce putea sa fad? Sa ap:inda lumina ca
barne, bubuituri 1nfundate de tevi, curse de ~oared din
sa-l sperie? Doar nu l-ar fi gonit un bec... S-o cherne pe
pod - d era greu sa identifice atatea sunete nedefinite.
Sylvie? N u, nid 0 femeie... Sa se napusteasd asupra
Trebuia totu~i sa coboare. Era exclus sa petread
lui, sa-l doboare ~isa-lIege? Adetul ar fi ~tigat confrun-
tarea. ~i, pe deasupra, nu se ~tie dad nu era 1narmat. noaptea cu u~a ~i obloanele deschise! Hotul putea ori-
Pistol? Sau 0 arma alba... dnd sa se 1ntoard. Dad renuntase sa urce la eta)', stia
) ,
Maurice 1nghiti In sec cu atata zgomot, d se temu d e locuit; dar dad se razgandea? Daca venea mai tar-
d-~i tradase prezenp. ziu, cind socotea el ca toata lumea a atipit, sa scotoceasca
Intrusul nu reactiona.
, ~ila etajul1ntai? ~i, de fapt, ce duta?
Maurice spera d exagera importanta sunetelor emise "Nu, Maurice, nu confunda asta cu ce dte~ti tu In ro-
de propriul corp; de exemplu, chioraitul asta nebun ... man: spre deosebire de Camera misterelor oculte, casa asta
it auzi pe intrus ohand. Nu gasea ce duta. Ve~ise nu ascunde un manuscris cu lista copiilor pe care Christos
degeaba. i-a avut cu Maria Magdalena. N u te lasa impresionat. ~i

206 . 207
totu~i, exista ceva aici, un lucru unic, pe care-l dor~te de cand un necunoscut Ie explorase salonul? .. Mai bine
uri~ul, ~i pe care nu-i prima oara di-l cauta, pentru di sa lancezeasdi in siguranta ei. Cat despre el, i-ar fi fost
se deplaseaza cu prea mare u~urinta pe peste tot ... Deci mai putin frica de unul singur.
ce-i acel ceva?" Sylvie se apropie ~i-lprivi in ochi.
Podeaua coridorului vibra. - Ai vazut tu ceva?
Revenea intrusul? -Nu.
In genunchi, Maurice se deplasa pana la u~a lui ~i - Ceva ie~it din comun?
privi pe gaura cheii. - Nu. Pur ~i simplu, propun sa folosim ca lumea
Uf, era Sylvie. u~a ~i obloanele. Chiar nu concepi ~a ceva? E cumva
De cum deschise u~a, veri~oara tresari. impotriva principiilor tale? Adidi n-ai putea sa dormi
- Ce faci, Maurice, nu dormi? Te-am trezit eu,
noaptea dadi am fi baricadati? Te pande~te insomnia
poate ...
dadi luam masuri elementare de siguranta, motiv pentru
Maurice articula cu 0 voce incolora:
care bro~tele ~iobloanele au fost inventate, de fapt ?
- De ce nu e~ti in pat? Ai vazut ceva?
Sylvie pricepu di varul ei se pierde cu firea ~i-i servi
- Poftim?
un zambet tonic.
- Ai observat ceva anormal?
- Nu, bineinteles di nu. 0 sa fac asta impreuna cu
- Nu ... Nu puteam sa adorm ~i am zis: hai sa-mi
fac un ceai. Imi pare rau. Te-am speriat? tine. Sau, mai corect, 0 sa fac asta pentru tine.
- Nu, nu ... Maurice suspina: n-o sa mai fie obligat sa iasa din casa
- Atunci, ce e?Ai vazut tu ceva neobi~nuit? noaptea, unde bantuia uri~ul.
Ingrijorata, Sylvie ta.cuochii mario - Multumesc. Uite, intre timp, iti pregatesceu ceaiul.
Maurice nu se hotara ce sa spuna. Nu, nu trebuia s-o Coborara amandoi. Maurice constata cat de nepasa-
panicheze. Mai intai, sa c~tige timp. Poate ca intrusul toare taragana Sylvie pe afara ca sa inchida obloanele,
se intorcea. ~i-i binecuvanta incon~tienta.
- Asculta, Sylvie, spuse Maurice, incercand sa-~i Dupa ce incuie u~a de doua ori ~i trase zavoarele,
exprime propunerea cu un debit regulat ~i ton normal, Sylvie intra in buditarie.
n-ar fi mai bine sa inchidem obloanele seara? ~i u~a, - Maurice, iti mai aduci aminte ce copil fricos erai?
sunt sigur di n-ai incuiat-o. Fraza asta il deranja, fiinddi i se parea deplasata.
- Ei, nu trebuie sa ne facem griji, di nu trece ni- - Nu eram fricos, eram prudent.
meni pe-aici. Ia adu-ti aminte ce greu ne-a fost sa gasim Raspunsullui n-avea nici un sens raportat la trecut,
drumul. el nu ta.cea decat sa puna in lumina situatia prezenta.
Ce fericire pe Sylvie di-i ~a de proasta, i~i spu~ea Dar ce mai conta ! Confruntata cu autoritatea subita a
Maurice. Ce-ar fi sa-i dezvaluie di nu trecuse nici 0 ora varului ei, Sylvie nu-l mai contrazise.
208 ~ 209
Pe d.nd ~tepta infuzarea Borilor de tei, Sylvie 1i el? Sau pentru ea, citind-o pe prima, luase totul in se-
vorbi despre vacanfele copilariei, plimbarile cu barca in rios, si
,) se simtise umilit cand parintii,
)' morti de ras, 1i
timp ce adulfii se cufundau in siesta pe malul Ronului, spusesera ea totul era 0 invenfie?
pe~tii pe care-i furau din galefile pescarilor ca sa 1iarun- - Maurice... Maurice... m-asculfi? Am impresia
ce in Buviu, cabana pe care 0 numisera Faru!, de pe in- ea e~ti cam ciudat.
sula din mijlocul apelor ... - Dar totul e straniu, Sylvie. Tot. Ciudat ~i strain.
Sylvie urma hru! amintirilor, dar pe Maurice, memo- Dite si
, tu, noi doi, ne cunoastem
, de cand ne-am nascut,
ria 11conducea in ald parte, spre alte fapte din acea ~i hecare ascunde ni~te secrete.
epoea, d.nd parinfii lui incepusera sa mearga din nou la - Faci aluzie lao..
cinematograf, sau sa danseze, considerand ea luIde zece - Fac aluzie la lucrul pe care nu mi-l spui ~idespre
ani era de-acum suhcient de mare ca sa he lasat singur care, poate c-o sa-mi vorbe~ti intr-o buna zi.
in apartament. El insa traia clipe de teroare. Se simfea - Dite, jur c-o sa-fi spun.
abandonat, minuscul sub tavanul inalt de patru metri, Se repezi la el, 11saruta ~i in acel~i moment gestul i
plangea de dorul mamei, al tatalui, de dorul prezenfei se paru penibil.
lor familiare, al parfumurilor lor lini~titoare, al melodiei - N oapte buna, Maurice. Pe maine.
vorbelor consolatoare; varsa siroaie
, de lacrimi, hindea
trupullui ~tia ea lacrimile faceau sa-i apara parinfii. De- Ziua urmatoare se scurse atat de neobi~nuit, incat
geaba. Nimic din ce functionase
, ani si
, ani de zile ca sa nici unul, nici celalalt, nu indrazni sa faea vreun co-
scape de deznadejde, de durere sau de singuratate nu mentariu.
mai mergea. I~i pierduse toate puterile. Nu mai era Mai intai, dupa emofiile prin care trecuse, Maurice
copil~, dar nu era inea adult. Cand parinfii se intorceau incercase sa adoarma la loc, dar nu reu~ise,aprinsese din
pe la unu noaptea plini de viafa, veseli, amefifi, cu voci nou lumina si , continuase sa citeasea Camera misterelor
schimbate, cu alte parfumuri, cu alte gesturi, 1i detesta oculte. Sensibilizat la maximum de vizita intrusului, ur-
~ijura sa nu se faea niciodata om mare, adult ca ei, adult marea romanului ii facu mai mult rau decat bine: Eva
senzual, lasciv, zeBemist, lacom de placeri, mese, Yin, Simplon - nu ineapea indoiala ea 0 placea pe femeia
carne. Daea era copt, el se copsese altfel, dezvoltandu-~i asta, era 0 femeie de incredere - indura ameninfarile
mintea: rationalitate, stiinta,
) " cultura, eruditie.
, Nu sexul, unor cumparatori aproape lipsifi de scrupule, care or-
nici burta. Adult da, insa devenind savant, nu animal. chestrau incidente mortale, pentru ea ea refuza sa Ieyanda
Din pricina asta refuzase el romanele? Pentru ea, in Darkwell. De hecare data, reu~ea sa scape ca prin ure-
serile acelea ale tradarii, mama 1ipunea pe noptiera ear- " chile acului de aceste atentate deghizate in accidente,
tile
, pe care Ie adora ea si , pe care ar h vrut sa Ie citeasea si
, dar in acela~itimp se lovea de 0 noua problema, care de

210 . 211
asemenea ii dadea mare bataie de cap: nu detecta intra- fortele. Ajunsera la un rezervor cu apa verde, un de raul
rea camerei ezoterice, de unde se auzeau noapte de noapte Ardeche i~i calma debitul torential, dar apa era rece ca
acele cantari. Ascultase peretii, inspectase beciul, exa- gheap ~i Maurice abia suporta s-o incerce cu varful pi-
minase podul, dar degeaba. Studiase registrul cadastrului ciorului. Masa luata jos pe iarba se dovedi 0 cap can a,
de la primarie, cercetase arhiva unui notar unde erau intrucat Maurice se aseza, direct pe un musuroi
, de fur-
depuse planurile succesive ale cladirii, care conduceau nici rosii,
, iar spre sfarsit
"
II intepa 0 albina, care voia sa
la presupunerea ea ar exista un corp interior in cladire. manance din aceeasi, caisa ca el. Ameti, sufland ca sa men-
Dar cum sa ajunga la el? Cine patrundea acolo in fiecare fina in viafa focul pentru friptul carnafilor; iar restul
noapte? Eva nici nu voia s-auda de fantome ~i spirite. dupa-amiezii simti ce greu se digera oul fiert.
Din fericire, Josepha Katz ii trimisese un arhitect care La intoarcere, prietenelor Ii se facu chef de un joc de
voia acum sa reconstituie structura casei - Josepha Katz, societate. Crutat,
, Maurice eaura sa se izoleze si , sa-si
, acor-
de~i lesbiana infernala, care, dupa mii de refuzuri, inea de 0 siesta, dar, auzind ea era yorba de un concurs de
Ii facea avansuri Evei Simplon, era totodata 0 profesionista cunostinte" de istorie si geografie, nu se putu abtine
) , sa nu
cu evidente calitati - sperand ea va giisi 0 explicatie care participe. Intrucat el era ~tigatorul fiecarei partide, mer-
sa inlature toate ipotezele supranaturale. ~i totu~i. .. gea mai departe, ~i victoriile astea neintrerupte il faceau
Pe scurt, la ora opt dimineafa, Maurice, care nu in- tot mai dispretuitor fata de partenerele de joc. Cand de-
chisese un ochi toata noaptea, se scula obosit, irascibil, veni prea odios, femeile obosira, ~i se trecu la un aperitiv.
furios c-o liisase pe Eva Simplon la Darkwell, ca sa ni- Dupa 0 zi intreaga la soare, paharul de pastis ii dadu peste
mereasea in Ardeche cu veri~oara lui. ~i asta cu adt mai cap echiIibrul, oricum fragil, drept care, in momentul
mult cu cat in ziua aceea trebuia sa mai inghita ~i un cind ajunse inapoi la vila cu Sylvie, se simti doborat nu
picnic cu prietenele intaInite la supermarket ... 0 zi in- numai de febra musculara, dar ~i de 0 durere de cap.
treaga in mijlocul unei colonii de lesbiene, a femeilor La ora noua, imediat dupa ultima inghititura, inchise
iistora, toate mai solide ~i mai virile decat el. Nu, mul- obloanele, incuie u~a, ~i urea in dormitor.
fumesc! Lungit pe 0 parte ~i sprijinit de perne, oscila intre
Incerea sa pretexteze ea nu se simte prea bine ~i ar doua sentimente contradicrorii: bucuria reintaInirii cu
prefera sa stea acasa. Sylvie nu se lasa: Eva Simplon, ~i teama de 0 noua vizira a intrusului.
- Nici sa n-aud. Daea e~ti bolnav ~i se agraveaza, Dupa cateva pagini uitase deja de dilema asta ~i tremura Iii
trebuie sa sa rna ocup de tine. Ori raman ~i eu aici, ori la unison cu eroina.
vii cu mine. La zece ~i jumatate, 0 auzi pe Sylvie cum inch ide
Intelegand ea nu va reu~i sa-~i salveze lectura, 0 ins~ti. televizorul ~i suie greoi treptele.
Trecerea orelor fu un chin. Soarele, sadic, incingea La unsprezece, aidoma Evei Simplon, i~i puse intre-
pietri~ul eararilor pe care Ie strabateau ei epuizandu-~i barea daea, in fond, nu existau fantome. Altfel cum sa

212 213

1111;11
"111

explici ea ni~te indivizi pot trece prin ziduri? Vine un "Nu uita, Maurice, e ca saritura de la 0 inaltime:
, daea
moment cand ira~ionalul nu mai e ira~ional, de vreme nu sari imediat, nu mai sari niciodatii. Salvarea tine
, de
ce ramane singura solutie, rationala.
, incon~tien~a."
La unsprezece ~ijumatate, un zgomot 11smulse din Respira adane ~i~~ni pe culoar. Facu un salt spre ca-
citit. mera lui Sylvie.
P~i. Erau p~i u~ori, disere~i. Nicidecum p~ii lui - Sylvie, atentie!
, Atentie.
,
Sylvie. Pentru ea intrusul inchisese u~a, Maurice 0 izbi.
- Ie~iafara!
II
Stinse lumina ~i se apropie de u~a. Dadu la 0 parte I
plapuma ~ideschise u~a. Camera era goala.
Presim~ea prezen~a cuiva la parter. Repede! Sa se uite sub pat!
Nici nu-~i termina bine gandul asta, ea individul Maurice se lungi pe burta. Neeunoscutul nu se as-
aparu pe scara. Uri~ul chel urca precaut ~ifara zgomot cunsese acolo.
treptele, ca sa-~icontinue cercetarea. Debaraua! Dulapul! Repede!
Deschise toate u~ilein numai cateva secunde.
Maurice inchise u~a ~i se sprijini de ea ca sa reziste
eventualelor tentative ale intrusului de-a intra in camera Nu mai in~elegeanimic, ~i urIa:
- Sylvie!Sylvie, unde e~ti?
lui. lntr-o fraqiune de secunda, corpul Ii fu inundat de
Se deschise u~a de la baie ~i Sylvie, ie~ind ingrozita
sudoare, care i se prelingea pe ceafa ~ipe spinare.
cu prosopul facut turban, ~icu 0 perie in mana, spuse:
Necunoscutul se opri in faF u~ii lui, apoi merse mai
- Ce s-a intamplat?
departe.
- E~ti singura in baie?
lsi lipi urechea de lemnul w:ii si auzi un fosnet,
) ., J J
- Maurice, ai innebunit?
care-i confirma ea individul se indepartase.
- E~ti singura in baie?
Sylvie!Se ducea la Sylvie! Docila, Sylvie intra in baie, arunea 0 privire, i~i in-
Ce sa faea? Sa fuga! Sa coboare repede scara ~isa dea crunta apoi sprancenele ~ispuse perplexa:
bir cu fugi~iiin noapte. Dar incotro? EI nu cuno~tea 10- - Binein~eles ea sunt singura la mine in baie. Cu
curile astea de ~ara,pe cand intrusul ~tia toate codoanele. cine sa fiu?
~i cum sa-~isacrifice veri~oara ~i s-o abandoneze, ca un Zdrobit, Maurice se prabu~i pe marginea patului.
las,
, in mainile raufaeatorului? Sylvie se grabi sa-l imbra~i~eze.
lntredeschise usa
, si
, vazu ea umbra intra la Sylvie. - Maurice, ce-i cu tine? Ai visat urat? Spune-mi,
"Daea rna gandesc mai bine, ar trebui sa nu rna mi~c." Maurice, ce ai pe suRet?
N u, trebuia sa aqioneze! Maurice ~tia foarte bine c~ Din clipa aceea, Maurice trebuia sa taca. Altfel, i s-ar
pe masura ce trece timpul, va fi tot mai pu~in capabil de fi intamplat ca Evei Simplon din roman, ~ilumea l-ar fi
ini~iativa. luat de nebun, prefacandu-se ea-l ascultii, fara sa-l auda.

214 ~ 215
III
I

- Cred ... cred ... Ba da! De ce nu 0 fantoma? La urma urmelor, se


-' Hai, vorbe~te, Maurice. Spune-mi. vorbe~te de atata vreme despre fantome. Cum declara ~i
- Cred c-am avut un cosmar.
, Josepha Katz intre doua fumuri de trabuc: Nu iese fum
- Ei bine, acum s-a terminat. Nu-i nimic. Hai, vino, tad. foc. Poate ci ...
mergem amandoi jos in bucitarie ~i ne facem un ceai. Descumpanit, Maurice nu se putea hotari ce-l speria III
II tacu sa coboare vorbind intruna, tara sa se opreas- mai putin,
, uriasul
, ascuns in vizuina din inima cladirii,
ci, increzatoare, curajoasa, imperturbabila. Maurice, care-~i tara sa se stie
, cum si , de ce, sau fantoma care bantuia
recipata incet-incet calmul, i~i zicea ca mai bine sa-~i casa ...
pastreze temerile pentru el. Comportamentul veri~oarei _ Maurice, rna ingrijorezi. Parci nu e~ti in apele
11alina, ii dadea puterea de a se ocupa de ancheta singur tale.
pana la capat. La urma urmelor, nu era decat un simplu - Mm? Poate ci e un inceput de insolatie ...
- Poate ... maine, daci nu te simti, mai bine, chern
profesor de istorie, nu agent FBI, versat in situatii ex-
ceptionale, ~a cum era Eva Simplon. doctorul.
"Maine 0 sa fim morti", , isi, spuse Maurice. I
In timp ce Sylvie sporovaia, el se intreba daca nu
- Bine, rna duc iar in pat.
exista vreo analogie intre casa asta ~i Darkwell. N u cum-
- Iti mai fac un ceai? I
va era ~i aid 0 camera clandestina, cu 0 scara oculta,
- Nu, Sylvie, multumesc. Ia-o tu inainte, te rog.
ascunsa intre pereti, un loc retras unde se refugiase ne-
In timp ce Sylvie urca greoi primele trepte, Maurice
cunoscutul?
pretexta ci vrea sa stinga lumina la bucitarie ~i inhata
II trecura fiorii.
de pe perete cutitul mare pentru tran~at carnea. II vari
Asta ar insemna ci intrusul era inci acolo cu ei...
in maneca larga de la pijama.
N-ar fi mai bine sa pIece imediat?
La etaj, in capul scirii i~i urara somn u~or.
Avu subit 0 revelatie. Pai da! Sigur! Cum sa fi intrat Maurice dadu sa inchida u~a dormitrului, cand Syl-
individul, cand to ate ciile de acces erau blocate? vie 11opri cu obrazulintins.
N u revenise: era mereu acolo. Locuia de fapt acolo, - Uite, vreau sa te pup. 0 sa te calmeze.
~i de mai mult timp decat ei. Se afla intr-un spatiu pe Ii aplici un sarut umed pe timpla. Pe urma, se dadu
care ei nu-l descoperisera din pridna arhitecturii putin inapoi ~i, spre surpriza ei, remarci ceva in spatele lui
bizare. Maurice, da, putea sa distinga ceva, care 0 lasa cu gura
"L-am deranjat cand am venit." cascata!
Cine e? Si
, ce cauta el serile? - Ce e? Ce s-a intamplat? intreba Maurice panicat,
Doar daci. . . " convins ci intrusul era in spatele lui.
Nu. Sylvie se gandi un moment, apoi 0 pufni rasul.

216 . 217
- Nu, nimic, rna gandeam la ceva, la cu totul alt- Maurice i~ifinu respirafia, simula ea-~iinchide ochii;
ceva. Nu temaiingrijorainhalulasta.Maurice.nu-fi printre pleoape, putea totu~i urmari ce face uri~ul.
mai face atata sange rau. Totul e in ordine. Acesta se apropie de pat ~iintinse mana spre Maurice.
~i pleea razand. ,,0 sa rna sugrume?" [,

Maurice 0 privi disparand, cu un amestec de invidie Maurice f~ni din cearceafuri, cu mana pe cUfit ~i,
si urland de groaza, 11lovi pe necunoscut impro~candu-l
" mila. Fericiti cei saraci cu duhul! Ea nu banuiec;te ., il
nimic ~ise distreaza pe socoteala nelini~tii mele. E foar- de sange.
te posibil sa avem aici 0 fantoma sau un asasin, exact in III
spatele zidului pe care se sprijina perna ei, ~i ea prefera Se produse 0 mare agitafie. Rar surveneau astfel de
I
sa rna duea cu yorba. Fii erou, Maurice, las-o in plata evenimente in finuturile acelea din Ardeche, de obicei
iluziilor ei; nu trebuie sa te simfi jignit.
Se lungi in pat sa mai cugete, dar se simfea tot mai
atat de lini~tite.
In afara de m~inile polifiei, venisera ~i cele ale pri- I
mariei, ale deputatului local, ale vecinilor mai apropiafi.
inspaimantat. ~i asta cu atat mai mult, cu cat prezenfa
De~i construqia domina un de~ert stancos, zeci de gu-
neobi~nuita sub cearceaf a cUfitului, a earui lama rece ca
ra-caseaaflara pe diverse cai ce se intamplase ~i se gra-
gheafa Ii era lipita de coapsa, in loc sa-limbarbateze, 11
nelinistea. bira la fafa locului.
,
Accesul ditre vila trebui protejat cu 0 bariera simbo-
Redeschise Camera misterelor ocu/te, cu sentimentul
liea, 0 banda de plastic, dar ~i de trei jandarmi, care sa
pe care-l ai cand te intorci acasa sleit de puteri dupa 0
impiedice persoanele cu diverse curiozitati bolnave.
duatorie extrem de obositoare. Oare romanul cuprindea In timp ce cadavrul era urcat intr-un avion, politi~tii
si
, solutia?
, ~ioficialitafile 0 priveau sceptici pe femeia voluminoasa,
La ora unu noaptea, cand povestea devenea mai pal- care-~i repeta pentru a zecea oara povestea, intrerupan-
pitanta ca niciodata ~i nu mai avea decat cincizeci de du-se ca sa sughita, sa planga sau sa-~i~tearga nasul.
pagini pana sa descopere ultimul cuvant al enigmei, _ Va rog, lasafi-Ie pe prietenele mele sa intre. Ah,
Maurice auzi p~i pe cuioar. iata-Ie!
De data asta, Rira sa mai ezite 0 secunda, stinse lu- Grace, Audrey, Sofia se repezira s-o imbrati~eze pe
mina ~iapuca manerul armei de sub cearceaf. Sylvie ~is-o consoleze. Dupa aceea se ~ezara pe canape-
La numai cateva clipe dupa aceea, clanfa incepu sa se lele alaturate.
rosteasea innebunitor de incet. Sylvie justifiea politi~tilor prezenfa prietenelor.
Intrusulincerca sa intre la el. _ Mulfumita lor am putut inchiria vila. Ne-am in-
Impingea u~a extrem de precaut, ingrozitor de incet .. taInit iarna asta la spitalul unde eram in tratament, la
Cand trecu pragul, lumina cenu~ie ce venea prin lucar- seqia profesorului Millau. Ah, Doamne, daea mi-~ fi
na de pe coridor se reflecta in feasta ple~uva. inchipuit ea...
I
218 .. 219

III
I~i lua de la Inceput povestirea, ca s-o auda ~iele. gasise nici 0 urma de luptii, dar ea era, dupa cum sin-
- N u pricep ce s-a Intamplat. Era atat de dragu~ gura declarase, singura mo~tenitoare a victimei. 0 luara
anul asta! Mai In~elegator decat altiidata. Mai tara fa- de acolo In catuse.
,
soane. Cred ca In~eleseseca rna refaceam dupa boala, ca Comisarul se Intoarse, urca singur la etaj cu manu~i
tacusem chimioterapie. Poate ca-i spusese cineva? Sau de proteqie, ~i baga u~urel lntr-o punga transparenta
ghicise singur? In ultimele zile lmi dadea de ln~eles ca cele doua corpuri delicte, un imens cu~it de bucatarie ~i
rna iubea ~a cum sunt, ca nu trebuia sa-i ascund nimic. o carte, Camera misterelor oculte, de Chris Black, ale
Dar sigur ca pentru mine e greu. Nu pot accepta ca carei pagini erau ~iele lmpro~cate de sange.
mi-a cazut parul ~ica trebuie sa port peruca. In prima Lua cartea, parcurse rezumatul atat cat se mai putea
seara, am crezut ca m-a vazut jos, In pijama ~i tara distinge sub darele maronH ~i nu-~i putu stiipani un
peruca. Cautam 0 carte cumparata de la supermarket ~i suspin:
n-o mai gaseam. Dar ieri-seara, cand i-am urat noapte - Existii, Intr-adevar, oameni care citesc carti,
buna In u~a, dupa ce bausem amandoi cate un ceai, proaste ...
mi-am dat seama ca pacatoasa de carte era In camera
lui, pe pat. Atunci, pe la douasprezece noaptea, cand tot
nu puteam sa adorm si , rna foiam In asternut,
, mi-am zis
c-a~putea sa intru ~i,tara sa-l deranjez, sa-mi iau cartea.
Maurice a~ipise.Am avut grija sa nu-l trezesc, mergeam
tiptil-tiptil, tara nici un zgomot; apoi, cand sa pun mana
pe carte, s-a napustit asupra mea. Am sim~it 0 durere
groaznica, am vazut 0 lama de cu~it, am Inceput sa ~ip~i
sa rna zbat, i-am dat un branci, a saltat contra peretelui,
apoi s-a prabu~it Intr-o parte, ~iatunci, pac, s-a izbit cu
ceafa de noptiera! A murit pe 10C!
Hohotele de plans Incetara.
Comisarullsi, freca barbia. Nu era convins. lsi , con-
sulta echipa. Teza accidentului nu i se parea plauzibila.
De ce sa se fi culcat barbatul cu un cu~it, daca nu pen-
tru ca se temea ca l-ar putea agresa veri~oara?
Dupa aceea, In pofida protestelor femeilor care-~i
aparau prietena, comisarul 0 anun~a pe Sylvie ca va fi
re~inuta pentru omor din culpa. Nu numai ca nu se

220
.,
II

II

in gara din ZUrich, peronul trei, 0 femeie ~teapta zi


de zi, de cincisprezece ani, cu un buchet in mana. I

La inceput, nici n-am vrut sa credoin afara de faptul


cii mi-au trebuit mai multe calatorii la Egon Ammann,
editorul meu de limb a germana, ca s-o remarc, a mai
trecut ceva timp pana sa-mi formulez surprinderea,
fiindcii acea doamna in varsta cu aerul atat de normal,
demn ~i nobil nU-li atragea in nici un chip atenIia. Era
imbracata cu un taior negru de stota. cu fusta lunga,
purta pantofi ira toc ~i ciorapi de culoare inchisa; 0
umbrela cu maner cap de rafa ie~eadin geanta din piele
fiarta; 0 clama de sidef Ii fixa pe ceata.cocul, ~iintre de-
getele inmiin~ate finea drept un buchet de loride clmp,
mai mult portocalii. Nimic nu te ta.ceas-o consideri ne-
buna sau excentrica, ~a ca am crezut cii 0 revad din
pura intamplare.
Dar intr-o primavara, cand Ulla, 0 colaboratoare de-a
lui Ammann, m-a intampinat la u~a vagonului, i-am
aratat-o pe necunoscuta.
- E ciudat, dar mi se pare c-o vad des pe femeia
,. asta. Ce coincidenIa! Ca ~i cum l-ar a~tepta pe dublul
meu, cineva care ia mereu si , la aceeasi
, ora acelasi
, tren ca
mine!

225
"
- Nici yorba, exclama una, sta aici in fiecare zi si , Un corp uscat, dar tonic, care fusese plin de energie
pande~te. vitala, viguros. $eful de gara ii adresa cateva cuvinte, ea
- Pe cine? dadu din cap, surase amabil, ~i continua apoi sa priveas-
- Pe cineva care nu vine ... pentru d plead singura d fix, imperturbabila calea ferata. Am apucat sa mai
in fiecare seara si , a doua zi se posteaza in acelasi, loco descopar 0 excentricitate: avea cu ea un scaun pliant de
- Adevarat? De cat timp? panza. N u era asta 0 dovada de sim{ practic?
- Eu trec pe langa ea de cinci ani, dar am stat de Trebuia sa schimb cateva tramvaie pana la editura
yorba cu un ~ef de gara, care a observat-o de cel pu{in Ammann, dar de cum am ajuns, m-am hotarat sa por-
cincisprezece ani!
nesc ancheta.
- Iti, bati, J' oc de mine, Una! Inventezi un roman! - una, te implor, trebuie sa mai aflu cate ceva de-
una se imbujora - la cea mai mid emo{ie i se aprin-
spre femeia cu buchetul.
deau obrajii - ~i, incurcata, bolborosi ceva dand din cap.
Obrajii i se facura ca zmeura.
- Jur d-i adevarat. In fiecare zi. De cincisprezece
- Eram sigura c-o sa rna intrebi, asa
, d ti-am
, luat-o
ani. De fapt, sunt sigura d dureaza de mai bine de
inainte. M-am dus la gara ~i am stat de yorba cu unii
cincisprezece ani, pentru d fiedruia dintre noi i-au tre-
dintre angaja{i ~i m-am imprietenit cu funqionarul de
buit ni~te ani pana sa-i observe prezenp... La fel ~i
la bagaje.
primului care a vazut-O ... Tu, de pilda, vii la ZUrich de
$tiind d oamenii 0 simpatizau pe una, nici nu rna
trei ani, si-mi
"
vorbesti de ea abia azi. Poate d ea as- , indoiam d reusise
, sa scoata de la ei maximum de infor-
teapta de douazeci sau treizeci de ani. .. N-a raspuns
niciodata nimanui care a intrebat-o ce ~teapta. ma{ii. De~i repezita, un pic autoritara ~i cu 0 privire
- ~i are dreptate, am conchis eu. In fond, cine ~tie patrunzatoare, una dezminte prima impresie cu umorul
sa raspunda la 0 astfel de intrebare? ei exploziv si
, 0 buna dispozitie la care nu te astepti
) , , din
N-am putut sa mai dezbatem chestiunea, deoare~e partea cuiva cu un fizic atat de sumbru. Dad poate sa se
ne ~tepta 0 serie de intrevederi cu presa. apropie de oricine, asta se datoreaza faptului ca ii e greu
Dupa aceea, nu m-am mai gandit la asta pana la ur- sa ascunda un fel de bunavointa, - de curiozitate -
matoarea dlatorie. De indata ce megafoanele au anun{at universala.
in vagoane "ZUrich", mi-am amintit de femeia cu bu- - Chiar dad i~i petrece ziua afara, pe un peron,
chetul de flori si , m-am intrebat: oare si, de data asta ... femeia cu buchetul nu e nici pe departe 0 vagaboanda,
Era acolo, vigilenta, la peronul 3. o ceqetoare. Sta intr-o casa frumoasa, burgheza, de pe 0
Am privit-o indelung. Avea ochi deschi~i asemenea strada cu verdea{a, unde locuie~te singura, ~i unde 0
mercurului, 0 nuan{a aproape ~tearsa. 0 piele palid~, ajuta zilnic 0 menajera turcoaid, in varsta de vreo cinci-
sanatoasa, marcata de amprenta expresiva a timpului. zeci de ani. Doamna se nume~te Steinmetz.

226 . 227
- Doamna Steinmetz? 0 sa ne spuna oare turcoaica cerist, tot timpul in deplasari; Rita i~i schimba amanfii
pe cine a!jteaprasrapana ei la gara? cum isi schimba chilotii; iar Mathias, tanarul pacifist
, '
- Turcoaica 0 ia la fuga de indara ce te-apropii de convins, dar marcat ~i de nostalgia coconului familial,
ea. Un prieten de pe strada vecina ne da urmatoarele Ia- prefera ca in loc de serviciu militar sa fad serviciu civil
muriri: menajera nu vorbe~tenici germana, nici francci, muncind.
nici italiana. Ulla Ii privi ca pe ni~te saraci cu duhui.
- ~i cu stapana ei cum comunid? _ Ba nu, a!jteapra pe cineva care a murit, fiindd
- In ruseste.
, nu-i accepta moartea.
- Turcoaica infelege rusa? _ Asta nu schimba nimic, exclama Claudia. Poate
- ~i doamna Steinmetz. foarte bine sa fie fiul ei.
- Ma intriga ce-mi spui. Te-ai putut interesa de - Fiica.
starea civila a doamnei asteia Steinmetz? - Sotui.
,
- Am incercat. N-am gasit nimic. - Arnantul.
- Un sot? , Copii? Parinti?
, - Sora.
- Nimic. Sa ne infelegem: nU-fi spun cu siguranfa _ Sau un Frate geaman, mort la na!jtere, propuse
ca n-are nici sOf,nici sOfdecedat, nici copii, doar d nu laconica, solitara Romy.
~tiu. Noi 0 priveam ~i ne intrebam dad nu cumva, in loc
Cand ne-am strans cu angajafii ~ieditorulla ora cea- de secretul doamnei cu buchetul de flori, ea ne dezvaIuia
iului in jurul catorva pricomigdale, eu iar am adus su- secretul ei personal, care 0 facea permanent trisra.
biectul pe tapet. Incercand pUfina variafie, m-am intors spre Egon
- Dupa parerea dumneavoastra, pe cine a!jteapra Ammann.
femeia cu buchetul ? _ Dupa tine, Egon, ce a!jteapra doamna?
- Pe fiul ei, raspunse Claudia. 0 mama i~ia!jteapta . Cu toate d sratea mereu impreuna cu noi, Egon
mereu fiuI. vorbea pUfin in timpul acestor digresiuni, fiindd Ie con-
- De ce fiul? spuse Nelly indignata. De ce nu fiica? sidera copilare~ti. E un barbat pasionat, cu sprancene
- SOful, replid Doris. inteligente, nas rasat, a citit tot, a descifrat tot in ultimii
- Amantul, 0 corija Rita. saizeci
,
de ani, sculandu-se regulat la cinci dimineata'
- Poate sora? propuse Mathias. pentru ca, de indata ce i~i aprindea figara, sa deschida
Adevarul era d, raspunzand, fiecare i~i povestea manuscrise, sa parcurga romane, sa devoreze eseuri. Da
viata. Claudia suferea d nu-si, mai vedea fiul de cand .,. impresia ca poarra in parul alb, prea lung, urmele unei
)

lucra la Berlin, iar Nelly, fiica, maritata cu un neozee- viefi aventuroase, a vantului din farile prin care a um-
landez; Doris se perpelea de dorul barbatului ei, afa- blat, a fumtHui scos de tonele de tutun pe care le-a ars,
229
228 .
a viselor ce-i insofesc caqile publicate. Nu afirma nimic dearn Ia ea in momentele de singuratate, in orele cand
~inu face morala, iar eu sunt impresionat de curiozitatea mi-era imposibil sa adresez cuiva orice fel de intrebare ...
lui nesecara, de apetitul descoperirilor, de inclinafia lui Imaginea ei nu-mi bantuia decat descumpanirile. Cu
pentru limbi straine; fafa de el, rna simt un arnator. toate astea, am izbutit sa aduc yorba de ea in timpul
Egon dadu din umeri, urmari pifigoii zburatacind unei convorbiri telefonice cu Ulla.
imprejurul teiului in floare ~i lisa apoi sa-i scape din _ Da, da, te asigur: tot acolo e. Zilnic. Peronul 3.
gura: Bindnfeles ca obose~te; din cand in cand mai trage cate
- Prima iubire? un pui de somn ~ezata pe scaunul pliant, dar pe urma
Dupa aceea, jenat de aceasta declarafie, i~i stranse i~i revine, ia in mana buchetul ~i prive~te in zare de-a
pleoapele ~i rna privi sever. lungul ~inelor.
- Tu ce crezi, Eric? - Sunt fascinat.
- Prima ei iubire, care nu va reveni. _ N-ai dreptate. Cu toate ca nu pare, e tara indo-
Se lisa tacerea. Infelesesem capcana. Prin intermediul iala 0 dementa, 0 biara nebuna. Spune ~i tu, astazi, in
acestei necunoscute, ne dezvaluiseram dorintele , intime, epoca telefonuIui, a InternetuIui, nu te pui sa ~tepfi pe
marturisind cele mai profunde ~teptari, mai mult sau cineva pe un peron, nu?
mai pUfin posibile. Ce mult mi-~ fi dorit sa pot pa- _ Pe mine nu rna intereseaza de ce ~teapra pe un
trunde in spatele acestor frunfi, sa Ie cunosc mai bine! peron, rna intereseaza pe cine ~teapra. Pe cine pOfi ~-
Dar, in acel~i timp, ce bine ca nimeni nu-mi cercetase tepta ani in ~ir, 0 viafa intreaga?
gandurile! Ce dureros e capu!, incinta asta de cuvinte _ Beckett H a~tepta pe Godot.
nerostite, acest sanctuar sumbru, pe care mi-lincadreaza _ In aparenfa! Beckett voia sa arate ca Iumea e ab-
tamplele! Sunt acolo unele cuvinte pe care nu Ie-~ putea surda tara Dumnezeu, ca gre~im atunci cand ne facem
rosti tara sa rna nimicesc. Mai bine sa tac. N u-~i extrage promisiuni de orice felin viafa asta. Beckett e omul de
fiecare dintre noi consistenfa din propria-i tacere? serviciu, da cu matura ~iprin cer, ~ipe pamant, ifi arun-
ca Ia gunoi toate speranfele, pentru ca nu sunt decat
Ajuns din nou Ia mine acasa, am continuat sa rna ni~te gunoaie. Or pe mine rna preocupa doua intrebari
gandesc Ia femeia cu buchetul. ~i cum urmatoarele caIa- cu privire Ia femeia cu buchetuI: pe cine ~teptam noi?
torii Ia ZUrich Ie-am tacut pe calea aerului sau pe auto- Ne este sau nu ne este justificata ~teptarea?
strada, cu avionul sau m~ina, n-am mai avut ocazia sa _ Uite, hi, fac Iegatura cu seful,
, care a auzit ce vor-
trec pe Ia gara. beam. Vrea sa-fi citeasca ceva.
Un an sau doi s-au scurs asa. _ Eric? ~culta doar fraza asta. E pentru tine: "In-
, ..
Ce 0 caracteriza pe femeia cu buchetul de flori era ca . teresant Ia 0 enigma nu e adevarul pe care-I ascunde, ci
uitam de ea tara s-o uit sau, mai bine zis, ca rna gan- misterul ei".

230 ~ 231
- Mul~umesc pentru citat, Egon. mii de afaceri cu mize uri~e. Ziirich lmi aparea mereu
Am Inch is telefonul, convins di la capatul celalalt misterios prin lipsa misterului: In timp ce noi, latinii,
toti, rad de mine. consideram ca aventurosul implica ceva necurat, lntorto-
Primavara trecuta, rna duceam cu trenul Ia Ziirich cheat, abundent, Ziirich, or~ul ista cuminte, curat, bine
Pentru 0 conferint:i~, Binetnteles
, ca din momentul In randuit, devine straniu, pentru di nu vezi nimic straniu.
care m-am urcat In compartiment nu m-am mai gandit E seducator ca un amant elegant, cu smoking, irepro~abil
decat la ea. Ma bucuram deja ca am s-o revad, lini~tita, fiu de familie, ginere ideal, dar susceptibil de cele mai
zambitoare, fidela, indiferenta fa~a de tot, atenta.la acel excesive desfrauri, de lndat:i ce se lnchid u~ile.
ceva pe care noi 11ignoram. Dadusem cu ochii de fe- La editura Ammann mi-am vazut mai lndi de tre-
meia asta numai cateva secunde, dar vorbisem despre ea burile mele - discutii, program -, dupa care, profirand
ore lntregi, ca despre un sfinx care cuno~te 0 taina _ de 0 pauza, am interpelat-o pe UIla lntre doua u~i:
_ Ce s-a lntamplat cu femeia cu buchetul?
saman~a neroditoare pentru imagina~ia noastra.
Apropiindu-ma de Ziirich, am formulat singura cer- M-a privit tulburata.
_ 0 siHi spun imediat ce 0 sa avem un moment
titudine pe care 0 aveam despre ea: nu-l ~tepta pe nici
unul dintre noi. Taeerile noastre, curiozitatea noastra liber.
A venit seara si,
, dupa conferint:i,, autografe si
, cina,
pasiva, uitarea intermitent:i l~i aveau oare sursa In faptul
ne-am lntors epuizati la hotel. Fara sa schimbam 0 vor-
ca privirea ei ne urn ilea, trecand prin noi de parca eram
ba, ne-am instalat la bar, am aratat cu degetul ce cock-
invizibili?
tailuri voiam, pe urma mi-am inchis telefonul In timp
- Ziirich!
ce UIla l~i aprindea 0 tigara.
Cand am pus piciorul pe peron, i-am observat ime-
- Deci? am lntrebat-o.
diat absenp. Ca~iva gura-casca tocmai pariseau peronul 3, N-a mai trebuit sa precizez, ~tia ce doream.
lasand In urma lor un spa~iu imaculat. _ Femeia cu buchetul ~tepta ceva, care a venit.
Ce i se lndmplase?
Din cauza asta nu mai e acolo ...
Traversand orasul, In tramvai, m-am abtinut , de la - Ce s-a IntampIat?
orice ipoteza. UIla trebuia sa stie,
, UIla stia,
, UIla 0 sa-mi _ Omul meu de la bagaje mi-a spus tot. Acum trei
spuna. Asadar,
, m-am multumit
, sa contemplu orasul
, saptamani, femeia cu buchetul s-a ridicat deodata In pi-
acesta insolit, bogat ~i modest, un vis pentru orice bu- cioare,' radioasa si
, uIuit:i. Faeea cu mana unui barbat,
nica, unde cladirile pareau ridicate In jurul mu~catelor care tocmai cobora dintr-un vagon ~i a recunoscut-o In-
tronand la ferestre, 0 cetate p~nica, ce da impresia ca e tr-o clipa. Ea i s-a aruncat In brate. Au ramas mult timp
la fel de adormit:i precum lacul care se odihne~te langa ~ 1mbdtisati.
) , , Chiar si personalul de la bagaJ'e era emotionat
) )

ea, In timp ce din colo de zidurile groase se pun la cale vazand-o cum straluce~te de fericire. Pe barbat, care

232 . 233
purta un palton lung, de culoare inchisa, nu I-a recu- - Dar tu mi-ai spus totu~i ca...
noscut nimeni, fiinci avea 0 palarie de fetru, care-i as- _ Da'. Vecinul declara ci barbatul a intrat grabit in
cundea fafa; mi s-a spus ci nu parea surprins de aceasta casa, dar menajera neaga cu fermitate. Oricum, pentru
revedere. Pe urma au plecat de la gara la brat. Atunci, in politie nu e interesant, fiindca decesul nu prezinta ni-
ultimul moment, a dat ~i ea dovada de cochetarie: ~i-a mic suspect. ~i, la ora actuala, prietenul meu nu mai
lasat scaunul pliant pe peron, ca ~i cum nu-i apaqinea. scoate 0 yorba, deoarece, cu cat insista, cu atat lumea
A, uite ca mi-a scipat un detaliu ciudat: barbatul cala- din cartier 11lua de cretin.
torea ira valiza, in mana avea doar buchetul pe care i-I Ne-am ~ezat comod in fotoliile de piele ca sa gus-
oferise ea. tam din cocktail uri. Cazuseram amandoi pe ganduri.
- ~i pe urma? - Chiar nu i s-a dat de urma? Nu s-a aflat nimic?
- Prietenul meu, vecinul, mi-a povestit restul. Ti-am - Nimic.
vorbit despre el? Sta la 0 strada distanta de doamna - Din ce or~ venise trenullui?
Steinmetz. - Nimeni n-a ~tiut sa-mi spuna.
- Da, da. Hai, te rog, spune! I-am cerut barmanului inca un rand de bauturi, ca si ,
- In acea seara, biirbatul a intrat cu ea in casa. I-a cum alcoolul ar fi putut sa imblanzeasci misterul.
dat ordin menajerei sa pIece ~i sa nu se intoarci pana a - ~i turcoaica unde-i acum?
doua zi de dimineata. Turcoaica a respectat cerinta sta- - A plecat. S-a intors la ea in tara.
panei. - Cine a mo~tenit vila?
- ~i? - Or~ul.
- A venit in dimineata urmatoare. ~adar, nu existase la mijloc nici un mobil mar~av.
- ~i? Se impunea un al treilea rand de eocktailuri. Barmanul
- Femeia cu buchetul era moarta. ineepea sa ne masoare eu oehi ingrijorati.
-Cum? Noi ~edeam muti.
- Moarta. De moarte buna. I se oprise inima. Nici eu, nici Ulla nu intelegeam mai mult, dar ne
- N u cumva el.. . ieea placere sa ne eontinuam gandurile. De obicei, via-
- N u. Nici 0 indoiala. A suferit un stop cardiac, ta ne taie firul drept al povestirilor: sunt unele dimineti
diagnosticat ~iconfirmat de medici. Biirbatul e nevinovat. cand simti ci e pe cale sa ineeapa ceva, ceva plin de eon-
~i oricum el. .. tinut, ceva pur, unic; pe urma suna telefonul ~itotul se
-Da? termina. Viata ne toaci, ne disperseaza, ne atomizeaza,
- Disparuse. ne refuza linia dreapta pura. Unic la femeia eu buchetul
-Ce? era faptul ci viata lua din nou 0 forma, destinul ei avea
~
- S-a topit. Ca ~i cum nici nu intrase, nici nu ie- puritatea proprie literaturii, economia unei opere de
~ise.Turcoaica pretinde ci nu I-a vazut deloc. arta.
234 , 235
La ora doua noaptea, ne-am despaqit ~ine-am dus la
culcare, dar somnul nu m-a furat decat foarte tarziu,
fiindca pana-n zori am lncercat sa aflu pe cine ~tepta
femeia cu buchetulln gara din ZUrich, peronul 3.
~i cred c-o sa rna lntreb pana la sfar~itul zilelor mele
daca din tren coborase moartea sau iubirea.
Cuprins

Visatoarea din Ostende . 5


Crima perfecta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
Vindecarea . 131
Lecturile proaste . 179
Femeia cu buchetul de flori . 223

..

..
Pentru a-~ivindeca inima ranita, un scriitor
se refugiaza la Ostende, pe tarmul anodin
~i rece al Marii Nordului. Va sta in vila
cocheta a Emmei Van A., 0 fosta frumu-
sete tintuita intr-un scaun cu rotile. Mereu
a~ezatain dreptul ferestrei din salon, Emma
pare sa priveasca spre marea schimbatoare,
dar ochii ei nu vad decat imagini din tre-
cut. Un trecut in care, marturisqte ea, a
trait 0 iubire aproape imposibila, alaturi
de un barbat cu sange princiar. Sa fi fost
aceasta femeie fragila capabila de gesturile
indraznete, de imbrati~arile senzuale pe
care Ie evoca, sau imagina~ia ei se hra-
ne~te din miile de volume ale bibliotecii
din Vila Circe?
Alaturi de personajele acestui volum,
cititorul va incerca sa distinga evanes-
centul adevar al unei vieti. Admiratia unui
orb care ii este pacient 0 face pe timida
~icomplexata Stephanie sa se vada cu alti
ochi. Pedantul Maurice Plisson nu mai
deosebe~te casuta idilica unde-~i petrece
vacanp de teatrul unor misterioase com-
ploturi oculte. Gabrielle de Sarlat desco-
pera dupa 30 de ani de casnicie adevaratul
chip al so~ului ei, iar femeia cu buchetul
a~teapta zi de zi un necunoscut, sau poate
necunoscutul. Cu mana sigura, autorul
schi\eaza destinul fiecaruia la hotarul dintre
aparen~a ~iesen\a, dintre realitate ~ivis.

"

..
~I;RIC-I;MMANUI;L
~SC~MITT

In fiecare dintre povestirile acestui volum, Eric-Emmanuel Schmitt


dezvaluie cat de puternic este impactul imaginatiei asupra exis-
ten tel or noastre. Cinci istorii emotionante conduse magistral de
un Prospero modern, care ne conving ca visul este adevarata tesa-
tura din care sunt plasmuite intamplarile de zi cu zi.

"Cinci povestiri su perbe, care rivalizeaza cu cele mai bune lucrari de


gen din traditia anglo-saxona. Pagina dupa pagina, Eric-Emmanuel
Schmitt i~i tine cititorul in mrejele artei sale."
['Express

. ISBN 978-973-689-661-3

Pe coperta: Philip Wilso;) Steer,


Tanara pe plaja (detaliu)
11111
911789736 896613