You are on page 1of 119

",RJA

Erie-Emm~nud Schmitt s-~ naseut pe


18 m~rtie 1960 l~Lyon. tn 1983 absolva 5h;v'1
(ursurile prestigio.uei f:eole Norm~le
Superieure cu 0 diploma in filozofic.
Trci ~lIi mai tirziu ob\ine tidul de doc-
lOr in filozofic. Dcbutea7.J.in 1991 cu 0
i{;RIC{;MMANU{;L
pies! de Icatru, Noaprea fa Valagnes. ti
urmeild Vizitatorul, care ii aduce consa-
crarea ~i pentru care este distins (u trei
~SCWMITT
IHemii Molihe, VanaflJlni enjgmatice,
l.ibrrtinMI etc. tn 199-4ii apare primul
roman, Stera EgoqtilQT, dar scrie in con~
linuare pie5e de Icatru care fa, sili pline
in Fu.nla ~i in slrainal.\te. tn 2001 eSle
r('(:lImpensat de A,ademi .Frm(eza eu
Grand Prix du Thc.atre pentru intreaga
aCliviute. De acela~isucces rasunator se
hucurJ. ~iromancle sale Evanghtdia dupii
I'i/at (2000). PaTtea adMifalt (2001), Pe
,',2nd fTam 0 opaa de artJ (2002), pre-
cum ~icscul Viara mea cu Mozart (2005).
Vlllumele care alcatuiesc Gelul Invizi-
hiJulUl - Mila"pa (1997), Domnul lbra-
1m", ~i
florj/e din COTan (2001), Oscar 1i
Tanti Roz (2002), Copdullu, Noe(2004),
LuplatorMf de S''''IO C/ln: '1M se putea
ingTJ,a (2009) ~i Cei uer cupii pc (are
JO.Jmna Ming nM I-a aVMt niciodatJ
(1012 ),,... s-au olflatluni intregi pc listele
.1('hcst.,dlt:ruri din numero~se liri. Erie-
EmmollluclSchmitt cste olutorul a patro
volume de nuvelc ~ipovcstiri: Cea rna;
jrumoasJ carte din 114mI'l' alre povest,ri
(2006), Vi>Jw,m>a din Ostende (2007),
C()mert "''1 monona u>lMiInger (2010),
distillSCllPn:miul GOIlCOurtpcntru flU-
I'd;\., ~i
Cl'''' do'"Jmnni din Bnadles(2::112).
In 20011 publid. rom,1nul VlYHl' from
H"l;d.td. in 201 I, Femci<t in fafA ogbnzii,
in 1::113, Papagalij din Pu.rd A"cZZQ ~i in Serle coordonata. de
1014. rbxirul dTdgOSlcr.l.ui Eric-EnYnuu::I DENISA COMANESCU
s.:hmitt is-au J~'Cerllatpe~tedouiz('(:i de
pwnii ~iJistinqii IiltrMC, iar in 2001 ol
I'rtlnit litlul de Cht'.alicr dcs Am et des
Ll.ltrcs. C~lc lui sunl tuJuse in peste
p.llru/,t.u de limhi.
(f)rll
:r: O-n
"-;~ ....n n~
">
:t.z
c
:::i:;;1 ::;"-
0"
z>
cog:.
::J .
a
0
tJjs

r~
~2
"";,
z~
~
E: ~,
'
~ 0-
><
~8
0 ~j;
~ ::J

-1E
-1P
Re<W:lor: Raluca Popescu Cei doi domni din Bruxelles
Cop"'rla: Angda Rot2rU
Tehnoredaaol: Manuela Mhincanu
Corcclor: Cecilia Laslo
DTP: ~u Dobrcci, Carmen Petrescu

Lucnrc cxccuralala Procdimrali Tipog.me

ERIC-EMMANUEL SCHMITT
LES DEUX MESSIEURS DE BRUXEUES
C Eaidon$ Albin Michel - Pa.i$ 2012
All rightll rcscrvcd.

C HUMANITAS FICfION, 2014, pcnttu prt=nra vernune rommeascl.

Dncricrca OP a Biblio.ccii Nalionale a Rom;\nici


SCHMITT, ERIC-EMMANUEL
Cci domni din BruxcII,""I Eric-Ernmanud Schmitt; ,nd: Simona BrI=._
Bucurqti: Humanita5 Fiction, 2014
ISBN 978-973-689-755-9
I. BrillZOln!,Simona (md.)
821.133.1-32_135.1

EDiTURA HUMANITAS FICfION


PiaJa Presei Liberc 1, 013701 Bucurc~ti, Rom;\nia
leI. 021f408 83 50, f.lx 021f408 83 51
www.humanitas.ro

Comenzi online: www.libhumanita5.ro


Comenzi prin e-mail.vanzari@libhumanita5.ro
Comcnli tclefonicc: 0372.743.382; 0723.684.194
in ziua in care un barbat de vreo treized de ani, im-
bracat intr-un costum albastru, a sunat la etajul unde se
aHa apartamentul ei ~i a intrebat dad ea e Genevieve
Grenier, nascuta Piastre, care in urma eu dndzed ~i
dnd de ani se maritase eu Edouard Grenier pe 13 apri-
lie la catedrala Sainte Gudule. era gata sa tr:inteasca u~a
raspunz.and ci nu partidpa la nici un joe televizat. Dar,
preocupata sa nu jigneasca pe nimeni. dupa obiceiul ei,
s-a srapinit ~ia ~optit pur ~isimplu:
-Da.
incantat de raspuns, barbatul in costum albastcu s-a
prezentat - notacut Demeulemeester - ~i a in~tiintat-o
ca era unica mo~tenitoare a domnului Jean Daemens.
- Ce ati spus?
Oehii ei mariti aratau cit de surprinsa este.
Notarul s-a temut sa nu fi comis 0 gam.
- Nu ~tiali ci a murit?
Mai gray: nu ~tia ca exista! Numele nu-i spunea ni-
mic ... Jean Daemens? Ei, hai, 0 lasau neuconii a~acum
o lasau picioarele? Jean Daemens? Jean Daernens? Stin-
gherita, s-a simtit vinovata.
- Am ... Am un lapsus. Va cog sa imi spuneti mai
rnulte despre el. Ce varsta avea acest domn?

7
- Sunteti oascufi in ace1~i an. - Conform legii, un testament agreat de legarar il
- Altceva? autorizeaza. sa accepte primirea bunuritor, dar it obligi
- Domnul Daemens locuia in Bruxelles, pe strada sa plateasci ~idatoriile - dad exista.
Lepoutre, nuroaml 22. - ~i exista?
- N u cunosc pe nimeni din cartieruI acesta. - Uneori nu exista decat datorii.
- A fost multa vterne proprietarul ufiui magazin de - ~i este cazul?
bijuterii pe Galerie de la Reine. Magazinul se numea - Legea imi interzice sa va rispund.
L'Atout ceeue. - Tom~i dumneavoastra ~tifi! Spunefi-mi!
- A, cia, imi aduc aminte magazinul. Foarte ~ic. - Legea, doamna! Am jurat.
- L-a inchis acurn dod ani. - Dragi domnule, am va.rsta mamei dumneavoastcl:
- M-am optic deseori in fap vitrinei, dar nu am doar n-afi arunca-o pe bitrana dumneavoastra mama
intrat nicioclata. intr-o capcana periculoasa, nu?
- Poftim? - Nu pot sa va spun, doamna. Pofti{i cartea mea de
- Nu.mi permiteam ... Nu, nu iI Clinose pe acest viziti. Ciutari-ma cand v-a{i hotarat.
domn. Barbaml a pocnit din cilcaie, a salurat ~i a plecat.
Notarul s-a scarpinat in cre~tet. in zileIe care au urmat, Genevieve a sucit problema
Genevieve Grenier a considerat ci ar fi cazul sa adauge: pe toate partite.
- imi pare diu. Cand a consultat-o la teIefon pe Simone, prietena ei,
Auzind aceste cuvime, noracut ~i-a ridicat fap carre i-a descris totul ca ~i cand i s-ar 6. inramplat unei vecine.
ea ~i a rostit foarte dar: Simone a raspuns rapid:
- Doamna, secretde dumneavoastrii sunt numai - Vedna ta, inainre sa dea un clspuns, ar trebui sa
ale dumneavoastra. Nu sunt aid ca sa comentez ce rela- se intereseze despre domnul acela. Ce meserie avea?
tii 3{i avut ell domnul Daemens. ci pentru a duce la 10- - Tinea un magazin de bijuterii.
deplinire ultimeIe sale dorinfe, deoarece v-a desemnat - Asta nu inseamna nimic. Putea sa 6. dar faliment,
unica mo~tenitoare. dupa cum purea sa fie bogat.
Iritata de implicariile din fraza notarului, Genevieve - A inchis magazinul acurn cinci ani.
era gata sa se justifice, dnd acesra a conrinuat: - Vezi, a dat faJimenr.
- Doamna Grenier, iata singura mea intrebare: ac- - Hai, Simone, la varsta noastra visam sa nu mai
ceptafi sau refuzafi mo~tenirea? Luafi-va un clgaz de d- rnundm.
teva zile ca sa va hotirafi. Dacl. vefi accepta, nu trebuie sa - Alrceva?
uirafi cii putefi primi aut datoriile, cit ~ibunurile ramase. - Locuia pe strada Lepourre.
- Ce spunefi? - Proprietar?

8 9
- Ajacrcd. De diminea{a pana seara pendula intre 0 docinta ~i
- Nu-i de ajuns ... Dadi nu-i mergea afacerea, ~i-a opusul acesteia. Sa accepte? Sa refuze? Sa mizeze totul
iporecat apanamenm1. pe 0 singura carte? Cu wate d i~i pierduse somnul, sa.
- ~i, dac-ar Ii afa. cine ar ~(i? vura aceasta agita{ie mentala.: in srar~it plutea un parfum
- Banca. dar nu va oferi niciod:ua 0 astfd de infor- de aventura in viap ei ... N u inceta sa despice firul in
matico De cc a much? patru.
- Pofdm? Dupa pptezeci ~i doua de ore, a ales.
- Dad prietenul vecinei tale a mucic din peidna La notatul Demeulemeester a sosit 0 amatoare de jo-
vreunei boH, e incurajaror. in schimb. dad s-a sinucis, curi: fiindci prudenp insemna sa refuze oferta, 0 accep-
e suspect, Ana arara ci era plio de <blOcH. ta! Deoarece detesta moderatia, re{inerea timorata pe
- Nu neaparat. Simone. Poate ci s-a sinucis fiindci care ~i-a condamnat.o toata via{a. Macar la oprzed de
a primit 0 veste ingrozitoare. De exemplu, ci are cancer. ani sa ri~te putin ... Dad. mo~tenea dawrii, nu putea sa
- Hm ... Ie plateasci deoarece nu primea decat alocatia minima
- 5au ci i-au murit copii imr-un accident de avian ... cu care tdie~te un cetatean. Dad era datoare mai multe
- Avea eopU? milioane, nimeni nu i.ar lua din pensia ei derizocie. To-
- Nu. Nu sum men{ionati in documenre. tu~i nu a examinat prea mult aceasra ipotezi., cid simtea
- Hm ... Orice-ai zice, 0 sinucidere este suspecci! ci, dad at duce rationamemul mai departe, ar descoperi
- Vecina mea nu mi-a pomenit de sinucidere. ci pretinsul ei cura; s.ar dovedi cd mai bun calcul, fiindci
- De fapt. oare nu cumva chiar vecina fa I-a omo- riscand nu ar risca nimic ...
cat? De indara ce a aflat ci a inclus-o in testamem, ~i-a ~jbine a racut! fmr-un cuvant, lui Genevieve i-a re-
omorat amantu!. venit 0 avere: un cont gras in band, trei apartamente in
- Simone, nu ~[iu din ce cauza a murit! Bruxelles, dintre care dow inchiriate, mobila. tablouri
- Asta dovede~te d eue intdigenta. ~i opere de ana depozitate in locuinta din strada Le-
- Nu era amantul ei! poutre, numarul 22, in fine 0 cas3.la {ar3.in sudul Fran{ei.
- Of, Genevieve, nu face pe proasta! AI mai fi Notarol. dupa ce a anunlat-o despre imbogatirea ei ne-
prim it capvalul dad n.ar fi fost amanta lui? N.am sa ~teptata. i-a propus sa ii gestioneze patrimoniul.
inghit ~a ceva! - Ma voi gandi la aceasta, domnule. Nu exista 0
t ntrebarea: .Sa accepte, sau sa refine?" atragea auto- scrisoare anexara testamemului?
mat ahele dupa ea: .Cine era individul?" ~i Ce legatura -Nu.
exista intre donator ~iea, dreia ii era oferita mo~tenirea?" - Un documem adresat mid
De aceea, dupa ce a mai prim it un aviz negativ din par- -Nu.
tea unui var care se invartea in domeniul asigurarilor, - Gare de ce m.a ales tocmai pc mine?
Genevieve a renunp.t in scurta vreme sa mal fad sondaje. - Nu avea familie.

10 11
- Desigur, dar de ce eu? tali de uitare. Co siguran{3. ci aid ~rve{dde foloseau
NOlarul a privir-o in tacere. fncepea sa aiba incloieli. mai mub la ~tersullacrimilor decat al buzelor ...
Fie, ~a cum credea el, fusese amanta negustorului ~i ii Cum poarta monumentala din fier farjat nu a cata-
veriflca ractul, fie spunea adevarul ~i se gasea in fap ce. Jicsit sa se deschida, Genevieve;) folosit poarta scunda
lui mai straniu caz pe care it imalnise ... Jin stanga, a salutat paznicul imbracat in verde ~i a in.
Genevieve a insistat: trat in scuarul rotund, marginit de stejari.
- Dumneavoasui. domnule oorar, iI cuno~tea{i bine? Pieui~ul i-a sclqait sub talpi clnd a inaimat pe alee.
- Nu, dosarul fusese dar in luem pred.ecesorului Parea ci Ii suigi: "Plead, suaino, imoarce.u: din drum!"
roeu. Da, nu avea nimic in comun cu acest ora.!j uist. D~i
- Uncle este inmormamat? casele se reduceau la cavouri sau mausolee, luxul, aerul
Banuind ca. dad voia sa 0 pasrreze pe Genevieve e1egam al sculpturilor, obeliscurile ii amimeau d, fe-
primre clien{ii sai, trehuia sa se ae,ne cooperam, notaful meie de conditie modesta, lipsita de mijloace, nu cu-
a disparuc, a dar dreva oecline unor subalterni, iar cinci noscuse nid un locatar in timpul vietii acestuia. De-a
minute mai tarziu a revenit Cll 0 bucata p:itr:i{oasa de lungul coorilor a1b~tri se in~irau monumente funerare
hartie. de familie care datau de doua secole; deconcenata, Ge-
- Cimitirul IxeIles, aleea numarul I, peluza numarul nevieve s-a inrrebat de ce doar bogatii i~i afi~eaz.agenea-
2. al cincilea mormam pe stanga. logia. Saracii nll aveau stramofi?
Genevieve a mefS la dmitir in ace~i zi. Mergea cu capul plecat. rt'pet:andu-~i ci nidodat:i nu-~i
va permite un loc de veci in acest cimitir.
Era 0 vreme foarte nepotrivita. Cerul murdar cernea tn fine. acum putea, de vreme ce ...
o lumina slaba, cen~ie, care mangaia heronul zidurilor, Oripilata de aceste previziuni, s-a infiorat ~ifi-a Ca.Cllt
~te:rgeatcis:iturile chipurilor; trecitorii ineruntati mergeau semnul crudi pentru a se proteja de locul unde se afta ~i
,Ieampiit. Chiar dad nu ploua, inciltamintea era ucla - de minrea ei care divaga.
mai mult 0 ameninpre de ploaie declt 0 aminrire ... - Unu, doi ... trei ... patru ... cinci. Aici!
Autobuzul a lasat-o pe Genevieve in fata celor trei Un mormanr din granit imunecat, atat de neted
cafenele care margineau inrrarea in cimitir. Yndaratul indt arborii garboviti de trecerea timpului se reflectau
ferestrelor nu se urea niei un client la mese, iar ehc:lnerii in eI, pe care fusese scris cu litere de aur numde lui Jean
caseau posaci. Nu era nid 0 tnmormanrare in ziua Daemens. in dreapta numelui era 0 fotografie incrustatii
aceea ... Suangandu-~i qarfa in jurul gatului, Genevieve in piaua rombala, infatifandu.1 pe peoprietar la varsta
s-a infiorat imaginandu.~i indatoririle: chelnerilor: sa fad de pauuzed de ani, cu parul ,i ochii negri. zambea cu 0
speculatii despre moane, sa aduca un ceai vaduvc:lor, sa fata fericita, cu trasaruri de om sincer, !imperi, virile.
ofere: limonacla orfanilor, sa marnc: here: barba{i1or inse- - Ce barbat frumos ...

12 13
Nu-I cuno~tea. Nu, nu avusese de-a face cu acest imita mormantul veein: acelea~i litere din aur, aeee~i
individ, hotarat lucru. Totu~i, chipullui ii era oarecum grafie, pe seutt 0 estetici analoga.
familiar ... Cum explica asta? Sigur din pridna fizicului. - "Laurent Delphin"? Ia te uita, a murit cu dnd
Trasaturile mediteraneene atat de tipice brunetilor incat ani mai inainte decat el.
crezi ca i-ai mai intalnit deja. Sau poate ci il intalnise Aceasra similitudine crea 0 legaturii intte cele doua
rar3 sa tina seama ... 0 data, de doua mi, poate ... Unde? morminte sau intre cei doi batbafi. Genevieve a privit
In orice caz nu ii vorbise niciodata: de asta era sigura! fotografia ~i a contemplat un barbat de vreo treiud de
S-a pierdut in conte.r:npIarea portretului. De ee 0 ani, blond, grafios, pe care I-a gasit la fel de arragiitor ca
alesese pe ea? Ce motiv justifica generozitatea lui? pe Jean Daemens, apoi a convenit sa i~i opreasci aid
Era posibiI sa fi avut vreun Frate de cate sa nu fi ~tiut, ancheta.
un Frate geaman? .. Absurd! Parinfii i-at 6 matturisit! - 0 iau razna ...
~i in cazul acesta ar fi luat legatura cu sora lui, nu? S-a intors spre mormantuI lui Jean Daemens, s-a
Se ivise 0 serie noua de intrebari: de ce Jean Dae- scuzat printr-o strambarura, a racm 0 reverenp. in~elaroare
mens nu i se prezentase in rimpul viefH? De ce nu aflase ~i a observat ca, spre deosebire de celelahe morminte, al
despre el decat dupa ce murise? lui nu avea nici flori, nici ghivece. Hotarase el sa nu.i
Misterul continua sa-i zambeasca de pe piatra intu- aduca nimeni niciodata flori? ~i-a promis sa ii aduca in
necara. curand un buchet de flori, apoi a plecar.
Stingherita, Genevieve a avut impresia ca, la adaposrul - To[U~i, ce barbat superb ... a ~optit ea, ie~ind pe
fotografiei, bineracatorul ei 0 privea. A balmajit: alee.
- A ... mulfumesc. Mulfumese pentru cadouI tau ... Dad dimineap se considerase norocoasa pentru di
pe cat de fabulos, pe arat de ne~teptat. Doar ci at fi primise un astfel de cadou, de cateva minute era incan-
cazul sa imi explici, nu? tata d eel care ii lasase mo~tenirea arata atat de bine.
Fotografia s-a luminat. A vazut in asta 0 promisiune. Brusc, misterul care guverna intenfiile lui devenea
- Foarte bine. Contez pe tine. cu fiecare secunda tot mai greu de suportat.
Bruse, a izbucnit in ras, iritara. at de proasta purea - De ce? De ce el ~i de ce eu?
sa fie ca sa se adteseze cu voee tare unei lespezi de granit?
Intorcand capul a descoperit alaruri -Ia numarul4- *
un mormant ascmanator eu eel al lui Jean Daemens. Cu dndred ~idnd de ani mai inainte, dopotele care-
Asemanator? Fix Ia feI! Cu excepfia numelui ~i a foto- dralei Sainte Gudule rasunau cu purere.
grafiei, totuI, de la marime la piatra folosita, culoate ~i In fap altarului, Genevieve Piastre, vioaie ~i
incanta-
crueea subfire din aliaj de cupru ~i zine pana la zid, toare, mladioasa ca un crin in rochia ei de tul alb, se

14 15
marita cu Edauard Grenier, un tanar vanjos, ciruia i se tn fap unui Christos binevoitor, mirii oficio~i laceau
spune Eddy, ro~ind fiindci schimbase salopeta de meca- acel~i lucru in collullor. tn c1ipa in care Eddy ~iGene-
nie pentru un castum inchiriat. Emolionali, frenetici, vieve ~i-au pus verighetele in sunetele rarefiate ale unei
necabdatori sa fie fericiti. pur ~isimplu stdluceau. Prin clntari imerpretate la orga. barbatul brun a seas din bu-
intermediul unui unchi obtinusera dreptul de a se casa- zunar 0 cutillla Clldoua verigi de aur pe care Ie-a stre-
tori in prestigioasa catedrali in care se des~urau cere- curat discret pe degetul sau ~i pe aI ceIuilalt.
moniile regale ~i nu in sinistra biserici din canierullor. Nimeni nu ii observase.
Preotulle acorda [oa[a atentia, asemenea unor prajiruri ~inimeni nu Ie-a acorclat atentie c:ind. odad ispci-
de mare pret, iar in spatele lor familiile ~i prietenii fre- vita ceremonia, au ramas ingenunchia{i, emotionati,
matau la gandul petrea:rii care avea sa tina pana la ziua. rugandu-se in timp a: cortegiul se inclrepta spre iqirea
Era !impede, Genevieve incepea a:a mai frumoasa pe- prindpala.
rioada a vietii sale... tn timpul fdicitarilor obi~nuite de pe C$planada,cei
Nu i-ar fi trecut prin mime sa priveasci ce se imam- doi barhati au meditat in binevoitoarea dupa-amiazi.
pia dincolo de randurile ocupate de ai sai, in capatul and nu s-au mai auzit nid urale, nid c1axoane, au ho-
marii catedrale, aproape de porticul prin care - cu ini- tarat sa se ridice, au coborat trep[eIe pustii. lara fotogra-
rna bat:1ndu-i cu putere in piept - imrase la bralul tara- 01care sa imonalizeze momentul, tara prieteni prezenti
lui ei. la imalnirea lor cu fericirea Colsa Ie arUfice orez, sa-i
aplaude. laci alt martor in afara de wrnul gotic aI pri-
tn penumbra. inainte de penultima coloana, protejati
illariei in varful ciruia Arhanghelul Mihail ucidea ba-
de statuia Sf3.muJui Simon Zilotul. doi harbati se re-
laurul sub un soare orbitor.
culegeau ingenunchiati; aoordau 0 postura comparabila
S-au gcihit spre locuinta baroawlui brun din strada
cu cea a cuplului care se aila pe lowl luminos din fala
Lepoutre, numarul 22, au inch is obloanele ~i, mai liberi
altarului.
dedt Genevieve ~i Eddy, nu au trehuit sa se plictiseasci.
and preotull-a intrebat pc Eddy Grenier daci 0 ia
pana seara inaime sa.~idezl:intuie pasiunea in ~ternuturi.
de sotie pe Genevieve, unul dintre barbati, cel hrunet, a
rostit un da horarat. Apoi, clnd prootul i-a pus aceea~i Spre marea sa mirare, Jean se indragostise de Laurent.
imrebare lui Genevieve, a:1 blond a acceptat inro~indu-se. De clnd i~iincepuse viap de adult, Jean coleqionase
tn ciuda zecilor de metri care ii dC$paqea de locul unde iuhiri ori~e.placeri wride, amanti lipsiti de afeqiune.
avea loe nunta, se comportau de pard reprezemantullui Impins de petta lui senzuala in valtoarea pasiunii. sedu-
Dumnezeu, sub lumina galbena a vhraliilor. Ii se adre- catocul i~i ocupase timpul hatand naruri ori saune. stcl.
sa lor. hatand parcuri. raradnd prin localuri de noapte unde. in
Preotul a TOStit:Va dedar uniti prin leg-hura sacci a mijlocul omului pc care il detC$ra~iat unui fond sonor
cis3toriei" ~i, in timp a: mirii ofidali se sarutau pe gura' pe care it ura. repera 0 prada pe care 0 dueea acas.i.

16 17
Crezuse ca adora aceasta existenfa libera ~i Iibertina Astfel s-au insurat indaratul lui Eddy ~i al lui Ge-
pana cand l~a indlnit pe Laurent; inca de la primele lor nevieve, la eatedrala Sainte Gudule in acea dupa-amici
saruturi, ~i-a dat seama d existenfa aceasta nu era adt de 13 aprilie.
de grozava, nid atar de insolenta pe cat crezuse: daea ii Numai intamplarea rncuse ca aeeste doua cupluri sa
oferise placed, orgasme. extaze narcisiste, 11transformase impartii eeremonialul ~i apropierea lor s-ar fi oprit aid
intr-un cinic. Don Juan din Jipsa de stabilitate. eondam- daci, din romantism, Laurent nu ar fi smuls din panoul
nat la un ineeput continuu, redusese celelalte satisfaqii de la primarie documentul administrativ care publica
pe care i Ie ofere a trupu!. Cu cat i~i satisfa.eea mai vigu~ evenimentul. C:areva zile mai tarziu illipise in albumul
ros pulsiunile sexuale, cu 'adt aprecia mai pUfin eompa- lor de fotografii, apoi il desenase pe allor, eel prin care
nia barbafilor. Fiindci ii posedase prea multo nu ii mai se legifera dsatoria lui Jean Daemens eu Laurent Del-
putea respeeta. phin, un fals care Ii se parea foarte autentie.
Laurent it fa.cuse sa deseopere gustul, savoarea. res- Prin prezenra documentului in albumullor de amin-
peetul vierii. Aeest tanar blond, electrician la Theatre tid, numele Grenier le-a devenit familiar. Prin urmare,
Royal du Pare, se lansa eu aeeea~i bucurie nedisimulata clnd in ziarul Ie Soira fost anunpta n~terea lui Johnny
in conversatii. eumparaturi zilniee, pregatirea mesei ca Grenier, fiullui Eddy ~i al lui Genevieve. s-au oprit asu-
~i in pat. Totul it entuziasma. PentruJean. aparifia lui Lau- pra paragrafului bulversari. In aeea dimineara - poate
rent declan~ase 0 revolufie: el, care nu cunoscuse decat pentru prima oarn - au avut sentimentul pur homosexual,
voluptatea. a deseoperit iubirea. Pentru un temperament durerea de a constata ci dragostea lor, orieat de intensa
viguros ea al lui, aceasta zdruncinare a atras dupa sine ar fi, nu va rodi niciodara.
atitudini extreme: iliauda, il acoperea de cadouri, de sa~ S-au dus la botez.
rutari ~i se arunca asupra lui cu 0 pasiune tara sariu. Unehiul care inaime Ie aranjase sa se cisatoreasd la
~adar, Jean dorise ea legatura lor sa fie eonsaeradi. catedrala nu Ie putuse facilita de data aeeasta aeeesul
Cum societatea nu autoriza legatura legala intre doi inu-un edificiu mai impozam decat Notre-Dame-Imma-
barbafi, s-au gandit la un subterfugiu. Faptul d apartin cuIce, biserica parohiei lor, unde un harmoniu inlocuia
unei minorit,iri sexuale nu-i coplqea, intr-atat se bueu~ orga somptuoasa, in timp ee un preot mirosind a toate
rau de viara; din plasarea lor intr-o zona marginala ex- ede prediea din difuware gri straveehi semanate primre
trageau 0 vaga mandrie, orgoliul eelor care, ~tiindu-se neoane. Nici Genevieve - cople~ita de fericirea de a fi
rari, simt fiorul inifiafilor: frecventau deopotriva 0 lu- mama -, niei Jean, nici Laurent, uimifi de aeesata n~-
me vizibila ~i una invizibila, societatea obi~nuitii ~i cea tere, nu sufereau din aceasra prieina; doar Eddy era in-
clandestina. Purin Ie pasa, in viap de zi de zi, d erau erumat. in mijlocul bisericii g.ilbejite, cu staluri murdare,
lipsiri de eeea ee Ii se of ere a maselor! Dad i~i doreau vitralii sumare ~i statui de temn eeruit acoperite eu flori
aceasta eu adevarat. atunci jocullor consta in a dobandi de plastie mai numeroase decat intr-o ghereta de porta-
prin viclenie ... reasa, rnecanieul revenise cu picioarele pe parnam: la

18 19
douazeci ~i pse de ani, casnicia il plictisea. Desigur, Ge. are talent; rara nid un resentiment, a cumparat cu banii
nevieve ramanea vesela, indragostita, pasionata, insa primifi de la parinli un magazin ~i a inceput sa yanda
viap conjugala ii dadea remtqciri. Se invinovafea ci se bijuterii. Cum avea un gust sigur ~i Ie placea femeilor,
imaInea cu amicii la bodega, cl bea prea mult, ci ag3.fa clrora Ie acita 0 tandrele vaga, afacerea lui a prosperat
[etele, ci se indopa cu cartoh prajifi ori bomboane mai repede. L'Atout creur s-a impus ca 0 adresa indispensabila
degraba decat mancarea gatita de Genevieve, cl zacea a cochetelor din Bruxelles pe care Ie sfatuia atat de bine.
rasccicirat in pat cu radioulla maxim, ci avea ereqie in Jean ~i Laurent infl.oreau prin dragostea lor. Nu as-
ehilofi, pe scurt, ci se compona ca mai inaime. Nu cundeau faptul cl tdiau impreuna, dar nici nu it exhi.
suporta sa se supravegheze, sa-~i impuna sa-~iameIioreze bau. Nici rl4ine, nid revendicare. "Fiecare este Jiber sa
comporramemul, sa fie curat, rafional, responsabil, loial. inteleaga ceea ce dore~te" rcruma ceca ce credeau. Tottqi,
Era peste fire! Sa indure atatea pentru a-~i putea dlari influenlat:i de idealurile modeene, societatea devenea
nevasta de cite ori avea chef? Preful i se parea piperat ... mai clementa; puterea politicl, harfuici de militanfi,
Mai mult, clnd iI vedea pe ciclciosul ala de Johnny condamna discriminarea impotriva cdor atr~i de per.
congestionat, urland in scutece, presimtea d lucrurile soane de acela~i sex. Jean ~i Laurent apreciau aceasta f1.e-
nu se vor aranja. xibilitate, dar nu-~i schimbaseci atitudinea: sa traiascl
De~i se straduia ca in timpul ceremoniei sa para bu- retrilii, sa se fereascl de privirile indiscrete, toate acestea
curos, proasta lui dispozifie nu le-a scipat celor doi eontribuiau la fericirea lor; r:'imaneau logodnicii ilicifi
domni pitulati in capatul indepartat al bisericii. Jean ~i care se clsatoriseci in taina, ascun~i indaratul unui stalp
Laurent erau ~ocati. Cum? Blegul asta nu-~i dadea sea- de catedrala.
rna de mana cereasci primira, de a-~i imemeia 0 fami- Pasiunea lor senzuala, fani indoiala stimulata de atata
lie? Derbedeul! ~i-au concentrat imreaga lor simpatie pudoare, nu se potolise.
asupra lui Genevieve cea radioasa. Eddy ~i Genevieve rnergeau pe alt drum. Oraclitul
A doua zi au trimis un carucior familiei Grenier in- lui Johnny, g:inguririle lui, bolile de care suferise ii ofe.
sOlit de un biletel in care se preciza ci serviciul social de risera lui Eddy pretextul de a se indeparta. Dupa ce ter-
la primarie ii felicita pe parinti. mina munca la' service, petrecea mai multa vreme eu
amicii band ~i juclnd carfi, iar acasa se intorcea numai
Apoi viafa ~i-a urmat cursul pentru cele doua cu- ca sa doarma. Genevieve observase aeeasta instciinare a
pluri. Fiecare, in ritmul sau, incepea sa se indrepte spre lui Eddy dar, in lac sa se planga, se invinovafea: dad
propriul adevar. Eddy se indepartase, 0 facuse pentru ci ea, epuizara, nu
Feridrea lui Jean ~i Laurent era ne~tirbita. Dupa ce a se mai ingrijea, aIapta, conversatia ei se invartea in jurul
organizat clteva proiecte artistice care ii permiteau sa fie scutecelor, al rufdor, a1lingurilor de sirop.
aproape de Laurent la teatru, Jean ~i-a dat seama cl nu A nascut ~i 0 fata.

20 21
Eddy a propus sa 0 hotae Minnie, ca pe logodniea a trebuit sa.~i giiseasca de lucru. Era priceputa ~i deve-
lui Mickey! Entuziasmat de idee, se distra sa-i ~opteasea nise eroitoreasa la domidliu, eeea ce ii permitea sa-~i
prenumeJe de ~oricu{a atunei cand 0 ridica in bra{e ~i supravegheze copiii. Barbatul ei, deJoc recunoscator,
r:idea in hohote. De~i oripilata, Genevieve, temandu-se bomhanea mereu, ii smulgea cateva bancnote ~i pleca sa
cl iubirea fragila a lui Eddy pentru eopii sa nu devina bata strizile.
ura daci se opunea, a aeeeptat acest prenume eu speran- In aeeea~i seam., pretexrand cl are de facut 0 livrare,
p ca asrfeJ Minnie va avea parte de afeqiunea tatalui ei. Jean i-a sugerat Angelei sa 0 duci pana aeasa eu ma~ina.
Jean ~i Laurent, afla{i intr.o cilatorie in strainatate, Ajungand pe Rue Haute, a zarit pe trotuar un fanfa-
nu au ~tiut ca venise pe )ume un al doilea copila~. De~i ron in trieou cu mined scurre care i~i bomba pieptulla
dezamagita ca nu a mai primit un eadou de la primarie bra{ul unei ro~cate tinere carda ii mangiia fesele.
ca inainte, Genevieve s-a eonso)at folosind clrudorul - Che miseria! a bombanit Angela. Ecca it mio vicino.
sofisticat pe care 11 avea deja. Lui Jean i-a fost foane greu sa alature ehipul acelui
laudaros eu Figura care ii ramasese gravara in memorie,
Au rrecut zeee ani. eea a mirelui ehipe~, emo{ionat, stingherit in fap alta-
Jean ~i Laurent se gindeau clnd ~i cand la Eddy ~i la rului. Eddy se ingrapse, se buhaise, ca sa se mi~te tre.
Genevieve, eu 0 nostalgie tandra; ehipurile celor doi buia sa depuna efort. Gesturile, mimica, alura respirau
apal1ineau de acum inainte tineretii lor care ii pacisea vulgaritatea. La el, greuratea parea expresia adevaratei
lent. Nu cilltall sa mai afle ve~ri despre cuplul inchis in sale naturi care dormita in tinere{e: kilogrameJe ii mate-
cadrul aurit al amintirilor agreabile. rializau lenea, mizeria morala.
Dar hazardlll- tot el- i-a sllrprins din nou. Jean a inchis ochii.
Jean a angajat-o la magazinul L'Atout cceur pe An- - Va simtiti bine, domnule Daemens?
gela, 0 menajera ita)iancl, viguroasa, masiva, vorbarea{a, - Nu. 0 piing pe so{ia lui.
einstita, care loeuia in cartierul popular MaroUes. Cand, - a in~ala senza vergognal, sa-raea de ea.
eu prilejul unuia dintre monoloagele sale zilnice, {inute In timp ce 0 lasa pe Angela in fap dadirii masive din
eu pamatuful de prafin mana, a rosrit, ell patru R rula{i Rue des Renards, Jean a aflat ca tot eartierul il deza-
dupa un G, numele vednilor d, familia Grenier, Jean a proba pe Eddy ~i 0 lauda pe Genevieve a card resemnare
tresarit. o innobilase. Triste{ea ei demna atragea eompasiunea
S-a prefacut interesat de eeea ce sporovaia ~i a isco- dientelor care ii ineredinpu haine de refacut.
dit-o eu iscusin{a. Seara, in bucitaria din Rue Lepoutre, Jean i.a poves-
lar ce a aflat I-a intristat. rir toate ceJe aflate lui Laurent, care s.a ineruntat:
Eddy Grenier fusese dat afara de la service -lenea ~i
inrarzierile sale it exasperasera pe patron - iar Genevieve I Fiira ru~ine (it.). (N. te.)

22 23
- Are amance ~inu 5e fere~te?a bombanit d. Ce De Cradun. marinalul verbiaj a1Angelei I-a informar
pore! Trebuie sa fli intotdeauna discrct, nu? pe Jean ci vedna sa, doarnna Grenier a nascut.
- Tardeauna. - QU4U crthno. nu-i ajungea ci sarea pc (Or ce mi~-
Cei doi aman{i s-au privit in ochi. S-3U io{des, iar apoi ci. a trebuir sa 0 fad fi cu nevasra! Povn'a Genevievel
6ecare ~i-a re1uat lucrul. unul sa cure{e legumele, celalalt Acum are patru guri de hranit: un marito incapact fi trei
sa puna masa. Dialogul acesta conflrmase paetullor. pUfri!
Jean ~i Laurent nu.~i raccau i1uzii: ~tiau ci un barbat Cind s-a intors acas3., Jean I-a anunfar pe Laurent ci
rezista geeu tenta{iilor, dar ~dau de asemenea ~i ceea ce Genevieve niscuse din nou.
u"cori fcmcilc rcfuza sa creada - ci a ecda unei pulsiuni In ziua botezului s-au dw la ccremanie aeola unde.
cimine taci urmari. Un barbae nu-~i va iubi mai purin cu cindsprezece ani mai inainte. scatusera ascun~i in ca-
soria sau sOlul dupa 0 aventura. Inima ~i trupul nll sunt paml catedralei. I-au rdntilnit pe nunt:lfi, unii lesne de
una. Acolo unde 5e implici. sexual. un barbat nu se im- identincar - de~i mai garhovi. mai ridali -, a1{iinUt co-
plica in mod necesar ~i sentimental. pil'4ii devenisera adolescenti, iar adolescentii. oameni
Jean ~i laurent aveau 0 inrdegere: erau constanri in maruti. Dar curiaziratea lor spa cancentrat asupra lui
iubire, dqi dcscori infideli trupqrc; interdicria cansta Eddy ~i a lui Genevieve.
in exhibarea legaturilor uec:iroare sau in a 5e indragosti. Aceasta se schimbase putin. Subtire. cu rrasaturi ra-
in masuca in care aceste aventuri treceau neohservate, hnate, i~i pierduse daar sualucirea. Fara indaiala din
fara urmari, erau tolerate. Prin urmare, Jean ~i Laurent pridna ci iluziile se risipisera ... tn schimb, crisparea eu
se iuheau; nid unul dintre ei nu se transformase in cas- care i~i tinea copila~ulla piept dezvaluia ci nu era in lar-
tratorul cduilalr. gul ei: se agala de copila~ ca de a ultima speranta, c1a-
A~adar ii repro~u lui Eddy m:irlania 1i il disprefuiau mand mur cdor preunti: Vedqi. inci sum sOlia lui!
pentru ci ~i-a umilir puhlic SOfia:0 escapada neinsemnara Vedeti. Eddy rna mai iube~te!" Neferidta nu admitea ci
nu presupune nid osremafie, nid suferinfa. viap ei era un dezastru.
In lunile care au urmar s-au gandit muir la cisnicia Eddy insa ifi dadea imponanta, adoptand POSturi
simerrici a cirei degenerescenfa ii contraria. Ar fi dorit avamajoase, asemenea unui coco~ care sarisfacuse mai
sa intervina. sa incerineasci degringolada aceasta, dar mulre p"icufe. Nid 0 c1ipa nu i-a aruncar 0 privire lui
cum? ~i cu ce drepr? Genevieve. nid dipa nu s-a ararar preocupat de odras-
Arunci clnd discurau. evaluau decalajul fata de ei. Ide mai mari, Johnny ~i Minnie. nu, incerca sa Ie sedu-
Regretau cl nu por avea copii. dar nu traiau impreuna ci pe femeile dragufe din jur ~i nu 0 stringea in brafe pe
pentru copii! Dqi alciruiau un cuplu de barbali, anor- ddicara Claudia decar pentru a aferi imaginea de mas-
malirarea aceasta Ie facea. paraclaxal. viala U10ara fiindci cui raodeu ninclci astfd purea sa Ie impresianeze.
dOlla fiinfe de acd~i sex se descifreaza mai lesne decat Jean ~i Laurent asisrau Ja scena consternati. Pricepuser:i
dOlla fiinte de sex opw. Era un avanta; sa fie marginali? ci acei soti i~i continuau cobor:hea in inferno Persista 0

24 25
singura intrebare: "Gnd vor atinge pragul eel mai de De data aceasta nu a mai fost nid un anun{ in u
jos?" Soir - unchiul bogat care platea anunturile ~icare, odi~
Intor~i aca.sa,Jean ~iLaurent au faeut dtagoste intr-un nioara, aranjase cisatoria la catedrala Sainte: Gudule,
fel nea~teptat, dornid sa se lini~teasci, ca ~icum bra{e1e ciposase.
sau picioarele inliin{uite serveau de refugiu impotriva Totu~i, avertizati de Angela, Jean ~iLaurent au ajuns
violen{ei lumii. Ja biserica unde avea lac borezullui David.
Piata Je:u-de-Balle. unde se organiza taldacul zilnic
Doi ani au trecur rapid. penrru vanzatorii de:vechiruri se ispcivise acum ~iespla~
La magazin, ascultand-o din cind in clnd pc Angela nada era goala; pe dalele umede zaceau ziare cilcate in
tranclnind, Jean mai culegea clteva deralii de:sprefami- picioare:,fotolii cu tapiseria cupta, cu areurile stricate. cu
lia Grenier care se distrugea rara sa se despana. buretul la vedere, canoane turtite, lighe,me sparte. tn
Apoi, intr-o buna zit Angela I-a in~tiin{arci, d~i avea timp ce vanzarorii inclnia{i renninau de:inclrcat camioa-
patruzeci de ani, Genevieve era din nou insarcinadi..
nde: lor acoperite de: graffiti. doua nc:greseincircau gu-
- Non capisco nimtr! and trai~ri cu 0 asemenea
noaiele pc care Ie indeseau in saci de plastic in timp ce un
bruta, iei pasrile, nu, domnule Daemens?
batran imbclcat in salopeta ~idzme de pescar aduna ~iel
- Ei bine ...
ce rnai ramasese,cu aerul ci trece pc:acolo din imirnplare.
- fenati-mal Va povesream despre 0 lume pe care
In fa{abisericii din ciclmida ro~ie,Jean ~iLaurent se
nu 0 cun0'4tc{i. Dumneavoastra sunteti un gendeman,
intrehau ce dutau in ace! loc. Mai mult decit derinp,
non far~u so.ffrir~ rnai Untl signoral
rutina fusese:cea care ii condusc:se acolo. Jocul nu-i mai
Jean, viril, afabil, Ie inclnta pe femei care rareori
amuza. Dad il blamasecl pe Eddy. acurn indreptau
banuiau ca ar putea sa nu Ie doreasca. ~adar, Angela ii
critidle spre Genevieve. De ce nu reaqiona? De ce, in
atrihuia patronului ei mari relatii ascunse cu anumite
loc sa scape de infam. insa i se mai daruia? Fie era fragila
diente distinse. in ceea ce il prive~re pc: Laurent, prie-
din puna de vedere psihologic, fie il mai iubea. Cum
tenul lui, de indata CC' II zarise, ii atribuise 0 acee<4i
cxisrenta. Ca 0 adevara(a italiancl, obi~nuita ca harha{ii nu ~tiau ce solutie sa aleagi -I~itatea sau masochismul
sa perreaci lntre ei, nu suspecrase nimic. - i~idereau sa fuga de legatura infernala cu mecanicul.
- ~i ceea ce este ~imai rau, domnule Daemens, esre Ce legitura avea eu ei? Nid una. In prag, ~i-au promis
ci Genevieve este mul{umita. dare acest copi!! Da! Esi- d se interesau de Eddy ~i de Genevieve pentru ultima
bisc~panrecele dolofan ca 0 regina la fereastra rrasurii. oara. Irevocabil!
A quarant ann;! Au intrat in biserica Notre-Dame-Immacultt, supra.
numira Biserica Spaniolilor pentru ci aid se reuncau
1 Nu i-a~i face niciodata rau unci feroci (it.). (N. fT.) irnigrantii hispanofoni, 0 c1adiredudata care, cu peretii
2 t~i
arata (it.). (N. tr.) ei galbeni ~i lampile suspendate in cavan, aducea mai

26 27
degraba cu un refeetoriu decat cu un loc sacru. Acolo,
- Da, ifi seamana, a replicat Laurent.
dupa ce au trecur pe hinga bueherul de Rori arrifieiale,
Flatat, Jean nu a ~tiut ce sa riispunda.
~i-au ocupat lo'lll obi~nuit ~i au srudiat agiraria din ju- - Mai mult, dad vad bine, bebe1u~ulpromite sa fie
rul altarului din lemn intuneeat.
brunet, a continuat Laurent.
Genevieve se metamorfozase. lntinerise eu zeee ani - Hm, hm ... in orice caz, sunt incantat ca Gene-
~iparea mai inalrii eu zeee eencimetri. Vioaie, eleganca
vieve ~i-a giisit un amant.
dS;i modest 1mbracatii,i~istrangea eopi1~ulla piept tara
- ~i eu, I-a completat Laurent. Mai ales ca are ace-
a-~i disimula emafia. Ceva mai depane, Eddy, posae, le<4igusturi ca mine.
aproape neras, 0 lnsorea' ca un cline stingher ~i privea
Jean a simfit ci se sufaci. Dupa dncisprezece ani de
invitarii eu 0 eautatura ostila; in raspar eu eeremoniile trai impreuna, acest tip de compliment il naucea mai
precedence, nu-~i mai diidea importanra.
mult decar cde din primavara in care se intalnisera. Lau-
Cand u~a a sclrtiit in spatele lor ~i 0 umbra s.a stre- rent examina atitudinea posad a lui Eddy.
curat in capatul din dreapta, Jean ~i Laurent au presim- - Chiar dad sotul nu ~tie nimic, are Indoie1i, pan-
rit ce se inrampla.
de~te. Are 0 splendida pereche de coarne.
Barbatul brun, cu trasaruri de iberie, s.a ghemuit in-
- Da, in srar~it!
tr-un stal, ingrozit ca dneva ar putea sa-I observe.
Au izbucnit in cis.
Ceremonia religioasa a inceput.
Alaruri, spaniolul a tresarit ~i le-a aruncat 0 privire
Genevieve, cu un zambet vag pe buze, arunca din
iritara.
clnd in clnd priviri spre calturile indepartate ale biseridi, Depane de a-i calma, indignarea acestuia le-a alimen-
clod spre stanga, clnd spre dreapta, ezitare ce dovedea ci tat hohotul de ras, ~a lndt au fost obligati sa iasa din
mai mult ghicea prezenta cuiva decit vedea acea persoana.
bisericii pentru a nu deranja ceremonia religioasa.
a dipa l.a inaIp.t pe David ca sa fie vazut. Ajun~i afara, in piata Jeu-de.Balle, au urcar in ma-
Spaniolul urmarea ceremonia religioasa cu atenfie, ~ina, unde ~i-au ~ters lacrimile de cas.
lngenunchind sau ridicandu.se ritmie, murmurand fU- - Am ~ters.o la rimp. Dad Eddy Grenier s-ar fi
gadunile, fredonand cintarile ~i punctand lirurghia 'll apropiat de tine, sunt sigur d ar fi crewt ci tu e~ti ratal
cate un amen judieios plasat.
copi1~ului.
Jean ~iLaurent s-au privit: barbatul se campona ase- - lnceteaza cu povestea asta a asemanarii. ..
menea lor cu prilejul cisatoriei de la catedrala Sainte
- Haida-de, sare in ochi ... Vite, chiar a'llm, in
Gudule. Nu exista nid un dubiu cii eI considcra cere- fap ta...
monia personala.
inacel minut, spaniolul ie~eadin biserica, strecuran-
- Iati-I pe tata, a ~oprit Laurent. du-se grabir printre marurarori ~i vagabonzi, tcman-
- Nu arata cau, a spus Jean. du-se sa nu fie observat.
28
29
- Acda~i par, la fel de subtire ~ide zve1r,a conchis frumoasa, energid, horarara purea sesiz.aci inAorise din
Laurent. De acord, nu semana{i la fata ~i eu siguranta punct de vedere senzual ~iafccriv.
va deosebiti ~iin privinp aloor detalii pe care nu Ie pot In fine, Angela a anunpi d, in timpul certurilor pe
verifica, dqi a~avea chef. care Ie auzea prin pere{i. Genevieve cerea divortu!.
- Prin urmare rna iube~ti in oominuare? - Individul refuza pentru ci fara ea nu va mai avea
- Sa fii sigur, a ~optit Laurent ridicind din umeri. un ban. Dar Genevieve ii tine piepr. nu a mai recu-
~i tu? nosc ...
- Sa ajungern acasa ~iam sa-li arar ... - Angela, crezi c:i are un amant?
Jean a pomit motorul ~i, nervos, agitat, plin de do- - SChn-zat~1 Cand ai langa tine un asemeneapezzo
rinta a condus pana in strada Lepoutre. sarebbe giudiziosOl sa-li iei un amant. dar nu ea! Santa
De fiecare data clnd se intorceau de la bisericile unde Madonna ...
ii spionau pe cei doi so{iGrenier, Jean ~iLaurent fkeau
De indara ce Angela a parisir magazinul, Jean s-a in-
dragoste. De fiecaredad imbcl{i~ile lor erau comandate
tors spre Laurent ~i i-a ~optit emo{ionat:
de senti mente inedite. De fiecare data sc: strecura ~i
- Genevieve a noastci se lupta.
brutalitatea. 0 brutalitate controlata, desigur. care in-
- Da. Sunt mandru de ea.
sc:mna nte doresc foarte muir" ~i care recrea magia pei-
- Va reu~i oare?
mei imbra{i~lri.
- Dad ai vedea-o cu David in bra{e ai fi sigur d va
N~terii lui David i-a oorespuns a rena~tere a cuplu- re~i, a spus Laurent.
lui lor. Jean ~i Laurent au uitat promisiunea facuta in Jean ~i Laurent discmau despre Genevieve, Eddy,
pragul bisericii - sa nu-i mai revada niciodata pe Eddy Giuseppe, David, Minnie, Johnny ~i Claudia de pard
~i pe Genevieve - ~i au urmarit indeaproape ceea ce se ar fi fast vorba despre propria familie. Fara sa-~i dea
intampla in cartierul Marolles. seama, povestea celuilalt cuplu. cisatoria geamana facea
Barfa Angelei dovedindu-se incompletii, Laurent ~i-a parte din via{a lor. Devenisera prieteni apropiali.
luat sarcina de a ancheta. Cum la Theatre Royal du Parc Niciodata nu Ie trecuse prin minte c:i. dad ar fi auzit
reperase colegi e1ectricieni care locuiau in cartierul Ma- numde lor - Jean Daemens ~iLaurent Delphin - cei
rolles ~i-a facm un obicei din a-i inso{i in anumite cafe- din familia Grenier nu ar fi ftiUt despre dne este vorba.
nele. mergand chiar pana la a se aclta amawr de bowling. Angela, intre doua barte, I-a informar pe Jean d ve-
Asrfel, in clteva sapramani. a reu~ir sa aAemai multe. cina ei urma sa se mute; de~i sOlul ei refuza sa i~i dea
Spaniolul nu era spaniol, ci iralian, se numea Giuseppe acordul pentru div0rt, avea sa il puna in fa{3 faptului
~iera ~ieI insurar. Ceca ce explica rezerva lui extrema.
Dad nimeni nu remarcase legatura ei cu Giuseppe. I Glumi{i! (it.). (N. te.)
oricine 0 vedea pc Genevieve impingand cirudorul, 2 ... specimc:n ar Ii ~i
cazul (it.). (N. tr.)

30 31
implinir ~i sa se mute, luand eu ea ~i eopiii. Jean a in- Angela, cu prilejul fleci.relii zilnice, a evocat inrai 0
cercar s3:'~iaseunda bueuria ~i, profitand de faptul ci. stare sta{ionari. Apoi a anunpt o u~oara ameliorare".
Angela pleca sa faea ni~re eumparaturi, i-a telefonar lui tn fine. a trimbi{at - ca pe 0 victorie - ci Eddy fusese
Laurent sa-i dea vestea. transferat de la reanimare in salonul pentru eardiaci. Pe
Seara, au sarb:ltorit evenimemulla L'Ec.aillerdu Roi, masura ce zilele treecau. Angela, rara sa-~i dea seama,
din Place des Sablons unde, in mijlocul unui decor al- uitase de blesremul ei adresat lui Eddy ~ipcrcepea boala
hastru care te dueea eu g:1ndul la mare. nu s-au zgarcit acesruia eu ochii vecinei sale. savurand 0 minima imbu-
la ~mpanie. Ce muncitor, cc menajeci locuind in cla- narapre, dorind 0 convalescen{arapida; chiar ~i3fl.luata
dirHe igrasioase din cartierul Marolles ~i-ar Ii imaginar de val din pricina inimii ei bune. nu i-ar fi dus flori ti-
ci in panea simandicoasa a or;qului doi domni galan{i, pului pc care iI detesta.
la masa unuia dintre cele mai seumpe restaurame din Dupa cireva saptamani, lovind eu matura de podea,
capira!a. sarbatoreau emanciparea unuia dintr-ai lor? Angela a spus:
Luna urmatoare s-au gandit cum ar putea sa 0 ajute - V-am vorbit. domnule Daemens, de vecina mea,
pe Genevieve sa se instaleze rara a rrczi suspiciuni, con- o femeie eumsecade pe nume Genevieve Grenier?
tinuand sa se ascundi indaratul eadourilor lor. Au unir Jean s-a erispat: se mira mereu ci Angela nu-~i amin-
mai multe seenarii clnd, marti, Angela a izhuenit in fa{a tea niciodara ee povestise - rad indoiala 0 consecin{a a
lui Jean. in magazin: faptului ci trancinea nonstop ...
- Ah. signor( Daemens, Eddy Grenier a avur un - Cea care trebuia si-~i pariseasci. so{ul?a intrebat
atae! Poc! Hemoragie cerebrala. d pc un ron nonplant.
- A murit? - Ercol Nu-I mai par:ise~te.
- Nu. La urgen{e.La reanimate. Speccl Bunul Dum- - Cespui?
nezeu 0 sa.-Itrimit:i pe qunto diavow in iad. - Dupa ee a stat la spital. se intoarcc acasa. Va tre-
- Asta nu e ceva foane catolie, Angela. hui $i-I educe din nou.
- Lui Eddy nu-i va Ii aeolo mai caUl la fund decit - Exista insritu{ii.
aici: mereu a avut ci.lduri. Almmo, va plati pentru por- - Ana i~am spus ~ieu, signor~ Daemens! Paro/a ptr
ci.riile sale. Si. to so. nu e prea ere~tine~te ce spun dar parolal, asta i-am spus. ~i ~ti{ice mi-a raspuns? Ci este
qUtsto momtro nu era nici eI crq:tin atunci ... tatal eopiilor ci, ci nu-~i va ierta daci iI va pacisi in qUt'5to
Jean a iertat-o eu arat mai mult eu cat era de acord stalo. ca renun{a la eelelalre proieete ale ei. De fapt, nu
eu ea. prea am in{eles ce anume Juggurisa prin celelalre pro-
Timp de citeva ore, Jean ~i Laurent au dorit cu ar- iecte ale ei" fiindci., in afara cl se va muta, no ha mm.
doare deeesullui Eddy rari sa fie tulbura{i de cruzimea Zi01UltO ci. 0 sa-~ischimbe meseria ... de altfel. trebuie sa

dorin{ei lor: se temeau ca incidentul sa nu intanie feri-


circa lui Genevieve. I Cuvanr cu cuvanr (il.). (N. n.)

32 33
merg la spital sa 0 ajut, i-am promis. La ora cinci. Va nirate! .La bine ~i la riiu", rostise preotul suh vitraliile
suparati dad to/go cteva minute? Am sa Ie recuperez straluciware ale catedralei Sainte Gudule. ~i ea luase in
maine. serios acest angajament.
- Am 0 idee ~imai buna: te las la spital fiindci tre- i~i linea cuvantul dat. Binele fusese scurt. Raul, deja
buie sa livrez 0 diadema. prezent. se anunp copios. Jean se considera un neno-
- Fantastico! radt ... Ar fi in stare de 0 asemenea abnegatie?
La ora dnd. Jean 0 conducea pe Angela la spitalul Impresionat, s-a urcat in m~ina ~ia mers multa vre-
Saint-Pierre apoi, clnd aceasra a disp:irut in hoi, ~i~apar- me prin tunelurile care inconjoara or~ul, fad seop, tara
cat m~ina in apropiere ~i s-a instalat intr-o cafenea de modv, ganditor.
pe Rue Haute. and a aflat d Genevieve s-a razgandit. Laurent a
o jumatate de ora mai taniu, Angela a reaparut ca- fost de asemenea tulburat. Cum este posibil sa pui orice
rand ni~te geamantane de carton. ahceva mai presus decat propria fericire? Nid nu ~i-ar fi
inchipuit ... Genevieve ii contrazice pe amandoi, ii obli-
Genevieve impingea un drudor de infirm in care
ga sa gandeasd altfel.
Eddy. fira vlaga. cu gura plina de bale. tremura ca un
in acee~i seara Jean I-a intrebat pe Laurent:
sac de carne la cea mai mid zdrundnatura; era paralizat
- M-ai iuhi dad ~ fi infirm?
pe partea dreapta, de la ochi pana la pidor.
- Nu ~du. Mi-ai adus numai bucurii. Dar tll?
Deasupra acestui chip inert, se distingea fala lui
- La fel.
Genevieve, 1afel de inexpresiva, ell ten ca de ceara, buze
Au cazut pe ganduri. iar Laurent a conch is:
palide, cu privirea fixata undeva departe. deconcertata. - De fupt nu avem nid un merit ca ne iubim ...
Jean a vrut sa alerge la ea ~isl urle: Lasa-I, ti-a neno- Jean a fost de acord.
rocit viap ~i li-o va nenorod ~i mai mult. Du-te la S-au privit strabatu\i de idei contradictorii. Trebuia
Giuseppe, repede!"- sa ridice obstacole ca sa~~imasoare afe'liunea? Absurd!
Dar grija cu care impingea ciruciorul ca sa evite Au pus capat discutiei ~iau mers 1acinema.
deniveiariJe de pe drum, cu care verifica dad pledul iI
proreja de frig pe ho1nav I-a convins di Genevieve nu va Lunile care au urmat au confirmat abnegatia lui Ge-
reveni nidodara asupra hotararii sale. Sacrificlndu-~i nevieve.
fericirea. se ingrapa de vie intr-un mormant care se in- Laurent. care obi~nuia sa meargii impreuna cu colegii
chidea indaratul ei ~i.cu generozitate sinudgafi. prefera in barurile din cartierul Marolles, iI indlnea adeseori pc
mila pentru Eddy iubirii pemru Giuseppe. Giuseppe ~i de fiecare data acesta era mai posac, mai
Genevieve a trecut la citiva metri distanta de d; va- necajit.
zand-o cum se ingrijea de acel de~eu uman care devenise - Patronul de la Perroquet crede ca Giuseppe se
Eddy, Jean a inlocuit mania cu admiratia. ata dem- gande~te sa se inwarca in curand in Italia, i-a povestit

34 35
intr~o buna zi lui Jean. Ca sa explice de ce are 0 fata preferat pe eI tuturor celorlalti. .. Aceste intrebari verti.
crista spune ci ii este dor de pra. ginoase nu primeau, fire~te, riispunsuri. ci Ie intristau
- Ce ghinion ... ~i David? Nu-~i va cuno~te ade- viata de zi de zi.
varatul tata? La magazinul L'Atout creur, Jean nu mai asculta
- Asta-i soarta hastarzilor: mama decide. cancanurile povestite de Angela, cu adt mai mult cu cit
Evenimentde triste - cranica unei catastrofe anunp- aceasta se mutase din Rue des Renards ~i, prin urmare,
te - au racit interesullor penrru familia Grenier. avea alti vecini.
Aproape rara voia lor s~au indepartat, ~i-au facut noi inrr-o buna zi. pe cind aranja ni~te diademe in vi-
prieteni, au ciliitorit mai des. trina, i s-a parut ci are vedenii. De cealalta parte a vitri-
Probabil ci se temeau ... Care dintre noi, tot frecven~ nei, a femeie cu figura cunoscuta ii arata 0 brapci de
rand nefericirea, nu s~a temut ci se va molipsi? lapis-lazuli unui baiat fruml4el de vreo zece ani. Jean
Apoi, clnd descoperim ci nefericirea nu este un vi- nu ~tia pe cine sa priveasdi mai intai, mirat sa 0 vada pe
rus transmisihil, fiU ne temem de nefericire, ci de felul Genevieve vioaie, cu ochii sclipind, ca orice mama feri-
in care yom reaqiona in fap nefericirii. Inertia care ne cita ~i extaziat in fata frumusetii fiului. ..
rerine in situatiile dificile deschide poarta fortelor nega- Ie~iti la plimbate pe strada cu magazine, David ~i
tive din noi, cde care ne invita sa conremplam vidul, Genevieve comentau bijuteriile etalate rara sa banuiasci
cele care ne determina sa ne aplecim asupra acestui cra- atentia pe care, de cealalta parte a vitrinei. le-o acorda
ter clocotitor, sa fie apropiem de lava din adancuri, sa.i Jean, protejat de umbra magazinului.
respiram suHarea fierbinte ~i fatala ... Frumusetea lui David I.a tulhurat.
Dintr-un reHex vital, Jean ~i Laurent s-au indepartat. Cei doi curio~i ~i-au continuat drumul, iar Jean ar fi
trebuit sa iasa din magazin ca sa-i ajunga din urma, sa.i
Au trecut mai multi ani. roage sa intre, sa priveasci bijuteriile, sa Ie probeze ...
Jean ~i Laurenr se apropiau de cincizeci de ani, varsta Dar, impietrit, nu a reaqionat, vitrina magazinului
incomoda pentru barbati, dci incepe numaratoarea in~ fiind ridicata ca 0 fronrieci de neuecut. ca un zid care
versa: viitorul nu Ie mai apare de necuprins, ci daar tim- despaf1ea treclltul de prezent.
put care Ie mai ramane de trait. Acum i~i doreau sa La cina, clod i-a povestit intamplarea lui Laurent
incetineasci timpul, fiU sa.1 zoreasci. acesta I-a ironizat apoi a continuat:
Ar fi ramas uimiti daci Ii s-ar fi reamintit ci in urma - ~i e chiar ap de frumos David asta?
cu zece ani vorbeau despre Genevieve zilnic. - E adevarul adevarat.
D~i se iubeau in continuare, aveau obi~nuinta aces- A doua zi Laurent I-a mai intrebat 0 data:
tei iubiri, n~o mai considerau un miracol. in ceea ce ii - David e frumos?
prive~te, fiecare se intreba cum ar fi fost dad nu I-ar fi Jean a aprobat ~i s-a straduit sa i-I descrie.

36 37
Dupa inci 0 zit Laurent a revenit ell intrebarea: - Un copH?
- Foane frumos? in ce consta frumuse{ea lui? - Da ...
_ Ceea ce imi Iipsq[e este un micu{ care sa fie tu in
Acum Laurent ii punea mai multe intrebari intr-o
rniniamra, un jean de buzunar care ar avea nevoie de
ora.
mine. pe care ~ pmea sa-I iubesc tara nici 0 rezerva ~i
Jean a in{e1esci nu pmea sa ii dea rispunsul <l!lteptat
fira sa [e indeplnez cum va. Am resurse mari de iubire.
~i i-a propus altceva:
sa ~tii, am mult material de rezervi.
- Vrd sa iI vezi? Ce-ai zice dad am merge sa-I pan-
Laurent a zambit, relaxat d a ~tiut sa exprime ceca
dim in fap casei lui?
ee simtea ~iI-a intreba[ ingrijorat pe Jean:
Laurent pur ~isimplu a explodat de bucurie.
- Dartu?
La patru ~ijumatate se aHau in m<l!linalor, parcara in jean nu a rispuns. Niciodara nu-~i fdmamase min-
carrieru) Marolles. Rue Haute, chiar sub stre~ina casei tea cu vise, eu decep{ii, eu vorbe. ind ~i mai putin eu
unde locuia Genevieve. aceste cuvinte. S-a eschivat:
Deodad. a aparut haiatul. iar jean i I-a aratat cu dege- _ lnte-atat de sentimental e~ti,dragul meu Laurent?
tullui Laurent. _ in loe sa-rni rispunzi, ma ironizezi. Dar tu?
Cu ghiozdanul in spate. parea d nu merge. ci cl dan- Cum Jean tacea mile, Laurent a rostit cuvintele aeat
seaza. trupul ii era 101 fd de Ie u~or ca ~istarea de spirit. de rar de pard s-ar fi adresat unuia greu de cap:
Laurent. aplecat in fata, cu ochii mario cu respira{ia - Dar tu?
raiata iI comempla pe haiat ~ise 1mbujora 101 fa{a. _ Eu ... eu nu-mi permit sa rna gandese la ceea ce
Simtind extrema emo{ie a prietenului sau. Jean s-a te g:1nde~titu. Asta m-ar face sa rna piing d sum homo-
intors spre acesta sidera. Vende de pc gat i se umflasera. sexual, sa rna did.rese. sa...
Baiatul a traversat zambind, s-a pierdm pe Rue des - Oed toml e minunat?
Renards, a intrat - s.aumai degraba .asarit - in casa. _ Nu. dar rna port ca ~iclnd ar fi.
Laurent ~i-a regisit rC5pira{ianormala. _ De fapt. qti de acord eu mine. Spune-o! Spuoe ci
- Sunt sigur d, dad ai fi avut un fiu. ar fi semanat qti gelos pe acqti heteto care se reptodue printr-o zvac-
cu David. nire a ~oldurilor. ehiar dad nu se iubesC!Spune d ai
Atunci Jean a in{des masura iubirii pe care i-o purta dori sa ai un pu~ti care sa ne a1ergeprintre picioare. un
.amantul sau. pu~ti In care sa descoperi trisaturile noastre. ale aman-
Au ramas muld. v~me nemip{i. eu degetde impre- durora. Spune-o! Spune-o odata!
unate, eu ceafa pe tetier:i. eu privirea tulburaci. in erno- Je.an i-a zambit lui Laurent; incet. aproape obligato a
tia lor exista puterea afeqiunii care ii copl~ea. dar ~i ineuviinpt din ochi; imediat a simtit ci ii dau laerimile;
frustrarea. regretul intens ~iabisal, de a nu avea eopii. fid sa inteleaga de ee. a incepur sa planga in hohote.
- Y{i lipse~te atat de mult? a ~optitjean. Laurent I-a strans 101 piept ~i I-a ineurajat sa se descarce.

39
38
Derutanra blandete ... fi intendent la Salle des Galeries, un teatru de ni~, unde
Cand ~i-avenit in fire, Laurent a trecut la volan, apoi se jucau piese bulevardiere, ~a inch i se alamra deseori
a comentat: lui Jean 1a L'Atout cceur in timpul pauzelor fiindd
- Din fericire acest pu~ti nu ne-a vazUt!Ce-ar mai intre eele doua loca{iierau doar douazeci de merri; beau
fi cis de erootia a doua mitl4i batci.ne... ceva, discut3.udespre tot ~idespre nimic - despre David -
apoi fiecarc:sc:intorcc:a la munca lui.
Din ziua aeeea, David a devenit cd mai norocos ha- tntr-o dupa.amiaza, in timp ce degustau ceaiul pe
iar din carrierol Marolles. Dad alerga pe strada, g.isea 0 care i-I adusesc: 0 prietena din japonia, dopotelul de
bancnota pe caldaram. Cand nu ~tiga locuri la cinema deasupra pragu1ui a sunat ~iau ramas interli~i, cu lingu-
prin tragere la sarti. ob{inea invita{ii la tearm trimise de ri{e1ein maini.
nu ~tiu ee asocia{ie carirabila care veghea la dezvoltarea David tocmai intrase in indpere.
eulruraU. a tinererului. Ce alti cutie po~tala primea ata- Avea cincisprezece ani, parol negro budat, buze de
tea exemplare graruite - discuri, parfumuri, cirri _ pc:
culoarea cire~ii, un glas vioi care rasuna cand din piept,
cit primea cutia po~tala a familiei sale?
dod din gat, ezitand intre sub{irimea celui de copil ~i
Po~t~ul lasa pc: prag cadouri din partea consiliului
tonul grav de adult.
popular: bicidecl, rached de tenis, patine eu rotile. fn
_ Buna ziua, a spus eI inchizand u~a.
primavara, i s-a oferit - sub pretextul ci un mecena ano-
Surprin~i in flagrant delict - de ce? - Jean ~i Laurent
nim apreciase rezultatele sale la inva{atura - 0 cilatorie
au fost incapabili sa raspundi printr-o yorba, printr-un
in Grecia, inso{it de 0 persoana aleasa de d. Evident, a
mers la Atena impreuna cu mama lui. Acest noroe a gest.
creat legenda: d. care avea 0 sumedenie de prieteni da- Fara sa se intimideze, David s.a apropiat ~iIe-a oferit
lOrita firii sale vesde, devenea cd care trehuia sa fie un umbet care a luminat magazinul.
frecvemat penrm batta lui; ~ioamenii maruri il solicitau, - Caut un cadou.
cerandu.i cifre inainre sa joaee la loto. Jean ~i Laurent erau cu ochii zgaiti la tanar.
David, impreuna cu vreo rreizeci de prieteni, a avut - in curand va fi Ziua Mamelor.
in luna iunie prima sa comuniune. fn spa{ioasa biserici Jean, lacand efonuri enorme ca sa regaseasci 0 atitu-
a emigran{i1or polonezi - Norre-Dame-de-la.ChapelIe, dine normata, a scuturat capul ca ~icum apaqinea rarilor
Jean ~i Laurent s-au amestecat in mul{imea de adulti _ ini{iati care ~tiau ci pc:15 urrna sa fie Ziua Mamelor.
parin{i, unchi, verqori - care ii s<irootoreaupc adolescenti. _ Mama adorn magazinul vostru. a continuat David.
~a ci nu a fost nevoie sa se aseundi ~iau stat 0 ora in- reconfonat de acest ineeput de reaqie.
treaga in primul rand ca sa-I admire pe David. Auzind cuvanrul "vostcu", Jean ~iLaurent s-au inro~it.
De arunci, nu a fCecut 0 zi lara sa sc:gandeasd la _ 0, nu esre magazinul meu, este allui Jean, a spus
David. Laurent panisise Theatre Royal du Pare pcntru a Laurent dezmeticindu.se.
40 41
Jean ~j-a privit amantul stupefiat. La ce bun aceasta _ A, dOl.a spus David nu foane convins.
observatie? Nu-~i avea rostul! Ce insinua Laurent? Ca _ De indata ce veti alege. voi merge in birou sa void
refuza cuplul lor? Voia sa para hetero in fap adoles- ce suma corespunde acesrui numar.
centului? David, banuind in continuare di nu are suficien{i
Furios, Jean se pregatea sa ceara 0 explicatie lui Lau- bani, a insistat pe un ton neutru:
rent, cand acesta i-a diat fara echivoc avantu! cerandu-i _ Aceasta bra tara. de exemplu. cat costa?
pe un ton imperios: Jean s-a indreptat spre biroul sau ~iI-a intrebat pe un
- Ocupa-te de domnu!. Eu imi termin ceaiu!. ton detapt:
Jean, dandu-~i seama d uitase de David. ~i-a revenit - Ce buget a{i aloen cadoului dumneavoastra?
~i i-a ar:itat vitrinele. David a paiit, apoi a bolborosit din varful buzdor,
- Spuneti-mi ce i-ar placea mamei dumneavoastra. con~tient di este ridicol:
L-a incurajat pe David sa il insoteasci. - Cincizeci?
Jean ~i-a deschis registrul cu un gest de profesionist.
Laurent s-a ~t ca sa-I poata contempla pc nou-ve-
prefaclndu-se d se uita dupa numar ~ia conchis:
nit.
_ Cincizeci? Ave{i 0 marja: aceasra costa jumarate-
David, vesel. se exprima cu precizie. in fraze elegante,
25.
expliclnd ceea ce ii placea ~i ce nu. Nu era nici greoi, _ 2S? a icnit David care nu indrunea sa-~i creada
nici srangaci. i~i ~tia locul. stabilea 0 legatura cu persoa-
urechilar.
nde care it inso{eau. _ Da, 25. ~i fiindci este prima oara clnd cUmpara{i
Tot manuind inele. lan{i~are ~i cercei penrru a Ie:- de la noi. pot sa va fac ~i 0 mid reducere ... Sa zicem
arata adolcsce:-ntului.Jean in{e1egeaacurn interven{ia lui 22. Nu mai pu{in. Asta e. tinere. 22.
Laurent: din delicate~eii cedase privilegiul de a se imre- Lui David i-au strilucit ochii.
~ine cu David. Jean ~iLaurent ~i-au tacut semn cu suhin{eles: hrap-
tn acela~itimp. Laurent. Iini~tit, putea sa ii spioneze ra facea de oprzeci de ori mai multo Dar nid unul dintre
pe inddete. ei nu ar fi manurisit-o nid suh tortUra.
David, examinand 0 bra{ara care iI fermecase. s-a in- Jean is-a alarurat.
florat descoperind minuscula eticheta aga~atade inchiz:i- _ Nu va grabili sa 1uali 0 decizic. Tin regisrrul des-
toare. chis ~i, de indara ce g:is{i ceva care va place. va spun
- Accsra esre pre{ul? prelul.
Pilise vazand cifra care lnsemna salariul mamei sale _ O. va mul{umesc. domnule! a exc1amar David.
pe doua luni. Adolescentul a privir cu alIi ochi splendorile devenite
- Nu. nu este pre{ul: este numarul de inventar al dintr-odad accesibile ~ia inceput cu enruziasm 0 a doua
obiectului, a raspuns Jean tara sa c1ipeasci. prospectare.

42 43
Jean nu-I scipa din priviri. _ Chiar sunt smaralde?
- Mama dumneavoasrra coleqioneaza bijucerii? Jean dorea sa-I ajute pe ranar, nu sa-~ibad, joe de d.
- 0, nu, a raspuns David. De indata ce primq:te Cu atar mai mult cu cit acesta nu era idior.
ceva bani. ni-i da noua, nu se gande~te Ia ea. _ Ave{i dreptate. tinere. La prerul acesta. nu cum-
- ~itatal dumneavoasrra? peri un smarald. Totu~i aten{ie: nu sunt nici false!Dad
Inrrebarea fusese pusa de Laurent care. la adiiposrul dai eu de de pamant. nu se vor sparge.
inrunericului, nu se putuse ab{ine. David s-a intors - A. da? a rostir David.
citre d. _ Da. Este yorba despre 0 piarri semipre{ioasa care
- Tatal meu este infirm. domnule. Ar vrea sa aibii provine din Brazilia ~i care inlocuie~te smaraldul. Se
grija de noi dar este in{epenit intr-un fotoliu cu rotHe. eheama tmtrodino. Ond 0 vai, 0 pipai. re pori in~e1a,
Abia poate vorbi. toad lumea se infll;i, ehiar ~i profesioni~rii. Ar 6.nevoie
- II iubi{i? de anali:zcehimice ca sa.Ie distingi. Prefer sa nu minr.
David s-a crispat. indignar ~ijignit. - Mul{umese.
- Desigur, domnule. Bietul meu tara ... Dad eI nu _ ASIa nu inseamna d nll pute{i sa ii spune{i
a avuc noroc, eu am noroeul sa imi fie tata. mamei dumneavostra c:i esre vorba de smaralde.
Jean ~iLaurent au ramas rara glas citeva minute bune. _ 0, nu. Nu ar in{elegc:cum de am re~ir sa Ie
In lurnea pc care 0 povestea David, Eddy era adevaratul europar.
lui tara iubitor. care i~i venera soria ~i ar fi muncit din - Cum dori{i.
r.isputeri dad nu ar fi fost lovit de SOarta.Caca naivi- Dupa ce David s-a indepan-at. tinand comoara in
tare ... Atata candoare i-a induio~at pe cei doi barba{i. maini, nu inainte de a Ie multumi de mii de ori. ca ~i
care iI priveau pe haiat nu ca pe un adolescent, ci ca pe cind era con~tienr cat de mult Iedarora edor doi domni.
un inger eobor;h prinue demoni. Jean ~i Laurent s-au pabu~it in forolii epuizati.
Dupa 0 jumatate de ora. David se hlocase intr-o - Iti dai seama? A imrat aieL..
dilema: nita intre splendida brapra ~i ni~te cercei eu - Ne.a vorhit ...
smarald. Cci doi aman{i s-au privit ro~ind. cu rample1e - David!
zvacnind: amandoi doreau ea David sa alcaga cerceii cu _ Bravo penrru giselni{a eu tmtrdino: eram gata sa
smarald. eel mai scump obiect din magazin. Era a dis- mll~e momeala.
propor{ie adt de mare imre prerul real ~i cd pe care Jean s-a ridicat ~i a privir sprc: Galerie de la Reine
baiarul ~i I-ar fi perm is incit se fdicitau dinainte. Era 0 care mai purta incl, in atmosfera sa. trasaturile lui Da.
minciuna splendida! vid, apoi I-a fixat pe Laurent.
- Ma intreb dad ... a ~optit David. _ Dad oi s-ar intampla 0 nenorocire. ~ vrea ca tot
- Da? ee avem sa ii ramana lui David.

44 45
Laurene s-a ridicat. clnd David ~i-a ararat imeresul pentru arta dramatici.
- Cespui? Laurene i-a propus sa mearga sa viziteze culisele rearcului;
- Imagineaza-li ca suneem in avion ~icomandaneul o a doua oara, Jean i-a sugerar sa vadl 0 capodopera
ne semnaleaza 0 problema rehnici ireparabila, a cominuar cinernatografici ce rula in apropiere; din fericire, edilalt
Jean. Ei bine, inaime sa ne prabu~im vom avea doua veghea indeaproape ~iintervenea: nid nu se punea pro-
consolari: cea de a muri impreuna ~icea de a-I face 00- blema sa se creeze vreo legatura - camaraderie sau prie-
gat pe David. tenie _ eu David! ii urmareau viap, dar a lor trebuia sa
- Sum doua suce la sma de acord cu tine. ramana deoparte.
A doua zi au mers la notar ~iau redactar amandoi un La optsprezece ani. David a vrut sa i~i cumpere 0
testament identic: cd care va supravielui va mo~teni bu~ rnotoeicleta de ocazie. Cd doi amanli au tresarit, te-
nurile eduilalt, iar clnd va muri, averea ii va reveni lui rnandu-se sa nu aiba un accident. Seara treeeau pe Rue
David Grenier. des Renards, unde locuia Genevieve. penrru a verifica
Seara au desmcur rrei sride de ~ampanie ~i, ridiclnd dad motocideta staliona intacta la loeul ei, legata de
cupde. au rosrit mai mulre discursuri adresare b:iiarului un stalp, aproape de intrarei de indata ce ureau caro-
indepartat. care nu banuia nimic, ~i au mcur dragosre seria albastra. muRau u~urali.
pana in wri. Ceea ce nu ar fi banuit s-a inclmplat intr-o zi de
marli a lunii noiembrie.
tn fiecare an. David venea la magazinul lor de Zilla Deschizand ziarul la "Fapr divers" au aHat ci nu
Marndor. Se transforma in barhat mri sa piarda vioieiu- departe de Gare du Midi - cau famata - izbucnise 0 ind~
nea ~i prosperimea copilului - ceea ce iI t3cea nu doar ierare soldaci cu riini\i ~iun mort - un licean pe motoci-
demn de admiratie, ei ~iemorionant. cleta care nu avea nici a leg<ituracu reglarea de conturi.
in fiecare an. David jj regasea pe cei doi negusrori pe Jean ~iLaurent au p.ilit: David?
care nu ii mai vazuse de un an. glndea d, rara sa ~tie cl Cum atticolul nu preciza numde. au sarir in rn~in;i.
iI urmarisera. Clnd se inwrcea de la Iiceu. clnd facea Desigur. in drum spre carrierul MaroUes ~i-au cis de
sport. clnd parricipa la serbarile de srar~itde an ~colar- spaima lor. s-au lini~tir spunandu~~i d existau zeci, suce
nici una dinne apariliile sale in public nu Ie scapase lui de tineri care aveau 0 motodc1eta; totu~i se prefaceau
Jean ~i lui Laurent. care se strecurau prin mulrime mra nepasatori mra sa fie eu adevarat; a presimlire terihila,
ca Genevieve sau David sa ii observe. coplqitoare Ie intarea convingerea ci lui David i se in~
i~i imecziceau sa fad mai mult. At~amenrlll lor tlmplase 0 nenorocire.
pemru David ~i pentru Genevieve trebuia sa camana Aveau dreptate. and au ajuns in apropierea c1adirii.
ascuns, asemenea c3.satorieilor, in catedrala Sainte Gu- nu numai ca motocicleta Iipsea, dar vecinii depuneau
dule, cu treized ~idnd de ani in urma. Desigur. odata, fIori hinga perete.

46 47
David murise fiinda derapase incercand sa-i evite pe esplanada inaimea corregiului, s-au napusrh in m~ini,
pe bata~ii be{i. apoi s-au refugiar acasa unde, cu obloande (rase, s-au
Iwt in voia disperirii.
La biserici, la slujba de inmormantare. vczi rarrori
atatea chipuri sinc.er necijite. David era idolatrizat; cd Cei doi domni se schimbaseci.
care iI indlnisera - indiferent care Ie era varsta ori sexul Pana acum, soarta ii prorejase. dar aeeasta tragedie Ie
- simtisera farmecul lui ca pe 0 vraji ~i nu acceptau sa amoI1ise vigi1enta. Nu ~i-au mai asCllns ridurile. parul
dispara. tirunr ~imdancolia. 1mbatranisera dimr-odata.
johnny, Minnie. Claudia - frarde ~jsurorile lui _ Existenp lor i~i pierduse rosrul.
sufereau ~ise straduiau sa piistrcze 0 minima decen(a; la Odad. rrecut de pizeci de ani, Laurent s-a pensionar,
capatul puterilor, cu ochii umfla{i de plans, ar fi vrut sa
fiindc:i meseria nu-l mai pasiona.
ramana singuri cu nenorodrea care se abaruse asupra Afl cum sc intampla adesea, incerarea acriviu{ii spa
lor; ii durea sa fie obliga{i sa 0 tciiasci in public. Din
dovedit farala. Laurent sc plangea de dureri de cap, apoi
fericire. soria ~i so{ii lor dovedeau intdegere ~i aveau
de le~inuri; in fine, un control medical a scos la iveala 0
grija de copii - nepotii ~i nepoate1e lui David. cople~i(i
sc1erozain placi. boala care define 0 panicularitare odi-
ci i~i pierduseci tanarul unchi - ~i ii primeau pe cei
oasa: variabila, evolu{iad camane imprevizibila. Laurent,
invitati sa partidpe la inmormantare.
d~i condarnnat, nu ~tia cat mai avea de trait: un an sau
Genevieve nu plangea. Teapana ~ipalida, ca 0 statuie
de marmura. i~i implantase privirea undeva deasupra douaz.eci.
mul{imii. Nu exprima nid 0 emo{ie, nu privea pe ni- La incepurul rnartiriului sau, is-a alarurat lui Jean la
meni, riispundea mecanic condolean{dor, stclngand bu- magazin incercand sa-I ajure. In cele din urrna durerile
zde. de parc:i fusese inlocuira de 0 papu~a. I-au obligat sa srea la pat. Se folosea de cirje. Apoi i-a
In caparul randului. Eddy natea ghemuit in fotoliul fost comandat un scaun eu rotHe.
cu rotile. Pe afa lui Iipsita de expresie nu se putea citi Cand a fost livrat in Rue Lepourre, Laurent a spus
nimie. Era coplqit? Sau era mulrumit c:i fiul ilegitirn plin de venin:
disparuse? Gandurile sale se repliaseci. chirdte in trupul _ Ei bine. Jean. tu care te intrebai intr.o buna zi
infirm. cum ai reaqiona pus in fata und asemenea incerc:iri. ai
jean ~i Laurent ~i-au pastrat demnitatea in timpul acum prilejul s-o experimentczi. ..
slujhei. dar s-au priihu~it in momentul in care a fost ridi- Jean s-a apropiat de Laurent ~i i-a pus un deget pe
cat co~ciugul. Gandul c:i David. David allor, frumosul buze.
~iranarul David z.aceafara viafa in eutia de lemn pe care _ Este 0 incercare pentru tine. Nu pentru mine. Eu
o duceau prietenii lui in biseric:i... Au fugit din riispu- nu rna srraduiesc sa rna ocup de tine. nu sacrific nimic.
teci. liisand scaunele rasrurnate indararullor. au ajuns ell te iubesc.
48 49
Totu~i Laurene, care nu supona defel regresiunea sa. I-au venit in minte mai multe variante, toate posibile.
nid felul in care era privit de ceilal{i. devenea agresiv, Ie nici una care sa reziste. Extenuat, se preg.itea sa-I roage pe
cauta nod in papud prietenilor care il vizitau, crea un flotar sa-i prezinte institulii de caritare, clnd 0 imagine
de~ert in jurullui: apoi, asemenea unui copU nedreptiiIit. i-a rrecur prin fata oehilor: Genevieve ie~ind din spital
cuprins dintr-odata de spaima. se pJangea. Ultima sa pu- ,i impingand ciruciorul eu rotile in care statea Eddy
tere. ultima sa dovada de virilitate era sa mLqte, sa d- paralizat. Ea l-ar fi inides! Ea ar fi simtit Ia fel! Nu-~i
neasci. sa ucidi cu vorbele. Numai mania cr~tea in d. consacrase ea restul vietH unui infirm, nu ii pierduse ea
Atund Jean s-a gandit sa cumpere un conac in Pro- pe:cd dragi. pe Giuseppe care se exilase in Italia ~i, mai
venIa pentru a regasi' indepanarea, soarele, natura ... ales, pe David? David al d? David allor ... Laurent it
Pacea poate? A cumparat 0 casa din secolul al XVIII-lea. iubea atat de mult. ..
a numit un administrator la magazinul din Bruxelles ~i A izbuenit in ras.
s-a instalat impreuna eu Laurent in Franta. Notarul a erezut cl a patit ceva.
Gnd, in ajun de Craciun. Laurent s-a prapadit, Jean _ Va simtili bine, domnule Daemens?
a dorh sa se sinudda. Apoi, U.ngabradul stciludtor sub - Foarte:bine.
care zaceau cadourile ramase impachetate. a facut 0 lisra De vreme ce pentru Laurent David era simbolie fiul
cu cd care trebuiau anun{a{i, ce anume are de flcur, ~i-a lui Jean, arunci el uebuia sa 0 consiclere pe Genevieve
pus ordine in afaceri... Ar fi fost 0 dovada de slabiciune mama fiului sau.
sa dispad ~isa lase in scama unor anonimi aeeste sardni _ Imagina{i-vaci adineauri m-am insurat. mai mult
ingrare! Din respect pcntru ace~ti necunoseuti, ~i-a sau mai pu{in, ~iam sa ii las totul acestei fe:mei.
amanar sinuciderea. ~adar. Jean ~i-adietat testamentul care 0 transforma
S-a intors la Bruxelles cu trupullui Laurent. a cum- pe Genevieve: Grenier, niscuta Piastre, maritata pe 13
parat doua morminte la eimhirul Ixelles, a organizat 0 aprilie 1acatedrala Sainte Gudule, in mo~tenitoarea lui.
scuna ceremonie.
Norarull-a pedepsit eu lecrura unui document despre Apoi a hotmt sa sc:lase sa moara.
care nu ~i-ar fi dorit niciodata sa auda: II mo~renise pe Vai, sanatatea lui buna i se opunea. Nu putea face
Laurent. Profitand de intilnire, omullegii I-a sfatuh sa nimic. Triste\ea, plictiseala, dezgustul erau suficiente
redacteze un al doilea testament fiindd cd existent de- pentru a-i orravi viap. dar nu penrru a i-o lua. Citind
venise caduc in masura in care se referea la doi mor{i: din lipsa de oeupatie romane c1asice,inviclia epocile in
David ~i Laurent. care se putea muri de suparare ... Principesa de Cleves
Jean s-a gandit. In ultimii ani, agonia lui Laurent ii suferea in mod eficace, eroinde: lui Balzac.la fd ... Nu-
izolase de prieteni, de fo~tii dienti, de familia sa inde~ mai d nu. Femeile... a observat d. Inclina{ia spre du-
panata. Nimeni nu se solidarizase calvarului sau. Cine rere sa fie mai purernici la de? Sa fie sexul maseulin eel
fusese generos? Fata de cine sa-~iarate bunatatea? care il impiedica sa moara din eaUla sentimentelor?

50 51
Dupa cinci ani de srraduinte a rout in srar~it la pat sese alcituiau 0 poveste descurajancl. fara cap ,i tara
din pricina unei gripe urate. Pe cat de hoclr:it. pe atat de coada; dupa unii, Jean era un mizantrop; dupa altii, in-
precaut, a avut grijii.sa nu cherne doaorul dedt arunci trelinea 0 misterioasa leg:itud cu 0 femeie ci.s:itorita;
cand era prea t:1rziu. altii spuneau - versiune inci ,i mai absurda - ci ar fi fost
Cind a intdes ci i se apropia soroeu), a inehis ochii homosexual, ci ar 6 avut un prieten a cirui urma 0 di-
gandindu~se la Laurent ~i. fiindci in suafundurile sale buiserala cimidr. Oamenii suot amt de riL .. Un bar.
exista credinp catolici infantila, ~i~adorit ca ceea ce bat atat de viril. cum se purea vedea in acea fotografie!
tnvatase demult sa fie adevarat: avea sa~1rdnt.ilneasci Nu ,i-I putea imagina in bratele alrui barbat ...
pe barbatul pc care il adorase. Soneria a larait. Copiii sosisera.
A murit plin de speran~a. cu zambetul pe buze. Trebuia sa Ie explice.
Minnie a iotrat prima, ,i~a imbratipt mama ~i. ime-
diat. a incepm sa se plimbe plina de admiratie prin casa..
*
Cinci minute mai taniu au aparut Johnny ,i Claudia;
Genevieve cootempla din balconul vilei sale aleile cu s~au straduit la inceput sa propuna 0 conversalie ano-
nisip roz, verdeap suazii cochete unde lampadarele i~i dina, dar apoi au incepm ~iei sa exploreze inciperile.
amestecau globurile de sdcU. cu fTunzele castanilor. In _ Am pregatit ceaiul ,i am comandat 0 pdjitura, a
costume de in, riveranii i~iplimbau ci~eii, iar aceste ani- anunpt Genevieve.
male de rasa rara, cu pedigree pur, defilau dezinvolte,la and a rostit am comandat 0 prajitura" a simtit 0
fel de ~ic precum sr;\panii lor. Genevieve tocmai se temiune, inteleg:ind ci prin acest detaliu adoptase 0 ati-
mutase in Rue Lepouue, numarul 22. tucline de [emde bogaca.
Se mutase", sa fie acesta cuvantul potrivit, de~i casa ~ezati la masa au privit-o cu aceea~i intrebare zu-
con~inea mai multa mobila decat ceea ce adusese ea in- gravira pe chip.
tr-o camionecl din canierul Marolles? _ Da, nu va ascund acest lucru, dragii md, am pri.
Curand aveau sa i se aJatUre~icopiii. .. mit mult.
lar ea tot nu dezlegase misterul binefadtoru)ui ei. ~i a enumerat in fap copiilor sidera~i bunurile mo-
Jean arsese toate documentele, scrisori, albume de biliare ,i imobiliare pe care Ie poseda; prin aceasta ~inea
fotografii din casele sale care ar fi putut sa ii povesteasd sa~,i dovedeascl buna credinta. sa arate ceca ce ~da ~i 0
viap. Din barfe, nu prea se lamurise fiindci coproprieta- tacea farl sa fie timorara. In realitate pregatea terenul
tea nu mai avea portareasa ,i 0 societate de muncitori peotru ce va ucma.
rurci asigura selViciilede curatenie pe 0 durata de ~ A diat priijitura ell zmeura, specialitatea cartierului,
ani; mai mult, fo~tii vecini se mutasera, cei noi nu iotre- a selVitceaiul. Spera sa mai tragi putin de dmp.
zarisera decat un batran solitar. Indiciile pe care Ie stcln- - Dar de cd

52 53
- De cc ... ce? a aniculat ell greutate Genevieve. ca te-a pierdut?
- De ce li~a tisat domnul aceta toata averea? - Nu numai.
Lui Genevieve is-au aprins urechile: ~tia ee urma sa
Genevieve a privit atent cde ted chipuri. Dupa ex-
spuna ~i ii venea greu. tn cele din urma buzele au bol-
presia lor a deslu~it d ei ~tiau deja rispunsul. Cll sigu-
raora, asemenea [uturor ell care discutase despre acest borosit:
_ Jean a fost tataJ fratc:lui vostru David. Niciodara
subiect. banuiau cl fusese amanta lui Jean Daemens,
nu a pume treee peste moartea acestuia.
singura (rorie care ii convingea.
Apoi hohotc:le de plans au sufocat-o. Nu a putut
Genevieve trchuia sa lupee, sa se justifice. sa incerce
sfar~i povestea. La ce bun?
sa impuna ceea ce era de neconceput - misterul pur.
Copiii s-au repezit spre ea, au ineonjurar-o, au man-
Punand ~ jos. s-a ~ezat mai bine pe scauow inaJr.
gaiat-o, incercind sa 0 lini~teasci, tulbura{i de secretul
- Nu am sa va mint. copH!
mamei lor, blliversa\i de emotia celei care de obieei nu
Au privit-o arent, ell gura ciscata., sorbindu-j cuvin.
i~i dezvaJuia sentimeneele.
tde. Fara sa inteleaga ce lOe int:1mpla Cll ea, a continuat.
Atunci Genevieve Grenier. eea eu ochii usca\i. eea
- Jean Daemens a fost amantu! mell. Oa. Jean Dae-
care de la moartea fiului ei David nu mai varsase 0 la-
mens a fost barbatul pe care I-am iubit eel mai mult.
crima, Genevieve Grenier nascuta Piastre. cisatorita de
~cl de ceea ce debitast:, a ~ptit: lana-rna, Giuseppe!" cineizeci ~i cinci de ani eu Eddy Grenier, pe 13 aprilie
Cum ei "4teptau. a condnuat: dupa-amiaza la caredrala Sainte Gudule s-a lisat prada
- Ne adoram. Acurn douheci ~i dod de ani am senrimenrdor. prorejata de propria-i in~e1acillne. A iz-
vrut sa va explie, sa vi-! praim, sa va anun{ ci Eddy ~i bucnir in plans. jelindll-~i viap irosita, iubirea pierduta
eu mine ne vom despar{i ... apoi tatal vosteu s-a imbol-
~i fiul rapit de moarte.
navit. Nu am pumt sa plee, am hotarat sa am grija de
d...
Spre marea ei surpriza, voca Ii cremura. Se cmo{ionase
povestind aeeasta istorioara. Dare pcmru ci, aseunse
sub mineiuni, existau atatea adevaruri?
Minnie ~i-a pus mana peste eea a mamei sale prin-
tr-un geSt indulgem ~i a imrebat cu voce lini~tita, dar
trisra:
- Mama, de ee nu nc-ai spus dupa moartea ratei?
- Jean nu voia.
- Deee?
- Fiindci era prea necajit.

54
In Hainaur, Samuel Heymann fusese zed de ani me-
dicul o~lului, praetidan auster, insa apreriat. La ~pte-
zed de ani a scas din ~uruburi placup de alama care
impodobea u~a mare de la intrare ~i i-a anun{at pe 10-
cuitori cl nu va mai profesa. In duda protestelor aces-
tara, Samuel Heymann a dimas ndnduplecat: 6indcl se
pensionase, vecinii sii trebuiau sa mearga dnd kilometri
pa.na la Mettet, unde tocmai se insuhse un dnar coleg,
recent ie~it de pe hindle facultasii.
Vreme de cindzeci de ani, nimeni nu avusese vreun
motiv sa se pl.inga de doctorul Heymann, dar nimeni nu
~tia prea multe despre el.
and m-am murat in or~el, tot c:a ce am purut
alIa se referea la fapml ci dupa moartea sosiei sale i~i
crescuse singur 6ica ~ici avusese mereu acel~i dine.
- Acel<lii?am intrehat ~t.
_ Da, domnule, acela~i, mi-a replicat patronul de
la Peterelle, singura cafenea din localitate, din fasa bise-
ricH. Un dobanesc de Beaua.
NeFiind daca negustorul t~irade de mine, am conti-
nuat prudem conversa\ia:
_ tn mod obi~nuit, un dobanesc de Beauce traie~-
te ... zece sau daisprezece ani.

59
- Doctorul Heymann are un ciobanesc de Beauce Cand Ii zareai la colt de strada erai frapat de alura lor
pe nume Argos de peste patruzeci de ani. E varsra pe bizara: doi domni de lara care inaintau. ruscici dar ele-
care 0 am ~i va confirm ca j.am vazur mereu impreuna. ganti, unul pe doW. pieioare. ~laIait pc pauu labe. asc-
Dad nu rna credefi, intrehafi-i pe cei mai barrani. .. manatori ca talie ~i tinuca . mandri, bine f2cuti, p~ind
Mi-a ararat parru mo~negi, slihuri pe sub cama~i1e siguri pc ci. echilibrati. Se indreptau spre cei care se plim-
lor largi, cadrilate, care jucau cirri langa televizor. bau eu 0 privire ineruntaca, severa, aproape dura, care
VWndu.mi fap srupefiara, parroout cafendei a iz- devenea binevoitoare de indac3. ce distanta se miqora.
bucnit in cis. Cautand diferen\ele lotte barbac ~i cline. nu gaseai de-
- Glumcsc, domnule. Voiam sa spun ci doctorul cat simetrii suplimentare: dad unul se imbclca in haine
Heymann a camas fidel acestei rase. De fiecare data clnd din catifea sau tweed, ceLilalt se multumea eu 0 blana
diode lui credincios moore, i~i ia a1tul pe care it nu- deasa, amandoi purtau manu~i. primul eu adevarat, al
mepe tOt Argos. Cd purin ate sigut ci nu se in~a clod doilea nindd nacura ii piccase unele ro~te; dad Sa-
it ceana. muel Heymann avea spraneene negre ~i cenul palid. pe
- Cara lend am spus, furios ci am cizut de fraiee. blana neagra a lui Argos 0 pata de bej scotea in evidenla
- Lenq? Tonqi nu aua e cuvantul care iti vine in ochii, iar contta5cul Ie conferea 0 marc expresivitace;
mime atund clod te gandqtj la doctorul Heyman", a aaste ninte orgolioase aveau aeel~i tors bombat ~i pu-
bambinit barbatul, ~tergand tejgheaua ell prosopul. ternie, staplnui avea 1a gac un fular, iar patrupedul 0 pata
tn lunile care au ucmar am putU( constata in cc ma- gilbuie pe piept.
sura negustorul vorbarc{ avusese dreptate: nu lenca era La inceput, mai mult rna inra.lneam eu ei decac ii
trisatura dennitorie a doctorului! Nici 0 relaxare nu il frecventarn. Pasionac de plimbari, Rancat de trei clini.
caraeteriza pc accst doctor care, la oprzeci de ani, i~i aveam deseori prilejul sa-i ind.lnesc sambetele ~i dumini-
plimba dinde mai multe ore pe zit raia lemne, ptczida die cand rna refugiam la \ara.
diverse asocia{ii ~i avea grija de vasta gradina care mar- La inceput. Samuel Heymann se mul{umea eu 0 re-
ginca conacul sau de piatr.'i albastruic imbr.'icat in icde- verenfa pur formala, dinele sau aracandu-se mai amabil
ra. tn spatele acestei dadiri comtntite cu toata afectarca fata de ai mei; dupa dnd sau pse astfel de inralniri.
burghezi nu mai erau alte case, ci doar dmpuri, poiene, nindci insistasem sa sehimb:im cateva euvinte. a avut 0
palcuri de copad pana la indep:lrrata padurc Tournibus, conversatie prudenta, eea pc care un necunoscut 0 are
o Iinie de un verde intunccat ce se pierdca la orizont. eu alc nccunoscut. tara sa ri~ce eel mai marunt detaliu
A~asta alegere de frontiera, la capaml or:4elului. i se care sa arace familiaricate. Acunei clnd a devenit mai
potrivea lui Heymann, care (raia imre doua lumi. lu- caJd - pentru cl Argos se bucura de inta1nirea ell clinii
mea umana ~i lumea animala. p:lLivragind Cll IOCllitorii mei -, am crezut cl am ~tigat panida. Dar clnd I-am
~iapoi pleclnd inSOfit de diode sau pcntru a pronta in- salutat in o~1 unde mergeam tara clini, nu mi-a ras-
delung de compania acesmia. puns; descifrarea universului mergea de la animal spre

60 61
uman: ii Tinea minte pe cainii mei, pe care ii facea pia. maini - unul cu whisky ~i unul ell apa -, ceca ce facea
cere sa-i vada, dar eu mmaneam 0 fara nedam care plu~ ca papilele noastre gustative sa cauce izvoarde care per-
tea deasupra a trei lese. Am avuc confirmarea in ziua in miteau degustarea ideala.
care m-am mnit in timp ce trebaIuiam ~i patronul cafe- Cand inrram in inciperea in care Samuel Heymann
nelei m.a dus de urgenta la fastul doctor. Cand Samuel statea impreuna cu cainele sau, aveam totdeauna senzafia
Heymann s.a aplecat asupra mea ca sa vada ce rna ci iI deranjez. Omul ~ianimalul erau nemi~cati, &umo~i,
doare, am avut impresia ci se adresa chestiunii medicale nobili, cu a aura de tacere, unifi prin lumina alba care
mai degraba decat mie, ci rna dizolvam in cazul pe care se revarsa prin perdea. Indiferent de ora la care Ii sur~
il reprezentam, ci se ocupa de problema mea de sana- prindeam, afipu acee~i atitudine, ganditori, visatori,
tate mai mult dintr-o necesitate morala deeat din sim. agitafi sau obositi ... De indata ce treceam pragul u~ii,le
patie. Filantropia lui meticuloasa, inRexibila, de camanda tulburam postura, intruziunea mea forta tabloul sa se
dovedea obligaTie ~i nu spontaneitate; expresie a voinrei, insuflereasci. Mirat, animalul ridica botul, i~i apleca
intimida. spre scanga capul plat, dulea urechile, apoi rna privea de
Tot~i, dupa eateva luni, in duda eatorva rateuri, a sus cu ochii lui de culoarea alunei: "Ce indiscret! Sper
reu~it sa rna intaIneasci independent de dinii meL Apoi, ci ai un motiv serias ... " Mai putin vioi, stapanul i~i
clnd a aRat ci sunt scriitor, rni-a deschis u~a. infrana un suspin, zambea, incropea 0 amabilitate care
Raporrurile noastre au inceput sa se defineasci sub ascundea cu greu un "De data asea ce s.a mai intamplat?"
semnul respectului. imi apreda ciqile, Ii adoram dis- exasperat. Uniti pdntr.un condliabul neintrerupt, fiind
cretia. de ani buni alaturi, zile ~i nopri, nu lasau impresia sa se
11 invitam la mine acasa, rna primea in casa lui. 0 fi plictisit unul de celilalt, bucurandu-se de fiecare dipi
sticIa de whisky ne servea drept pretext de dnd ne desco. impreuna, ca ~icum pentru ei nu exista nimic mai desa-
perisem aceasta pasiune cam una; ~ezafi in fafa ~emineu- var~it decat sa fie unul langi celalalt. Oricine i~i facea
lui, ne dadeam cu parerea despre cantitatea de malt care aparitia in fap lor distrugea un moment armonios, in-
dadea gust prc{iosului lichid, despre faptul ca. este uscat tens, bogat, plin de miez.
la foc de turba, despre esenra lemnoasa care alcituia bu. Dad nu vorbeam despre cirti ~i whisky, discu{iile
raiul; Samuel mergea pana la a wrma di prefera disci. noastre se poticneau. Nu numai ci Samuel nu priza su-
leriile situate la malul madi, pretinzind ci whisky.ul biectele generale, dar nu imi povestea nimic personal,
imbatranea impregnandu~se de aroma algelor, a iodului nici 0 anecdota referitoare la copilieia, cinererea sau la
~i a savorilor sarate. Pasiunea pentru acest alcoal ne viata lui amoroasa, de ai fi crezut ci octogenarul acesta
dezvoltase, in mod paradoxal, ~i cuhura apdor minerale se nascuse alaltiieri. Dad mi se intampla sa schirez 0
did, pentru a ne delecta cu soiuri mai taei, acele "single confesiune, 0 primea, dar nu imi intorcea marrurisirea
casks" de 55 pana la 65 de grade, aveam doua pahare in prin nici 0 dezviluire. Desigur, atunci dnd pomenea

62 63
de 6ica sa, chipul impenurbabil se anima, ii hiuda reu- dispari{ie, am vazut un romanrism fira margini. Nu era
~ita - conducea un cabinet de avoca{i la Namur - ~i nu nici un dubiu ci 0 moane 0 chemase pe eealalta. ~i,
o ascundea. Tom~i, chiar ~i in acesr caz, d'1i sincer, se conform abiceiului lor, aqianasera in osmoza, parasind
mul{umea cu fraze conven{ionale. A~a incat ajunsesem apraape simultan viap, printr-o moarre violenta.
sa cred ci niciodad. nu se entuziasmase pentru vreun M-am calmat ~imi-am adunat gandurile.
lucru ~i ci intdegeam prietenia absaluta cand eram in Nu fi grotesc ... Nu s-a mai pomenit ca un am sa-~i
fap perechii pe care a forma cu dinde sau. ia viala 6indci 0 m~ina i-a omorat dinele. Poate ci
Yara rruta a serie de mrnee in stciinarare rna obli- Samuel i~i pregitea sinuciderea de multa vreme dar 0
gasera sa pacisesc {ara'timp de mai mulre luni. in aju- amana arara vreme cit trebuia sa se ocupe de Argos...
nul plecirii mele, i-a urar ironic ,,0 cilatorie pla-cura Sau peate ci Samuel aRase chiar dupa accident ci este
domnolui scriitar care esre inclinat mai molt sa vorbeasci prada unci maladii grave, atroce ~i rara i~ire. S-a scutit
dedt sa scrie". in ceca ce rna prive~te, i-am promis sa ii de agonie ... Da, <fa,trebuie cl a fost 0 chestie de genul
aduc vreo cateva luctiri de valoare ~icareva sticle rare ca acesta... 0 suecesiune de caincidense! Nu s-a sinucis de
sa avem ce face in timpul iernii. suparare. Nu s-a mai pomenit ca un om sa-~i ia viap
fiinddi 0 m~ina i-a omorat dinde."
Ceca ce am aHat cand m-am intors m-a bulversat. Dar, eu cit negam aceasta iporeza, eu atat se impu-
Cu 0 Saptamana ffiai inainte, dinde sau Argos fu- nea mai dar.
sese cilcat de 0 m;qina. Nerves, ell capul greu, am renunsar sa rna intorc 1a
Cinci zile mai taniu, Samuel se sinucisese. mine acasa ~im-am indreprat spre Peterdle. ca sa-I oma-
Oclfelul tremura sub ~oc. Cu 0 voce plina de emo- giez pe rovar~ullui Samuel comemorandu-I cu cei din
lie, vanz.atorul de la alimenraci mi-a dar vesrea mai ina- ar~1.
inte sa ajung acasa: menajera iI gasise pe doctor in Gura lumii Taceamai mult zgomot decat imaginasia
caparul buclrarici, priib~it pe podea. Crderii ii erau mea: 1abar, la mese, de-a lungul rrotuarului larg unde,
Impro~cati pe rereli. Conform raportului dat de poli{ie, in duda frigului, obi~nuilii cafenelei iqeau sa i~ibea be-
luase pu~ca ~iI~itrasese un glanlln gura. rea, fiecare eredea d doctorul Heymann se sinucisese in
"Minunat ... ", am gandit. urma acddeotului avut de dinde sau.
Niciodara nu reaqionezi cum e de ;qteptat arunci _ Dad I-afi 11vazut clod ~i-a luat de pe drum
cand aElide un deces: in loc sa 6u rrisr, m-am topit de animalul zdrobit ... Te speriaL
admiralie. - Era suparat?
Reaqia mea a lOstsa admir accasti iqire speaacu1oasii. _ Nu, mchat! A urlat de mai multe ori "Nu", agi-
grandioasa, logici: cuplul pc care Samuel ~idinde lui it (and pumnul spre cer, cu ochii injectasi, apoi s-a intors
alcituiau nu tciise pana la sf3.llit! In acea5ta dubla spre noi. care ne apropiam, ~iam crezut d a sa ne fad

64 65
bud{i! De~i nu aveam nici 0 vioa. Dar privirea lui. .. _ Cu toate astea n-o sa-mi scoareri din minte ci e
Dad in loc de ochi at fi avut pumnale, acum eram m0'1i. suspect sa iube~ti atat de muir dinii.
- Unde s-a imamplat? _ Sa iu~ti atat de: mult dinii, sau sa iu~ti atar
- Pe drumul spre Villers, dupa ferma Tronchon. de purin oamenii?
- $i cine a comis accidentul? Dupa acc:asrafraza Iini~tea a cuprins inciperea. Apa-
- Nu ~cim, ~oferul a fugir. ratul de cafea ~uiera. La televizor se anun{au rezulratele
- In fine, dinde era de~tepr, evira m~inile ~inu se pariurilor hip icc:. 0 musci s-a lipit de zid, speriata
indeparta niciodati de srapanullui. brusc ci ar putea atrage atenria. Fiecare se intreba cine
- Ascultafi, mi-a zis mie Maryse. menajera lui, ci este mai u~or de iubit: omul sau dioele? ~i cine ne in-
doctorul ~i dinde se uitau la ni~te ciuperci de pe mar- toarce mai bine iubirea?
ginea .p.nfului dnd un camion a trecut atingandu-I ~or Intrebarea ii stingherea.
pe doctor dar lovindu-I din plin in bazin pe Argos. De Am ajuns acasa ganditor, mi-am rnangaiat m3!1inal
fapt. ~oferul, care ii vazuse, nu i-a evitat nici macar cu labradorii care se bucurau tare mult ca rna vad; trupul
un centimetru. Un mare ticalos! lor parea ci imediat i~iva lua zborul. Intr-atat Ii se invar-
- SUot ~i nenoroci{i dintr-~tia! tea coada de eotuziasm. Prer de a secunda, mi-atn dat
- Bietul animal. seama ci nu Ie cispundeam a~a cum ii raspundea Sa-
- Bietul dine ~ibietul doctor. muel Heymann lui Argos. Iubire pura ... Iubire mare ...
- Dar de aici ~ipana sa-{izbori creierij dupa ... ! Am deschis cea mai costisiroare sticla de whisky, un
- Supararea, n-ai ce sa spui. malr foane vechi din insula Islay, cea pe care i-o desti-
- Ori~idr! nasem lui Samuel ~i, in seara aceea, am bam pentru
- La dracu', Heymann era doctor, mai vazuse oa- amandoi.
meni murind ~i nu se:sinucisese.
- Ei, poate ci i~i iubea dinde mai muir declt iu- A dOlla zi. fiica lui a venit la mine.
bea oamenii. .. Abia daci a cun~team pe Miranda. pe care 0 intil-
- Ma rem cl ai dreptate:. nisem de dOlla sau de trei ori, dar de la prima vedere
- Termina{i! Ii mai mutiseri ~ial{i dini. .. Dupa simlisem 0 simpatie intensa fall de ea, pentru ci era
fiecare deces, imooiat. ura sa stea pe ganduri, cum para vioaie, exactl, independentl, lipsitl de afectare, aproape
un altul. De ahfel, unii erau ~oca{ici 0 face <l repede. brusci. simboliZ3 acde femei moderne care seduc prin
- Poate Argos asra era mai deosebir. chiar refllzullor de a seduce. Mi s-a adresar 3fa cum ar
- Sau poate: doctorul era obosit. fi ucut-o un barba.t. intr~un fel Upsit de ambiguitate.
- a dipa! Ceilal{i dini murisera de moane buna, m-a ucut sl rna simt In largul meu intr-a.tat indr, dnd
de barrane{e. $i nu ucuri buci{i de un ~ofer tirnpit!' i-am remarcat mai raniu trisaturile fine ~i feminitatea

66 67
picioarelor, am fost incercat de 0 surprizi plina de in. Edith, 0 ro~cata draguta cu gura rumena; la picioarele
cintare. lor poza un ciobanesc de Beauce, mandru de pard ar fi
Z3.mbitoare in diminea{a cetoasa, Miranda cea ro~- fost fiul lor. Apoi in succesiunea fotografiilor a aparut
cad s-a asigurat ci nu rna deranjeaz.a. a fluturat croasan. copilaful, ~i el vegheat de animal; in fowgrafiile de grup
tde pe care [ocmai Ie cumparase ~i mi-a propus sa bern zambea 0 familie alcituiti din patru persoane: un trio
o cafea. Se impunea pe cit de firesc, pe atat de autoritar. format din SOli ~i dine, la care se adauga bebelu~ul.
Treclnd in bucitarie. i-am prezemat condoleantele Cind Miranda a implinit cind ani, Edith a disparut din
pe care Ie-a prim it ell frllmea plecata, rara sa pot sa des- fowgra6i.
copar ce sim{ea, apoi s-a ~ezat in fa{a mea. - Ce s-a intamplat eu mama ta?
- Tatei ii placea sa discute ell tine. Poate {i-a spus - 0 tumaare la creier. Fulgeratoare.
lucruri ... pe care mie nu mi le-ar fi spus. Din aed moment, albumul oferea fotograJ1i ell 0 fa-
- iti dall cuvantul meu, vorbeam mai mult despre milie recompusa: dinde inlocuise sOlia, langa supanul
literaturii ~idopre whisky. in principal despre literaturii lui, ~i Miranda statea intre ei doi.
~i whisky. - Ce observi? a Intrebat ea cu brutalitate.
- Uneori, clnd abordezi 0 tema generala, po{i po- - A. .. nu exista fotagra6i din eopHaria taralui tau
meni 0 ami mire unid. sau din adolescen{a lui.
M-am ~t ~i i-am marturisit d, in ciuda eforturilor - Parintii lui au mudt in timpul rhboiului. Nu
mele, disculiile noastre nu reu~isera sa capete niciodati voia nic:iodata sa vorbeasci despte ei, asemenea multora
o [UmUra personala. dinrre evreii drora Ie-a fost ucisa familia ... Nu ~tiu ab-
- Se ferea oane mult, am conch is. solur nimic: despre bunici, unchi sau mar~i. Numai eI a
- De ce anume se ferea? supravietuit.
Miranda parea exasperata. A insistat: - Cum?
- Sau de cine? Sum singurullui copil, i1 iubesc, dar - in timpul razboiului a fost ascuns 1a un liceu ca.
nu ~tiu nimic: despre d. D~i comportamentullui a fost talk. La Namur. De un preot. Pirintde ... Andre. Alt-
exemplar, tata ...amane un srrain. lata unicul meu repro~: ceva nu mai observi?
a facut totul pentru mine. mai pUlin sa imi spuna cine Ghiceam unde bate. Ca ~i mine, ca majoritatea 10-
era. euitorilor micului oraf, se intreba asupra importan\ei
A scos din co~ un album mare, greu de rasfoit. ciinelui, dad nu cumva accidentul acestuia provocase
- PriveFe. actul disperat al tatalui sall. Nu indcizneam sa reiau su-
Sub foita de hattie protectoare, fiecare pagina carto- biectul, spunandu-mi d pentru 0 6id 0 asemenea bi-
nata avea un ponret inso{it de 0 legenda. Melancolic, nuiala ae fi provocar 0 suferin{a intensa.
am rasfoit albumul. Incepea cu clsatoria lui Samuel cu Se uita la mine insistenci, exigenti, increzitoare.

68 69
- Miranda, ce leg<'itura exista iouc tine ~i clinii fa- cate ori n-a intervenit Argos pe linga tata ca sa.-i amin-
ralui tau? am sfaqit prin a bolborosi. teasd sa imi acorde atenlie, sa rna asculte, sa imi pro-
A oft-at u~urata di abordez ceea ce era esen{ial. Isprii- voace confidenlele! in acele momente, caod tata asculta
vindu-~i cafeaua, s-a sprijinitcu spatele de speteaza ~i de e1, Argos camanea intre noi, supraveghindu-ne: ve-
ffi-3 privit. rifica dad, prin lirnbajul atat de complicat al fiintdor
- Tara a avut acehqi dine de mai multe ori. Un cio- umane, ii explicam ap cum trebuie tataIui meu ceea ce
binesc de Beauce pe nume Argos. Am cincizcci de ani ~i eI in\desese imediat.
nu am cunoscU( dedt patru. Vacca ii devenise mai blanda, mai sub\ire; mana ii
- De ce un ciobanesc de Beauce? tremura atunci cand i~i acanja ~uvilele de par; fara sa-~i
- Nu ~tiu. dea seama, Miranda redevenea fedta de care vorbea.
- De ce Argos? _ imbrat~arile. mangiierile, Ie primeam de la Argos,
- Habar n-am. a continuat. Era ca 0 mama ... Tata rna intimida cu firea
- ~i tu, tu ce cfezi? lui rezervata. ate are n-am petrecut, Argos ~i cu mine,
A ezicat, nu era obi~nuita sa-~j expnme asemenea lungiti pe covor, unul langa celaIalt, visand sau discu-
senti mente. dar linea 5.0 facio cand! Era singurul corp pc care iI adngeam; era singurul
- I-am iubit pc: tori. Cll pasiune. Mai indi fiincld corp care rna atingea. Ca a mama, nu?
erau ni~te ciini buni, care adu~u veseliain mijlocul Ma intreba pe mine fetip. care voia confirmarea ci
nostru, afectuo~i. devotali. ~ipc: uema, erau frarii rod, definea corect ceea ce ii Iipsise.
surorile mde ... _ Ca 0 mama ... i-am raspuns in ecou.
Lasandu-~i frau neterminat<i, S-3 ganclir inainte sa A zambit lini~titii.
adauge: _ Adesea mirosul lui Argos ramanea impregnat in
- Erau ~i mama mea ... ~i erall purin ~itaral mell ... mine. Fiindci sarea pe mine. Ma Hngea. Se lipea de pi-
Oehii i S-3U umezit. Cuvintde pe care Ie rosrise 0 cioarde mde. Avea nevoie sa-~i arate afeqiunea. In co-
surprindeau ~i pe ea. Am incercat sa a ajm: pilaria mea, Argos avea un miros a1 sau; tata nu, nu
- Frate sau sora, Miranda, imi pot imagina: dinele mirosea a nimic sau mirosea a curat, adici mirosul civi-
sub autotitatea tataIui tau devenea tovar~ul tau. Dar ... Hut. cel emanat de flacoanc. apa de colonie sau doctor.
mama? Numai Argos avea un miros at lui. ~i eu iI aveam pc at
Privirea i s-a stins; ochii ii erau fiqi, a{inti{i asupra sau.
amintirilor. A ridicat privirea spre mine ~i am rostit in locul d:
- Argos rna in{elegea mai hine decit tata. Dad - Ca 0 mama ...
eram trista, prirnul care pricepea era Argos. Sim{ea. Ca A urmat 0 tacere lung:i. Nu am indramit sa 0 cup, sim-
o mama ... ~i Ii atragea aten{ia tatalui meu. 0, da, 'de pnd cl Miranda retclia fragmemele fericite ale rrecutului

70 7\
ei. Doliul ei incepea. Doliu dupa cine? Dupa Samuel? - Ar fi detestar 0 asemenea ipotezi.
Sau dupa Argos? Era car pc ce sa 0 corecrez preci:clnd: "Tu dete~ti 0
- Nu pot sa rna gandesc la tara tara sa rna gandesc asemenea iporez:i"; din fericire, un puseu de tact m-a
la Argos, a precizar, de parci imi ghidse gandurile. Uow oprit.
rara celalalr nu se poare. Cum tara i~icuno~rea limilde, _ Ajura-ma, a spus aplecindu-se spre mine.
avca incredere in Argos ca sa priceapa lucrurile care ii - Poftirn?
scipau; de foarte mulre ori aveam impresia ci 11consul~ _ Ajura-ma sa in{deg ce s-a intamplat.
ta, adici i se confesa. Prin urmare, Argos reprezenra 0 - De ce eu?
parte din tata, acea parte care sine de aspecrul natural, _ Fiindci tara re aprecia. ~i pentru ci qri romancier.
empatic, sensibil. Argos era un pic tatil meu ~i tata era _ Sa fii romancier nu inseamna ci e~ripoli{ist.
un pic Argos. Ti se pare sminteala tot ce i{ispun? _ Sa fii romancier inseamna d qri pasionar de cei-
- Ddoc.
1.11i.
Am mai racut cafea. Nu aveam nevoie sa conversam: _ Nu ~tiu nimic despre raral rau.
regiisisem acel calm pc care it aduce nu e1ucidarea ade- _ Irnaginasia ta va compiera ceca ce nu ~rii. Te-am
varului, d proximitarea misterului. chit ~ila un moment dat ai spus ea. arunci clod nu ~rii
tn (imp ce umpleam cqrile, am adaugar:
absolur nimic, I~i irnaginasia sa zboare libera. Am
- Crezi d. ultimul Argos avea eeva in plus fa{a de
nevoie de geniul rau Imr-ale iporezelor.
cei de dinaime?
_ 0 dipa! Povestesc ceca ce imi place fiindea paves-
A tresarit in{degand ci ne apropiam de subiectul
tirile mde suot Taraurmari. Caut piacerea, nu adevarul.
sensibil.
_ De ce ar fi adevarul mai urar decir racerea? Aju-
- Era special ~i unie. La fd ea preceden{ii.
- Tati! tau il iubea mai mult? ca-rna!Ai mila! Ajuta-ma!
- Tara se rerrasese ~imai muir. Ochii ei mari, verzi, Incadrasi de parul de culoarea
Am ramas eu gurile caseace. Fieeare diotre noi docea flacirilor, care pard devenise ~i mai ro~u de furie, rna
sa vorbeasci, nid unul nu indraznea. implorau.
- Aid roara lumea crede ci s-a sinucis din cauza Miranda imi placea arat de mult incar am acceprar
clindui, a spus ea in cde din urma. fira sa rna gandesc.
M-a privir. Dupa-amiaza am insosir-Q13conacul caralui ei, unde
- Nu? am dasat documencele spednd sa ne vina vreo idee.
- E absurd dar ... da, am baiguir. In masura in care Dupa doua sau trei ore fara nici un rezulcacam spus:
ne lipsesc informa{ii, in care ~tim foarre pu{ine despre _ Miranda, ciinii tataIui rau provin din acel~i loc.
rarll tau, nu ne purem impiediea sa nu legam cde doua Un adaposr din Ardennes.
evenimenre. - ~i ce-i eu asca?

72 73
- De cincizeci de ani. comractele sum semnate de _ Nu se poate anrma aceasta. Sa spunem mai de-
acee'4i persoana, un anume ... graha ci am f3Cllt wtul pentru a deveni dl4manullui ~i
Chiar atunci a sunar cineva la u~a. ca, datorita sufletului sau generos, nu am fast.
Miranda a deschis u~a. Era contele de Sire, un om in - Nu iotdeg.
varsca. Cll cizme de cilarie. imbcicat Cll un rafinamem _ Avem secrete impreuna. L-a luar ell sine pe al sau.
straveehi. in sparele sau, caJul priponit de poart:i a ne- Voi face la fel cu al meu.
chezat clnd De-a vazU[. Enervata. Miranda a lovit cu palma bralul fowliului.
Aceasta familie, inainte vreme proprietara a mai mul- _ Exact asta este tata: un ghem de secrete! N u mai
te ferme ~i a trei castde, locuia In prezem pe un dome- supon!
Diu la vreo doisprezece kilometri. tn fata aceswi acces de violenta, camde a risfrand
Aristocratul veniS(' sa-~i prez.inte condoleantele. mutan- huza de jos ~i a inceput sa se balb:i.ie; pleoapde is-au
du-se de pe un pidor pe ,datalt. jenat. ro~u la fata. z.harut, apoi a baImajir citeva vorbe care s~o Iini~reasci
Miranda I-a invitat sa intre, j.a ararat unul dintre 0-
pe Miranda.
roHile lnalte '4ezate in semicerc in jurul ~emineuluj din
Miranda s.a bato~ir spre d.
salon. Batranul dandy a inaimar, timorar, examinand
_ Are vreo legiituri ell mama?
inciperea ~i i-a mul{umit cu 0 voce catifdata de parca
- Poftim?
i-ar fi permis sa descopere Sfama Sfintelor.
_ Ceana dumneavoastra ell el? Lucrul pe care vi I-a
- T aril dumneavoa5rr.l era un barbar ... exceptional.
iertat! Are vreo leg;irura Cll mama?
In viap mea nu am incllnir 0 asemenea omen ie, 0 ase-
- Nu, nici una.
menea bunarare, 0 asemenea profunzime in a canrari
Vocea era ca un ~uierat, mra drept de replica. Se sim-
oamenii ~i nenorocirile lor. In{elegea wwl fara sa i se
tea jignit ci Miranda purose sa creada a~a ceva. Pentru
explice. Era cu adevarat inzestrat cu 0 mare compasiune.
Miranda ~i cu mine ne-am privit uimiti: dad am fi d. Miranda trecuse pragul vulgaritatii.
vrut sa Jaudiim calitatile lui Samuel Heymann, nu Ie-am _ Nu mai aveti sa imi spuncti nimic altceva?
fi ales pe acestea 6indd. din punctul nostru de vedere. Birbawl ~i-a aranjat manll~ile de pe genunchi ~i a
nu Ie avea. tu~ir de doua red ori.
- V-a vorbit despre mine? s.a interesat contde de - Bada!
Sire. - Ei bind
Miranda s-a incruntat dutand sa-~i aminteasd.. _ ~ vrea sa it omagiez pe tarll dumneavoastra. tmi
-Nu. permiteti sa ii organizez inmormantarea?
Contele a ro~it zamhind, aceasta omisiune dovedindu-i - Ce ati spus?
inci 0 data virtutile raposawlui. _ ~ vrea sa ii ofer inmormantarea pe care 0 merira,
- Ali fost prieteni? a ~optit Miranda. nobila. demna, eleganra. l..isati-ma sa chdruiesc bani. sa

74 75
organizez ceremonia, sa umplu de Rori biserica, sa aduc in alfii, dar dominau, nesB.l1ifi,aliniati unii in spatele ce-
un cor ~i 0 orchestra, sa inchiriez un dric luxos la care lorlalti, alcituind 0 masa impenetrabila, asemenea unei
vor fi inhamafi cai din grajdurile mde. armate gata de asalt. 0 ploaie cu pkuri grei Ie ingreuna
Era deja inclmat de scende pe care ~iIe imagina. crengile care se aplecau spre ma~ina noastci. Ma te-
Miranda mi~aaruncat 0 privire care insemna: "Cucu- meam sa raman in pana prin aceste locuri.
veaua asta hatrana e nehuna", apoi a ridicat din umeri. in fine, am ajuns la adapostul Bastien ~iFiul. in mij-
- Ar trehui sa va raspund prin "de ce?", dar va ras- lo'lll latraturilor care se auzeau din mai multe eu~ti,
pund prin "de ce nu?". De acord! Organizafi tot ceea ce ne-a fost greu sa-Iconvingem pe tanarul care s-a apropiat
doriti, eu am sa dau cadavrul. cl nu doream sa cumparam un cline ~i nici sa plasam
Barhatul a tresarit, ~ocat de insolenta Mirandei. To- unul acolo, ci doar sa il vedem pe domnul Fran~ois
tl4i s-a stapanit ~is-a limicat, indreptandu-se clue ie~ire, Bastien, care vreme de cindzeci de ani ii vanduse clini
la a-i multumi de nenumarate ori cu entuziasm. dohane~ti de Beauce lui Samuel Heymann.
Cand ne-a parasir, Miranda a dat frau liher mirarii _ Va due la bunkul, a eonchis el sceptic.
sale: Am intrat intr-o camera cu tavan jos, cu perefii in-
- Contde de Sire! Vine aid ~ise poarta ca prietenul circati de oale din arama. mese impodobite 'll fete de
cd mai bun al tatalui meu, iar tata nu mi-a vorbit nid- masa hrodate ~i vase de cositor - 0 adevarata pq:tera
odata de el! Secrete ... Numai secrete ... plina de minunafii pentru un amator de antkhitati,
Revin la documemde pe care Ie aveam in maini: dezordine grozava pentru Miranda ~i pentru mine.
- Miranda, insist. Dad a~ fi in locul tau, ~ merge Fran~ois Bastien, expertul in clini, s-a indreptat spre
la adapostul de unde ~i-a ales tatal tau cainii timp de noi. Cand a infeles situatia i-a prezentat condoleante
cincizeci de ani. Mirandei ~ine-a invitat sa luam lac.
- Dece? Miranda a incercat sa-i explke vizita: i~i adora tatil
- Presupun ci j-ar fi putut spune unui crescator de dar ~tia prea putin despre eI. Putea sa 0 ajute?
ciini ciobane~ti de Beauce ceea ce ti-a ascuns tie. _ Doamne, prima oara clnd I-am vazut pe tatal
- De acord. Cand pleeam? dumneavoasrra era dupa razboi. Toemai i:imurise cli-
nele. Mi-a aratat 0 fotografie ca sa gasesc un ciobanesc
Dupa trei ore de mers cu ma~ina, am inceput sa ne de Beauce asemanator. Nu era greu ...
incadram pe drumurile sinuoase ale munfilor Ardennes _ Credeti ci a avut mereu un cline? Ca in familie
care treceau prin paduri clarinate de yam. Locuintele se erau iubiti ciobanq:tii de Beauce?
rareau ~i am avut impresia ca patrundem intr-o lume incepusem, fara sa-mi dau seama, sa leg ipotezeleunele
aparte, 0 lume a vegetalului. Brazii cu trunchiurile roase de altele, conferind 0 logicl felului sau de a 6: ciobanescul
de licheni lacomi nu erau nid inalti, nici inghesuiti unii de Beauce era elementul care illega pe orfan de rrecutul

77
76
sau, simbolizand aceasra legatura pierdura. De unde ~i vand dinde: voia sa-I plateasd in rate. "Nu lua\i cli-
afeqiunea lui irarionala ... nele. i-am spus. ~i
~a va deeurcati greu eu mancarea. In
Franc;ois Basden mi-a demolat rapid speculariile: plus, un eiobanesc de Beauee manana, nu glumi. E
- A, nu, ciobanescul de Beauce care tocmai ii mu- mai bine sa-1 pasnati pe eel de dinainte in fotografie
rise fusese primul lui cline; sum sigur. Pe atunci dom- dedt sa hraniti unul nou." "Dad nu imi iau un cline,
nul Heymann se pricepea la clini ap cum rna pricep ell crap", mi-a zis.
la modele de tricotaj ~ia trebuit sa-i dau anumite sfaturi. Miranda a nesarit. Aurea cuvinte pc care nu dorea sa
Mi-am modificat teoria: Ie audio Dar batranul a insistat multumit. prins de
- Era un cline pe care il adoptase clnd se ascunsese? amintirile sale:
- Se ascunsese? _ Da, da. "Dad nu imi iau cline, crap" ~i pe urrna
- Da, tata a stat ascuns intr-un Iiceu catolic in tim- "nu 0 sa raist niciodata P.ua un cline langa mine".
pul cizboiului, a confirmat Miranda. Cand spunea asta nu era miorlait, genul de bunicuta
Barbatul ~i-a frecat barbia. iar repii au seas un zgo- care nu poate si Slea fara animalutu! ei. nu, era indig-
mot aspru. nat, manics, de pard avea sa-mi smulga ficatii. Atunci
- A stat ascuns? Ciudat. .. Ell eram convins d fu- mi s-a faeti( mila. Am convenit sa-mi plateasci in rate ~i
sese prizonier.
i-am dat un cltdu~ pe care I-a botezat Argos. ~i am avut
- Ce ari spus?
dreplate. de altfel; tata! dumneavoastra a devenit medic,
- Prizonier.
~i-a faCllt un cost ~i a ramas fidel adapostului meu. Pe
- V-a spus eI?
moment am facut ce mi-a zis inima; dar a fost ~i 0 in-
- Nu. De ce-oi fi rinut mime asta?
Cam intrigat. Franc;ois Bastien ~i-a scotocit prin am in- vestitie buna.
dri. - De ce Argos?
_ Cainele dinainte sc:numea Argos.
- A. da. Din cauza fotogranei. Fotografia cu dinde.
_ E ceva obi~nuit ca sdpanii sa nu foloseasca dedt
In fOtograhe puna un fel de uniforma. ~i mai erau ~i
randuri de sarma ghimpara. ceva mai incolo. Da. sarma un prenume?
ghimpatii. _ Nu. eu exceptia doctorului Heymann. nu am
A of tat. ind.Jnit pc nimeni care sa dea acel~i nume dinilor sii.
- Cand I-am imilnh, taral dumneavoastra studia _ De ce credeti ci 0 facea?
medidna. Mate lueru, hindcl nu avea un ban ~i pe vre- _ Habar n-am! HOlirat !ueru, primul cline fusese
mea aia era geeu sa fad rost de ffiancare dad nu aveai foarte important.
rude la tara. Tinea loeul unui paznic de noapte ca sa-~i _ ~i u1timul, am precizal. Doctorul Heymann s-a
plateasca studiile. Ind de la incepur am refuzat sa-i sinucis la cinei zile dupa ce un camion i-a zdrobit dioele.

78 79
Barhatul a ramas eu gura cascad ~j oehii mario ezj- o serisoare scona, de 0 pagina.
tand intre dorin{a de a mu~trului pe cineva in stare de 0 o fowgra6e.
asemenea campenie ~i re\inerea fa{ade Miranda. Ni~te foi prinse eu 0 agrafa de birou.
Am mai diseurat ind vreo douazeci de minute, dar Am dtit rnai imai scrisoarea:
Fran~ois Bastien, nu prca glume{, nu mai giisea nimic
in memoria lui fara scimeie, 1a fel de mata ea piatra .Draga seriiwrule, care vorbe~ti mai mult decit serH,
unei brichete. I~am mul{umit ~ine-am vazut de drum. rna adresez tie fiindd sum afecrat de dOlla infirmita{i
Imoareerea a fost lunga. tacuta. Nu ne puteam ho- apisaware: nu am nid tact ~inid talem pentru scris. Or
taei dad trebuia sa {inem eont de ceea ee ne spusese mi~ar trebui un minim din aceste calitili ca sa ies din~
Bastien. Samuel Heymann. prizonier? Samuel Heymann, tr-o taeere de pized de ani.
gua. sa renun{e la via{a dad nu avea ciinde langa eI, Paginile care insolese aeest mesa; sum adresate fikei
arat la douazeci de ani, cit ~ila opned? Depane de a ne mde, dar ~ vrea ca ru sa i Ie transmili citindu-i-Ie ~imai
oferi cispunsurile diurate, frazele aeestea dadeau n~tere ales sa Ie ffiai ~Iefuie~ti. Numai tu e~ti in stare sa Ie
unor intrebari inedite ~i unor indoieli eumplite ... Ca- conferi 0 anum ita gralie; eu nu ~tiu sa trec de 1atacere la
wi Samuel Heymann nu se lumina, se imuneca. muzid. Te rog sa 0 faei tu pemru mine ~i pemru ea.
Miranda ~i eu mine ne-am despal'{it spunandu-ne Prin tacerea mea voiam s~oprotejez pe Miranda. Acorn,
cateva vorbe amabile, fiecare preferand sa-~i rda iar ~i dnd pice, aceasra proteqie va deveni 0 povara. Spune-i
iar decep{ia in singuratate. ci iubirc:aunui tara este 0 iubire ((ista fiindd nu se poate
A doua zi, in timp cc imi inmuiam, abatut, ni~te mu1lumi eu spomandtatea, trebuie sa se arate mal refle-
eroasame decongelate, unsuroase ~ifierbinri imr-un rest xiva decit oricare alta iubire. Am inccrcat sa fiu tata.
de cafea. am auzit soneria. Din risputeri ~i cit m-am priceput. La Miranda rna
Am erezut ci este Miranda. Era post~ul care imi adu- gandesc inaime sa plee de pe lumea asta. Ea este eeea ce
cea 0 serisoare recomandata, genul de misiva care inti~ las in urma mea. Sum feridt d am adus aeest cadou
mideaz.a. Am semnat strambandu-ma, am salutat, apoi miraculos, frumusetea d, finetea. caraetetul ei arat de
am examinat obiectu!. M-a treem un fior de indata ce stralueitor, de putemic, de ... Fetip mea draga, SUnt
am vazut expeditorul: doetorul Samuel Heymann. foarte mandru de tine."
Data po~tei era 3, ziua sinudderii sale.
Am inchis UF ~im-am sprijinit de obion, neincra.ator, Textul se oprea, ultimele randuri coborau spre dreap-
ineovoiat, asemenea unui spion ~tiindu-se observat. Pri- ta, tremuratoare, Stangace. Trebuie d emo\ia I-a impie-
misem un rnesaj din partea unui mon! Degetele imi dicat sa continue.
tremurau atat de tare incat ffi-am temut sa nu fUp ~i Este oare posibil .sa tragem eonduzii prin euvinre
scrisoarea clnd am deschis pikul. cand. citeva minute mai tarziu, glontul va avea ultimul
In interior erau trei documeme pcntru mine .. eUVant?

80 81
Eu cred ci, ajuns la capaNI paginii, Samuel Heymann nazi~ti ~i de antisemitism. familia mea preferase sa
s-a aprit cu buna ~tiinta sa mai scrie, dar ~isa mai simta. minimalizeze oroarea hecarui eveniment presupunand
Dad s-ar fi confesat mai muir, ~i-ar fi declarar crima, ar d lIeraeel de pc urmalt, ci ~dupa aceasta nu se va putea
fi ramas printre noi. .. Curajul ~il;lfitatea se invecineaza, merge mai departelt. Din nefericire, realitatea ne-a fost
sunt doua fete ale aceluia~i sentiment. impusa prin violenta.
Am urcat in camera mea, m-am lungit pe pat ~i am In 1942, politi~rii au venit sa ne ia. Sora mea ~i eu
incepuc sa citesc paginile acoperite de literele mari ~i mine etam in camera noastra clnd au sunat. Auzind oa-
dezinvolte ale lui Samuel Heymann. meni ageesandu-ne phintii, Rita m-a aseuns in eufarul
in care i~itinea jucariile ~im-a aeoperit eu papu~ile sale.
Deseori mi se pare ci nu am avut copilarie. Amin- liSanu te mi~ti!ltApoi, cind zhirHs-au niipustit In camera
tirile pc:care Ie mai pastrez sum ale altuia. Nu eram eu noastra, s-a dus la fereastra ~i
a tipat ca ~icum ~ fi fost pe
baiete1ul afectuos. increzator, cu bratele deschise. care strada: lIFugi.Samuel. ogi!Nu veni acasa!Ne aresteaza.!"
se inhora in fala splendorilor lumH. convins ci va trai Au palmuit-o ca sa taci, dar au wur in capcana: facl sa
ve~nic,ci va supravietui animalelor, oamenilor, norilor, mai verifiee, au plecat lisandu-ma in urma lor.
soarelui, marii sau clmpiei. Dimineap, clnd ie~ea din Cand, 0 ora mai raeziu, m-am horar:ar sa ies din cu-
a~ternuturi, 0 zbughea in curtea casei ~i inalta capul tar. am hlestemat-o pc:Rita mergand prin apattamentul
pemru a striga cirre cer: ~Doamne, pori merge la cul- gal. Eram Iiber... dar ce sa fae eu cu aeeasta libertare?
care, este in ardine, m-am trezit. am ell grija de tot. ~ h preferat de 0 mie de ori sa fiu cu parin{ii rod. eu
Nu. nu eu eram eel care gasea mereu un umar Llngii bunicii md. egoista, ~i.i pastrase numai pentru ea ~i rna
care sa se ghemuiasci. cel care dormea la sanul matern, condamnase la singurarare. Cum nu cram obi~nuit cu
invincibilul care visa ca, mai tarziu, va inva\a muzica, neferieirea, triste{C3mi s-a preschimbat in orie ~i am
literamra, dansul. pictura, medicina, arhitectura ~ici va izbit cu pumnii in mobile, mi-am insultat sora: copl~it
locui intr~un castel. Acest copil indriznet, optimist, de orie, uitascm dne sum cilaii.
inzesrrat cu 0 hucurie nerabdatoare, plin de tandre\ea Din cauza zgomotului pe care il taceam. 0 veeina ~i-a
alor sai, acest prin\ care nu se indoia nici ci este iuhit, dat seama ca, in ciuda razid, mai era cincva in aparta-
nici ci este demn de a fi iubit, era altul. Nu cram eu. mcneul familiei Heymann. Doamna Pasquier a cohonr,
Eu am inceput sa exist mult mai raniu. Prinrr-o m-a gisit plangand. a tran~at situa{ia ~i. ehiar in acea
despartire ... intr~o zi au dat huzna 1a noi ca sa ne noapre, m-a dus la verii sai de la tara.
aresteze. Eram ~ase:bunicii, parin\ii, sora mea mai mare Dupa aceasra intamplare am devenit acel copil ascuns
~ieu mine. pe care ti I-am evocat pc scurt - prea pc scutt. Am stat
Dcsigur, am h putut sa intelegem mai hine perieolele pitit mai imai In mai multe ham bare, apoi. prin inter-
care ne ameninpu dar. in fata rerenului ~tigat'de mediul edor din Rezisten{i. am fost rrimis intern. sub

82 83
un nume fals, intr-un liceu catoHc din Namur. Mi-au A urmat drumul taeut in cam ion, sosirea la Malines,
trehuit luni de zile ca sa imi powlesc mania; a fost ne- in caz.armaDossin, lagarul preliminar peorru evrei. Aco-
voie de bunatatea, simpatia, imeligenta grijulie a parin- 10 am fost intampinat de foamea ehinuitoare, samnul
telui Andre, preorul care ne ad.lpostea, ca sa pricep ci pc spond, eonflscarea pUlinului pe care it avearn, toale-
sora mea rna salvase de la un destin tragic. Cind am ad- tele pline, plan sui femeilor. ~i mai ales <4teptarea.~tep-
mis acest lucru, am facur gripa ~iam stat la pat, la inflr- !area absurda ... tn fiecare dipa a~teptarn convoiul de
merie, doua saptamani, tremurand, chinuit de 0 fehra care ne temeam. tn lac sa trairn, ne impied.icam preva-
de 40 grade. z:ind ceea ee era rnai rau. Am simlit aeel'4i lueru clnd a
Totu~i - ~i {i-am ascuns ~iasta - aeeasta situatie nu a mudt mama ta; medicii rna anunlasera cl mai avea doar
durat pana la sf.l.r~itulrazboiului. cateva ore de triit ~i rna hotarasem sa 0 veghez; dqi
in 1944 am fost denun{at. Nazi~tii m-au capturat. inco~tienra, respira zgomotos. Ai sa rna erezi? Pe la ora
Povestea s-a petrecur intr-un fel straniu. Parimele trei dimineap., cpuizat, am alipit ~iea ce m-a facut sa
Andre, protectorul nostru, se temea tot mai mult de vi- tresar a fost taeerea! Oa, nici un zgomot, numai clcere ~i
zitele sau de perehezitiile solda{ilor germani care deve- asta insemna ultima clsuflare a lui Edith. De sure de ori
nisera nervo~i de clnd debarcasera Aiia{ii. A organizat m-am apropiat panicat de patul rabatabil clnd observam
evadarea noastra. Tot Iiceul a crezut ca am disparut in- ea intarzie sa respire.
tr-o scara de iunie a anului 1944, dar in rea.litate ne re- ~adar, proste~te ~icu indpa{anare, in plin lagar de
fugiaseram in podul imenden{ei, unde ni se ceruse sa tranz.it, a~teptam. inainte de aceasta, eu ~i prietenii mei
p~im ineet, sa vorbim eu glas swur, sa nu scoatem aflaseram de la radio BBC ce se intampla eu evreii tri-
capul prin lucama ~i sa nu fumam niciodata. De doua mi~i in Polonia. tn jurul nosau, mul,i habar nu aveau,
ori pe zi, parimele Andre venca sa ne aduca provizii ~i ~i mai mul{i 0 negau. Fala de ei, rna multumeam sa tae:
ducca hardaul. Imrarea in pod era aseunsa de un dulap de ce sa adaug groaza fridi?
ciruia parimde Andre ii demomase rafturile pentru a Apoi a sosit momentul urearH in (renul meu.
putea trece. Imr-o zi de joi, m~inile au sclI'{ait pe pie- Da, "trenul meu" - fiindcl il pandeam, rna pregatisem
tri~ul euqii, nazi~tii s-au indreptat fix sprc ascun:z.atoare, pentru e1. Destinul mi se implinea. Urcind in vagonul
risturnand tot ce Ie statea in cale, au forpt up ~i au de ani male, brutalizat de SS.i~tii flamanzi, rn-am intre-
urcat ca sa ne arestez.e. bat numai dad era eel care ii luase pe bunica mea, pe
Nu ezitasera, ca ~i cum ~tiusera unde era ascunzi~ul bunicul meu, pe mama, pe tata ~ipe Rita.
nostru. Nu-mi era frici. Sau eram amortit de frid. De fapt,
Am sa iIi povestese repede urmarea. Toata via{a mea nu mai sim{eam nimic. 0 intelepciune mai profunda
am incercat sa indepartez din memorie aeele luni ca sa decat propria-mi eon~tiinla rna proteja de sufednta ~i
ineere sa rna conving d nu Ie traisem. rna instala in indiferen{a.

84 85
Trenurile se lineau 1ant. "Dimine:ata rna trezeam altul, simleam 0 indispozitie
La fel ~iopririle. care avea sa se dovedeasci tenace:in zilele care au ucmat:
Muream de cald, inse:ta{i,Iipiti unii de:altH; nu mai speram.
ave:amnimic al nostru, nici loc, nid timp. Acum se lamurea sensul ribdiirii rode amerioare ...
SS-i~tiigermani ne-au evacuat. Indurasem aceste urnilinte pemru ci doceam sa ii
De ce aid ~inll in aha parte? cevad pe ai mei. Nu coma ce trebuia sa indur: goliciune,
Pe peron am descoperit ce traisera ai mei: trierea, se- spalat, despaducherea ell m~ina de mns, tatuarea nu.
leqia, despal1irea de cd pe care ii cuno~ti. in cheva mi- marului pc:antebrat, mancarea infecta, munca la uzina
nme mi~am pierdm toti prietenii. dupa mar~uri epuizame, nu rna dimeam, priveam atem
Grupul in care am foS[ indus a mers [Dati noaptea in jur, pana la baracile din departare, sustinut de certi-
pana in hangarul unde am foS[ inghesui{i. Negisind tudinea de a-mi rc:vedeafamilia.
nid un loc liber pe saltdele murdare de dejeqii ~ipline Am intrebat cat mai multi prizonieri cu pminra. De
de gandad, m-am ~ezat cu spatele la perete ~i, sugind 0 indata ~ rna apropiam observau cit de tanar sum, cit
~chie de lemn ca sa imi in~eIfoamea. am adormh. de pmernic, intelegeau ce mi se imamplase, adici ceea
Aveam 15 ani." ce urma sa ii imreb; unii negau d~ltinand din cap ina-
ime chiar sa Ie spun numde parintilor mei. Aceia dintre
M-am oprit din lectura, am deschis fereastra ~i am noi care aveau norocul sa nu fie gazati dc:veneauvite de
inspirat aerul de lara in care mirosul de lemn ars se im- povara care nu teaiau mai mult de ~aseluni. Nid 0 pnsa
pletea Cll efluviile:iuti ale frunzelor in descompunere. ca mama, tata. bunica, bunicul sau Rita sa fi supravietuit.
Samuel Heymann rna condu~a acolo unde nu vo- Noua mea luciditate a avut un efect ne~teptat: am
iam sa merg. Acolo unde nimeni nu vrea sa meargii, de ridicat fruntea ~i am decretat ca, orice mi s-ar imampJa,
ahfel...
voi rezista. Dad d all murit, oricare ar fi fost suferinta
Voi fi in stare sa indur cominuarea pove~tii?
lor, ell voi supravietui. Era 0 obligatie. Le datoram acest
Agitat, mi-am invemat scure. am aranjat cateva calli,
lucru. Rita imi conferise pentru totdeauna acest destin:
am impaturh trei cim~i ~i m-am convins ci aveam
sa supravietuiesc.
nc:voieurgema de un ce:ai.Refugiat in bucatiirie, m.am
Sora mea rna desemnase, fusesem ales. nu voi fi nici-
pierdut in comemplarea apei care sfariia, apoi docotea;
odatoi 0 victima. Rita riscase pentro mine. Poate se sacri-
am turnat-o in ceainic, am observat atent cum i~i dez-
volta plicule{ul de ierburi tentaculele brune. De: indat:i ficase... Dad ~ fi murit, ~ mai fi omorat-o inca 0 data.
ce lichidul a cipi\[at mirosul de bergamota, I.am savurat Am ince:rcatsa pun in aplicare aceasta hotarare.
de pard ~ fi bam pe:mru prima oara acest ~ai. Din neferidre rna aAam inu-o lume in care hocirarea
Lini~tit de acest ritual, am continuat lectura foilor nu-~ig:isealocul. Administrarorii lagirului unnareau sa ne
scrise de Samuel Heymann: transforme in animale, rorobind orice vointa individuala.

87
86
Auschwitz indeparta din noi tot ceea ee era urnan: so- ordindor venire din partea supraveghetorilor pentru a
sind aid, ne pierduserarn casa, statutul social, banii, dad evira baraia. Agonia unuia dinue noi nu rna mai afecta.
Ii aveam; rarnanand aid, aveam sa ne pierdem numde. rna multumeam .sascotoce:sc~isa verinc daci nu ascun~
hainde, parul, demnitatea, trebuia sa mergem goi - goi dea eeva de rna-ncaresau vreun obiect care putea fi [0-
chiar dad purtam uniformde de:prizonieri, era 0 a doua iosir la troc. in drumul spre wina rreeeam peste cadavre
forma de: nuditate. Puteam fi exploatati oricit, eram ra.ranici a eompasiune; ochii mei ramaneau uscati ~igoi
ni~te undte, cobai umani pentru medid. Asemenea vi- preeum cd ai mortilor; nu aveam timp sa plang. Dad
tdor, deveneam un obiect in mainile und rase superioare, mi se inca.mpla sa reeunosc un cadavru, il invidiam: era
nazi~rii, care i~i arribuiau dreprul de a dispune de noi un rrup rece druia nu-i mai era [rig.
dupa bunul plae. aei toamna polonez.i. intunecoasa, vantoasa, avea
La inceput, aveam vanitatea derizorie de a gandi ca aseuti~ul inghept al iernii. intr-o dimineata tremuram
traiam 0 aventura; imi aduc ami me ci, refugiat intr-o ara.r de rare incar, vazand in depmare cuptoarele sco-
rezerva ironici. noram erapde degradarii mde. Persista ,and fumul cenu~ii a cirei origine 0 biinuiam, m-am
o con~tiinta. cea a unui adolescent silbatic care eredc:a imaginar acolo, in mijlocul cuptorului. coplqir, dilarat.
in viatii, care se hotirise sa triiiasci. chiar dad va fi sa riisfrant. O. cia. visam sa ard in cupror. intr-atar mi-era
treaci prin incercari teribile. de FrigoFlacarile peste rrupul meu. Mangaieri. Fliiciri
Dar, din cauza c:xrenuarii,a nc:dreptatilor. a tormrilor. de bucurie. Nu-mi mai dantane dintii de frig. 0 cil-
~ovaiam. Prea multa suferinta. dura bineraciroare ...
Cum sa nu te mai simti umilit ~isa nu mai suferi din
acest mmiv? Prerinzand ci nu me:riti 0 alta soarta decar Am lhat deoparte penuu a doua am scrisoarea lui
cea care ti sc:ofera, acceprand sa fii eeel ce fae altH din Samuel Heymann. Sentimentul de vinovatie rna demo-
tine, un pore, un excrement. abdicind la suRetul tau. raliza. vinovaiia de a eiri aceasra confidenta inaintea
Dupa dnd luni. nu rna mai refugiam in mintea mea, Mirandei, vinovatia de a rna fi adresat intotdeauna lui
nu mai eram decar pidea cirda ii era Frigopidoarele Samuel Heymann tara sa ~tiu ci suferise un asemenea
doldora de umAaturi, pantecele care se srrangea de foa- supliciu. Cit de prosr, de superficial ii voi fi parue. ..
me. matele:chinuire de 0 diar~ interrninabila. mu~chii Oprindu-ma din ddt. am privir vechiul cli~eu stre-
epuizati care nll rna mai ascultau. Uneori. imi parisearn curat in sparele scrisorii ~i I-am identificat: era cel de
~itrupul: atund eram frigul. foamea, durerea. care ne vorbise Fran~is Bastien cu prile;ul vizitei noas-
Horararea mea de a supravietui disparuse; numai un tre la adaposrul de caini. in dreptul unui zid din sarma
instinct animalic. arhaic. unul care nu depinclea nici de ghimpara se vedea un adolescent scheleric, intr-o unifor.
vointa. nici de:moral. rna tinea ind in vja~a. Ma caram, rna bizara, insotir de un cline ciruia i se puteau numara
Ma bateam pentru un colt de paine. Mol supuneam coasrele. Thnarul semana cu Samuel Heymann, in fine,

88 89
cu ideea pe care ti-o puteai face despre un Samuel Hey- rasputeri sa arat ci pot, sa demonsteez ci eram inca util,
man puber ~i infometat; cat prive~te dobanescul de ehcace, sanatos.
Beauce, era exact sosia lui Argos pe care il ~tiam. Deja se 1ntr-o dimineala am fost anunpti ci vom ramane in
vedea perfecta armonie dimre stapin ~i animal, amindoi lagar.
deranjati de apararu! de forograhat. dar zambind. Cine Ceea ce ne mai ramasesc din intdigenta a tresarit: ne
imita pc: cine? Ginde pe stapan? Stapanul pe cline? vor executa?
Gnd ~i unde fusese facuta aceasta forografie? Dupa 0 zi petrecuta inte-o frid teeibila, zorii ne-a
Hotarat lucru, trebuia sa cites<: pana la sfar~it. adus ace~i veste: nu vom merge la uzina. Am intdes
atund ci uzina ~orna hindea se diminuasera comenzile.
"Miranda, ajung acum la momentul esenlial, care i~i
In pofida gerului, unii dintre noi au ie~it la aero
va permite sa inlelegi cu ce tata ai trait.
Ma plimbam pe la marginea bacicilor.
Era in luna ianuarie, la inceputul anului 1945. Nu
La capatul lor, (rei soldati vorbeau unui caine care
aveam nici 0 veste despre lupte, habar n-aveam daci arne-
hiU.duia dincolo de zidul de sarma ghimpata. Bhhatii
ricanii inaintau de clod debarcasera, dad. ru~ii inaintau
ii aruncau bulgari de zapada: de hecare data dinde sa-
spre noi sau bateau in retragere, pe scun, mergeam prin
rea dupa bu!g.iri ca sa-i prinda - sau 3.!jialisa sa se inte-
zapada murdara, traind 0 iarna care ni se parea eterna.
leaga - crezand ea sunt destu! de salizi ca sa~i apuce
imi simteam din plin epuizarea, dar 0 puteam vedea
intre colti; evident ca bulgarii i se sfaclmau mereu iotre
~i la Peter, un flamand sash odata cu mine la Auschwitz.
maxilare lui ~i latra mirat, de parci i s-ar fi jucat 0 farsa
Acest biiat inalt ~i voinic devenisc un ~obolan hamesit
Cll labde hrave, tenul cen~iu, trasaturile asprite. ochii neplacuta. Cei trei germani hohoteau. Mcuns mai in
incercina{i. Era 0 oglinda pentru mine. Ceea ce rna sur- spate, rna amuzarn ~i eu de incipatanarea ciindui, de
prinde era ca, in mijlocul felei sale scofalcite, i~i pasuase sahurile lui, de vese!ia nepisatoare cu care 0 lua mereu
din{ii san;ito~i. stcilucitoci; adeseori it priveam bland, de la capat, in ciuda e~ecurilor.
agalandu-ma de aceste Iinii de small ca un inecat de un Apoi cd trei soldati, auzind clopotu! sunand ~i che-
pai, cld imi spunearn ci. atunci cand de voe cidea, vom rnandu.i la datorie, s-au indepartat. Cand au disparut
muri cu totH. din raza lui vizuala, dinde, oprit de .clrma ghimpata. a
Frigul, vantul, zapada sc incrustasera in stdfundurile lasat capul intr-o parte, a schdalait dezamagit ~i s-a ~e-
noastre. De~i uzina ne mobiliza, aveam impresia ci ne zat perplex.
impune mai putine obligalii, ci ritmul nostru scidea in Atunci am mers cltre d. De ce? Nu ~tiu ... Cu atat
intensitate; totu~i refuzam sa credem ci industria ger- rnai mult cu cat era imprudent pentru un prizonier sa se
mana mergea rnai ineet, de teama sa nu ne otraveasci apropie de gardullagarului. Nu conta. m-arn indreptat
speranta; eu eram mullumit. intrucat rna stdduiam din spee el.

90 91
De indatii ce m-a vazut, a dat din coarla. Cu cit rna mai ales, m-a tacut sa plang ~ica plangeam de 0 bucurie
apropiam mai mult, cu aut euforia lui devenea mai copl~itoare, nu de suparare. Ma tulburase fiindd rna
intensa. incepuse sa tropaie. acceprase dupa ce au pIecat soldarii. Eu crezusem cl nu
Fara sa rna gandesc, am facut un bulgire ~i ii-am se va bucura vazandu-ma sau cl nici nu 0 sa rna ob-
aruncat peste sarma ghimpara. Fericit, a sarit, s-a avan- serve. De obicei eram transparent, nu rni se acorda
tat in drumul proiectilului, I-a prins ~iI-a staramat iotre aten{ie. in ochii nazi~tilor, aparrineam unei rase infe-
colri, a protestat, apoi a revenit caraghios spre mine fa- rioare, care merita sa moara sail sa traga din greu inainte
trand, cu privirea plina de incanrare. Am continuat. Se sa moara. 0 rasa inferioara lui, 6indc:i solda{ii iubeali
avanta, propulsat de nu ~tiu ce foIta invizibila ~i irepre- animalde. De indan ce ~i-aaratat bucuria, am redevenit
sibila, abandonandu-se placerii de a"alerga, virand, fa- am. Da, de indata ce m-a privit Cliacel~i interes ~i cu
cand tumbe, absorbit cu totul de pasiunea mi~drii. acee~i necibdare ca pe soldari, mi-a restituit calitatea
Am c.aut in zapada, in genunchi, incovrigat. Lacri- de om. Pentru d, eram un om asemenea nazi~tilor. De
mile imi ardeau ochii. Fierbin{i... Cat de bine imi era... aceea plansesern ... Uitasern c:i sunt 0 persoana, nu rna
Plangeam in sf:ir~it... De cita vreme nu mai plansesem? mai a~teptam sa fiu privit astfd, iar d imi restituise
De cata vreme nu mai fusesem capabi! sa simt ceva? De demniratea.
cita vreme nu mai reaqionasem ca un om? Feridt sa imi alida glasul, m-a privit, iar pe chip ii
Cand am ridicat fruntea, ciinde, ghemuit in dldura citearn clnd aprobare, cand de7..acord.Erarn sigur c:i in-
asprului sau palton de blana se uita la mine intrebator, \dege ce ii spun.
ne1ini~tit. Cand m-am lini~tit, am observat cat de slab era, ii
I-am zambito A dulit urechile, dutand 0 confirmare. num:arai coastele. Nid eI n-avea ce manca. ~i Cll toate
Postura lui insemna: "Sa rna ingrijorez, sau nu?" acestea mai gasea timp sa se arnuze...
PIangeam, dar continuam sa zambesc. Ceea ce pen- _ Ti-e foame, am ice? ~ vrea tare mult sa te ajut,
teu caine nu reprezenta un cispuns dar. dar nu pot.
M-am apropiat de d. A scheunat bucuros. A bagat coada intre pidoare. De~i dezamagit, nu era
Cand am ajuns Ia un metru distan{a unul de cdalalt, suparat pe mine. Continua sa rna priveasc:i increzator.
a incercat, schdaIaind, sa i~i strecoare botul printre Spera ceva miraculos, convins c:i eram in stare de mira-
firele de sarma ghimpata. M-am aplecat ~i am simrit in cole. Avea incredere in mine.
podul palmei rasuAarea lui dIdura, nasul umed ~i i{i dai seama, Miranda? In acea dupa-arniaza, eu, care
moale. Ma saruta. Amnd i-am vorbit, i-am vorbit cum rna batusern pentru 0 bucata de paine, care scotoceam
nu mai vorbisem nirnanui in Iagir. m0ItH c:iurand faramituri, i-am pus deoparte ni~tefasole.
Ce i-am spus? Ca ii mulrumesc pentru ci rna facuse Cand m-a vazut, a inceput sa dea din coada ~isa {o-
sa rad, ceea ce nu mi se mai intamplase de un an: Ca, paie. Ore bune, nu se indoise de mine. Bucuria lui rna

92 93
emofiona eu atat mai mult cu cit nu aveam sa il deza- Nimeni nll Ie zambea soldafilor. Nu ne dimeam. nll
magesc. I-am clsturnat fasolea primre firele de sarma ne mi~carn. nll exprirnarn nirnie - recllno~tinfa era 0
ghimpata. S-a napustit asupra ei. In patru secunde co- virtute pe care 0 uirasem de mulra vreme. Doar clnd
moara mea fUsese inghifira. A ridieat botul: .Mai ai?" ru~ii au deschis rezervele de alimente ~ine-au invitat la
I-am explicat d nu. S-a lins pe bot ~i a parm ca-mi ae- festin ne-am mai inviorat.
cepra explica{ia. Am luat-o la goana. Am iUfit pasul Scena a fast insuporrabila. Mu~cam din buca{ile de
clnd I-am auzit gemand. Imrand In baraci, inima-mi jambon, de paine sau de pateu ca ni~te termite care se
batea eu putere ~i mi-am reproflt ci rna expun prea napustese asupra unui trllnchi de copac, mecanie. fad
multor riscuri pentru 0 potaie, d imi iau de la gura, ci sa priveasci in jur. in privirea noastra nll se citea nid 0
sum prea aproape de gardul de sarma ghimpata. ~i to- placere, doar spaima de a fi inrrerupti.
tu~i, aproape fani.sa imi dau seama, am ineeput sa fre- Vnii dimre noi au murit clteva orc rnai tarziu din
donez. Ceilalfi prizonieri au tresarit. eaUla acestei abundenfe, trupullor nesuportand ingerarea
- Ce te-a apueat? atator alimenre. Nu eonteaza! Murisera ell buna plina!
Am ineeput sa rad. Convin~i ci 0 luasem razna, m-au La rniezul noptH, satul, i-am urat noapte buna lui
lasat In paee ~i~i-au vazut de-ale lor. Peter, baiatlll eu dinfi frumo~i, apoi am pornit in duta-
Mai muh, zumziia ceva mai eurand in adancul ere-
rea clinelui. .. Dupa minunea care se imamplase. ve-
ierului meu dedt pc buzele mde: mi.am dat seama cl
deam in eI ingerul care 0 anuntase, mesagerul vqtii
aeel cline rna facuse feridt.
bune. Prezenta lui imi permisese sa rezist in zilele care
Aft ci in fiecare zi, profitand ci nu rnergeam la uzina,
au precedat e1iberarea. in buzunar Ii pastrasem un rest
rna grabeam sa-l hranesc.
dintr-o conserva. Jubilam deja dnd rna gandeam cum
o sapt:lmana mai taniu lagarul a fast e1iberat de ar-
mata rusa. ova devora.
Trebuie sa marturisesc: nid unul dintre noi nu in- Dar nu I-am vazut. Degeaba fredonam ~i vorbeam
dciznea sa creada! Desigur, anumite indidi prevesrisera singur ea sa imi auda vocea, nu a aparm.
sosirea sovieridlor - plecarea solda{i1or,cenurile dinrre M.a cuprins 0 uistete adanci. Am izbllcnit in plans.
paznici, agirafia ~izgomorul m~inilor in timpul nopfii- Era absurd, da, sa vars lacrimi imr-o asemenea scara in
dar, ehiar ~i in fa{a e1iberarorilor care purtau steaua care tocmai imi recuperasem via{a, libertatea ... Totu~i
ro~iepe bonete, tot eziram. Era 0 capcana, 0 perversitate mie, impietrit de la disparifia alor mei, mi se Dcuse
inventata de nazi~ti? Vimi{i sau dezgustafi de fdul in mila de un dine vagabond care imi ie~ise in eale de 0
care aratarn, infanreri~tii cu mantale lungi ne priveau saptamana.
inspaimanra{i; probabil ca sernanam mai mult eu ni~te A doua zi am Deut pane din grupul care a paclsit
fantorne dedt ell ni~te fiin{e umane. lagarul.

94 95
Am mers ore in ~ir prin clmpia alba. Nimic nu se o dipa mi s-a parot ci exilul meu se tennina.<;e:ori-
schimbase. Reluam maq:urile foqare pe care Ie indurasern unde :q fi fosr, alaturi de dinde meu eram cemrullumii.
deja ... Unii se prabu~eau ca inainte. ~i, Wt ca inainte, La miezul nopfii, pe dnd eeilalti din grup sforaiau ~i
nimeni nu se oprea sa-i impiedice sa crape in tarana. luna se ivea dincolo de geamurile aburite, mi-am privit
Deodara, in stanga coloanei s-a auzit un latrat. amicul satul, care, eu urechile lipire de cap, abandooase
Cainele se apropia alergind. postura de santioeL'i, ~iI-am botezat:
Am ingenunchiat ~iam intios bra{e1e:rni s-a aruncat - 0 sa te cherne Argos. Numele pe care il avea cai-
la piept ~i a inceput sa rna linga pe fata. Limba lui rna ode lui Utise.
ingre{o~a putin, era aspci, dar m-am lisat rnanjit de A ridicar spraneende, fara sa fie sigur ci intelege.
bale. Acest cline care rna imbra{i~a era logodnica mea - Argos... iti aduci aminte de Argos? Singura t3.p-
care nu rna :qrepta, familia pe care nu 0 mai aveam, sin- tura care I-a reeunoscut pe Ulise atunei cand s-a intors
gura ninta care rna cautase. in Ithaca, deghizat, dupa doua.zeci de ani.
Prizonierii ne depa~eau continuandu-~i drumul prin Argos a aprobat mai mult din complezenta declt din
zapada. Ginele ~icu mine cideam ~i {ipamin continuare, eonvingere. in zilele urmatoare i-a faeut pl<lceresa rna
arne{i{ide bucurie, ferici{i de regisire. aucia rostinde-i numele apoi, asculrand de mine, sa-mi
Nu ill-am ridicat declt atunci clnd capatul convoiului arate ci. era numele lui.
a disparur din campul meu vizual. Calatoria de intoarcere a fost lenra, imrerupta, im-
- Fir-ar, cline, trebuie sa-i ajungem din urma, altfd previzibila. Insolita cohorra a prizonierilor de la Ausch-
suntem pierduti. witz bajbaia intr-o Europa devastaci, Iipsira de alimente,
A in{des ~i, cu Iimba de-un cot, a alergat alaturi de in ore emigraofii se adiugau popula{iilor indoliate, ne-
mine ca sa ajungem din urma convoiul. De unde aveam ~riind cui trebuie sa se supuni. Noi, seheleticii, eram
aceasta puterd plirnba{i de iei-eo1ode Crucea Ro~ie, in funqie de coo-
Seara aceea am petrecut-o unul langa cdalalt. Apoi voaie, de posibilititile de cazare, incercand sa evitam
niei un eveniment nu ne-a mai separat vreodata, niei 0 ultimde lupte. Ca sa revin la Namur, am traversat Ce-
femeie nu ne-a despar{it - pe mama ta am cunoscut-o hoslovacia, Romania, Bulgaria, ioainte sa rna imbarc, la
dupa moartea lui. Istanbul, sa tranzitez prin Sicilia, sa debare la Marsilia ~i
Cand grupul nosteu a facut popas, eu, cu cainde meu sa 0 iau prin Franta, eu treoul, pana 1a Bruxelles. in
ghernuit langa mine, am suferit mai pu{in decat ceilalfi. aceasta dil:'itorie,Argos ou s-a dezlipit de mine. Oamenii
Mai muir, mangaindu-i cr~tetul cu blana moale, am care ne intalneau se mirau cat este de dresat, eu exceptia
redescoperit eontactul, tandre{ea, insemnatatea unei pre- eelor ore ridicau din umeri... Totu~i, nici nu-I imblan-
zente. De cand nu mai atinsesem, eu buna ~tiinfa, un zisem, nid nu-l eonstcinsesem la nimic -Iumea ciinilor
trup cald? mi-era prea srraina -, dar ne unea afeqiunea. Era de

96 97
ajuns sa rna g:indesc sa 0 iau la stanga pemru ca Argos sa M-am ilit sa vad cele doua camere din spatele necu-
o ia spre scinga. and privesc forografia pe care ne-a fa- noscutei. PUline lucrmi se schimbasera - erau la fel ~i
cut-o un soldat american in lagar constat ca, in pofida taperul, ~i perdeaua. ~i mobilele -, daar cei ce locuiau
penuriei, a greura{ilor, a incertirudinii, a angoasei, tan- nu: un SO{ in tricou alb a~ezat Cll 0 stida in fala, doi
demul nostru ne dadca putere. Niei unul dintre noi nu copil~i care rarau pe parchet 0 curie de carton.
spera altceva de la via{a decar sa fie in compania celuilalt. Fire~te, apartamentul fusese inchiriat altcuiva ... in
Chiar ~i infometat, Argos ~tepra sa imi mestec bu- acel moment am intdes ci nu mai aveam nimic ~i ca
cara de paine. Un om ar fi sirit ~i mi-ar fi. I03t-o; d insa eram singur pe lume.
~tepta increz.ator, ~tiind ci ii voi da ~i lui. Cu lOate aces- _ A. .. scuzali.ma, am grqit etaju!.
tea, nu a~ fi dat nimanui din bucata mea de paine! Stima Nu am indrhnit sa ii spun cllocuisem acolo ... Fad
lui rna facea bun. Dad oarnenii au naivitatea sa CIcada indoiala, rna temeam ca nu cumva sa vina iar cd de 1a
in Dumnezeu, clinii au naivitarea sa creada in am. Sub Gestapo.
privirea lui Argos aveam, poate, sa rna umanizez. S-a stram bat, neincrezatoare. Am pomit pe scari, in
In decursul acestei odisei. nu m-am gandit deloc la varful pieioarelor, ca sa imi demonstrez gre~eala.
parintii mei. in timp ce, in jurul meu, alti deportati vi- Atund harpia care ii luas<' locul mamei a bombanit
sau sa-i regiseasci pe cei apropiali, crmnd ci dad ei in timp ce inchidea u~a:
sdpasera, atunei ~i mamei ~i taralui lor Ii se intamplase _ Asta nu e prea imreg la minte.
acel~i lucru, eu renunlasem la aceasra aspiralie 6indci Am sunar la vedna de dedesubt. Cand a deschis, s-a
o cerritudine surda, instinctiva imi ~optea ci niei unul schimbat la fata de emolie, dar nu a avut curajul sa se
dintre ai mei nu mai traia. increada in imuilia ei.
- Tu....'T uqu."
Ajuns la Namur, am orcat pana la .ap.artamentul nos- _ Da, doamna Pasquier, eu suot, Samuel Heymann.
reu ~i .am sunar la u~a. Revazand paliceul ceruit ~i mi- ~i-a deschis bra{de ~i m-am aruncat la piepru! ei. Am
rosurile familiare, am ezitat timp de trei secunde in fala plans. in timpul acestd imbr.ati~ari 0 necunoscuca mi~a
u~ii cu vopsea cojita, inima fmi hatea g.ata sa imi sparga devenit mama, taCa, bunici, sora, cei care imi lipseall }i
pieptul: mi-am inchipuit ci s-ar putea sa se ind.mple 0 care, dad ar Ii.trait, ar Ii.fost feridti sa aAe ci rna imor-
minune. Zgomorul cunoscut al dantei m-a emolionat sesem.
teribi!. in saptimanile care au urmat, aceasta femeie cum-
o femeie in fumu a scos capul pe u~:i. secade ~i buna a dedanpt 0 mipre de solidarirate in
- Ce doriti? jueul meu. Mi-a tacur rost de 0 clmacula la ultimlll etaj,
-Ell ... m-a inscris la liceu, a avut grip ..sa am ce sa mananc ~i eu
- Da? ce sa rna imbrac. Apoi - minunara surpriza - m~a dus la

98 99
:;-/(,v'
pranz 13 parintde Andre, binefacitorul mell, care ffi-3 cit pe altul. rna Iimitez la concluzie: un anumit Maxime
strans in bra{e. mai sa rna suface. de Sire a anuntat Gestapo-ul unde ne ascundeam.
Parintele Andre ~i doamna Pasquier au devenit tuto- La liceu. Maxime de Sire avea ace~i varsta cu mine,
rii rod improviu\i. Argos ramanea singurul nostru su- cincisprezecc ani. parinti bogali. 0 parere foarte buna
bien de dezacord. Li se pacea aheram sa hran~ti un despre sine ~i un acut simi al sfidarii. Dumnez.eu ~tie de
animal clnd abia aveai ell ce sa hrinqri un om, Lisam cc.la inceputul ~colii. in septembrie 1943. hotad.se ci ii
capul in piept ~jIe rispundeam ci nu comeaza, ci voi eram rival. ci. anul ~colar insemna 0 competitie intre
da jumatate din partca mea lui Argos, mereu, aricit de mine ~i d, idee cu at:it mai bizara cu cit. inzestrat cu
mai muki suficienp. dedt intdigenta. se abonase la note
mid aT fi ~i chiar dad dupa aceea voi mud de foame.
mediocre. La wate materiile. ~tiinte exacte, literatuci.
Doamna Pasquier se inro~ea clod auzea ~a ceva; pen-
latina. greaci. indusiv sport. avea grija sa imi ~opteasci:
teu aceasta ferode generoasa exista 0 oecline: oamenii
.Ai sa veri Heymann. am sa te infund". Ma multumeam
erall inaintea ciinilor. Eu nu mai voiam sa aud de nid 0
sa ridic indiferent din umeri. ceea ce il eneeva ~i mai
diferen{a. intre fiintele vii; suferisem prea mult din ca-
tare. Intr-o zi. nu ~tiu cum. a banuit ci sunt evreu. Din
U7..a ierarhiei: suborn in lara supraoamenilor, ii vizusem
acea dipa [Oml s-a sehimbat: emulatia a devenit ura.
murind pe cd asemenea mid Poate ci ~iell consim-
Chiar daci rezultarde mele la invatatura Ie depijieau pe
lisem la moartea lor! Ap di sa nu mai aud despre vreo
ale sale. pentru eI eram intruchiparea imposturii, pro-
rasa inferioacl sau superioaci! Niciodatii! Doamna Pas-
dusul scandalos al unei ascenden{e blestemate care nu
quier. de~i sim{ea amaraciunea din cuvintde rode. i~i avea alt rol pe pamam dedt sa murdareasca, sa panga-
repeta principiile dar. in practica. de tnmta ce ne vedea reasci. sa perverteasci. sa distruga. Antisemitismul care
impreuna. pricepand ci Argos insemna pentru mine mai plutea in mediul sau ii oferea eheia unei explicatii: nUt
mult dedt un animal. nu mai insista. nu imi era inferior ca nivd de pregatire, eu eram mons-
Din momentul in care: am avut un trai normal, am trul rezidual provenit dimr-un neam demn de ura. De
inceput sa am ~i ganduri normale: eram insetat de raz- mai multe ori. la oede de catehism. lua cuvantol in fata
bunare. rna intrebam cine ne denun~e pc noi. cei zece tuturor ca sa i~i declare oroarea fata de "rasa evreiascl".
copii evrei ascun~i de parintele Andre. In paralel eu Stu- Degeaba ii cispundea parintde Andre punet cu punet,
diile, am ineepur ~i 0 ancheta.. indignandu-se in numde lui Isus. Maxime de Sire, cu
Ma gandeam. imi revedeam amintirile cu un ochi cirarea sa pc mijloc impecabil pieptanata. eu cizmde lui
inchiz.itorial. analizand rerrospectiv gandurile ~iatitudinile noi de pide. se ~eza in banca. plin de d. Ie racea eu
unora. rna informam ce se int:implase cu ei. Miranda. ochiul camarazilor siii ~i ii replica parintelui Andre cl iI
nu am aici timpul necesar sa i{i expun pistele mele. pis- respecra. darci. respecta ~ialti intelea:uali precum Charles
tde false. pe scurt acest ghem de ra{ionamente care m-a Maurras. pe cei din Aetion Franryaise, Leon Degrelle sau
determinat sa il banuiese pe acest baiat mai degraba de- pe extraordinarul marqal Petain. conducirorui Franlei.

100 101
Cred ci din cauza comportamcntului sau parintele victorios, mi-l aducea ca pe un trofell, ell acee~i ener-
Andre s-a vazut sHit sa simuleze plecarea noastra. Clnd, gic, cu acee~i mandrie.
dupa razboi, I-am intrebat dad ap. au stat lucrurile, intimplarea a facut ca, ajungind in prcajma castellilui
prootul a refuzat sa imi r:ispunda. Totu~i imi aduc familiei de Sire, pe clnd mergeam pc langa lin cclng de
aminte foarte bine d intr-o diminea{a, 11zarisem de la arini, sa zaresc in dreapra, nll depane, un cal care se
fereasrra podului pe Maxime de Sire in mijloclil ce{ii indepana in trap rapid, dlirit de 0 silueta cunoscuta:
care acoperea peluza, cercetand cu 0 privire ostila, cu Maxime de Sire se indrepra spre padure.
capul ridicat, cu bra{e!e ineruei~are pe piepr ~i eu pi- Am gclbit pasul ~iam luat-o pc urmde sale. ~tiam ci
cioarele bine infipre hl pamant ulrimul eraj. Ma vazuse? nu-1voi ajunge din urma, dar sim{eamnevoiasa-Iurmaresc.
Eram in penumbra, nu pot fi sigut. tn zilele urmatoa- Ajuns in mijlocul poreeilor care rraversau padutea,
re - mi-a rrebuir ceva rimp ca sa regasesc aminrirea am ezitat. L-am intrebar pe Argos unde se aHacilare{ul.
aceasta -, unul dintre noi a pretins ci a auzit zgomote Entuziast, a mirosir aerul ~i a ridicar laba spre sud. Am
dincolo de pererele indararul ciruia se aHaascunzaroarea continuat sa inainram.
noastra. De fiecare data crause d era parintele Andre Dupa 0 ora, inca mai mergeam ... Am erezut ca
care ne vizira in mod excep{iona1. Cu siguran{a d mi.am pierdut prada. Atunci am zatit palcul de eopaci
Maxime de Sire verificase prezen{a noasrra inainte de a rarindu.se ~i dand la iveala 0 inrindere de lumina verde
merge sa spuna torul autoritatilor. Ai sa-mi spui, Mi- desehis; am i~it spre un iaz presarat eu matasea-bro~-
randa, ci nu e desrul ca sa acuzi un om. Pentru mine teL Calul de Ardennes fusese priponit de un rei ~i, 130
era de ajuns. Eram convins. De a1tfel, sunt inci ~i mai sura de metri mai ineolo, am wit 0 forma ghemuita:
convins asrazi, ai sa vezi in corand de ceo Maxime de Sire culegea ciupcrci printre pierrde amperite
Inreresandu-ma de soarta lui Maxime de Sire, am cu mu~chi.
aflat d tocmai i~iinrrerupsese srudiile ca sa se ocupe de M.am indreprat carre d, ell bastanul de calaror in
domeniul parin{ilor sai, care euprindea mai mulre ferme, mana.
grajduri de cai ~iiazuri cu pisrcivi. Nu m-a vazut apropiindu-ma. Cl.nd dlclnd pe un
imr-o dimineata rna indreptam spre acest loc din vreasc m-am dar de gal, a facut ochii mari de spaiml.
Hainaut. Dupa kilometrii parcUlli prin Europa la imoar- Ml recunoseuse!
cerea de la Auschwitz, sedentarismul meu il apisa pe Grlbindu-ma spre d. nu i-am ascuns mania care rna
Argos, care acurn savura plicerea plimbatii. Amestecind, stapanea.
dupa cum era ii obiceiul, placerea ~i daroria, i~i inde- A cascar gura ~ia seos un tipat plangare{.
plinea cu voio~ie rolul de inso{itor. Din cand in dod, Am iu{ir pasul. Nu ~tiam ce urma sa fae, simteam 0
rna foloseam de toiagul meu de men ~i il aruncam car neeesitate obscura, mai puternici decat mine, aseunsa
mai deparre ell putinta primre ierburi; de fiecare data inclariirul fiecirei mipri dictate de muhi. Voiam sa-I

102 103
lovesc?Nu credoDorram .saii aeat erirna pe care 0 raeuse Maxime de Sire a urlat. eonvins cl va fi sf:4iat de
rara sa rna gindesc la forma pe care aceasta 0 va avea. Argos. Dar acesta a inceput sa-i tinga fap. apoi a sarit in
and m-a vizut la trei merri de eI, s-a ridicat ~ia Iwt-Q laturi, a latrat, s-a pus sa alerge in jurullui. feridt, ara-
la fuga, panicat. Am in\des cl interpreta ivirea mea drept tandu-i cl este gata sa se joace.
o agresiune ~icl bastonul de ciJator i se parea 0 arma. L-am privit pe Argos uimit. Ce. Argos al meu, care
Reaqia lui rn-a dezgustat profund. Ce nenorocit! rna simte ath de bine, nu mi-a ghicit exasperarea? Nu a
Continua sa aiba aeelea~iganduri meschine! Am vrut sa prieeput ci a sa rna substitui drepd\ii ~i am sa disuug
il contrazic: gunoiul acesta?
- ~teapta ... a~teapta odata ... Nu, dinde insista, cu capul spre sol ~i fundul ridi-
Alerga cu grohaituri de godac. cat. Voia sa it eonvinga pe Maxime sa ia pane la un joe
Era prea multo de neuitat. Utra de nerahdare. ~i asta vrea sa spuna:
Am inceput sa alerg dupa eI. .Haide, ai zacut destul, e vremea sa ne disuarn putin!!"
Cu brafele ridicate, srangaci, cu mi~ri dewrdonate, Maxime privea animalul. infelegind ci nu trebuie sa
alerga ~ovaitor g:ifaind "nu, nu". se mai teama de d, ~is-a uiut pe furi~ la mine, ~tept3.nd.
tn ciuda oboselii. a anului petrecut in lagar. alergam Argos, ~mecher. mi-a aruncat 0 ocheada care insemna:
mai repede decat eI, mai ales cl eram ~imai suplu. OlE greu de cap. amicul tau!"
S-a impiedicat de 0 cldadna ~i a clzut. In loc sa se Bruse, am intdes. Mania a pierit. I-am zambit lui
ridice. a seos un guifat de pore injunghiat. Argos ~i am aruncat bastonul departe, foane departe.
_ Taci, imbedlule, i-am spus cu 0 voce ~uieratoare. Coneentrat, Argos a zbughit-o ca sa-I poad prinde ina-
Drept rispuns, a ineeput sa horclie. cu spume la inte sa atinga pamantul. Angoasat. Maxime rna privea,
gura. cu oehii dafi peste cap. moale, I~, obosit. abject ~i palid, eu buzele trc:murand.
deja vietima sacrificata. Mi-am incrucif3t bra~ele pe piept,
Am vrut sa-Ilovesc. De vreme ce era convins cl asta Ridici.te. ainde arc:dreptate.
este dorinp mea, de ce sa nu 0 fac? Inspirand. am eli- - Cespui?
berat violenfa care statea ascunsa in mine, gata sa atace: - Cainele are dreptate. N u ~tic:ci qti un ticiJos,
da, am sa-I omor in bataie, am sa-mi fac dreptate, am sa nu ~tie cl ne-ai denuntat pe mine ~i pe prietC'nijmei, in
ne fac dreptate. tuturor, am sa-lias zacand intr-o balti dmpul razboiului, dar considera cl e~ti om.
de sange. Rhbunare! Va plati pennu crima lui. imi voi Argos a adus bastonulla picioarele mde. Cum nu rc:-
rizbuna parinfii, bunidi, sora, voi rizbuna pse milioanC' aqionam, prea ocupat sa-IprivescdisprC'fUitorpe Maxime,
de evrei prin cretinul acesta care balmajqte nu ~tiu ceo mi.a zgariat tibia eu laba, nerabdator.
Am ridicat bastonul in .aer,gata sa lovesc... - Bine! Du-tC'~icaura.,Argos!
Atund a imervenit Argos: s-a repait la Maxime de ~i. ca sa fie mai palpitant, am aruncat bastonul de
Sire. s-a ~t pe pieptullui ~ia latrat. ci.lator in mijlocul maracini~ului.

104 105
Ciinde de rasa care ignora conceptul de rasa tocmai Nu poti sa fad publice lucrurile acestea: cine ar de-
iI salvase pe Maxime de Sire. <l!iacum rna salvase ~i ~ clara ci a invatat .safie intelept de la un cline ar h sooo-
mine, un an mai inainte. tmi era imposibil sa.i c:xplic tit nebun. Tot~i mie~ mi s-a intamplat. De la moanea
acest lucru lui Maxime de Sire fiindci ar h trebuit sa-i lui Argos. alti Argos au urmat, to{i asemanatori ei ~itoti
rdatcz existenp. mea intima unui turnatOr. Mandru. diferiti. Tatdeauna am avut mai multa nevoie de ei de-
Argos mi-a adus bastonul de care cimasesera agapti cit au avut ei de mine.
citiva tepi. I-am aratat ci ne intoarcem. A consim~it Ultimul meu Argos a fost ucis acurn dnd rile.
imediat ~i~i-a potrivit pasul dupa al mell. pistrand bas- Cinci zile - arat mi-a trebuit ca sa redactcz aceasta
tonul in guci. asemenea unui majordom care duce urn- confesiune.
brda stapanului sau in caz cl acesta are nevoie de ea. Am spus "ultimul rneu Argos pentru ci nu mai am
Murdar. botit. Maxime de Sire ne.a urrnat de la 0 nid timp. nid chef sa merg sa caut un ci{e1u~in Ar-
distanp. prudenta. M-a strigat ca sa imi mul{umeasci. dennes. In primul rand hindci sunt atit de batran incl.t
c:xprimandu-se cu 0 umilinta onctuoasa. la fd de exa- ~ muri inaintea lui. in al doilea rand. pentru ci ultimul
gerata ~ cit fusese araganta lui: meu Argos imi amintea de eel dinw in mod surprinz:itor,
- Nu am nid 0 seuu, Samud. M-am componat ca I-am iubit cu multa ardoare ~i nu supon gandul ci un
un ticilos. ~tiu. Eram cenati. Tot vazandu-i pe nazi~ti. nenorocit de ~ofer proSt I-a uds. Daci timin in viata,
am gandit ca ei. Mi-e Cllfinede grqeala mea. Iti jur. voi uri din nou oamenii. Or nu asta imi doresc: toata
tJ ascultam far:isa-I cred, rcgretul sau mi se parea din viala mea, ciinii pe care i-am avut m-au invapt contrariul.
cale-afura de bine alcltuit ca sa fie dnstit. Tot~i. in sinea In incheiere am .saiti mai povestesc numai 0 amin-
mea. eram fericit:desroperisem vinovatul. il oonfiuntasern tire. Acurn zece ani, la un tirg de anticari, m-am intil-
ell actul sau, Argos rna salvase~ntru a dOllaoar;).. Faci d nit din int:implare cu Peter. Miatul cu dinli frumo~i pe
m.;q h comportat ca un barbar. Dupa dnd ani de cizhoi. care I.am cunoscut in lagar; devenise un patriarh ell dinli
rna ajutase sa.rna ridi" aclt:indu-mi grandoarea: un erou albi. Ne-arn retras intr-o cafenea ca sa discutam. Profe-
<:steun om care incearci sa fie om toata viata sa, clnd im- sor de chimie, ell 0 familie numeroasa, in ziua aceea nu.~i
potriva eelorlalti, clnd impotriva lui ins~i. putea reveni din furie pentru ci unul dintre nepotii lui
Fara acest cline mi.ar fi fost cu neputinta sa raman dorea sa dc:vina rabin.
in viata. Asernenea altor supravietuitori, m-~ fi lasat - Rabin! iti inchipui? Rabin! Mai putem crede in
prada deznadejdii. mi-<l!ifi repetat: .La ce bun?, a~ h Dumnezc:u dupa ce am suferit? Tu crezi in Dumnezeu?
mut prada unei depresii ~i<l!ih prohtat de prima boaU. - Nu ~tiu.
care mi-ar h perrnis sa dispar. _ Eu nu mai cred ~inid nu voi crede vreodata.
Argos a fost salvatorul meu. Paznicul meu. Ghidul - Trebuie sa spun ci la inceputul captivita{ii m-am
meu. Respectul fata de oameni I-am invapt de la Argos. rugat. Bunaoaci clnd coboram din tren, dar ~i in clipa
~i cultul feridrii. ~i dragostea pentru prezent. in care SS.i~tii facc:ausdeqia.

106 107
- A. da? $i efeU ci ceilalli, oorbalii ~ifemeile care Prada tristetii, ro~cata inalra bamuia prin gradina ta-
au murit gazati. nu se rugau? d.lui ei, admirand eu cira grija reconstruise acesta ~o-
- Ai dreprare, am ~op[i[, pronul, taiase ~i aranjase lemnde pentru incilzir sub
- Acund? Dad Dumnezeu exiscl.. unde era in (imp polatra.
ce Doi agonizam la Auschwitz? and m~a uric, mi-a iqit in inrampinare banuind ci
Mangaind capul lui Argos de sub masa, nu am in- ceva imponant se petrecuse.
draznit sa ii rispund ci Dumnezeu se inrorsese la mine A deseuiac poarta de fier nelini~tita. I-am luat maini-
prio privirea unui cline." Ie inn-ale mde ~i incet, aproape solemn, i-am dat scci-
soarea. A tresacit observand scrisul tatalui ei.
Am raffias muld. vreme luogit pe spate, ell foile coo- -Cum ...
fesiunii lui Samuel pe piepe, meditand la ceea ce tocmai - A vrut sa iti expliee seeretullui inainre sa moara.
rna inv3.lase. Dar fiindci nu avea incredere in d, mi s-a adresat mie.
Afata norii fugeau u~ori, repezi ca ni~te bile de bow-
t Credea cl trebuia sa ii reseciu tcxtul. Gre~ea ...
ling pe pisra albastra a ceruJui. Din copaci cideau ulti- - Ce ...
mde ffuoze, zburatiicind printre ramurile netede. Ca - Am sa ti-o citese eu glas tare. ~a rna voi supune
inrotdeauna in aceasra regiune. soarele stralucea ell 0 dorintei sale.
lumina calda chiar inainte sa apuna. Dupa oede posace, Ne~am ~ezat in fata ~emineului, am ciscolit jaratecul
gri, imunecoase, ziua gisea 0 modalitate de a se face ca sa ata{ foclll, am turnat whisky in doua pahare ~i am
regretata.. ineeput sa citesc.
Mi-am dar seama ci imi petrecusem riua g:indindu-ma Textul m-a emo{ionat ~i mai mult la a dOlla leetura.
la Samuel. Era vremea sa merg sa-i dau foile fiicei sale. Poate fiindcl acordam mai putina atentie evenimenrelor
Am mancar lacom un sandvi~, iar apoi am fosr sa vad ~i rna eoncentrarn pe formularea pe care Samuel ~riuse
ce fae clinii meL De~i Iipsisem mai mulce saptamani, sa 0 invenreze. Sau poace pentru ci observam cir de
d~i de la inroarcere sracusem eu ei daar citeva minute. bulversata era Miranda? Pe ohrajii palizi se prdingeau
mi-au prim it mangiierile, s-au emuziasmar de jocuri cu in Iini~te laerimi.
sincericate. eu pasiune. ararandu~mi in fieca.ce dipa cl La s~llitul lecturii, am mai turnat whisky. Tacerea
eu sum stapanul, chiar dacl Edwin, paznicul casei, sta- era animata de fo~netul gindurilor lui Samuel. Apoi,
tea mai muir eu ei. Uluit de absenp. resenrimemdor din priviri, am hotarat sa urclm in camera Mirandei. Era
lor, eu, care Ii numeam "cei mai risf.ip{i ciini din lume", evident: dupa aeeasta poveste despre moane ~i ren~tere,
m-am indait ci meritam macar 0 zecime din zelullor ~i in care se amestecau cea mai profunda disperare cu in-
ii mangiiam ca sa ii consolez peorru ci rna iubese. {depciunea ~i bueuria, trehuia sa facem dragoste. Am
Am traversat or~lul ca sa 0 imalnese pe Miranda. petrecut noaptea impreuna, juci~i, respectuo~i, altemind

108 109
voluptatea ~ire{inerea. rasul nehun eu mirarea. clnd
asemenea unor animale. cind raflna{i. mereu eomplici.
a fost una dintre ede mai stranii dar ~i ede mai somp~
woase nop{i din cate mi-a fost dat sa traiese.

A doua zi, am descins la cafeneaua Pceereileinfometa{i.


Era 0 vreme ~ de frumoasa incat panonul pusese pe
u~a 0 tahli{a de ardezie pe eare seria: .,in eunea interioa~
ra sunt mese la umbra". Ne-am remeut pmerile rapid
pentm cl nu avearn la dispozi{ie decit 0 ora ca sa ne Triunghi amOTor
imbraclm ~isa mergem la inmormantarea lui Samuel.
Contele de Sire nu se zgarcise la fast. Un dric aeo-
perit de eoroane. impodobie eu trandafiri albi a ajuns in
mijloeul pie{ei, tras de patm cai nervo~i, eu harn'4a-
mente de aur ~ipana~ de pene de strul'
in bisericl era aee~i profunzime de flori. in naos
era un cor de copii, iar marginile aeestuia erau acupate
de 0 orchestra.
in dmpul eeremoniei religioase, nei aetori de la Tea-
trul National au recitat poeme.
De fiecare data, Maxime de Sire, nervos, arunca 0
privire furi~a spre Miranda pemru a verifica dacl de-
rularea eeremoniei ii placea.
_ Privqte-I, mi-a ~op(it ea la ureche. Ii este in eon~
tinuare ru~ine.
_ Cu ath mai bine. Ana dovede~te cl nu este un
monseru. Ca ineearca "sa fie am", cum spunea Samuel.
_ Taea I-a iertat, dar eI nu ~i-a ienat-o.
_ Nu ~i-o va ierta niciodata. Numai moqii au
puterea sa ierte.

110
N u-I observase.
In primul rand fiindea nu atragea atenlia prin nj.
mic ... Apaqinea grupului numeros al eclor cue acata 0
fala ~tearsa in locul unui chip. care nu au un tcup, ci 0
forma vaga ce Ie umila hainele, indivizi pc care ii uifi
chiar dad ifi tree de zece ori pe dinainte, intrand ~i ie-
~ind lara ca nimeni sa ii remarce, mai pUfin notabili
decit 0 u~.
~adar nu-I observase.
Trebuie spus ci nu se mai uita dupa barbafi... Nu mai
avea dispozilia... Daea iqea in lume. 0 f3.ceaca sa eaute
bani. Avea nevoie de bani. ~iinea repede! Cum va putea sa
aibi. grija de doi copii, sa Ie oren: un acoper~, sa-i hr:i.
neascl? Familia ii daduse de infeles ci nu ii va mai ajuta
decit pana la var:i. lar de la Olmnara-sa, 0 zgircira care
tciia 01 fundul pe 0 avere, nu mai naclajduia nimic.
Oa, ii luase ceva timp ca s3.-1observe.
L-ar fi remarcat totu~i dacl nu s-ar fi bagat in vorba?
Dad no ar fi dat din coate prin salonul inlesat de lume?
~t langa ea, rez.emat de perete intre ~mineu ~i
un buchet de Aod monumental, 0 forpse sa-l remafce ~i
sa lege 0 conversarie. Sa zicem d. mai degraba punase
singuf aceasra discufie fiindci ea, rara sa ii raspunda. il

113
caura din priviri pe cd care ar purea sa ii fie de folos in S-a indinat ~i i-a adresat eondolean{e.
aeeasta serata nenorocira. Adid pe dneva care sa-i ofere - Ne-am mai imalnit? a spus ea.
a slujba. Trebuia sa se deseurce ~i gata ... Barba{ii erau - Sora dumneavoasrra, a minunata artisra pe care
un capitol ineheiar pemru eal Se oferise eu asupra de am avut prilejul sa 0 ascult la Regensburg, mi.a explicar
masura unuia singur. Vnul singur. in fine, aproape ... adineauri tragedia prin care trcce{i. Condolean{ele mde.
So{ul ei. lar e1 tocmai se prapadise. Ce idee prosreasd! "Ce rampita sum! Caut 0 prada in capatul saJii, clnd
La treized ~iceva de ani s-a ales praful... Nu-i 0 varsra colo vanatul este langa mine. Hai sa vedem! Cine este?
porrivira pentru moarte. Cll arar mai mult eu cat se bu- ~i de ee are aeest accem u~or diferit?"
curase intotdeauna de 0 sanarare mai buna decar a ei. tn Avanrandu-se in eonversa{ie ell entuziasm. a aflar d
dmp ee ea era sHira sa i~i aline durerile la Baden. unde sosise de la Copenhaga, c:i era diplomat ~i ci ii placea
mergea eu regularitate la uatament, d nu ineetase a mult Viena.
dipa sa se agite, sa luereze. sa alerge. S-ar mai fi maritat - Va place mllzica?
cu d oare. eu naua ani mai inaime, dad ar fi b3.nuit d - Patim~ de mult.
o va lisa singura. tara un ban. impovarara de datorii ~i Nu I.a craut. 11 judecase ~i era sigura: acesr barbar
eu doi orfani? Cu siguran{a ci. nu. Mama ei s.ar fi opus. nu era in stare sa se pasioneze de eeva. tneerca sa 0 5e-
Curajoasa ei mama. Numai d la douazed de ani habar dud ~adar ...
nu ai. De altfd, nu ai habar nid la treizeci sau la pi- Amuzara. a horarat sa pluseze.
zed ... Viirorul. .. nu.1 banuim, de vreme ce it eonsrruim. - Cam. a ~opri[, N II ~a bine ca sora mea, dar des-
Fiinp aeeea eominua sa ward langa ea. Cu atoltmai tul de bine. Vnii spun d ~ fi mai emo{ionanra.
bine. Astfd nu parea abandonara. tn aeeasra socierare - A. da?
stcalueitoare nimic nu era mai umilitor decir sa I~i - Am luat leqii de la aeei~i profesori. Cei mai
impresia d e~ri singura: dad nu erai, deveneai imediat. buni.
Viena se poarta cu multa eruzime fa{ade cei care nu ii ~i.a mu~ear buzele de admira{ie. II seducea. Se gan.
respecta jocul. dea deja la cit ar purea sa ~rige.
Ce spunea? Nu eomeaza. Nu era nid rcce. dar nid - A{i vrea sa yin sa clm pentru Danemarca?
agresiv. Cildied. I.a luar mana intr-a lui.
la re uira! Dad I-ar agata pe acd eorb eminem, aeo- - Pemru Danemarca, nu sum sigur. Dar pentru
10. cd cu nas eoroiat ~i eostum de matase neagri? Se mine, eu siguran{3..
spunea d organizeaza coneerte ~iehiar ii plate~re bine
pe insrrumenri~ti. Da. trebuia sa intre in yorba el. Prea
*
d.rziu. A ~ters.o ... Era eu putin{a sa mai plad?
Amnd vecinul ei de plieriseala i.a rostit numde. Se eonrempla in oglinda incercand sa nu inranie
- Ce? Ma cunoa~te{i?s.a mirat ea. prea muir asupra defeetdor sale. Dad trecea cu vederea

114 115
coliicelul de grasime de pe burta - amintirea edor doua - Bani! Nu varhe! Banii!
n~teri -, daea nu se temea de ~oldurile largi sub un Creditorul se impingea in Wja, nemlhurat, sigur d
bust ingust, dacl numea "doua lacuri negre" ochii ca- este mai putemic. Avea sa 0 hiruie ... Apucand un cuier
prui u~or hulhueari, daca se f.icea d nu vede ridurile de fonta care era la indemana, I-a trantit pe pantoful de
fine de pe pleoape, putea sa mai plad. piele.
Mulri "dad", nu-i ~a? Barhatul a uclat de durere ~i, din reflex, ~i-a retras pi-
Tom~i d, care nu era cu nimic diferit de al{ii, dim- doru!. A trantit u~a ~ia impins zavorul.
potriva, se extazia in fap ei. - Nu yeti scapa a~ade u~or! a strigat eu 0 voce fu-
S-a mai privit inca 0 data in oglinda. Fiindci el rioasa. Am sa rna intorc.
vedea 0 frumuse{e, ineerca sa se pereeapa cu privirea lui. A suspinat u~uraci auzind ci prefeci sa revina decat
Ce norae! 0 vaduva tanara este deja 0 femeie ha- sa a~tepte; altminteri cum s-ar mai fi dus )a intalnire?
ttina, mai mult, 0 vaduva distrusa, eu doi copii de poale, Enervata d i s-a adus aminte de situa{ia precara in
cine vrea ap ceva? Nimeni! Or in aeea dupa-amiaza el care se aHa tocmai in momentu! in care visa la pers-
avea sa 0 ceara de sOfie.Era sigura. pective mai trandafirii, s-a instalat in fap oglinzii de la
Oare avea sa scape de sarade? Va parisi aceastii ca- misup de toaleta ~ia incepU! sa i~i pieptene parullung
mera-anticamera-salon-hucitiirie inchiriara pe mai nimic, ~inegru, opera{iune care intotdeauna ii risipea cele mai
dar tot prea scump, ~i-~iva gisi ceva mai de doamne-ajuta. cruote nelini~ti.
A hamt cineva la u~a. EI? N u putuse sa <litepte... o ora mai taniu era la admiratorul d, in apartamentul
Venise sa 0 ia eu tmura! Din fericire astiizi haie{ii luau de celibatar al acesmia, din Singerstrasse, un cartier cum
pranzulla hunica lor ... nu se poate mai select. Era prirnita cu ceai ~ized de prii-
A desehis, iar creditorul a avut timp sa i~i strecoare jituri.
piciorul intre perete ~iu~a. A tcas de clan{a. Nu era bogat, dar nu-i lipseau banii. Nu era frumos,
- Gre~i{i,domnu)e! dar nici respingator. Nu semana cu un diplomat raflnat,
- V-am reeunoseut ~i nu fae nici 0 gre~eala. De- ci mai curand cu un {aran imhracat in haine de dumi-
geaba va mutati tot timpu!. Sunt pe urmde dumnea- nidi, dar 0 sorbea din priviri.
voastra. Plati{i-mi. - Am ceva sa va spun, a ~optit el.
_ Hiir{ui{i 0 femeie care ahia dad are ee Ie pune pe A ro~it, incantata d el nu mai ezita. Pleclnd ochii,
masa copiilor! {inandu-~i respiratia, impreunandu-~i mainile pe genun-
- irni datora{i hani. chiuI drept, s-a pregiitit sa primeasd cererea in clsatorie.
- Sotul meu va datora, nu eu. - Am fost tulburat in aceste ultime zile, a inceput
- Ati aeceptat suecesiunea. el pe un ton gray.
- N-am acceptat niciodata sa-rni infometez copiii Era cit pe ce sa adauge ,,~i eu", dar s-a stapanit, ne-
ca sa-i ingra~ pe irnbuiba{i. dorind sa pangareasca aceasta dipa solemna.

116 117
- Oed ... Cum sa incep ... Ell ... EI a of tat, d:indu.i dreptate. Ea a zambito
- Spune{i. _ Da, aveti dreptate sa rna ironizati: mllzica nu este
L-a incurajat prime-un umber. A dipir. emo{ionar o meserie serioasa, nu este 0 meserie ell care ajungi de-
de vorbele pe care avea sa Ie rosteasca: parte. Soeietatea noastra nu prea ii respewl pe arti~ti.
- ute ... este ... in legitura ell defunctul dumnea- Mai ales pe arti~tii care nu prea izbutese sa se impuna.
voastra sot. - Este 0 gre~eala a societatii, a precizat d.
- Pohim? Spa oprit 0 secunda .Sa nu uitam ci adora muzica."
$-a crispat. 1 a insistat. cU.rinand din cap: ~i-a coroctat discursul:
- N-am vorhit despre aceasca niciodata. - Pe scurr, ~i-a pierdut timpul alergind dupa co-
- Dumnezeule, dar c('-am mai avea de vorbic? menzi, dind leqii ca sa poata plati chiria. La inceput,
A regrcr3r imediat aceasta aflrmatie. Capcana! Dad am indurat dezordinea aceasta care era viata noastra
~i.ar denigra salul, at pafea 0 femcic: ingrata, incapahili 6indc:i 0 credeam provizorie. Dar dupa ci{iva ani...
de respect sau de afeqiune. Dad. in schimh, it pomenea Aici at fi vrut sa racneasca: Dupa citiva ani, am in-
ell prea multii dragoste. didea impresia ci nu mai poate ~des d e un ratat, ci viap noasmi se duee de capa ~i ci
iubi aIr bachar. Trebuia sa lase in urma trecurul pastran- luerurile nu se vor aranja niciodata". To(U~i, din respect
du-se in limitele e1egantei. fata de gusturile interlocutorului sau, s-a stapanit:
- M-am maritat ell e1 clod eram foarte ranar.i. Era _ ... am in{eles ci era prea mandru ca sa faci 0 ca.
nebun dupa mine, nosrim, generos, aparte. Vii intrehati riera frumoasa. Facl ealcule. Fara compromisuri. in
dad I-am iuhit? ceca ce privqte muzica, se considera superior. Superior
- Va cog ... oricui. ~i 0 spunea! Ca pc a evidenla. Desigur, asta ii
A jucar totul pe 0 singura cane ~i a rostit cu hotaclre: indcparra pe cei care dorcau sa it ajute.
- Da, I-am iubit. Spa ridicat ~i s-a plimbat in jurul mesei, Iini~tit.
Chipul admiralOrului ei spa destins. Uf, trasese canea "Asta e! a gandit. Buboiul s.a span. Se calmeaza. Va
norocoasa. A cominuat: putea, in sfar~it, sa i fad declaralia."
- L-am iubit. A fost primul ~i ultimul meu barbat. - Ell .

Singurul. Ynrr-un fel sau ahul, il voi iubi mereu. .,Cat de timid este!"
Chipu! lui s-a sehimonosit. Ynnebunita, ~i-a dat sea. -Ell ...
rna ci it indeparteaza dad pozeaz.a in regina vittlltii, - Va este frica de mine?
Repede, sa-i redea curajul: A ciiitinat din cap in semn ci nu.
- II iubeam eu arat mai mult eu cit nu ii observam - Va ascult, i-a ~optit la uteche.
defectde. Pe atunci mi se parea str3Jucitor, talentat, - Mi-a pl:icut foane mult bucata muzicala pe care
avand un viitor stciJucit inainte. Era compozitor, ~titi ... ali cimat--o alaltaieri.

118 119
lar muzid? ~i-a ascuns exasperarea ~i i-a r:ispuns pe A amestecat carlile de joc, nerahdaroare. iI iubea
ronw cd mai amabil: mult pe danezul ei. Da! Aprecia ci avea atatea calirali.
- Era compusa de el. Nu una ori alra, nu, per aosamblu. 0 antologie de cali-
A ro~it de entuziasm. ratio Un volum de virtuti. Asta 0 lini~tea. Predecesorul
- Eram sigur! I-am recunoscU( scilu!' lui avea mai multe defecte decit calitali. Sau mai de-
Stilul? Care stH?Nu avea nid un scil, ii imita pe cei graba avea defecte enorme ~icalitati extraordinare. Un
pe care ii intilnea. Mai degraba 0 sugativa in loe de trandafir plin de spini. Dar danezul ce ar 6? Un bujor
stH", a bomhanit in sinea d. mare ... Hra parfum ~icu 0 frumusete de scum duradi. ..
Conversa{ia, care nll mergea pe faga~ul 3iteptat, A pufnit-o rasul. Bietul om! Cum i~i mai cidea de d!
incepea sa 0 apese. Avea a1tcevain cap dedt insllratoarea, Atentie: 0 facea cu drag, nu cu rautate. Era atat de ti-
~inu avea s-o ceara de sotie nid astazi, nici maine. Cum picar, de serios, de desavar~it, ci nu puteai sa nu razi,
de fusese arat de neroada ca sa i~i inchipuie 3ia ceva? altminteri ...
Varsca, desigur ... Dorise sa creada d mai era clnara, S-a oprit.
frumoasa, capabila sa mai srarneasd dorinta, in fine, Alrminteri cd
ceea ce vor impiedicatele de treizeci de ani. Ce parvenit! .Potole~te-te, a ~optit pentru sine. Nu da cu piciorul
~i oricum danezul 0 aburea. Oare sa piece? la ceca ce ai."
Cu primul, nu trebuia sa lase impresia ci este per-
- Va deranjeaza dad plee? Nu prea m-am simtit
fecta, fiindci nid d nll era; eu acesta, trebuia sa fie arenta,
bine dimineatii.
sa se srapaneasci. sa-i ascunda ci se putea purta ca 0
- 0, ce pacat! Va plac ~ivoiam sa va propun sa triim
pacoste, ca 0 afurisita, ba chiar ca 0 neru~inata - nu ar fi.
impreuna.
inteles-o, nu s-ar fi distrat. in fata danezului ei, acoperise
cu un val laturile mai urare ale firii ei. Un viii de vaduva?
* A izhucnit in hohote.
Bine, 3.fl este, nu se insurase Cll ea, dar era ca ~i 5-.1 apropiat ~i i-a sarutat mana.
cum". Loclliau intc-un apartament confonahil de pe - De ce r:hi?
judenstrasse - chiria 0 platea domnul -, mancau im- - Nu ~tiu. Poate pentru ci sunt fericita,.
preuna, dormeau impreuna, faceau amor ~ise ingrijeau _ Ador firea ta juciu~a, a oftat d.
de baieti - ecluca{ialor coosta in mod esential in a-i tri- _ Ce faceai de a durat alat de mult? Scrisori diplo-
mite la colegiu, ceea i se pacea ideal. malice?
Avea vreun motiv sa se planga? Habar n-avea ce inseamna 0 scrisoare diplomatici,
- Ce faei? Nu vii? a strigat. dar ii placea expresia.
Din culoar s-a auzit un murmur indistinct. - Nu, dasam partituri.

120 121
- Poftim? - Trebuie sa recuno~[em ci 6rea lui ...
- Repertoriam~iclasam partirurile sotului tau. - Acum, mul{umita danezului meu. mai c~tig cate
S~acrispat. Cd lar... Consacra ore intregi cdui Cll ceva. ~i folosese ace~ti bani dupa cum vreau, nu-i pas~i.
cue ea 0 dusese 3t<l,[ de grell. Danaul ei. cum ii spunea. descoperise un mijloc de
- Draga mea, pari mahnira? a a face sa ~tige bani. Dupa ce StranSese toate partitu-
~i.a luaf 0 mutri\a suparara. rile ~i Ie inventariase. ineerease sa Ie yanda. Ineredibil!
- De dragul oostell, al amanclurora, uit de trecut. C:ind se gandea ci pe vremuri manuserisele zaeeau peste
lar cu, dimpotriva, imi aminte~ti mereu de sotul mell. tot, pe sub pian, la bucirarie, indiratul pernelor de la
- Nu rna intereseaza fostul diu sot, ci muzica lui. A fotaliu ... r~i bagase in cap ci asta putea fi ceva de va-
fost un geniu. loare ~i ii hiir{uia pe editori. Cd mai surprinzator era ca,
"E culmea! Acurn 0 ia rama! Barem primul avea SCUla din cand to clnd, reu~ea sa-i eonvinga! tn aeest moment
amorului-propriu. dar d ... De ce?" erau chiar doi editori coneuren{i. Da, domnul insarcinat
- Sum gdoasa. eu afaeeri al ambasadei daneze se dovedea un vanzator
- Cespui? al naibii de bun. ~i ~tia sa foloseasci Iimbajul juridic ~a
- Da. sunt gdoasa ci tu. ~a copl~it cum e~ti de indt sa alcituiasci ni~te contraete inatacabile. De altfd,
mund. ii acorzi 3rat de mult timp. negocia in numde vaduvei - aceasta ii dad use Cara sa
- Hai, dnar 0-0 sa fii gdoasa pe relatia mea Cll pri- ezite dreptul de a semna in locul ei. Uneori, dnd citea
mul cau sot. pe care nu I-am cunoscU( ~i cace este mort? peste umaml lui scrisorile pe care Ie redac[a, hohotea
- De ce spui "primu)" sot? Am ~i un "al doilea"? vazandu-I evocindu-I pe dragul ~i defunetul ei so(.
L-a privit inteos. crispara. ~tept3nd un raspuns. 1 a Sora ei a aprobat cu admirarie apoi a adaugat:
plecat fmmea. ~inat. - ~i in rest?
Nici un cuvam. - Ste foarte dragur, foarte la locul lui. foarte
A izhucnit in plans ~i a alergat sa se inch ida in ca- amabil.
Evident, nu avea nimie de-a face cu defunctul ei sor.
mera d.
Traia cu un damn" care nu injura, nu scuipa, nu ca-
gaia. nu tra~a vamuri. care vorbea patru Iimbi srraine
Cara sa foloseasci vreoda[J. un cuvam vulgar ~i care 0
- Ai un aer Iini~tit. a spus sora ei. ruga politicos sa fad dragoste. L-a vazut gol? In nici un
- O. chiar sum. iri dai seama ci inaime traiam din caz. Gisea acest comportament Iini~titor" ~i foarte po-
pomeni? Muzicianul meu nu mi-a lisat decat datorii; trivi[ pentru var.sta lui". Tot~i i se imampla sa se gan-
nu s-a straduit suficiem de mulra vreme ca sa pot primi deasci nostalgic la grozaviile pe care Ie spunea cdalal[,
a pensie de vaduva! tri vine sa crezi? Nici un banu{; la nuditatea lui impudica, la dorinta lui dezlin{ui[;l, la

122 123
diverse phiceri, inclusiv unde mai pu{in demne de a fi Soarele se oglindea in diamantul inelului. 0 izbucnire
povestite, in care 0 initiase ... de lumina. Un hohot de r;is. Se insurase eu ea! Ii trebui-
- II iubqti? a implorat-o sora ei mai mare. sera dou<izecide ani, dar se insurase eu ea!
- Desigur! a afirmat ea, irhata. Drept dne rna iei? Departe, in pare, ra{ele plureau pn{o~ pe luciul de
- Atund de ce nu se insoara eu tine? apa dintre salciile plingatoare, de parci dorneniulle-ar
Agasat:i ci sora ei mai mare ii punea intrebarea pe fi apar{inut.
care ea ins~i ~i-opunea in mod constant, i-a rispuns pe Statea pe terasa penteu a-~i savura fericirea - avea sa
un ron care se voia impasibil: revina mai cirzju in randul invita{ilor.
- Ei, este elementar ... Atund cind luerezi in diplo- Baroan.i! Cine ar fi erezut ci va deveni baroana? La
ma{ie. este mai bine sa ra.mii holtei. Dad te impovarezi patruzeci ~i~apte de ani! Dupa ani de chin, tcisese lozul
eu 0 neva..'ita,nu mai e~ti considerat 0 persoana mohila, eel mare. T0lt4i, la ineeput totul era impotriva ei: var-
nu mai po{i profita de ede mai bune posturi. sta, vaduvia, doi baie{i, 0 sanatate precara, 0 situa{ie
- A, da? financiara ingrozhoare ~i rc:pura{ia nedreapta de a fi 0
-Da! zapacita incapabil:i sa {ina 0 easa. ~i acum servitorii se
- Totu~i in Austria, se... inclinau inaintea ei! Mai mult, avusesera pane de 0
- Ste danez. ceremonie splendid:i la eatedrala din Presburg unde
- Desigur ... depusesera jur:imintde de eredio{a, dqi d era protestant,
Ceea ce nu manurisea, dqi ~tia, era d un diplomat iar ea, catolici. ~tia cat de mult se bueurau surorile ei
nu se insoara dedt dad statutul so{iei saJe adauga 0 pentm ea, dar ii facea placere mai ales sa se gandeasci la
stralucire suplimentara carierei sale. Or ea nu apaqinea du~mance, la scorpiile care 0 credeau terminad. ... 0,
unei familii de rang inah, nu purta un nume nobil, era cum s-au mai inverzit aceste pre{ioase clnd au aflat de
vaduva unui obseur scaqa-scaqa pe partituri care fugea
cisitoria ei!
din fa{aereditorilor ...
~i particula nobiliara! N u purta numai un inel de
- Cine mi-a spus oare d danezii sunt ni~te aman{i
cis:itorie, purta ~i0 particula nohiliara. Desigur, danezul
foarte buni? a >ptit sora ei mai mare, languroasa, fre-
o ironiza dod i se spunea baroana ~i numele lor era
dndu-~i buzele pline eu degetul.
precedat de un "von", repetandu-i ci titlul de cavaler pe
"Cine, cine?" s-a intrebat in gand rnezina.
care toemai il primise din partea statului reprezenta 0
distinqie onorifici, nu innobilarea farniliei.
- Tralalala! Te-au facut cavaler, deei sunt 0 so{iede
Aeum pina ~icele mai veninoase lirnbi erau obligate cavaler ~inimeni nll rna va impiedica sa adaug particula
sa admita d via{a ei era 0 re~ita. de noble{e care i{i lipsea.

124 125
Uneori avea chef sa inralneasci persoane noi doar ca mai mult pentru mine declt penrru e1,dar ar purea sa se
sa-~i poata exhiba re~ita. Un public ... Asta ii Iipsea lipseasci de toate astea de dnd a fost promovar iar sa-
aici. Cocherul or~ Copenhaga. cu casele lui ro~ii, Ii pla- lariul i-a crescut de patru orl."
cea mult, desigur. dar nu era Viena! Oamenii zambitori - Arunci clod ii ascu1ti muzica in{degi ci omul
~i ealmi rraiau cu incerinirorul, preocupa{i sa inghira acesta a fost un fel de inger, continua d in fa~aaudiro-
bere ori sa Iimpaie lapre acru. rului fermecat.
"Nu te mai vaiciri ~i nu mai da Cllpiciorlliia noroc, "Ce tot spune? Nu am inrilnit niciodara un barbat
te cog", i~iordona. mai marian ~i mai porco Un inger? Se pare ci nu a zarit
Nu simtea plictiseala, ci mai curand 0 langoare pe sexul ingerului ... care nu se gandea dedt la regular".
care nimic nll 0 grabea. Era oare fiindci incetase sa se - Da. e dar, era inspirat de Dumnezeu. spunea d.
mai drogheze Cll cafea. ultimul prost obicei care ii Poate d avea 0 ureche care auzea rot ceca ce ii ~optea
ramasese din viata anrerioara? Cu pramatia boema. to- Creatorul.
tul se putea incimpla dimr-o dipa inrr-alta, rau sau bun, "Ce prost! Folosea ~apte note ca sa-I inrruchipeze pe
se int<impla mereu cite ceva. Aid zilele erau idenrice. Isus, un padros. 0 femeie indragosrira sau una necre-
Agreabile, dar identice. Plimbare,lecrura, tarot. Ansam- dincioasa. Numai tehnici. Trucuri de muzician".
blul se dovedea mai degraba fad dedt excitant, dar dad - Eu, care am avut nefericirea sa mazgalesc versuri
acesta era pre{ul pentru bogalie, nohlete, siguran{a... oribile in tinerele. inainte sa renunt, ~riu sa discern ge-
A oftat ~i s-a a1aturat invitatilor care conversau in niul, credeli-ma. Doamnelor, domnilor. ace/ om com.
salon. punea sublim.
- Un muzician remarcabil, cu rOlUlremarcabil! ex- "Papa-lapte! Nu mai vorbi despre e1, devii ridieo!.
dama sotul ei in mijlocul unui grup de barhati. Poate ci nu compunea ~a de rau, dar ce bine facea
"lar? Devine insuponabil. Ma obliga sa-i vorbesc de amor!"
d de dimineala pana seara. Facem un minag~a trois. ~i icnind. lucru pe care fiecare I-a interprerae ca pe 0
Oriunde merg, am doi soti cu mine: primul despre care emotie provocara de evocarea defunctului d SOt.a ietit
imi vorb~re cel de al doilea. al doilea care imi vorbe~te
iar pe terasa.
despre cel dintii."
Diplomatul insista, agitandu-~i mainile:
- Copenhaga trebuie sa-l descopere. Copenhaga tre-
*
buie sa-i imerprereLe creatiile. ~ezata pe scaunul de pie/e. cu picioarele u~or desfa.
"Bietul de e1!inceard sa convinga oamenii sa-i cum- cme, rezema[a de spataro se consuma, in fap pupiecului.
perc partirurile. E dragut din panea lui ~i, clod ii mer- cu ramplde arzind. incerdnd sa reziste evidentei. To-
ge, imi aduce ~iceva OOnuli.Bra indoiala ci se straduiqte tuti avea dovezi clare sub ochi.

126 127
Nu avea nici 0 indoiala. Cel de-al doilea sot scria viap care traia. sa-i jusrifice ~ichiar sa-i inspire iubirea. De
celui dintai. fapt, revirita fosta cisnicie sub privirea sotului ei ca sa il
o biografie ... ~a se explica lucrul neintrerupt de mulJUmeasci.
ani de zile. faprul ci umplea casa de ziare, reviste, pro- Citind randurile urmatoare, a avut confirmarea ci i
grame pe care Ie coleqiona in gramezi, ci puna 0 cores- se facea un poruet migulitor.
pondenp. cu cei care il cunoscusera pe muzician, chiar - Macar 0 sa-i inchida gura ingroriroarei mde cum-
~i cu balaurul de cumnaca-sa - ceca ce ea ii imerzisese nate!
co(U~i.De-asra ii placea aeat de muir sa discure cu ea Prin aceasta exclamatie s-a surprins acceprand insoli-
despre rrecut. Ce rradare! In dmp ce ea crezuse ci esre rul proiecr editorial. De fapr, aceasti. biografie ii era de
yorba despre curiorirarea afecruoasa a unui amant pentru folos... Curios lucru - din caUla agitatiei provocate de
cineretea affiantei sale. un scriiror ciurand informatii se danezul ei -, se vorbea mai mult despre defuncrul ei sot,
folosise de ea. i se camau lucrarile, unB muzicieni il recuno~teau drept
Cdalalt ... mereu celalalt ... Era muIr mai prezem precursor, chiar dad era yorba despre profesorii baietilor
mon decat clnd era viu. lui! Ce moda sucira... Cu coare acesrea, nu rrebuia sa-~i
Cople~ira, rava~i foile manuscrisului. "Ce viciu II fad i1uzii:nu va tine mai muir deat un puseu de febra.
impinge sa refaca via{a mea in bra{de altuia?" Scoase 0 Era deja 0 muzid a rrecumlui, iar oamenii 0 ascultau pe
pagina la imamplare. cea de asrari. Nu-i pureai schimba. in pofida acestui revi-
"Cisnicia lui a fosr fericira. Era 0 femeie blandii ~i rimem, uitarea avea sa acopere foane repede rotul.
sensibila care a ~tiut sa-I inteleaga ~i sa-I iubeasca. Ea iI lar dad cineva s-ar fi aplecar asupra cazului sau,
admira pe acest artist eminent ~i ~da cum sa rispunda aceasta biografie nu reproducea ororile pe care minunara
6rH lui, ceea ce i-a permis sa ii clitige increderea. 1 0 ei familie gasise de cuviin{a sa Ie spuna despre ea.
adora, ii manurisea tor, pana 1i cde mai neinsemnare o siluera se srrecura in spatele ei.
grqeli. Ea il recompensa prin randretea ~igrija ei con- - lmi riscolqri pein h:inii?
sranre. ~i astazi ea recuno~te: cum sa nu-i ieqi tor ~isa S-a ridicat }i I-a imbra{i~at.
nu fii cu coml a lui cara vreme era ar:ir de bun?" - Dragul meu, e minunat ce facio
In ciuda supararii. a zambir. Naiv, povestea imam- - A, da? s-a inrrebat eI cu indoiala.
plarile ~a cum i Ie isrorisise ea. Inghi{ise gogo~i1e.Cu - ~tii, ar fi fost mandru de rine.
prilejul discutiilor. fara sa se sinchiseasci de adevar, i}i In loc sa-i rispunda, eI ro~it, pieptul i s-a umAat de
zugravea punarea 3fl cum ar 6 uehuit sa 6e mai degra- pLicere. iar ochii is-au umezit.
hi decat ~a cum fusese. atribuindu-~i cel mai bun rol. .,Ar fi fost mandru de tine." L-a privit ~ia consrarat
De ani de zile. se descria ~a cum acmalului ei sot i-ar 6 d aaasta propozitie ii provoca 0 emotie mai inrensa
plkut sa se com pone fata de eel de dinaime. Pemru ea. decit cea a 2ilei in care fusese facut baron. Sau in care se
mai inaime de coate. era yorba sa ii plad celui aliituri de cisatorisera.

128 129
A uitat imediat de manie ~i nu s-a mai gandit decit
cum sa-I ajute. rididndu-i capul, fadndu-i aer cu evan-
-Sa da, mama. ccede-ma ...
taiul ca sa.! racoreasci. sa.i permita sa i~i recapete suAul.
-Nu. imposibil. este grotesc!
Nu mai conta povestea eu mormamul, avea sa.i vor-
- Y{i jue. M.a rugar sa imervin ~i pe linga matu~.
beasci mai rarziu. de indaca ce va gasi un moment po-
- Ma(U~a la? TO[ te mai vezi cu ticiloasa aia?
trivir.
- Mama, mata lumea ~tie ca rna adora ...
Lra intins pc: sob. l.a inconjurat cu perne. lini~tit.
- Fiindci vede in tine pc: fiul fratelui sau, dar uita
i~i revenea.
d e~ti ~ifiul mell. M-a Urat de la bun inceput.
- M.ai speriat. i.a repro~ar ea cu hlindere.
- Mama ...
- Iarha rea nu piere.
- N-are a face! Nu asta e problema! Oed tll spui
..Aia sa fie! Nu am chef sa fiu vaduva pentru a doua
ca ...
oara."
- Da, faliI meu vitreg mi-a spus ci ar dori sa fie
S.au {inur mulra vreme de mana privind lumina ro-
inmormam3r ahituri de tine in mormantullui rata.
~iatici a apusului de soare. Apoi d s.a intors spre ea ~i
- Ceco~mar!
cu 0 privire serioasa i.a spus:
Revoltata. furioasa, ell parul valvoi, S-3 napustic spec
- ~ vrea sa iri spun ceva care nu.mi da pace.
biroul so{uJui cit hotarata sa fupa aceasta raeere politi-
,.All! lar 0 sa rna ornoare ell cavoul ~i, data fiind star-
coasa ell care ii acct:ptase pana 3rund toare extravaganfele.
ea lui. nu am cum sa..! contrazic."
Adeseori avea impresia ci formeaz.i un triunghi arooras,
- DOl. dragul meu? i.a raspuns cu voce calma.
eel de-al doilea sol al ei era pasionat de eel dim:ii, dar de
- Poarta.i numde.
data aceasta intrecea masura ... in mijlocul unui caVOll,
- Poftim?
eel dispiirut nu mai era 0 aminrire, devenea un trup.
- Ia numde fostului tau SOl.
Urmau sa sc: intalneasci tori trei, ea ~i cei doi so{i ai ei,
Cu ochii plin de lacrimi. a simrit ci se sufoci.
zlcind pc:ntru wtdeauna in a~i cripta.
- Ce spui? Ma alungi?
Gnd a intrat in incipc:re, I-a glsit zicand ~i gi6.ind
- Nu, draga mea, te iubesc mai mult ca niciodata.
pe covorul persan.
~ vrea pur ~i simplu ca in societate. COl sa evoci geniul
- 0, draga mea ... ai venit 101 timp ...
lui ~i iuhirea mea wtodad., sa re recomanzi Constanze
I sc facuse iar:'qi rau - i sc intampla tot mai des de ceva
von Nissen. vaduva Mozart.
timp. Nu era de mirare ci dc:venise obsedat de moarte ~i
de monumente funerare.
tn timp ce se apropia de d. fa{a i s.a luminat. Bietul
om! at de muir 0 iuhea ... Ochii lui hanali striluceau
de hucurie privindu-~i soria.

130
_ Zau, 0'43" nu qti obligatii sa pieni fiecare par.
(ida...
Adunandu-~i ~ii~i valet ii, biiiatul ell trieou de cu-
loacea circ:~ei ~i-a privit matup ell bJindete. Aceasta a
frematat de indignare, pe jumatate premcutii ~i pe juma-
tate sincera.
_ Sa ~tiica nu 0 fae inadins. Fie nu rna pricep, fie
e~ti tu foarte bun.
Jonas a zambito nu foarre coovins, ~i
a inceput sa
amestece col.tlite.
Alba se uita la adolescenrul slab, cu brate lungi, cu
maini subtiri, ~r (ufCC!ltepe covorul de lana: d~i eraun
juciror priceput. nu avea dexteritatea edoe obj~nuiti sa
joace cirti; nid rapid. nid precis, nid macar remal sa fad
gesnui largi c:are imprcsioneaz.a felde,le amesteca indiferent.
Ea apreda fapml ci d nu cidea in capcanele tine.
cilor. Cll 0 gratie nonplanta. evita trucurile obi~nuite,
docinta de a epar3. JUminea politicos. Nu at fi deprins
veeun gesr necuvincios nici dad ar fi fosT crescur de cei
mai rai escroci.
A i2bucnh in ras.
_ Ma intreb dad vreunuia dintre noi chiar ii place
sa joace.

135
Imrigar, Jonas a inilpr frumea, iar parul blond ~i Sa ~tearga gafa. Sa nu-i lase timp sa se gandeasci la ne-
bogar is-a unduic. norociri. ..
- Cum ar fi sa ne dam seama inu-o zi ci nid unuia A t~nit spre fereastcl.
dimre noi nu ii place sa joace toei sau belma, dar ci se _ M-am plictisit de drri! Ce ai zice de 0 plimbare?
preface penuu a-I mul{umi pe cdalalt? a explicar ea. EI A privit-o surprins.
a onar: - Prin upadl?
- Dar sa ~rii ci mi-ar placea un lucru racuc de dra. -D .
gul t3.u. Era indntara de surpriu lui. Propunandu-i sa iasa.
Declara{ia adolescemului a induio~ar-o. Ce frumos nu se purta ca foarte prudenta lui mama care il tinea in
era, cu buzele lui pline, 101 fd de ro~ii ca tricou!... pantecele dldut al easeL
- ~i mie 101 fel... a >ptit Alba lupclnd imporriva - N~. 0 sa aluneeam ...
emo{iei. - Sperl
Dare de ce nu erau barba{H asemenea lui? Puri, sim- - Gau! Vin!
pli, aren{i, genero~i. lesne de iubit. De ce se in{degea La fel de nerabdatori precum ni~te ciini sco~i la plim.
mai bine cu neporul ei dedt cu propriul fiu? A scuturat bare. Alba ~iJonas au luar la corrob.iit dulapurile ~i. ime-
capul ca sa alunge aceste ganduri ~i a srrigat: diar ce au gasit haine potrivite. ~i-au pus hanorace, mlJll~i
- ~ti un vrajitor! cilduroase ~i cizme imblanire ~i au iqit in graba afara.
-Eu? Frigul i-a inrampinat viguros. ronic, la iniltimea ~-
- Sau un magician. repca.cilor lor.
- A, da? ~i ce magie am racut? Au inaintat pe poteci t:inandu-se de brat.
Apleclndu-se, I-a dupit de nas inaime sa rispunda: Era 0 dimineati straluciroace. Soarele lumina un cer
- Ai furat inimi. rara nori. In jurullor, zapada facea sa dispara srancile,
In a~i dipa Alba a avut impresia dez.agreabila ci iazurile, drumurile, poienile; rofUl era alb, falezele ~i
nu a gisit tonul potrivit. rara indoiala pentru cl se stra- dealurile. 0 albea{a in care erau incrusrate dteva ease, 0
duia sa z.imbeasci sau exagera cu vesdia. albeata pe cate 0 zgariau, id aeolo, pilcuri de mesreceni
Privirea lui Jonas s-a intunecat. Chipul i s-a crispat. pitici, a albeata s~iati de ascuti~urile negre ale piraielor.
- Uneori chiar ~ vrea, a Jptir d. cu un rictus amar Sub ei, marea i~i arunca rasuflarea, un iz putemic de
in coltul gurH. imorcand ochii spre fereastra. sare ~i de alge, un miros alimentat de imensitate.
Alba a rresarit. Ce tampita fusese! Tocmai intelesese Jonas a tresarit.
proscia imensa a afirmatiei "Furi inimi!" Exact ceea ce _ Ce crezi: suntem la inceputul primaverii sau la
nu trebuia sa-i spuna unui baiat care ... sfar~itul iernii?
S-a ridicat cu t:implele zvacnind, brusc stapanita de _ 21 martie este doar mijlocul iernii. Soarele se ri-
darinta de a 0 lua la fuga. Trebuia sa creeze a diversiune! did, dar barometrul nu. Mai sunt geruri ~i ninsori.

136 137
- imi place aral de muIr pra mea! a exdamat Jonas. - Inundalii?
Alba a zambito Ce termeD de compara{ie are acest _ upada ~i gheap se vor topi din cauza lavei. na~a.
biiar, care nu ~i-a paTaSit nidodata insula? Emuziasmul Acum se mai Iini~tise: casura nu era in acea regiune!
lui exprima aJtceva: ci iubea viaI3, ci se bucura sa tr.i~ Gandindu-se la asta. ~i-a dat seama ca trecuse cu ve-
iasci dqi, daci te gandeai I.dima locala. lCecea prio derea soarta fermierilor. Fiindci locuinra ramanea pustie
momeme grele. de-a lungol anului, generalizase prost~te. ignoclndu-i
A sunat un mobil. Cu mi~ciri incetinile din cauza pe eeilalri islandezi, instalali in imprejurimi. Munca lor
man~ilor. Jonas a faspuns ~i I-a salutat pe RagnaT. rrje- era in perico!.
tenul Sall. _ Ai vreo idee despre consecinle? a intrehat ea.
Ascultandu-I, a palit. - Geologii spun ci va dura ccva.
Alba s-a nelini~[it. _ Am sa merg acolo. Maine a parnesc la drum.
- Ce se intampla.? I-a luat hrafulluiJonas cu vioiciune, COl ~i cum I-ar fi
- Eyjafjoll s-a trezit. luat cu ea in cilatorie.
- Ce? Vulcanul? aliva metri, baiatul a mees in ritmul sau, apoi I-a
- in noaprea asta ... sim{it ci incepe sa goiraie. ci ramane in urma.
Jonas ~i-a cduat conversatia ell Ragnar, ascultand ce S-a intors: Jonas, foane palid. cu buzele steanse, ex-
ii spunea acesta. tn ace! minut. Alba s-a panical: .,Ca- pira fUioare de abut.
sup"! Casa copiliiriei lor, a ei ~i a surorii sale, se gasea in - Ti-e rau, Jonas?
regiunea dominata de Eyjafjoll. Suferise din cauza mi~- _ qti mult prea rapida pentru mine.
cirilor seismice? A ~uvoaie1or de lava? A ploii de cenu~a? "Se opre~te mai des decat inainte, lucrurile se inrau-
Se agita sub privirea lui Jonas, cilcand upada, co- tatesc". ~i-a spus ea. "Am racut 0 prostie propunandu-i
ple~ita de spaima. Vulcanul dormea de doua secole, ~i in sa iasa? Katrin are dreptare sa il {ina inchis in ca.d.. Sa ne
timpul acestui somn generariile familiei sale traisera in intoareem repede. Ma rag, nu repede, ci cat mai incet
cisula de lernn cu acoperi~ul de lut ~i iarM ... Desigur, cu putin{a."
pentru mama ~i pentru sora ei, cisup. devenise un loc Odata a;un~i acasa. Alba a propus sa bea 0 ciocolata
unde petreceau vacanp ~i unde stiteau treizeci de zile pe calda. La 0 ce'4ci aburinda, in bucitaria cu blaturi de
an, depane de ora~. dar acele zile erau minunate, im- ote! neted, ~i-au rduat pita.vrageala.
pregnate de trecut, de istoria seculara a 6lafsd6nir. _ Nu ar trebui sa spun asta, dar imi plac catastrofe!e
Jonas a inchis ~i s-a grab it sa i~i informeze matup: naturale.
- S-a instituit starea de urgenra. A fost 0 ecup{ie in - qti nebun?
valea Fimmvorouhals. Locuitorii din satul Fljotshlio vor _ lmi place sa vad ci natura e puternici. ci ne umi-
fi evacuali din cauza inundaliilor. I~te. d ne amintqte puterea d, ci ne pune la punet.

138 139
- Atunci, hun venit: Islanda este {ara unde trebuia - Sau cum pofi sa dormi rimp de 0 suta optzed ~i
sa te "3iti. ?pre de ani? a lprir Jonas.
- Crezi, na~:'i. ci pmcm alege? Crezi ci suBerul Surorile s-au privir una pe alta. Alba a eispuns intre-
nostru survoleaza lumea. 0 ohserva iar apoi decide: ..Am barii lui Karrin inaime ca aceasra sa fi apucat sa des-
sa cobor aeolo, pe aed petie de piminr, in familia aceea ehida gura.
6inclci mi se potrivesc"? - Ma due maine. Am sa vad care e simafia ~i ce pe-
- Unii asta sustin. rkole ameninfa wUla.
- Sum sigut. Eu ~iingerul Clfe se ocupi de mine - Mulfumesc. Alba. Cisup, dad ...
am consiclerat ci ru ~i ell mama sumeti singurele per- Katrin a tacut, Alba nu i-a continuat fraza. Nu au in-
soane capabile sa primeasci ap 0 pl~. dciznit sa spuna ci. odatii cu disparifia wUld. familia
Alba a ro~i[. N u ~tia dad adorn sau detesta ceca ce ar suferi in mod simbolic. Deja nu mai erall dedt ni~te
rocmai spusese ncpotul cit iar ana 0 hulversa. Jonas 0 Sllrori. ci fiecare na.scuse doar un copil. iar Jonas mai
deconcena din ziua in care venise pe lume. clnd, la ma~ avea pUlin de ...
[emicale. il primisc din brafele lui Kanin, epuizati. ~i I-a - Vii cu mine in camera mea? ~ vrea sa ili arat
ni~te lenjerie de corp pe care am Cllmparat-o de la Paris.
putut privi. lnci din primul sau minut de via Ii, baiatul
Lucrand pentru Comitetul Imemafional aI Crudi
hoclrise ci va avea dOlla marne, surorile 6lafsd6ttir. ~i
Ro~ii, Katrin cilatocea mult. mai ales in Europa de unde
amandoua au foS[ de acord. Unrori. necunosculii se
aducea cadouri pentru sora ~i pemru fiul ei.
mirau ci exista 0 leg:itura afaf de intensa imre nepot ~i
- Ah, voi ~i lenjeria voasua! E 0 fila de fete mania
mittqa, dar acea.sta venea de la sine. Ond, opt ani mai
pemru dantde ... a bombanit Jonas.
taniu, a nascut ~i ea un baiat. pe Thor, Alba ~i-a pasuat
- Mai ~teapt3. vreo doi ani ~i ai sa vez.i cilenjeria
rolul de a doua mama a lui Jonas.
fetdor este ~i 0 fila penteu baie{i.
De afaci s-a auzit un claxon. S-au incrumat. Cine
S-au retras la eta;, in camera lui Katrin, au inehis u~a
venea atat de devreme?
~i s-au ~ezat pe pat. Evident, Katrin nu avea de aratat
Katrin a patCUns in indpere. voluhila. cu obrajii nid sutiene ~i niei chilofi, s-a folosit de in{e1egeeea din-
ro~ii. zdranganindu-~i nenumaratcle ehei pc care Ie avea tee de ca sa poata vorbi f.iri manori.
mereu in buzunar. - Alba, sum foane ndini~tita. leri Jonas a fost su-
- Intalnirea de dimineafa a fost anulata; ~i ~edinta pus unor investiga{ii multiple la spital. Am primit in
de dupa aceea. Am profltat sa yin sa va void. Afi aflat, nu? dimineafa ana un raport alarmam de la doctorul Gun-
- Eyjafjol1? naesson: malformafia cardiaci s-a accemuat, inima lui
- S-a trait dupa 0 suta optzed ~i ~apte de :lOi!Cum Jonas cisca sa se opreasca in curand.
sa te tr~ri dupa 0 sura opneci ~i ~apte de ani de - Infdeg. La cincisprezece ani nu este capabil sa
odihna? depuna efoct flzic. ca un barran.

140 141
- Gunnarsson crede ca (eehuie sa primeasca un - Nu e~ti singura care munce~te! Desigur, nll sunt
transplant cat mai cerede. Dad nu ... un inalt funetionar international. cu toate acestea ~i eu
- Karcin, repc{i asta de luni de zile! Cc purem face? w:buie sa-mi ~tig existenta.
- Jonas este inscris pc 0 lina de ~teptare. dar nu - Alba. un artist ca tine esce mai tiber decit mine.
exista donatori. Sumem in Islanda. 0 {ani ell trei sure de Poti sa faei i1ustratiile pentru ciqile de copii oriuncle.
mii de locuitori! - Adevarat. Dar iti dai seama ci am un sot.
- Atunci inima pe care 0 va primi nu va fi neaparat Katrin a plecat privirea.
islandci. Adu-{i aminte ci profesorul Gunnarsson fie-a - ~i. in al doilea rand. am un fiu, un adolescent
explicat ci in zilele noasrre inima se poarC' transpona ell care. in fdul sau, imi da tot atatea motive de ingrijorare
avionul. .. cat Jonas?
Kanin a mmas Cll privirea in pamam apoi a ~optit cu
- T oort'tic; praaic. lucrurile StaU alrfd: organde do-
o voce tremuranda - vocea ei adevarata, fragila. care nu
nate ciU.torese in imeriorul prii sau al unci {ari limitro-
avea nimic de a face cu cea autoritam, de femeie angajati
fe. Niciodata de pe un continent pe aim!' Inci ~imai
in politici:
putin de pe continent pe 0 insula salbatici situ:ua hat
- Nu iti cer asta din egoism. Alba, nici pentru a rna
depane ... Jonas 0 sa moara. Alba, Jonas 0 sa moara dad
convinge ci sunt mai importanta dccit tine. iti cer asta
nu faeem ceva. M;i imreb ...
pentru ci singura nu voi re~i. Ti-o cer pentru ca ope-
Alba a infeles unde harea Katrin. I~i cuno~tea sora: catia sa fie posibila. Penrru ci tu detii solutia. Pentru
cakulau.. Buna, generoasa, avind cde mai hune inten{ii. Jonas. Alba. numai pentru d.
dar calculad .. Inzestrata cu 0 mime de tactician, conduce Alba s-a gandit la Jonas ~i brusc. eternul conflict care
o discutie imima ca pe 0 ~edinta de profesioni~ti. o despar\ea - 0 lega - de sora ei adorata a trecur in plan
- Da? a insistat Alba. secund. Un sentiment de urgenta i-a uscat gam!. Jonas
- Ar trebui sa mergem in Europa. Sa iI mutam pe risca sa moara.
Jonas la Paris ori la Geneva. Acolo, materna tic sum mai - Am sa rna gandesc.
mllhe ~anse sa gisim un donator compatibil. Alba ~i-a sarutat sora pe frume ~i s-a ridicat.
In acee~i dipa, Alba a imuit ceea ce sora ei ii dezva- - t,i jur ci rna voi gandi la asta. Dad i s-ar inram-
luia ~i ceea ce ii ascundea: pia ceva lui Jonas al nostru. eu ...
- Noi? Explica? Noi, adici Jonas, tu ... ~i cu mine? Frau s-a stins.
- Desigur. tn acd moment Katrin a ~tiut ci Alba se hotarase.
- Vrei sa vin cu voi in Europa?
- Da, te cog. Pana ce Jonas va primi transplamu!. - Ai observat ci iti vorbesc?
Fiindca eu voi dlatori mult in cominuare. Alba, din pragul camerei. ii vorbea lui Thor, fiu! ei de
Alba a fulgerat-o cu privirea. paisprezece ani care ~i privea computerui wa sa-~i arunce

142 143
ochii asupra degeteior care se mi~cau rapide, ~oare, eu care nu exisra decat in eea reall, mai esenfial sa cisap~ti
virtuozitate pe comenzile jocului. Prins in([-o lupcl vir- du~mani fietivi decat sa ifi asculfi mama.
tuala, parea sa nu~~ifi dat seama de prezenp mamei sale. Cum Thor ingana 0 melodie, incantat de lovitura pe
Aeeasta a eominuat pe un (On ~i rnai acru: care tocrnai le-o daduse adversarilor, Alba a explodat.
- Care este problema ta? qti surd? qti prost? Ai - Regret ci nu tcairn In Sratele Unite deoarece
uitat ca de mic ~tii sa vorbe~ti islandeza? aeolo ~ avea dreptul de a purta 0 arma. lar in acest
Thor (Ot nu reaqiona, eu oehii fixati pe eeran ~i moment mi~~ indrepta pistolul spre tine, fie fi-ar fi
ci~rile pe ureehi. Dt; tuni de zile Alba nu-~i vazuse fiul &ici sa nu te omor, ai face pe tine in pantaloni ~i noi
am putea, in srar~it sa starn de yorba! Da, Thor, cu 0
decat albastrui pentru ca, inchis in aeea incipere, nu
arma afintita asupra ta, ai fi obligat sa ili prive~ti mama!
primea decat lumina turcoaz a eomputerului sau.
- Sau ai parasit spcda umana? Te-ai mutat In lu-
o mana a prins~o pe Alba de talie, 0 gura i-a acios
gaml, ni~te ~olduri s-au lipit de fesele ei.
mea ta virtuala ... Thor, eu tine vorbesc!
- Alba, ifi dai seama ce spui? i-a ~optit Magnus la
Urlase.
ureche.
Indiferent, I~i canaliza Intreaga energie spre joe.
- Da! A. .. nu.
Repro~andu-~i mustrarile, a continuat pe un ton mai
Mirosea bine ... ~tiind ca se va inmuia repede daro-
calm, care totu~i, fierbea de irirare:
rita imbcafi~arii binefacitoare a sOfu1uiei, a mai aruncat
- Thor, tu nu mai aparfii familiei tale. Am impresia o ultima fraza Inveninata.
ci nu mai am fiu. - in orice caz, clnd povestesc ceva, imi dau rnai bine
Thor s-a tras indarat strigand: searna decat el.
- Rahat! Au privit adolescentul care, plonjat Intr-o lume vir-
Apoi, re~ezjndu-se, a Inceput sa pianoteze tasteie tuala, nu Ie acorda nid 0 atentie.
incordat, contrariat. - Nu avem un fiu, d un pe~te intr-un acvariu. lar
Supararea Albei s-a transformat in ironie: eu detest pe~rii!
- Vai, dragule, ce se intampla? Ai fost atacat de un - Alba, reiaxeaza-te!
monstru cu blana verde? De un cavaler din Evul Me- Sub pretext ci vrea sa 0 lini~teasci, a inceput sa-i
diu? De un soldat de pe planeta Zunugol? maseze sanii. De~i mari, degetele lui eu mi~cari delicate
Thor a apasat pe un buton de pe tastarura ~i a pufnit se opreau asupra celor mai sensibile puncte. "ee egoist!
de bucurie, victorios. N-are chef sa ma lini~teasci, nu se g:inde~te decat cum
Alba s-a prelacut ci aplauda. sa mi-o traga!" A fost ispicita sa-I respinga clnd doua lu-
- Bravo, tocmai fi-ai crescut imunitatea a~teptand cruri au oprit-o: vederea deprimanci a lui Thor piano-
nemurirea ... Evident, este mai uril sa te~ti inu-o lume clnd frenetic pe tastatura computerului ~i mirosul sOfului

144 145
ei, abur de para coapra fi iute care, din prima zi. a tn- Magnus s-a stcimbat, evaziv, mormait, apoi, sastisit,
Ia.n{uir-o de trupullui purernic, musculos, amigaror din a luat lingura fi spa servit.
punct de vedere sexual. - Ce faci? Nu-I aftepti pe Thor?
Ca nifte copii care se ascund de parintii lor, au dis- - Mi-e foame.
parut tn dormitor. Oricum. fi dad ar n ars casa, Thor - Abandonezi regulile noastre de via{a?
tot nu fi-ar n dar seama ... - Asculta, Alba, Thor rna seoate din cibdiri, iar tU
Dupa giugillieli fi un dUf, Alba fi-a regasit puterea incepi sa rna enervezi.
de a infrunta viap Cll.zi de zi fi a anuntat vesdl d va Dupa ce a rostit aceste cuvinte care se voiau defini-
pregati dna. tive, a dus carnea la gura.
in fa\<! unei asemenea marianii, in capul Albei se
Clnd pasrrama de mid fi carrofii cu sos bechamel au ciocneau mii de idci: "Gnd vrea sa se culee cu mine, e
fost gara, i-a chemat pc Thor fi pe Magnus. Magnus a mult mai politicos", "I se cure de educa{ia fiului nos-
aparut imediat, dar Thor nu s-a prezentat. tcu", "Maimutoi nenorocit, nu te gandefti decit la buna
- Poti, le cog, sa ve-lidaea nul tau nu a murit cumva? fi la scula", "Uneori il urasc", "Dad urc in camera lui
Magnus s-a dus in camera lui Thor, i-a cerut sa vina Thor, il bat" ...
la masa, 5-a intors, a luat loe fi s-a pregiitit sa manance. A {afnit de pe scaun, a iqit pe hoi, a deschis ufi{a ta-
increzaroare, s-a ~t in fata lui, afreprand inainte sa bloului electric fi, cu un gest sec. a optit curenrul.
serveasca. Apartamentul s-a cufundat in intuneric. A urmat 0
- Te-a auzit? secunda densa, bogata, intensa, savuroasa pentru Alba,
- Afa credo care fi-a redobandit respecrul.
- A inteles? Apoi a auzit 0 smiorcaia1a de adolescent:
- Nu friu. - Rahat! Ce se inclmpla?
- Nu re ingrozqte sa ai un zombie in Joe de fiu? "u voce oribill! Nazala ... cu sc:ipari iotte ronul grav
- Crizii de adolescent. E clasic. 0 sa se aranjeze. fi cel ascutit ... Nu este voeea fiului meu."
- Ce ftii tu? Pe vremea noasrca nimeni nu avea - E 0 pana de curend
computer. ,,~i {ipa din camera lui flta sa se mifte, molusca asta!"
- Aveam tigiirile, iarba, alcoolul ... - Alo! E 0 pana de curent! Alo! E cineva aici?
- Doar nu vrei sa spui ci. fiul nosrru se drogheaza "Cred ca un copil normal fi-ar fi 5trigat tatal sau
cu informatica? mama. EI intreaba dad este cineva. de parca at locui la
- Ba, da, inrr-un fel. straini.
- ~i nu reaqionezi? - Hei? E dneva care sa repare siguranp?

146 147
"Ia mai du-te naibii, puiule." Thor ~i-a dus cealalta mana la frunte ca sa arate ci
Thor a ie~it din camera lui ~i a inaintat pe coridorul Alba 0 Iuase razna ~ia racut cale intoarsa.
intunecat. Clnd ~i-a zarit mama, a oftat: - Thor, unde te dud?
- AI cam fi cazu!. - Merg sa imi iau ni~te lucruri din camera.
- Sa ce? - Thor, am ceva de discutat cu tine ~icu tadl tau.
- S-o repari. - Nu mai raman intr-o casa in care sunt lovit.
- Crezi ci pentru asta sunt aici? Alba a alergat in sufragerie ~ii-a spus lui Magnus:
Adolescentul a deschis gura. "Hodrat Iucru, nu-l da - Faceva!
min tea afara din casa." Magnus, cu fata posomorata, a strigat cu 0 voce le-
- Da, da, Thor, ai auzit bine: cam dne crezi tu ci ne,fi, insufident de ferma:
sunt? Mama ta, sau cea care da drumul la curent, cea - Thor, unde te dud?
care plate~te factura ~icare va apasa pe buton ca sa pori - La bunicu\.
tu sa 0 ~tergi la jocul pe calculator? Alba ~i-a zgallait sOlul de umar.
Thor era uluit. Alba a hotarat sa profite: - Nu-i da voie! Interzice-i!
- La masa. Am ceva sa va rog, pe tine ~ipe tatal tau. Magnus a oftat.
Thor a scos un sunet obscen apoi, incipa~anat, s-a - Mama ta ~icu mine nu prea suntem de acord ...
apropiat de contor ca sa apese pe butonul verde. Alba Thor a trecut pe hoi ~ia ~uierat:
i-a oprit bra~u1. - Cu atat mai rau. Salut!
- Nu pune mana, este siguranp mea! U~a s-a inchis cu zgomot.
- Te-ai dilit? Furioasa, Alba I-a ironizat:
- Cum de ~i-ai dat seama? De cand? A trecut cel - Bravo! Ce tad! Cara autoritate!
putin 0 luna in care nid nu m-ai privit, nid nu mi-ai - Da-mi pace, Alba. Crezi ci tu e~ti mai breaza, tu
vorbit. care e~ti isterici ~iiti ameninli fiul ci j~ivei cum para 0
Thor a incercat sa ajungii din nou la tabloul electric. arma, care ii opre~ti curentul electric! N-am vazut de
De data asta Alba I-a lovit rapid peste mana. Thor a sa- cand sunt un comportament mai tembel. ..
rit indarat, masandu-~i incheietura. S-a ridicat lasand sa cada scaunul in urma lui.
- Dar ... m-ai lovit! - Unde piecH Magnus, iti interzie sa pleci! Unde
- Da, ~i rna bueur ca ai observat! piecH
- Nu m-ai mai lovit nidodara pana acum! - La sala de sport. Am sa mananc un sandvi~ acolo.
- intr-adevar, poate ci am gre~it. a Iuam de la Apoi am sa alerg, ca sa uit infernul pe care il rraiesc aici.
capat? U~a s-a inchis pentru a doua oara cu zgomot.

148 149
Alba s-a pcib~it pe scaun, linandu-~i capul imre De bucurie, inima ii batea ~i mai tare.
maini. Zipada. stanci, mUfehi. norai. lava faclmilara. pa-
- Of, Jonas, cat de fericiti vom fi noi doi in Eu- mamul emitea diferire 1.gomorefamiliare sub bocanci.
ropa ... o ora mai taniu, a zarir disup, ghemuita ca un cuib
printre sranci. Se ridica neatinsa.
A dOllazi, drumul pe coasta a fost de ajuns ca sa 0 re- in acea dipa. Alba ~i-a spus ci exagerase perkolul
confoneze. Pe masura ce camioneta trecea dealurile, Alba erupriei. aHara destul de departe de acest loe; fari indo-
simrea ci se unqte cu lumina, cl se top~te in natura. iala i~i invemase un pretext ca sa vada casa...
In jurul ei era 0 simfonie de nuante de albastru, ocea- Briza 0 mang.iia, mai mult 0 respiratie a aerului de-
nul inlins la orizom, albastrul violet al cerului, opalinul cat 0 adiere de vam. S-a oprit pemru a contempla peisa-
ghelii, cobaltul paraurilor, cenu~iul rocHor. albastrul des- jul. Inspirand profund. era convinsa ci aici ii este locul.
chis al gudronului ~i, in fine. dominama, dqi subliata, Islanda nu era capatullumii, cum pretindeau americanii
nuanla de bezea a zapezii. ~i europenii. ci punetul in care se concemra lumea. 0
La radio erau ~tiri despre eruPlie: continua. eraterete lume alimenrata de vanturi care veneau atat de la Polul
de lava se inrnulfeau dar, pemru momem, perieolul nu Nord cat ~i din Africa. din Alaska ~i din Rusia. un pa-
parea sa se fi imensificat. mant dorit de pasarile migratoare. de randunele de mare,
Cand a pamit Autostrada 1 care inconjura Islanda, de rate ~i de g.qte. un parnam unde se opreau. dupa 0
folosind drumuri care nu fusesera deszapezite. a riscat lunga cilatorie. bu~tenii plutitori venili din Norvegia.
de mai multe ori sa ramana cu rolile prinse in zapada, a Casa 0 ~tepta, falada ei de un ro~u sangeriu comras~
inaimat prin troiene cit de mult a putut, apoi. clod ~i-a
rand cu cenu~iul dealurilor austere.
dar seama ci putea sa ramana inlepenit;i, a oprit moto-
Bagand eheia veche ~igrea in broasca, Alba a consta-
rul ~ispa decis sa continue drumul pe jos.
tar ci tencuiala se cojea sau se sraramila. 0 idee penttu
Dupa vreo optzeci de p~i, a observat ci nu are mo-
la vara... 0 sa iI roage pe Jonas sa 0 insoteasd. se vor
bilul in buzunar. A facut cale intoarsa. s-a uitat in ma-
distra mult renovand vechitura asta - in fine. dad Jo-
~ina. a scotoeit primre banchete: nimic.
Un strigat i-a ie~it printre buze. Ce ple~di! Nimeni nas va primi transplamu!.
nu 0 va putea contacta astazi. Libera. despovarata! Ne- U~a s-a deschis greu din cauza lemnului intepenit de
glijenla ei ii oferise 0 adevarata zj de singuratate. Putea ger. apoi Alba a intrat in casa redescoperind mirosul de
sa dispuna cum dorea de timpul ei. ulei de tampa, de ~unci agapra deasupra chiuvetei. de
Cu inima u~oara ~i-a rduat ascensiunea. reamimin- fan din saltdde pc:care Ie scoreau vara ~ipe care srateau
du-~i de exaltarea din copilarie. senzasia de a fi minuscula ore imregi bucurandu-se de ziua polara.
in fala naturii imense, eliberata. ura sa 0 poata gasi ci- Ca sa nll moara de frig a faCUtun foc zdravan, apoi a
neva. in perieol... Un deliciu. o.cur putina ordine. Fara sa i~idea seama, ziua a trecut.

150 151
Dad nu ar fi sim{it nevoia sa curete 0 lampa suspen- apoi s-a horarat sa se inward. Observasera Magnus ~i
data nu ar fi observat d afara se inserase de ore bune. Thor absenta? Magnus pcntru ci trebuise sa pregateasci
Ca de hecare dara clnd ajungea la cisup., nu simtise ci se cina, dar Thor ...
dusese amiaza! Si fie oare fiindea reintra in timpul copila. Tragca de u~ grea de sticla din hoi clnd a auzit 0
rid, acea perioada meditativa care se des~oara la ne~ portieci de m'4ina uantita, p~i gcibiti ~inumde ei sui-
sflllit, asemenea unei umbre a eterniti{ii? gat in noapte:
A mai profitat de escapada ei, nemi~cata, izolata in -Alba!
mijlocul imensitatii tenebroase de palpairea ro~iatiea a Intordndu-se, a vizut~o pc Katrin cu fata schimono-
Hacarilor. sita de plans, eare se indrepra spre ea c1atinandu-se.
La ora Opt a stins focul, s~aasigurat de mai multe ori - Alba ... Alba ...
d nu au cimas taciuni in cen~, apoi, regretand, a in. and a fost langa sora ei, Katrin s~a pclb~it in bra-
chis U ~is~aindreptat spre locul unde i~iIlsase m~ina. {de ei ineapabila sa scoata 0 vorba.
Drumul s-a dovedit mai greu de strabatut declt la Jus, Alba a intdes ci i se inramplase ceva lui Jonas. Era
fiindci in bezna de cerneala nu mai vedea pe unde bolnav? Era... mort? Dumnezeule, numai sa nu~1fi lisat
p~e~te. inima.
De indata ce s-a ureat in m~ina ~is-a incilzit, a aprins ~i-a suins sora in bea{e,consoland-o deja, ~ia ingaimat:
radioul ~ia demarat. _ Spune-mi. .. spune-mi... re rag ... spune-mi. ..
Un buletin de ~tiri didea infonnatii despre eruptie, Karrin, draga mea, re rag ... spune-mi.
autoricltiJe anuntau ci se ridica interdiqia accesului spre Karrin, care de obicei nu-~i pierdea cumpatul a in-
vulcan, ceea ce era un semn ci situa{ia se ameliora. cereat de ma.i mulre ori, dar nu a.reu~it.
Alba a mers tara graba, lasand gandurile sa-i hoina- Alba a intdes ci se intamplase ceca ce era mai cau ~i
reasca in voie. Dnd noaptea a acoperit peisajul, s~aima. a inccput sa plangi in tacere ... Bietul Jonas ... Nu avu-
ginat la Geneva - Kauin avea 0 sumedenie de rdatii la sese timp sa devina adult ... Suferise... fusese con~tient?
sediul Crucii Ro~ii- intr~un apartament cu vedere spre Ab, Jonas ~ibuzcle lui frumoase ... Jonas ~igrija lui dra-
lac, in dmp ce it ingrijea pe Jonas dupa opcra{ie. in fond, gasroasa... Era r~oltator.
sara ei avca dreptate, nu exista nici 0 problema din punet Katrin is-a desprins din bratcle ei, a respirat, ~i-a fi~
de vedere profesional, desena la fd de bine in Elve{iaca ~i xat sora mai mici ~i,cu un efoft supraomenesc, a ~oprir:
la Reykjavik. lar in ceca ce ii privqte pc satul ~i pc fiul - Thor e mort.
ei... nu meritau sa ramana cu ei. S-a distrat numindu-i - Cum?
Thor Indolentul ~iMagnus J...a.;;ul. Alba a inghept.
La intoarcerea in o~, ca sa ~i subliniezeindependenta, _ A avut un accident azi-dimineata. Ie~ind din casa
a :cibovit sa bea 0 eafca cu fri~ci intr-un bar de noapte socrului tau, scurerul i-a derapat pe 0 poqiune de ghea{<i.

152 153
A fost acuncat ~i ~i-a spart capul de un staIp. Nu avea Se multumea sa aJitepte inmormamarea lui Thor.
casci ... A ... murit instantaneu. ~tepta.
Alba i-a acuneat surorii ei 0 privire teribila. Oehii ei Sa fie acolo, s3o-1inso\easci pe Thor pe uhimul drum,
spuneau: "Te in~e1i;Jonas trebuie sa moara, nu Thor". acesta era singura ei dorinta.
Apoi a impins u~a, a mers pe hoI datinandu~se ~i lar in afara acestda ...
inaime sa puna piciorul pe prima treapta s-a prabu~it. in aceste trei zile, Katrin a venit sa hata de mai muhe
ori la u~a camerei d, implorand-o sa ii deschida.
Vreme de trei zile Alba nu a vorbit eu nimeni. A De 6ecare data, Alba, cuprinsa de un puseu de ener.
ramas prosrrata in camera d, 3iez.atape pat, eu perde1e1e gie, sarea din pat ~i rasucea cheia in u~a. Nu Katrin!
(Case,cerandu-i lui Magnus 51 tina up inchisa, sa nu Alba nu ~tia de ceoDar nu ea. Cu atit mai mult cu clt
lase pe nimeni sa vina in vizita ~i 51 nu 0 dea nimanui la aceasta discuta indaratul u~ii... De altfd, eu dopuri de
tdefon. vata bine in6pte in urechi nu mai auzea.
Cand Magnus a venit, in repetate rand uri, sa ineerce De mai multe ori, aflata intre veghe ~i vis, i-a venit
sa ii vorbeasc:l, ea imoreea capul.
in minte imaginea lui Jonas. A alungat-o imediat. Nu,
A cineea oad d a protestat:
nu trebuia sa se gandeasd la Jonas, ci la Thor.
- Haide, Alba, ~ieu mi.am pierdut fiu!. Fiul nostru.
Totu~i nu re~ea ... Ca ~i cum i s~ar fi smuls acde
Am nevoie sa rna descarc de durerea asta.
amintiri. Sa crezi ci nu a avut niciodata un fiu. Ciudat,
Alba, aunnd cuvantul "durere", a ie~itdin toropeala,
I-a privit pe Magnus -umerii lui largi, torsu] puternic, nu?
in trei zile nu spaamdiorat nimic: tot nu reu~a sa se
gatul de taue pe care ~rpuiau vene groase; din reflex, a
respins m:iinile care se pUmbau pe coapsde sale, i-au gandeasclla Thor, insa de 6ecare dad. clnd iI evoca pc
displacut ochii lui ro~ii-Iacrimile nu se potriveau unui Jonas aparea un sentiment dez.agreabil.
brunet pasional - apoi a ohat dezolara: a mai >'3 un detaliu: nu simtea nimic. Durerea se
- Nu am nimic de spus. Magnus. ghemuise indaratul unui perete transparent, un geam
- qti suparatii pe mine ... gros de-a lungul druia se plimba; uneori dorea sa spar-
- Dece? ga acest geam ea sa primeasd a lovirura zdravana; alte-
- Nu ~tiu. ori se marginea sa observe placida aceasta durere caceia
- Nu sunt suparara pe tine, Magnus. Da.mi pace. ii scipa.
Aceste propozitii 0 epuizasera. la inmormanrare, infa~ura(a iOlr-un ~, ascunsa de
Nu, ea nu avea ce sa vorbeasca despre durerea lui ni~te ochelari imen~i, tinea str:ins m:ina lui Magnus, ju-
Magnus pentru ci nu simtea nid 0 durere. Era in stare clndu-~i rout rolul. a singura dipa, atunci clnd mun-
de ~oe. Surpriza i~i lalea otrava paralizanta, blocindu-i eitorii de la pompe funebre au apropiat co~ciugul de
emotiile ~igandurile. groapa, i s-a parut ob~n acest hau de pamant negru eu

154 1)5
buze de zapada ~i s-a temut ca lui Thor sa nu-i ne frig in tr-aha ~i Bclnd-o sa izhueneasci in hohote de plans.
larana inghelata. Apoi a ridicat privirea, a surprins zbo- Alb:l.er:l.zgallaita de feridre ~ide neferidre.
rul unui pescinq pe cer ~inu s-a mai gandit la nimic. Katrin a imbralipt-o. Magnus la fel, ~urali ci Alba
Ajungand la m~ina. s-a oprit brusc deeoncertata de revenise prinrre cei vii.
o absenla: Jonas nu asistase la ceremonie. Cum de era
posibil sa nu n venit la inmormantarea lui Thor, veri~o- Seara, Alba a rugat-() pe Katrin sa a dud sa-~i vam
rul pe care it venera? nnul.
S-a indreptat spre Katrin care statea dreapta, cu spa- and s-au prezemat I:l.servidul de reanimare, 0 in-
tde lipit de ma~ina. nrmiera muscldoasa. corpolenta ca a balena, eu din Iii
- Unde eue Jonas? mid ca ni~te fano:l.neIe-a blocat intrarea in salon ~iIe-a
- Draga mea, am aratea sa iIi explic... rugat sa a~tepte douazed de minute. cit ii va lua echipei
medicale sa termine cu ingrijirile.
- Da. da. Unde eue Jonas?
S-au dus la cantina de la etaj, 0 sala cu perelii de cu-
Katrin a prins-o de umeri feridta d putea sa vor-
loarea mandarinei, potrivita pentru ni~te copii de gradi-
bea.~d iar eu ea.
nila. Katrin i-a povestit imprejura.rile operaliei:
- Vorbe~d cu mine, in sffir~it!
- Ne-au sunat la dnd ~ine-au spus sa ne prezentam
- Unde este Jonas?
rapid la spital. Jonas ~i eu mine nu am avut dedt dm-
- Chiar vrei sa iIi spun?
pul petrecut pe drum ca sa presupunem ce se va in-
- Ded?
rampla. Tn nne, ce sa inldegi? qti anunfat ci iIi va n
- Este la spital. A fast operat. Transplantul pare sa schimbat un organ intern. d Ii se va desehide pieptul.
fie compalibil. ci 0 sa Ii se taie oasele cu fieristraul. ci 0 Ii se SCO:l.ta
ini-
Alba a simlit d eeva se indlz.qte in ea. Simlea acum rna ~i in locul ei va n eusuta 0 aha. pe scurt. 0 operalie
incintarea pe care ar 6 avut-o cu sapcamani mai inainre riscama. De asemenea. qti informat ci pot aparea com-
auzind aceasta veste. plicalii in saptamanile de dupa intervenlia ehirurgicala.
- Sunt foarte mu1lumita. Katrin. Da. sunt foane cind se stabilqte daci organismul tau accepta sau res-
mullumita ci a fost salvat. ping<:transplantul. Atunci. in definitiv, aeeasraprecipitate
Cuv.inru! nsalvat"a fost saluw. lntreaga ei sensibilitate nu este cd mai riu lucru ... te scutqte de multe are de
l~nea in :l.ccstedoua sil:l.be. angoN.
"Salvat" :l.facut-o sa inlele:l.g:id Jonas :l.veasa tra.- - Cum a reaqion:l.t Jonas?
i:l.sci... - N u-~i arat:l. spaima; voia sa rna lase sa cred ci
"Salvat" a faeut-o sa inleleaga cl Thor er:l.mort. merge la ni~te investigalii de rulina. I-am respeetat cu-
Asemena und eruplii de lava, bueuria ~i tristelea i rajul ~i m-:l.rncomport:l.t asemenea lui. Am glumit pana
S-:l.Uureat din maruntaie ~i S-:l.Uwpit, treeand una in- la capat.

156 157
- Pana 141capa.t? -Nu?
- Pana 13 anestc:zie. Alba a rispuns cu 0 voce neutea:
Kauin a stclns maxHarele, ab{inandu.se sa continue- - Ba da. Desigur.
in timp ce chirurgii operau, s.a srraduir adt de muIr sa Karrin a disparut in interiorul serviciului de reanimare,
i~idomine anxietatea. insa a vomirat de mai muhe oei pe coridoarde luminate de un neon verzui.
pe culoar ~i a fost nevoie sa ia calmanre. De dara aceasra, Alba nu putea h de acord: "Crede ci
- Cum 5e simtc? o sa-mi imbra{i~ez nepotul ascunzandu-i cl imi plang
- Bine, dupa cit se pare. Pentru moment, este 13 re- fiul mort? Am sa i-o spun imediat. Ahminteri nu eu am
animate, intubat. cu mimeroose m~inarii care it asiscl, sa.1 revad pe Jonas. ci 0 alra. Refuz aceasti rnascaradi"'.
dar ochii ii sum vioi ~i a rostit cireva cuvinte. in nd minute ~i-a ordonat argumentde ca sa fie gata
- Ce a spus? la intoarcerea lui Kanin.
- A imrebar clod vei veni. Pe culoar s-a produs 0 agitatie eeribili. Patru infinnieri
Alba ~i-a ~tecsochii. Afeqiunea pura a lui Jonas 0 alergau Ranca{i de un medic. Asemenea unor motocicli~ti,
bulversa ~i mai muir de clod il .avea daar pc: d. primii doi deschideau calea. al treilea ducea 0 cutie de o{d
Katrin i-a in{des rulburarea ~i i-a mins mana. ~i ultimul inchidea conegiul. Pe langa d, mooicuJ alerga,
- Bea 0 carea. draga mea. Am sa vld ce s-a mai in- clod inaime, clnd inapoi, cu ochii fixa{i pe unie ca ~i
ram plat fi te anu",. clnd ar fi fost vorba de 0 comoara inesnmabila.
Alba a incuvin{ar fi apoi a rosrir lent: Au emit in unghiul care indica "Blocul operator".
- Nu te ingrijofa. pot sa rna srapanesc. 0-0 sa pUngo Seena s-a produs ell fereala, dar a intrigar--o pe Alba.
- Multumesc. Alba. S-a adresat unei inhrmiere care bea un sue de moreovi
Katrin s-a indepartar fi a adaugat in momentul in la cantini:
care pacisea inclperea: - Ce se inrampli?
- Cu arar mai mult cu car Jonas nu ~tie... - A fost adus un organ pennu transplant.
- Ce nu ~rie? - De unde provine?
- ... de Thor. - Ana, doamna, eue secret. Sistemul este reglat ca
Alba a rresarir. VWndu.i reaqia, Kanin a rrebuit o cursa olimpicl. in awe lichid, organul respectiv poate
sa-i explice: fi pistrat clteva are. Chiar ~i~a, hecare minut conteaza.
- Eu nu am avut curajul sa ii spun a~a ceva clnd Alba i-a mul{umit ~i s-a lisat in voia gandurilor. Ast-
s-a nair Am vcut sa it protejez ... La clt de sensibil fd, nebuia ca 0 fiin{a umana sa moara pentcu ca 0 alta
este, cine ~de cum ar fi reaqionat? tI vom anunp mai sa traiascl. a tragedie versus un happy-end. Conform
rarziu, clnd vom h siguri ca este vindecat. evenimentdor care survenisera, Thor maare, Jonas pri-
Nesigura, a pandit aprobarea surorii sale: me~te un transplant ...

158 159
$-a ridicat. Tamplele i se umezisera, spatele i-a zvacnit. Imaginea unui om care deschidea torsul fiului sau ~i
- Thor! Jonas! ii seotoeea prin maruntaie.
Gindul a fulgerat-o: i-au transplantat lui Jonas ini- $-a fieut lini~re. Multa vrerne. Apoi glasullui Mag-
rna lui Thor. Deconcenaca, a sucir ~irasudt aeest gand, nus a revenit eu un emuziasm forpt.
apoi s-a stra-duit sa-I alunge: "Fabulez". - E posibil. ~tii, Thor avea cane de donator de cind
Katrin a revenit in inclpere. unul dintre profesori Ie vorbise despre asta. Cind m-a
- Terrnina in dnd minute. Vorbese putin eu chi- intrcbat, am raspuns ceca ec i~idorise.
rurgul ~i rna intore ca sa mergem impreuna. - Nu m-ai consulrat!
- 0 clipa! Nu mi-ai spus cand a avut loe trans- - Am ineercat sa dau de tine toara. ziua, Alba, de
plamul. dimineata pina seara! Amimqte-ti ci ai plecar ~i ti-ai
- Transplantul... acum ... patru zile, a balmajit uitar mobilul acasa.
Katrin comrariata de intrebare. - Totu~i ... 0 hotarare aeat de imponantii ...
- Miercuri? - Te.am sunar de douzed de oei, Alba!
- A ... da miercuri. - Da, dar ...
- tn ziua . - Asta ar fi sehimbat ceva? Tu ai fi respectat a1ege-
- tn ziua? rea lui Thor. Ai Ii cispuns la fd, Alba, poate mai bine
- MortH lui Thor? decit mine. Te eunosc, ~tiu ce ronvingeri ai.
Katrin a c1ipit, a aruncat un Da" ~ia disparut. - ~i pe urma?
Cafeneaua i~i pierduse culorile ~i consistenta: perelii - Pe urma ce?
pareau nesiguri, minjili de sange. Alba ~i-ascos mobilul. - I s-a prdevar un organ lui Thor?
- Magnus. am ... Magnus a ~teprat citeva secunde inaime sa cispundi:
- ~ti la spital? Cum se simte Jonas? - Dad rna gindesc, e:xisriipnse mad sa se Ii imam-
- Nu I-am vazut incl. Magnus, nu te sun pentru plat asta. Thor a fast in moarte eerebralii din cauza rra-
asta. Am ... umatismuJui cranian, restul eorpului era intact.
Nu reu~easa ingaime nimic. - Ded au prdevat organe ... Ce au luat?
- D Alb. - Nu ~tiu.
Presim{ea de indata ee avea sa rosteascl acele euvime, - Ba da. ~tii.
cl va nimeri imr-o lume in care nimic nu va mai Ii ca - Nu. ~i nu vom ~ti nidoclatii.
inaime. - Nu teered.
- Alba, te aseult ... - Asta este legea.Alba. Am fast imrebat in principiu.
Trebuia sa 0 facio Hai, curaj! am dar un raspuns in principiu. Ceea ce a urmat nu ne
- Magnus, lui Thor i-a fost reeoltat vreun organ? mai intereseaza.

160 161
- Cum? Nu am dreptul sa ~tiu dad hul meu a fost Magnus privea agita{ia ei cu un ochi sceptic.
(aiar in buci{i ~i
ce s-a imam plat apai? - De ce vrd sa ~tii ce s-a intamplat cu cadavrul fiu-
Magnus a bomhinit. apoi a continual pe un ton calm: lui nostru?
- Unde ~d, draga mea? Vin sa te iau. - in primul rand. cadavrul fiului meu este tot fiul
meu. tn al doilea rand. cind is-au prelevat organe. era
Cll excep{ia lui Karrin ~i a lui Magnus, nimeni nu VIU.
in{elegea de ce Alba a rcfuzat vreme de mai multe saptol- - Confunzi moartea cerebra1:i cu moarrea clinid..
mini sa mearga sa-~i vadii nepom!. Era ciudat ci aceasta - Nu confund nimic. Inima lui mai b:itea inca. ~i
"'4,i, care palla acum nu lisa sa tread dOlla zile rara sa i-au smuls-o.
i~i vaw hout, suspenclase relatia lor atar de stransa. UoH La srar~itul zilei. tot inliin{uind argumente inutile
s-au ganclif la geIozie - un copil IDoare, un altul se vin- ajunsese la 0 ultima g.iselnita: Thor fusese asasinat pen-
deci -, dar. de inclata ce era pusa pe taper acea.sra ipo- tm ca Jonas sa traiasci..
te:cl, apropia{ii 0 aparau pe Alba, spunand ci 0 asemenea Magnus se supara ~i 0 aducea eu picioarele pe pa-
meschinarie nu-i statea in fire. manto
Alba a reinceput lucrul. ,,Am un album de terminat". - Craniullui era rorobit. celelalte organe beneficiau
raspundea ea orieui incerca sa 0 faea sa vorheasca. De~i de 0 supravietuire asistacl, ~iele aveau sa se opreasci rapid.
era aclevarat c:i trebuia sa {ermine ilustra{iile pentru 0 - qti medic?
poveste de Andersen. se felicita ci pictura ii permitc:a sa - Mai mult dc:clt tine. care nu intdegi nimie.
se izoleze de imr~i ~i sa ramana cu gandurile ei. - Purin imi pasa de intdegerea asta. Vreau sa ~tiu!
Ocupata cu borcande ~i pensulele. fierbea. Facl odih- - Nu ai sa faci altceva decat sa-ri otra.v~ti viata.
na, de dimineap pana seara, revenea asupra ranii sale: - Viata mea e deja otra.vita.
inima fiului ei fusese pusa in trupul neporului ei rara sa Ca sa intrerupa aceste diseulii pe care ea le-ar fi eon-
o imrebe cineva. Sora ei nu credea, lui Magnus nu-i tinuat cu placere pana in zeri. Magnus trantea u~a ~i
pasa. "0 chestiune de principiu", repeta d. Barbatii mergea la sala de fitness.
sum I~i: fug de propriile stari de suAer. cramponan- Moartea lui Thor Ie distrugea cuplu!. Con~tienta de
du-se de principii! aceasta degradare. afirma eu mandrie: Cd putin. eu nu
Noaptea caura pe imernet, analiza explicariile legis- fae nici un pact. caut adevaru'''.
latorHor. punea inm:bari comisiilor de etica. disc:ca re- Totu~i. in unele seri putea sa i~i mai potoleasci. dure-
comand:irile psihologilor. se interesa de asociariile de rea sau mai degrab:i mainile lui Magnus reu~eau acest
bolnavi. Exista vreun mijloc de a trasa destinatia orga- luccu, pidea lui cu miros ametitor. parullui bruno tan-
ndor? ~i, in ciuda interdiqiei legale, un caz de jurispru- dretea lui ani mala 0 lini~teau. Vai, de indara ce placerea
den{a i-ar fi permis unui parinte sa rupa aceasta deere fusese ob{inuta iar trupurile lor separate, se g:indea la
imolerabila? Thor ~i se simtea vinovata.

162 163
Vinovad. de ce? Onor:indu.~i comanda, Alba a putOt sa se consacre
De a trai citeva minme ca ~icum fiul d nu murise. anchetd sale. Inima lui Thor batea in oorpullui Jonas?
In orice caz asta credea ea in legatuni cu vioova{ia Tot sucind pe wate fe{eJeinforma{iile, nu a gisit ade-
et ... varul, dar a descoperit cioua c:ii penfru a ajunge la d, 0
cale legala ~i una i1egala.Cea legala consta in a intra in
Jonas parasise sala de reanimare ~i fusese transportat audien{:l.la Centru) de Transplanturi. cea ilegala in a se
in salonul pentru cardiaci. De clnd aBase de moartea aU.tura unui grup de activi~ti - Liberaria - care propu-
varului sau, ii seria zilnic n~ei sale e.mailuri in care ii nea risturnarea regulilor.
povestea cu amuzamem sejurul sau la spital, ineercind Obsesia nu i-a inrunecat diseernamanrul, <4a c:i s-a
sa 0 distreze creaod portrete ~arjate ale edor din jurul dus mai intai la Centrul de Transplamuri, unde unul
lui - pacienti sau personal medical -, apoi aventuran- dintre directori, domnul Sturluson, a primit-o indaratul
du-se, prin fraze pudice, sa inteleag.'i ~i sa fie alaturi de biroului sau de metal. tn jurullui erau etalate 0 sume-
durerea ei. induio~ata de primele doua mesaje, Alba a denie de afi~e care laudau sanaratea rucerita, hecare
~ters urmatoarele mesaje rara sa Ie mai dteasci. Din dintre de propunand transplanturi in colori vii, ca in
aeele texte nu pastrase decat 0 frau: ,,0 inima straina tedamele agen{iilor de turism.
imi bate in piept, dar eu am ramas acel~i". Aceasta mar- Cand s-a <4ezatin fata domnului Sturluson, barba lui
rurisire 0 obseda. 1 se parea ci aceasta declara{ie iI mai inrunecata de trei zile i-a amintit de Magnus - inca un
omora 0 data pe Thor, negand faptul ci prezen{a inimii base, probabil ca to~i brune{ii din Islanda erau descen-
fiului sau in corpul lui Jonas I-ar fi sehimbat in mod den{i ai marinarilor basci! -. un Magnus mai slabanog
esen{ial pe acesta. Pu~ti nenorocit! Egoism in stare ~imai urat. ceea ce a declan~at a1arma in ea: ~imai ales
puca ... ai griji sa nu te enervezi. nu te arara isrerici, <4acum i\i
Dupa acde sapt:imani in care a stat inchisa, a trimis rcpro~eaz..aMagnus."
ilustra{iile pentru povestea lui Andersen ~i a observat, Apdar ~i-aexplicat cu calm sirua{ia: esre mama unui
dupa fe{de consternate ale edirorului ~i ale asistentdor copil mort care acecptase - asemenea ei ~iso{ului ei - sa
lui, ci rezultatul nu ii enruziasma deJoc. fie donator de organe ~i dor~re sa ~tie ce se intimplase
- Cd N u va place! eu nul ei.
- Pu{inteJ cam negru, nu? Depane de srilul tau _ A~i faeur alegerea cea buna, doamna, ~iva felicit.
obi~nuit. Societatea are nevoie de oameni ca dumneavoasrra.
- ~a vad eu luerurile. inainre eram 0 tembela care - Ce s-a inramplat apoi?
credea in fericire. _ Am folosit judicios auwrizarea dumneavoasrra.
- Noua ... NOllaDeplaceau desende tembelei aceleia. o via~aa fost fara indoiala salvara datoriti generozira\ii
- ~i ell adoram sa fiu tembela. Numai ca s-a ispravit. dumneavoastra.

164 165
- "Bra indoiala" ... Nu a~ putea sa fiu sigura? El a intuit pornirea femeii.
- Nu avem dreprul sa intraffi in detalii, doamna. Pre{ de 0 clipa, ochii Albei au fost lumina{i de 0 scli-
- TQ{u~i de sum in posesia dumneavoastra.? pire asasina. Totul i se parea simplu: il strangea de gat.
Domnul Sruriuson ~i-a ar.itat computeru!. iar apoi ii deschidea eomputerul. Era simplu, nu?
- Desigur, avem aceste informatii. Din motive me- o picituti de sudoare s-a ivit pe fruntea funqio-
dicale. trebuie sa purem trasa stadiul rransplamelor. narului.
- Alund spune{i-mi. in Alba frem~ha 0 bucurie uciga~a. inci zece secunde
- N u am acest deept. ~i ii va apuca beregara acesrui individ ingrozitor.
- Va cog. Un paznic a intrar fati sa bata la Lqa.
A ditinat din cap ~i un pic de matreata S-3 scuturat _ M .a{i chemat? Este vreo problema?
pc haina lui de culoarea antracitului. Agentul de paza dep~ doi merri ~i i~i exhiba ame-
Alba a mingaiat u~or computerul. brafele mai groase decat coapsde Albei.
- Ascultati, totul se aRa in aceasta. curie. Apasati pc _ Nu, Gilmar, este in ordine. a suspinat domnul
fasta porrivha ~i m-am lini~[h. Sturluson. Condu-o pe doamna. Este 0 femeie foarte
- De ce {ine{i atar de mult sa ~[iti. doamn:i? emofionata, tocmai a rrecut primr-un doliu teribil. Va
A ramas interzisa. De ce? Fiindci jj era necesar. Esen- mul{umesc penrru vizita dumneavoastra ~i, ina 0 data.
rial. In acest moment, imreaga ei fiinta se reducea la
fdicitarile mde.
aceasta Jacinta.
Parasind inciperea, a vrut sa.i scuipe in obraz, dar a
- Va intreb de ce exisr3li, domnule?
eonsiderat ci ar fi sub demnitarea ei sa ii acorde aten{ie
- Pofrim?
unei simple ratile a moqinariei administrative.
- In general, dam gre~ caod vrern sa cispundem In-
_ Ali putea sa va barbierifi, i-a aruncat ea rrecand
trebarilor prea importante. Dar dumneavoastra 0 pure{i
face pemru mine. Va ascult. pragul. ~i-;qa sunteti nasal...
S.a tras indarat pe scaun, cu frunrea incre{ita. narile
fremarand. De acurn inainte nu mai rrehuia sa se incurce cu pio-
- Vi se pare normal ca un funqionar care nu mun. nii, trebuia sa atace nivelul superior.
ce~te dedt peotru a-~i primi salariulla sra.r~irullunii sa Dupa.amiaza i.a contaetat pc cei de la Liberaria. Acest
poat:i avea 0 informa{ie crucialii referitoare la copilul club de rebeli avea aeda~i scopuri ca ea: sa denun\e sta-
meu in timp ce eu, mama lui. care I.arn nascut, I-am tui, sa critice excesul de reguli, sa permita oamenilor
crescut, care I.am iubit ~i care acurn iI plang sa nu 0 pot sa-~i reia viafa in rnaini, sa lupte impotriva oridrei for-
avea? me de secret.
- Normal sau nu. doamna, asta e legea. Dupa mai mulre discu{ii telefonice eu liderul grupului
A sim{it ci ii vine sa it omoare. care voia, la fel ca ea, sa rastoarne ordinea lumH, a fast

166 167
invitata la 0 intalnire informala la Cafeneaua Sirenelor, albidoasa, a emotionat-o pe Alba tlindci ambele aveau
luni seara. Eric cel R~u. ~eful, credea ci vor fi vreo dOlla- acee~i povesre - fragila Vilma i~i pierdusc fiica nu de-
zeci de revolu{ionari. mult ~i nu reu~a sa aRe ce s-a intamplat eu organele
Cand a impins ll~ unsucoasa a tavernd, nu a mut acestda.
dedt vrco patru pcrsoane: un pitie. 0 ropra dragu{a Proximitatea ne~teptaci a bulversat-o pc Alba. Odi-
care i~i rodea unghiHe. un blond filiform ~i 0 ranara nioara nu i-ar tl dat atcntie acestd rinere - ar fi res-
punkisra Cll parul verde. pins-o din cauza unor fleacuri precum unghiile roase ori
S-a uirar la ceas sa verince dad nu se in~elase asupra a dintilor prea galbeni; de data aceasta ~i-a dep~it neli-
orei, clnd individul mai slab ca un tar S-3 ridicar ~i i-a ni~tea estctid pentru a se ooncentra asupra personaIicl{ii
facur un scmn cu mana lui de copil. aeestei ferod. care suferea la fel de mult ca ca. De indata
- Erda? a intrebat el. ce Vilma i~i evoca nica, vocea-i tremura, ameninta .sa se
- Da, a contlrmat Alba, care i~i luase acest pseu- spargi ~i urn plea de laerimi ochii auditoriului. Alba ho-
donim. hotca fad, ru~ine ... 1 se parca ci Vilma vorbea pcntru ea.
- Sunt Eric eel Ro~u, anunf.i el rugand-o sa ia lac. incurajadi sa spuna ce are pe suRet, Alba a povestit
S-a strecurat pe bancheta ~i au inceput sa discute inralnirea ei eu Srurluson. Au fost alaturi de ea. s-au
band bere. Pruden~i, au vorbit intai despre chestiuni indignat ~i tori au regretat cl nu mai apucase sa it stran-
generale legate de abuzurile statului, doar ca sa verifice gil de gat pe funqionar. Vilma a sorbea din ochi. Aceas-
d erau pe ac~i lungime de unda, apoi discu{ia s-a ta primire 0 inclnta pc Alba. care nu indrhnise sa evoce
animal. Pe masur3. ce vorbea. Eric cd Ro~u. pasionat, scena de fata de Magnus.
lirk, i~i justitlca pseudonimul; Alba, clnd intrase. nu - Am sa te ajut. i-a propos Fluierul. aerobarul blond.
sesizase vreo asemanare intre omule{ul pirpiriu ~i erou! Am sa incerc sa imru in site-ullor ~i sa-I piratez.
secolului al X-lea, vikingul exilat din Norvegia apoi din - ~tii sa fad a~a ceva?
IsJanda care descoperise tarmurile nedlcate de pidor de Vilma ~iAlba erau incintate. Flatat, Fluicrul a aprobat.
om ale Groenlandd. dar desooperea acum umbra acestui
suRet ambitios in interlocurorul ei. Alba s-a intors ac.as:ientuziasmaca: in sB.qit desooperisc
tn mijlocul accstui grup. traiecrul ncclruia cxplica un sprijin, inralnisc fiin(e scandalizate de nedreptate.
angajarea sa: Eric eel Ro~u i~i vazuse tat21 tr.igandu-~i Mai ales Vilma ...
un glont in cap din cauza und majorari tlscale. ranara inainte de a se culea, i-a trim is un mesaj: "Sunt bucu-
punkista err'cuse dintr-un orfelinat in casa de corectie, roasa ci te-am intalnit. Nu vrei sa ramanem prietene?"
acrobatul blond fusese de mai multe ori arestat pentru Cateva secunde mai taniu. pe eeranul eomputerului a
fun de documente pe clnd duta informatii despre eo- aparut cl5punsul: "Prietenia ta este esen(iala pentru mine.
ruptia cdor alc~i de popor. Dar Vilma, ro~ca[a cu fa{a Pc maine. Pupici".

168 169
Alba a inceput sa aiba 0 viata paralela. Fara sa Ie - Nu am mai intrar in camera lui de clod a murit.
spuna nimic lui Magnus sau lui Katrin. se intalnea in ~riind ci Magnus facuse ordine in camera, se temea
fiecare zi cu Vilma. Cde doua femei se inlelegeau. se as- sa vadi rezultatul; indiferent de acesta, ar fi suferit: fie 0
cultau una pe alta, se ajutau, pIangeau impreuna. lisase ~a cum rusese ~iea avea sa intre intr-un mausoleu
lugubru, fie indepartase urmde adolescentului ~iasrfel i
La spital Jonas dadea semne ci. se restabilqre: corpul I~arfi luar pc:Thor inca 0 data.
lui accepta transplantu!. Uimit ci. nu ~i~avazur na~a. a - Ciudat, a spus Vilma, eu am intotdeauna luerurile
scris e-mail uri mai presame, apoi i~atrimis pe Katrin ~i fetei mde eu mine, uite, am carneldul ei in po~eta. ~i
pe Magnus in ca1irarede ambasadori. tu 0 sa traie~ti alaturi de 0 camera baricadati?
- Ce s-a intimplat? au intrebat-o sora ~isOlul ei. Alba s-a gandit 1aBarba-Albastra, povestea lui Perrault
Albei ii era uneori greu sa-~i explice refuzul, cu arar pe care 0 i!usrrase odinioara, in care 0 sOlie ranara nu
mai mult cu dt nu purea sa spuna ci soarta neporului suporta defel ci sOlul ei ii ascundea 0 camera ~i ajunge
sau depindea de anchera ei: fie ii furase inima lui Thor la un pas de moarte fiindci dorise sa aRe adevirul.
~i it va uri panala sf.ir~iculvielii. fie traia datorila inimii - Asra eite, pana una-aha.
unui necunoseur ~ise va intoarce ca sa-I imbrali~. Vilma, in{elegand ca nu trebuie sa insisre, a aratar
Haquira de intreaga familie. s-a hocarar sa serie 0
inspre la 0 eheie veche, agipta de un clrlig pe perere.
scrisoare. rri~and un pic. Abandonindu~~i sentimentde
- Asta ce este?
actuale, ~i-a imbracat din nou sufletul eu vechile haine
Ajungand in salon, Alba i-a vorbit cu plicere de ca-
~i, odata instalata in rolul n~ei dragiistoase. a scris un
sup unde i~i petrecuse copHaria, in sud, nu departe de
text minunat, vibrand de iubire, debordand de eom-
pasiune generoasa care i-a bulversat pe Jonas, pe Katrin.
Eyjafjoll.
Un zgomor Ie-a speriar. Era Magnus, care se imorcea
pe Magnus - pe care i-a pus in CC -, ~i care a bul-
versat-o pe ea ins;4i. m.ai rC'pededec:ir previzuse. $-au ridicar ro~ii la fa{a,de
Odata oblinut accst ragaz..s-a intilnit ell Vilma. noua parca fusesera prinse in flagrant.
ei sori, in fala cireia pmea sa se exprime ell voce tare. - Buna, draga me.a.
inrr-o dupa-amiaza, fiindci era prea muld lume la ~i cum Alba in{epenise, a insisrar:
cafenea ~i pentru cl. Vilma linea sa ii marturiseasci. in- - Poare rna prezinli?
ten{iile sale, a adus-o acasa. Alba a scuturar din cap, alungandu-~i toropeala.
Cu gura cascata ~iochii mari, Vilma privea arem orice - Magnus, ea esre Vilma, nQua mea prietena.
obiect. intreband-o de unde provenea sau prelul acestuia, Magnus a aruncar 0 privire imrigara asupra delicarei
incapabila de 0 conversalie normali. Flatata, Alba 0 lisa Vilma, 0 privire in care se observa 0 vaga ndini~re, fiindci
sa se extazieze. nu era in firea Albei, mai curand sii.lbarici..legara de
in ala camerei lui Thor, Alba s-a oprit. sora ~ide nepotul ei, sa aducl acasa "prierene noi".

170 171
Vilma, la randul ei, a z.ambit larg, ~i-a aranjat parul - 5urioara, vreau sa le rag sa imi ad un servidu.
primr-un gesl rochet. schi{and 0 u,ara mi~ore ondula- Katrin rostise fraza de pard ar fi spus: "Surioacl, vreau
torie a bazinului. GeslU! a surprins-o pc Alba. care cre- sa i{iordon ceva".
dea d nu vazuse bine. - Jonas iese maine din spital ~i trebuie sa plec la
- Vilma. te conduc. Geneva. E 0 ~edin{a foarte imponama! Probleme de
- Mi-a facUl plkere. a bombanit Magnus. indrep- stralegic mondiala, cooperarea dinne Crucea Ro~ie ~i
tandu-se spre baie. Semiluna Ro~ie etc. Nid nu se pune problema sa nu 0
Git au coborat eele trei etaje, Vilma a redevenit ma- prezidez. Ar nebui sa iI dud pe Jonas aeasa ~isa ai grija
ma indurerata, plmsa, de neconsolar cu care se irnpriere- de d. Bine, Iini~te~te-le. Liv 0 sa faea maneare ~i se va
nisc Alba clnd se incalnisera la Cafeneaua 5irenelor.
ocupa de cumparamri. impreuna cu Liv ~icu rine, vom
Alba s-a Iini~til: la urrna urmei, ea ~iVilma aveau alalea
re~i s:i~1supraveghem. Liv este de acord. Ce parere ai?
in comun indl i sc parea normal sa~~idoreasci acel~i
Ca de obicei, in ala surorii mai mari Alba cirnanea
gen de barba{i.
~ocat.i:peremplorie, Katrin 0 punca in ataapmlui im-
Vazand-o indepinandu~se pc lfOluarul acopcril cu
plinit. considerandu~se singura fiinli de pc lume pc care
zapada cenu~ie.Alba ~i~adar seama d, dqi ii manurisise
urgen{ele 0 impiedicau sa i~iasume obliga{ii1efamiliale,
Vilmei durerea ei profunda ~i intima, nu-i vorbise nid-
plasandu~le pe acel'4i nivd de supunere pc Liv, 0 mena-
odara de Jonas ~i niei despre banuiala cl finul a fural
inima fiului ei. jera pe care 0 pIatea, ~ipc sora ei cea dezinteresacl.
Odala intrala in casa, I-a implorar pc Magnus. - Am de ales? a ~ptil Alba, bandu-~i ceaiu!'
- Te fOg. nu-mi cere explica\ii. Era, de patruzeci de ani, felul ei de a.i spune da suro-
- PaOl. a onal d. Mi-ar fi pIkUl sa ~riu cum ai rii sale mai mari.
ajuns sa frecventezi un ,arece ro~u.
in ajun sau mai inainte, i-ar fi raspuns pc masura - Yntimp ee se fndrepra spre seqia de cardiologie, in-
nu trebuiau sa mai nida de clnd murise Thor. tn seara cerca sa-~i imagineu rdnralnirea CllJonas. ii va cere sa
aceea ironia lui Magnus ii convenea prea mult ca sa 0 i~i justifice indeparrarea de eI? Ii va rispunde? 5e vor
critice. mai in{dege ca pana acum? Va rel4i sa i~i disimuleze
supararea, furia, frusrrarea? Se schimbase atat de mult
Dimineap, Katrin a venit pe la ei. A pus ni~te furse- de la moartea lui Thor! lar Jonas se maturizase dupa in-
curi pe masa pentru a-~ijuslifiea intruziunea. a cerU( sa rervenria chirurgicala ... Doi necunoscuti se vor imalni,
preg:iteasca micul dejun. a facut 0 f3+i jenata spre Mag- condamna{i sa mimeze 0 amiliariratecare nu mai exista.
nus al carui penis, dCli in stare de repaus, ii umBa chi- De indata ce a trecut pragul camerei, a avur loc un
lo{ii, apoi s-a adresal Albei: soi de miracol: harul luminos care Ie aureolase mereu

172 173
tandemul i-a eople~it. S-all imbra{i~at, au gillmit, au cis prima eruprie nu cauzase dezastre majore - nici victime,
~i au palavragit eu 0 bueurie ametitoare. niei pagube materiale -, eea de-a doua distrugea dru-
Fiindea adoleseentul nu a incercat sa revina la ceea muri, ferme ~i eabluri telefonice.
ee se intamplase in urma eu doua sapcimani, clipa a fost Din reflex, Alba ~i Jonas ~i-au faCllt griji pentru ca-
simpla, calduroasa, de 0 imensa duio~ie. Cople~it sa-~i su{a, apoi valul imaginilor i-a luat Cll elln curgerea lui
revada matu~a, Jonas debita intrebari ~i dispunsuri, vo- rumultoasa ~is-au lasat hipnotizati de aqiunea demiurgici
lubil, radios. In ceea ee 0 prive~te pe Alba, i se parea ci a Terrel.
regase~te vremurile de dinainte, timpul fericirii; a existat Narura i~i araea inzestrarile de regizor oferind un
chiar un moment de efemera amnezie in care, amuzata spectacol mai extraordinar, mai terinant, mai magistral
de gandurile originale ale nnului ei, s-a gandit ca intor- declt eele mai bune efecte speciale de la Hollywood.
clndu-se avea sa it revada pe Thor cd posomodt lipit Totul incepusc printr-un dezgher aI calotei glaciare.
de ecranul computerului sau. Cand a erupt vulcanul, d..ldura degajara de magma a (0-
Doetorii ~i innrmierde au venit sa organizeze plecarea
pit strarurile profunde de gheap. Apa s-a aeumulat,
lui Jonas care, conform obiceiului sau, fermeease perso-
blocata de stanci, re{inuta sub calota inghqata. Cand
nalul medical. "Sa mai vii sa ne vezi, chiar dad nu mai
presiunea a depa~it pragul admis, capacul care acoperea
e~ti bolnav", repetau ei. Alba a incuviinpt, mandra sa
aeest lac a explodat ~i a lisat sa curga cantitari enorme
fie nap unui baiat atar de carismatic.
de lichid. ACllm, jeturile r~neau spre cer, impreuna cu
A condus prudent pana acasa, adicila 0 jumatate de
bucari de roca ~i partieule de gaz. Daca elementde mai
ora de Reykjavik. Jonas se comparta ea un prizonier
grde ddeau imediat in jur, bombardand cu pietre im-
diberat, incantat de lumini, de eulori, de innmde sehim-
prejurimile vulcanului, cde mai u~oare alciituiau un pa-
bari ale vremii de dnd intrase in spital. lama pierdea
n~ de praf care se inalra la zeci de kilometri. Se vedeau
teren, dar primavara nu se arata inca. Din clnd in dnd,
vantul patrundea in spa{iile libere, trimi{and vartejllri fulgere scanteind, capricioase, salbacice, eliberand electri.
de nori de fulgi de zapada. citatea provocata de ciocnirea moleculelor.
Ajun~i acasa, au fost primiri ell masa pusa - pe~te - Ifi dai seama, Alba, de necare data clnd se intam-
afumat ~i piinici de secara -, pregatita de Liv. Jonas, pIa ceva memorabil pentru noi, Eyjafjoll reaqioneaza.
fdnt de oboseala ~i surescitate, ell 0 farfurie in maini, Este ceva cosmic lotre noi.
s-a prabu~it pe canapea de unde a aprins tdevizorul. Alba a aprobat zambind.
Pe eeran se perindau explozii deasupra unui ghepr, Apoi zilla s-a organizat. Ca sa impiedice respingerea
apoi un enorm jet de fum care asalta eerul. Fascinat, transplantului, echipa medicala inhibase reaqiile imunitare
Jonas ~i-a prins capul in palme. Vulcanul Eyjafjoll, dupa ale lui Jonas; trebuia sa ne protejat de germeni, viru~i ~i
a acalmie, i~i reincepea mai vanos ameninrarile. Dad baccerii.

174 175
Alba ~i Jonas ~i-au rduat obiceiurile: jucau carti, nea de aiurea, 0 mipre care ii agita colturile buzdor,
cantau la pian la pauu maini, citeau unul Ianga cdilalt gende de fata, trecea prin venele delicate, ii umHa ~i ii
~i se uitau la filme. dezumHa pieptul ingust. in Jonas se ivea luI ei. Tot ce
- N u mai desenezi, n~a? era mai bun in acest bolnav, ceea ce era mai sanatos ~i
Alba a c1atinat din cap. Sa deseneze insemna sa des- esenfial era Thor. Thor fusese ucis pentru a putea pre-
chida poarta suHetului d, care era adt de tulburar incat lungi existenp acestui trup inutil. eu siguranta.
dorea sa-l tina ascuns. Ciici i se indmplase un fenomen Alba s-a hotarat sa termine odata cu povestea aceasta!
curios: se divizase. 0 Alba de suprafata coabita cu 0 Era de neimaginat sa zambeasci asasinului fiului ei. Era
Alba de profunzime. La exterior, traia vesda alaturi de de neconceput sa il dragaleasci. Sa continue aeeasta co-
nepotuI ei, binevoitor, dinamic, constant; pe dinauntru, medie insemna sa tradeze.
o femeie colerici il privea pe adolescent cu suspiciune. ii - Nu te ingtijora, Thor, am sa te riizbun.
condamna cde mai nesemnificative afirmatii, repera 0 Cum? Posibiticitile nu Iipseau: sa uite sa protejeze
perfidie ascunsa sub 0 yorba Iipsita de importanta, i~i ferestrele, sa ii dea sa manance mancare alterata ... Pro-
adancea dorinta de razbunare, ~tepta momenrul pedep- blema? Nu era ceva diseret. Ar l fost dedanpra 0 an-
sei: de indata ce va avea certitudinea ci ii furase inima lui chet:i ~i ar fi fost descoperita. Atunei, ee sa faca?
Thor, ci ii asasinasera fiul in favoarea lui, se va ilibuna. Brusc a jubitat: 0 petrecere! in lac sa evite comaetele,
lata la ce se gandea Alba cea demonici in timp ce era de ajuns sa invite aici vreo douazeci de pu~ti pemru
Alba cea angelici glumea cu nepotul ei. Cde doua tra- a reuni 0 armata de ucig~i. Un riizboi biologic! Un fes-
iau in buna intdegere sub acela~i acoperamant. tin al microbilor. Oamenii raman eel mai elcace vector
Doar ca, pentru moment, nu se ivea modaliratea de a1 bolilor. Jonas s-ar molipsi cu vreo bacterie, un ger-
a se razbuna. Fluierul pretindea ci are de terminat 0 alta men, ni~te viru~i impouiva cirota sistemul sau imunitar
misiune. ~teptarea devenise insupottabila ... slabit nu ar putea sa lupte. Hopa! 0 aniversare tragidi!
Intr-o seara, candJonas adormise in timpul unei co- o sarhiitoare de convalescenfa care ia 0 inrorsatura proas-
medii de Frank Capra, Alba s-a aplecat asupra lui. Exis- tii! Nimeni nu este vinovat, toata lumea este vinovata ...
ta vreo calc sa vam dad. inima lui Thor batea in trupul Prin prietenii lui Jonas, eu frafii ~i surorile acestora, avea
lui Jonas? Cu siguranp. ci 0 mama purea repera acest sa-l infesteze pe Jonas.
lucru. Nu trebuia sa foloseasca simturile ... instinctul S-a inchis in camera ei ca sa fadi 0 Iisci.
avea sa 0 ajute. Era de ajuns sa stea Linga aeest tCUP ~i Cum sa puna in aplicare acest plan inainte de inroar-
sa.~i deschida mintea emotiei. cerea lui Katrin? Trebuia sa aqioneze repede. Ar fi posi-
L-a privit pe adolescent. bit sa adud. aceste bombe umane inainte de 16 aprilie?
A simtit 0 apropiere intensa. tn fata ei se aHa cineva Dare pe 16 aprilie se intoarce Kauin? Nu mai rinea
care era mai mult decat nepot. In Jonas, 0 mi~care ve- mime exact. ~i suntem deja in 14 ...

176 177
in noaptea aceea Alba a pregatit invita~iile, a verificat Miercuri, pe cand consulta devizul unei firme de ca-
ca. avea adresa po~tala ~i e~mailul fieciruia, apoi a a{ipit, tering, i-a sunat mobilul. Era Vilma, care de la capatul
epuizata, clnd mijeau rurile. cdalalt [fambita:
- Am aflat!
A doua zi, pe 15, Katrin ha lasat un mesaj pe robot, - Ce ai aflat?
ingrozitii: - Am aflat ce au facut cu tcupul fetei mde.
_ Jonas, Alba, nu voi ateriza maine a~a cum fusese -Cum?
stabilit. Elve{ia i~i va inchide spa{iul aerian. Din cauza - Sturluson! La Centrul de Transplanturi. Am mers
noastra ~i a vulcanului Eyjafjoll! Mare noroc mai am. ca ~i tine sa incerc sa-I induplec, dar nu a mai fost nevoie
Va trebui sa va descurca{i lad mine. Nu ~tiu cat va sa vorbesc cu d. Am auzit 0 discutie in spatde u~ii. Dis-
dura. Va imbr(lfi~ez. cuta eli un chirurg despre a intervenrie chirurgicala. La
Cfu1d s-au trezit, Alba ~iJonas au veriflcat informa{iile data acelei operalii, fiica mea era mOarta.
transmise de Katrin. Fumul vulcanic, impins de vam - Asta nu este de ajuns, Vilma.
spre sud~est se indrepta spre nordul Europei. Vnii ex-
- ~tiu ce spun.
peqi au atras aten{ia d particule1e puteau sufoea reac-
Alba s-a recunoscut inspaimfu1tata in aceasta afirmarie.
toarde avioanelor sau sa deregleze sondele plasate pe
- Vino la locul nostru de intalnire.
carlinga, iar cei responsabili au inchis spa{iile aeriene
Zapaciti, Alba i-a balmajit 0 explic3rie lui Jonas, a
vizate. Primde au fost Anglia ~i Polonia, Ie-au urmat
ureat in ma~ina ~i a zbughit-o spre Reykjavik.
Belgia, Elveria, Norvegia, Danemarca, Irlanda ...
Gnd a intrat in Cafeneaua Sirene1or, Vilma a prins-o
Mat~a ~i nepotul au reaqionat diferit la aceasta veste.
de bral. Alba a privit-o: phea 0 gheara de pasare care se
Jonas avea un puseu de mandrie na{ionalista:
agarase de 0 ramura.
- iIi dai seama, na~a, 0 pra modesta ca a noastra
- Ajuta-ma.
blocheaza traflcul internalional! Tare, nu? a sa ii facem
-Cum?
sa piarda milioane ~i milioane ...
Alba, in schimb, a vazut un semn al destinului: Ka- - Sa fur un copil.
trin era imobilizata la Geneva iar ea avea spa{iu de ma- - Ce copil?
nevra ca sa Termine eu Janas; trebuia sa mearga pana la - Capilul care a primit transplantul.
capat cu proiectul ei ucig~. Alba ~i-a tras braIul, oripiladi.
~i~a anunpt nepotul d ii pregatea 0 mare surpriza - Credeam ci doreai numai "sa ~tij".
apoi s-a inchis ca sa tdefoneze invitaIiilor. Stabilise d - Nu! Fac asta ca sa-mi recuperez fiica.
petrecerea va avea loc joia viitoare, peste doua zile, sea- - "Sa-li recuperezi fiiea"? FHca ta a murit, Vilma.
ra. in decursul acelei~i zile a primit vreo douazeci de - Nu, te in~eli, a gemut Vilma. Dad inima fiicei
rispunsuri aflrmative. mde bate undeva, ea este vie pentru mine. Daea inima

178 179
ei face un tcup sa traiasca, rna va recuno~te. Daca ini~ Alba a in{e1escl ajutorul nu va veni din partea lor.
rna ei zvacne~te, atund rna va recunoXjte. ii e dor de Magnus a intrat in inclpere. Era pemru prima oara
mine, Alba, rna cheama, are nevoie de mine ca sa ne re- dupa saptamani Ia rand cand se bucura sa i~ivaw so{ul.
luam viap ca mai inainte. S-a aruncat in brarele acesruia.
Ochii Vilmei s-au umplut de lacrimi. - Te-ai intors pentru mine?
_ Daca mai imarzii, va crede ca am abandonat-o. - Evident.
"Vilma a luat-o razna." Alba descoperea unde ajun- Drept recompensa a sarutat-o.
sese prietena ei din cauza suferin{ei. - Te iubesc, Magnus, sa ~tii.
_ Alba, vino sa rna aju{i, sa mergem amandoua. ~a cum prevazuse, aceste cuvinte au fost urmate
- N u sum de acord. imediat de 0 reaqie in blugii lui Magnus. Din pliicerea
- Nu vrei sa rna aju{i. de a exersa acest aseendent asupra unui barbat, a insis-
_ Vreau sa te ajut, dar nu cu asta. Delirezi, Vilma. tat, ~optindu-i ci ii lipsea, ci nu mai suporta sa~I~tie
- imprumuta~mi mXjina tao adt de departe, uimita ci fabula atat de bine, intreban-
du-se dacl nu era ~iceva adevarat in ceea ce debita.
-Nu.
- Treaba tal Mii duc singura. Magnus a luat-o in brare, a pus-o pe canapea ~ia dez-
Ro~ie la fap., febrila, concemratii ca 0 cizboinici, fra~ bracat-o cu mainile sale ell degete mari ~iexperte.
gila Vilma s-a ridicat ~ia alergat spre ie~ire.Alba a vrut Au f.kut dragoste de mai mulre ori. Aveau timp ~i
nu mai era nevoie sa se ascunda: Thor nu mai era acoIo,
sa 0 retina.
iar Liv iI pazea pe Jonas.
_ Vilma, renun{a la acest plan, este nebunie curara!
fmbracandu-se, Alba s-a gandit la Vilma ~i ~i-a dat
o sa te afli in fap unui necunoscut, nu in fap 6ieei tale. seama cl F.idnd dragoste cu Magnus uitase de ea. Oare
_ Ce ~tii tu? a spus Vilma ~ia i~it in strada.
trebuia sa-i vorbeasci lui Magnus despre ea? Nu, pentru
in timp ce Alba platea berile, nefericita mama dispa-
ci ar fi trebuit sa povesteasci despre ea ins~i ca sa poata
ruse in furtuna care se starnise in capitala. povesti despre Vilma ...
Derutata, Alba ezita. Trebuia sa reaqioneze ... desi- - Magnus, ce-ai zice dad m-ai inso{i la Katrin? Ai
gur ... Dar cum? Sa mearga la politie? Era prematur. Sa ramane Cll Jonas ~icu mine.
o opreasca pe Vilma? Nu ~tia unde locuie~te. - ~i cum 0 sa ajung maine la serviciu?
S-a imors ~i i-a scris lui Eric eel Ro~u, ~eful gruparii - Te due eu cu m~ina.
Liberaria. Acesta i-a riispuns in graba ci ii dadea drep- Acordul entuziast al lui Magnus a fast pecetluit de
tate, ci Vilma era dusa, dar ci adevarata problema era: un samt adt de umed ~i de prelung incat s-au priibu~ic
ce anume 0 determinase sa aqioneze astfel?Urmau patru din nou pe canapea.
pagini in care scria 0 diatriba argumentata ~iimplacabil:i Cand au parcac in fap casei, au observat imediat sem-
impotriva guvernului islandez. nde unei situa{ii anormale. Lumina era stinsa - Jonas 0

180 181
la-samereu aprinsa pentru ca m~inile sa se poara orien- Alba Ie-a povcsrit pana noaptea raniu poli{i~tilor ceca
ta in caz de fununa -, interiorul parea la fel de in- ce ~tia ~i ccea ee banuia. Pentru ea nu exista alta varianra
tunt:Clt. declt aceasta: Vilma fusese viziratoarea.
Cand au urcar eele nd teepte care duceau spre prag, Ap.,at nu departe de ea, Magnus asculra fiindci Alba
u~a spa izbir din cauza vamului. vorbea in pane ~i pemru d.
S-au gdbir sa inne. Din neferidre, despre Vilma nu ~tia decit numarul
Magnus era inaime, gaea sa-i arda un pumn ho{Ului ... de mobilia care nu mai raspundea ~i nimeni nu putea
Nimie nu se mi~ inauntru. Au srrigat. Nid un raspuns. sa 0 localizeze. Ca sa 0 identi6ce, anchetatorii au ttebuir
_ lrnposibil! Jonas trebuie sa fie aid, a ~optit Alba. sa recurga la data decesului fiieei sale care a fost eonco-
Au strigat, apoi, fara sa mai a~tepte un rispuns, au mitenta cu opera{ia suponata de Jonas.
seotodt camerele. Nid urrna de Jonas. Rezuhacul a aparut pc ceranul computerului: in acea
tn bucatarie, indaratul me:sei de metal, Liv tikea le- zi in toata Islanda etau numai doi adoleseen{i susceptibili
~inata. de a furniza un transplant: Helga Vilmadottir ~i Thor
Magnus a adus-o in sim{iri in timp ee Alba ehema Magnusson.
poli{ia ~i ambulanp. Alba a plecat frumea ca ~i cum crima ei tocmai fu-
tnainte ca eei ehema{i in ajutor sa soseasca, Liv, care sese anun{ata, iar ea urrna sa fie dusa la inchisoare.
i~i revenise in simliri, Ie-a explieat ee se intamplase: Dupa dteva secunde i-a aruncat 0 privire lui Magnus,
_ A sunat 0 femde. I-am desehis fiindci am eraut
care tocmai in{elesese prietenia Albei cu Vilma, ciurarile
ci se ratadse: in fununa. M-a intrebat daci Jonas locu-
ei obsedante, distanla dintre ea ~i ceilal{i.
ie~te aieL Asta rn-a uimit. Atund mi-a spus ci facea
- Poatc 6 transplantata inima unei fete in trupul
parte: din grupul de in6rmie:re care se ocupasera de el in
unui baiat? a intrebat un poli{ist mirat.
ultimde sapra.mini ~i i-ar face placere sa-I salute pe pa-
- Inima nu este un organ sexuat, a rispuns Magnus.
cientul ei preferat. Nu am banuit-o, avea un aer blajin,
- Nimie nu dovedq:re cl Jonas a primit inima aceca,
un ~ricd ro~u ... Am condus-o la Jonas ~i nu mai ~tiu
a adaugat Alba.
ce s-a intamplat. .. Dupa ce se ararase atat de dci.gula, a
inceput sa it cene pe baiatul nostru, m-am apropiat ~i - Ce oameni smintiti! a conchis politistul.
mi-a tcas un pumn ap de we ci am Iqinat. Dumnezeule! Alba ~i.a privit varful panto610r: Vilma voia sa-I cap-
L-a lovit ~i pe Jonas? tureze pc Jonas pentru ci. il iubea, iar ea pentru a-I
- Nu este aid, a spus Magnus. udde. Cum de fusese in stard ... Bruse intelegea ci. era
_ L-a luat ell ea, a precizar Alba. E yorba despre 0 stupid sa pretinda ci. un corp poate apaqine cuiva, inci
rapire. ~i mai stupid sa iii arogi un drept asupra unui bolnav
Magnus ~i Liv s-au intors clrre ea uimili de siguranp care a suferit un transplant. I se parea cl se trezqte din-
ei. tr-un oo~mar foane lung.

182 183
Vorba vine ... !ncepea un al doilea eo~mar: dispari{ia - lrai urat pe Jonas fiindci trna. Ti-ai inchipuit
lui Jonas. nu ~tiu ce, ci {i I-au omorat pe Thor ca Jonas sa fie sal-
Odata pleca(i poli(i~tii, Alba ~i Magnw au ineuiat vat, pe scun, un delir care iri convenea pemru ci te Im-
casa ~i s-au imors in lini~te la Reykjavik. Se gandeau la piedica sa te confrun{i cu nefericirea tao Gata, Alba, nu
Jonas eel fragH aHat in mainile unei dezaxate. mai pori gandi asemenea prostii.
and au ajuns in apanamemul lor, Magnus a luat - Le-am alungat din mime.
doua scaune ~i i.a ecrut Albei sa se ~eze in fa(a lui. A - ~tiu, fiindci rna asculri in sra~it.
lneereat sa-I imbrii{i~eze, sa se lipeasci lasdv de d: a A strans-o langa umarul sau cu un gest patem ~i a
respins-o. lasat-o sa planga. Dupa ee s-a Iini~tit, s.a ridicat ~i a
- Stai locului ~iasculta-ma, Alba. deschis un dulap.
- Dar ... - Pu{ina "moartea durerilor"?
- Oa-mi paee sau te leg. A tresarit; uitase ci ~a ii spunea eI rachiului aromati-
A riimas eu capul pleca.t, nemi~cata, ca 0 feti{a pe- zat cu bergamota.
depsita. Au baut un pahar. Magnus ~i.a mai pus unul.
- Am sa i(i spun ee ered eu, Alba ~i imi vei spune - Acum ai sa te gandqti ~i ai sa lmi spui cit mai
daci rna in~d. Ti-a fost at.at de ru~ine ci l-ai abandonat mulre lucrud despre Vilma ca sa ghidm unde iI tine
pe Thor din cauza unei dispute, insultandu.I, amenin- ascuns pc Jonas.
{andu-I, Incat incerci sa scapi de aceasta aminrire. Vrei
sa evi{isa te sim{i vinovata. Atund, ca sa te protejezi de Alba nu a inchis un ochi toata noaptea. Intorcindu.se
remu~ciri, rcaua ta credin{a te determina sa iI ui{i pe de pe-o pane pe alta, respidnd eu grija ca sa nu-I tre-
Thor, preferi sa bagi capul in nisip, sa proiectez.i asupra zeasci pe Magnus, incerca sa se puna in loelll Vilmei ~i
lui Jonas ad a sodedirii agresivitatea pe care trebuia sa nu izbutea.
{i.o adresezi. La ora ~apte dimincap I-a sunat pe inspectorul de po.
Alba a inceput sa pJanga. Ii{ieciruia ii lasase numarul de tdefon, spcrand ci pro-
- Nu eram 0 mama huna! fesioni~tii se vor dovedi mai eficace decit ea.
- Ba da, Alba. Nu in seara aceea, fiindci nu i{i mai Stingherit, inspectorul a informat-o ci ancheta avansa.
stapaneai nervii, dar in ahe seri, da. In multe alte serio desigur, dar ci nu aHaseraloeul unde Vilma iI sechestra
Thor nu era un inger. Nu se fiieea atat de u~or iubit ca pe jonas. Descoperisera ci nu avca loe de mund ~i nu
Jonas. Totu~i noi I-am adorat ~iI-am crescut cat de bine mai avea rude ~inid domidliu de cind Ii murise fiica.
am putut. Alba s-a cutremurat. Unde era Jonas? fJ legase, ii pu.
A ingenuncheat in rap ei. sese un clltq ca sa-I impiooice sa fuga sau sa strige?

184 185
Dad ie~eain frigul fununii, nu putea sa reziste rigorilor in fiecare dipa, Alba ~i Magnus se temeau sa nu fie
vremii. .. opriIi de un baraj rutier. Zona, devenita primejdioasa,
A inceput sa mearga prin apanament. Intotdeauna fusese izolata. Tremurau la gandul ci Jonas trebuia sa
mecsul 0 ajutase sa gindeasd. La fiecare rur, se oprea in respire acest aer vidat.
camera lui Thor, ofta ~ise reintorcea. Au ziirit in departare lampile electrice: autoritaIile
Un detaliu i-a sarit in ochi. Ceva lipsea. A examinat marcau perimetrul exploziei. Prudent, Magnus a oprit
peretii de langa ea: cheia de la dsuta disparuse. m~ina, a StillSfarurile ~ia luat-o pe 0 poted.
- Magnus! - Oare cum a procedat Vilma ca sa ajunga aid? a
S-a repezit la sOIul ei ca sa-l trezeasci ~i sa-i spuna intrebat Alba cuprinsa de indoiala.
teoria ei: Vilma trebuie ci se refugiase in c<isup.lor din - Nu uita ca it transporta pe Jonas, care euno~te
munIi. zona.
- Cum a ajullSacolo?Mi-ai spus ci nu avea m~ina ... - Nu ar ajuta-o!
- A furat una. Cand furi un copil pOIi sa furi ~i 0 - Nu ~tii cite se pot spune sub ameninp.re.
m~ina, nu? Magnus, I-a dus peJonas in eel mai rericu- Alba ~i-a inghilit saliva. Jonas se aRa in inferno Nu-
los loc din Islanda. mai sa aiba atata putere sa...
Furios, Magnus a deschis dulapul din perete ~ia luat M~ina lor se impotmolea rot mai des din cauza dru-
ve~mintele pentru munte. mului care era nu doar inghilit de praf, ci ~iplin de pietre.
- Punem astea pe noi ~imergem! Magnus s-a oprit bruse. Un torent aparut pe ne~-
teptate Ie taia drumul. Apa eurgea navalnie. Era impo-
in jurullor, cenu~a indoliase peisajul. sibil sa mergi mai departe.
Norul vulcanic trecea pe deasupra capetelor lor, con- ~i-au pus cagule ~i a masca de proteqie pe nas ~i pe
cret, imens, impins de vantul care suRa impotriva ma- gudi, apoi ~i-au continuat drumul pe jos.
~inii. UmRandu-se aiel, ingro~andu-se dincolo, acest Atmosfera era de apocalipsa.
pana~ desena figuri angoasante, trambiIele JudeciIii de Vantul se invartejea in jurullor ea sa Ie intanie ureu-
Apoi, demoni, taUfi, bivoli, troli, himere, 0 armadi de ~ul; venea de pe eulmi, prindea puteri printre stand ~i
mon~tri cruzi ~i nemaivazuIi. pe urma se lansa taios, ca 0 lama de olel.
Pe masuca ce m~ina se apropia de locul eruptiei, no- Cand au ajuns pe platoul pe care fusese eonstruita
rnl i~i pierdea formele, se l<isaspre pamant, alcituind casula, au putut-o vedea datorita unei pale de vam din
un acoperi~ sumbru care obtura lumina. Apoi, dupa ce sens invers: prel de clteva secunde clmpia a fost euprinsa
au trecut un defileu mic, acest plafon de plumb s-a lipit de a letargie, 0 letargie care semana eu 0 agonie, ~i au
de sol, fadnd atmosfera opaci, inghiIind oriee mi~care tirit un 4x4 parcat la 0 suta de metri in fala cisuIei.
intr-un terci negru in mijlocul carnia nu se mai vedea - Au mers cu ma~ina pana aieL Sum inauntru, e
nimic. sigur!

186 187
Au VTm sa a1erge,dar ratul ii impiedica. Din cauza A1b.as-a repezit inrre d, a privit-o cu dispre{ pc:Vilma
plaii cizure. een~ care acoperea zapada devenise un no- ~i i.a ordonat so{ului d:
roi zgrum{Uroscare Ie Iipea tilpile bocancilor de pama-nt. - 0 legi aiei. Sa ne lase in pace. Vom trimite poli{ia
~ifiecare pas facut devenea un efon reribil. lar pe platou. dupa ea.
vanruJ ii chinuia in all fel:sCOtocea.biduia, ii impiedica sa - Alba. ajutii-ma. a scindt Vilma. Alba. tu e~ti de
gandeasci; puterea lui ~ieratoare voia sale uada gandurile acord cu mine. Singura.
~isa-i mature de pe fap pimanrului. - Vilma, re sim{i cau, foane cau, dar spec ci medicii
tn cele din urma au ajuns la clsu{a. Fumul care ie~ea te vor vindeca.
din amin era imediat raspandit de pale de vam venite - Luafi-mii eu voi.
din toate paqile. Alba s-a ab{inut sa 0 plesneasci.
Magnus i.a facut semn Albei sa tad. Voia sa ii ia pe - Nu am niei 0 incredere in tine. Ai vazut in ee hal
nea~teprate. I.ai adus pe Jonas? Din cauza ta risdi sa moara.
eu 0 lovitura de umh, a imp ins up. Magnus ~i-a imbracat bine de tot nepotul, i.a pus
Vilma, ~ezata Ianga Jonas nu a avut vreme sa vada masca ~i. fara sa-i mai ceara voie. I-a aruncat pe umar.
ci apare cineva. Magnus a lovit-o peste cap ~i i.a legat - Tine-re de mine, baiete, pledim.
mainile. Au iqit din cisu{a.
Imobilizara, Vilma a c1ipit ~i cand a in{eles ee i s-a De indata ce au ajuns afara, vantul s-a inte{it. Era
imam plat, a ineeput sa urle. posibila 0 manic atar de indelung:'i, de constanta, atat
Alba s.a repair la Jonas ~i a eonstatat ci era tras la de implacabila?
fa{a, narile ii erau rigide. respira eu greutare. I-a lovit Casa ro~ierezista asalrului, dar tremura, incheieturile
u~or obrajii. sciqaiau, acoperi~ul fremara. Dinauntru se auze.au ho-
A deschis ochii ~ia vazut chipul n~ei sale. hotde ascu{ite ale Vilmei.
- ~tiam ci 0 sa vii... S-au indep:irtat, c1atinandu-se.incapabiJisa se coneen-
Vilma .auzind aceste cuvime. a devenir ~i mai vehe- trez.e.Vanrul voia sa fad vid in capetelc lor ~ipc platou.
menta: Bruse, au auzit zgomotc neobi~nuite. Un fel de pies.
- Lasa{i-ma in pace. Nu 0 atinge{i. Esce fiica mea. nitun persistenra. Ploua cu pietre.
o recunosc foane bine chiar ~i asrfel. Nu s.a zbatut, a - Adapostifi.va acolo, tepede!
fost dragu{a cu mine. este 0 dovada, nu? Alba le~a aratar 0 scrC<4inain stanci pe care 0 ~ri.a
Magnus a incercat sa ii puna un ci1u~. ~oarecele ro~u dinrotdeauna sub care arllpostea adesea eu Katrin. S~au
I-a mu~cat ~i i-a tcas un picior in vinrre. Magnus s.a napustit inrr~aoolo.
srrambat. In jurul lor, maruntaiele vulcanului ddeau pc pi-
- Cll nebuna asta ce fae? mam - unde cit un ou, a1telecit ni~te menhire.

188 189
Jonas a seas un strigit. Panica{i, ~{i. Alba ~i Mag- A seos foile din plic ~i. Earasa Ie priveasci, le-a pus.
nus au cram cl fusese lovit de 0 piau.a ~is-au imors. rand pe rand. in ma~ina de toeat hanie. Pe masura ce
Jonas a ararat cu degetul. In depanate. cisup deve- hartia disparea. se sim{ea mai puternici, mai plini de
nise ro~ie. energie. mai vie. Apoi a pregitit ceailll ~ia prijit piinea.
o piana enorma trecuse prin tavan ~i disrrusese sin- A auzit un zgornot in spatele d.
gura incipere; fiacirile e1iberatedin ~emineu incepuseri Era Jonas. blond. vioi. frurnas ca un rasirit in pija-
sa arda grinzile. malla lui coraL
In cinci minure incendiul s~arispandit rapid. mu~ci- - Ce pacat ci ai anulat petrecerea pentru intoarcerea
tor, imens. apoi 0 pata violenta de vam s-a abatut asupra mea! a ~oprit d. Mi.ar fi Jacm atata placere sa-mi vad
platoului ~i l~aacoperit cu cenu~a. prietenii. ..
Alba i-a imins rava Cllmicul dejun.
Alba a zambito Aceasra lumina difuza, acest vam Wior - 0 lasam pe mai tarziu. Nu este decat amanata.
anunp ceva ce urrna sa apari: primavara. Pani atund. cc-ai zice de 0 belota mica?
Soarele stralueea pe un cer senin. Pesca.ru~ii {ipau
agita{i. In curand parnamul nu mai avea sa fie tare ea
piatra, iarba va cre~te, lupinul de Alaska va imbraca
dealul in albastru.
II a~tepta pe Fluier in fa{a cutiei de scrisori.
Acesta piratase in noaptea precedentii sistemul infor-
matic a) spitalului ~iprintase documentele.
Tocmai urca drumu), pedalind ~ biddera. Te puteai
intreba, vazand accasta.silueta. care anume era mai sub-
{ire: eI sau biddeta.
S-a apropiat de Alba fiuturand victorios dosarul.
-lata!
- Cum ~ pmea sa i{i mul{umesc?
- Facind revolu{ia. tovarap. Sa nu mai vorbim.
am putea fi vazU{i.
A plecat imediat. a coborat pe marginea drumului
care ducca spre Reykjavik rara sa pedaleze. miqocindu-se
pana a devenit un punct pe.
Alba, eu plicul in mana a imrat in casa unde Jonas
nu se trezise ~i unde Katrin se odihnea dupa ciHitorie.

190
Pc banca din fap mea. 0 femde hranea pasarile. Vra-
bii, pitigoi ~i stic1eti s~au apropiat de ea mai incii topa-
indo timizi, tematori sa nu devina tere~tri, gaea sa bata
in retragere ~i sa-~i ia zborul la cea mai mid mi~care
suspecta; apoi, tot mai numeroase, pasardele s-au aij:ezat
in semicerc la picioarde d, asernenea unui cor de ceqe.
tori; ca sa ciuguleasca firimiturile, unde, mai obraznice.
nu ezitau sa sara pe banca sau chiar pe pulpele ori pc
bratde acelei doamne. Atrasa de festin. 0 vrabie i~ialun-
ga suratde eu lovituri de cioe, in timp ee porumbeii
stangaci veneau ~iei datinandu.se.
Imaginea rna intriga. Desigur. vazusem de 0 sura de
ori scena: 0 necunoscura hranind pasarde. Totu~i. ceva
era diferit in ziua aceea: tinuta femeii. Nici ceqetoare.
nici sarad. nici batclna. phea ca ie~ise de la eoafor.
purra un costurn ~ic, pantalon ~isaeou din in de euloare
desehisa, ~i pe chipul ei incununat de un blond vene-
tian stralucea bronzul vacantdor petrecure la mare sau
la munte. pe scurr timpulliber petrecut de cei bogati. 0
burgheza hriinea vrabiile Parisului.
Prietenul care rna insotea m.a impuns OJ roM in ooas-
te ~op{ind:
- Priv~{e.

195
Un rip bine ~i cu aCee3ii alura, de vreo ~izeci de ani, Prierenul meu s-a amuzat de figura mea deconcertata.
sportiv se plimba pe alee durand 0 banci. in dimineata - Sunt SOl ~i sotie.
aceea insorira care urrna unor sapramani posomorate cu - Glume~ti?
ploaie. ce parizian nu ar fi ciucat sa se indlzeasci la soare? - Deloe. De ahfel, locuiesc in acel~i loc.
Domnul a constatat ci nu mai este dedt un singur loc, - Ei?
alaturi de doamna care hranea pasarile. - Dar nu impreunii.
Fad sa 0 salme, rara sa 0 priveasci. s-a ~t ~i s-a -IIi balijoe...
camportat ca ~i clnd ar fi fast singur. Dupa ce ~i-a dres - ~i-au impartit apartamentul in doua. Ie~irea de
glasul. ~i-a luat ziarul ~i I-a deschis largo luand din spa- serviciu a devenit imrarea domnului, iar zidarii au inal-
tiul vecinei sale. Aceasta a pacut ci nu observa. 0 dipa, tat un zid ca sa nu se mai intilneasci niciooata. De fapt,
am crezm ci arunca firimiturile intre pidoarde barbatu- sc nimeresc fata in fata de douiizeci de ari pe zi pc scara,
lui ca sa fie invadat de stideti zgomoto~i ~i pu{intel pe hoi, la cumparaturi. pe strada - intr-aclt ~i-au pastrat
salbateci. abi~nuinlele -, dar se ignora.
A treem un cuplu. Barbatul a ridicat privirea ~i i-a - lti razi de mine.
salutat. Trd secunde mai taniu doamna de pe band a - Dad i-ai fi vizut acum dliva ani: se adorau. Pen-
lacut acel~i luccu. Apoi. fiecare ~i-a vazut de ale lui, im- teu toli locuitorii din canier - in zona Place des Voges,
pasibil. Faptul ci aveau cuno~tinle camune nu p~irea sa toata lumea C\lOo~te pe toata lumea -, erau intruchiparea
ii apropie. euplului perfect, modelul de intelegere, paradigma unci
Bruse, vantul a zburatach 0 pagina din u Figaro la rdatii fericite! Cine ar fi crezut?
marginea Mndi. Doamna nu s-a dintir, de parci nu se - Ce s-a inramplat?
intamplase nimic. ~i I-a lisat pe domn sa se descuree - fmr-o dimineata ~j-au impartir bunurile - aparta-
singur ca sa 0 prinda. mentul, cabana de la mume, casa de la mare - ~j nu
Mai clniu. apleclndu-se, ea ~i-a risrurnat po~ta care ~i-au mai adresat un euvant. S-a imam plat dintr-odara.
s-a rostogolir pana la glezna domnului. Acesta s-a mulfU- - Imposibil ...
mit sa ridice: picioruJ ~i sa-I inceuci~ peste ee1.ilalt. - Dad exista iubiri fulgeriitoare, de ce nu ar erista
Nid unul nu-i d.idea atentie celuilalr, dar, paradoxal, ~i asrfd de despartiri?
simteai ci nu mceau dedt acest lucru: sa nu-~i acorde - ~ vrea sa in{eleg.
atentie. Printr--o anumita erispare, prin undele de dispret - Ai noroc! Am aHat adevarul de la a prietena de-ale
pe care Ie degajau, prin lentoarea pe care 0 impuneau in lui Severine.
;urullor nu traiau. nu respirau dedt penrcu a-~i trans- - Severine?
mite unul ce:luilaJr: tu nu qti aiei. - Doamna care hranqte pisarile chiar tn fap tao

196 197
doleantdor lui Benjamin. inrr-arat de mare era dorinta
ei de a deveni mama.
Sevcrine ~i Benjamin Trouzac pareau sa coleqionezc Specialista - 0 pric:tena de-ale lui Benjamin - i.a anun-
toate: semne!e reu~itei: erall frumo~i, tineri, apreciafi, tat fara fasoane ci erau purrawri de gene care puteau sa Ie
aveau cariere de sucres. expuna progenitura unor patologii generatoare de han-
Benjamin Trouzac, absolvem a1 ~colii Nafionale de dicap.
Adminima{ie, luera la Ministerul Sanata{ii, unde se achi- - Prin urmare?
fa Cll succes de misiuni diflcile. - Prin urmare. dad ramai gravida. vom face prele-
Ii erau l:iudate inteligenfa limpede. autorilatea fireascl, vari ca sa 6li informali.
sim{ul interesului public ~i cuno~[erea aprofunclati a Severine ~i Benjamin au rasuflat lqurati. Dqi inuis-
dosarelor. tali de aeeasra noua luciditate, chiar dad existau riscuri,
Ziarisra frulanu. Severine i~i vindea articole!e vioaie puteau sa.~i fad in conrinuare planuri de viitor.
~ihaioase diverselor reviste pemru femei. Capahila sa Clnd a implinit treizeci ~i ~p[e de ani, dupa multe
scrie un text simpatic despre pregatirea brio~lor sau zece sperante vane, Severine a ramas insarcinata in sfir~it.
pagini amuzante despre naile culori de oj:i, ii incanta pe Severine ~i Benjamin erau atat de fericiti incit au
redactorii-~efi Cll frivolitatea ei inteligenta. fost cit pe-aci sa uite de recomandarea facuta de specia-
Nu Ie lipsea nimic in afara de 0 familie, dacinta a ca. Usta. Din fericire, prierena medic. intalnita cu prilejul
unui colocviu international. i-a reamintir lui Benjamin
rei implinire 0 amanau pentru mai tarziu. prea pasiona{i
ce avea de Iacut.
de pLiceri, de ie~irile in Ot'4 ~jCll prietenH, de dJatorii.
intr-o zi de luni cenu~ie, in hiroul searbad al unui
de activit3lile sportive.
spital vetust. un consilier genetician i-a spus lui Severine.
and Severine ~i.a serbat cei treizeci ~i cinci de ani.
care i~i tinea Cll satisfaqie mainile pe panteede rotund.
$-a alarmat de timpul care trecea foane repede ~iau tran-
d ferusul suferea de 0 hoal:i periculom. mucoviscidoza.
~at problema: venise timpul sa intemeieze 0 familie. o afeqiune in urma dreia mucusul se aglutineaz:i in d.
Tot alUnci, sora lui Severine a nascut 0 fetila atinsa He respiratorii ~i digestive. Cinstit. i.a informat despre
de 0 boala rara. ceca ce se va intampla: copilul va avea probleme pulmo.
Severine a fost extrem de afectata penrru sora sa. dar nare, va 6 obligat sa suporte un tratament di6cil ~i con-
Benjamin s.a ingrijorat pentru ei: stant ~i va avea 0 speranta de viala redusa. Car a durat
- Ma tern de ceea ce ne a!jteapta. in familia ta exista inrrevederea, i-a semnalat lui Severine ca. din aceste mo-
copii eu handicap. ~i in a mea la fel. Nu.i de glumit cu tive de forp. majora. in ciuda stadiului avansar al sarci-
a~a ceva. Severine! nii, avea dreptul sa avorteze.
Severine a bomhinit, a clrcotit. ~i-a aman:n investiga- Severine ~i Benjamin au infruntat 0 saptamana de
IHle medicale cit mai mult apoi a sf.i~it prin a eeda chin. trecind de la 0 hotarare la alta: sa pastreze copHul.

198 199
sa nu.1 pastreze. tn funqie de scarea de spirit, se simleau fantoma. Severine i~ispunea ci Benjamin minimalizeaza
clnd capabili sa aibl un copil diferir, clod coplqili de durerea ei de femeie, iar Benjamin regreta c:i Severine
perspectiva. Prietenii lor de la Ministerul Sanata\ii Ie ofe- neglijeaza durerea lui de barbat. foarte discret, ~i.au pus
reau informalii paradoxale: fie copilul nu va tcii mai mult unul altuia coame. Copios dar trist. Tara chef ~i ra.ra
de paisprezceani, fie,conform altora, va triii pana la patru~ chemare, co 0 con~tiinciozitate disperata care ii determina
zed ~i dnd de ani. Pe cine sa crezi? Persoande consultate sa se agate de necunoscuti ~ide necunoscute a~acum te
se dovedeau la fel de contradictorii ca ~id. tmr-o sem au arunci in valuri: Daci rna due valurile. cu arat mai
lisat soCfiisa aleag:i: au dat cu zarul; dar imediat ce au bine. dad nu. voi inOla pana la mal".
primit un rispuns, I-au respins oripila{i, rcfuzand sa-~i Terapia de cuplu Ie-a salvat cisnicia.
consacee desrim" hazardului. Pe SCUtt, dupa 0 sapr:imana Severine ~iBenjamin au inceput sa triiasci nepisatori,
de nelini~te~iindoiala, tot nu se decisesera. ca in primii ani ai relatiei lor: ciJaroreau, ii Ratau priere~
a emisiune 1V i-a ajutat sa se decida: au dat peste nii ~ipracticau sporturile preferate. Penrru ci nu pureau
un reportaj despre ingrijirea copiilor cu boli grave. Din Ii parinti, au redevenit amanti ~i. mai ales. complici.
motive politice - constrangerea guvernului sa se angajeze "Copitul meu esre cuplul meu". repeta Severine,
in favoarea handicapa{i1or -, ziaristul exagerase, prezen~ zambiroare. cuno~tin{e1orcare se minunau de faptul d
tand a imagine sumbra a situa{iei, i1ustrand viap de zi se inteleg.
de zi a bolnavilor ~ia parin\ilor dimr-un puncr de ve- Pentru ci nu exista un mijloc de a avea copii, tande~
dere dramatic. Severine ~i Benjamin, revolta{i, scarbiti. mullor era un scop in sine.
pl3.n~i,dobor:i{i de calvarul care ii ~tepta ~ipc care tre- in decursul unei zile i~izamheau de pard tocmai se
buia sa~lsupotte copilul care urma sa se nasci au conve- inrilnisera. Dupa douheci de ani de viata conjugala,
nit sa accepte intreruperea de sarcina. I-au anuntat pe Benjamin cumpara trandafiri ca un logodnic. Severine
cd de la spital. batea magazinele pemru a cumpara haine care sa it sur-
Sapclmanile care au unnat imerventid i.au fost aproa- prinda ~i sa it seduci pc solul d. in imbrali~arile lor
pe fatale cuplului. puneau atata energie, rafinament ~i invemivitate indt
Intre ei repro~urile se inmulleau, constame, taioase. sexul i~ipastrase savoarea inedita.
agresive. adresate mai degraba sie~idecat cduilalt: ea se "Copilul meu este cuplul meu". Casnicia lor devenea
acuza ca era purdiroarea acelei gene ~iil incuraja sa 0 pa~ o crealie com una, obiectul unei atentii constante, revi.
raseasea, eI se lamenta ci ii franase multa vreme dorinla goratl de ingeniozitatea lor.
de a deveni mama ~i 0 incuraja sa~~iregii.seasealiber~ ~i.ar Ii putrat aceasd. provocare pana la ultima sup
tatea. Fiecare se considera nefericit ~ineintelcs; supararea Rare ~iar fi intruchipat pentru etemirate imaginea mo-
care ar fi putut sa-i apropie ii despartea. Fiindea nu deena a lui Tristan ~i a Isoldei dad nu ar fi avut loe acel
vorbeau niciodat<ide copilul pe care il transformasera in accident la Chamonix ...

200 201
~i.ar 6 imaginat vreodaca d Alpii vor fi mormamul de, zdrelindu.se de peretele de stanca, rara sa se poad.
lor? Muncele fusese pencru ace~ti doi sportivi un terito- agafa de ceva.
riu de joc ~i de placere, oferindu.le stra1ucirea orbitoare A urmat ~ocul.
a luminii, amefeala vitezei, euforia dep~irii. Dacl unH ~i S-au prabu~it pc: gheata.
cuhiva senzatiile din copilarie pc: malul marii imre nisip ~i Citeva secunde mai taniu, ametiti, speriati. despova-
apa, Severine ~i Benjamin ~ireu'iiiau tinerefea de indati rati de schiuri ~i de bete, care se risipisera in timpul
ce ajungeau la 0 creclcoare. Maquri, plimbari, escalade, dderii, ~i-au venit in fire ~i au inteles cl se prabu~isera
toate modalititile de a parcurge ina1timile ii invesdc:au. imr.o crevasa.
Pana la aceasd. cxpedifie excesiva ... Aid domnea 0 altfd de lini~te. Sufocata. Ndini~ti.
In acea dimineafa, au luat teIefericul pana pe culme, toare. Nu se auzea nid 0 pasare. Nid un zgomot. nid
varful dinspre sud. un strigac. Orice forma de via{a parea sdnsa.
Schiori cu experienfa, au hotarar sa abandoneze par- - Ti-ai rupt ceva, Severine?
tiile amenajate, la fel de pline ca buievardeIe pariziene, - Nu. nu credo Tu?
ca sa se bucure in singuratate de roume. - Nici eu.
Alpii blanzi ~i ascufi{i se des~urau in fa.{alor, culmi, Constatarea ca nu ~i-au rupt nimic nu i-a lini~tit.
crene, varfuri alternand cu platouri ~i panorame. Ramanea 0 problema: cum sa iasa de acolo?
~ privilegiu! In neeare clipa inaugurau :cipada ima- La ce distanfa sc:giseau de suprafara,? Cincisprezece ...
culata. tn jurullor (Owl era pur, indusiv Iini~tea. Aveau dou:ized de metri eel pUlin ... Imposibil sa urci tara
impresia ca prind puteri sub acd cer tara nori. in aerol ajutor.
curat ~i sanatos. infierbanta{i de soarde crud. Au inceput sa strige.
In valea imunecad care se imindea alene, varfurile Rand pe rand, pandeau Fanta de cer de deasupra lor
i~i ofereau reIiefurile pure. ~i suigau. Salvarea nu putea veni decit de acolo, din~
Severine ~i Benjamin lunecau pc: schiuri. colo de peretii teribili care ii inghitisecl.
Se unduiau supli ~i U>ride pard ar fi inout. Atmos- Gura Ie ardea, setea Ie chinuia mu~chii. membrele Ie
fera devenea densa ca un lichior. oferindu-Ie be{ia de-a se intepenisera. De dnd cazusera, ii pacrunsese un frig
mip Iiberi, plini de 0 bucurie arz.atoart: ca razele de soare. umed, trecand prin haine, strecurandu-se pe la ceata,
Coborau pe :cipada grea ~i diafa.na. Ici-eolo briliame insinuandu-sc: prinue manu~i ~i maneci, inundandu-Ie
sclipeau pc: pamamul alb. bocandi ~i udandu.le ~oseteIe.
Brusc, Benjamin, care deschidea drumul, a scos un Strigau mereu.
fipat. Severine a avO( vreme sa se apIece spre d, apoi a Zgomotui pe care iI raceau aceste strigate de ajutor Ie
tipat ~i ea. reda energia convingandu-i. in dmp ce vocea unuia era
Sub ei :cipada s-a spulberat, au ramas suspendati 0 acopc:rita de cea a celuilalt. cl fac un tlraboi infernal.
jumatate de secunda, apoi. pard s-au rostogolit 0 vqni- Zadarnic.

202 203
Nimeni nu ii auzea. dceolotat. Cu siguran{olci imunericul se va cobori nu
~i pe buna dreptate ... riscasera indepan.lndu.se de peste muld. vreme ...
partiile obi~nuite in ciutarea zapezH pufoase ~i side6i, S-au cutremurat la gandul noptH pe care urmau sa 0
a~a ci acum erau la 0 distan{a considerabila de orice indure acolo.
drum frecventat. Ca sa Ie fie auzite strigale1e, ar fi tre- - Hei! Hei! E cineva acolo?
Au tresarit.
huir - evemualitate improbabila - ca un temerar sa se
Deasupra lor, prin deschiz.iituracrevaseiaparuse capul
aventurezc pana acolo.
cuiva. Era 0 t3.naracu trasaturi frumoase ~ienergice. Ini-
Dupa citeva ore, epuiza{i, nu mai aveau chef sa strige mile au inceput sa Ie baea ncbunqtc. Au uriat.
pentru cl nu mai suponau alternanp emo{iilor pe care _ Merg dupa ajutoare, a spus ea cu voce limpede.
acest apt Ie sdrnea in ei. speran{a de fiecare data dez- _ Nu vei avea timp sa cobori pani in vale ~i sa te
mintita de absenta raspunsului... imorci. Se innoptcaz.l. Arunci-ne 0 coarda.
S-au privit ell maxilarde tremuclnd ~ipidea tumef1ati. _ Schiez, nu am 0 coarda 1.1mine.
- 0 sa crapim aid, a ~optit Severine. Severine ~iBenjamin s-au privit descumpani{i.
Benjamin a aprobat-o inrristat. Era inutil sa i~i as- Sus, chipul fetei disparuse.
cunda adevarul. Benjamin tresari ~ilovi in peretc.
Scverine a cohorat privirea. Lacrimile ii ardeau ohra- - Hei! Nu pleca! Stai! Te rog!
jii. Benjamin ii prinse mana inman~ta penrru ca aceasta Benjamin uria cuprins de panid, de pard innebunise.
sa.1 priveasd. impietrita, Severine it privea lara sa reaqioneze.
Apoi se ~ternu iar 0 Iini~te aspra, densa, agresiva.
- Severine, qti iubirea vie{ii mde. Noweul meu a
fan sa te intilnesc, sa te cunosc ~isa fiu iubit de tine. Nu Dlrdiiau de &ig.
Timpul trecea. Un minut, zece minute, 0 jumatate
voi lua ell mine alte amimiri ale trecerii rode pc parnam.
de ora. Nu avea sa se mai inward.
II privi cu ochii mari ~i rosti ell greutate:
- Prinde{i!
- Nici eu nu voi lua cu mine alte amimiri. Sus, tanara ii striga, apoi Iearunci 0 coarda portocalie
Smulgandu-se de pe ghea{a, Benjamin se apropie. prin deschizatura. Plina de indrazneall. se dusese pana
Severine se lipi strans de e1.S-au sarutat cu furie. 1.1pista cea mai apropiata, smulsese coarda care marca ca-
Apoi s-au dezlipit unul de celilalt ~i, cu forte noi, au patul pistei. 0 legase de 0 standi, iar celalah capat Ii-)
incepur sa strige. Strigau din to{i cirunchii, lara i1uzH. aruncase cdor doi.
dar eu pmere, din darorie. jucand pana 1.1capat rolul de Severine se aga{acea dimai, i~i mobi)iz.iiuhimde pu-
schiori ritici{i. reri ~i zece minute mai rarziu ie~i din crevasa. Apoi,
Mormantul de zapada ~i de ghea{a care Ii tinea in- Benjamin tacu 1.1randullui acel~i lucru.
chi~i rarnanea mut. Singurul lucru care sc schimba era Reveni{i1.1suprafap., ~{i pe :clpad:i,suferind de mg
lumina care devenea mai cen~ie, 1.1unison cu ,erul ~i din cauza connuiilor. 0 priveau in lumina apusului

204 205
pc eca care ii diberase. Melissa, care avea douazeci de ani,
radea in hohore, considerand aceasta saivare 0 aventura
miraculoasa.
La cabana, Severine ~i Benjamin s-au incilzit, ~i-3U
examinat comuziilc, au consultar un medic, s-au uns eu
pomezile recomandate, au luar analgezice ~i anriinfla-
maroare, apoi i-au rdefonat Meiissei. Nu voiau sa piece
tara sa-i mul{umeasci inca 0 data.
Ea i-a invitat la ~treeerea ~ care 0 dadea impreuna
Cll c3.{ivaptieteni. Mi-am fiicut un obiui sa inc/ud in a doua ~difi~a
Severinc ~i Benjamin ~i-au Satbatorit imoatcerea la carplor mek jurnalu/ tU Jcriitura cart k-a imofit Ii am
via{a in mijloeul a vreo cincisptezece tincri inrre opt- MJCoperitca cilitoni ii aprrciauconfinutuL Pmtru prima
sprezeee ~idouazeci ~idoi de ani, un grup de baie\i ~ide oaraadaug acrsk pagini prim~i ~difii. Est~vorba tkp"
fete care se cuno~teau din copilarie ~i care, de la 0 va- fragmrnu din jurna/u/ meu riferitoare /a caTteape care
ean{a 1aalta, formasera aeeasta teupa vesda. toanai 0 smam.
Dezmorrili de vin, de g1ume,de jovialitaceacare dom-
nea in restaurant, Severine ~i Benjamin 0 sorbeau din
ochi pc salvaroarea lor. Dansand un rock indracir pe
ringul de dans, Melissa parea ca reune~re roare calira.{ile:
forla, imdigenla, vivacirare, bunarare, energie.
Unul dintre tineri, surprinzandu-Ie privitile, se ~ezii
langa ei.
- Melissa e formidabila, ~a-i?
- Ei, da, este! a exclamat Severine.
- Sum inrru totul de acotd cu dumneavoasrra, a
~optir ranatu!. ~iclnd te gande~ti ci este arar de bol-
naval Nimeni nu at hanui.
- Cespui?
- Da. Melissa sufera de mucoviscidoza. Nu ~tiali?
Severine ~i Benjamin au paiit. Fad sa rosteasca 0
yorba, Cll gura ciscata, eu mainile rremurand, impierti{i
pc scaune, cu ochii 3Iinti{i asupra Melissd, wernai tiri-
sera 0 fantorna.

206
Un prieten, unul dintre cei mai talenta{i machiori de
teatru. imi poveste~te cum s-a format cuplul pe care il
face cu un psihiatru. Cei doi barba{i s-au cisitorit. eu
zeci de ani in urma, in penumbra din capatul unei bise-
riei. in dmp ce in fata altarului luminos avea lac 0 cere-
monie nup{iala.
Anecdota rna emo{ioneaza. E ap de rar umorul in
iubire ... ~irnodestia! Ii consider profund cre~tini pe
ace~ti arnan{i wa preten{ii care vor sa se uneasca in fap
lui Durnnezeu.
Gestullor arata purerea unei pasiuni care ia in dera.
dere interdiqia, care se joaca dezinvolt Cll aparen{e1e,
care obtine virtual ceea ce i se refuza.
Aceasra cisatorie "falsa" dureaza de mai bine de trei-
zed de ani ...
- Unde este cisltoria "adevarata"?
Nu ~tie.
Nu rna pot impiedica sa nu reflectez la asta. Cei care
~i-au jurat oneial "fidelitate" ~i-au {inur cuvintul? lubi.
rea legitima incurajata de societate a durat la fel de mult
precum eea nelegitima?

Revin la prietenii mei. cei care s.au insurat c1andestin.


Poate fiindci soeietatea i-a respins catre marginile sale,

209
ei au ~tiut sa atribuie un sens nou "fidelicltii" pe care au ~i curge transformandu-se intr-un obiect solid, dipatase
jurat sa 0 respecte in ecou fata de sotii ofidali. forma ~i densitatea unei povestiri, avand un ineeput, un
Fidelitatea lor nu consra inu-o castrare ~i nid inrr-o srar~it, personaje ~i diverse peripe{ii organ ice. Voi putea
suma de inrerdiqii. Pozitiva, ea ii ofera celuila1t ceea ce vreodacl sa rna revan~ez fap. de Caile Ferale? Atatea
i-a promis - iubite, sprijin, arentie, sustinere -, nu este dintre ciqile mde au fost concepute ~i bihilile in tren ...
interpretata restrictiv - sa nu te atingi de nimeni. Pen- Totul pome~te de la 0 imagine: doi barbati i~i unesc
tru cd doi prieteni care ~i-au aurorizat avenruri, cuplul in secrel vie{ile cu prilejul unei cisatorii oficiale. La in-
nu inseamna sa-l inchizi pe celalalt inrr-o colivie. ceput, cele doua cupluri - cel care str:1luce~te in fap
II regisesc aid pe Didecot, ~a cum mi I-am imaginat allarului ~i cel care se ascunde in penumbra ultimului
in LibertinuL Toru~i, am convingerea inrima ca aceasta clod de scaune - nu se intalnesc decat din inramplare,
fidelitate ingiiduitoare se dovede~te mult mai ~Ot de dar cuplul danclestin va veghea asupra celui oficial.
stabilit intte indivizi de acel~i sex cid pentru a-I desci- Aceasta povestire imi permile sa trasez diferen{ele
fra pe cdatalt e de ajuns sa te apleci asupra ta insuti; pe dintre un cuplu homosexual ~i unul heterosexual, sa
clnd intre un barbat ~i 0 femeie rrebuie sa imbJ.ioze~ti marche7. bucuriile sau durerile speciflce fieciruia, care
necunoscutul. sunt uneori la antipozi. Terminandu-mi doena, mi-am
Daci inrr-un cuplu barhat-femeie infidelitatea repre- dal seama, nu fara surpriza, ci tandemul cd mai fetidt
zinra 0 drama, ba chiar un factor care duce 1a ruptura, nu este cel pe care societatea I-a dorit ~i I-a aplaudat pe
doi barbati acorda mai putina importanta acestor pu1si- treplete bisericii.
uni care ii imping spre legiituri efemere. Fie ci cedeaza Cand un barbat ~i 0 femeie i~i unesc destinele, su-
acestor pulsiuni, fie ci nu, cunosclnd sponran sexualitatea porta 0 intensa presiune exterioara: viap lor com una
masculina, pot sa inteleaga, cad beneficiaza de un eSle in acel~i timp ineurajata ~i normata, modelele sunt
avanraj: celalalt este aee1a!li.Pe dod intr-o relatie dintre apasatoare, 0 anumita filozofie se impune. in schimb,
un barbat ~i 0 femeie celalalr mmane celiilalt. Sinceritatea a(Und cand doi barbati alcatuiesc un menaj, se
~i 1uciditatea nu VOt fi de ajuns, va trebui parcurs un avenrureaza pe un drum putin batut, ell a).l mai mull
drum lung de invapre pentru a intelege sexul opus. lar eu cat societatea refuza adeseori legatura lor sau, atunci
pentru a se in{c1cgeeu el ... clnd 0 tolereaza, nll ~teapta nimic de la ea. Exista 0
paradoxala libertate in a trai ceea ce este interzis sau
In timpul unei cilatorii de 1a Paris la Bruxdles, am dispretuit.
schi{al pe un camel 0 poveslire intitulara "Cd doi domni
din Bruxelles". La Gare du Nord nu era decat 0 nebu- o suferintaintru totul homosexualii?
loasa; 0 ora ~i douazeci de minute mai taniu, in Gate du Ci 0 iubire oridt de putemici, de mare, de perperui
Midi, nebuloasa, asemenea unui metal care s-a 1ichenat nu se impline~te prin n~terea unui eopil. ..

210 211
Desigur. infenilitatea nu ii afecteaza doar pe homo- active. mobiliz.aware. dar care stationeaz.a la frontierele
sexuali - exista ~i heterosexuali sterili - dar ea ii afectea- con~tiintei. Astfd, Jean ~i Laurent. cei doi domni ai mei,
z.a pe ta{i homosexualii. vor tci.i 0 feminitate vinuala pasionandu-se de Genevieve,
Am terminat de scris nCei doi domni din Bruxelles". apoi 0 paternitate virtua)i veghind asupra lui David.
Nu ~tiu cum sa calific aceasta povestire. Ste un mini- Viap lor este intemeiata pe 0 arhitectud sentimentali
roman sau 0 nuvela mai lunga? subiacenti. neformulata, imateriala, care totu~i organi-
zeaza ~i sustine edi6ciul. Multe aspiratii ~i mu!te dorinte
Reaqii!e la lectura suot incurajatoare. "Cd doi domni se implinesc in mod simbolic.
din Bruxelles" emo~ioneaz:i minfi diferite.
Sum bucuros. de~i intrebarea ramane: ce voi face cu Cu totH tdim doua vieti. cea reperabila prin fapte ~i
acest text? cea imaginara.
Sa iI public singur sau sa a~tept sa se alature altor ~iaeeste surori gemene se dovedesc a fi siameze. mai
texte? Dar ce feI de texte ~i de ce? Iipite una de cealalta dedt se erede, jmr-atat )umea pa-
Mi-am pus 0 imrebare care i~i ga"qte un ra."puns. ralela fa\3. de realitate 0 moddeaza pe aceasta. ~i chiar 0
nCei doi domni din Bruxelles" aveau ~i ni~te veri care schimba.
s-au prez.entat. .. Alte povestiri imi vin in mime. legate lata terna ace5tui nou volum de nuvde: vietile vinu-
de 0 tcmatiti aseminatoare: iubiri invizibile. ale care inso~ese teroeiul unei vieti reale.

o povestirc ascunde in ea 0 aha. Dad 0 prinzi pe


cea dimai. ti se afera ~ansa de a 0 uri pe urmatoarea.
Un volum de nuvele este 0 haita de salbaticiuni ur- Seriu eu pasiune urmatoarea nuvela din volum -
marita pe teren. Povestirile sum diferite, dar au mulre in "Caine1e". Are 0 dubla sursa de inspira{ie: viap. mea per-
comun. sona!a ~i refleqiile pe care mi Ie-a provocat, in 1980. pe
In caz comrar, a Ie strange laolalta s-ar dovedi arhi- dnd eram doetorand, 61osoful Emmanuel Uvinas.
trar. Imi concep volumele de nuvde ca pc ni~te crcatii Via{a personala ... Tordeauna am trait inconjurat de
organice, de nu sum nid culegeri, nid antologii. A~- animale ~i sper sa rna bucur de compania lor cite zile
dar voi scrie in eontinuare ni~te povestiri care vor voi mai avea. De d{iva ani, ted ciini Shiba Inu au de-
eonstitui un volum intitulat eri doi domni din Bruxtlks. venit complidi mei intr-ale scrisului - in aeest moment.
masculul doarme la picioarde mde sub birou. iar ede
Seriind Cei doi domni din Bruxelles". m-au imerCS3t doua femde sunt trantite alituri. una pe covor. cealalta
sentimentele oblice. cde pe care nu Ie marturisim nid pe perna ei -. partenerH mei de muzici - alearga de in-
noua jn~ine, nici cdor apropiati, sentimente prezente, data ce cant la pian. se oqaza sub instrument ca sa simta

212 213
vibratiile, asculd Chopin cu trupul, nu doar eu urechi- Am fost emo{ionat de ideea ca experienta ehipului con-
Ie -, prietenii mei de plimbare ~i de joaca ... Cand rna stituie 0 experien{a etica. "Chipul este ceea ce nu putern
adresez lor, rna adresez unor suflete inzestrate cu inteli- ucide sau, eel pu{in, al citui sens consta in a spune: sa
gen{a, sensibilitate, sentimente ~i memorie. Deparre de nu ucizil'. Uciderea este 0 ehestiune banala, este adeva-
mine sa rna folosesc de ei ca de ni~te jucarii, ii consider rat: po{i sa il ucizi pe celalalt; exigenp etidi nu este 0
ni~te persoane, persoane pe care Ie indragesc ~i care rna necesitate ontologid. Interdiqia de a ucide nu face uci~
adora. Deji unB imi dezaproba poate atitudinea, rna derea irnposibila, ehiar dad autoritatea interdiqiei se
ingrijese mereu sa ii fac ferici{i. Nu am spus d Ii iubesc? men{ine in con~tiinp raului 1mplinit - rautatea raului"
Via{a ioteleetuala ... 'La douazed de ani am fost ui- (Etica ;i infinit). Nazi~tii eefuzau aceasta experien{a a
ehipului clnd ii priveau pe evrei, pe {igani, pe homo-
mit de un text allui Emmanuel Uvinas intitulat "Nu-
sexuali, pe infirmi ca pe ni~te animale inferioare. Totu~i
mele unui caine", un atticol consacrat animalelor pe
"sa nu ucizi este eel dindi cuvant al chipului. Este un
care l~a publicat in culegerea Dificila libertate. Poveste~te
ordin. in ivirea chipului exista 0 pocund, de pardi ae
ca, pe clnd era prizonier inu-un lagar de mund nazist,
vorbi un sdpin".
indlnea adesea un cline vagabond. Animalul vesel ~i
Stranietatea barbariei. Ea se sustrage experien{ei uai-
exuberant nu-i privea co dispre{ pe eveei ca pe ni~te
teo Se orbe~te pe sine ins~i.
fiin{e inferioare, ca pe ni~te "suboameni", ii apreda ca
Cainde se arata incapabil de ~a ceva.
pe ni~te oameni obi~nui{i. "Ultimul kantian din Germa- Atund este mai uman decat umanul insu~i? tn orice
nia nazista, neavand atata minte ca sa universalizeze caz nu este rasist. ~i niciodad certat eu 0 ideologie.
climaxul pulsiunilor sale", acest cline ii restituise umani- Dar de ce dinele vede ehipul pe care c:alaiinu-I vad?
tatea pierdU(ii.
Are ~icainele un chip?
Acest text este cu ara.t mai uimitor cu cat contrazice Cind I-am intrebat pe Uvinas, a e1udat raspunsul.
mult filosofia acestui reputat ganditor. Experienp lui de priwnier recunoscut de un dine va-
Emmanuel Levinas eonsidera ci experien{a care 1n- gabond ramanea in marginile gandirii sale.
temeiazii umanitatea este cea a chipului. Un chip uman Dar profesorul meu din Rue d'Ulm, filosoful Jacques
prive~te un altul ~i intra intr-o rela{ie de intersubiecti- Derrida, a indraznit sa mearga mai departe iotr-unul
vitate. Vede 0 privire, nu ni~te oehi, pentru ci "cea mai din ultimele sale texte in care poveste~te cum, afiar gol
buna modalitate de a~1iotalni pe celilalt este de a nu-i in fap pisicii sale, s~asimlit cuprins deod.ara de pudoare.
observa nid macar culoarea oehilor! Cand observam Am sa revin la aceasta intr~o zi ...
cllloarea ochilor, nu mai suntem intr-o relatie sociala ell
cdiilalt". in acea dipa, ornul i1 reellnoa~te pe celilalt ea La sfar~itul nuvelei "CUnele" este yorba de iertare.
pe altul decat d, iI vede pe aproapele sau, pe eel care este Sa ierli?
demn de respect, pe eel pe care nu teebuie sa-l omori. Nimic nu mi se pare mai complicat.

214 215
Personajul meu, doctorul Samuel Heymann, reu~~te, noi, rna pasionez de indivizi sau de creatiile lor - a1rnin-
prin intermediul clinelui sau, sa sesizeze umanitatea exis- teci nu <qfi nici romancier, nici dramaturg, nici cititor-,
tenta in rradiitor ~i sa alunge raz.bunarea. II admir pen- dar increderea mea in oameni cunoa~te ~i eclipse. Din
tru puterea lui. ~i descopar aici un ceou aI unui personaj cand in dnd (cu regularitate) fac un efoer de voin{a ca
istoric la care m-am oprit in ace~ti ultimi ani: Otto sa apreciez oamenii in pofida violen{e1or, nedrepta{ilor,
Frank, tatal Annei Frank. prostiei, aproximarilor, indiferentei fata de frumuse{e
Acum, la teatml Rive-Gauche, in regia lui Steve ~i, mai presus de toate, in pofida constantei lor me-
Suissa, actorii - printre care ~i Francis Huster - repeta diocritiiti.
piesa pe care am scris-o dupa Jumalul Annei Frank. Trebuie sa iube~ti oamenii. .. dar este greu sa-i iu-
Mul{umita istoricilor de la Casa Anne Frank din Am- be~ti! ~a cum nu pori fi optimist tara 0 cuno~tere
sterdam ~i membrilor Fundafiei Anne Frank din Basel, intima a pesimismului. nu pori iubi umanitatea fara sa
am aHat ci Otto Frank nu a incurajat niciodata ancheta o dete~ti pUfin. Un sentiment poaera cu el intotdeauna
care cauta sa aHe cine ii denunpse pe d, familia lui ~i pe ~i contrariul sau. Fiecare trebuie sa clntareasea partea
prietenii refugia{i in ascunzatoare. in textol meu, atunci cea buna.
clnd un personaj se indigneaza fiindci un tidlos poate
dormi lini~tit dupa ce a uimis opt persoane la moane,
*
d roste~te:"ii pIing pe copiii lui".
Otto Frank nu a vrut sa adauge violenfa violenfei. A Ce feticire! lata-rna pe cale sa-I incllnesc ia~i pe Mo-
VaZut, imr-o anumita maniera de a face dreptate, razbu~ zart. Fara indoiala persoana cea mai importama a vietii
narea ~i nu echitatea. Este sublim. mele _ dintre cei care au mutit -, intr-atat imi stimulea-
Prea mult? za simtul inclmarii, cultol frumusetii, energia bucuriei,
Nu ~tiu. Dad ai mei ar fi in pericol, a~ fi capabil de imr-atat rna conduce la acceptarea uimita a misterului.
crima. De dara aceasta nll-I voi face sa se exprime in frantu-
Frecvenrez personaje arora Ie sum inferior. ze~te, ca in Nunta lui Figaro sau in Don Juan, nici n-am
sa povestesc ViaFamea cu Mozart, ci mai degraba voi
Am termimat "Cainele" cu multa emofie. scrie 0 nuvela in care este un filigran invizibil.
n
credeam pe Samuel Heymann diferit de mine - cu Sum srupefiat de rapiditatea cu care, imediat dupa
excepfia recuno~tintei sale fafa de dini -, dar ma intreb moartea lui, Mozart trece de la intuneric la lumina. Un
daea fiU cumva acest personaj poard in el mizamropia am care se epuizeaza incerclnd sa fadi bani, care a1earga
mea latenta, cea pe care mi-o refulez. dupa comenzi, dupa recuno~tere. care la treizeci ~i cinci
Sa ne intelegem: trec drept curios, jovial, ador oame- de ani este ingropat intr-o groapa comuna, tara ca ni~
nii ~i complexitatea lor, rna bucur sa intaInesc oameni meni sa-I insofeascl pe ultimul drum, dar care, doua

216 217
decenii rnai taniu, constituie penrru toad. Europa ern~ fnsa este evident, amnci clnd aprofundezi subiccml,
blerna geniului muzica), aRat pe cea mai inalta treaptii a ca baronu) von Nissen are un loc insemnat in aceasta
gloriei unde domne~te de atllnci. poveste. EI face mai mult decat sa 0 ajure pe Constanze:
Ce s-a inumplat? fiind exact, pasionar ~i capos totodata, acest diplomat
Mozart, muzician al seco)ului al XVIII-lea, i~i desa- danez a dasat partiturile, Ie-a scris editorilor, a negociat
va'1qte cariera in secolul al XIX-lea. De~i mort in 1791, contractele in 10cul ei; a ob{inur chiar semnamra lui
cste cd dincai muzician al secolului al XIX-lea, incru- Constanze pentru a gestiona ceca ce avea legatura ClI
chipand anistul nOll. Ales ~i iubit de muzicieni - pre- Mozart; in fine, strangand arhiva ~imarturiile celor care
cum Haydn care it prodama "cel mai mare compozitor I-au cunoscur pc marde rnuzician, a scris din proprie
din lume" -, se bucura de 0 aura unid tn perioada ro- ini{iativa 0 vasta biograne a compozitorului. tn aceasra
carte, el este cel care, de alrfd, 0 reabilireaza pe Con-
man tid deoarece genera{iile urmatoare - Beethoven,
stanze, solia sa, in calitate de so{ie a lui Mozan - impo--
Rossini, Weber, apoi Chopin, Mendelssohn, Liszt, Ber-
triva anrma{ii1or def3.imatoare ale lui Nannerl Mozan,
lioz -, au devenit independence. fmplinind dorinp lui
sora compozitorului. Fapml ca-i ia apararea lui Consranz.e
Mozart, ei se desprind de putere. Sffilligregilor, printilor,
cea cam neroada este logic ~ibizar in acel~i timp. Logic
aristocratilor bogati arbitrajul gustului: de acum inainte
fiindci rraie~tecu aceasra femeie. Bizar fiindcl traiqte ~i
ei dicteaza oameniloe ceea ce este bun sau rau in mll-
ClIfamoma rivalului sau.
zid. Mozart devine muzicianul lor, muzicianul mllzi-
Este temant sa te amuzi pe acest subiect, ap cum
cienilor. Apoi va fi adoptat ~i de mase ~i va deveni face un scriitor ca Antoine Blondin, sau sa cau{i 0 expli-
muzicianul imregii illmi. ca{ieeheie - homosexualitatea refulata, conform opiniei
tn aceasta privinta, vaduva sa, Constanze Mozan, lui Jacques Tournier in romanul Uitimui Mozan. tn
nascuta Weber, ~icel de-aJ doilea SOt at ei, baronu) von ceea ce rna priv~te, prefer sa rna las fascinat de acest
Nissen, au un rol important dci, in acei ani, vor inven- mister: pasiunca uhui barbat pentru alt barbat care a
taria crea~iile sale, Ie vor edira ~i Ie vor propune spre fost so{ul so{iei sale.
interpretare. N u por sa vad aceasra casatorie decat ca pe un tri-
Isroricii inca dezbat asupra inRuentei unuia sau a unghi amoros.
altuia. Majoritatea, urmand opinia tatilui ~ia suroeii lui
Mozan, 0 reduc pe Constanze la postura de proasta De ce nu ar exista decar 0 cheie - ~i una singura -
inclmaroare, dewrdonata, incapabila de aqiuni respon- pentrll comportamentullui von Nissen fa{ade Mozart?
sabile, pragmatice ~ide continuitate. Biografiile receme De ce pasiunea pe care 0 simte fa{ade primul sot al so.
ale lui Constanze incearca sa 0 reabiliteze semnaland {id sale ar trebui sa com pone doar 0 fateta: devorament
efonul ei pentru rccuno~terea lui Mozan dupa moartea pentru geniu, tendin{a homosexuala, interes financiar,
acestuia. triunghi amoros, explorarea laturH sale feminine?

218 219
~i daca ar 6 toate acestea laolalra? Vorbim eu serenirate, cu tandrere ~i cu bucurie de-
Literatura ne pune in garda fara de ideile simple. spre el, ca ~i cum ne~ar mai putea auzi.
Prin asta, ea aqioneaza foarte diferit de ideologia care ~tiam ci yom face aceasta eroaziera, hotarata cu mult
cauta elementarul indaratul a ceea ce comporta nume~ inainte de agonia lui - sfar~itul lui, urmare a anilor de
roase farete. suferinra, era insa previzibil-, dupa moartea lui.
Ideologii, dornici sa reduci multiplicitatea aparenrelor EI insu~i 0 banuia, 0 dorea, imi vorbea despre asra,
la un principiu reperabil, nu chestioneaza prejudecata damic sa mi-o incredinreze pe mama dupa ce ne va
implicita care spune ci adevarul e simplu. parisi. Suntem ferieiri sa-i indeplinim darinp.
Dar de ce? Exisra in aceasra cilatorie 0 atmosfera !impede, pre-
De ce nu ar Ii adevarul complex? Tesut din cauze eisa, pa~nici: lumina destinului care se impline~re?
multiple?
De ce ar trehui sa-I surdaseze famasma elementarului? Nuvela pe care 0 aveam in minte, cea care gravi-
Idealul simplitarii lumineaza mai imai, apoi orbe~re. teaza in jurul unui transplant de inima, am s-o plasez
Apostoli ai complexitarii, romancicrii arata Icgaturile, in Islanda.
extind ancheta fara limita sau capat, in timp ce ideologii Imi place pra aceasta unde merg pentru a treia oara.
scotocesc acee~i diversitate pentru a gasi un teroei. lama sau vara - cred ci nu exist3.decit dom anotimpuri -,
Ideologii scormonesc, romancierii lumineaza. sunt bulversat de aceasr:l zgrun{uroasa crusta vulcanicii
ivita din valurile marii. Prezenp naturii nu se reduce
numai la flora sau la fauna, ei ~i la sol, plio de puteri
Morali~rii nu sunt niciodata buni romancieri. Cind
violcme, perieuloase, de lava gata sa spimece sraneile
i~i incearca puterile, includ in transpunerea realului 0
sau gheprii. Mo{aie, vibreaza, doeote~te, se fisureaza,
raceala ~i 0 lumina clinice, 0 diseqie a ceea ce este viu
explodeaza. Dad vrem sa simrim un parnant care tra-
care miroase a laboraror medical.
ie~te, chiar ~i cand nu se vad plante sau animale, trebuie
Poare 6 imeresant, nieiodata emo{ionant.
mers in Islanda.
Asta daca nu cumva apreeiem paezia medicului
in acest {inur din bazalt ~i cenu~a vulcanica, oamenii
legist ...
sunt plarnaJi{i dintr-un savuros amestec de blande{e ~i
asprime. Fiindci natura Ii zdrobe~te, dovedesc umilin{a
" ~i solidaritate. Nu aiei s-a reunit, in secolul al IX-lea, eel
Cilatorie in Islanda impreuna cu mama. Pachebotul dintai parlament cunoscur in istorie?
spinteca valurile ~i ne duce spre ziua nesF.ir~ita. ,,0 inima sub cen~" varbqte Jespre 0 emeie care i~i
Pe infiniml apelor ~i al cerului, ne gindim la tata, care iube~te mai mult nepoml decat propriul fiu, proiectan-
ne-a parasit acum doua saptamani. du-~i semimemul matern mai degraba asupra copilului

220 221
surorii ei decit asupra 6ului ei. Moartea copilului ei 0 Vilma ~iAlba fae totul ca sa suprime durerea.
va face sa-~i dea seama de acest lucru ~i va trebui, ca Dorin{a de a nu 0 mai sim{i Ie transforrna in mon-
sa-~iadoarma sau sa-~ialunge vinova{ia, sa-~i urasci ne- ~tri. Una vrea sa II riipeasd pe Jonas, cealalta sa il omoa-
potul. Adorarii Ii urmeaza 0 ura pe masuriL reoIn loe sa infrume dureeea. de se gandesc sa rapeasd
Foarte impulsiva, obi~nuita sa se exprime cu ajutorul un adolescent sau planuiesc sa-I asasineze.
unei pensule, iar nu prin intermediul cuvintelor, ea este Aqiunea ... Mi-am spus adesea d oamenii puternici.
incapabila sa-~i formuleze emo{iile ~i inapta de imco- intreprinz.:itori, dinamici care se sinucid pe la patruzeci
speqie. E mai bine sa nu-~i exprime mi~cirile con- sau cincizeci de ani sunt cei care, obi~nui\i sa imervina
~tiin{eiin fraze cici, daci se incumeta s-o faci, se in~a.la: in viap lor, pacilesc durerea printr-un act - se spanzura
a5tfd, so{ul in ale cirui bra{e se arunca fara ezitare este sau i~itrag un g1on{in cap.
privit cu dispre{; pe sora ei adorata 0 descrie ca pe un Sinuciderea din dorin{a de a aqiona. nu din uzura
tiran; noua ei prietena Vilma i se pare un inger, de~i dorin\ei.
aceasta ascunde un demon; cit despre 6ul d, H reduce Sinuciderea din nein{degere.
la 0 lista de repro~uri... Sinuciderea din incapacitatea de a infrunta sufeeinp.
Daci exista oameni care nu au euvinte pentru a se Orice in{elepciune ineepe prin acceptarea suferin{ei.
exprima pe ei in~i~i,Alba Ie folose~te pentru a se trada
pe sine. ,,0 inima sub cenu~a" imi pune 0 intrebare: ce este
Dimr-odata, nuvela mea, preluind punetul de vooere
al Albei, nu poate sa apeleze la 0 analiza psihologici.
Prezinta faptde. Deserie aqiunea unui 61m. Uneori am

un individ?
pane dime-un individ este tot d? Jnima mea, rini-
chii md. hcatul meu sunt tot eu?
impresia ci 0 scriu folosind 0 camera de 6lmat, nu un Transplantul considecl organde ni~te piese dinte-un
stilou. mecanism biologic. aproape imellanjabile: ea ahema ci
un om, de indaca ce Oloartea eerebrala il face sa piarda
Vilma este dublul Albei. Aceste marne au 0 problema con~tiinp de sine, se reduce la un depozit care con{ine
in comun; ea mulre spirire contemporane, de nu su- asemenea piese.
pona suferin{a moraM. Eul ar 6 a~adar totalitatea vie ~i sincrona a nupuluL
Epoca abraeadabranta in care traim refuza suferinta. Apoi nu ar ramane decat dementde razletite care odi.
Dupa seeole de ere~tinism, a cirui emblema era un bar- nioara alcituiau un tot.
bat agonizand pe 0 cruce cu piroane in6pte in maini ~i Vilma, una dinne eroinele Olde, refuui acest lucru.
picioare, lumea noastra materialista are tendinp de a Ea considera d inima fiicci sale estc:fiica sa.
alunga calvarul. and ne inccara durerea luam medica- Alba, dimpotriva, considc:ra ci Thor, fiul d, a fost
mente, droguri sau mergem sa vedem un terapeut. ucis pentru a i se lua inirna.

222 223
In fond. cde doua recuza moarrea. Vilma 0 neaga. ci eram incapahil sa practk jurnalismul ~i inapt sa scriu
Alba vrea sa creadii d purea 6 evitata. la comanda.
Revista avea sa caure in ciI1i1e mde amerioare 0
Panizan al doniirii de organe. imi place ideea ci moar- nuvela care sa corespunda "spiritului Craciunului".
rea poate 6 utila.
"Copilul-fantoma" a fose inspirar de cei foane apm-
Moanea nu este decit un serviciu tacut vietH pentru piati mie. Din respect. din dragoste pentru ci. vreau sa
ca ea sa se reinnoiasci ~isa continue. ii mentionez ~isa pistrez tacerea in acel<4ilimp.
Dad Pamantul s-ar ingreuna de nemurilOri. cum Ce parinte nu s-a temur sa primeasci aceasta veste:
am mai pmea coexista? Ar trebui sa inventam un mijloc copilul dumneavoasrra nu va fi normal? Cunosc oameni
de a face loe noilor generatii. care au imbra{i~ar acese destin, altii care I-au refuzat. Ii
Moanea reprezima Intelepeiunea vietii. admir pe cei care au acceprar copilul bolnav, dar nu voi
Dad romamismul consra in acordul na[Urii co uma- arunca niciodatii piarra in cei care au ales avonul. De
nul, atunci ,,0 inima sub cen~a" este 0 nuvela roman- altfd, uneori sum acei~i: cunosc pari0ti care i~i cresc
tid. Purerile tdurke se supara ~ise rrezescin acd~i timp copiii bolnavi alatud de cei sanaro~i, in timp ce deasu-
cu eroii md, apoi se lini~tescla unison cu inima lor. pra lor pluresc famomele unuia sau mai mulror copii
refuzati.
~i descopar durerea acestui prieren Clre, privindu-~i
Am scris "Copilul-famoma". ultima nuvela a volumu- 6iCl, vioaie, dragu{a, oprimisra de~i suferind de 0 boala
lui. Sau mai degraba 0 rescriu, hindci redactasem 0 ver- rara, sc gande~re la fratii ~ila surorile pc care ar 6 purur
siune a ei cu cateva luni mai inainte. sa Ii aiba, dar pe care eI ~isOfialui au preferar odinioara
Un ziar pe care 11apreciez foarte mult Imi ceruse 0 sa nu ii vada nisclndu-se. and vibreaza de bucurie ~i
povesre de Cradun; drept rispuns Ie-am rrimis aceasta de dragosre pentru hiea sa. regrer,i. and iI insotesc la
povestire. Ce situatie jenama pemro ei... Ca ~i pentru spital pemru analizde hieei sale ~iclod iI vad ndini~tir
mine ... Textul meu nu corespundea in nid un fel de noile infeqii, i~ijusrihci ace! gesr. ~i sum convins ci
dorintei lor: "Copilul-fantoma". destul de aspru, nu oscileaza mereu, iar acesr lucru ii confera profunzimea,
avea nimic din feeria, din bonomia. din bucuda cerute densitarea umana pe Clre Ie admiriim la d.
de 0 "povesre de Cradun".
In timp ce redactoarea-~ta biilmajea pUna de srin- Am citit nu demulr un articol ~tiintihc care sustinea
ghereala la rdefon, eu am cazut din nori. Nu-mi rrecuse ci Chopin nu suferea de tuberculoza, 3fl cum se credea,
prin minte ci un text trebuie sa corespunda unor cri- ci de mucoviscidoza. 0 boala pulmonara rara care nu
terii cerute de anotimp. Inca 0 data imi dadeam seama fusese idenrificata pe arunci.

224 225
Mi ia cu ameIeali. Dar nu orice rationalitate inseamna raIiune.
~tiind ci astazi testele genetice fiabile depisteaza un Rationalitatea economid nu reprezinta ratiunea
mare numar de boli potentiale inainte de conceptie sau daci se intoarce impotriva persoanei umane, a demnitatii
in timpul sarcinii, mi.am imaginat ci domnul ~i doamna sale, a caracterului ei unie ~i de neinlocuit.
Chopin sunt chemati la spital, ci Ii se aduc la cuno~tinp Rationalitatea economici nu reprezinta raIiunea dad
problemele fiului lor, speranp de viafi redusi, existenra atrage dupa sine barbarie, 0 ideologie conform cireia
de zi cu zi dificila pentru el ~i pentru ei. Poate ci medicul anumite fiinte clntaresc mai mult decat altele.
Ie va vorbi ~i despre costurile sociale ridicate ale existentei Rationalitatea economici nu reprezinta ratiunea daci
fiului lor. pierde din vedere scopurile unei sodetati: asigurarea sa-
Atund domnul ~i doamna Chopin ar renunp la natatii ~i a securitatii membrilor acesteia.
micul Frederic, iar noi, oamenii, am fi lipsiti de aceasta Rafionalitatea economici este inumana.
muzici geniala care ne alina singuratatea.
tn "Copilul-fantoma" cuget asupra suferintei.
Fara sa pronuntam cuvamul eugenism, care sperie Hoticit luem: vremurile noastre nu tolereaza suferinp..
dd evod oroarea nazista, ne indrepcim spre practid Putem fi feridti ~i suferi? Astazi, la aceasra intrebare
din ce in ce mai discutahile. majoritatea raspunde negativ.
Ascizi este pe cale sa se impuna 0 logici de contabil. tnsa Melissa, eroina mea in varsra de douazed de
Se calculeaza cat costa societatea curare boala. Se fac so- ani, suferind de 0 boaIa genetid, este fericita. tn duda
durerilor care a inceard, de~i este obligara sa ia cocktai-
cotdi asupra accesului la medicamente care nu ar aduce
luri de antibiotice, de~i trebuie sa practice a ora de
decat un plus de cateva luni de viaIa bolnavului, este
kinetoterapie respiratorie pe zi, traie~te, se bucura, cade,
refuzat un tratament eficace dar prea costisitor.
iube~te, admira, infdege. Poate salva alte vieti. .. lar in-
Ene un fapt: funqionarii au hotacit cat cosr:i 0
tr-o buna zi poate sa dea n~tere unei vieti la candul ei. ..
viata. Pur ~isimplu. Englezii au inventat NICE - Natio-
Fericirea nu inseamna sa te ferqti de suferinta, ci sa
nal InstitUte of Clinical Excellence -,0 inalci autoritate
o integrezi in existenta tao
in domeniul sanaciIii care a calculat costul medical pe
Ce inseamna 0 viata care merita traita?
care societatea accepta sa-I plateasci pentru un an de
La aceasta intrebare exista atatea rispunsuri clti in-
viata ~tigat. LuaIi un calculator: 40 000 de lire pe an. divizi sunt pe lume.
Dad noile tratamente depa~esc aceasta suma, Asigurarile N u voi accepta niciodata sa dedda altdneva pentru
Sodale, invoclnd directiva NICE, refuza rambursarea. mine sau pentru altii.
Aceasta logid de comabil produce 0 maree neagrii care Cel mai neinsemnat acord intre doua persoane refe-
se intinde in Austria ~iSuedia. Cu siguranfii d aceasra pro- ritor 1a acest aspect mi se pare suspect. Cand sunt trei
pagare e incurajata de criza datoriilor guvernamentale. persoane, simt 0 dictatura.

226 227
* in fine, remarc ~i 0 intruchipare simbolicii. David Ie
afem cdor doi prilejul unei paternita{i virtuale, apai
Am tecminat cartea. Jean ii afera in cele din urma lui Genevieve 0 reu~ita ~i
Recitind-o incerc sa reretez firele care ii alcituiesc
o recuno~tere de care nu avusese parte. Cainii cu nu-
canavaua. mele Argos au fost soria pierduta a doctorului Heymann,
Predomina rema arhitecturii secrete. Cuplul celor doi
mama Mirandei. Mozart ii da lui von Nissen geniul pe
domni se sprijina pe cuplul oficial al lui Genevieve ~i
care nu a putut sa-I exprime in tinere{e, clod scria ver-
Eddy. Doctorul Heymann nu supravjetuie~te apocalipsei
suri, ~i apropierea lui de un mare creator. Vilma, care it
decit datorita complicit:itii care it leaga de un animal.
rape~te pe Jonas, este imaginea negativa a Albei, in dmp
Duetul Constame ~i Georg von Nissen este in realitate
ce Jonas ii va permite sa se implineasci in calitate de
un trio imaterial in cafe Mozan ocupa locut de frunte.
mama inlocuitoare. lar Melissa intruchipeaza copilul pe
Alba i~i indreapti sentimentele materne spee nepotul d,
care ~i I-au refuzat Severine ~i Benjamin.
nu spee fiul ei. Severine ~i Benjamin i~i intaresc re1atia
prio renunprea la un cori!, disnicia devenind un scap
Bruno ~i Yann irni atrag aten{ia ci aceste povesdri
idolatrizat pentru ci nu s~a putur dovedi un mijloc.
vorbesc ~i despre iubire.
Observ de asemenea ~i importanp. unei medieri neu-
Este un lucru atat de firesc, incat nici nu mi-am dOlt
sare. Cornpacind cuplul homosexual ell eel heterosexual,
seama. De altfd, am scris vreodata 0 nuvela care sa se
Jean ~i Laurent i~i ioteleg mai bine drumul, atar in ceea
refere la altceva?
ce prive~te implinirile, cat ~i in ceea ce prive~te frustcl-
Cititorii straini, incinta{i, vor considera, inca 0 data,
rile. Samuel Heymann apreciaza oamenii prin Argos,
ci este ceva "adt de fran{uzesc"!
nu renunp la rhbunare ~i nu iarta decat datoridi pri-
virii unui caine. Arhivarea ~i efoftul de a edita crea{ia
De la debutul meu rna uime~te un lucru: nu percep
mozartiana al baronului van Nissen i1 smulg pe Mozart
coerenp textdor mde decat dupa ce Ie-am scris. Unita-
din haasul uicirii, ~i von Nissen a iube~te in nevasta lui
tea nu este cautata, ci descoperira. Fraze, personaje, si-
pe fosta sa{ie a compozitorului. Alba nu poate sa se
tua{H, povestiri, toate se dovedesc a fi 0 licoare ce scapa
in{deaga decat prin intermediul exagerarii demente a
min{ii rode.
Vilmei ~i prin interven{ia ra{ionala a lui Magnus. In
cat ar visa ea la Bourgagne sau Bordeaux, a vita-dc-vie
ceea ce ii prive~te pe Severine ~i pe Benjamin, ei i~i revi-
din soiul Beaujolais nu poate sa dea decat Beaujolais.
ziteaza trecutul prin intermediul Melissei, care reprezinci
o figura ambigua, atat salvare, fiindci Ie salveaza viap,
dar ~i rhbunare, fiindci infa.{i~eaza avortul acceptat de
cei doi in culorHe unei crime; in timp ce ii smate din-
tr-a prapastie, ea ii afunda intr-alta.

228
,



~J;R1C-fMMANUfL
ISCHMITT

!
"
;0;
~
Q

.Eric-Emmanuel Schmitt ne indeamna d nu fugim de incerdrile


gre1e 1acare ne supune soaru., pentru ca numai infruntindu-Ie putem
afla gustul fcricirii autentice. Aceste cinci nuvele au atatafo~a, local
ne determina sa ne privim co inte1epciune vietile ~i sa ne ferim de
prejuded~e despre dragoste. Dragostea care cste firul ro~u dlluzitor
al scrierilor lui Schmitt."
Le Point

Pur ~i
simplu magnific!"
Femme actuelle

Cu talii tdim doua vieti, cea reperabila prio fapte ~i


cea imaginara ...
lata lema acestui nou volum de nuvele: vieti1e virtuale care insolesc
temeiul unci vicli reale."
Eric-Emmanuel Schmitt

ISBN 978.973-689-755-9

JJlUJJI!