You are on page 1of 7

Duiliu MARCU [...

] a terminat liceul la Craoiva in 1904 ; a plecat la Paris, in 1906, unde


a studiat arhitectura. A obtinut diploma de arhitect in 1911. Intre cele doua razboaie, a realizat
lucrari importante concepute, intr-o prima perioada, in arhitectura academismului clasic
francez, cit si in spiritul prelucrarii traditiilor vechii arhitecturi romanesti, pentru ca, incepand,
din 1930, sa practice si sa militeze pentru o arhitectura noua, moderna, [...].1

Preocuparea mea de a gsi soluii originale romneti, de a lua din arhitectura clasic
numai claritatea, simplitatea, ponderea, euritmia, proporiile, meticulozitatea studiilor de
detaliu, precizia execuiei [] au constituit pentru mine o linie de conduit, un crez care mi-a
servit ca ndreptar n ntreaga mea activitate. Iat n ce mprejurri am ncercat s creez.2

Duiliu Marcu (23 martie 1885-9 martie 1966) este cel care da dovad de o complexitate
ieit din comun n arhitectura romneasc, fiind personalitatea acesteia care se confund,
practic, cu aproape ntreaga evoluie a arhitecturii din ara noastr. Convieuirea stilistic a
eclectismului academic francez, a neoromnescului, a avangardei i a modernismului s-a
manifestat pe parcursul ntregii perioade dintre cele dou rzboaie mondiale, existnd situaii
in care acest lucru este vizibil pe o singur cldire.

n acest context creeaz i Duiliu Marcu, care, n opinia mea, a excelat n realizarea
detaliile arhitecturale si rafinamentul folosirii materialelor natural (lemn, piatra, metal). Aadar,
lucrrile sale cuprind cldiri realizate in intregime sau cladiri modificate, n toate cele trei
curente prezente n perioada interbelic. Duiliu Marcu este consacrat drept un mare architect
al perioadei modernist-clasicizante, o arhitectura eleganta a detaliului, in care interioarele sunt
tratate in aceeasi maniera cu exterioarele, creeand un tot unitar.

n opinia lui Duiliu Marcu, ntreaga aceast arhitectur constituia o continuare a


clasicismului din prima jumtate a secolului al XIX-lea; [] ea i-a pstrat totui caracteristicile
de valoare ale arhitecturii clasice, exprimate prin claritatea partiului i a compoziiei i justeea
proporiilor2. Aceste doua caracteristici fiind pretuite in mod deosebit de architect, a devenit
constante in creatiile sale, indiferent de stilul folosit.

Trecerea ctre modernism a arhitectului va avea loc n cele din urm dup 1930, cnd,
n ciuda lucrrilor valoroase i a succeselor de care se bucurase deja n cariera sa, Duiliu
Marcu a simit nevoia unei schimbri n abordarea arhitecturii, care s corespund mai bine
necesitilor societii romneti interbelice. Ca principala personalitate a acestui stil, Duiliu
Marcu i desvrete opera i se impune definitiv ca unul dintre cei mai mari arhiteci din
istoria arhitecturii din Romnia.

Justificndu-i aceast opiune final din activitatea sa profesional, Marcu


mrturisete, n concordan cu cele exprimate mai sus: Pe baza experienei acumulate n
activitatea dintre 1912 i 1930, examinndu-mi poziia fa de cele dou curente (clasic i de
tradiie), am neles c nu mergeam pe drumul cel mai bun i c trebuia s-mi modific radical
concepia despre arhitectura noastr. [...] Arhitectura trecutului aparinea trecutului, prezentul
cerea altceva de la arhiteci. [...] Pentru aceste motive, nc de la 1930 am cutat drumul spre
o arhitectur romneasc modern pe care am ncercat s o mbrac n forme ct mai
originale.2 Etapa modernist a carierei lui Duiliu Marcu este i cea mai prolific. Programele

1
Revista Arhitectura, Inaintasii Nostri, Duiliu MARCU, Nu numai monumental Adrian OPREA.
2
Duiliu Marcu Arhitectura, 1912-1960, Editura Tehnic, 1960, Bucureti, p. 21
de arhitectur abordate de Marcu sunt variate, de la cldiri publice i imobile cu apartamente
i birouri, la locuine individuale i pavilioane de expoziie.

Palatul C.A.M CASA AUTONOM A MONOPOLURILOR


STATULUI
Calea Victoriei, Bucuresti 1934-1941

Informatii care intregesc intelegerea constructiei


Date despre architect
Duiliu Marcu(1885-1966), dupa ce si-a exersat talentul construind fie in formele
academismului francez (case particulare), fie in stil romanesc (Scoala Politehnica, un camin
studentesc si Teatrul din Timisoara), s-a alaturat cu convingere curentului artei moderne, in
spiritul caruia a realizat cu talent si competenta in Bucuresti, nu numai cateva case particulare-
casa Busila de pe Aleea Modrogan 1 si multe imobile cu apartamente- ci si o buna parte din
cele mai representative edificii publice: Palatele Presedentiei Consiliului de Ministri, al comisiei
de stat a Planificarii, al Academiei Militare, Biblioteca Academiei Romane s.a.3
Arhitectul Duiliu Marcu, la sfaritul anilor 1930 ii dovedete apartenena la o perioad
caracterizat de o mare varietate de cutri stilistice moderne.Prima categoria de lucrari, a
celor reprezentative, este formata din lucrari la care prin volumetrie, proportii, euritmie,
compozitii cu traveatia marcata, cit si prin materialele utilizate, se realizeaza monumentalul,
justificat prin tema pe care o ilustreaza.1

Descriere general a constructiei

Casa Autonom a Monopolurilor Statului reprezint o opera de o for copleitoare i


de o actualitate incredibil, considerat ca fiiind una dintre cele mai reprezentative construcii
ale Bucurestiului interbelic. Prin limbajul arhitectural al palatului C.A.M, arhitectul a determinat
formularea unor repere spatiale noi, dominante de valenele curentului raionalismului italian.
Ca vocabular arhitectural se remarc modul judicios de utilizare a geometriei (orizontale si
verticale), ce determin in compoziie o soluie funcional si estetic adecvat.

3IONESCU, Grigore, Tipologii, creatii, creatori, Editura Tehnica,Bucuresti, 1986;p. 167;


1 Revista Arhitectura, Inaintasii Nostri, Duiliu MARCU, Nu numai monumental Adrian OPREA.
Conturarea volumetric
Cldirea de ample dimensiuni a fost realizat printr-o clar articulare a unui corp in
forma de U cu un alt corp vertical. Alternana ritmic a umbrelor geometrice genereaz o
compoziie de spaii i valori arhitecturale de un perfect echilibru i originalitate. Printr-o intens
for in exprimare stilistic, valenele unghiului drept au fost speculate cu abilitate. Corpul
principal al edificiului, se inscrie in direciile formale ale monumentalismului, iar corpurile
secundare, pstreaza expresia modernist intrit prin registrele orizontale.

Planimetrie
Parterul, de-a lungul Caii Victoriei, se gsesc birouri publice de tip ghiseu, cu un foaier
spaios situat pe col care servete uneori si la diferite expoziii. De aici pleaca o cas de scar
in 3 rampe care te conduce ctre etajul superior. Intrarea angajailor este situat n aripa
central fiind flancat de vestiare. Partea estic i primele 5 etaje contin birouri care nu sunt
accesibile pentru public.
La etajul 6, paralel cu Calea Victoriei, este o cafenea, iar partea opus ofer o teras
deschis pentru angajati.
Compozitia faadei
Faada este dominata de submpartirea cladirii in registre ce dau o orizontalitate
puternica, intrarea fiind constituit in corpul principal care inspira verticalitate si
monumentalitate.

Raportul dintre plin si gol


Raportul plin-gol este cel ca ritmeaz fatada i totodat creeaza registrele orizontale.
In acest caz se da intietate golului, prin detaarea fizica a acestuia. Submpartirea este
evidenta la nivelul fatadei, insa ea a fost tratat cu o grosime atent calculata pentru a nega
orizontalitatea dominant. Acest fapt demonstraz o atenie deosebita pentru inteniile
compozitionale.
Finisajele i dotri
Tmplaria a fost realizat din metal iar mobilierul si echipamentele tehnice ca:
climatizare respectiv comunicaii interioare, au reprezentat, la data realizrii, elemente de
ultima generatie. Finisarea faadei este intr-un fel tipic modernista, faada fiind placata cu
travertin deschis la culoare. Acest mod de tratare este transpus si la interior. Scarile exterioare
fiind imbracate in marmura de Carrara.
Amplasarea construciei pe parcel in raport cu spaiul public
Cldirea este de dimensiuni destul de mari, ea fiind contruit in forma de U cu o adiie
vetrical, constituind accesul. Faada principala se afl orientat spre Calea Victoriei fiind in
relatie directa cu cladirea finantelor de vis a vis.

Restaurarea

Lucrrile de consolidare au adus i schimbri la nivel de faad, ca nlocuirea tmplariei


metalice originale i a placajului de travertin. Astzi, la intersectia dintre Calea Victoriei i
Bulevardul Dacia, a fost realizat hotelul Victoria Tower, n care sunt reluate dup multe
decenii, unele elemente estetic, formale ale palatului C.A.M.. Acest edificiu rmne un punct
de reper important in evoluia modului de exprimare a modernismului interbelic, n Romnia,
reprezint un expemplu de un rafinament particular.

In concluzie, aceast cladire arat un mix de elemente stilistice, tipic lui Duiliu Marcu.
Modernismul fiind evideniat in tratarea planului si a fatadelor, dar si prin materialele folosite.

Alte proiecte ale lui Duiliu Marcu:

Hotelul Athene Palace, 1925 - 1927 (renovarea si extinderea corpului existent)


Cldirea Biblioteca Academiei Romne, 1936 - 1938
Cldirea Academiei Militare, 1937 - 1939
Cldirea Consiliului de Minitri
Palatul Victoria
Palatul Elisabeta
Teatrul din Timioara, 1923 - 1928 (faada)
Politehnica din Timioara

Bibliografie:

-IONESCU, Grigore, Tipologii, creatii, creatori, Editura Tehnica,Bucuresti, 1986;


-MARCU, Duiliu, Arhitectura, Editura Tehnica, Bucuresti, 1960;
-MACHEDON, Luminita, SCOFFHAM, Ernie, Romanian Modernism: The Architecture of
Bucharest 1920-1940, London, 1999
-Bucureti anii 1920-1940 ntre avangard i modernism, Editura Simetria, Uniunea Arhitecilor
din Romnia, Bucureti, 1994.
-Revista Arhitectura, Inaintasii Nostri, Duiliu MARCU, Nu numai monumental Adrian
OPREA.
-Luca Matei Stoian, Interferene arhitecturale italiene n arhitectura modern romneasc,
Editura Igloo