You are on page 1of 8

CONSILIUL PENTRU PREVENIREA 9I ELIMINAREA DISCRTMINARII

5r ASTGURAREA EGAL|TAT|I
coBET no nPEAvnPEXAEHI4O h nnKBAAAqAn AhCKpr4M14H Au:un n OEECnEqEHhIO PABEHCTBA
COUNCIT ON THE PREVENT]ON AND ELIMINATION OF DISCRIMINATION AND ENSURING EQUALITY

Adresa: Republica Moldova, Chiginiu, MD-2004 A4pec: Pecny6rrxa Mo,n4osa, Krurxxr, MD-2004
bd.$tefan cel Mare,180, bir.405 6ya. lllreQax vea Mape, 180, xa6.405
tel.: +373 (022l. 2t2 - 8r7 ren.: +373 l022l 2L2 - BL7

nr. 03/ ,/o'q din 3 - to 2017

DneiAngela Frolov
enrail: angela.frolov@gdm. md
Dl u I Artiom Zavadovschi
email: arliom.zavadovschi@gdm.md
Dneri Anastasia Danilova
email :anastasia.danilova@gdm.md

Cauza nr.73117

Prin prezenta, consiliul pentru prevenirea gi eliminarea discriminarii gi asigurarea


egalitetii remite Decizia pe cauza nr.73117

$efa aparatului administrativ Olga Bulmaga

Anexd.........file
Secretariat tel.022-2 12 -8 17
CONSILIUL PENTRU PREVENIREA
9I ELIMINAREA DISCRTMINARII
SI ASIGURAREA EGALITATII
coBET nO nPEAvnPE)+qqEHnrc u nnKB'/'AA4nU AUCKpnMnHA]q/Un nosEcllEttEHhro PABEHCTBA
couNclL oN THE PREVENTION AND ELIMINAT|ON OF DtSCRtMtNAT|ON
AND |ENSUR|NG EQUAury
Adresa: Republica Moldova, Chiginiu, MD-2004 A4pec: Pecny6atrKa Mo/tAoBa, Krulnt6a, MD_2004
bd. Stefan cel Mare 9i Sfint nr.180, bir. 405 6yn. llJregax rer Mape, 1g0, xa6.405
tel.: +373 (O'l 22 Zt-28-O7 rer.: +373 (t ) 222t-2847

DECIZIE
din 25 septembrie 2017
cauza73117

Membrii Consiliului participan{i la sedinta de deliberare:

lan FELDMAN - pregedinte


Oxana GUMENNAIA - membri
Andrei BRIGHIDIN - membru
Lucia GAVRILITA - membre

au examinat, in sedintd publici, sustinerile scrise giverbale ale


petitionarilor: membri ai comunitetii LGBT, Angeia Frolov, Artiom Zarvadovschi
si Anastasia
Danilova
reclamatului: lgor Dodon, Presedintele Republicii Moldova, gi
au deliberat, in gedinfd inchisi, cu privire la urmitoarete.

t. Obiectul pldngerii
Pretinsa instigare la discriminare pe criteriu de orientare sexuali.

il. Admisibilitatea pl6ngerii


Plangerea corespunde cerinlelor art. 13 din Legea cu privire la asigurarrea egalitdlii nr. 121 din
25.05.2012 9i nu ridicd exceptiile de inadmisibilitate previzute Oe pct. 42dinLegei cu privire
la
activitatea Consiliului pentru prevenirea si eliminarea discriminirii si asigurarealgatitaiii nr.29g
din 21.12.2012.

ilt. Suslinerile pi(ilor


S us{i ne ril e peti{i o n ari I o r
3.1 La data de 12.05.2017 in timpul emisiunii "in profunzime cu Lorena Bogza" la postul de
televiziune PRO TV, dl lgor Dodon, Presedintele Republicii Moldova a declarat urmitoarele:
Este foarte greu sd fii pregedintele tuturor. Eu cred cd presedinte al tuturor trebuie sd fie sau
mut (...) Maioritatea cetd{enilor, conform tuturor sondajelor, inclusiv mds;urdrilor noastre interne
au incredere in pregedintele Republicii Moldova $i (...) in institu{ia prezidenfiatd. (...) Astdzi am
avut intrevedere cu paftenerii cu 30 si ceva, 40 de ambasadori, IJE, CSl SUA, inina gi cineva
din ambasadorii ldrilor membre IJE mi-a spus. "lJite, peste o sdptdm1nd, doud, vor fi nigte
proteste sau nigte ma-$uri a minoritdtilor sexuale in chigindtu'. pei p,robabil n-o sd pot sd-i
reprezint nici acum, adicd sunt sigur cd n-o sii pof sd-i reprezint niciodatii pe astfel de categorie.
litoli sunt cetdleni ai Republicii Moldova.
3.2 ln data de 20.06.2017 la emisiunea "nepcoHafluHurfi arqeHr" la postul de,tslsyZirne Accent TV,
lgor Dodon, Pregedintele Republicii Moldova a declarat urmdtoarele: Reteritor la ceea ce a spus
doamna, cd sd fim reprezentan{i la tot poporul, eu niciodatd nu am incercat sd divizez, dar sunt
anumite principii, anumite categorii, anumite lucruri pe care eu nu le voisusfine niciodatd. Sunt
patru lucruri principale care pentru mine nu pot fi negociate
;i
discutefte:'1) Aceasta tine de
statalitatea Republicii Moldova(...); 2) eu sunt adeptut neutralitdtii (...,1; 3) eu sunt adept at
valorilor noastre cregtine, eu consider cd credin{a noastrd oftodoxd std la baza statalitdtii
Republicii Moldova. Da, sunt qi alte culturi religioase, noitrebuie sd-i respectdm absotut petoii,
dar 98 la sutd sunt cregtini ortodocgi qi lucrul dsta ... eu sunt categciric impotrivd, d'acd va
incerca cineva sd spund, uite, haide{i sd inregistrdm minoritdtite sexuale gi aga mai departe. De
aceea, cei care sunt pentru lichidarea bisericii, cei care sunt pentru in,iegistrarea minoritdt1or
sexuale, md scuzati, dar eu nu voi fi reprezentantut d-strd gi nu pctt fi pregedintete
Petitionarii suslin cd astfel de declara{ii ale unui presedinte de d-strd.
lard surit oiscriminatorii, instigi la
urd, discriminare si dezbinare sociald qi nu trebuie sd fie admis'e.

Susli nerile recl amatul ui


3'3 Secretarul general al aparatului Pregedintelui mentioneazd ci decliara{iile ficute de
cdtre
Presedintele Republicii Moldova in cadrul emisiunilor televizate indicate in pldngere
reprezinti
opinia acestuia, care a fost exprimatd in temeiul Legii cu privire la libertatea-de
exprimare.
Astfel, se invocd cd libertatea de exprimare protejeazd atAt continutul, c6t si forma informa{iei
exprimate, inclusiv a informaliei care ofenseazd, gocheazd sau deranieazi. Totodatd,
aspectul
pretinsei instigdri la discriminare care constd in indemnarea si incitarea la
ur6, este fictiv,
intrucAt lipsesc acliunile care s-ar incadra in definilia discrimindrii. De asemenea,
se
men{ioneazd cd, potrivit art. 8 al Legii precitate, nu poate fi intentatd o acfiune
cu privire la
defdimare pentru declara{iile fdcute de cdtre Prese_dintele Republicii Moldova si oeputalii
in
Parlament in exercitarea mandatului. De gefui Statului si-a exercitat dreptul constitu-tional
lapt,
stipulat in art 32 din Constitulia Republicii Moldova, cu atdt mai mult cd art. g1 din Consiitulie
prevede ca Plegedintele Republicii Moldova se bucurd de imunitate. El nu poate
fi tras la
rdspundere juridici pentru opiniile exprimate in exercitarea mandatului. Nici o lege si nici
un alt
juridic care contravin prevederilor Constituliei nu are putere juridici.
.
^ In acelagi timp, se menlioneazi cd religia in
3.4
o"tt
Republica n/blOova arre un rol deosebit de
important, confesiunea dominantd fiind cea crestin ortodoxi. Astfel, datr:le recensdmdntului
din
2014 relevi faptul ci, din numdrul total al cetdlenilor care gi-au declarat religia, 96,g% s-au
declarat cregtini ortodocgi. in acest context, Piesedintele iepublicii lMoldova a declarat cd
actiunile membrilor comunitd{ii
!GBT contravin flagrant valorilor traditionale, religiei ortodoxe gi
moralitdfii' Ele nu pot gi nu vor fi acceptate de citie acesta. in esentd, seful staiului susfine ci
gi-a exprimat atitudinea personald, neangajdndu-se in ac[iuni men,ite si instige 6 urd,
discriminare sau dezbinare sociald.

Opinia Centruluide Resurse Juridice din Motdova (CRJM)


3.5 La data de 11.09.2017, Centrului de Resurse Juridice din Moldova depune un amicus curiae
prin care recomandd ca, la fundamentarea pozifiei, Consiliul si ia in consideralie urmdtoarele
elemente. in pdmul rAnd, sd respingd exceplia in ceea ce priveste imunitatea Presedintelui. or
aceasta se aplicd doar in exercitarea mandatului. in al doilea rAnd, se solicitd si se arate
limitele libertitii de exprimare. in al treilea rAnd, CRJM indeamni Oonsiliul sd explice ce
insemnd discursulde urd si prin ce modalitSli se exprimd. De asemenea, se noteazi importanla
de a nota cd discursul homofob, ca gi discursul rasist sau cel antisemit, constituie o form6 gravi
de incitare la dispre!, marginalizare, ostracizare, o formi de manifelstare a intoleranlei si
discrimindrii ce nu poate fijustificatd prin invocarea unor precepte religioiase.

lV. Dreptulnalionalgiinternafionalrelevant
4.1 Constitulia Republicii Moldova prin art. 16 alin. (2) garanteazi clreptul la egalitate toli
cetdlenii Republicii Moldova sunt egali in fala legii gi a autoritS[ilor pubrlice, firi deosebire de
ras5, nalionalitate, origine etnicd, limbd, religie, sex, opinie, apartenenlii politicd, avere sau de
origine socialS.
4.2Legea cu privire la asigurarea egalitdlii nr. 121 din 25.05.2012 ta aft. 1 alin. (i) stabiteste
scopul prezentei legi este prevenirea gi combaterea discrimindrii, precunr 9i asigurarea egalitdlii
tuturor persoanelor aflate pe teritoriul Republicii Moldova in sferele politir;5, economicd, s-ociali,
culturald gi alte sfere ale vietii, firideosebire de rasd, culoare, nafionalitate, origine etnici,
limbd, religie sau convingeri, sex, vArstd, dizabilitate, opinie, apartenenqd politicd slu orice alt
criteriu similar; art. 2 oferd definifia de instigare la discriminare care reprezinti orice
comportament prin care o persoand aplicd presiuni sau afigeazi o conduiti intenlionatd in
scopul discrimindrii unei terfe persoane pe baza criteriilor stipulate de prezenta lege; art. 3
stabileste cd subiecti in domeniul discriminirii sunt persoanele fizice q;i juridice din domeniul
public Ai privat; art. 4 se considerd forme grave ale discrimindrii: g) ijiicriminarea sdvArgiti
asupra unui grup de persoane.
4.3 Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 21.04.2010
la art. 2 prevede noliunea
de discurs care incitd la urd ca fiind orice formd de exprimare cerre provoacd, propagd,
promoveazd sau justificd ura rasiald, xenofobia, antisemitismul sau
alte forme de uri fondate'pe
intoleranld; defdimare - rdspAndire a informa(iei false care lezeaza onoarea, demnitatea gi/sau
reputalia profesionalS a persoanei; conform art. 3 alin. (1) orice persoani are drepiul la
libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de a'ciuta, de er primi gi de a comunica
fapte gi idei; alin. (2) Libertatea de exprimare protejeazd atdt conlinutul, cAt gi forma informaliei
exprimate, inclusiv a informaliei care ofenseazd, gocheazd sau deranjeevd; alin. (3) exercitaiea
libertdtii de exprimare poate fi supusd unor restrdngeri prevdzute de lege, necesare intr-o
societate democratici pentru securitatea nalionald, integritatea teritorialri sau siguranla publicd,
pentru a apdra ordinea 9i a preveni infracliunile, pentru a proteja sinitzrtea gi morata,
reputalia
sau drepturile altora, pentru a impiedica divulgarea de informa[ii confiOeniiate sau'pentru a
garanta autoritatea gi impa(ialitatea puteriijudecdtoregti; alin. (5) garanliile privinO
libertatea de
exprimare nu se extind asupra discursurilor care inciti la urd sau iJviotenla; art.7 alin. (1)
orice
persoand are dreptul la apdrarea onoarei, demnitSlii gi reputaliei sale piofesionale lezate prin
rispAndirea relatdrilor false cu privire la fapte, a judecdlilor de valoare fird substrat factologic
suficient sau prin injurie; art. 8 nu poate fi intentatd o acliune cu privire la defdimar" p"ni'
declaralia fdcutd: a) de citre Pregedintele Republicii Moldova gi deputalii in parlament in
exercitarea mandatului.
4.4Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcfii de demnitat<l publici nr. 1gg din
16-07'2010 la art.4 prevede cd exercitarea funcliei de demnitate publicd se bazeazd pe
principiile legalitdlii, liberului consim!5m6nt, transparenlei, exemplului pelrsonal, responsabilitilii
gi al loialitS(ii.
4.5 Recomandarea nr. R (971 21 a Gomitetului de Minigtri cdtre statele membre cu privire la
"Discursul instigator la uri" (adoptati de cdtre Comitetut de Minigtri la 30 octombrie 1gg7,
in cadrul celei de-a 607-a reuniuni a Delegalilor Minigtrilor) definegte termenul "discursul
instigator la ur5" ca fiind toate formele de exprimare care propagd, incitd, promoveazd sau
justifici ura rasiali, xenofobia, antisemitismul sau alte forme de uri fondate pe intoleran[d,
inclusiv intoleranla care se exprimd sub form5 de nalionalism agresiv 9i de etnocentrism, de
discriminare gi ostilitate fatri de minoritdti, imigranfi gi persoane provenite din imigralie.
4.6 Recomandarea de politici generali nr. 15 a Comisiei Europene imrpotrivi Rasismului
9i
Intoleranfei prevede, in preambul, cd politicienii, liderii religiogi, liderii comunitd{ii si allii in viala
publicd au o responsabilitate importantd in acest sens datoritd capacitdlii acestora de a exercita
influenld asupra unui public larg. Advocacy, promovarea sau instig;area, in orice formd,
denigrarea, ura 9i prezentarea negativi a unei persoane sau a unuigrup de persoane, precum gi
orice hd(uire, insultd, stereotipizare negativd, stigmatizare or amenrinlare cu privire la o
asemenea persoand sau grup de persoane sijustificarea oricdrei forme de expresie enumerate
mai sus, in baza rasei, culorii, descenden{ei, originii etnice sau nalioniale, vdrstei, dizabilitdtii,
limbii, religiei sau opiniei, sexului, genului, identitdlii de gen, orientdrii sexuale sau altei trdsdturi
personale sau statut.
4.7 Gonventia pentru apdrarea Drepturilor Omului 9i a Libertdlilor fundamentale la art. g
prevede ci orice persoand are dreptul la libertatea de gAndire, de congtiinld gi de religie; acest
drept include libedatea de a-gi schimba religia sau convingerile, precum-9i libertatel de a-gi
manifesta religia sau convingerea in mod individual sau colectiv, in public siu in particular, prin
cult, invi{5mAnt, practici gi indeplinirea ritualurilor. Libertatea de a-gi man6esia religia sau
convingerile nu poate face obiectul altor restrAngeri decAt cele prevdzute de lege carJ, intr-o
societate democratici, constituie mdsuri necesare pentru siguranla publicS, proteclia ordinii, a
sdndtitii, a moralei publice, a drepturilor gi a libertdlilor altora; art. 10 se men{ioneazd cd orice
persoand are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie gi
libertatea de a primi sau a comunica informalii ori idei fdri amestecul autoriti[ilor publice gi fdri
a line seama de frontiere. Prezentul articol nu impiedicd Statele sd supund societdlile de
radiodifuziune, cinematografie sau televiziune unui regim de autorizare. Exercitarea acestor
libertdfi ce comportd indatoriri gi responsabilitSli poate fi supusi unor formalitd{i, condifii,
restrAngeri sau sancliuni prevdzute de lege care, intr-o societate democratici, constituie mdsuri
necesare pentru securitatea na[ionald, integritatea teritoriali sau siguranfa publicd, apdrarea
ordinii gi prevenirea infracliunilor, proteclia sindtilii, a moralei, a reputaliei sau a drepturilor
altora, pentru a impiedica divulgarea informaliilor confiden[iale sau pentru a garanta autoritatea
gi impa(ialitatea puterii judecitoregti; art. 14 prevede cd exercitarea drepturilor gi libertdlilor
recunoscute de prezenta convenlie trebuie sd fie asigurati fdri nici o d'eosebire Oazata, in
special, pe sex, rasd, culoare, limb5, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine na[ionali
9i socialS, apartenen{i la o minoritate nalional-, avere, nagtere sau orice aita situalie; art. lZ nici
o dispozilie din prezenta Convenlie nu poate fi interpretatd ca autorizAnd unui stat, unui grup sau
unui individ, un drept oarecare de a desfdgura o activitate sau de a indeplini un act ce uineregte
distrugerea drepturilor sau libertd[ilor recunoscute de prezenta Convrenlie, sau de a aduce
limitdri acestor drepturi gi libertdli, decAt cele prevdzute de aceasti Conveniie.
4-8 Jurisprudenla Curtii Europene a Drepturilor Omului, cauza lJrechean gi pavlicenco ys,
Republica Moldova din 02.11.2014, CTEDO a constatat de altfel cd imunitatea presedintelui nu
este nelimitatS- CTEDO a subliniat, in mod repetat, cd libertatea de expnimare are o importanti
speciald pentru politicieni sau persoanele alese ca reprezentanlii unui ehectorat, care tre'buie sd-
si atragi atenlia asupra preocupirilor lor.
4.9 Jurisprudenla Cur{ii Europene a Drepturilor Omului, cauza Incal vs. Turcia din 0g.06.1g9g,
unde CTEDO a statuat cd libertatea discursului politic nu este absolutd prin natura sa si Statele
pot introduce restric{ii si sancliuni, CTEDO avAnd rolul final de a analiza compatibilitatea acestor
mdsuri cu libertatea de exprimare. Statutul public, rolul de personalitatel politicd al politicienilor
este considerat de Curte a fi important in cazul in care personalitdtil,e cu un grad mare de
vizibilitate incitd la discriminare
4.10 Jurisprudenlg Cur.tii Europene a Drepturitor Omului, cauza Er,bakan vs. Turkey din
59405/00 din 06.10.2006, unde reclamantul s-a pldns pe faptul cd organele de drepi l-au
condamnat la un an de inchisoare pentru declaratiile de incitare la urd pe care le-a fdcut in
timpul unei campanii electorale. CTEDO a gisit violarea art. 10 (libertertea de exprimare)
9i a
subliniat faptul ci lupta impotriva tuturor formelor de intoleranld si discursurilor de uri sunt'parte
integranti a protec{iei drepturilor omului 9i ci era extrem de important ca politicienii sd eviie si
facd comentariiin discursurile lor susceptibile de afavoriza intoleranfd.
4.11 Jurisprude-n.Q Curlii Europene a Drepturilor Omului, ca;uza Vejdetand gi allii vs.
Suediei din 2012, CTEDO a decis, in unanimitate, cd sancfionarea penalii a persoanelor care au
distribuit materiale ofensatoare la adresa homosexualilor ca grup nu c;onstituie o incdlcare a
Convenliei, Curtea concluzion6nd cd nu poate fi invocati protecfia garantatd de art. 10 in cazul
in care libertatea de exprimare este abuzald pentru a prezenta homost..xualitatea ca "tendin{i
sexuald deviantd" care are un "efect moral distructiv asupra substanlei societdtii". Curtea a
concluzionat ci aceste declaratii au constituit afirmatii serioase, care adui: preludicii morale.
4'12 Declaralia Universali a Drepturilor Omului la art. 19 prevede ca orice om are dreptul la
libertatea opiniilor 9i exprimdrii; acest drept include libertatea de a avea opinii fdri imixtiune din
afard, precum gi libertatea de a cduta, de a primi gi de a rdspAndi informalii gi idei prin orice
mijloace si independent de frontierele de stat.
4.13 Pactul Interna[ional cu privire la Drepturile Givile gi Politice la art. 19 alin. (i)
menfioneazd cd nimeni nu trebuie si aibi de suferit din cauza opiniilor sale; atin. (2) orice
persoani are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde liberrtatea de a ciuta, de a
primi gi de a rdspAndi informalii gi idei de orice fel, indiferent de frontiere, sub formi orald, scrisd,
tipdritd ori artisticd, sau prin orice alt mijloc, la alegerea sa; alin. (3) exercitarea libertdfilor
prevdzute la paragraful 2 al prezentului articol comportd obligalii gi rdspunderi speciale. in
consecintd, ea poate fi supusd anumitor limitdri care trebuie insd stabilite in mod expres p1n
lege gi care sunt necesare: a) respectirii drepturilor sau reputaliei altoria; b) apdrdrii
nationale, ordinii publice, sdnitdtii sau moralitSlii publice: art.20 alin. (2) orice indemn "ecuritalii
la urd
nafional5, rasiald sau religioasd care constituie o incitare la discriminare, la ostilitate sau la
violentd este interzis prin lege; art. 26 toate persoanele^sunt egale irn fala legii gi au, fdrd
discriminare, dreptul la o ocrotire egali din partea legii. in aceastd privinli tegia irebuie sd
interzicd orice discriminare gi sd garanteze tuturor persoanelor o ocrotire egile gieficace contra
oricdrei discrimindri, in special, de rasd, culoare, sex, limbi, religie, opinie potitiie sau orice altd
opinie, origine nalionalS sau sociald, avere, nagtere sau intemeiatd pe orir:e altd imprejurare.
4.14 Comentariul General nr. 20 at Comitetului ONU pentru drepturile economice, sociate si
culturale la pct. 7 stipuleazd cd non-discriminarea este o obligalie imediatd si transversald in
Convenfie; art. 2 alin. 2 cere statelor pd(i sd garanteze nediscriminarear in exercitarea fiecdreia
dintre drepturile economice, sociale si culturale consacrate in Conventier qi pot fi aplicate numai
in combinatie cu aceste drepturi. Trebuie remarcat faptul cd disqinrinarea constituie orice
deosebire, excludere, restricfie sau preferinla sau alt tratament diferentiat, care se bazeazi in
mod direct sau indirect, pe motiv de discriminare interzise si care are irnten{ia sau efectul de a
distruge sau compromite recunoasterea, beneficiul sau exercitarea, pe picior de egalitate, a
drepturilor Conven{iei. Discriminarea include, de asemenea, incitarea la ctiscriminare si-he4uire.

V. in concluzie, Consiliul refine urmdtoarete


5.1 Din materialele dosarului Consiliul retine spre examinare urmitoarele declaralii ale dlui lgor
Dodon, Pregedinte Republicii Moldova:
i. (...)Pai, probabil, n-o sd pot sd-i reprezint nici acum, adicd sunt sigur cd n-o sd pof sd-
i reprezint niciodatd pe astfel de categorie(...)
ii. (...)eu sunt categoric impotrivd, dacd va incerca cineva sd spund, uite, haide{i sd
inregistrdm minorita{ile sexuale gi aga mai depafte. De acee,a,, cei care sunt pentru
lichidarea bisericii, cei care sunt pentru inregistrarea minoritd{ibr sexuale, md scuzati,
dar eu nu voifi reprezentantul d-strd gi nu pot fi pregedintele d-strd(...)
5.2 Consiliul, reamintegte ci at6t legislalia nalionalA (art. 15 atin. (1) gi art. l9 din Legea nr. 121 cu
privire la asigurarea egalita{ii), c6t gi practica Cu(ii Europene a Drepturilor Omutui (a se vedea
cauza D. H. ;i al{ii v. Republica C"l4 par.82-84, par.177, cauza Chas,sagnou gi aitii v. Fran{a
par. 91-92, Timishev v. Rusia par.57) prevede o reguld speciald referitoi la sarcina probei in
litigiile privind discriminarea, si anume: sarcina probei trece la reclamat atunci c6nd petitionarul
prezintd dovezi din care se poate prezuma ci a existat un tratament discriminatoriu. Reiesind
din alegatiile expuse in plingere, pentru a institui o prezumlie a instigirrii petilionarii urmau si
prezinte fapte care ar ardta existen{a cumulativd a urmdtoarelor element,e.
a) comportamentul sau conduita unei persoane care aplicd prresiuni sau afiseazi o
conduitd intentionati
b) cu scopul sau efectul discrimindrii unei persoane sau unui grup de persoane
d) pe baza unui criteriu stipulat de lege.
5.3 Consiliul, analizAnd conlinutul expresiilor disputate, stabilegte o prrezumlie a instigdrii la
discriminare pe criteriul de orientare sexuald. Or, declara[ii fdcute au avut un efect de
stigmatizare a persoanelor LGBT. Afirmaliile prin care persoanele LGETT se exclud din corpul
cetdlenesc prin refuzul afirmat de reprezentare a acestora in exercitare:r celei mai inalte funclii
reprezentative din stat, incitd la discriminare, ostracizare si la distanli sociald. Comportamentul
are loc in baza unui criteriu stipulat de Legea cu privire la asigurarea egalitdliii orientarea
sexualS. Jinta mesajelor domnului lgor Dodon, Pregedintete Repubticii Moldova, sunt
persoanele apa(in6nd comunitdlii LGBT, o comunitate cu un grad sporit de vulnerabilitate asa
cum o indicd analizele sociologice
5.4 Consiliul a luat act de exceptia ridicati in ceea ce privegte imunitatea Pn:sedintelui si subliniazd
cd Aparatul Presedintelui Republicii Moldova, in mod gresit, invocd exceplia imuniietii de care
dAnsul se bucurd in exercitarea mandatului sdu conform art. 81 din Corrsiitulie, respectiv art. g
din Legea cu privire la libertatea de exprimare. Or, in timpul celor doui emisiuni TV, domnul
lgor Dodon nu exercita atribu{iile expres prevdzute de Constitutia Republicii Moidova in
articolele 82-88. Pregedintele lgor Dodon si-a exprimat opiniile, din pos1ura de Presedinte, dar
nu in contextul exercitdrii unei functii concrete ce line de atribuliiie arcordate de'Constitutie
pentru care este acordatd imunitate. in cauza Urechean si Pavlicenco vs. Republica Moldoval,
CTEDO a constatat cd imunitatea Pregedintelui nu este nelimitati. in acelasi timp, CTEDO a
statuat cd libertatea discursului politic nu este absolutd prin natura sa, iiar staiele pot introduce
restriclii si sanctiuni'. Rolul de personalitate publicd al politicienilor este r;onsiderat de CTEDO a

t
ctEDo, Urechean gi Pavlicenco c. Republicii Moldova, 2 decembrie 2014.
' ctEDo, INCAL impotriva TURCtEt, (47/tgg7 /s25/1o37) din 9 iunie 1998, 5 s3.
fi important in cazul in care personalitSli cu un grad mare de vizibilitate instigd la discriminare3.
Comisia Europeani impotriva Rasismului gi Intoleranlei mention eazd cliar, in Recomandarea de
politicd generalS nr. 15 referitoare la discursul urii, faptul ci politicienii, liderii religiosi, liderii
comuniti{ii si altii in viata publici au in special o responsabilitate importantd in acest sens
datoriti capacitatii acestora de a exercita influenfa asupra unui public larg.a
5.5 Respectiv, declaratiile publice ale Pregedintelui Republicii Moldova rru sunt protejate de o
imunitate absolutS, fiind pasibile de examinare sub aspectul depdsirii limitelor libertatii de
exprimare, ca aducAnd atingere demnitdtii umane, principiului egatitaiii in drepturi si principiul
intezicerii discriminirii. Consiliul subliniazi diferenta dintre protectia acordatd unui politician,
inclusiv presedintelui lirii, cu privire la afirma{ii cu caracter politic si afirmatii discriminatorii, or
ultimele nu se bucurd de protec{ie.
5.6 AnalizAnd confinutul 9i forma declaraliilor domnului lgor Dodon, Consiliul refine cd se utilizeazd
expresia de asffe/ de persoane, care indici asupra faptului ci presedintele Republicii Moldova
re'fuzd sd recunoascd umanitatea persoanelor care apa(in comunitetii LGBT. Aceastd formd
utilizatd tine de specificul disgursului de uri, ori grupul vizat este proiectat in afara limiteror
normale ale relatiilor sociale. in acest sens, declariliile analizate constituie un abuz al libertalii
de exprimare care implicd obligalia autoritd{ilor de a reacfiona prompt si de a curma rdsp6ndirea
acestor forme de promovare a intoleranfei in spaliul public si a responsabiliza politicienii in
privinta discursurile lor.
5.7 Cat priveste pozi{ia si statutul persoanei, Curtea Europeani a Drepturilpr Omului a stabilit, prin
solutiile pronun{ate in cazurile pe care le-a instrumentat, cd limitele libertdfii de exprimare a unui
politician si ale persoanelor publice sunt mai restrinse in comparalie cu ceilalti membri ai
societdtii (Erbakan v. Turkey). Spre deosebire de cei din urmd, politicienii trebuie si accepte in
mod inevitabil si constient verificarea stricti a fiecdrui cuvAnt gi a fiecdrei fapte, atAt din partea
jurnalistilor, cdt gi din partea publicului gi, in consecinti, trebuie si dovedeascd un grad mai
mare de responsabilitate (Leroy v. France din 2 Octombrie 2008; Feret v. Belgium Oin tO iutie
2009; Vona v. Hungary din 9 iulie 2013)5. Presedintele Republicii Molclova, in calitatea sa de
politician si datoritd capacititii acestuia de a exercita influen!5 asupra r,rnui public larg, trebuie
si dovedeascd un grad major de responsabilitate pentru opiniiler exprimate, ieoarece
declaraliile pe care le lanseazi au un impact semnificativ.
5.8 In Recomandarea de politici generali nr. 15 a Comisiei Europene impotriva Rasismului gi
lntoleranlei la p. 4 gi p
4 lit. 4 se men{ioneazi despre necesitatea Statelor membre ale
Consiliului Europei de a adopta o abordare riguroasd de cregtere a cpngtientizirii publice cu
privire la importanfa respectirii pluralismului si a pericolelor discursului de uri. De asemenea,
Statele au obligatia de a demonstra falsitatea fundamentelor pe care este bazat discursul de
urd si inacceptabilitatea acestuia, pentru a descuraja gi a preveni utilizilrea discursului de urd.
Nu in ultimul rAnd, Statele sunt chemate sd reaclioneze prompt la disc;ursul de urd din partea
unor persoane publice, in special din partea politicienilor, liderilor religiosi si comunitari.
Actiunile Statelor nu trebuie sd se rezume doar la condamnarea discursuiui de urd dar si sd
consolideze valorile pe care astfel de discursuri le ameninli
5.9 Un factor important la calificarea acestor declaratii il constituie contextul in care au fost fdcute si
climatul social care poate influenta efectul moral al declaratiilor resp,ective. in primul rAnd,
discursul a fost fdcut intr-un mediul public la televiziuni cu audientd semnificativb, respectiv,
impactul este mare qi trebuie abordat corespunzdtor. in al doilea rind, efectul distructiv al
declaratiilor poate fi sesizat din date_le Sondajul de opinie privind percepliiile si atitudinea fali de
egalitate in Republica Moldova din 2015. Acesta arati cd in topul celor mai respinse grupuri se
claseazd persoanele LGBT. Astfel, doar 38% din cei chestiona{i, accepti persoanele LGBT in
calitate de vizitatori ai RM gidoar 1o/o ca membriaifamiliei. Totodatd, in r:adrul acestui studiu au
fost mdsurate atitudinile gi percepliile populaliei fald de 14 grupuri de ;cersoane vulnerabile gi
marginalizate din Republica Moldova. Cel mai mare indicator al indicelui distantei sociale, p6nd
la excluderea lor din Republica Moldova, este fa{i de persoanele din cornunitatea LGBT. Astfel,

' ctEDo, Rurt osvnrut 5i allii impotriva Macroorurzt, (50841/99), decizie de inadmisibilitate, 11 octombrie 2001.
*
ECRI, Recomandarea de politicd generalS nr. 15 referitoare la discursul urii din 8 decembriel 20L5, preambul.
t ibidem
in lumina celor expuse mai sus, Consiliul subliniazd caracterul extrem de nociv pe care il
are
discursul de urd in societate, in mod special discursul din partea unei persoane publice.
5'10 TotodatS, Consiliul observi cd Presedintele lgor Dodon a adus un atac; la credinta persoanelor
LGBT si la credinta acelor suporteri care sunt ortodocgi, insinuAnd cd cei ce promoveaza
drepturile LGBT qi persoanele LGBT nu sunt ortodocgi gi promoveazi lichidarea bisericii.
Utilizarea acestor paralele intr-un stat ca Republica trloloova, unde procentul celor
care se
declard ortodocsi in sondajele de opinie este de peste g0% nu ins,eamnd altceva
decdt o
strategie de a perpetua ura majoritdtii fa{d de persoanele LGBT. Astfel, Consiliul indeamnd
Presedintele Republicii Moldova s5-qi asume obligalia pe care o are in virtutea art.
79 din
Constitutie de a respecta Constitulia, inclusiv prinCipiul egalitilii si nediscrimindrii, legile
!irii,
implicit Legea cu privire la asigurarea egalitdtii, si respectJsi si apere democra[ia, dre-pturiie gi
libertdtile fundamentale ale omului, indiferent de orientare' sexuald sau de orlce alt'criteriu.
Consiliul reitereazd cd toli cetd{enii Republicii Moldova se bucurd de drepturi si libertdli egale,
fdrd deosebire de rasd, religie sau convingeri, orientare sexuali sau orice alt criieriu slmitarl

Astfel, conducAndu-se de prevederile rl1,2, 3 gi art. 15 alin. (4) din Lergea nr.121cu privire la
asigurarea egalitdlii, coroborat cu pct. 61 al Legii nr.298 din21.12.2o11icu privire la activitatea
Consiliului pentru prevenirea sieliminarea discrimindrii si asigurarea egarlitdtii,

CONSILIUL DECIDE

1. Faptele constatate reprezintd instigare la discriminare pe criteriu de orientare sexuald.


2- Consiliul recomandi Presedintelui Republicii Moldova lgor Dodon, r;d aducd scuze publice
pentru afirmaliile discriminatorii si instigatoare la discriminare pe criteriul de orientare
sexuali.
3. Consiliul recomandd Presedintelui Republicii Moldova lgor Dodon, sd dea dovadd de mai
multd responsabilitate in pozitiile sale publice si sd se abline de la derclaralii discriminatorii si
intrigatoare la ur5.
4. Prezenta decizie se comunicd pd(ilor gi va fi fdcutd publicd pe adresa
www.egalitate.md.
5. Decizia este cu drept de atac in instanta de contencios administrativ, conform prevederilor
pct. 65 ale Legii nr.298 din21.12.2012 cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea
si
eliminarea discrimindrii si asigurarea egalititii si Legii contenciosului administrativ nr. 793 din
10.02.2000.

Membrii Consiliului care au votat

lan FELDMAN - pregedinte

Oxana GUMENNAIA - membri

Andrei BRIGHIDIN - membru :f


d,
Lucia GAVRILIT