You are on page 1of 277

n

TESTE PENTRU EVALUAREA


COMPETENTELOR PROFESIONALE
CALIFICAREA ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
VALABILE PENTRU
SCOLILE POSTLICEALE SANITARE DIN
JUDETUL PRAHOVA

ANUL 2013

1
SCOALA POSTLICEALA SANITARA DR. DINU CAMPINA

SCOALA POSTLICEALA SANITARA FEG PLOIESTI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA LOUIS PASTEUR CAMPINA

SCOALA POSTLICEALA SANITARA REGINA MARIA DE ROMANIA PLOIESTI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF. APOSTOL ANDREI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF. VASILE CEL MARE PLOIESTI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA THOMA IONESCU PLOIESTI

MODULUL 13:BAZELE TIINEI NURSING-ULUI

SUBIECTUL I
Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau fals
cu F .
1. Datele necesare cunoaterii pacientului se obtin numai prin interviu. - FALS
2. Interviul este un instrument care permite personalizarea ngrijirilor. - ADEVARAT
3. Observaia, ca metod de culegere a datelor, determin antrenarea tuturor simurilor. -
ADEVARAT
4. Analiza i interpretarea datelor, a doua etap a procesului de ngrijire, presupun
formularea diagnosticului de ngrijire. - ADEVARAT
5. Planificarea ngrijirilor cuprinde formularea obiectivelor i a interveniilor ce vor fi
aplicate n ngrijirea pacientului. - ADEVARAT
6. Pentru aplicarea interveniilor de ngrijire, asistenta poate antrena: pacientul, familia, ali
membri ai echipei de ngrijire. - ADEVARAT
7. n timpul aplicrii interbeniilor de ngrijire asistenta medical se concentreaz numai
asupra tehnicii pe care o execut. - FALS
8. Stresul, anxietatea, frica, sunt reacii ale pacientului ce pot aprea n cursul ngrijirii. -
ADEVARAT
9. Evaluarea ngrijirilor este o judecat a progresului pacientului n raport cu interveniile
aplicate. - ADEVARAT
10. Evaluarea ngrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de ngrijire. -
FALS

2
SUBIECTUL I
A. Asociati notiunile din cele doua coloane

1- Manifestare de independen A orienteaz asistenta spre intervenii


b autonome
2 Problem de dependen B flexie/extensie
d
3 Surs de dificultate C orienteaz practicianul spre tratament
e medical
4 Diagnostic de ngrijire D alimentaie inadecvat prin deficit
a
5 Diagnostic medical E alterarea parenchimului renal
c

B. Asociati notiunile din cele doua coloane


1 Culegerea datelor A analiza rezultatului obinut
B
2 Analiza i interpretarea datelor B observaia, interviul
D
3 Planificarea ngrijirilor C utilizarea planului de intervenii elaborate
E

4 Executarea ngrijirilor D elaborarea diagnosticului de ngrijire


C
5 Evaluarea E stabilirea obiectivelor i a mijloacelor de
A realizare a obiectivelor

SUBIECTUL III
Indicati raspunsurile corecte

1. Asistenta medical este profesionista care:


a. respect fiina uman ca entitate bio-psiho-social n interrelaii cu mediul nconjurtor, cu
valorile i principiile sale de via;
b.acord ngrijiri ntr-un mediu terapeutic securizant;
c. realizeaz cu familia i aparintorii o relaie funcional de colaborare.

2. Responsabilitile care definesc direciile importante, descrise de,, Codul pentru asistentele medicale" sunt:
a. promovarea sntii;
b. prevenirea mbolnvirilor;

3
c. restabilirea sntii;
d. nlturarea suferinei.

3. Nursa generalist presupune:


a. o pregtire pluridisciplinar;
b. nsuirea competenelor de baz i nu numai cunotinele;
c. s aib cunotine de psihologie;
d. s aib atitudine pozitiv fa de pacient i familia sa ;
e. s aib capacitate de empatie.

4. Fenomenele urmrite de asistenta medical sunt reaciile :


a. individuale ;
b. familiale ;
c. de grup.

5. Funciile asistentei medicale sunt de natur :


a. independent;
b. dependent;
c. interdependent.

6. Funcia asistentei medicale, de natur independenta, presupune:


a. stabilirea relaiilor de ncredere cu persoana ngrijit i cu aparintorii;
b.aplicarea metodelor de observaie, de tratament sau de readaptare;
c. promovarea unor condiii mai bune de via i sntate.

7. Funcia asistentei medicale, de natur dependenta, presupune:


a. observarea, la pacient a modificrilor produse de boal sau tratament;
b. asigurarea ingrijirilor de confort;
c. actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale.

8. Funcia asistentei medicale, de natur interdependenta, presupune:


a. actiuni de depistare a tulburrilor de ordin fizic, psihic sau social;
b. aciuni de educaie pentru sntate;
c. actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale.

9. Elementele de competen pentru practicarea unor ngrijiri de calitate constau n:


a. cunoaterea unui model de ngrijire (nursing);
b. cunotine acumulate i cunoaterea demersului tiinific;
c. cunoaterea pacientului.

10.Cadrul conceptual al ngrijirilor cuprinde urmtoarele elemente:


a. scopul profesiei i beneficiarul ei;
b. rolul asistentei medicale;
c. natura interveniilor aplicate beneficiarului i consecinele acestor intervenii.

11.Cunotinele nsuite de asistent n procesul educativ sunt de natur:


a. tiinific, tehnic, relaional;
b. etice, legislative;
4
c. ambele.

12.Demersul tiinific al ngrijirilor constituie pentru asistent:


a. un instrument de investigaii, analiz;
b. un instrument de planificare i evaluare a ngrijirilor;
c. un scop n sine.

13.Relaia asistent-pacient reprezint un proces bazat pe:


a. ncredere, demnitate, respect;
b. comunicare afectiv, colaborare;
c. aplicarea sarcinilor care nu-i depaesc limitele de competen

14.Funciile autonome ale asistentei medicaleconstau n:


a. asigurarea confortului fizic i psihic al pacientului;
b. administrarea medicaiei;
c. stabilirea relaiilor de ncredere cu pacientul i aparintorii;
d. transmiterea de informaii i nvminte pacientului pentru pstrarea sntii.

15.Rolul asistentei medicale este:


a. s asigure ngrijirea pacientului numai n raport cu indicaiile medicului;
b. s ajute persoana bolnav s-i recapete sntatea;
c. s suplineasc persoana bolnav pentru satisfacerea nevoilor sale.

16.n elaborarea unui cadru conceptual privind ngrijirile, orientarea nou este ctre:
a. ngrijiri centrate pe sarcini;
b. ngrijiri centrate pe persoana ngrijit;
c. ambele.

17.Scopul ngrijirilor dup modelul conceptual al Virginiei Henderson este:


a. pstrarea independenei individului n satisfacerea nevoilor sale;
b. suplinirea individului n ceea ce nu poate face singur;
c. ambele.

18.Nursingul, ca parte integrant a sistemelor de sntate cuprinde:


a. promovarea sntii i prevenirea mbolnvirilor;
b. ngrijirea persoanelor bolnave;
c. promovarea sntii, prevenirea mbolnvirilor, ngrijirea persoanelor bolnave fizic i psihic,
precum si a persoanelor handicapate, in orice tip de unitate sanitar.

19.Modelul conceptual al ngrijirilor dup Virginia Henderson precizeaz:


a. individul este un tot;
b. individul este un tot prezentnd 14 nevoi fundamentale;
c. individul este un tot prezentnd 14 nevoi fundamentale pe care trebuie s i le satisfac.

20.Clasificarea nivelurilor de dependen (I-IV) se face n funcie de:


a. punctajul obinut actualiznd satisfacerea fiecrei nevoi;
5
b. durata problemelor actuale;
c. apariia problemelor poteniale.

21.Procesul de ngrijire reprezint:


a. metod care permite acordarea ngrijirilor;
b. un mod tiinific de rezolvare a problemelor pacientului pentru a rspunde nevoilor sale fizice,
psihice sau sociale;
c. un mod de asigurare n serie a ngrijirilor acordate pacientului.

22.Interviul reprezint:
a. forma special de interaciune verbal;
b. metod de culegere a datelor variabile i stabile;
c. instrument de personalizare a ngrijirilor.

23.Abilitile asistentei medicale pentru a facilita un interviu sunt:


a. capacitatea de a formula ntrebri inchise sau deschise;
b. capacitatea de a evalua obiectiv observaiile i de a le sintetiza;
c. disponibilitatea de ascultare activ a pacientului i de a-l readuce la subiect;
d. disponibilitatea de a comenta cu pacientul datele obinute.

24.Aezai n ordine etapele procesului de ngrijire: a,c,b,e,d


a. culegerea datelor assesmentul;
b. planificarea ngrijirilor;
c. analiza i interpretarea datelor;
d. evaluarea rezultatelor;
e. implementarea planului.

25.Dificultile ntlnite la pacient sunt cauzate de o lips:


a. de for;
b. de voin;
c. de for, de voin, de cunotine.

26.Independena n satisfacerea nevoilor fundamentale e reprezentat de:


a. satisfacerea unei nevoi fundamentale prin aciuni proprii;
b. satisfacerea unei nevoi fundamentale cu ajutorul altei persoane;
c. satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale prin aciuni proprii n funcie de gradul de
cretere i dezvoltare al persoanei.

27.Manifestarea de dependen este:


a. semn observabil care permite identificare strii de dependen;
b. incapacitatea persoanei de a-si satisface una din nevoile sale fundamentale;
c. lipsa de cunotine a persoanei asupra modului n care s-i satisfac nevoile fundamentale.

28.Pacientul poate sa prezinte urmtoarele forme de depenten:


a. actual, potenial;

6
b. descrescnd, permanent;
c. ambele.

29.Sursele de dificultate pot fi cauzate de:


a. factori de ordin fizic, psihologic, social, spiritual ;
b. factori legai de insuficiente cunotine ;
c. ambele.

30.Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind :


a. toate obstacolele fizice de natura intrinsec;
b. toate obstacolele fizice de natura extrinsec;
c. toate obstacolele fizice de natura intrinsec sau extrinsec ce influeneaz negativ satisfacerea uneia
sau mai multor nevoi fundamentale.

31.Sursele de dificultate de ordin social cuprind problemele generate persoanei n raport cu:
a. anturajul su;
b. partenerul de via;
c. familia sa;
d. prientenii;
e. colegii de munc.

32.Mijloacele principale cele mai eficace de a obine informaiile dorite despre pacient sunt:
a. observarea pacientului;
b. interviul pacientului;
c. consultarea surselor secundare.

33.Elementele de evitat n utilizarea observaiei sunt:


a. subiectivismul;
b. judeci preconcepute;
c. rutina i superficialitatea:
d. lipsa de concentraie i continuitate.

34.Interviul:
a. este o form de interaciune verbal ntre asistent i pacient;
b. permite depistarea nevoilor nesatisfcute ale persoanei;
c. este un instrument de personalizare a ngrijirilor.

35. Dificultatea n alaniza i interpretarea datelor provine din:


a. numarul mare de date culese, varietatea surselor de informaii;
b. caracterul schimbtor al unui numr mare de date;
c. subiectivitatea persoanei care culege datele.

36.Prima parte a diagnosticului de ngrijire const n:


a. enunul problemei;
b. enunul sursei de dificultate;
c. ambele.

7
37.Diagnosticul de ngrijire:
a. orienteaz asistenta spre intervenii autonome; ine cont de problema de sntate n sine a
pacientului;
b. orienteaz practicianul spre tratament.

38.Obiectivul de ingrijire vizeaz:


a. atitudinea;
b. comportamentul sau aciunea pacientului nsui;
c. ambele.

39.Pentru a fi aplicabil, obiectivul trebuie s fie realist:


a. din punct de vedere al capacitii persoanei;
b. din punct de vedere al abilitii i disponibilitii asistentei pentru a-l ajuta s ating obiectivul;
c. ambele.

40.Obiectivele pot fi formulate pe termen:


a. scurt;
b. mediu;
c. lung.

41.Asistenta care ntocmete planul de ngrijire trebuie s se gndeasc la intervenii care:


a. rspund nevoilor specifice ale pacientului;
b. conduc la realizarea obiectivelor;
c. ambele.
d.

42.Pentru ca interveniile s fie evaluabile trebuie:


a. s indice la ce or, n care moment al zilei i la ce interval, pe ce durat;
b. s aibe performan maxim;
c. s se aplice o singur dat, s nu fie repetabile.

43.Aplicarea ngrijirilor:
a. este strns legat de planificarea ngrijirilor;
b. are ca scop s ajute pacientul s-i menin sau s-i recapete independena su orice alt nivel de
independen;
c. ambele.
d.

44.n formularea interveniei se va indica:


a. cui se adreseaz aciunea;
b. orarul;
c. natura aciunii cu verb activ, observabil, msurabil;
d. semntura asistentei care planific, execut ngrijirile;
e. toate.

8
45.Fiecare plan de ngrijire va fi completat cu:
a. intervenii constante;
b. elemente de supravegheat;
c. intervenii cu rol delegat.

46.n munca sa pentru pacient, asistenta trebuie s comunice cu el n multiple circumstane:


a. cnd acesta ajunge la spital;
b. cnd se face interviul pentru culegerea datelor;
c. cnd se execut ngrijirile zilnice.

47.Evaluarea ngrijirilor:
a. este o condiie absolut a calitii ngrijirilor;
b. trebuie s se fac cu regularitate, la diverse intervale;
c. aduce o apreciere asupra progresului pacientului n raport cu interveniile asistentei medicale

9
MODULUL 14 - FIINTA UMANA SI NURSING-UL

SUBIECTUL I
Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau cu F fals .

1. Respiratia este influentata de postura, somn,exercitiul fizic; - A


2. Respiratia la copii este tip costal superior. F
3. Apneea reprezinta accelerarea respiratiei. - F
4. Cianoza este un semn grav,care arata lipsa oxigenului la nivelul tesuturilor. - A
5. Calitatea aerului inspirat,umiditatea lui, nu influenteaza respiratia. - F
6. Diureza este procesului de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore. - A
7. Ileusul inseamna suprimarea completa a eliminarii gazelor din intestin. - F
8. Incontinenta urinara este incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul. - F
9. Polakiuria reprezinta mictiuni frecvente cu cantitati mici. - A
10. Poliuria este eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500ml/24h. - A
11. Oliguria este absenta urinei in vezica urinara. - F
12. Disuria reprezinta eliminarea urinei cu dificultate si dureri. - A
13. Pacientul imobilizat la pat e predispus la escare,deformari osoase. A
14. Pacientul cu hiperactivitate este capabil sa-si asigure securitatea fizica in mod independent. - F
15. Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat la pat, la 2 ore previne complicatiile. - A
16. Pozitiile patognomonice sunt caracteristice unei boli. - A
17. In toate cavitatile in care se masoara temperatura corpului, se inregistreaza aceleasi valori. -F
18. Echilibrul dintre termogeneza si termoliza este denumit homeotermie. - A
19. Climatul influenteaza temepratura corpului. - A
20. Febra intermitenta se caracterizeaza prin mentinerea constanta a temperaturii corpului intre 370-
380C. - F
21. Copilul febril poate prezenta convulsii. A
22. In cazul degeraturilor,segmentul afectat va fi introdus in apa fierbinte. - F
23. Vezicula este o ridicatura a epidermului (basicuta) plina cu puroi. - F
24. Escarele sunt distrugeri fisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala. - A
25. Deprinderile igienice ale indivizilor sunt diferite in functie de educatie si cultura. - A

SUBIECTUL II
A. Asociati notiunile din cele doua coloane
1 Subfebrilitate A 36-370C
C
2 Afebrilitate B 38-390 C
A
3 Febra ridicata C 37-380 C
E
4 Hiperpirexie D Peste 400 C
D
5 Febra moderata E 39-400C
B
10
B. Asociati notiunile din cele doua coloane
1 Tulburari calitative ale urinei A Poliurie
B
2 Tulburari de emisie urinara B Hematurie
C
3 Tulburari cantitative ale urinei C Polakiurie
A
4 Independenta in a se misca D Atrofie musculara
E
5 Dependenta in a se misca E Miscari de flexie si extensie
D

C. Asociati notiunile din cele doua coloane


1 Alterarea vocii A Escare
C
2 Alterarea tegumentelor B Vomica
A
3 Eliminare inadecvata C Disfonie
B
4 Limitarea miscarilor D Anorexie
E
5 Alimentatie inadecvata E Anchiloza
D

SUBIECTUL III
Indicati raspunsurile corecte

1. Frecventa respiratiei la persoana adulta este:


a) 14-16 respiratii/min;
b) 16-18 respiratii/min;
c) 18-22 respiratii /min.

2. Concentratia O2 in aerul inspirat este:


a) 21%;
b) 15-16%;
c) 24%.

3. Hipoxia reprezinta :
a) scaderea cantitatii de O2 in sange;
b) scaderea cantitatii de O2 in tesuturI;
c) scaderea cantitatii de O2 in sange.

4. Respiratia este influentata de postura persoanei si este favorizata de:


a) pozitia ortostatica si sezand;

11
b) pozitia sezand si clinostatica;
c) pozitia decubit lateral.

5. Declansarea hemoptiziei este precedata de :


a) senzatie de caldura retrosternala,jena respiratorie;
b) senzatie de voma;
c) varsatura.

6. Eliminarea sangelui provenind din arborele bronsic se defineste ca:


a) hematemeza;
b) hemoptizie;
c) hematurie.
7. Factorii biologici care influenteaza pulsul sunt:
a) varsta, alimentatia,inaltimea corporala;
b) emotiile si plansul;
c) varsta.

8. Pulsul dicrot se manifesta astfel:


a) pauzele dintre pulsatii sunt inegale;
b) se percep doua pulsatii,una puternica, alta slaba, urmata de pauza;
c) pulsatii abia perceptibile

9. In starile de hipertermie nevoile energetice ale organismului cresc cu:


a) 20-30%;
b) 13% pentru fiecare grad de temperatura peste 370 C;
c) 10%.

10.Tulburarile de mictiune sunt:


a) poliuria,oliguria,disuria;
b) anuria,polachiuria,nicturia;
c) nicturia,disuria,ischiuria,polachiuria,incontinenta urinara.

11. Incontinenta urinara reprezinta:


a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul;
b) eliminarea inconstienta,involuntara a urinei;
c) mictiuni incoluntare nocturne.

13. Hipostenuria reprezinta:


a) urina in sange;
b) urina cu densitate scazuta sub 1010;
c) urina in cantitate redusa/24h.

14. Varsaturile alimentare cu continut vechi sunt manifestari de dependenta intalnite in:
a) stenoza pilorica;
b) la gravide;
c) in colecistite.

15. Vomica reprezinta:


a) varsatura cu continut alimentar;

12
b) eliminarea unor colectii de puroi sau exsudat din caile respiratorii;
c) varsatura fecaloida.

16. Hemoragiile menstruale prelungite se numesc:


a) menoragii;
b) oligomenoree;
c) hipermenoree.

17. Nevoia de somn la persoana adulta sanatoasa este de:


a) 7-9h/24h;
b) 12-14h/24h;
c) 6-8h/24h.

18. Prin masurarea temperaturii in cavitatile inchise valorile ei pot creste cu:
a) 0,8- 10C;
b) 0,5- 0,80C;
c) 0,3- 0,50C.

19. Subfebrilitatea reprezinta:


a) scaderea temperaturii corporale sub 360C;
b) mentinerea temperaturii intre 37 si 380C;
c) mentinerea temperaturii intre 38 si 390 C.

20. Starea de hipotermie este determinata de:


a) pierderea excesiva de caldura;
b) cresterea arderilor din organism;
c) intensificarea metabolismului.

21. Pacientul cu hipertermie prezinta:


a) tegumente palide;
b) frisoane,piele calda,rosie;
c) ambele.

22.Echilibrul intre termogeneza si termoliza - homeotermia se realizeaza prin mecanisme


fizice:
a) evaporarea,radiatia,conductia,convectia;
b) vasodilatatia,vasoconstrictia;
c) reducerea proceselor metabolice din organism.

23. Factorii biologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a se imbraca si dezbraca


sunt:
a) clima, emotiile,cultura,credinta;
b) varsta, activitatea,cultura;
c) varsta,activitatea,talia,statura.

24. Functiile pielii sunt:


a) de protectie si termoreglare,de depozit,de excretie;
b) de absorbtie,de respiratie;
c) toate.

13
25. Alterarea integritatii pielii si mucoaselor se manifesta prin:
a) escoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii,escare;
b) alopecie;
c) vitiligo.

26.Urmatoarele manifestari de dependenta sunt la nivel senzorial,in afara de:


a) hipoacuzie,anosmie;
b) paralizie;
c) cecitate,hipoestezie.

27.Afazia este manifestarea comunicarii ineficiente care priveste:


a) scaderea masei musculare;
b) tulburarea sensibilitatii pielii;
c) incapacitatea de a pronunta cuvintele.

28. Amnezia reprezinta:


a) tulburarea memoriei;
b) tulburare de gandire;
c) tulburare de perceptie.

29. Hemiplegia se defineste ca pierderea totala a functiei motorii a:


a) membrelor inferioare;
b) unei jumatati laterale a corpului;
c) unui membru.

30. Coma este o pierdere totala sau partiala a:


a) constientei;
b) constientei cu alterarea functiilor vegetative;
c) a constientei,mobilitatii,sensibilitatii cu conservarea celor mai importante functii
vegetative.

31. Pacientul cu comunicare ineficienta la nivel afectiv se poate manifesta prin:


a) agresivitate, euforia,egocentrism;
b) fobie,apatie;
c) disartrie,dislalie.

32. Pacientul care-si satisface autonom nevoia de recreere prezinta urmatoarele manifestari
de independenta:
a) satisfactie,placere;
b) destindere, amuzament;
c) ambele.

33.Frecventa respiratiei variaza in functie de:


a) varsta, sex;
b) pozitie,temperatura mediului ambiant;
c) starea de veghe sau somn.

34. Dispneea Kussmaul este:


a) o respiratie in patru timpi, o inspiratie profunda urmata de o scurta pauza si o
expiratie scurta, zgomotoasa, dupa care urmeaza o alta pauza scurta;

14
b) o respiratie accelerata;
c) o perturbare ritmica si periodica a respiratiei.

35. Dispneea Cheyne- Stockes este:


a) o respiratie accelerata;
b) o perturbare ritmica si periodica a respiratiei;
c) o respiratie cu amplitudini crescande pana la maximum si apoi scazand pana la
apnee, ce dureaza 10-20 secunde.

36. In obstructia cailor respiratorii pacientul prezinta urmatoarele manifestari de


dependenta, cu exceptia:
a) respiratie dificila pe nas;
b) secretii nazale abundente;
c) respiratie ritmica.

37. Pulsul este influentat de urmatorii factori biologici, cu exceptia:


a) varsta;
b) emotiile;
c) inaltimea corporala.

38. Factorii care determina tensiunea arteriala sunt;


a) debitul cardiac;
b) forta de contractie a inimii;
c) elasticitatea si calibrul vaselor.

39. Factorii biologici care influenteaza TA sunt urmatorii, cu exceptia:


a) varsta;
b) activitatea;
c) climatul.

40. Valoarea normala a TA la adult este:


a) 100-200 max;60-75 mm Hg min;
b) peste 150 max;peste 90mm Hg min;
c) 115- 140 max; 75-90 mm Hg min.

41. Urmatoarele manifestari de dependenta reprezinta tulburari de emisie urinara, cu


exceptia:
a) polakiuria;
b) disuria;
c) hematuria.

42. Izostenuria reprezinta:


a) densitatea crescuta a urinei (urina concentrata);
b) densitate mica a urinei (urina diluata);
c) urina cu densitate mica ce se mentine in permanenta la aceleasi valori, indiferent
de regimul alimentar.

43. Ischiuria reprezinta:


a) incapacitatea vezicii urinare de a-si elimina continutul;
b) eliminarea urinei cu durere si cu mare greutate;

15
c) senzatie de mictiune frecventa.

44. Deformarile coloanei vertebrale se pot manifesta astfel:


a) cifoza,lordoza,scolioza;
b) lordoza,genu varum;
c) cifoza,lordoza.
45. Obiectivele asistentei medicale in ingrijirea pacientului care expectoreaza urmaresc:
a) pacientul sa nu devina sursa de infectie nosocomiala:
b) pacientul sa aiba caile respiratorii permeabile;
c) pacientul sa beneficieze de microclimat optim.

46. Pacientul care satisface nevoia de recreere prezinta ca manifestari de independenta :


a) destindere,satisfactie ;
b) plictiseala ;
c) placere,amuzament.

47.La adult temperatura normala a corpului masurata in axila este :


a) 36,1- 37,80 C;
b) 36- 370 C;
c) 36,3- 36,50 C

48.Temperatura cea mai crescuta a corpului se inregistreaza:


a) dimineata intre orele 3.00-5.00;
b) la preanz intre orele 12.00-14.00;
c) seara intre orele 20.00-23.00.

49.Pentru cresterea temepraturii la nou-nascut , se pot folosi:


a) termoforul;
b) paturile calde;
c) impachetari cu parafina.

50. In planul de nursing al bolnavului cu hipertermie,se va evalua zilnic;


a) temperatura corporala;
b) scaunul;
c) aspectul tegumentelor.

51. Anxietatea reprezinta:


a) stare de neliniste, disconfort;
b) stare de incetinire a gandirii;
c) pierderea memoriei.

52.Bolnavul care comunica ineficient la nivel afectiv prezinta:


a) agresivitate;
b) atitudine receptiva si de incredere in alte persoane;
c) fobie.

53.Paraplegia se defineste ca pierderea totala a fortei musculare motorii:


a) a jumatatii drepte a corpului;
b) a membrelor inferiaore;
c) a unui singur membru.

16
54. Manifestarile de independenta privind comunicarea pacientului sunt:
a) expresia nonverbala;
b) functionarea normala a organelor de simt;
c) reactiile afective in exces.

55. Afazia este tulburarea:


a) de sensibilitate a pielii;
b) scaderea volumului muscular;
c) incapacitatea de a pronunta cuvintele.

56. Enurezisul este:


a) pierdere de urina in timpul noptii;
b) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la copii peste 3 ani;
c) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor emise ziua fata de cele emise
noaptea.

57. Hipostenuria reprezinta densitatea urinei:


a) normala;
b) crescuta;
c) scazuta.

58. Anuria reprezinta:


a) absenta urinei in vezica;
b) scaderea cantitatii de urina;
c) eliminarea urinei cu dificultate.

59. Poliuria reprezinta:


a) mictiuni frecvente in cantitati mici;
b) eliminarea unei cantitati mai mari de 2500ml;
c) sete exagerata.

60. Vomica este:


a) varsatura alimentara;
b) senzatie de varsatura;
c) eliminarea unei colectii masive de puroi,sau exsudat din caile respiratorii.

17
MODULUL 16 -TEHNICI DE NURSING I INVESTIGAII

SUBIECTUL I
Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau
adevarat sau cu F fals .

1. EKG, exploreaz activitatea bioelectronic produs de inim i vase. - F


2. Oxigenoterapia se utilizeaz n toate formele de insuficien respiratorie dup permeabilizarea
cilor respiratorii. - A
3. Masurarea pulsului se face cu tensiometrul. - F
4.Ritmul rapid de administrare a soluiilor poate determina accidente
grave,stop cardiac. A
5. Citoscopia este examenul radiologic al vezicii urinare. - F
6.Splarea minilor este cea mai important procedur pentru prevenirea infeciilor. - A
7. Acele i instrumentele ascuite trebuie depozitate n containere dure
dup utilizare - A
8. Dup execuia unei proceduri mnuile vor fi aruncate nainte de
contactul cu un nou pacient, iar minile splate. - A
9. Riscul contactrii unei infecii nosocomiale este acelai pentru toi pacienii internai. - F
10.Fr o curire adecvat instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect. - A
11.Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregtete: canula traheal i aspiratorul
mecanic pentru secreii. - F
12. n ngrijirea pacientului cu traheostomie, o ngrijire important o constituie meninerea
permeabilitii cilor respiratorii. - A
13. Dup interveniile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menine timp
ndelungat. - F
14. Presiunea venoas msurat periferic are valoare de 110-140 mm Hg. - F
15. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesit o pregtire sumar n dimineaa
examenului. - F
16. Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de
infecie urinar. - F
17. Pentru cercetarea proteinuriei se va recolta urina din 24 de ore. - F
18. Msurarea temperaturii bazele (msurate bucal sau rectal) poate decela momentul ovulaiei.-
A
19. Colposcopia = explorare prin care se msoar cavitatea uterin. - F
20. n vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregtit cu o spltur vaginal. - F

SUBIECTUL II
A. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 D Injectia i.m A crearea unei cai false


2 A Sondaj vezical B hiperhidratare
3 B Perfuzia C neformarea papulei caracteristice
4 E Injectia s.c D flegmon

18
5 C Injectia i.d E lipodistrofie

B. Asociati notiunile din cele doua coloane


1 B Spalatura gastrica A sonda Einhorn
2 A Sondaj duodenal B sonda Faucher
3 C Injectia intravenoasa C garou
4 E Gastroscopie D seringa Guyon
5 D Spalatura auriculara E endoscop

C. Asociati notiunile din cele doua coloane


1 B Sondajul traheo-bronic A durere vie, paralizia nervului sciatic

2 C Sondajul vezical la B tuse,intoxicaii


brbai
3 E Sondajul duodenal C crearea unei ci false
4 D Sondajul gastric D nfundarea sondei cu alimente

5 A Injectii i.m. E greuri,vrsturi

D. Asociati notiunile din cele doua coloane


1 Administrarea medicamentelor A Dezinfectia si descongestionarea
E pe cale i.v. este aleasa pentru mucoasele inflamate, fluidificarea sputei

2 Avantajele administrarii B Dozarea precisa a medicamentelor si


B medicamentelor pe cale obtinerea unui efect rapid
parenterala sunt
3 Scopul administrarii C Durere vie, paralizia nervului sciatic
D medicamentelor pe cale
parenterala
4 Complicatiile unei injectii i.m. D Este explorator si terapeutic
C sunt
5 Scopul inhalarii medicamentelor E Efectul rapid al medicamentelor
A cu
ajutorul vaporilor de apa este

19
SUBIECTUL III
Indicati raspunsurile corecte

1. Infecia se definete astfel:


a) reacia local sau general rezultat din ptrunderea i multiplicarea agentului microbian n
organism;
b) reacia local determinat de ptrunderea microbului n organism;
c) boala rezultat ca urmare a ptrunderii microbului n organism

2. Sterilizarea ca metod de prevenire a infeciilor reprezint:


a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existen a microorganismelor;
b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existen a microorganismelor,
de la suprafaa sau profunzimea unui obiect;
c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul nconjurtor.

3. Care din urmtorii termeni poate fi definit ca absena tuturor microbilor?


a) steril;
b) curat;
c) dezinfectat.

4. Mnuile din cauciuc se sterilizeaz n vederea folosirii pentru o intervenie chirurgical astfel:
a) autoclav 30 min-2,5 atm.;
b) poupinel, 60 min-180C;
c) autoclav 30 min-1,5 atm.

5. Materialul moale pentru efectuarea pansamentului se sterilizeaz astfel:


a) autoclav 30 min-2,5 atm.;
b) poupinel 60 min-180C;
c) autoclav 30 min-1,5 atm.

6.Pentru manevrarea materialelor i instrumentelor sterile se poate utiliza:


a) mna acoperit cu mnua steril;
b) mna splat cu ap i spun;
c) pensa de servit.

7.n urma controlului umiditii materialelor sterilizate la autoclav s-a nregistrat:


a) 5% umiditate;
b) 10% umiditate;
c) 50% umiditate;
Care este umiditatea admis?

8. Sterilizarea prin metode fizice utilizeaz:


a) cldura,radiaiilegamma;
b) radiaiile ultrascurte;
c) ultrasunetele.

20
9. ncrctura casoletelor introduse n autoclav este important pentru a obine o sterilizare eficient:
a) nu depete 120 g/dm3;
b) este de 150 g/dm3;
c) este de 175 g/dm3.

10.Dezinfecia este operaia:


a) de distrugere a agenilor infecioi de pe tegumente, mucoase, obiecte i din ncperi;
b) de distrugere a paraziilor de pe obiecte;
c) de distrugere a insectelor transmitoare de microbi.

11. Ortopneea se definete ca o:


a) expectoraie seroas;
b) respiraie in poziie vertical a corpului;
c) respiraie in poziie orizontal a corpului
12. Splarea de decontaminare a minilor se face astfel:
a) splare cu ap i spun;
b) splare cu ap, spun, fiecare cu periu, uscare i aplicare de alcool 2x5 ml;
c) splare cu ap, spun, frecare cu periua, uscare.

13. Drenajul postural inseamn:


a) eliminarea secreiilor bronice prin tuse;
b) utilizarea gravitaiei pentru drenarea secreiilor de la nivel pulmonar;
c) o incizie la care se aplic un tub de dren.

14. Dezinfecia termometrelor se face prin submerjarea lor n soluie de:


a) cloramin 5-10 g
b) alcool 70
c) bromocet 1 g

15. Poziia bolnavului pentru tracocentez este:


a) ezand cu trunchiul semiflectat, braele pe coapse;
b) ezand cu braul ridicat deasupra cefei pan la urechea opus de partea unde se practic
puncia;
c) ezand cu braele pe lang corp.

16.Pentru manevrarea unor soluii dezinfectante, personalul medical respect msurile de protecia
muncii:
a) utilizarea mnuilor de cauciuc;
b) utilizarea mtilor de protecie;
c) utilizarea ochelarilor de protecie.

17.Pentru eficiena utilizrii soluiei de var cloros se are n vedere:


a) preparare zilnic;
b) depozitare n recipiente din metal;
c) depozitare n recipiente nchise la culoare din material plastic.

21
18.Dezinsecia reprezint:
a) distrugerea insectelor;
b) distrugerea insectelor care pot transmite boli infecioase;
c) distrugerea pduchilor.

19.Circuitele funcionale n unitile sanitare respect urmtoarele elemente:


a) circuitul aseptic indic sensul de circulaie pentru protecia mpotriva infeciilor;
b) circuitul septic asigur condiii de protecie mpotriva infeciilor;
c) ntre circuitul septic i cel aseptic funcioneaz principiul neseparrii circuitelor.

20.Infeciile intraspitaliceti se definesc astfel:


a) mbolnviri de natur infecioas contractate n spital;
b) mbolnviri de natur infecioas care se manifest dup externarea pacientului
c) mbolnviri de natur infecioas contractate n spital i care se manifest n timpul internrii
sau dup externare.

21. Sunt expui mai frecvent infeciilor nosocomiale:


a) pacienii vrstnici, tarai;
b) pacienii supui manevrelor invazive;
c) pacienii internai de urgen n spital.

22. Oxigenoterapia este un act terapeutic:


a) etiologic;
b) simptomatic;
c) de urgen

23. Cand calea natural eficient in administrarea alimentelor nu poate fi folosit pentru bolnavul
chirurgical, cel puin in primele zile postoperator, putem folosi urmtoarele ci:
a) gastrostomia;
b) calea intravenoas;
c) sonda nazogastric sau nazojejunal.
24. Recoltarea sngelui capilar pentru examenul hematologic se face prin:
a) nepare n pulpa degetului:
b) nepare pe faa plantar a halucelui;
c) puncie venoas.

25. Odat cu varsta, eficacitatea mecanismelor de termoreglare diminueaza.


In jurul crei valori se situeaz temperatura normal la o persoan varstnic:
a) 36C;
b) 37,4C;
c) 35,1C.

26.Recoltarea sngelui pentru examenele biochimice se face prin:


a) puncie venoas - dimineaa, bolnavul fiind ,. jeune1';
b) nepare n pulpa degetului;
c) ambele.

22
27.Recoltarea sngelui pentru examene bacteriologice se face:
a) cnd se suspecteaz o bacteriemie;
b) cnd se suspecteaz o septicemie;
c) ori de cte ori pacientul are febr.

28.Recoltarea exsudatului faringian se face pentru:


a) depistarea purttorilor sntoi de germeni;
b) depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui;
c) depistarea unor afeciuni digestive.

29.Pentru recoltarea exsudatului faringian avem nevoie de urmtoarele materiale cu excepia:


a) eprubet cu tampon faringian sau ans de platin:
b) spatul lingual;
c) sering i ace de unic folosin.

30.Recoltarea urinei pentru urocultur se face:


a) la jumtatea miciunii;
b) prin sondaj vezical;
c) din urina colectat timp de 24 h.

31.Recoltarea urinei pentru urocultur se face:


a) nainte de administrarea antibioticelor;
b) concomitent cu administrarea antibioticelor;
c) ambele.

32.Pentru efectuarea tubajuiui gastric avem nevoie de:


a) sonda gastric Faucher;
b) sonda duodenal Einhorn;
c) sonda Metras.

33. Trebuie s efectuezi un exudat faringian pacientului D., de 3 ani; cu portamponul steril tergi:
a) amigdalele;
b) orofaringele;
c) valul palatin.

34.Sondajul duodenal efectuat n scop terapeutic se face pentru:


a) drenarea cilor biliare;
b) alimentaie artificial;
c) evidenierea unor boli parazitare ale duodenului sau cilor biliare.

35.Pentru drenarea cilor biliare prin tubaj duodenal pacientul este aezat n poziie:
a) decubit dorsal;
b) decubit lateral stg;
c) decubit lateral dr.

23
36.Sondajul vezical efectuat n scop explorator se face pentru:
a) recoltarea unei cantiti de urin pentru examenul de laborator;
b) depistarea unor modificri patologice ale uretrei i vezicii urinare;
c) evacuarea coninutului
(cnd aceasta nu se face spontan).

37.Complicaiile imediate ale sondajului vezical sunt:


a) lezarea traumatic a mucoasei uretrale:
b) crearea unei ci false prin forarea sondei;
c) boli infecioase, prin introducerea germenilor patogeni prin manevre i instrumente nesterile.

38.Spltura gastric este indicat n:


a) intoxicaii alimentare sau cu substane toxice;
b) pregtirea preoperatorie n interveniile de urgen;
c) ulcer gastric n perioada dureroas.

39.Spltura gastric este contraindicat n:


a) intoxicaii cu substane caustice;
b) hepatite cronice, varice esofagiene;
c) staza gastric nsoit de procese fermentative.

40.Efectuarea clismelor n scop evacuator se face pentru:


a) evacuarea coninutului intestinului gros;
b) pregtirea pentru intervenii chirurgicale asupra rectului;
c) pregtirea pacientului pentru alimentare sau hidratare.

41.Antibiograma este metoda de laborator care:


a) determin prezena microbilor
b) arat sensibilitatea microbilor fa de antibioticul respectiv;
c) nu arat decat creterea germenilor.
42.Pentru pregtirea copiilor in vederea explorrii radiologice a colonului se efectueaz:
a) clism evacuatoare;
b) pauz alimentar de 12 ore;
c) administrare de purgative.

43. Pentru ca msurarea pulsului s duc la valori corecte, pacientul se va afla:


a) in decubit dorsal;
b) in repaus fizic i psihic timp de 5-10 minute;
c) in cadrul intim, alturi de familie.

44. Indicai tehnica corect a recoltrii sputei pentru examinri bacteriologice i antibiogram:
a) pacientul va respira adanc, va tui i expectora intr-un recipient steril, oferit;
b) pacientul va tui i expectora intr-o tvi renal;
c) in cursul zilei va bea lichide multe i sputa va fi recoltat inainte de culcare.

24
45. Efectuarea punciei pleurale exploratorie poate determina urmtoarele accidente vitale:
a) tromboflebit profund a membrelor superioare;
b) stop cardio-respirator reflex;
c) riz de astm bronic;
d) anurie.

46. Dup ce ai obiectivat hemoptizia, ce explorri considerai utile i imediate:


a) radiografie baritat gastro-duodenal pentru excluderea unei cauze digestive;
b) radiografie toraco-pulmonar;
c) determinarea grupei sanguine, TC, TS, pentru o eventual intervenie chirurgical;
d) citologia sputei.

48 Pacientului i se prescrie drenaj postural. Scopul este s:


a) creasc aportul sanghin la plmani;
b) intreasc musculatura respiratorie;
c) indeprteze lichidele din activitatea pleural;
d) indeprteze secreiile acumulate in arborele respirator

49. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani pot fi intre:


a) 120-140/min.;
b) 80-100/min.;
c) 90-100/min.

50.Dup efectuarea punciei, venoase supravegherea bolnavului presupune cu excepia:


a) urmrirea locului punciei, mai ales dac bolnavul este sub tratament anticoagulant;
b) compresie eficient de minim 5 minute, la locul punciei;
c) hrnirea imediat a bolnavului.

51.Prin injecia subcutanat se pot introduce n organism:


a) substane medicamentoase izotonice lichide nedureroase;
b) substane medicamentoase hipertonice;
c) substane medicamentoase uleioase.

52.Locurile de elecie ale injeciei subcutanate sunt:


a) faa extern a braului;
b) faa supero-extern a coapsei;
c) regiunea deltoidian.

53.Prin injecia intramuscular se pot introduce n organism:


a) soluii izotonice;
b) soluii hipertonice;
c) soluii uleioase.

54.Locurile de elecie ale injeciei intramusculare sunt:

25
a) regiunea supero-extern fesier;
b) faa extern a coapsei, treimea mijlocie;
c) regiunea subclavicular.

55.Pe cale intravenoas se pot introduce n organism:


a) substane izotonice;
b) substane hipertonice;
c) substane uleioase.

56.Accidentele injeciei subcutanate


a) sunt urmtoarele, cu excepia:
b) durere violent prin lezarea unei terminaii nervoase;
c) hematom prin perforarea unui vas;
d) flebalgia.

57.Accidentele injeciei intramusculare sunt:


a) durere vie prin atingerea nervului sciatic;
b) paralizie prin neparea unui vas;
c) embolie prin introducerea accidental ntr-un vas de snge a unei substane uleioase.

58. Pentru evitarea uscrii i formrii crustelor de mucus in tubul de traheostomie este important s
se:
a) umecteze aerul respirat de bolnav;
b) pun cateva picturi de ap distilat periodic in tub;
c) acopere deschiderea traheostomiei cu o compres umezit cu ser fiziologic.

59.Incidentele oxigenoterapiei sunt urmtoarele, cu excepia:


a) distensiei abdominal prin ptrunderea gazului prin esofag;
b) emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gtului datorit fisurrii mucoasei;
c) emboliei gazoas.

60. Cortizonul se administreaz la nceput:


a) n doze mari, scznd apoi cantitatea pn la doza minim de intreinere;
b) n doze mici, care cresc treptat, pn la doza maxim;
c) aceeai doz, pn la sfritul tratamentului.

61.n timpul tratamentului cu cortizon, regimul alimentar va fi:


a) desodat;
b) hipersodat;
c) normosodat.

62. Prin care din urmtoarele investigaii de laborator se poate pune in eviden trichomonas
vaginalis:
a) frotiu;
b) leucograma;
c) R.B.W.

26
63.Paracenteza abdominal reprezint:
a) ptrunderea cu ajutorul unui trocar n cavitatea peritoneal;
b) ptrunderea cu un ac n cavitatea pleural;
c) ptrunderea cu un ac ntr-un organ parenchimatos.

64.Paracenteza abdominal se efectueaz:


a) n fosa iliac stng, linia Monroe - Richter;
b) n fosa iliac dreapt;
c) la mijlocul liniei dintre ombilic i simfiza pubian.

65.Toracocenteza reprezint puncia:


a) cavitii peritoneale;
b) cavitii pericardice;
c) cavitii pleurale.

66. Examenul endoscopic al mucoasei vaginale se face prin:


a) salpingografie;
b) colposcopie;
c) gastroscopie;

67.Toracocenteza efectuat n scop terapeutic se face pentru:


a) evacuarea unei colecii de lichid pleural;
b) introducerea unor medicamente n cavitatea pleural;
c) stabilirea prezenei unei colecii de lichid pleural.

68.Natura lichidului pleural (exsudat sau transsudat) se determin prin reaciile:


a) Pandy;
b) Rivalta;
c) Nonne-Apelt.

69.Accidentele toracocentezei sunt urmtoarele, cu excepia:


a) lipotimiei i colapsului;
b) hematemezei;
c) pneumotoraxului.

70.Puncia pericardica se efectueaz n scop terapeutic pentru:


a) stabilirea naturii lichidului;
b) evacuarea lichidului acumulat;
c) introducerea substanelor medicamentoase.

71. Accidentele punciei pericardice sunt urmtoarele, cu excepia:


a) ptrunderii acului n miocard;
b) ocului pericardic;
c) edemului pulmonar acut.

72. Puncia articular este indicat n:

27
a) artrite acute i cronice, serofibrinoase i purulente;
b) hemartroza;
c) coxartroza.

73. Dup puncia articular se recomand:


a) mobilizarea ct mai precoce a articulaiei puncionate;
b) imobilizarea articulaiei n poziie fiziologic timp de dou-trei zile;
c) nu necesit ngrijire special.

74. Pentru efectuarea reaciei Rivalta, sunt necesare urmtoarele materiale, cu excepia:
a) pahar conic, ap distilat;
b) lichid pleural extras prin puncie;
c) hrtie de turnesol.

75. Apariia papulei cu aspect de coaj de portocal " este caracteristic pentru injecia:
a) intravenoas;
b) subcutanat;
c) intradermic.

76. Pe care din urmtoarele ci de administrare a medicamentelor, absorbia se face cel mai puin:
a) calea intravenoas;
b) calea intramuscular;
c) calea oral.

77. Locul punciei osoase este:


a) sternul;
b) creasta iliac;
c) tibia, calcaneul.

78. Accidentele punciei osoase sunt urmtoarele, cu excepia:


a) hemoragie i hematom;
b) perforarea lamei posterioare a sternului;
c) edem pulmonar acut.

79. Studiul funciei renale de meninere a echilibrului acido-bazic se face prin:


a) determinarea pH-ului sanguin;
b) determinarea punctului crioscopic al plasmei;
c) determinarea rezervei alcaline.

80. Pentru efectuarea punciei renale, pacientul se aeaz n poziie:


a) decubit lateral stng;
b) decubit ventral cu o pern tare aezat sub abdomen;
c) decubit lateral drept.

81.Dup punctia hepatic, pacientul se aeaz n poziia:

28
a) decubit lateral dr;
b) decubit lateral stg;
c) decubit dorsal.

82.Punctia rahidian se execut n scop terapeutic pentru:


a) decomprimarea n cursul sindromului de HIC;
b) introducerea de substane medicamentoase, anestezice;
c) recoltarea LCR i executarea mielografiilor.

83.Pentru efectuarea punciei rahidiene, n funcie de starea general, pacientul se aeaz n poziie:
a) spate de pisic;
b) coco de puc;
c) pleurostotonus.

84.Accidentele punciei rahidiene sunt:


a) ameeli, tulburri vizuale, cefalee, grea, vrsturi;
b) contractarea feei, gtului sau a unuia din membre;
c) paralizie prin atingerea nervului sciatic.

85.Pentru puncia vezicii urinare, pacientul este aezat n poziie:


a) decubit lateral drept;
b) decubit lateral stng;
c) decubit dorsal, cu o pern tare sub bazin.

86.Accidentele punciei vezicii urinare sunt:


a) puncie negativ;
b) hemoragie intravezical;
c) hematemeza.

87.Antibioticele sunt:
a) substane organice provenite din metabolismul celulelor vii (mucegaiuri, bacterii);
b) substane obinute prin sintez, avnd proprieti bacteriostatice, bactericide sau antimicotice;
c) ambele.

88. Pacientului i se prescrie drenaj postural. Scopul este s:


a) creasc aportul sanghin la plmani;
b) intreasc musculatura respiratorie;
c) indeprteze lichidele din activitatea pleural;
d) indeprteze secreiile acumulate in arborele respirator.

89. Examinri pentru evidenierea calculilor renali sunt:


a) urografia i echografia;
b) laparoscopia i sumarul de urin;
c) colecistocolangiografia i endoscopia.

90. Pentru examinare EEG:

29
a) pacientul va fi sedat;
b) pacientul trebuie s fie cu scalpul curat;
c) poziia pacientului va fi in ortostatism

91.Hidratarea i mineralizarea organismului are drept scop:


a) administrarea medicamentelor la care se urmrete un efect prelungit;
b) depurativ - dilund i favoriznd excreia din organism a produilor toxici;
c) completarea proteinelor sau altor componente sanguine.

92. Poziia pacientului pentru puncia lombar este:


a) decubit lateral;
b) ezand;
c) copii sunt inui pe genunchii asistentei medicale.

93. Dup puncia lombar pacientul are voie:


a) s se mobilizeze dup 15 minute de repaus;
b) nu are voie s se mobilizeze aproximativ 24 h;
c) s fumeze i s consume buturi alcoolice

94. Asistenta medical dezinfecteaz locul punciei cu:


a) ap i spun;
b) tinctur de iod;
c) alcool sanitar
95. Stabilirea necesitilor hidrice i minerale ale organismului se face prin:
a) stabilirea felului deshidratrii;
b) simptomatologia deshidratrii;
c) investigaii de laborator.

96.Volumul deficitar de fluid - deshidratarea - se datoreaz:


a) pierderilor excesive (vrsturi, aspiraie, diaforez, diuretice);
b) micrii fluidului (acumulare anormal de fluid n diferite zone ale organismului (ascit, edem
periferic);
c) ambele.

97. Cand un medicament prezint o modificare de aspect, culoare, miros, asistenta medical trebuie s
tie c:
a) acest lucru se va intampla frecvent cu unele medicamente i este un fapt lipsit de importan;
b) medicamentele se administreaz dar se consemneaz in foaia de observaie c era modificat;
c) medicamentul nu trebuie administrat ci returnat farmaciei in schimbul unuia corespunztor
calitativ

98 In care din urmtoarele situaii injecia intradermic se efectueaz in scop de diagnostic:


a) infiltraia intradermic cu novocain;
b) I.D.R. (excepie la tuberculin);
c) desensibilizare in reacii

30
99. Printre metodele de evaluare morfo-funcional a sangelui i a organelor hemato-formatoare se
afl:
a) numrarea leucocitelor i stabilirea formulei leucocitare;
b) numrarea hematiilor;
c) stabilirea valorilor hemoglobinei.

100. La atingerea nervului sciatic, tradus prin durere violent se:


a) se retrage aerul;
b) se alege alt loc de injectat;
c) se continu injectarea

101.Prin introducerea accidental de aer intr-un vas de sange se produce:


a) embolie gazoas;
b) hematom;
c) paralizie.

102. Explorarea organelor hemato-formatoare se poate realiza prin:


a) puncie osoasa
b) funcie splenic
c) scintigram hepatic i splenic

103. Audiograma se efectueaz cu:


a) vocea optit la diferite distane;
b) diapazonul;
c) audiometrul.

104. Pentru determinarea grupelor sanguine n sistemul OAB i Rh este necesar ca:
a) determinarea s se fac prin ambele metode (Beth - Vincent i Simonin);
b) determinarea s se fac de doi tehnicieni;
c) s se foloseasc dou serii de seruri test.

105. Efectuarea probelor de compatibilitate trasfuzional are drept scop:


a) reducerea la minimum a riscurilor accidentelor imunologice;
b) evitarea hemolizei intravasculare acute;
c) asigurarea c pacientul beneficiaz de transfuzia pe care o primete.

106.Incompatibilitatea transfuzional se previne prin urmtoarele msuri:


a) determinarea grupei n sistemul OAB i Rh la primitor;
b) alegerea unui snge de donator izogrup OAB i Rh;
c) executarea probelor de compatibilitate direct (Jeanbereau) i biologic Oelecker.

107. Prin transfuzie nelegem:


a) administrarea sngelui direct de la donator la primitor;
b) administrarea de la donator la primitor dup o faz intermediar de conservare a sngelui;
c) ambele.

31
108. Transfuzia de snge are drept scop:
a) restabilirea masei sanguine i asigurarea numrului de globule roii necesare transportului
oxigenului n caz de hemoragii, anemii, stri de oc;
b) stimularea hematopoezei;
c) corectarea imunodeficienelor.

109. Accidentele transfuziei sunt:


a) incompatibilitatea de grup n sistemul OAB, manifestat sub forma ocului hemolitic;
b) transfuzarea unui snge alterat, infectat cu germeni viruleni care provoac frisoane puternice
c) hemoliz intravascular prin transfuzarea sngelui nenclzit.

110. Incidentele transfuziei sunt urmtoarele cu excepia:


a) ieirea acului din ven;
b) perforarea venei;
c) embolia pulmonar cu cheaguri.

111. Alimentaia pacientului trebuie s respecte urmtoarele principii, cu excepia:


a) nlocuirea cheltuielilor energetice de baz ale organismului;
b) favorizarea procesului de vindecare prin cruarea organelor bolnave;
c) satisfacerea n exclusivitate a preferinelor alimentare ale pacientului.

112. Regimurile dietetice urmresc:


a) punerea n repaus i cruarea unor organe, aparate i sisteme;
b) echilibrul unor funcii deficitare sau exagerate ale organismului;
c) ndeprtarea unor produse patologice de pe pereii intestinali.

113. Debitul O2 ce se administreaz prin sond endonazal la un pacient cu hipoxie moderat este de:
a) 6- 8 l/min.;
b) 3- 6 l/min.;
c) 6-10 l/min.

114. Dup efectuarea punciei, supravegherea bolnavului presupune in ordine:


a) urmrirea locului punciei, mai ales dac bolnavul este sub tratament anticoagulant;
b) compresie eficient de minim 5 minute, la locul punciei;
c) hrnirea imediat a bolnavului.

115. Alimentarea activ la pat se face aeznd pacientul n poziie:


a) decubit lateral dr;
b) decubit lateral stg;
c) decubit dorsal.

116. Reuita unei investigaii radiologice a tubului digestiv cu administrarea unei substane de
contrast impune in prealabil:
a) nimic deosebit;
b) o evacuare complet a tubului digestiv;
c) un regim alimentar lacto-fainos

32
117. n testul Addler se determin prezena:
a) unei ulceraii a tractului digestiv;
b) unei hemoragii microscopice in diagnosticul hemoragiei digestive;
c) leucocitelor la nivelul tractului digestive.

118. Ritmul circadian reprezint:


a) ritmul zilnic al proceselor biologice din organism;
b) ritmul aproximativ al funciilor vitale;
c) modificrile ritmice ale circulaiei sanguine.

119.Un bolnav n repaus absolut la pat necesit:


a) 25 cal./kg corp/24 h;
b) 30 cal./kg corp/24 h;
c) 35 cal./kg corp/24 h.

120.Alimentarea artificial prin sond gastric se face la bolnavii:


a) incontieni;
b) cu stricturi esofagiene;
c) intoxicai cu substane caustice.

122.Corectarea deficitului de sodiu se va face cu:


a) ser fiziologic
b) ser glucozat
c) soluie Ringer

123.Temperatura se msoar n:
a) caviti seminchise (axil, plic inghinal, cavitatea bucal);
b) caviti nchise (rect, vagin);
c) ambele.

124.Hiperpirexia reprezint:
a) temperatura corpului peste 40- 41 C;
b) temperatura corpului ntre 39-40C;
c) temperatura corpului ntre 37-38C.

125. Prin examenul macroscopic al materiilor fecale se pot aprecia:


a) cantitatea, forma, culoarea, mirosul;
b) prezena resturilor alimentare nedigerate;
c) prezena produselor patologice puroi, sange, parazii.

126.Pentru msurarea temperaturii n cavitatea bucal termometrul se menine:


a) 3 min;
b) 5 min;
c)10 min.

33
127. Spltura auricular pentru dopul de cerumen se efectueaz cu soluie de:
a) rivanol 1%
b) alcool 70 grade
c) bicarbonat de sodiu n glicerin 1/20

128.Pentru evaluarea corect a frecvenei respiraiei:


a) se anun pacientul i se linitete din punct de vedere psihic;
b) se prefer perioada de somn (pentru msurare - observare);
c) nu se anun pacientul.

129. Printre materialele necesare efecturii sondajelor gastro-duodenale se afl:


a) seringa Guyon;
b) sonda gastric i duodenal steril - de unic folosin;
c) pensa hemostatic

130.Calitile pulsului depind de:


a) frecvena i ritmicitatea inimii;
b) debitul sistolic;
c) elasticitatea i presiunea arterial.

131.Pulsul de poate msura manual (digital) la:


a) artera radial, cubital;
b) artera carotid;
c) vena jugular.

132.Modificrile de frecven ale pulsului sunt urmtoarele, cu excepia:


a) tahicardie;
b) bradicardie;
c) puls filiform.

133. Pentru efectuarea unei clisme evacuatoare, asistenta medical va


explica procedura bolnavului i va face urmtoarele manevre, cu excepia:
a) va inclzi apa pentru clism (37,2 C) i va aeza bolnavul in decubit lateral;
b) canula uns cu vasilin se introduce 15-20 cm in canalul anal;
c) va ridica irigatorul 30-40 cm deasupra patului

134. Prin care din urmtoarele investigaii de laborator se poate pune in eviden trichomonas
vaginalis:
a) frotiu;
b) leucograma;
c) R.B.W.

135. Poziia bolnavului pentru toracocentez este:


a) ezand cu trunchiul semiflectat, braele pe coapse;
b) ezand cu braul ridicat deasupra cefei pan la urechea opus de partea unde se practic
puncia;

34
c) ezand cu braele pe lang corp.

136. Pentru efectuarea testului Addis-Hamburger se recolteaz urin:


a) din 24-48 h;
b) dup 180 minute de la prima miciune de diminea;
c) dup ingestia a 1,5-2 1 de lichide.

137. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recolteaz:


a) in condiii sterile, in recipient special;
b) un eantion din cantitatea eliminat in 12 ore;
c) numai dup administrarea a 2 l de ceai

138. Asistenta medical il programeaz pe pacient la un examen prin care medicul va vizualiza
interiorul bronhiilor i a traheei. Acest examen se numete:
a) bronhografie;
b) bronhoscopie;
c) cistoscopie.

139. Inainte de bronhoscopie, se efectueaz o anestezie local. Cand au revenit la salon dup
examinare, cel mai important lucru pe care asistenta il are in vedere este:
a) s realizeze faptul c pacientul nu va fi capabil s vorbeasc cateva zile;
b) s-i efectueze splaturi in gat in scopul prevenirii hemoragiei;
c) s-i interzic alimentaia i hidratarea pan cand se va restabili reflexul de deglutiie.

140. Cea mai bun metod de msurare a tensiunii arteriale este:


a) la ambele brae, dup ce bolnavul a stat in clinostatism 5 min i ortostatism cel puin 1 min;
b) la ambele brae stand in decubit dorsal;
c) la ambele brae imediat dup ce a luat poziia de decubit i imediat dup ce a luat poziia in
ortostatism.

35
MODULUL 17- PROTECIA I SECURITATEA N MUNC

SUBIECTUL I
Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau adevarat
sau cu F fals

1. Asepsia nseamn ndeprtarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plgi, de pe


obiecte, etc. - F
2. Asepsia este o metod profilactic. - A
3. Splarea chirurgical (mini + antebrae) dureaz 15 minute. - A
4. Dup splare, minile se vor ine n jos pentru ca apa s se scurg spre degete. - F
5. Defectele n sterilizarea instrumentelor chirurgicale determin supuraii postoperatorii. - A
6. Instrumentele tioase se sterilizeaz la pupinel. - A
7. Rivanolul are rol cicatrizant i este un bun bactericid. - A
8. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlriei este cel prin cldur uscat. - A
9. Splarea minilor este cea mai important metod pentru prevenirea infeciilor. - A
10. Acele i instrumentele ascuite trebuie depozitate n containere dure dup utilizare. -A
11. Dup execuia unei proceduri mnuile vor fi aruncate nainte de contactul cu un nou pacient, iar
minile splate. - A
12. Riscul contractrii unei infecii nosocomiale este acelai pentru toi pacienii internai.- F
13. Fr o curenie adecvat instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect. -A
14. Circuitele septice sunt separate de cele aseptice. A
15. Produsele eliminate de pacieni nu constituie surs de infecie - F

SUBIECTUL II
A. Asociati notiunile din cele doua coloane
1 Sterilizarea prin flambare A instrumente optice
C
2 Sterilizare la pupinel B materiale moi (comprese, cmpuri, halate,
E mti)
3 Sterilizare la autoclav (la C gura eprubetelor cu medii de cultur, anse de
B cald) prelevare
4 Sterilizare la autoclav (la D materiale din polietilen
A rece cu vapori de oxid de
etilen)
5 Sterilizare prin iradiere cu E materiale din sticl
D raze gamma

B. Asociati notiunile din cele doua coloane


1 B Alcoolul 70 A n contact cu plaga face bule de aer
2 D Tinctura de iod B are aciune bactericid puternic
3 A Apa oxigenat C se mai numete soluie Dakin
4 E Rivanolul D nu se aplic pe plgi
5 C Cloramina soluie E se utilizeaz cu predilecie n pansamentele umede

36
SUBIECTUL III
Indicati raspunsurile corecte

1. Antisepsia este:
a) o metoda profilactica de lupta impotriva infectiilor
b)o metoda curativa de lupta impotriva infectiilor
c) o metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din incaperi

2.Sterilizarea urmareste:
a) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilor
b) profilaxia infectiilor plagilor
c) distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor.

3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare:


a) prin caldura umeda
b) prin caldura uscata
c) prin mijloace chimice

4.La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de:


a) 128 C
b) 180 C
c) 100 C

5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii:


a) acestea se pun la fiert in apa rece
b) acestea se mentin in apa pana ce se raceste
c) se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodium

6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de:


a) 1-2%
b) 5-6%
c) 10%

7. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia:


a) poate produce arsuri chimice
b) este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii)
c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi

8. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic:


a) alcoolul
b) apa oxigenata
c) tinctura de iod

9. Materialul moale se sterilizeaza la:


a) 128 si 1,5 atm prin fierbere
b) 133 si 2 atm la autoclav, in mediu de vapori

37
c) 180 si 2 atm la pupinel

10.Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale, este:


a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii
b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente
c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii

11.Ce importan are splarea minilor n prevenirea infeciilor cu cale de transmitere sanguin:
a) nu prezint importan n prevenirea infeciilor cu transmitere sanguin;
b) uneori este singurul mod de prevenire a contaminrii i diseminrii agenilor microbieni;
c) cel mai important mod de prevenire a contaminrii i diseminrii agenilor microbieni.

12.n cazul expunerii profesionale cu produse patologice (inoculare percutan, neptur, tietur) ce
atitudine luai?
a) stimularea sngerrii locale;
b) cltirea cu ap;
c) aplicarea de antiseptice, dezinfectante, splarea cu ap i spun sau detergent.

13.Incidena infeciilor nosocomiale este crescut n serviciile:


a) nou-nscui;
b) terapie intensiv;
c) endocrinologie.

14.Obiectivele permanente n prevenirea infeciilor nosocomiale sunt:


a) alegerea procedurilor de investigaie i tratament cu risc minim de infecie;
b) msuri de igien spitaliceasc;
c) utilizarea antibioticelor cu spectru larg de aciune.

15.Atribuiile asistentei medicale n prevenirea i controlul infeciilor nosocomiale sunt:


a) pregtirea materialelor pentru sterilizare i respectarea condiiilor de pstrare i utilizare a lor;
b) respect i rspunde de aplicarea regulilor de igien i regulilor de tehnic aseptic;
c) refuz internarea bolnavilor contagioi.

16.Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin tiere , nepare cu obiecte ascuite, constau
n :
a) colectarea imediat dup utilizare n containere rezistente la nepare i tiere, amplasate la
ndemn i marcate corespunztor;
b) reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
c) recapionarea acelor folosite.

17.Splarea minilor i a altor pri ale tegumentelor , cel mai important mod de prevenire a
contaminrii cu ageni microbieni, se efectueaz:
a) nainte i dup aplicarea unui tratament pacienilor;
b) numai la intrarea n serviciu.
c) dup scoaterea mnuilor de protecie;

38
18.Echipamentul de protecie este :
a) bariera ntre lucrtor i sursa de infecie ;
b) alctuit din halat i nclminte de spital;
c) utilizat n timpul activitilor care presupun risc de infecie.

19. Aplicarea Precauiunilor Universale se refer la:


a) prevenirea accidentelor i a altor tipuri de expunere profesional;
b) utilizarea echipamentului de protecie adecvat, complet , corect;
c) personalul infectat cu Hbs.

20.Regulile de baz n aplicarea Precauiunilor Universale consider:


a) toi pacienii potenial infectai;
b) toi pacienii sunt potenial sntoi;
c) c acele i alte obiecte folosite n practica medical sunt contaminate dup utilizare.

21.Atribuiile asistentei medicale n prevenirea infeciilor nosocomiale cuprind:


a) respectarea regulilor de tehnic aseptic n efectuarea tratamentelor prescrise;
b) supravegherea meninerii condiiilor de igien i a toaletei bolnavilor imobilizai;
c) supravegherea aplicrii tratamentului cu antibiotice n funcie de antibiogram i evoluia
clinic a bolnavului.

22. Infecia nosocomial este:


a) infecia contactat n spital sau alte uniti sanitare cu paturi;
b) infecia care se refer la orice boal datorat microorganismelor;
c) infecia dobndit n spital i uneori diagnosticat dup ieirea din spital.

23. Care din agenii patogeni ( bacterii,virusuri,protozoare, fungi) pot produce infecii nosocomiale?
a) nici unul;
b) toi;
c) numai bacteriile.

24. Protecia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica profesional se realizeaz de
ctre :
a) fiecare asistent medical prin societile de aisgurri;
b) angajator, prin societile de asigurri;
c) nu este necesar protecia asistentului medical.

25. Scopul aplicrii Precauiunilor Universale este de a:


a) preveni transmiterea infeciilor pe cale sanguin personalului , la locul de munc;
b) preveni transmiterea infeciilor nosocomiale;
c) preveni transmiterea infeciilor pe cale aerogen , n unitile sanitare cu paturi.

26. Sterilizarea urmete:


a) neutralizarea agenilor patogeni de pe toate suprafeele ce vin n contact cu bolnavul;
b) distrugerea tuturor microorganismelor patogene i nepatogene inclusiv a sporilor de pe
obiecte cu utilizare medical;

39
c) inactivarea agenilor patogeni existeni pe suprafaa instrumentelor chirurgicale.
27. Infecia de definete astfel:
a) reacia local sau general rezultat din ptrunderea i multiplicarea agentului microbian n
organism;
b) reacia local determinat de ptrunderea microbului n organism;
c) boala rezultat ca urmare a ptrunderii microbului n organism.

28. Sterilizarea ca metod de prevenire a infeciilor reprezint:


a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existen a microorganismelor;
b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existen a microorganismelor,
de la suprafaa sau profunzimea unui obiect;
c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul nconjurtor.

29. Care din urmtorii termeni poate fi definit ca absena tuturor microbilor?
a) steril;
b) curat;
c) dezinfectat.

30. Pentru manevrarea materialelor i instrumentelor sterile se poate utiliza:


a) mna acoperit cu mnua steril;
b) mna splat cu ap i spun;
c) pensa de servit.

31. n urma controlului umiditii materialelor sterilizate la autoclav s-a nregistrat:


a) 5% umiditate;
b) 10% umiditate;
c) 50% umiditate.

32. Sterilizarea prin metode fizice utilizeaz:


a) cldura, radiaiile gamma;
b) radiaiile ultrascurte;
c) ultrasunetele.

33. Dezinfecia este operaia:


a) de distrugere a agenilor infecioi de pe tegumente, mucoase, obiecte i din ncperi;
b) de distrugere a paraziilor de pe obiecte;
c) de distrugere a insectelor transmitoare de microbi.

34. Ct timp trebuie frecate minile cu soluie antiseptic, nainte de aplicarea unei proceduri
invazive (ex. cateterism)?
a) 10 secunde;
b) 1 minut;
c) 2 minute.

35. Splarea de decontaminare a minilor se face astfel:


a) splare cu ap i spun;
b) splare cu ap, spun, frecare cu periua, uscare i aplicare de alcool 2 x 5 ml;

40
c) splare cu ap, spun, frecare cu periua, uscare.

36. De la sala de pansamente septice ai primit instrumentele pentru a le pregti n vederea sterilizrii.
Aezai n ordine operaiunile de execuie a acestei manopere:
a) splare;
b) sortare;
c) limpezire;
d) decontaminare;
e) uscare;
f) aezare n trus.

37. Dup decesul unui pacient salonul se dezinfecteaz astfel:


a) tergerea patului, pavimentului, cu soluie de var cloros 40 g ;
b) prin pulverizarea soluiei de aldehid formic n salon 10-15g m3;
c) tergerea obiectelor din salon cu soluie de cloramin 40 g .

38. Dezinfecia termometrelor se face prin submerjarea lor n soluie de:


a) cloramin 5-10 g ;
b) alcool 70;
c) bromocet 1 g .

39. Soluia antiseptic are urmtoarele proprieti n comparaie cu soluia dezinfectant:


a) distruge microorganismele de pe tegumente i mucoase, fr a le altera integritatea;
b) nu este nici o deosebire;
c) este mai concentrat dect soluia dezinfectant.

40. Pentru manevrarea unor soluii dezinfectante, personalul medical respect msurile de protecia
muncii:
a) utilizarea mnuilor de cauciuc;
b) utilizarea mtilor de protecie;
c) utilizarea ochelarilor de protecie.

41. Pentru eficiena utilizrii soluiei de var cloros se are n vedere:


a) preparare zilnic;
b) depozitare n recipiente de metal;
c) depozitare n recipiente nchise la culoare din material plastic.

42. Circuitele funcionale n unitile sanitare respect urmtoarele elemente:


a) circuitul aseptic indic sensul de circulaie pentru protecia mpotriva infeciilor;
b) circuitul septic asigur condiii de protecie mpotriva infeciilor;
c) ntre circuitul aseptic i cel septic funcioneaz principiul neseparrii circuitelor.

43. Infeciile intraspitaliceti se definesc astfel:


a) mbolnviri de natur infecioas contractate n spital;
b) mbolnviri de natur infecioas care se manifest dup externarea pacientului;
c) mbolnviri de natur infecioas contractate n spital i care se manifest n timpul internrii
sau dup externare.

41
44. Sunt expui mai frecvent infeciilor nosocomiale:
a) pacienii vrstnici, tarai;
b) pacienii supui manevrelor invazive;
c) pacienii internai de urgen n spital.

45. Sursa de infecie poate fi:


a) pacientul i produsele sale patologice;
b) personalul medical i echipamentul su de lucru;
c) apa i alimentele

42
MODULUL 18- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

SUBIECTUL I
Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau
adevarat sau cu F fals
1.Administrarea medicamentelor pe cale oral este contraindicat dac pacientul refuz
medicamentele; - A
2.Oxigenul se administreaz dup permeabilizarea cilor respiratorii superioare; - A
3.Supozitoarele au numai efect local; - F
4.Asistenta medical respect calea de administrare a medicamentului prescris; - A
5.Soluiile injectabile aspirate din fiole se administreaz imediat; - A
6.Injecia intradermic are numai scop terapeutic; - F
7.Injecia intramuscular se realizeaz in muchii fesieri; - A
8.Paralizia nervului sciatic poate avea drept cauz injecia intramuscular. - A

SUBIECTUL II
A. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 soluie uleioas A. tegumente


E
2 unguente B. dizolvare in ser fiziologic
A
3 penicilin cristalin C. alimentaie desodat
B
4 preparate cortizonice D. branul
C
5 perfuzie intravenoas E. injecie intramuscular
D

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 colir A. efect purgativ


D
2 conduct auditiv extern B. papul
E
3 supozitoare C. solutie hiperton
A
4 injecie intradermic D. mucoas ocular
B
5 injecie intravenoas E soluii la temperatura corpului
C

SUBIECTUL III
Indicati raspunsurile corecte

43
1. Administrarea medicamentelor pe cale oral se face pentru obinerea urmatoarelor efecte locale:
a) favorizarea cicatrizrii ulceraiilor mucoasei digestive;
b) protejarea mucoasei gastro-intestinale;
c) inlocuirea fermenilor digestivi(cand acetia lipsesc)

2.Este contraindicat administrarea medicamentelor pe cale oral atunci cand:


a)medicamentul este inactivat de secreiile digestive;
b)medicamentul prezinta proprietai iritante asupra mucoasei gastrice;
c)pacientul refuza medicamentul.

3. Administrarea medicamentelor pe cale rectal este indicat la:


a) pacienii cu tulburri de deglutiie;
b) pacienii operai pe tubul digestiv superior sau cu intoleran digestiv;
c) pacienii operai pe anus si rect.

4.Pe cale respiratorie se administreaz medicamente sub forma de:


a) gaze sau substane gazeificate;
b) lichide fin pulverizate sau sub forma de vapori;
c) pulberi fine.

5. Administrarea medicamentelor pe cale respiraorie se face pentru:


a) decongestionarea mucoasei cilor respiratorii;
b) imbogairea in oxigen a aerului inspirat;
c) fluidificarea sputei

6. Pe suprafaa mucoaselor se pot administra medicamente sub form de:


a) soluii;
b) mixturi;
c) unguente.

7. Pentru aplicarea unguentelor in fundul de sac conjunctival si pe marginea ploapelor folosim:


a) ans de platin;
b) baghet de sticl lit,acoperit cu un tampon de vat;
c) tampon montat pe o sond butonat,comprese sterile.

8. Administrarea medicamentelor pe cale parenteral are urmatoarele avantaje:


a) dozarea exact a unui medicament ce ajunge in snge;
b) evitarea tractului digestiv;
c) posibilitatea administrarii medicamentelor bolnavilor incontieni.

9.Prin injectia subcutanat se poate introduce in organism:


a) substane medicamentoase izotonice lichide, nedureroase;
b) substane medicamentoase hipertonice;
c) subtane medicamentoase uleioase.

10.Prin injecia intramuscular se pot introduce in organism:


a) soluii izotonice;
b) soluii hipertonice
44
c) soluii uleioase.

11.Locurile de elecie ale injeciei intramusculare sunt:


a) regiunea supero-externa fesier;
b) faa extern a coapsei,treimea mijlocie;
c) regiunea subclavicular

12.Pe cale intravenoas se pot introduce in organism:


a) substane izotonice;
b) substane hipertonice;
c) substane uleioase.

13. Accidentele injeciei subcutanate sunt urmatoarele,cu excepia:


a) durere violent prin lezarea unei terminaii nervoase;
b) hematom prin perforarea unui vas;
c) flebalgie.

14.Accidentele injeciei intramusculare sunt:


a) durere vie prin atingerea nervului sciatic;
b) paralizie prin ineparea unui vas;
c) embolie prin introducerea accidental intr-un vas de sange a unei substane uleioase

15.Accidentele injeciei intravenoase sunt urmatoarele, cu excepia:


a) flebalgiei,datorit injectrii prea rapide a unor substane iritante;
b) hematomului prin strpungerea venei;
c) paraliziei, prin lezarea nervului sciatic

16.Incidentele oxigenoterapiei sunt urmatoarele,cu excepia:


a) distensiei abdominale prin patrunderea gazului prin esofag;
b) emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gtului datorita fisurii mucoasei;
c) embolie gazoas

17.In timpul tratamentului cu cortizon,regimul alimentar va fi:


a) desodat;
b) hiposodat;
c) normosodat

18.Antibioticele sunt:
a) substane organice provenite din metabolismul celulelor vii(mucegaiuri,bacterii)
b) substane obinute prin sinteza avand proprieti bacteriostatice,bactericide sau antimicotice;
c) ambele

19.Antibioticele se pot administra pe urmatoarele ci,cu excepia:


a) oral;
b) intramusculara si intravenoasa;
c) subcutanat

20.Inainte de inceperea tratamentului cu antibiotic este necesar:


45
a) s se identifice germenul patogen;
b) sa se determine sensibilitatea agentului patogen la antibiotic;
c) s se testeze sensibilitatea organismului la antibiotic

21.Perfuzia are drept scop:


a) administrarea medicamentelor la care se urmreste un efect prelungit;
b) efect depurativ-dilund si favoriznd excreia din organism a produsilor toxici;
c) completarea proteinelor sau altor componente sanguine.

22.Introducerea lichidelor in organism pe cale intravenoas se poate face prin:


a) ace metalice fixate direct in vena;
b) canule de material plastic introduse prin lumenul acelor(care apoi se retrag)
c) denudare venoasa

23.Prin perfuzie intravenoas se pot introduce soluii:


a) izotonice;
b) hipertonice;
c) uleioase

24.Accidentele perfuziei sunt:


a) hiperhidratarea prin perfuzia in exces;
b) embolia gazoas prin patrunderea aerului in curentul circulator;
c) flebit, necroz

25.Stabilirea necesitilor hidrice i minerale ale organismului se face prin:


a) stabilirea felului deshidratarii;
b) simptomatologia deshidratarii;
c) investigaii de laborator

26.Calcularea ratei de flux in cazul perfuziilor se individualizeaz dupa natura si concentraia


soluiei astfel:
a) soluiile izotone se administreaz cu un ritm de 60-150 picturi pe minut (500 ml/ora)
b) soluiile hipertone se administreaz cu un ritm de 60-150 picturi/minut(500 ml/ora)
c) hidrolizatele de protein se administreaz cu un ritm de 40-60 picturi/minut(50 ml/or)

27.Avei de administrat la ora 12:00 penicilin i gentamicin unui pacient care are o perfuzie cu
glucoz 5%.Cum procedai?
a) injectai intramuscular separate cele doua antibiotice;
b) asociai cele dou soluii de antibiotice si le injectati intramuscular;
c) introducei soluia de antibiotice in punga cu glucoz

28.Ce antibiotic asociat cu gentamicina i scade eficacitatea cu 50%?


a) penicilina;
b) tetraciclina;
c) ampicilina

46
29.Daca in timpul unei perfuzii medicamentoase starea pacientului se modific brusc,asistenta
medicala actioneaza astfel:
a) intrerupe perfuzia,scoate acul de puncie;
b) intrerupe perfuzia si inlocuiete flaconul respectiv cu ser fiziologic;
c) anun imediat medicul

30.Riscul mai mare de producere a tromboflebitelor ca urmare a perfuziilor il constituie:


a) perfuziile in venele membrului pelvin;
b) perfuziile pe cateter;
c) ambele

31.Efectul medicamentelor administrate pe cale oral poate fi:


a) local;
b) general;
c) numai local

32.Pentru obtinerea efectului aplicrii substanelor medicamentoase pe cale percutanat se


utilizeaz:
a) inoforeza;
b) fricionarea;
c) ambele metode.

33.Dac fiola al crui coninut trebuie administrat,prezint un inscris neclar sau dup deschidere
cad cioburi in interior, procedm astfel:
a) administrm coninutul fr reinere;
b) filtram coninutul inainte de administrare;
c) nu administram coninutul

34.Exist riscul de sensibilizare la antibiotice pentru asistenta medical care efectueaz


administrarea acestora.Pentru prevenirea sensibilizarii se pot folosi:
a) mnui;
b) masc;
c) este suficient spalarea pe maini dupa efectuarea administrrii

35.Calea natural,comod si foarte acceptat de bolnav (calea oral si bucal) prezint i unele
dezavantaje enumerate mai jos:
a) nu are aciune imediat;
b) se poate folosi cand bolnavul vars;
c) nu se folosesc la bolnavii ce prezint intoleran digestiv sau trismus

36.Calea rectal permite administrarea medicamentelor sub forma de supozitoare sau clisme si este
folosit:
a) dupa efectuarea unei clisme evacuatorii;
b) cand se urmrete o aciune local,in special;
c) cand bolnavul nu prezint vrsaturi si greuri.

47
37.Calea parenteral ofer o serie de avantaje,dar si un mare dezavantaj, indicati care este acesta:
a) absorbie rapid,total;
b) dozare precis;
c) necesit instrumentar si soluii injectabile sterile.

38.Pe cale respiratorie se administreaz:


a) anestezicele volatile;
b) aerosolii;
c) oxigenul

39.Pe calea suprafeelor mucoaselor si conjunctivelor se pot administra medicamente ce au


aciune:
a) antiseptic;
b) antiinflamatoare;
c) epitelizant;
d) antialgic

40.Dup administrarea medicamentelor,asistenta medical va urmri efectele acestora:


a) modificarea comportamentului,a starii psihice si constipatiei;
b) eruptii cutanate,edeme palpebrale;
c) greuri,frisoane,transpiraii;
d) modificri ale valorilor pulsului,T.A

41.Injecia intravenoas se poate face:


a) numai in venele epicraniene;
b) pstrnd cea mai buna ven pentru urgene;
c) in venele de la plica cotului

42.Apariia papulei cu aspect de coaja de portocal este caracteristic pentru injecia:


a) intravenoas;
b) subcutanat;
c) intradermic

43.Pe care din urmatoarele ci de administrare a medicamentelor, absorbia se face cel mai putin:
a) calea intravenoas;
b) calea intramuscular;
c) calea oral

44.Medicamentele pot fi introduse direct n snge prin:


a) administrare intravenoas;
b) administrare intraarterial;
c) administrare subcutanat

45.Cnd un medicament prezint o modificare de aspect, culoare, miros,asistenta medical trebuie


s tie c:
a) acest lucru se va intampla frecvent cu unele medicamente si este un fapt lipsit de important;
b) medicamentele se administreaz dar se consemneaz in foaia de observaie ca erau
modificate;
48
c) numai farmacistul raspunde de calitatea medicamentului eliberat;
d) medicamentul nu trebuie administrat ci returnat farmaciei in schimbul unuia corespunztor
calitativ

46.In care din urmatoarele situaii injecia intradermic se efectueaz in scop de diagnostic:
a) infiltraia intradermic cu novocain;
b) I.D.R(excepie la tuberculin);
c) desensibilizare in reacii alergice

47.Injecia subcutanat se efectueaz:


a) zilnic in acelasi loc;
b) alternnd locurile de elecie;
c) nu exist indicaii speciale

48.Prin injecia intramuscular se administreaz:


a) soluii izotone,uleioase,coloidale;
b) soluii izotone,hipertone;
c) soluii izotone

49.Resorbia medicamentului administrat prin injecia intramuscular incepe:


a) dup 5-10 minute de la administrare;
b) instantaneu;
c) imediat dup injectare

50.La atingerea nervului sciatic,tradus prin durere violent se intervine astfel:


a) se retrage acul;
b) se alege alt loc de injectat;
c) se continu injectarea

51.Prin introducerea accidental de aer intr-un vas de snge se produce:


a) embolie gazoas;
b) hematom;
c) paralizie

52.Administrarea medicamentelor pe cale rectal se face cu pacientul asezat in:


a) decubit lateral stng, cu membrul pelvin stng ntins si membrul pelvin drept flectat;
b) decubit dorsal;
c) poziie genupectoral

53.Administrarea oxigenului pe sond nazal se face cu scopul:


a) aprovizionrii esuturilor cu oxigen n caz de hipoxie;
b) creterii metabolismului energetic al organismului;
c) ambele variante sunt corecte.

54.Dup administrarea medicamentelor, n sacul conjunctival pot aprea urmatoarele reacii locale:
a) congestive;
b) lcrimare,prurit;
c) ambele variante sunt corecte
49
55.Dup administrarea medicamentelor pe mucoasa conjunctival,asistentul medical va semnala
medicului manifestrile ieite din comun:
a) diplopie;
b) palpitaii;
c) ambele variante sunt corecte

56.Administrarea medicamentelor pe mucoasa conjunctival respect urmatoarele principii:


a) se folosesc aceleai tampoane sau comprese pentru ambii ochi;
b) nu se folosesc aceleai tampoane sau comprese pentru ambii ochi;
c) administrarea medicamentelor se face din interior spre exterior

57.Administrarea medicamentelor pe cale nazal se face cu pacientul aezat in poziie de:


a) decubit dorsal;
b) decubit lateral stang;
c) ortostatism cu hiperextensia capului

58.Administrarea medicamentelor in conductul auditiv extern respect urmatoarele principii cu


excepia:
a) se administreaz soluii la temperatura corpului;
b) se administreaz soluiile medicamentoase la temperaturi scazute pentru a preveni lezarea
timpanului
c) se administreaz soluii la temperaturi ridicate pentru a facilita procesul de absorbie

59.Pentru administrarea medicamentelor in conductul auditiv extern pozitia pacientului se


recomand a fi:
a) decubit dorsal;
b) decubit lateral pe partea sntoas;
c) semieznd,cu capul in hiperextensie

60.Debitul oxigenului administrat pe sonda nazal in scop terapeutic va fi de:


a) 4litri/minut;
b) 5litri/minut;
c) 6litri/minut

61.Daca in timpul oxigenoterapiei pacientul se baloneaz ,vom recomanda:


a) retragerea sondei pana aproape de vlul palatin(in cazul in care sonda a fost introdus prea
profund, oxigenul poate ajunge n stomac);
b) schimbarea alternativ a narinelor la introducerea sondei;
c) verificarea funcionrii umidificatorului.

62.Administrarea medicamentelor n conductul auditiv extern poate avea drept scop:


a) obinerea unui efect terapeutic;
b) nmuierea dopului de cerumen;
c) profilactic, n vederea prevenirii otitei medii supurante.

50
63.Nerespectarea cilor de administrare a medicamentelor:
a) nu influeneaz efectul medicamentelor;
b) are efecte nedorite;
c) duce la complicaii locale la locul de administrare a injeciilor.

64.Asistenta medical:
a) este nevoit s trezeasc bolnavul pentru administrarea medicamentelor simptomatice;
b) trezete bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice;
c) stabilete orarul de administrare respectnd somnul pacientului.

65.Asocierea mai multor medicamente n aceeai sering:


a) menajeaz bolnavul de nepturi;
b) duce la transformarea, precipitarea, degradarea acestora;
c) privete n mod direct medicul.

66.Cnd administreaz tratamentul, asistenta medical:


a) las la pacient ntreaga doz zilnic;
b) administreaz personal supozitoarele,picturile pentru ochi i nas;
c) administreaz nti tabletele,soluiile i picturile apoi injeciile

67.Asistenta medical are grij:


a) s informeze pacientul despre timpul n care se va instala efectul medicamentelor;
b) s atrag atenia asupra efectelor secundare ale medicamentelor;
c) s corecteze dozele prescrise.

68.Regulile generale de pregtire i administrare a injeciilor prevd:


a) injectare imediat a coninutului seringii;
b) verificarea soluiei injectabile;
c) pregtirea cu 30 min.nainte de administrare.

69.Accidentele survenite la administrarea injeciilor intramusculare sunt:


a) atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale;
b) atingerea nervului trigemen si a ramurilor sale;
c) patrunderea cu acul ntr-un vas sanguin.

70.Accidentele survenite n urma injeciei intravenoase sunt:


a) flebalgia
b) supuraia aseptic;
c) tumefierea brusc a esutului perivenos,hematom.

71.Cu ocazia administrrii antibioticelor, asistenta medical trebuie s cunoasc:


a) doza total pe zi de antibiotic ce trebuie administrat unui pacient;
b) durata tratamentului;
c) cantitatea exact a unei doze.

51
MODULUL 23. PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

A. INDICAI DAC URMTOARELE AFIRMAII SUNT ADEVRATE SAU FALSE.


NOTATI CU A (ADEVARAT) SAU F (FALS) URMATOARELE AFIRMATII:

1. Obiectivul principal n isuficiena respiratorie acut este permeabilizarea cilor respiratorii. -


A
2. n obstruciile supralotice, pentru permeabilizarea cilor respiratorii, intervenia de urgen
este drenajul postural. - F
3. n cazul voletului costal se aplic un pansament compresiv pentru imobilizare. -F
4. Semnele importante ale pneumotoraxului sunt: junghi toracic, dispnee, anxietate. - A
5. Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregtete: canula traheal i
aspiratorul mecanic pentru secreii. - F
6. n ngrijirea pacientului cu traheostomie, o ngrijire important o constituie meninerea
permeabilitii cilor respiratorii. -A
7. Dup interveniile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menine timp
ndelungat. - F
8. Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se efectueaz vaccinarea BCG. - F
9. Pacientul care prezint tuse cu expectoraie este surs de infecie pentru alte persoane. A
10. Pacientul cu afeciuni respiratorii prezint anxietate din cauza tulburrilor de oxigenare
cerebral. - A

B. ASOCIATI NOIUNILE DIN CELE DOU COLOANE :

I.

1 - E. astmul bronsic a. mucolitice


2 - C. pneumonia pneumococica b. virajul la tuberculina
3 - A. bronsita cronica c. hepatizatie rosie
4 - D. ftizia d. caverna
5 - B. primo-infectia tuberculoasa e. dispnee paroxistica

II.

1 - D. tuberculoza primara a. caverna


2 - C. pneumonia pneumococica b. dispnee paroxistica expiratorie
3 - E. pneumotorax c. febra in platou 40 C
4 - A. ftizia d. sancru de inoculare
5 - B. astmul bronsic e. aer in cavitatea pleurala

52
C. INDICAI RSPUNSUL CORECT:

MEDICIN INTERN

1. Pneumonia franc lobar se definete prin urmtoarele manifestri clinice cu excepia:


a. frison solemn;
b. tuse seac persistent;
c. febr (39 -41C);
d. junghi toracic.
e. expectoraie mucopurulent

2. n BPOC combaterea obstruciei vizeaz :


a. drenaj postural, aspiraie bronic, spalatur bronic;
b.administrarea corticoizilor;
c. tratament antibiotic.

4. Sputa din astmul bronic este:


a. mucopurulent;
b.ruginie;
c. alb- sidefie cu aspect perlat.

5. Conduita de urgen in astmul bronic vizeaz:


a. administrarea de bronhodilatatoare , antispastice , simpaticomimetice;
b.administrarea de antitusive;
c. drenaj postural.

6. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome:


a. vomic, febr 37,5 38 grade, grea;
b.expectoraie mucopurulent , febr n platou;
c. frison unic, febr 39-40, junghi toracic.

7. Antibioticul de elecie utilizat n tratamentul pneumoniei pneumococice este:


a. Penicilina G;
b. Tetraciclina;
c. Biseptol.

8. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele, cu excepia :


a. ancrul de inoculare , adenopatiile traheo bronice;
b.leziuni condensate;
c. leziuni cavitare.

9. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizeaz prin:


a. corticoterapie;
53
b.tuberculostatice;
c. antibiotice.

10. Complicaiile pneumoniei sunt:


a. bronita cronic;
b. emfizemul pulmonar;
c. pleurezia sero-fibrinoas.

11. Procesul inflamator n pneumonia pneumococic se desfoar n urmatoarele stadii:


a. ancru de inoculare, adenopatii traheobronice, leziuni condensate;
b.congestie, hepatizaie roie, hepatizaie cenuie, rezoluie;
c. leziuni infiltrative, cazeoase, fibrioase.

12. Tratamentul bronitei cronice vizeaz:


a. reducerea iritaiei bronice , tratamentul infeciilor rino-faringiene, tratamentul
bronhodilatator;
b.chimioprofilaxia contacilor;
c. administrarea miofilinului i corticoterapie i.v.

13. Examenul fizic n pneumonia pneumococic pune n eviden:


a. sindrom de condensare pulmonar;
b.leziuni cozeoase;
c. leziuni fibro-cavitare.

14. Leziunea primitiv in TBC se numete :


a. adenopatie traheo-bronic;
b.tuberculoza miliar;
c. ancru de inoculare.

15. Tratamentul bronhodilatator din bronita cronic const n urmatoarele,cu excepia:


a. medicaie simpaticomimetic;
b.tratamentul infeciei bacteriene;
c. medicaie anticolinergic.

NURSING
16. Pentru prevenirea afeciunilor respiratorii, pacientul este sftuit:
a. s evite mediul poluat, tabagismul;
b.s-i pstreze greutatea corporal n limitele vrstei/sexului;
c. s evite practicarea sporturilor n timpul anotimpurilor reci.

17. Pentru culegerea datelor i ntocmirea planului de ngrijire, asistenta va observa la un pacient
cu o afeciune pulmonar:
a. aspectul abdomenului;
b.culoarea tegumentelor;
c. aspectul toracelui, micrile celor dou hemitorace.

18. Spirografia exploreaz:


54
a. volumele i capacitile pulmonare;
b. volumele pulmonare dup efectuarea unui efort dozat;
c. arborele traheobronic, folosind substan de contrast.

19. Bronhografia reprezint examenul:


a. radiologic al aparatului respirator;
b. endoscopic al aparatului respirator;
c. radiologic al arborelui traheobronic.

20. n dimineaa bronhoscopiei, pacientul necesit ca pregtire:


a. clism evacuatoare;
b. administrarea atropinei, cu 30 de minute naintea examenului;
c. ntreruperea alimentaiei.

21. Interveniile autonome ale asistentei n hemoptizie sunt:


a. aezarea pacientului n poziie Trendelemburg;
b. instituirea repausului fizic, psihic i vocal;
c. aplicarea unei pungi cu ghea pe regiunea retrosternal;
d. nvarea pacientului s efectueze inspiraii forate;
e. aezarea pacientului n poziie semieznd.

22. Pentru ameliorarea respiraiei pacientului n criz de astm bronic i se d poziia:


a. semieznd cu spatele sprijinit, braele pe lng corp;
b. decubit lateral;
c. Trendelemburg.

23. Ca intervenii de urgen n criza de asm bronic se vor aplica:


a. administrarea medicaiei bronhodilatatoare i antialergice;
b. educaia pacientului cum s previn crizele de astm;
c. oxigenoterapie.

24. n afeciunile laringitei , dispariia vocii se numete :


a. disfonie;
b. afonie;
c. rgueal.

25. Tusea este un act util atunci cnd :


a. favorizeaz eliminarea corpilor stini;
b. favoroizeaz eliminarea secreiilor patologice din cile aeriene.

26. Efectul frecvent al fumatului este :


a. bronita tabagic;
b. emfizemul pulmonar;
c. cancer bronhopulmonar;
d. gastrita tabagic.

27. Astmul bronic n criz se caracterizeaza prin:


55
a. dispnee paroxistic expiratorie;
b. dispnee inspiratorie i expiratorie;
c. dispnee paroxistic inspiratorie.

28. Disfuncia respiratorie din astmul bronic este:


a. restrictiv;
b. obstructiv;
c. mixt.

29. n perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda:


a. repaus la pat, regim hidro-zaharat bogat n vitamine;
b. regim alimentar desodat;
c. consum excesiv de lichide

30. Primoinfecia TBC se face:


a. pe cale cutanat;
b. pe cale aerian;
c. pe cale sexual.

31. Metoda utilizat n depistarea tuberculozei primare este:


a. IDR la antimicotice;
b. IDR la tuberculin;
c. IDR la antibiotice.

32. Profilaxia tuberculozei vizeaz urmatoarele obiective , cu excepia:


a. ntarirea rezistenei nespecifice a organismului;
b. vaccinare antituberculoas;
c. vaccinare antigripal.

33. Dispneea cu bradipnee expiratorie se ntalnete n :


a. scleroemfizem pulmonar;
b. corp strin n laringe sau trahee;
c. astm bronic.

34. Pentru descoperirea gradului de infecie tuberculoas se efectueaz :


a. vaccinarea B.C.G.;
b. intradermoreacia la tuberculin I.D.R;
c. reacia Cassoni.

35. Dispneea, n bolile pulmonare, este datorat:


a. scderii aportului de oxigen, creterii cantitii de CO2 i obstruciei cilor respiratorii;
b. contaminrii cu pneumococ;
c. comprimrii organelor abdominale .

36. Declanarea hemoptiziei este precedat de:


a. senzaie de vom;
56
b. caldur retrosternal i jen respiratorie;
c. vrstur.

37. Durerea toracic poate avea drept cauze:


a. afeciuni cardiovasculare;
b. afeciuni pleuropulmonare;
c. ambele.

38. Definiia astmului bronic include, cu excepia:


a. reducere ireversibil a diametrului bronhiilor;
b. dispnee expiratorie;
c. reducerea reversibil a diametrului bronhiilor.

39. Spirografia exploreaz:


a. volumele pulmonare dup efort;
b. arborele traheo-bronic, folosind substana de contrast;
c. volumele i capacitile pulmonare.

40. Depistarea precoce a mbolnvirii cu TBC se face prin:


a. IDR la tuberculin;
b. IDR Cassoni;
c. IDR Dick.

41. Testul la tubercluin (I.D.R) este folosit pentru :


a. a stabili amploarea reaciei de hipersensibilitate la antigene tuberculinice a unei persoane;
b.a stabili existena reaciei de hipersensibilitate la antigene tuberculinice;
c. se citete la locul injectrii intradermice dup 72 de ore de la injectare .

42. Dispneea n bolile pulmonare este consecina:


a. scderii aportului de oxigen, creterii cantitii de dioxid de carbon;
b.comprimrii organelor abdominale;
c. obstruciei cilor respiratorii.

43. Expiraia n astmul bronic este insoit de:


a. suflu amfonic;
b.suflu tubar;
c. wheezing.

44. Profilaxia tuberculozei cuprinde urmtoarele, cu excepia:


a. ameliorarea condiiilor de via;
b.depistarea precoce a bolii;
c. vaccinarea antigripal.

45. n pleurezia serofibrinoas pacientul prezint urmtoarele manifestri de dependen, cu


excepia:
a. febr, frison;
57
b. transpiraii nocturne;
c. febr de tip remitent, durere toracic.

46. Astmul bronic este un sindrom caracterizat prin:


a. dispnee paroxistic inspiratorie;
b. febr i junghi toracic;
c. dispnee paroxistic expiratorie i bradipnee.

48. Intervenia delegat n criza astmatic vizeaz:


a. administrarea de bronhodilatatoare i corticoterapie;
b. administrarea de antibiotice;
c. drenaj postural.

49. Rolul delegat al asistentei medicale n tratarea crizei de astm bronic este:
a. tratamentul, medicaia bronhodilatatoare;
b. administrarea de oxigen pe sonda nazal sau masc;
c. cortico steroizi

50. Pentru prevenirea afeciunilor respiratorii pacientul este sftuit:


a. s ntrerup fumatul i s evite mediul poluat,
b. s- i pstreze greutatea corporala in raport cu varsta;
c. sa evite practicarea sporturilor de iarn.

51. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaz:


a. combaterea obstruciei , inflamaiei , spasmului;
b. administrarea penicilinei G;
c. administrarea de lichide calde.

52. Expectoraia n pneumonia pneumococic este :


a. roie ruginie , vascoas, aderent;
b. sidefie perlat;
c. spumoas , aerat.

53. Manifestarea de dependen sugestiv pentru TBC este:


a. febra 39 40 grade C;
b. tuse seac persistent peste 3 sptamni;
c. frison unic 30 40 minute.

54. Manifestrile de dependen frecvente care pot ridica suspiciunea de cancer pulmonar la
fumtorii cronici sunt :
a. tuse persistent rezistent la tratament n formele avansate ;
b. hemoptizia ;
c. dispneea .

55. Pentru spirografie, pacientul necesit urmtoarea pregtire :


a. cu 24 ore nainte se ntrerupe medicaia excitant sau sedativ a centrilor respiratori;
58
b. repaus fizic i psihic cu 30 minute naintea examenului;
c. nu necesit pregtire.

56. Valorile normale ale parametrilor cercetai prin spirografie (CV, VEMS i IT) normali n
raport cu tabelele CECO sunt:
a. 50% din valorile ideale;
b. 70-80% din valorile ideale;
c. 100% fa de valorile ideale.

57. Pentru examenul bacteriologic al sputei se pregtesc urmtoarele materiale:


a. pahar conic gradat;
b. cutie Petri steril;
c. tvi renal.

58. Semnele caracteristice ale hemoptiziei sunt:


a. senzaie de gdilitur a laringelui, cldur retrosternal, tuse iritativ cu expulzia sngelui,
gust de snge;
b. senzaie de gdilitur a laringelui, grea, vrstur, gust de snge, transpiraii profuze;
c. senzaie de grea, vrsturi, cldur retrosternal, gust de snge.

59. Insuficiena respiratorie acut poste fi determinat de:


a. expunerea la frig, cldur;
b. obstrucia cilor respiratorii superioare;
c. bronhoalveolite de deglutiie.

60. Pentru stabilirea diagnosticului, n pleurezia serofibrinoas asistenta efectueaz la


recomandarea medicului urmtoarele examinri:
a. IDR la PPD;
b. testul Schick;
c. IDR Cassoni.

59
MODULUL 24- CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE

SUBIECTUL A.
Indicati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false:
Notati-le cu A sau F

1. Ateroscleroza coronariana este o cauza a IMA


2. Hipertermia nu apare in IMA
3. In IMA intalnim VSH,fibrinogen si transaminazecrescute.
4. Senzatia de moarte iminenta este caracteristica in boala Raynaud.
5. Acrocianoza este determinata de vasoconstrictie arteriolara si vasodilatatie capilara
venoasa.
6. Sangele venos este adus prin cele 2 vene cave in atriul stang.
7. Ventriculul drept comunica cu artera pulmonara.
8. Din ventriculul stang sangele este pompat in artera aorta.
9. Dispneea vesperala este intalnita la bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga.
10. Dispneea paroxistica nu se intalneste in Edemul pulmonar acut
11.Factorii de risc major a arterosclerozei sunt: fumatul,sedentarismul,HTA.
12.EKG , exploreaza activitatea bioelectrica produsa de inima si vase.
13.FKG exploreaza zgomotele si suflurile inimii prin inregistrarea grafica.
14.Presiunea venoasa masurata periferic are valoare de 110-140mmHg.
15.Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesita o pregatire sumara in
dimineata examenului.
16.Alimentatia reprezinta o ingrijire importanta a pacientului cu HTA.
17.In arteriopatia obliteranta tegumentele sunt cianotice,reci.
18.Pacientul cu tromboflebita prezinta durere pe traectul venos.
19.Prevenirea mortii subite in IMA se realizeaza in primul rand prin asigurarea repausului
fizic si psihic al pacientului.
20.Asezand membrele inferioare mai sus decat restul corpului, se asigura o circulatie venoasa
mai buna.

60
SUBIECTUL B.
Asociati prima coloana cu cea de a doua coloana

I.

1 Flebografie A Fragilitate capilara


2 Oscilometrie B Activitatea bioelectrica a inimii
3 Fonocardiograma C Vene
4 E.K.G D Zgomote cardiace
5 Testul Rumpel- Leede E Pulsatii arteriale

II.

1 H.T.A A Durere precordiala care cedeaza la


nitroglicerina
2 Arteriopatie B Dilatari ale venelor
3 I.M.A C Claudicatie intermitenta
4 Angina pectorala D Durere precordiala mai mare de 30 minute
5 Varice E Durere occipitala matinala

III.

1 I.M.A A Combaterea infectiei bacteriene


2 Arteriopatie B Purtarea ciorapilor elastici
3 Varice C Evitarea vestimentatiei stramte
4 Pericardita D Evacuarea lichidului
5 Endocardita E Interzicerea oricarui efort fizic si psihic

61
SUBIECTUL C.
MEDICINA INTERNA CARDIOLOGIE

1. Pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice in infarct miocardic se administreaza:


a) heparina;
b) adrenostazin;
c) xilina.

2.Urmarirea ideala a unui bolnav cu infarct miocardic se face:


a) prin inregistrarea tensiunii arteriale si a pulsului cel putin o data pe zi;
b) prin supraveghere cu ajutorul monitoarelor;
c) nu este necesara inregistrarea tensiunii si a pulsului.

3. Tabloul clinic in tamponada cardiaca se caracterizeaza prin:


a) turgescenta jugularelor;
b) cresterea ariei matitatii cardiace;
c) durere abdominala.

4. Digitala este:
a) stimulent cardiac;
b) stimulent cerebral;
c) stimulent respirator.

5. Durerea din infarct miocardic acut:


a)este indicata cu degetul;
b) este declansata de respiratii profunde;
c) cedeaza la antilagice majore.

6. Tabloul clinic in pericardita consta in:


a) durere epigastrica;
b) frecaturi pericardice;
c) bradipnee expiratorie.

7.Xilina este indicata in:


a) convulsii;
b) extrasistole ventriculare;
c) tulburarile de ritm ventricular din infarctul miocardic.

8. Durerea din angina pectorala:


a) are caracter constrictiv;
b) are caracter difuz;
c) se percepe pe o suprafata de maxim 0,1cm2 .

62
9. Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in administrarea de:
a) furosemid;
b) fluocinolon;
c) fasygin.

10.Tratamentul in HTA se face cu:


a) captopril;
b) clotrimazol;
c) cohmicina.

11. Sindromul de ischemie arteriala cronica se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin:
a) tegumente cheratozice;
b) hipertrofie musculara;
c) tulburari trofice ale fanerelor.

12.Cel mai frecvent agent etiologic in endocardita bacteriana este:


a) stafilococul;
b)pneumococul;
c) sreptococul viridans.

13.Despre endocardita bacteriana putem afirma:


a) leziunile caracteristice sunt vegetatiile valvulare;
b) debutul bolii este brusc;
c) hemocultura este examenul capital.

14. In pericardita cronica constrictiva:


a) tuberculoza este cauza principala;
b) tabloul clinic este de tamponada cardiaca;
c) examenul radiologic nu este important

15. Cicatricea fibroasa in I.M.A se formeaza in perioada:


a) prodromala;
b)de debut;
c) de stare;
d) de convalescenta

16. Tratamentul crizei de angina pectorala consta in:


a) orpirea efortului fizic;
b) administrarea de nitroglicerina sublingual;
c) tratament hipotensiv.

17.Localizarea cea mai frecventa a IMA este:


a)atriul drept;
b)atriul stang;
c) ventriculul stang;
d) septul interventricular.

63
18. Leziunea caracteristica in IMA este:
a) Necroza ischemica miocardica;
b) fibroza hepatica;
c) inflamatia miocardica.

19. Principala cauza a anginei pectorale este:


a) afectiuni pulmonare;
b) aterosleroza coronariana ;
c) hipotiroidism.

20. Simptomul cel mai constant in insuficienta cardiaca stanga este:


a) tuse;
b) dispneea;
c) hepatalgie;
d) edemul pulmonar acut.

21. In insuficienta cardiaca dreapta exista:


a) dispnee de efort;
b) hepatomegalie;
c) hepatalgie;
d) edeme periferice

22 Perioada cea mai critica din IMA este:


a) perioada prodromala;
b) perioada de debut;
c) perioada de stare.

23Despre varice se poate afirma:


a) sunt dilatari permanente ale venelor superficiale;
b) produc edeme ale gambelor;
c) complicatia cea mai frecventa este tromboflebita ;
d) simptomele obisnuite sunt: durereasi senzatia de greutate la nivelul gambelor.

24.Tratamentul insuficientei cardiace globale consta in:


a) administrarea de calciu si vitamine;
b) repaus ,regim dietetic si hiposodat;
c) administrare de diuretice si digitala.

25Uruitura diastolica se intalneste in:


a) insuficienta aortica;
b) stenoza aortica;
c) stenoza mitrala.

64
SUBIECTUL C
CARDIOLOGIE- CHIRURGIE

Incercuiti raspunsul corect:

26.Care este clasificarea hemoragiilor dupa sediul sangerarii?


a) arteriale,venoase,capilare,mixte;
b) externe,interne,exteriorizate,interstitiale;
c) accidentale,chirurgicale,posttraumatice,medicale;
d) mici, mijlocii,mari,cataclismice.

27.Care din elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale?


a) culoarea sangelui inchisa;
b) sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca;
c) exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan;
d) forta cu care se pierde sangele este in concordanta cu tensiunea arteriala a accidentatului.

28.In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange?
a) hemoragie venoasa;
b) hemoragie capilara;
c) hemoragie arteriala;
d) hemoragie venoasa si capilara.

29.Caror factori se datoreaza mentinerea sau chiar o usoara crestere a TA in faza de inceput a
hemoragiei?
a) vasoconstrictiei;
b) mobilizarea sangelui din depozite (ficat, splina,muschi);
c) acumularii de CO2 ;
d) unei oxigenari deficitare a tesuturilor.

30. Cum este ritmul cardiac si pulsul in cursul unei hemoragii mari?
a) pulsul este bradicardiac,bine batut;
b) ritmul cardiac este foarte rapid: 120-130 batai/minut;
c) pulsul este aritmic;
d) pulsul este slab batut,filiform.

31 Ce intelegemprin resuscitarea cardio- respiratorie?


a) combaterea si tratarea insuficientei cardiace;
b) masurile intreprinse pentru restabilirea activitatii cardiace;
c) combaterea si tratarea afectiunilor pulmonare;
d) restabilirea schimburilor gazoase la nivelul plamanului,printr-o ventilatie pulmonara
artificiala.

65
32. Care dintre afectiunilecardiace pot provoca stop cardiac?
a) infarctul miocardic;
b) hipertensiunea arteriala;
c) tamponada cardiaca;
d) tulburarile grave de ritm.

33. In ce ritm se efectueaza masajul cardiac extern?


a) 60-80/minut;
b) 16-18/ minut;
c) 20-40/minut;
d) 80-100/minut.

34 Unde palpam in mod normal socul apexian?


a) saptiul V intercostal stang pe linia medio- claviculara;
b) spatiul III intercostal parasternal stang;
c) la mijlocul sternului.

35.Care este ritmul cardiac normal?


a) 60-80 batai/minut;
b) 40-50 batai/minut;
c) 50-60 batai/minut;
d) 80-100 batai/minut.

36.Prin ce se caracterizeaza cefaleea din HTA?


a) apare spre seara,se accentueaza la miscari de pozitie;
b) se insoteste de paloare a fetei, transpiratii profuze;
c) este insotita de ameteli,tulburari vizuale,vajaieturi in urechi;
d) localizata in regiunea occipitala,apare matinal.

37.Durere toracica cu caracter constrictiv retrosternal,cu iradiere spre gat si bratul stang intalnim
in:
a) pneumonie,pleurezie;
b) cardiopatie ischemica dureroasa,angor pectoris;
c) nevralgie intercostala;
d) afectiuni esofagfiene

38. Durerea sub forma de claudicatie intermitenta apare in:


a) varice;
b) sindrom de ischemie cronica periferica;
c) sindromul de ischemie acuta periferica;
d) insuficienta venoasa cronica.
39. In precizarea diagnosticului de infarct miocardic , de un real folos este precizarea cresterii:
a) transaminazei (GOT);
b) fosfatazei alcaline;
c) lipidemiei;
d) amilazemiei.

66
40. Care din metodele de mai jos de explorare a aparatului cardio- vascular sunt metode
neinvazive?
a) examenul radiologic standard al inimii si vaselor mari;
b) EKG , ecocardiograma;
c) cateterismul cardiac;
d) angiocardiografia.

41. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmareste compensarea cordului prin:


a) regim alimentar cu multe lichide;
b) repaus la pat;
c) oxigenoterapie;
d) medicatie tonicardiaca;
e) administrare preoperatorie de atropina.

42Ce medicatie este indicata la arteritici pentru pregatirea lor pentru operatie?
a)vasodilatatoare,anticoagulante ,antibiotice;
b) anticoagulante ,sedative,antitermice;
c) medicatie antiaritmica,antialgica;
d)coagulante,vitaminoterapie.

43. Claudicatia intermitenta apare:


a) in repaus;
b) la efort: mers,alergat,urcat;
c) dispare rapid dupa oprire si revine dupa o distanta aproximativ egala cu cea la care s-a
instalat anterior;
d) inceteaza dupa masajul moletului.

44Punctia pericardica:
a) poate deveni o interventie de urgenta cand cantitatea de lichid acumulat pune in pericol viata
pacientului;
b) are scop explorator pentru stabilirea naturii si prezentei lichidului;
c) are scop terapeutic pentru evacuarea lichidului acumulat.

45. Accidentele punctiei pericardice sunt:


a) socul pericardic;
b) socul apexian;
c) patrunderea acului in miocard.

67
SUBIECTUL C
CARDIO-NURSING

Incercuiti raspunsul corect:

46. Pentru prevenirea bolilor cardiovasculare se recomanda:


a) evitarea mersului pe jos;
b) alimentatie fara exces de sare, grasimi;
c) evitarea stresului psihic.

47. Boala varicoasa se caracterizeaza prin:


a)tegumente palide ,reci;
b)tegumente ceanotice la extremitati;
c)edem dupa ortostatism prelungit, vase superficiale dilatate

48. Flebografia reprezinta:


a) examenul endoscopic venos;
b) examenul radiologic venos;
c) masurarea presiunii venoase.

49.Oscilometria reprezinta:
a) o metoda de explorare a arterelor periferice;
b)ometoda de examinare a venelor;
c)o metoda de evidentiere a amplitudinii pulsatiilor peretelui arterial.

50 Electrocardiografia consta in :
a) inregistrarea biocurentilor produsi de miocard in cursul unui ciclu cardiac;
b) reprezentarea grafica a zgomotelor produse intr-un ciclu cardiac;
c) curba rezultata din inregistrarea grafica a socului apexian.

51.IMA apare in urmatoarele circumstante,cu exceptia:


a) mesele copioase ,efortul fizic,expunerea la frig;
b)dupa infectii aerogene;
c)dupa imobilizarea prelungita la pat.

52. Durerea in IMA prezinta caracteristicile urmatoare:


a) cedeaza la administrarea nitroglicerinei;
b) este violenta,insuportabila;
c)dureaza peste 30 de minute.

53 Obiectivele imediate in ingrijirea pacientului cu IMA vizeaza:


a) combaterea durerii si anxietatii;
b) prevenirea complicatiilor;
c) recuperarea si reintegrarea sociala a pacientului.

68
54. In timpul tratamentului cu anticoagulante asistenta va avea in vedere:
a) evaluarea aspectului tegumentelor in zonele unde se fac injectii;
b) supravegherea sangerarilor gingivale,nazale;
c) notarea zilnica a diurezei.

55. In socul cardiogen, pacientul prezinta urmatoarele manifestari de dependenta:


a) neliniste;
b) tegumente reci;
c) poliurie;
d) hipotensiune arteriala;
e)greturi;
f) varsaturi.

56. Persoanele cu risc in aparitia endocarditei infectioase sunt:


a) cele cu valvulopatii dobandite dupa RAA;
b) persoanele cu obezitate;
c) cele cu malformatii cardiace congenitale.

57. Pacientul cu pericardita se plange de durere cu localizare:


a) retrosternala accentuata de tuse,inspiratie;
b) retrosternala iradiata in umarul stang;
c) hipocondrul stang accentuata de tuse.

58. Manifestarile de dependenta intalnite la pacientul cu HTAsunt:


a) palpitatii,varsaturi;
b) dispnee, cefalee occipitala,tulburari de vedere;
c) dispnee,poliurie.

59 Interventiile autonome ale asistentei pentru ingrijirea pacientului cu HTA constau in:
a) asigurarea regimului alimentar hiposodat,hipolipidic;
b) educatia pacientului pentru suprimarea fumatului;
c) administrarea medicatiei antihipertensive.

60. Dnul I.S.de 54 de ani,fumator,lucrator in constructii,afirma ca de doua luni prezinta dureri la


mers in gamba stanga,care s-au accentuat ,determinandu-i sa intrerupa mersul pentru a-i ceda
durerea.
Care poate fi cauza durerii?
a) alterarea circualtiei venoase;
b) alterarea circulatiei arteriale periferice;
c) ambele.

61.Unui pacient care prezinta alterarea circulatiei arteriale periferice se recomanda:


a) arteriografie;
b) oscilometrie;
c) flebografie.

69
62.Pacientului care prezinta arterita obliteranta asistenta medicala ii recomanda la externare.:
a) sa poarte ciorapi elastici:
b) sa pastreze igiena riguroasa a picioarelor;
c) sa poarte incaltaminte confortabila din piele,ciorapi din bumbac;
d) repaus la pat.

63. Dnul A.I. este internat cu tromboflebita gambei drepte.I se acorda urmatoarele ingrijiri:
a) repaus la pat in pozitie Trendelenburg;
b) suplinirea pacientului pentru satisfacerea nevoilor de baza;
c) repaus la pat,cu membrul inferior drept ridicat pe o atela Braun.

64 Pacientului cu varice i se recomanda purtarea ciorapilor elastici pe care ii imbraca astfel:


a) fiind asezat in pat cu membrul inferior orizontal;
b) fiind in pozitie sezand pe scaun;
c) in ortostatism.

65 Pozitia pacientului cu insuficienta cardiaca este:


a) decubit dorsal;
b) sezand in fotoliu;
c) semisezand in pat.

66. In timpul administrarii digitalei, asistenta va urmari in mod deosebit :


a) pulsul;
b) diureza;
c) aparitia greturilor, varsaturilor.

67. Alimentatia pacientului cu insuficienta cardiaca urmareste:


a) reducerea cantitatii de glucide /24 h;
b) reducerea numarului de mese / 24h;
c) reducerea consumului de NaCl si a cantitatii de lichide.

68 Alimentatia pacientului cu insuficienta cardiaca consta in:


a) mese mici, in numar de 4-5 / 24 h;
b) alimentatie hipolipidica;
c) alimentatie hipocalorica.

69. Interventiile zilnice ale asistentei medicale in evaluarea starii unui pacient cu anasarca
constau in:
a) notarea cantitatii de lichide ingerate/24 h;
b) masurarea greutatii corporale si a diurezei;
c) oxigenoterapie.

70. Palpitatiile ca menifestari de dependenta apar:


a) in bolile cardiace;
b) dupa abuz de cafea,tutun;

70
c) ambele.

71Pulsul:-
a)se percepe cu policele
b) se percepe pe vena cava inferioara;
c)este neregulat in aritmia extrasistolica.

72. Pulsul:-
a) duritatea lui denota hipotensiune;
b) Se percepe prin compresiunea unei artere pe un plan dur;
c) Nu se modifica in caz de febra.

73. Accidentele punctiei pericardice sunt:


a) socul pericardic;
b) patrunderea acului in ventriculii cerebrali;
c) patrunderea acului in miocard.

74. In cazul electrocardiografului montarea electrodului rosu se face la:-


a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.

75. In cazul electrocardiografului montarea electrodului galben se face la:


a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.

76. In cazul electrocardiografului montarea electrodului verde se face la:


a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
c) picior drept.

77. In cazul electrocardiografului montarea electrodului negru se face la:


a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
c) picior drept.

78In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 1se face in:


a) spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea stanga a sternului;
c) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara.

79In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 2 se face in:


a) spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea stanga a sternului;
c) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara.

71
80. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 3 se face in:
a) spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea stanga a sternului;
c) la jumatatea distantei dintre V2 si V4.

81 In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 5 se face in:


a) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
b) la intersectia dintre orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga;
c) la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.

82. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V6 se face in:


a) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
b) la intersectia dintre orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga;
c) la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.

83Pozitia indicata pentru pacientii cu edem pulmonar acut este:


a) pozitie Trendelenburg;
b) pozitie decubit dorsal;
c) pozitie sezanda cu gambele atarnand la marginea patului.

84 Durerea din infarct miocardic dureaza:


a) mai putin de 30 minute;
b) peste 30 minute ;
c) intre 5 secunde si 20 minute.

85 Sunt indicate in infarct miocardic acut:


a) repausul absolut la pat;
b) alimentatia hiperlipidica;
c) administrarea medicamentelor cu punctu

72
BAREM DE CORECTARE MODULUL CARDIOLOGIE SI NURSING IN
CARDIOLOGIE
TESTUL A ADEVARAT/FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA
INTREBARII
1 A Ingrijiri acordate bolnavului 53
2 F Ingrijiri acordate bolnavului 55
3 A Ingrijiri acordate bolnavului 55
4. F Ingrijiri acordate bolnavului 55
5 A Ingrijiri acordate bolnavului 63
6 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 129
7 A Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 129
8 A Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 130
9 A Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 131
10 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 132
11 A 1150 de teste 65
12 F 1150 de teste 65
13 A 1150 de teste 65
14 F 1150 de teste 65
15 F 1150 de teste 65
16 A 1150 de teste 65
17 F 1150 de teste 65
18 A 1150 de teste 65
19 A 1150 de teste 65
20 A 1150 de teste 65
TESTUL B ASOCIERI
I
1 C Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
2 E Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
3 D Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
4 B Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
5 A Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
II
1 E Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
2 C Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
3 D Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
4 A Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
5 B Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
III Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
1 E Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
2 C Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
3 B Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
4 D Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
5 A Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59

73
TESTUL C. RASPUNS MULTIPLU
MEDICINA INTERNA
1 A Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea 34
2 B Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea 34
3 A,B Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea 34
4 A Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea 71
5 C Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea 71
6 B Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea 71
7 B,C Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea 71
8 A Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea 71
9 A Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea 71
10 A Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea 71
11 C Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea 71
12 C Medicina interna- Borundel 340
13 A,C Medicina interna 341
14 A,B Medicina interna Borundel 355
15 D Medicina interna Borundel 372
16 A,B Medicina interna Borundel 368
17 C,D Medicina interna Borundel 371
18 A Medicina interna Borundel 370
19 B Medicina interna Borundel 366
20 B Medicina interna Borundel 376
21 B,C,D Medicina interna Borundel 378
22 B Medicina interna Borundel 371
23 A,B,C,D Medicina interna Borundel 414
24 B,C Medicina interna Borundel 381
25 C Medicina interna Borundel 347
CHIRURGIE
26 B Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
27 A,C Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
28 C Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
29 A,B Chirurgie Daschievici/Mihailescu 248
30 B,D Chirurgie Daschievici/Mihailescu 248
31 B,D Chirurgie Daschievici/Mihailescu 460
32 A,C,D Chirurgie Daschievici/Mihailescu 465
33 A Chirurgie Daschievici/Mihailescu 465
34 A Chirurgie Daschievici/Mihailescu 520
35 A Chirurgie Daschievici/Mihailescu 520
36 C,D Chirurgie Daschievici/Mihailescu 524
37 B Chirurgie Daschievici/Mihailescu 524
38 B Chirurgie Daschievici/Mihailescu 524
39 A Chirurgie Daschievici/Mihailescu 566
40 B Chirurgie Daschievici/Mihailescu 569
41 B,C,D Chirurgie Daschievici/Mihailescu 574
42 A Chirurgie Daschievici/Mihailescu 575

74
43 B,C Chirurgie Daschievici/Mihailescu 575
44 A,B,C Manual de ingrijir vol.1- Crin Marcean 145
45 A,C Manual de ingrijir vol.1- Crin Marcean 146
NURSING
46 B,C 1150 de teste cap.2.2 61
47 C 1150 de teste cap.2.2 61
48 B 1150 de teste cap.2.2 61
49 A,C 1150 de teste cap.2.2 61
50 A 1150 de teste cap.2.2 61
51 B,C 1150 de teste cap.2.2 61
52 B,C 1150 de teste cap.2.2 61
53 A,B 1150 de teste cap.2.2 61
54 A,B 1150 de teste cap.2.2 61
55 A,B,D 1150 de teste cap.2.2 61
56 A 1150 de teste cap.2.2 61
57 B 1150 de teste cap.2.2 61
58 B 1150 de teste cap.2.2 61
59 A,B 1150 de teste cap.2.2 61
60 B 1150 de teste cap.2.2 61
61 A,B 1150 de teste cap.2.2 61
62 B,C 1150 de teste cap.2.2 61
63 B,C 1150 de teste cap.2.2 61
64 A 1150 de teste cap.2.2 61
65 B,C 1150 de teste cap.2.2 61
66 A,C 1150 de teste cap.2.2 61
67 C 1150 de teste cap.2.2 61
68 A,B,C 1150 de teste cap.2.2 61
69 A,B 1150 de teste cap.2.2 61
70 C 1150 de teste cap.2.2 61
71 C Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea 9
72 B Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea 9
73 A,C Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea 11
74 A Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea 22
75 B Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea 22
76 B Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea 22
77 C Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea 22
78 A Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea 22
79 B Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea 23
80 C Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea 23
81 B Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea 23
82 C Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea 23
83 C Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea 32
84 B Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea 33
85 A,C Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea 33

75
MODULUL 25: GASTROENTEROLOGIE I NURSING N GASTROENTEROLOGIE

A. INDICAI DAC URMTOARELE AFIRMAII SUNT ADEVRATE SAU


FALSE. NOTATI CU A (ADEVARAT) SAU F (FALS) URMATOARELE AFIRMATII:

1. Regimul alimentar n boala ulceroas este acelai indiferent de faza evolutiv a bolii.
2. Proba de digestie e un examen ce exploreaz indirect pancreasul exocrin
3. Deficitul de volum lichidian se instaleaz la pacientul cu stenoz piloric din cauza
diareei.
4. Pacientul cu enterocolit acut nu este surs de infecie pentru alte persoane.
5. Pacientul cu ciroz hepatic poate prezenta gingivoragii i epistaxis.
6. Dup interveniile chirurgicale pe intestinul gros nu se impun restricii alimentare din a
doua zi a operaiei
7. Explorarea radiologic gastro-intestinal este contraindicat la pacienii cu hemoragie
gastro-intestinal acut.
8. Substana de contrast folosit pentru explorarea colonului poate fi administrat pe cale
oral i intravenos.
9. Dup efectuarea gastroscopiei pacientul poate prezenta ca manifestri: disfagie,
tumefacia amigdalelor, subfebrilitate
10. Pacientul care a fost supus unei gastroscopii i i s-a prelevat un fragment de esut pentru
biopsie, este atenionat s nu consume alimente fierbini dup investigaie.
11. Asistenta medical educ pacientul cu pancreatit cronic s evite mesele copioase.
12. Examenul pentru cercetarea hemoragiilor oculte n scaun trebuie s fie precedat de un
regim standard - prnzul Schmidt-Strassburger.

B. ASOCIATI NOIUNILE DIN CELE DOU COLOANE :

I.
1. Vrsturi cu coninut bilios a. Cancer gastric
2. Vrsturi cu coninut sanghinolent b. Dischinezie biliar
3. Vrsturi cu coninut fecaloid c. Alcoolici
4. Vrsturi cu coninut mucos d. Ocluzie intestinal
5. Vrsturi cu coninut alimentar e. Stenoz piloric

II.
1.Vrsturi matinale a. Stenoz piloric
2. Vrsturi postprandiale precoce b. Alcoolism
3. Vrsturi postprandiale tardive c. Ulcer gastric
4.Vrsturi la 24 h dup mas d. Sindrom de HTIC
5.Vrsturi n jet, neprecedate de greuri e. Ulcer duodenal

76
C. INDICAI RSPUNSUL CORECT:
MEDICIN INTERN
1. Urmtoarele simptome sunt caracteristice pentru cancerul gastric:
a) durere n flancul abdominal drept;
b) flatulen;
c) anorexie selectiv pentru carne i grsimi.

2. Ciroza hepatic este cel mai frecvent cauzat de :


a) alcoolism;
b) parazii;
c) infecii biliare.

3. n ce const tratamentul igieno-dietetic ntr-o gastrit cronic:


a) alimentaie fracionat 5-6 mese/zi, cu orar regulat;
b) evitarea consumului de condimente, tocturi, afumturi, alcool ,tutun;
c) evitarea consumului de medicamente antiinflamatoare, nesteroidiene i cortizonice;
d) toate.

4. Colonul iritabil se caracterizeaz prin :


a) diaree postprandial;
b) scaun cu mucus, puroi, snge;
c) epigastralgii.

5. Tabloul clinic n enterocolita acut se caracterizeaz prin:


a) poliurie;
b) vrsuri alimentare;
c) 5-20 scaune/zi.

6. Tabloul clinic n ciroza hepatic const n:


a) disurie;
b) stelue vasculare;
c) varice esofagiene.

7. Durerea n colica biliar are urmtoarele caracteristici:


a) este localizat n hipocondrul drept i iradiaz n regiunea dorso-lombar;
b) este localizat n hipocondrul drept , iradiaz n membrul inferior i cedeaz la
administrare de antispastice;
c) localizare tipic n epigastru i cedeaz la administrare de morfin.

8. Urmtoarele explorri paraclinice confirm prezena ulcerului gastric:


a) VSH crescut;
b) endoscopia gastric;
c) hemoragii oculte.

9. ntr-o pancreatit acut , cu evoluie fr complicaii , tratamentul de baz este medical i


n conducerea tratamentului se va ine seama de:

77
a) evoluia strii generale , a febrei, a leucocitozei, a amilazemiei;
b) evoluia durerii i posibilitatea de reluare rapid a alimentaiei;
c) sedarea bolnavului i reluarea ct mai rapid a vieii normale.

10. n cazul unui pacient cu colic biliar ce prezint vrsturi incoercibile, acestea pot fi
combtute prin administrare de:
a) plegomazin fiole;
b) torecan tablete;
c) emetiral supozitoare.

CHIRURGIE

11. Lipotimia n ortostatism apare la un bolnav cu hemoragie digestiv superioar , n cazul


unei pierderi de mas circulant:
a) mic;
b) medie;
c) mare.

12. Sunt cauze de HDS:


a) ulcerul aton;
b) cancerul gastric;
c) traumatismul cilor biliare.

13. Manifestarea caracteristic n ulcerul gastric perforat este:


a) meteorism abdominal;
b) agitaia extrem;
c) ,,abdomen de lemn.

14. O hemoragie digestiv n care pacientul a pierdut 1000-1500 ml de snge este:


a) asimptomatic;
b) are semne clinice caracterizate prin tahicardie, ameeli, vedere ca prin cea, lipotimie;
c) are semnele caracteristice ocului hemoragic.

15. Complicaia cea mai frecvent a ulcerului gastro-duodenal este:


a) cancerul gastric;
b) hemoragia digestiv;
c) gastrita cronic.

16. Care din elementele de mai jos pot produce hemoragii gastro-duodenale:
a) ulcerul gastro-duodenal;
b) anaciditatea;
c) gastritele hemoragice;
d) medicamentele ulcerogene.

78
17. Ce regim alimentar dm la nceputul pancreatitei acute?
a) regim hipoproteic;
b) regim hidro-lacto-zaharat;
c) repaus digestiv absolut, sond de aspiraie gastric.

18. Ce modificri de laborator se pot ntlni n pancreatita acut?


a) amilazemia i amilazuria crescute n primele 2-3 zile;
b) hiperglicemie;
c) leucopenie.

19. Pancreatita acut este un sindrom abdominal acut caracterizat prin :


a) dureri abdominale violente n etajul superior i alterarea marcat a strii generale;
b) durere n hipocondrul drept cu iradiere n umr , stare general uor alterat;
c) dureri n fosa iliac dreapt cu greuri i vrsturi.

20. ntr-o litiaz biliar coloraia icteric persistent a sclerelor , mucoaselor i tegumentelor
poate fi dat de :
a) inflamaia peretelui colecistic;
b) prezena unui obstacol n coledoc;
c) un proces inflamator al cilor biliare.

21. La palparea abdominal a unui pacient cu ulcer gastro-duodenal perforat apar


urmtoarele caracteristici:
a) palparea este nedureroas;
b) abdomenul este elastic , nedureros;
c) abdomenul este rigid (de lemn).

22. Care este semnul clinic sigur al ocluziei intestinale?


a) vrsturile;
b) greurile;
c) oprirea tranzitului pentru materii fecale i gaze ;
d) meteorismul.

23. Cnd apar mai frecvent colicile biliare?


a) dimineaa pe nemncate;
b) dup amiaz;
c) noaptea;
d) dup mas bogat n grsimi sau alimente colecistokinetice.

24. Un bolnav cu durere intens ,colicativ , situat n hipocondrul drept , cu iradiere n umr
i spate, cu durat mare, febr, care este temporar sau deloc influenat de antispastice i
antialgice, poate fi produs de :
a) colic renal;
b) colecistit acut;
c) colic hepatic;
d) apendicit acut subhepatic.

79
25. Care din examenele de laborator sunt utile pentru stabilirea gravitii H.D.S?
a) testele de coagulare;
b) hemoglobina;
c) proteinemia;
d) hematocritul.

26. Hemoragia de la nivelul aparatului digestiv exteriorizat prin vrsturi se numete:


a) hemoptizie;
b) hematemez;
c) melen.

NURSING

27. Organele cavitare ale abdomenului se pot evidenia prin:


a) examinarea cu sulfat de bariu;
b) examinarea cu lipiodol ultrafluid;
c) examinarea cu pobilan.

28. Radioscopia cu sulfat de bariu este contraindicat la pacienii cu :


a) HDS;
b) peritonit;
c) ulcer gastric.

29. n vederea efecturii irigoscopiei este necesar s:


a) se administreze regim hidric n preziua examenului;
b) se evacueze complet colonul prin efectuare de clism i administrare de ulei de ricin;
c) se administreze timp de 2-3 zile alimentaie bogat n celuloz .

30. Irigoscopia este :


a) examinarea radiologic a colonului fr substan de contrast;
b) examinarea radiologic a colonului cu substan contrast;
c) examinarea endoscopic a colonului.

31. Colangiografia const n :


a) radiografierea veziculei biliare umplut cu substan de contrast administrat pe cale
oral;
b) radiografierea cilor biliare inclusiv a colecistului prin umplerea cu substan de
contrast administrat pe cale intravenoas;
c) radiografierea organelor cavitare ale abdomenului dup adminstrarea substanei de
contrast pe cale oral .

32. Colangiografia este contraindicat la pacienii cu:


a) afeciuni hepato-biliare acute;
b) reacii alergice la iod;
c) insuficien renal.

80
33. Pentru efectuarea colangiografiei , testarea sensibilitii organismului la substana de
contrast se face:
a) prin administrare ID a 1 ml de substan ;
b) prin administrare SC a 1 ml de substan;
c) prin injectarea IV foarte lent a 1 ml de substan omogenizat cu snge.

34. n cazul colangiografiei , nu se administreaz prnzul Boyden :


a) pacienilor colecistectomizai ;
b) pacienilor cu icter;
c) pacienilor cu insuficien renal acut.

35. Dup efectuarea primei radiografii , n cazul colecistografiei medicul recomand


administrarea de :
a) antihistaminice;
b) prnzul Boyden;
c) razebil.

36. Interveniile cu rol autonom ale asistentei medicale n cazul gastroscopiei sunt
urmtoarele , cu excepia:
a) asigur pacientului un climat calm , de cldur uman;
b) anun pacientul s nu mnnce, s nu fumeze n seara precedent i n dimineaa
investigaiei;
c) evalueaz gradul anxietii pacientului i i administreaz o tablet de diazepam.

37. Pentru determinarea hemoragiilor oculte se utilizeaz:


a) testul Addis- Hamburger;
b) testul Adler;
c) proba de digestie.

38. Examenul util pentru precizarea unor diagnostice nesigure cnd este vorba de
malignitatea sau benignitatea unui ulcer este:
a) examenul radiografic;
b) gastroscopia ;
c) cercetarea hemoragiilor oculte.

39. Examenul endoscopic rectosigmoidian este contraindicat la pacienii cu:


a) constipaie;
b) diaree cronic;
c) pusee hemoroidale acute.

40. Spltura gastric este contraindicat n:


a) cancer gastric;
b) intoxicaii cu sbstane caustice ;
c) staz gastric nsoit de procese fermentative.

81
41. Paracenteza abdominal se efectueaz :
a) n fosa iliac dreapt;
b) n fosa iliac stng , linia Monroe-Richter;
c) la mijlocul liniei dintre ombilic i simfiza pubian.

42. Explorarea funcional a pancreasului se face prin metode directe i indirecte . Enzimele
pancreatice se cerceteaz n:
a) snge;
b) suc pancreatic;
c) snge, urin, suc pancreatic.

43. n caz de digestie deficitar, la examenul microscopic al materiilor fecale se depisteaz:


a) rare fibre musculare;
b) steatoree;
c) celuloz n cantiti mici.

44. Urmtorele explorri ale ficatului au semnificaie etiopatogenic:


a) determinarea imunoglobulinelor;
b) determinarea AgHBs, IDR Cassoni;
c) determinarea bilirubinemiei.

45. Examenul materiilor fecale pentru reacia Adler se face dup trei zile de regim alimentar:
a) lacto-finos;
b) complet;
c) care s conin zarzavaturi verzi i carne.

46. Vrsturile ce conin alimente ingerate cu 1-2 zile nainte sunt caracteristice pentru:
a) ulcerul gastro-duodenal necomplicat;
b) varice esofagiene;
c) stenoza piloric.

47. Durerea ca i manifestare n ulcerul gastric apare :


a) la 3-4 ore dup mas;
b) la 30 minute dup mas ;
c) nu are legtur cu alimentaia

48. Pentru un pacient diagnosticat cu ulcer duodenal se recomand respectarea unui regim
alimentar compus din:
a) supe de zarzavat,lapte, carne fiart , ou fiert moale;
b) ciorba de carne, brnza de vaci;
c) pine veche , soteuri de zarzavat.

49. La externarea din spital asistenta recomand pacientului cu ulcer gastro-duodenal:


a) s respecte orarul meselor ;
b) s evite stresul fizic i psihic;
c) s aibe o alimentaie complet fr restricii.

82
50. Durerea care prezint periodicitate i apare de obicei toamna i primvara este ntlnit
la pacienii cu:
a) ulcer gastro-duodenal;
b) litiaz biliar;
c) rectocolit.

51. Manifestrile de dependen ntlnite n hemoragia digestiv sunt :


a) senzaia de grea , vrsturi, cldur retrosternal;
b) paloare, transpiraii reci abundente, hipotensiune arterial;

c) senzaia de gdilare a laringelui, vrsturi, hipertensiune arterial.


52. Caracteristicile durerii n ulcerul gastric sunt:
a) durere n epigastru, violent , ca o ,, lovitur de pumnal cu iradiere dorsal;
b) durere n hipocondrul drept nsoit de greuri i vrsturi;
c) durere localizat n epigastru nsoit de senzaia de arsur.

53. Interveniile cu rol autonom ale asistentei medicale n ngrijirea pacienilor cu ciroz
hepatic sunt:
a) asigurarea alimentaiei , msurarea i notarea diurezei i greutii corporale;
b) pregtirea pentru flebografie;
c) efectuarea examenelor de laborator ale sngelui.

54. Pacienii suferinzi de hemoroizi i operai pentru aceast afeciune vor primi urmtoarele
recomandri:
a) toalet local cu ap i spun , bi cldue de ezut;
b) diet adecvat pentru evitarea constipaiei;
c) bi fierbini , prinie aplicate local.

55. Dup oprirea vrsturilor , un pacient diagnosticat cu colecistit este realimentat astfel:
a) cu cantitti mici de ceai , din or n or;
b) cu supe strecurate de zarzavat;
c) cu lactate, smntn , pete.

56. Pacientul cu colecistectomie prezint drenuri prin care se scurge bila. Asistenta medical
va supraveghea:
a) cantitatea zilnic de secreie ;
b) ca drenul s nu se cudeze;
c) aspectul secreiilor.

57. n bolile digestive ora de administrare a medicaiei antisecretoare este:


a) dup mese;
b) n timpul meselor;
c) naintea meselor.

83
58. Interveniile autonome ale asistentei medicale acordate pacienilor cu rectocolit
ulcero-hemoragic sunt urmtoarele:
a) asigur repaus fizic i psihic complet;
b) asigur igien corporal i de pat;
c) administreaz medicaie hemostatic i preparate de fier.

59. Pacientul cu rectocolit ulcero-hemoragic este educat :


a) s respecte un regim alimentar bazat pe alimente bogate n celuloz;
b) s consume alimente bogate n vitamine , uor digerabile;
c) s i asigure un aport suficient proteic (carne slab fiart , brnza proaspt).

60. Pacientul cu ciroz hepatic poate prezenta n perioada de debut urmtoarele manifestri
de dependen:
a) balonri postprandiale, meteorism abdominal, flatulen;
b) fatigabilitate , inapeten, greuri;
c) subicter, ascit.

61. Vrsturile postoperatorii cauzate de staza gastric se combat prin:


a) administrarea antivomitivelor;
b) nu se combat, sunt normale postoperator;
c) introducerea sondei nazo-gastrice pentru drenarea secreiei, urmat de spltur
gastric.

62. La externarea din spital pacientul care prezint colostomie va fi educat pentru a se
autongriji:
a) s-i schimbe aparatul colector;
b) s-i protejeze tegumentele din jurul stomei;
c) s-i menin igiena general.

63. Regimul alimentar al purttorului de colostom este:


a) bogat n proteine i grsimi;
b) bogat n hidrai de carbon i proteine;
c) srac n lipide i celuloz.

64. Durerea n afeciunile digestive prezint unele caracteristici.Durerea cu localizare n


hipocondrul drept ce iradiaz n umrul drept este ntlnit n :
a) litiaza biliar;
b) ulcerul duodenal;
c) rectocolit.

65. n bolile digestive, substituenii aciditii gastrice sunt administrai astfel;


a) la 2 ore dup mese;
b) naintea meselor;
c) n timpul meselor.

84
66. Pentru combaterea durerilor unui pacient diagnosticat cu colecistit acut i se
administreaz:
a) 1 fiol Morfin;
b) 1 fiol Mialgin;
c) 1 fiol Papaverin i 1 fiol Scobutil la nevoie.

85
BAREM DE CORECTARE - GASTROENTEROLOGIE I NURSING N
GASTROENTEROLOGIE

A. ADEVRAT / FALS
NR. NTREBARE RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGIN
1 F 1150 teste nursing L.Titirc, 71
2008
2 A 1150 teste nursing L.Titirc, 71
2008
3 F 1150 teste nursing L.Titirc, 71
2008
4 F 1150 teste nursing L.Titirc, 71
2008
5 A 1150 teste nursing L.Titirc, 71
2008
6 F 1150 teste nursing L.Titirc, 71
2008
7 A Tehnici de evaluare i ngrijiri 210
acordate de asistenii medicali-
L. Titirc, 2002
8 F Tehnici de evaluare i ngrijiri 212
acordate de asistenii medicali-
L. Titirc, 2002
9 A Tehnici de evaluare i ngrijiri 235
acordate de asistenii medicali-
L. Titirc, 2002
10 A Tehnici de evaluare i ngrijiri 234
acordate de asistenii medicali-
L. Titirc, 2002
11 A Ghid de nursing L. Titirc, 257
1998
12 F Ghid de nursing L. Titirc, 257
1998
B. ASOCIERE
NR. NTREBARE RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGIN
I. 1-b, 2-a, 3-d, 4- Ghid de nursing L. Titirc, 139
c, 5-e 1998
II. 1-b, 2-c, 3-e, 4- Ghid de nursing L. Titirc, 139
a, 5-d 1998
C. INTREBRI TIP GRIL
MEDICIN RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGIN
INTERN
1 c Teste pentru pregtirea 77
asistenilor medicali, Liliana

86
Rogozea 1997
2 a Teste pentru pregtirea 78
asistenilor medicali, Liliana
Rogozea 1997
3 d Medicin intern specialiti 246
nrudite i terapii paliative
Mioara Mincu, 2004
4 a Teste pentru pregtirea 80
asistenilor medicali, Liliana
Rogozea 1997
5 b,c Teste pentru pregtirea 81
asistenilor medicali, Liliana
Rogozea 1997
6 b,c Teste pentru pregtirea 82
asistenilor medicali, Liliana
Rogozea 1997

7 a 1030 teste pentru examene i 5


concursuri pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004
8 b 1030 teste pentru examene i 7
concursuri pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004
9 a 1030 teste pentru examene i 47
concursuri pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004
10 a,c 1030 teste pentru examene i 71
concursuri pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004
CHIRURGIE RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGIN
11 b Chirurgie pentru cadre medii- 723
F.Daschievici, M. Mihilescu,
2004
12 b 1030 teste pentru examene i 8
concursuri pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004
13 c 1030 teste pentru examene i 9
concursuri pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004
14 c 1030 teste pentru examene i 9
concursuri pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004
15 b 1030 teste pentru examene i 10
concursuri pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004
16 a,c,d Chirurgie pentru cadre medii- 723

87
F.Daschievici, M. Mihilescu,
2004
17 c Chirurgie pentru cadre medii- 720
F.Daschievici, M. Mihilescu,
2004
18 a,b Chirurgie pentru cadre medii- 720
F.Daschievici, M. Mihilescu,
2004
19 a 1030 teste pentru examene i 41
concursuri pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004
20 b 1030 teste pentru examene i 44
concursuri pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004
21 c Teste pentru pregtirea 120
asistenilor medicali, Liliana
Rogozea 1997
22 c Chirurgie pentru cadre medii- 717
F.Daschievici, M. Mihilescu,
2004
23 c,d Chirurgie pentru cadre medii- 708
F.Daschievici, M. Mihilescu,
2004
24 b Chirurgie pentru cadre medii- 715
F.Daschievici, M. Mihilescu,
2004
25 b,d Chirurgie pentru cadre medii- 724
F.Daschievici, M. Mihilescu,
2004
26 b Teste pentru pregtirea 107
asistenilor medicali, Liliana
Rogozea 1997
NURSING RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGIN
27 a Tehnici de evaluare i ngrijiri 210
acordate de asistenii medicali-
L. Titirc, 2002
28 a,b Tehnici de evaluare i ngrijiri 210
acordate de asistenii medicali-
L. Titirc, 2002
29 a,b Tehnici de evaluare i ngrijiri 213
acordate de asistenii medicali-
L. Titirc, 2002
30 b Tehnici de evaluare i ngrijiri 212
acordate de asistenii medicali-
L. Titirc, 2002
31 b Tehnici de evaluare i ngrijiri 214

88
acordate de asistenii medicali-
L. Titirc, 2002
32 a,b ,c Tehnici de evaluare i ngrijiri 214
acordate de asistenii medicali-
L. Titirc, 2002
33 c Tehnici de evaluare i ngrijiri 216
acordate de asistenii medicali-
L. Titirc, 2002
34 a,b,c Tehnici de evaluare i ngrijiri 217
acordate de asistenii medicali-
L. Titirc, 2002
35 b Tehnici de evaluare i ngrijiri 215
acordate de asistenii medicali-
L. Titirc, 2002
36 c Tehnici de evaluare i ngrijiri 233
acordate de asistenii medicali-
L. Titirc, 2002
37 b Explorri funcionale i ngrijiri 59
speciale acordate bolnavului L
Titirc, 2008
38 b 1030 teste pentru examene i 11
concursuri pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004
39 c Tehnici de evaluare i ngrijiri 237
acordate de asistenii medicali-
L. Titirc, 2002
40 a,b Tehnici de evaluare i ngrijiri 126
acordate de asistenii medicali-
L. Titirc, 2002
41 b,c Tehnici de evaluare i ngrijiri 54
acordate de asistenii medicali-
L. Titirc, 2002
42 c 1150 teste nursing L.Titirc, 68
2008
43 b Explorri funcionale i ngrijiri 59
speciale acordate bolnavului L
Titirc, 2008
44 c Explorri funcionale i ngrijiri 54
speciale acordate bolnavului L
Titirc, 2008
45 a Explorri funcionale i ngrijiri 59
speciale acordate bolnavului L
Titirc, 2008
46 c 1030 teste pentru examene i 9
concursuri pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004

89
47 b 1030 teste pentru examene i 9
concursuri pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004
48 a,c 1150 teste nursing L.Titirc, 69
2008
49 a,b 1150 teste nursing L.Titirc, 69
2008
50 a 1150 teste nursing L.Titirc, 69
2008
51 b 1030 teste pentru examene i 10
concursuri pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004
52 c 1030 teste pentru examene i 11
concursuri pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004
53 a 1150 teste nursing L.Titirc, 70
2008
54 a,b 1150 teste nursing L.Titirc, 70
2008
55 a 1150 teste nursing L.Titirc, 70
2008
56 a,b,c 1150 teste nursing L.Titirc, 72
2008
57 c 1150 teste nursing L.Titirc, 71
2008
58 a,b ngrijiri speciale acordate 84
pacienilor de ctre asistenii
medicali- Lucreia Titirc, 2008
59 b,c ngrijiri speciale acordate 84
pacienilor de ctre asistenii
medicali- Lucreia Titirc, 2008
60 a,b ngrijiri speciale acordate 85
pacienilor de ctre asistenii
medicali- Lucreia Titirc, 2008
61 c 1150 teste nursing L.Titirc, 72
2008
62 a,b,c 1150 teste nursing L.Titirc , 71
2008
63 c 1150 teste nursing L.Titirc, 71
2008
64 a 1150 teste nursing L.Titirc 69
,2008
65 c 1150 teste nursing L.Titirc 71
,2008
66 c 1150 teste nursing L.Titirc 71
,2008

90
MODULUL 26 Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale

Testul A

Indicai dac urmtoarele afirmaii sunt adevrate sau false.


Notai-le cu A sau F:

1.Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea dignosticului de
infecie urinar.
2.Pentru evidenierea proteinuriei se va recolta urin din 24 de ore.
3.Creatinina sanguin este de 0.6 1.2 mg%.
4.Cistoscopia reprezint examenul radiologic al vezicii urinare.
5.Pacientul cu glomerulonefrit prezint probleme de dependen : alterarea circulaiei i
alterarea eliminrii urinare.
6.Edemele n bolile renale sunt albe i pufoase.
7.Pentru corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic n I.R.A. se vor msura pierderile de lichide
la care se adaug cte 100 150 ml soluie hidratant pentru fiecare grad de temperatur.
8.Hemodializa reprezint cea mai eficient metod de epurare extrarenal.
9.n I.R.C. alimentaia este normoproteic si normosodat.
10.n perioada postoperatorie n interveniile pe rinichi urina se capteaz numai prin tuburi de
dren.

Testul B.
Asociai noiunile din prima coloan cu cele din a doua coloan :
1.

1 Semnul godeului A Urocultur


2 Examen bacteriologic B Snge
3 Glomerulonefrit acut C Streptococ betahemolitic
4 Hematurie D 3000 ml urin
5 Poliurie E Edem renal
2.

1 Urografie A Iodura Na 10%


2 Cistoscopie B Hemodializ
3 I.R.C. C Substan iodat injectat i.v.
4 Pielografie D Endoscopie
5 Hipostenurie E Urin diluat

91
Testul C Medicin intern

1.Durerea de origine renal:


a. se poate prezenta sub form de durere lombar, durere pelviperineal i cistalgie;
b. poate fi declanat de trepidaii, mers rapid, eforturi fizice;
c. este calmat prin gsirea unei poziii antalgice.

2. Diureza normal este de :


a. 500 100 ml pe 24 ore;
b. 1500 2500 ml pe 24 ore;
c. 1000 2000 ml pe 24 ore.

3. Reducerea diurezei sub 100 150 ml pe 24 de ore se numete :


a. oligurie;
b. anurie;
c. disurie.

4. Glomerulonefrita acut :
a. apare in timpul unei infecii streptococice;
b. se caracterizeaz prin leziuni renale datorate reaciei antigen-anticorp, cu fixare de
complement la nivelul membranei bazale glomerulare;
c. se caracterizeaz prin hematurie, hipertensiune arterial i edeme.

5. Hematuria :
a. modific aspectul macroscopic al urinii care devine tulbure, cu depozit pe fundul vasului i
miros fetid;
b. poate fi prezent in purpura Henoch-Schonlein;
c. se pune n eviden numai prin examene de laborator.

6. Edemele de origine renal :


a. apar iniial localizate la nivelul pleoapelor i retromaleolar sunt mai accentuate dimineaa i
au tendina la regresie n timpul zilei;
b. sunt albe, moi, pufoase (pstreaz godeu);
c. apar in glomerulonefrite acute i cronice, n sindroamele nefrotice i in insuficiena renal
cronic.

7. Urografia intravenoas :
a.apreciaz secretia i excreia renal;
b.aprecieaz anomaliile prezente la nivelul arborelui pielocaliceal i vezicii urinare (calculii,
dilataii, malformaii);
c.presupune testarea obligatorie a sensibilitii la iod.

8. Glomerulonefritele sunt afeciuni renale caracterizate prin :


a. afectarea interstiiului renal ;
b. proteinurie de peste 3.5 g pe 24 de ore;
c. prezena germenilor n urin ( peste 100.000 germeni pe ml)

92
9. Sindromul nefritic acut presupune :
a. oligurie;
b. proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
c. hipertensiune arterial.

10. Sindromul nefrotic se definete prin :


a. proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
b. hipoalbuminemie sub 30 g pe l;
c. hipercolesterolemie peste 3 g pe l.

11.Sindromul urinar din glomerulonefrita acut se traduce prin :


a. poliurie i polakiurie;
b. leucociturie masiv;
c. hematurie ntotdeauna inferioar leucocituriei.

12. Insuficiena renal acut poate sa apar n :


a. traumatisme pelviene cu ruptur de vezic i extravazarea urinii;
b. scderea volumului sanguin circulant;
c. necroz papilar.

13. Dintre factorii de litogenez fac parte i :


a. creterea concentraiei srurilor urinare;
b. hipertiroidie;
c. solubilitatea crescut a unor constitueni urinari (oxalat, acid uric).

14. Principalul element diagnostic al unei infecii urinare l reprezint :


a. febra nalt nsoit de frisoane i alterarea strii generale;
b. durerea lombar colicativ;
c. bacteriuria semnificativ.

15. Cea mai important msur terapeutic n hematurie este :


a. tratamentul hemostatic cu vitamina K 3 4 fiole pe zi, etampsilat 2 3 fiole pe zi,
adrenostazin 2- 3 fiole pe zi;
b. tratament etiologic prin descoperirea i tratarea cauzei care o produce (litiaz, tumori, corpi
strini, etc);
c. inlocuirea pierderilor sanguine prin transfuzii de snge, plasm, mas eritrocitar.

Afeciuni chirurgicale urologice

16.Care este cifra minim a tensiunii arteriale sistolice, ca s se poat produce filtrarea renal?
a. 50 mmHg;
b. 60 mmHg;
c. 70 mmHg.

93
17. Care este investigaia radiologic, care ne d datele cele mai precise privind aspectul
anatomic si funcia aparatului urinar ?
a. cistografie;
b. pielografie ascendent;
c. urografie intravenoasa;
d. uretero-pielografie retrograd.

18. Care dintre factorii de mai jos pot contribui la litogenez?


a. staza urinar;
b. modificrile de circulaie;
c. infecia urinar.

19. Cum iau natere calculii?


a. prin precipitarea i agregarea srurilor urinare;
b. precipitarea are loc n jurul unui nucleu organic;
c. datorit concentraiei crescute de sruri n urin,
d. precipitarea are loc n jurul unor microbi, leucocite, epitelii descuamate.

20. n ce situaie se poate produce o insuficien renal cronic?


a. ntr-o litiaz veche;
b. prin modificarea tensiunii arteriale, cu scleroz renal;
c. prin fenomene de obstrucie i infecioase intermitente, se produce o degradare treptat, dar
avansat a funciei renale;
e. prin tulburri de filtrare glomerular.

21. Colica renal este produs de :


a. calculi mari care stagneaz n bazinet;
b. calculi vezicali;
c. calculi mici, care migreaz din bazinet n ureter;
d. urini hiperconcentrate n sruri urinare.

22. Incercuii tumora malign care ine de rinichi:


a. adenocarcinom;
b. limfosarcom;
c. neuroblastom;
d. osteosarcom.

23. Hematuria produs n cancerul renal are urmatoarele caractere :


a. este terminal;
b. unilateral;
c. este insoit de dureri;
d. este total, spontan, capricioas, nedureroas.

24. In care din urmtoarele afeciuni globul vezical apare cel mai frecvent ?
a. traumatism de bazin, cu fractur de pube;
b. litiaz renal;

94
c. adenom de prostat;
d. prostatit cronic.

25. Care sunt cele mai eficiente tratamente ale adenomului de prostat ?
a. tratamentul hormonal;
b. tratamentul fizioterapic;
c. cateterismul vezical;
d. tratamentul chirurgical constnd in adenomectomie pe cale transvezical sau prin rezecie
endoscopic transuretral.

26. Tratamentul cancerului de prostat const n :


a. citostatice si tratament imunoterapic;
b. extirparea prostatei n totalitate mpreun cu limfatice pelvine;
c. alturi de tratamentul chirurgical estrogenoterapie, castrare bilateral;
d. citostatice i cobaltoterapie.

27. Care dintre elementele de mai jos constituie factori locali care pot produce retenia acut de
urin ?
a. adenom i cancer de prostat;
b. afeciuni neurologice: tabes, siringomielie;
c. compresiuni medulare;
d. calcul sau cheag care astup colul vezical, traumatism de uretr, stricturi uretrale.

28. Care din anuriile de mai jos sunt cele mai grave i se remediaz extrem de greu?
a. anuriile produse de ocul traumatic sau hemoragic;
b. anuriile renale;
c. anuriile produse prin sindromul de deshidratare;
d. anuriile postrenale.

29. Absena miciunilor inseamn ntotdeauna anurie?


a. da, absena miciunilor este consecina anuriei;
b. nu, i alte cauze pot produce absena miciunilor, fr s fie anurie;
c. absena miciunilor poate aprea n retenia acut de urin;
d. n plgile renale sau vezicale, urina produs se elimin n afara cilor urinare sau normale.

30. Hidrocelul este o acumulare de lichid serocitrin ntre foiele vaginale, testiculare, care din
semnele de mai jos le gsim?
a. creterea de volum a hemiscrotului la nivelul creia se dezvolt hidrocelul;
b. existena unei formaiuni tumorale, care se reduce n clinostatism;
c. formaiunea este nedureroas, sub tensiune, fluctuent nereductibil, mat la percuie;
d. este opac la transluminaie.

95
Nursing

Incercuii rspunsurile corecte:

31.Pregtirea alimentar a pacientului pentru radiografie renal simpl se face astfel:


a. 2- 3 zile alimentaie colecistokinetic;
b. 2-3 zile alimentaie neflatulent, nefermentescibil;
c. 2-3 zile alimentaie desodat.

32. Recoltarea urinei pentru proba Addis- Hamburger se face n modul urmtor :
a. prima urin de diminea;
b. urina din 3 in 3 ore, timp de 24 de ore;
c. urina din 3 ore, obinut dup ce pacientul a urinat dimineaa i apoi a stat n repaus la pat.

33. Urografia reprezint :


a. examenul radiologic al aparatului renal folosind ca substan de contrast pe baz de iod,
injectat intravenos;
b. examenul radiologic al aparatului renal folosind ca substan de contrast iodur de sodiu 10%,
injectat prin cateterism ureteral;
c. examenul radiologic al vezicii urinare.

34. Dup cistoscopie pacientul necesit ingrijiri :


a. suprimarea alimentaiei pe cale natural;
b. clism evacuatoare;
c. aplicarea unui termofor n regiunea hipogastric, administrare de antispastice.

35. Proba Volhard exploreaz :


a. clearance-ul la uree;
b. capacitatea rinichiului de diluie i concentraie a urinei;
c. sedimentul urinar.

36. Sediul hematuriei macroscopice se precizeaz prin :


a. proba celor trei pahare;
b. proba Adiss Hamburger;
c. proba Zimniki.

37. Caracteristicile durerii n colica renal sunt :


a. localizare suprapubian, iradiere n tot abdomenul, este vie;
b. localizare lombar, cu iradiere spre organele genitale externe, intens, profund;
c. localizare lombar, bilateral, cu iradiere n tot abdomenul.

38. Se recomand unui pacient efectuarea unei radiografii renale pe gol, de urgen, pentru
care este pregtit astfel :
a. clism evacuatoare;
b. spltur vezical;
c. nu se face pregtire.

96
39. ntr-o calculoz renal, pn la eliminarea calculului, n planul de ngrijire al pacientului, vor
fi aplicate urmtoarele intervenii:
a. creterea ingestiei de lichide la 3 l pe zi;
b. msurarea cantitii de urin pe 6 ore;
c. determinarea cantitii de albumin in urin.

40. Interveniile asistentei medicale pentru supravegherea sondei vezicale permanente la un


pacient cu incontinen urinar constau in:
a. observarea aspectului urinei n vasul colector;
b. meninerea permeabilitii tuburilor prelungitoare;
c. golirea sacului colector la 6 - 8 ore, n funcie de volumul de urin.

41. Pacientul cu glomerulonefrit acut prezint ca problem de dependen :


a. comunicare ineficient la nivel senzorial ;
b. potenial de exces de volum lichidian;
c. deficit de autongrijire.

42. Diagnosticul de certitudine n infeciile urinare este susinut de :


a. examenul sumar de urin;
b. urocultur;
c. valoarea ureei i a creatininei n snge.

43. Un pacient de 17 ani este internat cu diagnosticul insuficien renal acut i prezint :
a. poliurie;
b. anurie;
c. disurie.

44. Obiectivele ingrijirii pacientului cu I.R.A. sunt :


a. corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic;
b. suplinirea definitiv a funciei renale prin hemodializ;
c. reechilibrarea funciei renale.

45. Alimentaia pacientului cu I.R.C.urmarete :


a. creterea cantitii de proteine pe 24 de ore/kg corp;
b. reducerea cantitii de proteine pe 24 de ore/kg corp n funcie de valorile ureei i creatininei
din snge;
c. asigurarea necesarului caloric al organismului prin glucide.

46. Interveniile autonome ale asistentei n ngrijirea pacientului cu edeme sunt :


a. msurarea zilnic a greutii corporale i a diurezei;
b. dezinfecia regiunilor edemaiate i acordarea poziiei eznd cu picioarele atrnate;
c. alimentaie desodat.

97
47. Care din urmtoarele manifestri sugereaz un traumatism renal in cazul unui pacient cu
politraumatism :
a. durere lombar;
b. hematurie macroscopic;
c. vrsturi.

48. Ca manifestri de dependen n perioada iniial in cazul adenomului de prostat ntlnim :


a. incontinen urinar;
b. jet urinar fr presiune, ntrerupt;
c. retenie acut de urin.

49. n litiaza uric, pacientului i se recomand regim alimentar bogat n :


a. vegetale cu restricie de proteine;
b. sucuri de citrice;
c. produse lactate, carne.

50. Interveniile asistentei medicale la un pacient cu insuficien renal acut constau in:
a. efectuarea bilanului hidric;
b. diminuarea catabolismului proteic prin epurarea extrarenal hemodializat i dializ
peritoneal;
c. aplicaii calde n regiunea lombar.

51. Care din urmatoarele manifestri de dependen sunt semnificative pentru o insuficien
renal acut?
a. oligo-anurie;
b. alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic;
c. hematuria.

52. Interveniile asistentei medicale n insuficiena renal cronic este un element important al
activitii medicale. Educarea pacieilor se refer la :
a. exerciii fizice intense;
b. necesitatea restriciilor alimentare;
c. igiena riguroas a tegumentelor.

53. Problemele pacientului cu insuficien renal cronic pot fi :


a. alterarea echilibrului acido-bazic prin degradarea funciei tubulare;
b. alterarea integritii pielii;
c. insomnia.

54. La un pacient cu hematurie macroscopic proba celor trei pahare permite precizarea :
a. sediului hematuriei;
b. intensitii hematuriei;
c. durata hematuriei.

98
55. n ingrijirea unui pacient cu anasarc, interveniile autonome ale asistentului medical sunt :
a. monitorizarea diurezei;
b. administrarea tratamentului;
c. administrarea regimului alimentar hipocaloric, hiperproteic.

56. Edemele din bolile renale sunt :


a. albe, pufoase;
b. cianotice, indurate;
c. roii, tegumentele prezentnd teleagiectazii.

57. Postoperator, la un pacient care prezint glob vezical, se recomand:


a. administrarea de diuretice;
b. imobilizarea la pat;
c. montarea unei sonde urinare.

58. Deteriorarea funciei renale implic modificarea regimului alimentar al pacientului,


restriciile viznd aportul de:
a. proteine;
b. lipide;
c. glucide.

59. Poliuria reprezint :


a. miciuni frecvente cu cantitate mic de urin;
b. dureri la miciune;
c. cantitate mare de urin eliminat n 24 de ore.

60. Polakiuria este :


a. cantitate mare de urin pe 24 de ore;
b. incontinen urinar;
c. miciuni dese cu cantitate mic de urin.

61. Conduita de urgen n caz de retenie urinar se refer la :


a. administrarea de diuretice;
b. administrarea de antispastice;
c. sondaj vezical.

62. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recolteaz :


a. n condiii sterile, n recipient special;
b. un eantion din cantitatea eliminat n 12 ore;
c. numai dup administrarea a 2 l de ceai nendulcit.

63. Stabilii prioritile in efectuarea sondajului vezical : (d, b, c, a e)


a. mbrcarea mnuilor sterile;
b. poziionarea bolnavului pentru sondaj;
c. toaleta organelor genitale externe;
d. pregtirea materialelor necesare sondajului;

99
e. introducerea sondei.

64. Ce intelegem prin sond Dmeure:


a. sond fixat, lsat timp ndelungat n vezica urinar;
b. repetarea sondajelor vezicale;
c. dilatarea uretrei stricturate cu ajutorul sondelor.

65. n ngrijirea postoperatorie a unui pacient cu nefrectomie asistenta medical are ca prioritate
n ngrijire:
a. msurarea debitului urinar, orar;
b. prevenirea ntoarcerii pacientului pe partea operat;
c. s fixeze bine tuburile de dren.

66. Pacientul B.B. prezint anurie. Asistenta constat :


a. absena urinei in vezica urinar:
b. scderea cantitii de urin pe 24 de ore;
c. eliminarea urinei cu dificultate.

67. n ngrijirea postoperatorie a bolnavului cu nefrectomie, asistenta va asigura poziia


pacientului :
a. decubit dorsal;
b. poziia Fowler;
c. decubit lateral pe partea sntoas.

68. Hipostenuria reprezint densitatea urinei :


a. normal;
b. crescut;
c. sczut.

69. Anuria reprezint :


a. absena urinei in vezic;
b. scaderea cantitii de urin;
c. eliminarea urinei cu dificultate.

70. Poliuria reprezint :


a. miciuni frecvente in cantiti mici;
b. eliminarea unei cantiti mai mari de 2500 ml;
c. sete exagerat.

100
Nefrologie, urologie si nursing specific

BAREM DE CORECTARE

TESTUL A
Numar Rspuns Bibliografie Numr
ntrebare pagin
1 F Teste grila Nursing 1150 de teste 84
Autori : Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir
Editura Viata Medicala Romneasc 2003.
2 F Idem 84
3 A Idem 84
4 F Idem 84
5 A Idem 84
6 A Idem 84
7 F Idem 84
8 A Idem 84
9 F Idem 84
10 F Idem 84

BAREM DE CORECTARE
TESTUL B.

1.
Numar Rspuns Bibliografie Numr
ntrebare pagin
1 1-E Ghid de nursing 145
Sub redacia Lucreia Titiric
Editura Viata Medical Romneasc,2001
2 2-A Tehnici de ingrijire pentru asistentii medicali 94
Sub redactia Lucreia Titiric
Editura Viata Medical Romneasc,2002
3 3C Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 112
medicali
Sub redactia Lucreia Titiric
Editura Viata Medical Romneasc,2003
4 4B Ghid de nursing 145
Sub redactia Lucreia Titiric
Editura Viata Medical Romneasc,2001
5 5-D Ghid de nursing 143
Sub redactia Lucreia Titiric
Editura Viata Medical Romneasc,2001

101
2.
Numar Rspuns Bibliografie Numr
ntrebare pagin
1 1C Tehnici de ingrijire pentru asistenii medicali 219
Sub redactia Lucreia Titiric
Editura Viata Medical Romneasc,2002
2 2D Tehnici de ingrijire pentru asistentii medicali 239
Sub redactia Lucreia Titiric
Editura Viata Medical Romneasc,2002
3 3B Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 108
medicali
Sub redactia Lucreia Titiric
Editura Viata Medical Romneasc,2003
4 4A Tehnici de ingrijire pentru asistentii medicali 218
Sub redactia Lucreia Titiric
Editura Viata Medical Romneasc,2002
5 5E Ghid de nursing 145
Sub redactia Lucreia Titiric
Editura Viata Medical Romneasc,2001

TESTUL C.
MEDICINA INTERN.
1.
Numar Rspuns Bibliografie Numr
ntrebare pagin
1 A,B Medicin intern 283
Specialiti nrudite i terapii paliative
tiint & Tehnic Bucureti 1998
Coordonator Prof. Dr. docent Nicolae Crngulescu
Prefat Dr. Mioara Mincu
2 C Idem 283
3 B Idem 283
4 A,B,C Idem 285
5 B Idem 284
6 A,B,C Idem 284
7 A,B,C Idem 284
8 B Idem 284
9 A,C Idem 285
10 A,B,C Idem 285
11 B Idem 285
12 A,B,C Idem 285
13 A Idem 286
14 C Idem 286
15 B Idem 287

102
Afeciuni chirurgicale urologice

Numar Rspuns Bibliografie Numr


ntrebare pagin
16 1C Chirurgie 836
Specialiti chirurgicale
Manual pentru cadre medii i coli sanitare postliceale
Autori :Dr. Silvian Dachievici, Dr. Mihai Mihilescu
Editura Medical 2007
17 2C Idem 837
18 3 Idem 837
A,C,D,E
19 4 B,D Idem 838
20 5 A,C Idem 838
21 6C Idem 838
22 7D Idem 840
23 8 B,D Idem 840
24 9C Idem 841
25 10 D Idem 841
26 11 B,D Idem 841
27 12 A,D Idem 841
28 13 B Idem 842
29 14 Idem 842
B,C,D
30 15 A,C Idem 842

Nursing in nefrologie, urologie.

Numr Rspuns Bibliografie Numr


ntrebare pagin
31 B Teste gril Nursing 1150 de teste. 81
Autorii : Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir.
Editura Viaa Medical Romneasc anul apariiei
2003.
32 C Idem 81
33 A Idem 81
34 C Idem 81
35 B Idem 81
36 A Idem 81
37 B Idem 82
38 C Idem 82
39 A Idem 82
40 A,B,C. Idem 82
41 B,C. Idem 82
103
42 B Idem 82
43 B Idem 83
44 A,C. Idem 83
45 B,C. Idem 83
46 A,C. Idem 83
47 B Idem 83
48 B Idem 83
49 A Idem 83
50 A,B 1030 Teste pentru examene i concursuri pentru 120
asisteni medicali. 2004

51 A,B Idem 121


52 B,C Idem 122
53 A,B Idem 122
54 A Teste pentru asisteni medicali 1114 ntrebri 91
Autori : Viorel Gherghin, Mircea Timofte, Gheorghe
Nicolae 2009.
55 A Idem 105
56 A Idem 106
57 C Idem 142
58 A Idem 189
59 C Teste de evaluare continu n nursing 1555 90
Coordonator Dr. Mioara Mincu
Editura Carol Davila Bucureti 2009.
60 C Idem 90
61 C Idem 91
62 A Idem 92
63 D,B,C,A, Idem 93
E.
64 A Idem 93
65 A Idem 96
66 A Idem 95
67 C idem 94
68 C Ghid de nursing 146
Sub redacia Lucreia Titiric
Editura Viata Medical Romneasc
69 A Idem 146
70 B Idem 146

104
MODULUL 27/ ANUL II CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE
GENERALA

Testul A
Indicati daca urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false.
Notati raspunsul cu A sau F

1. La locul accidentului, ca prim ajutor, se aplica unguent pe arsura.


2. Flictenele nu se sparg in acordarea primului ajutor in arsuri.
3. Daca pacientul cu arsuri prezinta sete, i se vor da sa bea lichide dulci cat doreste.
4. In timpul transportului pacientului cu arsuri, in ambulata i se poate administra o perfuzie cu
ser fiziologic
5. Dupa rahianestezie, pacientul se transporta in pozitie decubit dorsal, cu capul intors lateral
6. Dupa rahianestezie pulsul poate fi tahicardic.
7. Ingrijirile imediate dupa operatie constau in: supravegherea faciesului si a comportamentului,
supravegherea functiilor vitale, supravegherea pansamentului , evacuarea vezicii.
8. Pregatirea speciala a bolnavilor cu risc operator are ca scop corectarea deficientelor
organismului, restabilirea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic, prevenirea complicatiilor
ce pot aparea postoperator.
9. Revenirea sensibilitatii dupa rahianestezie la membrele inferioare se face de la haluce spre
radacina coapsei.
10. Rabia se poate transmite prin plagi muscate de animale.
11. Plaga la sfarsitul pansamentului trebuie sa fie sangeranda.
12. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste bandaj in T.
13. Cand avem o sangerare in 1/3 a antebratului stang, cu sange negricios care curge in jet
continuu aplicam garoul dedesubtul plagii.
14. Agentul etiologic cel mai frecvent al infectiilor degetelor si mainii este stafilococul.
15. Contractura generalizata in opistotonus este intalnita in tetanos.

Testul B
II. Faceti corespondenta datelor intre prima si a doua coloana
A.
1. melena a) varsatura
2. hematemeza b) sputa
3. hemoptizie c) urina
4. hematurie d) scaun
5. epistaxis e) rinoragie

B.
1. furuncul a. flictena cu continut serocitrin
2. abces cald b. agent etiologic streptococul
3. acnee c. inflamatie a aparatului polisebaceu
4. erizipel d. infectie purulenta bine delimitata
5. arsura gr II e. leziune inflamatorie a glandelor seboreice

105
Testul C
Indicati raspunsurile corect
1. Bolnavii cu hemoragie mijlocie prezinta:
a. paloare
b. ameteli in ortostatism
c. transpiratii reci
d. lipotimie in clinostatism

2. Profilaxia emboliei pulmonare postoperatorii urmareste prevenirea trombozelor venoase si a


declansarii tromboemboliei in:
a. preoperator
b postoperator
c. preoperator, intraoperator si postoperator

3. Care este cauza tahipneei in cazul unei hemoragii?


a. scaderea CO2 din sange si tesuturi
b. cresterea CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb
c. vasoconstrictia arteriala
d. scaderea hematocritului

4. Varsaturile care apar imediat dupa interventia chirurgicala au drept cauza:


a. narcoza si iritatia peritoneala
b. aparitia unui ulcer de stres
c. nu s-a administrat clisma evacuatorie in preziua operatiei

5. Cat dureaza etapa hematologica de refacere a organismului la situatia anterioara hemoragiei?


a. refacerea este imediata dupa oprirea hemoragiei
b. dureaza 3-4 luni
c. dupa tranfuzie de sange
d. etapa poate fi scurtata prin tratament adecvat

6. Cum putem face o hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului?
a. compresiune digitala pe plan osos (vertebral)
b. pansament compresiv
c. fixarea gatului intr-o anumita pozitie
d. aplicarea atenta a unui garou

7. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin:


a. interesarea epidermului si partial a dermului
b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente
c. cicatrizare rapida cu restitutio ad integrum
d. producerea de cicatrici vicioase cu deficiente functionale

8. Care sunt regulile in ingrijirea preoperatorie a bolnavului?


a. crearea conditiilor care sa impiedice producerea de traume psihice
b. cunoasterea temeinica nu numai a bolnavului, ci si a bolii
c. explorarea clinica si paraclinica in vederea stabilirii diagnosticului
106
d castigarea increderii bolnavului in personalul care il ingrijeste si il va opera

9. Ce germeni pot fi adusi in cazul unei plagi murdarite cu pamant?


a. streptococul, stafilococul
b. germenii tetanosului, gangrenei gazoase
c. piocianic, bacil Colli, pneumococ

10. Care din manoperele de mai jos sunt necesare pentru pregatirea bolnavilor cu stenoza
esofagiana pentru operatie?
a. asigurarea alimentatiei pe cale parenterala
b. instituirea gastrostomiei pentru realimentare
c. corecatrea anemiei, hipoproteinemiei, asigurarea unei bune ventilatii pulmonare
d. spalaturi esofagiene si aspiratie pentru prevenirea infectiilor pulmonare

11. Ingrijirea postoperatorie, dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii intestinale mecanice,
consta in:
a. calmarea dureii si reluarea alimentatiei
b. se continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica, de refacere a starii generale pana la
reluarea tranzitului
c. ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei

12. In care din afectiunile pulmonare de mai jos este contraindicata o interventie pentru afectiuni
cronice?
a. pneumonie
b. emfizem pulmonar
c. astm bronsic
d. traheobronsite acute

13. Ce obiective urmareste pregatirea psihica a bolnavului chirurgical internat?


a. acomodarea cu conditiile de spitalizare si inlaturarea fricii de spital
b. convingerea ca interventia chirurgicala este benefica si dupa efectuarea ei isi va putea relua
activitatea anterioara in conditii mult mai bune
c. obisnuinta cu bolnavii din sectie
d. acomodarea cu personalul spitalului si respectarea disciplinei spitalicesti

14. In ce afectiuni numarul de hematii poate fi crescut?


a. soc hemoragic
b. soc in arsuri si deshidratare
c. soc septic si alergii
d. scleroze pulmonare, poliglobulie esentiala

15. Care sunt avantajele chirurgiei laparoscopice abdominale, fata de chirurgia clasica?
a. permite efectuarea oricarei interventii fara risc
b. evita inciziile mari- laparotomia
c. scuteste bolnavul de unele complicatii supurative ale peretelui
d. scurteaza mult durata de spitalizare si convalescenta

16. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este:


a. septicemia postoperatorie
107
b. abcesul fesier
c. infectarea plagii chirurgicale

17. In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii:


a. soc compensat, soc decompensat, coma
b. soc compensat, soc ireversibil
c. soc decompensat, coma

18. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate hemoragii medicale?
a. hemoragia prin ruptura de anevrism
b. hemoragii in cazul trombocitopeniei
c.hemoragii in cazul ulcerului gastro-duodenal
d. hemoragii medicamentoase
e. hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de coagulare

19. Plagile prin muscatura de animal contaminat cu rabie sunt:


a. contuze
b. infectate
c. atone
d. cu marginile regulate

20. Ce trebuie sa deprindem cand avem un accidentat cu plaga muscata de un caine necunoscut?
a. sa cautam cainele si sa urmarim evolutia acestuia
b. efectuam toaleta, sutura plagii, profilaxie antitetanica, antibiotice
c. efectuam toaleta minutioasa a plagii, debridare, profilaxie antitetanica, trimitem pacientul la
serviciul antirabic
d. excizie si sutura a plagii, antibiotice

21. Care din fenomenele de mai jos se pot produce dupa intepaturile unor insecte (viespi,
albine)?
a. insuficienta respiratorie grava, edem, de glota
b. anemii hemolitice
c. oligoanurie cu insuficienta renala acuta
d. fenomene anafilactice cu edem al fetei si gatului, cefalee

22. Care din cicatricile formate dupa arsuri sunt mai predispuse la malignizare?
a. dupa arsuri prin iradiere
b. dupa arsuri electrice
c. dupa arsuri produse de acizi, baze si saruri
d. dupa arsuri cu fosfor

23. Care din masurile de mai jos nu se vor efectua la acordarea primului ajutor?
a. scoaterea victimei din focarul de incendiu
b. stingerea vestimentatiei aprinse
c. indepartarea hainelor si schimbarea lor cu altele
d. combaterea durerii si linistirea bolnavului
e. ungerea suprafetei arse cu substante grase sau dezinfectante: albastru de metilen, violet de
gentiana
108
24. Cum se calculeaza cantitatea de lichide ce trebuie administrata in primele 3-4 zile unui ars?
a. necesarul de lichide e de 1ml pentru fiecare procent de suprafata arsa, inmultit cu suprafata
arsa si si greutatea corporala
b. se calculeaza inmultind suprafata arsa cu profunzimea arsurii
c. se administreaza cate 50ml pentru fiecare procent de suprafata arsa

25. Socul cardiogen pote fi produs de:


a. infarct miocardic, tamponada cardiaca
b. leziuni traumatice ale membrelor inferioare
c. traumatisme de bazin cu rupturi ale vezicii urinare
d. emfizem mediastinal, fracturi de coloana dorsala cu compresiune asupra inimii, leziuni
obstructive ale marilor vase.

26. Ce masuri putem lua pentru prevenire socului anafilactic?


a. sa nu administram medicamentele si substantele care pot da reactii anafilactice
b. sa testam medicamentele (antibioticele, substantele iodate etc) inainte de administrare
c. sa facem o anamneza corecta
d. sa efectuam determinarea grupei sanguine si Rh, cat si probele de compatibilitate inainte de
transfuzii, sa evitam transfuzia de sange care nu este izogrup si izoRh.

27. Care din manoperele de mai jos trebuie intreprinse in serviciul de terapie pentru urmariea
bolnavilor socati?
a. monitorizarea functiei cordului - EKG
b. instituirea in vezica urinara a unei sonde permanente pentru masurarea debitului urinar
c. protezarea respiratiei in toate cazurile si etapele socului
d. asigurarea functiei respiratorii si o oxigenare corecta
e. efectuarea de gastrostoma pentru alimentarea bolnavului

28. caror factori se datoreste roseata (rubor) intr-o infectie localizata?


a. prezentei germenilor, leucocitelor in focar
b. hiperemiei- activarii circulatiei locale
c. exsudatului lichidian si diapedezei leucocitelor

29. Care este limita de caldura nelezanta?


a. 45C
b. 38C
c. 55C
d. 80C

30. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezie, cum va fi asezat in pat bolnavul?


a. decubit dorsal, cu capul pe perna, putand schimba in anumite limite pozitia in pat, dupa dorinta
b. decubit dorsal fara perna
c. pozitie Fowler

31. Care din factorii de mai jos cresc riscul operator?


a. asociatia de boli
b. interventiile de urgenta
c. conditiile de munca si viata
109
d. imposibilitatea corectarii preoperatorii a deficientelor

32. Care trebuie sa fie criteriile de amplasare ale unui bolnav in salon?
a. locurile libere existente in sectie
b. bolnavii neoperati sa fie amplasati in saloane cu bolnavi operati in vederea ajutarii acestora din
urma
c. bolnavii tineri sa fie asezati linga bolnavii in varsta
d. bolnavii de aceeasi categorie, cu evolutie normala, cu preocupari asemanatoare

33. In ce afectiuni putem avea o scadere a hematocritului?


a. socul prin arsuri
b. hiperhidratare
c. hemoragie digestiva mare
d. poliglobulie

34. Ce se produce in segmentul de sub garou?


a. vasoconstrictie arteriala
b. trombozarea vaselor
c. dilatarea paralitica
d. navalirea sangelui central in zona de dedesubtul garoului la scoaterea acestuia, cu scaderea
brusca a TA

35. Unde aplicam garoul in cazul unei plagi in1/3 medie a coapsei drepte, din care tasneste
sangele rosu aprins in jeturi discontinue.
a. la radacina coapsei
b. deasupra plagii
c. dedesubtul plagii
d. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii

36. Care din factorii de mai jos contribuie la hemostaza spontana?


a. vasoconstrictia
b. formarea trombusului alb
c. transformarea protrombinei sub actiunea tromboplastinei in trombina
d. trombina actionand asupra fibrinogenului il transforma in fibrina
e. formarea coagului rosu

37. Cand este indicata aplicarea unui pansament umed?


a. in plagile recente
b. in plagile care secreta abundent
c. in contuzii, fara leziuni ale pielii
d. in tromboflebite

38. Care din conditiile de mai jos stau la baza efectuarii unui bun pansament?
a. sa acopere complet plaga
b. sa aiba o buna putere absorbanta
c. sa fie foarte strans, ca sa nu alunece
d. executarea lui si in perioada mentinerii sa nu provoace dureri

110
39. Pentru desprinderea din plaga a compreselor, atunci cand acestea sunt foarte aderente,
folosim:
a. neofalina
b. eterul
c. apa oxigentata
d. bromocetul

40. Carui factor se datoreste cresterea caldurii locale intr-o infectie?


a. actiunii toxinelor asupra terminatiilor nervoase
b. prezentei germenilor si leucocitelor in focar
c. activarii circulatiei locale

41. Care din plagile de mai jos se datoreaza agentilor mecanici?


a. plaga prin caldura, agenti ionizanti, raze gama
b. plagi intepate, taiate, prin muscatura
c. plagi produse de frig, acizi, raze Rontgen

42. Plagile produse prin manopere medicale se definesc ca:


a. plagi iatrogene
b. plagi accidentale
c. plagi intentionate
d. plagi profunde

43.Ce tipuri de soc se incadreaza in cadrul socului hipovolemic?


a. socul de garou, socul alergic medicamentos
b. socul hemoragic, traumatic
c. socul cardiogen, socul electric
d. socul prin arsura, socul operator

44. In ce tip de soc avem valori normale sau chiar crescute ale hemoglobinei si hematocritului?
a. soc hemoragic
b. soc traumatic
c. soc septic
d. soc prin arsura

45. Ce efect poate avea injectia de adrenalina sau alte simpaticomimetice in stadiul de soc
compensat?
a. favorizeaza iesirea bolnavului din starea de soc
b. favorizeaza cresterea debitului cardiac si a perfuziei tisulare
c. agraveaza anoxia si grabeste decompensarea
d. ridica tonusul bolnavului

46. Care din hemoragiile de mai jos se incadreaza in hemoragia interna?


a. hemoragia intratisulara
b. hematom la nivelul mezenterului
c. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala
d. hemopericard

47. Tumefactia (tumor) in cazul unei infectii locale, este produsa de :


111
a. diapedeza leucocitelor
b. prezenta germenilor, leucocitelor, a resturilor rezultate din distrugerea acestora
c. exsudatului lichidian ( extravazarea plasmei)

48. Ce intelegem prin plagi perforante?


a. plagi ale tegumentelor
b. plagi insotite de fracturi deschise
c. plagi care patrund in cavitatile naturale
d. plagi care patrund in cavitatile naturale si lezeaza unele organe in cavitatea respectiva

49. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafata corpului poate evolua:
a. cu soc hipovolemic
b. fara complicatii
c. cu soc toxicoseptic

50. Care din manoperele de mai jos trebuie evitate in cursul tratamentului unui socat?
a. restabilirea volemica si corectarea acidozei
b. intreruperea timpurie a reanimarii
c. interventia chirurgicala intempestiva inainte de desocarea bolnavului
d. excesul de desocare

51. Care din metodele de mai jos contribuie la buna pregatire psihica a bolnavului?
a. inlaturarea tuturor factorilor nocivi din preajma bolnavului
b. inlesnirea vizitei familiei si punerea la dispozitie in camera de zi a revistelor, ziarelor,
programelor de televiziune
c. grija ca bolnavul sa se odihneasca, sa aiba un somn linistit, combaterea eventualelor tulburari
psihice
d. combaterea durerii si a simptomelor care provoaca disconfort: prurit, greata, varsaturi
e. crearea sigurantei ca interventia operatorie si urmarile postoperatorii vor merge bine

52. Bolnavilor cu operatii in regiunea anala (hemoroizi, fistule, abcese) se va face:


a. regim alimenta obisnuit din prima zi, dupa operatie
b. regim hidric timp de 4-5zile
c. administrare de constipante 4-5 zile
d. clisma dupa 4-5 zile
e. in seara zilei a 4 a sau a 5 a , oleu de recin 20g

53. Cand atinge maximum de intensitate durerea postoperatorie?


a. imediat, dupa trezirea bolnavului din anestezie
b. in primele 3 zile dupa operatie,
c. in seara operatiei
d. a doua zi dupa operatie

54. Durerea, in cazul unei infectii localizate, este produsa de:


a. prezenta germenilor, a leucocitelor, a resturilor rezultate din distrugerea celulara
b. hiperemie locala
c. actiune distructiva din cauza nocivitatii germenilor si actiunea directa a toxinelor microbiene,
asupra terminatiilor nervoase

112
55. Care este semnul caracteristic al generalizarii contracturii in tetanos?
a. tulburarile respiratorii
b. contractura maseterina si trismus
c. dureri abdominale
d. tulburari sfincteriene

56. Care din exminarile de mai jos pot sa dea relatii cu privire la sediul hematuriei
macroscopice? (rinichi, ureter, vezica, uretra)?
a. examenul macroscopic al urinii
b. proba celor 3 pahare
c. examenul macroscopic al sedimentului urinar
d. examenul clinic al bolnavului

57. Care din procedeele de mai jos pot efectua hemostaza definitiva?
a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10%
b. administrarea de hemostatice: vitamina K, venostat, adrenostazin
c. ligatura si sutura vaselor
d. asezarea bolnavului in pozitie Trendelemburg

58. La ce arsura gasim flictene cu continut serocitrin?


a. arsuri gr I
b. arsuri gr II
c. arsura gr III
d. arsura gr IV

59. Cum sunt durerile si arsurile de gr II si cele degr III ?


a. sunt de aceeasi intensitate
b. durerile si arsurile de gr III sunt mai mici decat cele in arsurile de gr II
c. durerile si arsurile de gr III sunt mai mari decat cele in arsurile de grII

60. Care din masurile de mai jos nu trebuie efectuate in cadrul primului ajutor si transportul unui
bolnav socat sau susceptibil de a face soc?
a. degajarea accidentatului de sub actiune agentului traumatic
b. asigurarea cu orice pret a hemostazei definitive la locul accidentului
c. administrarea de analgetice si punctia venoasa pentru a monta o perfuzie
d. reducerea fracturilor si imobilizarea lor
e. scoaterea si schimbarea hainelor accidentatilor cu arsuri intinse
f. transportul la spital cu orice mijloc

61. De cele mai multe ori o HDS se


evidentiaza prin hematemeza ca zatul de cafea si melana neagra ca pacura. In ce imprejurari atat
hematemeza cat si melena pot fi cu sange rosu?
a. in hemoragii abundente cand sangele stagneaza in stomac
b. in hemoragii abundente cand sangele nu are timp sa stea in stomac
c. daca sangele este evacuat foarte repede
d. cand exista o enterocolita

62. In infectiile cronice avem o crestere


a. neutrofilelor
113
b. limfocitelor
c. eozinofilelor
d. reticulocitelor

63. Care din cauzele de mai jos contribuie la ruptura splinei in doi timpi?
a. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta capsulei
b. infectia splinei
c. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneu
d. fragilitatea vasculara
e. deficiente ale factorilor de coagulare

64. In care din arsurile de mai jos avem certitudinea ca se va produce soc postcombustional?
a. arsura gr I 40% din suprafata corpului
b. arsura gr II 25% din suprafata corpului
c. arsura gr III 10% din suprafata corpului
d. arsura gr IV 8% din suprafata corpului

65. In pregatirea preoperatorie a bolnavilor alergici se va avea in vedere:


a. cunoasterea medicamentelor la care bolnavul este alergic
b. evitarea administrarii medicamentelor care produc alergie
c. desensibilizare si tratament cu antihistaminice
d. tratament cu antialgice si anticoagulante

66. Care sunt manevrele la care sunt supusi bolnavii dupa trezirea din narcoza?
a. sa respire adanc, folosind si bratele
b. sa urineze
c. sa destinda abdomenul
d. sa bea lichide

67. Ce este furunculul?


a. inflamatia acuta a glandelor seboreice
b. inflamatie a aparatului pilosebaceu
c. inflamatia glandelor sudoripare

68. Care din elementele de mai jos pot defini ca bolnavii arsi au intrat in stadiul de soc cronic?
a. plagile sunt infectate, fara tendinte de cicatrizare
b. starea de intoxicare duce la epuizare fizica si psihica
c. bolnavii prezinta suferinte pluriorganice si tulburari metabolice grave
d. Hiperhidratare cu fenomene de insuficienta cardiaca

69. in ce perioada si in ce fel de soc postcobustional se va produce:


a. soc hipovolemic la 2-3 saptamani de la producerea accidentului
b. socul hipovolemic se va dezvolta in primele 3 zile
c. socul septico-toxic la 2 3 saptamani
d. se dezvolta ambele tipuri de soc in primele 3 zile

70. Necroza localizata a unui folicul pilos asociata unei mici cantitati de puroi, caracterizeaza:
a. furunculul antracoid
b. abcesul
114
c. furunculul
d. foliculita

71. Ce regim alimentar dam bolnavului in preziua operatiei?


a. regim alimentar obisnuit
b. regim hidric
c. dimineata si la pranz regim obisnuit, iar seara regim hidric
d. nu se dau alimente grele cu 24 ore inaintea operatiei

72. Mobilizarea precoce a bolnavului urmareste:


a. preintampinarea stazei venoase si producerea bolii tromboembolice
b. combaterea atelectaziei pulmonare si preintampinarea infectiilor pulmonare
c. combaterea durerii
d. combaterea tulburarilor hidroelectrolitice

73. La arsii cu leziuni circulare pe membre, pentru prevenirea fenomenelor de ischemie


periferica, se va practica:
a. excizia copleta a escarelor
b. excizia partiala a escarelor
c. incizii de decompresiune, care traverseaza regiunea de escara de la un cap la altul, depasind-o
in tesut sanatos in profunzime
d. pozitii ale membrelor care sa impiedice ischemia periferica

74. Plagile netratate la timp se pot complica cu:


a. lipotimie
b. oligoanurie
c. supuratii locale
d. tromboflebite, septicemie, septicopioemie

75. Ce complicatii pot aparea in cazul soculuitoxico septic postcombustional?


a. ileus paralitic, hemoragii prin ulcer de stres
b. HTA , cardipopatie ischemica
c. complicatii tromboembolice, insuficienta renala
d. colecistita acuta, pancreatita acuta, ocluzie intestinala

76. De ce nu incarcam in primele 2-3 zile tubul digestiv cu lichide si alimente, in cazul
interventiilor pe aceste organe?
a. la nivelul suturilor miscarile peristaltice sunt abolite
b. imiedicam staza gastrica
c. la nivelul anastomozelor se produce de multe ori un edem important care, alaturi de lipsa
peristalticii produce staza
d. prevenim varsaturile

77. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmareste compensarea cordului prin:


a. regim alimentar cu multe lichide
b. repaus la pat
c. oxigenoterapie
d. medicatie tonicardiaca
e. administarea preoperatorie de atropina
115
78. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului, fetei si care prezinta arsuri ale cailor respiratorii
se va efectua:
a. dezobstructia cailor respiratorii
b. anestezie a cailor respiratorii superioare, oxigenoterapie
c. traheostomie

79. In care din situatiile de mai jos, alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare
in aparat gipsat?
a. plagi cu hemoragie mare
b. plagi in care sunt interesate mase mari vasculare si tendoane
c. plagi supurate
d. plagi cu leziuni osteo-articulare

80. Care este cauza scaderii uneori a hematocritului si hemoglobinei dupa oprirea hemoragiei?
a. invazia apei din tesuturi in circulatie
b. vasoconstrictiei
c. vasodilatatiei, dupa oprirea hemoragiei
d. cresterii diurezei

81. Ce constatam in tetanos?


a. leziuni distructive masive la locul de inoculare
b. semnele locale sunt neinsemnate
c. gravitatea fenomenelor generale datorita toxinei tetanice

82. O ascensiune a febrei in ziua a treia, dupa operatie, poate fi data de:
a. febra de resorbtie
b. supuratia plagii operatorii
c. infectie pulmonara sau urinara
d. afectiune intercurenta

83. Pentru un bolnav cu operatie medie este nevoie ca aportul caloric sa fie de:
a. 2000-3000 cal
b. 800-1000 cal
c. 1000-1500 cal
d. 3000-4000 cal

84. Intr-o deshidratare mare putem gasi:


a. edem cerebral
b. agitatie, confuzii, halucinatii
c. exagerarea reflexelor cutanate si tendinoase
d. abolirea reflexului fotomotor la lumina si distanta

85. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste:


a. bandaj lipit cu material adeziv
b. prastia
c. bandaj in T
d. infasarea sub forma de evantai

116
86. In pozitie ventrala vor fi asezati bolnavii operati de:
a. coloana vertebrala
b. afectiuni pleuro-pulmonare sau esofagiene
c. bolnavi cu peritonite ale etajului abdominal superior
d. bolnavii operati cu rahianestezie

87. De ce arsurile de gr IV sunt mai putin provocatoare de soc imediat?


a. plasmoragia nu se produce din cauza ca sunt mai profunde
b. terminatiile nervoase din derm sunt distruse
c. plasmoragia nu se mai produce din cauza ca dermul este carbonizat
d. organismul se adapteaza mai bine la arsurile de gr IV

88. Cauza aparitiei socului postoperator dupa un interval liber, poate fi:
a imputabila bolnavului operat ( traumatizat, vagotonic cu soc tonic) care nu a fost suficient
pregatiti preoerator
b. cauzat de componenta anestezica
c. urmarea unor factori traumatizanti din timpul operatiei
d. urmarea unor complicatii postoperatorii: hemoragie, ocluzie, peritonita, dezechilibru
hidroelectrolitic, dilatatia acuta de stomac etc

89. Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de dren se poate folosi in
urmatoarele operatii:
a. rezectia gastrica
b. operatii ce se executa in cavitatea toracica
c. amputatia de mamela
d. tiroidectomie subtotala

90. Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi:


a. fixare cu leucoplast
b. fixare cu plasa autoadeziva
c. fixare capelina
d. fixare cu galifix

91. Care din semnele clinice si de laborator le intalnim in socul traumatic decompensat?
a. paloare a buzelor si cianoza a extremitatilor, hemoconcentratie, circulatie periferica
insuficienta si lenta
b. stare de agitatie, hiperrefelexivitate, hemodilutie
c. cresterea masei circulante, a debitului cardiac, scaderea ureei si creatininei
d. scaderea marcata a TA, oligoanurie, starea de prostratie, hipovolemie, diminuarea debitului
cardiac.

92. Cum facem pregatirea preoperatorie a unui bolnav cu HDS cu anemie severa cu tendinta la
soc?
a. instituim sonda gastrica si administram pansamente gastrice si trombine
b. transfuzie cu sange, interventie precoce
c. administrare de anticoagulante: vit K, vit. C, Ca, adrenostazin
d. transfuzie intra si postoperatorie

117
93. Cand avem o pierdere ponderala de 7% din greutate, intr-o deshidratare, consideram
deshidratarea:
a. normala
b. moderata
c. medie
d. grava

94. Combaterea durerii in soc se face cu:


a. medicamente indicate de medic
b. xilina 0,5 1%
c. mialgin

95. Ce complicatie poate da furunculul buzei superioare si al narinei?


a. pleurezie purulenta
b. abcces pulmonar
c. tromboza a sinusurilor cavernoase

96. Tabloul de laborator din socul arsilor se caracterizeaza prin:


a. hemoconcentratie
b. hemodilutie
c. scaderea numarului de hematii si leucocite, a hematocritului
d. cresterea numarului de hematii si a hematocritului

97. Care din cauzele generatoare de soc se incadreaza in hemoragii medicale?


a. hemoragii produse in trombocitopenii, fibrinoliza
b. metroragii, hemotorax
c. hemoperitoneu prin sarcina extrauterina rupta
d. hemoragii datorate vasculopatiilor si coagulopatiilor

98. Un bolnav care are o anemie cronica si necesita interventie de urgenta, cand vom corecta
anemia cronica?
a. corectam anemia cronica si apoi il operam
b. operam si apoi corectam postoperator;
c. corectarea se va face pe cat posibil preoerator, va continua intraoperator si apoi postoerator
d. corectarea se va face in functie de starea generala

99. In reechilibrarea hidrica, care din criteriile de mai jos trebuie respectate?
a. mentinerea unei corecte bilante hidrice
b. administrarea sa fie facuta in functie de bilantul clinic amanuntit, eventual cantarirea
bolnavului
c. cantitatea de lichide sa nu depaseasca in plus sau in minus 1000 ml, limita pana la care nu se
dezechilibreaza hemodinamica
d. bolnavilor hipoproteici li se va da o cantitate mai mare de lichide, fata de pierderi

100. O formatiune pseudotumorala constituita printr-un perete fibros cu strat conjunctiv de


neoformatie si un strat intern numit membrana piogena este:
a. chist hidatic
b. abces cald
c. abces rece
118
d. flegmon

101. Ce complicatii pot aparea intr-o arsura intinsa?


a. soc hipovolemic
b. enterocolita, dischinezie biliara
c. infectie, nefrita, bronhopneumonie, hemoragie digestiva
d. colica saturniana, colica renala, apendicita acuta
e. escare, intoxicatia centrilor nervosi crebrali, urmata de confuzii, pierderi de cunostinta,
paralizii

102. In pozitie laterala vor fi asezati bolnavii cu:


a. operatii pentru afectiuni pleuro-pulmonare
b. peritonite ale etajului abdominal inferior
c. operatii esofagiene
d. irigatie cerebrala deficitara

103. Socul hemoragic se poate produce cand:


a. avem o hemoragiei mica, dar persistenta, decelabila prin examenul scunului prin proba
hemoragiei oculte
b. hemoragie acuta cu pierdere de 10% din masa circulanta
c. hemoragii acute cu pierdere ce depasesc 30% din masa circulanta
d. orice hemoragie e susceptibila de a produce soc hemoragic

104. La ce bonavi trebuie sa fim atenti pentru a evita hiperhidratarea?


a. bolnavi varstnici
b. tineri si copii
c. hipertensivi, cardiaci
d. bolnavi cu diabet insipid

105. Care din semnele de mai jos corespund debutului si simptomatologiei erizipelului?
a. debut lent, stare subfebrila, aparitia placardului erizipelatos
b. debut brusc, temperatura 39-40 C, alterarea starii generale, aparitia placardului erizipelatos
c. dupa aparitia placardului se ridica febra 39-40 C, se altereaza starea generala

106. Care din manifestarile si semnele de mai jos le intalnim in stadiul I de soc compensat?
a. bolnav adinamic, nepasator, somnolent
b. bolnav agitat, activitate psihica exagerata, piele si mucoase palide
c. TA normala, puls rapid, pupile normale
d. debit urinar sub 20-30ml, cianoza

107. Activitatea de monitorizare a bolnavilor de la terapie intensiva permite:


a. urmarirea evolutiei bolnavilor
b. aparitia eventuala a unor complicatii
c. eficienta tratamentului aplicat
d. necesitatea schimbarii conduitei terapeutice in functie de evolutie

108. Genunchiera se poate folosi in:


a. afectiuni reumatismale ale genunchiului
b. entorse ale genunchiului
119
c. tuberculoza a genunchiului
d. hidrartroza, laxitate a ligamentelor genunchiului

109. Care din factorii de mai jos sunt fazorizanti in aparitia socului?
a. frigul si caldura excesiva
b. antrenamentul la efort fizic
c. denutritia si oboseala fizica
d. moralul si starea psihica buna

110. In majoritatea cazurilor, etiologia osteomielitei acute este:


a. streptococul hemolitic
b. stafilococul auriu
c. Haemophilus influenzae
d. germeni anaerobi

111. Care din semnele de mai jos le gasim intr-o hemoragie intraperitoneala?
a. aparare musculara
b. meteorism accentuat
c. matitate deplasabila in flancuri
d. hematemeza si melena

112. Cum pregatim preoperator colonul?


a. regim alimentar bogat in fibre celulozice
b. regim sarac in reziduuri, administrare de oleu de parafina, clisme repetate
c. administrarea de purgative drastice de tipul sulfatului de magneziu
d. tratament cu neomicina sau cu tetraciclina cu 48 h inaintea interventiei

113. La cat timp dupa operatie se reia in mod obisnuit tranzitul intestinal?
a. in operatiile facute in afara tubului digestiv, in dimineata urnatoare
b. la 4-5 zile, dupa interventiile facute cu rahianestezie
c. la 48-78 ore
d. depinde de tipul anesteziei efectuate

114. Cum trebuie sa fie plaga la sfarsitul pansamentului?


a. sa fie sangeranda
b. sa fie curata, fara secretii
c. sa nu aiba sfaceluri
d. sa aiba tesut de granulatie abundent

115. Prelucrarea primara a bolnavilor cu arsuri intinse se face:


a. la locul accidentului
b. la dispensarul medical
c. in camera de garda a spitalului
d. in sala de operatie, in conditii de asepsie si antisepsie

116. Ce fenomene vom gasi intr-un soc prin arsura?


a. pierderi de masa circulanta in primele ore de la producerea accidentului
b. pierderea este de sange integral si vom avea o hemodilutie, scaderea hematocritului si Hb
c. pierderea este de plasma si vom avea hemoconcentratie si cresterea vascozitatii sangelui
120
d. irigatia deficitara si hipoxia duc la tulburari metabolice importante si aparitia acidozei

117. Peristaltica, in cazul operatiei pe colon va fi stimulata dupa operatie prin:


a. dilatatie anala facuta la sfarsitul interventiei chirurgicale
b. clisma zilnica
c. administrare de ulei de ricin 15-20 g in doua reprize zilnic, din prima zi dupa operatie
d. administrare de purgative saline

118. Cand se executa infasarea sub forma de spica?


a. Pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii
b. pentru a mentine un pansament in care se fac miscari ample
c. pentru mentinerea unui pansamen la nivelul capului
d. pentru mentinerea pansamentului la nivelul barbiei si nasului

119. In cazul electrocutarii, local, se produc la locul de intrare si iesire arsuri de gradul:
a. II
b. III
c. IV

120. In cazul unei plagi infectate, cand bolnavul simte dupa o peroada de timp ca pansamentul il
strange, la ce ne putem gandi?
a. dezvoltarea gangrenei gazoase
b. neacomodarea cu pansamentul
c. existenta unui hematom

TESTUL I- ADEVARAT /FALS


NR. RSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
NTREBARII PAGIN
1 F Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 140
Nursing 1150 de teste ,2003.
2 A Idem 140
3 F Idem 140
4 A Idem 140
5 A Idem 51
6 F Idem 51
7 A Idem 50
8 A Idem 49
9 F Idem 51
10 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
11 F S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
12 F S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
13 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
14 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
15 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 137
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 d Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
Nursing 1150 de teste ,2003.
2 a Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
121
3 b Nursing 1150 de teste ,2003. 132
4 c Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
5 e Nursing 1150 de teste ,2003. 132
B
1 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
2 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
3 e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
4 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
5 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
TESTUL III - GRILA
1 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
2 c OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 37
pentru asistenti medicali, 2004
3 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
4 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 37
pentru asistenti medicali, 2004
5 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
6 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
7 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
8 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 563
9 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 131
10 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 573
11 b OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 48
pentru asistenti medicali, 2004
12 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 575
13 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
14 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
15 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 570
16 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 38
pentru asistenti medicali, 2004
17 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 66
pentru asistenti medicali, 2004
18 b,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
19 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 321
20 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
21 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
22 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
23 c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 343
24 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 345
25 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 419
26 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 419
27 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 421
28 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 131
29 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 341
30 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 629
31 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 563
32 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
33 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 565
34 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 251

122
35 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 251
36 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
37 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
38 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
39 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
40 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 131
41 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 321
42 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 321
43 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 414
44 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 416
45 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 422
46 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 248
47 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 131
48 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 321
49 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
50 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 421
51 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
52 b,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
53 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
54 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
55 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 137
56 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
57 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 251
58 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
59 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
60 b,d,e,f S.Daschievici- Chirurgie, 2007 419
61 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 248
62 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 565
63 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 248
64 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
65 a,b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 577
66 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
67 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
68 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 345
69 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
70 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
71 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 577
72 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
73 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 344
74 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
75 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
76 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
77 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 574
78 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 344
79 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
80 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
81 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 137
82 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
83 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 638

123
84 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 634
85 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
86 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
87 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
88 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 417
89 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 632
90 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
91 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 417
92 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 574
93 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 634
94 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 66
pentru asistenti medicali, 2004
95 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
96 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 343
97 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 416
98 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 573
99 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 636
100 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
101 a,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
102 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
103 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 416
104 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 634
105 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
106 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 416
107 a,b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 632
108 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
109 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 415
110 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
111 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
112 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 574
113 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
114 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
115 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 343
116 a,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
117 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
118 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
119 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 345
120 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 136

124
MODULUL 32: ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Notati cu ADEVARAT sau FALS enunturile de mai jos:

1. Orice fractura produsa prin actiunea directa a unui corp contondent este fractura cominutiva.
2. Sutura per primam a unei plagi se face la 10-12 h de la producerea acesteia.
3. Bandajul in T se foloseste pentru pansarea zonei perineale sau perianale dupa operatii de
ruptura de perineu, hemoroizi, flegmon perianal incizat,.
4. Eterul se foloseste pentru lipire in vederea mentinerii unui pansament.
5. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur.
6. Fractura in lemn verde este o fractura completa.
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.
8. In cazul unui pneumothorax deschis, de urgenta trebuie facuta respiratie artificiala.
9. Fracturile extremitatii superioare a humerusului prezinta umarul ridicat si deformat.
10. Tratamentul fracturilor rotulei consta in cerclaj si imobilizare in aparat gipsat.

Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloana B


1.
A B
1. F.O. a. stiinta care se ocupa cu studiul semnelor si
simptomelor unor boli
2. Semiologie b. document medical si medico legal
3. Transfuzie c. examen radiologic
4. Fractura in lemn verde d. soc hemoragic
5. Cefalee e. e. durere de cap

2.
A B
1. Hematom intracranian a. contuzie cerebrala
2. Abolirea starii de constienta post b. respiratie paradoxala
traumatism cranio cerebral
3. Volet costal c. trepanatie a craniului
4. Durere in punct fix + crepitatii osoase d. fractura
5. LCR limpede la punctia rahidiana e. comotie cerebrala

3.
A B
1. Pneumotorax traumatic a. capelina
2. Hemotorax masiv b. manitol 20%
3. Edem cerebral c. punctie exploratorie +radiografie
4. Pansarea unei plagi la nivelul capului d. tuse cu fenomene de insuficienta respiratorie
acuta
5. Trusa pentru reanimare cardiaca e. defribilator electric, stimulator
electrosistolic, electrocardioscop

125
4.
A B
1. Incizie a. imobilizare prelungita
2. Hipotrofie musculara b. luxatii
3. Ruptura de ligamente c. sectionarea unui tesut
4. Hemartroza d. prezenta de sange in articulatii
5. Atele Cramer e. folosite pentru imobilizarea provizorie a
fracturilor

5.
A B
1. Atele Cramer a. pretratamentul socului incepe la locul
accidentului si se continua pe parcursul
transportului
2. Fractura b. intreruperea partiala sau totala a
continuitatii unui os
3. Soc traumatic c. segmentele osoase sunt acoperite integral
de piele
4. Fracturi inchise d. folosite pentru imobilizarea provizorie a
fracturilor
5. Leziune medulara la nivelul C6C7 e. paralizia membrelor inferioare

6.
A B
1. Accidentatii inconstienti (in stare de a. pozitie semisezanda cu capul inclinat
coma) inainte
2. Bandaj circular in jurul fruntii b. pozitie orizontala cu capul mai declin
3. Transportul unui accidentat constient cu c. transportul se face in pozitie laterala sau
epistaxis ventral pentru a prevenii inundarea cailor
respiratorii superioare
4. Ranitii cu lipotimie d. capastrul
5. Imobilizarea provizorie a mandibulei e. plagile regiunii frontale

7.
A B
1. Soc hemoragic a. pierderile depasesc peste 30% din masa
circulanta
2. Prevenirea socului operator b. poate duce la edem pulmonar acut
3. Utilizarea oxigenului in concentratii c. anestezie bine aleasa, dozata si condusa
ridicate in oxigenoterapie
4. Oxigenoterapie d. metoda adjuvanta in resuscitarea cardio-
respiratorie, avand ca scop cresterea
presiunii partiale a O2 in aerul inspirat
5. Dilacerare cerebrala e. leziune distructiva, cu lipsa de

126
continuitate a substantei cerebrale

8.
A B
1. Aparat respirator a. pneumonie hipostatica
2. Pielea b. tromboze
3. Aparatul digestiv c. deformari articulare
4. Aparatul circulator d. incetinirea tranzitului
5.Aparatul locomotor e. escare de decubit

9.
A B
1. Contuzie medulara a. la locul rupturii apare o adancitura
determinata de absenta muschiului in
spatiul respectiv
2. Ruptura musculara b. leziune mai grava a coloanei vertebrale,
in care sunt implicate vase si fibre
nervoase componente ale maduvei
3. Fractura costala c. insuficienta respiratorie acuta
manifestata prin cianoza si tahipnee
4. Fractura pluricostala cu volet costal d. durere ce se intensifica in timpul
miscarilor respiratorii sau ale bratelor
5. Soc decompensat e. tensiunea arteriala scazuta, puls rapid si
depresibil, transpiratii reci

10.
A B
1. Placa penetranta abdominala a. este police in cocos de pusca sau cap
de rata
2. Luxatie scapulo-humerala b. cea mai frecventa luxatie
3. Luxatia policelui c. sunt lezate toate straturile peretelui
abdominal
4. Scoaterea firelor de sutura postoperator d. cu cat ne indepartam de cord cu atat
firele se scot mai tarziu
5. Dupa o interventie chirurgicala e. spontan dupa 4-6 ore
bolnavul urineaza

Marcati cu x raspunsul corect:

1. Examenul radiologic intr-o entorsa este:


a. obligatoriu
b. nu este absolut necesar
c. obligatoriu atunci cand banuim o leziune mai importanta

2. Leziunile capsulei articulare in cazul luxatiilor sunt:

127
a. mai importante decat la entorse
b. mai putin importante decat la entorse
c. nu se produc leziuni articulare

3. Pentru a calma durerea extrem de vie in cazul unei luxatii:


a. se administreaza analgezice majore
b. se readuce cat mai urgent capetele articulatiei in pozitia normala
c. se administreaza sedative

4. Aplicarea atelelor se va face astfel incat sa depaseasca intotdeauna:


a. articulatia de deasupra zonei fracturate
b. articulatia de dedesubtul zonei fracturate
c. articulatia de deasupra si de dedesubtul zonei fracturate

5. Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare mai frecventa la copii si mai putin grava
este:
a. fractura in lemn verde
b. luxatia deschisa a cotului
c. fractura diafizei peroneului

6. Prin fractura deschisa se intelege:


a. fractura acoperita de piele, dar cu leziuni masive ale muschilor, tendoanelor si vaselor
b. fractura care produce leziuni ale organelor viscerale
c. fractura in care pielea a fost lezata si osul ajunge in contact cu exteriorul

7. Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar:


a. fractura in varf de clarinet
b. fractura in lemn verde
c. fractura prin infundare

8. Fractura cominutiva reprezinta:


a. fractura mai multor oase ale aceluiasi membru
b. fracturi multiple ale oaselor
c. fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os

9. Sunt semne sigure ale unei fracturi:


a. echimozele si hematomul
b. durerea in punct fix, care se accentueaza cand miscam fragmentele osoase
c. deformarea regiunii

10. Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda:


a. numai focarul de fractura
b. focarul de fractura si articulatia de dedesubt
c. articulatia de deasupra si dedesubtul focarului de fractura

11. Prin plagi perforante intelegem:

128
a. plagi ale tegumentelor
b. plagi care patrund in cavitatile naturale
c. plagi care patrund in cavitatile naturale si lezeaza unele organe din cavitatea respectiva

12. Prin plagi recente intelegem:


a. plagi produse in ziua respective
b. plagi produse in urma cu 6-8 ore
c. plagi produse in ultimele 48 ore

13. Aplicarea unui pansament umed este indicata in:


a. plagile recente
b. plagile cu secretii abundente
c. tromboflebite

14. Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi:


a. fixare cu leucoplast
b. fixare cu plasa autoadeziva
c. fixare cu basma (capelina)

15. Atrofierea muschilor si scaderea tonusului in general poate aparea la bolnavii imobilizati
datorita:
a. pozitiei incorecte
b. din cauza imobilizarii indelungate
c. din cauza aplicarii unui tratament necorespunzator

16. Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin:


a. intindere a ligamentelor si capsulei articulare
b. rupturi ale ligamentelor
c. afectiune cronica a articulatiei

17. Simptomele entorsei sunt:


a. durerea
b. impotenta functionala
c. febra

18. Hemartroza se defineste prin:


a. prezenta sangelui in cavitatea articulatiei
b. prezenta apei in cavitatea articulatiei
c. este evidentiata clinic numai in articulatia genunchiului

19. Masurile de urgenta intr-o entorsa constau in :


a. calmarea durerii
b. imobilizarea articulatiei intr-o fasa simpla sau gipsata
c. aplicarea unei atele

20. Luxatia se caracterizeaza prin:

129
a. durere vie si impotenta functionala
b. echimoza, hematom, deformarea regiunii articulare
c. febra

21. In cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn :


a. extrem de important
b. este vizibil la vasele care se gasesc in contact direct cu pielea
c. in fractura nu apare deformarea regiunii

22. In cazul unei fracturi apar urmatoarele semne locale:


a. intreruperea continuitatii osului
b. impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a parghiei osoase
c. hipotermii

23. Masurile de prim ajutor la locul accidentului in cazul unor fracturi ale membrului:
a. o fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu
b. se va administra un calmant pentru combaterea durerii
c. oxigenoterapie

24. Imobilizarea provizorie se face cu atele care se aplica:


a. de o parte si de alta a segmentului zonei fracturate a membrului respectiv
b. se vor strange moderat intre ele cu un bandaj
c. se va face un pansament compresiv

25. In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prin ajutor:


a. curatirea plagii de corpuri straine, hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu un pansament
steril, se face imobilizarea provizorie si se trimite de urgenta la spital
b. reducerea focarului de fractura
c. imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta intr-un serviciu de specialitate

26. In cazul unui pacient imobilizat, EKG ul se face:


a. la pat
b. la cabinetul EKG
c. la cabinetul asistentelor

27. Care din urmatoarele sunt malformatii congenitale:


a. varus equin
b. scolioza
c. luxatia de sold
d. lordoza

28. Unei paciente cu osteoporoza, in afara tratamentului medicamentos prescris de medic,


asistenta ii recomanda:
a. sa efectueze zilnic miscare (mers pe jos)
b. sa se odihneasca cat mai mult
c. sa-si ofere o alimentatie bogata in calciu si vitamine

130
29. Bursita se manifesta prin:
a. sindrom inflamator
b. varsaturi
c. ameteli
d. febra
e. limitarea miscarilor in articulatie

30.Care din urmatoarele probleme este prioritara in cazul unui pacient care a suferit o amputatie:
a. potential de complicatii
b. anxietate
c. perturbarea imaginii corporale

31.La ce se refera suportul psihic oferit de asistenta pacientului cu amputatie:


a. incurajarea sa-si priveasca bontul
b. existenta posibilitatii de protezare
c. existenta fenomenului de membru fantoma
d. necesitatea tractiunii pentru vindecare

32.Luxatia coxo-femurala congenitala se intalneste mai frecvent la:


a. persoana varstnica
b. femeia la menopauza
c. fetite
d. baieti

33. Ruptura musculara se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia:


a. durere intensa aparuta brusc
b. impotenta functionala
c. deformarea regiunii la distanta
d. echimoza

34. Deficitul de autoingrijire, ca problema, a unui pacient cu fractura imobilizata in aparat gipsat
este consecinta:
a. imobilizarii segmentelor corpului
b. aparitiei complicatiilor gastro-intestinale
c. schimbarii locului de munca

35. Imobilizarea corecta a unei fracturi de gamba in urgenta se face in:


a. aparat gipsat gambiero-podal
b. aparat gipsat pelvi-podal
c. atela gipsata femuro-podala
d. atela gipsata gambiero-podala

36. Care din urmatoarele semne nu apar in luxatia scapula-humerala


a. umar in epolet
b. usoara abductie a bratului

131
c. umar globular

37.O fractura de antebrat se imobilizeaza in urgenta in:


a. atela gipsata brahio-palmara
b. aparat gipsat brahio-palmar
c. atela gipsata antebrahio-palmara

38. In prezenta unui aparat gipsat asistenta isi propune urmatoarele cu exceptia:
a. sesizarea oricarui miros degajat la nivelul aparatului gipsat
b. observarea schimbarii culorii gipsului la nivelul plagii
c. observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat
d. sprijinirea precoce pe membrul afectat

39. Pacientul cu aparat gipsat este invatat sa anunte daca apar:


a. furnicaturi, amorteli
b. cefalee, ameteli
c. presiune la nivelul membrului afectat

40. In cazul unui pacient cu extensie, tractiune, internat in sectia de ortopedie, asistenta isi
propune ca interventii:
a. verificarea pozitiei membrelor in functie de tractiune
b. urmarirea culorii si temperaturii membrelor
c. incurajarea pacientului
d. interzicerea vizitatorilor
e. program de mobilizare la 8 ore

41. Cum se va proceda in cazul unor parti sectionate la nivelul mainii:


a. se alipesc cele doua segmente
b. se recupereaza imediat segmentele, se spala cu apa de la robinet, se inveleste intr-o compresa
si se pune intr-un sac de plastic
c. se panseaza cu comprese umede/solutie cloramina
d. se introduce intr-un recipient cu gheata

42. Examinarea cu izotopi radioactivi a osului poarta denumirea de:


a. punctie osoasa
b. biopsie osoasa
c. scintigrafie osoasa

43. In cazul unei bolnave de 70 ani, cu fractura de membru inferior imobilizata in aparat gipsat,
care din urmatoarele interventii vor fi aplicate de asistenta medicala?
a. intoarce bolnava din 2 in 2 ore in decubit lateral drept sau stang, dorsal sau ventral
b. ajuta la schimbarea pozitiei si protejarea reliefurilor dure, la ingrijirea pielii, a tegumentelor
c. intoarce bolnavul din 30 minute in 30 minute

44.Care din urmatoarele semne releva aparitia unor complicatii infectioase sub aparatul gipsat ?
a. edemul , impotenta functionala si cianoza degetelor

132
b. senzatia de fierbinteala a anumitor zone sub gips si miros neplacut
c. impotenta functionala si parestezii ale degetelor

45 In timpul mobilizarii active asistenta va urmari daca pacientul:


a. executa miscarile permise
b. este ajutat de apartinatori
c. efectueaza 10 miscari in 8 ore

46. Imobilizarea la pat, predispune pacientul la urmatoarele complicatii, cu exceptia:


a. greturi si varsaturi
b. escare
c. anchiloze

47. Care este prima masura luata de asistenta in cazul unui politraumatism prin accident de
circulatie, cu dispnee si o plaga care sangereaza la nivelul gambei drepte:
a. hemostaza provizorie prin pansament compresiv
b. examinarea permeabilitatii cailor respiratorii superioare
c. masurarea pulsului si TA
d. punerea unui garou in 1/3 medie a coapsei drepte

48. Care din urmatoarele probleme vor face parte din planul de ingrijire intocmit de asistenta
unui pacient imobilizat la pat cu o afectiune locomotorie:
a. potential de complicatii
b. deficit de autoingrijire
c. discomfort
d. durere

49. Care din urmatoarele obiective vizeaza educatia pacientului pentru prevenirea afectiunilor
locomotorii:
a. pozitionarea corecta in timpul unei activitati
b. evitarea ortostatismului prelungit
c. respectarea unei alimentatii echilibrate
d. evitarea sedentarismului

50. Din planul de ingrijire a unui pacient cu bursita fac parte urmatoarele interventii:
a. repausul regiunii
b. observarea unor semne legate de limitarea miscarilor
c. captarea varsaturilor pe 24 h
d. masaj al regiunii

51. Respiratia paradoxala este caracteristica:


a. traumatismelor cranio-cerebrale
b. insuficientei cardio-respiratorii
c. traumatismelor toracice cu volet costal
d. astm bronsic

133
52. Diagnosticul de entorsa se pune pe urmatoarele semne:
a. durere, tumefactie, impotenta funtionala la nivelul articulatiilor afectate
b. impotenta functionala, miscari anormale ale articulatiei afectate + creptatii osoase
c. durere, echimoza, pozitie anormala a segmentelor osoase afectate

53. Impotenta functionala in cazul unor plagi muscate de la nivelul membrelor se datoreaza:
a. lipsei de continuitate a pielii
b. introducerii in plaga a virusului rabiei prin muscatura de animale bolnave
c. scoaterii din functiune din cauza plagilor a unor mase musculare, distrugerea unor nervi,
tendoane sau a integritatii osoase.

54. Care este ordinea corecta in acordarea primului ajutor in cazul unor plagi cu sangerare mare:
a. scoaterea accidentatului din mediu, oprirea provizorie a hemoragiei, aplicarea unui pansament
protector, transportarea intr-un serviciu chirurgical pentru a aplica tratamentul definitiv al plagii
b. toaleta plagii, antialgice, pansament , transportul la spital pentru antitetanos
c. scoaterea accidentatului din mediu, antialergice, toaleta plagii +pansament compresiv,
administrarea unui antibiotic cu spectru larg , transport la spital

55. Principiile care stau la baza unui bun pansament sunt urmatoarele :
a. sa acopere complet plaga, sa o izoleze de mediul inconjurator, sa fie steril, bandajul care
fixeaza pansamentul sa fie elastic, suficient de bine strans dar fara sa produca constrictie
b. pansamentul sa fie steril sa depaseasca cu minimum 2 cm marginile plagii, sa fie acoperit de
tifon, care poate fi nesteril dar infasarea trebuie sa cuprinda neaparat articulatia cea mai apropiata
c. inainte de a se pune pansamentul steril trebuie sa se spele plaga, apoi se usuca cu un tampon
de vata steril ce se arunca, dupa care se pune alta vata sterila de forma dreptunghiulara.
Pansamentul va fi suficient de strans de un bandaj pentru a opri si sangerarea.

56. Primul ajutor in fracturi se acorda in urmatoarea ordine:


a. imobilizarea provizorie, administrarea de antialgice, transportul la spital
b. administrarea de antialgice, transportul la spital, imobilizare in aparat gipsat
c. administrarea de antialgice, reducerea fracturii , imobilizare provizorie, transport la spital

57. Contuzia se caracterizeaza prin:


a. leziuni tisulare
b. integritatea tegumentelor
c. hemoragie externa

58.Plagile cu leziuni ale arterelor se caracterizeaza prin:


a. hemoragie externa cu sange rosu cu caracter pulsatil
b. hemoragie externa cu sange negricios care curge continuu
c. suprainfectie cu germeni patogeni

59. Care din semnele de mai jos nu sunt specifice unei luxatii:
a. durere, deformarea regiunii, echimoza si hematomul
b. durerea, impotenta functionala, edemul si echimoza
c. tumefactie, impotenta functionala, atitudine vicioasa

134
d.durere vie, impotenta functionala , crepitatii osoase

60. Imobilizarea prelungita a unei fracturi are urmatoarele consecinte:


a. hipertrofie musculara
b. redoare musculara
c. escare de decubit
d. hipotrofie musculara

61. Profilaxia plagilor tetanigene se face:


a. toaleta plagii cu apa oxigenata, antibioterapie de preferinta penicilina, 7-10 zile imunizare
active cu anatoxina antitetanica si imunizare pasiva cu ser antitetanic la persoanele neimunizate
in prealabil
b. toaleta plagii cu apa oxigenata, anatoxina antitetanica la persoanele imunizate in prealabil
c. toaleta plagii, antibioterapie de preferinta penicilina sau la persoanele alergice, ampicilina sau
tetraciclina

62. Calusul vicios se produce atunci cand:


a. fractura nu a fost redusa corect
b. cand in focarul de fractura s-a produs o infectie
c. la persoanele adulte

63. O pata vinetie bine determinata pe tegumente aparuta la 2-3 zile de la un traumatism este data
de:
a. un hematom supraaponevrotic
b. echimoza
c. un hematom subaponevrotic
d. un serom

64. Care din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si prin extensie
continua si este nevoie de reducere chirurgicala:
a. fractura de rotula
b. fractura de humerus
c. fractura extremitatii distale a radiusului
d. fracturile de olecran

135
BAREM MODULUL 32: ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

ADEVARAT / FALS

NR INTREBARE RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA


1. F S. Daschievici- 369
Chirurgie 2007
2. F S. Daschievici- 308
Chirurgie 2007
3. A S. Daschievici- 320
Chirurgie 2007
4. F S. Daschievici- 312
Chirurgie 2007
5. A F. Chiru- Ingrijirea omului 72
bolnav si a omului sanatos
6. F S. Daschievici- 369
Chirurgie 2007
7. F F. Chiru- Ingrijirea omului 75
bolnav si a omului sanatos
8. F S. Daschievici- 768
Chirurgie 2007
9. F S. Daschievici- 770
Chirurgie 2007
10. F S. Daschievici- 770
Chirurgie 2007

Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloana B

1.
NR INTREBARE RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
1. b S. Daschievici- 488
Chirurgie 2007
2. a S. Daschievici- 487
Chirurgie 2007
3. d S. Daschievici- 399
Chirurgie 2007
4. c S. Daschievici- 369
Chirurgie 2007
5. e S. Daschievici- 499
Chirurgie 2007
2.
NR INTREBARE RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA

136
1. c S. Daschievici- 732
Chirurgie 2007
2. a S. Daschievici- 729
Chirurgie 2007
3. b S. Daschievici- 752
Chirurgie 2007
4. d S. Daschievici- 370-371
Chirurgie 2007
5. e S. Daschievici- 728
Chirurgie 2007

3.
NR INTREBARE RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
1. d S. Daschievici- 754
Chirurgie 2007
2. c S. Daschievici- 753
Chirurgie 2007
3. b S. Daschievici- 731
Chirurgie 2007
4. a S. Daschievici- 317
Chirurgie 2007
5. e S. Daschievici- 51
Chirurgie 2007

4.
NR INTREBARE RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
1. c S. Daschievici- 212
Chirurgie 2007
2. a S. Daschievici- 379
Chirurgie 2007
3. b S. Daschievici- 364
Chirurgie 2007
4. d S. Daschievici- 365
Chirurgie 2007
5. e L. Titirca Urgente medico- 350
chirurgicale

5.
NR INTREBARE RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
1. d L. Titirca Urgente medico- 350
chirurgicale
2. b L. Titirca Urgente medico- 312
chirurgicale
3. a L. Titirca Urgente medico- 264
chirurgicale
4. c L. Titirca Urgente medico- 312

137
chirurgicale
5. e L. Titirca Urgente medico- 283
chirurgicale

6.
NR INTREBARE RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
1. c L. Titirca Urgente medico- 290
chirurgicale
2. e L. Titirca Urgente medico- 291
chirurgicale
3. a L. Titirca Urgente medico- 291
chirurgicale
4. b L. Titirca Urgente medico- 290
chirurgicale
5. d L. Titirca Urgente medico- 293
chirurgicale

7.
NR INTREBARE RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
1. a S. Daschievici- 399
Chirurgie 2007
2. c S. Daschievici- 401
Chirurgie 2007
3. b S. Daschievici- 453
Chirurgie 2007
4. d S. Daschievici- 402
Chirurgie 2007
5. e L. Titirca Urgente medico- 280
chirurgicale

8.
NR INTREBARE RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
1. a Mozes- Tehnica ingrijirii 1129
bolnavului
2. e Mozes- Tehnica ingrijirii 1129
bolnavului
3. d Mozes- Tehnica ingrijirii 1129
bolnavului
4. b Mozes- Tehnica ingrijirii 1129
bolnavului
5. c Mozes- Tehnica ingrijirii 118-119
bolnavului

9.
NR INTREBARE RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA

138
1. b S. Daschievici- 745
Chirurgie 2007
2. a S. Daschievici- 750
Chirurgie 2007
3. d S. Daschievici- 751
Chirurgie 2007
4. c S. Daschievici- 752
Chirurgie 2007
5. e S. Daschievici- 752
Chirurgie 2007

10.
NR INTREBARE RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
1. c S. Daschievici- 758
Chirurgie 2007
2. b S. Daschievici- 763
Chirurgie 2007
3. a S. Daschievici- 764
Chirurgie 2007
4. d S. Daschievici- 619
Chirurgie 2007
5. e S. Daschievici- 618
Chirurgie 2007

Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos:

NR INTREBARE RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA


1 c S. Daschievici 364
Chirurgie-2007
2 a S. Daschievici 365
Chirurgie-2007
3 b S. Daschievici 365
Chirurgie-2007
4 c S. Daschievici 376
Chirurgie-2007
5 a S. Daschievici 369
Chirurgie-2007
6 c S. Daschievici 373
Chirurgie-2007
7 a S. Daschievici 369
Chirurgie-2007
8 c S. Daschievici 369
Chirurgie-2007
9 b S. Daschievici 370

139
Chirurgie-2007
10 c S. Daschievici 376
Chirurgie-2007
11 c S. Daschievici 305
Chirurgie-2007
12 b S. Daschievici 303
Chirurgie-2007
13 c S. Daschievici 309
Chirurgie-2007
14 c S. Daschievici 317
Chirurgie-2007
15 b S. Daschievici 379
Chirurgie-2007
16 a,b S. Daschievici 362
Chirurgie-2007
17 a.b S. Daschievici 363
Chirurgie-2007
18 a,c S. Daschievici 363
Chirurgie-2007
19 a,b S. Daschievici 364
Chirurgie-2007
20 a,b S. Daschievici 365
Chirurgie-2007
21 a S. Daschievici 370
Chirurgie-2007
22 a,b S. Daschievici 371
Chirurgie-2007
23 a,b S. Daschievici 374
Chirurgie-2007
24 a,b S. Daschievici 374
Chirurgie-2007
25 a S. Daschievici 374
Chirurgie-2007
26 a Mozes Tehnica ingrijirii 1131
bolnavului
27 a si c L. Titirca- 18
Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii
medicali
28 a,b,d C. Borundel- Manual de 916
Medicina interna pentru cadre
medii
29 a,c L. Titirca- 20
Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii
medicali

140
30 c L. Titirca- 22
Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii
medicali
31 a,b,c L. Titirca- 29
Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii
medicali
32 c L. Titirca- 18
Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii
medicali
33 c S. Daschievici 359
Chirurgie-2007
34 a,b L. Titirca- 22
Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii
medicali
35 c L. Titirca- 367
Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii
medicali
36 c S. Daschievici 763
Chirurgie-2007
37 c S. Daschievici 760
Chirurgie-2007
38 d L. Titirca- 25
Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii
medicali
39 a,c L. Titirca- 25
Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii
medicali
40 a,b,c L. Titirca- 28
Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii
medicali
41 b,d L. Titirca- 321
Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii
medicali
42 c C. Borundel- Manual de 137
Medicina interna pentru cadre
medii
43 b C. Borundel- Manual de 921

141
Medicina interna pentru cadre
medii
44 b L. Titirca- 25
Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii
medicali
45 a L. Titirca- 25
Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii
medicali
46 a C. Borundel- Manual de 918
Medicina interna pentru cadre
medii
47 b L. Titirca- 19
Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii
medicali
48 a,b,c,d L. Titirca- 22
Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii
medicali
49 a,b,c,d L. Titirca- 8
Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii
medicali
50 a,b L. Titirca- 20
Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii
medicali
51 c S. Daschievici- Chirurgie 752
52 a S. Daschievici- Chirurgie 363
53 c S. Daschievici- Chirurgie 304
54 a S. Daschievici- Chirurgie 307
55 a S. Daschievici- Chirurgie 310
56 a S. Daschievici- Chirurgie 374
57 a si b S. Daschievici- Chirurgie 357
58 a S. Daschievici- Chirurgie 361
59 d S. Daschievici- Chirurgie 365
60 b si d S. Daschievici- Chirurgie 379
61 a S. Daschievici- Chirurgie 29
62 a, c S. Daschievici- Chirurgie 373
63 c S. Daschievici- Chirurgie 380
64 d S. Daschievici- Chirurgie 386

142
MODULUL 35: BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC

Notati cu ADEVARAT sau FALS enunturile de mai jos:

1. Izvorul de infectie il constituie organismele vii (om, animale, artropode) in care patrunde
agentul patogen si se multiplica, eliminandu-se pe diferite cai.
2. Perioada de incubatie in scarlatina este de 10-14 zile.
3. Pentru pacientul cu varicela, asistentul medical isi propune urmatoarele interventii:
- igiena tegumentelor cu apa alcoolizata
- baie numai dupa caderea crustelor
- alcool mentolat, talc pentru combaterea pruritului
- igiena cavitatii bucale cu ceai de musetel, badijonari cu stamicin, vitanina A
- educarea pacientului sa nu se scarpine
- supravegherea pentru a depista semnele vreunei complicatii
4. Masca Filatov (facies palmuit) si semnul Grozovici-Pastia sunt caracteristice pentru
rubeola.
5. In scarlatina tratamentul etiologic se face cu penicilina, eritromicina.
6. Manifestarile de dependenta in toxiinfectiile alimentare apar dupa o incubatie de:
- 12-36 ore- salmonelle
- 1-4 ore-stafilococ
cu greata, varsaturi, scaune diareice , lipotimii, febra, hipotensiune arteriala pana la colaps, soc
infectios
7. Eruptia in rubeola se caracterizeaza prin aparitia de maculo papule ce evolueaza spre
vezicule cu lichid clar, continutul vezicular se tulbura apoi se ombilicheaza, se transforma
in cruste care cad la aproximativ 10 zile de la aparitie.
8. Sindromul de inunodeficienta acuta dobandita (SIDA) constituie partea finala a infectiei
cu HIV caracterizata prin: depresie imuna majora, dezvoltarea infectiilor oportuniste, a
tumorilor, afectarea SNC.
9. Orhita urliana este o localizare a infectiei cu virusul rubeolic
10. Regimul igienico-dietetic in hepatita virala acuta consta in; la inceput dieta hidrica apoi
va cuprinde alimente usor digerabile care sa asigure un suport suficient de glucide si de
aminoacizi.

Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloana B


1.
A B
1. Angina streptococica a. 10-11 zile
2.Perioada de incubatie in rujeola b. scarlatina
3.Masca Filatov c. penicilina
4.Streptococ hemolitic grup A d. hiperpigmentare liniara la nivelul pliurilor
cotului
5.Semn Pastia-Grozovici f. e. angina streptococica

143
2.
A B
1. Rubeola a. varicela
2. Febra+catar oculo nazal+ adenopatie b. varsaturi, colici abdominale, scaune diareice,
muco-sanguinolente
3. Eruptie pruriginoasa c. efect teratogen asupra produsului de conceptie
4.Dizenterie d. tetanos
5. Risus sardonicus g. e. rubeola

3.
A B
1. Difterie a. scarlatina
2. R. Dick b. R. Schick
3. IDR la PPD c. se utilizeaza pentru diagnosticul tuberculozei
4. R. Widal d. punerea in evidenta a anticorpilor specifici
5. Examene serologice h. e. febra tifoida

4.
A B
1. Raze ultraviolete a. masura ce se ia pentru a evita transmiterea
infectiilor pe cale digestiva
2. Controlul bacteriologic b. dezinfectarea termometrelor
(coprocultura) periodic la personalul ce
lucreza la instalatiile centrale de apa
3. Cloramina 0,5 % c. metoda de dezinfectare a aerului
4. Imunizare activa d. seruri, imunoglobuline
5. Imunizare pasiva i. e. vaccin , profilaxie

5.
A B
1. Seroprofilaxie a. toxiinfectie alimentara
2. Produse alimentare intens b. hepatita A
contaminate cu bacterii sau toxinele
acestora
3. Cale de transmitere digestiva c. utilizarea serurilor in scop profilactic
4. Icter d. test imunoenzimatic
5. Test Elisa e. coloratia galbena a tegumentelor si a sclerelor

6.
A B
1. Semnul Koplik a. meningococ
2. Meningita cerebrospinala b. recoltare a maduvei osoase de la nivelul
sternului in portiunea de unire a doua treimi
superior cu o treime inferior

144
3. Medulocultura c.rujeola
4. Hidrazida acidului izonicotinic (HIN) d. Mycobacterium tuberculosis
5.B.C.G. j. e. bacilul Calmette-Guerin

Marcati cu x raspunsul corect:

1. Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea de:


a. penicilina
b.tetraciclina si cloramfenicol
c. doxicilina

2. Scarlatina este o boala infectioasa produsa de:


a. streptococul beta-hemolitic din grupa A
b.stafilococul auriu
c. streptococul alfa hemolitic din grupa B

3. Eruptia in scarlatina este:


a. micropapuloasa, aspra la pipait
b.micropapuloasa, catifelata la pipait
c. veziculara

4. Pentru scarlatina distinctiv este semnul:


a. Grozovici Pastia, cu elemente purpurice dispuse linear la nivelul plicei cotului si inghinal
b.Koplik puncte mici albe inconjurate de o mica areola rosu-aprins, localizate pe mucoasa
bucala opusa celui de-al doilea molar
c. Masca Filatov, semnul Pastia si ciclul lingual

5. Angina rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi, respectand fata, va sugereaza:


a. varicela
b.rujeola
c. scarlatina

6. In rujeola, perioada de incubatie dureaza:


a. 3-6 zile
b.8-11 zile
c. 14-21 zile

7. Evolutia eruptiei in rujeola:


a. da descuamatie furfuracee precoce, in lambouri tardive
b.nu lasa urme
c. da pigmentare cafenie si descuamatie foarte fina

8. Importanta rubeolei este data de :


a.efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii congenitale
b.complicatiile toxice, septice postinfectioase

145
c.evolutia asimptomatica

9. Eruptia in rubeola are urmatoarele caracteristici:


a.macule mici de culoare roz, fara tendinta la confluare
b.micropapuloasa, pe fond congestiv
c.maculopapuloasa, cu tendinte la confluare

10. Incubatia in rubeola dureaza :


a.2-3 sapatamani
b.1-2 saptamani
c.1 saptamana

11. Febra + catar respirator + adenopatie sunt simptome care sugereaza :


a.rujeola
b.rubeola
c.scarlatina

12. Eruptia este pruriginoasa in :


a. scarlatina
b. rubeola
c. varicela

13. Parotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de :


a. oreion
b. varsat
c. pojar

14. Tabloul clinic cu varsaturi, colici abdominale, scaune diareice, defineste :


a. hepatita acuta virala
b. toxiinfectia alimentare
c. scarlatina

15. Scaune numeroase, mucopiosanguinolente, tenesme si uneori febra, stare toxica, subliniaza
sindromul clinic din :
a. tetanos
b. dizenterie
c. hepatita virala

16.Calea de transmitere a dizenteriei este :


a. aerogena
b. fecal-orala
c. parenterala

17. Rolul principal in transmiterea dizenteriei il au :


a. contaminarea hainelor
b. mainile murdare

146
c. mustele

18. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii cu :
a. anatoxina tetanica
b. verorab
c. anatoxina difterica

19. Debutul, de obicei lent, cu trismus precedat uneori de tresariri musculare la nivelul plagii
este semn patognomonic pentru:
a. scarlatina
b. tetanos
c. dizenterie

20. Rasul sardonic apare in:


a. scarlatina
b. rujeola
c. tetanos

21. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin:


a. febra moderata, catar (nazal, bronsic, ocular), enentem
b. catar nazal, febra inalta, diaree
c. febra+catar+semnul koplick

22. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin:


a. cresterea mare a febrei
b. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile
c. eruptie micropapuloasa cu fond congestiv, aspra la pipait

23.Patognomonic pentru rujeola este:


a. semnul Barsieri
b.semnul Koplick
c. catar ocular, nazo-bronsic

24. Rujeola eruptiva :


a. este insotita de prurit
b. nu este insotita de prurit
c. nu produce prurit

25. Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie sunt :


a. febra, frisoane, tahipnee
b. greturi, varsaturi, dureri abdominale
c. apatie, imobilitate

26. Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza :


a. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii
b. reechilibrarea hidro-electrolitica

147
c. imobilizarea pacientului in perioada eruptiva

27. Problemele pacientului cu rujeola pot fi :


a. dispnee cu polipnee cauzata de febra
b. potential de deficit de lichide legat de varsaturi, transpiratii
c. hipotermie

28. Rubeola este o boala :


a. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil, cu adenopatii, eruptie micropapuloasa fugace si
febra inconstanta
b. cu izolare la domiciliu
c. cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital

29. Alaturi de eruptie, un alt simptom cardinal in rubeola este :


a. poliadenopatia
b. uneori splenomegalie
c.ciclul lingual

30. Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome :


a. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav
b. frison, febra (pina la 39 de grade) junghi toracic
c. in zilele premergatoare, exista adeseori o discreta infectie rinofarigiana

31. Antibioticul de electie, in tratamentul pneumoniei pneumococice este :


a. tetraciclina
b. penicilina G
c. ampicilina

32. Dupa ce a fost izolat la domiciliu un copil cu varicela poate intra in colectivitate:
a. dupa ce febra a scazut la 37,60C
b. dupa ce a terminat tratamentul cu antibiotice
c. cand toate elementele de pe piele au cruste
d. cand pielea este curata, intacta si au cazut toate crustele

33. Care sunt cele 3 elemente care trebuie sa fie prezente pentru producerea unei infectii :
a. calea de transmitere
b. gazda receptiva
c. temperatura adecvata
d. sursa de infectie

34. Varicela are acelasi agent etiologic cu :


a. rubeola
b. zona zooster
c. rujeola
d. parotidita epidemica

148
35. Pentru ameliorarea pruritului, in cazul imbolnavirii de varicela, se va folosi :
a. ceaiul de musetel
b. alcool iodat
c. alcool mentolat
d. pudra de talc cu mentol

36. Cand ingrijim un pacient cu meningita, cea mai potrivita interventie de ingrijire-nursing este :
a. asigurarea unui mediu linistit, cu lumina putina, corect hidratati
b. efectuarea de exercitii pasive ale membrelor inferioare
c. aplicatii calde in regiunea occipitala si a spatelui

37.In cazul pacientilor cu toxiinfectie alimentara o problema prioritara este formulata astfel :
a. deshidratare cu dereglari hidroelectrolitice din cauza varsaturilor, diareei
b. durere la inghitit alimente solide
c. nerespectarea regimului alimentar impus

38. Transmiterea infectiilor pe calea aeriana se face :


a. prin coloane de aer
b. prin picaturile lui Pflgge
c. prin mainile murdare duse la gura

39. Pentru a se stabili diagnosticul bolilor infectioase se vor obtine o serie de date :
a. epidemiologice
b. clinice
c. de laborator

40. Calea de transmitere in bolile infectioase poate fi :


a. directa
b. mixta
c. indirecta

41. Hepatita virala A (HAV) se transmite pe cale :


a. fecal-orala
b.contact sexual
c.parenterala

42. Hepatita cronica survine in proportie de :


a. 30% dupa hepatita virala de tip A
b. 40-50% dupa hepatita de tip C
c. 60% dupa hepatita de tip E

43. Essentiale, Metaspar, Aspatofort, Silimarina sunt medicamente cu efect :


a. laxativ
b. hepatoprotector
c. antialgic

149
44. Incubatia in hepatita B este de :
a. 2-6 saptamani
b. 1 - 6 saptamani
c. 2-23 saptamani

45. Virusul hepatitei B este prezent :


a. in saliva, lichidul seminal si sange
b. pe tegumente
c. pe regiunile paroase

46. Cunoasterea profilului imun al bolnavului se realizeaza prin determinarea :


a.hemoleucogramei
b.ionogramei
c. imunoglobulinelor

47. Pentru scaderea amoniemiei, se administreaza in perfuzie lenta, intravenoasa, solutii care
contin :
a. arginina, sorbitol
b. insulina
c. aminoacizi

48. Starea confuzionala, delirul si halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa caracterizeaza :


a. coma de gr.I
b. coma de gr.II
c. coma de gr. IV

49. Dupa diminuarea icterului, pentru inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui flux biliar
crescut se pot administra :
a. sedative
b. coleretice
c. antibiotice

50. In perioada de ascensiune a icterului este indicat in toate cazurile :


a. repausul
b. consumul de lipide de origine animala
c. consumul de sucuri carbogazoase

150
BAREM MODULUL 35: BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC

Notati cu ADEVARAT sau FALS enunturile de mai jos:

ntrebarea Rezolvarea Bibliografia Pagina


L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor
1 A de catre asistentii medicali 253
2 F L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor
de catre asistentii medicali 277
3 A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor 280
de catre asistentii medicali
4 F L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor 278
de catre asistentii medicali
5 A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor 279
de catre asistentii medicali
6 A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor 285
de catre asistentii medicali
7 F L. Rogozea- Ingrijirea pacientilor 68
vol III
8 A L. Rogozea- Ingrijirea pacientilor 73
vol III
9 F L. Rogozea- Ingrijirea pacientilor 79
vol III
10 A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor 291
de catre asistentii medicali

Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloana B


1.
NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREB
ARE
1. c F. Caruntu- Vademecum de boli infectioase 88
2. a L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de 281
catre asistentii medicali
3. b L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de 278
catre asistentii medicali
4. e F. Caruntu- Vademecum de boli infectioase 88
5. d L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de 278
catre asistentii medicali

2.
NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE
1. c F. Caruntu- Vademecum de boli infectioase 335

151
2. e F. Caruntu- Vademecum de boli infectioase 335
3. a F. Caruntu- Vademecum de boli infectioase 338
4. b L. Titirca- Ingrijiri special acordate 284
pacientilor de catre asistentii medicali
5. d M. Voiculescu- Boli infectioase vol II 576

3.
NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE
1. b L. Titirca- Ingrijiri special acordate 262
pacientilor de catre asistentii medicali
2. a L. Titirca- Ingrijiri special acordate 262
pacientilor de catre asistentii medicali
3. c L. Titirca- Ingrijiri special acordate 263
pacientilor de catre asistentii medicali
4. e L. Titirca- Ingrijiri special acordate 262
pacientilor de catre asistentii medicali
5. d L. Titirca- Ingrijiri special acordate 262
pacientilor de catre asistentii medicali

4.
NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE
1. c L. Titirca- Ingrijiri special acordate 266
pacientilor de catre asistentii medicali
2. a L. Titirca- Ingrijiri special acordate 266
pacientilor de catre asistentii medicali
3. b L. Titirca- Ingrijiri special acordate 267
pacientilor de catre asistentii medicali
4. e L. Titirca- Ingrijiri special acordate 268
pacientilor de catre asistentii medicali
5. d L. Titirca- Ingrijiri special acordate 268
pacientilor de catre asistentii medicali

5.
NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE
1. c L. Titirca- Ingrijiri special acordate 271
pacientilor de catre asistentii medicali
2. a L. Titirca- Ingrijiri special acordate 284
pacientilor de catre asistentii medicali
3. b L. Titirca- Ingrijiri special acordate 286
pacientilor de catre asistentii medicali
4. e L. Titirca- Ingrijiri special acordate 288
pacientilor de catre asistentii medicali
5. d L. Titirca- Ingrijiri special acordate 288

152
pacientilor de catre asistentii medicali

6.
NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE
1. c F. Caruntu- Vademecum de boli 334
infectioase
2. a Gh. Dimache si D. Panaitescu - 115
Bacteriologie, virusologie si
parazitologie medicala
3. b Gh. Dimache si D. Panaitescu - 135
Bacteriologie, virusologie si
parazitologie medicala
4. d Gh. Dimache si D. Panaitescu - 162
Bacteriologie, virusologie si
parazitologie medicala
5. e Gh. Dimache si D. Panaitescu - 164
Bacteriologie, virusologie si
parazitologie medicala

Marcati cu x raspunsul corect

NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA


INTREBARE
1 a F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
2 a L. Titirca- 277
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
3 a L. Titirca- 278
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
4 c L. Titirca- 278
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
5 c L. Titirca- 278
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
6 b L. Titirca- 281
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
7 c F. Caruntu- Vademecum de boli 334
infectioase
8 a F. Caruntu- Vademecum de boli 335
infectioase

153
9 a F. Caruntu- Vademecum de boli 335
infectioase
10 a F. Caruntu- Vademecum de boli 335
infectioase
11 b F. Caruntu- Vademecum de boli 335
infectioase
12 c F. Caruntu- Vademecum de boli 338
infectioase
13 a F. Caruntu- Vademecum de boli 176
infectioase
14 b L. Titirca- 284
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
15 b M. Voiculescu- Boli infectioase 477
vol II
16 b M. Voiculescu- Boli infectioase 481
vol II

17 b M. Voiculescu- Boli infectioase 481


vol II
18 a M. Voiculescu- Boli infectioase 572
vol II
19 b M. Voiculescu- Boli infectioase 576
vol II
20 c M. Voiculescu- Boli infectioase 576
vol II
21 a,c L. Titirca- 281
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
22 a,b L. Titirca- 281
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
23 b L. Titirca- 281
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
24 b,c L. Titirca- 281
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
25 a,b L. Titirca- 281
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
26 a,b L. Titirca- 282
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
27 a,b L. Titirca- 281
Ingrijiri special acordate pacientilor de

154
catre asistentii medicali
28 a,b F. Caruntu- Vademecum de boli 335
infectioase
29 a,b F. Caruntu- Vademecum de boli 335
infectioase
30 b,c L. Titirca- 43
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
31 b F. Caruntu- Vademecum de boli 131
infectioase
32 d L. Titirca- 280
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
33 a,b si d L. Titirca- 253
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
34 b L. Titirca- 280
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
35 c si d L. Titirca- 280
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali

36 a F. Caruntu- Vademecum de boli 297


infectioase
37 a L. Titirca- 285
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
38 a,b si c L. Titirca- 266
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
39 a,b,c L. Titirca- 257
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
40 a,c L. Titirca- 245
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
41 a C. Bocarnea -Boli infectioase si 167
epidemiologie-
42 b C. Bocarnea -Boli infectioase si 173
epidemiologie
43 b C. Bocarnea -Boli infectioase si 175
epidemiologie
44 b C. Bocarnea -Boli infectioase si 169
epidemiologie
45 a C. Bocarnea -Boli infectioase si 169

155
epidemiologie
46 c C. Bocarnea -Boli infectioase si 173
epidemiologie
47 a C. Bocarnea -Boli infectioase si 175
epidemiologie-
48 b C. Bocarnea -Boli infectioase si 172
epidemiologie
49 b C. Bocarnea -Boli infectioase si 174
epidemiologie
50 a C. Bocarnea -Boli infectioase si 174
epidemiologie

156
MODUL 37/ANUL II BOLI METABOLICE, DE NUTRITIE SI NURSING SPECIFIC

Diabetul zaharat.
A. Indicati daca urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false. Notati cu A sau F
afirmatiile urmatoare
1. Diabetul zaharat primar se clasifica in diabet zaharat de tip I si diabet zaharat de tip II.
2. Poliuria, polidipsia, polifagia sunt principalele manifestari de dependenta din diabetul
zaharat.
3. Retinopatia diabetica este o complicatie acuta a diabetului zaharat.
4. Coma hipoglicemica si coma hiperglicemica sunt complicatii acute ale diabetului zaharat.
5.Alternarea locurilor de electie in administrarea insulinei prin injectie subcutanata previne
lipodistrofia.
6.Pacientul cu tratament insulinic se poate alimenta dupa preferinte, dupa administrarea
insulinei.
7. Testul tolerantei la glucoza pe cale orala se realizeaza dupa administrarea a 75 de gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
8.In diabetul zaharat de tip I, insulina ordinara se administreaza prin injectie subcutanata cu
15-30 de minute inainte de masa.
9.Cetonuria este expresia aparitiei glucozei in urina.
10.Cetonuria este expresia aparitiei corpilor cetonici in sange.

B. Asociati elementele din prima coloana cu cele din a doua coloana:

1. Glicemia A 150 ml din urina emisa in 24 de ore


2 Testul tolerantei la glucoza pe cale B 2 ml sange venos intr-o eprubeta cu 4
orala mg florura de sodium, sau cu sistemul
vacutainer
3 Rezerva alcalina C Se administreaza pacientului timp de
trei zile, in alimentatie o cantitate fixa
de glucide, se recolteaza zilnic urina
din 24 de ore si sange pentru dozarea
glucozei, se face media glicozuriei pe
cele 3 zile si se scade din cantitatea de
glucide administrate in 24 de ore.
4 Glicozuria D Sange venos dupa administrarea de 75
gr. glucoza pulvis dizolvata in 200 ml
de apa.
5 Toleranta la glucide E Sange venos pe heparina sau cu
sistemul vacutainer

1. Zaharul, fructele uscate, strugurii, A Alimente permise cantarite in regimul


prunele alimentar din DZ
2 Painea, cartofii, pastele fainoase B Alimente interzise in regimul
alimentar din DZ

157
3 Pestele, ouale, carnea C Coma hiperglicemica
4 Insulina D Coma hipoglicemica
5 Solutie glucozata hipertona 10-20% E Alimente permise necantarite in
regimul alimentar din DZ

C. Incercuiti raspunsurile corecte

MEDICINA INTERNA
1.Diabetul zaharat poate fi definit ca o dereglare:
a) acut;
b) cronic;
c) mixt.

2.Etiologia, greu de stabilit, a diabetului include factori:


a) ereditari;
b) de mediu;
c) numai a i b;
d) hormonali.

3.Diabetul zaharat prezint urmtoarea triad simptomatic:


a) polifagie, obezitate, hiperlipidemie;
b) polipnee, poliurie, tahicardie;
c) polifagie, polidipsie, poliurie.

4.Diabetul zaharat se caracterizeaz prin:


a) afectarea metabolismului bazai;
b) hiperglicemie i glicozurie;
c) creterea lipidelor in sange.

5.Tipurile de diabet zaharat sunt:


a) diabet esenial i neesenial;
b) diabet insulinodependent i diabet insulinoindependent;
c) diabet major i diabet minor.

6.Dintre complicaiile diabetului cea mai important este:


a) obezitatea;
b) deshidratarea;
c) angiopatia diabetic.

7.Din punct de vedere clinic deosebim:


a) diabet zaharat de tip juvenil (intre 0-20 ani);
b) diabet zaharat de tip adult (de maturitate);
c) diabet zaharat numai de tip adult (intre 22-30 ani).

8.Preparatele insulinice pot fii in raport cu dinamica aciunii lor insuline:

158
a) cu aciune rapid (scurt);
b) lente;
c) intermediare;
d) premixte.

9.Insulina cristalin are aciune:


a) intermediar;
b) lent;
c) rapid.

10.Insulinele lente, cele care intr in aciune in 90-120 minute, au o durat a efectului de:
a) 10 h;
b) 24 h;
c) 5 h.

11.Reactia hipoglicemica tardiva, dupa absorbtia glucidelor concentrate este insotita de senzatia
de:
a) satietate
b) foame imperioasa
c) sete

12.Glicemia postprandiala poate atinge in mod obisnuit valori intre:


a) 60-80 mg/dl
b) 130-140 mg/dl
c) 210-230 mg/dl

13.Tabloul clinic in diabetul zaharat se caracterizeaza prin:


a) crestere in greutate
b) astenie
c) prurit vulvar

14.Tabloul clinic in diabetul zaharat se caracterizeaza prin:


a) arterita
b) anurie
c) infectii cutanate rebele la tratament

15.Coma umeda ce apare la un diabet este coma:


a) acido-cetozica
b) hipoglicemica
c) hiperosmolara

16.Coma diabetic hiperosmolara se caracterizeaza prin:


a) respiratie Cheyne-Stockes
b) halena uremica
c) glicozurie

159
17.Coma diabetica hiperosmolara se caracterizeaza prin:
a) corpi cetonici
b) hipoglicemie
c) hiperglicemie

18.Coma hipoglicemica se caracterizeaza prin:


a) inapetenta selectiva
b) transpiratii profuze
c) tahilalie

19.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu:


a) izoniazida
b) iodura de potasiu
c) insulina

20.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu:


a) tavegyl
b) tolbutamid
c) trasylol

21.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu:


a) maninil
b) manitol
c) marisang

22.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu:


a) meguan
b) metaspar
c) mecopar

23.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu:


a) bixtonim
b) bronhodilatin
c) buformin

NURSING
24. Glicoreglarea reprezint echilibrul mecanismelor hipo- i hiperglicemiante. Factorii
hiperglicemiani sunt:
a) tiroxina, ACTH, cortizonul, glucagonul;
b) insulina, ACTH, cortizonul;
c) ACTH, cortizon.

25. Semnele de recunoatere a comei hiperglicemice sunt:


a) tremurturi, piele uscat;
b) piele uscat, tremurturi, greuri, vrsturi;

160
c) greuri, vrsturi, piele uscat, instalare lent.

26.Pacientul cu diabet zaharat este o persoan care necesit:


a) ntreruperea activitii profesionale;
b) desfurarea activitii respectnd indicaiile de regim i tratament;
c) nu are restricii privind efortul fizic.

27.n diabetul zaharat insulinodependent doza de insulin/24 h se stabilete n funcie de


glicozuria exprimat n grame astfel:
a) 1 UI la 3 g glicozurie/zi;
b) 2 UI la 1 g glicozurie/zi;
c) 1 UI la 2 g glicozurie/zi.

28. Care tip de insulina se poate administra prin injecii subcutanate, intramusculare i
intravenoase?
a) insulina cristalin, actrapid;
b) insulina semilent MC;
c) insulina lent MC.

29. Pacientului cruia i s-a administrat insulina cristalin i se recomand:


a) s mnnce n.urmtoarele 15-30 de minute;
b) s mnnce dup una-dou ore;
c) nu are importan cnd va mnca.

30. Alimentele permise cntrite n diabetul zaharat sunt urmtoarele cu excepia:


a) fructele;
b) brnza;
c) zarzavaturile;
d) finoasele;
e) carnea;
f) oul.

31. Comei hipoglicemice i sunt caracteristice urmtoarele manifestri de dependen:


a) halen acetonic;
b) tremurturi, transpiraii;
c) semne de deshidratare.

32.Forma de depozit a glucidelor in ficat este reprezentat de:


a) pectine;
b) glicogen;
c) amidon.

33.Glucidele au rol:
a) structural;
b) energetic;
c) ambele rspunsuri sunt false.

161
34.Necesarul glucidic la aduli este de:
a) 1-1,5 g/kg corp/zi;
b) 2-3 g/kg corp/zi;
c) 4-6 g/kg corp/zi.

35.La un bolnav de diabet zaharat urmtoarele alimente sunt permise fr restricii:


a) carnea, petele;
b) merele dulci, stafidele;
c) bomboanele cu alune;
d) cacavalul, branza topit.

36.La un bolnav cu diabet zaharat urmtoarele alimente trebuiesc cantrite:


a)merele, caisele, portocalele;
b) pastele finoase, mmliga;
c) carnea, mezelurile.

37.Unui bolnav cu diabet zaharat ii sunt interzise:


a) bomboanele de orice fel;
b) carnea de vit;
c) jeleurile;
d) uleiurile vegetale.

38.La un bolnav cu diabet cantrirea alimentelor se face:


a) pentru painea prjit, dup prjire;
b) pentru fructe coapte, inainte de coacere;
c) pentru legumele fierte, dup tratamentul termic.

39.Glicozuria este cantitatea de zahr prezent in:


a) urin;
b) LCR;
c) plasm.

40.Glicozuria se clasific in 2 categorii:


a) glicozuria de 24 h;
b) glicozuria din 8 h;
c) glicozuria din urina spontan;
d) glicozuria din 48 h.

41.Care din urmtoarele semne nu caracterizeaz hipoglicemia cu cetoacidoz - cea mai


frecvent complicaie a diabetului zaharat?
a) polidipsie, polifagie, poliurie;
b) greuri, vrsturi, dureri abdominale;
c) uscciunea mucoaselor i a pielii;

162
d) hipertensiune, bradicardie.

42.Comei hiperglicemice ii sunt caracteristice urmtoarele elemente cu excepia:


a) hipotensiune arterial;
b) semne de deshidratare;
c) convulsii, mioclonii, tremurturi;
d) halen acetonic.

43.S.C., elev in varst de 16 ani, este internat cu com hiperglicemic in spital. Care este
ingrijirea prioritar in cazul lui la internare?
a) inregistrarea observaiilor fcute;
b) meninerea cilor respiratorii libere;
c) recoltarea sangelui i urinei pentru analize.

44.Care este motivul pentru care se instituie tratamentul cu insulina i cu soluii hidratante pentru
un pacient internat in spital cu coma hiperglicemica?
a) este predispus la infecie i are un nivel sczut de glucoza in sange;
b) este incontient i prezint acidoz;
c) are un nivel ridicat al glucozei in sange i prezint deshidratare.

45.La externare mama intreab asistenta medical dac copilul su diabetic poate utiliza mierea
in loc de zaharin. Ce va rspunde asistenta?
a) mierea conine glucoza i nu are valoare caloric foarte mare;
b) mierea este un zahr din plante care poate fi utilizat pentru indulcire;
c) mierea este un hidrat de carbon care ridic valoarea glicemiei din sange, i nu are voie
s o foloseasc.

46.Domnul S.I. a fost adus la camera de gard de ctre soie, care a relatat c soul ei este
suferind de diabet zaharat de mai muli ani, cu tratament oral - sulfamide i diet; astzi
diminea la 3 ore dup luarea micului dejun, D-l. S. I. a prezentat o stare de slbiciune cu grea,
nelinite, transpiraii, tremor. Se apreciaz ca fiind o criz hipoglicemic. Care sunt posibilele
greeli pe care D-l S.I. le-a fcut:
a) administrarea incorect a sulfamidelor;
b) reducerea ingestei de alimente;
c) desfurarea de efort fizic neobinuit.

163
BAREM DE CORECTARE
A.
Nr. Raspuns Bibliografie Pagina
intrebare corect
1. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 411
medicali, manual pntru colegiile si scolile postliceale,
sub redactia Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
2. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 415
medicali, manual pntru colegiile si scolile postliceale,
sub redactia Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
3. F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 415
medicali, manual pntru colegiile si scolile postliceale,
sub redactia Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
4. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 414
medicali, manual pntru colegiile si scolile postliceale,
sub redactia Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
5. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 415
medicali, manual pntru colegiile si scolile postliceale,
sub redactia Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
6. F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 415
medicali, manual pntru colegiile si scolile postliceale,
sub redactia Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
7. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 412
medicali, manual pntru colegiile si scolile postliceale,
sub redactia Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
8. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 415
medicali, manual pntru colegiile si scolile postliceale,
sub redactia Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
9. F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 413
medicali, manual pntru colegiile si scolile postliceale,
sub redactia Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
10. F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 413
medicali, manual pntru colegiile si scolile postliceale,
sub redactia Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006

164
B.
Nr. Raspuns Bibliografie Pagina
intrebare corect
1. B Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 412
medicali, manual pntru colegiile si scolile postliceale, sub
redactia Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca,
2006
2. D Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 412
medicali, manual pntru colegiile si scolile postliceale, sub
redactia Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca,
2006
3. E Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 412
medicali, manual pntru colegiile si scolile postliceale, sub
redactia Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca,
2006
4. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 413
medicali, manual pntru colegiile si scolile postliceale, sub
redactia Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca,
2006
5. C Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 413
medicali, manual pntru colegiile si scolile postliceale, sub
redactia Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca,
2006

Nr. Raspuns Bibliografie Pagina


intrebare corect
1. B Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 415
medicali, manual pntru colegiile si scolile postliceale, sub
redactia Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca,
2006
2. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 415
medicali, manual pntru colegiile si scolile postliceale, sub
redactia Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca,
2006
3. E Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 415
medicali, manual pntru colegiile si scolile postliceale, sub
redactia Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca,
2006
4. C Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 416
medicali, manual pntru colegiile si scolile postliceale, sub
redactia Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca,
2006
5. D Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 416
medicali, manual pntru colegiile si scolile postliceale, sub
redactia Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca,
2006

165
C.MEDICINA INTERNA
Nr. Raspuns corect Bibliografie Pagina
intrebare
1. B 1555 teste de evaluare continua in nursing 135
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
2. A,B,D 1555 teste de evaluare continua in nursing 135
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
3. C 1555 teste de evaluare continua in nursing 135
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
4. B 1555 teste de evaluare continua in nursing 135
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
5. B 1555 teste de evaluare continua in nursing 135
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
6. C 1555 teste de evaluare continua in nursing 136
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
7. A,B 1555 teste de evaluare continua in nursing 136
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
8. A,B,C 1555 teste de evaluare continua in nursing 136
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
9. C 1555 teste de evaluare continua in nursing 136
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
10. B 1555 teste de evaluare continua in nursing 136
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
11. B Medicina interna M. Mincu 430
12. B Medicina interna M. Mincu 430
13. B,C Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 53
Editura Romprint, Brasov, 2003
14. A,C Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 53
Editura Romprint, Brasov, 2003
15. B Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 53
Editura Romprint, Brasov, 2003
16. A,C Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 53
Editura Romprint, Brasov, 2003
17. C Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 53
Editura Romprint, Brasov, 2003

166
18. B Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 53
Editura Romprint, Brasov, 2003
19. C Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 53
Editura Romprint, Brasov, 2003
20. B Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 53
Editura Romprint, Brasov, 2003
21. A Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 53
Editura Romprint, Brasov, 2003
22. A Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 53
Editura Romprint, Brasov, 2003
23. C Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 53
Editura Romprint, Brasov, 2003

NURSING
Nr. Raspuns corect Bibliografie Pagina
intrebare
24. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 75
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
25. C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 76
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
26. B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 76
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
27. C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 76
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
28. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 76
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
29. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 76
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
30. B,E,F 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 76
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
31. B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 76
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
32. B 1555 teste de evaluare continua in nursing 39
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
33. A,B 1555 teste de evaluare continua in nursing 39
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,

167
Bucuresti, 2002
34. C 1555 teste de evaluare continua in nursing 40
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
35. A,D 1555 teste de evaluare continua in nursing 45
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
36. A,B 1555 teste de evaluare continua in nursing 45
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
37. A,C 1555 teste de evaluare continua in nursing 45
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
38. B 1555 teste de evaluare continua in nursing 45
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
39. A 1555 teste de evaluare continua in nursing 137
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
40. A,C 1555 teste de evaluare continua in nursing 136
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
41. D 1555 teste de evaluare continua in nursing 140
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
42. C 1555 teste de evaluare continua in nursing 141
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
43. B 1555 teste de evaluare continua in nursing 141
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
44. C 1555 teste de evaluare continua in nursing 141
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
45. C 1555 teste de evaluare continua in nursing 141
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
46. A,B,C 1555 teste de evaluare continua in nursing 141
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002

168
MODUL 41/ANUL III DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA

A. Indicati daca urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false. Notati cu A sau F
afirmatiile urmatoare

1. A aciona etic nseamn a aciona profesional.


2. Orice sistem etic este bazat pe unele idei i valori, iar etica nursingului este bazat pe
ideea de ngrijire.
3. Valorile morale reprezint baza codurilor de comportament ce afecteaz deciziile etice.
4. Valorile reprezint motivaia puternic a comportamentului.
5. Prin "drept" se nelege totalitatea normelor juridice care reglementeaz relaiile sociale
ntr-un stat ntr-un anumit domeniu.
6. ntre comunicarea fireasc i cea intenionat, direcionat, nu exist nici o diferen.
7. In relaia de colaborare, respectul este un sentiment ce exprim o stare afectiv, o
consideraie, o judecat de valoare i este exteriorizat prin gesturi, atitudini i cuvinte.
8. Principiile etice n nursing sunt ghidurin luarea de hotrri morale i aciuni morale,
bazate pe deciziile morale n practicarea profesiei.
9. Autonomia este principiul etic conform cruia individului trebuie s i se dea libertatea de
a hotr asupra propriilor aciuni.
10. Respectarea confidenialitii nu este o necesitate moral.

B. Asociati elementele din prima coloana cu cele din a doua coloana:

1. Binefacerea A Obligatia de a spune adevarul si de a


nu-i minti sau insela pe altii
2 Veracitatea B Obligatie cu caracter implicit de a tine
promisiunile si confidentialitatea
3 Fidelitatea C Obligatia de a face bine si de a evita sa
se aduca prejudicii altor persoane.
4 Paternalismul D Libertatea individului de a hotari
asupra propriilor actiuni.
5 Autonomia E Restrangerea autodeterminarii pentru a
preveni ca o persoana sa isi faca rau

1. Deontologia A Reproducerea identica a unei


persoane, fara a trece prin intalnirea
unui ovocit feminin cu un
spermatozoid masculine
2 Suicidul B Ansamblul regulilor dupa care se
ghideaza o organizatie, institutie,
profesie sau o parte a acesteia, prin
intermediul organizatiilor profesionale
care devin instanta de elaborare,
aplicare si supraveghere a aplicarii

169
acestora
3 Clonarea C Provocarea unei morti precoce,
nedureroasa, a unui pacient, bolnav
incurabil pentru a-I curma o suferinta
grea si prelungita
4 Euthanasia D Comportamentul prin care o persoana
care ar mai putea trai isi provoaca
moartea prin mijloace diverse
5 Avortul E Intreruperea prin diferite metode a
unei sarcini in evolutie

C. Incercuiti raspunsurile corecte

NURSING

1. Etica este disciplina ce se ocup de:


a)sistemul valorilor;
b)normele i categoriile morale;
c) coninutul, modul de intercorelare i realizare n via a acestora.

2. Etica nursingului reprezint analiza filosofic a:


a)fenomenelor morale ntlnite n nursing;
b)limbajului moral;
c) fundamentului etic al practicii nursing.

3. Morala este o form de reglementare:


a) a convieuirii sociale;
b) a comportamentului uman;
c) ambele.

4. Deontologia este definit ca:


a) parte a eticii care studiaz problema datoriei;
b) doctrin despre bine i ru;
c) reprezentnd normele i preceptele morale.

5. Valoarea moral este:


a)o credin;
b)un obicei care apare frecvent din medii culturale sau etnice, tradiii de familie, filosofii
politice, educative i religioase cu care se identific cineva;
c) ambele.

6. Dilema morala:
a) situatie in care exista doua cursuri de actiune
b) judecati egal justificate in care individual nu stie pe care sa o urmeze sau sa o aleaga;
c) ambele.

170
7. Reflectia etica implica:
a) cunoasterea valorilor etice de baza;
b) cunoasterea situatiei concrete;
c) ambele.

8. Cand o femeie doreste sa i se provoace avort, nursa trebuie sa reflecteze la urmatoarele valori
etice:
a) sa nu ucizi;
b) viata este inviolabila;
c) autodeterminarea-dreptul femeii de a-si conduce viata si dreptul asupra propriului corp.

9. Care din urmatoarele principii etice se defineste ca obligatia de a spune adevarul si de a nu-i
minti si insela pe altii:
a) fidelitatea
b) veracitatea
c) dreptatea

10. Binefacerea este principiul etic care se traduce prin:


a) obligatia de a face bine;
b) obligatia de a evita prejudiciile;
c) obligatia de a-i ajuta pe pacienti sa obtina ceea ce le este benefic si a reduce riscurile
daunatoare fizic si psihic.

11. Factorii interni care ingradesc autonomia pacientului sunt urmatorii cu exceptia:
a) abilitatea mentala;
b) nivelul de cunostinte;
c) resursele de ingrijire.

12. Codul de Etica pentru asistentii medicali cuprinde urmatoarele capitole:


a) asistenta medicala si persoana ingrijita;
b) asistenta medicala si profesia;
c) asistenta medicala si societatea.

13. Codul de etica arata:


a) acceptarea responsabilitatii profesionale;
b) increderea pe care o investeste societatea in aceasta profesie;
c) ambele.

14. Problemele intalnite in practica nursingului sunt:


a) de ordin legal;
b) de ordin moral;
c) ambele.

171
15. Pentru realizarea unei relatii functionale de colaborare cu familia si cu apartinatorii este
obligatoriu ca informatiile oferite pacientului sa fie:
a) exacte;
b) adecvate situatiei;
c) in limitele de competenta ale asistentei medicale.

16. Informatiile de natura confidentiala pot fi dezvaluite in anumite situatii:


a) cu acordul pacientului;
b) in instantele de judecata;
c) cand sunt de interes public.

17. Conform Codului de Etica, asistenta medicala are abilitatea de a aplica in practica:
a) cunostintele;
b) deprinderile;
c) atitudinile dobandite pe parcursul formarii sale ca profesionist.

18. Codul ICN afirma ca nursele sunt obligate sa:


a) promoveze sanatatea;
b) impiedice imbolnavirile;
c) restabileasca sanatatea si sa aline suferinta.

19. In ingrijirea paliativa asistenta va respecta drepturile pacientului:


a) de a nu fi vatamat;
b) informare deplina;
c) intimitate, anonimat, confidentialitate.

20. Abuzul grava incalcare a indatoririlor fata de familie se defineste ca fiind:


a) parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor a uneia sau mai multor persoane din familie
fata de care persoana care paraseste are obligatia de intretinere;
b) neindeplinirea cu buna stiinta a obligatiilor de intretinere prevazute de lege;
c) supunerea la rele tratamente care pot duce chiar la crime.

21. Suicidul reprezint:


a) un act contient pe care individul l-a svrit pentru a se vtma i care s-a soldat cu
moartea;
b) un act intenionat autodistructiv care duce la moarte;
c) o autovtmare care se sfrete fatal prin moarte.

22. n decursul vieii fiecare persoan sufer pierderi:


a) necesare;
b) importante;
c) ambele.

23. Fazele procesului suferinei descrise de Parkes n pierderile importante sunt urmatoarele cu
exceptia:

172
a) durerea acut;
b) ocul;
c) construirea de noi presupuneri;
d) descurajare, singurtate;
e) indiferenta

24. Primul cod deontologic pentru medici a fost:


a) jurmntul lui Hipocrate;
b) jurmntul lui Florance Nightingale;
c) codul lui Hamurabi.

25. Sunt recunoscute de lege urmtoarele drepturi ale pacienilor:


a) dreptul la autodeterminare/consimmnt;
b) dreptul la ngrijiri individualizate;
c) dreptul la solitudine/confidenialitate.

26. Principiile eticii sunt urmatoarele:


a) principiul egalitatii in fata normelor;
b) principiul claritatii si clarificarii;
c) ambele.

27. Cand intr-o comunicare exista neconcordanta intre mesajul verbal si mesajul nonverbal,
interlocutorul va fi influentat in mai mare masura de:
a) mesajul verbal
b) mesajul nonverbal
c) ambele

28. Avortul poate fi de mai multe tipuri:


a) avort spontan;
b) avort terapeutic;
c) avort la cerere;
d) avort empiric.

29. Clonarea poate fi:


a) reproductiva;
b) terapeutica;
c) ambele.

173
BAREM DE CORECTARE

A.
Nr. Raspuns Bibliografie Pagina
intrebare corect
1. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 29
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
2. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 29
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
3. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 30
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
4. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 30
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
5. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 30
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
6. F 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 30
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
7. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 30
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
8. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 30
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
9. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 30
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
10. F 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 30
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006

B.
Nr. Raspuns Bibliografie Pagina
intrebare corect
1. C Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 37
Asociatia de Nursing
2. A Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 45
Asociatia de Nursing
3. B Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 45
Asociatia de Nursing
4. E Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 42

174
Asociatia de Nursing
5. D Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 39
Asociatia de Nursing

Nr. Raspuns Bibliografie Pagina


intrebare corect
1. B Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 8
Asociatia de Nursing
2. D Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 91
Asociatia de Nursing
3. A Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 155
Asociatia de Nursing
4. C Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 194
Asociatia de Nursing
5. E Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 163
Asociatia de Nursing

C. NURSING
Nr. Raspuns corect Bibliografie Pagina
intrebare
1. A,B,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 26
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
2. A,B,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 26
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
3. C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 26
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
4. A,B,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 26
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
5. C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 26
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
6. C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 27
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
7. C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 27
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
8. A,B,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 27
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
9. B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 27
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006

175
10. A,B,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 27
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
11. C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 27
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
12. A,B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 27
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
13. C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 28
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
14. C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 28
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
15. A,B,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 28
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
16. A,B,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 28
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
17. A,B,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 29
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
18. A,B,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 28
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
19. A,B,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 28
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
20. A,B,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 28
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
21. A,B,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 29
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
22. C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 29
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
23. E 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 29
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
24. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 29
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
25. A,B,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 29
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006

176
26. C Ghid de etica in nursing pentru asistentii 12,13
medicali, Asociatia de Nursing
27. B Ghid de etica in nursing pentru asistentii 97
medicali, Asociatia de Nursing
28. A,B,C,D Ghid de etica in nursing pentru asistentii 163
medicali, Asociatia de Nursing
29. C Ghid de etica in nursing pentru asistentii 155
medicali, Asociatia de Nursing

177
MODULUL 46. OBSTETRIC I NURSING SPECIFIC

A. INDICAI DAC URMTOARELE AFIRMAII SUNT ADEVRATE SAU


FALSE. NOTATI CU A (ADEVARAT) SAU F (FALS) URMATOARELE
AFIRMATII:

1. Furia laptelui este nsoit de creterea temperaturii pn la 37,5 grade C.


2. Amenoreea este un semn sigur de sarcin.
3. n timpul sarcinii gravida nu trebuie s fac splturi vaginale .
4. Gravida cu risc obstetrical crescut necesit supraveghere din partea reelei de obstetric
, dar i a altor sectoare medicale.
5. Eliminarea placentei urmeaz la 1-2 ore dup expulzia ftului.
6. Expulzia ftului ncepe dup dilataia complet i ruperea membranelor.
7. Prelungirea suptului favorizeaz apariia ragadelor.
8. n luna a cincea de sarcin fundul uterin se afl la nivelul apendicelui xifoid.
9. Gravida cu placent Praevia este cunoscut ca fiind gravid cu risc obstetrical.
10. n tot timpul sarcinii gravida trebuie s ia n greutate mai mult de 12 kg.
11. Gravidele problem sunt examinate frecvent , periodicitatea stabilind-o medicul n
funcie de natura i evoluia sarcinii.
12. Disgravidia tardiv se caracterizeaz prin vrsturi abundente, repetate.

B. ASOCIATI NOIUNILE DIN CELE DOU COLOANE :


I.
1.Disgravidie precoce a.Contracii uterine, dureri pelvine,
metroragie
2.Disgravidie tardiv b.Anxietate, hemoragie vaginal ce apare n
repaus ,fr durere
3.Avort c.Vrsturi abundente , repetate, scdere n
greutate
4.Placenta Praevia d.Febr, tahicardie,modificarea aspectului i
mirosului lohiilor
5. Infecie puerperal e. Edeme , HTA, albuminurie

II.
1.Lohii sanguinolente a. Pn la sfritul primei sptmni de lehuzie
2. Lohii serosanguinolente b. Pn la sfrsitul perioadei de lehuzie
3. Lohii seroase c. Subinvoluie uterin
4. Retenie de lohii d. Conformaie anormal a mamelonului
5. Infecii ale glandei mamare e. Primele 2-3 zile de lehuzie

C. INDICAI RSPUNSUL CORECT:


1. n timpul sarcinii apar modificri morfofuncionale ,pe care asistenta medical trebuie s
le cunoasc:
a. modificri generale ale organismului;
b. modificri locale la nivelul aparatului genital feminin;
c. ambele.

178
2. Metabolismul se modific n timpul sarcinii astfel:
a. crete;
b. scade;
c. se menine constant.

3. Aparatul cardiovascular sufer cele mai multe modificri anatomice, funcionale,


hemodinamice n timpul sarcinii:
a. crete ritmul cardiac;
b. scade volumul sangui;
c. crete presiunea venoas n membrele inferioare, crete coagulabilitatea
sngelui , predispunnd la tromboz.

4. La nivelul aparatului excretor apar urmtoarele modificri n sarcin:


a. oligurie;
b. polakiurie, oligurie;
c. poliurie, polakiurie.

5. La nivelul glandei mamare n timpul sarcinii se produc:


a. creteri de volum ale snilor cu dezvoltarea reelei vasculare Haller i modificri
pigmentare;
b. apare secreia lactat;
c. apare secreia de colostru.

6. Pentru stabilirea diagnosticului de sarcin prin testul imunologic se recolteaz :


a. urina femeii gravide;
b. 5ml snge venos;
c. snge capilar.

7. Semnul obiectiv cel mai important pentru stabilirea vrstei sarcinii este:
a. data ultimei menstruaii;
b. nlimea fundului uterin;
c. primele micri fetale.

8. Problemele gravidei legate de sarcin pot fi:


a. alterarea confortului, manifestat prin greuri ,vrsturi;
b. alterarea eliminrilor urinare, manifestat prin polakiurie;
c. deficit de cunotine privind autongrijirea.

9. La sfritul lunii a III-a uterul este situat astfel:


a. ca organ pelvin;
b. la nivelul ombilicului;
c. la jumtatea distanei ombilic- simfiza pubian.

10. Stabilirea vrstei sarcinii se face lund n considerare urmtoarele criterii:


a. data ultimei menstruaii, nlimea fundului uterin, data primelor micri fetale,
data raportului sexual fecundant;
b. data ultimei menstruaii i a primelor micri fetale;
c. data ultimei menstruaii i nlimea fundului uterin.

179
11. Pentru asistarea naterii n condiii de asepsie se urmrete :
a. mediu ambiant dezinfectat, materiale i instrumente sterile;
b. mediu ambiant dezinfectat, dezinfecia persoanei care asist naterea;
c. mediu ambiant dezinfectat, materiale i instrumente sterile, dezinfecia
persoanei care asist naterea, dezinfecia parturientei.

12. Cu ocazia consultaiilor prenatale , asistenta medical aplic urmtoarele intervenii


autonome:
a. msoar TA,puls, greutate corporal , nlimea fundului uterin;
b. administreaz tratamentul cu preparate de Fe i Ca ;
c. educ gravida cu privire la autongrijire.

13. n perioada de pretravaliu ,interveniile asistentei medicale constau n :


a. asigurarea igienei gravidei;
b. golirea vezicii urinare, clism evacuatoare;
c. urmrirea ritmicitii contraciilor uterine i a BCF-urilor.

14. n primele dou ore dup natere, lehuza poate prezenta ca manifestri normale:
a. oboseal, tendin la somn, bradicardie;
b. tahicardie,hipotensiune arterial;
c. uter dur, contractat.

15. Mobilizarea lehuzei cu natere eutocic , fr intervenii obstetricale se face astfel:


a. precoce, n primele 6-12 ore;
b. la 2 zile dup natere;
c. nu prezint importan timpul cnd se mobilizeaz.

16. Pentru alimentaia lehuzei se fac urmtoarele recomandri:


a. s consume lichide n primele 24 ore;
b. s evite alimentele flatulente;
c. nu sunt restricii alimentare.

17. Gravidei cu disgravidie precoce , asistenta medical i acord urmtoarele ngrijiri:


a. supravegheaz pierderile de snge din punct de vedere cantitativ i caliatativ;
b. observ aspectul tegumentelor , msoar TA, greutatea corporal;
c. asigur repausul total la pat.

18. Pentru prevenirea eclampsiei, n cazul gravidei cu disgravidie tardiv se recomand :


a. regim hiposodat;
b. asigurarea unui regim desodat cu reducerea lichidelor;
c. internarea gravidei n spital pentru supraveghere.

19. Manifestrile de dependen : edeme, HTA, albuminurie se ntlnesc n :


a. disgravidie precoce;
b. disgravidie tardiv;
c. iminen de avort.

180
20. D-na M.V, 30 de ani, este luz cu operaie cezarian de dou zile. Se constat c
involuia uterin este de 1,5 cm. Cum apreciai aceasta:
a. normal;
b. subinvoluie;
c. rapid.

21. n primul trimestru de sarcin gravida poate prezenta ca manifestri:


a. sialoree;
b. scdere n greutate;
c. greuri ,vrsturi.

22. Diagnosticul pozitiv al sarcinii n trimestrul ise pune pe baza:


a. micrilor active fetale;
b. examenului ecografic;
c. BCF-urilor.

23. Urmtoarele manifestri ale gravidei ne pot face s suspectm nceperea travaliului:
a. durerile epigastrice;
b. pierderea dopului gelatinos;
c. apariia contraciilor uterine dureroase.

24. Perioadele naterii sunt :


a. dilataia , angajarea craniului, delivrena , luzia;
b. dilataia , expulzia ftului, delivrena,consolidarea hemostazei;
c. angajarea craniului, coborrea craniului n excavaie,degajarea la strmtoarea
inferioar.

25. Circumferina abdominal la o gravid la termen are aproximativ:


a. 75 cm;
b. 95cm;
c. 125cm.

26. Diagnosticul pozitiv al sarcinii n trimestrul II se pune pe :


a. micri active fetale;
b. btile cardiace fetale;
c. ecografie.

27. Data naterii se poate calcula :


a. DUM + 10 zile + 9 luni;
b. DUM 10zile + 9 luni;
c. DUM + 280 zile. (DUM data ultimei menstruaii)

28. Consultaiile periodice prenatale pentru o gravid fr risc obstetrical se efectueaz n


primele 6 luni de sarcin:
a. bilunar;
b. sptmnal;
c. lunar.

181
29. Prin hidramnios se nelege o cantitate de lichid amniotic:
a. mic( sub 500 ml) ;
b. normal;
c. mare( peste 2000 ml).

30. Prima consultaie prenatal urmrete:


a. verificarea diagnosticului de sarcin;
b. stabilirea bilanului de sntate al femeii;
c. pregtirea femeii n vederea asistrii naterii.

31. Pentru depistarea activitii cardiace fetale i pentru msurarea fluxului sanguin n vasele
ombilicale se folosete ca investigaie:
a. ecografia;
b. auscultaia Dopller;
c. amnioscopia.

32. Fenomenele specifice perioadei de lehuzie sunt:


a. lohiile, secreia lactat;
b. involuia uterin;
c. vrsturile.

33. n trimestrul III , gravida cu sarcin normal poate prezenta urmtoarele manifestri
determinate de adaptarea organismului la sarcin:
a. dispnee;
b. constipaie;
c. insomnie .

34. Interveniile specifice asistentei medicale acordate gravidei cu disgravidie precoce sunt
urmatoarele, cu excepia:
a. observarea atent a tegumentelor i mucoaselor;
b. meninerea unei stri nutriionale adecvate, cntrirea gravidei;
c. reducerea srii din alimentaie.

35. n travaliu gravida poate prezenta urmtoarele semne:


a. contracii uterine dureroase, ritmice, cu frecven i intensitate crescnd;
b. ruperea membranelor;
c. contracii uterine dureroase, rare.

36. ngrijirea luzei cu operaie cezarian cuprinde urmtoarele laturi:


a. ngrijirea snilor;
b. ngrijirea igienic i urmrirea evoluiei aparatului genital;
c. ngrijiri acordate operaiei pe abdomen.

37. Furia laptelui se manifest prin :


a. semne locale;
b. semne generale;
c. ambele.

182
38. n cazul apariiei ragadelor( fisuri mamelonare) se recomand:
a. punerea snului respectiv n repaus;
b. aezarea la sn a nou-nscutului ct mai des;
c. golirea snului prin muls cu un dispozitiv special.

183
BAREM DE CORECTARE
MODUL:Obstetric i nursing specific

Nr. Rspuns Bibliografie Pagina


ntrebare
A. ADEVRAT / FALS
1 A 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 99
2 F 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 99
3 A 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 99
4 A 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 99
5 F 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 99
6 A 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 99
7 A 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 99
8 F ngrijiri speciale acordate pacienilor 202
de ctre asistenii medicali- Lucreia
Titirc, 2008
9 A ngrijiri speciale acordate pacienilor 223
de ctre asistenii medicali- Lucreia
Titirc, 2008
10 F ngrijiri speciale acordate pacienilor 205
de ctre asistenii medicali- Lucreia
Titirc, 2008
11 A Tehnici speciale de ngrijire a 111
bolnavilor, Dr. Georgeta Aurelia
Balt, 1988
12 F ngrijiri speciale acordate pacienilor 221
de ctre asistenii medicali- Lucreia
Titirc, 2008
B. ASOCIERE
I. 1-c; ngrijiri speciale acordate pacienilor 220
de ctre asistenii medicali- Lucreia
Titirc, 2008
2-e; ngrijiri speciale acordate pacienilor 221
de ctre asistenii medicali- Lucreia
Titirc, 2008
3-a; ngrijiri speciale acordate pacienilor 222
de ctre asistenii medicali- Lucreia
Titirc, 2008
4-b; ngrijiri speciale acordate pacienilor 223
de ctre asistenii medicali- Lucreia
Titirc, 2008
5-d. Tehnici speciale de ngrijire a 123
bolnavilor, Dr. Georgeta Aurelia
Balt, 1988

II. 1-e; Tehnici speciale de ngrijire a 124


bolnavilor, Dr. Georgeta Aurelia

184
Balt, 1988
2-a; Tehnici speciale de ngrijire a 124
bolnavilor, Dr. Georgeta Aurelia
Balt, 1988
3-b; Tehnici speciale de ngrijire a 124
bolnavilor, Dr. Georgeta Aurelia
Balt, 1988
4-c; Tehnici speciale de ngrijire a 123
bolnavilor, Dr. Georgeta Aurelia
Balt, 1988
5-d. ngrijiri speciale acordate pacienilor 225
de ctre asistenii medicali- Lucreia
Titirc, 2008
C. INTREBRI TIP GRIL
Nr. Rspuns Bibliografie Pagina
ntrebare
1 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 94
2 a 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 95
3 a,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 95
4 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 95
5 a,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 95
6 a 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 95
7 b Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, 115
Dr. Georgeta Aurelia Balt, 1988
8 a,b,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 96
9 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 96
10 a 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 96
11 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 97
12 a,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 97
13 a,b,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 97
14 a,c ngrijiri speciale acordate pacienilor de 216
ctre asistenii medicali- Lucreia Titirc,
2008
15 a 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 97
16 a,b 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 98
17 b 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 98
18 b,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 98
19 b 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 98
20 a 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 98
21 a,c ngrijiri speciale acordate pacienilor de 206
ctre asistenii medicali- Lucreia Titirc,
2008
22 b Teste pentru pregtirea asistenilor 131
medicali, Liliana Rogozea,1997
23 b,c Teste pentru pregtirea asistenilor 132
medicali, Liliana Rogozea,1997
24 b Teste pentru pregtirea asistenilor 132

185
medicali, Liliana Rogozea,1997
25 b Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, 113
Dr. Georgeta Aurelia Balt, 1988
26 a,b,c Teste pentru pregtirea asistenilor 131
medicali, Liliana Rogozea,1997
27 a,c Teste pentru pregtirea asistenilor 131
medicali, Liliana Rogozea,1997
28 c ngrijiri speciale acordate pacienilor de 204
ctre asistenii medicali- Lucreia Titirc,
2008
29 c Teste pentru pregtirea asistenilor 131
medicali, Liliana Rogozea,1997
30 a,b ngrijiri speciale acordate pacienilor de 205
ctre asistenii medicali- Lucreia Titirc,
2008
31 b ngrijiri speciale acordate pacienilor de 203
ctre asistenii medicali- Lucreia Titirc,
2008
32 a,b Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, 123
Dr. Georgeta Aurelia Balt, 1988
33 a,b,c ngrijiri speciale acordate pacienilor de 210
ctre asistenii medicali- Lucreia Titirc,
2008
34 c ngrijiri speciale acordate pacienilor de 212
ctre asistenii medicali- Lucreia Titirc,
2008
35 a,b ngrijiri speciale acordate pacienilor de 213
ctre asistenii medicali- Lucreia Titirc,
2008
36 a,b,c ngrijiri speciale acordate pacienilor de 224
ctre asistenii medicali- Lucreia Titirc,
2008
37 c Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, 125
Dr. Georgeta Aurelia Balt, 1988
38 a,c ngrijiri speciale acordate pacienilor de 225
ctre asistenii medicali- Lucreia Titirc,
2008

186
MODULUL 45 ANUL III - GINECOLOGIE SI NURSING IN GINECOLOGIE

TESTUL A
I. Indicati daca urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false.
Notati-le cu A sau F:

1 Educatia pentru sanatatea femeii incepe cu educatia mamei pentru a forma


fetitei deprinderi si comportamente igienice.
2 Perioada de activitate genitala inceteaza o data cu instalarea menopauzei.
3 Mamografia reprezinta principala metoda de depistare a cancerului de san.
4 Autoexaminarea sanilor este obligatorie dupa varsta de sase ani.
5 Dupa mastectomie, pacienta este invatata sa execute miscari care sa previna
anchiloza si atrofia musculara.
6 Pentru cercetarea frotiului cito- vaginal,secretia vaginala se recolteaza in orice
zi a ciclului ovarian.
7 Masurarea temperaturii bazate (masurate bucal sau rectal) poate decela la
momentul ovulatiei.
8 Colposcopia= explorare prin care se masoara activitatea uterina.
9 In vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregatita cu o spalatura
vaginala.

TESTUL B . Asociati prima coloana cu cea de a doua coloana

I.

1 Amenoree A menstruatie dureroasa


2 Menoragie B intervale lungi intre menstre
3 Oligomenore C absenta menstruatiei
4 Dismenoree D hemoragii neregulate survenite intre 2
menstre succesive
5 Metroragie E hemoragii menstruale prelungite

II.
1 Colposcopia A autoexaminarea sanului ramas pentru
depistarea unei eventuale
tumori;
2 Histerectomie B examenul endoscopic al colului uterin
3 Mastectomie C masurarea cavitatii uterine;
4 Histerosalpingografie D schimbarea tamponului perineal de 2
ori pe zi;
5 Histerometria E examenul radiologic al corpului,
istmului si trompelor uterine

187
III.
1 Sarcina extrauterina A sange rosu deschis
2 Cancer uterin B sange negricios
3 Fibrom uterin C sange spalacit
4 Cancer mamar D leucoree galben verzuie
5 Infectie gonoocica E secretie memelonara sanghinolenta

TESTUL C.

Incercuiti raspunsul corect:

1.Testul cu Lugol (Lahm- Schiller) detecteaza:


a) leziuni posibil precanceroase ale colului uterin;
b) sarcina extrauterina;
c) evidentiaza permeabilitatea trompelor uterine.

2.Histerosalpingografia reprezinta:
a) examen endoscopic al cavitatii uterine;
b) examen radiologic al corpului si istmului uterin;
c) examen cu ultrasunete pentru evidentierea unor tumori.

3.Examenul clinic general are importanta pentru stabilirea diagnosticului bolilor


ginecologice si foloseste:
a)inspectia, palparea;
b) inspectia, percutia,palparea;
c) palparea.

4.Durerea in afectiunile ginecologice are caracteristicile urmatoare:


a) este localizata in hipogastru, nu iradiaza;
b) este localizata in hipogastru si fosele iliace, iradiaza catre vulva, vagin;
c) este generalizata in tot abdomenul.

5.Care sunt semnele de alarma pentru cancerul de san?


a) retractia pielii sau a mamelonului;
b) prezenta unei secretii mamelonare unilaterale;
c) aparitia unei secretii lactate.

6. Leucoreea reprezinta:
a) scurgere vaginala albicioasa, galbuie, in cantitate redusa;
b) scurgere usor rosiatica premestrual;
c) pierdere abundenta de sange menstrual.

7. Tulburarile de flux menstrual sunt:


a) dismenoreea;
b) hipermenoreea;
c) hipomenoreea.

188
8. Pacienta cu inflamatii genitale poate prezenta ca probleme:
a) leucoree, febra,tulburari urinare;
b) dureri in hipogastru;
c) ambele.

9. In vederea recoltarii secretiilor vaginale, ginecopata este pregatita astfel:


a) se face spalatura vaginala cu doua ore inainte;
b) cu doua zile inainte se intrerupe tratamentul local;
c) nu se face pregatire.

10. Repausul la pat este obligatoriu in:


a) chistul ovarian;
b) inflamatiile acute genitale,sangerari;
c) prolaps genital gradul I.

11. Secretia vaginala se recolteaza pentru examene de laborator:


a) hormonal, bacteriologic;
b) parazitologic;
c) hematologic.

12. Asistenta educa pacienta pentru prevenirea bolilor transmise pe cale sexuala:
a) sa respecte controalele medicale periodice;
b) sa evite contactele sexuale cu parteneri multiplii;
c) sa pastreze masurile igienice.

13. Tulburari mai frecvente de eliminare urinara intalnite in bolile ginecologice sunt:
a) disurie, polakiurie;
b) poliurie;
c) anurie.

14. Tratamentul local in bolile ginecologice se aplica prin:


a) tampoane vaginale,ovule,spalaturi vaginale;
b) cauterizare;
c) ambele.

15. Combaterea meteorismului abdominal in perioada postoperatorie se realizeaza astfel:


a) alimentatie bogata in celuloza;
b) mobilizare precoce;
c) introducerea tubului de gaze.

16. Alimentatia postoperatorie dupa interventii chirurgicale ginecologice va fi in primele zile:


a) bogata in celuloza in interventii pe perineu si vagin;
b) mai abundenta si variata dupa reluarea tranzitului intestinal;
c) fara restrictii in toate situatiile;
d) cu multe lichide in interventiile pe perineu si vagin.

17. Supravegherea eliminarilor in perioada postoperatorie dupa histerectomie consta in :


a) verificarea permeabilitatii sondei urinare permanente;

189
b) asigurarea unui aport suficient de lichide;
c) masurarea TA, pulsului.

18. Dupa interventiile chirurgicale ginecologice pot aparea probleme ale pacientei:
a) pierderea imaginii de sine;
b) tulburari de gandire;
c) alterarea dinamicii familiale.

19. Prin autoexaminarea sanului se pot depista:


a) tumori in stadiile incipiente;
b) aparitia unei secretii mamelonare;
c) modificari ale conturului sanului.

20. Aparitia durerilor in timpul menstrei se numeste:


a) dismenoree;
b)amenoree;
c)menarha

190
BAREM DE CORECTARE MODULUL DE GINECOLOGIE SI NURSING IN
GINECOLOGIE

TESTUL A ADEVARAT/FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA
INTREBARII
1 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
2 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
3 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
4. F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
5 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
6 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
7 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
8 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
9 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
TESTUL B ASOCIERI
I
1 C Ghid de nursing 141
2 E
3 B
4 A
5 D
II
1 B Ghid de nursing 307-317
2 D Manual de ingrijiri 147-148
3 A
4 E
5 C
III
1 B 1150 de teste nursing 101
2 C Ghid de nursing 141-314
3 A
4 E
5 D

191
TESTUL C RASPUNS MULTIPLU
1 A 1150 teste de nursing-cap.2.62 100
2 B
3 B
4 B
5 A,B
6 A
7 B,C
8 C
9 B
10 B
11 A,B
12 A,B
13 A
14 C
15 B,C
16 B,D
17 A,B
18 A,C
19 B,C
20 A Ghid de nursing 141

192
MODULUL 47. PUERICULTUR, PEDIATRIE I NURSING SPECIFIC

A. INDICAI DAC URMTOARELE AFIRMAII SUNT ADEVRATE SAU FALSE.


NOTATI CU A (ADEVARAT) SAU F (FALS) URMATOARELE AFIRMATII:
1. Reflexul de supt la nou-nscutul normoponderal sntos este prezent la natere.
2. Prima msur de ngrijire a nou-nscutului imediat dup natere este curirea tegumentelor.
3. n criza de convulsii la un copil, se administreaz fenobarbital asociat cu diazepam.
4. Prima protecie a prematurului trebuie fcut mpotriva tendinei la hipotermie.
5. Manevrele de reanimare cardio-respiratorie la nou-nscut ncep cu dezobstruarea cilor
respiratorii superioare prin aspiraie.
6. La naterea la termen nou-nscutul are perimetrul cranian egal cu perimetrul toracic.
7. Bontul ombilical secionat se bandajeaz cu comprese sterile nmuiate n soluie de alcool 70
grade.
8. Prima baie a nou-nscutului se face la ieirea din spital.
9. Prima miciune a nou-nscutului nu intr n scorul Apgar.
10. Alimentaia optim pentru nou-nscutul la termen este cea cu lapte praf adaptat( umanizat).

B. ASOCIATI NOIUNILE DIN CELE DOU COLOANE :


I.
1. icter fiziologic al n.nscutului a. glande mamare tumefiate
2. criza genital b. urina , scaun normal colorate
3. involuia cordonului ombilical c. scaun verzui eliminat dup natere
4.febra tranzitorie a n. nscutului d. mumificarea treptat a bontului ligaturat
5. meconiu e. ascensiune termic de 1-3 zile, moderat

II.
1. bont ombilical a. periori fini pe regiunea dorsal i umeri la nou-
nscut
2. lanugo b. nitrat de Ag 1%
3. vernix caseosa c. alcool 70 grade
4.scdere fiziologic n greutate d. substan gras pe tegumente
5. profilaxia oftalmiei gonococice e. dup eliminarea meconiului

C. INDICAI RSPUNSUL CORECT:


1. Perioada de nou-nscut este cuprins ntre :
a) 0-1 an;
b) 0-5 zile;
c) 0-28 zile;
d) 0-3 luni.

2. Prin scorul Apgar nu se urmresc:


a) reflexele arhaice;
b) frecvena cardiac;
c) micrile respiratorii;
d) culoarea tegumentelor;

193
e) greutatea la natere;
f) tonicitatea muscular.

3. Alimentaia la sn a nou-nscutului este corect s fie instituit:


a) dup 24 ore;
b) n primele 4 ore;
c) n primele 6-12 ore.

4. n asfixia albastr a nou-nscutului se acord urmtoarele ngrijiri , cu excepia:


a) Se efectueaz respiraie artificial;
b) Se dezobstrueaz cile respiratorii superioare;
c) S e aeaz nou-nscutul n poziie decliv;
d) Se efectueaz intubaie artificial.
e) Se administreaz oxigen.

5. Principalul icter al nou-nscutului este:


a) icterul hemolitic;
b) icterul fiziologic;
c) icterul mecanic.

6. Imediat dup supt, sugarul trebuie:


a) aezat n decubit ventral;
b) inut n poziie vertical cu capul sprijinit i tapotat uor pe spate pentru favorizarea
eructaiei;
c) aezat n decubit lateral.

7. Indicaiile alimentaiei mixte sunt:


a) starea febril a sugarului;
b) curba ponderal descresctoare;
c) hipogalactia real a mamei.

8. Prima baie a nou-nascutului se face:


a) imediat dup natere;
b) la 2-3 zile dup cderea bontului ombilical;
c) la 30 zile de la natere.

9. Alimentaia artificial const n :


a) alimentarea sugarului n primele 3-4 luni cu un alt lapte dect cel de femeie;
b) alimentarea sugarului cu lapte de mam i un alt preparat din lapte;
c) alimentarea sugarului cu sucuri de fructe.

10. Dezavantajele alimentaiei artificiale sunt :


a) intolerana la lapte;
b) supraalimentaia;
c) posibilitatea apariiei infeciilor digestive.

194
11. Recoltarea scaunului pentru coprocultur la copil se efectueaz astfel:
a) din scaunul eliminat pe scutec sau n oli;
b) cu ajutorul unei sonde Nelaton introdus prin anus i rect;
c) se administreaz purgativ salin i se recolteaz scaunul ntr-un recipient curat i uscat.

12. Indicaiile probei suptului sunt:


a) diareea sugarului;
b) plnsul, agitaia la puin timp dup supt;
c) curba ponderal staionar sau n scdere;

13. Meconiul este:


a) o malformaie congenital;
b) scaunul nou-nscutului n primele 2-3 zile;
c) scaun cu mucoziti i celule descuamate de culoare verde.

14. Primo-profilaxia TBCse face n maternitate cu vaccin:


a) BCG;
b) DTP;
c) PPD.

15. Prima vaccinare BCG se face n maternitate:


a) la toi nou-nscuii , fr excepie;
b) dup aprecierile medicului;
c) la nou-nscuii sntoi cu greutate peste 2500 g n primele 4-8 zile.

16. La un sugar de 7 luni n convulsii , cu temperatura de 40 grade C, se acord urmtoarele


ngrijiri:
a) hidratare pe cale oral;
b) administrare de Diazepam 0,10 fiol;
c) anunarea medicului;
d) administrare de supozitor antitermic;
e) administrare de Fenobarbital o tablet per os.

17. Pot fi pui la sn sau pot fi alimentai cu biberonul prematurii:


a) de orice grad;
b) de gradul I;
c) de gradul I i II.

18. Reflexul de supt i de deglutiie lipsete:


a) n prima zi dup natere;
b) la nou-nscuii agitai ;
c) la prematurii cu greutate sub 1500 g.

19. Prematurii de gradul III i IV sunt alimentai :


a) cu biberonul;
b) la sn;

195
c) cu linguria;
d) prin gavaj.

20. Carena de vitamina D la sugar i copilul mic se numete:


a) scorbut;
b) rahitism;
c) pelagr.

21. Msurarea temperaturii la copilul 0-3 ani se face:


a) n rect, cu termometru individual lubrifiat;
b) n plica axilar;
c) n cavitatea bucal , cu termometru special.

22. Un copil cu deshidratare acut prezint:


a) tegumente i mucoase umede;
b) persistena pliului cutanat;
c) deprimarea fontanelei;
d) cianoza peri-oro-nazal.

23. n boala diareic acut sugarul prezint:


a) tenesme vezicale;
b) scaune lichide i/sau mucoase;
c) colici abdominale;
d) edeme.

24. Temperatura copilului msurat n rect este:


a) egal cu cea msurat n axil;
b) mai mic dect cea msurat n axil;
c) mai mare cu 0,3-0,5 grade C.

25. Eritemul feiser al sugarului se previne prin:


a) aplicarea de unguente protectoare;
b) toaleta local de ap i spun;
c) toaleta parial dup fiecare scaun, aplicare de unguent protector n regiunea fesier i
schimbarea ritmic a lenjeriei de corp.

26. Prima vaccinare antihepatitic se efectueaz :


a) la vrsta de 6 luni;
b) la nou- nscut n maternitate;
c) ambele rspunsuri sunt corecte.

27. Diversificarea alimentaiei sugarului presupune:


a) introducerea de noi alimente ,n afar de lapte , la vsta de 3-4 luni;
b) alimentarea sugarului cu diferite regimuri alimentare;
c) introducerea n alimentaie a sucurilor de fructe.

196
28. Regimul de via al femeii care alpteaz const n:
a) regim alimentar echilibrat, bogat n lichide i vitamine;
b) somn corespunztor din punct de vedere cantitativ i calitativ;
c) plimbri zilnice n aer liber;
d) nu prezint importan pentru sugar.

29. Principiile diversificrii alimentaiei la copil sunt urmtoarele :


a) selectivitatea ;
b) tatonarea toleranei digestive a sugarului;
c) progresivitatea ;
d) introducerea a dou alimente noi o dat;
e) primul aliment este obligatoriu finosul n late.

30. La nou- nscut i sugarul n primele luni de via pulsul se poate msura:
a) la artera pedioas;
b) la artera radial;
c) la nivelul fontanelei anterioare.

31. Cauzele diareei acute la sugar pot fi urmtoarele:


a) infecii acute digestive, respiratorii;
b) supraalimentaia;
c) alimentaia cu lapte praf;
d) administrarea unor antibiotice pe cale oral.

32. Cauzele vrsturilor pot fi urmtoarele , cu excepia:


a) boli ale tubului digestiv;
b) stenoza hipertrofic de pilor;
c) administrarea medicamentelor pe cale parenteral;
d) ingerarea unor medicamente.

33. Cea mai frecvent form de anemie nlnit la sugar este:


a) anemie posthemoragic;
b) anemie feripriv prin caren de fier exogen;
c) anemie hemolitic.

34. Locul de elecie al injeciei intramusculare la sugar este:


a) musculatura fesier;
b) musculatura coapsei;
c) n muchiul deltoid.

35. Prin vernix caseosa nelegem:


a) prezena unor peri fini;
b) prezena unor puncte albicioase ;
c) strat grsos.

36. Icterul fiziologic se caracterizeaz prin :

197
a) urini hipercrome;
b) tegument galben deschis;
c) scaune decolorate.

37. Supa de legume poate fi primit de sugar cnd e sntos , de la :


a) 2 luni;
b) 4 luni;
c) 6 luni.

38. n icterul fiziologic :


a) se administreaz obligatoriu hepatoprotectoare;
b) se administreaz obligatoriu gamaglobulin;
c) nu necesit tratament special.

39. Criza genital a nou-nscutului necesit :


a) administrare de hormoni;
b) curarea secreiilor;
c) oprirea alimentaiei la sn.

40. Primii dini apar n jurul vrstei de ;


a) 6 luni;
b) 12 luni;
c) 18luni.

41. O contraindicaie a supei de morcov este:


a) diareea cu scaune apoase;
b) vrsturile repetate;
c) stomatita micotic.

42. Curirea unui biberon folosit se ncepe cu:


a) splarea cu detergent;
b) cltirea cu ap rece;
c) fierberea.

43. Pansamentul bontului ombilical l efectum:


a) la 2 zile;
b) ori de cte ori este nevoie;
c) dup cicatrizarea plgii.

44. Copilul prezint enurezis cnd nu-si controleaz sfincterul vezical:


a) nainte de 18 luni;
b) dup 2 ani;
c) dup 4 ani.

45. La ce vrst este mai frecvent debutul rahitismului carenial?


a) la 9-12 luni;

198
b) la 3-6 luni;
c) la 2-3 ani.

46. Profilaxia cu vitamina D a rahitismului carenial comun se ncepe :


a) la vrsta de 2 luni ;
b) n primele zile dup natere;
c) la vrsta de 1 an.

47. Tratamentul etiologic al unei rinofaringite streptococice se face cu;


a) paracetamol, ampicilin;
b) tetraciclin;
c) penicilin.
48. Poziia care trebuie asigurat copilului n convulsii este;
a) eznd;
b) decubit dorsal;
c) decubit lateral.

49. ngrijirile plgii ombilicale care prezint granulom se realizeaz prin:


a) badijonri cu tinctur de iod;
b) toaleta plgii ombilicale cu ap oxigenat;
c) atingeri cu soluie de nitrat de Ag 5%;
d) se introduce pulbere cu sulfamid n plag.

50. n caz de gangren umed a plgii ombilicale se indic:


a) toaleta plgii ombilicale cu ap oxigenat;
b) atingerea bontului cu o compres nmuiat n tinctur de iod;
c) se aplic pulbere de sulfamid.

199
BAREM DE CORECTARE
MODUL:Puericultur , Pediatrie i nursing specific

Nr. Rspuns Bibliografie Nr. pagin


ntrebare
A. ADEVRAT / FALS
1 A 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 125
2 F 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 125
3 F 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 125
4 A 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 125
5 A 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 125
6 F Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile 25
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu, Dr.
Arghir Popescu, 1997
7 A Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile 25
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu, Dr.
Arghir Popescu, 1997
8 F Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile 25
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu, Dr.
Arghir Popescu, 1997
9 A Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile 25
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu, Dr.
Arghir Popescu, 1997
10 F Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile 33
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu, Dr.
Arghir Popescu, 1997
B. ASOCIERE
Nr. Rspuns Bibliografie Nr. pagin
ntrebare
I 1- b Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile 21
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu,
Dr. Arghir Popescu, 1997
2- a Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile 21
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu,
Dr. Arghir Popescu, 1997
3- d Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile 21
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu,
Dr. Arghir Popescu, 1997

200
4- e Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile 21
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu,
Dr. Arghir Popescu, 1997
5- c Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile 25
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu,
Dr. Arghir Popescu, 1997
II 1- c Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile 21
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu,
Dr. Arghir Popescu, 1997
2- a Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile 25
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu,
Dr. Arghir Popescu, 1997
3- d Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile 19
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu,
Dr. Arghir Popescu, 1997
4- e Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile 21
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu,
Dr. Arghir Popescu, 1997
5- b Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile 25
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu,
Dr. Arghir Popescu, 1997

C. INTREBRI TIP GRIL


1 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 113
2 a,e 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 114
3 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 114
4 d 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 114
5 b 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 115
6 b 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 115
7 b,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 115
8 b 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 115
9 a 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 116
10 a,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 116
11 b Proceduri de nursing 208
12 b,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 116
13 b 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 117
14 a 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 117
15 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 117
16 b,c,d 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 117
17 b 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 119
18 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 119

201
19 d 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 119
20 b 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 120
21 a 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 120
22 b,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 120
23 b,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 121
24 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 121
25 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 121
26 b 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 121
27 a 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 121
28 a,b,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 122
29 a,b,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 122
30 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 122
31 a,b,d 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 123
32 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 123
33 b 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 124
34 a 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 124
35 c Teste pentru pregtirea asistenilor medicali, 143
Liliana Rogozea , 1997
36 a, b, c Teste pentru pregtirea asistenilor medicali, 144
Liliana Rogozea , 1997
37 b Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile 72
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu, Dr.
Arghir Popescu, 1997
38 c Teste pentru pregtirea asistenilor medicali, 144
Liliana Rogozea , 1997
39 b Teste pentru pregtirea asistenilor medicali, 144
Liliana Rogozea , 1997
40 a Teste pentru pregtirea asistenilor medicali, 144
Liliana Rogozea , 1997
41 b Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile 80
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu, Dr.
Arghir Popescu, 1997

42 b Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile 80


sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu, Dr.
Arghir Popescu, 1997
43 b Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile 107
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu, Dr.
Arghir Popescu, 1997
44 c Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile 107
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu, Dr.
Arghir Popescu, 1997
45 b Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile 146

202
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu, Dr.
Arghir Popescu, 1997
46 b Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile 147
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu, Dr.
Arghir Popescu, 1997
47 c Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile 163
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu, Dr.
Arghir Popescu, 1997
48 c Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile 219
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu, Dr.
Arghir Popescu, 1997
49 b,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 120
50 a,b,c Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr. 137
Georgeta Aurelia Balt, 1988

203
MODULUL 48: NEUROLOGIE SI NURSING IN NEUROLOGIE

TESTUL A
Indicai dac urmtoarele afirmaii sunt adevrate sau false.Notai-le cu A sau F:

1.Dizartria este incapacitatea pacientului de a scrie.


2.Pacientul cu epilepsie poate exercita orice profesie.
3.Pacientul cu hemiplegie prezint risc de escare de decubit.
4. Pacientul cu maladia Parkinson prezinta bradikinezie.
5.Aura epileptic avertizeaza pacientul despre iminenta declanrii unei crize .
6 Pacientului cu HTIC i se asigur securitatea pentru a nu se leza.
7.Cu pacientul afazic se poate comunica nonverbal.
8.Deficitul de autongrijire se ntlnete la pacienii cu boala Parkinson.
9.Alegerea unui stil de via sntos previne apariia bolilor neurologice.
10.Asistenta va supraveghea gradul de imbibare a pansamentului cu sange, secreii ,in perioada
postoperatorie.
11.Puncia lombara poate fi efectuat pacienilor n ambulator.
12.LCR normal are culoare uor glbuie.

TESTUL B
Asociai noiunile din cele dou coloane:

1.

1 Pneumoencefalografie A LCR
2 EEG B Anosmie
3 Puncie rahidian C Afazie
4 Articularea cuvintelor D Aer
5 Lipsa mirosului E Activitate bioelectric a creierului

2.

1 Epilepsie A Hemiplegie
2 Com B Tulburare vizuala
3 Mers cosind C Vrsturi spontane
4 Diplopie D Convulsii tonico-clonice
5 Hipertensiune intracranian E Scala Glasgow

3.

1 Paraplegie A Aur
2 Obnubilare B Cmp vizual
3 Epilepsie C Timp,spaiu
4 Cecitate D Membre inferioare .
5 Scotom E Pierderea vederii

204
TESTUL C
ncercuii rspunsul/rspunsurile corecte:

1.Pneumoencefalografia reprezint:
a)examen radiologic al spaiilor subarahnoidiene,folosind ca substan de contrast aerul;
b) examen radiologic al spaiilor subarahnoidiene ,folosind ca substan de contrast iodul;
c)examen radiologic ce realizeaz imagini ale circulaiei cerebrale.

2.Pentru efectuarea pneumoencefalografiei,asistenta va pregti urmatoarele materiale:


a)electroencefalograful;
b)seringi,ace,tvia renal,soluii dezinfectante;
c)nu sunt necesare materiale.

3.EEG reprezint:
a) nregistrarea biocurenilor produi de creier;
b)nregistrarea biocurenilor produi de muchi;
c)examen radiologic al coninutului cranian.

4.Pentru inregistrarea EEG, pacientul necesit urmtoarele pregtiri:


a)trei zile regim alimentar hiposodat;
b)splarea prului;
c)intreruperea medicaiei sedative sau excitante.

5.Urmtoarele manifestri de dependen sunt tulburri ale mersului si ortostaiunii:


a)tremurturile,convulsiile;
b)ataxia static i locomotorie;
c)monoplegia.

6.Tulburrile de sensibilitate,subiective sunt:


a)anestezia,hipoestezia,hiperestezia;
b)paresteziile;
c)ambele.

7.n leziunile nervului I cranian,pacientul prezint ca problem de dependen:


a) anosmie,hiposmie;
b)lipsa vederii;
c)midriaz.

8.Vrsturile n cazul HTIC au urmtoarele caracteristici:


a)au totdeauna coninut alimentar;
b)sunt spontane,n jet,neprecedate de greuri;
c)sunt precedate de greuri.

9.Problemele pacientului cu maladie Parkinson sunt:


a)diminuarea mobilitii;
b)eliminri necontrolate de urin;

205
c)euforie;
d)alterarea comunicrii verbale i n scris.

10.Factorii declanatori ai crizei de epilepsie pot fi:


a)stimuli din mediu-sonori,luminoi;
b)alimentaia bogat n glucide;
c)nerespectarea tratamentului.

11.Interveniile asistentei n faza tonicoclonic a crizei epileptice sunt urmtoarele ,in afar de:
a)se descleteaz dinii,se pune un rulou ntre dini;
b)se lrgesc hainele prin descheierea nasturilor;
c)se aeaz apratori laterale la paturi pentru a prevenii accidentele.

12.Problemele pacientului n timpul crizei epileptice pot fi :


a)oprirea respiraiei;
b)riscul de traumatizare;
c)depresia.

13.n comoia cerebral,pacientul prezint:


a)stare comatoas profund;
b)pierderea contienei pentru scurt timp;
c)pareze,paralizii.

14.n traumatismele craniocerebrale n care se scurge LCR prin nas,urechi,plag cranian,se va


proceda astfel:
a)aplicarea unui pansament compresiv;
b)dezinfecia plgii craniene i tamponarea ei;
c)nu se efectueaza tamponare.

15.n acordarea primului ajutor unui pacient cu traumatism cranian se fac urmtoarele
manevre,n afar de:
a)ridicarea pacientului pentru a-i observa mersul;
b)observarea strii de contien;
c)examinarea plgilor craniene;
d)evidenierea parezelor si paraliziilor.

16.Un pacient diagnosticat cu AVC,prezint ca manifestri de dependen specifice:


a)hipotensiune arterial;
b)ameeli,vrsturi,urmate de stare comatoas;
c)hipotermie;
d)hemiplegie.

17.Recuperarea deficitului motor n cazul AVC se ncepe astfel:


a)imediat dup producerea accidentului;
b)cu miscri pasive;
c)la 1-2 luni de la debut.

206
18.Pregtirea local n vederea interveniilor chirurgicale craniene const n:
a)splarea prului ;
b)raderea prului pe toata suprafaa craniana;
c)raderea prului numai n zona n care se va face operatia.

19.Poziia n pat a pacientului comatos neintubat n perioada postoperatorie este :


a)decubit dorsal;
b)decubit lateral sau semidecubit ventral;
c)Trendelenburg.

20.n stabilirea cii de alimentare a pacientului operat pe craniu se va ine seam n primul rnd
de:
a)preferinele pacientului;
b)prezena reflexului de deglutiie;
c)starea de contien a pacientului.

21.Pentru reducerea HTIC,asistenta va aplica pacientului urmtoarele intervenii autonome:


a)linitete pacientul,l educ pentru a evita micrile n pat;
b)limiteaz consumul de lichide;
c)instaleaz perfuzie cu soluie de Manitol,Glucoz.

22.Problemele pacientului n fazele tardive ale sclerozei in plci sunt:


a)pierderea controlului sfincterelor;
b)hipertermie;
c)alterarea tranzitului intestinal.

23.Pentru stabilirea gradului de com se utilizeaz scala Glasgow,care const n:


a)examinarea reaciei oculare la diveri stimuli;
b)examinarea controlului eliminrilor;
c)examinarea rspunsului verbal,motor la un stimul.

24.ngrijirea mucoaselor oculare la un pacient comatos const n:


a)instilarea soluiilor de antibiotice;
b)acoperirea ochiului cu o compres mbibata n ser fiziologic;
c)instilarea lacrimilor artificiale.

25.Aezai in ordine primele ngrijiri ce se acord pacientului comatos:


a)recoltarea produselor pentru examene de laborator;
b)curarea cavitii bucale;
c)introducerea pipei Gueddel;
d)msurarea TA,pulsului;
e)instalarea unei perfuzii.

26.Pentru efectuarea punciei rahidiene unui pacient comatos i se va da poziia :

207
a)decubit lateral cu membrele inferioare flectate pe abdomen;
b)eznd,susinut de dou persoane;
c)decubit lateral cu brbia n piept i membrele inferioare flectate pe abdomen.

27.Starea de com se definete astfel:


a)pierderea parial sau total a contienei;
b)pierderea parial sau total a contienei cu alterarea funciilor vitale;
c)pierderea parial sau total a contienei,motilitii,sensibilitii cu conservarea celor mai
importante funcii vegetative.

28.Leziunile nervului II cranian(optic) se manifest prin:


a)ambliopie,amauroz;
b)ngustarea cmpului vizual;
c)ambele.

29.Pacientul care prezint paralizia nervului facial are ca manifestri de dependen:


a)asimetrie facial;
b)pacientul nu poate fluiera,sufla;
c)afazie.

30.Obiectivele imediate ale ngrijirii pacientului cu HTIC constau n :


a)meninerea funciilor vitale si vegetative in limite fiziologice;
b)prevenirea complicaiilor;
c)reducerea presiunii HTIC.

31.Convulsia reprezint:
a)pierderea contienei;
b)micri neateptate ale membrelor inferioare;
c)contracii musculare urmate de relaxare.

32.Pareza reprezint:
a)contractur muscular;
b)diminuarea forei musculare;
c)rigiditate vascular.

33.Hemiplegia reprezint:
a)absena forei musculare;
b)paralizie generalizat;
c)paralizia unei jumti de corp.

34.Paraplegia reprezint:
a)paralizia unui singur membru;
b)paralizia prii inferioare a corpului;
c)paralizia celor patru membre.

35.Lezarea nervului acustico-vestibular produce:

208
a)lipsa posibilitii de a fluiera;
b)tulburri de echilibru;
c)paralizie masticatorie.

36.Apariia convulsiilor poate fi cauzat de:


a)febr;
b)antecedente heredocolaterale;
c)traumatisme craniene.

37.Tremurtura degetelor minii la un parkinsonian seamn cu:


a)micarea de pendulare;
b)micarea de numrare a banilor;
c)micarea de ntors ceasul.

38.Tremurtura picioarelor la un parkinsonian imit:


a)micarea de pedalare;
b)micarea de batere a msurilor muzicale;
c)micarea de balansare.

39.Narcolepsia reprezint:
a)nevoia brusc de somn;
b)somn superficial cu treziri dese;
c)somn cu durat peste limitele normale.

40.Pacientul cu parkinson prezint:


a)tremurtur;
b)rigiditate;
c)mers ncet cu pai mici.

41.Accesul epileptic major are ca manifestri:


a)relaxare sfincterian;
b)incontinen de fecale;
c)mucarea limbii.

42.n timpul crizei grand-mall pacientul prezint :


a)pierderea contienei;
b)risc de accidente;
c)alterarea percepiei senzitive i senzoriale.

43.n AVC semnele de debut sunt:


a)vertij;
b)cefalee occipital;
c)valori tensionale crescute.

44.La pacienii cu AVC nu efectum:


a)trecerea rapid n ortostatism;

209
b)micri brute necontrolate ale capului;
c)transport pe distane mari.

45.Pentru examinarea radiologica a cutiei craniene a pacientului:


a)prul lung l vom lega pe cretet;
b)ndeprtm obiectele radioopace;
c)dezbrcm regiunea de examinat.

46.Asistenta medical menine mandrenul acului spinal n timpul punciei lombare:


a)steril;
b)nesteril;
c)l depune n sacul colector.

47.Dup efectuarea punciei occipitale:


a)se asigur 8h repaus total pacientului;
b)pacientul se poate mobiliza dup circa 15 minute;
c)se asigur pacientului repaus fizic 60 minute.

48.Unui bolnav cu epilepsie,i se interzic urmtoarele profesiuni,cu excepia:


a)conductor auto;
b)macaragiu;
c)conductor metrou;
e)economist.

49.Reeducarea tulburrilor de vorbire de tip afazic se poate efectua prin:


a)asigurarea colaborrii familiei pacientului;
b)stabilirea interrelaiei stimulare-rspuns;
c)nceperea precoce a interveniilor de reeducare;
d)efectuarea unor exerciii pentru denumirea diferitelor obiecte.

50.Capacitatea de autoservire general const n:


a)igien personal;
b)activiti manuale diverse;
c)mbrcat-dezbrcat.

51.Retraciile musculo-tendinoase pot fi evitate prin:


a)meninerea corect a membrelor paralizate;
b)meninerea poziiilor de flexie a genunchiului i rsuciri ale trunchiului;
c)evitarea micrii.

52.Pacientul cu deficit motor parial se imbrac:


a)ncepnd cu membrul sntos;
b)ncepnd cu membrul plegic;
c)nu conteaz.

53.Care din urmtoarele arat ordinea corect a etapelor crizelor de epilepsie:

210
a)tonic,clonic,automatism,com;
b)aur,clonic,tonic,somn;
c)clonic,tonic,somn,automatism;
d)aur,tonic,clonic,somn.

54.Pentru a restabili mobilizarea unui pacient ct mai repede posibil dup un AVC (parez)cea
mai important aciune este :
a)poziionarea corect a membrului respectiv;
b)efectuarea de exerciii fizice pasive ale membrului respectiv;
c)schimbarea poziiei pacientului din 10 n 10 ore;
d)aplicarea de atele la membrele afectate.

55.Comunicarea ineficient la nivel motor se manifest prin :


a)stare comatoas;
b)pareze i paralizii;
c)obnubilare.

56.Coma este reprezentat de urmtoarele semne:


a)tulburri circulatorii i respiratorii;
b)pierderea contienei cu pstrarea respiraiei i circulaiei;
c)pierderea imaginii de sine.

57.Paraplegia se definete ca pierdere total a forei motorii :


a)a jumtii drepte a corpului;
b)a membrelor inferioare;
c)a unui singur membru.

58.Obiectivele ngrijirii pacientului care comunic deficitar la nivel senzorial i motor sunt:
a)echilibrarea psihic a bolnavului;
b)orientarea lui n timp si spaiu;
c)folosirea de mijloace de comunicare specifice deficitului senzorial.

59.Afazia este tulburarea:


a)de sensibilitate a pielii;
b)scderea volumului muscular;
c)incapacitatea de a pronuna cuvinte.

60.Puncia lombar se execut de ctre:


a)asistenta medical de salon;
b)asistenta medical de laborator;
c)medic.

211
BAREM DE CORECTARE MODULUL NEFROLOGIE SI NURSING SPECIFIC

TESTUL I ADEVARAT/FALS
NR.NTREBARE RSPUNS BIBLIOGRAFIE NUMR
PAGIN
1. F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 310
medicali
Sub redactia Lucreia Titiric
Editura Viata Medical Romneasc,2003
2. F Idem 319
3. A Idem 319-320
4. A Idem 320
5. A Idem 316
6. A Idem 315
7. A Chirugie 106
Editura medicala
Silivian Dachievici
Mihai Mihilscu
8. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 320
medicali
Sub redactia Lucreia Titiric
Editura Viata Medical Romneasc,2003
9. A Idem 302
10. A Idem 325
11. F Tehnici de ingrijire pentru asistentii medicali 62
Sub redactia Lucreia Titiric
Editura Viata Medical Romneasc,2002
12. F Idem 62

TESTUL II ASOCIERI
NR.NTREBARE RSPUN BIBLIOGRAFIE NR.PAGIN
S
1.
1 1-D Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 302
medicali
Sub redactia Lucreia Titiric
Editura Viata Medical Romneasc,2003
2 2-E Idem 305
3 3-A Idem 306
4 4-C Ghid de nursing 319
Sub redactia Lucreia Titiric
Editura Viata Medical Romneasc,2001
5 5-B Idem 318
2.
1 1-D Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 316
medicali
Sub redactia Lucreia Titiric
Editura Viata Medical Romneasc,2003

212
2 2-E Idem 328
3 3-A Idem 308
4 4-B Idem 313
5 5-C Idem 313
3.
1 1-D Ghid de nursing 319
Sub redactia Lucreia Titiric
Editura Viata Medical Romneasc,2001
2 2-C Idem 320
3 3-A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 316
medicali
Sub redactia Lucreia Titiric
Editura Viata Medical Romneasc,2003
4 4-E Idem 318
5 5-B Idem 311

TEST III - GRILA


NR.NTREBARE RSPUNS BIBLIOGRAFIE NUMR
PAGIN
(nume,autor,editura,an apariie)

1. A 1150 de teste nursing-Elena Dororbantu,Valeria 104


Ghidu,Maria Zamfir,editura Viata Medicala
Romneasc-2003

2. B Idem 104

3. A Idem 104

4. BC Idem 104

5. B Idem 104

6. B Idem 104

7. A Idem 105

8. B Idem 105

9. AD Idem 105

10. AC Idem 105

11. A Idem 105

12. AB Idem 105

13. B Idem 105

213
14. C Idem 105

15. A Idem 106

16. BD Idem 106

17. B Idem 106

18. BC Idem 106

19. B Idem 106

20. B Idem 106

21. AB Idem 106

22. A Idem 106

23. AC Idem 107

24. BC Idem 107

25. BCDAE Idem 107

26. C Idem 107

27. C Idem 107

28. C Idem 107

29. AB Idem 107

30. ABC Idem 107

31. C Teste de evaluare continu n nursing- 99


Coordonator colectie:Dr.Mioara Mincu

32. B Idem 99

33. C Idem 99

34. B Idem 100

35. B Idem 101

36. ABC Idem 101

37. BC Idem 101

38. AB Idem 101

39. A Idem 102

40. ABC Idem 102

214
41. ABC Idem 103

42. ABC Idem 103

43. ABC Idem 104

44. ABC Idem 104

45. ABC Idem 105

46. A Idem 106

47. B Idem 106

48. D Idem 108

49. ABCD Idem 108

50. ABC Idem 108

51. A Idem 108

52. B Idem 108

53. B Idem 109

54. B Idem 110

55. B Ghid de Nursing-sub redacia Lucreia 215


Titirc,editura Viaa Medical Romneasc-1996

56. B Idem 215

57. B Idem 215

58. AC Idem 215

59. C Idem 216

60. C Teste de evaluare continu n nursing- 106


Coordonator colectie:Dr.Mioara Mincu

NR.NTREBARE RSPUNS BIBLIOGRAFIE NUMR


PAGIN
(nume,autor,editura,an apariie)

61. A 1150 de teste nursing-Elena Dororbantu,Valeria 104


Ghidu,Maria Zamfir,editura Viata Medicala
Romneasc-2003

62. B Idem 104

215
MODULUL 49: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE

Notati cu ADEVARAT sau FALS enunturile de mai jos:


1. Ticurile sunt gesturi scurte, repetate involuntar (ex: clipit, tuse) fara necesitate obiectiva.
2. Starea de obnubiliare se manifesta printr-o perceptie profunda a constientei, activitatea
psiho-motorie fiind suspendata, persoana nu mai raspunde la intrebari si nu reactioneaza
la excitatiile din mediu
3. Senzatia este un act psihic elementar prin care se realizeaza o imagine singulara a unor
insusiri ale obiectelor si fenomenelor inconjuratoare.
4. Hipomnezia este scaderea fortei memoriei si este prezenta in surmenaj, stari anxioase,
depresie etc.
5. Fuga de idei- reprezinta o frica nejustificata cu obiect bine determinat.
6. Agorafobia reprezinta frica de spatii deschise sau de locuri publice, claustrofobia- frica
de locuri inchise, hidrofobia frica de apa
7. Pacientul cu depresie prezinta o privire stinsa, lipsita de stralucire, mimica stearsa,
expresia fetei tradeaza tristete, indurerare, tegumentele pot fi uscate din cauza
deshidratarii
8. Personalitatea este alcatuita din totalitatea reactiilor unei persoane fata de stimulii
exteriori
9. Boala Alzheimer este mai frecventa la adultii in varsta, este o tulburare cronica,
progresiva ce distruge constienta, saraceste personalitatea si are ca simptom frecvent:
pierderea memoriei, a orientarii, a controlului simturilor, tulburari de vorbire etc.
10. Terapia de grup- modalitate terapeutica ce face apel la capacitatea individului de a gandi,
rationa, a-si aprofunda gandurile, memoria si dorintele raportandu-le la realitate.

216
Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloana B
1.

A B
1.Comunicarea eficienta a.tratarea cu seriozitate a gandurilor,
sentimentelor si experientelor pacientului
2. Respectul b. sursa principala de informatie
3. Dialogul cu bolnavul c.ticuri
4. Gesturi scurte, repetate involuntar d.transmitere de mesaje simple, clare, precise din
fara necesitate obiectiva punct de vedere al continutului, al timpului si
spatiului alocat
5.Mimica k. e. tip de comunicare nonverbala folosind drept
suport expresia faciala si modificarile acesteia

2.
A B
1.Hipoestezia a.perceperea eronata a gustului si mirosului
2. Iluziile gustative si olfactive b.cresterea exagerata a atentiei intalnita frecvent
in psihopatologie
3. Hiperprosexia c.scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
4. Amnezie d.pierderea totala a memoriei
5.Gandirea l. e.functia cea mai complexa a creierului

3.
A B
1.Fuga de idei a.teama de spatii deschise sau locuri publice
2.Agorafobie b.frica de obiecte ascutite
3.Oxifobia c.bolnavul nu poate exprima de la inceput pana
la sfarsit o anumita idee si trece de la o idee la
alta fara legatura intre ele
4.Euforia d.scaderea pana la lipsa totala a poftei de
mancare
5.Anorexie m. e.stare de veselie exagerata, bucurie, optimism,
asociata de obicei cu logoree mimica expresiva,
mobilitate exagerata

4.
A B
1.Instinct de aparare a.activitate psihica orientata spre atingerea unor
scopuri propuse constient prin activitati
nervoase superioare
2.Vointa b.impulsivitate
3.Lipsa de stapanire a c.instinct individual care asigura supravietuirea
comportamentului prin scaderea acestuia
controlului voluntar

217
4.Insomnia d.transsexualitate
5.Tulburare in care un individ este n. e.scaderea timpului total de somn
genetic si anatomic barbat sau femeie
crede ca el/ ea apartine sexului opus si
ca atare, traieste ca un membru al
sexului opus ori de cate ori este posibil

5.
A B
1.Atacul de panica a.sindrom de stres posttraumatic
2.Raspunsul la expunerea unui b.boala psihica caracterizata prin doua sau mai
eveniment traumatic care implica multe simptome ca: idei delirante, halucinatii,
vatamare corporala, amenintarea cu vorbire dezorganizata, simptome negative
moartea etc.
3.Schizofrenia c.suicid
4.Suprimarea voluntara a cursului vietii d.dependenta de droguri
datorita unor tulburari psihice
5.Risc de suicid o. e.este un inalt nivel de anxietate marcat prin
sentimente de teroare, gandire dezorganizata,
neputinta, activitate fara scop

6.
A B
1.Amfetamina a.clorpromazin 10 mg i.m. la 6 h, impachetari cu
cearceafuri umede
2.Hiperpirexia la adultii consumatori de b.drog psihostimulent al SNC
droguri
3.Violenta c.inapetenta, scadere ponderala, deshidratare,
insomnie, agitatie
4. Probleme de ingrijire ale unui pacient d.manifestari ce reprezinta un pericol pentru
depresiv ceilalti
5.Anorexie p. e.lipsa poftei de mancare

7.
A B
1.Alimentatie inadecvata prin deficit se a.se ofera pacientului ocazia sa se exprime, sa
corecteaza spuna ce-l preocupa
2.Combaterea constipatiei b.se instituie un program de miscare zilnica,
alimentatia trebuie sa fie bogata in celuloza,
legume, fructe, medicamente laxative
3.Comunicarea eficienta c.apatie
4.Starea de indiferenta si de absenta a d.pacientul trebuie sa consume alimente si
emotiilor lichide in conformitate cu necesitatile
organismului
5.Bulimie q. e.nevoia patologica de a manca mari cantitati de
alimente

218
8.
A B
1.Pierderea posibilitatii de a vorbi sau a.comportament ritualic pe care un individ se
de a intelege limbajul vorbit in urma simte obligat sa-l indeplineasca, ce ii patrunde
unei leziuni corticale fortat in constiinta si e contrar dorintelor sale
2.Compulsie b.afazie
3.Ecolalie c.repetarea automata a sunetelor, cuvintelor,
frazelor emise de alta persoana
4.Impulsivitate d.stare de anxietate care este atat de puternica
incat dezorganizeaza personalitatea individului
5.Panica r. e.tendinta de a efectua un act violent,
imprevizibil, negandit

Marcati cu x raspunsul corect:


1. Vrsta de debut a schizofreniei, este n majoritatea cazurilor:
a) 18-35 de ani;
b) dup 50 de ani;
c) dupa 65 de ani,

2. Vitaminele B1 i PP, sunt indicate n tratamentul delirium-ului tremens, fiind necesare:


a) formrii protrombinei;
b) sistemului nervos;
c) circulaiei sanguine;
d) diurezei.

3. Dieta bogat n proteine i vitamine, previne distrugerea crui organ care detoxific alcoolul?
a) pancreasul;
b) ficatul;
c) rinichii;
d) plmnii

4. Pacientul cu delirum tremens, te ntreab, speriat, dac vezi gndacii care se urc pe patul su,
Rspunsul optim este:
a) dau cu spray i v scap de ei;
b) nu vd niciun gndac;
c) stau cu dvs,, pn suntei mai calm;
d) aceti gndaci, sunt o manifestare a bolii dvs. ;
e) taci din gur, beivule !

5. Pacientul care umple spaiile albe din memorie, cu evenimente imaginare, bizare,
contradictorii i lipsite de consecven:
a) confabuleaz;
b) minte;

219
c) are halucinaii.

6. Sevrajul etanolic se caracterizeaza prin:


a) anorexie, greata, tremor accentuat la degete
b) transpiratii, tahicardie, HTA
c) iritabilitate, impulsivitate

7. La anamnez, pacientul i exprim convingerea ferm c va fi omort de ctre securitate,


acest exemplu ilustreaz:
a) halucinaie;
b) idee delirant de autoacuzare;
c) delir de persecuie.

8. Starea timic manifestat cel mai frecvent de ctre schizofrenic, este:


a) optimism, exaltare timic;
b) tristee, depresie;
c) apatie, detaare emoional, ostilitate, negativism.

9. Repetarea frazelor pe care ceilali le-au spus, se numete:


a) autism;
b) ecopraxie;
c) ecolalie;
d) balbism.

10. Fraza sunt bolnav deoarece prezentatorul de la TV m hipnotizeaz cu laser, chiar cnd
scot televizorul din priz, exemplific:
a) gndirea autist;
b) iluzia;
c) ideea delirant de influen exterioar.

11. Indicai rspunsul fals:


a) antidepresivele triciclice poteneaz efectele alcoolului;
b) se indic asocierea alcoolului i a antidepresivelor triciclice, pentru accelerarea vindecrii
depresiei endogene;
c) fenotiazinele cresc toxicitatea antidepresivelor triciclice.

12. Ce este comunicarea?


a. activitate complexa intre doua sau mai multe persoane, in care fiecare mesaj genereaza o
reactie complexa ce poate deveni un nou subiect pentru discutie
b. o relatie ce trebuie focalizata pe un anumit subiect
c. o activitate intelectuala in care fiecare interlocutor isi demonstreaza cultura generala

13. Comunicarea este eficienta daca:


a. se desfasoara dupa un ritual bine definit
b. mesajele sunt simple, clare si precise
c. se desfasoara verbal

220
14. Diazepamul este contraindicat n:
a) starea de com;
b) agitaia psihomotorie din demena senil;
c) sevrajul etanolic;
d) tulburrile psihosomatice.

15. Indicai cemedicament are efect miorelaxantpe musculatura somatic:


a. Antideprin;
b. Diazepam;
c. Meprobamat;
d. Clordelazin.

16.Indicai ce metod contraceptiv ar fi util la o tnr epileptic, tratat cu Fenobarbital:


a. contraceptive orale;
b. sterilet;
c. vasectomie.

17. Haloperidolul este contraindicat la pacienii cu:


a. boala Parkinson;
b. demen senil;
c. boala Alzheimer.

18. Care din urmatoarele principii de nursing sunt caracteristice nursingului psihiatric:
a. se ajute la reducerea starii de anxietate a pacientului
b. sa respecte gradul de confidentialitate
c. sa-si aminteasca faptul ca exista o explicatie pentru fiecare comportament

19. Atributiile asistentei medicale in sectia de psihiatrie sunt:


a. informarea pacientului asupra sanatatii
b. prevenirea unor accidente, prin supraveghere
c. aplicarea unor interventii in situatii de criza

20. Dementa etanolica este:


a. stadiul final al alcoolismului cronic, ce determina atrofie cerebrala
b. psihoza polinevritica alcoolica Korsakov
c. scleroza hepatica

21. Tulburarea afectivitii, constnd n trirea simultan i paradoxal a unor sentimente i


afecte diametral opuse fa de acelai subiect, semnific:
a. ambivalen;
b. autism;
c. catatonie;
d. negativism
e. i se ntlnete n:
f. schizofrenie (simptom pricipal);

221
g. paranoia;
h. depresie endogen;
i. nevroza obsesional (impulsiune i compulsiune).

22. Ce elemente caracterizeaz eclampsia?


a. HTA;
b. edeme periferice;
c. edem cerebral;
d. hipotensiune arterial;
e. apare dup 45 de zile de la natere;
f. apare numai dup a patra sarcin.

23. Notai rspunsul fals: tabesul i PGP apar n:


a. perioada ancrului cerebral;
b. faza secundar a infeciei luetice;
c. faza teriar a infeciei sifilitice.

24. Care din urmatoarele probleme sunt specice nursingului psihiatric?


a. mentinerea unei sanatati optime si prevenirea bolilor psiho biologice
b. deficientele in functionarea unor sisteme emotionale
c. aparitia unor stari emotionale de tipul : anxietate, manie, singuratate, tristete

25. Care din semnele urmtoare, nu caracterizeaz delirium tremens?


a. delir oniric cu halucinaii terifiante;
b. transpiraii i tremurturi;
c. puseu hipertensiv;
d. hipotensiune cu tendin de colaps.

26. Boala Parkinson caracterizata prin triada neurologica (hipertonie, hipo sau akinezie si tremor,
are si variate modificari psihice care au la baza:
a. tulburari ale metabolismului dopaminei la nivel encefalic;
b. sclerozei cerebrale
c. avitaminozei PP si B6

27. Sindromul discordant este carcateristicpentru:


a. schizofrenie;
b. alcoolism;
c. demen;

28. Ce este respectul?


a. tratarea cu seriozitate a gandurilor, sentimentelor si experientele pacientilor
b. intelegere empatica intre persoana bolnava si asistent
c. capacitatea asistentului de a se transpune in lumea experientelor si trairile lor

29. Ce presupune observarea de catre asistenta medicala in sectia de psihiatrie:

222
a. observarea semnelor si simptomelor psihopatologice ce ar putea fi importante in vederea
aplicarii ingrijirilor
b. capacitatea asistentei medicale ce supravegheaza bolnavul de a depista tulburarile ce il fac pe
pacient pasibil de a fi pedepsit
c. completeaza datele obtinute de la bolnav in registre speciale, le discuta cu colegii si elaboreaza
un plan de ingrijire

30. In boli depresive, dementa, schizofrenie pot apare:


a. semne ale unei capacitati deficitare de autoingrijire (barba nerasa, miros de transpiratie, haine
patate)
b. fuga de idei
c. tulburari ale constientei precum obnubilare, stupoare

31. Hipoestezia reprezinta:


a. scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
b. perceptia distorsionata a unui obiect
c. aparitia de asa zise dureri migratorii

32. Ce este agorafobia


a. teama de spatii deschise
b. teama de obiecte ascutite
c. frica de apa

33. Ipohondria este:


a. convingerea bolnavului ca sufera de boli grave, incurabile
b. convingerea bolnavului ca este mai destept, mai frumos decat altii
c. convingerea bolnavului ca este acuzat de toate nenorocirile lumii

34. Bulimia este:


a. scaderea pana la lipsa totala a poftei de mancare
b. ingerarea fara discernamat a unei cantitati mari de alimente
c. ingestie exagerata numai de alimente rotunde

35. Ce este impulsivitatea?


a. incapacitatea totala de a actiona
b. scaderea fortei de a se adapta
c. lipsa de stapanire a comportamentului

36. Ce este senzatia:


a. actul psihic elementar de realizare a imaginii obiectelor si fenomenelor lumii inconjuratoare
b. procesul de reflectare integrala a insusirii obiectelor si fenomenelor lumii inconjuratoare
c. exagerarea perceperii excitatiilor exteroceptive

37. Percepia senzorial fals, n absena unui obiect real, semnific:


a. halucinaie;
b. iluzie;

223
c. compulsiune;
d. stupor.

38. Fobia sociala este:


a. frica de a vorbi in public, teama de a manca in prezenta altor persoane
b. sentiment de teroare, gandire dezorganizata, neputinta si activitate fara scop
c. ganduri repetitive, nedorite, obsesive

39. Interventiile in schizofrenie au ca scop:


a. scaderea anxietatii pacientului
b. diminuarea comportamentului agresiv
c. protejarea pacientului de agresiunile zilnice atunci cand acesta are tulburari de perceptie

40. Care din urmatoarele particularitati de ingrijire sunt specifice in depresie:


a. se determina sustragerea pacientului de la preocupari negative
b. implicarea pacientului in activitati recreative
c. se incurajeaza exprimarea verbala si non-verbala a sentimentelor pacientului, se evita
discutiile in contradictoriu

41. Dementa de tip Alzheimer este:


a. tulburare organica (corticala) intalnita frecvent la varstnici, caracterizata prin pierderea
memoriei, a orientarii, controlului asupra impulsurilor si emotiilor
b. determinata de abuzul de alcool
c. determinata de consumul de droguri

42. In postpartumul precoce, pot aprea:


a. stri confuzionale, chiar confuzo-onirice;
b. stri depresive, cu idei de autoliz;
c. idei de infanticid i tendine de suicid n doi (mama i nou-nscutul).

43. Manifestarile clinice datorate efectului alcoolului asupra SNC sunt:


a. agresivitate, labilitate afectiva
b. deteriorarea relatiilor sociale si de munca
c. tulburari cognitive

44. Abstinenta alcoolica este:


a. micsorarea sau stoparea consumului regulat de alcool
b. dificultati de vorbire, de coordonare, pierderea constientei
c. deficit de autoingrijire

45. Care din urmatoarele ingrijiri sunt acordate pacientului in abstinenta de alcool:
a. se masoara functiile vitale
b. se monitorizeaza echilibrul hidroelectrolitic
c. se administreaza sulfat de magneziu pentru scaderea iritabilitatii si prevenirea convulsiilor

46. In cazul cenestopatiilor care din urmatoarele afirmatii este adevarata:

224
a. cenestopatiile din nevroze nu au corespondent somatic patologic
b. pacientul acuza: furnicaturi, arsuri, senzatii dureroase difuze, mutante
c. cenestopatiile sunt halucinatii visceroceptive ca de exemplu sarcina fantoma

47. Psihopatiile apar la vrsta:


a. copilriei;
b. adolescenei;
c. adultului.

48.Care din urmatoarele afirmatii este adevarata in dementa pugilistica:


a. survine secundar traumatismelor craniene repetate
b. este un sindrom subiectiv al traumatismului cranian
c. este cunoscut cazul celebrului boxer Casius Clay care sufera de sindrom parkinsonian
posttraumatic
49. PGP (paralizia generala progresiva) se datoreaza:
a. afectarii encefalului in luesul tertiar
b. consumului de droguri
c. dementei progresive in boala Alzheimer

50. Ingrijirile medicale psihiatrice includ:


a. promovarea autoingrijirii si dobandirea independentei
b. construirea si mentinerea unui mediu terapeutic adecvat
c. dezvoltarea relatiilor interpersonale si a comunicarii

51. Dementa vasculara are ce substrat anatomo-patologic


a. se instaleaza secundar consumului cronic de etanol
b. agiopatia hipertensiva si ateroscleroza arterelor craniene
c. degencrescenta neurofribriloza

52. Disprosexiile sunt:


a. tulburari ale atentiei
b. tulburari de vorbire
c. tulburari de memorie

53. Ambivalenta afectiva reprezinta:


a. schimbarea sentimentelor pozitive firesti avute anterior imbolnavirii , fata de persoana
apropiate din familie
b. trairea simultana a doua sentimente antagonice : dragoste si ura pentru aceeasi persoana
c. o stare paroxistica de bucurie intensa in trupul careia subiectul rupe comunicarea cu medicul

54.Care din urmatoarele semne/simptome se pot intalni in hipoglicemie:


a. fatigabilitate, tremuraturi, transpiratii profunde, tahicardie, anxitate, agresivitate
b. crize epileptice, ticuri
c. afazie si dezorientare

55. Teama de microbi se numeste:

225
a. tanatofobie
b. zoofobie
c. bacilofobie

56. Sindromul oniric este :


a. stare de vis patologica ce invadeaza realitatea bolnavului
b. usoara dezorientare, apatie
c. dificultate de intelegere si sinteza

57. Rationalizarea este un mecanism de aparare prin care un individ


a. justifica idei, sentimente, comportamente si motive inacceptabile
b. o relatie reciproca intre doi indivizi care sunt dependenti unul de altul
c. proceseaza stimulii din mediul inconjurator

58. Pedofilia reprezinta:


a. intretinerea de contacte sexuale cu copii
b. dragoste exagerata pentru membri familiei
c. profanarea cadavrelor

59. Sanatatea mintala este:


a. lipsa oricarei afectiuni neurologice
b. echilibru intre dezvoltarea biologica si cea neuro psihica a individului
c. o stare de bine in care individul traieste sentimentul propriei valori, a implinirii de sine, a
integritatii personale, a exprimarii creative, a sanatatii psiho biologice

60. Frustrarea este:


a. imposibilitatea de a comunica eficient unei alte persoane dorintele tale
b. tensiunea psihica determinata de un obstacol care impiedica subiectul de a atinge un anumit
scop sau de a realiza o anumita dorinta
c. stare emotionala de profunda tristete sau depresie

61. Fobia este:


a. frica intensa, irationala fata de un obiect, situatie sau loc care atrage dupa sine modificari
majore in viata subiectului
b. teama cumplita de intuneric
c. teama de a ramane fara baterie la telefon

62. Dementa este :


a. alterarea constientei memoriei depersonalizare
b. stare confuzionala in care un individ e incapabil sa se ingrijeasca
c. tulburare mentala grava caracterizata printr-o scadere progresiva si ireversibila a functiilor
intelectuale

63. Dezorientarea este:


a. stare confuzionala in care un individ e incapabil sa identifice relatia propriului eu cu timpul,
spatiul, celelalte persoane

226
b. incapacitatea de a se integra intr-un grup de persoane, de a se orienta in timp si spatiu
c. imposibilitatea de a transforma emotiile in manifestari fizice

64. Angozia este o tulburare cerebrala datorita careia:


a. pacientul nu poate pronunta corect cuvintele cu toate ca organele fonatorii sunt integre
morfofunctional
b. pacientul nu poate interpreta corect senzatiile, obiectele imaginile pe care le vede cu toate ca
organele de simt si nervii functioneaza normal
c. pacientul nu poate comunica ceea ce gandeste si simte ci spune contrariul

65. Hiperprosexia reprezinta :


a. cresterea ritmului cardiac
b. cresterea exagerata a unor dorinte
c. cresterea atentiei

66. Sitiofobia este:


a. pacientul refuza sa fie pus intr-o situatie neplacuta
b. refuzul total de a se alimenta
c. teama de ridicol

67. Starea confuzionala poate fi definita ca:


a. imposibilitatea de a recunoaste o persoana sau anumite decizii pe care le-a luat un pacient la
un moment dat
b. modificare a comportamentului fara substrat anatomic
c. tulburare organica acuta caracterizata prin stare de constienta intunecata, ganduri dezordonate,
perceptii senzoriale gresite

68. In cazul in care la un pacient apar halucinatii se aplica urmatoarele interventii:


a. se completeaza foaia de observatie luand interviu la toti membrii familiei referitoare la debutul
simptomatologiei si frecventa cu care se repeta
b. se instruiesc membrii familiei si personalul asupra modalitatilor de tratament
c. se promoveaza securitatea pacientului, indepartand mobilierul in exces precum si obiectele ce
pot produce accidente, se asigura linistea si calmul prin reducerea stimulilor din mediul
inconjurator

69. Prevenirea izolarii unui pacient psihic se face prin:


a. stimularea relatiilor interpersonale prin organizarea de activitati recreative in grup
b. stabilirea unui program de activitati agreate de pacient pentru a-i alunga plictiseala
c. identificarea cauzei care a determinat schimbarea comportamentului

70. Prin ecolalie se intelege:


a. repetarea fazelor pe care le-au spus ceilalti
b. bilbiiala
c. refuzul de a vorbi

227
BAREM MODULUL 49: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE

Notati cu ADEVARAT sau FALS enunturile de mai jos:

NR INTREBARE RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA


1 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 33
2 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 34
3 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 35
4 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 36
5 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 41
6 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 50
7 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 60
8 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 75
9 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 86
10 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 103

Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloana B


1.

NR INTREBARE RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA


1. d Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
2. a Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 25
3. b Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 31
4. c Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 33
5. e Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 32

2.
NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE
1. c Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 36
2. a Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 37
3. b Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 39
4. d Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 40
5. e Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 41

3.
NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE

228
1. c Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 41
2. a Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 50
3. b Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 42
4. e Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 44
5. d Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 45

4.
NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE
1. c Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 45
2. a Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 46
3. b Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 47
4. e Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 47
5. d Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 46

5.
NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE
1. e Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 51
2. a Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 54
3. b Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 57
4. c Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 68
5. d Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 70

6.
NR INTREBARE RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
1. b Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 118
2. a Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 118
3. d Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 120
4. c Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 60
5. e Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 45

7.
NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE
1. d L.Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor 336
de catre asistentii medicali
2. b Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 63
3. a L.Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor 337
de catre asistentii medicali
4. c Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 131
5. e Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 131

229
8.
NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBA
RE
1. b Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 130
2. a Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 132
3. c Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 133
4. e Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 135
5. d Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 136

Marcati cu x raspunsul corect

ntrebarea Rezolvarea Bibliografia Pagina


1 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
2 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 226
3 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 221
4 d A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 220
5 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 199
6 a,b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 220
7 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
8 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
9 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
10 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
11 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
12 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
13 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
14 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 286
15 b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 286, 265
16 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 288
17 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 286
18 a,b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 20
19 a,b,c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 16
20 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 222
21 a,e, f A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 206
22 a, b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 236
23 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 244
24 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 22
25 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 220
26 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 246
27 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 274
28 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 24
29 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 28
30 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 32-34
31 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 36

230
32 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 42
33 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 43
34 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 45
35 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 47
36 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 195
37 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 196
38 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 50
39 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 57
40 a,b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 61
41 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 86
42 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 236
43 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 90
44 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 90
45 a, b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 91
46 a, b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 196
47 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 214
48 a, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 242
49 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 344
50 a, b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 98
51 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 252
52 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 197
53 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 206
54 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 241
55 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 207
56 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 213
57 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 137
58 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 208
59 c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 137
60 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 134
61 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 134
62 a,b,c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 133
63 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 133
64 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 130
65 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 39
66 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 45
67 c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 83
68 c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 84
69 a L. Titirca- 338
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
70 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275

231
MODUL 51/ANUL III CONDUITA IN URGENTE MEDICO CHIRURGICALE

A. Indicati daca urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false. Notati cu A sau F
afirmatiile urmatoare

1. Colapsul vascular are drept cauz dezechilibrul dintre volumul de snge circulant i
capacitatea vaselor.
2. Permeabilizarea cilor respiratorii n obstruciile supraglotice se realizeaz prin aezarea
victimei n poziie de drenaj postural.
3. Oxigenoterapia se utilizeaz n toate formele de insuficien respiratorie dup
permeabilizarea cilor respiratorii.
4. Prima msur n cazul ocului traumatic o constituie nlturarea agentului agresor.
5. Pacientului cu traumatism craniocerebral care prezint scurgeri de lichid cefalorahidian prin
urechi i nas i se aplic tampoane compresive.

6. Pentru evidenierea fracturilor feei n cazul unor traumatisme faciale se palpeaz simetric faa,
depistnd denivelrile osoase, mobilitatea patologic, durerea.

7. Fracturile oaselor bazinului se recunosc dup poziia caracteristic de broasc" a victimei.

8. Durerea precordial care cedeaz dup administrarea unei tablete de nitroglicerin este
caracteristic pentru IMA.

9. Pacientul cu edem pulmonar acut prezint sput rozat.

10. Pentru a reduce dispneea, pacientul n criz de astm bronic ia poziia decubit dorsal.

B Asociati elementele din prima coloana cu cele din a doua coloana:

1. Traumatism cranian A Sezand cu capul aplecat in fata

2. Traumatism toracic B Decubit dorsal cu capul intr-o parte

3. Traumatism al coloanei vertebrale C Sezand cu spatele sprijint

4. Traumatism al fetei D Decubit dorsal cu genunchii flectati

5. Traumatism abdominal E Decubit dorsal pe un plan dur

232
1. Pneumotoraxul spontan A Durere retrosternala sau precordiala
care dureaza de la 30 de minute pana
la cateva ore si nu cedeaza la
nitroglicerina

2 Infarctul miocardic acut B Tuse uscata urmata de eliminare de


sputa spumoasa, rozata, aerata

3 Edemul pulmonar acut C Junghi toracic violent , apare brusc


dupa un effort, o chinta de tuse, durere
comparata cu o lovitura de pumnal

4 Criza de astm bronsic D Dispnee cu caracter expirator prelungit


, urmata de tuse si expectoratie
mucoasa, filanta, eliberatoare

5 Angina pectorala E Durere retrosternala sau precordiala


care dureaza 2-3 minute pana la 10-15
minute si cedeaza la nitroglicerina

C. Incercuiti raspunsurile corecte


MEDICINA INTERNA

1. Starea de colaps periferic poate fi recunoascuta datorita:


a) TA 160/90 mmHg;
b) poliurie;
c) extremitatilor reci.

2. Durerea din infarctul miocardic acut :


a) este indicata cu degetul;
b) este declansata de respiratii profunde;
c) cedeaza la antialgice majore.

3. Durerea din infarctul miocardic acut :


a) cedeaza la nitroglicerina;
b) apare dupa un efort fizic, emotii puternice;
c) dureaza maxim 1 minut.

4. Tratamentul de urgenta in angina pectoral consta in administrare de :


a) izoket;
b) nitroglicerina;
c) carbocromen.

5. Tabloul clinic in infarctul miocardic se caracterizeaza prin:


a) hipertensiune arterial;

233
b) poliurie, polifagie;
c) tahicardie.

6. Diferenta intre astmul bronsic si astmul cardiac se pune pe urmatoarele criterii:


a) astmul cardiac este o criza de bradipnee expiratorie, fata de astmul bronsic care este o
criza de polipnee expiratorie;
b) expectoratia din astmul bronsic este perlata fata de cea din astmul cardiac care este
rozata;
c) nu este nici o diferenta.

7. Infarctul miocardic este produs de:


a) indigestie;
b) scadere a fluxului sangvin in arterele coronare cauzata de ischemie;
c) scaderea contractiilor ventriculare.

8.Unui pacient, vechi cardiac, ce prezinta dureri precordiale cu caracter constrictive,


anxietate, dispnee i se pot administra:
a) mialgin;
b) nitroglicerina;
c) cofedol.

9. Tabloul clinic in angina pectorala se caracterizeaza prin;


a) precordialgii sub forma de gheara ce dureaza peste 30 de minute;
b) precordialgii ce iradiaza in membrul superior;
c) diaree.

10. Pneumotoraxul se caracterizeaza prin:


a) prezenta aerului in cavitatea peritoneala;
b) prezenta aerului in cavitatea pleurala;
c) prezenta sangelui in cavitatea pleurala.

11.Pneumotoraxul se caracterizeaza prin:


a) bradipnee;
b) bradicardie;
c) hipotensiune arteriala.

12. Pneumotoraxul se caracterizeaza prin:


a) junghi toracic;
b) matitate toracica;
c) la auscultatie apare zgomotul de porumbar

13. Tabloul clinic in insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin:


a) bradipnee;
b) cianoza;
c) bradicardie.

14. Tratamentul in insuficienta respiratorie acuta consta in administrare de:

234
a) oxigen;
b) dioxid de carbon;
c) ambele afirmatii sunt adevarate.

15. Primul element al tratamentului in insuficienta respiratorie acuta:


a) administrarea de antibotice;
b) administrarea de miofilin;
c) controlarea permeabilitatii cailor respiratorii.

16. Hemoptizia consta in eliminarea de sange din:


a) tubul digestive;
b) aparatul excretor;
c) caile respiratorii.

17. La un pacient cu criza de astm bronsic se administreaza:


a) miofilin;
b) morfina;
c) mincortid.

18. Pozitia caracteristica pentru pacientul cu astm bronsic este:


a) decubit lateral cu membrele flectate pe abdomen;
b) pozitie sezanda, cu capul pe spate si sprijinit pe maini, ochii injectati, narile dilatate,
jugulare turgescente;
c) decubit ventral cu capul in hiperextensie si membrele in extensie.

19. Hemoptizia poate fi difentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia:


a) contine resturi alimentare;
b) sangele este aerat;
c) apare in timpul unui efort de varsatura.

20. Tratamentul hemoptiziei se face cu vitamina:


a) D;
b) C;
c) K.

21. Semnele elementare precoce ale mortii sunt:


a) racirea cadaverica progresiva;
b) oprirea respiratiei;
c) relaxarea sfincterelor.

22. Semnele elementare precoce ale mortii sunt:


a) suprimarea reflexului cornean;
b) mioza urmata de midriaza;
c) lividitatea cadaverica.

23.Semnele elementare tardive ale mortii sunt:

235
a) racirea cadaverica progresiva;
b) oprirea respiratiei;
c) relaxarea sfincterelor.

24. Semnele elementare tardive ale mortii sunt:


a) suprimarea reflexului cornean;
b) mioza urmata de midriaza;
c) lividitatea cadaverica.

25. Semnele elementare tardive ale mortii sunt:


a) oprirea batailor inimii;
b) putrefactia cadaverica;
c) disparitia sensibilitatii.

CHIRURGIE

26. Ce intelegem prin ressucitarea cardio respiratorie:


a) combaterea si tratarea insuficientei cardiace:
b) masurile intreprinse pentru restabilirea activitatii cardiace;
c) combaterea si tratarea afectiunilor pulmonare;
d) restabilirea schimburilor gazoase la nivelul plamanului, printr-o ventilatie pulmonara
artificiala.

27. Cand este indicata ressucitarea cardio-respiratorie:


a) in insuficienta respiratorie acuta;
b) in congestia pulmonara si pleurezie;
c) in stopul respirator si respiratie insuficienta;
d) in orice modificare a amplitudinii si ritmului respirator.

28. Care din semnele de mai jos nu le intalnim in stopul respirator:


a) absenta miscarilor respiratorii toracice si abdominale;
b) extremitatile cianotice;
c) lipsa zgomotelor caracteristice la auscultatie, produse de patrunderea si iesirea aerului din
plamani;
d) vizual, o hartie pusa in fata gurii si nasului se misca.

29. Care din manoperele de mai jos trebuie prima intreprinsa in cursul resusscitarii respiratorii:
a) asigurarea si mentinerea libertatii cailor respiratorii;
b) oxigenoterapia;
c) stimularea activitatii centrilor respiratorii deprimati;
d) inlaturarea obstacolelor care impiedica expansiunea pulmonara normala.

30. Dupa dezobstruarea cailor respiratorii superioare, ce manevre trebuie sa facem pentru a
impiedica caderea limbii in faringe:
a) sa fixam capul in flexie accentuata;

236
b) sa realizam o hiperflexie a capului, sa impinge mandibula inainte si apoi s-o ridicam
in sus;
c) sa efectuam oxigenoterapie;
d) sa introducem o pipa Gueddel pana in orofaringe.

31. In cazul unor traumatisme mari ale masivului facial, cu fracturi ale piramidei nazale si
mandibulei, cu insuficienta respiratorie acuta, se efectueaza:
a) intubatie orotraheala;
b) dezobstructia cailor respiratorii superioare;
c) traheostomie;
d) oxigenoterapie.

32. Dupa asigurarea libertatii cailor respiratorii si executarea hiperextensiei capului, care sunt
manevrele pe care le va face reanimatorul in respiratie gura la gura:
a) propulsarea cu mana dreapta a mandibulei, astfel ca gura accidentatului sa fie
deschisa;
b) sustinerea hiperextensiei capului cu mana stanga;
c) cu mana stanga, care sustine fruntea, penseaza nasul ca sa impiedice fuga aerului;
d) insufla cu presiune aerul expirat in gura accidentatului si observa miscarea de
expansiune a toracelui;
e) se departeaza de gura si nasul accidentatului si datorita elasticitatii pulmonare, se
produce pasiv expiratia.

33. Care din semnele de mai jos le avem in stopul cardiac:


a) pierderea cunostintei, care revine dupa asezarea bolnavului in pozitie orizontala;
b) absenta pulsului la arterele periferice;
c) pierderea cunostintei, abolirea reflexelor;
d) oprirea respiratiei, midriaza pupilara progresiva.

34. Care sunt etapele tratamentului stopului cardiac:


a) de instituire a respiratiei artificial si masajului cardiac extern;
b) de efectuare a intubatiei si masaj cardiac intern;
c) de restabilire a functiilor cardio-respiratorii spontane;
d) de postresuscitare.

35. Cum se realizeaza masajul cardiac extern:


a) se apasa cu palma in spatial V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
b) se apasa cu podul ambelor palme in 1/3 inferioara a sternului;
c) se deprima coastele cu 2-3 cm;
d) sternul se deprima cu 5-8 cm.

36. Care sunt semnele unui masaj cardiac extern eficace:


a) aparitia pulsului sincron cu compresiunile sternale;
b) marirea midriazei;
c) recolorarea tegumentelor;
d) scaderea midriazei.

237
37. Masajul cardiac extern este contraindicate in:
a) aparitia concomitenta a stopului respirator cu cel cadiac;
b) la copii si varstnici;
c) tamponada cardiac, embolie gazoasa;
d) fracturi costale cu volet.

38. Ce complicatii se pot produce in timpul masajului cardiac:


a) fracturi condro-costale cu hemopneumotorax;
b) hemoragii ale tubului digestiv;
c) embolii gazoase;
d) rupturi de ficat, splina, inima.

39. Care din elementele de mai jos sunt caracteristice fibrilatiei cardiace:
a) disparitia contractiei normale a cordului;
b) aparitia unor puncte localizate in atrii si ventricule din care pornesc impulsuri care
contracta muschiul cardiac dezordonat, anarhic, neregulat;
c) marirea fortei de contractie a miocardului;
d) cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale.

40. Care sunt indicatiile defibrilarii electrice externe a cordului:


a) stopul cardiac;
b) tulburarile de ritm;
c) fibrilatia ventriculara;
d) daca dupa 4-5 minute de masaj cardiac extern eficient, cordul nu-si reia bataile si nu
avem posibilitatea efectuarii EKG.

41. Care din semnele de mai jos ne conduc la abandonarea resuscitarii cardio-respiratorii:
a) cord flasc dupa 30-60 minute;
b) aparitia miozei;
c) traseu EKG plat, absenta respiratiei spontane, absenta pulsului si TA;
d) midriaza persistenta, cianoza intensa, tegumente marmorate.

42. Dupa masajul cardiac eficient,ce obiective urmarim pentru consolidarea tratamentului:
a) restabilirea volemica;
b) combaterea acidozei prin medicatie alcalinizanta;
c) administratia medicatiei simpaticolitice si vasodilatatoare;
d) medicatia de restabilire a activitatii cardiac spontane ( simpaticomimetice,
cadiodepresoare, saruri de Ca, atropine).

43. Care din simptomele de mai jos le intalnim in degeraturile de gradul I:


a) flictene sero-sangvinolente;
b) paloare, urmata de eritem;
c) diminuarea sau abolirea sensibilitatii tactile;
d) cianoza la nivelul regiunii.

238
44. Care sunt factorii care agaveaza ischemia la nivelul extramitatilor degerate:
a) vasodilatatia care urmeaza unei perioade de vasoconstrictie;
b) cresterea vascozitatii sangelui si agregarea hematiilor si trombocitelor;
c) scaderea tensiunii arteriale, consecutive actiunii frigului;
d) formarea de tromboze intravasculare.

45. In degeratura de gradul III apar:


a) eritem si edeme la nivelul degeraturilor;
b) necroza, avand aspectul unei gangrene umede;
c) gangrene cu aspect de mumificare a extremitatilor membrului respectiv;
d) flictene, dupa 2-3 zile.

46. Ce fenomene generale putem intalni in degeraturile de gradul III si IV:


a) agitatie, hiperreflexivitate;
b) somnolent, depresiune fizica si psihica;
c) hipotensiune arterial;
d) scaderea tensiunii arteriale, puls rapid, apoi bradicardic.

47. Ce fenomene gasim in faza de reactive in cazul hipotermiei:


a) somnolenta, astenie, hiporeactivitate;
b) areactivitate, diminuarea reflexelor tendinoase;
c) excitatie nervoasa, tahicardie;
d) tegumente rosii, tahipnee.

48. Care dintre elementele de mai jos se aplica in cazul tratamentului hipotermiei:
a) incalzire rapida in baie de 40-45 grade C;
b) sedative, antialgice;
c) antitermice, vasoconstrictoare;
d) perfuzii, vasodilatatoare, anticoagulante, corticoterapie.

49. Care din elementele de mai jos intervin in producerea socului la arsi:
a) intolerant si aportul insuficient de lichide;
b) durerea si hipovolemia masiva datorita plasmexodiei;
c) resorbtia unor produsi intermediari proteici si insuficienta hepato-renala precoce;
d) gradul si profunzimea arsurilor.

50. Gravitatea socului electric depinde de:


a) intensitatea, tesiunea si natura curentului electric;
b) locul de intrare si iesire a curentului electric in corp;
c) locul unde s-a produs accidentul;
d) durata de actiune si starea sistemului nervos si a organismului.

51. Ce modificari hemodinamice se produc in socul decompensate?


a) cresterea patului vascular prin vasodilatatie periferica;
b) cresterea volumului circulant;
c) scaderea volumului circulant si staza sangvina;

239
d) cresterea vascozitatii sangelui care duce la coagulare intravasculara diseminata.

52. In ce tip de soc avem valori normale sau chiar crescute ale hemoglobinei si
hematocritului:
a) soc hemoragic;
b) soc traumatic;
c) soc septic;
d) soc prin arsura.

53. Ce obiective trebuie sa urmareasca tratamentul socului hemoragic:


a) administrarea de vasopresoare pentru a micsora patul vascular;
b) asigurarea hemostazei;
c) compensarea pierderilor prin transfuzii de sange si administrare de substituenti
hipovolemici;
d) tratament sedative si hemostatic.

54. Care sunt principalele obiective in tratamentul socului toxico-septic:


a) antibioterapie bacteriostatica;
b) antibioterapie bactericida;
c) corectarea tulburarilor hemodinamice si deficitului de volum circulant;
d) administrarea de vasoconstrictoare;
e) tratarea chirurgicala a leziunilor si indepartarea sursei de infectie.

55. Ce fenomene vom gasi intr-un soc prin arsura:


a) pierderi de masa circulanta in primele ore de la producerea accidentului;
b) pierderea de sange integral si vom avea o hemodilutie, scaderea Ht si Hg;
c) pierderea este de plasma si vom avea hemoconcentratie si cresterea vascozitati
sangelui;
d) irigatia deficitara si hipoxia duc la tulburari metabolice importante si aparitia acidozei.

56. Ce simptome specifice gasim in socul anafilactic:


a) scaderea diurezei, hipotensiune;
b) constrictii si spasme glotice, laringiene, bronsice de tip asmatic;
c) prurit, senzatia accentuate de caldura, hipersalivatie;
d) stare de prostratie, areactivitate, midriaza.

57. Care din elementele de mai jos sunt caracteristice socului cardiogen:
a) scaderea TA sb 85 mmHg, tahicardie cu puls depresibil si aritmic;
b) agitatie, piele uscata si congestionata, febra;
c) reducerea perfuziei sangvine cu scaderea debitului urinar sub 20 ml/ora;
d) tulburari ale constientei, transpiratii reci, tegumente umede si cianotice.

58. In ce tipuri de soc este indicate administrarea de antibiotice:


a) socul toxico-septic, socul prin arsuri;
b) socul cardiogen, socul anafilactic;
c) socul prin dilatatie acuta de stomac, socul hemoragic;

240
d) Socul traumatic insotit de delabrari mari.

59. In care forme de soc este indicata profilaxia antitetanica:


a) soc operator, soc anafilactic;
b) soc traumatic, soc prin arsuri;
c) soc cardiogen, soc prin deshidratare ( termic );
d) in orice traumatism generator de soc.

60. Care sunt conditiile de incetare a terapiei antisoc:


a) cresterea TA, regularizarea pulsului, normalizarea culorii tegumentelor si mucoaselor
care devin calde;
b) reluarea diurezei, disparitia midriazei, iesirea pacientului din starea de stupoare
c) dirureza creste peste 40 ml/ora, bolnavul este constient, cooperant;
d) echilibrul acido-bazic si celelalte valori de laborator revin la normal.

NURSING

61.Manifestrile de dependent prezentate de pacientul cu hemoragie intern sunt:


a) stare de lipotimie;
b) tahicardie, tegumente reci, palide, hipotensiune arterial;
c) hipertensiune arterial, bradicardie.

62.Imobilizarea provizorie a fracturilor are drept scop:


a) prevenirea complicaiilor - paralizii, hemoragii;
b) nlturarea anxietii pacientului;
c) reducerea durerii.

63.Pentru imobilizarea provizorie a fracturilor membrului superior putem utiliza:


a) atele Kramer sau din lemn;
b) basma;
c) ambele procedee.

64.Tratamentul de urgent n cazul unei fracturi de coast vizeaz:


a) imobilizarea ct mai solid a fracturii;
b) transportul accidentatului n poziie eznd care s-i favorizeze respiraia;
c) calmarea durerii.

65.Transportul unui accidentat cu fractur de coloan vertebral se face:


a) pe targa rigid n decubit dorsal;
b) n decubit ventral pe o targa obinuit;
c) semieznd cu spatele sprijinit.

66.Manifestarile de dependenta ce caracterizeaz stopul cardiorespirator sunt urmtoarele, cu


excepia:

241
a) midriaz, oprirea respiraiei i circulaiei;
b) relaxare sfincterian, paliditate, cianoz, pierderea contientei;
c) hipotensiune arterial, tahicardie.

67.Respiraia artificial se poate realiza la locul accidentului astfel:


a) prin metode interne - gur la gur, gur la nas;
b) cu burduful Ambu, Ruben;
c) cu aparatul Potain.

68.Pentru masajul cardiac extern pacientul este aezat:


a) n decubit lateral stng;
b) n decubit dorsal pe un plan dur;
c) n poziie Trendelenburg.

69.Compresiunea sternului cu podul palmei pentru masajul cardiac extern se face:


a) n 1/3 medie a sternului;
b) n 1/3 superioar a sternului;
c) n 1/3 inferioar a sternului.

70.Controlul eficienei manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie se face la dou minute de la


nceperea reanimrii prin:
a) cercetarea pulsului la artera carotid;
b) cercetarea pulsului la artera pedioas;
c) observarea micrilor cutiei toracice.

71.Semnele sigure de moarte sunt:


a) absena activitii electrice a inimii timp de 15 min;
b) absena activitii electrice a inimii timp de 60 min;
c) midriaz, opacitatea corneei;
d) mioz;
e) cianoz cu lividiti.

72.Arsura electric prezint urmtoarele caracteristici:


a) este rotund sau ovalar, puin dureroas;
b) apare la locul de intrare a curentului electric;
c) ambele.

73.Pentru acordarea corect a primului ajutor n electrocutare se are n vedere:


a) s fie acordat n primele 5 min de la producere;
b) sursele de curent nu se ating cu mna neprotejat;
c) sursa de curent se ndeprteaz cu orice obiect n timp util.

242
74.ntr-o ncpere nchis, nclzit cu gaz metan, sunt gsite n stare de incontien dou
persoane. Care este prima msur luat?
a) examinarea victimelor;
b) deschiderea ferestrelor;
c) nchiderea surselor de nclzire.

75.Dl I. C. este victima unuia accident la locul de munc: explozia unei instalaii. Asistenta
sosit cu salvarea constat prezena arsurilor la fa, mini, antebrae. Hainele sunt arse pe
toracele anterior. Execut imediat:
a) dezbrcarea hainelor arse;
b) acoperirea suprafeelor arse ale minilor cu comprese sterile ;
c) transportul pacientului la spital.

76.Parametrii de apreciere a gravitii unei arsuri sunt:


a) suprafaa ars, cauza arsurii;
b) gradul de alterare a funciilor vitale;
c) suprafaa ars i profunzimea arsurii.

77.Toaleta chirurgical primar a arsurii are drept scop:


a) ndeprtarea zonelor arse i a corpilor strini;
b) aplicare soluiilor antibiotice;
c) prevenirea infeciilor.

78.Salonul n care e supravegheat i ngrijit pacientul cu arsuri necesit urmtoarele condiii:


a) temperatur 23-24 C;
b) temperatur 23-24 C, lenjerie steril de pat;
c) umiditatea aerului 75%.

79.Pentru profilaxia degeraturilor e necesar:


a) meninerea cldurii corpului;
b) meninerea micrii;
c) ambele.

80.Pentru epurarea toxicului ingerat voluntar sau accidental se procedeaz astfel:


a) se provoac vrstura;
b) se administreaz antidoturi specifice;
c) se efectueaz spltur gastric n primele ore;
d) se administreaz antidoturi generale.

81. n intoxicaiile cu substane necunoscute se utilizeaz pentru neutralizarea toxicului


urmtoarele antidoturi:
a) alcool etilic;

243
b) crbune animal;
c) ap albuminoas.

82.Pacientul cu hemoragie acut se transport n poziie:


a) eznd, cu spatele sprijinit;
b) decubit lateral;
c) Trendelenburg.

83.n insuficiena respiratorie acut oxigenoterapia se aplic n toate formele respectnd


urmtoarele principii:
a) dezobstruarea cilor respiratorii;
b) introducerea sondei nazale pe o lungime de 2-3 cm;
c) umidificarea oxigenului;
d) introducerea sondei nazale pe o lungime egal cu distana dintre tragus i fosa nazal;
e) stabilirea debitului pe minut.

84.Permeabilizarea cilor respiratorii n obstruciile subglotice se realizeaz:


a) prin poziie de drenaj postural;
b) aspirarea secreiilor cu seringa Guyon;
c) aezarea pacientului n decubit dorsal cu capul n hiperextensie.

85.Obiectivele interveniilor de urgen n criza de astm bronic constau n:


a) asigurarea i meninerea n poziie eznd a pacientului
b) oxigenoterapiaterapia
c) asigurarea poziiei decubit dorsal.

86.Conduita de urgen n criza de astm bronic const n:


a) sngerare 300 ml
b) oxigenoterapiaterapia
c) administrarea medicamentelor bronhodilatatoare i antialergice.

87..Manifestrile de dependen n insuficiena respiratorie acut a copilului sunt:


a) dispnee ,cianoz;
b) acces paroxistic astmatiform;
c) diaree post prandial.

88.Conduita de urgen n colapsul vascular al copilului const n:


a) comprese calde pe abdomen;
b) permeabilizarea cilor respiratorii;
c) oxigenoterapie;
d) abordarea uneia sau mai multor vene periferice i instituirea unei perfuzii.

89.Accesul eclamptic n faza de convulsii tonice se caracterizeaz prin:


a) convulsii cu durata de 30";
b) contractura generalizat - inclusiv a muchilor respiratori;
c) trismus;

244
d) hipotensiune;
e) relaxare muscular.

90.n fracturile de coloan cervical se aplic urmtoarele msuri de urgen:


a) fixare suplimentar pe targa a capului fa de trunchi;
b) confecionarea unui guler rigid aezat n jurul coloanei cervicale;
c) asigurarea poziiei semieznd.

91.n intoxicaiile cu substane organofosforate asistenta medical pregtete ca antidot specific:


a) crbune animal;
b) atropin;
c) ap bicarbonat 10%.

92.Problemele pacientului cu intoxicaie cu ciuperci sunt:


a) risc de deshidratare;
b) disconfort abdominal;
c) alterarea contientei.

93.n cazul unui accident colectiv de munc pentru a evalua ordinea de acordare a primului
ajutor, asistenta medical folosete urmtoarele aciuni:
a) privete victimele;
b) privete i ascult victimele;
c) privete, ascult, atinge (simte) victimele.

94.n cazul unui accident colectiv sunt primii crora li se va acorda primul ajutor:
a) cei care ip, strig dup ajutor;
b) cei ineri;
c) nu au importan aceste elemente.

95.Pentru a interveni n mod eficient n cazul unei persoane ce pare lipsit de via" e necesar:
a) s te asiguri c locul e sigur;
b) s nu te supui unui pericol vital, s te protejezi;
c) s-i riti propria via pentru a salva pacientul.

96.Pentru a verifica dac o persoan incontient respir poi aciona astfel:


a) priveti dac toracele se ridic;
b) asculi dac se aude respiraia i simi respiraia pe obrazul tu;
c) ambele.

97.Semnele specifice prezenei unui corp strin n cile respiratorii superioare sunt:
a) pacientul nu poate vorbi, tui, respira;
b) pacientul e cuprins de panic;
c) pacientul duce mna la gt.

98.Primul ajutor n cazul corpilor strini supraglotici const n:


a) prinderea victimei din spate cu pumnul n regiunea epigastric i apsarea regiunii

245
(manevra Heimlich);
b) aezarea victimei n decubit lateral stng;
c) aplicarea unei lovituri interscapular.

99.Ajutorul psihologic in cazul unui accident const n:


a) minimalizarea situaiei existente a pacientului;
b) explicarea manevrelor de prim ajutor aplicate;
c) exagerarea situaiei existente a pacientului.

100.Dac o persoan accidentat este incontient trebuie mai intai:


a) s eliberm cile respiratorii;
b) s o punem in poziia de siguran;
c) s-i controlm respiraia.

101.In cazul in care o persoan este gsit czut intr-un garaj inchis, cu un motor de main
funcionand, salvatorul trebuie:
a) s opreasc motorul;
b) s controleze respiraia;
c) s scoat persoana afar din garaj.

102.Misiunea asistentei medicale la locul unui accident este:


a) executarea unui baraj de securitate;
b) evaluarea rapid a situaiei;
c) stabilirea prioritilor de prim ajutor;
d) transportul accidentailor cu orice mijloc de locomoie.

103.Care este atitudinea corect la locul accidentului in cazul unui traumatism abdominal inchis:
a) administrare de calmante;
b) transport de urgen la spital;
c) hemostaz local.

104.In cazul unui pacient politraumatizat prioritatea in acordarea primului ajutor const in:
a) oprirea hemoragiei externe;
b) permeabilizarea cilor respiratorii superioare;
c) imobilizarea fracturilor osoase.

105.Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaa corpului poate evolua astfel:
a) cu stare de oc hipovolemic;
b) fr complicaii;
c) cu stare de oc toxicoseptic.

106.Primul ajutor in caz de arsur const in:


a) administrarea de antialgice;
b) administrarea de antialergice;
c) administrarea de antiinflamatoare steroide.

246
107.Degeraturile de gradul I se caracterizeaz prin.
a) eritem;
b) flictene;
c) gangrena.

108.Care sunt factorii care favorizeaz degeraturile:


a) frigul umed;
b) frigul uscat;
c) imobilitatea prelungit;
d) inclmintea lejer.

109.Pentru acordarea primului ajutor in cazul electrocutrii:


a) se efectueaz resuscitarea cardiorespiratorie ca prim msur;
b) se indeprteaz sursa de curent i apoi se face resuscitarea cardiorespiratorie;
c) se transport victima la spital.

110.Care din urmtoarele manevre se practic in cazul mucturilor de arpe veninos:


a) incizia i excizia esutului cutanat in zona lezat;
b) aplicarea garoului deasupra leziunii;
c) aspiraie local i administrare de ser antiveninos.

111.Primul ajutor in cazul unui pacient cu intoxicaie acut const in:


a) efectuarea unei splaturi gastrice i provocarea vomei;
b) efectuarea unui tubaj duodenal cu administrare de antidot;
c) efectuarea manevrelor de respiraie artificial i administrare de antidot.

112.In cazul intoxicaiilor voluntare pentru a efectua spltura gastric este strict necesar:
a) acordul pacientului;
b) s catigi increderea pacientului;
c) s cunoti natura substanei ingerate.

113.In accidentele maxilofaciale, hemostaza provizorie pentru artera temporal superficial,se


face prin compresiune direct pe:
a) regiunea preauricular;
b) marginea inferioar a mandibulei;
c) trunchiul carotidian de aceeai parte.

114.In acordarea primului ajutor unui accidentat cu fractur de coloan vertebral se evit
flectarea capului pe torace i a toracelui pe abdomen pentru c se poate produce:
a) oc hemoragie;
b) accentuarea durerilor;
c) contuzia sau secionarea mduvei spinrii.

115.Un accidentat cu stop cardiorespirator prezint:


a) respiraie superficial, puls filiform, hipotensiune arterial contient pierdut;
b) respiraie profund, puls tahicardie, stare de incontien;

247
c) respiraie oprit, puls absent, stare de incontien, paloare midriaz, relaxare
sfincterian.

116.In resuscitarea respiratorie prima manevr este:


a) administrarea oxigenului;
b) asigurarea permeabilitii cilor respiratorii;
c) insuflaia aerului gur la gur.

117.Care este timpul limit de aciune in reanimarea cardio-respiratorie?


a) 3- 4 minute;
b) 8-10 minute;
c) 20 minute.

118.Pentru respiraia gur la gur sau gur la nas, accidentatul se va afla in urmtoarea poziie:
a) decubit lateral drept;
b) in orice poziie;
c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul in hiperextensie.

119.Care din urmtoarele semne nu caracterizeaz moartea biologic, accidentatul putand fi inc
resuscitat:
a) midriaz fix;
b) hipotonie muscular i pete cianotice;
c) prezena activitii cardiace pe EKG.

120.Eficiena msurilor de resuscitare cardiorespiratorie se apreciaz prin:


a) apariia pulsului la nivelul arterelor mari i sincron cu compresiunile sternale;
b) dispariia midriazei;
c) recolorarea tegumentelor.

121.In edemul pulmonar acut pacientul se aeaz in:


a) clinostatism, cu capul mai ridicat decat restul corpului;
b) clinostatism, cu capul mai jos decat restul corpului;
c) poziie ezand, cu picioarele atarnand la marginea patului.

122.Pentru interveniile de urgen in edemul pulmonar acut asistenta medical pregtete:


a) instrumente pentru sangerare i oxigenoterapie;
b) medicaie tonic cardiac;
c) trusa pentru traheostomie.

123.In starea de oc indiferent de cauza sa se produce:


a) perturbarea circulaiei i a proceselor metabolice la nivelul esuturilor;
b) tulburri renale;
c) tulburri respiratorii.

124.Starea de colaps vascular se recunoate dup urmtoarele manifestri de dependen:


a) pacient inert, somnolent, cu tegumente palide i reci, hipotensiune, puls filiform;

248
b) pacient agitat, tahicardie, hipertensiv;
c) pacient somnolent, transpirat.

125.Criza de angin pectoral dureaz in general sub:


a) 5 min.;
b) 15 min.;
c) 30 min.

126.Durerea coronarian ce survine la efort, emoii, frig, are o durat intre 3-15 min. i care
cedeaz la nitroglicerin este caracteristic in:
a) angina pectoral;
b) infarct miocardic acut;
c) stenoz mitral.

127.Unul din semnele pneumotoraxului este:


a) sput cu sange;
b) durere toracic surd;
c) absena micrilor toracice in timpul respiraiei.

128.Pacientul incontient, comatos, poate fi transportat in poziie:


a) decubit dorsal tar pern;
b) decubit lateral sau semi-ventral;
c) Trendelenburg.

129.In care poziie trebuie transportat un comatos cerebral:


a) poziia decubit dorsal;
b) poziia decubit ventral;
c) poziia semiezand;
d) poziia decubit lateral (de siguran).

130.Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauz meningean:


a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa;
b) hemiplegie, afazie;
c) agitaie psiho-motorie, sete de aer.

131.Existena hemiplegiei in cadrul comelor semnific:


a) o leziune meningean;
b) o leziune cerebral;
c) o leziune medular.

132.Semnul caracteristic al sindromului meningean din cadrul comei este:


a) redoarea de ceaf;
b) hemiplegia;
c) hipertensiunea arterial.

133.Conduita de urgen in cazul corpilor strini vii auriculari este:

249
a) instilaii cu ulei sau glicerina i spltur cu seringa Guyon;
b) extracia corpului cu pensa;
c) spltur cu seringa Guyon - ap distilat.

134.Conduita de urgen in cazul corpilor strini esofagieni este:


a) provocarea de vrsturi pentru eliminarea corpului strin;
b) suprimarea alimentaiei pe cale oral;
c) extragerea sau impingerea corpului strin prin procedee oarbe.

250
BAREM DE CORECTARE

A.

Nr. Raspuns Bibliografie Pagina


intrebare corect
1. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, 141
Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
2. F 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, 141
Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, 141
Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
4. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, 141
Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5. F 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, 141
Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
6. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, 141
Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
7. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, 141
Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
8. F 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, 141
Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
9. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, 141
Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
10. F 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, 141
Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006

B.

Nr. Raspuns Bibliografie Pagina


intrebare corect
1. B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, 137
Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
2. C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, 137
Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3. E 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, 137
Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
4. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, 137
Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5. D 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, 137
Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006

Nr. Raspuns Bibliografie Pagina


intrebare corect
1. C Urgente medico-chirurgicale Sinteze, Lucretia Titirca, 32
Editura Medicala, 1999

251
2. A Urgente medico-chirurgicale Sinteze, Lucretia Titirca, 42,43
Editura Medicala, 1999
3. B Urgente medico-chirurgicale Sinteze, Lucretia Titirca, 37
Editura Medicala, 1999
4. D Urgente medico-chirurgicale Sinteze, Lucretia Titirca, 25
Editura Medicala, 1999
5. E Urgente medico-chirurgicale Sinteze, Lucretia Titirca, 79,81
Editura Medicala, 1999

C. MEDICINA INTERNA

Nr. Raspuns corect Bibliografie Pagina


intrebare
1. C Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 54
Editura Romprint, Brasov, 2003
2. C Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 42
Editura Romprint, Brasov, 2003
3. B Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 42
Editura Romprint, Brasov, 2003
4. B Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 44
Editura Romprint, Brasov, 2003
5. C Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 44
Editura Romprint, Brasov, 2003
6. B Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 42
Editura Romprint, Brasov, 2003
7. B Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 42
Editura Romprint, Brasov, 2003
8. B Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 42
Editura Romprint, Brasov, 2003
9. B Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 41
Editura Romprint, Brasov, 2003
10. B Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 41
Editura Romprint, Brasov, 2003
11. C Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 41
Editura Romprint, Brasov, 2003
12. A Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 41
Editura Romprint, Brasov, 2003
13. B Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 41
Editura Romprint, Brasov, 2003
14. A Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 41
Editura Romprint, Brasov, 2003
15. C Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 38
Editura Romprint, Brasov, 2003
16. C Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 38
Editura Romprint, Brasov, 2003
17. A Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 37

252
Editura Romprint, Brasov, 2003
18. B Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 39
Editura Romprint, Brasov, 2003
19. B Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 36
Editura Romprint, Brasov, 2003
20. B,C Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 36
Editura Romprint, Brasov, 2003
21. B Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 34
Editura Romprint, Brasov, 2003
22. A Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 34
Editura Romprint, Brasov, 2003
23. A,C Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 34
Editura Romprint, Brasov, 2003
24. C Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 34
Editura Romprint, Brasov, 2003
25. B Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 34
Editura Romprint, Brasov, 2003

CHIRURGIE

Nr. Raspuns corect Bibliografie Pagina


intrebare
26. B,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 460
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
27. A,C Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 460
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
28. D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 461
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
29. A Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 461
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
30. B,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 461
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
31. C Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 461
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
32. A,C,D,E Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 463
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
33. B,C,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 465

253
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
34. A,C,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 465
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
35. B,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 466
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
36. A,C,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 466
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
37. C,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 467
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
38. A,C,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 467
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
39. A,B Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 467
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
40. C,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 467
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
41. A,C,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 351
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
42. A,B,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 351
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
43. B,C Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 351
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
44. B,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 351
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
45. A Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 351
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
46. B,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 351
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
47. C,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 352
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
48. A,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 352
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura

254
Medicala, 2007
49. B,C Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 415
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
50. A,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 415
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
51. A,C,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 415
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
52. B,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 416
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
53. B,C Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 416
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
54. B,C,E Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 418
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
55. A,C,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 418
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
56. B,C Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 419
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
57. A,C,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 419
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
58. A,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 421
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
59. B,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 421
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
60. A,C,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 422
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007

NURSING

Nr. Raspuns corect Bibliografie Pagina


intrebare
61 A,B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 132
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006

255
62 A,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 132
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
63 C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 132
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
64 B,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 132
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
65 A,B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 133
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
66 C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 133
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
67 A,B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 133
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
68 B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 133
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
69 C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 133
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
70 A,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 134
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
71 B,C,D 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 134
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
72 C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 134
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
73 A,B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 134
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
74 B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 134
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
75 B,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 135
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
76 C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 135
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
77 C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 135

256
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
78 B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 136
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
79 C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 136
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
80 A,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 136
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
81 B,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 136
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
82 C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 136
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
83 A,C,D,E 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 137
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
84 A,B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 137
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
85 A,B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 137
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
86 B,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 137
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
87 A,B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 138
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
88 B,C,D 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 138
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
89 A,B,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 138
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
90 A,B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 138
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
91 B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 139
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
92 A,B,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 139
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala

257
Romaneasca, 2006
93 C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 139
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
94 B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 139
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
95 A,B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 139
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
96 C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 139
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
97 A,B,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 139
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
98 A,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 140
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
99 B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 140
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
100 C 1555 teste de evaluare continua in nursing 209
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
101 C 1555 teste de evaluare continua in nursing 209
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
102 A,B,C 1555 teste de evaluare continua in nursing 209
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
103 B 1555 teste de evaluare continua in nursing 209
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
104 B 1555 teste de evaluare continua in nursing 210
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
105 B 1555 teste de evaluare continua in nursing 210
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002

106 A 1555 teste de evaluare continua in nursing 210


coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
107 A 1555 teste de evaluare continua in nursing 210
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,

258
Bucuresti, 2002
108 C 1555 teste de evaluare continua in nursing 210
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
109 B,C 1555 teste de evaluare continua in nursing 211
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
110 A,B,C 1555 teste de evaluare continua in nursing 211
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
111 A 1555 teste de evaluare continua in nursing 211
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
112 C 1555 teste de evaluare continua in nursing 211
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
113 A 1555 teste de evaluare continua in nursing 211
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
114 C 1555 teste de evaluare continua in nursing 212
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
115 C 1555 teste de evaluare continua in nursing 213
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
116 B 1555 teste de evaluare continua in nursing 213
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
117 A 1555 teste de evaluare continua in nursing 213
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
118 C 1555 teste de evaluare continua in nursing 213
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
119 C 1555 teste de evaluare continua in nursing 213
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
120 A,B,C 1555 teste de evaluare continua in nursing 214
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
121 C 1555 teste de evaluare continua in nursing 214
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
122 A,B 1555 teste de evaluare continua in nursing 214
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002

259
123 A,C 1555 teste de evaluare continua in nursing 214
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
124 A 1555 teste de evaluare continua in nursing 214
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
125 B 1555 teste de evaluare continua in nursing 214
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
126 A 1555 teste de evaluare continua in nursing 214
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
127 C 1555 teste de evaluare continua in nursing 214
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
128 B 1555 teste de evaluare continua in nursing 215
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
129 B,D 1555 teste de evaluare continua in nursing 215
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
130 A 1555 teste de evaluare continua in nursing 215
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
131 B 1555 teste de evaluare continua in nursing 215
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
132 A 1555 teste de evaluare continua in nursing 215
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
133 A 1555 teste de evaluare continua in nursing 216
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
134 B 1555 teste de evaluare continua in nursing 216
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002

260
SINTEZA 2015

1. CONDUITA DE URGEN N HEMOPTIZIE.


definitie
semne
simptomatologie
interventiile autonome si delagate ale asistentei medicale

2. PREGATIREA PACIENTULUI SI INGRIJIRI ACORDATE DUPA PARACENTEZA


3. PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUPA GASTROSCOPIE
4. PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUPA BRONHOSCOPIE
5. PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUP TORACOCENTEZ
6. LEHUZIA
7. PRIMELE INGRIJIRI ACORDATE NOU-NASCUTULUI.
8. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA EKG.
definitie, indicatii
pregatirea pacientului pentru EKG
aplicarea electrozilor
prestatia asistentei medicale

9. CONDUITA DE URGENTA IN FAZA DE PRESPITALIZARE A I.M.A.


10.CONDUITA DE URGENTA IN FRACTURI
11.PRECIZATI SCOPUL SI MODUL DE EFECTUARE AL PROBEI DE
COMPATIBILITATE IN VIVO- OELECKER- IN CAZUL TRANSFUZIEI SANGUINE
12.PRIMUL AJUTOR ACORDAT IN CAZUL PLAGILOR RECENTE PRIN TAIERE
13.PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTA
14.PERFUZIA INTRAVENOASA
definitie,
scop
accidente
masuri de prevenire
15.CONDUITA DE URGENTA IN CRIZA DE ASTM BRONSIC

261
1. CONDUITA DE URGEN N HEMOPTIZIE
BAREM DE CORECTARE

1. Definitie,semne, simptomatologie 2 puncte.

2. Enumer interveniile autonome i delegate ale asistentei medicale:


Repaus absolut, se asigur poziia semisaznd 2 puncte
Camer bine aerisit 1 punct
Repaus vocal absolut, comunicare prin semne 1 punct
Hidratare prin administrare de lichide reci 0,5 puncte
Inghiituri mici, repetate 0,5 puncte
Respiraie pe nas, lent, profund 1 punct;
Pentru obinerea vasoconstriciei, se aplic pung cu ghea pe regiunea sternal
(sau alt loc presupus sangernd) 1 punct
Se masoar funciile vitale (TA, P, T, R) cu un minim de traumatizare a
pacientului 2 puncte
Combaterea tusei, fr indicaia medicului (antitusive, diverse forme de
prezentare tablete, picturi) 2 puncte
Medicaie hemostatic ( exemple, cale de administrare) i soluii hipertone
(exemple, cale de administrare) 2 puncte
Igiena pacientului i transportul la spital sub stricta supraveghere 2 puncte

3. Redacterea eseului 3 puncte.

organizarea logica a ideilor in scris,


exprimarea corecta , utilizarea limbii literare si terminologiei de specialitate
lizibilitatea, ortografie si punctuatie

Total = 20 puncte.

262
2. BAREM DE CORECTARE/NOTARE PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI
ACORDATE DUPA PARACENTEZ

1. Definitie, indicatii 2 puncte.


2. Pregtirea psihic:
Informarea pacientului cu privire la scopul punciei i la poziia n care va sta n
timpul punciei, solicitarea consimmntului scris 1 punct (pag. 54)
Asigurarea securitii i intimitii 1 punct (pag. 54)
3. Pregtirea fizic:
Se invit s urineze (dac este cazul, se va face sondaj vezical) 1 punct (pag.
54)
Se dezbrac regiunea abdominal 0,5 puncte (pag. 54)
Se cntarete pacientul 0,5 puncte
Se aeaz pacientul n poziie de decubit dorsal n pat, peste cearceaful mpturit
n lung, cu flancul stng la marginea patului i trunchiul uor ridicat 3 puncte (pag. 54)
Masurarea circumferinei abdominale 1 punct (pag. 54)
4. ngrijirea pacientului dup puncie:
Se aeaz comod n pat, astfel ca locul punciei s fie ct mai sus pentru a evita
presiunea asupra orificiului i scurgerea lichidului n continuare 1 punct (pag. 54)
Se aplic pansament steril 1 punct
Se asigur o temperatur optim n ncpere i linite 1 punct (pag. 54)
Dup 6 ore se ndeprteaz cearceaful strns n jurul abdomenului 1 punct (pag.
54)
Se msoar circumferina abdominal i se noteaz 1 punct (pag. 54)
Se suplinete pacientul pentru satisfacerea nevoilor sale 1 punct (pag. 54)
Se monitorizeaz pulsul, tensiunea arterial, se noteaz valorile nregistrate n
primele 24 de ore 1 punct (pag. 54)
Se schimb pansamentul, in condiii de asepsie perfect 1 punct (pag. 54)
5. Redacterea eseului 3 puncte.
organizarea logica a ideilor in scris,
exprimarea corecta , utilizarea limbii literare,
utilizarea terminologiei de specialitate,
lizibilitatea

Total = 20 puncte.

Bibliografie: L. Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali,


Editura Viaa Medical Romneasc, Ediia 2008.

263
3. BAREM DE CORECTARE/NOTARE PREGTIREA PACIENTULUI I
NGRIJIRI ACORDATE DUPA GASTROSCOPIE

1. Definitie, indicatii 2 puncte.


2. Pregtire psihic :
Anunarea pacientului i calmarea acestuia pentru a reduce anxietatea, solicitarea
consimmntului scris 0,5 puncte (pag. 233)
Explicarea necesitii executrii i efectelor dezagreabile ale investigaiei 1
punct (pag.233)

3. Pregtirea fizic:
Anunarea pacientului s nu mnnce i s nu fumeze n dimineaa zilei de
examinare i n seara precedent investigaiei 1 punct (pag.233)
Evacuarea stomacului prin spltur gastric cu ap cldu, n seara zilei
precedente, dac evacuarea e deficitar 2 puncte (pag.233-234)
Administrarea medicaiei recomandate pentru sedarea pacientului sau pentru
prevenirea unor incidente - accidente 1punct (pag.233)

4. ngrijirea pacientului dup tehnic:


Supraveghere nc o jumtate de or n camera unde a fost examinat 1 punct
(pag.234)
Transportul pacientului la salon (atenie la cei cu hemoragie digestiv superioar
n curs) 1 punct (pag.234)
Supraveghere atent timp de 2 ore dup terminarea examinrii (s nu mannce, s
nu bea) 2 puncte (pag.234)
Avertizarea pacientului cruia i s-a prelevat biopsie s nu consume alimente
fierbini 1 punct (pag. 234)
Introducerea sondei gastrice i eliminarea aerului i mucozitilor, la indicaia
medicului, dac pacientul nu reuete s elimine mucusul i aerul din stomac i acuz
dureri 3 puncte (pag.234)
Inhalaii cu mentol, pentru evitarea senzaiilor neplcute din gt 1 punct (pag.
234).

5. Redacterea eseului 3 puncte.


organizarea logica a ideilor in scris,
exprimarea corecta , utilizarea limbii literare,
utilizarea terminologiei de specialitate,
lizibilitatea
Total = 20 puncte.

Bibliografie: L. Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali,


Editura Viaa Medical Romneasc, Ediia 2008.

264
4. BAREM DE CORECTARE/NOTARE PREGTIREA PACIENTULUI I
NGRIJIRI ACORDATE DUPA BRONHOSCOPIE

1. Definitie, indicatii 2 puncte.

2. Pregtire psihic :
Informarea pacientului, convingndu-l asupra necesitii examenului, asupra
riscului pe care i-l asum refuzndu-l i asupra faptului c, dei neplcut, examenul nu e
dureros n sine, iar incidentele sau accidentele survin foarte rar, solicitarea
consimmntului scris - 1 punct (pag. 227-228)
Creearea unui climat de siguran pentru a asigura cooperarea lui n toate
momentele examinrii, punndu-l n legtur cu ali pacieni crora li s-a efectuat aceast
examinare 1 punct (pag.228)
3.Pregtirea fizic:
Anunarea pacientului s nu mnnce n dimineaa zilei de examinare 1 punct
(pag.228)
Testare la xilin 2%, n ziua premergtoare examinrii, pentru a depista o alergie
la acest anestezic 1 punct (pag 228)
La indicaia medicului, pacientul va fi sedat att n seara premergtoare explorrii,
ct i n dimineaa zilei respective 1 puncte (pag.228)
Pentru anestezie, se aeaz pacientul pe un scaun, n mna dreapt va ine o tvia
renal sau o scuiptoare, iar cu mna stng, dup ce i deschide larg gura, i scoate
limba, i-o imobilizeaz cu dou degete deasupra i policele dedesupt - 2 puncte
(pag.228)
ntr-un prim timp, medicul, cu ajutorul unui spray cu xilin 2%, i anesteziaz
limba, orofaringele i hipofaringele, urmnd s anestezieze arborele traheobronic,
instilnd, pictur cu pictur, anestezicul uor nclzit, cu ajutorul unei seringi laringiene
2 puncte (pag.228)
Conducerea pacientului la sala de bronhoscopie 1 punct (pag.228)
4. ngrijirea pacientului dup bronhoscopie:
Transportul pacientului la salon 1 punct (pag.229)
Pacientul nu va mnca o or 1 punct (pag.229)
Supravegherea parametrilor vitali (puls, TA, etc) 1 punct (pag.229)
Anunarea medicului dac survin modificri ale parametrilor vitali 1 punct
(pag.229)
Asistenta va avea pregtit medicaie hemostatic, pe care o va administra n
cazul unei hemoptizii, chiar nainte de a anuna medicul (adrenostazin, E.A.C., venostat) -
1 punct (pag.229)
5. Redacterea eseului 3 puncte.
organizarea logica a ideilor in scris,
exprimarea corecta , utilizarea limbii literare,
utilizarea terminologiei de specialitate,
lizibilitatea

265
Total = 20 puncte.

Bibliografie: L. Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali,


Editura Viaa Medical Romneasc, Ediia 2008.

266
5. BAREM DE CORECTARE/NOTARE PREGTIREA PACIENTULUI I
NGRIJIRI ACORDATE DUP TORACOCENTEZ

1. Definitie, indicatii 2 puncte.


2. Pregrirea psihic:
Informarea pacientului cu privire la scopul punciei i la poziia n care va sta n
timpul punciei, solicitarea consimmntului scris 2 puncte (pag. 50)
ncurajarea pacientului, asigurarea confortului 1 punct (pag. 42)

3. Pregtire fizic:
Administrare de atropin (1 fiol) cu 30 de minute naintea punciei, pentru a
preveni accidentele 1 punct (pag. 50)
Precizarea rolului atropinei (scade excitabilitatea general i a nervului
pneumogastric) 1 punct (pag. 50)
Precizarea poziiei pacientului:
eznd la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite
pe un scunel, cu mna de partea bolnav ridicat peste cap pna la urechea
opus sau cu trunchiul uor aplecat n fa, cu antebraele flectate pe brae, cu
minile la ceaf, coatele nainte 3 puncte (pag.50)
Pacienii cu stare buna se aeaz clare pe un scaun cu sptar, antebraele fiind
sprijinite pe sptarul scaunului - 2 puncte (pag. 50)
Pacienii n stare grav se aeaz n decubit lateral, pe partea sbtoasa, la
marginea patului 2 puncte (pag. 52)
4. ngrijirea pacientului dup puncie:
Repaus la pat pe o perioad prescris de medic 1 punct (pag. 52)
Supraveghere (puls, tensiune arterial, respiraie, culoarea tegumentelor, periodic)
1 punct (pag. 52)
Informarea imediat a medicului n cazul apariiei cianozei, dispneei, tahicardiei,
secreiilor bronice 1 punct (pag. 52)

5. Redacterea eseului 3 puncte.


organizarea logica a ideilor in scris,
exprimarea corecta , utilizarea limbii literare,
utilizarea terminologiei de specialitate,
lizibilitatea
Total = 20 puncte.

Bibliografie: L. Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali,


Editura Viaa Medical Romneasc, Ediia 2008.

267
6. BAREM DE CORECTARE/NOTARE NGRIJIRILE ASISTENTEI MEDICALE
ACORDATE N LUZIA IMEDIAT (definiie, semne, intervenii)

1. Definete luzia imediat - 2 puncte


luzia imediat = luza n primele 2 ore dup natere cnd se consolideaz hemostaza

2. Urmrete semnele specifice luzei n luzia imediat 5 puncte


(enumerarea a 5 semne din 7):

oboseal;
tendin la somn;
puls rar, bradicardic;
uneori frison;
uter dur , contractat;
glob de siguran la nivelul ombilicului;
sngerare moderat.

3. Precizeaz interveniile asistentei medicale :


masaj uterin , transabdominal, pentru favorizarea retraciei uterine i formarea globului
de siguran 4 puncte
supravegheaz faciesul i comportamentul luzei 1 punct
antreneaz luza n discuii pentru a nu adormi 1 punct
administreaz ceai , limonad 1 punct
controleaz funciile vitale 1 punct
depisteaz semnele ocului hipovolemic 1 punct
transport luza la salon 1 punct

4. Redacterea eseului 3 puncte.


organizarea logica a ideilor in scris,
exprimarea corecta , utilizarea limbii literare,
utilizarea terminologiei de specialitate,
lizibilitatea

Total: 20 puncte

BIBLIOGRAFIE: L. Titirc - ngrijiri speciale acordate paicenilor de ctre asistenii


medicali, Manual pentru colegiile i colile postliceale sanitare, Editura Viaa Medical
Romneasc- 2008

268
7. BAREM DE CORECTARE/ NOTARE AEZAI N ORDINE PRIMELE
NGRIJIRI ACORDATE NOU-NSCUTULUI N SALA DE NATERE

1. Dezobstruarea cilor respiratorii, prin aspirarea secreiilor din nas i gur cu o sond
Nelaton de dimensiune mic - 1 punct
2. aprecierea strii ftului la natere 1 punct - (pentru identificarea a 4 din cei 5 parametrii
ai scorului Apgar - 3 puncte) :
respiraia;
ritmul cardiac;
tonicitatea muscular;
reflexul de iritaie;
coloraia tegumentelor.
3. pensarea i secionarea cordonului ombilical-se aplic 2 pense hemostatice una la 10-15
cm de la inseria abdominal a ombilicului, iar a doua nspre vulva parturientei 0,5
puncte i se secioneaz ntre cele 2 pense- 0,5 puncte
4. ligaturarea cordonului ombilical cu clamp ombilical- 1 punct
5. pansarea cordonului ombilical cu comprese sterile de tifon- 0,5 puncte , stropite cu
alcool de 70 grade- 0,5 puncte
6. stabilirea identitii nou-nscutului prin fixarea unei brri sau colier- 1 punct
7. examinarea sumar a nou-nscutului - se stabilete sexul - 0,5 puncte i se cerceteaz
integritatea organismului pentru descoperirea eventualelor malformaii vizibile-0,5
puncte
8. prevenirea oftalmiei gonococice- se face instilnd n fundul de sac conjunctival picturi
de soluie proaspt de nitrat de Ag 1%-1 punct
9. determinarea datelor antropometrice- se msoar nou-nscutul -0,5 puncte i se
cntrete- 0,5 puncte
10. ngrijirea tegumentelor- se usuc tegumentele prin tamponare cu un scutec steril, nclzit;
- 0,5 puncte , se ndeprteaz surplusul de vernix caseosa-0,5 puncte
11. nfarea cu scutece sterile 1 punct
12. transportul de la sala de nateri n salonul de nou-nscui - se face cu blndee n condiii
de protecie termic. - 1 punct
13. pentru aezarea n ordine a primelor ngrijiri acordate nou-nscutului se acorda :- 2
puncte
14. Redacterea eseului 3 puncte.
organizarea logica a ideilor in scris,
exprimarea corecta , utilizarea limbii literare,
utilizarea terminologiei de specialitate,
lizibilitatea

Total: 20 puncte

Bibliografie: Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor Manual pentru licee sanitare-


Coordonator Georgeta Aurelia Balt- Editura Didactic i Pedagocic Bucureti Ediia
1988.

269
8. BAREM DE CORECTARE/NOTARE ROLUL ASISTENTULUI
MEDICAL IN EFECTUAREA E.K.G

BAREM DE CORECTARE

1. Definitie; indicatii (2 p)
2. Pregatirea pacientului pentru E.K.G de repaus consta in:
pregatirea psihica pentru a inlatura factorii emotionali (1p);
transportul pacientului in sala de E.K.G. se face de preferinta cu caruciorul cu 10-15
minute inaintea examinarii .Pozitia in timpul examinarii va fi decubit dorsal (1 p);
asigurarea temperaturii camerei in jur de 200 C pentru ca frigul poate produce contractii
musculare ,iar temperatura excesiva transpiratii care pot modifica conductibilitatea
pielii falsificand inregistrarea (1p);
in zonele unde urmeaza sa fie montati electrozii , se aplica gel sau solutie salina pentru
asigurarea conductibilitatii electricitatii (1p);
montarea electrozilor se face pe partile moi, de preferinta in regiunile fara pilozitati (1p);
3. Electrozii de la nivelul membrelor se aplica astfel:
rosu la mana dreapta (0,5 p);
galben la mana stanga (0,5p);
negru la piciorul drept (0,5 p);
verde la piciorul stang (0,5 p);
4. Electrozii de la nivelul peretului toracic se aplica astfel:
v1 (rosu) pe marginea dreapta a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
v2 (galben) pe marginea stanga a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
v3 (verde) la mijlocul liniei care uneste v2 cu v4(1 p);
v4 (maro) in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara (1 p) ;
v5 (negru) pe orizontala care porneste de la v4 pana la intersectia cu linia axilara
anterioara (1 p);
v6 (mov) la intersectia orizontalei dusa din v4 si linia axilara medie stanga (1p).
5. Asistenta medicala va nota: numele si prenumele pacientului, varsta, inaltimea, greutatea,ora
si data efectuarii precum si medicatia cardiaca daca este cazul. (2p).

6. . Redacterea eseului 3 puncte.


organizarea logica a ideilor in scris,
exprimarea corecta , utilizarea limbii literare,
utilizarea terminologiei de specialitate,
lizibilitatea

Total: 20 puncte

Bibliografie Manual de ingrijiri pe aparate vol 1 Crin Marcean


Pag 138-139

270
9. CONDUITA DE URGENTA IN FAZA DE PRESPITALIZARE A IMA

BAREM CORECTARE

1. Definitie 2 puncte
2. Interventiile asistentei medicale: - 3 puncte
pozitionarea bolnavului in decubit dorsal 1 punct
interzicerea oricarei miscari 1 punct
psihoterapie 1 punct
3. Sedarea durerii: 4 puncte
morfina s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic 1 punct
mialgin s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic 1 punct
fortral i.v. sau i.m. 1 punct
daca durerea este de mai mica intensitate se incearca linistirea cu algocalmin,
fenobarbital, codeina 1 punct
4. Urmarirea TA (1 punct) valoarea normala se mentine prin linie venoasa cu perfuzii (1
punct ) cu un exemplu ( 1 punct ): 3 puncte
glucoza 5%
dextran
marisang
HHC
5. Urmarirea P ( 1 punct ) se corecteaza extrasistolele cu xilina de uz cardiologic ( 1
punct ) 2 puncte
6. Caile aeriene se mentin permeabile prin aspiratie 1 punct
7. Oxigenoterapie 1 punct
8. Transportul bolnavului obligatoriu pe targa, insotit de medic si asistenta medicala, cu
unitati coronariene 1 punct

9 . Redacterea eseului 3 puncte.


organizarea logica a ideilor in scris,
exprimarea corecta , utilizarea limbii literare,
utilizarea terminologiei de specialitate,
lizibilitatea

TOTAL = 20 PUNCTE

Bibliografie
Urgente medico- chirurgicale sinteze Lucretia Titirica pagina 44-45

271
10. CONDUITA DE URGENTA IN FRACTURI
IMOBILIZAREA PROVIZORIE

BAREM DE CORECTARE/NOTARE

1. Definitia fracturii; definitia imobilizarii provizorii 2 puncte


2. Scopul 5 puncte (pag.349):
Pune in repaus tesuturile traumatizate (impiedica miscarile active si pasive)- 1 punct;
Mentine osul in axa corecta a membrului 1 punct;
Diminueaza durerea 1punct;
Evita complicatiile (sectionari de vase, nervi, perforarea tegumentelor si transformarea
fracturilor inchise in fracturi deschise- specifica doua complicatii) 2 puncte.
3. Principiile imobilizarii corecte si mijloace folosite 10 puncte (pag.350);
Axarea relativa a segmentului imobilizat 2 punct;
Imobilizarea sa cuprinda obligatoriu articulatiile de deasupra si dedesubtul focarului de
fractura 2 puncte ;
Imobilizarea se adapteaza reliefului anatomic al regiunii interesate 1 punct;
Imobilizarea sa fie simpla pentru a putea fi aplicata si de persoane mai putin instruite 1
punct;
Mijlocul de imobilizare sa nu ingreuneze circulatia sanguina (sa nu fie fie prea strans,
prea lejer)- 2 puncte;
Mijloace folosite pentru imobilizarea provizorie 2 puncte
- specifice, un exemplu (atele Cramer, aparat gipsat circular, atela gipsata, atele din lemn,
atele din material plastic simplu sau gonflabil) (1punct);
- improvizate, un exemplu (scandurele de lemn, rigle, placaj, bete, bastoane, umbrele,
coada de matura, schiuri, scoarta de copac) (1 punct)

4 . Redacterea eseului 3 puncte.


organizarea logica a ideilor in scris,
exprimarea corecta , utilizarea limbii literare,
utilizarea terminologiei de specialitate,
lizibilitatea

Total = 20 puncte.

Bibliografie
L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali

272
11. PRECIZATI SCOPUL SI MODUL DE EFECTUARE AL PROBEI DE COMPATIBILITATE
IN VIVO- OELECKER- IN CAZUL TRANSFUZIEI SANGUINE

BAREM DE CORECTARE

Proba de compatibilitate in vivo biologica Oelecker

Scop (1 p)
- verificarea obligatorie a modului cum reactioneaza primitorul fata de sangele introdus
prin transfuzie.
Executie
- Pregateste materialele specifice transfuziei si medicamentele necesare pentru
eventualele accidente (2 puncte)
- Pregateste fizic si psihic pacientul si instaleaza aparatul de transfuzie in conditii de
asepsie (1 punct)
- lasa sa se scurga prin picurator primii 20 ml de sange ,/regleaza ritmul de scurgere la
10-15 picaturi/minut,timp de 5 minute /si supravegheaza foarte atent pacientul timp de 5
minute (3 p);
- daca apar semnele incompatibilitatii de grup - senzatie de frig ,frison, cefalee ,dureri
lombare,tahicardie,urticarie,congestia fetei- (2 puncte pentru 4 din cele 7 semne)
intrerupe transfuzia si anunta medicul (1p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, introduce din nou 20ml sange in ritm
mai rapid,(1 puncte)
- dupa care regleaza ritmul la 10-15 picaturi/minut si supravegheaza pacientul timp de 5
minute (2 p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, continua transfuzia in ritmul
prescris(2p).

Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali 5


puncte.
Sunt acceptate formulari similare cu cele prezentate.

Bibliografie

Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 177-

273
12. PRIMUL AJUTOR ACORDAT IN CAZUL PLAGILOR RECENTE PRIN TAIERE

- DEFINITI NOTIUNEA DE PLAGA RECENTA


- ENUMERATI CARACTERISTICILE PLAGILORPRIN TAIERE
- PRECIZATI TIMPII DE ACORDARE A PRIMULUI AJUTORIN SERVICIUL DE SPECIALITATE

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica, se utilizeaza termeni medicali. 5p

2. Defineste notiunea de plaga recenta. 1p


Plaga recenta este plaga care nu a depasit 6 h de la accident.

3. Enumera caracteristicile plagilor prin taiere 1p


Caracteristicile plagilor prin taiere:
- au margini regulate - 0,25p
- sunt limitate - 0,25p
- se vindeca repede - 0,25p
- cele operatorii sunt de obicei aseptice 0,25p

4. Acordarea primului ajutor 11p


Hemostaza - 1p
Calmarea durerii - 1p
Toaleta locala -9p
- indepartarea pilozitatii daca este cazul - 0,5p
- spalarea tegumentelor din jurul plagii (1p) cu apa si sapun ( 0,5p), apoi cu ser
fiziologic- 0,5p
- dezinfectia tegumentelor din jurul plagii (1p), prin badijonare ( 0,5p), care incepe de
langa plaga si se indeparteaza de aceasta ( 0,5p), cu alcool (0,25p) sau cu tinctura de
iod (0,25p).
- curatarea plagii (1p), cu rivanol 10/00 , cloramina 40/00 , apa oxigenata .
Pentru enumerarea solutiilor 0,5p pentru fiecare solutie.enumerata
Pentru precizarea concentratiei fiecarei solutii 0,5p.
Pentru precizarea rolului apei oxigenate 1p.
Aplicarea unui pansament protector 1p.
Profilaxia tetanosului 1p.

Bibliografie
,,Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamnetale
Coordonator Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca 2001, pag 270- 275.

13. PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTA

274
BAREM DE CORECTARE

1. Pregatirea consta in:

se vor instala una sau mai multe linii venoase -1pct


se vor urmari si masura TA, P, R, T, SpO2 3 pct
se va recolta sange (1pct) pentru HLG completa, glicemie, timpii Quick si Howell,
determinare grup sanguin, Rh, uree sanguina (1pct)-2pct
se va administra medicatia recomandata de medic 1pct
se va monta sonda vezicala permanenta -2 pct
eventualele plagi prezente se vor pansa (1pct) si se vor proteja foarte atent (1pct) - 2p
se vor spala cu apa calda si sapun numai zonele cu risc -1pct
se va rade regiunea supusa interventiei, cu atentie, pentru a nu produce excoriatii 1pct
se va badijona zona cu antiseptic -1pct
daca este cazul , la indicatia medicului se monteaza sonda gastrica (1pct )si se goleste
continutul stomacal (1pct) , prin spalatura gastrica(1pct). 3pct

2. Redactarea eseului 3 puncte.


organizarea logica a ideilor in scris,
exprimarea corecta , utilizarea limbii literare,
utilizarea terminologiei de specialitate,
lizibilitatea

275
14. PERFUZIA INTRAVENOAS
(DEFINIIE, SCOP, ACCIDENTE I MSURI DE PREVENIRE).

BAREM DE CORECTARE

1. Definiia perfuziei intravenoase - 3p


introducerea pe cale parenteral,pictur cu pictur, a soluiilor medicamentoase.
2. Scop: (5p)
hidratarea i mineralizarea organismului - 1p
administrarea medicamentelor la care se urmrete efect prelungit - 1p
depurativ,dilund i favoriznd excreia din organism a produilor toxici - 1p
completarea proteinelor sau a altor componente sanguine - 1p
alimentarea pe cale parenteral - 1p

3. Accidente: (4p)
hiperhidratarea (la cardiaci poate determina edem pulmonar acut) - 1p
embolie gazoas prin ptrunderea aerului n sistemul circulator - 1p
flebite,necroze prin revrsarea lichidului n esuturile perivenoase - 1p
coagularea sngelui pe ac sau branul - 1p
4. Msuri de prevenire (5p)
reducerea ritmului sau ntreruperea perfuziei - 2p
se previne prin nlturarea aerului din perfuzor, nainte de adaptarea perfuzorului la acul
de puncie - 1p
supravegherea locului punciei n timpul perfuziei - 1p
perfuzarea lichidului cu soluie de heparin. - 1p

5. Redacterea eseului 3 puncte.


organizarea logica a ideilor in scris,
exprimarea corecta , utilizarea limbii literare si terminologiei de specialitate
lizibilitatea, ortografie si punctuatie

Total = 20 puncte.

15. CONDUITA DE URGENTA IN CRIZA DE ASTM BRONSIC

276
BAREM DE CORECTARE

1. Asezarea bolnavului in pozitie sezand ( 1 punct )

2. Pozitia cea mai comoda, sters de transpiratie ( 1 punct )

3. Anuntarea medicului imediat ( 1 punct )

4. Pana la venirea medicului se administreaza: ( 6 puncte )


medicatie antispastica ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
bronhidilatatoare ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
simpatico mimetice ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )

5. Contraindicatii ale simpatico-mimeticelor: ( cel putin 2 contraindicatii ) ( 3 puncte )


primul acces
hipertensivi
coronarieni
hipertiroidieni

6. Oxigenoterapie ( 2 puncte )
mod de administrare, exemplu cale ( 1 punct )
umidificat, debit 6-8 l/minut ( 1punct )
administrarea la indicatia medicului HHC i.v. ( 1 punct )

7. Redacterea eseului 3 puncte.


organizarea logica a ideilor in scris,
exprimarea corecta , utilizarea limbii literare,
utilizarea terminologiei de specialitate,
lizibilitatea

Total = 20 puncte.

277