II.02.

Sec XX intre democratie si totalitarism & Romania in perioada comunista-CRONOLOGIE
1917 - primul regim totalitar al sec al XX-lea(cel sovietic) sub conducerea lui Vladimir Ilici Lenin • 1919 - miscari politice fasciste in Germania si Italia • mai 1921 – este infiintat Partidul Comunist din România (PCR) • 1922 - marsul asupra Romei organizat de Benito Mussolini • 29 oct 1922 – Mussolini prim ministru • 1923 - miscari politice fasciste in Ungaria si Bulgaria • 4 martie 1923 - Alexandru C. Cuza infiinteaza Liga Apararii National Crestine (LANC) • 6 apr 1924 – Camera Deputatilor devine majoritar fascista • sfarsitul verii 1924 – PCR scos in afara legii • 1926 - legea asupra corporatiilor(Italia) • 1927 - partide cu caracter fascist in Romania(Legiunea Arhanghelului Mihail) • 1930 –C.Z.Codreanu infiinteaza ”Garda de Fier”, sectie politica a Legiunii Arhanghelului Mihail • iulie 1932 –nazistii castiga alegerile pt Reichstag • 30 ianuarie 1933 - Hitler devine cancelar al Germaniei cu puteri dictatoriale • 9 decembrie 1933 - Asasinarea lui I.G. Duca • 30 iunie - 2 iulie 1934 - ”Noaptea cutitelor lungi” (Germania) • 2 August 1934 - moarte presedintele german Hindenburg ; Hitler se autoproclama Fuhrer • 14 iulie 1935 – se formeaza Partidul Naţional Creştin prin fuziunea dintre Legiunea Arhanghelului Mihail si Partidul National Agrar • 15 septembrie 1935 – Legile de la Nurnberg, prin care evreilor le-au fost retrase drepturile civile in cadrul statului german • mai 1938 – C.Z.Codreanu este arestat si condamnat • noiembrie 1938 - C.Z.Codreanu este asasinat • 1936 – 1939 - razboiul civil din Spania • 1936 - inceputul marilor procese in URSS • 9 noiembrie 1938 - ”Noaptea de cristal” sau ”Noaptea sticlei sparte” • 1943 – Mussolini este inlaturat de la putere

colectivizarea se face fortat • 5 feb1953 .PCR isi schimba numele in PMR dupa unificarea cu PSD • aprilie 1948 .• 23 aug 1944 .inceputul rezistentei din munti • 3-5 mar 1945 .Radescu • 1945 .Iuliu Maniu moare in penitenciarul de la Sighet • 1953 .regele Mihai intra in “greva regala” • 1946 .CC al PMR a decis transformarea socialista a agriculturii(iau fiinta GAS-urile si CAP-urile) • 6 mar 1945 .legea privind nationalizarea principalelor mijloace de productie • 30 aug 1948 .Gheorghiu-Dej ii inlatura pe Ana Pauker.inceputul erodarii sistemului comunist • 1953 .diversiunea de la Tamadau • 29 iulie 1947 .primul guvern condus de C.este ucis Stefan Foris • 19 nov 1946 .Romania semneaza actul prin care inceteaza razboiul impotriva Natiunilor Unite • 23 aug 1944 .BPD castiga fraudulos alegerile • 1947 .este infiintat NATO • 23 mai 1949 .deportarile din Baragan • 1952 .razboiul din Coreea • 1950 .Infiintarea CAER • 1950-1953 .Vasile Luca si Teoharie Georgescu • 1953 .SUA initiaza politica de containment(stavilere)a expansiunii comunismului • iulie 1947 .dizolvarea PNT • august 1947 .guvern procomunist condus de Petru Groza • 23 mar 1945 .sunt infiintate sovromurile • august 1945 .Sanatescu • 30 aug 1944 .este arestat Lucretiu Patrascanu • 11 iunie 1948 .este infiintata Directia Generala a Securitatii Poporului • 4 aprilie 1949 .infiintarea coloniilor de munca • 1951 .PNL-Bratianu isi suspenda activitatea • 30 dec 1947 .intrarea trupelor sovietice in Bucuresti • 9 octombrie 1944 – ”Acordul de procentaj” semnat la Moscova • 6 dec 1944 .regele Mihai e obligat sa abdice si este publicata legea prin care monarhia este abolita si este procalmata republica • 3 febr 1948 .miscari antisovietice in RDG .un nou guvern prezidat de N.este legiferata noua reforma agrara • 8 mai 1945 .

misccarea de reformare a sistemului comunist initiata in Cehoslovacia • aprilie 1968 .aprilie 1954 .Ceausescu aduce acuzatii predecesorului sau privind cazurile Foris si Patrascanu • 21 aug 1968 .retragerea trupelor sovietice din Romania • 1961 .miscari antisovietice in Polonia si Ungaria • 1957 .infiintarea sindicatului liber Solidaritatea • 15 nov 1987 .Cehoslovacia si RDG au loc manifestatii de strada pt eliberare de sub comunisti • noiembrie 1989 .aventura militara a URSS in Afghanistan • 1989 .Caderea Zidului Berlinului • 16 dec 1989 .Ion Mihalache moare in puscaria din Ramnicu Sarat • aprilie 1964 .moare Gheorghiu-Dej • iulie 1965 .Polonia si Ungaria incep negocieri de eliberare de sub comunisti • 1989 .revolta minerilor din Valea Jiului • 1980 .inabusirea rezistentei din munti din Romania • august 1961 .N.manifestatia muncitorilor de la uzina”Steagul Rosu”Brasov • 1979 – 1988 .incercarea Moscovei de impunere a planului Valev • 1965 .incepe revolutia in Timisoara • 21 dec 1989 .Gheorghiu-Dej ii inlatura si pe Miron Constantinescu si Iosif Chisinevschi • 1958 .Ceausescu devine primul presedinte al Romaniei • 1977 .Paul Goma initiaza o miscare de solidaritate cu cea din Cehoslovacia Charta 77 • aug 1977 .razboiul din Vietnam • 26 mar 1974 .PMR revine la denumirea de PCR • 1968 .incepe revolutia in Bucuresti • 1991 .Uniunea sovietica se dizolva • .Ceausescu condamna interventia sovietica din Cehoslovacia • 1961-1975 .este incheiat oficial procesul de colectivizare a agriculturii • 5 feb 1963 .este ridicat Zidul Berlinului • 22 apr 1962 .Declaratia prin care Gheorghiu-Dej elibereaza ultimii detiniti politici • aprilie 1964 .este executat Lucretiu Patrascanu • 1956 .

aşa cum a fost cazul Cehoslovaciei. în 1951-1955).  Cele mai puternice formaţiuni politice au fost. apoi. Austria etc. bazate pe principiul separării puterilor în stat. are un rol însemnat. cât şi prin cele care au vizat creşterea prestigiului extern al ţării. Partidul Conservator şi Partidul Laburist.A.2. Suedia sau Norvegia. prim-ministru. s-a afirmat prin acţiunile de consolidare a economiei. a fost dominată de instaurarea. caracterizat însă prin instabilitate guvernamentală (au funcţionat 42 de guverne). a regimurilor autoritare sau dictatoriale (Polonia.  Totuşi. unde se aplică principiul regele conduce. după 1918. exponente ale ideologiei de stânga. respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. şi în cele mai multe state din vestul Europei. s-au consolidat în ţările nordice.  În perioada postbelică. Trăsături specifice ale regimurilor democratice. a avut între anii 1918 şi 1940 un regim democratic republican.  La încheierea Primului Război Mondial. şef al majorităţii parlamentare. precum Danemarca. prim-ministrul. alt prim-ministru conservator.  Franţa. fie în acelea ale formaţiunilor socialiste sau social-democrate. Margaret Thatcher. inclusiv în noile state europene. din partea Partidului Conservator. prin privatizarea unor întreprinderi şi servicii de stat. s-a remarcat personalitatea lui Winston Churchill. în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1940-1945. după război. În prima jumătate a secolului al XX-lea. regimurile democratice s-au instaurat în unele dintre statele nou constituite în centrul şi estul Europei. vot universal.  Regimurile democratice. Iugoslavia. dar nu guvernează. alegeri libere.  Trăsăturile regimurilor democratice erau conforme principiilor înscrise fie în programele partidelor bazate pe ideologii politice de dreapta (liberale.  În Marea Britanie. conservatoare. Secolul XX – Între democraţie şi totalitarism 2.). perioada interbelică. Ideologii şi practici politice democratice Caracteristici generale ale evoluţiei regimurilor democratice din Europa. creştin-democrate). îşi alege miniştrii şi are puteri executive extinse. pluripartidism. .

în anul 1986. a fost adoptată o nouă Constituţie. când puterea a fost preluată de regimul dictatorial naţional-socialist. 2. Spania. s-a constituit un stat democratic. Situaţia s-a schimbat însă. în timpul căruia s-a realizat reunificarea Germaniei (1990).B. iar prim-ministrul Jacques Chirac. În timpul preşedintelui Georges Pompidou. După al Doilea Război Mondial. de exemplu. Secolul al XX-lea mai este desemnat în istorie şi prin sintagma de secolul extremelor. Reforma constituţională din anul 1962. În zona de ocupaţie militară a aliaţilor occidentali.) au cunoscut regimuri politice dictatoriale. germanii au fost nevoiţi să trăiască în două state separate. dar problemele sociale s-au menţinut Unul dintre preşedinţii de stânga a fost François Mitterand. în Franţa a fost posibilă şi coabitarea la putere a unui preşedinte şi a unui prim-ministru de orientări diferite. regimurile politice totalitare au avut o serie de trăsături comune: . Franţa înregistrând progrese economice importante.încălcarea de către regim a drepturilor omului . ca până atunci. deoarece mai multe state (Germania. având ca formă de guvernământ republica federală. Portugalia etc.presedinte al Frantei). În primul deceniu interbelic. a stabilit ca preşedintele Franţei să fie ales de cetăţeni prin vot universal. a fost continuată politica lui de Gaulle. de dreapta. din partea Partidului Socialist. Datorită flexibilităţii articolelor Constituţiei. Germania a fost organizată prin Constituţia de la Weimar(1919) ca o ţară cu un regim politic democratic. din 1933. Astfel s-a întâmplat. Ideologii şi practici politice totalitare. Italia. Charles de Gaulle(1959-1969 . În a doua jumătate a secolului al XX-lea. care a devenit apoi membru NATO şi al Comunităţii Economice Europene (Republica Federală Germană). preşedintele Mitterand fiind de orientare politică de stânga.existenţa partidului unic şi a unui dictator în fruntea statului . Un rol însemnat în istoria germană l-a avut cancelarul creştin-democrat Helmuth Kohl(1982-1998). Opuse celor democratice. preşedinte al ţării din anul 1959. a susţinut ideea consolidării puterii şefului statului acesta având dreptul să se pronunţe asupra liniilor generale ale politicii interne şi externe a ţării. Fascismul şi nazismul Caracteristici comune ale regimurilor politice totalitare. nu de un colegiu electoral. care     instituia un regim parlamentar clasic.

Printr-o lege specială. ca monarhia. . care sperau ca noua formaţiune politică să reprezinte o contrapondere eficientă la ideile comuniste propagate în ţară. Instituţiile statului. considerate inferioare (precum evreii). ideologie şi practici politice. Mussolini a inaugurat cultul propriei personalităţi. Aceasta era susţinută atât de populaţia debusolată de război şi de sărăcie. Naţional-socialismul german. trebuia să fie exterminate. rasistă şi antisemită. ci ale „corporaţiei” din care acesta făcea parte. cât şi de mulţi industriaşi şi bancheri. ca şi toate organizaţiile care nu erau fasciste (partide. Îndoctrinarea cetăţenilor se făcea prin propagandă şi prin diferite organizaţii fasciste. Partidul Naţional Fascist a devenit formaţiune politică unică. Mişcarea fascistă a apărut după încheierea Primului Război Mondial. motiv pentru care ar trebui să conducă lumea. în condiţiile în care Italia se găsea într-o criză profundă. naţionalsocialismul susţinea necesitatea cuceririi acestuia prin război.  Pentru că rasa germană ar fi avut nevoie de spaţiul vital. lui Mussolini i se acordau puteri sporite. rasa germană a arienilor ar fi superioară. proclamându-se Il Duce (Conducător). Italia a fost transformată în „stat corporatist”. sindicate etc. Prin măsurile adoptate. Acesta a interzis orice formă de opoziţie. fiind expusă de Adolf Hitler în lucrarea sa. Mişcarea fascistă a ajuns la putere prin presiune (Marşul asupra Romei. Mein Kampf. 1922).  Potrivit acestei ideologii. prim-ministrul Benito Mussolini a început să pună în aplicare ideile cuprinse în programul Partidului Naţional Fascist.).  Ideologia naţional-socialistă a fost ultranaţionalistă. au fost reduse la un rol simbolic. iar celelalte.         Ideologia fascistă şi practicile politice ale regimului. Regimul fascist era susţinut de poliţia politică (OVRA) şi de organizaţiile paramilitare Cămăşile negre şi Ballila. În aceste condiţii. în care nu primau interesele individului.- cultul personalităţii controlul absolut al statului asupra societăţii lichidarea oricărei forme de opoziţie supravegherea populaţiei de către poliţia politică cenzura presei etc.

 În aceste condiţii. A fost instaurat un guvern provizoriu la 16 februarie/1 martie 1917. chiar şi în interiorul partidului. regimul hitlerist a hotărât să aplice soluţia finală împotriva evreilor. Gestapo. care au fost înlăturaţi din slujbe. valorificând nemulţumirile populaţiei faţă de       greutăţile din timpul Marii Crize economice. instalat în funcţia de cancelar. bolşevicii au declanşat acţiunile în forţă pentru preluarea puterii. fiind ucişi aproximativ 6 milioane de evrei. precum Frontul Muncii. din anul 1933. a început discriminarea evreilor. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial. ţarul a abdicat. Toţi germanii au fost înregimentaţi în organizaţii controlate de Partidul Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani. În cadrul regimului naţional-socialist. cât şi din ţările ocupate de armatele hitleriste. iar propaganda regimului prin publicaţii. devenind Führer (conducător).C. în numele aşa zisei purificări a rasei ariene. Prin propagandă abilă. Astfel a început drama Holocaustului. până în anul 1945. Treblinka sau Maidanek.  Însă bolşevicii (comuniştii) au profitat de anarhia din Rusia. supraveghea orice activitate. din 1942. Astfel.  Conduşi de V.I. Presa a fost cenzurată. radio. a fost învestit cu puteri speciale. Hitler. Regimul naţional-socialist a transformat antisemitismul în politică de stat. realizată prin lovitura de stat de la 25 octombrie/7 . în lagăre de exterminare. Rusia se transformase într-un colos cu picioare de lut.  În luna februarie a anului 1917. dar şi romi proveniţi atât din Germania. Ideologii şi practici politice totalitare. Temuta poliţie politică a regimului. 2. din cauza sărăciei generalizate şi a înfrângerilor de pe front. Orice formă de opoziţie a fost distrusă. al sovietelor (comitetelor) acestora. sporindu-şi popularitatea în rândul muncitorilor. care a înlocuit sindicatele sau Hitlerjügend (Tineretul hitlerist). la Petrograd. Partidul Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani. condus de Adolf Hitler. Lenin. revoluţia condusă de Partidul Constituţional Democrat (al burgheziei liberale) şi de menşevici (membrii Partidului Social-Democrat). iar a doua zi. cinematografe s-a intensificat. au fost supuşi legilor rasiale (legile de la Nürnberg) şi cărora le-au fost interzise drepturile politice şi civile. Comunismul Acţiuni pentru instaurarea comuniştilor la putere în Rusia. a câştigat alegerile pentru Reichstag (Parlamentul german). pe fondul grevelor tot mai numeroase. a izbucnit. precum cele de la Auschwitz.

de la Petrograd .A.G.noiembrie 1917. Viaţa religioasă a fost obstrucţionată.E. a dezvăluit.. Nikita Hrusciov. Opozanţii politici fie au fost executaţi. Acesta a impus o economie centralizată şi planificată rigid.K. Încă de la preluarea puterii. apoi în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Marii Terori. în 1956. în paralel cu industrializarea forţată şi planificarea producţiei prin planurile cincinale. iar întreaga creaţie culturală se găsea în slujba intereselor Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi al dictatorului. stat creat de Rusia Sovietică. unele crime comise din ordinul lui Stalin               .B. După moartea lui Stalin.D. Statul şi-a impus controlul în economie. În acelaşi timp. inclusiv din rândurile armatei. în anul 1917.U. N.V. când regimul comunist a fost impus şi în alte state europene. i-au căzut victime oameni din rândul tuturor categoriilor sociale şi profesionale. cunoscută cu abrevierile C. A fost creată.). cultul personalităţii lui Stalin a căpătat proporţii fără precedent. Din 1929 s-a trecut la colectivizarea forţată a agriculturii (căreia i-au căzut victime milioane de ţărani ce nu vroiau să-şi cedeze pământurile în gospodăriile colective sau de stat). toate domeniile de activitate au fost organizate conform concepţiei lui Lenin. noul secretar general al partidului. Teroarea asupra populaţiei s-a intensificat în perioada în care s-a aflat la conducere Iosif Visarionovici Stalin (1924-1953).C. aceasta este considerată actul de naştere al statului sovietic. denumit apoi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P. fie li s-au înscenat procese în urma cărora au fost trimişi la închisoare sau în lagărele de muncă forţată din ţară. Proprietatea privată a fost înlocuită cu cea de stat sau colectivă. expuse în Tezele din Aprilie 1917. teroarea a fost instituită în stat. Regimul stalinist şi-a păstrat caracteristicile în anii celui de-al Doilea Război Mondial. ca şi în primii ani postbelici. În Rusia. apoi K. poliţia politică a regimului. Denumită Revoluţia din Octombrie. Ideologie şi practică politică în statele comuniste. fiind interzisă funcţionarea tuturor partidelor. Orice formă de opoziţie a fost desfiinţată. prin naţionalizarea întreprinderilor. în afara celui comunist (bolşevic) rus. Ucraina. presa era cenzurată sever.S. Bielorusia şi Transcaucazia. desfăşurate la ordinul lui Stalin între anii 1936 şi 1939.K. care formau GULAG-ul.

Unii conducători comunişti au dorit reformarea sistemului.L. în 1968.D. ca Alexander Dubček în Cehoslovacia. regimurile comuniste europene au avut şi trăsături specifice. 2. practică introdusă în 1895). . Gr.N. dar sovieticii au înăbuşit prin intervenţia armată această mişcare. prin crearea     . Partidul Naţional Liberal şi Partidul Conservator. noul secretar general al partidului. Ideologii şi practici politice în România Ideologii şi practici politice în România până în anul 1918. prin care a încercat reformarea partidului şi statului sovietic. după model occidental. bazată pe principiul separării puterilor în stat. au guvernat alternativ (potrivit principiului rotativei guvernamentale. Acestea erau exponentele a două ideologii diferite cu privire la evoluţia României: . pe baza capitalului autohton. C. Criza în care se zbătea Uniunea Sovietică nu a putut fi depăşită. iar regele Carol I (1866 – 1914) şi-a îndeplinit rolul de arbitru al vieţii politice. în primii ani ai secolului al XX-lea. reprezentat de politicieni ca Gh. Sistemul politic românesc de la începutul secolului al XX-lea era organizat potrivit Constituţiei României din anul 1866. au existat o mai mare libertate economică în Iugoslavia. Mihail Gorbaciov. iar statul s-a destrămat (1991).Conservatorismul. Cantacuzino (conducător al Partidului Conservator între anii 1899 – 1907). Astfel. Abia după anul 1985. păstrarea proprietăţilor asupra pământului în Polonia.    şi a condamnat cultul personalităţii acestuia. România era o monarhie constituţională. fără ca esenţa regimului să fie modificată. naţionalismul şi interzicerea vieţii religioase în Albania etc. reprezentat de oameni politici precum Ion I. În condiţiile exercitării votului censitar (doar de către bărbaţi). cele două formaţiuni care au dominat viaţa politică. Anul 1989 a înregistrat înlăturarea regimurilor dictatoriale din majoritatea statelor europene foste comuniste. Brătianu (preşedinte al P.Liberalismul. Deşi au aplicat modelul sovietic. dorea o dezvoltare organică a statului. comunismul s-a prăbuşit. se pronunţa pentru dezvoltarea rapidă a ţării. a iniţiat politica perestroika i glaznosti (reconstrucţie şi deschidere). din 1909).

extremismul de stânga (comunismul) şi de dreapta (legionarismul) s-au manifestat şi în viaţa politică românească. când moştenitor al tronului a fost proclamat Mihai. nu a încălcat principiile vieţii politice democratice. cea din anul 1926. în anul 1930. a fost introdus în România votul universal. după care guvernul organiza alegerile.  În perioada interbelică.  În aceste condiţii. şi a fost proclamat rege de Parlament în locul lui Mihai I. acesta a condus ţara tutelat de o Regenţă. le şi câştiga.  Dar. centrul funcţionării sistemului politic din România. Carol al II-lea a urmărit reducerea rolului partidelor politice şi instaurarea unui regim în care monarhul să aibă puteri sporite. Aceste formaţiuni politice s-au aflat şi cele mai lungi perioade la guvernare. în viaţa politică românească. adepţi numeroşi au avut ideologii politice democratice. de Partidul Naţional Liberal.  Evoluţia monarhiei a marcat şi practicile politice în stat. cu excepţia magistraţilor şi cadrelor militare . reprezentat. având ca exponent principal Partidul Naţional Ţărănesc.  Regele în timpul căruia a fost înfăptuită Marea Unire. începând din deceniul al treilea al secolului al XX-lea. după ce a revenit în ţară.  Din anul 1918. numărul partidelor parlamentare sau al celor care au reuşit să ajungă la guvernare a sporit. şi în perioada interbelică. a fost rezolvată de Parlament în ianuarie 1926. bazat pe prevederile Constituţiei din anul 1923. Ideologii şi practici politice după Primul Război Mondial. . Criza dinastică din decembrie 1925.  După moartea regelui Ferdinand I.  Monarhia a reprezentat. fiind minor.instituţiilor moderne pe măsură ce societatea simţea nevoia apariţiei lor.  În condiţiile afirmării în Europa a unor ideologii antidemocratice. Ferdinand I (1914 – 1927). pe care. a adus schimbări în privinţa vieţii parlamentare. şi ţărănismul. precum neoliberalismul. în esenţă. pentru bărbaţii de peste 21 de ani. de cele mai multe ori.  altă lege electorală. când prinţul Carol a renunţat la moştenirea tronului.  Un aspect specific al vieţii politice a fost acela că regele îl numea pe prim-ministru. iar cele de orientare conservatoare au dispărut de pe scena politică.

Ion Antonescu s-a aflat în fruntea unui regim militar până la 23 august 1944. Neînţelegerile cu legionarii. cetăţenilor români le-au fost restrânse drepturile. au determinat înlăturarea lor. denumită. iar începând din anul 1940. Astfel. După înlăturarea regimului democratic. în anul 1938. . în condiţiile participării României la războiul antisovietic. până în ianuarie 1941. Frontul Renaşterii Naţionale.). după rebeliunea din 21 – 23 ianuarie 1941. muncă forţată în Transnistria etc. care doreau să obţină întreaga putere în stat. alături de legionari. puterea reală în stat a fost deţinută de generalul Ion Antonescu. acesta a instaurat un regim autoritar. după abdicarea regelui Carol al II-lea (septembrie 1940) şi după ce Mihai I a revenit pe tron. pogromuri. Acesta a guvernat. din 1940. preşedinte al Consiliului de Miniştri. Apoi. În condiţiile pierderilor teritoriale din anul 1940. în timpul     căruia singura formaţiune care a funcţionat a fost cea care îl susţinea pe rege. Partidul Naţiunii. asupra celor de origine evreiască au fost aplicate măsuri antisemite (deportări.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful