You are on page 1of 20

Doamne

,

Chiar dacã îmi trag pãtura pe cap
când aud deºteptãtorul, mulþumesc pentru
auz. Sunt mulþi care nu aud!
Cuprins
Chiar dacã mã dau jos din pat cu
greu, mulþumesc pentru cã pot face lucrul
pag. 3 Iarna 2005-2006 – Un pãrinte
acesta. Sunt mulþi oameni fãrã putere!
Chiar dacã abia îmi þin ochii deschiºi pag. 4 Esteluminã ºi fericire pe drumul ce
în soarele dimineþii, mulþumesc pentru duce spre Ierihon... – Corina Hriþcu
vãz. Sunt
unt mulþi care nu vãd!
pag. 5 Cum poþi birui vrãjmaºii? – Zenuþa Micurescu
Chiar dacã atunci când mã scol nu-mi
gãsesc ciorapii ºi baia este ocupatã, pag. 6 „Cãutaþi în Cartea Domnului (2 Împãraþi)
mulþumesc pentru familia mea. Sunt mulþi ºi citiþi! Nici una dintre toate
oameni singuri! acestea nu va lipsi...” – Viorica Atudoroae
Chiar dacã micul dejun nu aratã ca ºi pag. 7 Gãseºti personajul, gãsind autorul!
în reviste, mulþumesc pentru hranã. Sunt – Aura Simina
mulþi oameni care suferã de foame! Identificaþi autorii! – Lore & Deny Atudoroae
Chiar dacã rutina slujbei mele este
pag. 8 „...Fiul
omului a venit sã caute ºi sã
monotonã, mulþumesc pentru oportu-
mântuiascã ce era pierdut” – Florin Copil
nitatea de a lucra. Sunt mulþi oameni care
nu au un loc de muncã! pag. 9 O nouã viziune – Buny Lois
Chiar dacã mã plâng uneori ºi aº vrea
pag. 10 Povestea fulgilor de nea – Becky Sala
ca circumstanþele în care mã aflu sã nu
mã limiteze, mulþumesc pentru darul pag. 11 Bârfitorul – Sebastian Copil
vieþii. ªi pentru mii de binecuvântãri de
pag. 12 Inspecþie în Casa Domnului – Rozi Leahu
care am parte fãrã sã le merit, Doamne, îþi
mulþumesc! pag. 13 Iacov, fiul lui Isaac – Predicatorul
DOAMNE, MULÞUMESC!
pag. 14 Revenirea Domnului Hristos,
igia Elisabeta Belþig
Ligia – Daniel Heinstein

pag. 15 Reversul poruncii a cincea – Iosif Anca

pag. 16 Secolul XVI – Daniel Brânzei
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
Fondurile necesare editãrii ºi pag. 17 Rãspunsuri 15/2005 • Întrebãri
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
distribuirii revistei „Betel pentru copii ºi
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123 pag. 18 „Haisã ne certãm!” • Cel mai bogat •
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
adolescenþi”, ajunsã în prezent la 4.000 de
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
Curajul unui copil
exemplare, se constituie din donaþii din
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
þarã ºi strãinãtate. Cei care doresc sã
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123 pag. 19 Cartea Neemia de la A la Z
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123 – Cosmina Simina
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
sprijine aceastã lucrare pot depune bani
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123 Împãrat care a mâncat iarbã – Eugenia Tomuº
în contul Bisericii lui Dumnezeu
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
Apostolicã Arad, deschis la BCR Arad,
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123 Teoreme spirituale – Marius Leahu
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
având codul IBAN: RO 37RNCB 1200000
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
135260001
135260001.
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
Vã mulþumim în Numele Domnului Isus!
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
Colectivul redacþiei
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123
ISSN: 1583-2589
Tipar executat la S.C. Studio Media Art S.R.L. Arad, Tel./Fax: 0257-253391
Editorial

Iarna… Motiv de bucurie pentru copii, cãci primii fulgi de zãpadã s-au depus pe pãmânt iar
primii bulgãri „se transmit” de la unii la alþii, de parcã ar fi un salut de sezon. Atenþie cum îi
„timbraþi” sã nu capete prea mare vitezã ºi sã ajungã unde nu trebuie. De asemenea nu uitaþi cã este
doar un salut între copii ºi sã nu o salutaþi ºi pe bunica la fel. Bineînþeles cã de sanie, bob ºi schiuri
vã interesaþi voi fãrã sã publicãm noi vreo reclamã aferentã. Nu uitaþi însã cã toate lucrurile îºi au
vremea lor, adicã nu toatã iarna e vacanþã ºi totodatã gândiþi-vã (adolescenþii) cã vine vremea când
veþi abandona ºi jocurile copilãreºti.
Iarna… Vreme de odihnã pentru cel ce a fructificat celelalte anotimpuri. Timp de meditaþii
sfinte, cãci iarna-i vara sufletului – adicã existã timp mai mult pentru seri de învãþãturã ºi rugãciune.
Sper cã n-au fost copiii mai grijulii în a se pregãti pentru sanie ºi gospodinele pentru a umple
cãmara de alimente sau lada frigorificã decât cel credincios în stabilirea prioritãþilor spirituale. De
exemplu, cei de la Betel au planificat timpul pentru evanghelizare localã ºi pentru misiunile din jur,
serile de stãruinþã în rugãciune din fiecare familie ºi din locul de adunare.
Aºadar am prezentat iarna într-o luminã favorabilã, ce-i drept luminozitatea este mai mare
iarna – de la reflexia zãpezii. Dar iarna are ºi ea dezavantajele ei: frig, îngheþ, lipsa legumelor ºi a
fructelor proaspete, iar florile care au supravieþuit sunt „retrase” ºi vãd soarele doar prin ferestre.
Dragi copii, adolescenþi ºi pãrinþi, acestea sunt în mare datele problemei, aceasta e realitatea
fizicã ºi meteorologicã. „Cât va fi pãmântul, nu va înceta semãnatul ºi seceratul, frigul ºi cãldura,
vara ºi iarna, ziua ºi noaptea” (Genesa 8:22). Dacã aceste stãri sunt permanente, tot ce rãmâne de
fãcut este sã fie folosite la vremea lor în beneficiul tuturor. Adicã, dacã nu vei face nimic cu folos în
iarna aceasta, vei constata la vara viitoare ºi regretele le vei gusta la sfârºitul semestrului doi dacã
în semestrul întâi n-ai obþinut note ºi medii bune. Cum se spune „vei cãuta dupã zãpada de anul
trecut” ºi nu o poþi aduce nici din emisfera sudicã (unde este iarnã când la noi e varã), cãci se
topeºte când treci pe la ecuator.
Iatã câteva propuneri concrete pentru iarna aceasta:
• Practicaþi un comportament civilizat, manierat, demn de un copil credincios, atât la ºcoalã
cât ºi la bisericã ºi în timpul liber
liber..
• Vizitaþi ºi ajut
Vizitaþi aþi bunici
ajutaþi buniciii ºi alþi bãtrâni sau bolnavi
alþi bolnaviii din adunarea sau localitatea voastrã.
• Participaþi la cât mai multe seri de evanghelizare – învãþare ºi rugãciune.
• Finalizaþi cu bine citirea Bibliei în anul 2005 ºi demaraþi un nou orar personal de citire ºi
studiere a Bibliei pentru anul 2006.
În felul acesta sania o sã alunece uºor ºi fãrã mult zgomot, iar carul pentru vara viitoare o sã
meargã pe roate.
Un pãrinte

Betel 3
Priveºte ºi gândeºte

Nu era nici soare nici fericire pe drumul ce duce spre Ierihon. Erau zile negre ce-ºi scufundau
culoarea în ochii rãmaºi fãrã luminã ai unui orb. Nu avea nimic de spus pentru cã albastrul cerului nu
era pentru el o dimineaþã ºi nici seara nu-l primea sã-i priveascã apusul. Doar praful de pe drum i se
aºeza pe veºminte, însoþindu-l în fiecare zi pânã la marginea cetãþii. Zidurile înalte ce o înconjurau nu
însemnau nimic pentru el, doar zgomotul monedelor reci lãsate în mâna-i întinsã îi bucurau viaþa.
Una ºi încã una îi alunecau în palmã, dar nu puteau sã-i plãteascã un strop de luminã, pentru o clipã.
Ce n-ar fi dat sã poatã privi ziua cum îºi îmbracã haina de sãrbãtoare, purtându-ºi oamenii prin pieþe,
pe drumuri, prin cetate ºi seara, cum îºi adoarme copiii pe braþe! Ce n-ar fi dat sã poatã privi flãcãrile
vetrelor ºi rândurile mãrunte ale unei Scripturi ce spune multe lucruri frumoase! Ce n-ar fi dat sã vadã
un Mântuitor care vorbeºte oamenilor despre mântuire, vindecându-i ºi salvându-le sufletele!
Dar iatã cã, mai mult ca oricând, glasul norodului se auzea mai tare azi. El a întrebat „Ce
este?”, iar o voce i-a rãspuns: „Trece Isus din Nazaret”. Auzind orbul aceasta, nimic nu rãsuna mai
tare decât glasul ºi credinþa-i ce spuneau: „Isuse, fiul lui David ai milã de mine!”
În dreptul unui om cu haine zdrenþuite cu ochii împãienjeniþi de întuneric s-a oprit Isus. L-a
dezbrãcat de veºmintele-i de cerºetor ºi i-a dat luminã pentru a-i vedea chipul. Orbul a lãsat în urmã
drumul plin de praf ºi bãnuþii câºtigaþi ºi a plecat dupã Isus slãvind pe Dumnezeu.
În ochii lui lipsiþi de contur ºi strãlucire, se deschise cerul pentru a-l îmbrãca într-o veºnicie de
luminã. Nu a fost darul aruncat de silã în pumnul unui cerºetor orb, ci valoarea lui Isus ce s-a descoperit
în ochii lui întunecaþi de durere ºi inima lui nemulþumitã de zgomotul bãnuþilor aruncaþi pe trotuar.
Ce multe zgomote pot sã îngroape ochii ºi mintea pentru a nu vedea cerul! Ce multe monede
pot sã cumpere lumina ºi sã o ascundã pentru a rãtãci sufletele noastre într-o lume întunecatã! Ce
negre draperii pot sã ne acopere ochii pentru a privi scena lumii într-o luminã falsã, fãrã untdelemn
ºi roade cu miros plãcut, ci cu parfumuri ce îmbie spre pãcat ºi urã!
Priveºte drumul spre Ierihon! Se aud încã strigãtele orbilor! Se vãd încã monedele uitate în
pulbere în schimbul unui dar atât de mare! Se vãd încã ochii orbilor deschiºi cu tinã. Se vãd încã
mâinile lui Isus întinse pe cruce pentru a îmbrãþiºa întreaga lume! Se vãd încã ochii blânzi ce
privesc faþa tâlharului, apoi a lumii duºmane! M-a privit ºi pe mine! Te-a privit ºi pe tine!
Este luminã ºi fericire pe drumul ce duce spre Ierihon!
Corina Hriþcu

4 Betel
Toþi oamenii mari au fost mici mai întâi

Bunica mi-a povestit despre tatãl meu
cã de mic copil avea un temperament
liniºtit. Când a mers la ºcoalã, nu i-a
plãcut sã se „înhaite” cu bãieþii care erau
bãtãuºi ºi neastâmpãraþi. Vãzându-l mai
retras, acest fapt l-a iritat pe un coleg care
rãmãsese repetent vreo doi ani la rând ºi
a început sã se poarte urât cu el ºi sã-l
batã pentru cã evita compania lui ºi a
celorlalþi bãieþi din „gaºcã”. Zis ºi fãcut. A doua zi bunica a pregãtit un pachet
Mergând acasã necãjit, a povestit de mâncare ºi pentru Tudor ºi tata l-a chemat mai la o
mamei cum a fost bãtut la ºcoalã. parte ºi, în mod discret, i l-a oferit. El a fãcut ochii mari
— Mamã, sã ºtii cã Tudor din capãtul ºi nu-i venea sã creadã cã cel pe care îl bãtuse îi dã sã
satului, ori de câte ori trece pe lângã mine, mãnânce, apoi îi zise:
mã loveºte sau mã împinge ca sã cad ºi — Ionicã, începând de astãzi n-am sã te mai bat
eu nu l-am supãrat cu nimic. niciodatã ºi dacã alþi bãieþi au ceva cu tine, te rog sã vii
— Ai încercat sã-i spui domnului la mine ºi sã-mi spui.
învãþãtor? zise mama. — Bine Tudore! a zis tatãl meu ºi ºi-au strâns mâna
— Mã tem sã-i spun învãþãtorului, ca în semn de prietenie.
sã nu se poarte apoi ºi mai rãu cu mine,
sau sã punã pe alþi bãieþi sã mã batã.
Câþi pãrinþi îºi mai educã astãzi copiii în felul
— Dacã aºa stau lucrurile, hotãrî
acesta?
mama, ne vom ruga Domnului ºi mâine
când vei merge la ºcoalã, am sã pregãtesc Pãrinþi! Este foarte bine sã discutaþi cu copiii
un pachet cu mâncare ºi pentru el ºi cred dumneavoastrã când se întorc de la ºcoalã sau de la
cã Domnul va lucra la inima acestui bãiat bisericã ca sã cunoaºteþi problemele cu care se
sã nu se mai poarte rãu cu tine. confruntã ei. Rugaþi-vã împreunã cerând cãlãuzire pentru
— Dar mamã! El mã bate, ºi eu sã-i a-i sfãtui cum sã acþioneze în diferitele situaþii din viaþã.
duc sã mãnânce? întrebã mirat el. În urmã vor avea experienþe frumoase cu Domnul ºi vã
— Da! Dragul meu, în Sfânta veþi bucura împreunã.
Scripturã scrie sã nu întoarcem nimãnui
rãu pentru rãu, ci dimpotrivã: „DacãDacã este Copii! Spuneþi pãrinþilor ce discuþii purtaþi cu
flãmând vrãjmaºul tãu, dã-i pâine sã colegii sau cu prietenii voºtrii ºi ce vã îndeamnã ei sã
mãnânce, dacã-i este sete, dã-i apã sã bea. faceþi. Dacã în inima voastrã se seamãnã o sãmânþã rea,
Cãci fãcând aºa, aduni cãrbuni aprinºi pe din ea vor creºte poate o sutã de lucruri rele. Dacã astãzi
capul lui ºi Domnul îþi va rãsplãti rãsplãti” nesocotiþi sfatul, mâine va fi poate prea târziu pentru a
(Proverbe 25:21-22) mai putea fi corectaþi.
Sã nu uitãm:
Când sunt plãcute Domnului cãile cuiva,
„Când
îi face prieteni chiar ºi pe vrãjmaºii lui.”
(Proverbe 16:7)

Zenuþa Micurescu

Betel 5
Cãutaþi în Cartea Domnului

2 Împãraþi
„Cãutaþi în Cartea Domnului (2 Împãraþi)
ºi citiþi!
Nici una dintre acestea nu va lipsi...”

1) Naaman informat de _______________ a venit în Israel la _______________, apoi a ajuns la
______________ care l-a trimis ______________ în ______________ unde a fost _______________.

2) Ghehazi a alergat dupã _______________ ºi a cerut ______________________________. Datoritã
lãcomiei lui a fost _______________ cu _______________.

3) Elisei a _______________ niºte _______________ din localitatea _______________. Drept urmare
_______________ (nr.) copiii au fost _______________ de _______________.
De ce a fost atât de severã aceastã pedeapsã? ________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________________

4) _______________ a fost ales de Dumnezeu sã _______________ casa lui Ahab. El a ucis pe
împãratul _______________ urmaºul lui Ahab conform profeþiei lui _______________.

5) Un copil din neamul lui David de __________ (vârsta) a fost ascuns în _______________ de
_______________. Apoi la vârsta de __________ a fost pus împãrat în locul lui _______________
de cãtre preotul _______________. Împãratul a rãmas credincios pânã la _______________
apoi a ____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

6) Indicaþi prin sãgeþi slujbele urmãtorilor oameni:

Iehoiada logofãt
Ilie împãrat
Hulda preot
Atalia prooroc
Hilchia împãrat
Osea
ªafan

7) Scrieþi în ordine cronologicã împãraþii lui Iuda ºi ai lui Israel, apoi ordonaþi-i descrescãtor,
dupã anii lor de domnie.

8) În care din urmãtoarele localitãþi au fost deportaþi evreii?
Habor, Gozan, Ninive, Luz, Halah, Ava.

Din care din urmãtoarele localitãþi au fost deportaþi oameni în cetãþile Samariei?
Golan, Cuta, Sefarvaim, Damasc, Ninive, Babilon, Hamat, Horeb.

9) În timpul împãratului _______________ s-a gãsit Cartea _______________. Apoi s-au dus la
proorociþa _______________ care locuia în _______________. Împãratul a reformat sãrbãtoarea
_______________ dar apoi a murit la vârsta de _______________ ucis de _______________
împãratul _______________.

10) Descrieþi viaþa împãratului care vã place mai mult, dintre cei prezentaþi în 2 Împãraþi
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

Viorica Atudoroae

6 Betel
Cãutaþi în Cartea Domnului

Gãseºti personajul, gãsind autorul!

1. Neprihãnirea lui _________________ ,,Binecuvântat sã fie Domnul” – ________________
2. Credincioºia lui _________________ „Doamne dacã am cãpãtat trecere” – ____________
3. Blândeþea lui ___________________ ,,Fiþi gata în trei zile”– ________________________
4. Statornicia lui __________________ „Dumnezeul tãu va fi Dumnezeul meu” – ________
5. Ascultarea lui ___________________ „Opreºte-te acum” – __________________________
6. Vitejia lui ______________________ „Nimeni sã nu-ºi piardã nãdejdea” – ____________
7. Înþelepciunea lui ________________ „Aduceþi-mi o sabie” – _______________________
8. Râvna lui ______________________ „Apropiaþi-vã de mine” – ______________________
9. Curajul lui _____________________ „Iatã ce cer ºi ce doresc” – ____________________
10. Rãbdarea lui ____________________ „Ascultaþi, ascultaþi, cuvintele mele” – ___________

Aura Simina

Identificaþi autorii!
1. „Eu sunt glasul celui ce strigã în pustie”
Autor: ______________________________
2. „Scoate-þi sabia ºi omoarã-mã, ca sã nu se zicã despre mine: «L-a omorât o femeie»”
Autor: ______________________________
3. „Pânã când vei fi beatã? Du-te de te trezeºte.”
Autor: ______________________________
4. „Luaþi-mã ºi aruncaþi-mã în mare!”
Autor: ______________________________
5. „Locuiesc ca un strãin într-o þarã strãinã”
Autor: ______________________________
6. „Îndrãzneºte fiicã! Credinþa ta te-a mântuit”
Autor: ______________________________
7. „Eºti Tu Împãratul Iudeilor?”
Autor: ______________________________
8. „Sã Te fereascã Dumnezeu, Doamne! Sã nu Þi se întâmple aºa ceva!”
Autor: ______________________________
9. „Eu nu sunt vrednic sã-I dezleg cureaua încãlþãmintei Lui”
Autor: ______________________________
10. „Pedeapsa mea e prea asprã ca s-o pot suferi!”
Autor: ______________________________

Lore & Deny Atudoroae

Betel 7
Lecþie biblicã pentru copii

„…Fiul Omului a venit

sã caute ºi sã mântuiascã

ce era pierdut”
(Luca 19:10)

Ai fost vreodatã pierdut? Dacã da, cred cã te-ai speriat foarte tare, ºi pãrinþii tãi la fel. Cu
siguranþã te-au cãutat peste tot cu disperare.
În Luca 19:10 scrie: „…sã mântuiascã ce era pierdut”. Dar cine era pierdut? Pierdut de ce?
Poate te gândeºti: eu nu sunt pierdut! Dar versetul nu se referã la faptul cã eºti rãtãcit pe undeva
departe de pãrinþii tãi, ci pierdut pentru Dumnezeu, adicã eºti departe de Dumnezeu.
Cum m-am îndepãrtat de Dumnezeu? Cum am ajuns sã fiu pierdut? Acestea pot fi câteva dintre
întrebãrile pe care þi le poþi pune singur. Rãspunsul e urmãtorul: pãcatul tãu te-a îndepãrtat de
Dumnezeu. ªi tu, la fel ca ºi mine, te-ai nãscut cu o naturã pãcãtoasã. Dacã n-ai ºtiut lucrul acesta,
întreabã-te de ce nu asculþi totdeauna de pãrinþi, de ce te enervezi uneori, de ce eºti egoist? Te-au
învãþat pãrinþii toate aceste lucruri când încã erai micuþ? Nu cred. Biblia spune cã un singur pãcat ne
desparte de Dumnezeu, ne face sã fim pierduþi de El.
Când se pierde un copil, pãrinþii anunþã în ziare ºi la televizor, unde dau cât mai multe detalii
despre el (poza copilului, înfãþiºarea, felul în care era îmbrãcat ultima datã când a fost vãzut, etc.)
dorind sã fie gãsit cât mai repede. Unii copii sunt gãsiþi, alþii nu, iar alþii prea târziu; morþi sau
bãtuþi. Nu-i aºa cã simþi o mare pãrere de rãu când auzi o astfel de veste, chiar dacã nu-i cunoºti pe
acei copii?
Dumnezeu vrea ca nici un copil sã nu fie pierdut ºi de aceea, versetul spune cã El ne-a trimis
un Mântuitor care sã ne salveze din pãcatul nostru. Dumnezeu nu ne-a trimis un om bun, un preot,
sau un pastor, ci chiar pe Fiul Sãu.
Dar cine este cu adevãrat Mântuitorul trimis de Dumnezeu? Versetul ne spune: Fiul Omului – Isus,
Fiul lui Dumnezeu. Chiar Domnul Isus ºi-a ales acest titlu; el apare de 80 de ori menþionat în Noul
Testament. Numele ”Fiul Omului” ne vorbeºte despre faptul cã Dumnezeu s-a fãcut om. El, care printr-
un cuvânt a creat oceanele ºi a despãrþit cerurile de pãmânt, a luat o înfãþiºare de om: I-a fost foame, a
fost obosit ºi s-a lãsat batjocorit, scuipat ºi rãstignit pe cruce ca sã te caute pe tine ºi pe mine, cei
pierduþi din cauza pãcatului nostru.
Când cauþi ceva chiar vrei sã gãseºti acel lucru, nu-i aºa? Dacã lucrul acela e important pentru
tine faci tot posibilul sã-l gãseºti. Pentru Domnul Isus tu eºti foarte important ºi de aceea El a fãcut
tot posibilul sã te caute ºi sã te gãseascã, fãcând cel mai mare efort: ªi-a dat viaþa pentru tine.
Aceasta a fost misiunea Lui ca Fiu al omului: El a devenit Fiul omului ca tu sã devii fiul lui Dumnezeu!
Dacã El n-ar fi venit, tu n-ai fi putut fi gãsit niciodatã.
Oare ai fost tu gãsit de El?
Florin Copil

8 Betel
Adolescenþa

„Ce searã rece” îºi zicea Sorina care tocmai se întorcea de la serviciu. Ploaia rece ºi mãruntã îi bãtea
în faþã. κi ridicã gulerul pentru a se ocroti de vântul îngheþat care ºuiera. Se bucurã când sosi în faþa
apartamentului unde locuia ºi deschise grãbitã.
Înfriguratã cum era, îºi scoase cizmele ºi paltonul ºi se gândi sã intre în bucãtãrie. Dar nu, nu-i era
foame! κi roti privirea tristã ºi aºtepta ca cineva, de undeva, sã-i ureze bun venit. Dar aºteptarea îi fu
zadarnicã. Deschise uºa dormitorului ºi se ghemui sub pãtura groasã ºi caldã. Dar nici patul parcã nu o ajuta
sã se încãlzeascã. Un tremur uºor îi apucã tot trupul. Un sentiment de singurãtate îi înfãºurã inima.
κi aminti cu nostalgie de anii copilãriei. Crescuse împreunã cu încã trei fraþi. Dar la douãzeci ºi doi de ani,
de când ea se întâlnise cu Domnul Isus, pãrinþii au repudiat-o. Dupã terminarea facultãþii, s-a mutat în alt oraº
unde ºi-a gãsit un serviciu ºi o bisericã bunã. De atunci trecuserã CÂÞIVA ani. În toþi aceºti ani, Dumnezeu a
cãlãuzit-o în toate. I-a fost tatã ºi mamã, a primit mulþi fraþi ºi surori.
Cu fiecare an care trecea, singurãtatea îºi pusese pecetea pe fiecare colþiºor al inimii iar acum o
împingea la cârtire. Ochii i se umplurã de lacrimi iar mintea ei era frãmântatã pânã la deprimare. Sunetul
suneriei o fãcu însã sã tresãre... Se gândi sã nu deschidã. Nu voia sã ºtie nimeni apãsarea ei... Dar, pentru cã
soneria insista, se ridicã ºi ºovãielnic deschise.
Era Delia, o bunã prietenã din bisericã, care, de îndatã ce pãºi înãuntru observã faþa plânsã ºi disperatã
a Sorinei. Discret încercã sã o ajute.
— Ce s-a întâmplat cu tine? Eºti bolnavã sau nu te simþi bine?
— O, Dumnezeu m-a uitat cu totul! rãspunse sec Sorina.
— Cum ai ajuns sã constaþi asta?
A urmat un lung moment de tãcere, întrerupt numai de suspinele unei inimi rãvãºite care se prãbuºise
în faþa multor talazuri. Dupã ce se mai liniºti îºi deschise inima.
— Am renunþat la toate în lumea aceasta de dragul lui Isus. Am aºteptat atâta timp ºi acuma constat cã
sunt singurã, fãrã cãmin, fãrã pãrinþi, fãrã viitor... Am încercat sã mã apropii de Dumnezeu, dar parcã El se
depãrteazã tot mai mult de mine. Alte fete la vârsta mea au un cãmin cald, un soþ iubitor, au copiii lor, au
activitate. Eu n-am nimic, am ajuns... o epavã!
— O! Sorina, te înþeleg foarte bine pentru cã ºi eu am trecut prin asemenea stãri. Mi se pãrea cã sunt uitatã
de toþi, îngropatã în negura vremii. Dar când mi-am adus starea mea la picioarele Domnului am înþeles cã lucrurile
stau altfel. Dumnezeu mi-a deschis „ochii inimii” cu adevãrat ºi am înþeles cã, dacã mã las în mâna Lui puternicã
pot sã-I fiu folositoare chiar dacã sunt singurã. Draga mea, dac-ai putea vedea cât de mult e de lucru în lucrarea
Lui, n-ai mai sta pe gânduri, prinsã în plasa autocompãtimirii.
— Dar, ce sã lucrez? Eu n-am soþ, n-am copiii mei, n-am o casã sã fie a mea. Cu ce-aº putea sã-i slujesc
pe cei din jur?
— Eu aº avea nevoie de tine, sã mã ajuþi în lucrarea cu copiii. Cine ºtie dacã nu pentru o lucrare ca
aceasta te-a chemat Dumnezeul în Biserica Lui!
Sorina tresãri. Vuietul din inima ei se potoli. O nouã luminã ºi pace i-a umplut inima. Cu ardoarea ºi
înflãcãrarea sa obiºnuitã, se dãrui cu totul acestei lucrãri. Începutul a fost mai greu, dar cu fiecare zi care
trecea începuse sã-i fie dragã chiar indispensabilã aceastã datorie: „grija pentru mântuirea celor micuþi”.
Dupã câteva luni, a ascultat un mesaj rostit de un misionar din Republica Moldova care vizita biserica. Pe
mãsurã ce se depãna mesajul, Sorina simþi chemarea Duhului Sfânt de a se implica cu copiii nemântuiþi de acolo,
iar când, în finalul predicii, fratele a lansat rugãmintea ca unii dintre cei tineri sã se înroleze în lucrarea lui Hristos,
Sorina sãri în picioare. Rugãciunea de consacrare îi cimentã ºi mai mult înþelegerea clarã asupra voii lui Dumnezeu
de a lucra cu copiii nemântuiþi de pretutindeni.
A renunþat la catedra de biologie ºi sub aripa credincioºiei lui Dumnezeu a cãlãtorit în Republica Moldova.
Dupã un timp stabilit, s-a reîntors pentru o scurtã perioadã, plecând apoi în El-Salvador. În aceste zile se
pregãteºte pentru o nouã misiune în altã parte a lumii. Dumnezeu, în îndurare, a vãzut inima ei ºi s-a îngrijit de
toate costurile cãlãtoriilor ei.
Dragi tineri ºi tinere! Lucrarea Domnului e mare ºi întinsã ºi fiecare dintre voi puteþi deveni o unealtã
binecuvântatã pentru lãrgirea Împãrãþiei. Lãsaþi-vã inima prelucratã, sfinþiþi pe Isus ca Domn ºi lucraþi pentru
El, oriunde vã cheamã: în familia voastrã, printre vecini, în bisericã, sau pretutindeni. Acum Sorina înþelege
bine de ce Dumnezeu a cãlãuzit-o în acest fel ºi încã drumul în faþã este necunoscut...
Oare care sunt „surprizele” pregãtite de Cel Sfânt pentru fiecare dintre noi? Nu ºtiu! Un lucru însã e
sigur, Dumnezeu le face toate bune!
Buny Lois

Betel 9
Adolescenþa

„Învaþã-ne sã ne numãram bine zilele, ca sã cãpãtam o inimã înþeleaptã!”
(Psalmul 10:12)

Era într-o zi de iarnã când mi-am lipit obrazul îmbujorat de fereastra rece aºteptând sã-mi fulguiascã
ºi-n suflet la fel de alb ca afarã. Ninsese noaptea ºi totul era la fel ca în visele mele pierdute, privind copacii
desfrunziþi, dar acum împodobiþi cu zãpadã. Aºteptam ca iarna sã mã mângâie cu ochii duºi în zarea îndepãrtatã,
þesând un vis de pãsãri care se întorceau aducând primãvara. Nu voiam ca albul de afarã sã mã sperie.
Am ieºit afarã îmbrãcându-mã adecvat sezonului. Întinderea imaculatã ºi purã, din faþa privirii mele, îmi
deschidea toate drumurile posibile.
Am înaintat pe acel covor neatins lãsând urme de paºi ce se pierdeau în urma mea, cãutând sã trãiesc
câteva minute de singurãtate binecuvântatã de care aveam atâta nevoie pentru trãirea mea interioarã. Priveam
spre cer cu ochii întredeschiºi fulgii care cãdeau topindu-se pe genele mele, vãzând mereu ºi mereu acelaºi alb
multiplicat la infinit venind spre mine fãrã oprire. Simþeam cum acei fulgi de mãtase care-mi cãdeau pe faþa
deveneau picãturi de apã. Zâmbeam de fericire deºi îmi venea sã plâng pentru acea neuitatã ºi minunatã clipã
care mã fãcuse sã uit de toate grijile pe care le avusesem pânã în acele momente frumoase ºi deosebite.
Care e viaþa unui fulg m-am întrebat, ºi mi-am dat seama cã e foarte scurtã. Viaþa lor se scurge în câteva
clipe: de la cãderea lor din puful norilor pânã jos pe pãmânt.
Fulgii pot fi crâmpeie din sufletele duse care se-ntorc ca sã ne facã pe noi sã ne simþim fericiþi sau
împlinind o fericire celor care le-a fost refuzatã. Fulgii… mereu prilej de bucurie cel mai mult nouã, copiilor,
pentru joacã, dar ºi pãmântului pentru belºug ºi rod.
În minunata mea plimbare, am trecut pe lângã un grup mai mic de copilaºi care lucrau la Omul de
zãpadã, auzind pe unul dintre bãieþi exclamând cu o mânã întinsã în sus:
— Priviþi ce fulgi mari ºi frumoºi!
— Uaau! Exclamarã cu uimire ceilalþi copii. ªi acel fulg mare ºi „greu” se frânge…
A cãzut poate chiar pe genele tale. Dar s-a topit… întotdeauna pe gene, murind într-o lacrimã de iubire
pe obrajii celor care i-au vrut ºi i-au acceptat aºa cum au venit, aºa cum erau.
M-am gândit ºi mi-am imaginat atunci cum fulgii parcurg scurtul lor drum, în timpul cãderii lor libere pânã
sã ajungã sã atingã pãmântul. În acel timp unii fulgi poate ce n-ar da sã întoarcã o clipa timpul ce a trecut… ei
fiind în acel timp strãfulgeraþi de gândul cum s-a derulat filmul vieþii lor ºi realizând ce repede au trecut anii… dar
acum e prea târziu pentru aceasta ºi ei încearcã în timpul rãmas sã se agaþe de ceva, de cineva, de o încurajare
în acelaºi timp privind ºi la camarazii lor care cad în paralel cu ei, tãcuþi, vãzându-ºi de drumul lor, poate
meditând ºi ei la viaþa lor, iar alþii þopãind bucuroºi fiindcã ei ºtiurã ce va urma pregãtindu-se pentru aceste
clipe… rãmânându-le timp pentru o scurtã îmbãrbãtare ºi încurajare unii altora ca pentru un ultim rãmas bun.
Dar noi? Ce facem? Stãm ºi privim liniºtiþi la zilele care au zburat sau trãim cu amintirile plãcute? Ne
trec zilele, ne trec anii… clipele sfinte ºi durerile, dar vine odatã însã vremea când o sã coborâm ºi noi în
þãrânã, când trupurile noastre vor atinge rãceala ºi muþenia pãmântului…
Ce n-ar da poate unii dintre noi, o clipã sã ne întoarcem… Dar când vom privi în urmã, o sã plângem
timpul ce-a trecut?
O, da, am trãit, dar oare am ºtiut asta? Oh, dar sufletul cum e? E iarnã ºi peste suflet?
Poate ai uitat de el ºi s-au lãsat peste el troiene de tãceri… dar e încã în viaþã… trãieºte ºi-ar trebui sã
nu lãsãm ca gerul durerii sã-l îngheþe ci sã-l încãlzim cu raza unui zâmbet, cu al unei iubiri tandre chiar dacã
în singurãtatea ºi în pribegia noastrã pe acest pãmânt se nãpustesc fulgii de nea în calea noastrã.
Nu ºtiu ce v-a adus Dumnezeu în viaþã: poate mai multe sau mai puþine lucruri bune, poate bucurii sau
poate nenorociri ºi dureri mai multe, peste care tot El v-a ajutat sã treceþi ºi mã gândesc cã rezultatul lor a
fost unul biruitor pentru cã v-aþi lãsat mângâiaþi de Cuvântul Sãu. Sunt sigurã cã în toate acestea am vãzut ºi
aþi vãzut cã El a fost ºi este „un ajutor care nu lipseºte niciodatã în nevoi”, cu hotãrârea de a pãºi înainte
încrezãtori cu Dumnezeu care v-a întãrit.
În acea zi de iarnã frumoasã ºi în cele care au urmat, am învãþat sã iubesc mai mult zãpada… nu am ratat
aruncarea bulgãrilor de zãpadã, plimbãrile cu sania, profitând de tot ceea ce a fost plãcut. Am mai învãþat cã
iarna poate sã mângâie cu puritatea ei ºi tot atunci am înþeles cã albul nu poate fi alungat, nici uitat ºi nici ucis.
Am plecat singurã la drum în viaþã sã-mi caut împlinirea, dar numai capãtul drumului ºtie acest rãspuns.
De aceea voi merge pe zãpadã în cãutarea visului pe care odatã regãsit, nu-l voi mai lãsa sã plece. Dar paºii
mi se rãtãcesc când aproape am ajuns la capãt. Nu mai pot înainta spre vis, cãci urmele se pierd în ceaþã
acolo unde zãpada a început sã se topeascã. ªi am ajuns la oraºul în care nu ninge niciodatã: VEªNICIA. De
unde nu vreau sã mã mai întorc niciodatã pentru cã am ajuns la casa visurilor mele unde Tatãl mã aºteaptã
cu bucurie zicându-mi: „Vino, rob bun... intrã în Împãrãþia Tatãlui meu”.
De aceea, sã binecuvântãm pe Domnul totdeauna ºi sã lãudãm Numele Lui zi de zi.
Becky Sala

10 Betel
Adolescenþa

Vorbirea este mijlocul principal de comunicare între
oameni, constând din sistemul fonetic, lexical ºi gramatical;
limbã; limbaj. Limbajul reprezintã facultatea, capacitatea de
exprimare ºi comunicare a ideilor, sentimentelor ºi dorinþelor,
specificã oamenilor, prin mijlocirea limbii; vorbire. În mod despre alþii fãrã a cunoaºte îndeaproape problema, poate
natural, reprezintã un sistem de sunete articulate care doar din auzite câte ceva. Pentru astfel de persoane
funcþioneazã prin tradiþie ca mijloc de comunicare. În mod Cuvintele clevetitorului sunt ca niºte prãjituri, care alunecã
„Cuvintele
artificial este un sistem de semne care funcþioneazã pe baze pânã în fundul mãruntaielor
mãruntaielor” (Proverbe 26:22). Unii, pe un
unei convenþii (DEX). V-ar plãcea sã fiþi muþi sau în fond de naivitate, înghit multe astfel de prãjituri. În cel de al
incapacitatea de a vã exprima clar, având un handicap de treilea pasaj amintit (2 Samuel 19:16-30), aflãm tot de o
vorbire? Suntem binecuvântaþi de Dumnezeu cu aceastã posturã umilã a lui Þiba, în momentul întoarcerii lui David
capacitate extraordinarã, caracteristicã doar oamenilor, de a la Ierusalim, dupã înfrângerea rãscoalei provocate de
vorbi, însã ce vorbim? S-a dovedit ºtiinþific cã sunetul chiar Absalom, de data aceasta însã în compania lui ªimei, un
dupã ce îºi pierde din intensitate ºi claritate, în urma rostirii om care a blestemat pe David (2 Samuel 16:5-14). Prietenia
lui, se tot propagã, pe o altã lungime de unde ºi frecvenþã acestor doi îmi sugereazã faptul cã bârfitorii se hrãnesc
care nu mai poate fi interceptatã de noi, propagare care se unul cu bârfele celuilalt, nu cred cã vorbeau despre cât de
duce pânã în Cosmos. Ce credeþi, aude Dumnezeu ce vorbim rãu le pare pentru ceea ce au fãcut.
sau nu? Poate El sã ne identifice glasul dintre miliardele de În concluzie „cine rãspândeºte bârfeli este un nebun”
sunete care se propagã în spaþiu? Poate (Psalmul 94:9)! (Proverbe 10:18). Bârfitorul este acea persoanã care în
În acest articol aº dori sã privim la bârfitor sau împlinirea scopului sãu personal, pe un fond de
clevetitor. Ca persoanã de referinþã îl avem pe Þiba, un nemulþumire ºi rãutate, este gata sã renunþe la orice calitate
slujitor din casa lui Saul (2 Samuel 9:1-13; 16:1-4; 19:16-30). de eticã ºi sã zdrobeascã pe cei din jur. Nu ºtiu dacã Þiba
A bârfi înseamnã a vorbi de rãu, a calomnia, a cleveti, a avea ceva personal cu Mefiboºet, dar ºtiu cã el a fost
blama, a huli, a ponosi, a detracta, a vorbi mult ºi fãrã rost, a obstacolul în obþinerea a ceea ce dorea.
pãlãvrãgi, a trãncãni, a flecãri. A cleveti înseamnã a vorbi de Efectele, de obicei, în cazul bârfelii, sunt vizibile doar
rãu, a ponegri, a huli, a ponosi, a denigra, a defãima, a la persoana bârfitã. Acela trebuie sã sufere ocara, pe nedrept.
calomnia, a blama, a detracta, a bârfi (DEX). Pornind de la Chiar dacã nu au un efect fizic prea accentuat, totuºi sufletul
aceste definiþii putem înþelege ce se ascunde în fiinþa unui unui astfel de om, care a cãzut în gura unui bârfitor, este
bârfitor sau clevetitor. zdrobit. Se creeazã un sentiment de teamã, lipsã de acþiune,
Sã privim mai întâi la fondul psihologic care creeazã crispare, o stare de inhibiþie, persoana se izoleazã, nu mai
bârfa, la efecte apoi ºi la alte metode de a-i trata pe bârfitori. comunicã aºa de liber, este prezent ºi un sentiment de
Bârfa nu e o caracteristicã nativã, ci ea este rezultatul suspiciune în dreptul celor din jur, pot sã afirm cã pânã ºi
unor stãri sufleteºti care se nasc din inima omului vis a vis comportamentul este modificat radical. Fãrã sã mai continui,
de o persoanã (Eclesiastul 7:22). În 2 Samuel 9:1-13 Þiba îºi vã rog imaginaþi-vi-l pe Mefiboºet, în vorbã ºi în port (2 Samuel
asumã responsabilitatea de a îngriji de Mefiboºet, fiul lui 19:24-28). Ai vrea sã ajungi într-o astfel de stare sau ai vrea
Ionatan ºi de toate proprietãþile lui Saul, moºtenite de acesta. sã aduci pe cineva într-o astfel de stare? Cât priveºte efectul
Þiba pare un om de treabã. asupra propriei persoane a bârfitorului pot spune cã dacã
Bârfa reprezintã o combinaþie de puþin adevãr ºi o acesta nu se cãieºte ºi nu se lasã de bârfã ajunge un criminal
cantitate mare de minciunã. Toatã compoziþia este menitã în faþa lui Dumnezeu ºi demn de dispreþ în faþa celor
sã schimbe imaginea interlocutorului despre o terþã neprihãniþi (Leviticul 19:16; Psalmul 101:5).
persoanã. Trebuie sã existe ceva adevãr în fiecare bârfã, Cum putem evita neînþeleapta stare de a fi bârfitor?
altfel nu are prizã, nu stârneºte interes. Adevãrul, în cazul Cum trebuie sã ne raportãm la bârfitori? Pentru a evita
nostru, a fost cã Mefiboºet a rãmas acasã. Bârfitorul îºi aceastã posturã trebuie sã fim mulþumiþi cu ceea ce avem
cunoaºte scopul pe care doreºte sã-l atingã. În cazul de (Filipeni 4:1 1-13), îngãduitori cu cei ce ne greºesc (Efeseni
4:11-13),
faþã cred cã dorea sã intre în favoarea lui David sau o 4:2; Coloseni 3:13), privind la foloasele altuia, la
deplinã coordonare a moºtenirii lui Saul, fãrã sã mai integritatea altuia, sã fim smeriþi (Filipeni 2:3-4), sã avem
depindã de Mefiboºet (2 Samuel 16:4). Înþeleg aceasta dragoste (Matei 22:39)
22:39).
deoarece la rostirea unei sentinþe în direcþia aceasta Þiba a Faþã de bârfitori trebuie sã avem o poziþie categoricã
rãmas mulþumit. Bârfa se formeazã pe un fond de lãcomie, (Psalmul 101:5), sã nu-i lãsãm sã-ºi prezinte plângerea
de avere, de poziþie, nu conteazã; pe un fond de referitor la cineva, cãci ne va dãuna sigur. Trebuie sã-i sfãtuim
nemulþumire cu propria stare sau cu poziþia altuia. Aceºtia în privinþa aceasta (Tit 3:1-2). Dacã suntem bârfiþi trebuie
sunt oamenii cei mai pasibili pentru a deveni niºte bârfitori. sã ne rugãm (1 Corinteni 4:13; Matei 5:44), sã-L lãsãm pe
Scopul, dupã cum spuneam, este bine determinat, acþiunea Dumnezeu sã ne þinã partea (Romani 12:19-21; 2 Timotei
este coloratã, conþinând stãri de melancolie, acþiuni de 4:14-18). Expresia „Eu sunt Domnul”, prezentã în urma
linguºire, pentru a câºtiga audienþa, acel „mic gram” de poruncilor date de Dumnezeu poporului Israel ilustreazã
adevãr, acea „mare cãruþã de minciunã” ºi „un joc bun de faptul cã El a vorbit ºi va veghea la respectarea a ceea ce a
scenã”, prefãcãtoria. Totul pregãtit pentru o persoanã în spus (Leviticul 19:16). Sã-L lãsãm pe Dumnezeu sã-ªi
necunoºtinþã de cauzã sã gândeascã greºit (2 Samuel 16:4). îndeplineascã dreptatea raportat la aceºti bârfitori.
Aici este capcana, mulþi acceptãm multe lucruri spuse Sebastian Copil

Betel 11
Statutul moral ºi spiritual al copilului

Când Dumnezeu a vrut sã vorbeascã cu poporul bine dupã o prezenþã la adunare. Oare la ºcoalã eºti tot
Israel în cãlãtoria lor din Egipt spre Canaan, i-a spus atât de (ne) atent? De altfel dacã nu eºti un copil serios
lui Moise sã-i sfinþeascã ºi sã-i punã sã-ºi spele la ºcoalã nici nu mã mir, nici nu aºtept sã fii un copil
hainele, ca a treia zi sã fie gata înaintea Domnului serios ºi mai cuplat cu amvonul decât cu catedra, mai
(Exodul 19:10-11). Poporul a ascultat de Moise ºi au receptiv la predicã decât la lecþie.
venit la întâlnirea cu Dumnezeu care S-a prezentat pe Dumnezeu ne avertizeazã în Exodul 20:7 cã dacã
muntele Sinai într-un foc, iar fumul învãluia muntele nu-L respectãm, El ne va pedepsi, dar în Exodul 20:6
care se cutremura cu putere. Poporul auzea tunete, are o fãgãduinþã frumoasã pentru toþi cei ce-L iubesc.
sunetul puternic al trâmbiþei ºi vocea lui Dumnezeu De altfel, noi trebuie sã venim la adunare cu drag „Mã
vorbind desluºit (Exodul 19:18-19). Aceastã priveliºte bucur când mi se zice: «Haidem la Casa Domnului!»”
fãcea poporul sã tremure ºi erau îngroziþi de moarte (Psalmul 122:1). Tot David scria în Psalmul 27:4 „Un Un
(Exodul 20:18-19). Dumnezeu prin aceasta voia sã-ºi lucru cer de la Domnul, ºi-l doresc fierbinte: aº vrea sã
arate puterea Lui, iar poporul sã aibã frica Lui ºi sã nu locuiesc toatã viaþa mea în Casa Domnului, ca sã
mai pãcãtuiascã (Exodul 20-20). privesc frumuseþea Domnului, ºi sã mã minunez de
Poporul, în frunte cu cãpeteniile, s-au mirat cã au Templul Lui
Lui”. Sã ºtiþi cã Dumnezeu, aºa cum scrie în
avut parte de o aºa priveliºte, dar în acelaºi timp s-au Biblie, „acceptã” copiii în adunare (Deuteronom 31:12).
temut cã, dacã s-ar mai prelungi sau repeta, vor muri În adunarea noastrã pentru a fi sesizaþi ºi stimulaþi toþi
(Deuteronom 5:24-25). În consecinþã, ei i-au propus lui copii era arãtat într-o vedenie, un înger trecea prin
Moise sã stea doar el în „compania” directã a lui dreptul lor, îi supraveghea ºi-i întreba (în timpul
Dumnezeu (Deuteronom 5:27). Dumnezeu a fost de rugãciunii) „voi aveþi cereri, motive de rugãciune, sunt
acord ºi le-a promis cã va vorbi în viitor printr-un prooroc gata sã le aduc înaintea lui Dumnezeu, iar El este bucuros
întrupat într-un om (Isus Hristos) numai sã rãmânã toþi sã vã rãspundã”. Ferice de copiii care se roagã la vreme
în ascultare ºi împlinire (Deuteronom 5:28-33). Aºadar, potrivitã. Copilãria are ºi ea necesitãþile ei de rugãciune.
de atunci dateazã (în fãgãduinþã) sistemul nou Este un har sã poþi sta înaintea Domnului, alãturi
testamental al adunãrii (vechii sinagogi). de pãrinþii tãi ºi oricât ai fi de mic, de zburdalnic, trebuie
Haideþi acum sã vedem care trebuie sã fie sã ai o atitudine de total respect ºi ascultare înaintea
atitudinea noastrã când ne prezentãm înaintea lui Dumnezeu.
Domnului. Evreii trebuiau sã se sfinþeascã ºi sã-ºi spele Sã ºtiþi cã veþi fi rãsplãtiþi din plin prin educaþia
hainele, ceea ce înseamnã sã ºtii cã Dumnezeu îþi ce o veþi primi ºi care va aduce un viitor fericit.
cunoaºte toatã purtarea ºi dacã ai fãcut ce-i rãu trebuie Deasemenea ve-þi gusta experienþe speciale,
sã mãrturiseºti ºi sã te pocãieºti corespunzãtor. Astfel supranaturale, bineânþeles cu condiþia sã fiþi atenþi, ca
îþi va deveni curatã ºi haina sufletului ºi hainele pe care Elisei, care a putut relata detaliile „decolãrii” lui Ilie spre
þi le-au cumpãrat pãrinþii ºi le-ai îngrijit cu atenþie. cer ºi a primit „mantaua puterii” (2 Împãraþi 2:1-14).
Apoi, de ce venim la Casa Domnului? Cred cã
toþi ºtiþi sã rãspundeþi. Ca sã auzim ce ne vorbeºte P.S. Am „uitat” sã spun cã pe Sinai a fost o mulþime
Domnul prin Cuvântul Lui vestit de fraþii care predicã. de îngeri (Deuteronom 33:2, Evrei 2:2), ei au fost
Te-ai gândit serios cã acest Cuvânt este mesajul lui prezenþi la darea Legii ºi se aflã de fiecare datã la
Dumnezeu pentru tine ori de câte ori vii la adunare? slujbele de la adunare (1 Petru 1:12). Printre alte
Poporul tremura stând în prezenþa Domnului. Tu când activitãþi ce le desfãºoarã ei întocmesc un „proces
auzi predica sau un mesaj profetic te cutremuri, sau verbel”, în care noteazã totul. Aºa cã se poate spune,
stai indiferent ºi-þi continui povestea cu cel (cea) de pe bunã dreptate cã întotdeauna când eºti la adunare
lângã tine? Poþi sã te verifici cât ai fost de atent dupã este „înspecþie în Casa Domnului”.
cunoºtinþele cu care ai rãmas ºi dupã schimbarea în
Rozi Leahu

12 Betel
Predicã pentru copiii ºi adolescenþi

Text: Genesa 25-29
Context: Potrivit cu fãgãduinþele lui Dumnezeu date lui Avraam, iatã cã fiul promis – Isaac,
dupã 20 de ani de cãsãtorie cu Rebeca a ajuns sã aibã ºi el copii, doi bãieþi gemeni: Esau ºi Iacov.
Copilãria ºi mai mult adolescenþa ºi tinereþea celui mai mic, care þinea pe fratele lui de cãlcâi la
naºtere este o imagine din care se pot ,,desprinde” urmãtoarele:

1. Genesa 25:27 „…Iacov era un om liniºtit, care stãtea acasã în corturi”.
Aceastã stare liniºtitã era foarte evidentã la Iacov, cãci fratele sãu Esau era ,,un vânãtor
îndemânatic (un sportiv de performanþã, un tip de succes) ,,un om care îºi petrecea vremea mai
mult pe câmp” (Genesa 25:27a). ªi când mã gândesc la ferma lui Isaac, evident la administrarea ºi
supravegherea ei, îmi dau seama cã de Esau nu se putea folosi nici mama nici tata, cãci era plecat
aproape tot timpul. În schimb, Iacov era tot timpul pe proprietãþile familiei sale. Cred cã orice slugã,
dacã era întrebatã unde este Iacov, putea rãspunde: ,,Îl caut imediat, este acasã; ori lucreazã împreunã
cu mama lui (fierbe o ciorbã – Genesa 25:29), ori este printre turme (Genesa 27:9)”.
Este indicat ca fiecare copil sã îºi ocupe aceastã parte din viaþã, foarte trecãtoare, cu lucruri
rodnice, utile în mijlocul casei pãrinþilor sãi. Sã se ºtie tot timpul unde eºti ºi ce faci; când eºti
ºcoalã, la efectuarea temelor, la curãþenie, prin grãdinã, în atelier, la repetiþii, la adunare. Unii vor
întreba: ,,Dar când sã ne mai jucãm?” Desigur, copilãria prevede ºi timp pentru aceasta, vezi Zaharia
8:5 „Uliþele cetãþii vor fi pline de bãieþi ºi fete (familii numeroase), care se vor juca pe uliþe”. Dar
Esau ºi Iacov „bãieþii aceºtia s-au fãcut mari” (Genesa 25:27). Reþineþi diferenþa remarcatã ºi de
Pavel, care îºi amintea bine de vremea copilãriei sale când zice: „…când m-am fãcut om mare, am
lepãdat ce era copilãresc” (1 Corinteni 13:11).

2. Genesa 27:19 „Iacov a rãspuns tatãlui sãu: «Eu sunt Esau, fiul tãu cel mare; am
fãcut ce mi-ai spus. Scoalã-te, rogu-te, ºezi de mãnâncã din vânatul meu, pentru ca sã
mã binecuvânteze sufletul tãu!»”
Declaraþia aceasta, în cel mai oficial moment, a fost o minciunã, o fraudã, o înºelãciune, cum
a numit-o Esau (Genesa 27:36). Deºi Iacov a avut o reþinere iniþialã (Genesa 27:12), cãci se temea de
vreun blestem, propunerea ºi asigurarea i-au aparþinut mamei. Totuºi, de la acest eveniment, Iacov
a trebuit sã fugã din calea fratelui sãu (Genesa 27:43), a fost înºelat ºi el de mai multe ori ºi în mai
multe feluri de Laban (Genesa 29:25; 31:7). Iar adevãrata binecuvântare a urmat doar dupã descoperirea
de la Betel ºi noaptea încercãrii – în aºteptarea unei dimineþi a reconcilierii cu Esau.
Aºadar, cu ºmecherii nu faci nici carierã nici afaceri. Fii serios! Fii corect! Fii cinstit! Nu fi un
Iacov – un înºelãtor, roagã-L pe Domnul sã-þi schimbe numele în Israel – cel ce luptã cu Dumnezeu
ºi cu oamenii ºi iese biruitor (Genesa 32:27-28).

3. Genesa 28:1-2, 10 „Isaac a chemat pe Iacov Iacov,, l-a binecuvântat, ºi i-a dat porunca
aceasta: «Sã nu-þi iei nevastã dintre fetele lui Canaan. Scoalã-te, du-te la Padan-Aram, în
casa lui Betuel, tatãl mamei tale, ºi ia-þi de acolo o nevastã…». Iacov a plecat…”.
La cãsãtorie apare iarãºi diferenþa totalã dintre Esau ºi Iacov. Cel mai mare s-a cãsãtorit în
urma aventurilor sale de vânãtoare, luând o fatã din lume (Evrei 12:16; Genesa 27:34-35). Iacov,
dupã ce ºi-a pãstrat fecioria – uºor de realizat pentru cei „casnici” ºi ocupaþi cu ºcoala ºi munca –
a pornit spre cãsãtorie ascultând sfatul pãrinþilor, ce venea de la Domnul. Viitorul celor douã neamuri
aratã ce valoare are o adolescenþã ºi o tinereþe curatã ºi aproape de familie, faþã de o adolescenþã ce
prefaþeazã o tinereþe imoralã ºi de înstrãinare de familie ºi de Dumnezeu. Esau s-a desprins pentru
totdeauna de Canaan ºi de fãgãduinþele avraamice.
Bãieþi ºi fete! Gãtiþi-vã ciorba pentru masã ºi lãsaþi sãlbãticiunile pãdurii, ca sã nu vã pierdeþi
dreptul de prinþi ºi de prinþese.
Predicatorul

Betel 13
Teme biblice

Suntem siguri cã Domnul Isus Hristos a morþii vor învia nesupuºi putrezirii, ºi noi vom fi
locuit printre oameni pe pãmânt cca. 33 de ani. schimbaþi” (1 Corinteni 15:51-52).
Noi credem pe baza Bibliei, dar ºi istorici ca Va fi o judecatã pentru toþi oamenii, vestitã încã
Josephus Flavius ºi alte elemente ajutã, de la începuturile omenirii: „ªi pentru ei a proorocit
suplimenteazã relatãrile evangheliºtilor. Înainte Enoh, al ºaptelea patriarh de la Adam, când a zis:
de a se înãlþa la cer, ne-a lãsat promisiunea «Iatã cã a venit Domnul cu zecile de mii de sfinþi ai
revenirii Sale. „…Mã voi întoarce ºi vã voi lua Sãi, ca sã facã o judecatã împotriva tuturor, ºi sã
cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, sã fiþi ºi voi” încredinþeze pe toþi cei nelegiuiþi, de toate faptele
(Ioan 14:3). Ceea ce nu ºtim însã este data când nelegiuite, pe care le-au fãcut în chip nelegiuit, ºi
se va întoarce. De ce oare? Pentru cã aceasta de toate cuvintele de ocarã, pe care le-au rostit
este o tainã cunoscutã numai de Dumnezeu Tatãl. împotriva Lui aceºti pãcãtoºi nelegiuiþi»” (Iuda
Însuºi Domnul Isus a spus: „Despre ziua aceea 14:15). Venirea Domnului va instaura împãrãþia pãcii
ºi despre ceasul acela, nu ºtie nimeni: nici îngerii ºi prosperitãþii veºnice. „…ªi în cer s-au auzit glasuri
din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatãl” (Matei 24:36). puternice, care ziceau: «Împãrãþia lumii a trecut în
Aceastã doctrinã este foarte prezentã în Noul mâinile Domnului nostru ºi ale Hristosului Sãu. ªi
Testament, fãgãduitã de Însuºi Domnul în El va împãrãþi în vecii vecilor” (Apocalipsa 11:15).
Evanghelii, reamintitã de apostoli în predicile ºi Noi trãim în perioada zilelor din urmã. Aceastã
scrierile lor ºi detaliatã în evenimentele perioadã a început în ziua Cincizecimii cum a prezis
apocaliptice. Este o temã grea pentru teologi, proorocul Ioel: „Ci aceasta este ce a fost spus prin
de aceea într-o revistã pentru copii ºi adolescenþi proorocul Ioel: «În zilele din urmã, zice Dumnezeu,
vom prezenta doar ceea ce trebuie sã ºtie, sã voi turna din Duhul Meu peste orice fãpturã; feciorii
creadã chiar ºi un copil – cãci ºi ei pot sã aibã voºtri ºi fetele voastre vor prooroci, tinerii voºtri
parte de întâlnirea cu Domnul ºi de fericirea vor avea vedenii, ºi bãtrânii voºtri vor visa visuri!
veºnicã de care va urma. Da, chiar ºi peste robii Mei ºi peste roabele Mele
Profeþiile biblice ne cheamã la o viaþã voi turna, în zilele acelea, din Duhul Meu, ºi vor
spiritualã trãitã în stare permanentã de veghere. prooroci. Voi face sã se arate semne sus în cer ºi
Ce trebuie sã ºtim totuºi sigur despre viitor? minuni jos pe pãmânt, sânge, foc ºi un vârtej de
Domnul Isus va reveni în mod sigur sigur,, „Cãci, fum; soarele se va preface în întuneric, ºi luna în
cum iese fulgerul de la rãsãrit ºi se vede pânã la sânge, înainte ca sã vinã Ziua Domnului, ziua aceea
apus, aºa va fi ºi venirea Fiului omului” (Matei mare ºi strãlucitã»” (Faptele Apostolilor 2:16-20).
24:27). Îngerii au spus ucenicilor dupã înãlþare: Nu ºtim însã cât timp va dura aceastã
„Bãrbaþi Galileeni, de ce staþi ºi vã uitaþi spre cer? perioadã a zilelor din urmã, dar noi trebuie sã
Acest Isus, care S-a înãlþat la cer din mijlocul vostru, dorim zilnic venirea Domnului ºi sã fim pregãtiþi
va veni în acelaºi fel cum L-aþi vãzut mergând la pentru ea. „Deci, fiindcã toate aceste lucruri au sã
cer” (Faptele Apostolilor 1:11). Cartea Apocalipsa se strice, ce fel de oameni ar trebui sã fiþi voi,
este purtãtoarea unei asemenea speranþe: „Iatã cã printr-o purtare sfântã ºi evlavioasã, aºteptând ºi
El vine pe nori. ªi orice ochi Îl va vedea; ºi cei ce grãbind venirea Zilei lui Dumnezeu, în care cerurile
L-au strãpuns…” (Apocalipsa 1:7). aprinse vor pieri, ºi trupurile cereºti se vor topi
Va fi o înviere a celor morþi, cãci Domnul a de cãldura focului? Dar noi (toate familiile, toþi
spus: „Adevãrat, adevãrat vã spun, cã vine ceasul, credincioºii)s dupã fãgãduinþa Lui, aºteptãm
ºi acum a ºi venit, când cei morþi vor auzi glasul ceruri noi ºi un pãmânt nou, în care va locui
Fiului lui Dumnezeu, ºi cei ce-L vor asculta, vor neprihãnirea. De aceea, prea iubiþilor (copii ºi
învia” (Ioan 5:25). Iar apostolul Pavel a afirmat: adolescenþi), fiindcã aºteptaþi aceste lucruri,
„Iatã, vã spun o tainã: nu vom adormi toþi, dar toþi siliþi-vã sã fiþi gãsiþi înaintea Lui fãrã prihanã, fãrã
vom fi schimbaþi, într-o clipã, într-o clipealã din vinã, ºi în pace” (2 Petru 3:11-14).
ochi, la cea din urmã trâmbiþã. Trâmbiþa va suna, Daniel Heinstein

14 Betel
Înþelepciune pentru înþelepþi

„Cinsteºte pe tatãl tãu ºi pe mama ta,
ca sã þi se lungeascã zilele
în þara pe care þi-o dã Domnul,
Dumnezeul tãu”.
Exod 20:12

Proverbe 30:17 „Pe ochiul care îºi bate joc de tatãl sãu, ºi nesocoteºte ascultarea de mamã,
îl vor scobi corbii de la pârâu, ºi îl vor mânca puii de vultur”.
Grea osândã, sã ajungi devorat de pãsãri rãpitoare, totuºi dreaptã!
Copii, ce reprezintã pentru voi pãrinþii?
Ce este tata? Un administrator cãruia trebuie sã i se impute atunci când nu face aprovizionãri
la timp ºi dupã gust, dar care-i rãu pentru cã face ºi pe pedagogul?
Ce este mama? Femeia de serviciu ºi bucãtãreasa permanentã, dar care se intereseazã de
tine mai mult ca diriginta?
Când v-aþi fãcut vreme ultima datã sã staþi ºi sã meditaþi ce au fãcut pãrinþii pentru voi pânã
azi? Gândiþi-vã cã mama ºi-a abandonat frumuseþea tinereþii, a trebuit sã-ºi schimbe garderoba ºi
sã se deplaseze cu greu în timp ce voi îi dãdeaþi ghionturi în burtã. Apoi cu dureri ce cresc în
intensitate a plecat la spitalul matern, fãrã sã ºtie cum va putea sã nascã. De atunci, câþiva ani la
rând, i-aþi consumat ºi fragmentat zilele ºi nopþile, þintuind-o la domiciliu, ca sã fie gata oricând
ca sã vã hrãneascã ºi sã vã îngrijeascã. Întrebaþi-o numai de câte ori aþi fost bolnavi ºi a fost cu
voi pe la doctori sau v-a tratat la domiciliu.
Întrebaþi-l ºi pe tata cât a cheltuit cu voi pânã azi, cât a muncit pentru voi ºi întrebaþi-l dacã
vrea sã o facã ºi mai departe, cãci eu mã gândesc la pãrinþii mei care au 70 de ani ºi deºi le-am
cerut sã iasã ºi ei la „pensie” – s-ar cuveni ºi de vârstã ºi de boalã – dar nu vor ºi ne ajutã mereu
cu tot ce pot.
În acest context al raportului pãrinþi-copii vã rog sã reconsideraþi atitudinea de respect,
ascultare, ºi grijã (mai târziu) – conform poruncii a cincea. Acolo scrie cã dacã o împlineºti vei fi
fericit – idee reiteratã de apostolul Pavel, dar nu scrie, ci numai se subînþelege ce se întâmplã
dacã nu existã cinste pentru pãrinþi. Aºa cã înþeleptul în Proverbe 30:17 aratã – ce se întâmplã, din
ce a vãzut el – cu cei ce îºi bat joc de pãrinþi sau chiar numai nesocotesc ce spune mama lor. E
grav ºi numai dacã ai ochii rãi, adicã nu ai consideraþia necesarã ºi priveºti nepãsãtor sau
dispreþuitor. Dar dacã rãspunzi urât, sfidezi apelurile pãrinþilor, sau chiar îþi baþi joc de ei sub
diferite forme, de la expresii la fapte?
Ascultarea ºi aprecierea pãrinþilor este o obligaþie sacrã, dar ºi naturalã. Cine nu o împlineºte
va fi condamnat de puii de vultur – adicã ºi de lumea animalã, de urºii din Betel care n-au îngãduit
nici unui ursuleþ sã-ºi batã joc de ursoaicã ºi au ucis copiii ce îºi bãteau joc de Elisei (2 Împãraþi
2:23-24), de puii de vultur, care ºtiu ºi ei de truda pãrinteascã.
Reþineþi! Nu trebuie sã te blesteme pãrinþii pentru a te abandona Dumnezeu (T atãl tuturor)
(Tatãl
prin naturã, pe seama rãpitoarelor
rãpitoarelor.. Execuþia se face din oficiu. De aceea „Cinsteºte pe tatãl tãu ºi
pe mama ta…” (Exodul 20:12).
„Copii, ascultaþi în Domnul de pãrinþii voºtri cãci ESTE DREPT
DREPT… ca sã fii fericit ºi sã trãieºti
multã vreme…” (Efeseni 6:1-3).
Iosif Anca

Betel 15
Istoria bisericii

• Se generalizeazã tipãrirea cãrþilor, pavând calea care ºtiinþele politice, sociale ºi economice au evoluat
pentru rãspândirea ideilor Reformei. rapid spre ceea ce considerãm astãzi civilizaþia
• Michelangelo, Albrecht Durer, Rafael ºi Lucius europeanã occidentalã.
Cranach produc capodopere cu teme creºtine.
• 1517 – Martin Luther afiºeazã cele 95 de teze Circumstanþele reformei
pe uºa Bisericii din Wittenberg. Conþinutul lor va fi La debutul secolului al XVI-lea, Europa
rãspândit în doar câteva luni în toatã Germania ºi, occidentalã avea o singurã religie: romano-catolicã.
peste graniþe, în toatã Europa, producând o Biserica Romei era puternicã, bogatã ºi… depravatã.
nemaiîntâlnitã efervescenþã. Abuzuri de toate felurile scandalizau nu numai opinia
• Biblia ajunge în mâinile oamenilor de rând prin publicã, dar ºi unele personalitãþi din lumea clerului.
traducerile fãcute de Luther în germanã ºi Tyndale în În ciuda chemãrilor la un proces de reformã venitã
englezã (1520). dinãuntru pe calea Conciliilor (Sinoadelor) Generale
• Reforma Protestanþilor se întinde în toatã convocate de urgenþã, situaþia pãrea fãrã ieºire.
Europa. Ea este condusã de Zwingli în Elveþia, de Certurile ºi abaterile grosolane de la morala nou-tes-
anabaptiºti în Europa centralã ºi de John Knox în tamentalã paralizaserã viaþa spiritualã a bisericii.
Scoþia. Ca sã-ºi îngãduie un divorþ ºi pentru a-ºi Oamenii de rând ºi chiar unii dintre teologii sinceri
consolida puterea în stat, Henric al VIII-lea se rupe de începuserã sã se îndoiascã de valabilitatea unora dintre
biserica Romei ºi se autoproclamã ca suveran al învãþãturile ºi practicile declarate sus ºi tare drept
bisericii anglicane. Lucrarea „Instituþii”, împreunã cu „creºtine”. De exemplu, biserica stãruia cu încãpãþânare
activitatea autorului ei, John Calvin, produc în oraºul în pãrerea cã numai ea singurã are priceperea ºi dreptul
elveþian Geneva o reevaluare a teologiei ºi a bazelor de a interpreta Biblia. În Anglia, John Wycliffe, preot ºi
pe care este aºezatã societatea. profesor la Universitatea Oxford, spusese rãspicat cã
• O miºcare de contra-Reformã se ridicã în Dumnezeu a dat fiecãrui om inteligenþa ºi dreptul de a citi
apãrarea bisericii catolice ºi combate ideile teologilor ºi de a înþelege Scripturile sfinte.
evanghelici. Sinodul de la Trent (1545-1563) reafirmã
valabilitatea doctrinelor catolice. Ordinul cãlugãrilor Luther aprinde scânteia revoltei în Germania
„Iezuiþi” devine apãrãtorul credinþei catolice ºi începe Luther a devenit liderul Reformei în Germania. Timp
sã trimitã misionari în toatã lumea. de câþiva ani, el protestase în van condamnând faptul cã
• Puternice convingeri produc martiri, atât în unii preoþi colindau þara ºi vindeau „indulgenþe”
rândul catolicilor cât ºi în rândul protestanþilor. Printre (certificate de iertare a anumitor pãcate) pentru bani care
cei din urmã, sunt executaþi: Sir Thomas More, William se vãrsau apoi în vistieriile nesãtule ale papalitãþii. Luther
Tyndale ºi Thomas Cranmer. În Franþa sunt persecutaþi intuise foarte bine cã astfel de „iertare” împietrea de fapt
„hughenoþii”. inima oamenilor ºi permanentiza starea lor de pãcat.
• În Anglia, începe miºcarea puritanã, dintr-o Posibilitatea cumpãrãrii „indulgenþelor” închidea
dorinþã de a modela viaþa creºtinã ºi biserica dupã oamenilor calea spre adevãrata pocãinþã ºi iertare.
principii mai apropiate de conþinutul Bibliei. Picãtura care a fãcut ca paharul rãbdãrii lui Luther sã
dea pe afarã a fost în special activitatea scandaloasã a
Anul 1600. La 52 de generaþii dupã Christos, unui cãlugãr numit Johan Tetzel. Folosind un limbaj foarte
lumea este încreºtinatã în proporþie de 18,9% (86% vulgar, Tetzel striga cât îl þinea gura: „Am indulgenþe pentru
fiind albi). Lumea este evanghelizatã în proporþie orice pãcat. Chiar ºi dacã aþi fi necinstit-o pe fecioara
de 23%. Biblia este tradusã în 36 de limbi. Maria, pot sã vã vând iertare. Veniþi ºi cumpãraþi!”
Pe data de 31 octombrie 1517, Martin Luther a afiºat
Ce este Reforma? public pe uºa bisericii din Wittemberg cele nouã zeci ºi
Analizatã atent, Reforma este una dintre cele mai cinci de teze din care s-a nãscut Reforma. Conflictul sãu
mari revoluþii din istoria lumii. Ea s-a desfãºurat în cu Roma fusese declanºat. Atacând problema corupþiei
secolul al XVI-lea ºi a avut pe alocuri un aspect furtunos, în doctrinele ºi practica bisericii catolice, Luther a ales
chiar violent ºi brutal. La încheierea ei, creºtinãtatea sã meargã direct la rãdãcina „problemei”: învãþãtura
Europei de vest s-a împãrþit în protestanþi ºi catolici. despre mântuire ºi despre harul divin.
Aºa de adânci au fost efectele acestei separãri, încât Luther a refuzat sã ia în considerare „tradiþia”
Reforma poate fi consideratã unul din punctele majore istoricã a teologilor drept cadru de referinþã ºi s-a
de cotiturã ale istoriei. ancorat neclintit doar în textul Bibliei inspirate de
Reforma a prefaþat intrarea în epoca modernã. Dumnezeu prin Duhul Sfânt. ,,Sola Scriptura!” („Doar
De îndatã ce „unitatea constrânsã” a populaþiei ºi a Biblia!”) a devenit deviza tuturor interpretãrilor, iar ,,Sola
societãþii a încetat, oamenii au început sã gândeascã fide!” („Doar prin credinþã!”) a fost proclamat principiul
pentru ei înºiºi ºi sã-ºi croiascã propria lor soartã. fundamental care duce la adevãrata mântuire.
Grupãrile naþionale au început sã acþioneze în funcþie
Extras din
de interesele lor teritoriale particulare. Aceastã „Identitate creºtinã în istorie”
diversitate pluralistã a dus la un salt de civilizaþie în Daniel Brânzei

16 Betel
„Când a fost de 12 ani... L-au gãsit în Templu...
Templu...
Ascultându-i ºi punându-le întrebãri.” (Luca 22..42, 46)

D Isaia de la A-Z
Exod Feluri
e de oameni
z 1) Amram, Iochebed, trei luni,
sicriaº, papurã, lut ºi smoalã,
arabul, Babel, colibã,
dregãtor de spãrturi, Egiptul,
ursuz, mincinosul, prost,
l râului, trestii, fata, Faraon. neastâmpãrat, asupritor, funie, groaza, Hesbonul,
2) Horeb, Îngerul Domnului, Isaia, leu, Maher-ªalal-Haº-
e rug, mistuia, scoatã pe Israel
clevetitorului, leneºul, gâlce-
vitoare, mânios, înfuriat, Baz, Nofului, oglinzile,
g din Egipt, pe muntele acesta.
3) 5, 8, 9, 6, 10, 4, 2, 7, 1, 3.
batjocoritor pleºuvi, Reþin, steag,
ºobolani, topi, Þoar, uºiorii,
ã 4) apã amarã – Mara; 70 de darnic, harnic, milostiv, vite, zgurã.
finici ºi 12 izvoare – Elim,
r prima manã – Pustia Sin;
chibzuit, priceput, nepri-
hãnit, înþelept, de bine, Doi prieteni
i stânca lovitã cu toiagul din
care a curs apã – Horeb;
prietenul adevãrat, bunã
David ºi Ionatan
muntele pe care s-au primit
legi de la Dumnezeu – Sinai.
Cãutã-i prin
5) Exodul 18 Genesa Golgota
6) Exodul 20:1-17
Cain – Abel; Avraam – Lot; Locul Cãpãþânii; Luca, Orpa,
7) viþel, aur, altar, arderi de
Abimelec – Avraam; Avraam Cheþia, Urban, Luciu,
tot, jertfe de mulþumire,
– slugi; robul lui Avraam – Candace, Andronic, Priscila,
Moise, ardere.
Rebeca; Isaac – Iacov; Laban Augusta, Timon, Apolo,
8) plin de Duhul Sfânt, priceput,
– Iacov; Esau – Iacov; Iuda – Nimrod, Ioel, Ioan.
înþelept, inventiv, învãþat.
9) Locul preasfânt: chivot Tamar; Iosif – soþia lui Potifar.
Locul sfânt: masa, Întrebãri
sfeºnic, altar (tãmâie)
Curte: altar (jertfe), lighean 2. 2 Samuel 20:9-10; Matei
de aramã 26:48-49
10) efod cu brâu, pieptar, 5. Isaia 1:3
mantie, tunicã cu brâu, tabla 6. Ieremia 2:22
de aur, mitra. 9. Judecãtori 8:14
10. Genesa 32:24-32
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121
Vã aºteptãm rãspunsurile pânã la data de 28.02.2006,
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121
Î 123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121
pe adresa redacþiei.
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121

n 1. Unde întâlnim în Vechiul Testament ºi respectiv în Noul Testament cei mai
t lungi timpi de tãcere?
r 2. Gãsiþi în Biblie oameni care dorm? Ce piese de mobilier le-au slujit ca suport?
3. Care erau slujbele deþinute de fameni în Vechiul Testament?
e 4. Care femeie nobilã s-a numit pe sine roabã de ºase ori la o singurã convorbire?
5. Câþi ofiþeri romani sunt amintiþi nominal în Noul Testament?
b 6. Cine a „montat” o combinã cu 300 de roþi ºi 150 de tocitoare?
ã 7. Sub care nume apare Solomon în Biblie?
8. Care sunt cele ºapte neamuri ale Canaanului, în locul cãrora a fost instalat
r poporul evreu?
9. Care oameni au dorit sã ajungã împãraþi, dar n-au putut?
i 10. Care uriaºi sunt amintiþi nominal în Vechiul Testament?

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
Cei care vor fi premiaþi, în urma totalizãrii a 100 de puncte, la
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
concursurile din revistã sunt:
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
Atudoroae Denisa, Boariu Andrei, Tomuº Daniel, Tomuº Daniela, Tomuº
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
Samuel, Tomuº Simion, Simina Ancuþa, Simina Cosmina.
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678

Betel 17
Pilde
„Hai sã ne certãm!” — Cucoane, o noutate! Astã-noapte, a murit
bãtrânul spãrgãtor de piatrã. L-am vãzut ºi parcã
Doi copii îºi ziserã: doarme liniºtit. A murit cu Biblia în mânã.
— Hai sã ne certãm, aºa cum se ceartã Boierul se cutremurã din nou. Acum
pãrinþii noºtri! Uite, luãm o piatrã ºi o punem între înþelese totul. Bãtrânul de ieri ºi visul de astã-
noi. Tu zici cã-i a ta, eu zic cã-i a mea. noapte îi spuserã un mare adevãr.
— Bun!... — Sã ºtii, logofete, cã astã-noapte a murit
— Piatra asta-i a mea! zise unul din ei. cel mai bogat om din satul nostru!
— Ba-i a mea! zise celãlalt. Logofãtul a deschis ochii mari cãci nu
— Ba sã mã ierþi, cã-i a mea! înþelegea ce a vrut sã-i spunã boierul.
— Apoi dacã-i a ta, ia-o ºi þi-o du acasã! — Da, da! Sã ºtii cã acesta a fost cel mai
— Stai! Stai, cã nu-i bine! Spune ºi tu mai bogat om din sat, pentru cã avea o bogãþie care
departe cã piatra-i a ta! merge acum împreunã cu el.
— Dar de ce sã zic aºa, dacã tu zici cã-i a ta? ªi din acel ceas, boierul deveni credincios
Mai încercarã din nou copiii, dar nu se puturã ºi începu ºi el a „se îmbogãþi în Domnul” (Luca
certa. N-aveau în inima lor „materialul” de ceartã 12:12-21).
pe care aveau pãrinþii lor.
„Materialul” acesta îl furnizeazã totdeauna
diavolul. Curajul unui copil

Copilul unui þãran, Herman Billung, din
Cel mai bogat orãºelul Hermansburg – Saxonia, pãzea vitele
(o întâmplare din Germania, din anul 1872) pe un câmp din apropierea oraºului. O ceatã de
cãlãreþi, în þinutã militarã, ieºind din oraº, o
Boierul unui sat trecea cãlare pe lângã apucã peste pajiºtea cu iarbã verde.
spãrgãtorul de piatrã din marginea drumului. — Opriþi-vã! strigã copilul cu glas tare…
— Bunã ziua moºule! Ce mai faci? Tot cu Întoarceþi-vã înapoi! Strada e a dumneavoastrã,
piatra asta te rãzboieºti? dar câmpul cu iarbã este al tatãlui meu!
— Lãudat sã fie Domnul pentru toate! – — Cine eºti tu? întrebã cãpetenia cãlãreþilor.
rãspunse spãrgãtorul, care era un om credincios — Eu sunt Iohan, copilul lui Herman Billung.
ºi trãia cu adevãrat Evanghelia. — Iar eu sunt regele Otto.
— Dar cu sãrãcia cum o mai duci? îi zise — Eu nu cred cã dumneata eºti regele Otto,
boierul. pentru cã regele respectã legea ºi dreptul
— Slavã lui Dumnezeu! De sãrãcie am oamenilor, dar dumneavoastrã le cãlcaþi în
scãpat. E adevãrat cã sunt sãrac de avere, dar am picioarele cailor!
aflat o bogãþie care întrece toate averile ºi În faþa acestui rãspuns – regele Otto cel
bogãþiile din lumea aceasta, îi rãspunse moºul. Mare se întoarse înapoi, cercetã pe tatãl copilului
— Glumeºti, moº Ioane? a întrebat boierul. ºi luã copilul la curtea sa. Acest copil ajunse,
— O, nu cucoane boierule! Bogãþia pe care mai târziu, conte ºi pe urmã principe de Saxonia.
o am eu n-o dau pe toate averile dumitale. Dar ºi-a pãstrat pânã la sfârºit curajul de a spune
— ªi câþi ani ai, moº Ioane? adevãrul, fãrã sã caute la faþa oamenilor.
— 75 de ani, zise moºul, dintre care peste
30 de ani i-am petrecut spãrgând piatrã la
marginea drumurilor.
— Ei, ºi asta se cheamã viaþã moºule? O
viaþã întreagã sã spargi la piatrã pe marginea
drumurilor, îi zise dispreþuitor boierul.
— Desigur, boierule, asta nu-i viaþã ºi
mulþumesc lui Dumnezeu cã mi-a ajutat sã aflu
viaþa ceea adevãratã.
Boierul – care era necredincios – plecã
zâmbind ºi zicându-ºi în sine: „A slãbit de minte
moºul acesta”. Peste noapte, boierul a avut un
vis: se fãcea cã murise cel mai bogat om din sat.
Dimineaþa se trezi, tremurând sub fiorul acestui
vis. El era cel mai bogat om din sat. În clipa aceea,
intrã logofãtul lui ºi îi spuse:

18 Betel
CarteaNeemia A-B Împãrat care a mâncat iarbã

delaAlaZ 1. Þara în care a fost îngropat Iacov
2. Alfa ºi ___________
1. Pãzitorul pãdurii împãratului 3. Munte de pe care i-a arãtat Domnul lui Moise þara
2. Fiul lui a dres poarta cea veche
Canaanului
3. Turnul __________
4. Peºtera unde a stat David
4. Aºa era Ierusalimul
5. Fratele Domnului
5. Marele preot
6. Cel mai rãu împãrat
6. Domnul a cãlãuzit poporul noaptea printr-un stâlp
7. Omul care a plesnit în douã prin mijloc
de __________
7. Aici s-au aºezat copiii lui Beniamin 8. Fiu al lui David
8. Tatãl lui Neemia 9. Loc unde a stat Ieremia multã vreme
9. Poarta __________ 10. Omul neprihãnit nu ia împotriva celui nevinovat
10. Aduse ca dar pentru Casa Domnului 11. Un om care mergea în fruntea oºtirii lui Absalom
11. Mai mare peste þinutul Bet-Hacheremului 12. Gherºom
12. Luna întâi
Eugenia Tomuº
13. Valea lucrãtorilor
14. La auzirea cuvintelor legii poporul __________
15. Mai mare peste jumãtate din Ierusalim
16. Izvorul de lângã grãdina împãratului
17. A lucrat împreunã cu fetele sale
18. Neemia nu fusese niciodatã aºa
19. Fiul lui Imer a lucrat înaintea casei lui
20. Slujbã la Casa Domnului
21. Locuitorii _________ au dres poarta vãi

Cosmina Simina

Teoreme spirituale

1) Dacã vei face des un lucru bun, dar pe care nu-þi
place sã-l faci, în timp, vei ajunge sã-l sãvârºeºti fãrã
greutate ºi chiar cu o plãcere progresivã.
2) Durata ºi frecvenþa pãrtãºiei personale cu
Dumnezeu (indicatã dimineaþa), nu depinde totdeauna
de timpul nostru liber, ci mai degrabã e nevoie de o
voinþã puternicã ºi autodisciplinare.

Exemplu personal:
1) Nu suportam sã mãtur în bucãtãrie (e adevãrat
cã nu o fãceam des, pentru cã o fãceau alþii) dar
obligându-mã sã fac acest lucru, a dispãrut respingerea
pentru mãturat fiind înlocuitã, cel puþin parþial, de o
uºoarã creºtere a plãcerii pentru aceastã activitate.
2) În vacanþa de varã mi-am propus sã am un timp
mai lung dedicat pãrtãºiei cu Domnul. V acanþa a trecut
Vacanþa
ºi datoritã amânãrii ºi leneviei spirituale nu mi-am
realizat þelul propus. Aceasta se datoreazã faptului cã
eu puneam lipsa pãrtãºiei cu Domnul pe seama multelor
mele activitãþi.
Acestea sunt niºte concluzii din experienþa
proprie, dar dacã nu-þi sunt de folos, lasã-le pentru alte
albine, sã vinã ºi sã le culeagã polenul.
Marius Leahu