You are on page 1of 15

ANALIZ

CU PRIVIRE LA PROIECTUL DE
LEGE
PENTRU MODIFICAREA I
COMPLETAREA LEGII NR. 215/2001
A ADMINISTRAIEI PUBLICE
LOCALE

PROPUS DE
UNIUNEA DEMOCRAT MAGHIAR
DIN ROMNIA (UDMR)

Bucureti
Octombrie 2017

1
Despre autorul analizei
Dan Tanas, preedintele fondator al Asociaiei Civice pentru
Demnitate n Europa (ADEC), este cetean romn, nscut n 10 martie
1981 n municipiul Sfntu Gheorghe, judeul Covasna. Este expert n domeniul
relaiilor interetnice i al aprrii drepturilor omului. Are o diplom de licen i
una de masterat n domeniul relaiilor interetnice i este autorul crii Uitai n
inima Romniei, aprut n anul 2016, prefaat de academicianul Dinu C.
Giurescu, despre relaiile romno-maghiare din judeele Covasna i Harghita.
Din anul 2008 public pe blogul su, dantanasa.ro, articole de pres,
anchete i documente cu privire la subiectul relaiilor interetnice din
Transilvania. Este invitat frecvent n studiori de televiziune din Romnia n
calitate de expert n domeniul relaiilor interetnice. Cunoate cinci limbi strine,
a lucrat n companii private din Romnia, Spania, Olanda i Italia i a locuit la
Madrid i Frankfurt.

Despre prezenta analiz


Prezenta analiz, ntocmit de ctre preedintele Asociaiei Civice
pentru Demnitate n Europa (ADEC), vine pe fondul lipsei acute a
experilor parlamentari n domeniul relaiilor internetnice i al implicaiilor
unor proiecte legislative n climatul social i interetnic din Romnia n general i
din Transilvania n mod special.
Prezenta analiz este prilejuit de potenialul impact major la adresa
evoluiei relaiilor interetnice i al climatului social din Romnia, precum i de
impactul asupra Constituiei Romniei, pe care l poate avea adoptarea acestui
proiect legislativ n forma propus de Uniunea Democrat Maghiar din
Romnia (UDMR).
Avnd n vedere importana sociatii civile n construcia democratic
dmboviean, ne asumm responsabilitatea de a pune la dispoziia senatorilor
i deputailor argumentele necesare pentru a decide n mod responsabil cu
privire la acest proiect legislativ. La finalul acestei analize parlamentarii,
indiferent de orientarea politic, vor putea evalua cum se cuvine impactul
acestui proiect legislativ la adresa statului naional unitar, cu att mai mult cu
ct ne aflm n pragul Centenarului Marii Uniri, un moment care ne oblig la
responsabilitate n activitatea parlamentar i la respect fa de furitorii
statului naional unitar modern.

2
Analiz cu privire la proiectul de lege pentru
modificarea i completarea Legii nr. 215/2001 a
administraiei publice locale propus de Uniunea
Democrat Maghiar din Romnia (UDMR)
Uniunea Democrat Maghiar din Romnia (UDMR) a depus la sfritul
lunii mai 2017, la Camera Deputailor, un proiect lege pentru modificarea i
completarea Legii nr. 215/2001 a administraiei publice locale.
Proiectul este susinut de liderul UDMR, Kelemen Hunor, alturi de ali
29 de deputai i senatori aparinnd UDMR. Nicio alt formaiune
parlamentar nu a susinut acest proiect la momentul depunerii sale
n Parlament.

Din analiza proiectului n forma depus la Camera Deputailor de UDMR


reiese foarte clar faptul c principalul scop al proiectului este acela al
oficializrii de jure a limbii maghiare n Romnia. Adoptatea
proiectului n forma sa iniial ar contribui substanial la punerea n practic
a dezideratelor unor grupuri de persoane care acioneaz politic,
economic i administrativ pentru independena Transilvaniei.

n forma depus la Camera Deputailor, proiectul are implicaii majore la


nivelul relaiilor sociale din Romnia n general, i la nivelul relaiilor
interetnice n mod special. Proiectul depus de UDMR reprezint, n mod
evident, un adevrat atentat la adresa caracterului de stat naional al Romniei
i este un pas n plus spre independena Transilvaniei.
n continuare vom detalia argumentele logice i legale pentru care
considerm c acest proiect legislativ este inoportun i vom apela la contiina
naional a fiecrui parlamentar romn n parte pentru a aciona n concordan
cu prevederile Constituiei Romniei.

De remarcat i faptul c proiectul este susinut doar de ctre


elita politic i civic a minoritii maghiare din Romnia, UDMR,
eterna nemulumit de nivelul drepturilor acordate minoritilor
naionale din Romnia. Nicio alt minoritate naional din Romnia
nu se manifest nemulumit de cadrul legal pe care Romnia l are
n domeniul proteciei i afirmrii identitii cetenilor aparinnd
minoritilor naionale.

3
PARLAMENTUL ROMNIEI

CAMERA DEPUTAILOR SENATUL

LEGE
pentru modificarea i completarea Legii nr. 215/2001 a administraiei publice
locale

Parlamentul Romniei adopt prezenta lege.

Art. I. Legea nr. 215/2001 a administraiei publice locale, republicat


n Monitorul Oficial at Romniei, Partea I, nr. 123 din 20 februarie
2007, cu modificrile i completrile ulterioare, se modific i se
completeaz dup cum urmeaz:

1. Alineatul (1) al articolului 19 se modific i va avea urmatorul


cuprins:
Art. 19. - (1) n unitile administrativ-teritoriale, n care cetenii apartinnd
minoritilor naionale au o pondere de peste 10% din numarul total al
locuitorilor care i-au declarat apartenena etnic sau n care exist un numr
semnificativ de ceteni aparinnd minoritilor naionale, autoritile
administraiei publice locale, instituiile publice aflate n subordinea acestora,
organismele prestatoare de servicii publice i de utilitate public de interes local
sau judeean, precum i prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale
ministerelor i ale celorlalte organe ale administraiei publice centrale din
unitile administrativ-teritoriale au obligaia s asigure n raporturile cu
acetia, folosirea limbii materne, n conformitate cu prevederile Constituiei, ale
prezentei legi i ale tratatelor internaionale la care Romnia este parte.

Nota ADEC: n prezent, cetenii aparinnd minoritilor naionale


pot utiliza limba matern doar n raportul cu autoritile administraiei
publice locale, instituiile publice aflate n subordinea acestora, organismele
prestatoare de servicii publice i de utilitate public de interes local sau
judeean. Noutatea adus de prezenta modificare legislativ vine din
completarea precum i prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale
ministerelor i ale celorlalte organe ale administraiei publice centrale din
unitile administrativ-teritoriale care ar fi obligate acum s asigure
cetenilor aparinnd unei minoriti naionale dreptul de a utiliza limba
matern n instituiile publice ale administraiei publice centrale. Practic,
n condiiile prezentului proiect, limba oficial de stat va fi dublat la nivelul
administraiei publice centrale a statului de alte limbi, n spe limba

4
maghiar, care va avea de jure acelai statut cu limba oficial de stat. De
vreme ce limba maghiar va putea fi utilizat n instituiile
administraiei publice centrale, e doar o chestiune de timp pn
cnd limba maghiar va putea fi utilizat n ministere, agenii etc.
ca limb oficial de stat.
Dac va fi adoptat n prezenta form, prezenta modificare legislativ
va constitui baza lagal a oficializrii limbii maghiare n Romnia, de vreme
ce limba maghiar va avea acelai statut cu limba oficial de stat, limba
romn, n interiorul aparatului administrativ central al statului romn.

2. Dup alineatul (1) al articolului 19, se introduce un nou alineat,


alin. (2), cu urmatorul cuprins:
Art. 19. (2) Prin numr semnificativ de ceteni aparinnd minoritii
naionale se nelege:
a) 10.000 de cetateni aparinnd minoritii naionale n unitile
administrativ-teritoriale n care numarul locuitorilor este mai mare de 100.000;
b) 2.000 de ceteni aparinnd minoritii naionale n unitile
administrativteritoriale n care numrul locuitorilor este ntre 50.001 -
100.000;
c) 1.000 de ceteni aparinnd minoritii naionale n unitile
administrativteritoriale n care numrul locuitorilor este ntre 25.001 -
50.000;
d) 500 de ceteni aparinnd minoritii naionale n unitile administrativ-
teritoriale n care numrul locuitorilor este ntre 10.000 i 25.000;
e) 300 de ceteni aparinnd minoritii naionale n unitile
administrativteritoriale n care numrul locuitorilor este sub 10.000.

Nota ADEC: Practic, procentul de 10% este irelevant, pentru c, n


realitate, potrivit art. 19 alin. 2 lit. e din proiect procentul scade de fapt la
3%. mpreun cu precedentul alineat, prezentul alineat va constitui baza
legal a oficializrii limbii maghiare i a limbii romani (ignesc)
n Romnia, de vreme ce limba maghiar i limba romani vor putea fi
utilizate n paralel cu limba oficial de stat att n instituiile administraiei
publice locale ct i n relaia cu instituiile administraiei publice centrale n
zonele n care o minoritate naional atinge pragul de cel puin 3%, potrivit
art. 19 alin. 2 lit. e din proiectul de modificare. Vor exista astfel sute de
localiti n Romnia n care practic vor exista 3 limbi oficiale de
stat: limba romn, limba romani i limba maghiar.

3. Dup alineatul (2) al articolului 19, se introduce un nou alineat,


alin. (3), cu urmatorul cuprins:

5
Art. 19. - (3) Prin exceptie, n unitile administrativ-teritoriale n care se atinge
doar ponderea sau numrul cetenilor aparinnd minoritilor naionale
prevzut la art. 19 alin. (2), autoritile publice i entitile stabilite la art. 19
alin. (1) au obligaia s asigure exercitarea drepturilor prevzute la art. 117 3, art.
1176, art. 1177, art. 1178.

Nota ADEC: Practic, prezenta modificare legislativ va crea condiiile


realizrii n practic a unui astfel de scenariu: dac ntr-o localitate de
100.000 de locuitori locuiesc 300 de ceteni aparinnd unei minoriti
naionale atunci automat acetia vor putea utiliza limba matern n instituiile
administraiei publice centrale i locale. Practic, acest articol propus va
oficializa n Romnia nu numai limba maghiar i limba romani ci
i limba turc, polonez sau rus, spre exemplu. Asta pentru c, n
realitate, existena a cel puin 300 de ceteni aparinnd unei minoriti
naionale va obliga automat autoritile administraiei publice locale sau
centrale s permit acestor ceteni s utilizeze limba matern n relaia
cu instituiile administraiei publice centrale i locale.

4. Dup alineatul (3) al articolului 19 se introduce un non alineat,


alin. (4), cu urmtorul cuprins:
Art. 19. - (4) n unitatile administrativ-teritoriale n care cetenii aparinnd
minoritilor naionale nu ating ponderea sau numrul cetenilor aparinnd
minoritilor naionale prevzut la alin. (1) sau (2), autoritile administraiei
publice locale, instituiile publice aflate n subordinea acestora, organismele
prestatoare de servicii publice i de utilitate public de interes local sau
judeean, precum i prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale
ministerelor i ale celorlalte organe ale administraiei publice centrale din
unitile administrative-teritoriale, pot asigura, n temeiul deciziei
reprezentantului legal sau, dup caz, a organelor de conducere, folosirea limbii
materne, n raporturile cu acetia, n conformitate cu prevederile Constituiei,
ale prezentei legi i ale tratatelor internaionale la care Romnia este parte.

Nota ADEC: Practic, spre exemplu, un reprezentant legal membru


UDMR va putea decide c limba maghiar poate fi utilizat n raportul cu
autoritile administraiei publice locale sau centrale chiar i n absena
pragului minim de ceteni aparinnd unei minoriti naionale. Spre
exemplu, un prefect susinut de UDMR i numit de Guvernul Romniei n
judeul Vaslui va putea decide c limba maghiar poate fi utilizat n relaia
cu Prefectura Vaslui chiar i n absena unui prag minim de ceteni
aparinnd unei minoriti naionale n judeul Vaslui. Astfel, prezenta
modificare legislativ va da natere unor situaii cu totul i cu totul

6
aberante, care vor eroda n mod evident caracterul de stat naional
al Romniei i vor pune bazele federalizrii Romniei.

5. Dup alineatul (4) al articolului 19 se introduce un nou alineat,


alin. (5), cu urmtorul cuprins:
Art. 19. - (5) n cazul n care n satele componente ale comunelor, precum i n
satele aparinnd oraelor i/sau municipiilor cetenii aparinnd minoritilor
naionale ating ponderea sau numrul cetenilor aparinnd minoritilor
naionale stabilit la art. 19 alin. (1) sau (2), prevederile prezentei legi se aplic n
mod corespunzator.

6. Dup alineatul (5) al articolului 19 se introduce un non alineat,


alin. (6), cu urmtorul cuprins:
Art. 19. (6) Exercitarea dreptului de a folosi limba matern n condiiile art.
19 alin. (1) (3) i art. 1172-1179 se realizeaz prin aceleai mijloace i n acelai
termen ca i n cazul folosirii limbii romne.

Nota ADEC: Acest articol ntrete faptul c limba maghiar i limba


romani vor avea acelai statut cu limba oficial de stat, limba romn,
singura limb oficial de stat n Romnia potrivit art. 13 din Constituia
Romniei.

7. Dup alineatul (1) al articolului 22, se introduce un nou alineat,


alin. (2), cu urmtorul cuprins:
Art. 22. (2) Se interzice orice modificare a limitelor teritoriale ale judeelor,
oraelor, comunelor i satelor care are ca scop sau efect diminuarea ponderii
cetenilor aparinnd minoritii naionale n unitatea administrativ-teritorial
n cauz, precum i afectarea drepturilor i libertilor acestora decurgnd din
Constituie, tratatele i conventiile internaionale la care Romnia este parte.

Nota ADEC: prezenta propunere legislativ blocheaz n mod


permanent orice ncercare de modernizare administrativ a Romniei. Dac
va fi adoptat n forma propus de iniiatori, aceast propunere va bloca n
mod permanent orice proiect de regionalizare i/sau reform administrativ-
teritorial a Romniei.

8. Alineatul (7) al articolului 39 se abrog.

9. Alineatul (2) al articolului 42 se abrog.

10. Articolul 50 se abrog.

7
11. Alineatele (2), (4) si (5) ale articolului 76 se abrog.

12. Alineatul (8) al articolului 94 se abrog.

13. Dup Capitolul X se introduce un nou capitol X1, Folosirea limbii


minoritilor naionale n relaiile cu autoritile administraiei
publice locale i cu serviciile publice deconcentrate cuprinzand
articolele 1172 11714, cu urmtorul cuprins:

CAPITOLUL X1
FOLOSIREA LIMBII MINORITILOR NAIONALE N
RELAIILE CU AUTORITILE ADMINISTRAIEI PUBLICE
LOCALE I CU SERVICIILE PUBLICE DECONCENTRATE

Art. 1172. - (1) n conditiile prevazute la art. 19 cetatenii apartinand unei


minoritati nationale au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice si entitatilor
prevazute la art. 19 alin. (1), oral sau in scris, si in limba materna, precum si de a
primi raspuns atat in limba roman, cat si in limba materna, in termen legal.
Actele oficiale se intocmesc in mod obligatoriu in limba roman i in limba
minoritii nationale.
(2) n scopul exercitarii dreptului prevazut la alin. (1), autoritatile publice i
entitatile prevazute la art. 19 alin. (1) au obligatia sa pun la dispozitia
cetatenilor apartinand unei minoritati nationale formulare si texte
administrative de uz curent si in limba for materna.
(3) Lista formularelor si a textelor administrative de uz curent este stabilit prin
hotarare a Guvernului Romaniei, la propunerea Departamentului pentru Relatii
lnteretnice elaborate in parteneriat cu ISPMN.
(4) De prevederile alin. (1)-(3) beneficiaza si organizatiile cetatenilor romani
apartinand minoritatilor nationale, precum si organizatiile neguvernamentaie
care au ca scop promovarea sau protectia identitatii etnice a minoritatii
nationale in relatiile cu entitatile publice prevazute la art. 19 alin. (1).

Nota ADEC: Aceast propunere va legifera n mod automat


limba maghiar i limba romani n Romnia. Instituiile publice ale
administraiei publice locale i centrale vor fi obligate s ntocmeasc acte
oficiale i n limba maghiar i limba romani. Acest articol, n combinaie
cu articolele precedente, va face posibil oficializarea limbii
maghiare, a limbii romani, a limbii turce i ruse, spre exemplu, n
instituiile administraiei publice locale i centrale.

Art. 1173. (1) In conditiile art. 19, autoritatile publice si entitatile prevazute la
art. 19 alin. (1) au obligatia sa asigure accesul la informatiile de interes public

8
si in limba minoritatii nationale respective, prin afisarea acestora la sediul
autoritatii sau al entitatii ori in mijloacele de informare in masa, in publicatii
proprii, precum si pe pagina de internet proprie, respectiv prin consultarea lor
la sediul autoritatii sau al entitatii, in spatii special destinate acestui stop.
(2) In scopul asigurarii accesului la informatii de interes public in limba
materna a cetatenilor apartinand minoritatii nationale, autoritatile publice si
entitatile stabilite in art. 19 alin. (1) pot s realizeze si sa finanteze editarea si
tiparirea de publicatii in limba minoritii nationale respective, fara a face
obiectul Legii nr. 500/2004 privind folosirea limbii romane in locuri, relatii si
institutii publice.

Nota ADEC: n prezent, mai muli primari din judeele Covasna


i Harghita au fost sancionai contravenional de ctre Consiliul
Naional pentru Combaterea Discriminrii (CNCD) pentru fapte de
discriminare pe criterii etnice a romnilor pentru c editau publicaii
ale primriilor exclusiv n limba maghiar. Practic, dac va fi adoptat n
aceast form, acest articol va permite sutelor de primrii conduse de primari
UDMR s editeze publicaii ale primriilor exclusiv n limba maghiar. Sute
de mii de romni nu vor mai avea acces la informaii de interes
public ntr-o publicaie editat de primrii dac vor locui ntr-o
localitate condus de un primar UDMR.

Art. 1174. (1) In conditiile art. 19, in raporturile cu autoritatile publice locale
cetatenii apartinand unei minoritati nationale au dreptul sa Ii se aduca la
cunostinta, in limba materna, ordinea de zi a sedintelor consiliului local sau
judetean, precum si hotararile adoptate de acestea.
(2) In conditiile art. 19 in consiliile locale sau judetene in care consilierii
apartinand unei minoritati nationale reprezinta cel putin o zecime din numarul
total, la sedintele de consiliu, consilierii respectivi pot folosi si limba materna.
(3) n cazurile prevazute la alin. (2) se asigura, prin grija primarului sau a
presedintelui consiliului judetean, traducerea in limba roman. In toate
cazurile, documentele sedintelor de consiliu se intocmesc in limba roman si in
limba minoritatii nationale in cauz.

Nota ADEC: Aceast propunere legislativ va da natere unor situaii


halucinante i hilare n acelai timp. Spre exemplu, dac ntr-un consiliu local
cu 10 membrii unul singur este cetean aparinnd unei minoriti naionale
acesta se va putea adresa n limba matern. Primria va fi obligat s asigure
traducerea. Vom avea astfel situaii n care, spre exemplu, un etnic
maghiar, rus sau romani se va putea adresa n limba maghiar,
rus sau romani n plenul edinelor de lucru ale consiliului local
iar primria va fi obligat s asigure traducerea. Mai mult,

9
documentele se vor ntocmi n limbile romn i maghiar, rus sau romani,
dup caz. n mod evident, aceast propunere legislativ va avea ca
efect erodarea caracterului de stat naional i va permite
oficializarea mai multor limbi pe teritoriul Romniei.
Pe de alt parte, proiectul nu identific sursele de finanaare pentru a
acoperi cheltuielile suplimentare care vor rezulta n urma adoptrii acestei
propuneri.

Art. 1175. (1) In conditiile art. 19, hotararile cu caracter normativ se aduc, in
mod obligatoriu, la cunostinta public si in limba materna a cetatenilor
apartinand minoritatii respective, iar cele cu caracter individual se comunica, la
cerere, si in limba materna.
(2) Aducerea la cunostinta public, in limba materna, a hotararilor cu caracter
normativ ale consiliului local sau judetean, precum si comunicarea catre
cetatenii apartinand unei minoritati nationale a hotararilor cu caracter
individual si in limba materna se realizeaza prin aceleasi mijloace si in acelasi
termen cu cele ale difuzarii in limba roman.

Art. 1176. - (1) Autoritatile publice si entitatile prevazute la art. 19 si in conditiile


stabilite de art. 19, asigura in mod obligatoriu inscriptionarea si in limba
cetatenilor minoritatii respective a denumirii localitatilor, a strazilor, a spatiilor
publice, a indicatoarelor rutiere si a altor indicatii topografice destinate
publicului. Autoritatile publice centrale sau unitatile administrativ teritoriale,
care au in administrare drumuri de interes national, judetean sau local au
obligatia sa asigure inscriptionarea indicatoarelor rutiere de pe aceste cai de
comunicare terestra si in limba minoritatii nationale respective, pe segmentul
care traverseaza unitati administrativ teritoriale in care se indeplinesc conditiile
art. 19.
(2) Obligatia inscriptionrii bilingve revine in sarcina si pe cheltuiala
autorittilor si entitatilor care au in administrare locurile publice, caile rutiere
prevzute in alin. (1).
(3) Traducerea denumirii locurilor publice prevazute in alin. (1) al prezentului
articol se realizeaza cu respectarea elementelor specifice ale limbii minoritatii
nationale respective, istoria, traditiile acestora si cultura local, dup
consultarea obligatorie a organizatiei care reprezinta in Parlament cetatenii
apartinand minorittilor nationale.
(4) Traducerea denumirii localitatilor prevazute la art. 19 se stabileste prin
hotarare a Guvernului, la propunerea Departamentului pentru Relatii
Interetnice.

Nota ADEC: Aceast propunere legislativ are ca scop oficializarea


n Transilvania a unor denumiri din perioada Ungariei Mari n

10
zonele controlate politic i administrativ de UDMR. Spre exemplu, o serie de
primrii din Transilvania controlate de UDMR au amplasat pe faadele
cldirilor inscripia Kozseghaza (Casa satului) sau Varoshaza (Casa
oraului). De asemenea, a fost utilizat i denumirea Megyehaza (Casa
judeului) pe unele consilii judeene controlate de UDMR. Din fericire, n
prezent exist mai multe procese ctigate n instan de ctre Asociaia
Civic pentru Demnitate n Europa (ADEC) prin care aceste instituii
publice al administraiei publice locale au fost obligate s ndeprteze de pe
faada instituiilor aceste inscripii exclusiv n limba maghiar. Prin aceast
propunere se dorete practic oficializarea acestor denumiri utilizate n aceste
zone n timpul Ungariei Mari i utilizate n prezent n Ungaria, dup ce n
ultimii ani instanele de judecat au pronunat, n mod temeinic i legal, mai
multe sentine judectoreti prin care primriile au fost obligate s
ndeprteze aceste inscripii deoarece ele nu corespund sistemului
administrativ romnesc.

Art. 1177. (1) In conditiile art. 19, autoritatile publice si entitatile au obligatia
s asigure inscriptionarea denumirii institutiilor publice de sub autoritatea lor si
in limba materna a minoritatii nationale respective.
(2) Confectionarea si montarea tablitelor prevazute la alin. (1) se realizeaza prin
grija conducatorului autoritatii publice in cauz, costul acestora find suportat
din bugetele institutiilor respective.
(3) Denumirea localitatilor sau a institutiilor publice in limba minoritatii
nationale, poate fi folosita in corespondenta sau in documentele oficiale, alaturi
de denumirea in limba oficiale a statului.
(4) In conditiile art. 19, autoritatile administratiei publice locale si entitatile in
temeiul hotafarii sau decizii exclusive a acestora, pot adopta si folosi, alaturi de
insemnele oficiale ale Romaniei si ale unittii administrativ-teritoriale
respective si alte insemne, simboluri care s exprime identitatea etnica, istorica,
culturala si economic a cetatenilor apartinand minoritatii nationale, locuitori ai
unitatii administrativ-teritoriale in cauza.
(5) Traducerea denumirii institutiilor publice trebuie s aiba in vedere
elementele specifice ale limbii minoritatii nationale respective si se adopta, pe
baza consultrii Departamentului pentru Relatii Interetnice, prin act
administrativ al autorittilor publice si entittilor sub a caror autoritate
functioneaz institutia public respectiv.
(6) Autoritatile publice si entitatile previzute la art. 19 alin. (1) au dreptul de a
inscriptiona cldirile si anexele cladirilor aflate in administrare denumirea
autoritatii publice sau a entittii de la art. 19 in limba minoritatii nationale in
cauza, conform traditiei locului si a specificului limbii minoritare.

11
(7) Autoritatile publice si entitatile prevazute la art. 19 alin. (1) au dreptul de a
denumi cladirile in care isi desfasoar activitatea si in limba minoritatii
nationale potrivit specificiului cultural local.

Nota ADEC: Alineatul 4 va permite primriilor i consiliilor


judeene controlate de UDMR s utilizeze, n paralel cu drapelul
Romniei i steagul unitii administrativ-teritoriale (adoptat n temeiul Legii
nr. 141/2015) i steagul secuiesc, ca simbol care s exprime identitatea
etnica, istorica, culturala si economic a cetatenilor apartinand minoritatii
nationale, locuitori ai unitatii administrativ-teritoriale in cauza. Practic, se
va oficiliza utilizarea unor simboluri etnice pe i n interiorul unor
instituii publice ale statului romn. Vom avea astfel situaii aberante n
care alturi de drapelul Romniei va fi utilizat steagul local (steagul UAT) i
steagul secuiesc, simbol al secesionismului teritorial pe criterii etnice inventat
n urm cu civa ani1 de Consiliul Naional Secuiesc, o entitate fr
personalitate juridic n Romnia care militeaz activ pentru separarea
Transilvaniei de Romnia.
Alineatul 7, similar articolului precedent, are ca scop oficializarea n
Transilvania a unor denumiri din perioada Ungariei Mari n zonele controlate
politic i administrativ de UDMR.

Art. 1178. (1) In conditiile art. 19, la ceremoniile oficiale organizate de


autoritatile publice si de entitatile in cauza, alaturi de limba roman, se poate
folosi si limba minoritatii nationale respective.
(2) Ceremonia de oficiere a casatoriilor se poate desfasura, la cerere, si in limba
materna a ambelor sau a uneia dintre persoanele care urmeaza sa se
casatoreasca.
(3) Actele si certificatele de stare civila se vor redacta in limba roman si la
cerere si in limba minoritatii nationale de care apartin ambele sau una dintre
persoanele in cauza.

Nota ADEC: Limba maghiar i limba romani, dar i alte


limbi minoritare, vor deveni, de jure, limbi oficiale de stat, de vreme
ce acte administrative vor putea fi ntocmite i n aceste limbi.

Art. 1179.- (1) Ponderea cetatenilor apartinand unei minoritati nationale,


prevazute la art. 19, se stabileste pe baza datelor recensamantului populatiei
organizat potrivit legii, disponibile la data intrarii in vigoare a Legii nr.
215/2001 si raportat la numarul cetatenilor care si-au declarat apartenenta la o
anumita etnie.
1
Detalii despre steagul secuiesc pe www.dantanasa.ro/noaptea-mintii-ce-steag-a-prezentat-romania-la-
congresul-international-de-vexilologie-la-londra/

12
(2) n temeiul principiului drepturilor castigate, se pastreaza dreptul de a utiliza
limba materna si in cazul in care ponderea sau numarul cetatenilor apartinand
minoritatilor nationale nu mai indeplinesc conditiile prevazute la art. 19 alin.
(1) sau (2).

Nota ADEC: Alineatul 1 reprezint o capcan. Ponderea


cetenilor comunitii maghiare a sczut n ultimii ani, fapt reliefat de
Recensmntul populaiei din anul 2011. Interesul UDMR este utilizarea
datelor oficiale de la data la care a intrat n vigoare Legea nr. 215/2001 pentru
c atunci comunitatea maghiar din Romnia era mai numeroas. O astfel de
eroare legislativ a permis instanei de judecat s-l oblige pe primarul
municipiului Cluj-Napoca s inscripioneze ntrrile n ora i n limba
maghiar, n ciuda faptului c n prezent comunitatea maghiar din Cluj-
Napoca are o pondere de 15,27% iar Legea nr. 215/2001 prevede o astfel de
obligativitatea doar n localitile n care ponderea minoritii naionale
depete 20%. Din pcate ns, instana a fost obligat s constate c Legea
nr. 215/2001 a administraiei publice locale nu a fost modificat pentru a ine
cont de noile date ale Recensmntului populaiei din 2011, care se raporteaz
nc la datele din 1992. n 1992 ponderea populaiei de etnie maghiar din
Cluj-Napoca era de 22%.

Art. 11710. (1) Autoritatile publice si entitatile prevazute la art. 19 alin. (1), prin
reprezentantul legal, au obligatia sa asigure resursele umane si materiale
necesare utilizarii limbii minoritatii nationale.
(2) Asigurarea folosirii limbii materne in conditiile art. 19 si a prevederilor
prezentei legi, se realizeaza de catre angajatii autoritatilor publice, a entitatilor
juridice in cauza, precum si de catre colaboratori externi.
(3) Autoritatile publice si entitatile prevazute la art. 19 au obligatia sa incadreze
in posturile care au atributii privind relatia cu publicul si persoane care cunosc
limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective.
(4) Cheltuielile efectuate de autoritatile publice si entitatile prevazute la art. 19
in asigurarea folosirii limbii minoritatii nationale se suporta din bugetele proprii
ale acestora, precum si din fondul constituit in acest scop in cadrul
Departamentului pentru Relatii Interetnice. Autoritatile publice si entitatile
juridice prevazute la art. 19 pot accepta donatii realizate in scopul asigurarii
utilizarii limbii minoritatii nationale.

Nota ADEC: Alineatul 4 va crea cadrul legal care va genera situaii de


natur sa afecteze climatul regional, precum i relaiile bilaterale cu alte state.
n mod evident, UDMR ii propune s pun statul romn n situaii delicate.
Romnia va avea astfel nevoie de eforturi suplimentare pentru a gestiona
stabilitatea regional ntr-o zon marcat de un climat volatil i impredictibil.

13
Spre exemplu, o regiune separatist, indiferent de ar, va putea
acorda o donaie unei instituii publice din Romnia cu scopul de
sprijini utilizarea limbii moniritii naionale. O regiune aflat ntr-un
context geopolitic complicat va putea finana instituii publice din Romnia.
Pe de alt parte, iniiatorii modificrii Legii nr. 215/2001 nu au
prevzut la modul concret sursele de finanare pentru implementarea
prevederilor acesteia. Astfel, UDMR paseaz o problem spinoas n curtea
Executivului de la Bucureti n privina identificrii i alocrii unor resurse
bugetare (n condiiile n care se caut soluii pentru consolidarea bugetului i
ncadrarea deficitului bugetar n valorile asumate n faa Uniunii Europene)
pentru satisfacerea capriciilor lideriilor UDMR.

Art. 11711. (1) Agentia National a Functionarilor Publici si entitatile prevazute


la art. 19 alin. (1) au obligatia sa intocmeasca o baza de date a functionarilor
publici care cunosc limba materna a cetatenilor apartinnd unei minoritati
nationale, cu respectarea protectiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor
cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.
(2) Agentia National a Functionarilor Publici si entitatile prevazute la art. 19
alin. (1) au obligatia sa organizeze anual cursuri de formare continua pentru
functionarii publici care au atributii in domeniul asigurarii folosirii limbii
minoritatilor nationale.
(3) In cazul redistribuirii de catre Agentia Nationale a Functionarilor Publici a
functionarilor publici din corpul de rezerva, in entitatile prevazute la art. 19
alin. (1), vor fi redistribuiti cu prioritate functionarii publici care cunosc limba
materna a cetatenilor apartinand minoritii nationale din entitatea respective.

Art. 11712. (1) Guvernul prezinta Parlamentului anual, pan la data de 15


martie, un raport privind gradul de implementare a prevederilor legale privind
dreptul cetatenilor apartinand minoritatilor nationale de a folosi limba materna.
Raportul se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1-a.
(2) Colectarea datelor necesare intocmirii raportului se realizeaza prin
completarea de catre autoritatile publice si entitatile prevazute la art. 19 alin. (1)
a unui formular elaborat de catre Departamentul pentru Relatii Interetnice.
Formularele se centralizeaza la nivel judetean de institutia prefectului, iar la
nivel national de autoritatea publica central care raspunde de administratia
publica.

Art. 11713. (1) Constituie contraventie refuzul asigurarii exercitarii in conditii


de egalitate sau impiedicarea asigurarii exercitarii drepturilor si a indeplinirii
obligatiilor prevazute la art. 19 si de la art. 1172 pana la art. 11711 dac fapta nu
constituie infractiune potrivit legii penale.
(2) Contraventia prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza:

14
a) cu amend contraventionala de la 3.000 de lei la 30.000 de lei dace fapta
vizeaza o persoana fizica;
b) cu amend contraventionala de la 5.000 de lei la 50.000 de lei dac fapta
vizeaza un grup de persoane sau o comunitate.
(3) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzii se face de catre:
a) persoane imputernicite de ministrul administratiei publice, de catre prefect
sau imputemicitii acestuia;
b) de catre Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii potrivit
procedurii si termenelor reglementate de O.G. nr.137/2000 privind prevenirea
si sanctionarea tuturor formelor de discriminare.
(4) Persoana care se consider vatamata de refuzul asigurarii folosirii dreptului
de a utiliza limba minoritatii nationale in conditiile art. 19, are dreptul sa solicite
inlaturarea consecintelor faptei, remedierea situatiei, restabilirea situatiei
anterioare faptei si obtinerea de remedii, despagubiri morale si materiale
efective, disuasive si proportionate cu prejudiciul suferit.

Nota ADEC: Se instituie un organism de represiune dup model


sovietic, care s verifice i s sancioneze atunci cnd limba maghiar nu se
utilizeaz n aceleai condiii cu limba oficial de stat, limba romn. Situaia
devine astfel cu totul halucinant, de vreme de neutilizarea limbii oficiale de
stat nu se pedepsete. n schimb, neutilizarea limbii maghiare se va pedepsi
contravenional.

14. Articolul 131 se abrog.

Art. II. (1) Guvernul Romaniei adopt in termen de 90 de zile de la intrarea


in vigoare a prezentei legi, normele de aplicare ale prevederilor privind folosirea
limbii minoritatii nationale potrivit art. 19 si art. -1172 art. 11713.
(2) Lista unitatilor administrativ-teritoriale in care se indeplinesc conditiile
prevazute la art. 19 alin. (1) sau (2) se intocmeste ca anexa la hotarrea
prevazuta la alin. (1).
(3) Unitile administrativ teritoriale aduc la ndeplinire prevederile prezentei
legi n termen de maximum 6 luni de la publicarea hotrrii Guvernului
prevzute la alin. (1).

15