You are on page 1of 20

Ce trebuie să facă

un copil
pentru a ajunge
„un om mare”?

pag. 3
O lecţie de istorie universală
1. Să fie ascultător de părinţi – pentru
pag. 4
a fi fericit. Doar priveşte! – Z. M.
pag. 5
2. Să înveţe la şcoală – pentru a-şi O rugăciune ascultată – Estera B.,
dezvolta capacitatea intelectuală. Lumina lumii – Rebeca Dagău
pag. 6
3. Să frecventeze o şcoală biblică „Căutaţi în cartea Domnului (Ioel) şi citiţi! Nici una dintre
acestea nu va lipsi...” – Naomi Şipoş
pentru copii – pentru a-L cunoaşte pe pag. 7
Dumnezeu şi planul Lui pentru om. Mame – Lore şi Deny
Marcu da la A la Z • Numărul de lovituri – Aura Simina
4. Să se roage zilnic – pentru a pag. 8
Ascultarea – Emil Ulici
beneficia de ajutorul lui Dumnezeu.
pag. 9
5. Să înveţe o meserie – pentru a-şi Îndrăzneşte! – Daniela Moscu
pag. 10
câştiga pâinea cea de toate zilele.
Lasă-te cum Te-a gândit Creatorul! – Rebeca Ulici
6. Să-şi îngrijească trupul – pentru a pag. 11
Plata neascultării – Ligia Gligor
fi sănătos.
pag. 13
7. Să se dedice Domnului – pentru a‑şi Ionatan – Predicatorul
pag. 14
înţelege chemarea în lucrarea sfântă. 1 Petru 5:6 – Florin Copil
pag. 15
Cinstit de două ori – Iosif Anca
pag. 16
Fondurile necesare editării si distribuirii Unitatea Bisericii – Daniel Brânzei
revistei „Betel pentru copii si adolescenţi”, ajunsă pag. 17
în prezent la 4.500 de exemplare, se constituie din Răspunsuri, Întrebări
donaţii din ţară şi străinătate. Cei care doresc să pag. 18
sprijine această lucrare pot depune bani în contul Pilde
Bisericii lui Dumnezeu Apostolică Arad, deschis pag. 19
la BCR Arad, având codul IBAN: RO 37RNCB Loc de popas… • Mângâietorul • Calitatea …
1200000 135260001.

Vă mulţumim în Numele Domnului Isus!

Colectivul redacţiei

ISSN: 1583-2589
Editorial

De-a lungul anilor de şcoală, aţi învăţat sau veţi învăţa despre evenimentele istorice din
antichitate până în zilele noastre. Astfel am luat cunoştinţă de Decebal sau Traian din antichitate, de
Mircea cel Bătrân sau Mihai Viteazul din Evul Mediu şi, mai aproape de noi, de regele Carol I şi urmaşii
săi, sau de Nicolae Ceauşescu.
Acestea pentru că mai întâi istoria era naţională şi accentul cădea pe ideea formării şi dezvoltării
statului unitar român. De acum va trebui să ne obişnuim cu o istorie europenizată, continentală. Aşa că
trebuie să ne amintim despre Imperiul Roman de apus, distrus în anul 476 d.Hr. sub germanul Odoacru,
după ce în anul 410 d.Hr. căzuse Roma sub vizigoţi, iar cel de răsărit a rezistat până la 1453, când
Constantinopolul a fost cucerit de turci.
Dacă observăm evoluţia formelor de existenţă şi uniune, este uluitor de evidentă succesiunea
adesea rapidă în formarea şi destrămarea statelor şi imperiilor. Gândiţi-vă câte graniţe impuse, în
general prin forţa armelor, au fost modificate şi, împreună cu ele, schimbaţi conducătorii acelor entităţi,
astfel am avut parte de atâţia regi în istorie.
În ultimele decenii au apărut şi alte modalităţi de a guverna în sistemul democratic, care şi el
are rădăcini antice. Astfel, fără războaie s-a format şi s-a extins recent Uniunea Europeană în care iată
că şi România este membră.
Noi, potrivit Scripturilor, suntem învăţaţi că Dumnezeu este Cel ce organizează şi monitorizează
mişcările popoarelor. El le conduce chiar şi când are de-a face cu lideri ce nu-L recunosc. Evident că
aceasta nu înseamnă că El este responsabil pentru tot ce se întâmplă, pentru că El le oferă libertate de
acţiune în limite antecalculate. Pentru detalii, ofer următoarele referinţe (Deuteronom 32:8; Iov 34:16‑20;
2 Împăraţi 19:25-26; Ieremia 18:7-10; 27:1-8; Daniel 11:2-45; Apocalipsa 17:15-17).
Toate se schimbă după cum bat vânturile pe mare, aşa cum a văzut Daniel în vedenia sa. Dar
tot el a văzut că în final „…sfinţii Celui Preaînalt vor primi împărăţia şi vor stăpâni împărăţia în veci,
din veşnicie în veşnicie” (Daniel 7:18). Aici este frumuseţea istoriei, căci ni se pare puţin lucru ca Cel
Atotputernic să se amestece şi să instaureze, restaureze, sau să destrame relaţiile dintre popoare. El
va aduce în final o organizare numită „Împărăţia lui Dumnezeu” – aceasta este etapa de istorie pe care
voi, copii, trebuie să o ajungeţi. Poate ştiţi cât de anevoie a fost acceptată România în UE, dar trebuie
să ştiţi care sunt condiţiile mântuirii prin Domnul Isus,pentru a intra în Împărăţia lui Dumnezeu: credinţa
urmată de ascultare, în vederea trăirii unei vieţi în armonie, pace, prosperitate, fără crize economice,
fără viruţi sau boli, cataclisme sau orice alte probleme negative.
Mai adaug, că înainte de antichitate a fost Împărăţia lui Dumnezeu, care este de altfel şi acum
în alte părţi ale universului. Acesta-i titlul lecţiei de istorie: Împărăţia lui Dumnezeu.
Fiecare dintre voi să scrie un eseu despre istoria Împărăţiei lui Dumnezeu, iar pe cele mai bune
lucrări le vom premia în revistă.
Profesorul

De mic copil îmi plăcea foarte mult să cânt.
Abia aşteptam să ne întâlnim toţi fraţii împreună
şi să cântăm cu tata. El ne-a învăţat foarte multe
cântări vechi ce le cântam şi prin adunări.
Îmi plăcea să cânt, dar eu nu
aveam auz muzical şi din cauza aceasta când
cântam împreună cu fraţii sau singură, o soră îmi
spunea deseori că nu am voce pentru cântat,
că se aude cum falsez. Atunci mă necăjeam şi
plângeam, dar într-o zi am găsit soluţia: la fiecare rugăciune, ceream lui Dumnezeu să-mi dea şi mie auz muzical
Toţi şi aşteptam cu credinţă că într-o zi El mi-l va da.
oamenii Continuam să mă rog pentru problema mea şi într-o zi am mers la o soră. Acolo am întâlnit
mari au o altă soră ce avea vedenii, dar eu nu ştiam. Când ea a trebuit să plece am făcut o rugăciune. După
ce s-a terminat rugăciunea, sora mi-a spus că Dumnezeu îmi va duce la îndeplinire dorinţa pe care
fost mici I-am cerut-o în rugăciune. La scurtă vreme după aceea, am primit auz muzical şi de atunci am pot să-L
mai întâi slăvesc pe Dumnezeu fără reţineri.
Nu pot să-I mulţumesc lui Dumnezeu îndeajuns că mi-a dat acest dar şi, pe lângă această dorinţă,
Dumnezeu mi-a ascultat foarte multe rugăciuni, atunci când le-am făcut cu credinţă şi stăruinţă.
Estera B.

Dumnezeu a zis: «Să fie lumină!» Şi a fost lumină” (Geneza 1:3).

Ce este lumina? O întrebare la care mulţi ştiu să răspundă, însă puţini ştiu
adevărata definiţie.
O educatoare le-a pus această întrebare copiilor: „Copii, ce este lumina?” În acel
timp, mânuţele celor mici s-au ridicat, voind fiecare să răspundă. Educatoarea a numit
prima fetiţă să răspundă. Ea a spus: „Lumina este soarele”. Un alt copil a răspuns: „Lumina
este becul”, un altul a spus: „Lumina este ziua”. Un băieţel a dorit şi el să răspundă şi,
ridicându-se în picioare, cu privirea îndreptată spre soare, a răspuns: „Lumina este acea
rază care are puterea să facă din noapte zi”.
Educatoarea s-a bucurat de răspunsurile lor şi le-a zis: „Lumina este un fenomen
al naturii dăruită de soare pe timp de zi; şi de lună şi stele pe timp de noapte. Bineînţeles
că lumina o dă şi focul sau becul, însă acestea au fost descoperite de oameni. Primii
luminători au fost soarele, luna şi stelele”.
Isus a zis: „Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine, nu va umbla în întuneric,
ci va avea lumina vieţii” (Ioan 8:12). El nu este o lumină fizică, un fenomen al naturii, ci El este
o lumină spirituală a sufletului, o lumină vie, adevărată şi veşnică. El are puterea de a intra în
inimile noastre, de a alunga întunericul şi a face din noapte zi, din întuneric lumină.
Isus a mai spus: „Voi sunteţi lumina lumii” (Matei 5:14). Prin El am primit şi noi
lumină, o lumină care trebuie să lumineze înaintea oamenilor, pentru ca prin faptele
noastre ei să-l slăvească pe Dumnezeu (Matei 5:16).

„Căci Dumnezeu, care a zis: «Să lumineze lumina din întuneric», ne-a luminat
inimile, pentru ca să facem să strălucească lumina cunoştinţei slavei lui Dumnezeu pe
faţa lui Isus Hristos” (2 Corinteni 4:6).

 Rebeca Dagău
„Smeriţi-vă dar sub mâna tare a lui Dumnezeu,
pentru ca, la vremea Lui, El să vă înalţe”.

1 Petru 5:6

Deşi acest verset nu are semnul exclamării la sfârşit, el
este o poruncă dată de Dumnezeu. Poate până acuma, când
l-ai mai auzit sau citit ţi s-a părut doar un sfat sau o propunere
divină, dar nu e aşa.
Sfatul pe care îl primeşti de la părinţi sau de la
profesorii de la şcoală îl poţi asculta sau nu – e alegerea ta,
dar o poruncă trebuie respectată cu seriozitate. Să îţi dau un
exemplu: Când vrei să treci strada trebuie să priveşti în stânga
iar apoi în dreapta. Dacă nu vine nici o maşină poţi trece în Lecţia
siguranţă. Aceasta este o poruncă pe care trebuie să o asculţi,
căci altfel poţi să îţi pierzi viaţa.
biblică
Dar de ce ne porunceşte Dumnezeu să ne smerim sub pentru
mâna tare a Lui? Pentru că opusul smereniei este mândria, iar copii
Domnul urăşte mândria. Ştii... la început Dumnezeu l-a creat
pe Lucifer ca un înger strălucitor, dar el s-a mândrit şi a spus:
voi fi ca Cel Prea Înalt. În acel moment Domnul l-a pedepsit şi
l-a aruncat în locuinţa morţilor şi a devenit Satan – duşmanul
lui Dumnezeu.
Biblia ne porunceşte să fim smeriţi şi să nu ne lăudăm cu
calităţile noastre. Poate eşti cel mai bun din clasa ta la matematică
sau la sport, sau poate anul trecut ai avut media cea mai mare
dintre toţi colegii tăi. Ai avea destule motive să fii mândru, dar
Domnul nu doreşte aceasta. Poate sunt mulţi care te apreciază
pentru rezultatele tale foarte bune, dar tu trebuie să rămâi smerit
şi să Îi mulţumeşti lui Dumnezeu pentru toate calităţile deosebite
ce le ai. Şi... mai mult... îndreaptă toată atenţia asupra Celui ce ţi-a
dat aceste daruri şi te-a ajutat să excelezi.
Fii modest! Să nu ai păreri exagerat de bune despre
tine! Să nu te crezi deasupra tuturor!
Să te smereşti sub mâna tare a lui Dumnezeu înseamnă
să devii copilul Lui şi să Îl laşi pe El să îţi conducă viaţa. Atunci
îţi vei da seama ca nu meriţi bunătatea Lui, că nu eşti nimic prin
tine însuţi, ci tot ce ai e de la El.
Poate îţi pui întrebarea: Dar ce câştig dacă mă
smeresc? Dumnezeu îţi face o promisiune în Biblie, chiar în
acest verset: El te va înălţa, dar o va face când e cel mai bine
pentru tine. Eu nu ştiu să îţi spun care va fi ziua aceea, dar tu
trebuie să fii pregătit.
Dacă te-ai smerit înaintea Lui, dacă Domnul Isus
domneşte în viaţa ta atunci te va lua să fii cu El în cer şi nu vei
mai avea nevoie de aprecierile colegilor tăi sau ale profesorilor
de la scoală, că atunci zeci de mii de îngeri te vor aplauda. Dar
daca nu te-ai smerit înaintea Lui... Domnul nu te va înălţa... şi
mândria ta te va duce în iad... la fel ca şi pe Lucifer.
Poţi alege azi ce să faci. Hotărâtrea ce o iei acum îţi va
determina viaţa.
Poate eşti creştin, dar totuşi te-ai mândrit cu hainele
noi ce ţi le-au cumpărat părinţii sau cu telefonul mobil sau cu
banii tăi în faţa colegilor mai sărăcuţi. Îţi dai seama cât de rău
se simt ei când cei din jur fac pe grozavii? Dacă vei ţine cont de
ei şi îi vei ajuta atunci Dumnezeu se va bucura de tine.

Florin Copil

Căutaţi în cartea Domnului (Ioel) şi citiţi!
Niciuna dintre acestea nu va lipsi!

1. Cuvântul Domnului care a fost spus lui ________________ fiul lui ______________ a fost adresat
_______________ şi cuprinde __________ capitole.

2. Peste Israel au năvălit lăcustele:
1 _______________, 2 __________________, 3 _________________, 4 _________________

3. Descrieţi poporul ce a năvălit în ţară_______________________________________________
____________________________________________________________________________
Căutaţi ____________________________________________________________________________
în cartea
Domnului 4. Notaţi consecinţele atacului războinicilor. ___________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

5. Indicaţi prin săgeţi perechea cuvintelor, ce descriu nenorocirile din Israel.
vestejit smochinul
întristat jertfe de băutură
încetat daruri de mâncare
pustiită via
nimicit câmpia
prăpădită pământul
grâul

6. În vederea pocăinţei Ioel a spus poporului să vestească un ______________, să cheme o ____
___________ de sărbătoare, să strângă pe ___________, pe toţi ______________ ţării în Casa _____
_______ şi să ____________ către Domnul, cu scopul_____________ ______________________.

7. Dumnezeu avea pregătite următoarele binecuvântări şi făgăduinţe pentru poporul Lui
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

8. Domnul va turna _____________ Lui peste orice ___________, fiii şi fiicele vor __________,
bătrânii vor avea _____________, şi tinerii vor avea ___________. Dar ce va fi cu robii?___________
_______________________________________________________.

9. Venirea Domnului se va arăta prin următoarele semne: _________________________________
_________________________________________________________________________________
Oamenii vor putea fi mântuiţi astfel: _______________________________________________
_________________________________________________________________________________

10. Calităţile Domnului descrise de profet sunt:_____ şi plin de ________, îndelung ____________,
bogat în _____________ şi (altele)_________________.

Naomi Şipoş


Numărul de lovituri Mame

Adună numărul răspuns de la fiecare întrebare 1. Mama care s-a rugat foarte mult pentru un
şi verifică-te prin suma aflată, care arată numărul de copil, pe care mai târziu l-a închinat Domnului.
lovituri primite de apostolul Pavel (2 Corinteni 11:24) 2. Mama tuturor celor vii.
3. Mamă la bătrâneţe, soţia unui patriarh
1. De câte ori s-a aruncat Iacov înaintea lui 4. Mama care şi-a aruncat copilul sub un tufiş
Esau la întâlniri? din pricina lipsei de apă.
2. Câţi ani a fost Tola judecător în Israel? 5. Mama care a dat naştere unui copil prin
3. Câte braţe avea sfeşnicul de la Cortul care Domnul a scos poporul Său de sub robie.
Întâlnirii? 6. Mama Mântuitorului. Căutaţi
4. Câte pâini au săturat pe cei o sută de oameni 7. Mama care a dat naştere la doi copii dintre
pe vremea lui Elisei? care cel mai mare era tălmăcitor de vise.
în cartea
5. În care capitol al cărţii sale arată Ieremia 8. Mama care a născut gemeni, unul dintre ei Domnului
trimiterea lui în casa olarului? fiind un vânător îndemânatic.
6. Câte temelii avea zidul cetăţii sfinte din 9. Mama ce a născut şase băieţi şi o fată.
Apocalipsa? 10. Mama celui ce a construit Templul din
7. Câţi oameni a tăiat Iehu la fântâna colibei? Ierusalim.
8. Câţi ani a avut Moise când s-a dus să
cerceteze pe fraţii săi? Cum ar putea fi definită mama ta, datorită
9. Câte fete avea preotul din Madian? ţie?Mama unui: copil ascultător; copil indisciplinat;
10. De la câţi ani în sus se făcea numărătoarea cântăreţ de la adunare; elev premiant; adolescent
poporului în Israel? harnic şi pocăit; fiului risipitor; misionar

Aura Simina Lore şi Deny

Marcu de la A la Z

Ucenic al Domnului, fratele lui Petru Locul copilăriei lui Isus
Localitatea Mariei şi Martei Isus era fiul ……..
Indispensabilă pentru minuni şi mântuire Dregătorul care a condamnat pe Isus la moarte
Numărul ucenicilor Fiul lui Simon din Cirena
…Eloi, lama sabactani Fratele lui Andrei
Ucenic al Domnului Numărul pâinilor înmulţite
Grădina rugăciunii Ucenicul „necredincios”
Isus Îndrăcitul umbla ……….
Râul în care a fost botezat Isus Cei doisprezece………..
Petru a început să se …….. Femeia care a donat la Templu cei doi bănuţi
Ucenicul vameş Isus a postit 40 de …….. şi 40 de nopţi
Turnat de Maria pe capul lui Isus
Maria, Naomi, Rebeca, Teodora, Beni, Ervin, Florin, Samuel


Ascultarea de Dumnezeu
este viaţă şi slavă,
neascultarea
este moarte şi chin
Apostolul Pavel ne reaminteşte porunca a Eu cred că aveţi dorinţă să ascultaţi şi de
V-a în Efeseni 6:1 ,,Copii, ascultaţi în Domnul de asemenea, să vă pocăiţi, dar când vi se cere să
Adolescenţa părinţii voştri, căci este drept”. Tot el a scris în 2 renunţaţi la unele lucruri copilăreşti sau fireşti pentru
Timotei 3:2-3 ,,Căci în vremurile din urmă oamenii unele lucruri bune cerute de părinţi sau de conducătorii
vor fi... neascultători de părinţi,... obraznici...” şi adunării, vă vine să renunţaţi la ascultare, de dragul
lista continuă. Acum eu vă întreb din ce categorie părerilor voastre, cum a renunţat Dima la misiunea pe
faceţi parte: cei ascultători sau cei neascultători? care o făcea împreună cu Pavel şi alţi tovărăşi, pentru
Alegeţi să ascultaţi de sfaturile bune ale părinţilor, dragostea de lumea aceasta (2 Timotei 4:10).
ale oamenilor spirituali, ale Bibliei sau vă lăsaţi De exemplu:
înşelaţi de Diavolul cu neascultarea de porunci ca - când sunteţi chemaţi de la joacă
odinioară Adam şi Eva în grădina Eden? la efectuarea temelor, la a face unele lucruri
Pentru o înţelegere mai bună vă pun gospodăreşti sau la citirea Bibliei,
în faţă o imagine care ne arată cât de grav se - când sunteţi sfătuiţi la întreruperea unor
plăteşte neascultarea (nesupunerea) faţă de prietenii cu unele persoane care vă provoacă la
Dumnezeu. Potrivit înterpretării profetice că de la păcate (Proverbe 1:10-15) şi să-i aveţi ca prieteni
început Diavolul a fost ,,Luceafăr strălucitor, fiu al pe cei sfinţi (Psalmii 16:3) şi, totodată, să nu
zorilor”, dar a fost neascultător şi obraznic (Isaia frecventaţi locurile păcătoase,
14:13-14), Dumnezeu l-a aruncat din cer (Isaia - când sunteţi îndemnaţi să fiţi credincioşi
14:12-15, Luca 10:18) şi nu numai atât, dar i-a şi şi ascultători când este vorba de principiile Bisericii,
pregătit un iaz de foc şi pucioasă unde va fi chinuit să ascultaţi în linişte programele din Biserică... ce
zi şi noapte în vecii vecilor (Apocalipsa 20:10). ve-ţi alege?
Ce groaznic! Domnul să ne păzească de acest A��������������������������������������
scultarea de Dumnezeu este calea care
duşman şi de o soartă ca a lui. duce la cer, unde se primeşte ca răsplată slava,
Ascultarea de Dumnezeu este dovada iar neascultarea este calea care duce spre iazul
cea mai sigură că eşti copilul Lui. Ea ne de foc, unde se primeşte ca pedeapsă chinul.
înfrumuseţează viaţa, ea este calea vieţii şi a fericirii, Eu vă îndemn să ascultaţi de poruncile
ea ne ajută să nu ne compromitem, face să avem Bibliei, de oamenii care vă dau sfaturi bune, de
părtăşie cu El şi ne dă siguranţa mântuirii. De aceea asemenea, de părinţi (Exod 20:12) ca Iosif care
nu îngăduiţi ca neascultarea, acest păcat molipsitor, asculta de tatăl său când a fost trimis pe câmp la
care este primul pe lista păcatelor, care ne aduce fraţii lui. Fără să se împotrivească îi spune tatălui
ruşine şi ne face sclavii Diavolului, să ne despartă său: „Iată-mă, sunt gata” (Genesa 37:13), cu toate
de Dumnezeu şi să-ne aducă moarte şi chin. Dacă că ştia că fraţii lui îl urăsc şi nu puteau să-i spună nici
Dumnezeu l-a aruncat pe Lucifer din cer din pricina o vorbă prietenească (Genesa 37:4). Sau ca Timotei
neascultării, cum îi va primi pe cei legaţi de acest care ascultă de sfaturile apostolului Pavel.
păcat? Când Diavolul leagă pe un om cu lanţul Dacă cineva este cuprins de de neascultare,
neascultării, poate să-l ducă unde vrea. Adam, să îşi schimbe starea şi nu va rămânea dezamăgit,
prin neascultare, a fost alungat din grădina Eden ci, din contră, va primi pace şi bucurie.
(Genesa 3:24), dar Domnul Isus, fiind ascultător de Haideţi ca să călcăm cu toţii pe urmele Lui
Dumnezeu Tatăl, a fost înălţat în slavă şi I-a fost dată Isus Hristos, care ,,măcar că era Fiu a învăţat să
toată puterea în cer şi pe pământ (Matei 28:18). asculte...”. (Evrei 5:8).

 Emil Ulici
Te-ai simţit vreodată slab, incapabil de a te avându-L pe El, ai totul, chiar şi atunci când crezi
ridica la nivelul aşteptărilor părinţilor, fraţilor şi surorilor că eşti sărac şi cu posibilităţi materiale limitate.
din biserică sau al profesorilor? Ai trăit stări în care Ai la dispoziţie toate bogăţiile universului, dar le
parcă toţi şi toate stăteau împotriva ta şi simţeai vei primi doar când El ştie că ai nevoie de ele şi-ţi Adolescenţa
gustul amar al eşecului, al respingerii, al nereuşitei? sunt de folos.
Nu-i aşa că cel mai bun medicament pentru o astfel Avem în Biblie numeroase exemple de
de stare este încurajarea? Ce bine ne simţim atunci oameni de care s-a folosit Dumnezeu şi aceasta
când cineva are încredere în noi şi ne încurajează, nu pentru că ei au fost mai inteligenţi, mai bogaţi,
chiar şi atunci când greşim în repetate rânduri şi nu mai puternici sau nu au avut slăbiciuni, ci ei s-
reuşim să rezolvăm cu succes sarcinile primite. au pus la dispoziţia Sa, pentru ca El să-şi arate
Pentru toţi copiii şi mai ales pentru adoles­ înţelepciunea, bogăţia şi puterea prin ei.
cenţii care sunt dominaţi de acest sentiment al Haideţi să privim spre Ghedeon. El însuşi
eşecului, al inferiorităţii, am un cuvânt de încurajare. afirmă: „familia mea este cea mai săracă din
Cel care niciodată nu-şi pierde încrederea în tine, nu Manase şi eu sunt cel mai mic din casa tatălui
renunţă la tine, ci are nevoie de tine aşa cum eşti, meu”. Ghedeon era conştient de starea sa umilă,
este Dumnezeu. El nu te priveşte nici critic, nici se vedea nevrednic şi slab pentru o misiune aşa
batjocoritor, ci plin de dragoste, te apreciază pentru de mare. Şi totuşi a acceptat chemarea Domnului,
că eşti creaţia mâinilor Sale. Lui nu-i este ruşine cu s-a lăsat folosit de El şi biruinţa a fost mare.
tine pentru că eşti foarte valoros în ochii Săi, chiar Domnul Isus, când şi-a început lucrarea
dacă în ochii unor oameni nu ai nici o valoare. evanghelică, nu şi-a ales oameni din societatea
Dacă te hotărăşti să părăseşti această înaltă, cu calităţi deosebite, ci Şi-a format grupul
stare de incapacitate, de autocompătimire şi de de ucenici din oameni umili, mai puţin învăţaţi,
autonemulţumire şi te dăruieşti Creatorului Tău, fapt pentru care a fost desconsiderat de fariseii
stând la dispoziţia Sa pentru ca El să lucreze în şi cărturarii vremii, care aveau o altă scară de
viaţa ta, să-ţi schimbe direcţia vieţii, ai făcut cel valori. Totuşi, aceştia au fost cei mai buni, pentru
mai important pas din viaţa ta. Indiferent de că dincolo de aparenţe, de slăbiciuni, Domnul Isus
problema pe care o ai, încredinţeaz-o Domnului, vedea o valoare deosebită în ei, pentru că erau
încrede-te în El. Te simţi slab din punct de vedere sinceri şi doreau să fie formaţi de Învăţătorul lor.
intelectual, cere înţelepciune de la Dumnezeu şi Ghedeon a fost chemat de Dumnezeu
vei primi cu siguranţă (Iacov 1:5-6). Îndrăzneşte, să izbăvească poporul Israel de sub puterea
Dumnezeu doreşte să-ţi dea înţelepciune mai madianiţilor. Ucenicii au fost chemaţi să arate
mult decât doreşti tu! Dar cere stăruitor şi fii calea eliberării de sub puterea păcatului şi a
încredinţat că El este credincios promisiunilor slăbiciunilor. Astăzi, Dumnezeu te cheamă pe
Sale. Ai anumite slăbiciuni trupeşti, fizice, vino cu tine. Vrei să fii format de El ca ucenic pe drumul
ele înaintea Domnului, nu te lăsa copleşit de ele. biruinţei? Nu te uita la slăbiciunile şi greşelile
Cuvântul Domnului spus lui Pavel: „…Harul Meu tale. Fiecare greşeală este un pas spre biruinţă.
îţi este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune Drumul spre biruinţă este deseori un drum pavat
este făcută desăvârşită…” (2 Corinteni 12:9), ia- cu imperfecţiuni. Omul puternic nu este cel care
l pentru tine şi fii încredinţat că nici o slăbiciune nu cade niciodată, ci cel care, atunci când cade,
nu-L poate împiedica pe Dumnezeu să lucreze se ridică şi merge mai departe. Să nu crezi că,
minunat în viaţa ta. Dacă întâmpini dificultăţi în odată ce te-ai predat Domnului, nu vei mai greşi
comunicare şi relaţionare, nu descuraja, roagă-L niciodată. Chiar şi greşelile şi slăbiciunile fac parte
pe Domnul să te călăuzească să-ţi dea putere şi componentă din planul Domnului pentru viaţa ta.
pricepere să ştii când, cum şi cu cine să vorbeşti Dar ele nu trebuie să te copleşească, ridică-te şi
sau să te împrieteneşti. Vei fi uimit de modul în pleacă mai departe. Vom ajunge la perfecţiune
care Dumnezeu îţi va arăta exact prietenii de care doar atunci când Îl vom vedea faţă în faţă!
ai nevoie pentru a sluji Domnului. Fii convins că
Moscu Daniela 
Lasă-te
cum Te-a gândit

Creatorul!
Adolescenţa

�������������������������������������������������������������������������������������������
Am observat în zilele noastre că foarte multe persoane caută să-şi schimbe înfăţişarea lor
naturală. E trist că lucrul acesta îl încearcă tot mai multe fete din adunările creştine, împrumutând
modelul celor din afară. Lucrurile sunt la fel de valabile şi la băieţi, dar doresc să mă adresez în special
fetelor. În lumea de azi principala preocupare este să „araţi bine”: La tot pasul te izbesc firmele saloanelor
de înfrumuseţare, dar pe cei din lume nu îi judecă noi.
Îngrijirea de bază şi igiena cred că e de datoria fiecăruia, dar când încercăm să schimbăm
prin tot felul de mijloace înfăţişarea pe care ne-a dat-o Dumnezeu, ne facem părtaşi lucrurilor lumii şi
aceasta se cheamă păcat, din mai multe motive .
Doresc să împărtăşesc o imagine foarte expresivă, care îi aparţine lui Ciprian, pe care am
descoperit-o sub formă de citat într-una din scrierile Fericitului Augustin, ambii scriitori din primele
veacuri de după Hristos (sec. III-V): „să ne închipuim că un meşter pictor ar fi zugrăvit chipul, înfăţişarea
şi ţinuta exterioară a cuiva în culori naturale şi că, după ce ar fi semnat şi încheiat tablou, ar veni un
altul, socotindu-se mai priceput, să îl facă din nou, deşi tabloul ar fi deja desenat şi pictat; jignirea adusă
primului pictor ar părea mare, iar indignarea acestuia – dreaptă. Iar tu îţi imaginezi că îţi vei putea
asuma, fără frică de pedeapsă, sfruntarea unei îndrăzneli atât de mari: jignirea adusă lui Dumnezeu,
Creatorul?(...) Lucrul... care pentru tine este o podoabă, un ornament, este un atentat la creaţia lui
Dumnezeu, o falsificare a adevărului.(...)Domnul tău spune «nu poţi face un singur fir de păr alb sau
negru» (Mt.5:36), iar tu vrei să fii mai puternică, aşa încât să astupi vocea Domnului tău...”
Citind din scrierile patristice mi-am dat seama că păcatul, acesta şi altele, nu este nou: şi pe atunci
femeile se fardau, îşi vopseau părul, se pensau, probabil, încercând prin tot felul de metode să-şi schimbe
trăsăturile fireşti. Rădăcinile sunt vechi şi sunt aceleaşi, dar cred că acest păcat nu avea o arie de răspândire
şi o influenţă molipsitoare aşa de mare cum are astăzi. Poate nu erau nici tehnici aşa de „dezvoltate”.
Dacă te numeşti creştină, fiică a Domnului, nu îţi sunt clare versetele din 1Corinteni 6:19-20: „Nu
ştiţi că trupul vostru este Templul Duhului Sfânt?... Şi că voi nu sunteţi ai voştri? Căci aţi fost cumpăraţi cu un
preţ. Proslăviţi-L, dar, pe Dumnezeu în trupul şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu?”
Diavolul încearcă cu orice chip să ne distragă atenţia de la lucrurile Domnului, pe când Domnul ar
îngriji de noi ca de florile de pe câmp şi ne-ar da frumuseţea şi strălucirea crinilor dacă am căuta mai întâi
împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui.(Mt. 6:28-33) Te îngrijorezi că nu araţi prea bine fizic? Nu face
din aceasta o catastrofă şi, mai ales, nu încerca să modifici tu tabloul Marelui Pictor. Tot ceea ce contează
înaintea Domnului este spiritul şi caracterul tău, cărora El vrea să le dea o frumuseţe desăvârşită.
Leagă-ţi de inimă cuvântul din Psalmul 139:14 şi spune-l cu toată încrederea: „Te laud că sunt
o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!”
Învaţă de la Isus, care a fost blând şi smerit, îmbracă-te cuviincios, cu ruşine şi sfială (1 Timotei
2:9-10), păstrează-ţi înfăţişarea naturală, cultivă un duh blând şi liniştit care este de mare preţ înaintea
Domnului(1 Petru 3:3-4) şi apoi, fii sigură că binecuvântarea nu-ţi va lipsi nici aici, pe pământ. Dumnezeu
a ştiut cum să te întocmească şi dacă Îi rămâi credincioasă, într-o zi Mirele tău va fi gata să te ducă la
cea mai minunată nuntă, în cerul Său!

Rebeca Ulici
10
„Copii, ascultaţi în Domnul de părinţii voştri, căci este drept”
(Efeseni 6:1)

Era o zi frumoasă de iarnă. După gerul din noaptea trecută, razele soarelui mângâiau uşor
feţele copiilor ce ieşeau grăbiţi pe poarta şcolii. Lidia îşi aranjă mai bine ghiozdanul în spate şi cu o
strălucire veselă în ochii ei albaştri îi spuse Mariei: Statutul
- Maria, nu-i aşa că părinţii noştri vor fi foarte bucuroşi de rezultatele noastre la olimpiada de la
limba rămână? E drept că am muncit din greu pentru aceasta, dar s-a meritat!
moral şi
- O, sigur că da! Zise Maria Ei vor fi mulţumiţi să audă că urmează să participăm şi la faza spiritual al
următoareunde s-ar putea să avem din nou un rezultat bun!... copilului
- Hei, zise ea gândindu-se puţin, o asemenea ispravă ar merita o răsplată, nu crezi? Ce ar fi să
facem câteva ture cu sania astăzi? Afară este aşa de frumos şi ne-ar prinde bine şi nouă o gură de aer!
- Hm…da, sigur! Nehotărârea se citea în vorbele Lidiei. Tăcu puţin, apoi zise:
- Şti, tata mi-a zis să nu merg niciodată singură cu sania pe derdeluşul dintre blocuri, pentru că
este periculos!
- Bravo! Eşti de-a dreptul ridicolă Lidia! Dar ce s-ar putea întâmpla ziua în amiaza-mare, cât
facem şi noi două-trei ture de sanie? Oricum mult nu putem sta, doar avem o grămadă de teme pe
mâine! E abia ora 13ºº şi până la 17ºº când vine tatăl tău, noi suntem deja în casă!
- Bine! zise Lidia. Mergem repede acasă, ne schimbăm şi ne întâlnim în faţa blocului tău peste
o jumătate de oră! Zis şi făcut! Cele două fete se despărţiră şi fiecare se îndreptă spre casă, dar
în gândurile Lidiei se porni furtuna. Cum să merg când tati şi mami nu ştiu nimic şi ei mi-au interzis
categoric să plec singură cu sania? În plus, ea ştia foarte bine Cuvântul Bibliei care spunea în Efeseni
6:1 - „Copii, ascultaţi în Domnul de părinţii voştri, căci este drept”.
Mergea îngândurată şi parcă două voci continuau să vorbească în interiorul ei. O voce îi spunea:
„Nu te duce, vei supăra pe mama şi pe tata şi vei întrista pe Domnul prin neascultarea ta”. Dar cealaltă voce,
mai insistentă, şoptea: „bine, dar ce va zice Maria, nu va crede ea că eşti o laşă, o fată ce nu pleacă de „lângă
fusta mamei”, cum obişnuia să-i mai spună uneori. Dacă ai promis, trebuie să te duci!”
Ajunsă în faţa uşii de la apartamentul în care locuia, şi-a căutat cheia, a descuiat şi a păşit
înăuntru. Liniştea casei îi dădu un simţământ adânc de pace şi parcă pentru moment uită toată
frământarea interioară. Îşi schimbă repede hainele de şcoală şi se apropie de fereastră. O deschise şi
un suflu de aer rece şi curat de iarnă năvăli în cameră. Simţi mângâierea razelor de soare pe obraji şi luă
hotărârea de-a merge la sanie. Apoi va spune totul tatălui şi mamei. Cu siguranţă că ei o vor înţelege!
În câteva minute era gata de plecare şi acum iat-o trăgând sania după ea până în faţa blocului
Mariei. Aceasta cobora voioasă şi o întâmpină pe Lidia cu un zâmbet larg.
- Ne vom distra pe cinste, ai să vezi! O, cât am dorit să ies zilele acestea la sanie!
Cele două fete urcară derdeluşul. Acesta nu era altceva decât o stradă care cobora în pantă
până între blocuri. Se aşezaseră bine dispuse pe sanie, Maria stătea în faţă şi prima tură se derulă fără
probleme. Era cu adevărat minunat!
Acum era rândul Lidiei să stea în faţă. Se aşezară şi preocupate de discuţia lor, uitară să se
asigure înaintea de-a pleca. Tot ce îşi mai putu aminti după aceea Lidia, era maşina albă care se
îndrepta spre ele, le tăie calea şi apoi totul se transformă într-un amestec de zgomote şi strigăte. Îşi
reveni în câteva minute. Se văzu căzută jos lângă sanie. Şoferul maşinii veni în fugă lângă ea. Şocată
de tot ce se petrecea încercă să se ridice şi să fugă, dar o durere ascuţită îi străbătu piciorul drept şi se
prăbuşi din nou în zăpadă.
Între timp, mulţi oameni se adunară împrejurul lor şi auzi şoferul vorbind ceva despre poliţie.
Trebuiau să aştepte poliţia.
O, Doamne! Nu se poate ca toate acestea să i se întâmple tocmai ei! Parcă trăia un coşmar din care
(continuare pe verso) 11
nu reuşea să se trezească. Se uită spre maşina care în timp ce toată familia era la biserică. O, cât de
o lovise. Era o ambulanţă, probabil aflată în misiune. scump plătea ea neascultarea!
Începu să tremure aproape involuntar şi spaima îi Şi voi, dragi copii care citiţi aceste rânduri,
cuprinse inima. Ce se întâmplase cu piciorul ei? Va ce veţi face? Doriţi din toată inima să rămâneţi
mai putea umbla vreodată? în ascultare de părinţii voştri şi de Domnul? Ţineţi
Şoferul o ridică cu grijă în braţe şi o minte! Toate regulile trasate în familie au ca scop
aşeză pe patul cu care era prevăzută maşina. În final bunăstarea şi fericirea voastră fizică şi spirituală!
toată agitaţia aceea, Lidia o văzu venind în fugă Întâmplarea pe care aţi citit-o este adevărată! Nu
spre maşină pe mama. Pe chipul ei se putea citi ieşiţi de sub ocrotirea binecuvântată a ascultării,
îngrijorare şi durere. Aceasta fu prea mult pentru pentru că roadele neascultării sunt amare!
ea! Îşi ascunse faţa în mâini şi începu să plângă cu Nu vă răzvrătiţi niciodată împotriva
amar. Simţi mâna caldă a mamei care îi mângâie autorităţii părinţilor voştri! Vă puneţi în pericol atât
cu blândeţe părul în timp ce o trase la pieptul ei. trupul cât şi sufletul vostru! Vă amintiţi de tânărul
Remuşcarea pe care o avea în inimă pentru că Absalom şi de durerea pe care a produs-o tatălui
nu-şi ascultase părinţii o rodea cu dinţi nemiloşi. său David în momentul când s-a răzvrătit împotriva
Acum era însă prea târziu. Urmă drumul la spital, lui? „David a suit dealul măslinilor. Suia plângând
Statutul radiografiile şi în final rezultatul: piciorul drept era şi cu capul acoperit, şi mergea cu picioarele goale;
rupt şi trebuia pus în ghips. Aceasta nu se putea şi toţi cei ce erau cu el şi-au acoperit şi ei capul, şi
moral şi
face decât a doua zi. suiau plângând” (2 Samuel 15:30).
spiritual al Seara aceea o petrecu acasă în familie. Oare pentru câţi dintre voi, părinţii „suie” astăzi,
copilului Revederea cu tatăl şi fraţii ei fu plină de emoţie, „dealul măslinilor” din pricina neascultării voastre?
dar şi de ruşine. Regulile stabilite de părinţi erau Pentru câţi dintre voi se varsă acum „căni întregi” de
spre binele lor şi le asigurau protecţia necesară. lacrimi, atât familia, cât şi adunarea? Fiţi înţelepţi!
Ce bine conştientiza ea lucrul acesta acum, dar O vorbă din popor spune: „Înţeleptul
consecinţele neascultării trebuiau suportate. învaţă din greşelile altora, dar cel mai puţin înţelept
La timpul de părtăşie în familie, tatăl nici dintr-ale lui”. Învăţaţi din greşelile altora şi
mulţumi Domnului pentru că Lidia era în viaţă. Totul rămâneţi sub aripile ocrotitoare ale ascultării! Ea
se putea sfârşi cu mult mai tragic. Ceasornicul preţuieşte foarte mult, atât în faţa Domnului, cât şi
vieţii ei se putea opri aici. Dar ce era mai dureros în faţa părinţilor: „…Ascultarea face mai mult decât
era că se sfârşea în neascultare. jertfele, şi păzirea cuvântului Său face mai mult
Durerea ascuţită continua să vină în rafale decât grăsimea berbecilor” (1 Samuel 15:22b).
peste piciorul ţintuit între două scândurele. Primi Degeaba eşti un elev strălucit, cu rezultate
câteva calmante care o liniştiră, apoi alunecă într- foarte bune la şcoală, degeaba vii la studiul cu copiii
un somn binevenit. şi eşti foarte bun la teorie, dacă nu-ţi este dragă
Se trezi la miezul nopţii. Camera era ascultarea, căci toate acestea nu-ţi slujesc la nimic!
învăluită în întuneric şi nu se auzea decât tic-tac-ul Dragi copii! Trebuie să ştiţi că ascultarea
regulat al ceasului. Durerea revenise şi nu mai putu aduce binecuvântare! De binecuvântarea
să doarmă. Se gândi la cât de nechibzuită fusese. Domnului şi a părinţilor aveţi nevoie în această
Câtă durere produsese familiei şi Domnului prin viaţă! Rămâneţi deci în ascultare, ca mai târziu
purtarea ei. Se gândi la Maria care fugise repede să-i gustaţi roadele nespus de bune!
acasă, scăpând teafără din accident. Nu-i oferise
Gligor Ligia
nici un ajutor. Mama o avertizase de multe ori în

legătură cu prietenia ei cu această fată. Ea nu era
creştină şi sfida adeseori autoritatea părinţilor. Şi
acum o trăsese şi pe ea în neascultare în loc să
fie un bun model, au adevărat ucenic al lui Isus.
Lacrimile alunecau tăcute pe obraji şi inima tânjea
după dragostea Domnului ei pe care Îl simţea
atât de departe. O rugăciune fierbinte izvorî de
pe buzele ei, o rugăciune în care îşi ceru iertare
Domnului şi Îi mulţumi pentru harul de-a mai fi în
viaţă. Promise Domnului să rămână în ascultare
pentru tot restul vieţii. Această rugăciune îi eliberă
sufletul împovărat şi se simţi mult mai uşurată şi
liniştită, chiar dacă durerea pulsa încă în picior.
Au urmat trei luni de repaus la pat.
Lecţiile de la şcoală le recupera prin bunăvoinţa
învăţătoarei. În acest timp rămase singură acasă
12
Doar
priveşte!
Statutul
Cei dornici de plăceri, nu gândesc prea mult la consecinţe şi privesc la tot ce se deschide înaintea
ochilor lor, fără nici o reţinere, apoi gustă amarul şi dacă nu se trezesc vor gusta şi moartea în final. moral şi
Cei ce vor să trăiască cu evlavie în Cristos şi nu pentru plăcerile de-o clipă ale păcatului vor spiritual al
spune asemeni psalmistului David: “Mă voi purta cu întelepciune pe o cale neprihănită... Voi umbla
cu inima fără de prihană, în mijlocul casei mele. Nu voi pune nimic rău înaintea ochilor mei”.
copilului
(Psalmul 101:2-3)
Unii se feresc să pună ceva rău înaintea ochilor lor, dar Satan e foarte şiret şi le oferă pe tavă
o mulţime de lucruri spunând: “Ia, nu te costă nimic”. Dacă a reuşit să-i prindă în plasa lui, vor plăti mult
tribut nevegherii lor.
Copiii şi tinerii se ruşineză adesea de colegii lor, atunci când sunt abordaţi cu întrebări de genul:
“Ai văzut filmul X? ���������������������������������������������������
Să ştii că e minunat, păcat să nu-l vezi! Ai CD-ul Y? ������������������������������������
Nu se poate să nu-ţi placă! Dacă
vrei ţi-l împrumut”.Ca să nu pară ridicoli, mulţi se compromit şi acceptă lucrurile oferite de ei.
Plecând de la şcoală alături de colegi, mulţi dintre copiii credincioşi nu au puterea să trecă
mai departe, atunci când ceilalţi se opresc in faţa reclamelor şi vitrinelor pline cu reviste murdare, sau
trecând pe lângă localuri cu jocuri de noroc, intră şi ei, doar să privească puţin.
Mă aflam în Austria şi o soră de acolo mi-a povestit ce s-a întâmplat cu băiatul ei care avea
12 ani. Un vecin şi coleg de clasa a băiatului, o tot ruga să-l lase la el să se joace şi să-şi facă temele
împreună. Sora spunea că s-a străduit să dea o educatie buna şi să-l crească in teama de Cuvântul
Domnului şi nu voia ca el să se împrietenească cu copii necredinciosi. Aşa că de fiecare dată a refuzat
să-l lase si i-a ofert ea ajutorul pentru scoală. Dar într-o zi, colegul băiatului a fost mai insistent şi ea a
cedat rugăminiţilor lui, dându-i voie să meargă la el, atrăgându-i doar atenţia să fie cuminte.
Când s-a întors băiatul acasă, mama a observat că era total schimbat. Atunci s-a apropiat cu
����������������������������������������������������������������������������������������������
blândeţe de el, a cerut să îi vadă temele şi l-a întrebat cum s-a simţit in compania colegului său. Spre
surprinderea ei, băiatul speriat a început să plângă şi să spună:
�� ��������������������������������
— Mami, o să mă ierte Domnul Isus?
— Dar ce-ai făcut dragă? zise ea ştergându-i lacrimile şi încercând să-l liniştească.
— Să ştii, mami, că după ce ne-am făcut temele, colegul meu a pus un CD cu oameni care
făceau lucruri urâte. Eu mi-am pus mâinile la ochi şi nu am vrut să privesc , dar el a început să râdă de
mine şi mi-a zis:
— Priveşte doar puţin, ce crezi că o să se întămple cu tine? �����������������������������������
Nu fi atât de naiv, că vor râde
de tine toţi colegii. Tu eşti aşa de “prost,, că nici măcar nu şti ce fac ei acolo.
Băiatul a preferat ca colegul lui să-l înjosească şi să-l ia în derâdere , dar nu a cedat insistenţelor lui.
Mama, s-a bucurat că el a refuzat să privească la lucrurile murdare şi păcătoase pe care le privea colegul
său şi l-a învăţat că privind la lucruri murdare, ele îi vor întina mai întâi mintea si apoi va apărea pofta: “Pofta
când a zămislit, dă naştere păcatului şi păcatul odată făptuit, aduce moartea”. (Iacov 1:15).
Împreună cu băiatul, mama a mulţumit Domnului că l-a ajutat să biruiască ispita şi a cerut
iertare Domnului pentru nevegherea ei din ziua aceea.
Câţi copii care vin la biserică sau studiu biblic, rezistă tentaţiei şi curiozităţii de a privi la lucrurile
��������������������������������������������������������������������������������������������������������������
rele pe care le privesc colegii lor?
Părinţilor, nu fiţi mulţumiţi ştiindu-vă copii plecaţi să se joace sau să-şi facă temele, fără să-i
urmăriţi la întoarcere, ce au făcut în timpul cât au lipsit de acasă.
Oare câţi părinţi, nu plătesc cu multe lacrimi, nevegherea din dreptul copiilor lor?
Z. M.
13
sânge nevinovat, şi să omori fără pricină pe David?»
Saul a ascultat glasul lui Ionatan, şi a jurat, zicând:
«Viu este Domnul, că David nu va muri!» Ionatan a
chemat pe David, şi i-a spus toate cuvintele acestea;
apoi l-a adus la Saul; şi David a fost înaintea lui ca mai
înainte” (1 Samuel 19:1-7). Mă gândesc la tristeţea şi
durerea lui Ionatan când a aflat că tatăl său voia să-şi
ucidă ginerele, care era prietenul lui cel mai bun. Cred
că s-a frământat mult, făcând un plan să‑şi scape
prietenul şi totodată să aplaneze conflictul din familie.
Cum să facă? Pe tatăl său trebuia să-l respecte, pe
prietenul lui nu putea să-l abandoneze. Aşa că, mai
întâi i-a ţinut la distanţă pe unul de celălalt, apoi a
Text: 1 Samuel 18-23 încercat să discute separat cu fiecare, în special cu
Context: În anii când tatăl său Saul se Saul cel pornit la rău, datorită duhului care-l stăpânea.
Predică îndepărtase de Domnul prin neascultare şi David Cel puţin pentru o vreme a obţinut refacerea relaţiilor
pentru fusese uns ca împărat de bătrânul judecător şi dintre ei. Ce mare bucurie!
profet Samuel, Ionatan a avut o perioadă grea. El Din nefericire, şi în unele familii de credincioşi
copii şi a rămas în armată alături de Abner, comandantul se pot ivi conflicte între cei mai bătrâni şi cei mai tineri;
adolescenţi oştirii lui Saul, dar s-a împrietenit cu David, poate între cei nepocăiţi care-i prigonesc pe cei mai
ajutându-l şi implicându-se pozitiv în problemele evlavioşi. Vei acţiona ca Ionatan? Adu-ţi aminte de
apărute în familie, căci David devenise cumnatul fericirea şi făgăduinţa că cei împăciuitori „vor fi chemaţi
lui. În viaţa lui Ionatan au fost şi alte evenimente, fii ai lui Dumnezeu” (Matei 5:9). Întotdeauna feriţi-vă
dar mă voi rezuma, ca de obicei, la trei idei: să nu măriţi răul, greşeala, feriţi‑vă de cleveteli, de
1. „David sfârşise de vorbit cu Saul. Şi de vorbe rele, şi dimpotrivă vorbiţi de bine, ca Ionatan,
atunci sufletul lui Ionatan s-a alipit de sufletul lui pe cealaltă parte pentru a-i apropia. Imaginaţi-vă ce
David, şi Ionatan l-a iubit ca pe sufletul din el. (…) rău ar fi fost ca Ionatan să se asocieze cu una dintre
Ionatan a făcut legământ cu David, pentru că-l iubea părţi. Ce s-ar fi întâmplat? Probabil ar fi murit Saul
ca pe sufletul lui. A scos mantaua pe care o purta, – şi se încălca poruncii a V-a, ori ar fi murit David,
ca s-o dea lui David; şi i-a dat hainele sale, chiar şi se încălca legământul de prietenie. La fel, dacă
sabia, arcul şi încingătoarea lui” (1 Samuel 18:1‑4). nu se pot aplana stările tensionate în familie sau în
Evenimentul de debut în prietenia lui Ionatan cu cercurile prietenilor, vom avea parte de pagube. De
David a avut loc imediat după uciderea lui Goliat de aceea, să facem totul să ajutăm la menţinerea păcii
tânărul evreu necunoscut şi înfrângerea filistenilor. în familia părinţilor noştri.
Inima lui Ionatan s-a deschis cu o iubire desăvârşită 3. „David, văzând că Saul a pornit să-i ia
„l-a iubit ca pe sufletul din el”. Legământul iniţiat de viaţa, a stat în pustia Zif, în pădure. Atunci Ionatan,
el, care era prinţ moştenitor, putea conţine avantaje fiul lui Saul, s-a sculat şi s-a dus la David în pădure.
pentru sine, dar el a fost marcat de altruismul iubirii. El i-a întărit încrederea în Dumnezeu, şi i-a zis: «Nu
Aşadar, de la Ionatan putem învăţa să ne te teme de nimic, căci mâna tatălui meu Saul nu te
alegem prieteni dintre cei care-L slujesc pe Dumnezeu, va atinge. Tu vei domni peste Israel, şi eu voi fi al
care cântă şi se roagă ca David. Totodată trebuie să doilea după tine; tatăl meu Saul ştie şi el bine lucrul
ştim că o prietenie cere investiţie, dăruire, pentru a acesta». Au făcut iarăşi amândoi legământ înaintea
fi cu adevărat un prieten. Astăzi nu va fi nevoie de Domnului, şi David a rămas în pădure, iar Ionatan
oferirea unor obiecte militare, dar pot fi dăruite altele, s-a dus acasă” (1 Samuel 23:15-18). Pentru că ura
utile pentru şcoală sau pentru satisfacerea nevoilor tatălui său Saul, aflat sub influenţă demonică, era
vieţii. Cred că şi David, de partea lui, le-a îngrijit cu de nestăvilit, Ionatan a fost nevoit să-şi consoleze
toată demnitatea – aşa fac adevăraţii prieteni. prietenul. A întărit legământul de viitor conform cu
2. „Saul a vorbit fiului său Ionatan, şi tuturor ungerea divină ce a primit-o. Totodată s-a angajat
slujitorilor lui, să omoare pe David. Dar Ionatan, fiul lui să-l sprijinească toată viaţa, reafirmând legământul
Saul, care iubea mult pe David, i-a dat de ştire, şi i-a zis: iniţial printr-o reluare (prelungire). Gândindu-ne
«Tatăl meu Saul caută să te omoare. Păzeşte-te dar că Ionatan era fiul regelui, putea cere cel puţin o
mâine dimineaţă, stai într-un loc tăinuit, şi ascunde-te. coregenţă, dar el a acceptat uşor să fie al doilea.
Eu voi ieşi şi voi sta lângă tatăl meu în câmpul în care Însă cel mai important este că „i-a întărit încrederea
vei fi; voi vorbi tatălui mei despre tine, voi vedea ce va în Dumnezeu”, ceea ce recunoaşte David, când a
zice, şi-ţi voi spune». Ionatan a vorbit bine de David scris psalmi: că a fost ajutat în vremuri grele.
tatălui său Saul: «Să nu facă împăratul», a zis el, «un Ultima aplicaţie, aşadar, provoacă, la sprijinirea
păcat faţă de robul său David, căci el n-a făcut nici un morală şi spirituală a prietenilor în cazul în care ei au
păcat faţă de tine. Dimpotrivă, a lucrat pentru binele probleme în familie: neînţelegeri, apostazii, crize diferite şi
tău; şi-a pus în joc viaţa, a ucis pe Filistean, şi Domnul totodată ajutor în procesul formării spirituale şi înţelegerii
a dat o mare izbăvire pentru tot Israelul. Tu ai văzut, şi chemării lui Dumnezeu pentru viaţa fiecăruia.
te-ai bucurat. Pentru ce să păcătuieşti împotriva unui
Predicatorul
14
„Slava tinerilor este tăria, dar
podoaba bătrânilor sunt perii
albi” (Proverbe 20:29).

Înţelepciune
Cei tineri, datorită capacităţii fizice maxime apărut eşecul. „…Adoram a fost ucis cu pietre de pentru
ce o ating în viaţă, se pot bucura de tăria lor. tot Israelul (şi de alţi tineri tari - dezbinaţi) şi a murit.
Tinereţea este vârsta puterii şi a frumuseţii naturale Şi împăratul Roboam s-a grăbit să se suie într-un înţelepţi
umane. Totuşi, înţelepciunea, de regulă, apare car, ca să fugă la Ierusalim” (1 Împăraţi 12:18).
mai târziu, pe măsura acumulării experienţelor pe Cele de mai sus sunt valabile, dar există
lângă învăţătură şi apoi ating apogeul. şi situaţii ca cele din Sodoma (Geneza 19:4-11)
Făcând comparaţia celor doi termeni, din când „tineri şi bătrâni” din oraş au înconjurat casa
proverbele ce urmează, se poate vedea uşor lipsa lui Lot cu un gând imoral şi brutal. Când au fost
înţelepciunii. „Femeia frumoasă şi fără minte este ca respinşi au vrut să „spargă uşa”. Probabil tinerii cu
un inel de aur pus în râtul unui porc” (Proverbe 11:22). forţa, iar bătrânii cu ideile lor au acţionat aducând
„Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară ruşine şi pedeapsă fără întârziere. Omenirea din
puterea în care se încredeau” (Proverbe 21:22). zilele noastre se îndreaptă spre acelaşi mod de
,,Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput viaţă şi răsplata nu va întârzia.
îşi oţeleşte vlaga” (Proverbe 24:5). „Înţelepciunea Deci podoaba bătrânului sau „frumuseţea”
face pe cel înţelept mai tare decât zece viteji, care (Biblia Bucureşti 2001) – perii albi (cărunţi) nu
sunt într-o cetate” (Eclesiastul 7:19). „Atunci am zis: este o calitate generală, căci este scris: „Perii albi
«Mai bună este înţelepciunea decât tăria!» Totuşi sunt o cunună de cinste, ea se găseşte pe calea
înţelepciunea săracului este dispreţuită, şi nimeni neprihănirii” (Proverbe 16:31). Aceşti bătrâni care
nu-l ascultă” (Eclesiastul 9:16). au învăţat să lepede răul şi să aleagă binele sunt
Cum vor putea folosi tinerii puterea lor, demni de onoare şi vrednici să înveţe pe cei tineri
care este o glorie pentru a fi într-adevăr tinereţea o cum să se comporte în viaţă.
vreme a gloriei? Şansa tinerilor sunt bătrânii, poate Rezultă că tinerii care ştiu să-şi folosească
părinţii lor sau bătrânii adunării sau a societăţii. De tăria fizică, intelectuală şi spirituală trebuie preţuiţi,
exemplu, mintea lor receptivă – poate învăţa de la de aceea scria Pavel ucenicului lui: „Nimeni să
diferiţi înaintaşi bătrâni, în atâtea ramuri ale ştiinţei. nu-ţi dispreţuiască tinereţea; ci fii o pildă pentru
Cu atât mai important, ei pot învăţa de la bătrânii credincioşi: în vorbire, în purtare, în dragoste,
Scripturilor – ştiinţa sfinţilor. De asemenea, pot în credinţă, în curăţie” (1 Timotei 4:12). Astfel
munci, realizând clădiri impunătoare sau maşinării Timotei a fost promovat ca slujitor în Biserică.
moderne, executând proiectele unor specialişti cu Cred că acelaşi Timotei, rămânând statornic în
experienţă conform unor planuri elaborate, aprobate slujba sfântă, la bătrâneţe a putut ca învăţătorul
în colaborare cu alţi bătrâni din domeniul politic, său să înveţe pe alţii, fiind prezentat după măsura
socio-economic sau de cercetare ştiinţifică. Însă nu priceperii lui. La bătrâneţe se dobândeşte a doua
întotdeauna tinerii înţeleg să-şi folosească puterea onoare, dacă reuşeşti să educi bine pe alţii.
după sfaturile şi planurile celor cu peri albi. Aşadar, voi cei tineri puteţi să fiţi de laudă
Aşa s-a întâmplat cu regele tânăr Roboam, prin tăria alergărilor şi muncii voastre sub îndrumarea
care auzise de la tatăl său Solomon toate versetele celor bătrâni. Mai târziu, puteţi fi cinstiţi a doua oară
ce le-am citat până acum. Probabil de aceea s-a prin atitudinea voastră experimentată şi educativă.
consultat mai întâi cu bătrânii cu experienţă din „Tot aşa şi voi, tinerilor, fiţi supuşi
timpul perioadei de glorie a tatălui său (1 Împăraţi celor bătrâni. Şi toţi în legăturile voastre, să fiţi
12:6-7). Însă apoi a primit sfaturi de la cei ce împodobiţi cu smerenie. Căci, «Dumnezeu stă
trebuia să primească ajutorul puterii (tăriei) de care împotriva celor mândri, dar celor smeriţi le dă
dispuneau (1 Împăraţi 12:8-11). Ce folos, căci har»” (1 Petru 5:5).
puterea a fost folosită fără înţelepciune şi astfel a Iosif Anca
15
1. Unitatea organizatorică-instituţională. noastre cu Dumnezeu şi cu Christos mai mult în mod
Oricât ar fi de neobişnuit, eu cred cu tărie că individual, adică numai în ce ne priveşte pe noi personal.
Dumnezeu n-a vrut ca Biserica să fie „catolică”, un fel de Există însă o realitate, în care Dumnezeu se gândeşte la
împărăţie terestră a tuturor creştinilor. În spiritul acestei opinii, noi mai mult în colectiv, ne vede ca pe o unitate compusă
citez conţinutul tuturor cărţilor Noului Testament. Ele ne şi complexă: trupul lui Christos. Din păcate suntem de
vorbesc despre o convieţuire terestră perpetuă între „bine” multe ori prea individualişti şi prea oportunişti, vrem să se
şi „rău”, între „grâu” şi „neghină”, între fiii lui Dumnezeu şi fiii învârtă totul în jurul nostru şi întrebăm îngrijoraţi: „Care este
Diavolului, între fiii luminii şi fiii întunericului. Ultimul capitol al avantajul nostru?” Însă Dumnezeu ne vede colectiv, El ne
Apocalipsei decretează profetic: „Cine este nedrept, să fie vede ca plinătatea slăvită a lui Christos, prin care El va
nedrept şi mai departe; cine este întinat, să se întineze şi mai împlini odată totul. Este absolut esenţial să putem vedea
Istoria departe; cine este fără prihană să trăiască şi mai departe fără fiecare această perspectivă a lui „noi”, a ansamblului în
Bisericii prihană. Şi cine este sfânt, să se sfinţească şi mai departe!” care trăiesc organic toţi copiii lui Dumnezeu. Privită din
(Apocalipsa 22:11). acest punct de vedere, Biserica lui Christos există astăzi
Într-o altă rostire escatologică, trecută cu în toate bisericile „locale”, oricare le-ar fi denominaţia.
vederea de mulţi, profetul Daniel proclamă: „…este Pentru a înţelege mai bine, este instructiv
hotărât că războiul va ţine până la sfârşit şi împreună cu să comparăm istoria formării primei creaţii cu cea de
el şi pustiirile” (Daniel 9:26). a doua, cea veche cu cea nouă, spre a arăta legătura
Dumnezeu nu a intenţionat să lase pe seama celei din urmă cu „trupul lui Christos”.
oamenilor „aşezarea împărăţiei” („Nu este treaba voastră Prima creaţie a început prin crearea cerurilor
să ştiţi când…” – Faptele Apostolilor 1:7; „Împărăţia şi a pământului. Ele împreună (cerurile şi pământul) au
Mea nu este din lumea aceasta” – Ioan 18:36). Părerea constituit parţial marea şi întinsa bază (scena) pe care s-au
mea este că dacă Biserica de astăzi ar reuşi să-i adune, desfăşurat evenimentele ulterioare. Prin crearea lui Adam
prin „ecumenism”, pe toţi creştinii într-o „organizaţie”, ea şi a Evei, Dumnezeu a încheiat prima creaţie. Textul Bibliei
s-ar îmbăta imediat de putere şi s-ar amesteca iarăşi în ne spune că, după ce a terminat de lucrat, „Dumnezeu S-a
treburile politice ale societăţii. Doamne, fereşte! odihnit de toată lucrarea Sa” (Geneza 2:3).
Biserica a fost confundată adesea cu Israelul Cea de-a doua creaţie nu începe cu ceruri noi şi
(vezi numirea de „noul Israel”) şi a încercat să îmbrace cu un pământ nou. Acestea nu mai constituie baza pentru
zadarnic destinul şi prerogativele acestui popor terestru. următoarele evenimente ale creaţiei. Mai bine zis, creaţia
Dumnezeu are însă planuri diferite cu Israelul şi cu nouă începe în ordinea inversă. Ea începe cu Omul Isus
Biserica. Deşi amândouă au roluri principale în economia Christos (1 Timotei 2:5). Acesta este al doilea Om, Omul
„cunoştinţei mântuitoare despre Dumnezeu”, Israelul şi din cer şi ultimul Adam (1 Corinteni 15:45, 47). El este
Biserica au caracteristici şi misiuni diferite (de aceea nici piatra din capul unghiului aleasă pentru creaţia cea nouă
nu au putut acţiona „concomitent” în economia divină). (Isaia 28:16; 1 Petru 2:7). În El se continuă noua creaţie.
Israelul are un destin terestru, cu o ţară aflată între graniţe Pentru început se spune: „…dacă este cineva în Christos,
bine precizate, cu o capitală identificată sub numele de este o făptură nouă” (2 Corinteni 5:17). Orice om care
Ierusalim, cu un sistem propriu de guvernare, cu un sistem Îi aparţine lui Christos, devine o creaţie („zidire” - ctisis)
de taxare corespunzător, cu duşmani şi aliaţi politici. nouă. Aceasta îşi găseşte deci prima ei formă în „trupul
Prin contrast, Biserica este compusă din spiritual al lui Christos”, în Biserică, într-un Om nou (Efeseni
oameni „din toate neamurile”, cu cetăţenie „în ceruri”, 2:15). Apoi, ea se extinde în toată natura înconjurătoare,
în aşteptarea unui Ierusalim ceresc şi cu o nădejde care aşteaptă cu o dorinţă înfocată descoperirea fiilor
nestrămutată în strămutarea extraterestră, pentru a intra lui Dumnezeu (Romani 8:19-22). Această creaţie se va
în odaia de nuntă a Mirelui, Isus Christos. Caracterul încheia prin realizarea unui cer nou şi a unui pământ
acesta de „intersecţie” între temporal şi etern, între nou. După aceea, Dumnezeu se va odihni iarăşi, de data
lumea de acum şi lumea viitoare, între loialitatea faţă de aceasta „împreună cu oamenii”.
„cezarul” terestru şi credincioşia faţă de Capul suprem Creaţia veche culminează prin crearea lui
aşezat la dreapta Măririi pe tronul ceresc, face din Adam, cea nouă începe cu Christos, ultimul Adam.
Biserică o entitate cu o existenţă unică în istoria lumii. La formarea creaţiei noi, „trupul lui Christos” va fi
”Străini şi călători” pe pământ, membrii ei sunt destinaţi, Organismul ceresc-pământesc, care, respins de creaţia
nu să conducă treburile societăţii, ci să fie „prigoniţi şi veche, o va zgudui din temelii şi na deveni „unealta”
urâţi” de oamenii din lume, asemenea „Învăţătorului” lor oricărei înnoiri, conform cu Apocalipsa 2:15: „Iată că Eu
(Ioan 15:18-27). Nimic nu este mai străin de învăţătura fac toate lucrurile noi!”.
Noului Testament decât ideea unui Stat „creştin” sau a Unitatea organică este o realitate spirituală
unei societăţi mondiale „creştine”. O „unitate” concepută nevăzută, restrânsă la „Biserica adevărată”, care va fi
pe aceste coordonate a fost o aberaţie istorică şi o Mireasa Mielului. În „planul creştinismului social” vizibil
epocă a compromisurilor şi decadenţei spirituale. însă, ezităm să spunem că biserica are o unitate organică,
2. Unitatea organică deoarece între diferitele biserici denominaţionale nu există
Un organism este compus dintr-un ansamblu de prea multe forme de colaborare sau întrajutorare reciprocă.
„organe” ce contribuie fiecare în parte la sănătatea şi bunul Extras din
16 mers al întregului. Noi suntem obişnuiţi să vedem relaţiile „Identitate creştină în istorie”
Daniel Brânzei
Răspunsuri
Matei 21-28 Fiul lui (Geneza A-Z) Carte din Biblie care are
­ 1007 versete
1. măgăruş, Betfaghe, 21:9‑10 Avraam, Beniamin, Cainan,
2. orbi, nebuni, şerpi, pui de Dişon, Er, Gherşom, Ham, Isaac, Faptele Apostolilor: Ofra, Saul,
năpârci, morminte văruite Laban, Manase, Noe, Onam, Apolo, Atena, Iemima, Eliada,
3. 24:5-29 Palu, Reul, Sered, Şimrom, Neftali, Baladan, apostol, Solomon,
4. 1:1; 2:2; 3:3; 4:4 Tubal, Ţiflon, Uţ, Zerah. asirian, Etiopia, Roboam, cleşte,
5. 21:2, 12; 23:24, 33; 24:28; Mical, Eliab, corb, arme.
26:34, 74-75; Tălmăciri de la A la Z
6. 26:44; 26:34, 75; 26:61; Răspunsuri la întrebările
27:40; 27:63 Adaos, Ben-Oni, cetăţuie, din nr. 20
7. 26:64; 27:11, 46, 50 Dumnezeu a ascultat, El Betel,
8. 27:55-56, 61; 28:1-10 Fiul dreptei, Gad, Horma,
9. 28:2-7, 9-10, 17-20 Iosif, Jalea egiptenilor, Levi,
1. Judecători 10:3-4 „Când a
2. Zaharia 3:3-5
10. 1-2; 2-4; 3-1; 4-5; 5-2 Moise, Neftali, Oholiba, Pace, 3. Proverbe 30:24-28; 30:29-31
fost de 12
Răsplătire, Simion, Şesul rupturii, 4. Ezechiel 2:8-10; Apocalipsa ani... L-au
Tălmăciri Tulburare, Ţafnat-Paeneah, 9:10 găsit în
uitare, veghere, Zorobabel, 5. Iona
Chibrot- Hataava; I – Cabod,
6. 1 Corinteni 15:26 Templu...
Hamona, Hidechel, Ben Oni, Domnul – neprihănirea
ardere, Obadia, Estera, En ascultându-i
noastră
Hacore, Acor, străin, Avraam, şi
Mahanaim, vedeţi, Paşhur.
lei, şapte, Gherşom, Quirinius, punându-le
Cuşi-Ahimaat, Rebeca- Laban, întrebări”
semănatul, Jupiter, Ioram, Ner.
(Luca
Întrebări 2.42,46)

1. Care au fost isprăvile lui Samson şi care a fost scopul lor?
2. Ce elemente spirituale şi materiale comune au fost în viaţa patriarhilor Avraam, Isaac şi Iacov?
3. Câţi gemeni sunt prezentaţi în Scripturi?
4. Ce evenimente s-au derulat la fântâni?
5. Calculaţi pe baza vârstelor fiecărui patriarh de la Adam la Avraam, cine a fost ultimul străbunic al
fiecăruia dintre nepoţi.
6. Care au fost primele cinci descoperiri sau invenţii din Geneza?
7. Care au fost cele mai speciale întâlniri ale oamenilor cu Dumnezeu (teofanii, revelaţii)?
8. De câte ori şi de ce s-a făcut recensământul în Israel?
9. Cum sunt structurate cărţile în canonul Vechiului Testament?
10. Care sunt localităţile în care a înfiinţat adunări apostolul Pavel?

Vă aşteptăm răspunsurile până la data de 31.05.2007
pe adresa redacţiei
Cei care vor fi premiaţi, în urma totalizării a 100 de puncte, la concursurile din revistă, sunt:
Anistoroaiei Estera; Atudoroae Denisa; Boariu Diana; Felea Costel; Simina Aura; Simina Cosmina;
Tomuş Eugenia; Tomuş Samuel
Articolele în concurs se află la paginile 6, 7, 17 şi 19.

17
Un cărturar credincios avea în vizită mai mulţi prieteni. Între ei
era şi unul declarat „ateu”.
— Uite ce tablou frumos! – zise acest necredincios, privind pe perete
un tablou pe care era pictat un admirabil asfinţit de soare. Cine ţi-a făcut acest cadou, dragă prietene?
— Nimeni! – răspunse stăpânul casei.
— Cum aşa, nimeni?
— Păi aşa bine; eu m-am trezit cu el pe perete, aşa cum îl vezi… El s-a făcut… el s-a pictat…
el s-a pus pe perete…
— Vorbeşti prostii!
­ — Ba deloc, dragă prietene! Căci dacă tu îmi spui mereu că nu este Dumnezeu şi că soarele,
pământul şi lumea întreagă s-au făcut ele singure, apoi, desigur, trebuie să mă crezi şi pe mine când îţi
spun că pe tabloul acesta nu l-a făcut nimeni, ci s-a făcut el singur…
Pilde Necredinciosul tăcu şi rămase ruşinat.

Când europenii au ocupat întâia dată America de Nord,
acolo trăia un popor numeros, indienii. Azi însă, acest
popor este aproape stins.
Europenii au avut la început şi unele necazuri cu acest
neam de oameni. Indienii urau pe străinii care veneau
să le cucerească ţara. În unele locuri au avut loc lupte
intense între „roşi” şi „albi”. Din aceste frământări, istoria
păstrează o întâmplare cu mult înţeles sufletesc.
Într-un sat, unde trăiau amestecaţi, un european a legat o mare prietenie cu un indian. Trăiau
ca fraţii de cruce.
Într-o zi, dis-de-dimineaţă, când lumea încă dormea, europeanul s-a trezit cu prietenul său
intrând năvalnic pe uşă. Fără să zică nimic, indianul se repede la pruncul din leagăn şi, luându-l în
braţe, dă fuga cu el afară. Părinţii pruncului rămân o clipă uluiţi. Nu-şi dădeau seama ce putea însemna
lucrul acela. Se reped afară după indian, dar el o luase la fugă cu pruncul în braţe. Părinţii au început să
fugă după el. Indianul fugea mai tare. La anumite intervale însă, se oprea aşteptând parcă să-l ajungă
părinţii. Când se apropiau de el o luau din nou la fugă şi iar se oprea, şi iar fugea…
— „Vai nouă, vai de copilaşul nostru! – se tânguiau părinţii. Oare ce blestem este pe capul
nostru? Ce pedeapsă de la Dumnezeu vine peste noi?”
Dar, la un moment dat, indianul s-a oprit de tot şi părinţii l-au ajuns din urmă.
— Ce ne-ai făcut prietene? De ce ne-ai răpit copilul? Ce înseamnă acest lucru? – întrebară
părinţii, abia răsuflând de fuga cea lungă.
— Uitaţi-vă, dragii mei, înapoi! – le spuse indianul.
Părinţii se uitară înapoi şi rămaseră îngroziţi. Satul ardea cu flăcări grozave.
— Şi acum – continuă indianul – să vă spun taina acestei răpiri. Indienii noştri au făcut astă-
noapte un sfat secret să omoare şi să dea foc la toţi europenii. Eu am voit să vă scap şi am ales calea
aceasta. M-am oprit când am văzut satul arzând. Acum sunteţi scăpaţi. Mergeţi în pace!
În chipul acestei întâmplări, sunt şi încercările ce vin de la Tatăl Ceresc. De multe ori, noi nu înţelegem
acest lucru; cârtim şi murmurăm împotriva încercărilor ce vin, dar pe urmă observăm binecuvântarea lor.
Încercările sunt întocmai ca reţeta medicului: ilizibile (indescifrabile). Nu poţi citi reţeta, dar e bun tratamentul
scris în ea. Nu poţi citi în „taina” încercărilor, dar e bun tratamentul cel sufletesc din ele.
De multe ori, ne pândeşte şi pe noi păcatul şi primejdia morţii şi atunci vine încercarea Domnului să ne
scoată din focul ispitei. O boală ce ne doboară la pat sau ce ne apleacă la patul copilului nostru, o pagubă materială,
toate acestea sunt mâna nevăzută a Domnului, care ne apără de focul ispitelor şi de căderea sufletească.
Pentru cei credincioşi, încercările sunt o binecuvântată solie cerească ce ne scapă din focul
ispitelor şi ne aruncă în braţele Domnului.
18
A

A – B Mângâietorul 1

2
1. „Pomul” lui Zacheu
2. Fratele lui Avraam 3
3. Una din roadele Duhului Sfânt 4
4. Simeon (tălmăcirea)
5
5. Cetatea Marelui Împărat
6
6. Creştină din Roma
7. Mare profet în Vechiul Testament 7
8. Prorociţă în vârstă de 84 de ani 8
Lore şi Deny

A B

1
A – B Loc de popas şi tristă amintire 2
pentru evrei
3
1. Cetate scăpată de David din mâna filistenilor
4
2. Prietenul lui Ionadab, fiul lui Şimea
3. Cel mai ilustru împărat al lui Israel 5
4. Soldat evreu care a omorât un uriaş filistean 6
5. Natan l-a numit Iedidia pe...
7
6. Fiu al lui Rimon
7. Fiul preotului Ţadoc 8
8. Fântâna „lărgime” al lui Isaac
9
9. Proroc pe vremea lui David
10. Hetit de la care a cumpărat Avraam 10

peştera Macpela 11
11. Fiul lui Maaca şi al lui David
B
A

Pe verticala A – B şi orizontala A¹ - B¹ 1
vei afla calitatea esenţială a fiecărui creştin
2
1. Îndeletnicire a lui Elisei
3
2. Vistiernic credincios
3. Soţie a lui David
A’ B’
4. Căpetenie a Ierusalimului 4
5. Chifa zis şi...
5
6. L-a înlocuit pe Abel
6

B
Duşmănie Prietenie
Duşmănia este ura care aşteaptă Egalitatea este sufletul prieteniei.
prilej de răzbunare. Să nu aprinzi duşmanului un Ea dublează bucuriile şi înjumătăţeşte necazurile.
foc atât de mare încât să te frigă şi pe tine
Situaţiile fericite îţi aduc prieteni,
E bine să înveţi ce-i bun şi de la duşmani. nenorocirile ţi-i verifică.
Prietenii mi-arată ce pot face,
duşmanii mă învaţă ce trebuie să fac. Prietenul adevărat este acela care te sfătuieşte
spre bine, nu care îţi laudă nebuniile.
Duşmăniile ascunse şi tăinuite sunt mai de temut
decât cele care-s declarate făţiş. Nu-ţi face repede prieteni,
dar după ce ţi i-ai făcut,
Mutul nu are duşmani, căci vorbirea este cauza nu-i îndepărta repede de tine.
principală a duşmăniilor.
Există un stadiu de prietenie unde nu mai este
Neprihănitul nu-şi doreşte duşmanii nevoie să vorbeşti spre a te înţelege, nici să te
îngenuncheaţi în nenorocire. Ei trebuie trataţi cu sfătuieşti spre a acţiona în comun.
pâine şi apă şi apoi pot să-ţi devină amici.

Cel ce urăşte se preface cu buzele lui, şi înăuntrul Mai bine o mustrare pe faţă
lui pregăteşte înşelăciunea. Când îţi vorbeşte cu decât o prietenie ascunsă.
glas dulce, nu-l crede, căci şapte urîciuni sunt în Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui,
inima lui. Chiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, dar sărutările unui vrăjmaş sunt mincinoase.
totuşi răutatea lui se va descoperi în adunare. Proverbe 27:5-6
Proverbe 26:24-26