You are on page 1of 20

Înţelepciunea lui Iisus Sirah

Capitolul 4a

1. Fiule, să nu-l lipseşti pe omul sărac de
mijloacele de trai şi să nu-l faci să tânjească
ochii celui nevoiaş. pag. 3
Bolile ereditare şi contagioase ale desenelor animate
2. Să nu-l mâhneşti pe cel flămând şi să nu-l
– Învăţătorul
superi pe om în strâmtorarea lui.
pag. 4
3. Inima supărată să nu o mai tulburi [şi tu]
şi să nu-l faci să tânjească pe cel nevoiaş după David Brainerd
darul [tău]. pag. 6
4. Să nu-l alungi pe cel care te roagă la nevoie Armătura Duhului Sfânt – Denisa Atudoroae
şi să nu-ţi întorci faţa de la cel sărac. Cine sunt eu şi cine este prietenul meu?

5. De la cel nevoiaş să nu-ţi întorci privirea şi pag. 7
să nu-i dai prilej omului să te blesteme. Viaţa • Schimbări de nume – Denisa Atudoroae
Cine sunt eu şi cine sunt surorile mele?
6. Căci, dacă acesta te blestemă în amărăciunea
sufletului său, rugăciunea îi va fi ascultată de pag. 8
Cel care l-a creat. Căutaţi în Cartea Domnului (Ioan 11-21) şi citiţi! Ni-
ciuna dintre acestea nu v-a lipsi! – Naomi Meseşan
7. Fă-te iubit în adunare şi înaintea celui mai
mare smereşte-ţi capul. pag. 9
Daniela (partea a IV-a) – Draga Ujeniuc
8. Apleacă-ţi urechea către cel sărac şi întoarce-i
cu blândeţe cuvintele de întâmpinare. pag. 13
9. Scoate-l pe cel prigonit din mâinile Moise - copilăria şi tinereţea – Predicatorul
prigonitorului şi nu fi lipsit de curaj când vei pag. 14
împărţi dreptatea. Nu iubiţi minciuna! – Iosif Anca
10. Fii ca un tată pentru orfani şi ca un soţ pag. 15
pentru mama lor; vei fi astfel ca un fiu al Psalmul 145 – E.M.
Celui Preaînalt şi El te va iubi mai mult decât
mama ta. pag. 16
Un băiat sfios • Un băiat şmecher • Un băiat (ne)
ascultător • O fată certăreaţă • O fată premiantă • O
Septuaginta, vol. 4/II fată „curată”
pag. 18
Răspunsuri, întrebări
pag. 19
Blestemul / Binecuvântarea
Fondurile necesare editării si distribuirii
revistei „Betel pentru copii si adolescenţi”, se con- pag. 20
stituie din donaţii din ţară şi străinătate. Cei care
Greierele – Rebeca Dagău
doresc să sprijine această lucrare pot depune
bani în contul Asociaţiei Creştine de caritate
Gosen, deschis la BCR Arad, având codul IBAN:
RO 62RNCB 0015 0303 1877 0001.

Vă mulţumim în Numele Domnului Isus!

Colectivul redacţiei ISSN: 1583-2589
„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
Editorial

„Cuvântul lui Hristos să locuiască din belşug în voi în toată înţelepciunea”
(Coloseni 3:16)

Bolile ereditare şi
contagioase ale
desenelor animate
Desenele animate sunt activităţi foarte atractive
pentru copii şi împreună cu alte categorii de filme, au ajuns
să-i domine chiar şi pe adulţi. De ce oare? Vă recomand
vouă copiilor şi părinţilor voştri să
vă opriţi puţin asupra subiectului şi
să-i acordaţi atenţia cuvenită, pentru
că timpul petrecut în faţa ecranului
consumă din ce în ce mai mult din
viaţa voastră. Să fie oare doar o
problemă de timp, sau este mult mai
mult? Gândiţi-vă la efectele acestor
imagini asupra creierului uman. Dacă
este afectat şi îmbolnăvit acest organ
capitală a fiinţei voastre care va trebui
să vă conducă toată viaţa, s-a dus
fericirea pentru totdeauna.
Societatea creştină a intrat în
ultimii ani într-o altă lume, care are
origini antice. „Această lume nouă
nu ar fi fost posibilă fără apariţia mai
întâi: a telefonului care a făcut ceva
normal din a vorbi fără a ne vedea,
După o predică în care am explicat cât de
a fotografiei care ne-a determinat să acceptăm că şi
dăunătoare sunt imaginile video şi în special cele de
imaginile în care nu ne recunoaştem ne reprezintă, cât şi a
animaţie, un copil s-a dus acasă şi a spus tatălui său: „Am
televizorului ce ne-a familiarizat cu o lume în care realitatea
înţeles că desenele animate sunt rele, de aceea vreau să
şi ficţiunea se întrepătrund până la punctul în care nu mai
termin cu ele, dar mai lasă-mă astăzi să văd unul!” O astfel
putem face distincţie între ele” (Serge Tisseron, Lumea
de cerere arată clar dependenţa şi efectele de întunecare a
virtuală: avataruri şi fantome). Un studiu în ţările din vest a
judecăţii mintale a unui copil. Ce credeţi, în ziua următoare
scos la iveală faptul că mulţi copii şi adolescenţi, petrec mai
nu urma să aibă aceeaşi dorinţă nestăvilită după imagini
mult timp cu una din cele cinci tipuri de ecrane (televizorul,
video? În primul rând sunt de vină părinţii care n-au
computerul, tableta, telefonul mobil şi consola de jocuri)
luat în serios sfatul Bibliei, care afirmă categoric:
decât la şcoală. Fenomenul în ţara noastră urmează acelaşi
„Să nu aduci nici un lucru urâcios în casa ta, ca să
curs; procesul de contagiune nu-i scuteşte nici pe copiii de
nu fi nimicit cu desăvârşire, tu şi lucrul acela; să-ţi fie
la grădiniţă, nici pe tinerii aflaţi în pragul căsătoriei. Efectele
groază de el, să-ţi fie scârbă de el, căci este un lucru
cele mai grave determinate de vizionări interminabile,
blestemat” (Deuteronom 7:26).
datorate dependenţei care se instalează pe nesimţite,
Desenele animate distrug gustul pentru frumos
sunt la nivelul creierului. Treptat apar tulburările de
şi natural. Lumea creată de Dumnezeu are frumuseţi
comportament, reducerea capacităţii de analiză, atenţie
extraordinare: de la curcubeu la aurora boreală, de la
– concentrare asupra unei discuţii, lecturi şi cu atât
fluturi la vulturi şi de la flori la palmieri. Dar „handicapaţii”
mai mult asupra unei dezbateri abstracte. Tendinţele
din desenele animate, aşa-i numesc eu, pentru că nu cred
de izolare, prin care se destramă relaţiile din interiorul
că există nici măcar unul frumos, sunt nişte caricaturi
familiei, colectivului clasei şi comunităţii frăţeşti sunt
nereuşite şi ireale. Sunt o dublă minciună, întâi prin
strict legate de relaţiile virtuale şi de dependenţa de
imaginea deformată, apoi prin acţiunile lor, care sunt în
cel puţin unul dintre aceste ecrane. La afectarea
majoritatea cazurilor de natură ocultă. Viaţa prezentată în
majoră a creierului, prin care se împiedică dezvoltarea
desenele animate nu este naturală, specifică fiinţelor de
armonioasă a fiinţei umane şi procesul naşterii din
pe Terra, nici asemănătoare activităţilor fiinţelor cereşti,
nou, ca etapă fundamentală în dobândirea mântuirii,
prezentată în Biblie. Astfel creierul vostru va fi nevoit să
se adaugă alte boli fizice, ale ochilor, stomacului sau
(continuarea în pagina 12)
coloanei vertebrale.

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" 3
(Isaia 12:4)
Istoria credinţei
„Suntem înconjuraţi cu un nor aşa de mare de martori”
Evrei 12:1

David Brainerd
- partea I -

Î
ntr-o introducere la o scurtă Domnului să îi arate starea lui de păcat şi felul de viaţă dorit de Domnul.
biografie a lui David Brainerd, Dumnzeu i-a ascultat rugăciunea şi i-a arătat starea sa de păcat
lucrată de Dr. Oswald Smith, încât a ajuns să nu o mai poată suporta.
Dr. Gordon a scris: „După ce a ,,Într-o noapte - scrie el - pe când mă plimbam de unul singur,
murit David Brainerd, William Carey departe de casă, mi s-a deschis în faţa ochilor o asemenea
a citit viaţa sa şi a plecat în India; privelişte a păcatului, încât m-am temut că pământul se va
Robert McCheyne a citit jurnalul său despica sub picioarele mele şi acolo-mi va fi mormântul, iar
şi a mers ca misionar printre evrei; sufletul meu va ajunge în iad înainte ca eu să pot ajunge acasă.
Henry Martin a citit jurnalul său zilnic Şi, deşi am fost silit să mă duc la culcare, ca nu cumva neliniştea
şi a plecat ca misionar în India”. mea să fie văzută de ceilalţi, n-am îndrăznit să adorm pentru
Cine a fost acest David Brainerd? că m-am gândit că ar fi mare minune dacă dimineaţă nu
Ce fel de viaţă a trăit, astfel încât a mă voi trezi în iad”. În starea aceasta a continuat până
putut influenţa pe alţii chiar şi după în seara de 12 iulie 1739. Şi-a dat seama că toate
moartea sa? eforturile sale de a scăpa de păcat sunt zadarnice,
David Brainerd s-a născut la 20 pentru că nu se poate mântui singur. În acea
aprilie 1718 în localitatea Haddam, seară se plimba din nou prin acel loc singuratic,
statul Connecticut, U.S.A. Tatăl său, unde i se arătase starea sa de păcat, dar acum,
Hezechia Brainerd, a murit când revelaţia a fost cu privire la calea mântuirii. O
el avea nouă ani, iar mama sa l-a stare de uimire, de admiraţie a inundat inima
lăsat orfan la paisprezece ani. El a lui şi se întreba cum de nu a văzut aceasta mai
fost al treilea fiu al părinţilor, dintre înainte. Acum a înţeles cu adevărat că mântuirea
cei cinci fii şi patru fiice. Rămânând e în totul prin Hristos, primind neprihănirea Lui. Şi
orfan, a trebuit să înfrunte greutăţile se mira de ce lumea întreagă nu vede aceasta?
vieţii încă din copilărie. A învăţat să Atunci Duhul Domnului i-a dat lumina Evangheliei
citească, dar n-a putut să continue şi i-a schimbat viaţa. Şuvoaie de bucurii i-au inundat
şcoala. Abia în anul 1738, când a fiinţa şi o stare de fericire nemaiîntâlnită îi stăpânea
ajuns la vârsta de 20 de ani, s-a întreaga făptură, atât de zdruncinată altădată.
apucat serios de studiu. În septembrie a intrat la colegiul Yale, dar se
Lui David îi plăcea să trăiască temea că acolo, în mijlocul multor ispite, nu va putea
într‑un mod evlavios. Mergea trăi o viaţă curată de credinţă. Dar toată iarna aceea
la biserică, frecventa grupuri de sufletul său s-a bucurat de o bună părtăşie cu Tatăl
rugăciune şi practica zilnic rugăciunea Ceresc şi mereu dorea să petreacă cât mai mult timp cu
din „cămăruţă”. Dar nu se bucura Domnul. De multe ori la amiază mergea afară în câmp
de mântuirea sufletului său, pentru şi acolo, în rugăciune, găsea o dulceaţă de nedescris a
că Dumnezeu nu lucrase încă la comuniunii cu Dumnezeu. Anul următor, în luna august
inima lui. Totul era doar o religie a ajunsese atât de slăbit şi de bolnav din pricina solicitării
eforturilor personale şi îşi zicea că el prea mari cerute de studii, încât a fost sfătuit de tutorele său
nu e atât de rău cum zice Biblia. Însă, să meargă acasă şi să se odihnească cât mai mult. Acolo şi-a găsit
în iarna anului 1738, într-o duminică desfătarea în rugăciune, căci acum avea timp liber să petreacă ore
dimineaţa, inima lui a fost copleşită întregi pe genunchi. Această stare de bucurie împreună cu odihna şi
de un simţământ puternic al vinovăţiei hrana au influenţat fizicul său încât pe data de 6 noiembrie, refăcut, s-a
sale şi al mâniei lui Dumnezeu. Toată întors la studii. În jurnalul său de marţi, 9 decembrie, el vorbeşte despre
religiozitatea lui s-a spulberat, iar această desfătare în rugăciune: „O, într-adevăr, o clipă cu Dumnezeu
presupunerile sale că e destul de bun întrece infinit toate plăcerile şi desfătările acestei lumi”.
s-au dărâmat. L-a cuprins tulburarea Spre sfârşitul lunii februarie, întreaga universitate a fost cuprinsă
şi groaza de mânia lui Dumnezeu. În de o mare trezire spirituală. Ce bucurie a fost pentru David să vadă
februarie a pus deoparte o zi specială cum Duhul lui Dumnezeu schimbă vieţi! În aprilie 1742 a început să
de post şi rugăciune, când i-a cerut studieze teologia ca să devină vestitor al Evangheliei. În fiinţa lui avea o

4 „Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!"
(Isaia 12:4)
Istoria credinţei
„Suntem înconjuraţi cu un nor aşa de mare de martori”
Evrei 12:1

dorinţă arzătoare de a merge şi a predica Evanghelia i-a dat ajutor şi a arătat ascultătorilor
indienilor americani. În acea vreme, indienii erau urâţi săi natura şi necesitatea adevăratei
de colonişti. Deşi mulţi au încercat să-l convingă că pocăinţe, iar seara a mulţumit
nu are rost să îşi irosească timpul pentru acei indieni Domnului.
sălbatici, el a rămas neclintit în hotărârea lui de a De fapt, el a avut o inimă foarte
asculta de această chemare sfântă. Era conştient că îl simţitoare la nevoile spirituale ale altora.
aşteaptă greutăţi, mai ales că nici indienii nu îi iubeau David a acceptat să meargă ca misionar
pe colonişti şi nu erau gata să accepte religia albilor. între indieni nu pentru că nu ar fi fost
Dar David credea cu tărie că Dumnezeu poate să îi chemat să accepte să fie păstor al vreunei biserici, ci
schimbe pe aceşti indieni. pentru că acolo a simţit el că e chemat de Dumnezeu
În 1 aprilie 1743 a plecat să ducă Vestea Bună să lucreze. Chiar şi după un an printre indieni, a primit
celor care nu îl cunoşteau pe Domnul. Câmpul lui de chemări de la câteva biserici. Deşi cunoştea greutăţile
lucru, la început a fost în statul New York, apoi s-a vieţii de misionar, el nu a acceptat să meargă ca păstor.
extins în statul New Jersey şi în Pennsylvania. Începutul Mă întreb ce ar fi fost dacă David ar fi ascultat de
lucrării a fost foarte greu. El nu cunoştea limba lor şi chemarea oamenilor şi nu de a lui Dumnezeu?
vorbea numai prin traducere. Ca traducător avea pe Greutăţile misiunii l-au făcut să fie un om neobişnuit.
un tânăr care cunoştea şi limba indiană şi engleza şi Pentru orice lucru, pentru orice problemă, David apela la
el era singurul cu care se putea înţelege. Ziua de 20 Tatăl său ceresc. Astfel a devenit un om al rugăciunii.
aprilie, când a împlinit 25 de ani, a petrecut-o în post Mergea în pădure şi acolo mijlocea timp îndelungat pentru
şi rugăciune, mulţumind Domnului pentru harul ce sufletele celor pe care îi iubea atât de mult şi pe care
i-a fost acordat şi cerând Domnului ca toate dorea să îi vadă mântuiţi. Uneori petrecea toată noaptea
necazurile spirituale, întristările şi greutăţile în rugăciune. Ajunsese foarte slăbit, dar cerea Domnului
să-i sfinţească tot mai mult sufletul. ca puterea Lui să lucreze prin el. Indienii au început să
Trăind printre indieni, David a trebuit îl iubească şi alergau la el să îi asculte predicile. Când
să înfrunte neajunsurile şi singurătatea. termina predica, de multe ori, călare pe cal, pleca în altă
Patul pe care dormea era făcut dintr-o mică localitate să spună oamenilor despre Isus.
grămadă de paie aşezată pe nişte scânduri, Spre sfârşitul lui decembrie 1744, David împreună
la o mică depărtare de pământ - pentru cu traducătorul său au pornit într-o călătorie misionară
că încăperea în care locuia era construită de-a lungul râului Susqehanna. În această călătorie
din bârne, fără podea. Nu avea cui să-i a avut de îndurat multe greutăţi şi a fost de multe ori
împărtăşească durerile sau de la cine să epuizat în drumul prin acele locuri periculoase şi pustii.
ceară un sfat. Lucrarea pe care o făcea era Într-o noapte, după ce a dormit sub cerul liber, în pădure,
foarte aspră şi grea. Mergea pe jos aproape s-a dezlănţuit o furtună îngrozitoare în care era să piară
zilnic, pe drumuri foarte rele, până la indieni amândoi. Neavând nici un adăpost şi neputând să facă
şi înapoi, pentru că locuia departe de ei. Dar foc din cauza ploii, s-a hotărât să îşi continue călătoria
starea aceasta l-a făcut să trăiască tot mai mult în speranţa că va găsi vreun adăpost; dar deoarece caii
cu Dumnezeu şi Lui să-i spună totul. lor mâncaseră otravă (din lipsă de hrană) în locul unde
După câteva luni de muncă, David se aştepta înnoptaseră cu o seară înainte, erau într-o asemenea
să vadă rezultate care să îl mângâie, dar nu stare, că nici nu puteau fi călăriţi, nici nu-i puteau
a fost niciunul. Necazurile, efortul pentru călăuzi, aşa că au fost nevoiţi să îi tragă după ei şi să
facerea unei colibe, lipsa de hrană potrivită meargă pe jos, până când, prin ajutorul lui Dumnezeu,
l-au epuizat. Nici pâine nu avea şi nu era de au găsit o colibă unde au dormit în noaptea aceea.
unde să o cumpere. Oraşul cel mai apropiat După un drum de 160 km, au ajuns la Susqehanna,
de unde putea cumpăra se afla la 25-30 km unde au vizitat multe oraşe şi aşezări de-ale indienilor.
depărtare. Pe la jumătatea lunii august a fost A cunoscut 7-8 triburi diferite cărora le-a spus despre
foarte bolnav. Nu mai putea nici să se mişte, Mântuitorul. A petrecut cu ei două săptămâni în care a
nici să studieze, dar vorbea despre dorinţa lui trecut prin multe încercări, adesea dormind pe pământ,
arzătoare după sfinţenie şi o perfectă conformare sub cerul liber. La întoarcere, pe când călărea prin acele
cu voia lui Dumnezeu. Duminică, 21 august a locuri, s-a îmbolnăvit foarte tare, încât se gândea că va
predicat indienilor, dar gândurile pieri în acea pustietate. Dar, în cele din urmă a ajuns la
i-au fost foarte împrăştiate. La coliba unui negustor şi, deşi nu a avut nici medicamente,
amiază a căzut pe genunchi nici hrană potrivită pentru starea sa fizică, Dumnezeu a
în faţa Domnului, epuizat şi găsit cu cale să-l întărească în aşa fel încât şi-a putut
zdrobit. „Vorbind unor suflete continua călătoria.
nemângâiate în felul în care Va urma…
le‑am vorbit, m-am simţit Prelucrare de Diana Boariu,
vinovat de parcă le-aş fi ucis”. după cartea David Brainerd - un om al rugaciunii,
După-masă însă, Dumnezeu de Oswald J. Smith.

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" 5
(Isaia 12:4)
Căutaţi în cartea Domnului
ArmĉturaşiDuhului
„Căutaţi în cartea Domnului Sfânt
citiţi! Nici una din toate acestea nu va lipsi”
Isaia 34:16a
„LuaĦi toatĉ armĉtura lui Dumnezeu (prin labirint üi în viaĦa de toate zilele), ca sĉ vĉ
puteĦi împotrivi în ziua cea rea üi sĉ rĉmâneĦi în picioare, dupĉ ce veĦi fi biruit totul!’’
Armătura Duhului Sfânt
(Efeseni 6:13)

„Luaţi toată armătura lui Dumnezeu (prin labirint şi în viaţa de toate zilele), ca să vă puteţi
împotrivi în ziua cea rea şi să rămâneţi în picioare, după ce veţi fi biruit totul!’’ (Efeseni 6:13)

Adevĉrul Neprihĉnirea Cuvântul

Râvna

Mântuirea

CredinĦa

Denisa Atudoroae

Cine sunt eu şi cine este avut-o şi bogăţia pe care o lăsasem. De altfel, eu am
prietenul meu? renunţat la ele fără părere de rău. Tot atunci am primit o
altă slujbă, la care m-a ajutat mult fratele meu.
M-am născut timid şi fricos, dar crescând am fost Cine sunt eu şi cine au fost
bogat şi puternic. După un timp mi-am părăsit locurile
natale şi am plecat pentru multă vreme pe meleaguri
binefăcătorii mei?
unde doar păsările, animalele şi munţii erau alături de M-am născut şi am crescut într-o casă prin care
mine. După ce m-am întâlnit cu o persoană cu care am au trecut mulţi oameni, aşezată dintr-o cetate renumită.
rămas prieteni toată viaţa m-am întors în ţara mea de Unii din cei ce au trecut prin casa mea, mi-au făcut mult
naştere. Aici însă nimeni nu mi-a mai dat slava ce am rău, dar într-o zi au venit doi oameni care m-au învăţat
6 „Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!"
(Isaia 12:4)
Căutaţi în cartea Domnului
„Căutaţi în cartea Domnului şi citiţi! Nici una din toate acestea nu va lipsi”
Isaia 34:16a

Viaţa
„Soarta omului pe pământ este ca a unui ________ şi zilele lui sunt ca ale unui ________________”.
„Zilele mele zboară mai iuţi decât ____________________”.
„Viaţa mea este doar o ________”.
„Zilele noastre pe pământ nu sunt decât o ________”.
„Zilele mele aleargă mai iuţi decât un ____________ .”
„Zilele mele trec ca şi ___________ cele iuţi, ca __________ care se repede asupra prăzii”.
„Omul născut din femeie are viaţa _______ . Se naşte şi e tăiat ca ________”.
fuge şi piere ca _________”.
„Iată că zilele mele sunt cât un _______________ şi viaţa mea este ca ____________ înaintea Ta”.
„Da, orice om este doar _____________ , oricât de bine s-ar ţine”.
„Da, omul umblă ca o _______” .
„Vedem cum ni se duc anii ca un _______” .
„Trece _____ şi noi _______” .
„Zilele mele pier ca ________” .
„Zilele mele sunt ca o ____________________ şi mă usuc ca ________” .
„Omul- zilele lui sunt ca ________ şi înfloreşte ca ______________” .
„Omul este ca o _________, zilele lui sunt ca ______________” .
„Căci ce este viaţa voastră? Nu sunteţi decât un _____ care se arată __________ şi apoi ______”.
„Căci orice făptură este ca _________ şi toată slava ei ca _______________”.
„Învaţă-ne să ne numărăm bine ______, ca să căpătăm o ________________ !”

Schimbări de nume
ceea nu mi-a spus nimeni până atunci. Eu am
luat aminte la povaţa lor şi de bucurie i-am Numele din Cel care i-a
Numele primit
răsplătit imediat, ferindu-i de alţi oameni ce certificat schimbat numele
au venit în casa mea, imediat după ei şi care
voiau să-i omoare. Nu după multă vreme a Avram
fost rândul lor să mă ocrotescă de cei ce erau Sara
gata să mă omoare, pe mine şi pe toţi cei din
casa mea. Niciodată nu am regretat alegerea Iacov
făcută căci a fost spre binele meu şi a întregii
mele familii. Iacov

Cine sunt eu şi cine sunt Ţafnat-Paeneah
surorile mele? Hosea

Noi suntem mai multe surori la părinţi, dar Naomi
fiecare dintre noi locuieşte singură. Totuşi Iedidia
toate, atât cele mari cât şi cele mici păstrăm
legătura una cu alta. Se mai întâmplă uneori Eliachim
să fim neliniştite şi să ne vină să plecăm de
acasă, dar cu toate acestea niciodată, nici eu, Zedechia
nici surorile mele nu am plecat mai departe Aşpenaz
de marginile grădinii care ne-a fost rânduită
fiecăreia dintre noi. Vă mai pot spune că Hanania
toate lucrăm pentru acelaşi stăpân, care ne
porunceşte fiecăreia în parte ce avem de Meşac
făcut. Uneori ne pune să facem lucruri ce plac Azaria
vecinilor noştri. Alteori le devenim duşmani
prin ceea ce trebuie să executăm, măcarcă Boanerghes
stăpânul nostru lucrează întotdeauna cu acte
în regulă. Dacă vreţi să vă spun mai mult, Domnul Isus
dintre toate surorile mele, numele meu este
cel mai des menţionat în Biblie. Denisa Atudoroae

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" 7
(Isaia 12:4)
Căutaţi în cartea Domnului
„Căutaţi în cartea Domnului şi citiţi! Nici una din toate acestea nu va lipsi”
Isaia 34:16a

Căutaţi în Cartea Domnului (Ioan 11-21) şi citiţi!
Niciuna dintre acestea nu va lipsi!

1. Pentru început, completează versetul şi ascultă porunca!: „Aceasta este __________
Mea: să vă ___________ unii pe ______, cum v-am _______ Eu”.

2. Uneşte ce se potriveşte pentru a fi versetul complet:
„Dacă Mă iubiţi... ...acela Mă iubeşte”.
„Voi sunteţi prietenii Mei ...va păzi Cuvântul Meu”.
„Cine are poruncile Mele şi le păzeşte... ...veţi păzi poruncile Mele”.
„Dcă mă iubeşte cineva... ...daca faceţi ce vă poruncesc Eu”.

3. Găseşte afirmaţiile făcute de Domnul Isus în timpul judecăţii şi ia aminte la modul în care s-a comportat:
_____________________________________________________________________

4. Pune în ordine următoarele evenimente: __ Când a auzit Isus că Lazăr este bolnav a mai zăbovit
câteva zile: __ Isus a spus cu glas tare: „Lazăre, vino afară!”; __ Maria merge înaintea lui Isus; __
Domnul Isus înalţă o rugăciune şi mulţumeşte; __ Isus a plâns; __ Lazăr, prietenul Domnului este bolnav şi
surorile lui îl cheamă pe Isus să-l vindece; __ Isus merge la mormânt şi ordonă să se dea piatra la o parte;
__ Marta îl întâmpină pe Isus.

5. Caută în Ioan 11-21 şi completează spaţiile libere cu afirmaţiile Domnului Isus făcute despre El Însuşi:
„Eu sunt _________ şi _________. Cine _______ în ______, chiar dacă ar fi _______ va ______”;
„Eu sunt ________ ________ şi Tatăl Meu este _________”; „Eu sunt ________, voi sunteţi ____________”;
„Eu sunt ___________. Eu pentru aceasta m-am _______ şi am _______ în _______, ca să ____________
despre _________”.

6. Aranjează versetul în ordinea corectă şi gândeşte-te că Domnul Isus a mijlocit pentru protecţia noastră
încă de când era pe pământ: lume, în, suntem, Tată, pe, mai, pentruca, dar, fie, păzeşte, nu, Tău, ei,
cum, una, Eu, şi, în, suntem, cari, vin, în, sunt, dat, noi, Sfinte, să, şi, aceia, Tine, sunt, la, Mi, ei, i-ai, pe,
Numele, Eu, lume.

7. Completează sfaturile date de Domnul Isus: „În ______ veţi avea _________ dar __________, Eu
am __________ lumea”; „Să nu vi se ___________ inima şi nici să nu vi se _______________”;
„________ în Mine şi Eu voi _______ în voi”; „Aveţi credinţă în __________ şi aveţi __________ în Mine!”

8. Prezintă pe scurt discuţia lui Petru cu Domnul Isus după înviere: _________________________

9. Cui au fost adresate cuvintele?
„Dacă am vorbit rău, arată ce am spus rău; dar dacă am vorbit bine, de ce mă baţi?” ________
„Haidem să ne întoarcem în Iudea”. __________
„Domnule, am vrea să vedem pe Isus”._________
„Împărăţia Mea nu este din lumea aceasta”. __________”

10. În final, să mulţumim pentru bunătatea Tatălui nostru care ne-a trimis pe Mângâietorul: „Când va
veni __________, Duhul ________, are să vă _________ în tot _______; căci El nu va _______
de la El, ci va vorbi tot ce va fi _______ şi vă va descoperi _________ _______”.
Naomi Meseşan

8 „Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!"
(Isaia 12:4)
Copilăria
„Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze şi când va îmbătrâni,
nu se va abate de la ea.”
Proverbe 22:6

Daniela
partea a IV-a

Rămâi cu bine, mamă!

– Domnul să te binecuvânteze, Daniela şi să-ţi
răsplătească! E drept că nu am mai primit de mult flori, deci îţi
voi da voie să rupi câte o floare pe zi din grădină, la alegere.
Faţa copilei s-a înseninat.
– M-ai iertat, bunico? Ce bună eşti! Să ştii, bunico, că
eu nu am luat niciodată bătaie de la mama, sau de la tata, nici
măcar când era bolnav, nu m-au bătut niciodată, pentru ce să
trebuiască dumneata să mă baţi?
– Nu, Daniela! Cred că ne vom înţelege de vorbă bună.
Mie nu îmi place să bat copiii sau să-i trag de urechi, cel mai
bine este să ne înţelegem cu vorba bună, fară pedepsă.
– Dar când facem război, bunico?
– De ce să facem război, draga mea? Bunica o privea cu
ochii ei mari, de un verde precum frunzele de ghiocei
Daniela a arătat cu mâna spre scheletul acela de lemn, de
după sobă.
– Aceasta înseamnă că vom începe să ţesem, Daniela.

D
Vom avea îndeajuns timp şi pentru el în serile când nu vom fi
aniela avea deja în mâinile ei un bucheţel atât de obosite, ca astăzi. Acum du-te şi te joacă, fetiţa mea,
de flori, cules cu drag pentru bunica. Cu se pare că mâine va fi ploaie. Mă dor umerii şi genunchii
mâinile pline, n-ar mai putea explora nimic foarte tare. Reumantismul meu mă anunţă cu precizie când se
în jur, căci înţelesese că avea nevoie şi de mâini, schimbă vremea. Bucură-te azi de soarele cald al primăverii.
tot atât cât o ţineau picioarele, pentru a cunoaşte – Mulţumesc mult, bunico! Eşti atât de bună, de
locurile din vecinătatea casei. Ciocăni uşor la uşa înţelegătoare cu mine, măcar că eu am rupt cu lăcomie florile
de la bucătărie, unde ştia că a rămas bunicuţa, apoi din grădina lucrată de dumneata.
a intrat înaintând spre ea, cu mâna întinsă, ieşind Daniela s-a aplecat un moment scurt sub masă, a cules un
puternic în evidenţă frumosul bucheţel de flori. ghiocel căzut şi l-a dăruit păpuşii sale.
Bunica exclamă: – Ţine Bebeluş, este pentru tine! Aşteaptă-mă aici în
– O, fetiţa mea! îmi pare rău că nu ţi-am spus căsuţa noastră până mă întorc, altfel îţi vei murdări hainele şi
dorinţa mea, că nu se poate ca în fiecare zi să rupem bunicuţa încă n-are timp de noi să ne coase altele, apoi te poţi
flori din grădină. Procedând aşa, îmi vei distruge îmbolnăvi şi încă n-avem medicamente, până vine mama să ne
toate florile, şi‑am să rămân numai cu rădăcina lor. aducă. Păpuşa rămase la locul ei, iar Daniela ieşi tiptil pe uşă,
Ochii Danielei se umeziră de lacrimi. Inima să nu deranjeze.
ei sensibilă de copil ar fi dorit să-i aducă bucurie Libertate! Ce mare bucurie simţea inima ei de copil, ce-a
bunicii şi nicidecum să o supere. Oare cum de nu stat în casă timp îndelungat. Se simţea ca un miel, ce‑şi găsea
s-a gândit şi ea ca bunica? libertatea în preajma bunicilor.
– Îmi pare rău, bunico, credeam că ai să te – În spatele casei ce-o fi oare? se gândi micuţa Daniela.
bucuri! Făcu câţiva paşi, pe urmă exclamă:
– Uite, Daniela, bucheţelul acesta îl vom pune – Ce privelişte minunată! Un deal acoperit cu iarbă moale
pe masă, într-o cană cu apă, deoarece au codiţa şi pâlcuri de muşchi, apoi de pe coama dealului începea pădurea.
scurtă şi nu le putem pune în vaza roşie pentru flori. Brazi semeţi, ţinându-se parcă de crengi, unul pe celălalt, să
Bunica a pus apă într-o cană şi apoi a îngrămădit nu se piardă din vedere, sau poate să nu se răstoarne. Gardul
toate florile, aşezându-le pe masă. Bunica nu a
observat prea mult florile, însă a observat tristeţea (continuare în pagina următoare)
copilei.
„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" 9
(Isaia 12:4)
Copilăria
„Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze şi când va îmbătrâni,
nu se va abate de la ea.”
Proverbe 22:6

din leaţuri de lemn, ce împrejmuia casa şi mieluşei. Uite bunicule, un mieluşel negru, cu coada lată, şi
şi proprietatea bunicilor delimita poalele oaia care îl alăptează este albă! spuse Daniela cu mirare.
pădurii de brazi. Deci până acolo avea voie Doi dulăi lăţoşi şi mari, ca nişte urşi simţiră prezenţa
să urce dealul. Daniela escaladă coama străină şi se repeziră spre ei cu un lătrat zgomotos.
dealului gâfâind şi lăsând în urmă zgomotul Ciobanul îi chemă înapoi, iar ei se supuseră. Daniela îşi
toporului din şopronul bunicului pe care aduse aminte cât de frică îi era ei de câini, dar în prezenţa
încă îl mai auzea, semn că nu se depărtase bunicului se simţea protejată, nu se temea de nimic.
prea mult. Ajunsă în apropierea gardului, a – Bunicule, când eram mai mică de vreo trei ani, se
încercat să pândească printre ramurile de brad, să poată întâmpla să meargă mama la lucru şi să mă lase cu bunica
desluşi mai bine, ce urmează dincolo de ei. Zamfira, căci tatei îi era rău şi surorile mele erau la şcoală.
Ce minunăţie! N-am mai văzut niciodată ceva mai Eu plângeam după mama şi bunica Zamfira se supăra
frumos. Daniela se bucură de fiecare detaliu, de tot ce-i pe mine, ameninţându-mă că o să mă dea la câine, dacă
vedeau ochii. Aici cred că există împărăţia cerbilor şi a voi mai continua să plâng. Atunci eu mă speriam şi mă
căprioarelor, sigur sunt şi iepuraşi. Şi-a vârât căpuşorul prindeam de şorţul ei, rugând-o frumos:
zburlit print gard, dorind să meargă mai departe, dar sigur – „Nu a căţălău, nu a căţălău!” şi încetam cu plânsul
bunicii ar fi îngrijoraţi de dispariţia ei. Daniela s-a plecat de frica câinelui. Bunica Zamfira avea un câine foarte rău,
apoi în genunchi şi a rupt frunze de ferigă, apoi s-a întins ce cred că semăna cu ea! spuse Daniela chicotind. Tot
şi a tras prin gard o crenguţă de brad. Crengile ţepoase de povestind se apropiau de casa Eleonorei.
brad se dovediră a fi rezistente şi mai ales dureroase pentru – Daniela, uite casa Eleonorei. Am ajuns şi cum grajdul
mânuţele ei, precum împunsătura în acele unui arici. este luminat de felinar, se pare că nu a terminat de muls.
− Te-ai cam supărat matale! spuse Daniela şi – Te rog, bunicule, o să mă laşi să văd şi eu viţeii, să
împinse înapoi creanga ce tocmai o împunse în palmă. pun mâna pe ei şi să-i mângâi?
Soarele somnoros a coborât spre asfinţit, parcă cu – O să-i cerem voie Eleonorei. Ea este o femeie
grabă. Umbrele serii îi produseră fiori de teamă. Trebuie bună, ce nu are copii şi cred că te va îndrăgi.
să cobor, gândi Daniela, căci seara e posibil să iasă vreun – Bună seara! zise bunicul, când intră în grajd.
lup la plimbare, îşi spuse, privind cu coada ochiului în jur. – Muuu, muuu! Văcuţele parcă simţeau prezenţa
În ograda spaţioasă, bunicul, ţinând în mână un bidonaş străină. Daniela se ascunse după bunicul. Nu mai văzuse
de doi litri şi jumătate, parcă căuta ceva privind în jur, apoi văcuţe, aşa de aproape. Erau aşa de mari şi dădeau
se auzi chemată pe nume. neliniştite din copite, fluturându-şi cozile lungi.
– Daniela! Danielaaa! Unde eşti, fata bunicului? – Bine ai venit, vecine! Nu te-am mai văzut de-o
– Ajung imediat, răspunse Daniela veselă strigând săptămână, dar scoate nepoata aici, mai aproape de
ca un clopoţel, apoi grăbindu-se la vale, ajunse mai mult felinar, s-o văd şi eu mai bine!
de-a rostogolul, decât ţinându-se pe picioare. Se opri la Bunicul o desprinse de pantalonii lui, căci Daniela se
picioarele bunicului şi râse în hohote. ţinea strâns, de el.
– Îmbrăcată aşa, zise bunicul, aş fi crezut că o – Ooo, eşti aşa de frumoasă, fetiţo! Ai avut curajul
ciupercă uriaşă din pădure a luat-o razna la vale. Bunicul o să vii singură la bunici?
scutură de iarbă, apoi aşeză deoparte lângă gard, ce mai – Nu sunt singură, tanti Eleonora, eu am şi un bebeluş.
rămase din ceea ce se mai puteau numi „frunze de ferigă”, Suntem două străine pe aici, dar ne-am obişnuit deja.
că nu se ştie, dacă prezentându-se cu ele în faţa bunicii, va – Ei, ce curajoasă fetiţă. Atunci ai să te obişnuieşti
primi laude sau dojană. Bunicul a deschis poarta dinspre şi cu vacile şi viţeii mei. Poate îl vei mai scuti pe bunicul
stradă trăgând-o uşurel după el. să vină după lapte, şi vei veni tu singură. Eleonora a luat
– Dar unde mergem, bunicule? fetiţa de mână şi a dus-o la staulul viţeilor.
– În fiecare seară, noi luăm lapte proaspăt muls, de la – Uite, eu voi hrăni un viţel cu biberonul, iar tu pe
o familie, care are trei vaci cu lapte şi trei viţei zburdalnici, aşa celălalt, în felul acesta voi termina şi eu mai repede.
ca tine, spuse bunicul zâmbind. Acolo vom merge. Aici, după Viţelul roşcat cu pete albe pe gât şi pe frunte, a apucat
cum vezi, casele sunt la distanţă unele de altele. La aproape degetele Danielei şi a început să le sugă zgomotos.
un kilometru este comuna Ciocăneşti şi prima casă este a – Au! ţipă fetiţa. Bunicule, ia-mă! Vrea să mă mânânce!
Eleonorei care are grijă să mulgă vacile aproape de ora şapte, – Potoleşte-te Daniela! E flămând, dar nu are de
căci apoi se înserează, iar drumul nu este luminat. gând să te mănânce, el doreşte lapte.
Au coborât de mână, povestind, până în strada mare Eleonora a umplut un bidonaş cu lapte şi i-a arătat
asfaltată, apoi, trecând podul peste apa Bistriţei, o luară Danielei cum să hrănească viţelul.
înainte pe o potecă ce şerpuia de-a lungul malului Bistriţei, în – Flămândule, mai încet. Poate îmi laşi şi mie un strop
sensul invers de curs al apei, iar pe partea stângă a potecii de lapte, că îmi place foarte mult laptele proaspăt! Pentru
se înşiruiau brazi tineri, de înălţimea Danielei, ce lăsau să se că tu miroşi a iarbă şi flori, îţi voi spune Florin.
vadă stâna de oi, împrejmuită cu gard de scândură. Oile se Lacom, viţeluşul a sorbit tot laptele, formându-şi în jurul
întorseseră de la păşune, iar păstorul grijuliu, le scotea cu o botului spume albe de lapte, care s-au prelins pe gât în jos.
găleată, trasă de o frânghie groasă, apă din fântână. – Gata, suntem gata! Florin se apucă de ţopăit încoace
– N-am mai văzut niciodată atâtea oi la un loc şi uite, sunt şi-ncolo, stânjenit de ocolul strâmt pentru energia lui.

1010 „Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!"
(Isaia 12:4)
Copilăria
„Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze şi când va îmbătrâni,
nu se va abate de la ea.”
Proverbe 22:6

– Să mergem, Daniela! o strigă bunicul. mulţumit lui Dumnezeu pentru toate. Apoi,
– Noapte bună, tuturor! strigă fetiţa din uşa grajdului după ce-a aşezat nepoata pe genunchi,
şi-l prinse pe bunic de mâna caldă. Bunicul ţinea strâns în o lăudă pe bunica, că-i cea mai bună
cealaltă mână bidonaşul cu lapte. Afară s-a făcut noapte pe bucătăreasă din lume.
nesimţite. Cărarea era luminată de o lună plină, ce triumfa – Dar de ce turtiţele acestea se servesc
pe cer, ca o regină, înconjurată de alaiul ei de stele. cu smântână, bunico?
– Ce frumos străluceşte luna şi stelele pe cer, bunicule! – Acestea se numesc tocinei, sunt sub
Bunicul i-a arătat Carul mare, Găinuşa, Cloşca cu pui formă de turte mici, dar sunt din cartofi. Am
şi Carul mic. dat cartofii curăţaţi de coajă pe o răzătoare măruntă, i-am
– Eu nu văd niciun car pe cer bunicule, doar stele amestecat cu ou şi puţină sare, precum şi cu o lingură de
multe şi sclipitoare. făină de grâu, apoi i-am prăjit în tigaie. Acum ei sunt mai
– O să mai creşti nepoată şi vei putea deosebi aceste buni dacă sunt cu smântână, îi explică bunica, Danielei,
constelaţii, din mijlocul celorlalte stele. Sunt luminători de care era foarte curioasă şi asculta atentă.
noapte, creaţi de Dumnezeu pentru noi, cei de pe pământ. – Ce bună mâncare, bunico! Mi-aş dori mult să faci
Dumnezeu cunoaşte numărul stelelor de pe cer şi tot El tocinei şi când va veni mama şi surorile mele.
numără paşii noştri pe pământ. Daniela şi-a pregătit păpuşa de culcare şi a primit un pat,
– Bunicule, dumneata şi bunica ştiţi citi? să doarmă în dormitorul bunicilor. Ea împreună cu Bebeluşul,
– Desigur, Daniela, nouă ne place foarte mult să citim, avea patul mai îngust de lângă fereastră. Ea a cerut bunicilor
dar de ce mă întrebi? să nu acopere fereastra, astfel ca atunci când lumina va fi
– Seara, la culcare, mama nu avea timp, dar Lili, sora stinsă, să poată zări luna şi stelele de pe cer. Bunica i-a citit
mea, îmi citea poveşti sau o lecţie din cartea ei de citire o poveste din Sfânta Scriptură, înainte de a adormi.
şi tare îmi plăcea să le ascult. Bunica Zamfira nu ştia citi „Era un tânăr din Israel, dus în robie, împreună cu alţi
şi tare mai înjura când o nemulţumea ceva, dar mă bucur tineri. Împăratul Babilonului l-a ales pe Daniel, împreună
mult dacă îmi veţi citi seara, bunicule. cu alţi trei tineri, prieteni ai lui Daniel, dându-le cele mai
– De educaţia unchilor şi mătuşilor tale, s-a ocupat înalte funcţii de conducere, datorită înţelepciunii cu care i-a
în mare parte bunica, eu aveam mult de lucru. Acum că înzestrat Dumnezeu. Cu toate că era departe de ţara lui,
am ieşit la pensie, îmi place şi mie tare mult când citeşte Daniel şi-a păstrat credinţa în Dumnezeu şi de trei ori pe
bunica şi ascult până adorm. zi îşi pleca genunchii şi se ruga în odaia lui, cu fereastra
– Bunicule, bunicule! Priveşte acolo prin iarbă, lângă deschisă spre Ierusalim. Căpeteniile şi dregătorii împăratului
cioata scorburoasă de răchită, uite, nişte steluţe mici, mici, Dariu, ştiau că Daniel este corect în toate şi nu-i găseau nici
care au căzut din cer pe pământ! o vină. Văzând că împăratul a pus căpetenie peste ei, pe
– Aceştia sunt licurici, Daniela. Ei luminează, deoarece acest tânăr ce nu ţinea legea Mezilor şi Perşilor, cu şiretlic
conţin fosfor, dar ziua sunt neobservaţi. au venit la împărat, să semneze o poruncă pecetluită cu
– Aproape am ajuns bunicuţule, abia aştept să beau lapte. inelul împăratului, cum că, timp de treizeci de zile, nimeni
Daniela exclamă din nou cu uimire: din toată împărăţia, nu va avea voie să se închine altui
– Uite, uite bunicule! Acolo lângă poarta casei sunt doi Dumnezeu, decât împăratului. Împăratul Dariu a scris
licurici mari, ca două boabe de fasole. porunca. Daniel, când a aflat că împăratul a iscălit porunca,
Bunicul râse de naivitatea fetiţei: a intrat în casa lui, unde ferestrele odăii de sus erau deschise
– Daniela, se pare că nu eşti singura care doreşte înspre Ierusalim şi de trei ori pe zi îngenunchea, se ruga şi
lapte. Ce vezi tu acolo lângă poartă, sunt ochii lui Peticel, lăuda pe Dumnezeul lui, cum făcea şi mai înainte. Atunci,
motanul ce aşteaptă şi el lapte. căpeteniile împăratului şi dregătorii au dat năvală în casă şi
Bunicul avea dreptate. Licuricii s-au conturat cu două au găsit pe Daniel rugându-se şi chemând pe Dumnezeul
urechi şi o codiţă. Peticel, din câteva sărituri ajunse lângă lui. Apoi s-au înfăţişat înaintea împăratului, stăruind înaintea
picioarele bunicului, linguşindu-se pe lângă el. lui, ca Daniel să fie aruncat în groapa cu lei, deoarece l-au
– Vei primi lapte cu pâine afară, în castronul tău, prins în timp ce se ruga lui Dumnezeu, în loc să se închine
Peticel, în casă nu ai voie să mănânci! Acum o avem pe înaintea împăratului Dariu.
nepoata noastră şi deja suntem destui în casă! îi spuse Împăratul s-a mâhnit foarte mult când a auzit lucrul
bunicul motanului, ca şi cum acesta ar fi înţeles totul. acesta, s-a gândit cum ar putea să scape pe Daniel şi
Bunica aştepta în bucătărie, ca o regină, într-un până la asfinţitul soarelui s-a trudit să-l scape, dar oamenii
balansoar de lemn. Masa era aşezată şi ea avea o carte aceia au stăruit de împărat şi au zis:
groasă pe genunchi. – Să ştii împărate, că după legea Mezilor şi a
– Ce de bunătăţi, bunico! exclamă Daniela, repezin­ Perşilor, orice oprire sau orice poruncă întărită de împărat
du‑se mai întâi spre bunica şi sărutând-o cu dragoste. nu se poate schimba!
– Mi-a fost dor de dumneata, bunico! Te rog frumos ai Bunica a oftat îndelung, apoi s-a ridicat să noteze unde
să-mi citeşti şi mie? Iubesc tare mult poveştile, dar eu nu a rămas cu cititul. Sărută copila pe frunte şi îngenunche
ştiu să citesc. să se roage, înainte de culcare. Daniela a tresărit din
– Daniela, vom mânca mai întâi. visarea ei şi văzând că bunica a închis Biblia, a stăruit de
Bunicul a binecuvântat, prin rugăciune mâncarea şi a ea să continue cititul, însă bunicuţa nu o mai ascultă. Ea

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" 1111
(Isaia 12:4)
Copilăria
„Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze şi când va îmbătrâni,
nu se va abate de la ea.”
Proverbe 22:6

a înălţat o rugăciune de seară (continuarea din pagina 3)
spre Dumnezeul ei. Pentru
prima oară s-a rugat şi Daniela Bolile ereditare şi contagioase ale
cu lacrimi. Simţea profund
lipsa familiei sale. Se cuibări în
desenelor animate
pătuţul de lângă fereastră şi-l opereze cu două lumi paralele, dintre care una trebuie să fie ireală.
strânse la piept pe Bebeluş. Şi de aici se naşte îndoiala, care va face ca mintea voastră să nu
Şi-a şters lacrimile şi a privit pe poate primi credinţa în adevărurile prezentate în Scripturi. După
fereastră cerul înstelat. Era o noapte senină, vizionări cu monştri care sunt mai „puternici” decât zmeii din basmele
cerul albastru era brodat cu steluţe argintii. populare, o lectură cu isprăvile lui Samson sau cu vitejiile lui David,
Acolo sus, poate mai sus de stele era şi tatăl ei, sunt o nimica toată. Numai că aceste victorii din istoria evreilor sunt
s-a gândit ea, cuprinsă de fiorul dorului de tată. reale şi sunt legate de lupta dintre bine şi rău, pe când cele din filme
„Ce bine că bunica nu a tras draperia sunt fără nicio normă morală.
peste fereastră, astfel tatăl din ceruri, îmi poate Străbunicii antici ai desenelor animate sunt fără îndoială idolii
veghea somnul mie şi la Bebeluş”, îşi spuse ea. hidoşi confecţionaţi de artiştii străvechilor popoare care „s-au fălit
Daniela şi-a şters bine ochii şi a privit atentă că sunt înţelepţi şi au înebunit şi au schimbat slava Dumnezeului
pe fereastră. Se părea că o mulţime de licurici nemuritor într-o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări,
dansau, topindu-se apoi de fereastra caldă. dobitoace cu patru picioare şi târâtoare” (Romani 1:22-23). Scrierile
Uşor, uşor stelele nu se mai vedeau, iar zarea sfinte au numit întotdeauna pe idolii popoarelor o urâciune:: „Chemoş,
sclipea de licurici plutitori. Daniela a bătut din urâciunea Moabului, Moloc, urâciunea fiilor lui Amon” (1 Regi 11:7).
palme, plină de încântare. Nu-i de mirare că oamenii care vizionează aceste imagini lipsite de
– Bunicule, priveşte pe fereastra mea! cred frumuseţe au ajuns din ce în ce mai hidoşi şi ei, ca evreii care „s-au
că licuricii au vreo sărbătoare, că plutesc prin dus la Baal-Peor, s-au pus în slujba idolului scârbos şi au ajuns
văzduh şi n-au voie deloc să se apropie de urâcioşi ca şi acela pe care îl iubeau” (Osea 9:10).
fereastră, că se transformă îndată în stropi de Dragi copii şi adolescenţi, aceste imagini vă vor distruge frumuseţea
apă. vieţii. Se va întâmpla ca şi în visul lui Faraon când „vacile urâte la vedere
Bunicul a tras la o parte plapuma cu care şi slabe la trup au mâncat pe cele şapte vaci frumoase la vedere şi
era acoperit, apoi, căutând o clipă cu picioarele grase la trup” (Geneza 41:4). Priviţi la felul în care se tatuează, la modul
papucii de cameră, s-a pornit agale spre în care se tund şi la hainele ce le poartă aceşti pasionaţi de o lume urâtă
fereastră. şi vă veţi convinge că societatea noastră „naşte” monştri.
– O! Iulia, se pare că iarna nu şi-a scuturat În schimbul acestor activităţi ce vă magnetizează, dar vă
bine cojocul. mutilează sufletul şi chiar trupul, vă recomandăm diverse jocuri
– Doar nu vrei să spui că acum, în mijlocul specifice copiilor, care prin mişcarea fizică şi concentrarea mintală,
lunii martie ninge din nou? îl întrebă bunica ajută la dezvoltarea întregului organism. Ieşiţi în natură, care vă
uimită. aşteaptă cu ofertele ei, de la drumeţii la explorări şi de la tradiţionalul
– Ninge cu fulgi mari Iulia, şi-ţi vor acoperi de-a v-aţi ascunsulea la multe alte jocuri de grup. De asemenea sunt
toţi mugurii florilor din grădină, pe care Daniela foarte formative pentru creier lecturile şi povestirile audio, pentru zilele
nu i-a cules încă. în care nu puteţi ieşi în natură şi pentru cei ce staţi la bloc. Studiaţi
– Ar fi trebuit să-i culeagă pe toţi! Acum vor cu ochii voştri natura, începând cu munţii şi mările şi terminând cu
îngheţa. Presimţeam eu cu durerea mea de la insecte care pot fi văzute cu ochiul liber, căci aveţi ce să învăţaţi
genunchi, o schimbare de vreme. din toate, dar desenele animate, care sunt oculte şi imorale nu vă
– Bunicuţo, bunicule, e adevărat? Afară vor învaţă decât păcate. Cel mai înţelept este să împletiţi jocurile cu
ninge? munca, pentru ca trecerea spre maturitate să fie treptată.
Daniela s-a aşezat în genunchi pe pat, lângă Pentru aprofundarea subiectului recomand cartea Efectele
fereastră şi a privit cu ochii sclipitori noaptea. televiziunii asupra minţii umane, autor Virgiliu Gheorghe, sau
Albul fulgilor era atât de plăcut, iar pământul s-a prezentări ale aceluiaşi autor. Dar mai presus de orice sfat, oricât ar
acoperit de dantela sclipitoare, ţesută fin din fi de elaborat, vă îndemn să vă rugaţi lui Dumnezeu să vă lumineze
fulgii de zăpadă. A rămas aşa, cu năsucul lipit mintea şi să primiţi înţelepciunea prin care veţi putea distinge cu
de fereastră, privind cu încântare, până ce auzi claritate între bine şi rău, evitând capcanele diavolului, căci cei
respiraţia bunicilor, care deja au adormit într‑un neatenţi văd numai momeala şi ajung victime ale păcatului.
somn adânc. Atunci s-a aşezat şi ea alături de Să nu uitaţi sfatul ce vi-l dau, vă prezint două referinţe uşor
păpuşica ei dragă şi a închis ochii. Sub pleoape, de memorat, din cartea profetului Ezechiel: 7:20 – „Se făleau cu
mai avea încă sclipirea fulgilor de nea. podoaba lor măreaţă, şi cu ea au făcut icoanele urâciunilor lor,
ale idolilor lor” şi 20 :7 – „Lepădaţi fiecare urâciunile care vă atrag
(va urma) privirile”. Prima, pentru cei ce au moştenit prin ereditate boala
înaintaşilor lor politeişti şi imorali; a doua, pentru tratamentul
Draga Ujeniuc de vindecare şi vaccinare împotriva acestei boli molipsitoare.
Învăţătorul

12 „Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!"
(Isaia 12:4)
Predica pentru copii
„Să cunoaştem, să căutăm să cunoaştem pe Domnul!”
Osea 6:3a

MOISE copilăria şi tinereţea

1. Să fii recunoscător părinţilor, pentru că te-au născut eforturile şi suferinţele lor şi întotdeauna ascutaţi cu
în condiţii grele. respect.
„Egiptenii au adus pe copiii lui Israel la o aspră
robie. Le-au făcut viaţa amară prin lucrări grele de lut
şi cărămizi şi prin tot felul de lucrări de pe câmp: în 2. Să refuzi din proprie convingere plăcerile lumii.
„Prin credinţă Moise, când s-a făcut mare, n-a
vrut să fie numit fiul fiicei lui Faraon, ci a vrut mai bine
toate muncile acestea pe care-i sileau să le facă erau
fără nici un pic de milă. Împăratul Egiptului a poruncit să sufere împreună cu poporul lui Dumnezeu decât
moaşelor evreilor, numite una Şifra şi cealaltă Pua şi să se bucure de plăcerile de o clipă ale păcatului. El
le-a zis: «Când veţi împlini slujba de moaşe pe lângă socotea ocara lui Hristos ca o mai mare bogăţie decât
femeile evreilor şi le veţi vedea pe scaunul de naştere, comorile Egiptului, pentru că avea ochii pironiţi spre
dacă este băiat, să-l omorâţi; iar dacă este fată, s-o răsplătire” (Evrei 11:24-26). Diferenţa dintre condiţiile
lăsaţi să trăiască»” (Exodul 1:13-16). În aceste condiţii de la palatul regal din Egipt şi condiţiile din zona Gosen
inumane, când „Faraon a dat următoarea poruncă erau enorme. De ce Moise s-a aliat cu cei oprimaţi şi a
întregului său popor: «Să aruncaţi în râu pe orice băiat refuzat, fără nici o presiune din exterior, căci era mare,
care se va naşte şi să lăsaţi pe toate fetele să trăiască»” favorurile ce i se ofereau? Scriptura afirmă foarte clar
(Exodul 2:22), Amram şi Iochebed, părinţii Mariei şi ai că în mintea lui, credinţa în promisiunile divine a făcut
lui Aaron, au acceptat „prin credinţă” (Evrei 11:23) ca în ca diferenţa să încline balanţa, în mod hotărât în partea
familia lor să se mai nască un copil, care a fost băiat. cealaltă, atunci când el a „văzut”, prin ochii credinţei,
Mama lui „a văzut că este frumos şi l-a ascuns trei luni. paradisul eternităţii viitoare. Drept urmare, niciodată nu
Nemaiputând să-l ascundă, a luat un sicriaş de papură s-a mai uitat înapoi spre locurile pe care le-a părăsit şi
pe care l-a uns cu lut şi cu smoală; a pus copilul în el şi spre favorurile de moment, ce le-a pierdut.
l-a aşezat între trestii, pe malul râului” (Exodul 2:2-3). Dragi copii şi în mod special adolescenţi, care
De acolo, mâna providenţială a lui Dumnezeu l-a salvat sunteţi cercetaţi de Duhul Domnului cu privire la
şi Moise a crescut mare în condiţii de siguranţă. alegerile vieţii de aici şi ale celei viitoare, priviţi la Moise
Chiar dacă voi nu v-aţi născut în asemenea condiţii aşa cum l-au văzut trei din ucenicii Domnului, când s-a
aspre, totuşi mama voastră a suferit pe parcursul arătat „în slavă” (Luca 9:31). Nici un alt faraon nu va
sarcinii şi la naştere. Iar până aţi crescut la vârsta pe fi văzut vreodată în slavă; ei au rămas în piramidele
care o aveţi, împreună cu tata, au muncit mult pentru lor reci şi moarte. Să nu vă înşele reclamele lumii cu
voi. În mod deosebit în familiile mai sărace sau cu mulţi imaginile starurilor din muzică şi a actorilor, care mai
copii, părinţii merită un respect deosebit pentru jertfa degrabă sau mai târziu vor muri ca nişte nefericiţi.
aducerii pe lume a unui copil şi sacrificiile creşterii lui.
Primii care trebuie să fie recunoscători părinţilor pentru (continuarea în pagina 18)
toată osteneala lor sunt copiii lor. Nu uitaţi niciodată
„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" 13
(Isaia 12:4)
Înţelepciune pentru înţelepţi
„Pentru cunoaşterea înţelepciunii şi învăţăturii, pentru înţelegerea cuvintelor minţii”
Proverbe 1:2

Nu iubiţi minciuna!
„Buzele mincinoase sunt urâte Domnului,
dar cei ce lucrează cu adevăr îi sunt plăcuţi”
(Proverbe 12:22).
„Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase,
dar cel rău se face urât şi se acoperă de ruşine”
(Proverbe 13:5).

Trebuie să ştim foarte clar că Dumnezeu, înainte de a muri! Depărtează de la mine neadevărul şi
Tatăl nostru ceresc urăşte orice minciună şi pe cuvântul mincinos...” (Proverbe 30:7-8). Angajează‑te
toţi mincinoşii. Aceeaşi atitudine ni se recomandă ferm că te disociezi de cei mincinoşi şi alţii din gaşca
categoric şi nouă, oamenilor, fapt valabil şi pentru lor, ca să nu fi „constrâns” să minţi: „Nu şed împreună
copii. De fapt, de unde sau cine îi învaţă pe copii să-i cu oamenii mincinoşi şi nu merg împreună cu oamenii
mintă pe părinţi, pe profesori, dar chiar şi pe prieteni? vicleni (Psalmul 26:4), pentru că sunt mulţi cărora „le place
Mai mult, de când cu telefoane şi internet poţi minţi minciuna” (Psalmul 62:4). Numai în Psalmul 119, citadela
mai uşor, mai ascuns, dar toate acestea sunt păcate literelor sfinte, prin stilul acrostih şi citadela adevărului,
urâte de Domnul. Dintre lucrurile pe care El le urăşte, prin preamărirea adevărului în cele 176 de versete ale lui,
minciuna este cea mai condamnată, fiind pomenită conţine o îndoită hotărâre de a urî „orice cale a minciunii”
ca o urâciune atât în formă oficială – prin depunerea (vers. 104, 128), afirmând categoric: „Urăsc şi nu pot suferi
unei mărturii în instanţă, sau într-un alt înscris oficial, minciuna, dar iubesc Legea Ta” (vers. 163).
cât şi în discuţii libere, particulare: „Şase lucruri urăşte După tot ce v-am spus: cât de mult urăşte Dumnezeu
Domnul şi chiar şapte Îi sunt urâte: ochii trufaşi, limba minciuna, despre asocierea ei cu multe alte păcate, care
mincinoasă, mâinile... care varsă sânge nevinovat, au nevoie de minciună ca o unealtă de un mâner, despre
inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele care respingerea ei de către toate virtuţile şi faptele bune,
aleargă repede la rău, martorul mincinos, care spune cred că veţi primi sfatul apostolului Pavel: „lăsaţi-vă de
minciuni” (Proverbe 6:16-19). Nici înţelepciunea, care minciună” (Efeseni 4:25). Mărturisiţi-vă acest păcat,
este cea mai bună prietenă a adevărului, nu poate alături de altele, căci adesea minciuna este haina cu
suferi minciuna, căci ea zice: „Căci gura mea vesteşte care se acoperă lucrurile ascunse în sân şi învăţaţi de
adevărul şi buzele mele urăsc minciuna!” (Proverbe la Domnul Isus, Cel care este Adevărul absolut. Luaţi
8:7). O altă soră sfântă: frica de Domnul are aceeaşi exemplul Lui de viaţă pentru vârsta aceasta frumoasă a
atitudine de respingere totală faţă de minciună: „Frica copilăriei şi a adolescenţei, ca să aveţi un viitor frumos, nu
de Domnul este urârea răului; trufia şi mândria, purtarea ca fraţii lui Iosif, care au ascuns fapta lor cu o minciună.
rea şi gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu” (Proverbe Dar peste ani au ajuns în nevoi, în foamete şi tot au
8:13). În schimb, minciuna este prietenă cu ura: „Cine fost nevoiţi să se mărturisească, să recunoască în faţa
ascunde ura, are buze mincinoase...” (Proverbe 10:18), tatălui lor că l-au minţit. Numai că atunci când a trebuit să
cu vrăjmăşia: „sărutările unui vrăjmaş sunt mincinoase” recunoască, au trebuit să se umilească în faţa tuturor. Nu
(Proverbe 27:6) şi cu înşelătoria: „martorul mincinos se asortează minciuna cu niciuna din calităţile sfinţilor:
vorbeşte înşelăciune” (Proverbe 12:17). „Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu
Dragi copii şi adolescenţi care vă simţiţi prinşi în astfel cât mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de
de prietenii păcătoase, care nu puteţi birui ispita minciunii, viţă aleasă!” (Proverbe 17:7).
rugaţi-vă Domnului să vă scape de acest păcat care nu are Dacă vreţi, dragii mei, să fiţi cu Domnul în cetatea cu
niciun viitor, căci aşa cum spune şi un proverb românesc: porţi de mărgăritare şi străzi de aur, nu minţiţi nici pentru
„Minciuna are picioare scurte”, adică oricum vei minţi tot aurul din lumea aceasta, căci la poarta acestei cetăţi
tot se va afla şi nu numai că vei fi de ruşine, dar vei fi şi eterne este următorul afiş: „Afară sunt cânii, vrăjitorii,
pedepsit, căci este scris: „Martorul mincinos nu rămâne curvarii, ucigaşii, închinătorii la idoli şi oricine iubeşte
nepedepsit şi cel ce spune minciuni va pieri” (Proverbe minciuna şi trăieşte în minciună!” (Apocalipsa 22:15).
19:9). Rugăciunea pentru a fi prieten toată viaţa cu „Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase”. Eşti
adevărul trebuie să fie o rugăciune foarte importantă, printre ei acum? Dacă eşti, vei fi şi acolo în Paradis.
asociată cu un angajament solemn că nu vei minţi Tatăl ceresc te doreşte şi te aşteaptă!
niciodată pe nimeni: „Două lucruri Îţi cer; nu mi le opri,
Iosif Anca
14 „Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!"
(Isaia 12:4)
Statutul moral şi spiritual al creştinului
„Caută să fii evlavios.”
1 Timotei 4:7b

Psalmul 145

Î
n luna aprilie a acestui an, Dumnezeu m-a scăpat dintr-un accident. M-am trezit prea târziu să merg la
servici şi după ce m-am pregătit, am chemat repede un taxi şi în timpul acela de 3 minute până să ajungă
taxiul, m-am rugat, m-am încălţat şi mi-am luat geaca pe mine. O rugăciune scurtă, să fie Domnul cu mine.
Când am urcat în maşină mi-a venit în gând să memorez Psalmul 145, pentru că ştiam că e un psalm frumos,
dar am zis că până una alta să-l citesc. Nu deschid Biblia decât foarte rar pentru 5 minute de mers cu maşina,
dar joi dimineaţă eram prea supărată pe mine că m-am trezit târziu şi pentru suflet n-am făcut nimic. Şoferul
a mers cu viteză şi la un semafor aproape de serviciul meu, a virat la stânga, trecând pe roşu şi imediat s-a
tamponat cu o altă maşină ce venea din sens perpendicular cu noi. Maşina cu care circulam a fost lovită pe
partea în care eram eu, pe dreapta în spate. Este instinctul natural, când se virează la stânga sau la dreapta
să ridici ochii şi să priveşti afară. Atunci am ridicat ochii din Biblie, terminam de citit Psalmul 145 şi am văzut
cum venea spre noi maşina cealaltă. La impactul acesta, dintr-o dată am văzut în faţa ochilor numai sticle şi
după ce ne-a săltat puţin, am revenit la loc. M-am lovit puţin la mâna dreaptă, mi-am izbit braţul de ceva şi
am o mică vânătaie, dar nu mă doare mâna. Şoferul, după ce s-a asigurat că sunt bine, a ieşit să dea faţă cu
celălalt şofer, iar eu, conştientă că urmează să vină poliţia, proceduri şi declaraţii, am coborât şi am plecat.
I-am plătit şoferului transportul şi am ajuns la servici pe picioarele mele, deplin sănătoasă şi slăvindu-L pe
Domnul. Am început să lucrez ca într-o zi normală, dar mai târziu le-am povestit şefilor mei din ce m-a izbăvit
Domnul şi ei m-au trimis la urgenţe, la spital. Pentru siguranţa lor, a mea şi a altora am fost, dar totul este
în regulă. Nu mi-au găsit nimic problemă. Mi-am dat seama ce putea să mi se întâmple, deoarece maşina
cealaltă s-a izbit exact pe partea în care eu mă aflam. Nici nu am mai putut ieşi pe partea dreaptă, dar când
am ajuns afară şi m-am uitat, era tare distrusă. Dumnezeu m-a păzit. Ştiţi ce frumos e Psalmul 145 - „Voi
spune strălucirea slăvită a măreţiei Tale şi voi cânta minunile Tale. Oamenii vor vorbi de puterea Ta cea
înfricoşată şi eu voi povesti mărimea Ta”, etc, dar ce îmi pare mie interesant e că exact când s-a întâmplat
accidentul tocmai citisem că Domnul „împlineşte dorinţele celor ce se tem de el, le aude strigătul şi-i scapă.
Domnul păzeşte pe toţi cei ce-L iubesc şi nimiceşte pe toţi cei răi”.
Pot să spun că eu L-am cunoscut pe Dumnezeu pe calea învăţăturii biblice, dar şi din experienţe
personale. În data de 3 mai se împlinesc 6 ani de când Dumnezeu m-a întâlnit în Casa Lui, în timpul unei predici.
De atunci, viaţa mea s-a schimbat mult şi Cuvântul lui Dumnezeu a fost viu şi lucrător pentru mine. De atunci
am prins drag de Biblie şi am gustat tot mai mult din bunătatea lui Dumnezeu şi din puterea Lui cea mare. Îl
slăvesc pe Domnul că a făcut o mare minune şi de data asta. Ce să mai spun? În ultima vreme observ că am în
preajma mea adolescenţi, tineri printre care Dumnezeu vrea să mă folosească şi chiar L-am rugat pe Domnul
să-mi mai dea experienţe pe care să le spun lor. Seara asta am avut repetiţie la un poem cu ei şi le-am povestit
cum Dumnezeu m-a păzit. Ştiu că vrea să-i cerceteze şi pe ei. Într-o dimineaţă, o adolescentă care auzise de
accident, m-a întrebat cum mă simt şi i-am zis: „Omul acesta se înfăţişează înaintea voastră deplin sănătos în
Numele lui Isus!”(aceasta pentru că era o lecţie din cartea Faptele Aposolilor). Slăvit să fie Domnul!
E. M.

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" 15
(Isaia 12:4)
Pilde
„Ce am auzit, ce ştim, ce ne-au povestit părinţii noştri”
Psalmul 78:3

m-a trimis să pun sticlele în lăzi”. „Dar, spuse tata, în acest
caz, ea va trebui să pună banii pe ambalaj de la ea, căci
cei de la fabrică, nu iau sticle defecte”. „N-are decât să-i
înşele şi ea pe ei, a răspuns cu indiferenţă copilul”. Apoi a
continuat spunând ca o justificare a faptei lui: „Cei de
la fabrică n-au decât să rămână de pagubă, fiindcă
ei ne vând pe bani apă, care izvoreşte din pământ,
de la Dumnezeu”. Văzând atitudinea indiferentă a
fiului său, tatăl l-a luat cu el deoparte şi i-a explicat
Un băiat sfios mai mult despre păcatul furtului, citindu-i din Biblie
despre furtul lui Acan, care şi el putea să se justifice

Î
ntr-un concediu, a venit în diverse moduri atunci când şi-a însuşit unele lucruri
la casa părintească o ce nu erau ale lui.
tânără ce nu de mult se Copii, gândiţi-vă la diferitele scuze care le putea
căsătorise. Era bucuroasă că invoca Acan, dar şi la faptul că drept urmare a
putuse să-şi revadă familia păcatului lui, toată casa lui a fost pedepsită cu
şi împreună cu soţul ei moartea.
să‑şi ajute părinţii la lucrul
câmpului. Acum ei, au fost
primiţi în camera de oaspeţi.
Dar într-o zi, în timp
Un băiat (ne)ascultător

Î
ce lucrau, i-a prins o ploaie
ntr-o dimineaţă, înainte de a pleca spre locul de
puternică, aşa că au fugit
muncă, un bărbat a spus soţei lui: „Fii atentă să nu
acasă şi ea în grabă nu a intrat până în camera rezervată
meargă băiatul nostru pe lac, împreună cu colegii
lor şi şi-a dat jos bluza care era udă leoarcă. Fratele ei
lui, pentru că vremea este în încălzire şi se poate rupe
de doisprezece ani a întors repede privirea în altă parte.
gheaţa cu ei şi să moară”. Puţin mai târziu, când băiatul
Gestul lui a fost observat de cumnatul lui, care i-a zis: „De
s-a sculat şi
ce te sfieşti, căci este sora ta”. Da, a răspuns băiatul, dar
a plecat la
dacă astăzi mă uit spre trupul sorei mele dezgolit, mâine
şcoală, mama
pot fi ispitit să mă uit după alte fete, care nu se sfiesc nici
i-a spus ceea
atât să-şi acopere trupul”.
ce tatăl lui i-a
Principiul ferm al acestui băiat i-a răscolit mintea
avertizat.
celui ce era căsătorit şi amintirile lui l-au făcut să închidă
Când a terminat orele la şcoală, băiatul
verbal discuţia pe această temă, dar în mintea lui s-au
nu s-a dus direct la lac, dar când a venit acasă
reactivat remuşcările pentru toate privirile voluptoase care
a rugat-o insistent pe mama lui să-l lase puţin
i-au afectat, mai târziu, starea spirituală. Problema cea
cu patinele, pe motiv că de acum vine primăvara
gravă era dată de faptul că el nici acum, când avea o soţie
şi până la iarna viitoare nu se mai poate da pe gheaţă.
tânără şi frumoasă nu se putea abţine total de a-şi scăpa
Totodată, a motivat spunând că alţi colegi de ai lui au primit
ochii într-o parte şi alta.
permisiunea de la părinţii lor să meargă în acea după-masă
Băieţi, alegeţi! Să fiţi „ruşinoşi”, dar cu inima şi
pe lac. El a mai adăugat că surorile lui aveau alte jocuri
mintea liberă sau „îndrăzneţi” şi „curioşi” şi cu apăsări
şi el se cam plictisea fiind singurul băiat între mai multe
sufleteşti pentru mai târziu.
fete. După multe insistenţe, mama l-a lăsat şi el a plecat
Fetelor, alegeţi! Să fiţi „ruşinoase” şi să vă acoperiţi
imediat. Nu a trecut însă nici o jumătate de oră şi copilul
cât mai bine trupul, dar să nu fiţi o ispită pentru nimeni
s-a întors acasă. Trecând pe lângă mama lui a zis: „Nu am
sau să vă dezgoliţi tot mai mult pe dinafară, ca apoi să vă
fost liniştit, gândindu-mă că tatăl meu nu a fost de acord să
simţiţi tot mai goale pe dinlăuntru.
mă duc astăzi pe lac şi m-am întors ca să nu-l supăr atunci
când va veni acasă de la servici. Mai bine stau în cameră
şi-mi fac temele din timp”. Nu a trecut mult şi a apărut în
Un băiat şmecher pragul casei tatăl lui care venise de la fabrică. Imediat a
întrebat: „Unde este băiatul, căci am auzit oamenii pe stradă

Î
ntr-o după masă, un tată a trimis la magazin pe unul din vorbind că s-a spart gheaţa pe lac şi am auzit sirena salvării
băieţii lui, cu cinci sticle de apă minerală şi bani pentru în acea zonă”. Mama i-a spus cu emoţie, cum cedase la
preţul apei. La întoarcerea acasă, tatăl a observat că insistenţele lui, dar că el venise între timp acasă.
băiatul a venit cu şase sticle. Atunci l-a întrebat: „De unde Ce spaimă au trăit familiile ai căror copii au fost
ai mai avut o sticlă de apă minerală goală, căci nu mai era pe lac în momentul producerii catastrofei şi ce tragedie
aici numai una ciobită?” Aproape mândru de isprava lui, a fost în acele familii unde copiii au murit, poate în urma
copilul a răspuns: „Am păcălit-o pe vânzătoare, atunci când nevegherii părinţilor sau a neascultării copiilor.
16 „Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!"
(Isaia 12:4)
Pilde
„Ce am auzit, ce ştim, ce ne-au povestit părinţii noştri”
Psalmul 78:3

aştepta mama lor, care nu a putut să fie
prezentă la festivitatea de decernare a
O fată certăreaţă premiilor, datorită mezinului familiei care
era bolnav în zilele acelea. Cei mai mici

Î
ntr-o familie cu cinci copii de vârste apropiate, era o fată au fost primii care au adus vestea că
care făcea mereu probleme fraţilor şi surorilor ei. Fie că fiica ei cea mai mare primise diplomă
erau la muncă, fie că erau în timpul lor de joacă, ea era şi au dorit să arate cadoul ce-l primise
mereu nemulţumită. Din acest motiv, găsea întotdeauna din partea directorului şcolii. Primele ei
cuvinte prin care provoca supărare în familie. cuvinte au fost: „Să mulţumim Domnului, care m-a ajutat”.
Într-o toamnă, în timp ce adunau fructe, ea a găsit Împreună cu mama, care era cu ochii în lacrimi, s-au
din nou motiv de ceartă, spunând că nu e corect unde a plecat pe genunchi şi au mulţumit din inimă Domnului,
fost pusă să culeagă mere, căci sora ei cu care culegea, a care nu-i lăsase de ruşine, aşa cum credeau unii dintre
ales crengile pe care erau mere mai frumoase şi mai uşor oamenii de la ei din comună, pentru faptul că erau o familie
de cules de jos. În supărarea ei a început să o lovească mai numeroasă. Când tata s-a întors acasă şi copiii l-au
şi să strige. În acel moment a apărut tata, care pentru a o întâmpinat şi pe el cu vestea aceasta, a fost rândul lui să
linişti, le-a spus să-şi schimbe locurile între ele, deşi sora ei exclame: „Slăvit să fie Domnul!”
era mai mică decât ea şi ar fi fost drept să o lase pe ea pe Copii, acum la sfarşit de an, voi cu ce vă întoarceţi
partea aceea a pomului. Culmea a fost că nici aşa nu s-a acasă?
liniştit, căci după aproximativ un sfert de oră a comentat că
o altă soră a lor mai mare, care rămăsese acasă să o ajute
pe mama, nu venise şi ea la culesul merelor. Nemulţumirea O fată „curată”
ei a continuat acasă, motiv pentru care mama ei i-a vorbit

Î
din nou, într-o discuţie pe care a avut-o numai cu ea: ntr-o clasă de liceu, dintre toate fetele, una singură
„Draga mea, spune-mi sincer, după ce provoci tulburare încă nu avea un prieten. Toate celelalte erau pline de
celor din jurul tău, nu te simţi vinovată?” După câteva aventuri, pe care le depănau de dimineaţă şi în pauze.
minute fata a început să plângă şi a zis: „Da, Aceasta nu însemna că tot ce spuneau ele era real, dar
am văzut că sunt aceasta era viaţa lor palpitantă; nu lăsau să treacă o zi fără
rea, dar nu pot să să se întâlnească cu băieţi, dacă erau din apropiere, pe
scap de starea lângă mesajele şi discuţii telefonice. Internetul le completa
aceasta”. După pasiunile afrodisiatice, întrecându-se în pozele lor cu care
ce mama i-a explicat se expuseseră pe Facebook. După mai multe discuţii pe
că şi ea a avut probleme într-un mod seama fetei intangibile, una dintre ele a abordat-o direct,
asemănător, în copilărie, au hotărât să- în prezenţa altor fete: „Vrei să te faci călugăriţă şi crezi
şi ceară iertare de la toţi cei din casă, că nu te mai primeşte dacă ai avea şi tu un prieten?” Alta
să postească împreună şi să se lupte cu a adăugat provocator: „Chiar dacă ar vrea să se ducă la
această ispită până la biruinţă deplină mănăstire, acum e momentul să ştie şi ea cum este un
asupra ei. bărbat, căci după aceea nu va mai putea”. Când a fost
un moment de tăcere, tânăra singuratică a răspuns: „Eu
vreau să mă căsătoresc, tocmai de aceea nu întreţin vreo
O fată premiantă relaţie cu băieţi cu care încă nu mă pot căsători, sau voi
sunteţi sigure că vă veţi căsători, fiecare cu băiatul cu care

Î
ntr-o şcoală era o fată acum vă întâlniţi şi vă permiteţi diferite atingeri fizice sau
dintr-o familie cu şapte chiar mai mult, voi ştiţi?” Fiindcă ele tăceau, ea a adăugat:
copii. Ea era cea mai „Eu vreau să pot discuta fără nici o reţinere toată copilăria
mare dintre toţi şi adesea trebuia şi adolescenţa mea, cu cel ce-mi va fi soţ fără să-mi fie
să o ajute pe mama ei, îngrijind de ruşine să-l privesc în ochi. De asemenea, vreau ca atunci
frăţiorii şi surioarele mai mici. Totuşi ea avea rezultate când, căsătorită fiind, mă voi întâlni cu orice bărbat, să
foarte bune la şcoală. Astfel, ani la rând a luat premiul nu‑mi plec capul în jos, venindu-mi în minte întâlnirile la
întâi pe clasă. La sfârşitul clasei a opta a terminat şefă care m-a murdărit cu gesturile lui vinovate”.
de promoţie şi a primit un cadou şi o diplomă specială. Fetelor, voi gândiţi ca această fată?
Fraţii şi surorile ei, care erau prezenţi au fost foarte fericiţi
şi se uitau în jur, fiecare în colectivul clasei lui. Fiecare cu
privirea voia să spună: „Este sora noastră cea mai mare!”.
La sfârşitul festivităţii din ziua aceea toţi au felicitat-o şi
au îmbrăţişat-o cu admirare, apoi ea s-a întâlnit cu cei
din familia ei şi au plecat împreună spre casă. Acolo îi

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" 17
(Isaia 12:4)
Răspunsuri, întrebări şi premianţi
„Când a fost de 12 ani... L-au găsit în Templu...
ascultându-i şi punându-le întrebări”
Luca 2.42,46

Răspunsuri Întrebări
1. Care au fost cele mai numeroase familii din
Biblie?
Cine sunt eu şi ce semn am 2. Care sunt familiile din Biblie care au avut cel
văzut? puţin doi urmaşi pe tronul lui Israel / Iuda?
Porumbeleul din corabia lui Noe / Curcubeul
3. Care a fost prima familie poligamă din istoria
Cine sunt eu şi cine a fost stăpânul Bibliei?
meu? 4. În ce perioade istorice din V. T., familiile
Toiagul lui Moise din poporul lui Dumnezeu s-au încuscrit cu
popoare străine?
Cine sunt eu şi cine mi-a prezis
destinul? 5. În ce perioade din istoria V. T. au rămas cele
Haman / Soţia lui mai multe văduve şi orfani în familiile din
Israel, din cauza războiului?
6. În ce vreme în familiile din Israel / Iuda
(continuare din pagina 13)
conduceau femeile şi copii?
7. Care au fost familiile din N. T. , despre a căror
MOISE - copilăria şi tinereţea femei este scris cel puţin un episod din viaţa
lor?

3. Să fii împăciuitor şi cu dreptate între fraţi. 8. În ce familii din poporul lui Dumnezeu au fost
„În vremea aceea, Moise, crescând mare, a vindecaţi copii, la rugăciunea părinţilor lor?
ieşit pe la fraţii săi şi a fost martor la muncile lor grele. 9. În ce familii de regi din poporul lui Dumnezeu au
A văzut pe un egiptean, care bătea pe un evreu, unul fost sacrificaţi copii, după obiceiul popoarelor
dintre fraţii lui. S-a uitat în toate părţile şi, văzând că păgâne?
nu este nimeni, a omorât pe egiptean şi l-a ascuns în 10. Ce familii, din genealogia Domnului Isus, aveau
nisip. A ieşit şi în ziua următoare; şi iată că doi evrei în componenţa lor şi femei din afara poporului
se certau. A zis celui ce n-avea dreptate: «Pentru ales?
ce loveşti pe semenul tău?»” (Exodul 2:11-13). În
aceste două evenimente, Moise se impune ca unul evenimente test, pe care Dumnezeu le îngăduie ca să vadă
care s-a luptat, ca şi Mardoheu mai târziu, pentru care va fi atitudinea noastră. Vom semăna cu Tatăl ceresc,
fericirea întregului său neam. Nu-i de mirare că sau vom avea înclinaţii spre diavolul, tatăl celor din lume?
tocmai pe el, l-a ales Dumnezeu pentru eliberarea Dacă diferenţa va fi clară, avem dovada că ne-am aliat cu
din robie a evreilor. poporul lui Dumnezeu şi vom fi a lui pentru eternitate.
Atitudinile voastre de dreptate şi bunătate Vă doresc să ajungeţi să fiţi în slavă cu Moise şi cu
vă vor marca viitorul. Dar la fel se poate observa toţi cei din neamul sfinţilor. Acolo nu mai trebuie să luăm
că anumite apucături rele din copilărie, se vor apărarea celor slabi, nici să facem dreptate între cei ce se
amplifica la maturitate şi pot fi dovada unui ceartă căci răul nu va mai fi în niciuna din formele sale. De
caracter rău, care va aduce cu sine şi un destin aceea, suntem chemaţi să ne lepădăm de rău, din vremea
rău. Dumnezeu urmăreşte fiecare acţiune copilăriei.
a voastră şi în timp, cum aţi făcut aşa vi se va
face. Uneori ceea ce ni se întâmplă, sunt efectiv Predicatorul

Vă aşteptăm răspunsurile până la data de 31.05.2014
pe adresa redacţiei
Notă: Paginile care intră în concurs sunt: 6, 7, 8 şi 18.
La concursurile biblice sunt rugaţi să participe copiii până la 18 ani. Vă mulţumim pentru înţelegere.

18 „Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!"
(Isaia 12:4)
El va despărţi
oile la dreapta...
caprele la stânga
Matei 25:31-33
Blestemul Binecuvântarea
„Şi pe când mergea pe drum, nişte băieţaşi au ieşit „A binecuvântat pe Iosif şi a zis: «Dumnezeul,
din cetate, şi şi-au bătut joc de el. Ei îi ziceau: înaintea căruia au umblat părinţii mei, Avraam
«Suie-te, pleşuvule! Suie-te, pleşuvule!» El s-a şi Isaac, Dumnezeul care m-a călăuzit de când
întors să-i privească şi i-a blestemat în Numele m-am născut până în ziua aceasta, Îngerul, care
Domnului. Atunci au ieşit doi urşi din pădure şi au m-a izbăvit de orice rău, să binecuvânteze pe
sfâşiat patruzeci şi doi din aceşti copii” copiii aceştia! Ei să poarte numele meu şi numele
(2 Regi 2:23-24). părinţilor mei, Avraam şi Isaac şi să se înmulţească
foarte mult în mijlocul ţării!” (Geneza 48:15-16)
„Căci cei binecuvântaţi de Domnul stăpânesc ţara,
dar cei blestemaţi de El sunt nimiciţi” „Domnul să te binecuvânteze şi să te păzească!”
(Psalmul 37:22). (Numeri 6:24).

„Blestemul Domnului este în casa celui rău, dar „Binecuvântează, suflete, pe Domnul şi tot ce este
locuinţa celor neprihăniţi o binecuvântează” în mine să binecuvânteze Numele Lui cel Sfânt!
(Proverbe 3:33). Binecuvântează, suflete, pe Domnul şi nu uita nici
una din binefacerile Lui” (Psalmul 103:1-2).
„Aşa vorbeşte Domnul: blestemat să fie omul care
se încrede în om, care se sprijineşte pe un muritor „Binecuvântat să fie omul, care se încrede în Domnul
şi îşi abate inima de la Domnul!” (Ieremia 17:5). şi a cărui nădejde este Domnul!” (Ieremia 17:7).

O binecuvântare neapreciată, respinsă, este Pentru cei credincioşi, tot ceea ce li se întâmplă
alchimizată în blestem, iar părerile de rău sunt este fie o binecuvântare, care este, în acelaşi
tardive. timp, o lecţie, fie o lecţie, care este, în acelaşi
timp, o binecuvântare.
Nu provoca mânia părinţilor şi a bătrânilor, căci
dacă vor rosti „cuvinte grele”, la supărare, vei Cea mai mare binecuvântare pământească a unui
suporta consecinţele nefaste ale blestemului. om este familia lui. Mulţumeşte lui Dumnezeu
pentru că ai părinţi, fraţi şi surori.
Fii atent când vorbeşti, la ce oră şi cu cine, căci
„binecuvântarea aproapelui cu glas tare dis-de- Doar în situaţii de criză, percepem normalitatea
dimineaţă, este privită (în Israel) ca un blestem” ca fiind o binecuvântare. Ferice de cei ce ştiu să
(Proverbe 27:14). se bucure întotdeauna de ceea ce au.

Oamenii care provoacă blestemul aşteptă degeaba Să fii conştient că orice binecuvântare este „Dumnezeu
binecuvântarea, căci nu are de unde să vină. în acţiune”, El este izvorul unic al binecuvântărilor.

Aproape întotdeauna cei ce blestemă, se blestemă Numai cel binecuvântat poate să binecuvânteze
pe ei, căci binecuvântarea se atrage tot prin cu adevărat, după cum numai cel ce are, poate să
binecuvântare. dea. Aşadar: „Fiţi binecuvântaţi de Domnul, care
a făcut cerurile şi pământul” (Psalmul 115:15).

„...binecuvântaţi şi nu blestemaţi” (Romani 12:14).

caprele la stânga oile la dreapta... 19

Minunate sunt lucrările Domnului...
Greierele
„Tu mă înveseleşti cu lucrările Tale,
Doamne, şi eu cânt de veselie, când văd
lucrarea mâinilor Tale!”
(Psalmul 92:4).

A sosit şi anotimpul vara, un frumos anotimp,
caracterizat de o mare caldură, de zilele lungi care
încep dimineaţa devreme şi se termină seara tarziu,
mai bine. Atunci când nu are căldura necesară, acesta
amorţeşte şi stagnează la soare, până razele soarelui îi
încălzesc aripile şi trupul, pentru a putea relua zborul.
de munca agricolă, de apariţia multor plante, animale Asemănător este şi la greieraş: cu cât căldura este mai
şi bineînţeles apariţia a tot felul de insecte. Printre mare, cu atât ţârâitul are un ritm mai rapid, cu cât este
acestea se numără şi greierele, insecta care ne încântă mai răcoare, cu atât are un ritm mai încet. Cercetătorii
serile de vară, cântându-ne zgomotos şi privilegiindu‑ne spun că se poate calcula temperatura locului unde se
cu prezenţa sa, nu doar serile, ci şi nopţile care până la află greierul, în grade Fahrenheit, numărând ţărâitul
apariţia lui, au fost parcă prea tăcute. pe intervalul a 15 secunde şi adunând numărul 40.
Greierele este o insectă întâlnită la tot pasul, Greierii se hrănesc cu materiale organice, precum
în timpul verii. Are două perechi de aripi: o pereche şi în descompunere, materiale vegetale, ciuperci, plante
foarte subţire şi transparentă, pe care o foloseşte la şi unele răsaduri. Un aspect mai puţin plăcut este faptul
zbor, iar cealaltă pereche, fiind mai groasă, are un rol că aceste insecte se duşmănesc. În timpul luptelor, cei
protector pentru prima pereche de aripi. Când aripile răniţi sau morţi sunt devoraţi de către cei biruitori.
subţiri nu sunt folosite, greierul le pliază şi le aşază Majoritatea greierilor mor toamna târziu, din
sub aripile groase. cauza frigului, foarte puţini sunt cei care se ascund
Cele două antene, aşezate la cap, sunt folosite prin colţurile caselor, supravieţuind astfel pe durata
pentru miros, pipăit şi uneori pentru auz, însă urechile iernii, la căldura.
le mai are dispuse pe picioarele din faţă. Este dotat Putem asemăna viaţa greierului, cu viaţa
cu trei perechi de picioare, ultima pereche de picioare spirituală a unui creştin. Domnul este un Soare pentru
fiind mai lungă decât întregul corp. sufletele noastre. Cu cât ne vom apropia mai mult de
Un aspect foarte interesant este muzica pe care El, cu atât vom fi mai bogaţi spiritual, cu o râvnă mai
o produce greierul. Poate vă gândiţi că este dotat cu mare, vom avea mai multă dorinţă de a-L cunoaşte,
o frumoasă voce ... Ei bine, nu este aşa! Al doilea rol de a sta în părtăşie cu El şi de a-L sluji. Cu cât ne vom
ce îl au aripile groase ale greierului, este de a produce îndepărta de El, cu atât vom deveni mai reci şi cum
o frumoasă muzică. Pe aripile superioare, greierul are greierul moare din cauza frigului, şi viata spirituală va
câteva zeci de zimţi. Putem spune că este dotat cu muri în cei ce se vor depărta de Soarele nostru:Isus!
un instrument incorporat. Atunci când greierul freacă Dumnezeu să ne dea puterea de a sta tot mai
aripile groase, una de cealaltă, se produce mult aproape de El şi cum greierul cântă în întunericul
cunoscuta muzică cri-cri-cri. nopţii, să cântăm şi noi despre El în întunericul acestei
Aţi auzit de greierul termometru? Nu este un greier lumi, dar să nu ne luptăm unii împotriva altora!
special, ci cel pe care îl întâlnim cu toţii în iarba verde. „Voi însă, sunteţi o seminţie aleasă, o preoţie
Numai greieraşii masculi pot îndeplini această sarcină împărătească, un neam sfânt, un popor pe care
de a cânta şi se spune despre cântecul greierului că Dumnezeu şi l-a câştigat, ca să fie al Lui, ca să
este un termometru. Aşa si este! Toate animalele şi vestiţi puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din
insectele cu sânge rece îşi îndeplinesc funcţiile mai întuneric la lumina Sa minunată!” (1 Petru 2.9)
bine şi mai repede la temperaturi ridicate. De exemplu
fluturele: cu cât este mai cald, cu atât poate zbura Rebeca Dagău

Adresa la care ne puteţi contacta pentru abonamente,
răspunsuri la întrebări, articole, sugestii, reclamaţii este:
„Revista Betel”
Calea Aurel Vlaicu, Nr. 121-125, Arad, cod 310365, România,
Tel./Fax: 0257 272477, Mobil: 0740 437777, 0746 046080,
site: www.dragostepentruadevar.ro sau rev_betel@yahoo.com
Colectivul de redacţie:
Învăţătorii „Şcolii biblice pentru copii «Betel»”