You are on page 1of 20

Înţelepciunea lui Iisus Sirah

Capitolul 3

1 Fiilor, ascultaţi-mă pe mine, tatăl vostru şi faceţi astfel,
ca să fiţi mântuiţi!
2 Căci Domnul îl preamăreşte pe tată în faţa copiilor şi
întăreşte judecata mamei asupra fiilor ei.
pag. 3
3 Cel care-şi cinsteşte tatăl îşi ispăşeşte păcatele Ce aţi înţeles? – Învăţătorul
4 şi este asemenea celui ce strânge comori cel care-şi
preamăreşte mama. pag. 4
5 Cel care-şi cinsteşte tatăl îşi va găsi bucuria în copiii săi David şi Svea Flood
şi-n ziua rugăciunii sale va fi ascultat.
pag. 6
6 Cel care-şi preamăreşte tatăl va avea viaţă îndelungată Fericiri! • Cine caută găseşte! – Denisa Atudoroae
şi cel care se supune Domnului va dărui odihnă mamei
sale.
Cine sunt eu şi cine a fost stăpânul meu? – M.D.
7 Cel care se teme de Domnul îşi cinsteşte tatăl şi ca pe pag. 7
nişte stăpâni va sluji pe părinţii săi. Iov – anatomie – Larry Atudoroae
8 În faptă şi în cuvânt cinsteşte-1 pe tatăl tău, ca să vină
asupra ta binecuvântarea lui; pag. 8
Căutaţi în Cartea Domnului (Ioan 1-10) şi citiţi! Ni-
9 căci binecuvântarea tatălui întăreşte casele fiilor, iar
blestemul mamei le smulge din temelii. ciuna dintre acestea nu v-a lipsi! – Naomi Meseşan
Cune sunt şi ce semn am văzut? – M.V.
10 Să nu cauţi mărire în necinstirea tatălui tău, căci
necinstirea tatălui tău nu este pentru tine mărire. Cine sunt şi cine mi-a prezis viitorul? – F.D.
11 Într-adevăr, mărirea unui om [vine] din cinstirea pag. 9
tatălui său, iar o mamă dispreţuită [înseamnă] ruşine Daniela (partea a III-a) – Draga Ujeniuc
pentru copiii ei.
12 Fiule, să fii sprijin tatălui tău la bătrâneţe şi să nu-1 pag. 12
mâhneşti în timpul vieţii iui. Pedeapsa celui neastâmpărat – Predicatorul
13 Chiar dacă-şi va pierde înţelegerea, să fii îngăduitor pag. 13
cu el şi să nu-1 batjocoreşti pentru că tu eşti plin de
vigoare.
Hotarul înţelepciunii – Iosif Anca
14 Căci milostenia către tată nu va fi dată uitării şi-n pag. 14
locul păcatelor tale ţi se va înălţa casă nouă. Fii gata să dăruieşti un zâmbet! – Naomi Luntraş
15 În ziua ta de restrişte [Domnul] îşi va aduce aminte de
tine, ca gheaţa pe vreme frumoasă, aşa se vor topi păcatele pag. 15
tale. Ridică-te şi umblă! – Mărioara Hatcu
16 Asemenea unui hulitor e cel care-şi părăseşte tatăl şi pag. 16
este blestemat de Domnul cel care-şi nccăjeşte mama.
Mânzul nemulţumit • Povestea creionului • Puterea
17 Fiule, săvârşeşte cu blândeţe faptele tale şi vei fi iubit celor mici • Rugăciunea unui copil şi a tatălui său •
de omul plăcut [lui Dumnezeu].
O faptă bună • Iubirea • Nu avem timp
Septuaginta, vol. 4/II pag. 18
Răspunsuri, întrebări şi premianţi
Fondurile necesare editării si distribuirii
revistei „Betel pentru copii si adolescenţi”, se con- pag. 19
stituie din donaţii din ţară şi străinătate. Cei care
Necuviinţa / Amabilitatea
doresc să sprijine această lucrare pot depune pag. 20
bani în contul Asociaţiei Creştine de caritate Curcubeul – Rebeca Dagău
Gosen, deschis la BCR Arad, având codul IBAN:
RO 62RNCB 0015 0303 1877 0001.

Vă mulţumim în Numele Domnului Isus!

Colectivul redacţiei ISSN: 1583-2589
„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
Editorial

„Cuvântul lui Hristos să locuiască din belşug în voi în toată înţelepciunea”
(Coloseni 3:16)

Ce aţi înţeles?
În numărul anterior al revistei Betel am terminat de şi doar bătrâneţea, o urmare a păcatului adamic aduce
prezentat în serial, Pornografia şi dependenţa de internet pierderea frumuseţii, dar această frumuseţe îţi pierde
– o viaţă în minciună. Pe o perioadă de doi ani nu v-am valoarea prin murdărirea ei. Ce frumuseţe şi ce atracţie
slăbit de a vă demonstra biblic, ştiinţific şi adesea tragic, mai poate avea un fruct frumos, care este străbătut în
prin experienţele celor ce au căzut în această mlaştină toate direcţiile de un vierme, care într-o zi va străpunge
ce s-a extins atât de mult, mizeria şi durerea cauzate de coaja pentru a „declara” că a terminat de consumat tot
această pandemie care seceră mai puternic decât ciuma, ceea ce era de valoare.
vieţile fragede ale copiilor şi adolescenţilor, dar şi ale celor Eu ştiu din experienţa mea şi a multor tineri, băieţi şi
mai mari care glumesc cu păcatul. fete, ce bucurie oferă o iubire legitimă, gustată la vremea
Aţi înţeles de ce trebuie să vă feriţi ca de moarte de căsătoriei. Un sărut, o îmbrăţişare, o poză care dezvăluie
imoralitate şi totodată cum puteţi să fiţi biruitori în această secrete fizice, par dulci, dar sunt cu miez amar şi cer
bătălie care solicită deopotrivă sufletul şi trupul? În acest întotdeauna mai mult, coborându-te mai jos în mlaştina
scop, editorialul acestui număr, este un apendice, un de păcat. Însă refuzul atingerilor care provoacă pe cei
epilog ecou, care vi se adresează în vederea asigurării că doi, mai mult sau mai puţin deodată, va face ca băiatul
aţi înţeles să vă păstraţi zestrea unui suflet curat şi a unui şi fata care ştiu că „dragostea adevărată aşteaptă” să se
trup virgin – cadouri de dorit pentru orice familist, statut bucure în primul rând de binecuvântarea ce o păstreză
pe care cu siguranţă îl visaţi. Vă prezentăm drept hartă Dumnezeu pentru cei curaţi, dar şi de o satisfacţie şi plăcere
explicativă şi Hotarul înţeleptului, un articol, în care vă sentimentală deplină. Ei nu vor avea niciodată mustrări de
vor fi prezentate însemnele de frontieră care nu trebuie conştiinţă, nici comparaţii care fac să fugă terenul de sub
trecute pentru nimic în lume, dar şi locul pe unde se trece picioare şi să nu ştii că eşti acasă sau plecat. Ochii voştri
vama, în lumea celor căsătoriţi, cu acte în regulă. Fecioria, trebuie să aştepte ca primul trup pe care îl vor admira să
zestrea de care aminteam, se poate pierde numai odată, fie al soţiei / soţului, iar primul sărut pe buze să fie dat,
dar de regulă nu se pierde dintr-o dată. Adică, diavolul după primirea binecuvântării de la adunare.
vă trage treptat în cursa imoralităţii. Totul începe de la o Dacă sunteţi unii din cei muşcaţi de şarpe, este
provocare şi de la curiozităţi, de la lucruri mici spre păcate necesar să acceptaţi să fiţi puşi sub observare de către
mari. Cine se fereşte de tot ce se pare rău (1 Tesaloniceni părinţi sau slujitorii adunării, cu scopul protejării pe viitor.
5:22), rămâne neatins de schijele exploziilor acestui păcat, Mărturisirea lucrurilor rele este primul pas în înfăptuirea
care a sfârtecat trupuri fragede şi a ruinat multe vieţi. lucrurilor bune (Proverbe 28:13-14). De asemenea, este
Noi ca părinţi suntem conştienţi că ispita este mare şi necesar să discutaţi cu viitorul partener de viaţă, la vremea
provocările celor din jur sunt puternice. Un elev din Italia potrivită, confesându-vă, pentru că ori vă acceptă aşa cum
îmi spunea că într-o zi o colegă de clasă, s-a aşezat pe sunteţi, ori să vă respingă de la început. Aceasta pentru că
genunchii lui şi l-a provocat prin îmbrăcăminte, prin priviri şi este imposibil să nu-i spuneţi toată viaţa. Astfel de secrete
atingeri, spunându-i: „Până când vrei să rămâi virgin? Eşti nu pot fi păstrate între doi soţi. Dar până atunci, este timp
ultimul din clasă care n-a gustat viaţa sexuală”. El s-a ridicat pentru pocăinţă, scop în care am scris aceste rânduri şi
şi a reacţionat cu răceală, conştient fiind că este singurul pentru cei muşcaţi de şarpele curviei.
ce a putut păstra averea cu care a fost binecuvântat prin Tuturor, vă dorim pe viitor o viaţă curată! Frumuseţea
creaţie şi pe care o păstra ca şi cadou de nuntă, pentru şi bucuria unei vieţi sfinte, în care te păstrezi departe de
ziua în care va cere de la Dumnezeu, împreună cu aleasa tot ceea ce colegii savurează cu patimă şi slăbiciune, este
inimii lui, binecuvântare pentru toată viaţa. El ştia că Esau, dată de părtăşii sfinte cu Domnul şi cu cei din familie şi
care a fost întâi „lumesc” şi apoi „curvar”, a plâns degeaba adunare.
şi nu a mai putut primi binecuvântarea, chiar dacă unul Faceţi legământ cu ochii vostri, aşa ca Iov, pe care
din părinţi voia să i-o dea (Evrei 12:16-17). Nepotul lui, Satan nu l-a putut corupe; înscrieţi-vă în acest legământ şi
Ruben, n-a înţeles ce urmări are lipsa de control a trupului cu buzele şi mâinile voastre, despre care Domnul spunea
şi a pierdut dreptul de întâi născut, printr-un act imoral că mai bine să fie tăiate decât să ne aducă moartea eternă
(Geneza 35:22; 1 Cronici 5:1). Ferice de cei ce refuză prin păcat (Matei 5:28-30). Întreaga voastră fiinţă, să fie
categoric tentaţiile imorale, care se întind ca nişte tentacule pentru Domnul şi dacă este cu voia Lui la vremea potrivită,
ucigaşe prin reţelele de socializare, prin imaginile film sau va fi şi pentru partenerul de viaţă.
tipărite, cu chipuri reale pervertite sau animate, sau prin
însăşi trupurile fizice aflate în prima parte a vieţii, atunci Învăţătorul
când sunt mai atractive. Da, Dumnezeu ne-a creat frumoşi

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" 3
(Isaia 12:4)
Istoria credinţei
„Suntem înconjuraţi cu un nor aşa de mare de martori”
Evrei 12:1

E
ra anul 1921 când un cuplu
misionar, David şi Svea Flood,
au plecat cu băiatul lor de 2
ani din Suedia în Congo Belgian.
Ei au fost însoţiţi de o altă pereche
suedeză, Erickson, căutând toti
patru călăuzirea Providenţei, pentru
a şti încotro să se îndrepte. În acele
zile de consacare şi devoţiune, ei au
înţeles că ar fi bine să părăsească
misiunea unde locuiau atunci şi
să se mute într-o regiune părăsită
şi îndepărtată, spre a vesti acolo
Evanghelia.
Ajungând într-un sat numit
N’dolera, ei au fost respinşi de
şeful tribului, care nu le-a dat voie

David şi Svea Flood
să intre în satul lor, ca să nu-i sperie
pe dumnezeii locului aceluia. Cele
două cupluri s-au hotărât să meargă
cam un km mai încolo, ridicându-şi
acolo o colibă din pământ. Ei s-au
rugat pentru înlăturarea barierelor
care blocau înaintarea lor, dar Svea a rămas şi însărcinată şi când a sosit timpul să nască, şeful tribului,
n-a venit niciun răspuns. Singurul fiindu-i milă de ea, a permis unei femei de acolo s-o ajute la naştere. Mica fetiţă
contact ce-l aveau cu cei din sat, născută acolo a fost numită de ea Aina. Chinurile naşterii au fost prea epuizante
era cu un băiat, căruia i s-a permis pentru organismul slăbit deja de crizele îndelungate de malarie al lui Svea Flood,
să le aducă spre vânzare alimente iar naşterea a consumat ultimele rezerve ale trupului ei epuizat, aşa încât după
de două ori pe săptămână. 17 zile ea a decedat.
Svea, o femeie mărunţică, În sufletul lui David Flood s-a năruit totul în acel moment. El a săpat o groapă
de 1,50 m şi subţirică, văzând că rudimentară, unde a înmormântat-o pe soţia lui, care abia împlinise 27 de ani,
acest băiat este singurul african şi luând pe cei doi copii ai lor s-a întors, peste munţi şi peste văi, la misiune.
cu care putea vorbi s-a hotărât Lăsând fetiţa de curând născută la soţii Erickson, scrâşnind din dinţi de durere şi
să-i povestească despre Isus, disperare el spuse: “Eu mă duc înapoi în Suedia. Am pierdut soţia, de fetiţa mică
încercând să-l câştige pentru El. pur şi simplu nu pot să am grijă. Dumnezeu mi-a ruinat viaţa.” Cu aceasta s-a
Şi într-adevăr, a şi făcut aceasta îndreptat spre port, lepădând nu numai chemarea, dar şi pe Dumnezeu.
cu tot devotamentul ei. În afară În opt luni, ambii membri ai familiei Erickson, şi soţul şi soţia, au fost loviţi
de aceasta, n-au avut niciun fel de o boală misterioasă, care le-a răpit viaţa la amândoi, în câteva zile, unul după
de încurajare. Între timp malaria altul. Bebeluşul a fost adoptat de un cuplu misionar din America. Cei doi, Anna şi
a început să facă ravagii în micul Arthur Berg, care au adoptat fetiţa lui Svea, i-au schimbat numele ei suedez cu
grup, lovindu-i unul după altul. unul englez: Aggie. Fetiţa neavând niciun act, fiind născută acolo, era imposibil
În acest timp, soţii Erickson s-au să părăsească Africa. După multe şi laborioase străduinţe, au reuşit totuşi să
săturat cât au suferit şi s-au decis plece toţi trei în America. Nemaivoind s-o expună pe Aggie la pericolul ce-o
să-i părăsească, mergând înapoi putea aştepta în Africa, au renunţat şi ei să mai meargă înapoi, mutându-se de
la misiune, de unde plecaseră la misiune la sediul central al misiunii. Aşadar Aggie a crescut mare în Dakota de
împreună, lăsându-i pe David şi Sud. Ca adolescentă, a vizitat Colegiul Central de Nord din Minneapolis. Acolo a
Svea singuri acolo, în apropiere de întâlnit un tânăr, numit Dewey Hurts, cu care s-a căsătorit apoi.
N’dolera. Anii au trecut. Lucrarea lor a fost binecuvântată de Dumnezeu, ei având
parte de bucurie în activitatea lor pastorală. Aggie a dat naştere la o fetiţă, pe
4 „Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!"
(Isaia 12:4)
Istoria credinţei
„Suntem înconjuraţi cu un nor aşa de mare de martori”
Evrei 12:1

urmă la un băiat. Între timp, soţul ei a devenit preşedintele degeaba acolo. Băieţaşul a fost câştigat
Colegiului Creştin din Câmpul Seattle (Washington de pentru Domnul şi când a devenit mare
Sud), iar Aggie a fost fascinată de gândul de a-şi căuta a câştigat toată comuna pentru Hristos.
rădăcinile din Suedia. Singura sămânţă aruncată atunci n-a
Într-o zi a găsit în cutia ei poştală o revistă religioasă pierit ci a crescut şi mai creşte şi acum.
în limba suedeză. Ea nu avea habar cine a pus-o în Azi sunt acolo şase sute de locuitori ai
cutia lor de scrisori şi nu înţelegea niciun cuvânt din text. comunei care servesc Domnului pentu că
Răsfoind paginile ei, deodată atenţia i-a fost atrasă de voi aţi rămas credincioşi la datorie, unde
o poză, care arăta o cruce pe care scria: Svea Flood. v-a aşezat Dumnezeu… Tată, Dumnezeu te iubeşte.
Aggie s-a urcat cât putea de repede în maşina ei şi s-a El nu te-a lepădat niciodată”. „Nu ai vrea, tăticule, să
dus direct la Universitate, căutând un profesor care ştia te predai din nou Domnului? Nu ai dori să te întâlneşti
suedeza şi pe care ea îl cunoştea, şi l-a rugat să-i traducă în dimineaţa învierii cu mama şi să petreceţi împreună
articolul. „Ce scrie aici?”, a întrebat ea. Instructorul i-a veşnicia amândoi, alături de Isus? Să nu te caute mama
spus sumar: Este despre un cuplu misionar, venit în degeaba în dimineaţa mântuirii”.
N´dolera cu ani în urmă… despre naşterea unei fetiţe Bătrânul s-a întors către faţa ei, uitându-se în ochii ei.
albe…. despre moartea unei femei tinere… despre un Tot trupul i s-a relaxat. El a îngenuncheat şi în rugăciune,
băiat tânăr african, care l-a primit pe Hristos…dupa aceea a spus Domnului tot ce s-a întâmplat cu el în ultimii
şeful tribului i-a permis băiatului, care a devenit între timp aproape cincizeci de ani, iar pe la sfârsitul acelei după-
profesor, să construiască o şcoală în comună la ei,.. cum amieze remarcabile, el s-a întors din nou către Dumnezeu,
copiii şi părinţi de acolo au devenit creştini. Azi, numai în regretând mult deceniile irosite astfel. Următoarele zile au
acea comună, sunt 600 de creştini. Toate acestea datorită fost petrecute în comuniune binecuvântată între tată şi
sacrificiului făcut de David şi Svea Flood. fata lui. Aggie s-a întors pe urmă cu soţul ei în America, iar
La nunta lor de argint, soţii Hurts au primit ca drept David, în câteva săptămâni a adormit până în dimineaţa
cadou de la Colegiu un drum plătit în Suedia, pentru veşniciei.
amândoi. Aggie l-a găsit pe tatăl ei, pe cei patru fraţi ai Câţiva ani mai târziu, soţii Hurts au participat la o
ei şi pe sora ei cea mică. Toţi erau extrem de amărâţi conferinţă deosebită în Londra, Anglia, ocazie când un
şi supăraţi pe Dumnezeu şi certaţi şi între ei. Ei urau pe raport a fost citit de către cineva din Zair (Congo Belgian
tatăl lor. Când Aggie a întâlnit-o pe sora sa, ea a strigat: de odinioară). Conducătorul bisericii naţionale a prezentat
„Toată viaţa mea am visat despre tine. Obişnuiam să numărul credincioşilor de acolo, care era de 110.000
întind o hartă a lumii pe jos şi luând o maşinuţă mergeam membri botezaţi, vorbind elocvent despre răspândirea
pe ea căutându-te”. Sora ei şi tatăl ei nu-şi vorbeau, Evangheliei în ţara lor. Aggie nu s-a putut reţine după ce
dar ea i-a promis că o ajută să se întâlnească. David a auzit numele de David şi Svea Flood. „Da, doamnă,”
Flood îmbătrânise mult, distrugându-se cu alcool. Nu spunea omul în franceză, care i-a fost tradus lui Aggie
de mult avusese un accident vascular cerebral şi făcuse în engleză. „Svea Flood a fost cea care m-a condus
cataractă. pe mine la Isus Hristos. Eu am fost băiatul care am
Ajungând acolo, Aggie l-a căutat pe tatăl ei adevărat, dus părinţilor tăi de mâncare, înainte să te fi născut tu.
David Flood. Mereu amărât, avea o regulă în familia lui: De fapt, azi mormântul mamei tale şi amintirea ei sunt
„Nu era permis să se pomenească numele lui Dumnezeu păstrate şi onorate de noi toţi”. El a strâns-o în braţele
în casa lui, pentru că Dumnezeu îi răpise tot ce avusese”. lui cu o lungă şi caldă îmbrăţişare. Pe urmă a continuat:
După o întâlnire mişcătoare cu fraţii şi sora ei, Aggie le-a „Tu trebuie să vii în Africa, să vezi, că mama ta este cel
spus că ar dori să-l vadă pe tatăl ei.„Tu poţi vorbi cu el,” îi mai faimos personaj din istoria noastră naţională”. Exact
spuseră ei, „cu toate că este foarte bolnav acum. Dar tu asta a făcut Aggie cu soţul ei. Toţi locuitorii comunei i-au
trebuie să ştii că îndată ce el aude pe cineva rostind numele salutat cu ovaţii. S-a întâlnit şi cu omul care o ducea pe
lui Dumnezeu, îşi iese din minţi. Dar Aggie nu s-a lăsat ea într-un coşuleţ pe potecile munţilor. Momentul cel mai
bătută. Ea a intrat în apartamentul murdar, în dezordine, dramatic a fost, evident când pastorul i-a arătat crucea
unde zăceau peste tot sticle de băuturi goale, împrăştiate, cea albă care a fost ridicată în cinstea mamei ei. Ea s-a
s-a apropiat de patul bătrânului de şaptezeci şi trei de ani pus pe genunchi în faţa ei, rugându-se şi mulţumindu-I lui
şi strigă: „Tată!” El s-a întors şi a izbucnit în plâns. “Aina”, Dumnezeu pentru toate. Mai târziu, în biserică, pastorul
strigă el. „Nu am vrut niciodată să te las singură”. „Este a citit versetul din Ioan 12:24: „Adevărat, adevărat vă
totul în ordine, tată,” a răspuns ea, strângându-l cu căldură spun, că dacă grăuntele de grâu care a căzut în pământ
şi gingăşie la pieptul ei. „Dumnezeu mi-a purtat de grijă”. nu moare, rămâne singur; dar dacă moare, aduce multe
Îndată, el şi-a schimbat faţa, devenind ca ceara. A încetat roade”. Pe urmă, a continuat cu Psalmul 126:5: „Cel ce
să mai plângă. „Dumnezeu ne-a uitat pe noi toţi. Datorită umblă plângând, când aruncă sămânţa, se întoarce cu
Lui am ajuns unde suntem”. S-a întors cu faţa spre perete. veselie, când îşi strânge snopii”
Aggie i-a mângâiat faţa şi a continuat netulburată. „Tată,
am o mică istorioară să-ţi povestesc. Una adevărată. Voi www.aievea.net
nu v-aţi dus în Africa degeaba. Mama nu şi-a dat viaţa
„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" 5
(Isaia 12:4)
Căutaţi în cartea Domnului
„Căutaţi în cartea Domnului şi citiţi! Nici una din toate acestea nu va lipsi”
Isaia 34:16a

Fericiri!
Completaţi fericirile şi găsiţi refetinţa!
„Ferice de tine, Israele! Cine este ca tine, un _______________ de Domnul?”
„Ferice de omul pe care-l _______ Dumnezeu!”
„Ferice de omul care nu se duce la ____________________, nu se opreşte pe calea celor _________ şi nu
se aşează pe _________________________!”
„Ferice de cel cu fărădelegea ________ şi de cel cu __________________ !”
„Ferice de omul care îşi pune __________ în Domnul şi care nu se îndreaptă spre cei ______ şi _______!”
„Ferice de cel ce __________ de cel sărac!”
„Ferice de cei ce _________ în Casa Ta! Căci ei tot mai pot să __________”
„Ferice de cei ce-şi pun _______ în Tine, în a căror inimă locuieşte _________”
„Ferice de poporul care cunoaşte _________________ , care umblă în _____________________!”
„Ferice de omul care ___________ de Domnul şi care are o mare plăcere pentru ______________!”
„Ferice de cei ce __________ poruncile Lui, care-L ________ din toată inima lor, care nu săvârşesc nici o
___________ şi umblă în ___________!”
„Ferice de cine are ca ajutor pe ___________________!”
„Ferice de omul care găseşte _____________ şi de omul care capătă ___________ !”
„Ferice de acela pentru care Eu nu voi fi ______________________ „
„Ferice de aceea care ______ pentru că lucrurile care i-au fost spuse din partea Domnului se vor _____”
„Ferice mai degrabă de cei ce ______ Cuvântul lui Dumnezeu şi-l ______!”
„Ferice de robii aceia pe care stăpânul îi va găsi __________ la __________”
„Ferice de acela care ___________ în ____________________ !”
„Dacă ştiţi aceste lucruri, «Ferice de voi dacă __________”
„Ferice de cei ce n-au ______ şi au ______”
Este mai „Ferice să _____ decât să _________”
„Ferice de cel ce _______ ispita”
„Dacă sunteţi ___________ pentru Numele lui Hristos, «Ferice de voi!»”
„Ferice de cei chemaţi la ________________________ !”
„Ferice de cei ce îşi ___________ ca să aibă drept la __________ şi să intre pe ____ în _____”

Răsfoieşe paginile Bibliei şi adaugă fericirile pe care le vei mai găsi!
Alege să fii fericit!
Cine caută găseşte! Cine sunt eu şi cine a
fost stăpânul meu?
Adăugând una sau mai multe litere la începutul sau/şi sfârşitul
cuvântului veţi descoperi alte nume biblice! Am crescut firav şi nu am
ajuns niciodată la înălţimea fraţilor
mei, pentru că am fost mutat din
Ed→ Er→ On→
locul meu. După aceea am călătorit
Ada→ Adi→ Ana→ foarte mult. Am străbătut alături
Ard→ Ava→ Ben→ de stăpânul meu, munţi şi văi,
Dan→ Ela→ Eli→ oraşe şi sate, dar şi locuri pustii.
Eva→ Ham→ Ido→ Am ajuns de pe un continent pe
Ira→ Lea→ Put→ altul, dar m-am întors în locurile
Saf→ Sin→ Şua→ natale. Am fost aruncat de mai
Abel→ Ahaz→ Arad→ multe ori la pământ, dar niciodată
Baal→ Beer→ Cana→ n-am fost lepădat, nici chiar atunci
când stăpânul meu a intrat în casa
Chis→ Etan→ Ioan→
împăratului, pentru că întotdeauna
Iona→ Sila→ Babel→
l-am sprijinit, iar la nevoie am fost
Naama→ Nadab→ Natan→ de ajutor la mulţi alţii din jurul lui.
Tamar→ Timeu→ Anania→
Denisa Atudoroae (M.D.)
6 „Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!"
(Isaia 12:4)
Căutaţi în cartea Domnului
„Căutaţi în cartea Domnului şi citiţi! Nici una din toate acestea nu va lipsi”
Isaia 34:16a

IOV -IOV
ANATOMIE
- ANATOMIE
„Caută în careu elementele ce ţin de corpul uman şi care sunt amintite în cartea
IOV” (referinţa
„Cautć biblică
în careu este datăce
elementele sub
Ŗincareu).
de corpul uman ûi care sunt amintite în cartea IOV”.
REFERINŕA BIBLICĆ ESTE DATĆ SUB CAREU.

I B U M A P D E U T I O V A N I C A J A L O N U L O P
F D N H I Z E L H A O L I N M R F R Z S D P O V A E R
A D O H B A S A N E P E A C H A N O S P A N I E H T E
D O C O E G F N T A Z R N H E Z D W A A N G H C I T E
U C H N O A R O N U L O A C S O U U Z O R O E A N Z I
L U I F R D A T B R A T S O R A R A V C T R U I A N C
R V O R Z A E L I N A S O C A N S A L A U R D L A Z I
I A C L A C I G U R A W C A P A O E L P L P L O R A O
C C F T E A M V O P S A S Z N G L L A Z R Y L L Y R R
A O L S U P I A P I E L E X O R U Z F R U N T E C O S
L R O A L M C A L A M B I A R S N A I C O R A L A Z I
C A A B M N L G A R A O T V L A A B M I L P L M I T P
I L Z E O M A M C A R A G E A N A C T N C V A N A L O
F E W N A T O I A N I L A P N G L R A C O R Z G R N O
R A O R L R I N I C H I N R A E U A L N S C Z E R I A
U N L A I Z A O L U C R S A W P A M P U I E L S E M C
M A X C M R P W N I U B O F C O S E A N V A V O I A O
A M Z O A M A R O M A D U L A R D O V E I N A N S U N
S O A I I R U G L U R E C L A N D A S G O A I O M A I

IOV:

1. 38:15 10. 41:1 19. 12:11 28. 40:18
2. 15:27 11. 42:5 20. 39:19 29. 4:10
3. 21:24 12. 14:22 21. 15:12 30. 33:2
4. 4:14 13. 16:18 22. 1:10 31. 2:7
5. 3:10 14. 41:20 23. 16:16 32. 5:14
6. 10:16 15. 16:13 24. 19:9 33. 2:10
7. 4:16 16. 4:15 25. 3:9 34. 18:9
8. 16:12 17. 42:5 26. 41:13 35. 27:23
9. 3:12 18. 2:4 27. 19:20 36. 29:24

Larry Atudoroae

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" 7
(Isaia 12:4)
Căutaţi în cartea Domnului
„Căutaţi în cartea Domnului şi citiţi! Nici una din toate acestea nu va lipsi”
Isaia 34:16a

Căutaţi în Cartea Domnului (Ioan 1-10) şi citiţi!
Niciuna dintre acestea nu va lipsi!
1. Completează spaţiile libere şi apoi menţionează referinţa: „Iată _________ lui ____________
care ridică ____________ lumii” _____________
2. Notează ordinea cronologică a minunilor făcute de Domnul Isus, aşa cum sunt prezentate de
evanghelistul Ioan: ____ Vindecarea slăbănogului de 38 de ani; ____ Înmulţirea vinului la nunta din
Cana; ____ Vindecarea orbului din naştere; ____ Vindecarea fiului unui slujbaş împărătesc; ____
Înmulţirea pâinilor.
3. Identifică autorii şi destinatarii următoarelor cuvintele: ________ „Strângeţi fărămiturile cari au rămas
să nu se piardă nimic”_______; _______ „Noi am găsit pe Mesia” _________; ________ „Doamne, văd
că eşti proroc” _______; ________ „Tu ce zici despre El, în privinţa faptului că ţi-a deschis ochii?”
4. Prezintă pe scurt discuţia Domnului Isus cu samariteanca şi începutul trezirii din Samaria: ________
________________________________________________________________________
5. Completează cuvintele care lipsesc din afirmaţiile Domnului Isus: „Eu sunt _________ cel ______”;
„Eu sunt _________ lumii”; „Eu sunt _________ vieţii”.
6. Completează spaţiile libere cu cifrele corespunzătoare: „Este aici un băieţel care are __ pâini şi __
peşti”; „Şi acolo erau __ vase de piatră, puse după obiceiul de curăţare al iudeilor şi în fiecare vas
încăpeau câte __ sau __ vedre”; „Ieri în ceasul al __-lea, l-au lăsat frigurile”; „După ce au vâslit cam
___ sau ____ de stadii, văd pe Isus umblând pe mare şi apropindu-se de corabie”.
7. Ce a mărturisit Ioan când au venit oamenii să îl întrebe cine este? ____________________________
8. Pune în ordine cuvintele următoare şi descoperă ceea ce a făcut Dumnezeu pentru noi: dat, aibă, ca,
veşnică, El, singurul, Fiindcă, Fiu, Dumnezeu, nu, iubit, piară, pentru, că, a, viaţa, mult, a, lumea, pe,
crede, atât, de, Lui, ci, să, oricine, în, să.
9. Cine sunt eu? : „Nu sunt vrednic să dezleg cureaua încălţămintelor Lui” _________; „L-am întrebat
pe Isus cum se poate naşte un om bătrân” ________; „Eu sunt pâinea vie care s-a coborât din cer”
________; „Am adus la Domnul Isus un băieţel ce avea 5 pâini şi 2 peşti” _______.
10. În final, completează cuvintele Domnului Isus şi nu le uita: „Cine _____ în Fiul, are _____ _____, dar
cine __ crede în Fiul, nu va vedea _________, ci ________ lui _______ rămâne peste el”.
Naomi Meseşan

Cine sunt eu şi ce semn am văzut? Cine sunt eu şi cine mi-a prezis
Cel ce mi-a poruncit să fiu, mi-a dat o haină destinul?
şi altcineva mi-a dat un nume. Am locui cu partenerul Am fost atât de preţuit încât numai unul din tovarăşii
meu de viaţă în vremuri de mult apuse. Neamul nostru mei avea un scaun mai frumos decât al meu, atunci când
s-a răspândit pe meleaguri întinse şi a ajuns mare, stăteam la sfat împreună. Dar într-o dimineaţă am hotărât să
dar a venit o vreme în care doar puţiuni dointre noi au ridic uin stâlp, ca să mă bucur pe deplin de ziua aceea. N-a
primit poruncă să locuiască pentru un timp într-un loc fost să fie aşa, dimpotrivă, acel stâlp mi-a fost de rău augur,
deosebit. Acolo, într-o zi am fost ales de unul din copiii iar o fiinţă foarte apropiată şi-a dat seama că lucrurile vor
celui ce mi-a pus nume, să fiu mesagerul lui şi să-i aduc lua o întorsătură tristă, ceea ce s-a şi întâmplat. În aceaşi zi
veşti din valea umbrei morţii. Eu am fost credeincios în am fost dus pe drumul părinţilor mei, într-o zonă lipsită de
misiunea mea. Tot atunci am fost martor şi la un semn, soare, iar la scurt timp toţi copiii mei au fost aduşi în acel
între Cel ce mi-a dat haina şi urmaşii celui ce mi-a pus loc nedorit. Recunosc faptul că eu am fot de vină, dar n-am
nume, semn pe care şi tu l-ai văzut. înţeles tâlcul proverbului până nu mi-a fost acoperită faţa.
(M.V.) (F.D.)
8 „Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!"
(Isaia 12:4)
Copilăria
„Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze şi când va îmbătrâni,
nu se va abate de la ea.”
Proverbe 22:6

Daniela
partea a III-a

Rămâi cu bine, mamă!

– Cât mai avem de mers cu trenul, bunico,
până la casa dumitale?
– Daniela, acum s-a înnoptat, va trebui să-ţi
pui capul pe genunchii mei şi picioarele să le întinzi
în braţele bunicului şi să dormi. Când se va lumina
de ziuă, pe la ora cinci dimineaţa vom ajunge şi va
trebui să coborâm din tren.
– Ce mă bucur, bunică dragă! Voi vedea unde
locuieşti; eu nu am fost niciodată acasă la dumneata,
numai dumneata ai venit de multe ori la noi acasă, s-o
ajuţi pe mama. Ţin minte că astă toamnă ai venit să
ne pui varză şi castraveţi la murat, iar eu am curăţat
usturoiul. Au fost mulţi căţei de usturoi de curăţat,
pentru murăturile de castraveţi, conopidă şi gogonele Când zorii zilei luminară fereastra trenului, bunicul a
verzi, dar la butoiul cu varză a fost mai simplu. Ţin pregătit bagajele pentru coborâre, apoi o trezi pe nepoată.
minte cum ai făcut totul, bunicuţo. Cum ai curăţat – Vreau să mai dorm! scânci Daniela, dar îşi aminti imediat
căpăţânile cu varză şi le-ai pus în butoi, ai mai pus că trebuie să meargă la casa bunicilor şi deschise ochii mari.
câţiva ştiuleţi de porumb, spunând că trebuie să fie – Bunico, unde îmi este bebeluşul?
moarea limpede. Ai mai pus un pumn de seminţe de Bunica scoase la iveală, din geanta în care strânsese totul,
secărică, să fie aromă, iar apoi, la fiecare litru de apă, o păpuşică, îmbrăcată în roz. Daniela o recunoscu imediat, era
ai adăugat câte o lingură de sare. A trebuit multă apă păpuşa ei. O strânse în braţe, ca şi cum nu ar fi văzut-o de foarte
pentru butoiul de 200 de litri. Ai pus apă, ai pus sare, mult timp, apoi s-au îndreptat cu toţii spre uşa de coborâre.
ai pus iar apă şi iar sare şi ă, ăăă... În gara Iacobeni n-au coborât mulţi, dar s-au înghesuit la
Daniela a adormit povestind. Trenul o legăna, urcare în tren, cei ce trebuiau să ajungă la locul lor de muncă, în
iar bunica îi mângâia părul şaten, pe care îl prinse împrejurimi. După plecarea trenului, bunicul vorbi cu funcţionarul
apoi într‑un moţ, ca un palmier, în vârful capului, feroviar şi se întoarse, ţinând de coarne o bicicletă neagră.
pentru a nu i se răvăşi peste obraji. Bunicul îi El folosea acea bicicletă pentru a-şi face cumpărăturile, dar
dădu jos pantofiorii negri din picioare, pantofi montase, pe ghidonul bicicletei, un scăunel pentru Daniela, care
confecţionaţi chiar de el, căci era un bun cizmar, era în culmea încântării. După ce au pus bagajul mai greu pe
acolo unde locuia. Domnii au coborât din tren pe portbagajul bicicletei şi pe celelalte două pe coarnele bicicletei,
la mijlocul nopţii, la destinaţia lor, aşa că bunicii au bunicul a aşezat-o pe Daniela pe scăunel.
aşezat-o pe Daniela, încet, fără să o trezească, pe (continuare în pagina următoare)
locurile lor.

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" 9
(Isaia 12:4)
Copilăria
„Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze şi când va îmbătrâni,
nu se va abate de la ea.”
Proverbe 22:6

– Vom avea de mers şase kilometri şi – Încet, fetiţo! În felul acesta, până mă culeg de pe
m-am gândit să las bicicleta aici, să ne jos, şi bagajele, care au sărit cât colo, posibil să dispară
fie mai uşor la întoarcere. Bunica, la cei casa mea de turtă dulce, în stomacul tău flămând!
cincizeci de ani ai săi, mergea destul de Daniela se ruşină.
bine, iar bunicul, cu doi ani mai în vârstă – Iartă-mă, bunicule! Te doare? Te-ai lovit? Eşti
decât ea, adesea o întrecea la mers. bine? Nu m-am gândit câte rele se pot întâmpla, din cauza
– Ce frumoase locuri sunt pe-aici, nerăbdării mele.
bunicule! Nici în cartea mea de poveşti Daniela a ajutat la căratul lucrurilor în casă, iar
n-am mai văzut aşa pădure frumoasă de brad şi drumul e bunica şi-a luat locul de gazdă la bucătărie, pentru a-şi
asfaltat. Ce uşor merge bicicleta pe el, bunicule! trata bine nepoţica din prima zi. Daniela a aruncat o
– Daniela, aici este o zonă de munte, noi locuim pe privire prin bucătăria care strălucea de curăţenie. Fiecare
strada Horia şi casa este chiar la marginea pădurii, dar nu lucru îşi avea locul său, pe urmă a inspectat celelalte
sunt multe case acolo, doar douăsprezece, iar nu departe trei camere. Una era mai spaţioasă şi avea două paturi,
de drumul principal, curge apa Bistriţei. Vei vedea plute aşternute frumos, cu pături din lână. Celelalte două erau
trecând pe apa ei. cu un singur pat şi aveau aşternute coverturi ţesute
– Ce sunt plutele, bunicule? Crocodili sau balene? de bunica. Apoi s-a întoars în bucătărie, unde focul în
– Ohoho, râse bunicul, nu-ţi imagina aşa ceva. sobă era aprins şi era cald şi bine. În partea laterală, nu
Plutele sunt confecţionate din lemn, din copaci cu crengile departe de soba de gătit, Daniela a observat un lucru
tăiate de ţapinarii din pădure. Prinse aceste lemne între care nu l-a mai văzut niciodată până atunci.
ele, cu nişte scoabe din fier, formează o barcă lungă. În – Ce-i asta, bunico? Atâta lemn şi aţă la un loc n-am
felul acesta, lemnul poate fi transportat mai uşor spre văzut niciodată în viaţa mea.
fabricile de cherestea, adică fabricile care fac scândura de – D-apoi, drăguţa bunicii, n-aveai unde să vezi.
brad. Această scândură se foloseşte apoi pentru case sau Acesta este un război, la care vom lucra împreună.
mobilier. – Bunica, de ce noi două trebuie să fim în război?
– Bunicule, uite bradul acela din faţa noastră! Este Nu! Te rog, nu! şi Daniela s-a tras îndărăt.
ceva acolo care se mişcă de sus în jos, pe crengile lui. – Scumpa mea, acesta nu este un război de care ai
Ce-i acolo bunicule? O vulpe micuţă? auzit tu până acum, ci unul bun, de care n-ai auzit încă. În
– Daniela, pe aici vulpile sunt foarte rare şi ele nu timpul iernii, am ţesut în el, preşurile de pe jos şi cuverturile
se urcă în brazi. Acolo e o veveriţă cu codiţa stufoasă, de pe pat.
căutând conuri de brad. Aceasta este hrana ei, în lipsă de Războiul de ţesut s-a mai îmblânzit în ochii Danielei
alune şi nuci. şi chiar l-a atins uşor cu mâinile. Era din lemn, bine fixat.
Fetiţa a simţit un gol în stomac, făcându-i-se foame, Bunicul a intrat în bucătărie, cu un braţ plin de
dar cum să-i spună bunicii? Îi era ruşine să facă acest lemne, mirosind a răşină de brad. Printre lemnele frumos
lucru, aşa că o întrebă timid: despicate, erau câteva bucăţele de scânduri, ca nişte
– Bunico, dacă veveriţele se hrănesc cu conuri de dreptunghiuri netede.
brad, ce mănâncă oamenii pe aici? – Bunicule, nu le arde, nu le pune pe foc te rog, adică
– Fetiţa mea, aici sunt păşuni, iarba este foarte nu pe toate, aş vrea să-mi dai mie bucăţile de scânduri.
hrănitoare pentru vaci şi oi, aşa că avem lapte, brânză, – Draga mea, pentru ce-ţi trebuie bucăţile de
ouă ... scândură?
– Bunico, aveţi o văcuţă adevărată? – Bunicuţule, ştii, voi avea nevoie de o casă, adică
– Nu, noi nu mai ţinem animale, de când ne-au de o casă a mea. Eu şi păpuşa mea, suntem o familie şi
plecat cei opt copii de acasă. Singuri nu putem pregăti ne trebuie o casă pentru noi. Bunicul îşi încruntă
fânul pentru iarnă. Ajunge bunicului tăiatul lemnelor, pentru sprâncenele şi rămase pe gânduri.
că aici iernile sunt lungi şi geroase, cu multă zăpadă. – Poate, poate nepoată, când vei fi mare, vei avea
– Bunicule uite, sunt case! un loc de muncă şi vei avea o casă numai a ta. Drept
– Acum am ajuns, Daniela! Numără douăsprezece îţi spun, noi cu greu ne-am construit casa, ne-a trebuit
case, iar cea din urmă este a noastră. răbdare, muncă şi au trecut câţiva ani până am isprăvit-o.
Casele erau construite din lemn şi acoperite cu – Nu cred, bunicule, c-ai înţeles bine ce îmi doresc!
draniţă, nişte scândurele vopsite. Nu erau cu etaj, dar erau Acasă, aveam casa mea, adică locul unde mă jucam în
frumos vopsite, pictate chiar în jurul ferestrelor, dar cea camera. Casa mea era pe masă, lângă fereastră. Acolo
mai frumoasă s-a dovedit a fi cea de-a douăsprezecea mă urcam, iar jucăriile erau cutiile de chibrituri goale, din
casă. care construiam câte ceva.
– Parcă ar fi confecţionată din turtă dulce, bunicule! Daniela a privit la masa din bucătăria bunicilor. Nu
spuse Daniela, sărind jos de pe bicicletă, fără a-şi anunţa era aşezată la fereastră. Lângă fereastră trona războiul de
intenţia. Bicicleta s-a dezechilibrat şi bunicul s-a răsturnat ţesut. Masa era lângă perete în colţ, şi era acoperită cu o
peste ea, chiar lângă poartă. faţă de masă albă, curată. Daniela a măsurat cu privirile
suprafaţa mesei. Aceasta era înaltă până la nasul ei. Dacă
1010 „Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!"
(Isaia 12:4)
Copilăria
„Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze şi când va îmbătrâni,
nu se va abate de la ea.”
Proverbe 22:6

se ridica pe vârfuri, putea vedea ce se află deasupra. Fetiţa n-a mai aşteptat răspunsul şi
Bunica tocmai răsturnase pe un fund de lemn, o mămăligă dispăru, cât ai clipi din ochi sub masă, cu
aburindă, cât un soare fierbinte de vară. Bunicul a adus de păpuşa ei cu tot, rostogolindu-se pe jos de
undeva, nu observase ea de unde, pe o farfurie nişte bucăţi încântare:
albe de brânză. „Oare unde ascunde bunicul, brânza?” se – Avem o casă, o casă numai a
gândi Daniela, cercetând curioasă cu ochişorii. Bunica a noastră! Bebeluş avem o casă ca un
spart într-un castron ouă şi le-a bătut cu puţină sare, apoi palat!
le-a răsturnat în tigaia încinsă, cu bucăţele de slănină. Casa bunicilor avea curent electric,
Bucătăria s-a umplut de un miros îmbietor. deci în fiecare cameră, pe timp de noapte, casa era
– Nu bunicule, nu mă lăsa fără casă. Cu siguranţă, luminată cu becuri de 60W. Bunicul a ales un bec ce nu
pe masă nu va fi locul meu de joacă, după cum văd eu mai putea fi folosit şi l-a atârnat dedesuptul mesei, la mijloc.
ordinea pe aici. Deodată, bunicul ţinând ceva în mână, Un scăunel mic, rotund, ţinea loc de masă şi bucăţi de
se căzni să intre sub masă. A dat la o parte băncuţa de scândură geluite frumos, formau un pătuţ pentru bebeluş.
lemn şi a meşterit ceva acoperit de faţa de masă. A repetat – Bebeluş, haide să-I mulţumim lui Dumnezeu căci
operaţiunea de câteva ori, parcă calculând ceva, apoi se ne-a dăruit o casă boierească!
îndreptă de spate şi spuse: Pe sub faţa de masă, ridicată brusc, s-a ivit din nou
– Vom mulţumi lui Dumnezeu pentru mâncare. mustaţa nemulţumită a bunicului.
Daniela uită de faptul că era tristă, pentru că nu-şi – Daniela, se răceşte apa din ligheanul de vase, şi
găsea locul potrivit de casă şi mulţumi pentru mâncare, din apoi eu ţi-am făcut o casă de joacă acolo, nu o biserică
toată inima ei de copil flămând. Bunicul trebuia s-o ţină pe pentru rugăciune, îi spuse bunicul cu un surâs.
genunchi, ca ea să poată ajunge la bunătăţile de pe masă. – Mă scuzaţi, bunicule, am uitat de vase. Daniela
– Mâncăm ca nişte regi, bunico! zise Daniela. Ce a ieşit la iveală imediat, apucându-se de treabă. A spălat,
bună mâncare ai făcut! Dacă ar fi aici şi mama, Elena şi apoi a şters vasele şi le-a aşezat cu grijă în dulapul de
Lili, ce s-ar mai ospăta! bucătărie al bunicii. Vasele bunicii erau din porţelan alb,
– Domnul să le poarte de grijă! spuse bunica, deci trebuia să fie foarte atentă, nu cumva să le scape
dusă cu gândul departe. Au promis că vor veni la noi în din mâini. Pe urmă, a cerut permisiunea bunicii, pentru a
vacanţa de vară. face înconjurul casei şi a vedea împrejurimile ei. Bunica
– Câte zile sunt până la vacanţă, bunico? a încuviinţat printr-o aplecare a capului, iar bunicul tăia
– Zile? Nu scumpa mea, sunt două luni şi jumătate. lemne afară în şopron. Sprintenă, ca o căprioară, Daniela
Asta înseamnă cam optzeci de zile. şi-a desfăcut braţele ca un fluturaş, încercând să zboare.
– Bunico, dar două luni şi jumătate, e mai puţin Ţopăia prin curte încolo şi-ncoace, neştiind ce să privească
decât optzeci de zile, aşa-i? mai întâi, inspirând şi expirând mai adânc aerul curat de
– Nu, draga mea, e tot atât. munte.
– Eu socoteam acasă zilele unei săptămâni pe – Grozavă privelişte aici, păcat că nu sunt aici
degete, dar pentru o lună nu-mi ajungeau degetele, bunico. surorile mele şi mama.
Din nou Daniela se confrunta cu o problemă greu de Pentru o clipă, sufletul ei de copil s-a întristat, dar
înţeles pentru ea şi faţa ei se umbri de tristeţe. A terminat când a ajuns în grădinuţa cu flori a bunicii, din faţa casei,
de mâncat, apoi uitând de rugăciunea de mulţumire, şi-a rămase cu gura căscată de uimire. Cu toate că era sfârşitul
luat păpuşa în braţe, vorbindu-i: lunii martie şi zăpada s-a topit de mult, totuşi, în grădină au
– Vezi Bebeluş, avem probleme! Unde vom locui rămas pâlcuri de ghiocei albi, cristalini, narcise şi zambile,
cât e ziua de lungă? Nu avem casă şi mi-e teamă că te voi care la casa natală a Danielei s-au scuturat deja. Se vedea
pierde prin casa mare a bunicilor, ce facem? căci clima era diferită şi zona de munte era mai răcoroasă.
– Daniela, bunica strânge masa, tu nu vrei s-o ajuţi? Soarele de primăvară mângâia blând creştetul Danielei,
zise bunicul. iar ea şi-a ridicat privirea spre el şi-i spuse râzând:
– Iertaţi-mă, vă rog, ce trebuie să fac? – Ai venit şi dumneata cu mine? Îţi place grădina de
Bunicul avea un pic de mustaţă sub nas, un fel de flori a bunicuţei? De altfel, cred că te vei îngriji ca florile să-
pătrat nebărbierit şi se părea că pune ceva la cale. Râdea şi primească lumina şi căldura necesară, pentru a creşte
cu tot cu mustaţă, ori râdea pe sub mustaţă, mai bine zis. şi a înflori. Aici, cerceii doamnei de-abia au muguraşi,
– Pune-ţi mai întâi păpuşa în casa ei, apoi spală iar acasă la mama, sunt în floare! Se pare că soarele
vasele de la prânz în ligheanul cu apă călduţă, pregătit de n-a înţeles spusele ei şi cobora uşor, ascunzându-şi faţa
bunica. într‑un petec de nor cenuşiu.
– Ligheanul cu apă îl văd bunicule, dar vezi
dumneata, bebeluşul meu, nu are o casă a lui, adică a (va urma)
lui şi-a mea. Bunicul a ridicat faţa de masă mai sus, încât Draga Ujeniuc
Daniela să poată privi sub masă.
– Bunicule! strigă Daniela, apucându-i mâna. Când ai
avut timp să-mi faci o casă? Spune-mi, când?
„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" 1111
(Isaia 12:4)
Predica pentru copii
„Să cunoaştem, să căutăm să cunoaştem pe Domnul!”
Osea 6:3a

Pedeapsa celui
celor ce nu sunt liniştiţi şi atenţi în adunare, ar trebui
să fie sesizaţi şi, dacă nu ascultă, să fie preluaţi
de oamenii de ordine sau atenţionaţi de la amvon.

neastâmpărat
Oricum, nu este bine ca aceşti oameni sau copii să
fie priviţi cu indiferenţă, pentru că ei deranjează o
adunare întreagă.
(Numeri 15:32-36)
3. Ştiaţi că Dumnezeu poate să ia atitudine
şi să pedepsească foarte drastic pe cei
ce nu ascultă şi împiedică buna desfăşurare a

1. Staţi liniştiţi în adunare şi acasă, atunci când aveţi timp
de părtăşie sfântă cu familia?„Când erau copiii lui Israel în
pustie, au găsit pe un om strângând lemne în ziua Sabatului.” (vers.
activităţilor sfinte în timpul închinat Domnului?
„Domnul i-a zis lui Moise: «Omul acesta să fie
pedepsit cu moartea, toată adunarea să-l ucidă cu
32). Atunci când toţi oamenii din tabăra evreilor trebuiau să înceteze pietre afară din tabără». Toată adunarea l-a scos
orice activitate, acest bărbat a ieşit din cortul lui şi s-a apucat să strângă afară din tabără şi l-a ucis cu pietre; şi a murit,
lemne. Oricum, era interzis să facă focul în Sabat, ceea ce înseamna cum poruncise lui Moise Domnul” (vers. 35-36).
că ori voia să calce mai departe poruncile sfinte, ori adunase lemne Dumnezeu nu a fost deloc îngăduitor cu acest
fără rost, dacă nu le putea folosi atunci. Ceva asemănător se întâmplă bărbat care aparent nu a făcut rău nimănui, dar fapta
atunci când în loc să staţi liniştiţi şi să participaţi cu toată inima la slujbele lui, dacă era urmată de alţii putea avea rezultate
sfinte, vă găsiţi câte ceva de făcut. Poate că dintre toate activităţile cu dezastruoase pentru slujbele sfinte. Eu vreau să
care sunteţi ispitiţi în zilele sfinte, cele mai multe sunt cele legate de vă sesizez că slujbele sfinte din adunările noastre,
telefonul mobil. Alţii, dacă nu-l au, pot găsi alte activităţi vinovate pe nu sunt cu nimic mai prejos decât cele din tabăra
care nu vreau să le enumăr aici, pentru a nu vă da idei greşite. evreilor. Apostolul Pavel scria: „Acum, dacă slujba
Timpul petrecut în rugăciune, în cititul Bibliei sau cântare, aducătoare de moarte, scrisă şi săpată în pietre,
este foarte important şi solemn, pentru că atunci stăm de vorbă cu era cu atâta slavă încît fiii lui Israel nu puteau să-şi
Dumnezeu şi El ne vorbeşte. Atunci intrăm în comuniune cu cei din pironească ochii asupra feţei lui Moise, din pricina
cer care Îl laudă neîncetat pe Tatăl nostru cel slăvit. Chiar dacă voi strălucirii feţei lui, cu toate că strălucirea aceasta era
nu aveţi multe de spus lui Dumnezeu, fiţi cu respect pentru discuţiile trecătoare, cum n-ar fi cu slavă mai degrabă slujba
solemne dintre părinţii voştri şi Dumnezeul din cer. Nu ştiu dacă aţi Duhului?” (2 Corinteni 3:7-8).
văzut o ceremonie militară, cum soldaţii stau nemişcaţi, sau execută Cum ar fi dacă cei ce nu stau liniştiţi în adunare
anumite mişcări, după cum primesc comanda, dar Stăpânul universului ar fi aduşi de oamenii de ordine, la sfârşitul slujbei,
merită mai mult respect decât orice rege. la uşa centrală şi nu loviţi cum s-a întâmplat cu acel

2. Ştiaţi că atunci când nu sunteţi în orar cu activităţile sfinte,
deranjaţi fraţii care conduc slujba şi toată adunarea? „Cei
ce-l găsiseră strângând lemne, l-au adus la Moise, la Aaron şi la toată
bărbat, ci numai fiecare să le arate faţa cu degetul
şi să li se spună o vorbă de mustrare, dovedindu‑le
vinovăţia deranjului pe care l-au făcut şi dispreţul pe
adunarea. L-au aruncat în temniţă, căci nu se spusese ce trebuiau care l-au arătat faţă de Casa Domnului şi faţă de toţi
să-i facă” (vers. 33-34). Atunci în pustie, activitatea separată şi ilegală cei prezenţi care au venit cu dragoste şi respect la
a acestui om a întrerupt activităţile sfinte a sute de mii de oameni şi adunare. În istoria creştină este scris că în primele
în special a lui Moise şi Aaron, care conduceau activităţile în toată veacuri era obiceiul ca cei ce veneau la adunare
tabăra de la Cortul Domnului. Trebuie să reţinem că cei ce l-au văzut să fie întâmpinaţi de uşieri cu un bun venit, dar şi
făcând ceea ce era interzis, n-au fost indiferenţi. Tot aşa în dreptul cu întrebarea: „Ştiţi unde veţi intra?” La care se
răspundea: „Înaintea lui Dumnezeu!” Aceasta pentru a
înţelege odată în plus cuvintele înţeleptului care a scris:
„Păzeşte-ţi piciorul, când intri în Casa lui Dumnezeu
şi apropie-te mai bine să asculţi, decât să aduci jertfa
nebunilor; căci ei nu ştiu că fac rău cu aceasta. Nu
te grăbi să deschizi gura şi să nu-ţi rostească inima
cuvinte pripite înaintea lui Dumnezeu; căci Dumnezeu
este în cer, şi tu pe pământ” (Eclesiastul 5:1-2). Lângă
aceste versete cu uz general, noi la Adunarea Betel
Arad, proiectăm de câteva ori la începutul slujbei
sfinte, următoarea chemare la atenţie şi participare
activă la tot ce se face în adunare: „Dragi
copii, «Bun venit în Casa Domnului!»
Ne bucurăm că aveţi Biblia la voi,
nu folosiţi telefoanele mobile,
staţi atenţi şi nu discutaţi
între voi. Rămâneţi la
locurile voastre până la
ultimul anunţ!”.

Predicatorul

12 „Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!"
(Isaia 12:4)
Înţelepciune pentru înţelepţi
„Pentru cunoaşterea înţelepciunii şi învăţăturii, pentru înţelegerea cuvintelor minţii”
Proverbe 1:2

Hotarul înţeleptului
„Depărtează-te de drumul care duce la ea şi nu te apropia
de uşa casei ei” (Proverbe 5:8)

Graniţele înţeleptului sunt foarte extinse. Ştiţi că Solomon n-ascult glasul învăţătorilor mei şi să nu iau aminte la cei ce
a studiat câmpul şi pădurile, vorbind „despre copaci, de la cedrul mă învăţau?” (Proverbe 5:12-13).
din Liban până la isopul care creşte pe zid, a vorbit de asemenea, Aşteptaţi, aveţi răbdare, până veţi întâlni trecerea oficială
despre dobitoace, despre pasări, despre târâtoare şi despre peşti. pe la „vamă”. Atunci când veţi putea prezenta amândoi actele
Veneau oameni din toate popoarele să asculte înţelepciunea lui de identitate, reunite în acea Mână creatoare, care vă poate
Solomon, din partea tuturor împăraţilor pământului care auziseră elibera un paşaport valabil pentru toată viaţa şi o hartă, în drumul
vorbindu-se de înţelepciunea lui” (1 Regi 4.33-34). Dar cât despre necunoscut al vieţii de familie. Veţi putea porni bucuroşi la drum
unele locuri periculoase, graniţe care nu trebuie trecute, sunt cu moştenirea de acasă, cu „felicitările” primite de la adunare.
marcate în cărţile de înţelepciune cu inscripţii clare (Proverbe Nu veţi mai avea de ce să vă aplecaţi spre o altă albie, nici să
5-7), jurăminte şi rugăminţi (C. Cântărilor 2:7; 8:4), pentru ca vă mai opriţi la o altă fântănă, să vă uitaţi în oglinda apei: „Bea
nimeni să nu se apropie de „râpele” care au facut să cadă multe apă din fântâna ta şi din izvoarele puţului tău... Izvorul tău să
trupuri tinere, să fie rănite şi unele chiar să-şi afle moartea. fie binecuvântat şi bucură-te de nevasta tinereţii tale. Cerboaică
Pericolul acelor locuri nu este observat de cei neîncercaţi iubită, căprioară plăcută: fii îmbătat tot timpul de drăgălăşiile ei,
pentru că alte inscripţii indică treceri fără pericol, dar mai ales de fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei! Şi pentru ce, fiule, ai fi
imaginile care printr-un miraj fac să sclipească ochii şi în loc de îndrăgostit de o străină şi ai îmbrăţişa sânul unei necunoscute?”
o vale fără apă, dar plină de nămol, să pară un peisaj de vis, cu (Proverbe 5:15-20).
barcă cu vâsle şi flori de lotus. Bietul Solomon a călcat pe acel În vremea noastră, pericolele pândesc nu doar pe „uliţă”,
pământ fermecat şi doar cu o frânghie lăsată moştenire a mai putut ca în vremea lui Solomon, căci spaţiul virtual, prin computerul
să se ridice, însă a fost rănit şi nu a mai avut niciodată sănătatea conectat la internet, de acasă, de la şcoală sau de la locul
şi bucuria pe care le avusese înainte. La întoarcerea spre casă, de muncă, dar şi mai aproape prin telefonul mobil sau prin
a aşezat din nou, cu durere, piatra de hotar pe care o ştia, dar pe smartphone, este un pericol fără prcedent pentru toţi, dar în
lângă care trecuse, atras de peisajul de basm din apropiere. primul rând pentru copii şi adolescenţi, cărora li se interzice, la
Dragii mei, v-aş scrie cu litere de foc, dar dacă nici Biblia, vârsta lor, să treacă pe la vama căsătoriei în mod oficial. Peisajele
cartea lui Dumnezeu, care a trecut prin foc şi prin apă să ajungă la pe care trebuie să le străbateţi acum sunt mai importante decât
voi, nu vă este de ajuns, oare ce metode ar trebui să întrebuinţăm văile romantice ale plăcerilor sexuale. Întâi trebuie să vă pregătiţi
pentru a vă convinge să umblaţi „cu chibzuinţă... (şi) cunoştinţă. pentru drumul vieţii, care nu are numai oaze
Căci buzele femeii străine strecoară miere şi cerul gurii ei cu verdeaţă şi locuri exotice, unde aţi vrea să
este mai lunecos decât untdelemnul; dar la urmă este amară vă petreceţi luna de miere, ci are şi
ca pelinul, ascuţită ca o sabie cu două tăişuri. Picioarele ei mult deşert, porţiuni de drum
pogoară la moarte, paşii ei dau în locuinţa morţilor. Aşa că pentru care trebuie să vă
ea nu poate găsi calea vieţii, rătăceşte în căile ei şi nu ştie pregăţiţi cu toate bagajele
unde merge” (Proverbe 5:2-6). necesare şi, în primul
Ceea ce a observat Solomon, de la fereastra casei sale, rând cu condiţia spirituală
am întâlnit şi eu în zilele acestea şi nu un singur caz: „printre şi fizică a maturităţii.
tineri... printre cei neîncercaţi... un băiat fără minte” (Proverbe Sfatul meu şi al tuturor
7:7), care au căzut în plasa de păianjen a unei femei măritate, părinţilor, dar al lui Dumnezeu
al cărei bărbat nu era „acasă (era plecat) într-o lungă călătorie” în primul rând, care vă iubeşte în
(Proverbe 7:19). Aceasta s-a întâmplat pentru că s-a apropiat de mod desăvârşit, este să nu riscaţi şi să
„uşa casei ei”. Un prieten îmi relata povestea unui alt „nepriceput”, nu vă lăsaţi amăgiţi de duşmanul nostru,
care a ajutat o doamnă să-şi ducă bagajele, apoi la rugămintea al tuturora – diavolul, care foloseşte
ei i le-a introdus în apartament şi nu şi-a dat seama nici când tehnologia şi apoi realitatea fizică din
ea l-a poftit să rămână să servească o cafea împreună. Cât de jurul vostru pentru a vă înşela. Ca să
adevărate sunt cuvintele cărţii sfinte, când descriu o asemenea puteţi scăpa de el, de ruşine, de durere
situaţie: „a început să meargă după ea, ca boul care se duce la şi de moarte, nu uitaţi: „Depărtează-te de
măcelărie, ca un cerb care aleargă spre cursă, ca pasărea care drumul care duce la ea şi nu te apropia
dă buzna în laţ, fără să ştie că o va costa viaţa, până ce săgeata de uşa casei ei”. Dacă aţi înţeles şi vreţi
îi străpunge ficatul” (Proverbe 7:22-23). să fiţi fericiţi, evitaţi discuţiile şi imaginile
Cu siguranţă că după ce se va consuma mierea – „plăcerile provocatoare, nu intraţi pe nicio pagină
de o clipă ale păcatului” (Evrei 11:25) şi va rămâne pelinul care murdară a internetului şi nu mergeţi
nu se mai termină, adică bolile ca urmare a păcatului în trup la nicio întâlnire băiat –
şi pagubele aferente, „când carnea şi trupul ţi se vor istovi” fată, până la vremea
(Proverbe 5:11), fiecare dintre cei ce nu au ştiut unde este hotarul căsătoriei.
vieţii fericite, va zice: „Cum am putut eu să urăsc certarea şi Iosif Anca
cum a dispreţuit inima mea mustrarea? Cum am putut să

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" 13
(Isaia 12:4)
Statutul moral şi spiritual al creştinului
„Caută să fii evlavios.”
1 Timotei 4:7b

Fii gata
să dăruieşti
un zâmbet!
D
ragi copii, cât de important este pentru voi un zâmbet? Adesea
mi se întâmplă să merg pe stradă şi să observ oameni a căror
faţă exprimă multă tristeţe, iar zâmbetul este şters parcă fără
urmă. Lumea ar arăta altfel, dacă ar fi înconjurată de zâmbete şi voie
bună. Dumnezeu doreşte ca faţa noastră să exprime multă bucurie,
în schimb Satan este cel care reuşeşte să fure fericirea şi pacea.
Nu-i aşa, că atunci când cei din jur te înconjoară cu zâmbet
eşti mai fericit? Imaginează-ţi şi numai o zi întreagă, cum ar fi ca
cei din jur să nu îţi mai zâmbească. Totul ar fi foarte sinistru şi gol.
Poate nu realizezi acum, dar gândeşte-te o clipă la părinţii care îţi
zâmbesc zilnic, la colegii care te aşteaptă la şcoala cu zâmbetul pe
faţă, la învăţătorii de la Studiu Biblic, chiar şi la vânzătoarea cea
amabilă de la magazin. Cum ar fi dacă în loc de zâmbet, aceştia
ţi-ar oferi o faţă posomorâtă, o privire tristă sau plină de răutate?
Vedeţi copii, adeseori, unii oameni încearcă atât de multe
tratamente pentru a-şi îmbunătăţi aspectul, fără să realizeze că de
fapt un zâmbet sincer ar fi cea mai ieftină şi bună metodă pentru Dumnezeu, vei găsi chiar şi în cele mai dificile
aceasta. Tristeţea şi supărarea nu pot fi acoperite. Ele vin din inimă, momente, multe motive pentru a fi mulţumit şi a
la fel cum bucuria şi mulţumirea nu pot rămâne neobservate. Prin rămâne cu zâmbetul pe faţă! Tu alegi!
zâmbet, noi doar exteriorizăm ceea ce este în interiorul nostru. Numeroase studii medicale au confirmat
Biblia ne spune: „O inimă veselă înseninează faţa; dar când inima deja ceea ce psihologii recomandă foarte des:
este tristă, duhul este mâhnit” (Proverbe 15:13). persoanele optimiste au o sănătate mai bună
Încearcă o schimbare în viaţa ta! Foloseşte acest dar pentru şi trăiesc mult mai mult. Conform unui studiu
ridicarea altora. Atunci când vezi o persoană tristă oferă-i un zâmbet efectuat de profesorii de la Harvard, starea psihică
sincer. Va avea efect! De foarte multe ori, felul nostru de a saluta de bine, care include fericirea, satisfacţiile vieţii
este atât de gol şi nu exprimă nimic, dacă nu este însoţit de zâmbet. şi în special optimismul, poate apăra inima. Mai
Cât de puţin costă un zâmbet... şi totuşi priveşte ce valoare mare exact, un cumul de sentimente pozitive - bucuria,
are! Cineva spunea: „Nimeni nu este prea sărac să dăruiască un entuziasmul, mulţumirea şi exaltarea – asigura
zâmbet, dar nici prea bogat să primească unul”. Zâmbetul ar trebui o scădere cu 22 de procente a riscului unei boli
să facă parte din viaţa creştinilor. Atunci când Domnul Isus intră în cardiovasculare. Şi asta pentru că oamenii fericiţi
inimă, alături de o inimă nouă El pune şi bucuria, iar faţa ta exprimă şi optimişti se implică în activităţi sănătoase,
lucrul acesta prin zâmbetul tău: „O inimă veselă este un bun leac, mănâncă sănătos şi dorm mai mult.
dar un duh mâhnit usucă oasele” (Proverbe 17:22). Încearcă o metodă nouă! Nu te costă
Alege să fii vesel aşa cum spune versetul şi nu îţi strica nimic şi totuşi e eficientă, aşa cum reiese şi
sănătatea ta, fiind mâhnit sau supărat, căci acest lucru se va vedea din următoarele meditaţii: „Zâmbeşte! Aceasta
pe faţa ta şi vei putea să-ţi pierzi chiar şi cei mai buni prieteni. Nu porneşte din inima omului, dintr-o pace
este plăcut să stai lângă un om a cărui faţă exprimă întristare. Astfel interioară, din bucuria unei inimi bune. Acest
de oameni sunt pesimişti şi văd doar partea goală a paharului. O zâmbet îl face frumos pe fiecare om” (Phil
întâmplare ilustrează doi prieteni care, plimbându-se au trecut Bosmans). „Învăţaţi să lăsaţi pe chipul vostru
pe lângă o tufă de trandafiri. Cel nemulţumit a observat spinii şi să înflorească un zâmbet, este darul pe care-l
frunzele trandafirilor în care se puteau înţepa trecătorii şi astfel şi-a oferiţi aproapelui, este darul pe care-l oferiţi
exprimat nemulţumirea. Prietenul său a observat florile frumoase şi întregului Univers!” (Octavian Paler); „Zâmbetul
bobocii de trandafir care urmau să se deschidă în zilele următoare denotă capacitatea nostră de a fi deschişi şi a
şi se gândea ce parfum minunat vor răspândi trecătorilor. Ajunşi la ierta”; „Zâmbetul arată că ai mai mult de oferit
o cofetărie cei doi au comandat două pahare cu limonadă. Băiatul decât cei care nu zâmbesc” (Iulian Andrei); „Un
nemulţumit a obiectat: „Paharul meu este pe jumătate gol!””„Însă zâmbet durează doar o clipă, dar amintirea lui o
băiatul mulţumit s-a uitat foarte încântat şi a spus: „Paharul meu este viaţă întreagă” (Anonim); „Zâmbetul, curcubeul
pe jumătate plin!” Ce crezi? Merită să laşi mulţumirea şi bucuria să lacrimilor” (Jules Renard)
se exprime atât în inimă cât şi pe faţa ta? Dacă vei cere ajutorul lui Naomi Luntraş

14 „Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!"
(Isaia 12:4)
Statutul moral şi spiritual al creştinului
„Caută să fii evlavios.”
1 Timotei 4:7b

V
iaţa este un dar de la Dumnezeu, este cadoul pe şi dacă nu ne-a doborât şi vede că noi
care, prin bunătatea Sa, îl înfrumuseţează în fiecare nu alergăm la ajutorul Domnului sau al
zi pentru noi. (Plângeri 3:23). Fiecare dimineaţă fraţilor, va fi bucuros şi grăbit să ne mai
este un nou prilej, pentru reînnoirea îndurării şi bunătăţii lovească o dată.
lui Dumnezeu faţă de noi. Noi de multe ori ne aşteptăm să
Este dimineaţă şi pentru că m-am trezit mai devreme, fim atacaţi cu lovituri puternice, să ne
ies afară pentru a mă bucura de pacea şi liniştea care confruntăm cu situaţii grele, însă uităm
domneşte în jur, însoţită doar de zecile de glasuri ale că „vulpiile mici strică viile în floare” şi nu
păsărelelor, care nu contenesc în a-şi slăvi Creatorul, dăm importanţă aspectelor mărunte ale trăirii noastre.
întrerupte din când în când de cântatul falnic al cocoşilor Uneori privim la Dumnezeu doar ca la un tată bun,
din gospodării. Soarele, încă nu domnea pe cer, dar iubitor, iertător, uitând că El este şi un Dumnezeu drept.
întunericul era din ce în ce mai slab... este un moment aşa Câteodată mergem aşa de aproape de limita terenului
de frumos şi nu pot să-mi stăpânesc întrebarea: „Oare minat al vrăjmaşului, chiar ne permitem unii paşi mărunţi
Doamne, la ce oră ai înnoit bunătatea Ta pentru oameni pe acest teren, crezând ca Samson „Am să mă ridic şi
în această zi?” Copleşită de armonia care domneşte în am să fac aşa ca data trecută”, însă uneori rana pe care
jurul meu, de perfecţiunea şi pacea pe care o simt, îmi lucrurile mici ne-o provoacă este prea mare.
înalţ privirea şi contemplez lucrarea lui Dumnezeu. „Îţi După ce am fost atraşi în păcat şi momiţi, satan
mulţumesc Tată pentru această frumoasă zi”. nu se mulţumeşte doar să ne vadă răniţi, vine la nivelul
Şi totuşi, dincolo de frumuseţea şi liniştea dimineţii, minţii noastre cu gânduri de învinuire; ne deschide ochii
ştiu că datorită păcatului, pentru copiii lui Dumnezeu, mari ca de acum, doar păcatul să-l vedem şi gravitatea
fiecare dimineaţă este începutul unei noi lupte. Suntem lui. Aşa încât să nu mai întrevedem nici o cale de salvare.
în bătălie şi în fiecare zi vin noi atacuri, noi lovituri; în Loveşte în speranţa noastră, iar privirea noastră nu se
fiecare zi trebuie să ne împotrivim diavolului. Fiecare zi, mai poate îndrepta înspre Isus. În loc să cerem iertare,
vine cu noi înfrângeri sau victorii. Oare ce mă aşteaptă să credem în şansa iertării prin Isus Hristos, privim doar
şi azi? la noi, goi de putere, dezbrăcaţi de podoabe sfinte şi
Cât de frumoase au fost dimineţile în Eden, când fără putere de luptă. Ajungem bolnavi spirituali, şi pentru
în răcoarea zilei Dumnezeu venea să stea de vorbă că nu mai putem primi hrană, nu mai căutăm părtăşiile
cu omul pe care îl crease; cât de minunate erau zilele cu fraţii şi Domnul. Până şi căinţa, ajunge la disperare,
acelea începute cu Dumnezeu, fără îngrijorări, fără totul este negru în jurul nostru. „Tu nu mai ai nici o
întristări. Odată cu căderea omului în păcat, însă, fiecare şansă”, îţi şopteşte satana mereu, „tu eşti slab”... „tu eşti
dimineaţă avea să fie începutul unei noi lupte. Ioan scria: un păcătos”...
„v-am scris tinerilor fiindcă a-ţi biruit pe cel rău” (1 Ioan Printre toate aceste şoapte străine, undeva în tine,
2:13), îndemnându-ne astfel ca încă din tinereţe să ne mai sună aproape stinsă o şoaptă blândă: „Eu sunt
îndreptăm înspre biruinţă, să ne împotrivim diavolului şi Domnul care te iubesc, te chem pe nume, eşti al Meu,
plăcerilor oferite de el şi să biruim tot ce este rău. ridică-te şi umblă”. Nu vei auzi această voce, decât atunci
Uneori, însă, chiar dacă ne avântăm cu pasiune când vei face linişte în sufletul tău, acest îndemn vine de
şi râvnă în această luptă, pentru că nu avem suficientă la Dumnezeu, singurul care are leac pentru rana ta.
înţelepciune sau nu avem o tactică bună de luptă, Da... ai căzut... ai fost învins..., dar mai există
suferim şi anumite înfrângeri. Ajungem să fim înfrânţi, speranţă. Dumnezeu vede căinţa ta, lacrimile tale, dar tu
să cădem de oboseală, şi unii, nu puţini, nu se mai pot trebuie să crezi. El îţi porunceşte: „Ridică-te şi umblă!”.
ridica. Atunci când satan vede că ne lipseşte un element
din îmbrăcămintea noastră (Efeseni 6:13-17), loveşte (continuare în pagina 18)

Ridică-te şi umblă! 15
„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!"
(Isaia 12:4)
Pilde
„Ce am auzit, ce ştim, ce ne-au povestit părinţii noştri”
Psalmul 78:3

îngrijeşte-te de ce se întâmplă înlăuntrul tău. Şi, în sfârşit,
a cincea calitate a creionului: lasă totdeauna o urmă. Tot
aşa, să ştii că tot ce faci în viaţă va lăsa urme, astfel că
Mânzul nemulţumit trebuie să încerci să fii conştient de fiecare faptă a ta.

O iapă trăia cu mânzul său într-o
vale mirifică cu păşuni verzi, râuri
limpezi, la umbra răcoroasă a multor
copaci. Dar mânzul era nemulţumit. Nu făcea decât ceea Puterea celor mici
ce-i aducea plăcere: dormea, deşi nu era obosit; era

O
comod şi sătul şi în cele din urmă dispreţuia valea. „Mamă, pasăre şi-a clocit ouăle pe ramura unui copac.
dacă trebuie să mai trăiesc aici, sigur mă voi îmbolnăvi. Deodată, a zărit cum un şarpe boa venea încet-
Iarba nu-mi mai place, aerul este aşa de sufocant, râul încet spre ea. Biata pasăre! Nu mai ştia ce să facă
este murdar. Trebuie să plecăm de aici!” pentru a-şi salva ouăle din faţa şarpelui. În acel
Aşa că au plecat din vale. S-au urcat pe cărărui moment a trecut o maimuţă pe acolo şi, văzând
abrupte spre coama muntelui. Vântul rece bătea tare şi pericolul, îi zise păsării: „Nu te teme! Voi arunca
aproape că nu se mai găsea petic de iarbă. A doua zi, pietre în el şi astfel îl voi alunga”. „Aşa însă vei
mânzul părea epuizat şi fără vlagă din cauza foamei. A sparge şi ouăle mele!”, a spus pasărea. A venit
treia zi, nu-şi mai putea mişca picioarele. „Este timpul să şi un elefant. „Nu mai plânge! Voi scoate
ne întoarcem”, a spus mama şi au coborât în vale pe un alt copacul din rădăcini şi astfel îl voi alunga
drum. Au sosit în vale noaptea. Abia a simţit sub picioarele pe şarpe”, a spus el. „Opreşte-te! i-a spus
sale iarbă fragedă şi proaspătă şi mânzul a nechezat cu pasărea. Vrei să-mi spargi ouăle?!” Atunci
bucurie: „Mamă, rămânem aici. Niciodată nu am mâncat pasărea s-a gândit: „Într-adevăr, cei mari ai
o iarbă aşa de mirositoare şi aşa de gustoasă!” În acel pădurii nu sunt capabili să pună pe fugă un
moment se înălţau zorii dimineţii. Şi mânzul a observat că şarpe boa, fără să-mi distrugă ouăle din cuib”.
tocmai în acea vale au trăit şi mai înainte. De ruşine, nu Pentru a-şi salva cel puţin viaţa ei, pasărea a
mai îndrăznea să privească la mama lui. hotărât să zboare din cuib. În acel moment i-a venit
o idee grozavă: a mers la furnici şi le-a solicitat ajutorul
lor. Imediat au venit cu miile. S-au urcat pe copac, apoi pe
şarpe şi în câteva clipe nu a mai rămas din el decât pielea.
„Bravo! a spus pasărea. Acum ouăle mele sunt salvate!”
Povestea creionului

C opilul îşi privi bunicul scriind o scrisoare. La un moment
dat, întrebă: „Scrii o poveste care ni s-a întâmplat
nouă? Sau poate e o poveste despre mine? Bunicul s-a Rugăciunea unui copil şi a tatălui său
oprit din scris, zâmbi şi-i spuse nepotului: „E adevărat,

Un
scriu despre tine. Dar mai important decât cuvintele, este copil a primit în dar un joc cu cuburi.
creionul cu care scriu. Mi-ar plăcea să fii ca el, când vei fi A încercat să facă o casă, dar când
mare”. Copilul a privit creionul intrigat, fiindcă nu văzuse îi rămâneau cuburi, când îi erau prea
nimic special la el. „Dar e la fel ca toate creioanele pe puţine. Tatăl său a venit la el şi l-a ajutat
care le-am văzut în viaţa mea!” „Totul depinde de felul la făcutul casei. Copilul s-a bucurat
cum priveşti lucrurile. Există cinci calităţi la creion, pe nespus.
care dacă reuşeşti să le menţii, vei fi totdeauna un om La rugăciunea de seară, în
care trăieşte în pace cu lumea. Prima calitate: poţi să faci cămăruţa sa, copilul s-a rugat astfel:
lucruri mari, dar să nu uiţi niciodată că exista o Mână care „Doamne Isuse, ajută-mă să fiu
îţi conduce paşii. Pe această Mână o numim Dumnezeu şi eu aşa de priceput ca tatăl
şi El ne conduce totdeauna conform dorinţei Lui. A doua meu”. Tatăl a auzit rugăciunea
calitate: din când în când trebuie să te opreşti din scris şi să fiului său, apoi s-a rugat şi
foloseşti ascuţitoarea. Asta înseamnă un pic de suferinţă el: „Doamne Isuse, ajută-mă
pentru creion, dar până la urmă va fi mai ascuţit. Deci, să am şi eu o încredere aşa
să ştii să suporţi unele dureri, pentru că ele te vor face de mare în Tine, precum are şi
mai bun. A treia calitate: creionul îţi dă voie să foloseşti copilul meu în mine”.
guma pentru a şterge ce ai greşit. Trebuie să înţelegi că
a corecta un lucru, nu înseamnă neapărat ceva rău, ceea
ce este neapărat este să ne menţinem pe drumul drept.
A patra calitate: la creion nu este important lemnul sau
forma lui exterioară, ci mina de grafit din interior. Tot aşa,
16 „Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!"
(Isaia 12:4)
Pilde
„Ce am auzit, ce ştim, ce ne-au povestit părinţii noştri”
Psalmul 78:3

Iubirea

„P rietenul meu nu s-a întors de
pe câmpul de luptă, domnule
ofiţer. Permite-ţi-mi să-l caut şi să-l
aduc înapoi”, a insistat un soldat.
„Nu se poate, a spus ofiţerul. Nu
vreau să-ţi pui viaţa în joc, pentru
un om care probabil este mort”.
Soldatul a primit după insistenţe permisiunea
şi a pornit la drum. După o oră s-a întors grav rănit,
având în braţe pe prietenul său mort. „Acum, v-am
pierdut pe amândoi, a spus ofiţerul. Ce-ai câştigat
dacă ai mers să aduci acest cadavru?” „S-a meritat,
domnule ofiţer, a răspuns soldatul muribund. Când
O faptă bună l-am găsit, încă mai trăia şi mi-a spus: „Ştiam, Jack,
că ai să vii!”

O bătrânică mergea cu greu prin parcul unui oraş. Drumul
ei a condus-o la un teren de joacă. Mulţi copii se jucau
acolo. Cei mai mulţi dintre ei alergau desculţi. În apropiere,
un educator stătea şi-i supraveghea. Bătrâna s-a uitat la copii,
dar deodată s-a aplecat, a luat un obiect de jos şi l-a ascuns în Nu avem timp
şorţul ei. Imediat a venit supraveghetorul la ea şi a întrebat-o:
„Ce aţi ascuns în şorţul dumneavoastră?” Bătrâna femeie,
fiind luată prin surprindere, nu a putut să răspundă imediat.
Supraveghetorul a bănuit că ea ar fi găsit un portofel pe care
A cum o sută de ani, dacă un comerciant din
Stuttgart voia să trateze o afacere cu oameni din
Essen, îi trebuia ca să parcurgă drumul cu diligenţa
nu voia să-l înapoieze. De aceea a ameninţat-o: „Dacă nu-mi 5 zile dus şi 5 zile întors, şi îi mai trebuia, să zicem
spuneţi ce aveţi în şorţ, vă voi duce la poliţie”. Atunci bătrâna 2 zile de negocieri. Aproape o jumătate de lună.
a deschis încet şorţul şi i-a arătat supraveghetorului un ciob Astăzi, ajunge ca una din părţile interesate să dea un
de sticlă. Uimit, omul a întrebat-o: „Ce vreţi să telefon şi economiseşte 12 zile. Dar când mă uit la
faceţi cu el” Bătrânica a răspuns: „L-am luat oamenii de afaceri de azi, nu văd unul singur care să
de jos pentru ca aceşti copii desculţi să aibă 12 zile libere! Dimpotrivă, fiecare îmi zice: „Nu
nu calce în el şi să se taie”. am timp!” Cum se face asta? În copilărie când mă
duceam la părinţii mei din Svabia, mersul cu trenul
era o adevărată expediţie. Astăzi, cu trenul accelerat
se poate face acelaşi traseu în 5 ore. Oamenii ar
trebui să aibă, logic, mai mult timp liber!... Altădată
săptămână de lucru era de 60 de ore, azi de 40.
Totuşi nimeni nu are timp! Cum e cu putinţă? În epoca
noastră se face totul pentru simplificarea vieţii. Dar
mama mea citea în fiecare zi 4 capitole din Biblie şi
avea timp să se roage pentru ai ei. Pe atunci nu exista
nici maşina de spălat, nici alte aparate menajere. Ea
trebuia să se ocupe de cei 8 copii, care nu aveau
lenjerie de nailon şi ai căror ciorapi trebuiau cârpiţi
şi ea avea timp să citească cele 4 capitole în fiecare
zi, Dar tu ai timp pentru aceasta? Fără îndoială că
nu! Cum se face aceasta?... Singura explicaţie stă
în faptul că există cineva în spatele nostru care ne
fugăreşte şi ne agită!

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" 17
(Isaia 12:4)
Răspunsuri, întrebări şi premianţi
„Când a fost de 12 ani... L-au găsit în Templu...
ascultându-i şi punându-le întrebări”
Luca 2.42,46

Răspunsuri Întrebări
1. În câte locuri este menţionat că a plâns Domnul
Isus?
Cine sunt eu?: 2. Despre cine este scris că avea faţa tristă,
Ierihonul, Moise, Tablele Legii. măcar că nu era bolnav?
3. Despre cine este menţionat că a fost iubit de
Un nume al lui Dumnezeu – Eu Domnul Isus, dar nu este menţionat că a fost
sunt cel ce sunt: mântuit?
Estera, Rut, Iosua, Emanuel, Ana, Ştefan, 4. Cărui om i-a spus Dumnezeu: „Ai căpătat
Mica, Ieremia, Daniel, Ezechiel, Neemia, trecere înaintea Mea”?
Moise, Ruben, Iona, Otniel
5. Cine sunt acei care au dat de bunăvoie, după
puterea lor şi chiar peste puterile lor?
6. În câte împejurări este menţionat în N T că s-au
cântat cântări de laudă?
7. Prin ce a fost salvată Rahav din Ierihon?
8. Care era „semnul” folosit de Pavel în epistolele
lui?
9. Care sunt oamenii despre care este menţionat
că „au murit sătui de zile”?
10. Menţionaţi minunile din V.T. şi N.T. prin care a
fost înmulţită hrana?

Ridică-te şi umblă!
(continuare din pagina 15)

Ridică-te din disperarea ta, din înfrângerea ta, din durerea ta. Ai dreptate să spui că eşti slab, dar nu uita că
Dumnezeul tău e mare, e puternic şi te-aşteaptă. Nu-l lăsa pe satana să te păcălească. El te ţine în „patul disperării”
doar ca să poată da încă o lovitură. Caută ajutor şi sfat la părinţii spirituali, nu asculta gândurile de ruşine. Ei nu se
vor uita cu ură la tine, ci deopotrivă vor fi gata să te-ajute. Ei nu se vor bucura de înfrângerea ta , ci se vor ruga ca
Domnul vrea să te elibereze.
Ce vei face la următoarea luptă? Cum vei face faţă? Domnul îţi porunceşte: „Umblă!”, mergi cu El, fă-ţi partea
ta, preţuieşte relaţia ta cu Domnul, rămâi în îngrăditura pe care Domnul a pus-o pe calea îngustă pentru a avea
protecţia Domnului. În zilele furtunii, El îţi va zice: „Vino”, cu El vei putea umbla pe mare. Ridică-te şi umblă.
Doamne, e o nouă zi, va fi o nouă luptă, Tu şti cât sunt de slab, dar am harul de a fi copilul Tău, aşa că în
Numele Tău şi azi voi umbla.
Mariana Hetco

Premianţi: Antohe Damaris, Chifan Viorela, Chifan Lenuţa, Chifan Lorena, Chifan
Jenica, Mandici Cristina - Anişoara, Mandici Estera – Monica, Moisiuc Tamara – Luisa,
Moisiuc Iliuţă – Silviu, Moisiuc Adi – Ionel, Muraru Manuela, Onofrei Claudiu, Schipor Ana –
Maria, Toma Ligia, Vaipan Silviu, Viziteu Claudia, Patrăuţanu Ionatan, Ungureanu Iemima.

Vă aşteptăm răspunsurile până la data de 31.05.2014
pe adresa redacţiei
Notă: Paginile care intră în concurs sunt: 6, 7, 8 şi 18.
La concursurile biblice sunt rugaţi să participe copiii până la 18 ani. Vă mulţumim pentru înţelegere.

18 „Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!"
(Isaia 12:4)
El va despărţi
oile la dreapta...
caprele la stânga
Matei 25:31-33
Necuviinţa Amabilitatea
Mândria, un caracter rău şi lipsa de bun simţ sunt Aşteaptă de la altul ceea ce ai făcut tu celuilalt.
cele trei mari izvoare ale proastelor maniere. Cine nu ştie să împartă o binefacere, nu e în
Ce neplăcut este să regreţi un lucru bine făcut! drept să ceară una. A dărui adesea înseamnă a
învăţa pe alţii să facă la fel.
A fi copleşit cu favoruri aşteaptă şi ticălosul şi
leneşul, dar cui i se îngăduie mai mult decât i se Sinceritatea este de sticlă, dar discreţia este de
cuvine,vrea mai mult decât i se îngăduie. diamant. Amabilitatea este arta de a asculta pe
toţi, dar a-i auzi numai pe unii.
În zadar te rogi de cel incapabil de bunăvoinţă.
Cine nu are inimă bună găseşte totdeauna un A îndemna la bine este o avuţie pentru omul
motiv să fie insensibil la nevoile altora. cumsecade. Cel pe care onoarea nu-l lasă să
şovăie, teama nu-l zdruncină.
Uşurătatea inimii face loc prostiei. E supărător
să primeşti cu acreală ce ţi s-a dat cu bucurie. Nimeni nu e bun, decât acela care e bun faţă
de toţi. Fiţi amabili cu oamenii când urcaţi,
E urâtă intenţia de a-l iscodi pe străin, de a deoarece îi veţi întalni din nou când veţi coborî.
linguşi pe prieten şi a nu respecta un coleg, căci
în sufletul omului nu se intră încălţat. Să poţi face rău şi să nu vrei, e virtute. Nu e învins,
ci învingător, acela care cedează din ale sale.
Orice atitudine cu rea intenţie, orice lipsă de respect
şi orice înşelăciune este descoperită cu vremea şi, în A avea simţul onoarei constituie un fel de
cele din urmă, aduce ruşine şi pedeapsă. obligaţie. Fiţi amabili ori de câte ori e posibil.
Întotdeauna e posibil.
Viaţa e alcătuită din obişnuinţe; până şi
bunacuviinţă nu e decât o obişnuinţă; din Amabilitatea adevărată trebuie să fie, în primul
momentul în care însă obişnuinţele ni se rând, o chestiune de caracter şi nu de imagine.
schimbă, viaţa devine un infern, iar noi,
nişte diavoli dezlănţuiţi, fără respect faţă de noi
şi faţă de alţii.

„Rîd şi vorbesc cu răutate de asuprire:
„Cine urmăreşte binele, îşi câştigă bunăvoinţă...”
vorbesc de sus”
(Proverbe 11:27)
(Psalmi 73:8)
„Astfel, deci, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu,
„Dar acum lăsaţi-vă de toate aceste lucruri: de mânie, de
sfinţi şi prea iubiţi, îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare,
vrăjmăşie, de răutate, de clevetire,
cu bunătate, cu smerenie,
de vorbele ruşinoase, care v-ar putea ieşi din gură”
cu blândeţe, cu îndelungă răbdare”
(Coloseni 3:8)
(Coloseni 3:12)
„Ei sunt nişte cârtitori, nemulţumiţi cu soarta lor; trăiesc
„Fă ca bunătatea Ta să-mi fie mângâierea,
după poftele lor;
cum ai făgăduit robului Tău!”
gura le este plină de vorbe trufaşe”
(Psalmi 119:76)
(Iuda 1:16)

caprele la stânga oile la dreapta... 19

Minunate sunt lucrările Domnului...
Curcubeul
„Când voi strânge nori deasupra pământului,
curcubeul se va arăta în nor şi Eu îmi voi aduce
aminte de legământul dintre Mine şi voi şi dintre
toate vieţuitoarele de orice trup; şi apele nu se vor
mai face un potop, ca să nimicească orice făptură”
(Geneza 9:14,15).

C ât de frumos este un curcubeu şi câtă încântare
aduce acesta privirilor noastre. El ne aminteşte de
făgăduinţa lui Dumnezeu făcută lui Noe, în urmă cu
Stropii mici de ploaie formează benzi largi de
lumină şi stropii mari de ploaie formează benzi
înguste, datorită acestui fapt unele curcubee sunt
mii de ani. Curcubeul ne arată îndurarea şi dragostea mai mari, iar altele sunt mai mici. Cu cât soarele
Creatorului pentru creaţia, potrivit promisiunii că nu este mai înspre apus, cu atât curcubeul va fi mai
va mai nimici niciodată omenirea prin potop. sus pe cer şi cu cât soarele este înspre răsărit, cu
Un curcubeu poate apărea atunci când soarele atât curcubeul se vede mai jos, însă un curcubeu
străluceşte prin picăturile de ploaie. Când lumina nu se poate forma dacă soarele este mai sus de 40
soarelui face contactul cu un picur de apă, lumina de grade pe cer, aşadar, în zilele de vară, curcubeul
albă este descompusă în interiorul picurului de apă, nu se va forma între ora 9.00 şi 16.00. Nu este
prin refracţie, iar o parte din lumina ce se află în posibil ca două persoane să vadă acelaşi curcubeu,
interiorul picăturii de apă este reflectată la contactul chiar dacă sunt aproape, deoarece fiecare persoană
cu marginea opusă a picurului şi cealaltă parte se vede lumina refractată în alte picături de apă. De
descompune încă o dată la momentul ieşirii din picurul la o altitudine joasă, curcubeele mari se văd ca un
de apă, amplificând separaţia culorilor. Curcubeul semicerc. Nu vom putea ajunge niciodată la capătul
este mai exact lumina soarelui refractată şi reflectată unui curcubeu. Cu cât ne vom apropia de el, cu atât,
de stropii de apă ce cad, astfel dar, fiecare picur de acesta se va depărta, iar de pe un munte sau din
ploaie reflectă lumina în cele şapte culori: roşu, oranj, avion acesta se vede precum un frumos cerc colorat
galben, verde, albastru, indigo şi violet. Curcubeul nu în 7 culori.
se formează din lumina refractată printr-un singur Curcubeul este minunăţia lui Dumnezeu. Dacă
picur de apă, ci mai mulţi contribuie la formarea astfel de fenomene minunate a lăsat Dumnezeu pe
curcubeului. Acesta are mult mai multe culori, însă pământ, care să ne încânte privirile, cu atât mai
omul poate vedea doar şapte culori cu ochiul liber. mult va fi în Cerul Său. Acolo vom fi învăluiţi de
Curcubeul poate fi văzut doar când stăm cu spatele lumină, în locul minunat pregătit de El, loc la care
la soare, iar picurii de ploaie care refractă lumina mintea noastră nu poate se gândi şi vorbele noastre
soarelui se află în faţa noastră. Centrul curcubeului nu ar putea descrie slava ce ne aşteaptă. Să ne silim
este arătat de către umbra noastră. dar să ajungem acolo!
După o ploaie mai puternică şi un soare foarte
strălucitor, se pot vedea două sau chiar trei curcubee. „Ca înfăţişarea curcubeului care stă în nor
Arcul primar (primul curcubeu) are culorile în într-o zi de ploaie, aşa era şi înfăţişarea acestei
ordinea inversă (VIAVGOR), arcul secundar care este lumini strălucitoare care-l înconjura. Astfel era
produs de o reflecţie dublă, dinlăuntrul stropilor de arătarea slavei Domnului. Când am văzut-o, am
ploaie, are culorile în ordinea de ROGVAIV, iar cel de căzut cu faţa la pământ şi am auzit glasul Unuia
al treilea curcubeu, având denumirea de arc terţiar, care vorbea” (Ezechiel 1:28)
este determinat de o reflecţie triplă şi culorile lui
sunt în ordinea arcului primar. Rebeca Dagău

Adresa la care ne puteţi contacta pentru abonamente,
răspunsuri la întrebări, articole, sugestii, reclamaţii este:
„Revista Betel”
Calea Aurel Vlaicu, Nr. 121-125, Arad, cod 310365, România,
Tel./Fax: 0257 272477, Mobil: 0740 437777, 0746 046080,
site: www.dragostepentruadevar.ro sau rev_betel@yahoo.com
Colectivul de redacţie:
Învăţătorii „Şcolii biblice pentru copii «Betel»”