You are on page 1of 20

Ce falnic eşti

Cuprins
Ce falnic eşti, Cel adorat
De miriade multe...
Mai sus de tot ce-i înălţat
De toate ce sunt culte! 3 Editorial
Nepricepere, ipocrizie sau minciună –
Editorii
Ce Falnic eşti, Suprem, Divin
Mai alb ca şi iaspisul
Întreci şi florile de crin,
Nu ţi-e de-ajuns nici scrisul...
4 Închinători în Duh şi în adevăr
„Să trăim frumos” (Romani 13:13) –
Cristian Talpă
Ce Falnic eşti, când stai pe Tron,
Mai roşu ca sardiul...
Când Îţi răsună al Tău ton 6 Doctrine biblice
Transformi cărămiziul. Pericolul apostaziei – Iosif Anca

Ce Falnic eşti deasupra stând,
De îngeri şi armate,
Supraveghezi totul păşind, 10 Am învăţat să învăţăm şi învăţând ne învăţăm
Prin ceţi aglomerate. Scrisoarea a XXXVI-a – Zaharia Bica

Ce Falnic eşti şi strălucind,
Mai verde ca smaragdul,
Te-ascultă apele vuind, 12 Statutul spiritual şi moral al creştinului

Dar îţi respectă gardul. Vorbirea în necaz – Dan Cristian

Ce Falnic eşti, în Univers
Deasupra tuturora! 15 Experienţe
Când porunceşti Tu, boldu-i şters Experienţe cu Domnul în Rusia: Pocăinţa
Şi-apare aurora. Nataşei • Biserica din Pareni – C. N.

Ce Falnic eşti, şi-nfricoşat
Când desluşeşti grandoarea 18 Experienţe

Tu calculezi tot din înalt Ivan Iosifovici Slavic • Roabele Domnului –
Extras din Mesagerul Cincizecimii
Şi faci numărătoarea.

Ce Falnic eşti, drept Făurar
Prin zare nepătrunse, Fondurile necesare editării şi distribuirii re-
Cunoşti şi spaţiul planetar vistei „Dragoste pentru Adevăr”, se constituie din
Şi tainele ascunse. donaţii din ţară şi străinătate. Cei care doresc să
sprijine această lucrare pot depune bani în contul
Ce Falnic eşti şi nu te schimbi Asociaţiei Creştine de caritate Gosen, deschis
Pentru eternitate. la BCR Arad, având codul IBAN: RO 62RNCB 0015
Falnic acum şi-n veşnicii,
0303 1877 0001.
Mai Falnic decât toate.
Vă mulţumim în Numele Domnului Isus!

Cornel David
Colectivul redacţiei

ISSN: 1841-1185
„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)

Nepricepere, ipocrizie sau minciună
S-au adunat prea multe, pentru a mai fi trecute cu nu doar ca simbol al jertfei, ci şi al păstrării demnităţii, tot
vederea şi a crede că nu sunt un pericol real. De aceea, mai mult imoralitatea a cărei sămânţă este lipsa de onoare
începem acest număr al revistei Dragoste pentru Adevăr, pentru om, prin diferite moduri de păcătuire, de la cele „live”
cu un semnal de alarmă, referitor la etapele intermediare, – expunerea trupului la mare sau pe ştranduri, până la cele
în drumul de la adevăr la eroare şi de la viaţă la moarte. virtuale, prin vizualizări vinovate sau chiar păcătuiri on-line,
Continuăm cu un articol de fond referitor la apostazia din tinde să-şi obţină drepturi de „şedere” în teritoriul pe care
vremea noastră şi încheiem cu cugetări ce poartă titlu Dumnezeu ni l-a dat de moştenire, pentru a ne creşte copiii
cuvintelor Domnului Isus Hristos: „Băgaţi de seamă să nu pentru împărăţia Lui. Dacă pornografia este păcat, cum se
vă înşele cineva” (Matei 24:4). face că cei aşa zis credincioşi, se comportă fără ruşine prin
Apreciem intervenţii verbale şi în scris şi cu atât mai lepădarea hainelor în tabere sau alte locuri unde se regăsesc
mult lucrarea unor organizaţii ce militează pentru viaţă şi tot mai des şi tot mai mulţi membri ai adunărilor. Cât mai
împotriva avorturilor, dar cei ce condamnă pe cei ce iau este de unde am ajuns – să stăm pe plajă în costum de baie
viaţa unor fiinţe lipsite de proprie apărare şi de o legislaţie – până acolo de a merge la locuri pentru nudişti – oameni ce
favorabilă, sunt curaţi la capitolul procreere? „Fiecare să şi-au pierdut şi frunzele de smochin şi cu atât mai mult nu se
se cerceteze pe sine însuşi”, căci nu e drept să judecăm mai ascund, de frică, căci ruşinea i-a păsăsit odată cu Duhul
după cele auzite nici după înfăţişare, dar dacă prin lui Dumnezeu, dacă l-au avut cumva vreodată?
mijloace contraceptive timpurii s-a evitat venirea pe lume Aceeaşi realitate păcătoasă se observă şi cu privire
a unui copilaş, întrebăm: Care este diferenţa dintre a opri la podoabe. Auzim pe unii „apărând credinţa”: „Frate noi
un copil la poartă (a închide poarta concepţiei prin ceva nu acceptăm aurituri, numai verigheta, care este un simbol
ce nu este natural, iar cine crede că un calendar antiviaţă al căsătoriei!” Cei ce au afirmat aceasta, au fost naivi sau
este natural, să mai studieze biologia şi bioetica pentru a vicleni, deoarece se ştie din istoria creştină că pe un izvor
lăsa şi trupul şi sufletul să exprime libertatea în care au al verighetei a venit o inundaţie de aurituri. Noi încă mai
fost create), auzindu-i bătăile în uşă şi aruncarea lui peste avem baraje, dar fisurile sunt tot mai evidente. Poate după
gard (avort), pentru că din neatenţie a intrat pe poartă, că alegeri se vor redesena albiile râurilor şi unii vor fi nevoiţi
am uitat să o închidem bine (protecţia prin orice mijloace să-şi mute casele, pentru a nu le fi în pericol viaţa.
pentru a nu avea copii)? Lista este mult mai lungă. În acelaşi proces al
Apreciem lupta unor slujitori şi a unor adunări, decăderii spirituale contribuie şi sportul şi divertismentul.
pentru a nu permite o prezenţă la slujbele comunităţiii de Noi ştim unde a dus industria filmelor şi ce fel de oameni
credincioşi într-o îmbrăcăminte indecentă, pentru a nu fi sunt actorii, dar cum se face că mini industria filmului creştin
nevoiţi (în primul rând bărbaţii) să ne ferim privirea, ca pe se dezvoltă cu repeziciune şi în ultimii ani, am avansat în
stradă. Dar ne miră faptul că aceleaşi persoane, acceptă, punctele cheie ale puterii întunericului: sex şi violenţă. La
sub motivaţii puerile, altfel de îmbrăcăminte acasă, în noi sunt cu măsură, dar cine are înţelepciunea să facă o
primul rând, şi apoi în societate. Oare acei fraţi şi surori analiză dinamică a acestor fronturi de luptă, pe care nu
nu ştiu, n-au văzut, n-au auzit ce ne spune istoria, fie câştigăm teren, aşa cum se motivează, ci pierdem, căci
mai veche fie mai recentă? Evoluţia comportamentală curvia de care ar trebui să fugim (1 Corinteni 6:18) a făcut
în îmbrăcăminte, urmează aceleiaşi reguli ale decăderii să cadă „multe jertfe” (Proverbe 7:26).
umane: păcat în ascuns, permisiuni între cei apropiaţi şi Să reflectăm puţin împreună: Se poate sluji la
apoi lărgirea cercului, odată cu „lămurirea” conştiinţei. doi stăpâni? Da! Dar nu după multă vreme, spunea
Concret, ceea ce se purta cu ani în urmă doar pe acasă, Domnul, unul dintre stăpâni, omul: „va urî pe unul şi
acum se poartă şi la adunare, la repetiţii sau unele slujbe va iubi pe celalt; sau va ţine la unul şi va nesocoti pe
de peste săptămână, iar în viitor şi la slujbele de duminică celălalt” (Matei 6:24).
– ultima redută a „modei vechi”. Dacă nu credeţi, observaţi (continuare în pagina 12)
pe cei care sunt înaintea noastră, în drumul lor „la vale”!
Legat de acest domeniu, trebuie să avertizăm şi cu
privire la alte libertăţi păcătoase, pentru că odată cu pierderea
respectului pentru Creator şi pentru fiinţele create după chipul
şi asemănarea Lui, dar aflate sub incidenţa
„consumului” cunoaşterii binelui şi
răului, imoralitatea pătrunde foarte
agresiv în masele de credincioşi. Dacă
la începutul istoriei omului pe pământ,
Creatorul i-a îmbrăcat pe cei doi din Eden,
3
„La început era Cuvântul...”
(Ioan 1:1)
„Să trăim frumos”
(Romani 13:13)

Apostolul Pavel după ce prezintă Ce înseamnă a trăi frumos? ne-a iubit şi S-a dat pe Sine pentru
celor din Roma, în prima parte a noi...” (Efeseni 5:2). Trăirea în dragoste

1.
epistolei lui, cea mai elaborată Să trăim în pace: „Dacă este cu este o poruncă a Mântuitorului nostru,
abordare a doctrinei mântuirii, de la putinţă întrucât atârnă de voi să care a spus ucenicilor Săi: „Prin aceasta
capitolul 12, continuă să scrie despre trăiţi în pace cu toţi oamenii” (Romani vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei,
aplicaţiile practice ale „îndurării” divine 12:18). A căuta pacea şi a trăi în pace dacă veţi avea dragoste unii pentru
prin care am fost salvaţi. De altfel, sunt două idealuri înalte pentru fiecare alţii” (Ioan 13:35). Dragostea adevărată
creştinism înseamnă nu doar o sumă creştin, după cum este scris: „Urmăriţi este esenţa lui Dumnezeu dovedită
de învăţături şi adevăruri, ci o viaţă pacea cu toţii şi sfinţirea fără de care în jertfa Domnului Isus Hristos. Nu o
trăită la înălţimea acestora. Motivat de nimeni nu va vedea pe Dumnezeu” trăire senzuală şi plină de plăceri, ci o
două mari adevăruri, unul privitor la (Evrei 12:14). Dumnezeu preţuieşte dragoste curată, fără interese meschine,
împrejurările în care se afla (v.11a) o oamenii păcii, El însuşi este Domnul dedicată ajutorării celor slabi şi nevoiaşi,
vreme de prigoană, de strâmtorare, de păcii. A trăi frumos înseamnă să ai pace cu respect faţă de Dumnezeu şi oameni,
lipsuri şi ameninţări şi a doua, de crezul cu Dumnezeu şi cu semenii tăi. Cei ce aceasta înseamnă „să nu iubim cu
în revenirea Domnului Hristos „căci trăiesc şi fac pace sunt chemaţi „fii ai lui vorba, nici cu limba, ci cu fapta şi cu
mântuirea este mai aproape de noi Dumnezeu” (Matei 5:9). Ca să putem adevărul. Prin aceasta vom cunoaşte
decât atunci când am crezut” (v.11b), trăi în pace este necesar să facem că suntem din adevăr” (1 Ioan 3:18‑19).
apostolul subliniază nevoia unei trăiri „rugăciuni, cereri, mijlociri, mulţumiri Din acest izvor de dragoste s-a născut
demne de învăţăturile Mântuitorului, pentru toţi oamenii... ca să putem duce compasiunea arătată orfanilor şi
când îndeamnă: „să trăim frumos” (v. astfel o viaţă pacinică şi liniştită, cu bătrânilor neputincioşi. Primele spitale,
13), ceea ce înseamnă: „nu în chefuri şi toată evlavia şi cu toată cinstea. Lucrul orfelinate şi azile pentru bătrâni au fost
în beţii; nu în curvii şi în fapte de ruşine; acesta este bun şi bine primit înaintea înfiinţate de creştini care doreau să pună
nu în certuri şi în pizmă; ci îmbrăcaţi‑vă lui Dumnezeu, mântuitorul nostru, care în practică o dragoste turnată în inimile
în Domnul Isus Hristos şi nu purtaţi grijă voieşte ca toţi oamenii să fie mântuiţi lor prin Duhul Sfânt (Romani 5:5).
de firea pământească, ca să-i treziţi şi să vină la cunoştinţa adevărului” Trăieşti în dragoste? Pot mărturisi
poftele” (v. 13-14). (1 Timotei 2:1-4). şi alţii „despre dragostea ta” ca despre
Un slogan care a prins foarte bine Vrei să trăieşti frumos? fugi de preaiubitul Gaiu (3 Ioan 1:6)?
la poporul nostru, în ultimii ani a fost: păcat, „caută pacea şi aleargă după
„Să trăiţi bine!”. Toţi românii visează şi
doresc un trai mai bun, mâncare mai
bună şi multă, bani mai mulţi, distracţii,
ea! (căci) Ochii Domnului sunt peste
cei fără prihană” (Psalmul 34:14). 3. Să trăim liniştiţi: „Să căutaţi,
să trăiţi liniştiţi, să vă vedeţi
de treburi şi să lucraţi cu mâinile

2.
concedii, destrăbălare etc. Biblia însă Să trăim în dragoste: „Trăiţi în voastre” (1Tesaloniceni 4:11). Într-o
ne cheamă nu să trăim bine în felul dragoste, după cum şi Hristos lume tulburată şi agitată, Scriptura ne
acesta ci „să trăim frumos”. cheamă să trăim fără stres, boala care
afectează tineri şi bătrâni, bărbaţi şi
femei, căci numai „cei răi sunt ca marea
înfuriată, care nu se poate linişti” (Isaia
57:20). Ce comparaţie adevărată are
Cuvântul lui Dumnezeu pentru lume: o
mare neliniştită şi înfuriat. Dar pentru
ucenici, chiar dacă sunt în această lume
neliniştită, trăind în prezenţa Domnului
Isus se zice un cuvânt şi se face linişte
ca altădată, pe marea Galileii (Luca
8:24). Să trăieşti liniştit înseamnă în
primul rând să ai sufletul „liniştit şi
potolit, ca un copil înţărcat care stă
lângă mamă-sa” (Psalmul 131:2).

4
„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
6. Să trăim smeriţi şi mulţumiţi: „Ştiu
Chiar şi femeile care sunt mai expuse Biblia spune ceva foarte diferit „Am fost
frământărilor, datorită structurii lor răstignit împreună cu Hristos şi trăiesc... să trăiesc smerit şi ştiu să
hormonale, pot să aibă liniştea unei dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte trăiesc în belşug. În totul şi pretutindeni
vieţi care va păstra un mediu plăcut în mine. Şi viaţa pe care o trăiesc acum m-an deprins să fiu sătul şi flămând, să
în cămin, dacă se vor preocupa nu în trup, o trăiesc în credinţă în Fiul lui fiu în belşug şi să fiu în lipsă” (Filipeni
de imaginea exterioară, ci de „omul Dumnezeul care m-a iubit şi s-a dat 4:12). Ce frumoşi sunt oamenii smeriţi
ascuns al inimii, în curăţia nepieritoare pe sine însuşi pentru mine” (Galateni şi mulţumiţi, adică oamenii care sunt
a unui duh blând şi linişti, care este 2:20). Aşadar, trăirea prin credinţă este dependenţi de Dumnezeu pentru viaţa
de mare preţ înaintea lui Dumnezeu” viaţa cu toate compartimentele ei, nu lor şi a copiilor lor. Oamenii smeriţi
(1 Petru 3:4). Un exemplu feminin de numai serviciu, bani sau sănătate, ci recunosc puterea şi întâietatea lui
trai frumos găsim în 2 Împăraţi 4:8-13, şi atunci când este belşug şi salariu, Hristos în toate lucrurile şi înţeleg
unde o femeie bogată, împreună cu iar ratele plătite la bancă. Trăirea prin ce cere Dumnezeu de la ei: „Ţi s-a
soţul ei, a pregătit o mansardă unde credinţă înseamnă o viaţă predată fără arătat omule ce este bine şi ce alta
să găzduiască pe omul lui Dumnezeu rezerve lui Dumnezeu şi cauzelor lui. cere Domnul de la tine, decât să faci
Elisei şi pe slujitorul acestuia, ori de Hristos e totul pentru cei ce trăiesc prin dreptate, să iubeşti mila şi să umbli
câte ori trecea prin localitatea lor. Elisei credinţă. Eşti printre ei? smerit cu Dumnezeul tău” (Mica 6:8).
a chemat-o într-o zi să o întrebe ce Mulţumirea este soră geamănă cu
doreşte pentru serviciile ei; dacă vrea
să îi pună o vorbă bună la împărat
sau la comandantul armatei, dar ea
5. Să trăim cu evlavie şi sfinţire: „Harul
lui Dumnezeu... ne învaţă să o
rupem cu păgânătatea şi cu poftele
smerenia, de aceea le scriem împreună
şi dacă în jurul nostru există suficientă
nemulţumire, creştinii sunt chemaţi
răspunde extraordinar: „Eu locuiesc lumeşti şi să trăim în veacul de acum să fie oameni mulţumiţi cum îi sfătuia
liniştită în mijlocul poporului meu”. cu cumpătare, dreptate şi evlavie” altădată Ioan Botezătorul pe cei ce
Liniştea ei şi a familiei ei s-a dovedit din (Tit 2:12). A trăi frumos înseamnă şi a doreau să se boteze „mulţumiţi-vă cu
plin atunci când i-a murit singurul copil, trăi curat, sfânt, evlavios. Dumnezeu lefurile voastre” (Luca 3:14b).
prin felul în care a acţionat. Dumnezeu este sfânt şi găseşte plăcere în Condiţiile noastre de viaţă sunt
a răsplătit pe loc starea ei echilibrată oamenii sfinţi. Disciplinarea personală mai bune ca media globală a locuitorilor
prin minunea învierii copilului. Doamne, şi separarea de păcat este chemarea pământului din toate timpurile; ceea
dă-ne şi nouă un suflet liniştit! Un suflet lui Dumnezeu pentru Biserica Sa. ce ar trebui să conducă la o stare
liniştit va genera o activitate liniştită, Accentul pus pe „harul ieftin” este corespunzătoare, cel puţin între cei
bine organizată şi fără ceartă, după o greşeală enormă şi fatală pentru credincioşi, care vor să trăiască frumos,
recomandarea apostolică: „Îndemnăm creştini, aşa cum scria altădată Dietrich „ca în timpul zillei”, adică văzând aceste
pe oamenii aceştia şi îi sfătuim în Bonhoeffer, cel care a formulat această realităţi şi dând slavă lui Dumnezeu.
Domnul nostru Isus Hristos, să-şi expresie: „Harul ieftin este predicarea

7. Să trăim ca Isus şi numai pentru
mănânce pâinea lucrând în linişte” iertării fără nevoia pocăinţei; botez fără
(2‑Tesaloniceni 3:12). Un om harnic şi disciplină bisericească; comuniune El: „Căci pentru mine a trăi este
cinstit care este amabil cu cei din jur fără mărturisirea păcatelor. Harul Hristos şi a muri este un câştig” (Filipeni
este un soare printre nori şi un luminiş ieftin este harul fără ucenicie, harul 1:21); „Căci dacă trăim, pentru Domnul
în desişul sălbatic al vremii noastre. fără cruce si fără Isus Hristos viu şi trăim;şi dacă murim pentru Domnul
întrupat”. Apostolul Pavel ne aminteşte murim. Deci fie că trăim fie că murim

4. Să trăim prin credinţă: „Şi cel
neprihănit va trăi prin credinţă”
(Habacuc 2:4; Evrei 10:38). A trăi prin
că „toţi ceice doresc să trăiască cu
evlavie în Hristos Isus, vor fi prigoniţi”
(2 Timotei 3:12). David, unul dintre cei
noi suntem ai Domnului” (Romani
14:8). Domnul Isus este modelul nostru
în trăire, a trăi ca / cu Isus este un scop
credinţa înseamnă a trăi în conformitate ce au trăit frumos la rândul său, dorea să nobil pe care credincioşii toţi ar trebui să
cu ceea ce scrie Scriptura; încrederea aibă în compania sa doar oameni curaţi, îl aibă. Dezideratul acesta este cel mai
în cuvintele lui Dumnezeu transpusă în evlavioşi. Este dureros să constatăm că frumos, de aceea a venit Mântuitorul în
viaţa practică şi credincioşia (loialitatea) unii au doar numele de creştin, dar nu lume „ca noi să trăim prin El” (1 Ioan
faţă de Creator. Multe din suferinţele, şi viaţa frumoasă, curată şi evlavioasă: 4:9b). Chipul Domnului este tiparul după
necazurile şi problemele noastre nu „Ştiu faptele tale: că îţi merge numele care ne şlefuieşte Creatorul. El este
le înţelegem şi nici rostul lor, dar o că trăieşti, dar eşti mort” (Apocalipsa pilda noastră pentru o trăire frumoasă
trăire frumoasă sau cu credinţă este 3:1b). Apostolul Petru scria soţiilor ce cu pace, cu dragoste, cu acea linişte
mai evidentă atunci când rămânem aveau soţii necredincioşi, că nimic nu în privire şi în gesturi, cu o credincioşie
credincioşi principiilor de viaţă ale poate convinge mai mult pe cineva, că fără cusur, cu o evlavie exemplară
Scripturii. De credinţă avem nevoie în suntem urmaşi ai Domnului Hristos, că şi cu o smerenie inconfundabilă; de
orice situaţie, fie că este soare, fie că atunci „când vor vedea felul vostru de aceea, apostolul Ioan scrie „Cine zice
este nor. Cei mai mulţi asociază trăirea trai: curat şi în temere” (1 Petru 3:2). că rămâne în El, trebuie să trăiască
prin credinţa atunci când este vorba de Casele noastre şi întreaga societate au şi el cum a trăit Isus” (1 Ioan 2:6).
serviciul lor sau venitul lor. Atunci când nevoie de astfel de exemple şi viaţa va Doamne ajută-ne pe toţi! Amin
nu mai au un loc de muncă stabil şi fi cu siguranţă mai frumoasă.
plătit spun că „trăiesc prin credinţă”, dar Cristian Talpă 5
„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
„Cuvântul Tău este adevărul.”
(Ioan 17:17)

PERICOLUL
APOSTAZIEI

INTRODUCERE ce menţionează Biblia pe această temă: „Fraţilor, chiar dacă
Un subiect care face referire la aspectele negative un om ar cădea deodată în vreo greşeală, voi, care sunteţi
ale celei mai măreţe lucrări din univers – mântuirea „după duhovniceşti, să-l ridicaţi cu duhul blândeţii. Şi ia seama la
planul veşnic pe care l-a făcut în Hristos Isus, Domnul tine însuţi, ca să nu fii ispitit şi tu” (Galateni 6:1). Aşadar,
nostru” (Efeseni 3:11), mă face să-mi amintesc de un sunt admise situaţii de cădere în păcate din slăbiciune şi
copil dintr-o adunare, care înainte de a cânta s-a dus neveghere, de aceea apostolul Pavel scria despre sine:
la organist şi i-a spus: „Vezi cum acompaniezi, căci la „Ci mă port aspru cu trupul meu şi-l ţin în stăpânire, ca nu
cântarea aceasta se plânge!”, dar totodată îmi amintesc cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu
şi cred cele afirmate într-un timp de apostazie în poporul lepădat” (1 Corinteni 9:27). Pavel se pune în gardă pentru
lui Dumnezeu: „Israel n-a rămas fără nădejde în această a nu-şi pierde mântuirea (răsplata – socotesc unii), dar
privinţă” (Ezra 10:2). îi avertizează pe toţi să „ţină” învăţăturile, pentru a nu fi
Structura dezbaterii se desfăşoară pe observarea crezut degeaba (1 Corinteni 15:1-2). Dictonul celor care nu
cauzelor care împiedică propăşirea lucrării lui Dumnezeu, acceptă posibilitatea de cădere şi apostazie este: „Dacă
în natura şi efectele sale, încercând să fie identificate avem mântuirea nu o putem pierde. Dacă o pierdem, n-am
„căile de acces” ale imixtiunii păcatului şi a secularismului, avut-o niciodată” sau „Odată mântuit, pentru totdeauna
care fac să apară apostazia. Evidenţierea soluţiilor mântuit”. Aceste afirmaţii, interesante, sunt plăcute, dar
impune studierea lor în cazuri specifice fiecărui slujitor şi istoria biblică prezintă cu exemple din cer şi de pe pământ,
fiecărei adunări în parte, în vederea eliminării cauzelor posibilitatea căderii şi apostaziei.
şi instaurării unui cadru în care „să vină de la Domnul Voi prezenta acum „problema” din Evrei urmată şi
vremurile de înviorare” (Fapte 3:19), ce vor fi prezentate de explicarea altor texte aferente. Textul din Evrei 6:4-6
în numărul următor al revistei este cel mai disputat pasaj biblic referitor la perseverenţa
sfinţilor: „Căci cei ce au fost luminaţi odată, şi au gustat
I. CAUZE darul ceresc, şi s-au făcut părtaşi Duhului Sfânt şi au
Mai întâi vreau să fac câteva referiri la doctrina gustat Cuvântul cel bun al lui Dumnezeu şi puterile
despre cădere şi apostazie. Din cele scrise, înţelegem că veacului viitor şi care totuşi au căzut, este cu neputinţă să
harul divin este imens (bogat) şi Împărăţia este pregătită, fie înnoiţi iarăşi, şi aduşi la pocăinţă, fiindcă ei răstignesc
totuşi lepădarea unora va fi o realitate, un blestem din nou pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu, şi-L dau să fie
„rezervat” mai întâi diavolului şi îngerilor lui. Ei au fost iniţial batjocorit” (Evrei 6:4-6). Fără a exemplifica şi identifica
în slavă, au făcut parte din Împărăţia lui Dumnezeu, dar în mod concret cele patru aprecieri din versetele 4 şi 5,
pentru că au păcătuit au fost lepădaţi. „El (Dumnezeu) căci ele nu pot fi delimitate nici cronologizate suficient
a păstrat pentru judecăta zilei celei mari, puşi în lanţuri de distinct, căci interferează – putem totuşi puncta că
veşnice pe îngerii care nu şi-au păstrat vrednicia, ci şi-au aceşti indivizi au înregistrat o anumită creştere spirituală
părăsit locuinţa” (Iuda 1:6). Căderea lor nu a fost numai şi experienţă pe calea Domnului. Însă dacă „totuşi” au
premisa căderii oamenilor, ci şi cauza păcatului, prin ispită căzut (nu-i normal, dar este posibil), ei nu mai pot fi aduşi
(Genesa 3:1-6). În interpretarea naturii căderii în păcat la pocăinţă, adică nu mai pot reîncepe (continua) drumul
şi a mântuirii oamenilor, există în teologie, teoria „harului spre Împărăţia lui Dumnezeu. Important de reţinut este că
irezistibil”, potrivit căreia cei ce au fost mântuiţi şi acceptaţi ei nu mai ajung în condiţia de a cere, de a vrea, de a se
odată de Domnul, nu mai pot cădea din har. Ea se sprijină lupta pentru ridicare. Ei pot fi comparaţi cu îngerii căzuţi
pe explicaţii specifice ale unor referinţe biblice de genul: – nu avem nicio referinţă biblică că vreunul din ei ar fi
„Dar voi nu credeţi, pentru că, după cum v-am spus, nu manifestat spirit de pocăinţă.
sunteţi din oile Mele” (Ioan 10:26). În aceste citate însă, În analiza căderii şi apostaziei trebuie să facem
este evidenţiată lucrarea desăvârşită a Tatălui, a Domnului conexiunea cu ceea ce Biblia numeşte „păcatul cu voia”.
Hristos, imposibilitatea reuşitei vreunui atac al diavolului, sau În Numeri 15:22-31 scrie: „Dacă păcătuiţi fără voie, şi
posibilitatea hazardului negativ, nicidecum suspendarea nu păziţi toate poruncile pe care le-a făcut cunoscut lui

6 luptei omului pentru a rămâne în harul lui Dumnezeu. Iată Moise Domnul… Dar dacă cineva, fie băştinaş fie străin,

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
păcătuieşte cu voie, huleşte pe Domnul: acela va fi lepădaţi. O slujbă pentru Dumnezeu şi pentru oameni,
nimicit din mijlocul poporului său, căci a nesocotit cuvântul dar neprimită de Dumnezeu, este cel mai mare fals –
Domnului, şi a călcat porunca Lui; va fi nimicit şi îşi va lua o înşelare eternă pentru slujitori şi slujiţi. Un slujitor
astfel pedeapsa pentru nelegiuirea lui”. După sistemul Legii, poate fi numit şi „omul lui Dumnezeu”, ceea ce potrivit
din punct de vedere a posibilităţilor de iertare, păcatele unor evenimente din Biblie poate să fie comparat cu un
erau fără voie (din neştiinţă, din nechibzuinţă) – pentru înger (Judecători 13:6-23; 1 Regi 13; Apocalipsa 22:8-9).
care se putea aduce jertfă şi cu voie – considerând că Slujitorii trebuie să fie „împreună lucrători cu Dumnezeu”
cel ce le comite „huleşte pe Domnul”, „a nesocotit cuvântul (1 Corinteni 3:9), dar aceasta presupune o chemare şi o
Domnului” – pentru această situaţie nu se admitea jertfă, slujbă sfântă, altfel poate cineva să nu aibă „nici parte, nici
cel în cauză trebuia omorât „şi îşi va lua astfel pedeapsa sorţ în toată treaba aceasta” (Fapte 8:21). Păstrarea unor
pentru nelegiuirea lui”. Se observă că şi în noul legământ, relaţii – sfere de influenţe negative - cu conducători apostaţi
păcatul cu voia nu are iertare şi totodată este numit şi profeţi falşi este dăunătoare. „Calea lui Ieroboam”, pe
la fel, hulă, batjocură, împotriva lui Dumnezeu sau direct care s-au îndepărtat de Dumnezeu seminţiile de nord
împotriva Duhului Sfânt, al harului mântuirii: „Căci, dacă ale Israelului, este o istorie de generaţii, scrisă pentru
păcătuim cu voia, după ce am primit cunoştinţa adevărului, învăţătura noastră. Sistemul religios instaurat la Betel
nu mai rămâne nici o jertfă pentru păcate, ci doar o şi Dan, nu a mai permis o reformă generală; de aceea,
aşteptare înfricoşată a judecăţii, şi văpaia unui foc, care în Regatul Israel s-au înregistrat numai cazuri izolate de
va mistui pe cei răzvrătiţi. Cine a călcat Legea lui Moise, păstrare a adăvărului revelat pe Sinai. Penitenţa lui Ahab
este omorât fără milă, pe mărturia a doi sau trei martori. n-a fost niciodată deplină datorită relaţiei cu Izabela şi
Cu cât mai aspră pedeapsă credeţi că va lua cel ce va cultul (prorocii) lui Baal. Evreii din perioada dinaintea
călca în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, va pângări sângele robiei babiloniene au fost amăgiţi de liderii religioşi care
legământului, cu care a fost sfinţit, şi va batjocori pe Duhul pretindeau că-L cunoşteau pe Dumnezeu, dar ei erau nişte
harului?” (Evrei 10:26-29). Deci faptul acesta este posibil renegaţi (Ieremia 14:13-16; 29:8-23; Ezechiel 13:16‑23).
pentru cel ce „a fost sfinţit”, pentru cel ce are legământ şi Problema proliferării răului prin slujitori este surprinsă de
pângăreşte sângele sacru cu care s-a făcut ispăşire în cer apostolul Petru, în procesul apostaziei – lepădării lor „de
(Evrei 10:24-26). Iar în Evrei 6:6 este expresia similară Stăpânul care i-a răscumărat şi vor face să cadă asupra lor
„dau pe Fiul lui Dumnezeu să fie batjocorit”. Această o pierzare năpraznică” (2 Petru 2:1). El scria în continuare:
stare de păcat, se soldează cu lepădare şi blestem (Evrei „Mulţi îi vor urma în destrăbălările lor. Şi, din pricina lor,
6:8). Comparaţia oferită aici este şi ea clarificatoare: „Când calea adevărului va fi vorbită de rău. În lăcomia lor vor
un pământ (omul) este adăpat de ploaia (investiţia divină căuta ca, prin cuvântări înşelătoare, să aibă un câştig de
a Cuvântului sub lucrarea Duhului) care cade adesea pe la voi. Dar osânda îi paşte de multă vreme şi pierzarea lor
el şi rodeşte o iarbă folositoare (un caracter nou, roade nu dormitează” (2 Petru 2:2-3); „Oamenii aceştia sunt nişte
vrednice de pocăinţă, lucrare potrivit cu darul primit) celor fântâni fără apă, nişte nori, alungaţi de furtună: lor le este
pentru care este lucrat, capătă binecuvântare (apreciere şi păstrată negura întunericului. Ei... făgăduiesc slobozenia,
răsplată) de la Dumnezeu. Dar dacă aduce spini şi mărăcini în timp ce ei înşişi sunt robi ai stricăciunii” (2 Petru 2:17‑19).
(stări păcătoase) este lepădat şi aproape să fie blestemat Când un slujitor face slujbă doar în virtutea unui mandat
şi sfârşeşte prin a i se pune foc (pedeapsa eternă)” (Evrei uman şi poate motivat şi de un interes material este o
6:7-8). De regulă, după un timp, ca la smochinul neroditor pradă uşoară în faţa diavolului, nefiind însoţit de harul
vine lepădarea, ca efect al apostaziei. La fel s-a exprimat aferent darului şi puterea investirii „de sus”.
Domnul Hristos despre păcatul veşnic – pentru care „nu Întotdeauna a existat riscul accederii în slujbe
(se) va căpăta iertare în veac” (Marcu 3:29) – El a numit sfinte a unor oameni puşi în conducere de către cei
acest păcat „a huli împotriva Duhului Sfânt”, a Duhului apropiaţi şi cu influenţă, ca Iş Boşet, de către Abner, sau
harului din Evrei 10:29. a autoproclamării, ca Absalom sau Adonia, dar sistemul
În concluzie, mântuirea a fost realizată prin jertfa nostru democratic şi bazat, în parte, pe studii teologice,
Fiului lui Dumnezeu şi se intră în „posesia” ei prin credinţă se constituie într-un pericol real. În acest context este
şi pocăinţă (Fapte 20:20-21). Păstrarea mântuirii, recomandat ca un tânăr ce vrea să studieze teologia să
perseverenţa sfinţilor în har este lucrarea Duhului harului aibă şi o altă pregătire profesională (fapt valabil pentru
şi a sesiunii Marelui Preot – Domnul Isus, dar necesită din Domnul Hristos şi toţi apostolii Săi), pentru a nu forţa uşa
partea credinciosului statornicie şi stăruinţă în har (Filipeni intrării în slujbă şi în cazul unui eşec spiritual, a evitării
2:12-13). Toate făgăduinţele divine conţin necesitatea unei reconversii profesionale nedorite sau târzii.
ascultării credinţei (Evrei 6:11-15). De aceea Pavel era
atât de imperativ, scriind în 1 Timotei 1:18-19 „Porunca 2. Activitatea unor slujitori a căror viaţă spirituală
pe care ţi-o dau, fiule Timotei, după proorociile făcute mai este afectată de stări păcătoase, aflaţi în proces de
înainte despre tine, este ca, prin ele să te lupţi lupta cea apostazie. Dumnezeu a angajat pe preoţi şi leviţi în
bună şi să păstrezi credinţa şi un cuget curat pe care unii vechiul aşezământ, făcându-i responsabili de slujbă şi
l-au pierdut şi au căzut din credinţă”. popor: „Domnul i-a zis lui Aaron: «Tu şi fiii tăi, şi casa
tatălui tău cu tine, să purtaţi pedeapsa fărădelegilor
A. Devalorizarea slujbelor sfinte făcute în Sfântul locaş; tu şi fiii tăi împreună cu tine,
1. Efectuarea activităţilor spirituale ale adunării de să purtaţi pedeapsa fărădelegilor făcute în împlinirea
oameni nechemaţi de Dumnezeu la acele slujbe, sau (continuare în pagina următoare)
7
„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
slujbei voastre preoţeşti»” (Numeri 18:1). Ei erau surogat şi lasă neobservată şi neîmplinită relaţia sfântă
răsplătiţi pentru aceasta: „Iată ce va mai fi al tău: toate cu Dumnezeu. Uneori chiar slujitorii ajung tributarii unor
darurile pe care le vor aduce copiii lui Israel.... Îţi dau cele „relaţii de sânge” sau altor interese. Astfel se uneşte
dintâi roade pe care le vor aduce Domnului: tot ce va fi sărbătoarea cu nelegiuirea şi ceea ce este valoros se
mai bun din untdelemn, tot ce va fi mai bun din must şi diluează şi chiar se pierde prin amestecarea sacrului cu
grâu” (Numeri 18:11-12). Tocmai sub incidenţa acestor profanul (Isaia 1:10-15).
două „articole” au fost mustraţi şi pedepsiţi cei din casa
preotului Eli: „Tinerii aceştia se făceau vinovaţi înaintea B. Tendinţa umană generală de îndepărtare de
Domnului de un foarte mare păcat, pentru că nesocoteau Dumnezeu
darurile Domnului” (1 Samuel 2:17) şi Eli i-a sesizat 1. În Israel „poporul se strica mereu” (2 Cronici 27:2),
asupra responsabilităţii directe înaintea lui Dumnezeu: aşa cum a fost profeţit de Duhul Domnului, care cunoaşte
„Dacă un om păcătuieşte împotriva altui om, îl va inimile oamenilor şi evoluţia vieţii lor. „Domnul i-a zis lui
judeca Dumnezeu; dar dacă păcătuieşte împotriva Moise: «Iată, tu vei adormi împreună cu părinţii tăi. Şi
Domnului, cine se va ruga pentru el?” (1  Samuel poporul acesta se va scula şi va curvi după dumnezeii
2:25). Atitudinea lor păcătoasă a fost condamnată în mod străini ai ţării în care intră. Pe Mine Mă va părăsi şi va
repetat de Domnul, care a decis eliminarea lor definitivă călca legământul Meu pe care l-am încheiat cu el»”
de la altar (1 Samuel 2:27-36; 3:11‑14). (Deuteronom 31:16). Tendinţa aceasta s-a manifestat în
Anunţul şi avertizarea Domnului Hristos, din Predica toate generaţiile, de aceea a fost nevoie de chemări şi
de pe munte sunt foarte actuale, dată fiind evoluţia mişcări de reformă succesive (Judecători 2:10-19), iar a
mişcărilor liberale şi carismatice, care accentuează crede că generaţia noastră va fi mai statornică, ar fi un
diverse acţiuni şi activităţi, în detrimentul dobândirii semn de ignoranţă sau ipocrizie. Un frate slujitor bătrân
„staturii plinătăţii lui Hristos”: „Mulţi Îmi vor zice în ziua declara mereu: „Două lucruri n-am ştiut – că bătrâneţea
aceea: «Doamne, Doamne! N-am proorocit noi în Numele este aşa de grea şi că poporul Domnului se poate
Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Şi n-am făcut strica aşa de repede!” Textul biblic din Evrei 3:12‑14,
noi multe minuni în Numele Tău?» Atunci le voi spune face referire la istoria apostaziei evreilor, definind-o ca
curat: «Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la despărţire de Dumnezeu şi este o atenţionare punctuală
Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege»” (Matei 7:22-24). pentru poporul lui Dumnezeu din Biserică: „Luaţi seama,
Realizarea unor slujbe prin diferiţi predicatori, proroci sau deci, fraţilor, ca nici unul dintre voi să n-aibă o inimă rea
cântăreţi la care se are în vedere, în prim plan, activitatea şi necredincioasă, care să vă despartă de Dumnezeul
lor (spirituală sau materială), în aparenţă un succes, fără cel viu. Ci îndemnaţi-vă unii pe alţii în fiecare zi, câtă
să se pună accent pe spiritualitatea lor, duce la infiltrarea vreme se zice: «Astăzi» pentru ca nici unul din voi să nu
lucrării unor duhuri ce instaurează mai degrabă sau mai se împietrească prin înşelăciunea păcatului. Căci ne-am
târziu stări păcătoase în masa de credincioşi. Apostolul făcut părtaşi ai lui Hristos, dacă păstrăm până la sfârşit
Ioan avertiza: „Dacă vine cineva la voi şi nu vă aduce încrederea nezguduită de la început”. Etapele pierderii
învăţătura aceasta, să nu-l primiţi în casă şi să nu-i ziceţi: valorilor sacre pornesc de la un „astăzi” în care omul
«Bun venit!» Căci cine-i zice: «Bun venit!» se face părtaş este înşelat şi comite un păcat, urmează un „mâine” în
faptelor lui rele” (2 Ioan 1:10-11). care inima se împietreşte şi un „poimâine”, în care inima
devine rea şi necredincioasă, ceea ce este apostazie.
3. Acceptarea în cadrul slujbelor adunării, a diferitelor Aceste fenomene se pot petrece în orice condiţii de viaţă,
activităţi cu conţinut ecumenic şi laic, care fac să dar în general libertatea şi prosperitatea, sunt stări în care
dispară treptat sfinţenia şi dragostea pentru lucrurile alunecarea din credinţă este accentuată.
sfinte. Iuda, fratele Domnului avertizează, după o înşiruire
de îngeri şi oameni apostaţi pericolele imixtiunii celor ce 2. Slăbiciunea slujitorilor - lipsa de fermitate şi
„n-au Duhul”: „Sunt nişte stânci ascunse la mesele voastre autoritate, permite o îndepărtare de Dumnezeu în
de dragoste, unde se ospătează fără ruşine împreună cu mod accentuat. Cazul Aaron, care în decurs de câteva
voi şi se îndoapă de-a binelea; nişte nori fără apă, mânaţi săptămâni a pierdut controlul manifestărilor religioase în
încoace şi încolo de vânturi, nişte pomi tomnatici fără rod, triburile lui Israel (Exodul 32:1-8), arată contribuţia negativă
de două ori morţi, desrădăcinaţi; nişte valuri înfuriate ale a liderilor la avansul apostaziei. Iată discuţia dintre cei doi
mării, care îşi spumegă ruşinile lor, nişte stele rătăcitoare, slujiotori din Israel pe acest caz: „Moise i-a zis lui Aaron:
cărora le este păstrată negura întunericului pentru vecie... «Ce ţi-a făcut poporul acesta, de ai adus asupra lui un
Ei sunt nişte cârtitori, nemulţumiţi cu soarta lor; trăiesc păcat atât de mare?» Aaron a răspuns: «Să nu se aprindă
după poftele lor; gura le este plină de vorbe trufaşe şi de mânie domnul meu! Tu singur ştii că poporul acesta
slăvesc pe oameni pentru câştig... Ei sunt aceia care dau este pornit la rău. Ei mi-au zis: «Fă-ne un dumnezeu care
naştere la dezbinări, oameni supuşi poftelor firii, care să meargă înaintea noastră; căci Moise, omul acela care
n-au Duhul” (Iuda 1.12-19). Cu ocazia unor evenimente ne-a scos din ţara Egiptului, nu ştim ce s-a întâmplat cu
familiale (bivecuvântări, nunţi, înmormântări) sau el!» Eu le-am zis: «Cine are aur, să-l scoată!» Şi mi l-au
sociale (sărbători) sunt încadrate diferite activităţi care dat; l-am aruncat în foc şi din el a ieşit viţelul acesta»”
„alimentează” stările sufleteşti (bucuria de a fi împreună (Exodul 32:21-24). Concluzia lui Moise şi propunerile ce se
cu prietenii, colegii; diverse glume etc) şi au beneficii impuneau sunt menţionate în textul ce urmează: „Moise a
8 trupeşti sau materiale. Toate la un loc creează o împlinire văzut că poporul era fără frâu, căci Aaron îl făcuse să

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
fie fără frâu, spre batjocura vrăjmaşilor săi; S-a aşezat 2. Erezii strecurate pe furiş, după metoda lui
la uşa taberii şi a zis: «Cine este pentru Domnul, să vină Balaam (Numeri 25; Apocalipsa 2:14) şi raţionamente
la mine!» Şi toţi copiii lui Levi s-au strâns la el. El le-a zis: materialiste (2 Petru 2:14-16), sunt atât de prezente
«Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Fiecare oriunde, datorită procesului globalizării, prin diverse
din voi să se încingă cu sabia; mergeţi şi străbateţi tabăra forme de transmitere a informaţiilor de natură
de la o poartă la alta şi fiecare să omoare pe fratele, pe religioasă. Unele şcoli teologice, alături de cărţile de
prietenul şi pe ruda sa». Moise a zis: «Predaţi-vă azi în orientare liberală înlocuiesc medodele de natură divină
slujba Domnului, chiar cu jertfa fiului şi fratelui vostru, în procesul convertirii şi întreţinerii stărilor de spiritualitate
pentru ca binecuvântarea Lui să vină astăzi peste voi!»” cu metode psihologice şi de manipulare a maselor,
(Exodul 32:25-29). Printre altele, aici este prezentat un în încercarea de păstrare a instituţiei bisericii, dar cu
principiu al unei slujiri ce poate stăvili apostazia: Tratarea preţul implacabil a pierderii puterii divine, despre care
rudeniilor într-un regim nediferenţiat, în exercitarea scria apostolul Pavel. în apărarea sa şi a adevărului
atribuţiilor de slujire, califică un slujitor al lui Dumnezeu Evangheliei: „Lauda noastră este mărturia pe care ne-o
după enunţul din binecuvântarea lui Moise, omul lui dă cugetul nostru că ne-am purtat în lume şi mai ales
Dumnezeu: „Levi a zis despre tatăl său şi despre mama faţă de voi, cu o sfinţenie şi curăţie de inimă date de
sa: «Nu i-am văzut!» Şi despre fraţii lui: «Nu vă cunosc!» Dumnezeu, bizuindu-ne nu pe o înţelepciune lumească, ci
Iar de copii n-a vrut să mai ştie. Căci ei păzesc Cuvântul pe harul lui Dumnezeu” (1 Corinteni 1:12). În special prin
Tău şi ţin legământul Tău; Ei învaţă pe Iacov poruncile lumea virtuală se transmit multe erezii audio sau video,
Tale, şi pe Israel legea Ta; Ei pun tămâie sub nările Tale având efecte majore, dar succesul nu este întotdeauna
şi ardere de tot pe altarul Tău” (Deuteronom 33:9-10). o dovadă a unei lucrări „împreună cu Dumnezeu”, chiar
În asemnenea condiţii se poate împlini binecuvântarea dacă o lipsă totală de progres este tot o dovadă a absenţei
slujirii în continuare: „Binecuvântează tăria lui, Doamne! lui Dumnezeu din acea lucrare. De exemplu, reţelele
Primeşte lucrarea mânilor lui! Frânge şalele potrivnicilor virtuale de socializare, pot părea o formă de misiune
lui şi vrăjmaşii lui să nu se mai scoale!” (vers. 11). Altfel se evanghelistică şi de consiliere, dar ele sunt mai degrabă o
ajunge la realitatea prezentată în Isaia 3, unde presiunea cursă pentru tinerii necăsătoriţi dar şi pentru cei căsătoriţi,
femeilor şi copiilor a determinat pe lideri – bărbaţi, să făcând să le „curgă râurile pe pieţele de obşte” (Proverbe
piardă controlul şi apoi să-şi piardă viaţa şi poporul: 5:16). O observare a dimanicii unei lucrări într‑un timp
„Bărbaţii tăi vor cădea ucişi de sabie şi vitejii tăi în luptă. mai îndelungat, ce ia în calcul îndelunga răbdare a lui
Porţile fiicei Sionului vor geme şi se vor jeli; şi ea va şedea Dumnezeu, poate însă reliefa plusurile şi minusurile,
despoiată pe pământ” (Isaia 3:25-26). Autoritatea unui calificând sau descalificând pe cei implicaţi, după cum
bărbat este dată şi de capacitatea de împlinire înţeleaptă este scris: „Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri, care
a dorinţelor femeilor, care sunt mai vulnerabile la ispitele v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitaţi-vă cu băgare
lumii şi a pretenţiilor copiilor care încă nu sunt născuţi din de seamă la sfârşitul felului lor de vieţuire şi urmaţi-le
nou. Aceste adevăruri au fost reiterate de Domnul pentru credinţa!” (Evrei 13:7); „Dar oamenii răi şi înşelători vor
ucenicii Săi, când a spus: „Cine iubeşte pe tată, ori pe merge din rău în mai rău, vor amăgi pe alţii şi se vor amăgi
mamă, mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine; şi pe ei înşişi” (2 Timotei 3:13).
şi cine iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe Mine,
nu este vrednic de Mine” (Matei 10:37). 3. Acceptarea unui mod de închinare lipsit de evlavie,
pe fondul mutaţiilor puternice din muzică. Este
C. Alte abateri de la harul lui Dumnezeu (Evrei 12:15) cunoscut faptul că muzica ultimelor decenii a căpătat
1. Dintre multele păcate sau piedici prezente în lumea puternice accente de factură demonică, fapt datorat
ce se află sub dominaţia diavolului, este evidentă originii şi manifestărilor ce o însoţesc. Să nu uităm
apariţia unui comportament libertin în creştinismul cuvintele rostite încă din antichitate: „Dă-mi muzica unui
neoprotestant. Tot mai multe activităţi distractive şi popor şi poporul acela îmi va aparţine!” Promovarea unor
sportive secătuiesc viaţa credincioşilor, în special între nonvalori spirituale, pe fondul pretenţiilor de performanţe
tineri. Participarea împreună cu tineri nenăscuţi din nou tehnice în muzică, duce la acceptarea genurilor muzicale
sau cu adolescenţi, pentru care joaca este ceva natural, prezente pe piaţa actuală a unei lumi lipsite de moralitate
a unor slujitori sau predicatori perpetuează şi legiferează (Efeseni 5:19,20; Coloseni 3:16).
aceste întreceri care sunt pline de stări fireşti păcătoase. Formaţiile muzicale sau cântăreţii profesionişti, se
Odată cu acceptarea lor ca ceva normal se deschide calea impun prin cucerirea până la mai mult de jumătate din
oficializării lor prin întreceri organizate la nivel de adunare, slujba sfântă a adunării, dar realităţile intrinseci şi efectele
ceea ce va muta pasiunea de la cele sfinte la cele lumeşti. muzicii lor, induc nu doar stări de eroare spirituală de
Un comportament uşuratic al liderilor, care în loc să fie cei moment ci şi la pierderea timpului religios de acasă, ca şi în
care prezintă cu greutate lucrările lui Dumnezeu pentru grila programelor de radio, unde cântarea domină scena,
o generaţie ce are nevoie de experienţe actuale, cad în în detrimentul citirii / studierii Bibliei şi rugăciunilor.
ispita acceptării unui limbaj de divertisment presărat cu
glume, care nu edifică spiritual, dar păstrează un climat (va urma)
de euforie de moment, ce duce în final la abandonarea
multor lucrări sfinte. Iosif Anca
9
„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
Am învăţat să învăţăm şi învăţând ne învăţăm
„Să ascultăm, deci, încheierea tuturor învăţăturilor:
Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om”.
(Eclesiastul 12:13)

Scrisoarea a XXXVI-a
Ultima ta scrisoare m-a prins învăluit în tot felul altă credinţă decât cea a bisericii oficiale. El a domnit
de treburi care m-au risipit duhovniceşte aşa că am tot între anii 379-395 d.Hr. Să nu te miri de o asemenea
amânat de azi pe mâine, răspunsul ce ţi se cuvenea, râvnă pentru Dumnezeu, din moment ce a fost în stare
deşi ceea ce mi-ai scris m-a uimit şi m-a bucurat. Am să ucidă 7000 de oameni bărbaţi, femei şi copii dintre
aflat ca eşti mai sănătos şi mai puţin cercat de slăbiciuni, locuitorii Thesalonicului, doar pentru a răzbuna moartea
dovadă şi alegerile tot mai mature pe care le faci în ce unuia dintre prietenii săi, el „împăratul creştin ideal”. De
priveşte stilul tău de viaţă. Din mijlocul frământărilor asemeni, tot lui şi episcopilor slugarnici şi linguşitori de
ce caracterizează viaţa omului modern, tu reuşeşti la curtea bizantină le datorăm doctrina despre persoana
să te sustragi cu discreţie, identificând oaze de linişte Duhului Sfânt, doctrină ce s-a consfinţit pe veci la Sinodul
şi singurătate care să-ţi creeze noi stări de conştiinţă de la Constantinopol din mai-iulie 381, de care se face
pentru a te pune la adăpost de tulburările nervoase şi azi atâta caz în teologia oficială, fără să ni se spună
alte afecţiuni proprii vieţii moderne. Ştiam că ai suferit răspicat care a fost rolul împăratului, mai ales că el este
o bună bucată de vreme, tocmai fiindcă n-ai ştiut să te cel ce a convocat sinodul în aula palatului regal. Avea
retragi la timp pentru ca să te odihneşti după rânduiala pesemne nevoie mare să ştie dacă Duhul lui Dumnezeu
Creatorului. Oboseala ta psihică, care te împiedică este persoană sau putere şi cum cele duhovniceşti se
serios de la activităţi duhovniceşti, până şi de la a limpezesc greu, împăratului i-a revenit onoarea de a oferi
cugeta, de care mi-ai vorbit adeseori în stările noastre sinodului concluzia finală. Pe scurt, fratele meu, dacă
de vorbă, a făcut să devii, într-un mod ciudat, obsedat ar fi să cauţi un Sinai şi pentru doctrina creştină, aşa
de propria ta sănătate, cotropit de-a dreptul de teama cum au evreii pentru doctrina lor (mă refer la Decalog)
că suferi de boli ascunse, aşa că toate acestea ţi-au atunci Sinaiul acesta nu mai este Ierusalimul apostolic,
mărit dezechilibrul, mărindu-ţi în acelaşi timp, într‑un ci palatele bazileilor bizantini. Socotesc cuminte să mă
mod exagerat, atenţia. opresc aici cu informaţiile de ordin istoric şi să mă întorc
În mod normal, dragul meu, cred că toate procesele la puţinele rânduri ale scrisorii tale, citind şi printre
fiziologice trebuie să se consume departe de preocupările ele... Să nu te superi pe mine, dar am observat că eşti
noastre, preocupări care trebuie să ne absoarbă atenţia uşor atins, cel puţin uneori, de o stare de nemulţumire,
şi să ne determine să ieşim din noi înşine. Se vede că o nemulţumire ce naşte tensiune şi nelinişti. La urma
ai înţeles, în sfârşit, acest adevăr şi te felicit pentru că urmei, ce-ţi pasă atât de mult de ceilalţi sau cel puţin de
ai ales să petreci la ţară câteva zile pe lună, zile în care unii care sunt mai aproape de tine? Mi se pare că asta
te supui activităţilor fizice intense, trăieşti în ritmurile se numeşte invidie... Ai grijă!
anotimpurilor, te îndeletniceşti cu lucruri banale adesea Te retragi la ţară, din când în când, bine faci, dar
(viaţa are urzite în pănura ei şi banalităţi) şi uiţi că mai ştii acolo nu te poţi duce fără tine şi să nu te pomeneşti nu
să faci şi să gândeşti şi altceva... numai că nu cunoşti cu adevărat motivul care te face să
Preaiubite, îţi răspund pe scurt la întrebarea legată te retragi în pacea satului, dar că tocmai acest motiv se
de evenimentele semnificative de la sfârşitul secolului ţine de tine precum scaiul de oaie. Tu de fapt gravitezi
al IV-lea, evenimente al căror ecou a ajuns până azi în jurul tău, eşti un fel de satelit pe orbita propriului eu,
în bună parte. Bunăoară, Teodosie I, primul împărat un eu nepurificat îndeajuns... Sfatul meu pentru tine
creştin care, similar predecesorilor lui, a fost „cel dintâi nu este altul decât cel dat de Domnul pentru fiecare:
teolog al imperiului”, a decretat la 10 ianuarie 381 „Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă

10
pedeapsa cu moartea pentru toţi cei care împărtăşeau totdeauna frică de Domnul, căci este o răsplată şi nu ţi

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
se va tăia nădejdea” (Proverbe 23:17,18). Ştiu că‑ţi mai o femeie dispreţuită care se mărită şi o roabă care
aminteşti cât am mai discutat despre patimi în ceasurile moşteneşte pe stăpână‑sa” (Proverbe 30:21-23).
noastre de taină... Atunci le-am categorisit în două Ciudat şi de neînţeles este această boală, căci dacă
feluri. celelalte pot apărea provocate de o atitudine ostilă din
În cel dintâi am socotit că intră patimile trupeşti, partea aproapelui, să zicem de ură sau altceva, spiritul
adică cele care îşi au zidirea în chiar structurile noastre acesta malefic al invidiei se naşte din binele material
organice, în carne, patimi care se pot întări prin sau chiar din virtuţile celuilalt. Cu cât acest bine creşte,
practicare, iar în cel de-al doilea le-am socotit pe cele cu atât el devine combustibil ce sporeşte flacăra
sufleteşti, adică cele care se dobândesc cu vremea şi invidiei, o face mai arzătoare, mai mistuitoare. Ba mai
nu-şi au rădăcina în carnea noastră, aşa încât să fii mult, dacă-ţi propui să-i faci bine unui invidios pentru a-i
nevoit să lupţi cu ele până în ultimul ceas. În cea de-a potoli suferinţa, în loc să se aline, mai tare se aţâţă. Din
doua categorie socoteam atunci şi invidia sau pizmuirea, experienţă, îţi scriu că invidia este cea mai dureroasă
patimă care aduce multă suferinţă. ură... Se pare că întâi ea s-a născut în inima diavolului
Am băgat de seamă, dragă frate, că toate patimile, care L-a invidiat pe Marele Creator, ca apoi şarpele s-o
fie cele trupeşti, fie cele sufleteşti, au nevoie în mod strecoare insidios în inimile celei dintâi perechi umane.
obligatoriu de un mediu al minciunii pentru a se dezvolta Spune-mi acum, unde şi-ar putea găsi invidiosul
şi prolifera, precum anumite ciuperci care nu cresc şi pe pământ liniştea, din moment ce invidia din el cară cu
nu se dezvoltă decât în întuneric. Nu poţi trăi în aceste sine chipul celui invidiat pentru a-l devora şi a se hrăni
patimi sau în unele din ele fără să fii în toată vremea din el? Marea minciună în care trăieşte invidiosul este
sub narcoza minciunii, apoi, din această minciună de că pizmuind şi crezând că se răzbună pe cel pizmuit, de
care nici măcar nu eşti conştient, se naşte liniştea, o fapt se loveşte pe sine şi nicidecum pe celălalt. Invidia
linişte falsă evident, linişte care la rându-i înlesneşte loveşte întâi pe cel ce o are în inimă, aşa cum omida
plăcerea... Păcatul nu poate fi gustat decât pe această mănâncă întâi frunza care o susţine, după cuvântul
filieră trasată de diavolul, tatăl minciunii şi se vede că Domnului:
„a trăi în minciună” (Apocalipsa 22:15) înseamnă şi • „O inimă liniştită este viaţa trupului, dar pizma
altceva decât a rosti cu gura neadevăruri. Acum să nu este putrezirea oaselor” (Proverbe 14:30);
crezi că invidiosul nu trăieşte în minciună, chiar dacă • „cine urmăreşte răul este atins de el”
verbal întotdeauna spune adevărul. (Proverbe 11:27);
Dacă, patologic vorbind, bolile grele îşi fac repede • „...cel rău cade prin însăşi răutatea lui”
simţită lucrarea în trup, nu la fel se poate spune (Proverbe 11:5);
despre invidie sau, în general, despre bolile sufleteşti, • „dar cei răi sunt prinşi de răutatea lor” (Proverbe
indiferent cât sunt de distrugătoare. Focarul de infecţie 11:6).
este „inima” în înţelesul pe care acest concept îl are Aici este marea înşelare a invidiosului, după
în Scriptură (vezi expresia „să nu-ţi pizmuiască inima”), Cuvântul scris: „înşelătoria este în inima celor ce cugetă
de unde iradiază influenţând întreaga şi diversificata răul...” (Proverbe 12:20).
paletă de exprimări ale personalităţii omului: gânduri, Când mă gândesc la monarhul Saul şi la suferinţele
sentimente, întreaga simţire, faptele. De aceea, suntem lui cred că în cea mai mare măsură regele suferea din
avertizaţi: „Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice, căci cauza invidiei pe care i-o purta tânărului David, invidie
din ea ies izvoarele vieţii” (Proverbe 4:23). care l-a chinuit mai mult decât acel duh rău la care Biblia
Spiritul pizmăreţ, căci despre el îţi scriu acum, este face menţiune (1 Samuel 18:7-9).
strict o boală de relaţie şi cum nimeni nu este invidios Ce să-ţi mai scriu? Aş mai constata că invidia se
nici pe sine. nici pe demoni şi nici chiar pe Dumnezeu, cuibăreşte nu într-o inimă curată, ci în inima pângărită
boala apare uşor, aproape pe nesimţite, doar acolo de păcate şi se pare că mândria este una din cauze. Un
unde există un altul, unde există celălalt, adică un om mândru nu va suporta lângă el propăşirea celuilalt,
semen. Consecinţele pot dobândi o dimensiune de exemplu propăşirea materială, aşa că-l va pizmui,
neaşteptată: „Trei lucruri fac să se răscoale o ţară şi se va grăbi să se îmbogăţească surpându-l ca pe un
patru lucruri nu le poate suferi: un rob care a început rival nesuferit. Consecinţele însă nu vor întârzia: „Un

11
să împărăţească, un nebun care are pâine din belşug, (continuare din pagina 14)

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
Statutul spiritual şi moral al creştinului
„El, care este oglindirea slavei Lui
şi întipărirea Fiinţei Lui...”
(Evrei 1:3)

Vorbirea în
necaz
subiectului nostru, cel ce ne controlează limba. Apostolul
Iacov prezintă o astfel de imagine, relaţiile şi coordonatele
referitoare la limbă – vorbirea omului: „Iată şi corăbiile,
cât de mari sunt şi, măcar că sunt mânate de vânturi iuţi,
totuşi sunt cârmuite de o cârmă foarte mică, după gustul
cârmaciului. Tot aşa şi limba, este un mic mădular şi se
făleşte cu lucruri mari. Iată, un foc mic ce pădure mare
aprinde!” (Iacov 3:4). V-aţi gândit că limba noastră e o cârmă
ce ne îndreaptă paşii şi faptele noastre? Limba ne poate
duce până în iad: „Limba este şi ea un foc, este o lume de
nelegiuiri. Ea este aceea dintre mădularele noastre, care
întinează tot trupul şi aprinde roata vieţii, când este aprinsă

D
omnul Isus, ştiind că urmaşii Lui în lume vor avea de focul gheenei” (Iacov 3:6). Totodată, tot limba ne poate
necazuri, i-a pregătit pentru acele situaţii şi le-a duce la viaţă dacă vorbim sub călăuzire divină. De aceea
oferit exemplul Său de biruitor suprem. El le-a zice înţeleptul: „Moartea şi viaţa sunt în puterea limbii;
zis: „V-am spus aceste lucruri ca să aveţi pace în Mine. oricine o iubeşte, îi va mânca roadele” (Proverbe 18:21).
În lume veţi avea necazuri; dar îndrăzniţi, Eu am biruit Un motiv în plus că Dumnezeu vrea să ne călăuzească
lumea” (Ioan 16:33). Apostolul Pavel ştia şi el aceasta, de şi limba este cel de la Cincizecime, când Duhul Sfânt a
aceea întărea sufletele ucenicilor prin sfaturile lui: „...El îi luat în control limba ucenicilor şi au vorbit după cum le da
îndemna să stăruie în credinţă şi spunea că în Împărăţia Duhul (Fapte 2:4). Manifestarea prezenţei Duhului Sfânt
lui Dumnezeu trebuie să intrăm prin multe necazuri” ar fi putut să fie ca la Samson printr-o putere deosebită
(Fapte 14:22). Aşadar, unele necazuri pe calea credinţei în muşchi, dar Dumnezeu a ales frecvent vorbirea ca
sunt sigure, dar există altele de care putem fi scutiţi şi manifestare specială pentru botezul cu Duhul Sfânt. De
anume necazurile care ni le pricinuim prin greşelile limbii aceea, cred că Dumnezeu ne ajută să ne păzim limba,
noastre. Solomon avertiza: „Cine îşi păzeşte gura şi ne dă şi cuvinte şi putere să vorbim aşa cum este bine.
limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri” (Proverbe El se implică direct în vorbirea noastră, condiţia e să-I
21:23). Dacă necazuri oricum vom avea, de ce să le dăm inima, de unde ies şi vorbele noastre, după cum este
mai înmulţim vorbind nechibzuit? scris. „Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice, căci din ea
Avem o relatare biblică în Marcu 4:35-41, când ies izvoarele vieţii” (Proverbe 4:23); „Dar, ce iese din gură,
ucenicii erau într-un necaz, în furtuna de pe Marea vine din inimă...” (Matei 15:18).
Tiberiadei. Ei chiar dacă au ascultat de spusele Domnului,
căci El „le-a zis: «Să trecem în partea cealaltă»”, au ajuns Cum vorbim când suntem în necaz?
în necaz. Însă există o mare diferenţă între cei ce-L au pe Când suntem în necazuri, suntem mai vulnerabili
Domnul Isus în corabie şi ceilalţi oameni, care în necazuri în a păcătui cu limba. Dacă nu avem grijă la ce vorbim,
nu au la cine apela după ajutor. Condiţia salvării noastre se poate să ne amplificăm necazurile cu certuri,
în necazuri este să fie Isus prezent în viaţa noastră şi să neînţelegeri sau cârtiri. „Cele mai multe certuri provin
aibă un loc special, ca în acea corabie, unde „El dormea din faptul că oamenii nu-şi exprimă bine propriile gânduri
la cârmă pe căpătâi”. şi le interpretează greşit pe ale altora” (B. Spinoza).

12
Este foarte important ca Domnul Isus să ne fie Privind la ucenicii aflaţi în furtună, constatăm că au avut
cârmaciul, conducătorul vieţii noastre şi în contextul impresia despre Domnul Isus că este nepăsător de faptul
„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
că ei sunt în pericol de moarte: ei au zis: „Învăţătorule, Dumnezeu are felul Lui de lucrare şi doar El poate şti dacă
nu-ţi pasă că pierim?” (Marcu 4:38b). Dar Domnul Isus este o pedeapsă directă pentru păcat sau durerea are o
are totul în controlul Său şi această credinţă, încredere altă cauză şi un alt scop mântuitor (1 Petru 1:7).
în Domnul, ne ajută să fim temperaţi în vorbele noastre. În cazul lui Iov, cei trei prieteni puteau să-l ajute în
Avem un exemplu în Biblie, pe Iov care a avut parte de necaz şi să-l mângâie. De fapt, aceasta a fost intenţia
multe necazuri foarte mari, într-un interval de timp foarte lor iniţială: „...S-au sfătuit şi au plecat de acasă să se
scurt. I-au murit toţi cei zece copii deodată, a pierdut ducă să-i plângă de milă şi să-l mângâie.... Şi au ridicat
toată averea agonisită cinstit, a avut o boală grea şi pe glasul şi au plâns... Şi au şezut pe pământ lângă el şapte
deasupra soţia, cea mai apropiată lui, care trebuia să-i zile şi şapte nopţi, fără să-i spună o vorbă, căci vedeau
ridice moralul, l-a ispitit să păcătuiască. Dar Iov rămâne cât de mare îi este durerea” (Iov 2:11-13). După aceste
neclintit aşa cum este scris: „În toate acestea, Iov n-a zile ei s-au lăsat provocaţi şi au început să vorbească
păcătuit deloc şi n-a vorbit nimic necuviincios împotriva lui întrebând cumva ironic: „Dacă vom îndrăzni să-ţi vorbim,
Dumnezeu” (Iov 1:22); „În toate acestea, Iov n-a păcătuit te vei supăra?...” (Iov 4:2a). Atunci când vrei să mângâi
deloc cu buzele lui” (Iov 2:10b). Agonia suferinţei lui Iov, mai trebuie să întrebi? Dar ei şi-au schimbat poziţia şi
se prelungeşte şi el ajunge să greşească în vorbire. Atunci au început să judece, învinuindu-l pe Iov. Uneori, când
Domnul intervine: „Domnul a răspuns lui Iov din mijlocul supărăm pe cineva ne scuzăm cu „adevărul supără”. De
furtunii şi a zis: «Cine este cel ce Îmi întunecă planurile aceea atunci când ştiu că voi supăra prin ceea ce spun,
prin cuvântări fără pricepere?»”(Iov 38:1). mai bine să întreb încă o dată pe Domnul dacă trebuie
Chiar şi în mijlocul necazurilor, Dumnezeu are să vorbesc. Dacă intenţionat vreau să spun ştiind că-l voi
planurile lui perfecte, are mijloace de salvare, de aceea, supăra, eu nu-i vreau binele. Dacă suntem călăuziţi de
dacă ne pierdem încrederea, putem întuneca şi zădărnici Duhul Sfânt putem tăcea, altfel păţim ca cei trei prieteni
planurile Lui, vorbind fără pricepere. Vorbele noastre pot care în loc să înveţe de la Iov, aşa cum altădată, când alţii
prelungi şi amplifica necazul, încercarea aşa cum aprecia erau în necaz şi el îi întărea prin cuvintele lui, l-au supărat
Elihu, în cazul lui Iov: „Iov vorbeşte fără pricepere, şi cu bună ştiinţă.
cuvântările lui sunt lipsite de judecată. Să fie încercat dar Dar ce spun cei mângâiaţi de noi? Se simt întăriţi,
mai departe, fiindcă răspunde ca cei răi!” (Iov 34:35). aşa după cum proceda Iov, sau prin cuvintele noastre mai
Doamne ajută-ne să vorbim cu înţelepciune când adăugăm şi altă supărare. „Iov a luat cuvântul şi a zis:
suntem în necaz pentru a vedea izbăvirile pregătite de Tine «Astfel de lucruri am auzit eu des; voi toţi sunteţi nişte
mai dinainte în planul Tău minunat, ca şi în viaţa lui Iov: „În mângâietori supărăcioşi. Când se vor sfârşi aceste vorbe
cei din urmă ani ai săi, Iov a primit de la Domnul mai multe în vânt? Şi pentru ce atâta supărare în răspunsurile tale?
binecuvântări decât primise în cei dintâi…” (Iov 42:12). Ca voi aş vorbi eu, de aţi fi în locul meu? V-aş copleşi cu
vorbe, aş da din cap la voi, v-aş mângâia cu gura şi aş
Cum vorbim când alţii sunt în necaz? mişca din buze ca să vă uşurez durerea?»” (Iov 16:1-5).
Dacă e important ce vorbim când suntem noi în Doamne ajută-ne, atunci când trec alţii prin necaz,
necaz, la fel de important e, ce şi cum vorbim când dacă ne deschidem gura, s-o deschidem în aşa fel încât
aproapele nostru este în necaz. La un moment dat, le uşurăm durerea, nu să-i zdrobim mai tare!
ucenicii erau în dilemă cu privire la cauza necazului dintr-o
familie, de aceea l-au întrebat pe Domnul. Ei ştiau că bolile Concluzie
sunt urmări ale păcatelor oamenilor, dar nu ştiau cine-i Un exemplu bun îl avem pe Avraam care, prin credinţă
vinovatul. „Ucenicii Lui L-au întrebat: «Învăţătorule, cine a a vorbit aşa de bine cu fiul său care era nedumerit de cele
păcătuit: omul acesta sau părinţii lui, de s-a născut orb?»” ce vedea, încât a depăşit necazul şi „au mers amândoi
(Ioan 9:2). Spre surprinderea lor poate, „Isus a răspuns: împreună înainte” (Geneza 22:8). Vrei să fii un om care
«N-a păcătuit nici omul acesta, nici părinţii lui, ci s-a născut ştie să vorbească în necaz? Nu uita ce a spus Avraam:
aşa, ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu»” (Ioan „Domnul va purta de grijă”. Cine îşi pune toată încrederea
9:3). Prin aceasta, Domnul nu a vrut să afirme că acei în Dumnezeu are putere să vorbească în aşa fel ca să fie
oameni n-aveau păcate, „Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi scutit de multe necazuri sau va tăcea, ştiind că Domnul
de slava lui Dumnezeu” (Romani 3:23), ci le explica că poate zice „Taci!” oricărei furtuni. Slăvit să-I fie Numele!
acel necaz nu era datorat păcatului. De aici, putem învăţa

13
să nu ne grăbim să identificăm cauza necazului cuiva, Dan Cristian
ca fiind urmarea unui păcat sau a unei greşeli, deoarece
„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
Continuare de articole
„...dacă s-ar fi scris cu deamăruntul,
cred că nici chiar în lumea aceasta
n-ar fi putut încăpea” Ioan 21:25)

(continuare din pagina 3) (continuare din pagina 11)

Nepricepere, ipocrizie sau minciună Scrisoarea a XXXVI-a
Aceasta-i problema, în timp, şiretlicurile şi amăgirile om pizmaş se grăbeşte să se îmbogăţească şi nu ştie că
celui rău, ne îndepărtează de Dumnezeu. Dacă ne lipsa va veni peste el” (Proverbe 28:22.); prin urmare „Nu
jucăm în braţele Dalilelor lumii, care ne cerşesc cu
pizmui pe omul asupritor şi nu alege nici una din căile lui”
insistenţă iubirea, căci am pătruns pe terenul lor, uităm
că ne pândesc să ne lege şi să ne ucidă. Alarmă fraţi (Proverbe 3:31).
şi surori! Suntem în pericol de moarte şi ni se cântă de Cred că ar trebui mereu să te gândeşti la sintagma
jale, deşi noi am pornit cu toate motoarele şi ansamblele prezentă în textul ce a provocat această meditaţie „este
de baterii spre inima rock-ului, acolo unde domneşte pe o răsplată”, pentru a-ţi păstra cuminţenia atât de potrivită
faţă Satana, de care noi ne-am lepădat şi i-am întors
omului înţelept. Cum se „vindecă” invidiosul? Se „vindecă”
spatele. Dar ce facem acum, mergem în marşarier? Ne
fură imaginea şi nu pricepem, sau ne seduc vrăjile lumii, abia când îşi vede rivalul, adânc umilit, strivit sau eliminat.
căci diavolul ne-a momit cu ce ne place. Încă nu vrem De aceea se spune limpede în textul care m-a determinat
să credem că unii o fac înadins şi că au făcut pact să înşirui aceste gânduri: „Să nu-ţi pizmuiască inima... ci
cu duşmanul lui Dumnezeu. Dacă cineva trăieşte să aibă totdeauna frică de Domnul...”. Invidia te împinge
conştient în minciună, ar fi tardiv să-i mai scriem ceva,
la fapte de nebunie. Adu-ţi aminte de fraţii lui losif, dacă
căci este deja scris: „cine este întinat, să se întineze
şi mai departe” (Apocalipsa 22:11). Noi credem că ne vrei să subliniezi pentru cugetul tău aceste adevăruri
adresăm fraţilor şi surorilor în Hristos, care sunt (Geneza 37).
lipsiţi de maturitate spirituală, fapt pentru care îi Experienţa amară, pe care ne-a procurat-o adesea
îndemnăm să se alipească de Domnul, slujindu-I cu invidia, ne-a învăţat că ea este gata să facă şi bine celui
toată inima, stare în care lumii nu-i va rămâne niciun
pe care îl invidiază dacă prin aceasta îi poate aduce un
colţişor unde să-şi semene vrăjmaşul neghina.
Ştim însă şi aceasta doare în suflet, că sunt unii rău şi mai mare. Ce spui de acest text: „Nu mânca pâinea
care conştientizează, aşa ca Balaam, că le-a fost celui pizmaş şi nu pofti mâncările lui alese, căci el este ca
interzis să înainteze în chemările pierzării, dar nu unul care îşi face socotelile în suflet. «Mănâncă şi bea»
se opresc, poate crezând că vor putea jalona cu îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine. Bucata pe care
dibăcie, mulţumind şi Duhul şi firea. O, de‑ar muri
ai mâncat-o o vei vărsa şi cuvintele plăcute pe care i le
de moartea celor neprihăniţi, aşa cum îşi dorea şi
profetul rătăcitor, dar dacă nu se vor opri din drumul vei spune sunt pierdute” (Proverbe 23:6-8). Poate că o
lor, cu sau fără intervenţia îngerilor, sfârşitul le va exemplificare potrivită a acestui avertisment ar fi ceea ce
fi împreună cu cei de care s-au apropiat prea mult s-a întâmplat în casa lui Simon leprosul (Luca 7:36-50).
şi, mai grav, i-au urmat şi alţii. Nu este plină Biblia Iarăşi mă întorc la textul de la care am pornit,
de astfel de avertismente? Citiţi măcar 2 Petru şi Iuda
adăugând îndemnul meu de a te cerceta sufleteşte cu
pentru a vă trezi „mintea sănătoasă”.
Încheiem cu dragoste pentru Adevăr, încrustată atenţie spre a nu pizmui pe nimeni, păcătoşi sau nu, şi a
în sfatul, avertizarea şi urarea unuia care, ca şi noi, avea în vedere ceea ce se sugerează în textul inspirat:
s-a văzut silit să scrie: „Dar voi, prea iubiţilor, zidiţi-vă • teme-te de Dumnezeu;
sufleteşte pe credinţa voastră preasfântă, rugaţi-vă • crede că există o răsplată pentru tine;
prin Duhul Sfânt, ţineţi-vă în dragostea lui Dumnezeu
• speranţa nu-ţi va fi tăiată.
şi aşteptaţi îndurarea Domnului nostru Isus Hristos
pentru viaţa veşnică. Mustraţi pe cei ce se despart În încheiere vreau să nu uiţi că a fi invidios este un
de voi; căutaţi să mântuiţi pe unii, smulgându-i din lucru rău. Dar, să nu te cercetezi pe tine însuţi, măcar
foc; de alţii iarăşi fie-vă milă cu frică, urând până şi din când în când, pentru a te cunoaşte mai bine şi a te
cămaşa mânjită de carne. Iar a Aceluia, care poate
desăvârşi, este şi mai rău, căci la răul dintâi îl adaugi pe
să vă păzească de orice cădere şi să vă facă să vă
înfăţişaţi fără prihană şi plini de bucurie înaintea al doilea.
slavei Sale, singurului Dumnezeu, mântuitorul nostru, În cele duhovniceşti sporire!
prin Isus Hristos, Domnul nostru, să fie slavă, măreţie,
putere şi stăpânire, mai înainte de toţi vecii şi acum şi în Zaharia Bica
veci. Amin” (Iuda 1:20-25).

14 Editorii

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
Experienţe
„Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri,
care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu;...”
Evrei 13:7

Pocăinţa Nataşei calea Domnului. Le-am ascultat mărturiile la toţi, felul în
care s-au întors la Domnul.

Î
n 11.09.2006 am zburat de la Londra la Sankt Mărturia Nataşei, o tânără de 27 ani, din zona
Petersburg. Mergeam pentru prima dată în Rusia. De Uralului, ne-a impresionat cel mai mult. Ea ne-a mărturisit
acolo am plecat cu un grup de fraţi ruşi la Viborg. Eram că la 17 ani a făcut cunoştinţă cu lumea drogurilor. A
împreună cu fratele Ionică Ţibu, prezbiter în Biserica fugit de acasă, a început să se drogheze şi să practice
Ghetsimani din Chicago, SUA, cu fratele Dani Nistor, prostituţia timp de 10 ani. A ajuns să aibă un copil al cărui
de două ori frate cu mine, din Vancouver, Canada şi cu tată nu-l ştia, să fie „dealer” de droguri şi să fure. Ne-a
fratele Colea, translatorul nostru din Republica Moldova. spus că pentru ea nu exista niciun lacăt sau încuietoare
Cei 200 km care sunt între cele două localităţi i-am făcut de maşini pe care să n-o poată deschide. În timp ce ne
în 7 ore. Maşina cu care călătoream, după 20 de minute vorbea Nataşa, m-am gândit că ea semăna foarte bine
se oprea şi trebuia să aşteptăm jumătate de oră până cu Maria Magdalena pe care Domnul Isus a eliberat-o de
se răcea motorul ca să poată porni din nou şi aşa a fost toate legăturile păcatului. La un moment dat, a văzut că
toată noaptea. Spre sfârşitul drumului, când ne aflam fiul ei de 4-5 ani a început să tragă de uşile maşinilor
într-o pădure, s-au defectat şi farurile maşinii şi ne-am cum făcea ea. Atunci a început să se gândească serios
continuat drumul pe întuneric. Atunci am făcut cunoştinţă la schimbarea vieţii, pentru că fiul ei să nu ajungă şi el
cu Rusia prima oară. Am ajuns într-o fostă unitate militară să facă ce făcea ea. Nu-i plăcea deloc ideea că fiul ei va
de pe timpul sovieticilor, undeva la graniţa cu Finlanda. ajunge un hoţ, un drogat, un curvar. Dar nu ştia cum să
Acolo era un centru de reabilitare a celor dependenţi de se schimbe; de Dumnezeu nu cunoştea nimic. În Rusia
droguri, prin Evanghelia Domnului Isus. Fratele Andrei, sunt foarte mulţi oameni care nu au auzit niciodată ceva
un fost drogat la rândul lui, acum un copil al Domnului, despre Dumnezeu. Comuniştii care au condus ţara timp
a înfiinţat acest centru, unde a făcut o mini fermă cu de 70 de ani au luptat mult să-L scoată pe Dumnezeu
animale, cu grădină de legume şi primea acolo tineri din minţile oamenilor. Într-o zi, Nataşa a văzut sub un
drogaţi care doreau să scape de dependenţa drogurilor. pod unde se strângeau drogaţii un afiş pe care era scris
Le predică Evanghelia, se roagă, muncesc şi în felul următorul mesaj: „Dacă vrei să scapi de drog, poţi numai
acesta devin oameni liberi faţă de viaţa păcătoasă pe prin Isus Hristos. Sună la numărul…„ şi era trecut numărul
care au trăit-o fără Dumnezeu. Noi am stat o săptămână fratelui Andrei de la Viborg. Nataşa a luat numărul de
acolo cu acei tineri; erau cam 16-18 tineri care au devenit telefon, a sunat, iar când fratele Andrei a răspuns, ea a
copii ai lui Dumnezeu. Ne-am rugat cu ei, le-am predicat întrebat: „Alo, Isus la telefon?” Ea nu ştia cine este Isus,
Cuvântul Domnului, i-am învăţat mai cu de-amănuntul
(continuare în pagina următoare)
15
„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
ajuns în satul Pareni. Acest sat este compus din 10-15
case, dar când spun „casă” mă refer la ceva mai bun
decât colibă. Aceşti karechi, în urmă cu 40-45 ani stăteau
credea că numărul de telefon este al Lui. Fratele Andrei în bordeie săpate la vreo 2-3 m în pământ, care aveau o
a răspuns: „Nu este Isus, este copilul Lui”. Şi aşa a ajuns singură gaură pe unde intrau şi pe aceeaşi gaură ieşea şi
Nataşa la acel centru, dornică să se schimbe şi să fie fumul de la focul pe care îl făceau în mijlocul bordeiului.
o mamă mai bună pentru fiul ei. Acolo, ea L-a primit pe Ei stăteau pe piei de ren, în jurul focului unde era pusă
Domnul Isus în inima ei. Era de 6 luni în centrul acela oala de ceai tot timpul. Apoi au ieşit din bordeie şi şi-au
şi mai dorea să rămână ca să înveţe mai multe despre făcut un fel de colibi din nuiele acoperite cu piei de ren.
Domnul Isus. Într‑una din zile eram la rugăciune în sala Acum stau în nişte case făcute din lut cu geamuri şi uşi
de mese a centrului unde podelele erau din scânduri şi o sobă în partea din faţǎ a camerei. În faţa casei este
vopsite: ne-am rugat în genunchi, iar când ne-am ridicat o masă de lemn pe care sunt puse bucăţi mari de gheaţă
am observat în locul unde s-a rugat Nataşa cu faţa la care au fost sparte cu toporul şi aduse cu sania de la râu.
podea o pată de apă de la lacrimile ei; lacrimile acestei Dacă vrei să bei apă sau ceai sau să faci mâncare, pui
femei care l-a întâlnit cu adevărat pe Domnul, iar acum nu gheaţa în oală pe sobă, se topeşte, apoi o întrebuinţezi la
râdea dansând, ci plângea cu faţa la pământ. Ce minunat ce ai nevoie. Nu au harul să dea drumul la robinet şi să le
este Domnul Isus! Cel care a mântuit-o pe Nataşa şi a curgă apă direct în pahar sau în oală ca la noi.
eliberat-o de toate păcatele, te poate mântui şi pe tine Am ajuns la ei în data de 22.01.2012, la ora
care citeşti aceste rânduri. Vino la El, El te iubeşte. 19:00. Ajunşi de pe un aşa drum care ne-a zdruncinat
şi creierii din cap, fără nicio odihnă, am intrat direct la

Biserica din Pareni
serviciul de adunare. Era duminică seara iar casa era
plină de oameni dornici să asculte cântări şi Cuvântul
lui Dumnezeu. Serviciul a ţinut cam 3 ore, dar apoi au

Î
n luna ianuarie 2012, ne-am pornit în misiunea mai urmat vreo 3 ore de întrebări pe care le aveau cei
„Barnaba” cu fraţii: Filip Bolos, Victor Şerban, Claudiu prezenţi. Pentru fraţii români, era bine că atunci când
Gagea, Costel Hasna din Londra, Beni Spoială din unul vorbea ceilalţi se mai odihneau, dar fratele Colea,
Bruxelles, Cornel Avram şi Cornel Mateu din Arizona, translatorul, o săptămână cât am stat acolo, aproape că
SUA. Ajungând la Măgădan, Magadanul este cel mai nu a avut timp de odihnă. Cred că Domnul îl va răsplăti
mare oraş de la marea Ohotsk, ne-am împărţit în două din plin. Locul de adunare era o cameră de 5/5m². În
echipe. Fraţii Filip Bolos, Beni Spoială, Victor Şerban, această cameră am dormit în saci de dormit pe care îi
Cornel Mateu şi Denis Verdeş – translatorul, s-au dus aveam cu noi. Acolo se făcea adunare, acolo mâncam.
la Iakutsk pe râul Lena, oraş considerat cel mai friguros Toate într-o cameră. Aceşti karechi nu au dulapuri pentru
oraş din lume. ceilalţi fraţi: Claudiu Gagea, Costel Hasna, că nu au nevoie de ele. Ei toate hainele lor le au pe ei.
Cornel Avram, Colea (Nicolae Maistruc – translator) şi În diagonală prin cameră este pusă o aţa, dar nouă, la 5
cel ce scrie acest articol, ne-am dus la Evensk, iar de aici oameni, nu ne ajungea sfoara, aproape că aveam mai
am plecat cu tancul 25 de ore până la cătunul Pareni. multe haine ca ei toţi la un loc. O săptămână întreagă
Am mers numai prin tundra 300 km; tancul nu depăşea am avut slujba aproape de dimineaţa până seara. În tot
viteza de 25 km/h, media de viteza era cam 15km/h. Afară satul erau cam 40 de oameni pe timp de iarnă, iar vara
era -40, -45ºC, dar înăuntru era mai cald, puteai sta fără sunt până la 80 care stau acolo. Au venit la slujba mulţi
geaca. Nu ştiu dacă atunci când au fost proiectate aceste din cei nepocăiţi şi ascultau cântările. Îl aveam pe fratele
vehicule militare, se gândeau constructorii că ele vor fi Costel Hasna, un bun acordeonist, care împreună cu
întrebuinţate şi pentru a distruge fortăreţele diavolului, fratele Claudiu Gagea au cântat toată săptămâna spre
ca apoi să fie semănată sămânţa bună a Cuvântului slava Domnului. Karechii erau uimiţi de acordeon, la
lui Dumnezeu, pentru ca oamenii să fie mântuiţi. Chiar ei nu este aşa ceva. Fratele Cornel Avram şi cu mine
dacă ei nu s-au gândit la acest lucru, iată că aproape se predicam şi îi învăţăm din Cuvântul Domnului. Am avut şi
împlineşte cuvântul Domnului din Isaia 2:4. După 18 ore un botez în apă prin care doi fraţi şi o soră au mărturisit
de mers cu tancul pe un teren foarte accidentat, încât credinţa lor în Dumnezeu. Botezul l-am făcut într-o barcă
parcă eram cu corabia pe mare când sunt valuri, am pe care am umplut-o cu apă. La oficierea botezului în

16
„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
apă, pe lângă întrebările cu care suntem obişnuiţi, se mai Ioan 13:1-17, fiecare frate roman a luat un frate kareac şi
pune o întrebare foarte interesantă. La karechi, când se am făcut spălarea picioarelor, act de care fug aşa de mulţi
nasc copiii, vrăjitoarea satului vine şi îi pune un nume. spunând că nu au condiţii în adunare pentru spălarea
El primeşte numele de familie şi prenumele în certificat, picioarelor. Cred că în ziua judecăţii aceşti karechi ne
dar nimeni nu este strigat pe acest nume, ci pe numele vor judeca pe noi pentru că ei ca să poată face spălarea
pe care îl primeşte de la vrăjitoare. La naşterea unui picioarelor trebuie să meargă la râu să spargă gheaţa,
copil, vrăjitoarea vine şi face un trepied. Leagă o aţă, iar să o încarce în sanie, apoi să facă focul în sobă, să o
la capătul aţei leagă o piatră. Opreşte piatra cu mâna, încălzească şi apoi să facă spălarea picioarelor. Şi nu spun
apoi se pune în genunchi şi începe să rostească tot felul că nu au condiţii. Iar noi cu atâtea facilităţi ce vom zice
de nume din natură: piatră, fulger, copac, pădure, cer, în faţa Domnului? A fost o zi de mare bucurie spirituală
săgeata, stea, râu etc. La ce nume începe să se mişte pentru noi. Când s-a terminat slujba, era întuneric de-a
piatra legată cu aţa de vârful trepiedului acela este numele binelea afară. Am terminat slujba la lumina lămpii pentru
copilului şi pe numele acesta îl strigă toată lumea. Aşadar că de la ora 24:00 se ia curentul. Când am ieşit afară,
la botezul nou testamental, una din întrebările de bază ne-am bucurat să vedem pe cer Steaua Nordului, foarte
este: „Te lepezi de numele primit de la vrăjitoare?” Dacă pronunţată pe bolta cerului şi am văzut pentru prima oară
el răspunde afirmativ, nu mai are voie să-l pomenească pe cer Aurora Boreală.
toată viaţa. Eu am încercat-o pe o soră botezată mai Cât am stat acolo, am mâncat foarte mult peşte,
demult să văd dacă îmi spune numele. Am întrebat-o care este alimentul lor de bază. Peşte fiert, peste uscat,
„Sora Nadia, care a fost numele dumneavoastră dinainte peşte crud cu sare, dimineaţa, la prânz şi seara, o
de botez?” şi ea mi-a răspuns: „Nu mai am voie să-l săptămână întreagă şi foarte mult ceai negru. A fost bună
pronunţ pentru că m-am lepădat de el la botezul în apă!”. cura aceasta pentru noi, cei obişnuiţi cu atâta mâncare
Am zis „Slavă Domnului că aţi înţeles pocăinţa!” Eu cred la o singură masă. Acolo servesc doar un singur fel de
că şi noi trebuie să ne pocăim de poreclele pe care le mâncare. Bărbaţii nu au în vocabularul lor expresia: „Măi
aveam, atunci când ne pocăim cu adevărat. femeie, tu alt fel de mâncare nu ştii să faci?” pentru că
După botez, am avut o altă bucurie. Am ordinat în numai atâta este. Legume şi fructe nu au, doar un fruct
slujba de diacon pe fratele Dima, unul dintre primii fraţi mic ca afinele roşii care cresc în tundră. Le strâng vara,
pocăiţi printre karechi, care avea o bună mărturie din se numesc „iagodna pora”. Dar peşte şi icre mănâncă
partea bisericii şi care trăia pocăinţa. Am luat legătura cu foarte mult. Ne-am despărţit cu greu de ei, ne-au intrat
episcopul din Nahotka, fratele Nicolae Latkinov pe care îl în inimă, dar a trebuit să ne întoarcem. Încă o dată mi-a
cunoşteam personal. El răspunde de acea zonă. Şi-a dat venit în minte vorba fratelui Cornel Dulca din Rocheta
acceptul şi fratele Dima, începând cu data de 25.01.2012, del Mar, Spania: „Lucrul care nu-i bun la pocăiţi este că
a intrat în slujba de diacon al bisericii din Pareni. Am stat de atunci când e cel mai frumos trebuie să ne despărţim”.
vorbă personal cu el şi l-am învăţat cum se face botezul, Ne-am urcat în tanc pentru a ne întoarce din nou 25 de
cina Domnului, binecuvântarea de copii, înmormântarea, ore la Evensk. Lăsăm în urma clipe minunate petrecute
toate lucrurile după Biblie şi cu frică de Dumnezeu. cu fraţii aceştia simpli, săraci lipiţi pământului, dar cu o
Programul l-am încheiat cu sărbătoarea Cinei Domnului. mare dragoste pentru Domnul. Va veni şi nu este departe
Într-o atmosferă cerească, într-un cătun care nu este trecut ziua când ne vom aduna toţi copiii Domnului pentru a nu
pe hartă, în Nordul îndepărtat al Extremului Orient, afară ne mai despărţi niciodată. Vei fi şi tu atunci împreună cu
fiind -45, -50ºC. Într-o căsuţă mică, în prezenţa Domnului, aleşii Domnului?
fraţi ruşi, fraţi karechi şi fraţi romani eram adunaţi în jurul
azimei coapte pe plită şi în jurul singurului pahar în care C.N.
era rodul viţei. Am băut toţi din acelaşi pahar fără frică că
ne vom îmbolnăvi pentru că la Cina Domnului nu ai cum
să te îmbolnăveşti nici chiar de herpes. O, Doamne, cum
s-au mai schimbat cei ce poartă Numele Tău atunci când
la Cină fiecare cu paharul lui bea din rodul viţei, deoarece
le este greaţa să mai bea unul după altul… Apoi, într-un
gest de mare smerenie, după porunca Domnului Isus din

17
„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
Văzând cele întâmplate, toată adunarea a început să
laude pe Domnul pentru mila lui cea mare.
A doua zi, fratele Slavic a plecat spre Comitetul

Ivan Iosifovici Slavic
Orăşenesc al partidului, a predat carnetul de membru
de partid, arma şi şi-a dat demisia. După convertirea
sa spectaculoasă, a început să frecventeze biserica cu

D
upă arestarea lui I.E. Voronaev, conducerea multă râvnă. În curând Dumnezeu l-a botezat cu Duhul
bisericii din Odessa, a fost preluată de către Ivan Sfânt şi după ce şi-a mărturisit credinţa în apa botezului,
Iosifovici Slavic. Ivan Slavic (numele lui adevărat a devenit membru al bisericii din Odessa. Mai târziu a fost
fiind Johann Iusefovici Kovaş) s-a născut în 1877, în hirotonisit ca diacon. După arestul lui Voronaev, Uniunea
Cehoslovacia, satul Nepotup, lângă oraşul Pilzeni. În CCE, a fost condusă o vreme de către evanghelistul
1914 aflându-se în regimentul slovac care era parte a misionar Mitrofan Ivanovici Bondarenko, iar apoi de
armatei Austro-ungare, a fost luat prizonier de către forţele Gavril Gavrilovici Ponurko (Comitetul Central al Uniunii
ruse. După revoluţie s-a alăturat Armatei Roşii, iar apoi Penticostale mutându-se la Dnepropetrovsk). Fraţii l-au
a lucrat în Comisia Extraordinară pentru lupta împotriva hirotonisit pe Slavic prezbiter al bisericii din Odessa, de pe
elementelor contra revoluţionare, schimbându-şi atunci strada Cicerina, 91, ultima biserică rămasă deschisă din
numele. A participat la instaurarea puterii sovietice în cele patru biserici existente. Trei Case de Rugăciune din
Herson, Nikolaev, Dnepropetrovsk şi Odessa. Odessa au fost închise în anul 1929, iar cei aproximativ
În 1926 soţia lui Ivan Slavic, Alexandra Semionovna, o mie de membri rămaşi, erau nevoiţi să se adune în
a început să frecventeze serviciile bisericii penticostale acelaşi loc. În curând şi acest lăcaş de cult a fost închis,
din Odessa. Acest lucru a stârnit mânie şi proteste iar conducătorii comunităţii arestaţi.
vehemente din partea soţului ei. Pe atunci Ivan, ocupa Fratele Slavic, a trecut prin multe grozăvii ale
postul de administrator al Poliţiei Feroviare a oraşului „dreptăţii“ sovietice, dar a rămas până la capăt credincios
Odessa, era membru al Partidului Comunist, iar acţiunile Domnului. La una din întâlnirile cu fraţii de credinţă, a
soţiei sale afectau avansarea sa în carieră. A încercat explicat de ce îi este vocea răguşită: „Unul din anchetatori
să‑şi convingă soţia, dar nici argumentele şi nici bătăile nu era deosebit de violent. În timpul unui interogatoriu a luat
au putut schimba credinţa ei. Era nelipsită de la adunare pistolul de pe masă, mi l-a băgat în gură şi l-a răsucit
şi avea mulţi prieteni credincioşi. Această râvnă a soţiei brusc. Sângele mi-a ţâşnit din gură. După ce am fost
şi loialitatea ei, îl înfuriau şi mai mult pe I. Slavic. Văzând aruncat în celulă, m-am rugat lui Dumnezeu şi am primit
că ameninţările şi violenţa nu produc nicio schimbare în un răspuns: „Fiule, vei vedea şi vei auzi ceea ce i se va
devotamentul soţiei sale faţă de Dumnezeu şi biserică, întâmpla“. A doua zi acest anchetator, a avut un accident
I. Slavic, hotărăşte să-l omoare pe Voronaev, considerând cu motocicleta în care şi-a fracturat amândouă mâinile
că acesta are o influenţă devastatoare asupra soţiei lui. şi amândouă picioarele. Cazul meu a fost transferat la
Slavic îl cunoştea personal pe Voronaev, deoarece l-a un alt anchetator, care a închis repede dosarul”. Fratele
ameninţat de mai multe ori, cerându-i să interzică soţiei Slavic a fost judecat şi condamnat la zece ani de puşcărie
sale frecventarea bisericii. Dar toate au fost în zadar şi şi cinci ani de domiciliu forţat. A fost trimis în Karaganda,
Slavic se hotărăşte să-şi ducă planul la îndeplinire. Într-o unde şi-a ispăşit perioada de detenţie, conform articolului
duminică, Slavic a venit la adunare înarmat, s-a aşezat 58. Cei cinci ani de domiciliu forţat, au fost petrecuţi în
în bancă şi a aşteptat ca Voronaev să urce la amvon. Dar mediul rural pe teritoriul Kazahstanului. În 1948 Slavic,
ceva inexplicabil s-a petrecut: în locul lui Voronaev, Ivan împreună cu fiica lui Evghenia şi nepotul său, s-a mutat în
vedea la amvon un înger a lui Dumnezeu. În acel moment, oraşul Djambul din Kazahstan, unde a slujit ca prezbiter
Duhul Sfânt s-a pogorât peste o soră din biserică care în biserica locală. În anul 1956, recomandat de bisericile
s-a ridicat, întrerupând predica lui Voronaev, şi a început din Djambul, Frunze şi Alma-Ata, fratele Slavic a fost
să vorbească într-o limbă necunoscută. Nimeni din hirotonisit ca episcop al regiunii Orientului Mijlociu. Slujba
biserică nu înţelegea limba respectivă. Nimeni în afara de hirotonisire a avut loc la Moscova în toamna anului
de Slavic. Inspirată de Duhul Sfânt, sora vorbea într-o 1956, şi a fost oficiată de către fraţii episcopi Afanasi
limbă cehă curată. Cuvintele prorociei îi descopereau Bidaş şi Ivan Levciuk. Erau prezenţi doi slujitori din
lui Slavic adevărul despre sine; uluit şi înspăimântat, Moscova, A.E. Frolov şi I.V. Sezov. La momentul punerii
aruncându‑şi armele, a început să-şi ceară plângând în slujbă, Slavic avea vârsta de 79 de ani, dar era încă
iertare de la Domnul. Alexandra, soţia lui, s-a apropiat în plină putere şi umplut de Duhul Sfânt. Era atât de plin
de el şi mulţumea lui Dumnezeu cu lacrimi de bucurie. de prezenţa Duhului Sfânt, încât şi la vârsta de 95 de ani

18
„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
cerea să fie ridicat din pat pentru a putea îngenunchea surori să se implice mai mult în lucrarea bisericii. Toată
în mijlocire pentru bolnavi; îşi ridica mâinile în rugăciune viaţa ei a fost un exemplu viu al slujirii Domnului. O altă
şi Dumnezeu îi vindeca pe cei bolnavi. Fratele Slavic a soră deosebită, Frosea Mozgovaia locuia în Kirghizia,
murit la data de 5 Aprilie 1972. Înmormântarea a avut oraşul Frunze. Dumnezeu a făcut prin ea o vindecare
loc în 7 Aprilie la cimitirul oraşului Djambul, în prezenţa miraculoasă a unui chinez de origine, care locuia în
multor credincioşi de crez evanghelic. Fratele nostru a comuna Belovodsk împreună cu familia sa. Numele lui
fost conştient până în ultimul moment al vieţii sale. Cu era Vasili Li Cin Ho, pe soţia sa o chema Maria, şi aveau
o seară înainte de a muri, fraţi şi surori au fost prezenţi şi o fată înfiată cu acelaşi nume. El avea câteva magazine
la rugăciune în casa lui, dar nu au putut observa nici un în Cita şi Novosibirsk, dar în anii ´30, a fost nevoit să fugă
semn al iminentei sale treceri. În dimineaţa următoare în Orientul Mijlociu, lăsând în urmă toată afacerea. După
fiica fratelui Slavic i-a înştiinţat pe fraţi de moartea tatălui ce s-au stabilit la Belovodsk, capul familiei s-a îmbolnăvit
său. Când au intrat la el, au văzut pe faţa lui un zâmbet şi timp de patru ani a stat la pat. A plătit zeci de medici
ceresc şi au realizat că duhul lui a plecat acasă. şi a încercat fel şi fel de tratamente, dar starea lui de
sănătate nu se îmbunătăţea. Într-o zi soţia lui Vasili a
plecat la magazin după lapte. Acolo a fost abordată de

Roabele Domnului
sora Maria Kuzmenko, care i-a spus: „Dacă soţul tău ar
fi de acord, noi am veni să ne rugăm pentru vindecarea
lui“. Soţul nu a fost împotrivă, şi Maria cu Frosea au venit

Î
n timpul numeroaselor arestări din anii ‘30, alături de în casa lor. Dumnezeu a umplut-o pe Frosea de Duhul
fraţi au fost arestate şi multe surori, prin care Dumnezeu Sfânt şi apropiindu-se de bolnav, i-a spus: „Scoală-te
lucra cu putere în biserică. Unele din aceste surori au şi umblă”. Vasili s-a ridicat, şi-a luat încălţămintea în
reuşit să evite arestarea ca printr-o minune şi continuau picioare şi a mers până în grădină şi înapoi. Se gândea:
să lucreze în libertate, în timp ce altele îşi ispăşeau „Oare este chiar adevărat că Dumnezeul creştinilor poate
pedeapsa. Documentele din arhivă şi declaraţiile vindeca oameni ca mine? Probabil aceasta este doar o
martorilor oculari, au consemnat mai multe nume dintre coincidenţă, şi medicamentele şi au făcut în sfârşit efectul
aceste slujitoare. Sora Poltava Maria Maciulskaia a în trupul meu“. Când a intrat înapoi în casă, musafirii
venit la credinţă în Odessa, în timpul slujirii lui Voronaev lui plecaseră, de frică să nu se afle de vindecare şi să
şi a condus cercul surorilor tinere. A fost condamnată nu fie arestate. Frosea a plecat urgent din Kirghizia.
împreună cu Ekaterina Afanasievna Voronaeva. A ispăşit Vasili nu s-a simţit bine din nou şi a stat la pat încă o
zece ani de puşcărie în oraşul Karaganda. Apoi a locuit în jumătate de an, până au reuşit s-o găsească pe Frosea.
Kirghizia (Kîrgîzstanul de astăzi), în oraşul muncitoresc Ea a venit a doua oară la ei şi s-a rugat. Vasili a primit
Kasset, slujind în biserica locală. După aceea s-a mutat vindecare completă şi s-a convertit la creştinism cu toată
în Frunze, fiind şi în acest loc foarte activă în biserică. familia. Aceste lucruri s-au întâmplat în anul 1940, când
Începând din 1950 a locuit în oraşul Tomsk, vestind prezbiterul bisericii locale Piotr Makarievici Solovei a fost
evanghelia prin oraşele Siberiei. A murit în 1956. Pe patul arestat şi condamnat la 5 ani de puşcărie. Iată ce oameni
morţii a fost vizitată de către prezbiterul bisericii baptiste ridică Domnul pentru vestirea adevărului Lui. Adunările
din Tomsk, Ivan Leontievici Laskutov, care după această erau umplute de Duhul Sfânt, cuvântul lui Dumnezeu
vizită a mărturisit public: „Noi trăim şi nu observăm că în împlinindu-se sub ochii celor prezenţi.
jurul nostru există nişte vase minunate ale lui Dumnezeu,
pline de înţelepciune şi înţelegere adâncă a Cuvântului
lui Dumnezeu. Mărturisesc şi îmi exprim părerea de Mesagerul Cincizecimii,
rău, pentru că am tratat astfel de oameni cu indiferenţă. Nikolai Usaci, Vladimir Tkacenko,
Editura Scriptum, Oradea (www.scriptum.ro)
Domnul să aibă milă de mine!“
Membră a bisericii din Odessa Fiokla Parfentievna
Kokova îşi aminteşte cu căldură despre o altă soră
deosebită din biserica lor, P. V. Kuşnereva: „Îmi plăcea
foarte mult când Polina Vasilievna Kuşnereva mă lua şi
pe mine în misiuni prin sate. Mergeam prin localităţi mari
şi mici. Polina Vasilievna spunea oamenilor Vestea cea
Bună, iar eu recitam poezii“. Sora Kuşnereva a scris câteva
articole în revista „Evanghelistul“, în care le îndemna pe

19
„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
„Băgaţi de seamă să nu vă înşele cineva” (Matei 24:4)

Oare cu ce cuvinte i-a înşelat diavolul pe îngeri?
Nu ştim, dar ne putem aminti prin ce cuvinte ne-a avertizat Domnul că vrea să ne înşele pe noi.

Pentru a cunoaşte un om, trebuie să te apropii de el încet şi cu băgare de seamă,
iar nenorocirea îţi arată dacă ai un frate, un prieten sau doar un nume.

Oamenii înţelepţi îşi aleg mentorii, partenerii de viaţă şi prietenii, întâi cu mintea şi apoi cu ochii.
Dacă nu sesizezi şi nu îndepărtezi viciile prietenului, ţi le însuşeşti.

De ceea ce e pe cale să vină, înţeleptul se păzeşte ca de ceva ce a şi venit.
Cine nu deschide ochii, deschide punga.

Cine crede că reclamele sunt scrise în favoarea celui ce le citeşte, nu a celui ce le-a scris,
nu ştie să citească.

Înţeleptul vede pericolul; nebunul nu-l ia în seamă, nici dacă este sesizat.
Vegherea este calea pe care merg toate virtuţile. Ea păzeşte mintea de orice nălucire.

Când oamenii te ridică mai sus, vezi să nu-ţi fugă pământul de sub picioare.
Fără cea mai severă veghere asupra lui însuşi, omul nu poate propăşi în nicio virtute.

Pe măsură ce îmbătrânesc mă gândesc tot mai puţin la ce spun şi fac alţii
şi mai mult la ceea ce spun şi fac eu.

Cine vrea să-şi rezolve lucrurile la vreme potrivită, trebuie să-şi împartă cu atenţie timpul.
Viaţa nu se trăieşte în ciornă, ci numai pe foaia de examen.

Ce folos are băgarea de seamă după ce am comis o greşeală sau după ce am fost înşelaţi.
De regulă, minciuna este transparentă, dacă erai mai atent puteai privi prin ea.

Rareori ne dăm seama că semnele lui Dumnezeu ne arată drumul.
Luându-ne după oameni, ajungem tot la oameni, acolo unde neputinţa este la ea acasă.

Nu de vorbele celor mai mulţi trebuie să ţinem seama, căci ne vor obosi mulţimea părerilor
omeneşti, ci de judecata Celui ce cunoaşte adevărul şi judecă întotdeauna cu dreptate.

„Dacă zici: «Ah! n-am ştiut!»... Crezi că nu vede Cel ce cântăreşte inimile şi Cel ce veghează asupra
sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui?” (Proverbe 24:12).
„Uită-te cu băgare de seamă la lucrarea lui Dumnezeu...” (Eclesiastul 7:13).
„În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui, se văd lămurit, de la
facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El.
Aşa că nu se pot desvinovăţi” (Romani 1:20).
„Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: «Uitaţi-vă cu băgare de seamă la căile voastre!»” (Hagai 1:7).
„Luaţi seama, deci, să umblaţi cu băgare de seamă,
nu ca nişte neînţelepţi, ci ca nişte înţelepţi” (Efeseni 5:15).
„Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri, care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu;
uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfârşitul felului lor de vieţuire şi urmaţi-le credinţa!” (Evrei 13:7).

Adresa la care ne puteţi contacta pentru abonamente,
răspunsuri la întrebări, articole, sugestii, reclamaţii este:
Revista „Dragoste pentru Adevăr”
Calea Aurel Vlaicu, Nr. 121-125, Arad, cod 310365, România,
www.dragostepentruadevar.ro
e-mail: dragoste_adevar@yahoo.com
Mobil: 0740 437777, 0746 046080