You are on page 1of 20

ªapte principii pentru

7 cel ce vrea sã
creascã spiritual
Cuprins
1. Lectureazã Scriptura în mod
intens ºi sistematic, dar cu sinceri- 3 Editorial
tate ºi în curãþie. Fericirea prin dedicare – Nicolae Cozma
2. Studiazã toatã Biblia ajutân-
du-te cu rugãciune în mod individual 4 Închinători în duh şi-n adevăr
ºi în compania oamenilor sfinþi (atenþie Manifestări supranaturale în perioada trezi­
la învãþãtori!). rilor spirituale (partea a II-a) –
3. Citeºte istoria Bisericii scrisã Daniel Grigoriciuc
de autori cu orientãri creºtine diferite.
4. Cunoaºte situaþia actualã a 6 Principii sfinte
creºtinismului ºi a celorlalte religii Crede pentru a cunoaşte – Marin Pintilie
(sumar).
5. Dãruieºte-te lui Dumnezeu 8 Doctrine biblice
fãrã rezerve. Cădere şi apostazie (partea a II-a) – Iosif Anca
6. Trãieºte cu demnitate ºi iubire
în familie. 10 Am învăţat să învăţăm şi învăţând ne învăţăm
7. Integreazã-te într-o bisericã Scrisoarea a XII-a – Zaharia Bica
evlavioasã ºi activã.
12 Familia, cuibul credinţei
Educă-ţi copilul spre o cunoaştere a Bibliei
Educă-ţi copilul spre o deprindere a rugăciunii
– John Charles Ryle

14 Statutul moral şi spiritual al creştinului

Lucrarea Mângăietorului –
Augustin Kuschausen

Fondurile necesare editãrii ºi distribuirii revistei
„Dragoste pentru Adevãr”, în tiraj de 4500 exem- 16 Alternative
plare, provin din donaþii din þarã ºi strãinãtate. Copii (în Hristos) - Oameni mari (în Hristos)
Cei care doresc sã sprijine aceastã lucrare pot – Crăciun Borma
face depuneri în contul Asociaþiei Creºtine de
caritate Gosen 2511.1-1584.1/ROL COD IBAN:
RO91RNCB1200000015840001 sau 2511.1-1584.2/
17 Înţelepciune pentru înţelepţi

EUR, COD IBAN: RO64RNCB1200000015840002 „Mai bine!” – Iosif Anca
deschis la BCR, Arad, care are ca obiect de acti-
vitate doar educaþia creºtinã. 18 Istorie
Secolul XV – Daniel Brânzei
Vã mulþumim în Numele Domnului Isus!
Colectivul de redacþie
19 Mărturisiri
Vindecarea din vis – D. Ţ.

ISSN: 1841-1185
Editorial

Există totuşi şi posibilitatea, ca cineva să se abţină în vârstă a avut un acces de tuse, iar apoi s-a scuzat
de la păcat, şi apoi să-şi trăiască viaţa umplănd-o cu lucruri zicand: „am un cusur la grumaz…”. Noi cei din jur am
cotidiene, chiar nenecesare, oricum păguboase, fiindcă nu-I sesizat imediat  folosirea expresiei biblice „cusur”, din
mai rămâne timpul efectiv spre a se dedica lui Dumnezeu. traducerea Cornilescu şi am vorbit apoi între noi despre
Pentru a fi fericit, omul- conform psalmului 1- trebuie faptul că fratele era un cititor pasionat al Bibliei şi am
pe de-o parte să nu accepte păcatul, iar pe de altă parte să rămas  marcaţi de felul în care vorbirea curentă îi era
se dăruiască cu pasiune părtăşiei cu Dumnezeu. Apoi să înserată cu expresii biblice.
aducă roadă duhovnicească, punct de unde credinciosul Aşadar citirea, meditarea asupra Cuvântului
intră în adevărata identificare  cu Mântuitorul (Ioan 15:16) lui Dumnezeu, apoi rugăciunea şi postul îl vor
realizând astfel fericirea plănuită prin actul creaţiei: după conduce pe credincios spre o viziune de implicare
chipul şi asemănarea dumnezeiască (Gen.1:27). în lucrarea Domnului. Binenţeles că rolul Duhului
Abţinerea, constituie aspectul negativ al chestiunii Sfânt este subînţeles şi evident în tot acest proces
în studiu, pe când DEDICAREA constitue aspectul devoţional mai întâi, cât şi în slujirea care va urma.
pozitiv. Aceasta din urmă finalizează de fapt, atingerea Un credincios intrat pe drumul dedicării, va fi
dezideratului. Aş propune aplecarea asupra câtorva remarcat atât de oamenii din jur, cât şi de credincioşi,
instrumente duhovniceşti ale dedicării, fiindcă dedicarea asemenea unui pom bine sădit şi unde trebue sădit. El
înseamnă acţiune. Care ar fi  mobilul acestei acţiuni? nu  va lupta pentru prioritate, dar va deveni cunoscut
Versetul 2 al psalmului 1 ne dezvăluie un prim datorită „rodului” său bun şi lucrărilor pe care le va iniţia
instrument: Legea Domnului - Scriptura, Cuvântul şi finaliza cu „un bun sfârşit”.
lui Dumnezeu, acesta  reglementează raportul dintre De fapt, eu apreciez că adevărata fericire o
credincios şi Dumnezeu şi îi descoperă calea pe care găsim atunci când dedicarea  se materializează în
trebue s-o urmeze. Cunoaşterea fiinţei dumnezeieşti şi slujire. Slujire care poate fi reglementată de starea de
acceptarea voii Sale, este o primă condiţie a dedicării. celibatar sau de familist, păstrându-se ordinea priorităţilor
O cunoaştere experimentală, personală,  transformată conform textelor din 1 Timotei: intai 1 Timotei 5:22 b –
într-o pasiune („îşi găseşte plăcerea”) faţă de Dumnezeu „pe tine insuţi păstrează-te curat; apoi 1 Timotei 5:8 –
şi materializată prin pasiunea faţă de Cuvântul lui „…poartă…grijă de a-i lui, şi mai ales din casa lui…” ,şi
Dumnezeu (Legea Domnului). mai departe 1 Timotei 3 :15 – „…să şti cum să te porţi
Urmează un alt instrument menţionat în acelaşi în Casa Lui Dumnezeu care este Biserica…”. Implicarea
verset 2– cugetarea! „Zi şi noapte cugetă la Legea Lui”. socială va decurge de la sine ca o mărturie puternică
Cugetarea sau meditaţia  este concentrarea gândirii în diversă şi binefăcătoare.
mod profound şi repetat asupra părţilor citite sau auzite din Cele mai fericite momente ale vieţii mele au fost
Cuvântul Lui Dumnezeu. Aici este revelator versetul din cele în care am conştientizat că sunt aşa cum mă vrea
Luca 2:19 „Maria păstra toate cuvintele acelea, şi se gândea Domnul, acolo unde mă vrea El, pentru ceea ce mă vrea
la ele în inima ei”. Aceasta nu înseamnă că închinătorul nu El şi cât mă vrea El.
mai munceşte, nu mai călătoreşte, nu mai mănâncă sau nu Iată la finalul articolului  şi două versete
mai doarme, ci că în timp ce trăieşte cele normale ale vieţii, reprezentative pentru cei doi factori ai dedicării:
gândirea lui este îmbibată de Cuvântul Lui Dumnezeu, devotiunea şi slujirea prin Duhul Sfant:
devenind un mod de viaţă  care iese în evidenţă, oridecâte Devoţiune: Psalmul 73:28 „Cât pentru mine, fericirea
ori apare prilejul. Un astfel de credincios va avea vorbirea mea e să mă apropii de Dumnezeu”;
plină de expresii şi referiri biblice. Slujire: Matei 24:46 „Ferice de robul acela pe
Iată un exemplu: Eram la Bucureşti  împreună cu care stăpânul său, la venirea lui, îl va găsi făcând aşa!”
un frate mai în vârstă, un învaţător creştin şi găzduiam  
într-o familie de fraţi prieteni. Într-o zi la masă fratele Nicolae Cozma 3
Închinători în duh şi-n adevăr

2. PENTICOSTALII CLA­ dedicat unor întruniri pe strada Asuza, s-a extins în Suedia, Danemarca,
SICI – PRIMUL VAL locul în care s-a declanşat o uriaşă Germania, Franţa şi Anglia.
Având ca fundamente trezire, dar excesele şi fanatismul nu În 1905-1908, prin
me­to­dis­mul şi mişcarea holiness, au întârziat să apară. Bărbaţi şi femei conducerea Panditei Ramabai –
penticostalismul propriu-zis a din diferite rase tremurau, strigau, „mama mişcării penticostale în India”
demarat în „Ierusalimul american” – plângeau, râdeau, dansau, cădeau - fetele dintr-o şcoală au început
strada Asuza din Los Angeles. Primul în transă, se rostogoleau, vorbeau şi să vorbească în limbile engleză,
pas a fost făcut însă de Parham. cântau în limbi, iar zgomotul era auzit greacă, ebraică, sanscrită şi să
Concepţia lui că, vorbirea în limbi la mari depărtări. Chiar Parham s-a aibă viziuni şi vise. Albert Norton,
reprezintă dovada unică a botezului dezis de cele ce aveau loc, ruptura un misionar care vizitase locul a
cu Duhul Sfânt a influenţat studenţii producându-se definitiv între cei doi relatat: „…După ce am intrat, am
săi, iar rezultatul a fost că domnişoara lideri. Realitatea a fost că până şi îngenunchiat cu ochii închişi lângă o
Ozman, în prima zi a secolului al unii spiritişti s-au infiltrat în mulţime şi masă şi deoparte de mine am auzit
XX‑lea a vorbit în alte limbi. Curând aceştia au recurs chiar la hipnoză. pe cineva rugându-se foarte discret
toţi ceilalţi, inclusiv Parham, au avut Cu toate extremismele în engleză…. Am fost uimit, ştiind că
parte de această experienţă pe când manifestate, trezirea s-a întins cu repe­ nimeni din acea încăpere nu vorbea
se găseau la Topeka. ziciune. A urmat Thomas Ball Barratt engleza în afară de Ms. Abrams. Am
William Seymour, un afro- din Norvegia care a experimentat daruri deschis ochii şi la vreun metru de
american educat ca baptist, dar intrat spirituale chiar în camera sa de hotel, mine, pe genunchi, cu ochii închişi
în rândurile holiness, a fost marcat înainte de a vedea experienţele altora. şi cu mâinile ridicate era o femeie
de ideile lui Parham. În casa familiei Astfel, la Oslo, acest pastor metodist, … Limba ei maternă era marathi şi
Asbery, pe 9 aprilie 1906, în timpul un adevărat profet al penticostalismului putea vorbi puţin blindustani. Dar nu
rugăciunii, Seymour şi alţi şapte au în nordul Europei, a reprodus exact putea vorbi şi înţelege o engleză pe
căzut pe podea şi vorbeau în limbi. aceleaşi manifestări în biserica sa care tocmai o folosea. Dar când am
4 Din acel moment, Seymour s-a baptistă. Din Norvegia, fenomenul auzit-o vorbind o engleză idiomatică,
Închinători în duh şi-n adevăr
distinsă şi fluentă, am fost aşa de impresionat cum aş fi gestiona o asemenea mişcare şi chiar absenţa unui dar
fost dacă aş fi văzut pe cineva, despre care ştiam că era al deosebirii duhurilor. Aceeaşi incapacitate de a stăpâni
mort, înviat din morţi….”. entuziasmul celor cuprinşi de frenezia închinării denotă o
John G. Lake a venit în 1907 în Africa de Sud unde slabă maturitate a liderilor. Poate că scuzele pot fi găsite
Dumnezeu l-a folosit cu impact asupra întregii naţiuni prin în specificul negrilor de a se manifesta mai zgomotos, dar
minuni, semne şi vindecări, fondând sute de biserici care nu este o scuză care să ţină prea mult. Totodată, trebuie
au rămas până în zilele noastre. În 1912, el s-a întors în demascat faptul că unii au recurs la o copiere a acestor
America slujind în Spokane, Washington; Portland, Oregon manifestări fără să fi avut parte de o atingere reală din
şi San Diego, unde a continuat să fie folosit prin darul de partea lui Dumnezeu. La fel de adevărat este că unii s-au
vindecare până în anul morţii sale - 1935. lăsat înşelaţi de duhuri rele, iar acest fapt este dovedit
Cashwell, „apostolul penti­cos­talismului” în Sud, ferm în cazul unor vorbitori în limbi şi profeţi falşi. Este
a impactat lucrătorii din Pentecostal Holiness Church limpede că şi demonii s-au strecurat pe fondul restaurării
şi Fire-Baptized Holiness Church. Chiar J.H. King, un darurilor semănând confuzie.
cercetător pătrunzător al Noului Testament în limba Toate acestea, nu diminuează realitatea că
greacă, a pus cel din urmă armele jos şi a împărtăşit darurile spirituale au fost repuse la locul lor, cel puţin
noua experienţă. Apoi, întreaga şcoală a lui Holmes, un din punct de vedere practic, de cei care s-au identificat
alt lider holiness, a fost asaltată de vorbirea în limbi. cu mişcarea penticostală. Avântul misionar şi zelul în
În Brazilia, prin doi tineri suedezi imigranţi, mulţi rugăciune, sunt elemente rezultante certe din ceea ce
baptişti au experimentat vorbirea în limbi, interpretarea reprezintă miraculosul în sânul acestei treziri cu ecouri
lor, profeţii şi vindecări, practic aceştia dând naştere ce reverberează de peste un secol.
celei mai prolifice mişcări penticostale din întreaga lume
Hoover, misionar şi medic metodist a asistat la o trezire 3. MIŞCAREA CARISMATICĂ – AL DOILEA VAL
caracterizată de manifestări ale vorbirii în limbi, vedenii 3.1. Neo-penticostalismul protestant
duhovniceşti, profeţii şi dansuri în Duhul, fapt care a După al doilea război mondial, deschizătorul
condus l-a eliminarea lui din funcţie. Multe alte ţări ca de drumuri pentru mişcarea carismatică a fost David
Italia, Coreea, Nigeria, Africa de Sud, Rusia, au cunoscut du Plessis (1905-1986). Liderii multelor denominaţii au
ulterior aceste manifestări. intrat în contact cu penticostalismul care luase amploare
În China, William Simpson (1869-1961) a fost şi care, în jurul anului 1950, era puternic mediatizat
atras de experienţa penticostală printr-un bucătar chinez de către Oral Roberts. Serviciile sale de vindecare şi
care vorbea în limbi şi traducea în câteva dialecte locale. evanghelizare au făcut cunoscută mişcarea penticostală
Experimentând el însuşi aşa numitul „botez cu Duhul” şi milioanelor de americani prin intermediul televiziunii.
vorbirea în limbi, a devenit un promotor al acestei experienţe. Mai mult, David du Plessis, impulsionat de profeţia lui
Slujirea sa a înregistrat viziuni, vindecări, căderi sub putere Wigglesworth, a promovat ideile penticostale prin dialog
şi vorbiri în alte limbi. cu bisericile istorice. „Mr. Pentecost”, cum a fost numit,
O parte din oprobiul îndreptat către penticostali s-a a vorbit la sute de întâlniri penticostal-charismatice din
datorat extremiştilor. Probabil cea mai dăunătoare practică întreaga lume care asista la intruziunea manifestărilor
a fost ritualul „mânuirii şerpilor” care nu avut legătură directă penticostale în rândurile bisericilor cu vechime. În 1954,
cu marile denominaţii penticostale. Cultul mânuitorilor de un pastor menonit, Gerald Derstine a fost exclus deoarece
şerpi a început în 1909 când George Hensley a considerat membrii bisericii sale au avut vedenii, au profeţit şi au
că a lua în mână şerpi era datoria tuturor creştinilor. Practica avut parte de vindecări. Primul pastor care a rămas totuşi
a fost considerată fanatică de către penticostali şi de către în parohia sa după ce a promovat ceva tipic penticostal
cei din holiness. Alte excese s-au evidenţiat în relaţie cu a fost Richard Winkler care a experimentat şi exorcizări.
vindecarea. Unii au considerat că nu mai este necesară Nu aceeaşi soartă a avut-o Dennis J. Bennett care a fost
administrarea de medicamente, aceasta fiind concepţia eliminat de Biserica Episcopală datorită mărturiei pe care
majorităţii penticostalilor din acea vreme. Fanatismul a făcut-o public precum că a vorbit în limbi. Curând,
penticostal nu era încurajat de oficialii bisericii, dar mulţi mulţimi de luterani, metodişti, prezbiterieni şi baptişti au
membri credeau că aprobarea divină era certă în cazuri cunoscut experienţele specifice penticostalismului, dar
de levitaţie, de apariţia unor „cruci însângerate” pe frunţile au rămas membri în bisericile lor. Astfel „noul vin” a fost
unora, de coborârea unor mingi de foc sau de percepere în turnat în „burdufurile vechi” ale bisericilor tradiţionale.
palmă a „uleiului supranatural al Duhului Sfânt”.
Agreăm ideea că penticosta­limul reprezintă o 3.2. Catolicismul carismatic
mişcare de trezire spirituală de o amploare fără precedent. Cea mai mare surpriză a fost însă apariţia
De asemenea suntem de acord că prin intermediul neaşteptată a manifestărilor supranaturale în mediul
acestei treziri au fost manifestate daruri spirituale care catolic. După ce Conciliul Vatican II a punctat natura
nu şi-au găsit locul în bisericile istorice secole întregi. charismatică a bisericii, în 1966, doi profesori de la
Totuşi, anumite precizări trebuie făcute la acest moment. Universitatea Duquesne, Ralph Kiefer şi Bill Storey au
Vorbirea în limbi a fost postată pe o poziţie mult mai înaltă căutat experienţa botezului cu Duhul şi ca urmare au
decât i se cuvine în conformitate cu realitatea consemnată vorbit în alte limbi. Grupul de profesori şi absolvenţi care
biblic. Apoi, infiltrarea unor spiritişti în cadrul închinării au fost influenţaţi şi cooptaţi de cei doi, a experimentat
publice, ca în locaţia din Asuza, indică incapacitatea de a (continuarea în pagina 7) 5
Principii sfinte

„Credeţi…ca
să ajungeţi să
cunoaşteţi şi să
ştiţi….”
(Ioan 10:38).

În şcoala Lui, Dumnezeu vrea să ne înveţe marea lecţie a
credinţei,… a acelei credinţe care ascultă şi acceptă voia Lui privind
totdeauna spre obiectivul pe care El l-a propus aleşilor Săi…. Înţeleg
deci, că scopul lui Dumnezeu e ca eu să fiu ceea ce El vrea să fiu.
Cred în Dumnezeu ca să devin un fiu al lui Dumnezeu; cred într-o
împărăţie ca să devin un fiu al împărăţiei. Şi nu trebuie să uităm
chemarea Mântuitorului din Evanghelia după Ioan 12:36: „Câtă
vreme aveţi lumina printre voi, credeţi în lumină ca să fiţi fii ai luminii”
Simplă dar minunată concluzie: CREDE, CA SĂ FII!” Atingerea acestui
obiectiv înseamnă viaţa veşnică. „Şi viaţa veşnică este aceasta: să
Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos
pe care L-ai trimis Tu” (Ioan 17:3).
Credinţa a fost şi mai este considerată uneori, ca fiind o piedică
sau o barieră în calea cunoaşterii, o metodă potrivnică explorării sau
cercetării în diferite domenii. Este bine-cunoscut dictonul „crede şi
nu cerceta”, atribuit pe nedrept Bibliei şi oamenilor credinţei. Şi totuşi
ea, credinţa, a rezistat atâtor adversităţi, dovedindu-se a fi elementul
dinamic fundamental pe acest drum, ajutându-l pe om, de-a lungul
istoriei, să iasă din întunericul ignoranţei sau din hăţişurile filozofiei,
să-şi facă ordine in sistemul de gândire şi, din mulţimea de lucruri
care se pot cunoaşte să le aleagă pe cele mai importante, iar dintre
cele importante să-l aleagă pe acel unul singur care trebuie (Luca
10:42). Acesta era şi obiectivul credinţei lui Pavel exprimat în
cuvintele: „Dar lucrurile care pentru mine erau câştiguri le-am socotit
ca o pierdere (pagubă – alte trad.) din pricina lui Hristos. Ba încă şi
acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere faţă de preţul nespus
de mare al cunoaşterii lui Hristos Isus, Domnul meu. Pentru El am
pierdut toate, şi le socotesc ca un gunoi, ca să câştig pe Hristos,… Şi
să-L cunosc pe El şi puterea învierii Lui şi părtăşia suferinţelor Lui şi
să mă fac asemenea cu moartea Lui; ca să ajung cu orice chip, dacă
voi putea, la învierea din morţi” (Filipeni 3:7-11).
În opoziţie cu acuzaţia nedreaptă mai sus-menţionată, contextul
general al Bibliei ne propune o variantă afirmativă: crede şi cercetează!
Credinţa adevărată ne ajută să cercetăm şi să cunoaştem planul lui
Dumnezeu în general sau în detaliu (1 Petru 1:10-13), ne ajută să nu
pierdem din vedere obiectivul final (Filipeni 3:7-11; Evrei 3: 1,6), ne ajută
să depăşim dilemele şi situaţiile grele (2 Tim. 1:12; Psalmul 73:13-17),
ne sporeşte înţelegerea voii şi a tainelor lui Dumnezeu (Romani 12:2,
Ioan 7:17; 2 Cor. 10:5; Evrei 11:3),
Întorcându-ne la versetul de la început, Îl auzim parcă pe
Domnul Isus vorbind contemporanilor Săi, îndemnându-i să creadă
şi susţinându-şi cuvintele cu argumentul vieţii fără păcat (Ioan 8:46)
şi cu cel al lucrărilor (minunilor) Sale: „…credeţi măcar lucrările
acestea…” Cuvintele Lui, viaţa Lui, minunile Lui erau împlinirea
6
Principii sfinte

atâtor sfinte profeţii pe care ei le Manifestări supranaturale în perioada trezirilor spirituale
citeau la Templu sau la sinagogă. (continuarea în pagina 7)
„Cercetaţi Scripturile, pentru că
socotiţi că în ele aveţi viaţă veşnică, curând vorbirea în alte limbi, darul deosebirii, al profeţiei şi al vedeniilor. Mai
dar tocmai ele mărturisesc despre mult, râsul sfânt, rostogolirea pe podea, lauda adusă lui Dumnezeu, chiar
Mine” (Ioan 5:39). Scripturile, omorârea în Duhul au fost prezente printre noii adepţi ai acestor experienţe.
minunile şi viaţa Lui, au avut din Universitatea Notre Dame - centrul catolicismului american - a urmat
partea celor mai mulţi din generaţia imediat în a fi luată de acest val de trezire. Profesori respectabili şi studenţi au
de atunci şi nu numai, un singur devenit ulterior cei mai influenţi lideri charismatici printre catolici. Bineînţeles
răspuns: necredinţa. Şi necredinţa că penticostalii au reacţionat vehement, deoarece catolicii au rămas fideli
înseamnă necunoaştere, iar necu­ practicilor de odinioară, dar totuşi vorbeau în limbi. Folosirea sacramentelor
noaşterea înseamnă rătăcire. „Vă pentru vindecare şi a moaştelor sfinţilor era evident o chestiune de neacceptat
rătăciţi! Pentru că nu cunoaşteţi de către penticostalii fundamentalişti.
nici Scripturile nici puterea lui Neavând un numitor comun în materie de doctrină, penticostalii n-au
Dumnezeu” (Matei 22:29). acceptat experienţele carismaticilor ca fiind valabile – David Wilkerson şi
Iubite cititor, să ne amintim Leonard Ravenhill numărându-se printre criticii violenţi ai evoluţiilor alarmante şi
împreună că la început, în mijlocul al practicilor lipsite de fundament biblic. Ceea ce este totuşi vrednic de remarcat
grădinii din Eden erau cei doi ar fi că explozia carismelor printre catolici a avut un efect considerabil. Astfel,
pomi: pomul vieţii (al cunoaşterii în 1970, o conferinţă catolică carismatică număra 30.000 de persoane care
lui Dumnezeu) şi pomul morţii au cântat şi s-au rugat în limbi, au proorocit şi s-au bucurat de ceea ce făcea
(al cunoaşterii binelui şi răului). Dumnezeu pentru ei. Aspectul ecumenic al mişcării a fost evident la Kansas City
La sugestia diavolului, călcând unde 52.000 de penticostali-charismatici provenind din romano-catolici, luterani,
peste voinţa lui Dumnezeu, omul prezbiterieni, episcopalieni, penticostali denominaţionali, baptişti, metodişti şi
a optat pentru cel de-al doilea evrei mesianici au umplut tribunele stadionului cântând în alte limbi.
fel de cunoaştere. Iar ceea ce Înnoirea mişcărilor protestante şi cea a catolicismului comportă anumite
a urmat, de atunci şi până azi, probleme. Deşi acest val a cunoscut o răspândire enormă, capacitatea de
este consecinţa acestei alegeri. filtrare a ceea ce este duhovnicesc scade rapid. Scandalurile iscate în jurul unor
Toate performanţele acestui tip de evanghelişti excentrici scoate în evidenţă că darurile Duhului nu merg mână în
cunoaştere nu i-au adus omului mână cu roada Duhului. Afacerile „spirituale” ale unor predicatori ca Osborn sau
nici fericire, nici viaţă veşnică. Roberts sunt de prost gust şi au fost respinse chiar de mulţi din cei care acceptă
De aceea, mesajul credinţei în crez şi experienţă manifestările supranaturale. Apoi pretenţiile revelaţionale
reprezintă nu doar o chemare; el ale carismaticilor sunt exagerate şi în opoziţie flagrantă cu învăţătura suficienţei
este şi o soluţie, un răspuns, ce scripturale. Biblia este singura care trebuie să aibă autoritate revelaţională, nici un
poartă cu sine alte răspunsuri din înger sau mesaj profetic neavând dreptul de a completa conţinutul revelaţional.
partea lui Dumnezeu, pentru noi. Ai Profeţia, ca dar duhovnicesc, trebuie să aibă doar rol de călăuzire specifică în
un mare necaz? –Crede! Ai o mare situaţii concrete sau de descoperire a realităţii vieţii cuiva.
dilemă? – Crede! Eşti trist pentru Aspectul ecumenic al charismatismului are şi aspecte pozitive, dar neglijarea
că sunt puţini pe calea mântuirii? doctrinei în favoarea experienţelor constituie un punct slab. Faptul că nişte charismatici
Gândeşte-te la răspunsul dat de catolici folosesc tainele sau invocarea Mariei ca mijloc de experimentare a unor
Petru întrebării Mântuitorului: „«Voi manifestări supranaturale ne determină să luăm o atitudine opozantă.
nu vreţi să vă duceţi? Doamne,»” (va urma)
i-a răspuns Simon Petru, «La cine Daniel Grigoriciuc
să ne ducem? Tu ai cuvintele vieţii Bibliografie
1. Vinson Synan, op.cit., p. 90
veşnice. Şi noi am crezut si am 2. ibid., p. 95
ajuns la cunoştinţa că Tu eşti 3. Trandafir Sandru, Biserica Penticostală în istoria Creştinismului, Ed. Bisericii lui Dumnezeu
Hristosul, Sfintul lui Dumnezeu»” Apostolice din România, Bucureşti, 1992, p. 115-117
(Ioan 6:68-69). 4. Vinson Synan, op.cit., p. 100-103
5. Wolfgang Buhne, Jocul cu Focul, Agape, 1995, p. 28-40
Necazurile, îndoielile, relati­ 6. Stanley H. Frodsham, With Signs Following, Springfield; MO, Gospel Publ., 1946, p. 107-108
vitatea cunoaşterii şi a înţelegerii şi A. Kuen, Daruri pentru slujire, Ekklesia, 1992, p. 132
noastre vor fi depăşite prin credinţă. 7. Randy Bozarth, op.cit., p. 50
Vom ajunge într-o zi să cunoaştem 8. Vinson Synan, op.cit., p. 134
9. Peter Wagner, Look Out, the Pentecostals are coming, Carol Stream, IL., 1973, p. 17-18
deplin aşa cum şi noi am fost 10. Vinson, op.cit., p. 187
cunoscuţi pe deplin (1 Cor. 13:12). 11. Vinson, op.cit., p. 191
Aşadar, curaj în înaintarea credinţei 12. Wolfgang Buhne, op.cit.,p. 50-55
noastre prin acest viitor necunoscut 13. Wolfgang Buhne, op.cit., p. 71
14. Vinson, op.cit., p. 225
către o veşnicie glorioasă împreună 15. Dennis J. Bennett, În ceasul al treilea, p. 61-72
cu Dumnezeu! 16. Wolfgang Buhne, op.cit., p. 77
17. ibid., p. 125
Marin Pintilie 18. Eddie L.Hyatt, op.cit., p. 194
19. Vinson, op.cit., p. 261 7
Doctrine biblice

(partea a-II-a) o jertfă pentru păcate,  ci doar o aşteptare înfricoşată
a judecăţii, şi văpaia unui foc, care va mistui pe cei
În analiza „căderii şi apostaziei” răzvrătiţi. Cine a călcat Legea lui Moise, este omorât fără
trebuie să facem conexiunea cu ceea ce milă, pe mărturia a doi sau trei martori. Cu cât mai aspră
Biblia numeşte „păcatul cu voia”. În Numeri pedeapsă credeţi că va lua cel ce va călca în picioare pe
15:22‑31 scrie: „Dacă păcătuiţi fără voie, şi nu Fiul lui Dumnezeu, va pângări sângele legământului, cu
păziţi toate poruncile pe care le-a făcut cunoscut care a fost sfinţit, şi va batjocori pe Duhul harului?” (Evrei
lui Moise Domnul…Atât pentru băştinaşul 10:26-29). Deci faptul acesta este posibil pentru cel ce
dintre copiii lui Israel, cât şi pentru străinul „a fost sfinţit”, pentru cel ce are legământ şi pângăreşte
care locuieşte în mijlocul lor, să fie aceeaşi sângele sacru cu care s-a făcut ispăşire în cer (Evrei
lege, când va păcătui fără voie. Dar dacă 10:24-26). Iar în Evrei 6:6 este expresia similară „dau pe
cineva, fie băştinaş fie străin, păcătuieşte cu Fiul lui Dumnezeu să fie batjocorit”.
voie, huleşte pe Domnul: acela va fi nimicit Această stare de păcat, se soldează cu lepădare
din mijlocul poporului său,  căci a nesocotit şi blestem (Evrei 6:8). Comparaţia oferită aici este şi
cuvântul Domnului, şi a călcat porunca Lui; va ea clarificatoare: „Când un pământ (omul) este adăpat
fi nimicit şi îşi va lua astfel pedeapsa pentru de ploaia (investiţia divină a Cuvântului sub lucrarea
nelegiuirea lui”. După sistemul Legii, din punct Duhului) care cade adesea pe el şi rodeşte o iarbă
de vedere a posibilităţilor de iertare, păcatele folositoare (un caracter nou, roade vrednice de pocăinţă,
erau fără voie (din neştiinţă, din nechibzuinţă) lucrare potrivit cu darul primit) celor pentru care este
– pentru care se putea aduce jertfă şi cu voie lucrat, capătă binecuvântare (apreciere şi răsplată) de
– considerând că cel ce le comite „huleşte pe la Dumnezeu. Dar dacă aduce spini şi mărăcini (stări
Domnul”, „a nesocotit cuvântul Domnului” – păcătoase) este lepădat şi aproape să fie blestemat şi
pentru această situaţie nu se admitea jertfă, sfârşeşte prin a i se pune foc”(Evrei 6:7-8). De regulă,
cel în cauză trebuia omorât „şi îşi va lua astfel după un timp, ca la smochinul neroditor vine lepădarea
pedeapsa pentru nelegiuirea lui”. ca efect al apostaziei. La fel s-a exprimat Domnul Hristos
Se observă uşor că şi în noul despre păcatul veşnic – pentru care „nu (se) va căpăta
legământ păcatul cu voia nu are iertare şi iertare în veac” (Marcu 3:29) – El a numit acest păcat „a
totodată este numit la fel, hulă, batjocură, huli împotriva Duhului Sfânt, a Duhului harului” din
împotriva lui Dumnezeu sau direct împotriva Evrei 10:29.
Duhului Sfânt, al harului mântuirii: „Căci, Şi 1 Ioan 5:16-17 este posibil să se refere tot la
dacă păcătuim cu voia, după ce am primit păcatul iremediabil spre deosebire de celelalte greşeli
cunoştinţa adevărului, nu mai rămâne nici şi păcate pentru care este iertare prin jertfa şi mijlocirea

8
Doctrine biblice

Marelui nostru preot Isus Hristos (1 Ioan 2:1-2; Evrei în alb, fiindcă sunt vrednici. Cel ce va birui, va fi îmbrăcat
7:25). „Dacă vede cineva pe fratele său săvârşind un astfel în haine albe. Nu-i voi şterge nicidecum numele din
păcat care nu duce la moarte, să se roage; şi Dumnezeu cartea vieţii, şi voi mărturisi numele lui înaintea Tatălui
îi va da viaţa, pentru cei ce n-au săvârşit un păcat care Meu şi înaintea îngerilor Lui”. Avertizarea lui Pavel din
duce la moarte. Este un păcat care duce la moarte; nu-i 2 Timotei 2:17-19 arată deasemenea că abaterea de la
zic să se roage pentru păcatul acela. Orice nelegiuire adevăr duce la „răsturnarea” credinţei celor nestatornici:
este păcat; dar este un păcat, care nu duce la moarte”. „  Şi cuvântul lor va roade ca gangrena. Din numărul
În aceeaşi epistolă, 1 Ioan să ne oprim cu acestora Sunt Imeneu şi Filet, care s-au abătut de la
dreptate şi la pasajul din 1 Ioan 3:6-9 „Oricine rămâne adevăr. Ei zic că a şi venit învierea, şi răstoarnă credinţa
în El, nu păcătuieşte; oricine păcătuieşte, nu L-a văzut, unora. Totuşi temelia tare a lui Dumnezeu stă nezguduită,
nici nu L-a cunoscut. Copilaşilor, nimeni să nu vă înşele! având pecetea aceasta: „Domnul cunoaşte pe cei ce
Cine trăieşte în neprihănire, este neprihănit, cum El însuşi Sunt ai Lui”; şi: „Oricine rosteşte Numele Domnului, să
este neprihănit. Cine păcătuieşte, este de la diavolul, căci se depărteze de fărădelege!”
diavolul păcătuieşte de la început. Fiul lui Dumnezeu Astfel identificăm cel puţin următoarele situaţii
S-a arătat ca să nimicească lucrările diavolului. Oricine posibile de abastere şi cădere:
este născut din Dumnezeu, nu păcătuieşte, pentru că – Infiltrarea în Biserică a oamenilor fireşti,
sămânţa Lui rămâne în el; şi nu poate păcătui, fiindcă nenăscuţi din nou – ei nu cunosc pe Dumnezeu şi sunt
este născut din Dumnezeu”. Cele scrise de Ioan pot ca adunătura de străini care s-a unit cu Israel la ieşirea
fi folosite ca argument puternic pentru a dovedi că cel din Egipt (Numeri 11:4; Matei 3:7-9; 1 Corinteni 15:34;
odată născut din Dumnezeu ,,nu poate păcătui fiindcă 2 Timotei 3:1-7).
este născut din Dumnezeu”. Dar se observă clar că după – Abaterea de la adevăr sub influenţa lumii, a
ce apostolul arată lucrarea divină de eradicare a păcatului ispitelor – prunci în Hristos la care se prelungeşte sau
şi imposibilitatea ca Dumnezeu să aibă vreo legătură cu există regres în naşterea şi creşterea spirituală. Pavel
păcatul, el scrie „oricine RĂMÂNE ÎN EL, nu păcătuieşte” îi numeşte nepios (lb. greacă) – neînvăţat, creştin
căci „cine păcătuieşte este de la diavolul”. Nu Dumnezeu, copilăros (1 Corinteni 3:13; Efeseni 4:14; Evrei 5:13;
ci diavolul este sursa şi suportul păcatului. Apoi în versetul Galateni 4:19). De regulă aceştia pot cădea deodată
9 el arată că sămânţa divină (Cuvântul din care am fost în vreo greşeală (Galateni 6:1). Ei pot fi întorşi de la
născuţi din nou) câtă vreme RĂMÂNE în om nu poate rătăcirea căii lor (Iacov 5:19-20), cu condiţia pocăinţei.
păcătui „căci Duhul ne călăuzeşte în tot adevărul (Ioan – Căderea din har, lepădarea de credinţă, ca
16:13). Expresia „a rămâne” în Dumnezeu, în Cuvânt, fenomen izolat (particular) sau chiar fenomen de masă,
în El, condiţia păstrării în har, străbate din plin această asemenea evreilor în Vechiul Testament (1 Timotei
epistolă (2:6, 14, 24, 27, 28; 3:6, 9, 17, 24; 4:13, 15, 16). 4:1). Ultima rătăcire va cuprinde un Babilon religios
Cât despre anticriştii din versetul 18-19, ei nu (2 Tesaloniceni 2:3-12).
erau „dintre ai noştri” căci altfel n-ar fi ieşit dintre ai noştri, În concluzie, mântuirea a fost realizată prin jertfa
nu elimină posibilitatea ca aceştia să fi fost dintre ai Fiului lui Dumnezeu şi se intră în „posesia” ei prin credinţă şi
noştri, ci doar că de la un moment dat s-au disociat, s-au pocăinţă (Faptele Apostolilor 20:20-21). Păstrarea mântuirii,
lepădat de „Stăpânul care i-a răscumpărat şi vor face perseverenţa sfinţilor în har este lucrarea Duhului harului şi
să cadă asupra lor o pierzare năpraznică” (2 Petru 2:1). a sesiunii Marelui Preot – Domnul Isus, dar necesită din
Greşeala şi vinovăţia lor constă în faptul că n-au rămas partea credinciosului statornicie şi stăruinţă în har (Filipeni
în ceea ce au auzit şi poate pipăit de la început şi astfel 2:12-13). Toate făgăduinţele divine conţin necesitatea
n-au putut „rămânea în Fiul şi în Tatăl” (1 Ioan 2:24). ascultării credinţei (Evrei 6:11-15). De aceea Pavel era atât
Realitatea spirituală a credincioşilor din Apo­ de imperativ, scriind în 1 Timotei 1:18-19 „Porunca pe care
calipsa 3:1-5 dovedeşte şi ea posibilitatea căderii, în mod ţi-o dau, fiule Timotei, după proorociile făcute mai înainte
absolut: „Îngerului Bisericii din Sardes, scrie-i: «Iată ce despre tine, este ca, prin ele să te lupţi lupta cea bună, şi să
zice Cel ce are cele şapte Duhuri ale lui Dumnezeu şi păstrezi credinţa şi un cuget curat pe care unii l-au pierdut,
cele şapte stele: «Ştiu faptele tale: că îţi merge numele că şi au căzut din credinţă”.
trăieşti, dar eşti mort. Veghează, şi întăreşte ce rămâne,
Iosif Anca
care e pe moarte, căci n-am găsit faptele tale desăvârşite
înaintea Dumnezeului Meu.  Adu-ţi aminte, deci, cum ai
primit şi auzit! Ţine, şi pocăieşte-te! Dacă nu veghezi, voi
veni ca un hoţ, şi nu vei şti în care ceas voi veni peste
tine.  Totuşi ai în Sardes câteva nume, care nu şi-au
mânjit hainele. Ei vor umbla împreună cu Mine, îmbrăcaţi

9
Am învăţat să învăţăm şi învăţând ne învăţăm

mi-am însuşit acest punct de vedere, găsindu-l întemeiat.
Te sfătuiesc, aşadar, să părăseşti întrebările de prisos,
căci nu este bici mai usturător decât o întrebare născută
dintr-o dorinţă arzătoare, dar fără răspuns şi să trecem la
adevăruri care să ne hrănească credinţa.
Am rămas uimit de titlul la care te-ai gândit, că
s-ar potrivi cel mai bine acestei ultime secţiuni, v.22-36:
„Autobiografia Înţelepciunii”. Dacă, această Înţelepciune
este Domnul Hristos, atunci este interesant să observăm
că aceste detalii se ataşează perfect Evangheliilor care
au omis să ne spună astfel de lucruri despre persoana
Fiului lui Dumnezeu. Este adevărat ca Domnul Hristos
a vorbit despre Sine în termeni uşor diferiţi, dar care
completează de fapt măreţia Persoanei Sale. El a spus
că era înaintea lui Avraam (Ioan 8), mai mare decât
Moise (Matei 5), mai mare decât profetul Iona (Luca 12),
mai mare decât David (Matei 12), mai mare decât Iacov
Să nu mă mai întrebi nimic în legătură cu certurile (Ioan 4), mai mare decât Templul (Matei 12).
de la Niceea pe seama relaţiei dintre Fiul şi Tatăl. Dacă Ceea ce trebuie remarcat în mod excepţional în
ai timp citeşte-l pe sfântul elenist Atanasie, format în acest text, este disponibilitatea Inţelepciunii de a se face
înaltele şcoli greceşti din Alexandria Egiptului, citeşte cunoscută, de a vorbi despre Sine, despre identitatea
deasemeni despre dreptul (dat de episcopii creştini) Sa, caci este propriu doar lui Dumnezeu să se facă de
bazileilor bizantini de a confisca gândirea teologică, cunoscut omului pentru ca acesta să fie mântuit, pe
pentru a o configura în funcţie de interesele conjuncturale când diavolului şi demonilor de orice rang ar fi, le este
ale imperiului. Dar nu în ultimul rând, citeşte tot ce poţi şi propriu să se ascundă pentru a înşela. Numai cel ce
despre Arius care se pare, după actele sinodale care ni vrea să inşele are întodeauna ceva de ascuns şi ştii
s-au păstrat, acte scrise de duşmanii lui, punea un accent bine, că de-a lungul istoriei ceea ce a fost caracteristic
mai mare pe textele Bibliei decât pe instrumentarul demonului, a fost abilitatea de a se ascunde, fie în
filozofic la care făceau des apel, eleniştii alexandrini în făptura şarpelui edenic, fie în oameni adesea, în îngeri
frunte cu neliniştitul diacon Atanasie. de lumină şi mai nou în imaginile caricaturale pe care ni
Este adevărat, aşa cum ai observat şi tu, că textul le propune iconografia crestină şi pe care nimeni nu le
foarte drag al acestui celebru eretic era cel din capitolul de ia în serios. Dumnezeu însă, dimpotrivă, se descopere
care te ocupi acum, Proverbele lui Solomon 8:22: „Domnul mereu şi vrea să fie tot mai mult şi mai bine cunoscut de
m-a făcut cea dintâi dintre lucrările Lui, înaintea celor mai către oameni. Cred că este important ce-ţi scriu acum,
vechi lucrări ale Lui”. Poate au greşit şi arienii ignorând mai ales că azi tot mai multi oameni tineri sau mai putin
faptul că adesea limbajul despre Dumnezeu este analogic din motive de sănătate şi comfort mintal se refugiază în
şi au dus astfel metafora paternităţii şi a filiaţei până la tot felul de practici orientale, aparent inofensive, practici
limitele cele mai îndepărtate apropiindu-se periculos de bazate pe yoga, zen etc. Intrând în relaţie fără să-şi dea
mult de teogoniile păgâne. Nu ştiu ce gânduri ţi-au înflorit seama cu spirite intunecate de la care primesc tot felul
în cuget, cercetând această secţiune: versetele 22-36, de instrucţiuni.
dar în ce mă priveşte cred că în aceste texte nu este Într-una din zile mi-a deschis uşa un domn
vorba despre Înţelepciunea lui Dumnezeu personificată, prezentabil, care purta întipărită pe faţa lui o adâncă
aşa cum susţineau rabinii evrei în polemica lor cu Părinţii suferinţă şi care, după spusele lui, avea nevoie grabnică
Apostolici, cât mai degrabă de o Persoană care S-a numit de ajutor. Era, după cum am înţeles imediat, un om
pe Sine Înţelepciunea (Matei 11: 19). Pe baza acestei fin, un intelectual cu ştiinţă de carte, având un limbaj
afirmaţii făcută de Domnul Hristos, pe de-o parte, iar elegant şi un ton potolit. Mi s-a spovedit fără înconjur,
pe de altă parte afirmaţia pe care o face Înţelepciunea spunându-mi că trăieşte în singurătate, deoarece atât
despre sine în chiar textul nostru: „…în toate zilele eram soţia cât şi cele două fiice l-au alungat din casă. Cauza,
desfătarea Lui…” (v.30) şi legând această declaraţie îmi mărturisea el, stătea în aceea ca în urmă cu câţiva
de cea a Tatălui Ceresc la Iordan (Matei 3: 17), Părinţii ani a început să practice yoga din motive de confort
Bisericii au tras concluzia că aici este vorba de Persoana psihic, obţinând din acest punct de vedere rezultate
10 Fiului lui Dumnezeu, Domnul Hristos. În ce mă priveşte, spactaculoase. La început totul a decurs normal până
Am învăţat să învăţăm şi învăţând ne învăţăm
când într-o zi, în toiul unei şedinţe de acest fel, s-au norii sus şi când au ţâşnit cu putere izvoarele adâncului,
prezentat la el nişte fiinţe invizibile, dar ale căror şoapte când a pus un hotar mării, ca apele, să nu treacă peste
îi răsunau distinct în urechi, cerându-i în mod imperios, porunca Lui, când a pus temeliile pământului, eu eram
în numele progresului în această disciplină, să se separe meşterul Lui la lucru lângă El… Suntem cunoscuţi deci
temporar de soţie şi familia lui. Fiind un bun catolic care şi din lucrările pe care le facem. Adu-ţi aminte că odată
credea în valoarea abstinenţei s-a conformat fără ezitare iudeii care nu credeau în autoritatea pe care o pretindea
acestor indicaţii, crezând că aceste şoapte sunt fie de Isus în favoarea Sa i-au cerut o ovadă zicand: „Ce lucrezi
la Duhul Sfant, fie de la îngeri. După câteva săptămâni Tu? (Ioan 6:30). Printre altele Domnul Hristos le-a spus
însă, din nou aceleaşi şoapte l-au asigurat că înainterea acestor iudei că El este Cel ce-şi va da trupul, pentru
poate fi şi mai rapidă, numai că există trei piedici majore viaţa lumii sau că El este Cel ce va învia pe cei morţi.
şi anume soţia şi cele două fice care ar trebui eliminate Interesant este să observăm că Domnul nu vorbeşte
fizic. Evident, la început s-a cutremurat, dar hotărârea despre ce a făcut odinioară, adică înainte de întrupare, ci
lui de a merge până la capăt creştea în el tot mai mult, mai degrabă despre ceea ce va face în viitor. Iată de ce
fără putinţă de împotrivire, aşa că a plănuit să le ucidă cred că este bine Să-l privim pe Domnul Hristos în toată
pe toate trei. Dar nu asta este important, cât faptul pe Scriptura pentru a–L înţelege mai deplin. În cap.3 v.19-20
care ţi-l spun acum şi anume că la o şedinţă de yoga a am citit: „Prin Întelepciune a întemeiat Domnul pământul
avut tăria să le ceară numele acestor fiinţe ce-i picurau şi prin pricepere a întărit El cerurile; prin stiinţa Lui s-au
în urechi şoaptele morţii. Şi ce crezi tu că i-au răspuns? deschis Adâncurile şi strecoara norii roua”. Există oare
Iată răspunsul acestor fiinţe stranii: „Noi suntem entităţi motiv să nu plecăm urechea la cuvintele Ei: “Şi acum,
spirituale din cealaltă lume”. Vezi ce recomandare vagă? fiilor, ascultaţi-Mă” (v.32 ).
Ce este la urma urmei o „entitate”, decât un aspect al – o nobleţe ce izvoreşte din poziţia Înţelep­
existenţei dar în acest caz neconcretizat şi fără identitate. ciunii (v. 30-31)
În final, deşi a încercat de câteva ori n-a reuşit să-şi ducă „…eu eram meşterul Lui la lucru lângă El, şi în
planul la îndeplinire, iar prin concursul autorităţilor a fost toate zilele eram desfătarea Lui, jucând neîncetat înaintea
alungat din familie, soţia divorţând, iar el rămânând pe Lui, jucând pe rotocolul pământului Său şi găsindu-mi
drumuri. Ciudat e că şi în momentul când discutam cu plăcerea în fiii oamenilor”.
el, credea că Dumnezeu era călăuza acestei situaţii şi Imaginea pe care ne-o sugerează aceste texte
nu demonii. I-am arătat din Scriptură cu dovezi limpezi, este aceea a unui tată care construieşte ceva împreună
invocând în favoarea Adevărului chiar şi acest text despre cu fiul său şi care văzând măreţia întregului asamblu
care îţi scriu, că întotdeauna îngerii, Domnul Hristos sau în care este cuprinsă şi fiinţa umană şi ştiind că în final
alte fiinţe spirituale bune, atunci când au comunicat cu totul va fi moştenirea lui, jubilează de bucurie, dansând
oamenii s-au recomandat acestora dându-şi numele pe înaintea tatălui său. Şi cum nici un tată nu-şi găseşte
care Scriptura l-a consemnat adesea. Nu-ţi povestesc desfătarea decât într-un fiu care ascultă, este firesc ca
totul acum dar vreau să-ţi spun doar, că atunci când I-am în final să-i lase acestuia moştenirea. Acest potenţial
vorbit despre Domnul Hristos şi jertfa Lui, a început să moştenitor la rându-i declară că îşi găseşte plăcerea
scoată nişte urlete înspăimântătoare de fiară încolţită. în fiii oamenilor. Nu cumva este aceasta o promisiune
Trebuie să reţii importanţa acestui adevăr indirectă că este gata să împartă cu aceştia moştenirea
ce se desprinde în mod evident din textul în discuţie: pe care el a primit-o? Ei, după cum cred că-ţi dai seama,
Inţelepciunea se „legitimează” în faţa oamenilor pentru acest Tată este Dumnezeu, că tot ceea ce El a făcut prin
care a venit, încercând să-i convingă de valoarea Fiul Său, este acest Univers, care este moştenirea Fiului
mesajului ei, arătându-şi întreita ei nobleţe: şi a celor în care El îşi găseşte plăcerea, adică a celor
– o nobleţe ce izvoreşte din originea Înţelep­ care-L ascultă. Altfel, de unde crezi că ar promite fiilor
ciunii: v 22-26 oamenilor atâtea bogăţii: „Cu mine este bogăţia şi slava,
„Domnul m-a făcut cea dintâi dintre lucrările avuţiile trainice şi dreptatea, dau o adevărată moştenire
Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui. Eu am fost celor ce mă iubesc şi le umplu visteriile.” ( v.18, 21). Iată
aşezată din veşnicie, înainte de orice început, înainte de dece nimeni nu are un motiv întemeiat să nu-I asculte
a fi pământul. Am fost născută când încă nu erau încă strigarea: „Şi acum, fiilor, ascultaţi-Mă!” (v.32). Vreau să
adâncuri, nici izvoare încărcate cu ape; am fost născută mă opresc aici şi crede-mă că nu eram hotărât să-ţi scriu
înainte de întărirea munţilor, înainte de a fi dealurile, atât de mult. dar un gând cheamă alt gând, aşa că nici
când nu era încă nici pământul, nici câmpiile, nici cea nu mi-am dat seama cum am umplut coală dupa coală.
dintâi fărâmă din pulberea lumii”. După cum poţi să- Gândindu-mă cât eşti de interesat de anumite lucruri
ţi dai seama, această Înţelepciune nu este suma unor ştiu că nu vei fi mulţumit cu ce ţi-am scris, îndoielile îţi
cunoştinţe pe care le-am putea aduna într-o viaţa şi nici nu vor rămâne sau se vor amplifica, dar este necesar, zic,
face parte din creaţie ci a fost ,,făcută“de Cineva, cândva că acela care doreşte să cunoască un adevăr, trebuie
în „zilele veşniciei”. Înţelepciunea este deci demnă de să încerec toate indoielile şi dificultăţile care există în
toată atenţia: „Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă” (v.32). legătură cu acel adevăr, pentru ca prin soluţionatea
– o nobleţe ce izvoreşte din lucrarea Înţelep­ acelor dubii să ajungă în final, la adevăr. Şi cât de dulce
ciunii: v 27-30 este o astfel de binecuvântare!
„Când a întocmit Domnul cerurile, eu eram de Fii sănătos!
faţă; când a tras o zare pe faţa adânculu,i când a pironit Zaharia Bica
11
Familia, cuibul credinţei
Recunoaşte că nu-ţi poţi face copiii să
iubească Biblia. Nimeni în afară de Duhul Sfânt nu
ne poate da o inimă care să-şi găsească plăcerea
în Cuvânt. Tu poţi însă să-ţi familiarizezi copiii
cu Biblia, dar nu trebuie să te aştepţi ca ei să fie
familiarizaţi prea curând sau prea bine.
O cunoaştere profundă a Bibliei este
temelia tuturor concepţiilor clare asupra
religiei. Cel care este bine pregătit în cunoaşterea
ei, nu va fi o persoană nehotărâtă, şovăitoare,
dusă încolo şi încoace de orice vânt de învăţătură
nouă. Orice sistem educaţional care nu face din
cunoaşterea Scripturii lucrul principal este nesigur
şi nesănătos.
E necesar să fii atent în acest sens,
întrucât diavolul este peste tot, iar învăţăturile
false abundă. Sunt unii care dau Bisericii cinstea
care I se cuvine doar lui Isus Hristos. Există unii
care dau simbolurilor ei valenţe mântuitoare
sau de paşapoarte spre viaţa veşnică. Sunt,
de asemenea, unii care onorează un catehism
mai mult decât Biblia, sau care umplu minţile
copiilor cu poveşti închipuite în loc de Cuvântul
adevărului. Dacă îţi iubeşti copiii, lasă ca doar
Biblia să fie aceea care să ocupe locul principal
în educarea sufletelor lor, iar celelalte cărţi să
ocupe un loc secundar. Nu te preocupa prea mult
să fie grozavi în catehism, cât să fie grozavi în
cunoaşterea Scripturii. Crede-mă, aceasta este
educaţia pe care Dumnezeu o va onora. Psalmistul
spune despre El: „Tu ai preamărit Cuvântul Tău
şi Numele Tău mai presus de orice” (Psalmul
138:2 – varianta King James); şi eu cred că El
dă o binecuvântare specială tuturor celor care
încearcă să-L preamărească printre oameni.
Urmăreşte ca odraslele tale să citească
Biblia cu reverenţă şi respect. Învaţă-i să o
privească nu ca pe un cuvânt al oamenilor, ci aşa
cum este într-adevăr, Cuvântul lui Dumnezeu,
redactat de Însuşi Duhul Sfânt – adevărat în
întregime, cu totul de folos şi în stare să ne facă
înţelepţi în scopul mântuirii, prin credinţa care că ei pot înţelege câte ceva din acestea. Spune-le
este în Hristos Isus. despre Domnul Isus Hristos şi despre lucrarea Sa spre
Ai grijă ca ei să citească Biblia în mântuirea sufletelor noastre: ispăşirea, crucea, sângele,
mod regulat. Învaţă-i să privească acest lucru jertfa, mijlocirea. Vei descoperi că aceste lucruri nu
ca fiind hrana zilnică a sufletului lor, ca un lucru sunt prea greu de înţeles pentru ei. Vorbeşte-le despre
esenţial pentru sănătatea zilnică a sufletului. lucrarea Duhului Sfânt din inima omului, despre modul
Ştiu bine că nu poţi face decât ca acest lucru în care Acesta schimbă, înnoieşte, sfinţeşte şi purifică;
să devină o chestiune de organizare, dar nu se vei vedea curând că te vor putea urmări într-o anumită
poate spune cât păcat poate împiedica indirect măsură atunci când le explici. Pe scurt, cred că nu ne
doar această organizare. dăm seama cât de mult poate înţelege un copilaş din
Ai grijă să o citească toată. Nu trebuie întinderea şi profunzimea glorioasei Evanghelii.
să eziţi să le explici orice doctrină. Nu-ţi închipui că
doctrinele de bază ale creştinismului sunt lucruri
pe care copiii nu le pot înţelege. Ei înţeleg Biblia
cu mult mai mult decât suntem noi capabili să
ne imaginăm. Vorbeşte-le despre păcat, despre
vinovăţia adusă de el, despre consecinţele lui,
despre puterea şi ticăloşia acestuia; vei vedea
12 John Charles Ryle
Familia, cuibul credinţei
Rugăciunea este cel mai puternic
instrument, pe care l-a pus Dumnezeu în mâinile
noastre. Este cea mai bună armă ce poate fi
folosită în orice dificultate şi cel mai sigur remediu
în orice problemă. Este cheia care descuie tezaurul
promisiunilor, mâna care scoate la lumină harul şi
ajutorul în vreme de nevoi. Este trompeta de argint
pe care Dumnezeu ne-a poruncit să o folosim atunci
când suntem în nevoi şi este strigătul pe care El a
promis că îl va asculta întotdeauna, aşa cum ascultă
o mamă iubitoare glasul copilului ei.
Rugăciunea este cel mai simplu mijloc, pe
care îl poate folosi un om pentru a veni la Dumnezeu.
Ea este la îndemâna tuturor – bolnavi, vârstnici, infirmi,
paralitici, orbi, săraci, neinstruiţi – toţi pot să se roage.
Nu‑ţi slujeşte la nimic să invoci lipsa memoriei, a
instruirii, a cărţilor sau lipsa erudiţiei în acest domeniu.
Atâta vreme cât ai o limbă cu care să-ţi spui starea
sufletului, poţi şi trebuie să te rogi. Cuvintele: „Nu aveţi,
pentru că nu cereţi” (Iacov 4:2) vor fi o condamnare
înspăimântătoare pentru mulţi în ziua judecăţii.
Părinţi, dacă vă iubiţi copiii, faceţi tot ce
vă stă în putere pentru a-i deprinde cu o viaţă de
rugăciune. Arătaţi-le cum să înceapă. Învăţaţi-i ce să
spună. Încurajaţi-i să persevereze. Amintiţi-le dacă
sunt neglijenţi şi delăsători în această privinţă. Nu
lăsaţi în nici un caz ca faptul că ei nu invocă Numele
Domnului să fie vina voastră.
Nu uitaţi, rugăciunea este primul pas pe
care îl poate face un copil în religie. Cu mult înaintea
de a putea citi, poate fi învăţat să îngenuncheze lângă
mama lui şi să repete cuvintele simple ale rugăciunii şi
laudei pe care ea i le pune în gură. Şi, întrucât primii
paşi intreprinşi într-o acţiune sunt întotdeauna cei mai
importanţi, modul în care sunt rostite rugăciunile copiilor
sunt o chestiune care merită toată atenţia ta. Puţini par
să ştie cât de mult depinde de acest lucru. Aveţi grijă ca
ei să nu spună rugăciunea într-un mod grăbit, neglijent
şi lipsit de respect. Problema aceasta nu trebuie lăsată
pe seama altora, sau să te încrezi în copii că vor face
lucrul acesta când sunt lăsaţi în voia lor. Nu pot să o laud
Rugăciunea este respi­raţia adevăratei religii. Este pe acea mamă care nu se ocupă personal de această
una dintre primele dovezi că un om este născut din nou. Aşa a parte extrem de importantă a vieţii cotidiene a copilului
spus Domnul despre Saul în ziua când l-a trimis pe Anania la ei. Cu siguranţă că dacă există un obicei la a cărui
el, „iată, el se roagă (Fapte 9:11). El începuse să se roage şi formare mâna şi ochiul tău poate contribui, acesta este
aceasta a fost o dovadă suficientă. obiceiul rugăciunii. Crede-mă, dacă nu-i auzi niciodată
Rugăciunea a fost sem­­nul caracteristic al copii­ pe copiii tăi rugându-se, tu eşti în mare parte de vină.
lor Domnului din ziua în care a început să existe o separare Eşti puţin mai înţelept decât pasărea descrisă de Iov,
între ei şi lume. „Atunci au început oamenii să cheme Numele care „îşi încredinţează pământului ouăle şi le lasă să se
Domnului” (Geneza 4:26). Rugăciunea este acum caracteristică încălzească în nisip. Ea uită că piciorul le poate strivi, că
tuturor creştinilor adevăraţi. Ei se roagă pentru a-I spune lui o fiară de câmp le poate călca în picioare. Este aspră cu
Dumnezeu dorinţele, sentimentele, cererile şi temerile lor, fiind puii ei de parcă nici n-ar fi ai ei. Că s-a trudit degeaba,
conştienţi de ceea ce spun. Creştinul doar cu numele, poate nu-i pasă nicidecum!” (Iov 39:14-16).
repeta rugăciuni, şi chiar rugăciuni bune, dar nu depăşeşte Rugăciunea este, dintre toate obiceiurile,
nivelul rostirii lor. Rugăciunea este punctul de cotitură din cea de care ne amintim cel mai mult timp. Mulţi
sufletul unei persoane. Lucrarea noastră este fără nici un folos oameni cu părul cărunt ar putea să-ţi spună cum
şi osteneala zadarnică, până ce nu ajungem pe genunchi. Până obişnuia mama lor să-i facă să se roage în copilărie.
atunci nu poate exista nici o speranţă. Poate că au uitat Biserica în care au fost duşi la
Rugăciunea este un mare secret al prosperităţii binecuvântare, pastorul pe care l-au auzit predicând,
spirituale. Atunci când ai multă părtăşie personală cu tovarăşii de joacă – toate acestea se poate să le fi uitat
Dumnezeu, sufletul tău va creşte ca iarba după ploaie; dacă fără a lăsa vreo urmă. Dar vei vedea că situaţia este
nu, vei stagna şi de-abia vei reuşi să-ţi păstrezi sufletul în viaţă. cu totul alta în ceea ce priveşte primele lor rugăciuni.
Arată-mi un creştin care creşte din punct de vedere spiritual, un Ar putea să-ţi spună adesea unde au îngenuncheat,
creştin care înaintează, un creştin puternic, un creştin înfloritor, ce au învăţat să spună şi chiar cum arăta mama lor în
şi pot să te asigur că el este un om care vorbeşte des cu timpul acela. Toate acestea vor fi atât de proaspete în
Domnul. El cere mult şi are mult. memoria lor de parcă s-ar fi întâmplat de curând.
(va urma)
13
Statutul moral şi spiritual al creştinului

„Nu stinge-ţi Duhul. Nu dispreţuiţi prorociile...
Feriţi-vă de ori şi ce vi se pare rău”
(1 Tesaloniceni 5:19-22)

Ioan Botezătorul declara: „Cât despre mine, şi cu Duhul Sfânt ne sunt a noastră parte!” Dacă
eu vă botez cu apă, spre pocăinţă; dar Cel ce vine revărsarea Duhului lipseşte, este o cauză majoră –
după mine, este mai puternic decât mine şi eu nu sunt păcatul (Ieremia 5:23-31). Reformatorul Girg Lamo
vrednic să-I duc încălţămintele. El vă va boteza cu declară cu durere: „S-a răsturnat întreaga viaţă, a
Duhul Sfânt şi cu foc” (Matei 3:11). Semnificaţia focului dispărut virtutea, nicăieri nu se zăreşte nici o luminiţă,
este simbolică. Duhul Sfânt posedă multe comparaţii iar de păcat nimănui nu-i pasă, nu-i este ruşine”.
naturale şi spirituale, ca: porumbel, apă, foc, ulei, vânt. Biblia arată clar efectele stărilor de păcat: „Am ajuns
Toate pentru binecuvântarea Bisericii. ca un popor pe care niciodată nu l-ai cârmuit Tu, şi
Apostolul Pavel confirmă această peste care niciodată nu s-a chemat Numele Tău…”
lucrare sacră, spunând: „Şi aşa eraţi unii din voi! (Isaia 63:19). „Toţi am ajuns ca nişte necuraţi, şi toate
Dar aţi fost spălaţi, aţi fost sfinţiţi, aţi fost socotiţi faptele noastre bune sunt ca o haină mânjită. Toţi
neprihăniţi, în Numele Domnului Isus Hristos suntem ofiliţi ca o frunză şi nelegiuirile noastre ne iau
şi prin Duhul Dumnezeului nostru” (1 Corinteni ca vântul. Nu este nimeni care să cheme Numele Tău,
6:11). Mângâietorul este puterea noastră, aceasta sau care să se trezească şi să se alipească de Tine:
înseamnă botez cu foc sacru, o viaţă nouă, căci este de aceea ne-ai ascuns Faţa Ta şi ne laşi să pierim din
scris: „Nu morţii laudă pe Domnul şi nici vreunul din pricina nelegiuirilor noastre” (Isaia 64:6-7).
cei ce se pogoară în locul tăcerii, ci noi, noi vom La Cincizecime, evreii au întrebat: „Fraţilor,
binecuvânta pe Domnul, de acum şi până în veac. ce să facem?” Răspunsul a fost în „Pocăiţi-vă” le-a
Lăudaţi pe Domnul!” (Psalmul 115:17-18). zis Petru „şi fiecare din voi să fie botezat în Numele
Această stare aduce curăţie în cuget, căci lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre;
toţi copiii Domnului au posedat virtutea sincerităţii apoi veţi primi darul Sfântului Duh. Căci făgăduinţa
prin Duhul Domnului! O virtute extrem de rară în aceasta este pentru voi, pentru copiii voştri, şi pentru
prezent. De exemplu prorocul Ieremia era în temniţă toţi cei ce Sunt departe acum, în oricît de mare
de multă vreme. Împăratul lui Iuda, Zedechia, era la număr îi va chema Domnul, Dumnezeul nostru”
necaz şi nu ştia ce să facă. S-a gândit la Ieremia (Faptele Apostolilor 2:38-39). Noi cei de astăzi, am
şi a trimis soli să-l aducă la el acasă. Zedechia l-a primit acelaşi mesaj divin al pocăinţei (Apocalipsa
întrebat dacă are vreun cuvânt din partea Domnului. 3:18-22). Un mesaj comoară pentru noi toţi! Îl vom
Sincer şi fără echivoc, Ieremia i-a spus că va fi dat în accepta sau îl vom refuza?
mâinile împăratului Babilonului şi aşa s-a întâmplat. Personal îmi place mult explicaţia
(Ieremia 37:17). O, de ar învăţa slujitorii de azi să Mântuitorului scump, cu privire la cei născuţi
fie sinceri ca Ieremia căci nesinceritatea este din din nou: „Ce este născut din carne, este carne,
partea celui rău şi decăzut pe vecie. Cuvântul nostru şi ce este născut din Duh, este duh” (Ioan 3:6).
trebuie să fie „da”, „da” sau „nu”, „nu”. Aceasta este reforma mult solicitată de Domnul!
Domnul se bucură mult dacă vede că Credinciosul devenit Duh prin uriaşa binecuvântare
sinceritatea şi adevărul sunt unite prin Duhul. Ele nu a Mângâietorului iubit, prin toate roadele Sale şi
permit nici un folos mârşav, nici un păcat (1 Petru 4:1). prin toate darurile Sale divine şi sacre pe vecie.
Păcatul trebuie să dispară din viaţa celor călăuziţi Deaceea „Să ţinem fără şovăire la mărturisirea
de Mângâietorul iubit! Sinceritate pură! Politica şi nădejdii noastre, căci credincios este Cel ce a făcut
nelegiuirile sunt o scârbă înaintea celor credincioşi făgăduinţa” (Evrei 10:23). Făgăduinţa este Duhul
Domnului prin Duhul. Luther a scris: „Să nu se atingă harului (Evrei 10:29), căci: „Domnul este drept
de Cuvânt, să-L lase cum este în carte! / Cuvântul în toate căile Lui, şi milostiv în toate faptele Lui.

14
Statutul moral şi spiritual al creştinului

„Cine nesocoteşte aceste învăţături,
nesocoteşte nu pe un om, ci pe Dumnezeu
care v-a dat şi Duhul Său cel sfânt”
(1 Tesaloniceni 4:8).

Domnul este lângă toţi cei ce-L cheamă, lângă cei mondiale puternice şi altele mai plăpânde, până la
ce-L cheamă cu toată inima” (Psalmul 145:17-18). noi europenii (Daniel 2:31-46). Ce se va întâmpla cu
Identitatea şi manifestarea noastră zilnică toate aceste împărăţii?. Împăratul Nebucadneţar a
trebuie să fie biblică şi duhovnicească. Tatăl nostru fost foarte încântat de vis şi de tâlcuirea lui. Dar ce s-a
Cel ceresc este mare, sfânt şi înfricoşat. În prezenţa întâmplat cu bogăţiile? Cu aurul, argintul, fierul, lutul,
Sa toţi trebuie să ne apropiem, să ne închinăm cu arama? Toate s-au sfărâmat, s-au făcut ca pleava, le-a
umilinţă şi evlavie sinceră „Fiindcă este scris: «Pe luat vântul. A căzut o piatră din ceruri şi a distrus totul
viaţa Mea Mă jur, zice Domnul, că orice genunchi (Daniel 2:44‑46). Piatra este Domnul Isus! În consecinţă
se va pleca înaintea Mea, şi orice limbă va da chiar şi păcătoşii au pieri, iar în final pământul şi
slavă lui Dumnezeu»” (Romani 14:11). Rugăciunile cerul vor fugi dinaintea Lui (Apocalipsa 20:11). Toţi
fără aplecare în genunchi în Casa Domnului sunt oamenii sunt nişte fugari obosiţi pe pământ. Totul ce
o ofensă de nesupunere Domnului, un formalism posedă în plan material este trecător şi pieritor, numai
religios. În aceste condiţii credinciosul constant valorile sfinte sunt stătătoare. Deaceea să nu uităm
în viaţa prin Duhul zice: „Dar eu sunt în Casa lui că Cincizecimea a binecuvântat poporul Domnului cu
Dumnezeu ca un măslin verde, mă încred în daruri şi ucenicii, apoi urmaşii lor au dobândit statutul
bunătatea lui Dumnezeu, în veci de veci” (Psalmul de copii ai lui Dumnezeu şi lucrători împreună cu El.
52:8). El este convins că făgăduinţele Domnului Apoi s-au constituit alte structuri religioase nebiblice
sunt promise la o mie de neamuri de om (Psalmul pe care le-au aplicat poporului cu stricteţe şi prigoană.
106:8). El zice „Scutul meu este în Dumnezeu, care Dacă ar fi remediat greşelile, Bunul Tată ceresc
mântuieşte pe cei cu inima curată” (Psalmul 7:10), I-ar fi reabilitat de abaterile lor, iar Mângâietorul ar fi
căci păcatul nu mai are loc în viaţa celor care sunt binecuvântat poporul cu darurile Sale, după ce ar fi
urmaşii Domnului (1 Petru 4:1-3). realizat sfinţirea. Duhul are puterea de transformare a
Regretăm profund şi compătimim, pe cei vieţii şi de a birui prigoanele celor nelegiuiţi.
care au şters imaginea bună a adunărilor din zilele Mulţi credincioşi rămân uimiţi citind Biblia,
noastre, care nu realizează că valorile biblice trebuie atunci când găsesc adevăruri în ea care de mult sunt
trăite şi nu călcate în picioarele multora. Profeţia şi modificate. Bisericiile de azi au o altă conduită,
apostolului Pavel din 2 Timotei 3:1-12 este evidentă altă identitate, iar morală aproape deloc! Lipsa de
pentru zilele din urmă! Trufie, plăceri lumeşti, cunoaştere, de viziune biblică, de ascultare, de
bogăţie, afaceri, neascultare, iubire de bani, iubire pietate, de credinţă, lipsa de voinţă, iubire, de fapte
de sine, forme de evlavie şi tăgăduirea puterii. În sfinte sunt evidente. Dar cel mai grav şi extrem de
condamnarea acestor stări, în cazul refuzului de păgubos este lipsa călăuzirii Duhului Sfânt! Unde
pocăinţă, sfatul este categoric: „Depărtează-te nu există Duhul Sfânt, nu există nici putere, nici
de oamenii aceştia!” Aceştia nici nu sunt numiţi sfinţire! O, dacă le-am primi! Numai atunci s-ar
creştini! Afacerile, bogăţiile nedrepte sunt pentru ei împlini minunea, reforma! Nostalgia noastră este
factori de risc şi consecinţe teribile, cum anunţa şi dorul după Cuvântul Domnului, o meditaţie sinceră,
îndemna apostolul din partea Domnului. „Aţi trăit pe zilnică şi reală prin Duhul Domnului. Atunci va fi
pământ în plăceri şi în desfătări v-aţi săturat inimile posibilă umblarea prin Duhul:! „Urechile tale vor auzi
chiar într-o zi de măcel” (Iacov 5:1-9). după tine glasul care va zice: «Iată drumul, mergeţi
Cei care sunt atraşi de valorile pământului sunt pe el!» Când veţi voi să vă mai abateţi la dreapta
sfătuiţi să observe a profeţit Daniel prin Duhul Domnului sau la stânga” (Isaia 30:21).
istoria lumii până la sfârşitul ei! În total patru împărăţii Augustin Kuschausen

15
Alternative

În 1Corinteni 13:11 apostolul Pavel ne arată câteva stare de om mare în Hristos, se ridică în picioare în semn de
din deprinderile copiilor, care sunt abandonate la maturitate. închinare, sting lumina (electrică şi divină), aprind lumânările
Tot aşa, există o copilărie în Hristos, cu deprinderile ei, dar în apoi se înghesuie să-l filmeze, iar închinătorii fideli sunt
timp voia lui Dumnezeu este să ajungem la starea de oameni fericiţi să-şi facă poză cu el. Nu am văzut la nuntă să se
mari în Hristos. filmeze pâinea, care prin bunătatea lui Dumnezeu este albă
Dacă în lumea aceasta venim prin naştere, tot aşa la miez, nu ca mălaiul pe care l-au mâncat părinţii noştri.
în împărăţia lui Dumnezeu intrăm prin naşterea din nou, Dacă hrana pruncilor în Hristos este laptele
după care urmează copilăria în Hristos. După cum copilăria duhovnicesc şi curat, hrana oamenilor în Hristos sunt cuvintele
are frumuseţea ei, tot aşa copilăria în Hristos are farmecul despre neprihănire, cu care s-au obişnuit prin întrebuinţare,
ei, dar în limitele timpului potrivit. Hrana copiilor mici este trăire (Evrei 5:14). Numai hrănindu-ne aşa, vom putea spune
laptele, tot aşa şi hrana celor născuţi în Hristos este laptele ca apostolul Pavel: ,,Pot totul în Hristos, care mă întăreşte”
duhovnicesc şi curat, adică: învăţătura despre botezuri, (Filipeni 4:13) şi ca Ştefan care a zis la moarte: ,,Doamne
punerea mâinilor, învierea morţilor, viaţa veşnică, după care nu le ţinea în seamă păcatul acesta”. Se vede că semăna cu
trebuie asimilate alte noţiuni ce ne obligă la o stare spirituală Domnul, care la moarte s-a rugat ,,Tată iartă-i, căci nu ştiu ce
mai inaltă. Domnul spunea urmaşilor Săi: „Duceţi-vă şi faceţi fac!” În Ioan 3:16 scrie că Isus şi-a dat viaţa pentru noi, pentru
ucenici ...” (Matei 28:20) adică prunci în Hristos, dar în că ne-a iubit, iar în 1 Ioan 3:16 suntem îndemnaţi să ajungem şi
Luca 6:40 este scris că „...orice ucenic desăvârşit va fi ca noi la statura aceea de a fi gata să ne dăm viaţa pentru fraţi.
învăţătorul lui” adică va atinge starea de om mare în Hristos. Revenind la, Apostolul Pavel spunea, în 1Corinteni
Altădată le-a zis: „Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum 13:11, că atunci când era copil vorbea ca un copil. Chiar
nu le puteţi purta. Când va veni ... Duhul adevărului are să există expresia: ,,vorbeşti ca un copil”. În această privinţă în
vă călăuzească în tot adevărul ...” (Ioan 16:12-13). Deci în Iacov 3:2 este scris că dacă nu greşeşte cineva în vorbire este
măsura în care ne lăsăm călăuziţi de Duhul Sfânt creştem un om desăvârşit. Deci fraţilor, spre desăvârşire, cu cât mai
spre starea de om mare în Hristos. puţine greşeli în vorbire! Apoi Pavel spune că simţea ca un
Sunt câteva cuvinte greceşti reprezentative, pentru a copil. De exemplu: un copil se simte foarte bine şi desbrăcat,
desemna stadiile dezvoltării noastre spirituale: brephos (un nou nu îi este ruşine. La fel „ ... cine este nelegiuit nu ştie de
născut - 1 Petru 2:2); nepios (un copil neînvăţat – 1 Corinteni ruşine” (Ţefania 3:5). Iar în final Pavel a spus: ,,gândeam
3:13); paidarion (un copil în primi ani de şcoală – Matei 11:16); ca un copil”. În procesul creşterii duhovniceşti, chemarea
neaniskos (un adolescent – 1 Ioan 2:13); huios (un fiu matur, noastră este să nu trăim în deşertăciunea gândurilor ca
complet dezvoltat, având atât caracter cât şi privilegiu: aşa este păgânii, care nu-L cunosc pe Dumnezeu (Efeseni 4:17-24).
prezentat Domnul Isus în cuvintele Tatălui în Matei 3:17 şi fii lui Dacă am lepădat ce era copilăresc şi avem starea de om
Dumnezeu călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu în Romani 8:14). mare în Hristos, atunci putem spune asemenea apostolului
Este plăcută copilăria în Hristos, când facem ca Pavel, ajuns la maturitate spirituală, ,,…noi însă avem gândul
Pruncul Isus, care la doisprezece ani a fost găsit în Templu lui Hristos” (1Corinteni 2:16).
şezând în mijlocul bătrânilor, ascultându-i şi punându-le Dorinţa lui Dumnezeu pentru noi exprimată prin
întrebări. Perioada copilăriei duhovniceşti trebuie să fie apostolul Pavel, este ca toţi să ajungem la starea de om
caracterizată de punerea întrebărilor, dacă suntem interesaţi mare, la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos (Efeseni 4:13).
de Domnul şi împărăţia Sa, iar starea de om mare în Hristos, Este posibil aceasta? Aşa cum am amintit deja, Isus a spus
de răspunsuri la întrebări. Dacă un copil mic nu creşte, devine că orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său. Învăţătorul
un handicapat, un monstru. Evreii ce crezuseră în Hristos nostru este Isus, iar noi toţi suntem fraţi (Matei 23:8). Deci
sunt mustraţi pentru întârzierea creşterii spirituale (Evrei modelul nostru de om mare în cele spirituale este Omul pe
5:12-14). La fel şi corinteni pentru copilăria lor caracterizată care Pilat l-a scos în pridvor zicând IATĂ OMUL!
de: zavistii, certuri, desbinări şi alte lucruri lumeşti. Unii
dintre ei îşi făceau idol din Pavel, alţi din Apolo sau Chifa. Bibliografie
Apostolul Petru completează lista stărilor ce trebuie lepădate: 1. Kevin Koner, Temeliile doctrinei creştine, pag. 292,293.
răutatea, vicleşugul, prefăcătoria, pizma, clevetirea. Le‑am
lepădat, sau suntem tot prunci? După cum băieţii mici Crăciun Borma
iubesc maşinuţele, deşi nu sunt maşini adevătare, iar fetele
mici iubesc păpuşile deşi nu sunt cu viaţă, tot aşa cei ce
zăbovesc în stare de pruncie iubesc idolii. Iată un exemplu:
când este adus în sala de nuntă tortul miresei, cei care nu au
16
Înţelepciune pentru înţelepţi

Mai bine!
„Mai bine puţin, cu dreptate,
decât mari venituri, cu strâmbătate”
(Proverbe 16:8)

Acest proverb surprinde domeniul afacerilor, Pe lângă alte motive ce ne afectează viaţa
în special cel al problemelor materiale, şi evidenţiază aceasta, să nu uităm că va fi „o înviere a celor drepţi
două aspecte ce se află intr-o relaţie de determinare şi a celor nedrepţi” (F.A. 24:15) şi că Dumnezeu va fi
reciprocă. Este uşor de înţeles că în condiţii de dreptate, drept cu cel drept (II Samuel 22:26) iar cel ce umblă cu
legalitate, cinste se acumulează, în general, (sunt şi strâmbătate îşi va lua plata după modul în care a procedat
excepţii) mai puţine lucruri materiale, mai puţini bani, (Coloseni 3:25).
iar cu strâmbătate se pot aduna venituri mai mari. Fie în Acest proverb a fost enunţat de înţeleptul
economiile centralizate, fie în cele de piaţă, de regulă, un Solomon, care în timpul vieţii lui, a fost cel mai bogat om.
„certificat de dreptate” nu-şi va avea locul afişat deasupra Totodată proverbul face parte din Scripturile canonice, pe
unei „case cu bani”. care le considerăm inspirate şi care, redau acest principiu
Problema care doare dar totuşi este sănătoasă, şi în alte texte. Deasemenea ne sunt oferite exemple de
este dată de faptul că „puţin, cu dreptate” este mai bine oameni săraci sau bogaţi care au lucrat cu dreptate sau
decât „mari venituri, cu strâmbătate”. Iată câteva motive cu strâmbătate. Voltaire spunea acuzator că atunci „când
pentru care este mai bine sărac şi cinstit, decât bogat este vorba de bani toţi oamenii au aceeaşi religie”. Fals!
nedrept şi lacom: Iată un caz al zilelor noastre. „Un frate ce avea
– fericirea depinde de starea sufletească şi nu de o echipă de muncitori în construcţii a fost provocat de
nivelul câştigurilor, iar pacea şi bucuria sunt determinate de responsabilul domeniului „proiectări” să menţioneze, în
felul cum se acumulează veniturile. De exemplu: Ce bine e devizele de lucrări, date suplimentare pentru a încasa
să ai relaţii economice, să prestezi servicii dar să laşi loc de şi unii şi alţii mai mulţi bani de la proprietar, despre
„bună ziua”, în loc să te cerţi şi să te blesteme cineva; care se spunea că e foarte bogat. Fratele a acceptat,
– încrederea în Dumnezeu şi mulţumirea pentru la insistenţele proiectantului, dar şi-a pierdut pacea. A
purtatrea lui de grijă sunt legate de felul agonisirii şi revenit şi a fost gata să-i dea celui în cauză banii ce-i
cheltuirii banilor. râvnea. Respectivul i-a luat, dar profund mirat a întrebat
Astfel, un om ce cunoaşte implicarea divină în care este explicaţia faptului că în loc să câştige este
problemele economice, raportându-se cu rugăciune la gata să piardă. Răspunsul a fost motivat de relaţia lui cu
Dumnezeu şi respectând principiile biblice referitoare la Domnul. După ce fratele a rezolvat problema a primit o
problemele materiale, nu va fi îngrijorat sau stresat, nici mare bucurie şi a înţeles că e împărtăşită şi de Dumnezeu
gelos pe alţii ce obţin venituri mai mari. În aceste condiţii împreună cu îngerii rămaşi credincioşi. Ulterior acel
cel în cauză va avea zile liniştite şi nopţi odihnitoare. Dar proiectant a oferit multe lucrări echpiei respective, căci
cine umblă după câştiguri frauduloase şi „visează” la ce avea încredere în fratele. Dumnezeu l-a răsplătit ca să
au alţii, nu va putea folosi fericit nici ceea ce are. ştie şi alţii că aşa este „mai bine”.

Iosif Anca

17
Istorie

• 1414-1417 – Sinodul de la Constanţa încearcă Erasmus de Rotterdam
să pună capăt Marii Schisme, care punea biserica
catolică apuseană în ruşinoasa situaţie de a avea doi sau „Şi ce vă spun despre cei care se înşeală
trei autoproclamaţi papi luptând pentru putere şi pentru mângâietor pe ei înşişi cu iluzorii absolviri de păcate şi care
autoritate asupra întregii biserici. Sinodul hotărăşte că măsoară timpul din purgatoriu cu „clepsidra”, împărţindu-l
Ioan Hus este eretic şi-l arde pe rug, iar pe John Wycliffe cu precizia unui tabel matematic în ani, luni, zile şi ore de
îl anatemizează „postmortem”. „necesară ispăşire?” Sunt şi alţii destui care, bazându-se
• Disputele asupra crezului creştin sunt ridicate pe mici, dar magice certificate de rugăciuni – inventate în
în continuare la nivelul de preocupări politice. timpul liber de către vreun impostor pios, ca distracţie sau
• Thomas a Kempis scrie celebra „Imitatio Cristi” ca sursă de umplere a propriului buzunar – cred că pot
(„Urmând pilda lui Cristos”) lucrare pe care numai Biblia dobândi bogăţii, onoare, un viitor fericit, sănătate, eternă
o va depăşi în numărul de traduceri. prosperitate, viaţă lungă şi o năbădăioasă bătrâneţe,
• 1431 – Turcii cuceresc Constantinopolul şi încununate toate la sfârşit de rezervarea unui loc „la dreapta
transformă impunătoarea clădire a bisericii „Sfânta lui Christos” în slavă. În ce priveşte această cinste de la
Sofia” în moschee. Mulţimea de erudiţi creştini care se urmă, ei ar vrea să o amâne pe cât se poate mai târziu,
refugiază în apus dau avânt unei mişcări de revitalizare a socotind că bucuriile cerului merită să fie gustate numai
idealurilor clasice: „Renaşterea”. atunci când vor fi isprăvit să guste din toate bucuriile acestei
• 1453 – Johann Gutemberg pune la punct lumi, de care se ţin strâns legaţi cu amândouă mâinile!
prima maşină tipografică. Cea dintâi carte tipărită Negustorul, soldatul şi judecătorul deopotrivă cred că pot
mecanic este Biblia. curăţa dintr-o singură mişcare toată murdăria adunată o
• 1479 – În Spania, Ferdinand şi Izabela viaţă întreagăca într-un grajd al lui Augias al propriei vieţi,
dezlănţuie cu aprobarea papei inchiziţia spaniolă. plătind cu un singur bănuţ din averea lor adunată necinstit.
Torquemade, şeful inchiziţiei le dă evreilor doar trei luni Se măgulesc singuri crezând că tot felul de minciuni, beţii,
să se încreştineze sau să părăsească ţara. certuri, omoruri, înşelătorii, perfidii şi dezmăţuri imorale pot
• 1498 – Savonarola este spânzurat. El fusese fi achitate financiar şi că odată plătind pentru trecut se pot
un predicator strălucit care încercase să reformeze, cam întoarce să se bălăcească într-o nouă porţie de păcate.
cu forţa, creştinismul în Florenţa, Italia. Cât de prosteşte este pentru rangurile bisericeşti
• Sub autoritatea familiei „de Medici” Florenţa devine să-şi aleagă fiecare câte un sfânt „patron”! Ce caraghios să
centrul umanismului renascentist. Brunelleschi, Donatello, vezi cum fiecare asemenea sfânt primeşte câte un anumit
Michelangelo, Boticelli şi Leonardo da Vinci creează, sector de activitate şi pretinde să i se facă rugăciuni doar
fiecare, extraordinare opere de artă cu tematică creştină. într-un anume fel: unul este specializat în alinarea durerilor
Pe de altă parte, familia „de Medici” devine suportera unei de dinţi, altul în uşurarea naşterilor, un altul în restituirea
papalităţi mai corupte şi mai depravate ca oricând. lucrurilor furate, în salvarea celor naufragiaţi, în protejarea
• Nicolas al V-lea pune bazele bibliotecii Vaticanului. animalelor şi în multe alte îndeletniciri „sfinte”, prea multe să
• 1492 – Călătoria lui Christofor Columb le pot enumera. Există chiar şi sfinţi cu specializări multiple,
deschide o eră de explorări geografice şi de expansiune în special Maica Domnului, pe care omul de rând a ajuns
a creştinismului. să o cinstească parcă mai mult decât pe Fiul ei Christos. Şi
pentru ce, la urma urmei, se roagă aceşti oameni prostuţi
sfinţilor? Ce le cer? Bineînţeles că cer şi primesc lucruri
ANUL 1500. La 49 de generaţii după Christos, lumea este prosteşti. Priviţi frescele cu „izbăviri” care au început să
încreştinată în proporţie de 19% (92,6% fiind albi). 21% acopere pereţii bisericilor, căţărându-se până şi pe bolta
din populaţia lumii este evanghelizată. Biblia este tradusă tavanelor. Veţi vedea oare oameni mulţumind pentru că au
în 34 de limbi. Totalul martirilor din epoca creştină atinge fost ajutaţi să se scape de prostie sau pentru că au ajuns cu
cam la 9.200.000, cu o rată anuală de 24.600. o iotă mai înţelepţi în viaţă? Niciodată!
(„Elogiul nebuniei”)

Extras din
„Identitate creştină în istorie”
18 Daniel Brânzei
În 1968, pe când aveam lăsându-ţi doar un semn (cicatrice) locul cicatrizat. Atunci am realizat că
32 de ani şi eram slujitor al ca să poţi mărturisi altora lucrarea operaţia a fost reală. S-au adunat toţi
Domnului în adunarea din Poieni Mea. Dar staţi în patru zile de post şi din casă, cu socrii şi alţi copii ai lor
(MM) am fost foarte bolnav. Totul a de rugăciune cu toată familia”. căsătoriţi şi am mulţumit Domnului
pornit de la un neg în zona frunţii şi Revenit acasă am intrat în într-o rugăciune de trei ore, după
s-a agravat, fapt pentru care am fost zilele speciale de post necurmat şi care ne-am mai rugat odată”.
operat şi apoi trimis de la spitalul rugăciuni stăruitoare. În noaptea de După câţiva ani s-a cerut o
din V. la B. M. Acolo am stat 6 luni după a treia zi am avut următorul vis: informare din partea spitalul din B.
la oncologie. După ce au încercat „Am văzut cum au intrat în cameră M. de la dispensarul din localitate.
diferite tratamente, medicul de trei fiinţe îmbrăcate în alb şi care Când s-a aflat că eu trăiesc am fost
specialitate şi medicul chirurg au s-au apropiat de patul meu. Cel din chemat la secţia unde am fost internat
decis că operaţia nu mai poate fi mijloc a zis: «trebuie să-i facem o şi medicul, după ce i-am relatat cum
reluată pentru că boala se extinsese operaţie» căci altfel va muri Cei doi am fost vindecat, mi-a cerut să mai
la ureche şi la ochi. Ei se înţelegeau din lateral aveau câte o tavă, una cu mărturisesc de două ori, întâi la cei din
în maghiară că oricum nu mai am instrumente iar cealaltă cu unguente secţie iar apoi la chirurg şi doctoriţa
de trăit, dar eu înţelegeam deoarece şi pansamente. Cel din mijloc a luat ateistă. Ea a început să plângă şi toţi
primele două clase le-am făcut în bisturiul şi a efectuat operaţia. Apoi a mi-au zis: „Să mulţumeşti toată viaţa
limba maghiară. Am mai fost ţinut luat un instrument mai fin şi a pus trei lui Dumnezeu!”. Ceea ce şi fac de 40
în spital doar până mi‑au finalizat unguente pe locul operat după care de ani. Slăvit să fie Domnul!
dosarul de pensionare, gradul I, fără m-a pansat. Când au terminat m-au
revizuire medicală, decizie ce a fost privit cu dragoste şi apoi s-au retras. D. Ţ.

semnată de o doctoriţă ateistă ce era Parcă involuntar am pus mâna la
director adjunct. locul ciupercii ce avea o dimensiune Notă: Aşa cum s-a putut
Cu ocazia externării a venit de câţiva centimetri şi am constatat observa, publicăm mărturii ale
un frate, care în drum spre casă, m-a că a dispărut”. Atunci m-am trezit şi lucrărilor speciale ale lui Dumnezeu,
dus la rugăciune, pe valea Borcului. am sesizat repede pe soţia, ce era dar numai semnate de cei care
au avut parte de ele. Astfel puteţi
Acolo Domnul a vorbit printr-o cu mine în cameră, întrebând-o dacă
trimite în scris experienţe concrete
prorocie astfel: „Fiule să şti că nu vei ştie ceva. Am aprins lumina şi am şi contactaţi-ne la telefon pentru
putea primi ajutor de la oameni dar căutat peste tot, dar n-am mai găsit lămuriri.
încrede-te în Mine şi te voi vindeca, nimic din cea ce fusese extirpat, doar

Întrebări
1. Care este atitudinea corectă (care să nu nedreptăţească nici o parte şi nici un domeniu) în
utilizarea computerului şi a internetului? Care sunt ispitele şi riscurile acestui domeniu?
2. Care sunt principiile biblice ale părtăşiei frăţeşti şi în ce situaţii Scripturile recomandă
separarea? Cum se manifestă păcatul certurilor de partide?
3. Cine trebuie să convingă părinţi despre nevoia preocupării de copii lor în funcţie de vârstă?
Cum pot fi ajutaţi (cel mai bine) copii să-şi înţeleagă vremea potrivită pentru orice lucru?
Dă-mi voie să-ţi pun şi eu câteva întrebări !

Şi glasul lui Dumnezeu a răsunat în jurul meu dospind a pace şi mângâiere.
– Dacă în anul care a trecut niciodată nu ai fi simţit durerea, de unde ai şti că Eu
vindec?
– Dacă niciodată nu ai fi trecut prin situaţii dificile, de unde ai şti că Eu eliberez?
– Dacă niciodată nu ai fi trecut printr-o încercare, cum te-ai mai fi putut numi
învingător?
– Dacă niciodată nu ai fi cunoscut tristeţea, de unde ai fi ştiut că Eu aduc
mângâierea?
– Dacă nu ai fi greşit niciodată, cum ai fi putut afla că Eu sunt iertător cu cei care
greşesc?
– Dacă le-ai fi ştiut pe toate, pe ce bază ai aştepta acum un răspuns la întrebările
tale?
– Dacă niciodată nu ai fi avut vreun necaz, de unde ai şti că la necaz Eu îţi vin în
ajutor?
– Dacă niciodată până acum nu ai fi avut pierderi sau distrugeri, de unde ai şti că
Eu pot face toate lucrurile noi?
– Dacă niciodată n-ai fi avut nici o problemă, de unde ai şti că Eu am rezolvarea
oricărei probleme?
– Dacă nu ai fi trecut niciodată prin nici o suferinţă, cum ai putea întrezări prin ce
a trebuit să treacă ISUS pentru tine?
– Dacă nu te-aş trece niciodată prin foc, atunci cum crezi că vei putea scăpa de
zgura din tine?
– Dacă ţi-aş fi dat de la început toate lucrurile, cum crezi că le-ai fi putut aprecia
din moment ce nu le-ai fi simţit lipsa?
– Dacă nu te-aş fi disciplinat niciodată, cum ai fi învăţat să nu mai greşeşti?
– Dacă ţi-ar sta totul în putere, cum ai mai învăţa să depinzi de Mine?
Doamne,Tu toate le ştii. Mai este ceva ce ai vrea să ni se spună nouă, copiilor Tăi, acum?
Doar atât. Nu uitaţi că sunt aici cu voi în toate zilele voastre şi nici un cuvânt rostit de
Mine nu este lipsit de putere.

Adresa la care ne puteţi contacta pentru abonamente,
răspunsuri la întrebări, articole, sugestii, reclamaţii este:

Revista „Dragoste pentru Adevăr”
Calea Aurel Vlaicu, Nr. 121-125, Arad, cod 310365, România,
e-mail: dragoste_adevar@yahoo.com
Tel./Fax: 0257 272477, Mobil: 0740 437777, 0746 046080