6

Factorul de putere
6.1 Introducere
Monitorizarea factorului de putere prezintă un interes deosebit tât pentru producătorul de energie electrică, cât şi pentru transportator, distribuitor, furnizor şi utilizatorul final, deoarece el influenţează caracteristicile de performanţă al tuturor operatorilor de pe piaţa de energie electrică, costurile de furnizare a energiei electrice, precum şi capacitatea disponibilă de transfer a echipamentelor energetice. Din această cauză, este necesară cunoaşterea, în detaliu, a modului în care se defineşte factorul de putere, a cauzelor care determină valori reduse ale acestuia, a efectelor unui factor de putere redus şi a soluţiilor existente, în prezent, pentru controlul acestuia. Efectele economice, determinate de funcţionarea cu un factor de putere redus, trebuie să fie luate în considerare la stabilirea tarifului energiei energiei electrice, urmărindu-se compensarea pierderilor de energie pe care acest mod de funcţionare le determină. Având în vedere faptul că reducerea factorului de putere este datorată unor fenomene (cauze) locale, măsurile tehnice şi financiare adoptate pentru creşterea acestuia se referă, în special, la nodul din sistemul electroenergetic în care este conectat utilizatorul care produce reducerea acestuia. Deşi consumatorul care determină acest mod de funcţionare este penalizat prin tarif pentru pierderile de energie din sistemul electroenergetic, determinate de transferul de energie cu factor de putere redus, reducerea caracteristicilor de performanţă ale sistemului şi necesitatea creşterii puterii produse pentru acoperirea acestor pierderi, cu efectele nocive corespunzătoare asupra mediului ambiant, fac ca acest mod de consum al energiei să nu fie acceptat. În prezent există mijloace tehnice eficiente pentru creşterea factorului de putere până la valoarea impusă de calculele tehnico-economice. Una dintre condiţiile cele mai importante pentru controlul factorului de putere constă în urmărirea ca, în punctele de delimitare dintre operatorul de transport şi operatorii de distribuţie, transferul de energie să se facă cu un factor de putere unitar.

6.2 Definiţia factorului de putere
6.2.1 Factorul de putere în circuite monofazate
Factorul de putere λ, definit ca raport între puterea activă P şi puterea aparentă S este o mărime variabilă în timp (ca şi cele două puteri care îl definesc)

146

Eficienţa şi calitatea energiei electrice

P . (6.1) S Evaluarea acestei relaţii, în funcţie de regimul de funcţionare, sinusoidal sau nesinusoidal, monofazat sau trifazat, simetric sau nesimetric, conduce la interpretări şi valori diferite, care implică efecte diferite asupra sistemului electroenergetic şi moduri diferite de abordare a problemelor privind adoptarea măsurilor pentru creşterea valorii factorului de putere. Existenţa unor concepte diferite privind factorul de putere impune cunoaşterea în detaliu a modului de definiţie, a modului de măsurare şi a algoritmului de calcul al factorului de putere. Analiza relaţiei (6.1) arată că factorul de putere este, în general, o măsură a utilizării incomplete a capacităţii de transfer a elementelor din sistemul electroenergetic, având în vedere faptul că instalaţiile electrice sunt dimensionate pentru transferul puterii aparente (curentul electric), dar consumatorul primeşte o putere activă (putere utilă) inferioară dacă factorul de putere este redus. În cazul cel mai simplu al unui consumator monofazat, în regim sinusoidal, factorul de putere λ defineşte prezenţa puterii reactive Q (fig. 6.1). λ=
u i p u i 0 S =U⋅I ϕ ϕ I Fig. 6.1 − Definirea factorului de putere în circuite monofazte, liniare. U p

P =U⋅I⋅cosϕ ωt

Din figura 6.1 rezultă că, în cazul unui circuit monofazat liniar, cu tensiunea aplicată u şi curentul electric absorbit i, ambele de formă sinusoidală, curentul fiind defazat faţă de tensiune, cu unghiul ϕ, factorul de putere λ este egal, ca valoare, cu cosinusul acestui unghi (unghiul de defazare dintre fazorul de tensiune U şi cel de curent electric I ) P λ = = cos φ . (6.2) S Egalitatea (6.2) este valabilă numai într-un circuit monofazat şi numai într-un regim pur sinusoidal. Deoarece, în prezent, în nodurile sistemului electroenergetic, practic tensiunea şi curentul electric nu mai au o variaţie temporală sinusoidală, interpretarea factorului de putere în funcţie de defazarea curbei curentului electric faţă de curba tensiunii aplicate trebuie să fie evitată. În cazul general al regimurilor nesinusoidale relaţia (6.1) are mai multe interpretări:

de curent electric. deoarece conduce la importante perturbaţii în reţeaua electrică de alimentare (produse de funcţionarea receptorului în regim capacitiv şi de intensificarea regimului nesinusoidal. este contraindicată. Dacă este necesar. de curent electric. λ' = = S' P2 + Q2 în care puterea reactivă Q este determinată din relaţia: ∑ ∞ (6.69 pentru dimensionarea bateriei de condensatoare.987.4) Q= h =1 ∑U h ⋅ I h ⋅ sin φ h . Analiza datelor din figura 6.2 pune în evidenţă diferenţele dintre cele trei valori ale factorului de putere λ = 0. Utilizarea valorii λ = 0. dimensionarea bateriei de condensatoare se poate face numai pe baza factorului de putere λ1 = DPF. ϕh – unghiul de defazare dintre curbele de tensiune şi de curent electric ale armonicelor de rang h . ∞ (6. respectiv. U şi I − valorile efective ale curbelor de tensiune şi. care are ca efect reducerea factorului de putere λ). Ca exemplu. S U ⋅I în care h este rangul armonicei. pentru cazul unui motor asincron alimentat prin intermediul unui convertor de frecvenţă.Factorul de putere 147 − Ca raport între puterea activă P şi puterea aparentă totală S: U h ⋅ I h ⋅ cos φ h (6. λ' = 0. λ1 = DPF (Displacement power factor) = 1. în fază cu armonica fundamentală a tensiunii (defazaj inductiv de 4 grade). (6. practic. Uh şi Ih − valorile efective ale componentelor armonice de tensiune şi.2 este prezentată o înregistrare şi valorile afişate. Acestea au şi semnificaţii diferite.69.3) P h =1 λ= = . Se observă faptul că armonica fundamentală a curentului electric este.0. folosită pentru îmbunătăţirea factorului de putere.5) − Ca raport între puterea activă P1 şi puterea aparentă S1 . în figura 6. corespunzătoare armonicei fundamentale (h = 1) P U ⋅ I ⋅ cos φ1 λ1 = 1 = 1 1 = cos φ1 . . − Ca raport între puterea activă P şi puterea aparentă parţială S': ∑ ∞ U h ⋅ I h ⋅ cos φ h P h =1 .6) S1 U1 ⋅ I1 Cele trei definiţii ale factorului de putere conduc la valori diferite şi sunt afişate separat de multe dintre echipamentele moderne de măsurare. respectiv.

60 89.12 2.47 5.0 17. suficient de bine îndeplinită în reţeaua de transport şi în circuitele de energie electrică ale producătorilor Ptrifazat λ= . Valorile larg utilizate ale factorului de putere trifazat.64 Current 21. pot oferi informaţii utile numai în cazul în care caracteristicile sarcinii pe cele trei faze sunt identice.97 3.0 2. Acest mod de analiză este justificat.1 0.26 14. (6.3 328.5 15.00 0.5 t [ms] Harmonic Fig.42 1.61 45.148 Eficienţa şi calitatea energiei electrice U [V] 500 250 0 −250 −500 I [A] 100 50 0 − 50 − 100 I [A] 15 10 5 1 Frequency Power kW kVA kVAr Peak kW Phase Total PF DPF 3 5 49.5 5. pe fiecare fază.2 Factorul de putere în circuite trifazate Analiza factorului de putere în circuitele trifazate poate fi realizată individual.10 66.0 7.0 1.28 13.7) S trifazat Valoarea puterii trifazate active rezultă ca suma algebrică a puterilor active PA.5 10. având în vedere caracteristicile diferite de sarcină pe cele trei faze.0 7.0 17. în general.2. 6. 6.00 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31 h RMS Peak DC Offset Crest THD Rms THD Fund HRMS K Factor Voltage 231.46 0. la utilizatori. λtrifazat . ca valoare medie pe cele trei faze. în special.5 Voltage 10. ipoteză.34 1.1 17.34 3. PB şi PC transmise pe cele trei faze ale reţelei electrice: .5 15.0 12. 5 t [ms] Current 12.47 2.2 − Curbele de tensiune şi de curent electric circuitul unui receptor neliniar.5 5.03 4° lag 0.69 1.

Pot fi definite două puteri aparente trifazate: a) puterea aparentă trifazată algebrică SA S A = S A + S B + SC .11) S med = 3 ⋅1. SB Ptrifazat = PA + PB + PC .Factorul de putere 149 (6. De exemplu. este necesar să se cunoască modul în care a fost determinat acesta. = A 3 − puterea aparentă trifazată echivalentă Se S e = 3 ⋅U e ⋅ I e .1 ⋅ I med . Q QA+QB+QC SC QA+QB QA PA SA PA+PB PA+PB+PC P Fig.12) .3 mărimile sunt sinusoidale. Având în vedere faptul că factorul de putere intră în calculul facturii de energie electrică. b) puterea aparentă trifazată geometrică S G (6. ceea ce face ca factorul de putere trifazat algebric λAtrifazat să fie mai mic decât factorul de putere trifazat geometric λGtrifazat (λAtrifazat < λGtrifazat). (6. a determinat ca în unele sisteme energetice să fie utilizate definiţii „legale” ale puterii aparente trifazate: − puterea aparentă trifazată medie Smed (6.9) SG = S A + S B + SC .8) Definirea puterii aparente trifazate Strifazat nu este univocă. în regimuri nesimetrice. dar cele trei faze sunt încărcate diferit. 6. factorul de putere trifazat. chiar în circuitele cu mărimi pur sinusoidale.3 − Puterea aparentă trifazată. chiar în regimuri sinusoidale. În orice caz.10) G Este evident că puterea aparentă trifazată geometrică S este mai mică decât puterea aparentă trifazată algebrică SA. în care U med = I med U A +U B +U C . chiar în regim sinusoidal.1 ⋅ U med ⋅1. în cazul din figura 6. în care (6. 3 I + I B + IC . nu poate fi utilizat pentru dimensionarea bateriei de condensatoare necesară îmbunătăţirii factorului de putere. deci reprezentabile fazorial. Dificultăţile în definirea puterii aparente trifazate.

Ultima dintre condiţiile (6. De menţionat că în prezent. în regimuri nesimetrice. Dtrifazat ≅ U ⋅ h =1 2 ∑ I h ⋅ ⎨1 + 2 ⋅ cos⎢(k + 1) ⋅ ⎣ ⎩ ∞ ⎧ ⎡ 2 ⋅ π ⎤⎫ ⎬. este utilizată valoarea geometrică a puterii aparente. .15) termenii de sub radical au valori diferite de zero numai pentru h =3⋅ p− 1.13) (6. 3 ⎥⎭ ⎦ (6.13). cu p = 1. ceea ce. ceea ce conduce la: (6. are o valoare mai mică decât factorul de putere pe fază. Budeanu).12) pune în evidenţă faptul că. 3 … În acest caz rezultă: Ptrifazat 3 ⋅ Pfaza λ trifazat = > . . chiar în condiţiile unui regim pur sinusoidal. (6. în condiţia încărcării identice pe cele trei faze. Trebuie remarcat faptul că factorul de putere trifazat.16) 2 2 2 S trifazat Ptrifazat + Qtrifazat + Dtrifazat Numărul mare de definiţii ale factorului de putere trifazat impune ca determinările practice. În cazul regimurilor nesinusoidale. în România [6. în multe dintre echipamentele de măsurare este luată în consideraţie numai puterea reactivă Budeanu (relaţia 6. în funcţie de modul de calcul al puterii aparente pe fiecare fază. determină un factor de putere mai ridicat. la o încărcare inegală a fazelor circuitelor trifazate.150 Eficienţa şi calitatea energiei electrice 2 2 2 U A +U B +UC . D este puterea deformantă (definită de C.4)). 3 Ue = Ie = 2 2 2 I A + I B + IC . în detaliu.2] S trifazat < 3 ⋅ S faza .5) fiind neglijată puterea deformantă din componenţa puterii aparente (a se vedea relaţia (6.9) ⋅⋅⋅ (6. pot fi măsurate patru valori diferite ale factorului de putere trifazat. cu ajutorul aparatelor de măsurare. pentru un circuit trifazat cu încărcare identică pe cele trei faze rezultă că: Ptrifazat = 3 ⋅ Pfaza . De asemenea. să se facă cu multă precauţie şi să se cunoască. chiar în regimuri nesinusoidale.3]. 2.13) este determinată de faptul că în expresia puterii deformante (scrisă pentru cazul uzual în care tensiunea este puţin distorsionată) [6. Dtrifazat < 3 ⋅ D faza . cu avantaj pentru consumator şi dezavantaj pentru furnizorul de energie electrică.14) În relaţiile (6. 6.1. care dintre definiţii a fost utilizată pentru programarea sistemului de prelucrare a datelor achiziţionate. 3 Analiza relaţiilor (6. pentru fiecare dintre puterile aparente trifazate SA şi SG pot fi definite trei variante. practic generalizate în sistemul electroenergetic. Qtrifazat = 3 ⋅ Q faza . Într-adevăr.

abaterile de la energia aparentă consumată. specific sistemelor moderne de consum a energiei electrice.4 Factorul de putere neutral Sistemul electroenergetic cuprinde elemente cu caracter inductiv. Pe baza acestei valori optime se legiferează o valoare.17)). dar care nu oferă informaţii reale privind influenţa consumului asupra reţelei electrice de alimentare.65.4].2.92.92 şi 0. în acest regim factura include costul pierderilor determi- . în care factorul de putere are valori egale sau mai mari de 0. Valoarea λw . în factura consumatorului. Controlul factorului de putere. valoarea factorului de putere. utilizate pentru facturarea energiei electrice.Factorul de putere 151 6. pentru care pierderile din reţeaua electrică sunt minime. în acest regim de funcţionare nu se iau în consideraţie. În ambele cazuri. Pentru fiecare zonă din sistemul energetic poate fi calculat un factor de putere mediu al consumului. în timp real.17) în care WPtrifazat este energia activă trifazată. care însă nu conduc la penalizarea consumatorului perturbator. din punctul de vedere al factorului de putere. pe perioada de facturare (perioada de integrare a puterilor corespunzătoare relaţiei (6. Conform sistemului actual de tarifare [6. şi intervale de timp în care factorul de putere este foarte mare determinând o creştere importantă a tensiunii în reţea. dacă factorul de putere mediu corespunde valorilor impuse de sistemul de tarifare. De cele mai multe ori. (6. calculat pe baza energiilor contorizate pe un anumit interval de timp λw = P Wtrifazat S Wtrifazat . pot exista intervale de timp în care factorul de putere este redus. determinată din relaţia (6. 6. este un indicator utilizat în procesul de facturare. cu efecte benefice la nivelul producătorilor de energie electrică. Consumatorii funcţionând cu un factor de putere sub cel neutral sunt penalizaţi prin tarif pentru pierderile suplimentare pe care le determină în reţeaua electrică. oferă informaţii corecte privind comportamentul energetic al consumatorului numai în cazul unui consum constant pe intervalul de timp în care se face evaluarea factorului de putere. WStrifazat − energia aparentă trifazată. Astfel. sunt luate în calcul patru regimuri de funcţionare ale consumatorilor: • Regimul supracompensat (capacitiv) care se penalizează prin plata pierderilor determinate în reţeaua electrică (puterea de pierderi egală cu 1/10 din energia reactivă consumată în regim capacitiv).17). • Regim normal de funcţionare (inductiv).2. deşi larg utilizată în aplicaţiile practice. • Regim subcompensat (inductiv). producând reducerea tensiunii în reţeaua electrică. în care factorul de putere are valori cuprinse între 0.3 Factorul de putere agregat în timp Echipamentele de măsurare. pot să apară perturbaţii majore în reţeaua electrică. capacitiv şi rezistiv. numită factor de putere neutral. determină − în general − un factor de putere agregat în timp λw. asigură limitarea pierderilor în reţeaua electrică.

conectate între faze şi pământ. pe baza cantităţilor de energie electrică activă şi reactivă măsurate în perioada de facturare. în funcţie de schema de alimentare. WA . Aceste calcule trebuie să fie efectuate. 6. factorul de putere λf.65. ( ) ( ) . în care alimentarea cu energie electrică se face cu cabluri de medie şi înaltă tensiune. Valoarea sa este stabilită pe baza unor calcule tehnicoeconomice şi depinde de configuraţia circuitului de alimentare. nu conduce. iar valorile respective trebuie să fie înscrise în contractul de furnizare pentru fiecare consumator. corecţiile datorate necoincidenţei între punctul de delimitare şi punctul de măsurare. λf = (6.92). poate fi caracterizat de un factor de putere neutral propriu. egală cu 0.3 Calculul factorului de putere Conform normativelor din România [6.92 . utilizat pentru facturare.152 Eficienţa şi calitatea energiei electrice nate de circulaţia puterii reactive în sistemul electroenergetic (puterea de pierderi egală cu circa 1/10 din energia reactivă consumată). Ca exemplu. dacă este cazul. în acest regim factura include de trei ori costul pierderilor determinate de circulaţia puterii reactive în sistemul electroenergetic. se calculează în punctul de delimitare. la care se aplică.18) A 2 Q 2 W +W în care WA este energia activă înregistrată pe perioada de facturare. la soluţii optime locale.4]. distribuitorul nu ar fi trebuit să investească în bobine. Având în vedere. iar consumatorii ar fi investit mai puţin în instalaţiile pentru îmbunătăţirea factorului de putere. se consideră cazul unui oraş. la determină pierderi minime în reţeaua electrică. Pentru consumul energiei reactive capacitive suplimentară. în care factorul de putere are valori sub 0. Numeroasele cabluri produc energie reactivă capacitivă (ca exemplu. influenţa factorului de putere asupra nivelului de tensiune din nodurile reţelei electrice. WQ − energia reactivă înregistrată pe perioada de facturare. Un calcul estimativ arată că dacă s-ar fi impus un factor de putere neutral de circa 0. ceea ce determină creşteri importante ale tensiunii în nodurile reţelei. generată de cabluri. distribuitorul de energie electrică trebuie să monteze bobine.85. în toate cazurile. fiecare consumator.92 a factorului de putere neutral a fost stabilită pe baza unor calcule tehnico-economice la nivelul sistemului energetic naţional. Valoarea „legalizată” actuală. Conceptul de factor de putere neutral este legat de minimizarea pierderilor active din reţeaua electrică. Valoarea 0. în municipiul Bucureşti sunt generaţi practic 200 MVAr în reţeaua de medie tensiune în cablu). dispecerul zonal poate solicita utilizatorii care dispun de echipamente de control al factorului de putere să realizeze servicii pentru sistem (fără plata abaterilor de la valorile tarifare). • Regim puternic subcompensat (inductiv). având în vedere faptul că toţi consumatorii au adoptat măsurile necesare funcţionării cu factor de putere ridicat (peste 0. În realitate.

18). În relaţia (6.4] a puterii reactive QC (denumită în literatura europenă „putere complementară”) (6. = 1 = ∞ ∞ 1 2 2 2 1+ 2 ⋅ I1 + Ih Ih I1 h = 2 h=2 ∑ ∞ (6. f Determinarea factorului de putere λ pentru tarifare. În contoarele proiectate în Statele Unite este implementată. În această ipoteză. care defineşte o mărime variabilă pe perioada de facturare. în sens Budeanu. în mod obişnuit. în reţelele electrice.Factorul de putere 153 Trebuie subliniat faptul că valoarea λf este o mărime de calcul. În mod obişnuit. în prezent. pe baza citirilor la cele două tipuri de contoare conduce la valori diferite (totdeauna mai mici) la contoarele setate conform relaţiei de calcul IEEE. expresia factorului de putere devine [6.1). valorile măsurate WA şi WQ sunt citite la contoarele amplasate în punctul de măsurare.1]: U h ⋅ I h ⋅ cos φh P h =1 I ⋅ cos φ1 λ= = ≅ 1 = S U ⋅I I cos φ1 I ⋅ cos φ1 . şi nu are semnificaţia factorului de putere λ (relaţia 6. M (6. constantă pentru o perioadă de facturare. Noţiunea de putere reactivă este implementată în mod diferit în echipamentele proiectate în Europa şi cele din Statele Unite. curba tensiunii este practic nedistorsionată (în special în nodurile cu curent mare de scurtcircuit). cât şi regimului nesinusoidal determinat de caracteristicile neliniare ale consumatorului. relaţia de calcul IEEE [6.19) în care M este numărul maxim de armonice luat în considerare în calculul puterii reactive.20) QC = S 2 − P 2 . integrată pe perioada de facturare). Pentru a evalua valoarea factorului de putere este necesar să se facă unele precizări privind măsurarea puterii şi energiei reactive. în mod obişnuit.21) ∑ ∑ . Toate contoarele utilizate. 6.4 Cauzele factorului de putere scăzut Reducerea factorului de putere în circuitele reale este datorată. au acelaşi algoritm pentru determinarea energiei active (valoarea medie a puterii instantanee. atât consumului excesiv de putere reactivă. relaţia de calcul Budeanu a puterii reactive QB pe fiecare fază QB = h =1 ∑U h ⋅ I h ⋅ sin φ h . În contoarele proiectate în Europa este implementată.

ca surse de putere reactivă.21) s-a avut în vedere faptul că. receptoarele respective sunt considerate. în curba tensiunii. u i u icapacitiv iinductiv −ϕ ϕ ω⋅t Fig. iar puterea reactivă se consideră negativă (Q < 0). În cazul în care curba curentului de sarcină este defazată înaintea curbei tensiunii. maşinile sincrone subexcitate. puterea reactivă este considerată pozitivă (Q > 0). λ= (6. 2 ∑ Ih ∞ 6.4). din punct de vedere electric. lămpile cu descărcări în gaze şi vapori metalici.154 Eficienţa şi calitatea energiei electrice În relaţia (6. factorul de putere al consumatorului are valoarea 0. transformatoarele.92) şi distorsionată (kdi = 30%).21) devine cos φ1 .23) 2 1 + k di Pentru a exemplifica ponderea celor doi factori asupra valorii factorului de putere. condensatoare). 6. în acest caz. cuptoarele cu inducţie electromagnetică. Având în vedere că relaţia: (6. Din relaţia (6. în lipsa elementelor neliniare. cuptoarele cu arc electric în regim de preparare.23) rezultă că. se consideră un utilizator cu o curbă a curentului electric defazată faţă de curba tensiunii (factorul de putere pentru armonica fundamentală egal cu 0. în mod convenţional. I1 defineşte factorul de distorsiune al curbei curentului electric. bobinele. iar receptoarele sunt considerate ca fiind consumatoare de putere reactivă şi.4. există un transfer de putere activă de la sursă spre receptor. Dacă receptoarele. expresia (6. au un caracter inductiv. din instalaţia de utilizare. în mod convenţional. caracterizate. este prezentă numai armonica fundamentală (U1 ≅ U). precum şi un transfer de putere reactivă Q. 6. curba curentului electric este defazată în urma curbei tensiunii (fig.4 − Defazarea curbei curentului electric inductiv şi curbei curentului electric capacitiv. .88. printr-o schemă cu elemente active (rezistoare) şi elemente reactive (bobine.1 Consumul de putere reactivă În instalaţiile electrice de tensiune alternativă.22) k di = h = 2 . în corelare cu cerinţele consumatorilor. Principalele receptoare care consumă putere reactivă sunt: motoarele asincrone.

Motoarele asincrone reprezintă cel mai important consumator de putere reactivă. se determină din relaţia [6. în care α = Q0/Qn este raportul dintre puterea reactivă Q0 la funcţionarea în gol (β = 0) şi puterea reactivă Qn absorbită la sarcină nominală (β = 1). rezultă o creştere a puterii reactive absorbite. cu consecinţe nefavorabile asupra factorului de putere. Acest fapt este datorat creşterii curentului de magnetizare la funcţionarea pe curba de magnetizare în zona saturată a acestea. Aceasta deoarece la puteri egale. în cazul motoarelor asincrone. În plus. (6.25) poate fi scrisă şi sub forma [6. determină reducerea factorului de putere sub valoarea nominală.24) Q = Q0 + Qd = Qn ⋅ α + (1 − α ) ⋅ β 2 = Q0 + (Qn − Q0 ) ⋅ β 2 . rezultă: P Pn P = = λ = cos φ = 2 2 2 2 2 P +Q ⎛ P ⎞ ⎛ Q ⎞ ⎛ Qn ⎞ ⎜ ⎟ + ⎜ ⎟ ⋅⎜ . Relaţia (6.5 reducerea factorului de putere sub valoarea nominală este deosebit de accentuată. liniile electrice aeriene de înaltă tensiune sau liniile electrice în cablu etc. sunt. Dacă în exploatare.Factorul de putere 155 Elementele care produc putere reactivă sunt: maşinile sincrone supraexcitate. datorită exploatării tehnologice necorespunzătoare. tensiunea de alimentare a motoarelor asincrone creşte. a) Funcţionarea motoarelor asincrone cu un factor de încărcare β < 1 (unde β este raportul dintre puterea absorbită P şi puterea nominală Pn a motorului). volumul circuitului feromagnetic este mai mare în cazul motoarelor.5]: (6.26) 1 β 2 + α + (1 − α) ⋅ β 2 ⋅ ⎜ − 1⎟ ⎜ cos 2 φ ⎟ n ⎝ ⎠ Pentru valori β < 0. condensatoarele statice. Qd = (1 − α ) ⋅ β 2 ⋅ Qn − puterea reactivă de dispersie. b) La transformatoare puterea reactivă absorbită este calculată cu ajutorul de relaţiei [6.6]: β λ = cos φ = . la încărcarea simetrică a reţelei trifazate. o deosebită importanţă o are existenţa întrefierului dintre stator şi rotor. n în care tanφ n = Qn Pn .5]: [ ] . ⎞ 2 ⎛ (6.25) ⎜ P ⎟ ⎜ P ⎟ ⎜Q ⎟ ⎟ ⎝ n⎠ ⎝ n⎠ ⎝ n⎠ = β + α + (1 − α ) ⋅ β 2 [ ] [ β 2 2 ] ⋅ tan φ . Având în vedere definiţia factorului de putere în regim sinusoidal. procentual. Puterea reactivă Q absorbită de motorul asincron la o sarcină oarecare P. Curentul de magnetizare şi puterea reactivă consumată de acestea. mai mari decât la transformatoare.

pe partea de alimentare. în care L este inductivitatea echivalentă a liniei. funcţionarea transformatoarelor la o putere medie sub cea nominală determină reducerea factorului de putere. β = S/Sn − factorul de încărcare al transformatorului.28) QL = ω ⋅ L ⋅ I 2 . Pe de altă parte. kf − factorul de formă al curbei de sarcină (definit ca raportul dintre valoarea medie pătratică şi valoarea medie. Din relaţia (6. (6. QC . puterea reactivă rezultantă poate avea valori pozitive sau negative în funcţie de valorile celor două componente QL şi QC . La liniile electrice aeriene. I0 − curentul de funcţionare în gol (exprimat în procente din curentul nominal). ale curentului de sarcină. consumul de energie reactivă este mai mare. curbele tensiunilor şi curenţilor electrici se abat de la forma sinusoidală. determină consumuri importante de putere reactivă. Q = Q0 + Qd = ( ) 6. Ca şi în cazul motoarelor asincrone.4. intercalate între reţeaua electrică şi cuptor.156 Eficienţa şi calitatea energiei electrice Sn ⋅ I 0 + k f ⋅ β 2 ⋅ u sc . f) Bateriile de condensatoare. cu inducţie). Sn este puterea aparentă nominală. Puterea reactivă produsă. este proporţională cu pătratul tensiunii U şi este independentă de sarcina de pe linie. calculate pentru un anumit interval de timp). în cele mai multe noduri ale sistemului electroenergetic. ω − pulsaţia tensiunii pe linie. consumul de putere reactivă este determinat de prezenţa transformatoarelor sau autotransformatoarelor reglabile. Aceste curbe . precum şi de schema electrică specifică a cuptorului (cu arc electric.29) QC = ω ⋅ C ⋅ U 2 .27) 100 În relaţia (6. acestea având capacităţi lineice mai mari decât liniile electrice aeriene. În cazul liniilor electrice. c) La instalaţiile industriale cu cuptoare. liniile electrice generează putere reactivă QC datorită capacităţii lor C faţă de pământ: (6. e) Motoarele sincrone funcţionând în regim supraexcitat reprezintă surse de putere reactivă. Astfel.27).2 Regimuri nesinusoidale În prezent. usc − tensiunea de scurtcircuit a transformatorului (exprimată în procente). iar I − intensitatea curentului electric care parcurge linia. conectate în paralel la bornele consumatorului. cu capacităţi tehnologice până la 400 t şi puteri nominale până la 80 MW. în consecinţă. Puterea reactivă QC este mai importantă la cabluri. prima dependentă de pătratul intensităţii curentului electric ce parcurge linia şi a doua dependentă de pătratul tensiunii. furnizează putere reactivă. cuptoarele trifazate cu arc electric.28) se constată că puterea reactivă creşte cu pătratul intensităţii curentului electric care parcurge linia. actuale. inductivitatea este mai mare decât la liniile electrice în cablu şi. d) Liniile electrice de distribuţie pot determina consum de putere reactivă QL care poate fi calculat din relaţia: (6.

mutatoarele în regim de redresor etc. iar ω1 = 2 ⋅ π ⋅ f1 − pulsaţia armonicei fundamentale.5 Efecte ale factorului de putere redus Funcţionarea cu factor de putere redus are efecte negative asupra întregului sistem de producere. operaţii de limitare a regimului deformant şi. valoarea factorului de putere este determinată. − bobinele parcurse de curentul electric care cuprinde şi componente armonice. determină componente armonice şi în curba tensiunii la borne. conectat în paralel cu reţeaua electrică şi având la borne o tensiune de formă nesinusoidală. distribuţie şi utilizare a energiei electrice. transformatoarele şi bobinele cu circuit magnetic saturat. atât de puterea reactivă (în sens Budeanu). factorul de putere este totdeauna mai mic decât în regimul sinusoidal cu aceleaşi puteri active şi aparente şi este totdeauna subunitar [6. care se suprapune peste tensiunea aplicată u(t). oscilaţii cu frecvenţe inferioare frecvenţei f1. Componentele reţelei electrice pot fi surse ale regimurilor nesinusoidale.30) în care C este capacitatea condensatorului. numite subarmonice. 6. fracţionare. conform denumirii propuse de C. de exemplu. limitarea circulaţiei de putere reactivă. o serie de oscilaţii suprapuse cu frecvenţele f h = h ⋅ f1 (unde h = 2. într-o primă etapă. având frecvenţa f1 ≅ 50 Hz. şi rezultă o amplificare a regimului nesinusoidal.Factorul de putere 157 conţin. Din acest punct de vedere sunt întâlnite: a) Echipamente generatoare de tensiuni armonice Uh . . Un condensator. 4…) numite armonice şi. având în vedere faptul că admitanţa Yh creşte proporţional cu rangul armonic: Yh = h ⋅ ω1 ⋅ C . într-o a doua etapă. trebuie precizat că. a) Creşterea pierderilor de putere activă în conductoarele instalaţiilor electrice. determină amplificarea armonicelor de curent electric. la o putere activă P constantă.7. lămpile cu descărcare în gaze şi vapori metalici.8] Îmbunătăţirea factorului de putere include. Curentul electric absorbit de receptoare. b) Echipamente generatoare de curenţi armonici Ih . c) Echipamente amplificatoare de regim nesinusoidal: − condensatoarele conectate în paralel cu reţeaua electrică . mutatoarele în regim de invertor etc. în regim nesinusoidal. cuptoarele cu arc electric. 6. parcursă de curentul electric nesinusoidal i(t). Regimul energetic ale cărui curbe de tensiune şi de curent electric sunt periodice. dar cel puţin una dintre ele este nesinusoidală se numeşte regim nesinusoidal [6] sau. În acest sens. de exemplu. bobinele cu miez din fier. O bobină. pe lângă oscilaţia fundamentală. 3. instalaţiile de sudare cu arc electric. dar şi amplificatoare ale acestora. Budeanu. regim deformant. cât şi de puterea deformantă. descărcarea corona pe liniile electrice. (6. În accepţiunea actuală. uneori.

În cazul unui factor de putere inductiv. Ca urmare. rezultă că. 6.32) rezultă că valoarea minimă ΔPmin a pierderilor de putere activă corespunde cazului în care pe linie nu circulă putere reactivă (Q = 0) şi deformantă (D = 0): R ΔPmin = ⋅ P 2 = ΔPa . dimensionarea aparatelor electrice şi.10]: R R ⋅ P2 (6. pentru un factor de putere inductiv. 6. c) Reducerea încărcării instalaţiilor existente. (6. Din expresia (6.7 are pierderi de putere activă de aproximativ două ori mai mari decât în cazul în care ar funcţiona la un factor de putere λ = 1. d) Modificarea căderilor de tensiune. dacă puterea activă normată necesară Pn este stabilită. Q − puterea reactivă care circulă pe linie. curentul de rupere al întreruptoarelor. Din relaţia (6. În cazul circuitelor de tensiune alternativă având factor de putere redus. în regim ecilibrat.5 a)). pierderile de putere ΔP se determină din relaţia [6. În regim sinusoidal. D − puterea deformantă pe linie. o instalaţie electrică de utilizare care funcţionează la o putere activă constantă P. ceea ce implică investiţii suplimentare. S − puterea aparentă absorbită. din cauza inductivităţii echivalente mai mari. are loc reducerea tensiunii pe barele de alimentare (fig.158 Eficienţa şi calitatea energiei electrice creşte odată cu scăderea factorului de putere λ.9 b)). trebuie făcute corespunzător pentru durate mai mari.31). În conductoarele unei linii electrice trifazate.33) 2 U b) Supradimensionarea instalaţiilor electrice (necesitatea unor investiţii suplimentare) rezultă din faptul că instalaţiile electrice se dimensionează pentru puterea aparentă normată Sn = Pn/λn cu atât mai mare cu cât factorul de putere normat λn este mai redus. iar în cazul unui factor de putere capacitiv are loc creşterea tensiunii în instalaţie (fig. (6.9. sunt mai mari şi deci curenţii de scurtcircuit ating valoarea permanentă după un timp mai mare. ΔP = 3 ⋅ R ⋅ I 2 = ⋅S2 = U2 U 2 ⋅ λ2 sau R ΔP = ⋅ P 2 + Q 2 + D 2 = ΔPa + ΔPr + ΔPd .31) . dar cu un factor de putere λ = 0. căderea de tensiune longitudinală ΔU ≅ U1 − U2 este dată de relaţia: ( ) . pierderile de putere cresc invers proporţional cu pătratul factorului de putere λ.32) 2 U în care R este rezistenţa electrică a conductoarelor liniei. la o aceeaşi putere activă P transmisă receptorului. De exemplu. în regim sinusoidal. se reduce posibilitatea de încărcare faţă de puterea activă nominală a instalaţiilor existente: P = S n ⋅ λ P < Pn = S n ⋅ λ Pn . constantele de timp ale proceselor tranzitorii electrice. (6.34) în care Sn este puterea aparentă normată pentru care a fost dimensionată instalaţia. 6. în special. Dacă valoarea factorului de putere λ este mai mică decât a factorului de putere neutral pentru care au fost proiectate instalaţiile electrice respective.

efectul este. pentru a aborda problema îmbunătăţirii factorului de putere: a) analiza separată a celor doi factori: puterea reactivă şi regimul nesinusoidal. dezavantajoasă în exploatare. se asigură compensarea puterii reactive. respectiv.6 Mijloace pentru îmbunătăţirea factorului de putere Deciziile privind îmbunătăţirea factorului de putere implică cunoaşterea consumului de putere reactivă al consumatorului analizat şi forma curbei curentului electric absorbit de acesta. deoarece pentru valori ale acestuia sub 0. ΔU = R ⋅ I ⋅ cos φ + X ⋅ I ⋅ sin φ = U1 R. nefavorabil. 6. reactanţa liniei care leagă sursa de receptor. există două soluţii. să rezulte: ΔU = ΔU min = ΔU a . de asemenea. Dacă Q > R ⋅ P X . În acest caz.9 tensiunea la bornele receptoarelor poate ajunge mult mai mare decât tensiunea de la sursă. (6. reactivă.8 ⋅⋅⋅ 0. limitarea distorsiunii curbei de curent electric prin montarea de filtre şi. respectiv.37) adică transportul energiei electrice să se realizeze fără cădere de tensiune.Factorul de putere 159 R ⋅ P + X ⋅Q = ΔU a + ΔU r . iar U2 > U1.5 − Diagrama fazorială a tensiunilor pe o linie electrică de transport. reactivă transportată pe o fază a liniei electrice. căderea de tensiune devine negativă.35) U în care U1 este tensiunea pe fază la bornele sursei de alimentare.36) Dacă factorul de putere este capacitiv. iar ΔUa şi ΔUr − căderile de tensiune determinate de circulaţia de putere activă şi. Din relaţia (6. . principial diferite. Această situaţie. măreşte domeniul de variaţie al tensiunii la bornele receptoarelor. P şi Q − puterea activă şi. într-un caz particular.35) rezultă că pentru Q = 0. iniţial. Pentru sarcini capacitive este posibil ca. În prezent. (6. X U2 I U1 U2 a) jX⋅I R⋅I b) φ φ I U1 U2 R⋅I jX⋅I φ I Fig. U2 − tensiunea pe fază la barele de alimentare. 6. se obţine: ΔU = ΔU min = ΔU a . adică în lipsa unei circulaţii de putere reactivă. R şi X − rezistenţa electrică şi. apoi. se realizează. respectiv. (6.

pentru îmbunătăţirea factorului de putere. care sunt analizate în cadrul capitolului 7. pentru cazul unui factor de încărcare β = 0. are loc reducerea curentului de magnetizare şi. În figura 6.7. (6. în prezenţa unei tensiuni sinusoidale la barele de alimentare a consumatorului. Puterea reactivă absorbită de motoarele asincrone poate fi calculată din relaţia (6. 6. de aceeaşi valoare efectivă. în domeniul timp. este indicată valoarea factorului de putere în funcţie de tensiunea aplicată. Din figura 6.6).38) Se observă faptul că necesarul de putere reactivă nu se reduce în aceeaşi măsură cu încărcarea maşinii. pentru diferite valori ale factorului de încărcare β (β1 > β2 > β3).5. În primul caz. în cazul regimurilor sinusoidale. Se constată faptul că. pot fi analizate numai după filtrarea armonicelor. deci.7 ⋅ Qn + (Qn − 0. Sn − puterea sa normată) determină reducerea substanţială a factorului de putere λ1 = cosϕ1 din primar în raport cu factorul de putere λ2 = cosϕ2 din secundarul acestuia. Astfel. limitarea distorsiunii curbei de curent electric se realizează cu ajutorul filtrelor pasive de armonice.7 ⋅ Qn ) ⋅ (0. valoarea necesarului de putere reactivă rămâne ridicată c) Reducerea fluxului magnetic al motoarelor asincrone în regim de sarcină redusă se obţine prin scăderea tensiunii aplicată motorului.6. Ca urmare. rezultă o scădere a momentului cuplului motor. deşi factorul de încărcare β s-a redus la jumătate.5 cu S − puterea aparentă a transformatorului. creşterea factorului de putere. b) Înlocuirea motoarelor asincrone sau mărirea factorului de încărcare.7⋅Qn.775 ⋅ Qn .6 se observă faptul că transformatoarele slab încărcate (β = S/Sn < 0. aproximativ propor- . a) Înlocuirea transformatoarelor slab încărcate având în vedere că acestea funcţionează cu valori reduse ale factorului de putere (fig. Se recomandă înlocuirea transformatoarelor care lucrează în mod constant sub 50% din puterea lor nominală.5 se obţine: Qβ =0.24). În cel de al doilea caz. Problemele privind limitarea consumului de putere reactivă din reţeaua electrică.5)2 = 0. la valori reduse ale factorului de încărcare β (de exemplu β3) se obţin valori ridicate ale factorului de putere pentru valori reduse ale tensiunii de alimentare. Se consideră curba defazată şi deformată a curentului electric ca o abatere. îmbunătăţirea factorului de putere se realizează cu ajutorul filtrelor active. de formă sinusoidală şi în fază cu tensiunea aplicată. 6. Problemele legate de alegerea şi dimensionarea filtrelor pasive sunt analizate în cadrul capitolului 7. faţă de curba unui curent electric. 6.160 Eficienţa şi calitatea energiei electrice b) analiza simultană a celor doi factori. Având în vedere faptul că termenul Q0 reprezintă în medie 0. Pe de altă parte.6].1 Măsuri tehnico-organizatorice de limitarea a consumului de putere reactivă Aceste măsuri se referă la alegerea şi exploatarea adecvată a echipamentelor consumatorului electrice precum şi la alegerea configuraţiei şi structurii reţelei electrice de distribuţie [6.5 = 0.

8 0.6 0.2 Mijloace specializate pentru îmbunătăţirea factorului de putere În scopul creşterii factorului de putere până la valoarea neutrală. pierderile de putere activă corespunzătoare regimului de funcţionare în gol al echipamentelor electrice. reprezintă 70 ⋅⋅⋅ 80% din puterea reactivă consumată la sarcină nominală. Motoarele asincrone compensate individual cu condensatoare derivaţie pot fi înlocuite numai pe baza unei justificări tehnico-economice [6.9 0.4 0. 6.Factorul de putere 161 ţională cu pătratul tensiunii. 6.8 0.8 0. f) Înlocuirea motoarelor asincrone cu motoare sincrone şi utilizarea capacităţii de compensare a motoarelor sincrone. tensiunea aplicată fiecărei faze a înfăşurării primare se reduce în raportul 1/ 3 iar momentul cuplului la arbore se micşorează de 3 ori.6].6 0. Această metodă se poate aplica motoarelor al căror regim de lucru cuprinde perioade relativ lungi de funcţionare la sarcină redusă.8 β = S/Sn λ1 λ/ λn β3 1. dacă aceasta depăşeşte. se înlătură consumul relativ ridicat de putere reactivă.6 0.7 − Influenţa reducerii tensiunii de alimentare a motoarelor asincrone şi a gradului de încărcare β asupra factorului de putere λ.9 0. d) Reducerea duratelor de funcţionare în gol prin deconectarea automată de la sursa de alimentare a motoarelor asincrone şi transformatoarelor în perioada de repaus netehnologic a maşinilor de lucru.8.5 λ2 = 0.6 0.7 λ2 0.6 − Variaţia factorului de putere λ1 la intrarea în transformator în funcţie de gradul de încărcare β pentru diferite valori ale factorului de putere λ2 al sarcinii. pe de o parte. malaxoare.0 U/Un Fig. de exemplu. la care nu este necesară modificarea vitezei de rotaţie (compresoare. 6. e) Execuţia corectă a reparaţiilor motoarelor asincrone şi transformatoarelor prin respectarea numărului de spire şi a dimensiunilor întrefierului. peste 100 kW.7 0. în general sub 30% din sarcina nominală. ca urmare a reducerii pierderilor în fier. Motoarele sincrone sunt utilizate la acţionările de putere mare.6. λ1 0. care. În categoria mijloacelor specializate sunt cuprinse compensatoarele . pe de altă parte. 30 s. Soluţia practică corespunde trecerii motoarelor având conexiunea statorică normală în triunghi (Δ).7 0. iar. la funcţionarea în gol. β2 β1 Fig. se iau în considerare mijloacele specializate. Prin acest procedeu se elimină. ventilatoare etc.9 0.). la funcţionarea cu conexiunea stea (Υ).2 0. Prin această modificare a conexiunilor.0 0. De remarcat că la funcţionarea motorului cu tensiune redusă se măreşte şi randamentul. după ce au fost epuizate toate măsurile tehnico-organizatorice.8 1. Motoarele sincrone de execuţie normală pot fi supraexcitate la sarcina nominală astfel ca funcţionarea lor să corespundă unui factor de putere capacitiv λ = 0.

6. pot fi instalate în cadrul unor montaje simple. 10 MVAr la tensiunea de 6 kV şi ajungând până la puteri de 60 MVAr în reţele de înaltă tensiune.003 kW/kVAr (aproximativ de 10 ori mai mici decât compensatoarele sincrone). • Compensarea individuală este specifică receptoarelor cu funcţionare continuă (fig.4 kV Cf ~ a) ~ ~ b) Cv JT Cv MT d) Cv Fig.8) . Bateriile de condensatoare utilizate în reţeaua de 50 Hz au o serie de avantaje în raport cu compensatoarele sincrone: sunt instalaţii statice. În prezent. baterii fixe). Este posibilă modificarea continuă a puterii reactive prin reglarea valorii curentului de excitaţie. centralizată şi mixtă (fig. nu pot fi utilizate în reţele electrice poluate armonic.8 − Amplasarea bateriilor de condensatoare. asigurându-se compensarea puterii reactive chiar la locul de consum. în regim supraexcitat. tipul.162 Eficienţa şi calitatea energiei electrice sincrone şi bateriile de condensatoare. producând numai energie reactivă. Compensatoarele sincrone sunt maşini sincrone care funcţionează fără cuplu mecanic la arbore. pe grupe de receptoare. funcţiile lor fiind preluate de sistemele statice SVC (Stativ VAr Compensator) de control automat al puterii reactive. Criteriul după care se stabilesc mărimea.11]. descărcând astfel reţeaua electrică de alimentare de circulaţia neraţională a . puterea reactivă disponibilă a bateriei de condensatoare depinde de pătratul tensiunii. costul specific este de 3 ⋅⋅⋅ 5 ori mai mic decât la compensatoarele sincrone (în lei/kVAr). au gabarit redus. este obţinerea unui optim tehnico-economic [6.4 kV. modul de conectarea la reţeaua electrică (baterii comutabile manual sau automat. Se realizează compensatoare sincrone cu puteri nominale de la 200 kVAr la tensiunea de 0. fiind posibilă definirea lor în funcţie de: tensiunea de racordare (baterii de joasă sau de medie tensiune). apar supratensiuni la conectare şi deconectare. 6. Bateriile de condensatoare se pot realiza într-o gamă largă de puteri (până la zeci de MVAr) şi de variante constructive. nu necesită întreţinere şi supraveghere specială. pierderi de putere activă circa 0. amplasarea surselor de putere reactivă şi programul de funcţionare a acestora. 6. compensatoarele sincrone sunt puţin utilizate. c) 20 kV T 0. a) Amplasarea bateriilor de condensatoare Amplasarea bateriei se face astfel încât să se realizeze unui anumit tip de compensare: individuală. La utilizarea bateriilor de condensatoare apar şi unele dezavantaje: puterea reactivă poate fi modificată numai în trepte. condiţiile de instalare (baterii de interior şi baterii de exterior).8 a)).

6. Compensarea centralizată pe partea de medie tensiune a postului de transformare (fig. permite ca linia de transport de medie tensiune şi postul de transformare PT să nu fie încărcate cu puterea reactivă necesară receptoarelor conectate pe partea de JT. • Compensarea pe grupe de receptoare (fig. instalaţia de compensare cuprinde mai multe secţii pentru a asigura posibilitatea de reglare a bateriei de condensatoare. La compensarea centralizată este necesară reglarea automată a bateriei de condensatoare. realizată pe partea de joasă tensiune (fig. 6. montarea bateriei de condensatoare se face la barele tablourilor de distribuţie aparţinând grupelor respective de receptoare. atunci când intervin anumite condiţii specifice consumatorului respectiv.8 d)) are dezavantajul faţă de cazul anterior că transformatoarele din postul de transformare sunt încărcate cu puterea reactivă necesară receptoarelor conectate la barele de joasă tensiune. (6. Soluţia se aplică în etape sau.9). valoarea naturală (neîmbunătăţită) a factorului de putere inductiv λ1 = cosϕ1 şi valoarea factorului de putere impus (neutral). de exemplu. în special în reţelele de frecvenţă industrială.8 b)) se foloseşte atunci când receptoarele de putere reactivă sunt grupate. pierderea de putere ΔPC în dielectricul condensatoarelor este neglijabilă faţă de puterea P şi.Factorul de putere 163 puterii reactive.9 − Diagrama puterilor. deci. (6.40) . Puterea bateriei de condensatoare are în vedere factorul de nesimultaneitate în funcţionare al receptoarelor din grupa respectivă. după îmbunătăţire (λ2 = cosϕ2 > λ1 = cosϕ1). În unele cazuri.sau sub-compensarea în diversele etape ale procesului tehnologic realizat de receptoarele în funcţiune. b) Dimensionarea bateriei de condensatoare Determinarea puterii reactive necesare QC a bateriei de condensatoare impune să se cunoască puterea activă P absorbită de receptor. Dacă se consideră mărimile de fază din diagrama puterilor (fig.39) devine: QC = P ⋅ (tanφ1 − tanφ 2 ) . • Compensarea centralizată. 6. la lămpile cu descărcare electrică în vapori metalici. se obţine: QC = P ⋅ tan φ1 − (P + ΔPC ) ⋅ tan φ 2 = Q1 − Q2 . aceasta fiind compusă dintr-un număr corespunzător de trepte pentru a evita supra.39) S1 φ1 S2 φ2 Qc Q1 ΔPc Q2 P = const. 6. relaţia (6. 6. În mod obişnuit. • Compensarea mixtă foloseşte toate procedeele prezentate anterior pentru compensarea puterii reactive. Compensarea individuală este utilizată. Fig.8 c)).

5] pot fi determinate celelalte două mărimi. Receptor Uf C Receptor Uf C Receptor CΔ = QC Din relaţiile (6. cu ajutorul nomogramei din figura 6.7 kVA şi. De asemenea.11 [6. Segmentul AB.6 şi λ = 0. Intersecţia acestora cu verticala trasată la P = 5 kW determină punctele A şi B. c) trifazată în Δ.41) ⎝ 3⎠ ( ) . la scara ordonatei. puterea reactivă Q. b) trifazată în Y. 6. CY = 2 2⎛ U ⎞ ω⋅ U 3 ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ (6. atunci pentru evaluarea puterii QC a bateriei de condensatoare poate fi utilizată nomograma („cercul λ“) indicată în figura 6.11 este analizat cazul unui receptor monofazat inductiv.8 − 1. identificate prin segmentele OA şi OB. S2 = 4.6 şi urmează a se determina puterea bateriei de condensatoare pentru a asigura funcţionarea receptorului la λ = 0. .10). ω ⋅U 2 În relaţiile (6.2 kVA .2 kVAr.95. Dacă se neglijează pierderile active ΔPC.164 Eficienţa şi calitatea energiei electrice Condensatoarele trifazate utilizate pentru îmbunătăţirea factorului de putere se pot monta în conexiune stea sau triunghi (fig. deoarece tensiunea nominală a condensatoarelor este mai redusă. Montajul în stea este avantajos în cazul reţelelor de medie tensiune. montajul în stea necesită o baterie de condensatoare cu capacitatea de trei ori mai mare decât în cazul montajului în triunghi. în figura 6.95. de unde rezultă că pentru a compensa aceeaşi putere reactivă. se pot citi puterile aparente S1 şi S2 corespunzătoare celor două situaţii. puterea aparentă S şi factorul de putere λ. Aceasta realizează legătura dintre puterea activă P. Rezultă S1 = 6. respectiv. În instalaţiile de joasă tensiune unde solicitarea dielectrică nu este critică se utilizează numai conexiunea în triunghi. caracterizat prin P = 5 kW şi λ = 0. QC este puterea reactivă pe fază.10 − Scheme de conexiuni ale condensatoarelor pentru compensarea puterii reactive: a) monofazată. Uf C a) b) c) Fig. care trebuie generată de bateria de condensatoare.11. În cazul în care se cunosc două dintre cele patru mărimi. Se trasează razele pentru λ = 0.41). iar U − tensiunea între faze. Capacitatea pe fază a bateriei de condensatoare rezultă din relaţiile: QC . 6.41) se observă faptul că CY = 3⋅CΔ. reprezintă puterea necesară a bateriei QC = Q1 − Q2 =6.6 = 5. De exemplu.

12 este prezentată schema de funcţionare a unei instalaţii de compensare automată. pe măsura creşterii sarcinii receptorului.1 0.16.85) are loc conectarea celei de a doua trepte a bateriei. La puterea maximă se obţine un factor de putere egal cu 0.6.Factorul de putere 165 6. fiecare secţie fiind prevăzută cu echipamente de comutaţie comandate automat. de sensul schimbului de putere reactivă cu sistemul energetic sau în raport cu timpul de funcţionare la diverse sarcini.2 0. uneori în limite relativ mari. şi conectarea celorlalte două trepte.4 0.3 Controlul automat al factorului de putere a) Utilizarea bateriilor de condensatoare Consumul de putere reactivă Q al unor categorii de receptoare nu este constant în timp.9 0.6 A 0. factorul de putere devine uşor capacitiv şi. la un moment dat (în exemplul prezentat în figura 6.5 0.3 0.3 0. În astfel de situaţii. La creşterea sarcinii are loc.5 0.8 Fig. factorul de putere devine în acest moment practic 0.2 0. puterea reactivă absorbită devine egală cu valoarea de consemn Q1 şi este conectată prima treaptă a bateriei.4 0. În figura 6.95. bateria de condensatoare trebuie realizată cu mai multe secţii. acesta modificându-se lent sau rapid. Folosirea unor baterii de condensatoare fără reglaj poate determina. 6. în funcţie de necesităţile procesului tehnologic.6 0. . receptorul va funcţiona cu un factor de putere egal cu cel natural. după anumite criterii. destinată unui receptor cu un factor de putere natural egal cu 0. în exploatarea instalaţiilor cu astfel de receptoare. succesiv. Puterea reactivă absorbită din reţeaua electrică este dată de curba cu linie plină. Q [kVAr] 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 B 1 2 3 4 5 6 7 8 9 P [kW] 0.9 λ 0.7 0.6.8 0. puterea reactivă absorbită din reţea creşte astfel că.7 0. de exemplu. La scăderea sarcinii receptorului. Pentru o sarcină redusă. în funcţie de tensiunea de pe bare. Dacă încărcarea receptorului creşte. În primul moment.11 − Nomogramă pentru determinarea puterii reactive necesară pentru îmbunătăţirea factorului de putere. cu patru trepte de putere egală.95 0. deconectarea celor patru trepte se face la valoarea de consemn Q2 iar puterea reactivă absorbită din reţeaua electrică este indicată de curba cu linie punctată. regimuri de supra sau subcompensare.1 0. de curentul de sarcină.

vârful de curent electric poate atinge o valoare de 30 ori mai mare decât curentul nominal al condensatorului. 6.5]. de obicei până la trei trepte [6. dar şi posibilitatea apariţiei unor curenţi electrici de amplitudine deosebit de mare care pot solicita într-un mod periculos aparatul de comutaţie.85 λ = 0. bateriile de condensatoare sunt compuse din mai multe secţii şi astfel apare posibilitatea conectării şi deconectării acestora.95 Q1 P Q2 Fig. Q λ = 0. iar la cele cu tensiunea nominală peste 1000 V.166 Eficienţa şi calitatea energiei electrice Reglarea bateriei de condensatoare în funcţie de timp este recomandată în întreprinderile în care structura proceselor tehnologice realizate se repetă zilnic.12 − Funcţionarea unei instalaţii de compensare cu baterii de condensatoare în trepte. Operaţiile de comutare în circuitele cu condensatoare determină condiţiile pentru apariţia de supratensiuni în reţeaua electrică. Soluţia privind utilizarea contactoarelor electromecanice pentru comutarea secţiilor bateriei de condensatoare poate fi aplicată în cazul unor variaţii relativ lente ale puterii reactive. pentru a se asigure compensarea adaptivă a puterii reactive. Alegerea numărului şi a valorii treptelor unei baterii de condensatoare trebuie sa aibă în vedere faptul că eficienţa reglajului creşte cu numărul de trepte. În mod obişnuit.12]. În cazurile practice. dar fracţionarea excesivă a bateriei devine la un moment dat neeconomică deoarece necesită utilizarea unei scheme complexe de comutaţie. fiind posibil a prestabili momentul conectării sau deconectării diferitelor secţii. La conectarea primei trepte. fiind posibilă urmărirea cât mai fidelă a curbei de sarcină a puterii reactive. . pe o durată de 1 ⋅⋅⋅ 2 milisecunde. iar frecvenţa de oscilaţie poate fi cuprinsă între 1 şi 15 kHz [6. la bateriile de condensatoare până la 1000 V se utilizează un număr de 4 ⋅⋅⋅ 12 trepte.6 λ = 0. Schemele de acest tip folosesc ceasuri electrice cu program de conectare-deconectare pe durata a 24 ore.

Alegerea corespunzătoare a comutatorului care asigură deconectarea secţiilor bateriei de condensatoare poate evita apariţia de importante supratensiuni în procesele de deconectare. larg întâlnită în soluţiile moderne de sisteme de control al puterii reactive.9]. secţiile bateriei de condensatoare sunt conectate treptat. Conectarea şi deconectarea se face cu ajutorul întreruptoarelor statice. prin controlul unghiului de intrare în conducţie a elementelor semiconductoare din circuitul TCR.13 − Compensarea puterii reactive utilizând sisteme statice (SVC) de control. δ Us . 6. 6.13]. cu capabilitatea de a rezista unor vârfuri mari de curent electric. Informaţiile privind consumul de putere reactivă şi tensiunea la barele de alimentare a consumatorului sunt transmise la blocul de calcul BC prin intermediul transformatoarelor de măsurare de tensiune TT şi de curent electric TC. b) Utilizarea de echipamente statice La utilizarea bateriilor de condensatoare pentru controlul în timp real al puterii reactive apare necesitatea unui timp de răspuns foarte redus şi un număr mare de comutări. nu sunt adecvate operaţiilor de comutare a secţiilor bateriilor de condensatoare. cu o unitate aflată permanent încărcată la valoarea maximă a tensiunii de polaritatea pozitivă. În figura 6. În primul caz (fig.13 sunt indicate două tipuri de sisteme statice SVC (Static VAr Compensator) de control [6. la intervale reduse de timp. Fig. 6.14) [6. 6. Utilizarea întreruptoarelor statice este. 0 ~ Up .13 a)). Reducerea timpului de răspuns. sau comutatoare cu rezistor de preinserţie pentru limitarea vârfurilor de curent electric. 0 TSC a) TSC b) TCR TSC TCR (Thyristor Controlled reactor). comutatoarele obişnuite. poate necesita existenţa a două unităţi identice de condensatoare. se asigură un reglaj continuu al puterii reactive prin conectarea treptelor bateriei de condensatoare (TSC) pentru reglajul brut şi reglarea puterii reactive inductive. În urma . δ ~ Us . iar a doua unitate încărcată la valoarea maximă a tensiunii negative (fig. în funcţie de puterea reactivă necesară. În general. TSC (Thyristor Switched capacitor).13 b)). În al doilea caz (fig. precum şi reducerea solicitărilor întreruptoarelor statice. pentru reglajul fin. În funcţie de tipul circuitului sunt utilizate comutatoare simple. Up . utilizate în circuitele de putere. în prezent.Factorul de putere 167 La conectarea următoarelor trepte ale bateriei de condensatoare vârful de curent electric poate atinge o valoare de 160 ori curentul nominal al condensatoarelor.

în cazul unor mici abateri de la conectarea în momentul maximului de tensiune. blocul de calcul transmite comanda de conectare la întreruptoarele statice I1+ (dacă maximul pozitiv este cel mai apropiat) sau la întreruptorul static I1− (dacă maximul negativ este cel mai apropiat). 0. Pentru o utilizarea corectă a informaţiilor oferite de echipamentele actuale pentru măsurarea factorului de putere este necesară cunoaşterea exactă a algoritmului de calcul al acestuia. pentru fiecare punct din reţeaua electrică. 6. . Cele două secţii „gemene” sunt încărcate până la valoarea maximă a tensiunii prin intermediul diodelor D şi a rezistoarelor de limitare Rp . Calculele efectuate.168 Eficienţa şi calitatea energiei electrice calculelor efectuate.14 − Conectarea condensatoarelor cu ajutorul unui întreruptor static. permit stabilirea valorii optime a factorului de putere corespunzătoare factorului de putere neutral [6.7 Aspecte tehnico-economice Eficienţa economică a compensării puterii reactive se analizează prin metoda cheltuielilor anuale actualizate.14].4 kV.8 Concluzii Controlul factorului de putere în instalaţiile de utilizare prezintă un interes deosebit având în vedere efectele negative ale funcţionării cu un factor de putere redus. la primul maxim al tensiunii (pozitiv sau negativ). 6. 50 Hz TC TT BC Utilizator C+ I1+ I1− L Rp D L Rp C− D Fig. comparându-se varianta fără compensare (corespunzătoare factorului de putere natural) cu alte variante de compensare a factorului de putere. astfel încât curentul electric în momentul conectării este nul. Utilizarea valorilor factorului de putere pentru dimensionarea bateriilor de condensatoare se poate face numai după limitarea regimului nesinusoidal la barele de alimentare ale consumatorilor. Analiza datelor privind factorul de putere trebuie să aibă în vedere existenţa unui mare număr de definiţii privind această mărime. Blocul de comandă BC asigură conectarea întreruptoarelor statice corespunzătoare la momentul maxim al tensiunii. 6. Bobinele L conectate în serie cu secţiile de condensatoare au rolul de a limita curenţii la conectare. Se asigură astfel un timp de răspuns de cel mult 10 ms. dacă este necesar.

2006. Pierderi de putere şi energie în reţele electrice.. Wen F..10] Albert Hermina.. 1997. Editura tehnică. [6. [6.9] Eremia M. E.. Probleme moderne de măsurare în electroenergetică. Mihăilescu Anca. de cele mai multe ori mai simple şi mai puţin costisitoare faţă de soluţiile tehnice.. Bucureşti. Bucureşti. aplicate la SC ELECTRICA SA... Poluarea cu armonici a sistemelor electroenergetice funcţionând în regim permanent simetric. Electrotermie şi Electrotehnologii..ş. [6. [6. PESGM 2004 − 001158 .6] Albert Hermina. 1979.. 1987.Factorul de putere 169 Factorul de putere neutral este determinat din calcule tehnico-economice de minimizare a pierderilor de energie activă şi este o mărime locală ce depinde de poziţia consumatorului în reţeaua electrică. Editura Didactică şi Pedagogică. R2_35. ICHQP 2004. Florea I. F. Amantegui J. 1977.7] Zobaa A.. Bibliografie [6. Comparing Power Factor and Displacement Power Factor Corrections Based on IEEE Std. Editura Academiei Române. Hocaogl M. J. [6.5] Golovanov V. Editura Tehnică.. 6. [6. Caiet Schneider. Control equipment for MV capacitor banks.S. On the Procurement and Pricing of ReactivePower Service in the Electricity Market Environment. 2002. Alimentarea cu energie electrică a întreprinderilor industriale. 1994.13] Golovanov Carmen..8] Balci M. În prezent există soluţii tehnice eficiente pentru îmbunătăţirea factorului de putere la valoarea dorită.2] Mocanu C. Vol.14] Wang J.1] Arie A.4] *** Instrucţiuni de tarifare a energiei electrice la consumatorii captivi. Albu Mihaela. CIRED Barcelona 2003. n° 142 [6. Bucureşti. hpq004.3] *** Codul de măsurare a energiei electrice. Electric networks. Bucureşti. Şora I. Bucureşti. [6.a.. Yang R. Comparison of power definitions for reactive power compensation in nonsinusoidal conditions. Înainte de adoptarea deciziilor privind utilizarea soluţiilor tehnice este necesară analiza unor soluţii tehnico-organizatorice.11] Ferrandis F. Teoria circuitelor electrice.H. Editura Tehnică. [6.G. 2001. [6. hqp110.. Electric power systems. 2006 [6. I Electrotemie. ICHQP 2004. Power factor correction within industrial sites: experiences regarding. [6.. 18-2002. Pazos F.12] Koch D. Editura tehnică. Editura Academiei Române. ANRE. Bucureşti. Bucureşti..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful