Accentul ortografic si reguli de pronuntie in limba spaniola * Toate cuvintele au accent. Unele il au scris, altele nu.

Exemple: casa, p erro, mamá, libro, lápiz, librería. - Toate cuvintele se divid in silabe, dar nu se separa la fel ca si in lim ba romana. Mereu incepem cu silabele finale pentru a accentua: - Ultima silaba se numeste "aguda". Se accentueaza daca se termina in: "n" o "s" sau in cele 5 vocale: a, e, i, o, u. Exemple: canción, papá, compás, tabú, colib rí, llamé, comió. - Penultima silaba se numeste "grave" sau "llana". Se acentueazaa daca se termina in consoanele care nu sunt "n" o "s". Exemple: lápiz, cárcel, árbol, álbum, césar , - Antepenultima silaba se numeste "esdrújula". Mereu se acentueaza. Exempl e: esdújula, cómoda. - Cuvintele cu mai mult de 3 silabe, sobresdrújulas, se accentuaeza mereu. E xemple: sólamente, lícitamente. - Pronumele éste, ése, etc., pentru a se distinge de adjective.

- Cuál, quién, cúyo, qué, cómo, dónde, cuándo, tánto, cuánto, daca au valoare afectiv ogativa? sau ¡exclamativa! - Adverbele sólo si aún cand inseamna todavía = inca. Exceptii: Cuvintele comp use cu verbe. Exemplu: sabelotodo. - Exceptii: Pentru a distruge diftongul si forma alta silaba. Exemple: maíz , día, María, rocío, - Cand verbul este deja accentuat si se adauga un pronume. Exemple: estáte, cayóse, métete. - Monosilabele (fui, vio, dio, di,) nu se accentueaza, cu exceptia cazului cand pot fi confundate cu alte cuvinte. Exemple: sí dé sé él tú té (afirmativ) si (conditional) (verbul dar) de (prepozitie) (verbul saber) se (reflexiv) (pronomue) el (articol) (pronoure) tu (posesiv) (planta) te (reflexiv)

- Reguli de pronuntie. * 1. La fel ca in limba romana, intr-un cuvant spaniol toate literele se pro nunta, cu exceptia lui "H" o Exemplu: hora (ora) - se pronunta [ora] 2. "J" se pronunta "H" o Exemplu: viaje (calatorie) - se pronunta [viahe] 3. "Ñ" se pronunta un "n" imuiat + "I" scurt o Exemplu: mañana (maine, dimineata) - se pronunta maniana 3. "LL" se pronunta un "l" slab + "I" scurt (in America Latina: Mexic, Per u, Argentina - se pronunta "GI" slab) o Exemplu: llamar (a chema) - se pronunta [liamar] ([giamar] in Amer ica latina) 4. "GE" se pronunta "HE" o Exemplu: gente (lume) - se pronunta [hente] 5. "GI" se pronunta "HI" o Exemplu: gitano (tigan) - se pronunta [hitano] 6. "CE" se pronunta "SE" o Exemplu: felices (fericiti) - se pronunta [felises] 7. "CI" se pronunta "SI" o Exemplu: felicidad (fericire) - se pronunta [felisidad] 8. "Z" se pronunta un "S" peltic

inteligenta In Spaniola.se pronunta [sapato] 9. lucru sau idee.se pronunta [verguenza] 10.o Exemplu: zapato (pantof) . "Ü" se pronunta "U" o Exemplu: vergüenza (rusine) .Cum sunt aceste substantive? * el el el el gato perro chico abuelo Sugestie : uitate la inceputul si sfarsitul fiecarei linii [Test] . prietenie. masina. substantivele sunt ori masculine ori feminine * Masculine Feminine el chico baiatul la chica fata el jardín gradina la universidad universitatea el libro cartea la revista revista el miedo frica la libertad libertatea Urmatorele substantive indica fiinte vii * el gato motanul pisica el perro cainele cateaua el chico baiatul fata el abuelo bunicul bunica la gata la perra la chica la abuela [Test] . * Persoana : Marius. loc. I Un substantiv este un cuvant care exprima o persoana. "QUE" se pronunta "CHE"Genul substantivelor : Part. fata.Cum sunt aceste substantive? * la la la la gata perra chica abuela . dentist Loc : gradina. rosie Idee : libertate. Venezuela Lucru : carte. universitate.

profesorul la profesora .profesoara el doctor .doctorul la doctora .) = imbracaminte (fem. Exemplu : * el vestido (masc. "the" in limb a engleza * el chico (baiatul) la chica (fata) * el perro (cainele) la gata (pisica) .Ce parere aveti despre ultima litera a acestor substantive? * Masculine gato perro chico abuelo gata perra chica abuela Feminine .se pronunta [che] 11.Substantivele care se termina in -o sunt de obicei masculine. II Substantivele masculine care se termina intr-o consoana adesea au un coresponden t feminin care se termina in -a * el profesor . nu inseamna ca si in spa niola este la acelasi gen. S unt mai multe motive petru asta : * Pentru a sti genul substantivului. Exista insa si exceptii. deoarece nu toate cuvintele terminate i n -o sunt masculine si cele terminate in -a sunt feminine.doctorita el señor . Pentru cei care stiu engleza.) = stilou (neutru) * Cand inveti un cuvant nou trebuie sa stii si articolul care-l insoteste.) = arhiva (fem.) * la pluma (fem.De multe ori. * Multe cuvinte se termnina in litere diferite de -o si -a o Exemplu: que (ce. Substantivele ca re se termina in -a sunt de obicei feminine. dar le veti invata curand. "QUI" se pronunta "CHI" o Exemplu: Quijote.) * el archivo (masc.se pronunta [chihote] Genul substantivelor: Part. . daca in romana cuvantul este la un gen. care) .domnul .Sugestie : uitate la inceputul si sfarsitul fiecarei linii "El" si "la" sunt articole hotarate.

-tad.harta sistema .problema telegrama . . subiectul Observatie: Cateva cuvinte care se termina in -ma sunt feminine.studentul la estudiante .certitudinea muchedumbre.tema. aglomeratia Unele substantive care se termina in -a sunt masculine * el el el el el el el el el el el el problema .atitudinea gratitud .artistul la artista . -umbre.telegrama programa .dificultatea libertad .sistemul poema .orasul universidad .doamna Unele substantive care se refera la o persoana au aceeasi forma pentru masculin si feminin.studenta el pianista . * el el el el el el el el telegrama .canapeaua planeta .locuinta.programul mapa .planeta Multe substantive care se termina in -ma sunt masculine.universitatea dificultad .limba (vorbita) clima .artista Substantivele care se termina in -sión.libertatea actitud .ziua tema .limba (vorbita) sofá .telegrama programa . -ción.clima tema .tema.multimea.programul problema . -tud. sunt femini ne.problema sistema . poezia día .poemul. -dad.pianistul la pianista .pianista el artista . Acestor cuvinte le indica genul.la señora .televiziunea decisión .poemul. * la la la la la la la la la la la la televisión .conversatia habitación . articolul "el" sau "la" * el estudiante .decizia conversación . exemple: la cam a si la pluma Unele substantive care se termina in -a sunt exceptii si trebuie memorate.clima idioma .recunostinta certidumbre .sistemul poema . subiectul clima . asezarea ciudad . poezia idioma .

bratul la radio . * . * .Unele substantive care se refera la o persoana au aceeasi forma pentru m asculin si feminin. invata-l complet cu articolul (el. -tad.canapeaua . Mai sunt ca teva lucruri de stiut.Substantivele se impart in masculine si feminine. -umbre.hara planeta . fiecare gen corespunde altui sens.radioul . Acestor cuvinte le indica genul articolul "el" sau "la". Articolul definit este subiectul unei urmatoare lectii. ori de ca te ori invatati un substantiv.Unele substantive au doua genuri. fiecare gen corespunde altui sens.Substantivele care se termina in -sión.frontul (la razboi) la frente .Majoritatea substantivelor care se termina in -a sunt feminine.politistul la policía . Pluralul substantivelor Daca un substantiv se termina intr-o vocala. * .Cateva cuvinte care se termina in -o sunt feminine.ghidul.* el el el el día . -ción. la). * .mana.Multe substantive care se termina in -ma sunt masculine.Unele substantive au doua genuri.Majoritatea substantivelor care se termina in -o sunt masculine.politia el orden . -dad. * libro: libros (libro + s) pluma: plumas (pluma + s) (chico: chicos (chico + s) señora: señoras . Nu uitati. * la mano . * el frente . persoana ghid la guía .ziua mapa . -tud.ordinul + Recapitularea regulilor invatate in lectiile 1 si 2.planeta sofá . * . dar ele vor fi acoperite mai tarziu. Acum stiti majoritate regulilor care determina genul substantivelor.ordinea la orden .Cateva cuvinte care se termina in -o sunt feminine.Substantivele masculine care se termina intr-o consoana adesea au un cor espondent feminin care se termina in -a.cartea ghid el policía . * . * . * .fruntea el guía . formeaza pluralul prin adaugarea lu i -s. sun t feminine. * .

* el borrador: los borradores (borrador + es) la universidad: las universidades (universidad + es) el profesor: los profesores (profesor + es) la ciudad: las ciudades (ciudad + es) Daca un substantiv se termina in -ión. Daca un substantiv se termina in -z. Vor deveni "los" si "las.(señora + s) Si articolele definite (el. sunt formate prin combinar . adauga -es si pierde accentul scris. la) i-si schimba forma la plura. * el libro: los libros la pluma: las plumas el chico: los chicos la señora: las señoras Daca un substantiv se termina intr-o consoana. adica. Observati ca nu este clasificat de regula care spune ca substantivele terminate in -ción si sión sunt fe minine." Articolul definit va fi explicat mai mult in urmatoarea lectie. * el lápiz: los lápices la voz: las voces el tapiz: los tapices la actriz: las actrices Cand pluralul se refera la doua sau mai multe substantive de genuri diferite. * el avión: los aviones la conversación: las conversaciones la sección: las secciones la televisión: las televisiones Observatie: Poate va intrebati de ce "avión" nu este feminin. se foloseste pluralul masculinului. * 2 perros + 6 perras = 8 perros (nu perras) 1 gato + 8 gatas = 9 gatos (nu gatas) Cateva substantive sunt "substantive compuse". formeaza pluralul prin adaugarea lui -es. adauga -es si schimba z cu c.

Diferenta dintre articolul definit si cel nedefinit este diferenta dintre a vorb i despre o anumita ciocolata sau oricare dintre ele. * ciocolata o ciocolata In limba spaniola articolul definit are 4 forme.Substantivele compuse sunt mereu masculine si formeaza pluralul prin sch imbarea lui "el" in "los". * .Daca un substantiv se termina in -z. * el gato motanul los gatos motanii (sau pisicile in general) la gata pisica . Aceste substantive compuse sunt mereu masculine s i formeaza pluralul prin schimbarea lui "el" in "los. te rog.Daca un substantiv se termina in -ión. (Exemple: abre + latas = abrelatas / deschide + conser ve = deschizator de conserve). I Diferenta dintre articolele definite si cele nedefinite poate fi observata in ex emplul de mai jos : * Da-mi ciocolata Kiss. te rog. Da-mi o ciocolata. * . adauga -es si pierde accentul scris .Daca un substantiv se termina intr-o vocala. * A doua propozitie vorbeste de oricare din acele ciocolate (sau nedefinite) : Da-mi o ciocolata. * . la plural sau singular. * .Daca un substantiv se termina intr-o consoana. formeaza pluralul prin adau garea lui -s." * el abrelatas los abrelatas el paraguas los paraguas + Sa revedem regulile pentru formarea pluralului substantivelor. depinzand daca substantivul est e la feminin sau masculin. formeaza pluralul prin ad augarea lui -es. adauga -es si schimba z cu c. Imaginativa ca sunt mai multe ciocolate pe o farfurie. Articolele definite si nedefinite: Part.ea a doua cuvinte in unu. * . * Prima propozitie vorbeste de o anumita ciocolata (sau definita): Da-mi ciocolata Kiss.

la plural sau singular * un gato un motan unos gatos niste motani (sau in general niste pisici) una gata o pisica unas gatas niste pisici (dar numai femele) Observatie: Nu uitati. Astfel. impreuna : * el. "unos gatos " poate sa se refere la un grup de motani sa la un grup format din motani si pis ici.las gatas pisicile (femelele) Observatie: Pluralul masculin definit si nedefinit(los. Cele patru forme ale articolului nedefinit sunt : * un masculin singular una feminin singular unos masculin plural unas feminin plural Aici sunt articolele definite si nedefinite. pluralul masculin definit si nedefinit (los. unos) este d easemenea folosit pentru a indica un grup de mai multe sexe.un masculin singular . Cele patru forme ale articolului definit sunt : * el masculin singular la feminin singular los masculin plural las feminin plural In spaniol articolul nedefinit are 4 forme. Astfel. depinzand daca substantivul este la feminin sau masculin. unos) este deasemenea fo losit pentru a indica un grup de mai multe sexe. "los gatos" poate sa se refere la un grup de motani sa la un grup format din motani si pisici.

unas feminin plural Fiecare din ele are un sens diferit : * el gato motanul los gatos motanii (sau pisicile in general) la gata pisica las gatas pisicile (femelele) un gato un motan unos gatos niste motani (sau in general niste pisici) una gata o pisica unas gatas niste pisici (dar numai femele) Un si una poate insemna de asemenea si numeralul "unu" sau "una". * un coche o masina una temporada un anotimp una silla un scaun .la. una feminin singular los. unos masculin plural las.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful